Cătălin Dan CÂRNARU Energia Pentru Toţi Vol. 2 „Energia electrică este este omniprezent ă ă , în cantit ăţ ăţ i nelimitate şi poate propulsa toate ma şinile din lume f ă r ă utilizarea utilizarea petrolului, c ă rbunelui, rbunelui, gazului metan ăr ă sau a orică rui rui alt combustibil.” Dr. Nicolae Tesla (1856-l943)
CUPRINS:
Câ teva teva cuvinte despre magneţ i. i. 8 Puţ in ină istorie.13 istorie.13 Roata olarului şi castelele de nisip. 20 Câ teva. teva. 27 Brevetate.28 Nebrevetate. 42 Avertisment. 53 Eu propun. 54 Sfaturi practice privind construcţ ia ia şi exploatarea motoarelor magnetice57 Energia termică . 72 lzitor cu fricţ iune.72 iune.72 Încă lzitor lzitor cu inducţ ie ie magnetică .75 .75 Încă lzitor Ventilatorul.77 Frigiderul şi pompa de că ldur ldur ă .78 ă .78 Ma şina frigorifică şi criogenică . 80 Sistemele de aerisire for ţ a ţat t ă ş ă şi hota.84 Energia electrică . 86 Generator de curent continuu.94 Generator de curent continuu sau alternativ.101 Grup generator cu alternator de 220 V.104 Lumina.106 Veioza. 108 Lanternă .110 .110 tă rie.111 r ie.111 În bucă t ă Mori pentru cereale. 113 R âş âşniţ a de cafea şi altele asemenea. 115
Ma şina de tocat carne. 116 Ma şina pentru vat ă de zahă r. r. 117 ă de În atelier. 118 Ma şina de cusut. 119 Polizorul. 121 a.124 Şurubelniţ a.124 Fier ă str ă ă str ău circular.125 Rindea mecanică .126 .126 Strung pentru lemn.128 Ma şina de gă urit. urit. 130 Betoniera. 131 Masa vibratoare pentru turnat pavele.132 d În gr ă ădin ină . 133 Ma şină de de tuns iarba. 135 Fier ă str ă ).137 ă str ău mecanic (drujbă ).137 Pompele. 138 Tocă toare toare de resturi.143 Motocultorul.146 Cap tractor. 150 Pe şosea. 153 Roţ ile. ile. 155 Biciclete şi trotinete. 158 Că rucior rucior şi scaun de handicap.163 Iarna pe ză pad padă .165 .165 Automobilele.167 Pe apă . 170 Motor cu zbaturi.172 Motor jet cu pompă Tesla. Tesla. 173 Motor cu elice. 175 Hidroglisor.180 În aer. 181 E barcă sau sau avion? 184 Un pic mai sus. 194 Şi mai sus.198 Hobby şi amuzament.199 Acvariul. 200 F â nt â arteziană . 203 â nt ân ă artezian Giroscopul. 204 Farfurie zbur ă t oare. 206 ătoare. Un ultim cuv â nt. 207 â nt. Bibliografie. 208
Câ teva teva cuvinte despre magneţ i Câ nd nd am scris cartea „Criza energetică – – adev ă ăr sau minciună ” cu subtitlul „energia pentru toţ i” i” nu credeam că î voi apuca de o ă în scurt timp mă voi nouă carte carte care să trateze trateze subiectul disponibilit ăţ ii energiei pentru oricine. ăţ ii Dar discuţ iile iile din ultimul timp, cu unii din prietenii şi rudele mele, precum şi unele din afirma ţ iile unor tineri, de pe unele forumuri de discu ţ ii ii de ţ iile pe internet m-au f ă c cred că de de fapt neîncrederea în aceast ă posibilitate ăcut ut să cred ă posibilitate este adâ nc nc înr ă cinat ă rerea general acceptat ă este că de de fapt tehnologiile ăd ă cinat ă . Pă rerea ă este destinate surselor de energie de mică putere putere pentru publicul larg sunt cel mult nişte mofturi. spunde de cele mai multe ori cu lait-motivul: „ai v ă z ut tu, Ţ i se r ă ă spunde ăzut vreodat ă vreun asemenea dispozitiv funcţ ion ionâ nd?” nd?” sau „Dacă ar ar fi câ t de câ t ă vreun rentabile, s-ar produce pe undeva, ar fi pe pia ţă ţă , în magazine! „ Că ci ci marea majoritate a celor din jurul nostru nu sunt con ştienţ i tocmai de ideea principală care care se desprinde din cartea pe care ca re am scris-o anul trecut – aceea că cercurile cercurile financiarindustriale care conduc economia mondial ă nu nu au absolut nici un interes ca popula ţ cunoască o o alt ă alternativ ă la ţia ia lumii să cunoasc ă alternativ ă la energia scumpă care care te ţ ine ine sclav al sistemului interna ţ ie ţional ional de distribu ţ ie energetică controlat controlat de ei. Tocmai desprinderea de acest sistem a fost dezideratul lui Tesla în partea a doua a vieţ ii ii lui, după ce ce în prima parte, condus de naivitatea tinereţ ii ii dă ruise ruise cu generozitate lumii sistemul actual. De ce s-a dezis apoi de el este tocmai conştiinţ a faptului că î din acea fază de de început a sistemului ă încă din energetic mondial, că reia reia el îi pusese bazele, acesta a fost imediat acaparat de cercurile de puternici industria şi şi bancheri ai vremii, care au v ă zut imediat în ă zut el o sursă inepuizabil inepuizabilă de de câştiguri personale. Iat ă pentru ce revin cu o carte menit ă să o o completeze pe aceea şi cred că ă pentru ă s poate în viitor va mai fi poate una sau două . De ce a doua carte poart ă titlul „ă titlul aplica ţ de fapt marea majoritate a motoarelor electrice care ţii” ii” pentru că de funcţ ioneaz ionează în jurul nostru pot fi relativ u şor înlocuite de. Şi mai ales pentru că la la o analiză atent atent ă se desprinde concluzia că ceva ceva mai mult de jumă tate tate din ă se consumul lunar de energie electric ă constituie constituie func ţ ionarea ionarea unui motor electric. R âş torul de pă r, r, ventilatoarele de la hot ă ş iile âşniţ a de cafea, uscă torul ă şi de la instala ţ ţ iile de aer condiţ ionat, ionat, mixerul, aspiratorul, ma şina de spă lat, lat, precum şi toate ma şinile unelte pe care le folosim în curte sau în atelierul din garaj. Prea arar conştientiză m câ t de multe motoare electrice ne înconjoar ă ă şi cu at â ât mai rar suntem conştienţ i de poluarea electromagnetică de de care sunt responsabile. ii şi Şi nu numai motoarele electrice pot fi înlocuite cu. În multe situa ţ ţ ii cele cu ardere internă . De la uneltele de folosire zilnică î t ă r ie şi atelier ă în bucă t ărie pâ nă la la motoarele scuterelor, bicicletelor, b ă rcilor rcilor sau autoturismelor, toate pot fi înlocuite cu, care au un raport putere – greutate (randament) net superior acestora, iar datorit ă faptului că nu nu consumă carburan carburanţ i şi nu creează unde unde ă faptului electromagnetice sunt complet nepoluante.
.” am dedicat un u n capitol motoarelor magnetice, capitol În „Criza energetic ă .” care începe cu o amintire şi o povestioar ă le transcriu aici în întregime ă . Am să le că ci ci a şa cum acolo au reprezentat un bun început pentru un capitol, aici reprezint ă un bun început pentru o carte. Nu contează c că m mă repet. repet. Pentru cei ă un ce au citit cartea aceea înaintea r â va fi o reamintire, iar pentru ândurilor ndurilor de fa ţă ţă va ceilalţ i va fi doar ceva nou. Câ nd nd eram copii aveam o vorbă : „poanta-i veche, prostu-i nou! „ Iat ă deci: „Odat ă nd eram mai mic. A şa. Cam prin clasa a ă deci: ă, mai de mult, câ nd zecea, la o or ă de fizică am am înţ eles eles ascult â n ă de ând d explica ţ ţiile iile „Tovar ăş ăşului Profesor”, cum că motoarele motoarele electrice func ţ ioneaz ionează prin prin crearea unor câ mpuri mpuri magnetice generate de bobinajele motorului, c â mpuri mpuri care prin mutarea rapidă de de la o bobină la la alta for ţ se rotească . ţau au rotorul să se Av â nd eu un moment de revela ţ â nd ţie, ie, m-am ridicat şi l-am întrebat pe profesor: „De ce mai consumă m curent dacă e e vorba de câ mpuri mpuri magnetice, de ce nu construim motoare direct cu magneţ i?” i?” Dumnealui, de la înă lţ imea imea pregă tirii tirii sale de profesor de fizică , m-a privit de sus şi mi-a r ă ăspuns spuns ceva cam de genul acesta: — În primul r â eles corect. Câ mpurile mpurile din interiorul ând nd nu cred c-ai înţ eles unui motor nu sunt c â mpuri mpuri magnetice ci c â mpuri mpuri electromagnetice. Iar în ce priveşte construirea motoarelor cu magne ţ i. i. Am vrea noi. Din pă cate cate nu se poate, deoarece câ mpul mpul magnetic al unui magnet e un câ mp mp permanent, constant. De aceea se numeşte magnetul, magnet permanent. Fiind un c â mp mp constant este imposibil de controlat.” Pe vremea aceea eram cam timid şi în urma tonului dojenitor cu care a venit lă murirea, murirea, m-am a şezat jos roşu ca un rac şi pâ nă la la sf â r ş itul orei am âr t ă c lc. Eram din câ te-mi te-mi amintesc pe trimestrul al treilea al clasei a zecea ăcut ut mâ lc. toţ i eram în febra examenelor de treapt ă care se apropiau, am uitat şi pentru că to ă care repede de ideea mea cu magneţ ii. ii. Asta pâ nă acum acum câţ iva iva ani. Acum câ nd nd v ă povestesc înt â mplarea mă g gâ ndesc ndesc la o experienţă . Hai să ă povestesc â mplarea luă m două cutii cutii identice. Într-una să mont mont ă ăm un magnet puternic, iar în cealalt ă un electromagnet de o for ţă apropiat ă ă un ţă apropiat ă. Electromagnetul îl vom alimenta de la o baterie ascunsă şi ea în cutie. Conjur pe orice fizician, să -mi -mi spună care-i diferenţ a dintre cele două c câ mpuri, mpuri, cel electromagnetic şi cel magnetic, f ă r ă a a atinge cutiile, folosindu-se doar de o buc ăţ ic ică de de fier sau de un mic ăr ă magnet! v ă spun o poveste. Asta de mai sus nu-i poveste; doar o Şi acum să v ă spun amintire. Amu, cică odat-d odat-dă mult. mult. Acu vro 750 de ani, unu’ de-i zâ cea cea Petre Că lă toru, toru, (Pietrus Peregrinus), cruciat,. Tot ocupâ ndu-se ndu-se el dă cruciade cruciade pâ n evu-ă la la întunecat şi mediu, la un moment o-nceput să s să plictisasc plictisască . Şâ ca ca să ndit că n-ar n-ar fi r ă să joace-oleac joace-oleacă cu cu nişte şi mai omoare timpu’ s-o gâ ndit ău să s magneţ i. i. (de unde naiba o fi luat el magneţ i pă vremea vremea aia, stau şâ -mi -mi storc creierii şâ nu nu gă sesc sesc r ă spuns). Da’. Nu contează ! De unde de ne-unde. I-o fi ă spuns). luat el şi. Mă g gâ ndesc. ndesc. Că oricum oricum ă ia. ia. Magneţ ii, ii, p-atunci nu era ca ă i-d-azi. i-d-azi. Cre-că era era d-o mie dă ori ori mai slabi ca ă i de-i ştim noi azi.
juca el a şa. O-nţă les les cu capu-ă la-al la-al lui dă medieval medieval incult Şâ . Cum să juca care-i treaba cu magneţ ii. ii. O priceput va-s-zâ că care-s care-s propret ăţ ile lor şâ le-o le-o ăţ ile scris p-un pergament. Şi p-ormă s-o s-o apucat el şi s-o gâ ndit ndit că dac dacă aste-s aste-s propret ăţ ile. N-ar fi r ă facă dup după ele ele cu magneţ ii ii ă ia ia cu care tocma s ă ăţ ile. ău să fac jucase un motor. Şâ . După ce-o ce-o mâ zg zgă lit lit el o schem ă , s-o apucat ş-o construit primu motor magnetic din lume. (la ce i-o fi trebuit?! Nu- ş-ce să z zâ c! c! Alt ă ceva ă ceva n-o fi putut şi el să fac facă dec decâ t o imposibilitate fizic ă ?!) ?!) Aici se termină povestea povestea mea spusă î ran prost şi ă într-un limbaj de ţă ran incult, Dar stau şi mă g gâ ndesc. ndesc. A şa ca prostu’. Dacă ş ă şi domnul cruciat Pietrus Peregrinus, atunci prin 1260 ar fi avut un încrezut de profesor de fizică care care să i spună c că e e imposibil să faci faci un motor magnetic. Din cele două povestioare povestioare de mai sus se desprind clare ca apa a pa de izvor două concluzii concluzii logice. (dacă nu nu cumva sunt tot una!): — Şcoala mutilează grav grav spiritul, reducâ ndu-i ndu-i drastic latura inventiv ă ş ă şi curiozitatea. — Cu câ t ai mai mulţ i ani de şcoală cu cu at â ât îţ i cresc nişte ochelari de cal mai mari Acum, probabil v ă î ă întreba ţ ţi de ce nu a ţ ţi auzit nimic de domnul cruciat cu pricina. E o poveste mai complicat ă ş tot de interesul oligarhilor ca ă şi e legat ă ă tot noi, prostimea, să le le fim sclavi. Acum c âţ iva iva ani s-a editat undeva prin America o oper ă „Encyclopedia of Energy de C. ă monumental monumentală , în 6 volume, numit ă ă „Encyclopedia Cleveland” (ed) (Elsevier, 2004) şi care totalizeaz ă aproape aproape 5000 de pagini. Ei bine, că r rţ oiu-acesta care se vrea a cuprinde în el tot ce poate „s ă se se existe” pe ţ oiu-acesta planeta-asta despre energie, spune despre domnul Peregrinus într-o not ă de la ă de sf â rş itul volumului 6 (aten ţ ie ie nimic în tot cuprinsul ei) doar urmă toarele toarele â r cuvinte: „1269 The first experiments în magnetism are carried aut by Petrus Peregrinus de Maricourt, a French engineer, who observes and describes some of the fundamental properties of magnets.” Pentru cei care ştiu mai puţ in ină englez engleză ca ca mine ar fi cam a şa: „1269 Primele experienţ e în magnetism au fost desf ăş ăşurate de Petrus Peregrinus de Maricourt, un inginer francez, care a observat şi a descris unele dintre propriet ăţ ile fundamentale ale magneţ ilor.” ilor.” ăţ ile Dumneavoastr ă probabil că v v ă mira ţ i , dar eu nu. Cum am aflat despre ă probabil ă mira ţi, acest motor, acum câţ iva iva ani tot dintr-o not ă ă , într-o carte veche, am început să caut pe internet. Mi-au trebuit mai mulţ i ani ca să aflu aflu aceste puţ ine ine lucruri pe care vi le spun. Singura trimitere era desenul acesta, o copie după originalul originalul f ă cut de ă cut Pietrus. (care cred eu a fost ales intenţ ionat ionat a fi prezentat că ci ci e greu să faci faci vreo echivalenţă între el şi cel de mai sus) o problemă . Se pare că Peregrinus Peregrinus şi-ar fi scris opera în Şi mai exist ă ă o limba latină ş te am înţ eles eles manuscrisul să u ar fi ză cut cut pâ nă prin prin anii ă şi din câ te 50’ în biblioteca Vaticanului. Ar fi fost descoperit de un istoric şi cineva s-a apucat să fac facă o o traducere în engleză a a manuscrisului şi ar fi construit motorul (nu e cel din imagine – dar identic constructiv!). Dup ă ce ce s-a constatat c ă
motorul e perfect func ţ ional, ional, a fost distrus, iar traducerea manuscrisului a fost trecut ă la secret într-o bibliotec ă din din Statele Unite. În esenţă cam cam asta-i tot ce ă la se poate afla de pe Internet despre Petrus Peregrinus. Acum veţ i întreba probabil cum de au ajuns chiar şi aceste puţ ine ine informa ţ faptului că re reţ eaua eaua Internet a ţii ii pe Internet. În ultimii ani datorit ă ă faptului devenit uria şă şă , este din ce în ce mai greu de controlat ce informa ţ ţii ii se scurg spre ea, cu at â acum e suficient ă o memorie USB flash sau un ât mai mult că acum ă o acces pe reţ ea ea ca să furi furi informa ţ ie de pe orice calculator. Pe de alt ă parte din ţ ie ă parte ce în ce mai mulţ i funcţ ionari ionari mă run runţ i din administra ţ ţia ia americană ş ă şi nu numai nefiind de acord cu politica de secretomanie a statelor încep să fure fure informa ţ pe internet.” ţii ii pe care le plasează pe A şa cum mi-a spus mie profesorul de fizic ă odat odat ă de mult şi cum ă de continu ă s să o o spună to toţ i profesorii de fizică explic explicâ nd nd funcţ ionarea ionarea unui motor electric, acesta funcţ ioneaz ionează prin prin crearea unor câ mpuri mpuri electromagnetice rotitoare. Acestea sunt în esenţă c câ mpuri mpuri magnetice create de curentul electric. Pentru a construi un motor cu ajutorul magneţ ilor ilor ar trebui să ş ă ştim mai înt â â i cam ce sunt aceştia. Nu sunt om de ştiinţă ş a ş fi cartea pe care o ţă şi chiar dacă a scriu acum este adresat ă celor mulţ i şi proşti nu cine ştie că rui rui mare fizician ă celor sau inginer. Aceştia nu au decâ t să -şi bat ă capul cu tratate ştiinţ ifice. ifice. Pe noi nu ă capul ne interesează aceste aceste amă nunte nunte ştiinţ ifice ifice ce ţ in in de teoria cuantic ă a a magnetismului, sau de demonstra ţ iile matematice ale propriet ăţ ilor fizice ale ţ iile ăţ ilor magneţ ilor ilor şi ca atare nu vom intra în amă nunte nunte ştiinţ ifice ifice care ne depăşesc şi nu au nici cine ştie ce relevanţă aici. aici. Deci: Putină istorie istorie Acum cca. 2600 de ani anticii cunoşteau mineralul numit magnetit ă ă, care se putea exploata destul de uşor în localitatea numit ă Magnezia din Asia ă Magnezia Mică . Ei nu-şi puteau explica propriet ăţ ile ciudate ale acelui mineral, care în ăţ ile esenţă este este un oxid de fier, de a se alipi de obiectele metalice. Conform naturalistului roman Pliniu cel Bă tr tr â ân (Caius Plinius Secundus 23 -79 e.n.) se mai crede de asemenea că numele numele de magnet vine de la ciobanul Magnes care intr â mintelor de magnetit ă a ând nd cu turma de oi în zona ză că mintelor ă a constat că cuiele cuiele de la încă lţă minte minte precum şi v â r ful de fier al toiagului să u se ârful lipeau de sol. Indiferent care este provenienţ a reală a a numelui acestuia magnetul a intrat încă de de atunci în atenţ ia ia oamenilor de ştiinţă , primii care l-au studiat mai atent fiind Thales din Milet şi Diogene din Apollonia. Thales din Milet (cca. 625 -546 î.e.n.) acorda propriet ăţ ilor magnetice o ăţ ilor interpretare animist ă – adică conform conform cu gâ ndirea ndirea vremii se credea că exist exist ă un ă – ă un suflet, un spirit care confer ă propriet ăţ rui lucru. ă propriet ăţ i orică rui Diogene (Laertius cca. 460 î.e.n.) din Apollonia considera c ă magnetismul magnetismul este rezultatul tendinţ ei ei combină rii rii „umidit ăţ ii fierului cu uscă ciunea ciunea ăţ ii magnetitei”. În schimb atomiştii ca Empedocle (490 – 430 î.e.n.), Democrit (460 -370 magnetismul s-ar datora î.e.n.) sau Epicur (34l- 270 î.e.n.), considerau că magnetismul
faptului că magnetita magnetita emite ni şte particule foarte fine (atomii) care p ă trunz trunzâ nd nd atracţ ia. ia. în fier provoacă atrac Cea mai frumoasă descriere descriere atomist ă a magnetitei o face Titus Lucretius ă a Carus (94 – 55 î.e.n.), poet roman, în „Poemul Naturii” (De rerum natura) carte apă rut rut ă î ifică în 1965: „Eu, mai departe, îţ i voi ă în traducere şi la editura ştiinţ ific spune-acuma Cu ce a şeză mâ nt nt al firii piatra, Că reia-n reia-n limba p ă rinteasc rintească grecii grecii Îi zic magnet (fiindc ă în Magnezia E obâ r rş ia ei!), atrage fierul. De-aceast ă piatr ă ă piatr ă oamenii oamenii se mir ă ă Că poate poate ţ ine ine at â r nat de dâ nsa nsa ârnat Un şir întreg, adese, de inele. Cinci poţ i vedea, ba uneori mai multe, Că sp spâ nzur nzur ă ă în jos unul de altul taia v â Şi în bă taia ântului ntului se leagă nă ! Lipite unul de cel’lalt, inelele Simt, fiecare, cum le trage piatra”. Şi acum, explica ţ ţia: ia: „. Mai înt â â i de toate, Din piatra noastr ă trebuie să curg curgă ă trebuie Un val de-atomi, ce-mpr ăş ăştie prin ciocnet Tot aerul cel dintre fier şi piatr ă ă . Câ nd nd spa ţ ţiul iul acesta se deşart ă ă ne locul de la mijloc, Îndat ă cad în gol atomii fierului; Şi gol r ă ăm â ne ă cad Ei lunecă lega lega ţ ii ţi unii de alţ ii dup’ dâ nşii: ^^^^^t Şi tot inelul pleac ă dup’ Nici într-un corp atomii nu se leag ă in mai str â ns, nii de al ţ ii ii Şi nu se ţ in â ns, Şi mai împleticiţ i decâ t în fierul Cel tare şi-nfior ă t or de rece. ător De-aceea, dar, nu-i de mirare dacă , Precum am spus, nu pot în vid să cadă Acei câţ iva iva atomi f ă ră ca ca însuşi ă r ă Inelul să nu nu plece după d dâ nşii: El o şi face asta şi-i urmează , Pâ nă ce ce dă de de piatr ă ş ne ă şi r ă ă mâ ne Lipit de ea cu lanţ uri uri nev ă z ute!” ăzute!” iei fierului: „Cum se r ă reşte aeruŞi în continuare tot despre atracţ iei ă re naintea Inelului şi locul de la mijloc R ă ne gol, numaidecâ t tot aerul ă mâ ne Ce se gă se seşte îndă r ră tul tul fierului ă de la spate şi-l împinge”. Îl mâ nă de Tot el observ ă ă şi descrie aici şi proprietatea de respingere a magnetului, proprietate care mai fusese observat ă ş ă şi de filozoful grec Platon (426-347 î.e.n.), dar care nu-i dă duse duse prea mare importanţă : „Se mai înt â m uneori că fierul fierul âmpl plă uneori Se dă -napoi -napoi de la aceast ă piatr ă ă piatr ă: Câ nd nd fuge, câ nd nd s-apropie de dâ nsa! nsa!
Ba eu v ă zui inele samotracice ă zui lt â nd nebune Şi pilituri de fier s ă lt â nd nd o piatr ă În scafe de aramă , câ nd ă Magnetică sub sub ele a fost pusă : A şa de mult doreau de ea să fug fugă !” !” Mai aproape de noi în timp datorit ă obscurantismului care a caracterizat ă obscurantismului o mare parte a evului mediu, abia după secolele secolele 11 – 12 apar noi mă rturii rturii despre cercet ă rile asupra magnetismului. ă rile Cu toate că busola busola se folosea deja, originea ei fiind chiar şi în prezent controversat ă ionarea ei nu era pusă pe pe seama magnetismului terestru şi ă , funcţ ionarea de fapt se considera că ea ea arat ă un punct – mereu acela şi – pe bolta cerească . ă un Busola, deşi este prima aplica ţ a magnetismului, are originea ţie ie practică a foarte controversat ă am înv ăţ at în şcoala primar ă ă. Eu personal mi-amintesc c ă am ăţ at ă că ar ar fi fost inventat ă de chinezi câ ndva ndva între secolele 26 şi 11 înaintea erei ă de noastre. Dar mai t â r ziu am înt â lnit referiri în mai multe surse la faptul că ea ea ar ârziu â lnit fi fost inventat ă de arabi şi că ar ar fi ajuns în China mult mai t â rziu iar prin ă de â rziu secolul 12 -l3 al erei noastre ar fi ajuns s ă fie fie preluat ă de europeni. ă de Cert este că atunci atunci câ nd nd marii navigatori ai vremii au plecat în că lă toriile toriile lor nesf â rş ite pe mare, cunoşteau foarte bine folosirea busolei. â r Primul manuscris despre fizica experimentală cunoscut cunoscut azi pare a fi lucrarea numit ă Epistola Petri Peregrini de Maricourt ad Sygerum de ă Epistola Foucaucourt Militem de Magnete apă rut rut în 1269, scris de inginerul şi ofiţ erul erul francez Pierre Pelerin de Maricourt sau cu numele latinizat de Petrus Peregrinus despre care am scris mai sus. Petrus descrie în cartea sa experienţ ele ele f ă c prelucrat ă î sferică , piesă ăcute ute cu o bucat ă ă de de magnetit ă ă prelucrat ă în formă sferic pe care o numeşte „terrella”. Plimb â nd nd pe suprafa ţ ţa acestei sfere magnetice o bar ă de fier şi urmă rindu-i rindu-i diferitele orient ă ri el reuşeşte să determine determine un set de ă de ă ri linii care înconjoar ă sfera asemenea meridianelor terestre, care meridiane se ă sfera unesc în două punte punte întocmai ca şi meridianele terestre. El nume şte prin analogie aceste puncte poli. Abia după circa circa 300 de ani mai apare un înv ăţ at care se apleacă cu cu ăţ at seriozitate asupra studiului magne ţ ilor ilor şi acesta este italianul Gianbattista della Porta (1541 – 1615), el fiind acela care afirm a firmă s să supersti superstiţ ia ia marină reasc rească conform că reia reia ceapa şi usturoiul ar speria spiritele magnetice ale busolei este lipsit ă de orice temei real, dar nici explica ţ acesta magnetismului ă de ţia ia pe care o dă acesta nu e mai apropiat ă de adev ă r . El afirmă c că magnetita magnetita fiind un amestec de ă de ăr. piatr ă ş ia magnetică rezult rezult ă ca urmare a luptei duale dintre ă şi fier, atracţ ia ă ca caracteristicele lor. În magnetit ă piatr ă decâ t fier, aceasta are o ă fiind fiind mai mult ă ă piatr ă dec nevoie acut ă njind după fier fier îl ă de de egalizare a for ţ ţelor elor cu piatra şi ca atare t â â njind atrage. Odat ă it şi cel care este considerat a fi pă rintele rintele ă cu cu italianul a tr ă ă it magnetismului, anume medicului englez William Gilbert de Colchester — 1603). Acesta, pasionat fiind de fizică , în timpul să u liber a studiat cu atenţ ie ie propriet ăţ ile magneţ ilor, ilor, fiind primul care pune accent deosebit pe ăţ ile
cercetarea experimentală . Ca rezultat al celor 17 ani de munc ă experimental experimentală el el publică î ă în 1600 cartea „De magnete”. Prestigiul să u at â pe regina â t ca medic câ t şi ca fizician o determină pe Elisabeta I (1533-l603) s ă -l -l angajeze ca medic de curte. În plus aceasta ca o preţ uire uire a meritelor sale îi lasă prin prin testament o dona ţ ie pentru continuarea ţ ie cercet ă cate el nu va apuca să beneficieze beneficieze de generozitatea ărilor rilor sale. Din pă cate reginei, că ci ci moare şi el la scurt timp în epidemia de ciumă din din 1603. El stabileşte în lucrarea sa urmă toarele toarele principii: — At â elul se magnetizeaz ă î â t fierul câ t şi oţ elul ă în contact cu magnetita, prin inducţ ie, ie, dar numai oţ elul elul îşi pă streaz strează aceast aceast ă magnetizare. ă magnetizare. — Polii magnetici sunt inseparabili. — Acţ iunea iunea magnetică este este at â câ t şi repulsiv ă după polii polii care ât atractiv ă ă c ă dup se opun — Stabileşte faptul că P Pă mâ ntul ntul este un magnet asemenea terrellei lui Peregrinus, explicâ nd nd înclinarea diferit ă a acului busolei la latitudini diferite şi ă a astfel pune bazele unei noi ştiinţ e – geomagnetismul — Stabileşte că liniile liniile de câ mp mp magnetice ale pă mâ ntului ntului se închid în centrul să u. u. elor sale cu privire la acţ iunile iunile În cartea sa el arat ă ş ă şi rezultatele experienţ elor electrostatice, pe care le delimiteaz ă net net de cele magnetice. În 1750 geologul englez John Michell este cel care construieşte o balanţă pentru studiul magneţ ilor ilor şi reuşeşte să stabileasc stabilească legea legea descreşterii for ţ ei de ţ ei respingere a magneţ ilor ilor invers propor ţ tratul distanţ ei ei dintre ei. ţional ional cu pă tratul Sf â rş itul secolului 18 şi începutul secolului 19 constituie perioada în care â r apropierea de cauzele reale ale magnetismului este maximă . Astfel în 1819, Hans Christian Oersted (1777-l851), fizician şi chimist danez, stabileşte legă tura tura dintre curentul electric şi câ mpul mpul magnetic prin observa ţ ia că acul acul busolei este atras de un conductor str ă tut de curent ţ ia ă b ă tut electric. Andre Marie Ampere (1775-l836) este cel care postulează c că de de vreme ce curentul electric care str ă un conductor dă na na ştere unui câ mp mp magnetic, ă bate atunci logic este că magnetismul magnetismul natural trebuie s ă apar apar ă ă ca ca urmare a unor curenţ i prezenţ i în structura intim ă a a materiei. faptul că mi mişcarea unui În 1831 Michael Faraday (179l-l867) descoper ă ă faptul magnet în interiorul unui conductor creează î ă în acesta un curent electric şi de asemenea legea inducţ iei iei electromagnetice care st ă la baza construcţ iei iei ă la transformatoarelor, motoarelor şi generatoarelor electrice. El introduce şi denumirea de câ mp mp magnetic în anul 1845. Unificarea teoriei electrice cu cea magnetică o o face James Clark Maxwell (1831 – 1879) prin teoria câ mpului mpului electromagnetic care prevede existenţ a undelor electromagnetice. Fizicianul francez Pierre Emst Weiss (1865-1940) este cel ce postulează existenţ a unor „câ mpuri mpuri magnetice moleculare” în materiale asemenea fierului,
concept care combinat cu teoria lui Langevin, Paul (1872-l946), explică propriet ăţ ile puternic magnetice ale magne ţ ilor ilor naturali cum ar fi magnetita. ăţ ile Fizicianul danez Niels Henrik David Bohr (1885-l962) şi cel româ n Ştefan Procopiu (1890 – 1972) sunt cei care stabilesc existenţ a momentului magnetic molecular datorat mişcă rii rii sarcinilor electrice elementare (a şa numitul magneton Bohr). F ă ră a a intra în amă nunte nunte ştiinţ ifice ifice trebuie să explic explică m aici pe scurt care ă r ă este urmarea cercet ă rilor f ă cute de cei înşira ţ ă rilor ă cute ţ i aici. Astfel, prin teoria lui Ampere se stabileşte că c câ mpul mpul magnetic elementar se datoreaz ă mi mişcă rii rii sarcinilor electrice reprezentate de electronii rotindu-se în jurul nucleului atomic. Momentul magnetic prin cercet ă r ile lui Bohr şi Procopiu s-a stabilit că ările se datorează sensului sensului de rota ţ ie al electronului pe orbita nucleului (mişcarea de ţ ie spin) precum şi al sensului mişcă rii rii lui de revoluţ ie ie pe orbit ă î ă în jurul nucleului. Datorit ă lui Weiss se stabileşte faptul că exist exist ă ă lui ă în masa magnetului micro – câ mpuri mpuri magnetice determinate de însumarea mai multor momente magnetice elementare. Aceste micro – c â mpuri mpuri se datorează faptului faptului că î ă în structura intimă a a materiei aceasta este organizat ă î ă în regiuni (domenii magnetice) de mai mulţ i atomi şi molecule care au acela şi moment magnetic. Deci în masa unui material magnetic structura sa e organizat ă î ă în mici magne ţ i despă r rţ ii pereţ i neutri Bloch (structura domenic ă preconizat preconizat ă de ţ iţ i de a şa numiţ ii ă de Landau şi Lif şiţ (1935). (1935). Deoarece aceşti magneţ i elementari din masa materiei au sensuri de magnetizare diferite, acestea se anuleaz ă î unde aceast ă ă între ele. Singura zon ă unde ă anulare nu are loc este suprafa ţ mpul magnetic al ţ a materialului. Deci câ mpul materialului respectiv pe care-l constat ă rii ă m noi este cel datorat însumă rii momentelor magnetice magnetice ale zonei de suprafa ţă ţă . Acum. Din faptul că momentul momentul magnetic elementar exist ă ă în orice material, rezultatul logic este c ă orice orice materie prezint ă propriet ăţ ă propriet ăţ i magnetice. E adev ă rat, numai că aceste aceste propriet ăţ ă rat, ăţ i magnetice la cea mai mare parte a materiei sunt at â â t de slabe, încâ t nu pot fi detectate uneori nici cu aparatur ă ă sofisticat ă ă. Aici ar trebui să spunem spunem că materia materia din punct de vedere magnetic e caracterizat ă de nişte mă rimi rimi specifice. Printre cestea sunt: ă de — Susceptibilitate magnetică care care determină capacitatea capacitatea de a se magnetiza a materialului. Ea poate fi pozitiv ă nd magnetizarea indusă are are ă , câ nd acela şi sens ca cea inductoare, sau negativ ă câ nd nd e inversă (ex (ex la bismut). ă c — Permeabilitate magnetică este este factorul de propor ţ ţionalitate ionalitate dintre inducţ ia ia magnetică şi câ mpul mpul aplicat şi e absolut ă sau relativ ă – |i (pentru vid ă sau ă – se notează cu cu |io). Raportul dintre permeabilitatea magnetică absolut absolut ă a ă a vidului şi a materialului de studiu, dă permeabilitatea permeabilitatea magnetică relativ relativ ă a ă a materialului. Mai sunt şi altele dar sunt no ţ iuni iuni prea complicate pentru scopul c ă r rţ ii ţ ii de fa ţă ţă .
Din punctul de vedere al permeabilit ăţ ii magnetice materialele se împart ăţ ii în materiale diamagnetice, paramagnetice, feromagnetice. Pe noi ne intereseaz ă ultima categorie, că ci ci din aceasta fac parte magneţ ii. ii. Aceştia se caracterizează prin permeabilitate şi susceptibilitate magnetic ă uria uria şă comparativ cu celelalte şă comparativ două grupe. grupe. A şa cum mi-a spus atunci de mult profesorul, c â mpul mpul magnetic al unui magnet permanent are nişte caracteristici care descurajează pe pe oricine se gâ nde ndeşte să -l -l folosească cumva cumva pentru a extrage energia din el. De-a lungul timpului s-au structurat o serie de 12 caracteristici ale magneţ ilor ilor pe care ar fi bine s ă le le revedem pentru o mai bună î elegere a lor: ă înţ elegere 1. Prima şi cea mai evident ă magneţ ii ii se atrag sau se ă proprietate proprietate e că magne resping în funcţ ie ie de poziţ ia ia relativ ă a lor unul fa ţă de celă lalt, lalt, ă a ţă de 2. Magneţ ii ii se resping mai puternic decâ t se atrag, 3. Fluxul magnetic circulă î ă între polii magnetului cu viteza luminii, 4. For ţ ie dintre magne ţ i şi metalele feroase e direct ţa de atracţ ie propor ţ ională cu cu pă tratul tratul greut ăţ ii lor, ţ ional ăţ ii 5. Câ mpul mpul magnetic al magnetului poate fi ecranat prin amplasarea între magnet şi obiectul dorit a nu fi influenţ at at de magnet, a unui ecran feromagnetic, 6. Doi magneţ i afla ţ ţ i în apropierea unui ecran sunt atra şi mai mult de acesta decâ t între ei, 7. For ţ ţ a de alunecare a unui obiect metalic, sau a unui alt magnet e mai mică dec decâ t for ţ rt ă r ii pe direcţ ia ia liniilor de flux magnetic, ţa necesar ă ă îndepă rt ării 8. Energia magnetului e concentrat ă aproape în întregime la cei doi poli ă aproape ai să i, i, 9. Magnetul pierde din for ţă atunci câ nd nd e lovit sau încă lzit, lzit, datorit ă ţă atunci ă alinierii particulelor magnetice, 10. Prin folosirea for ţ ei de respingere a magneţ ilor ilor timp îndelungat ţ ei aceştia slă besc treptat, datorit ă abaterilor particulelor magnetice, ă abaterilor 11. Un obiect metalic aflat între doi magne ţ i va fi atras de magnetul cel mai puternic. 12. For ţ u nui magnet este ţa de respingere între cei doi poli identici ai unui invers propor ţ cu pă tratul tratul distanţ ei ei dintre ei. (F=1/^ * mim2/d2 = ţional ională cu mim2/n d2. Unde m1 şi m2 reprezint ă for ţ ă for ţa celor doi poli, d este distan ţ a dintre ei, n este constanta permeabilit ăţ ii magnetice a mediului (pentru aer este ăţ ii 1) ca urmare de obicei aceasta este omisă formula formula rezultat ă ă fiind fiind F= mtm2/d2) Roata olarului şi castelele de nisip Ce legă tur tur ă poate fi între roata olarului, castelele de nisip şi magneţ i?! i?! ă poate Vom vedea. Dar mai înt â i . âi. Câ nd nd eram elev de şcoală general generală to toţ i magneţ ii ii pe care i-am v ă z ut atunci ăzut el moale -(cu în laboratoarele şcolare erau nişte bare sau potcoave din oţ el conţ inut inut scă zut zut de carbon) destul de slab magnetizate. Abia cu trecerea anilor am început să î lnesc magneţ i confecţ iona iona ţ ă înt â â lnesc ţi din ferite. Cu toate că feritele feritele se foloseau în industria electronică încă de de atunci,
erau înt â lnite curent ca miezuri la antenele interne ale aparatelor de radio, la â lnite bobinele de şoc, transformatoarele de frecvenţ e mari şi la transformatoarele de tensiune din televizoare. înalt ă ă tensiune din copilă rie rie mi-am dat seama că feritele feritele nu sunt tocmai nişte Încă din metale şi am fost curios s ă aflu aflu ce sunt ele de fapt. fa pt. Mai t â r ziu, mai ales în ârziu, ultimii zece, cincisprezece ani am început să înt â lnesc a şa numiţ ii ii â lnesc supermagneţ i. i. Erau mici şi foarte puternici. Iar mai t â r ziu, am fost şocat atunci ârziu, câ nd nd am demontat primul hard disc şi am constatat puterea fantastică pe pe care o avea magnetul semicircular plat de acolo. Depăşea de multe ori for ţ ţ a celor mai mari magneţ i pe care pusesem mâ na na vreodat ă ă. După cum cum spuneam, în copilă rie rie am înv ăţ at că nu nu se pot construi ăţ at motoare cu magneţ i. i. Tot atunci am înv ăţ at că cantitatea cantitatea de energie necesar ă ăţ at ă magnetiză rii rii unui magnet este infinit mai mare decâ t energia ce s-ar putea extrage din acel magnet. Asta era perfect adev ă rat atunci, câ nd nd magneţ ii ii în ă rat marea lor majoritate se f ă c eluri moi sau aliaje. Între ăceau eau din bucăţ i brute de oţ eluri timp situa ţ ia s-a mai schimbat. Aceşti magneţ i super – puternici despre care ţ ia am vorbit în paragraful precedent nu se mai obţ in in din bucăţ i brute de oţ el el ci altfel. Din cele spuse în subcapitolul precedent am înţ eles eles noi că un un material, în speţă unul unul magnetic are în structura sa nişte regiuni ce delimiteaz ă prin prin aceia şi mişcare de spin şi revoluţ ie ie a purt ă nişte magneţ i elementari, ătorilor torilor de sarcină ni numiţ i domenii Weiss. Acestea am spus noi, au momentele de sensuri şi direcţ ii ii diferite şi ca urmare suma lor este nul ă sau sau apropiat ă de zero, prin anularea ă de între ele. Practic magnetismul acestor materiale este doar unul de suprafa ţă ţă , datorat magneţ ilor ilor elementari de pe suprafa ţ ţ a materialului. Imaginea urmă toare toare ilustrează acest acest lucru. de fier este magnetizat ă uşor, numă rul rul În momentul în care o bucat ă ă de ă u magneţ ilor ilor elementari din masa acelei buc ăţ i de fier care au momente de aceia şi direcţ ie ie şi sens creşte simţ itor. itor. Iar atunci câ nd nd bucata respectiv ă de fier ă de este foarte puternic magnetizat ă in teoretic, ea trebuie să aib aibă toate toate ă, cel puţ in domeniile Weiss cu momentele orientate dup ă aceia aceia şi direcţ ie ie şi sens. Magnetizare uşoar ă Magnetizare puternică ă Magnetizare Din pă cate cate la o bucat ă de fier, sau una de oţ el el moale, acest lucru ideal ă de nu se înt â m el de puternic magnetizat momentele âmpl plă . Oricâ t ar fi un oţ el magneţ ilor ilor elementari ai lui nu vor fi în totalitate orientate la fel. Asta pentru că ii despă r rţ itori ai acestor domenii, pere ţ i în masa acelui material exist ă ş ă şi pereţ ii ţ itori care trebuie să aib aibă propriet propriet ăţ eles că ăţ i magnetice nule, lucru ce e de la sine înţ eles face ca o parte din masa piesei respective s ă nu nu prezinte aceia şi orientare a momentelor magnetice. Dacă însă s-ar s-ar lua acel material magnetic şi ar fi mă cinat cinat pâ nă s-ar s-ar obţ ine ine din el o pulbere ale că rei rei particule ar fi egale cu dimensiunile unui domeniu Weiss, aceste particule, independent una de cealalt ă ă ar ar putea avea exact acelea şi moment magnetic în totalitatea masei lor. Iar suma tuturor momentelor lor magnetice s-ar apropia mult mai mult de ideal.
Dar am avea atunci doar o gr ă madă de de pilitur ă ă mad ă de de fier, magnetizat ă ă uniform. Ei, bine, cercet ă r ile din ultimii 50 de ani au pus în evidenţă şi alte ările materiale care se pot magnetiza puternic, în afar ă de fier şi anume diferite ă de combina ţ ii de aliaje ca mangan, cupru şi aluminiu, sau mangan, cupru şi ţ ii seleniu, combina ţ ţii ii de mangan şi zinc, sau cobalt cu oxizi de fier, sau oxizi de nichel şi crom precum şi cu bariu şi stronţ iu. iu. Iar în ultimii ani, supermagne ţ ii ii obţ inu inuţ i din combina ţ ţia ia de fier cu neodim şi bor. Tehnologia prin care se realizează ace aceşti magneţ i moderni difer ă un pic ă un de simpla magnetizare în curent electric de intensitate şi tensiune mare, a unei bucăţ i de fier sau de aliaj cu con ţ inut inut mare de fier. Aceşti magneţ i se obţ in in din pulberi. Am spus deja că m mă cinarea cinarea duce la apropierea de dimensiunile domeniilor Weiss. Cum ajungem însă de de la pulberile din sus pomenitele substanţ e chimice la magneţ i. i. Câ nd nd eram copii şi mergeam la mare, ne jucam construind castele de nisip cu ajutorul unor forme din plastic. Nisipul umed are suficient ă aderenţă ă aderen pentru a-şi pă stra stra forma după ce ce e scos din matri ţ a de plastic. La fel procedează ş nd pe roata lui pune un bulg ă re re de ă şi olarul atunci câ nd lut umezit, sau că r ră midarul m nd face că r ră mizi mizi din lut (lutul de ol ă rie rie e ă idarul atunci câ nd ă tot o pulbere de fapt). După ce ce umezeşte lutul, că r ră midarul m ă idarul face formele că r ră mizii, uşor ca pe o bucat ă de plastilină , pe roata ă mizii, iar olarul îl prelucrează u ă de lui. Dar în vreme ce formele castelelor de nisip se distrugeau atunci c â nd nd nisipul se usca la soare, vasele f ă ră mizile mizile f ă cute din lut ăcute cute de olari, sau că r ă ă cute sunt apoi introduse într-un cuptor unde se ard. Toţ i ştim că prin prin ardere lutul, nu numai că se se usucă ci ci devine altceva, îşi schimbă structura. structura. Sub acţ iunea iunea focului, o parte din componentele componentele lutului se transformă par par ţ ial în sticlă , iar ţ ial lutul devine ceramică . Cam la fel se face şi în industrie pentru ob ţ inerea inerea magneţ ilor ilor moderni. Iat ă cum. După ce ce se stabileşte, reţ eta eta compoziţ iei iei din care va fi f ă c ă cum. ăcut ut magnetul, se câ nt nt ă resc şi se dozează precis precis cantit ăţ ile de pulberi, sunt ă resc ăţ ile amestecate câ t mai uniform iar apoi presate în forme la presiuni foarte mari. Prin aceast ă presare pulberea se comport ă ca nisipul de pe plaj ă devenind devenind un ă presare ă ca bloc uniform şi luâ nd nd forma în care a fost presat ă ă . După aceast aceast ă presare fiecare piesă astfel astfel obţ inut inut ă este introdusă î ă presare ă este ă într-un cuptor la o temperatur ă anume. Temperatura care e mai mică dec decâ t cea ă anume. necesar ă topiri componentelor respective, face ca particulele pulberii să ă topiri fuzioneze par ţ ial între ele. În momentul în care e scoasă din din cuptorul respectiv ţ ial piesa are deja alt aspect, la fel ca şi că r ră mida mida sau oala de lut. ă Întregul proces de presare şi coacere a pulberii compuse din mai multe ingrediente, poart ă denumirea de sinterizare. ă denumirea După sinterizare, sinterizare, deşi piesa arat ă ca şi cum ar fi un bloc, particulele ei ă ca nu se mai sudează î ă între ele complet şi ca atare la nivel microscopic pulberea
astfel compactat ă îş strează caracterul caracterul care o apropie de gr ă m ă îşi pă streaz ămada ada de domenii weiss, separate. Acest nou material, numit generic ferit ă ă , are permeabilitatea şi susceptibilitatea magnetică mult mult superioare unui aliaj obţ inut inut prin topirea metalelor componente şi totodat ă necesit ă ină energie energie pentru a fi ă necesit ă mult mult mai pu ţ in magnetizat. Urmă torul torul pas este supunerea acestor forme nemagnetizate, în mod repetat, unor câ mpuri mpuri magnetice din ce în ce mai puternice. Consumul de energie necesar acestui proces este azi mult mai mic decâ t era odat ă ii rezulta ţ in în cazul celor de neodim -fier – bor au ă, iar magneţ ii ţ i cel puţ in for ţ fantastice comparativ cu masa lor. E suficient să spunem spunem aici ţe de aderenţă fantastice că un un asemenea magnet cu dimensiunea de 5 x 5 x 2,5 cm şi masa de 500 de grame, are impresionanta for ţă de aderenţă de de 100 kg. Câ nd nd eram eu copil un ţă de magnet metalic de 4 – 5 ori mai mare abia putea suporta greutatea u nei bucăţ i de fier de numai 1 kg. De fapt prin cercet ă rile, teoretice privind teoria cuantic ă a a ă rile, magnetismului, în ultimii ani s-au pus la punct tehnologii de prelucrare şi procedee de magnetizare care fac ca un magnet să poat poat ă fi f ă cut mereu mai ă fi ă cut puternic. Pâ nă c câ nd? nd? Nu se ştie încă . Probabil că deja deja s-a atins limita, probabil că nu. nu. Ce contează este este că magnetul magnetul care ridic ă acea acea impresionant ă greutate de ă greutate 100 kg este comercializat de o firmă nem nemţ easc ească de de profil la preţ ul ul de 40 euro. Ar trebui să facem facem acum o mică socoteal socoteală ş gâ ndim ndim că probabil probabil ă şi să g producă torul torul (o fabric ă din din China) l-a realizat cu un preţ de de producţ ie ie de vreo 10 – 15 euro. În aceştia intr ă procurarea celor trei ingrediente, sinterizarea lor ă procurarea rii. Câ t curent electric să şi apoi consumul de curent electric necesar magnetiză rii. fi fost oare. Să zicem zicem o valoare maximală de de 10 euro. Rezult ă că acel acel magnet s-a ă c produs cu cca. 20 de Kw de energie electrică . Aceast ă energie este aplicat ă de ă energie ă de obicei asupra magnetului o perioad ă destul destul de scurt ă ă, de ordinul secundelor. rezolv cumva În cartea pe care am scris-o anul trecut am încercat să rezolv problema echivală rii rii for ţ ei unui magnet cu unit ăţ ile de mă sur sur ă cunoscute ţ ei ăţ ile ă cunoscute pentru putere, pentru a-mi putea da seama cam care ar fi motorul magnetic care să -mi -mi înlocuiască un un motor electric dat. Am fost surprins atunci să constat constat că nu nu exist ă o echivalenţă direct direct ă ă o ă ilor, dat ă de obicei în kg de că tre tre comerciant şi unit ăţ ile de între for ţ ţa magneţ ilor, ă de ăţ ile putere consacrate – kw sau Cal Putere. A şa că am am încercat să rezolv rezolv problema pornind de la un motor de ma şină şi am ales acolo motorul unei Dacia Supernova. Acesta are 114 Nm (newtonmetru) la 2600 rota ţ ţii/minut ii/minut şi o putere dat ă î ă în cai putere de 75. Cunoscâ nd nd că newton newton metru este o unitate de mă sur sur ă egală cu cu joulul şi ă egal că 9,8 9,8 Nm înseamnă 1 1 Kg for ţă cuplul acelui motor ar ţă , am tras concluzia că cuplul corespunde cu 11,6 kg for ţă corespunzâ nd nd puterii de 75 ţă . Aceşti 11,6 kg for ţă ţă corespunz cai putere (care înseamnă î unui kg for ţă iă în kw 52,5) am ajuns la concluzia c ă unui ţă iar corespunde 6,5 cai putere sau 4,9 kw.
Pentru simplificare am să consider consider de aici înainte că pentru pentru 1 kg corespund 5 cai putere sau 4 kw. Cu aceste aproximă ri ri (chiar dacă nu nu or fi ele prea ortodoxe!) ne putem face o idee despre for ţ ilor. ţa magneţ ilor. Pă i dacă magnetul magnetul are for ţ ie sau de respingere egală cu cu 100 kg ţa de atracţ ie realizarea teoretică a a unui motor rotativ cu doi asemenea magne ţ i ar duce la obţ inerea inerea unui motor de 200 kgf. Lucrurile în realitate nu stau a şa pentru că legea descreşterii for ţ e ţei i invers propor ţ ţional ional cu distanţ a face ca la o distanţă cu jumă tatea tatea lungimii unuia din ei respingerea dintre ei să între magneţ i egală cu fie egală cu cu for ţ cele două organe organe ale motorului, statorul, ţa unuia. Şi pentru că cele respectiv rotorul trebuie să aib aibă o o distanţă între ele, am considera că distan distanţ a de o jumă tate tate de centimetru pe raza cercului ar fi suficient ă ă. Aici se adaugă a şezarea specială a a magneţ ilor ilor (vom vedea mai t â r ziu cum şi de ce) face ca ârziu distanţ a reală î fie de 1 -l,5 cm. Rezult ă deci că motorul motorul ă între cei doi magne ţ i să fie ă deci realizat cu cei doi magneţ i de 100 kg ar avea undeva pe la 60 ş 70 kg for ţă ţă . Deci. ar fi un motor cam de 5,5 – 6 ori mai puternic decâ t al unei Dacia Supernova. E un lucru de necrezut. Şi de aceea de fapt fa pt nimeni nu vrea să creadă . Dar e câ t se poate de real. Ne-am obişnuit să raport raport ă ăm toate motoarele din jurul nostru la cele cu ardere internă de de pe ma şinile noastre, dar uit ă ial şi anume că ăm un fapt esenţ ial aceste motoare au randamente extraordinar de sc ă zute. zute. Gâ ndi ndiţ i-v i-v ă că un un motor ă c cu ardere internă de de 100 C. P. are greutate de peste 100 Kg adică maximum maximum 1cal putere/kg în vreme ce spre exemplu o turbină /pomp /pompă Tesla Tesla are randamentul de 20 cai putere/kg. ngă randamentul randamentul foarte scă zut zut al motoarelor cu ardere Şi în plus pe lâ ng internă pre preţ ul ul lor e foarte mare. Deci ace şti doi magne ţ i ar costa cam 80 Euro. Fireşte nu se poate construi un motor cu doar doi magne ţ i dar se poate construi cu 100 de magneţ i mai mici a c ă ror ror for ţă totală s să fie fie egală cu cu a ţă total acestora doi. Energia extrasă din din ei ar fi de 100 Kgf (500 C. P. sau 400 kw) Deci unde-i ceea ce am înv ăţ at odat ă că energia energia de magnetizare a unui magnet e mult mai ăţ at ă c mare decâ t cea care se poate scoate din el? Nu e. Aceasta e doar o minciună , pentru a împiedica proliferarea acestui tip de motoare şi pentru a menţ ine ine acel statut al nostru de abona ţ ţi la sistemele na ţ ie a energiei, fie ea electrică , termică , hidrocarburi, sau ţionale ionale de distribuţ ie altfel. Acest fapt al consumului mai mare de energie pentru realizare decâ t ceea ce se poate extrage ulterior din magnetul respectiv era valabil pentru magneţ ii ii din oţ el el moale de acum 50 de ani. Magneţ ii ii moderni ob ţ inu inuţ i prin sinterizare sunt total diferiţ i. i. Un argument contra posibilit ăţ ii realiză rii rii unui motor cu ăţ ii magneţ i este şi acela al faptului că prin prin respingere îndelungat ă for ţ ă for ţa magnetului scade. Da. E adev ă rat. ă rat. Numai că magne magneţ ii ii de acum 50 de ani pierdeau în mod natural 1%/an din for ţ ii sinteriza ţ ţa lor, în timp ce magne ţ ii ţ i actuali pierd 0,2 – 0,3 %/an. Adică
via ţ a lor este de 300 p â nă la la 500 de ani. Dacă sunt sunt folosiţ i repulsiv ţa naturală a vor supravieţ ui ui cel puţ in in 50 de ani. De ce spun cel pu ţ in. in. Pentru că orice orice motor, este folosit în medie cam 5 ore pe zi. Sunt rare cazurile în care un motor funcţ ioneaz ionează nonstop. nonstop. Dacă lu luă m în calcul 5 ore pe zi asta revine pentru o utilizare de 20%. E clar că un un motor construit cu asemenea magneţ i va supravieţ ui ui cel puţ in in la fel de mult c â t unul electric sau cu ardere internă . Un alt argument al celor ce le afirm aici ar fi urmă torul. torul. Se ştie că azi, azi, 60 – 70% din producţ ia ia mondială de de magneţ i superiori este realizat ă î ă în China. Dacă realizarea realizarea acestor magneţ i ar presupune consumuri energetice mari, producţ ia ia lor ar înceta. O fi China o superputere economică , dar nimeni nu e prost să produc producă un un magnet cu. Să spunem spunem 100 Kw şi să -l -l v â ndă cu cu preţ ul ul a â nd doar 50. Argumentul fizicii ar fi acela că realizarea realizarea unui motor cu magneţ i nu nici o lege a fizicii. Nu avem de-a face cu un perpetuu mobile, de vreme încalcă nici ce motorul respectiv moare. Nu moare at â sesiză m noi, dar ât de repede câ t să sesiz for ţ -l vom lă sa sa moştenire copiilor, ace ştia ţa lui oricum scade. Chiar dacă -l probabil că nu nu vor mai avea peste 100 de ani un motor de 100 C. P. câ t avea câ nd nd l-am construit noi, ci unul de 80 C. P. sau poate mai pu ţ in in (cu alte cuvinte dacă l-am l-am lă sa sa să func funcţ ioneze ioneze f ă ră oprire, oprire, el tot s-ar opri la un moment ă r ă dat, chiar dacă asta asta s-ar petrece mult după moartea moartea noastr ă ). ă ). A şadar nu e vorba de un perpetuu mobile ci doar de simpla convertire a for ţ ei de respingere (atracţ ie) ie) a magneţ ilor ilor în lucru mecanic util. Convertire care ţ ei duce în timp de 50 – 100 de ani, a şa cum spuneam mai sus, la scă derea derea treptat ă a puterii motorului. Acest lucru însă e e aproape insesizabil pentru ă a simţ urile urile noastre. Puteţ i dumneavoastr ă motorul de sub capota ma şinii ă , garanta, că motorul dumneavoastr ă rat-o în urmă cu cu 30 de ani, mai a are re exact ă , pe care a ţ ţi cumpă rat-o aceia şi for ţă pe care o avea la data cumpă r ră rii?! r ii?! ţă pe ă Ar trebui să mai mai spunem aici faptul că pentru pentru aplica ţ rat ţiile iile cu adev ă ă rat practice, utili sunt magneţ ii ii sinteriza ţ ţ i de Neodim – Fier – Bor. Ace ştia au cea mai mare putere magnetică . Şi deşi sunt impresionant de puternici, iar producă torii torii lor garantează c că au au via ţ uri ţa foarte lungă , nu au totuşi preţ uri exagerat de mari. A se consulta catalogul comerciantului german Supermagnete, sau al celui româ n Euromagnet. Am lă murit murit deci cam cum st ă ii. În construcţ ia ia de se ă treaba treaba cu magneţ ii. mai folosesc în afara magneţ ilor ilor care sunt sursa puterii motoarelor magnetice şi alte materiale, dintre care cel mai important este cel din care se fac ecranele menite să ecraneze ecraneze şi să direc direcţ ioneze ioneze câ mpul mpul magnetic pe anumite direc ţ ii ii în scopul permiterii apariţ iei iei şi menţ inerii inerii unei mi şcă ri ri uniforme, eficiente şi puternice a motorului respectiv. De şi ecranarea câ mpului mpului magnetic se poate face cu orice tip de tablă de de fier moale (ecranul trebuie s ă aib aibă o o permeabilitate magnetică c câ t mai mare), exist ă materiale special concepute care au ă materiale permeabilitate magnetic ă mai mai bună . Din categoria materialelor cu permeabilitate magnetic ă foarte foarte mare se pot enumera, feritele şi diferitele tipuri
de table electrotehnice folosite la construc ţ ia ia transformatoarelor electrice. Aceste table, din care se fac tolele poart ă numele de benzi electrotehnice cu ă numele denumiri comerciale diferite. Din acestea cele mai eficiente sunt Permaloy şi miumetal. În lipsa acestora două se se pot folosi cu destul succes alte a lte mijloace de ecranare pe care le voi enumera mai t â r ziu. ârziu. Alte materiale folosite sunt cele nemagnetice, care pot fi orice – de la alamă , cupru, aluminiu, pâ nă la la diferite tipuri de materiale plastice şi lemn de esenţă tare. tare. Deşi pare greu de crezut se poate construi un motor magnetic de 100 cai putere din lemn. Acum că ş ii ar trebui să vedem vedem dacă exist exist ă ă ştim ce sunt magne ţ ii ă şi alte tipuri de decâ t cel inventat de Peregrin acum aproape 750 de ani. Ca atare. Câ teva teva Deşi numă rul rul celor pasiona ţ ţ i de a construi asemenea motoare nu este, prea mare, o că utare utare pe internet ne va deschide un univers pe care poate majoritatea dintre noi nu credeam c ă exist exist ă ă. Sunt o sumedenie de situri web dedicate energiilor libere în general şi motoarele magnetice sunt printre cele prezentate pe ele şi de asemenea exist ă ă şi situri dedicate în întregime acestor motoare. Şi pentru cei cu adev ă cunoscutul youtube va ărat rat sceptici, fireşte că cunoscutul aduce în fa ţ reri pro şi ţa ochilor şi motoare în mişcare. Se pot vedea acolo p ă reri contra. Trebuie să adaug adaug aici un lucru interesant. Datorit ă faptului că ă faptului entuziasmul multora depăşeşte cu mult educa ţ ia şi experienţ a tehnică , multe ţ ia din realiză rile rile prezentate nu funcţ ioneaz ionează . Nu e suficient să vezi vezi undeva un desen de principiu, o schiţă , un desen tehnic, o fotografie sau un filmule ţ , pentru ca încercarea construirii acelui dispozitiv s ă ş ă şi reuşească . Vom vorbi mai pe larg despre asta în capitolul urmă tor. tor. Trebuie să spunem spunem aici că exist exist ă ă mai mai multe modalit ăţ ăţ i prin care energia cinetică î de magneţ i (unii consider ă magneţ ii ii ca fiind ă înmagazinat ă ă , sau captat ă ă de ă magne doar nişte concentratori ai c â mpului mpului magnetic terestru!) poate fi transformat ă ă în lucru mecanic util. n car odat ă î cu o pereche de În primul r â ând d toţ i ne-am jucat mă car ă în via ţă ţă cu magneţ i, i, iar dacă am am avut şansa ca aceştia să fie fie şi din categoria celor din Nd – Fe – B am constat c â t de greu pot fi ţ inu inuţ i unul lâ ng ngă altul altul câ nd nd se resping, sau la distanţă c câ nd nd se atrag. Deoarece am spus că for for ţ ie sau de ţa lor de atracţ ie respingere scade invers propor ţ a, rezult ă că ace aceştia cu câ t sunt ţional ional cu distanţ a, ă c mai apropia ţ o for ţă mai mare. Nu r ă ne decâ t ţi unul de altul, cu at â ât exercit ă ă o ţă mai ăm â ne să fie fie gă sit sit aranjamentul prin care aceast ă for ţă să fie fie utilizat ă practic. ă for ţă s ă practic. A şa că modalit modalit ăţ ile s-au şi gă sit sit de că tre tre cei care au vrut cu adev ă r at să ăţ ile ărat le gă seasc sească . Exist ă posibilitatea de a construi cu magneţ i motoare bazate pe ă posibilitatea for ţ ie a lor, pe repulsie, sau pe combina ţ ia dintre acestea două . Tot ţa de atracţ ie ţ ia secretul const ă î iei. Şi din aceasta s-au nă scut scut at â ă în ingeniozitatea concep ţ iei. â t motoare rotative, cum este cel al lui Peregrinus – motor rotativ care foloseşte combina ţ ia repulsiv – atractiv, câ t şi motoare cu mişcare alternativ ă ţ ia ă , ca cele basculante sau ca cele cu piston.
v ă prezint cele mai eficiente, funcţ ionale ionale şi În continuare voi încerca să v ă prezint interesante tipuri de ce exist ă pe plan mondial, (despre care ştiu eu!) şi voi ă pe ror brevete am avut acces, fie şi par ţ i al. Voi trata apoi începe cu cele la ale că ror ţial. câ teva teva motoare a şa numite open source şi la urmă voi voi prezenta motorul conceput de mine. Brevetate Faptul că aceste aceste motoare pe care le voi descrie au brevetele f ă c ăcute ute publice prin intermediul internetului înseamnă fie fie că sunt sunt foarte vechi şi perioada de protecţ ie ie a dreptului intelectual a expirat, fie c ă dispozitivele dispozitivele descrise în ele au fost considerate a fi utilizate u tilizate de oricine în scopul perfecţ ion ionă rii rii lor. Voi începe cu cel mai vechi motor brevetat (tot despre care ştiu eu!). De fapt e vorba de o serie de mai multe brevete obţ inute inute între 1877 şi 1879 de că tre tre Wesley W. Gary, din care nu am numă rul rul exact decâ t a două din din ele şi anume U. S. Patent 190,206 (mai 1, 1877) „ Îmbună t t ăţ iri ale motoarelor ăţ iri electromagnetice” şi U. S. Patent #10239 (Iulie 16, 1879) „ Îmbună t tăţ ţ iri iri ale ă ma şinilor magneto – electrice”. Domnul Gary s-a nă scut scut în 1837 şi motoarele sale magnetice sunt rezultatul a mulţ i ani de studii. Dumnealui a experimentat folosind magneţ i „potcoav ă ă ” şi mici bare şi lame din fier. Imaginile provin din brevet iar sursa lor e fireşte. Internetul. După cum cum se poate vedea de la prima vedere avem de-a face cu un u n motor basculant. Motorul e construit construit cu un magnet fix şi unul mobil, sprijinit la o distanţă infim infimă de de poziţ ia ia de echilibru, spre spate. Să privim privim figura doi care e mai uşor de analizat. Deasupra magnetului fix se mai află o o bar ă metalică (D) (D) ă metalic purt â n la capă t (C) sprijinit ă la o distanţă infim infimă de de punctul de ând d o lamă la ă la echilibru spre fa ţă să ecraneze ecraneze câ mpul mpul magnetic în momentul în care ţă , menit ă ă s magnetul mobil se apropie de magnetul fix. Pentru a porni motorul e suficient să ap apă să m pe partea din spate a barei. Bara va ridica lama, câ mpul mpul magnetic eliberat al magnetului fix va atrage magnetul mobil, care se va ridica. Dar în acela şi timp şi bara va reveni în poziţ ia ia iniţ ial ială . Atrasă de de magnetul mobil. Lama se află î ia de repaus la ă în poziţ ia punctul neutru dintre cei doi magne ţ i, i, atrasă fiind fiind de cel fix. Dar centrul de greutate al barei e spre spate. Dacă magne magneţ ii ii nu ar exista bara ar ţ ine ine lama sus. Gary a observat de-a lungul experienţ elor elor sale că în momentul în care în punctul neutru dintre doi magne ţ i se introduce o f âş aceştia îşi âşie metalică ace schimb ă polaritatea. polaritatea. Pe asta se bazează func funcţ ionarea ionarea motorului. Câ nd nd bara pică lama între cei doi magne ţ i aceştia se resping. Dar prin respingere, şi a şează lama lama nu mai e atrasă de de magneţ i şi se ridică c că ci ci bara e un pic mai grea spre spate. Ridicâ ndu-se, ndu-se, se eliberează iar iar câ mpul mpul magnetic al magnetului fix, magneţ ii ii se atrag iar, atr ă nd în acela şi timp şi bara cu lamelă ş ăg â nd ă şi astfel ciclul se reia. ii prin care Gary a pus la lucru În celelalte figuri se v ă ăd diferite configura ţ ţ ii principiul descoperit de el. Iar în partea st â ngă se se vede obiectul brevetului â ng 10239 care este un dinam electric care produce curent electric prin bascularea
unei piese de fier aflat ă î mp magnetic, în imediata apropiere a unei bobine ă în câ mp de inducţ ie ie aflat ă î ele magnetului. (notat ă cu G) ă între bra ţ ţ ele ă cu Urmă torul torul motor magnetic face obiectul brevetului US Patent 3,469,130 din 23 Septembrie 1969 intitulat „Means for Shielding and Unshielding Permanent Magnets and Magnetic Motors Utilising the Same” care într-o traducere aproximativ ă (conform umilelor mele cuno ştinţ e de engleză ) ă (conform „modalitate de folosire a ecranelor magne ţ ilor ilor permanenţ i în „. Acest brevet a fost acordat pentru James E. Jines şi James W. Jines. Este un motor rotativ, a că rui rui ax se roteşte datorit ă mişcă rii rii alternative a ă mi unor magneţ i. i. Practic e un motor cu pistoane magnetice care lucrează comandate de nişte ecrane magnetice care pot fi reglate (manivela din partea dreapt ă ia şi for ţ poat ă varia. ă a a imaginii) încâ t tura ţ ţ ia ţa motorului să poat ă varia. Un alt brevet din aceast ă categorie este US Patent # 3,703,653 din 21 ă categorie Noiembrie 1972 „Reciprocating Motor with Motion Conversion Means” adic ă motor cu pistoane cu modalitate de conversie a mişcă rii. rii. Acordat lui Robert Tracy. După cum cum se poate vedea e un u n motor cu patru pistoane magnetice, a că ror ror mişcare e controlat ă prin intermediul a patru solenoizi care deplasează la la ă prin momentele cheie ni şte ecrane între magneţ i. i. Solenoizii sunt comanda ţ ţ i prin arbore cu came, la fel ca şi distribuţ ia ia clasică a a unui motor cu ardere internă , iar for ţ iune este curentul electric de la bateria încă rcat rcat ă de ţa care-i pune-n acţ iune ă de un alternator acţ ionat ionat la r â n ândul dul să u de motor. Practic avem acela şi principiu ca la motorul cu ardere intern ă , dar pistoanele sunt nişte magneţ i. i. Un alt motor, care face obiectul patentului US Nr. 3,879,622 din 29 martie 1974, acordat lui John W. Ecklin foarte interesant, este tot un motor cu pistoane. Iat ă -l: ^^^m ă -l: Pentru o mai uşoar ă î elegere să privim privim imaginea din partea dreapt ă ă înţ elegere ă care este un model simplificat. Sunt deci două pistoane pistoane magnetice cap la cap a şezate repulsiv. În spatele lor se afl ă c câ te te un resort. Între ele un ecran rotativ. În timpul 1 în care nu sunt ecranate cei doi magneţ i ai pistoanelor se resping, pentru ca în timpul urm ă tor tor câ nd nd ecranul se a şează î ă între ele, resorturile aduc iar pistoanele în imediat ă de celă lalt. lalt. Astfel din cei doi timpi ă apropiere apropiere unul fa ţă ţă de cei doi arbori acţ iona iona ţ te o bielă execut execut ă o rota ţ i e complet ă ţi prin câ te ă o ţie ă . Poate cel mai cunoscut motor magnetic e motorul rotativ de tip atractiv – repulsiv al lui Howard Johnson. E vorba de brevetul USP # 4,151,431: Permanent Magnet Motor din 24 aprilie 1979. Descrierea motorului a apă rut rut în revista „Ştiinţă ş ţă şi mecanică ” din primă vara lui 1980. După cum cum se vede din imagine Howard a construit motorul magnetic ca parte a unui grup generator de curent electric. Sunt de înţ eles eles suspiciunile oficiilor de brevete, cu at â cei ce se ocupau ât mai mult cu câ t în acea perioadă cei cu studiul dispozitivelor a şa numite „free energy” erau puternic obstrucţ iona iona ţ ţ i de cercurile financiar industriale şi de asemenea erau discredita ţ ţ i de comunitatea ştiinţ ific ifică .
ngă a a imaginii este prezentat ă fotografia color care a apă rut rut În partea st â â ng ă fotografia câ teva teva fotografii ale cercet ă rilor în revista sus pomenit ă ă , iar în partea dreapt ă ă c ă rilor anterioare brevet ă rii, cercet ă ri care au durat mai mulţ i ani. ă rii, ă ri Trebuie spus că p pâ nă a a reuşit să ob obţ in ină brevetul brevetul pentru acest motor, Johnson a bă tut tut mai mulţ i ani pe la por ţ ile oficiilor de brevete. Motorul de şi ţ ile funcţ ional, ional, era catalogat drept un mecanism gen perpetuu mobile şi se refuza acordarea brevetului pentru el. Voi traduce aici, at â ajut ă o ât câ t mă ajut ă slabele-mi slabele-mi cunoştinţ e de engleză o parte din articolul de pe internet care vorbeşte despre invenţ ia ia lui: « „Nu acordă m brevete pentru ma şini cu mişcare perpetuă .” .” afirmau examinatorii de la oficiile de brevete americane. „Nu merge pentru că violeaz violează legea legea conserv ă rii ă rii energiei” spuneau un fizician dup ă cel celă lalt. lalt. Dar pentru că inventatorul inventatorul Howard Johnson nu e genul de om care care să se se lase intimidat de asemenea declara ţ ii ţ ii autoritare, a obţ inut inut brevetul nr. 4,151,431 care descrie cum e posibil s ă generezi lucru mecanic într-un motor folosind doar energia con ţ inut inut ă ă în atomii magnetului permanent. A şa e. Johnson a descoperit cum s ă construiasc construiască motoare care rulează f f ă r ă consum de energie electric ă sau sau orice alt fel de ăr ă consum energie externă . Monumentala natur ă a invenţ iei iei este evident ă ă a ă , în special într-o lume care se confrunt ă alarmant cu escaladarea unei crize energetice. Totuşi inventatorul ă alarmant nu se gr ă facă comer comer ţ ia sa pentru a rezolva problemele ă be şte să fac ţ cu cu invenţ ia energetice ale lumii. El are lucruri mai importante de f ă cut. În primul r â n ă cut. ând de necesar să î t ăţ ească prototipul prototipul să u de laborator pentru a-l transforma ă îmbună t ăţ easc la un generator de într-un dispozitiv mai practic. Pentru asta el deja lucrează la 5000 de wa ţ i. În al doilea r â nd şi poate de dificultatea cea mai mare este s ă -i -i ţ i. â nd conving ă pe pe sceptici că aceast aceast ă idee este una cu adev ă r at practică . ă idee ărat Câ nd nd scriitorul articolului a fost trimis urgent de c ă tre tre conducerea revistei „Ştiinţă ş facă un un pelerinaj de o mie de mile p â nă î ţă şi mecanică ” să fac ă în Blacksburg, Virginia, pentru a-l înt â lni pe inventator era un „sceptic deschis la â lni minte” care datorit ă forma ţ tor ştiinţ ific ific nu putea fi prostit. În ă forma ţiei iei sale de cercet ă ă tor decurs de două zile zile scepticul acesta a fost ferm convins de realitate. Howard Johnson refuză s să vad vadă „legile” „legile” ştiinţ ei ei ca pe ceva sacru, a şa că să fac facă inimaginabilul inimaginabilul este a doua natur ă a lui. Dacă o o lege duce într-o parte, el ă a spune că nu nu strică s să se se înv â r t ă î pentru a vedea dacă nu nu ârt ă în jurul ei o perioadă pentru cumva e ceva în cealalt ă parte. ă parte. Johnson explică experien experienţ a sa privind opoziţ ia ia din partea stabilimentului comunit ăţ ii ştiin ţ ifice ifice astfel: „Fizica este o ştiinţă a a mă sur sur ă ăţ ii ătorii torii iar fizicienii sunt în mod special determina ţ protejeze „Legea” conserv ă ţ i să protejeze ării rii energiei. Astfel ei devin gardieni într-un joc care ne spune că legile legile nu pot fi violate. Dar în acest caz ei nu ştiu încă care care este jocul. Şi sunt at â eu şi ât de speria ţ ţ i că eu asocia ţ lcă m o parte din aceste legi încâ t încearcă s să ţii ii mei am început să î ă încă lc ne oprească .” .” Criticii spun că Johnson Johnson ofer ă „o masă gratuit gratuit ă ie crizei ă „o ă ” ca soluţ ie energetice, lucru imposibil. Johnson a afirmat în repetate r â nduri că niciodat niciodat ă â nduri ă
nu a sugerat că inven invenţ ia ia sa ar furniza ceva în schimbul a nimic. El de altfel punctează c că nimeni nimeni nu a vorbeşte de „pr â n nd se extrag ânz z gratuit” atunci câ nd cantit ăţ ăţ i imense de energie atomic ă în reactoarele nucleare şi bombe atomice. După p pă rerea rerea sa aici e vorba cam despre acela şi lucru. Principala întrebare care are nevoie aici şi acum de un r ă s ăspuns puns este: „Motorul cu magne ţ i permanenţ i al lui Johnson chiar funcţ ioneaz ionează ? „ s aducem în atenţ ie ie alt ă î Înainte de a da un r ă ăspuns puns trebuie să aducem ă întrebare care nu dă pace pace multor cititori: „Este Johnson un adev a dev ă rat cercet ă tor, sau doar ă rat ă tor, „un mecanic de garaj” devenit inventator?” dup ă cum cum se va vedea în continuare acredit ă r ile sale sunt impecabile. A urmat şapte ani de colegiu şi universitate şi ările apoi a lucrat în proiectul privind energia atomic ă din din Oak Ridge, a f ă c ăcut ut cercet ă ri privind magnetismul pentru compania Burroughs şi ulterior a fost ă ri consultant ştiinţ ific ific la Lukens Steel. A participat la dezvoltarea de aparatur ă ă medicală electric electrică , inclusiv dispozitive de injec ţ ie. ie. Pentru armat ă ă a a inventat un amortizor de zgomot din ceramic ă pentru pentru generatoarele electrice portabile, acesta fiind în producţ ie ie de mai bine de 18 ani. Contribu ţ ia ia sa în industria motoarelor include: materiale de fr â nare anti – blocante pentru aplica ţ â nare ţii ii anti – alunecare, noi metode pentru formarea sabo ţ ilor ilor de fr â n pentru ânare are şi metodă pentru dizolvarea fibrelor de azbest. A lucrat de asemenea în domeniul izol ă rii rii fonice a micilor motoare, un super încă rc rcă tor tor şi a perfecţ ionat ionat un generator f ă ră perii perii ă r ă folosit la automobilele Lincoln, Lincoln, etc. Una peste alta el este legat de peste 30 de brevete în domeniul chimiei şi fizicii. ri, el se caracterizează ca ca fiind un om de ştiinţă În ciuda acestor acredit ă ă ri, „al benzii adezive”. Astfel el afirmă c că nu nu consider ă necesar să piard piardă timpul timpul cu ă necesar construirea unor dispozitive şi suporturi sofisticate pentru a verifica un principiu. De altfel unul din dispozitivele experimentale care se poate vedea în imaginile din dreapta, magne ţ ii ii sunt fixa ţ adeziv ă ţi cu bandă adeziv ă, pentru a nu se desprinde de pe suport.» i ile funcţ ion ionă rii rii motorului sunt mult prea ample şi Întru-câ t explica ţ ţiile pă trund trund în amă nunte nunte ştiinţ ifice, ifice, voi spune eu pe scurt cum funcţ ioneaz ionează motorul. În imaginea color se pot vedea clar pă r rţ ile componente ale motorului. ţ ile Cu cifra 1 este notat şirul de magneţ i paralelipipedici ai statorului, 2 reprezint ă ă magneţ ii ii în formă de de arc de cerc cu v â r furile ascuţ ite ite ale rotorului, magne ţ i ârfurile care sunt în numă r de şase, a şeza ţ turat cu un decalaj între ei. Fiecare ţ i ală turat pereche se află de de jur împrejurul statorului la 120 grade. 3 prezint ă ă alternatorul electric acţ ionat ionat de motor. 4 este cureaua de transmisie, 5 este rozeta prin care se comprimă sau sau se destinde arcul de pe ax în vederea reglă rii rii tura ţ iei motorului. 6 este axul motorului iar 7 este lag ă rul rul cu rulmenţ i şi 8 este ţ iei cadrul sau şasiul motorului. Statorul este format dintr-un cilindru din material magnetic pe care se află magne magneţ i paralelipipedici dispuşi la o distan ţă variabil variabil – crescă toare. toare. Acest lucru se poate vedea bine pe desenul urmă tor. tor. Ei sunt a şeza ţ ţ i cu aceia şi polaritate adică au au toţ i polul N spre rotor. Magneţ ii ii rotorului au polaritatea la capetele ascuţ ite ite şi datorit ă faptului să sunt sunt decala ţ ă faptului ţ i în pereche
(se vede bine în imaginea color) şi că magne magneţ ii ii statorului nu au o distanţă egal egală ne blocat pe loc, fiind într-un dezechilibru între ei, rotorul nu are cum r ă ă mâ ne permanent cu statorul şi ca atare e for ţ at să execute execute o mişcare de rota ţ ie în ţ at ţ ie jurul acestuia. Este deci un motor rotativ rotativ atractiv – repulsiv la a că rui rui proiectare şi realizare s-a pornit de la conceptul motorului liniar folosit în transporturile feroviare. De altfel se poate vedea clar în imaginile color din dreapta că experien experienţ ele ele preliminare realiz ă rii rii motorului de la acest concept au pornit. Iat ă mai jos o imagine color care explică foarte foarte clar funcţ ionarea ionarea acestui ă mai motor: Dintr-o alt ă sursă Howard Howard Johnson afirmă : „Aceasta invenţ ie ie este ă surs direcţ ionat ionat ă că tre tre o metodă de de a utiliza mi şcarea de spin a electronilor liberi în ă c materialele fero-magnetice fero-magnetice sau alte materiale ca sursa de câ mp mp magnetic pentru a produce putere f ă r ă curgere curgere de electroni cum se produce în mod ăr ă normal prin conductoare, iar pentru motoarele cu magne ţ i permanenţ i care utilizâ nd nd aceasta tehnologie devin o sursa de putere. În aplicarea practica a acestei invenţ ii ii mişcarea de spin a electronilor liberi din magneţ ii ii permanenţ i sunt folosiţ i ca să produc producă o o sursa de putere motrice prin caracteristica de super conductibilitate a magnetului permanent iar fluxul magnetic creat de magnet este controlat şi concentrat s ă orienteze orienteze for ţ generat ă astfel ţa magnetică generat ă astfel producă un un lucru mecanic continuu, cum ar fi deplasarea rotorului încâ t să produc fata de stator. Sincronizarea şi orientarea for ţ elor magnetice ale componentelor ţ elor statorului şi ale rotorului produse de că tre tre magneţ ii ii permanenţ i pentru a produce efect motor este completat ă de rela ţ iile geometrice potrivite ale ă de ţ iile acestora.” Motorul lui Johnson este poate cel mai performant motor de pâ nă la la acea dat ă ş v â lv ă ă şi poate şi de aceea atunci a f ă ăcut cut destul de mult ă ă v â lv ă. Un alt motor magnetic rotativ de tip repulsiv de ast ă dat ă ă dat ă, este cel care face obiectul brevetului US 2003/0234590 acordat în 25 decembrie 2003, lui Christopher Mark Gitzen. iei dl. Gitzen afirma: „Statorul (11) şi rotorul (12) În prezentarea invenţ iei sunt separate de un strat de aer. Rotorul prezint ă un set de ferestre pentru ă un câ mpul mpul magnetic de o anumita polaritate dat ă spre stator, iar statorul prezint ă ă spre ă un numă r diferit de ferestre pentru câ mpul mpul magnetic de aceea şi polaritate spre rotor. Rotorul poart ă echidistanţ i cu aceea şi ă un un anumit num ă r de magneţ i bar ă ă echidistan polaritate spre stator, de exemplu cu polul Nord. Statorul fixează un un numă r diferit de magneţ i bar ă echidistanţ i, i, fiecare magnet av â nd polul nord orientat ă echidistan â nd spre rotor. Statorul şi rotorul au un anumit numă r de ecrane de flux magnetic care sunt f ă c cum ar ăcute ute dintr-un material cu o mare permeabilitate magnetică cum fi mumetal (Aliaj de nichel, crom, cupru şi fier, cu permeabilitate magnetică mare, întrebuinţ at at la fabricarea miezurilor magnetice pentru transformatoare.). Aceste ecrane de flux sunt plasate pe rotor şi pe stator astfel încâ t rotorul prezint ă un numă r de ferestre echidistante de flux magnetic nord în stratul de ă un aer iar statorul prezint ă un numă r diferit de ferestre echidistante de câ mp mp ă un magnetic nord în stratul de aer.
ie a rotorului, li – cel pu ţ in in o fereastr ă de flux a rotorului xÎn orice poziţ ie ă de -7 – A- _ – interferează cu cu o fereastra de flux a statorului, ceea ce face ca rotorul să fie fie respins magnetic de că tre tre stator. Aceasta produce mişcarea rotorului, iar perechea de ferestre de flux deschisa se va închide ă i se va deschide o alt ă ă pereche de ferestre de flux, ce are ca efect mişcarea continuă a a rotorului. Pentru a opri mişcarea rotorului trebuie ca unul sau ambele ecrane de flux de la rotor şi de la stator, sau preferabil de la stator să se se modifice pentru a închide una sau chiar toate perechile de ferestre de flux magnetic.” Tot un motor magnetic rotativ repulsiv este şi motorul magnetic inventat şi construit de Brady Mike sub brevetul nr. WO2006/045333A1 din 4 mai 2006. Acesta este unul din acţ ionarii ionarii şi proprietarii firmei Perendev Power care construieşte şi închiriază grupuri grupuri generatoare destinate aliment ă rii cu energie ă rii electrică în zone neelectrificate, grupuri acţ ionate ionate de acest motor şi ale că ror ror generatoare electrice furnizează î nga jos). ă între 100 şi 300 de Kw (st â â nga De altfel, o că utare utare pe YouTube privind, va aduce în prim plan un filmuleţ cu cu prototipul acestui motor, pornind, func ţ ion ionâ nd nd timp de cca. 30 – 40 de secunde şi apoi oprindu-se moment în care se poate observa din comportarea lui că are are iner ţ ie foarte mare, ceea ce spune multe despre ţ ie dimensiuni şi trepida ţ ii puternice, lucru care spune iar despre puterea lui. ţ ii Acest motor, după dimensiunea dimensiunea magneţ ilor ilor şi diametrul rotorului, am calculat că are are cam 500 cai putere (st â nga sus). â nga Proiectul acestui motor este o dezvoltare a unuia mai vechi şi anume a motorului numit Perendev. (dreapta) Motorul Perendev era unul repulsiv-atractiv, după cum cum se poate observa l-a modificat în vederea obţ inerii inerii unei puteri mai mari în imagine, Brady însă l-a f ă ndu-l unul total repulsiv iar imaginile extrase din brevetul să u sunt ăc â ndu-l urmă toarele: toarele: În descrierea patentului să u dl. Brady Mike afirma: „Acest patent se refer ă la un motor, sau mecanism de acţ ionare, ionare, cu respingere magnetică . ă la Invenţ ia ia furnizează un un motor cu respingere magnetică care care conţ ine: ine: un arbore care se roteşte în jurul propriei axe longitudinale, un prim set de surse magnetice aranjate în jurul arborelui pe un rotor care se roteşte solidar cu arborele şi un al doilea set de surse magnetice aranjate pe un stator în jurul rotorului, unde al doilea set de surse magnetice e în interacţ iune iune cu primul set, unde sursele magnetice din primul şi din al doilea set sunt cel 3g pu ţ in in par ţ ial ţ ial ecranate magnetic pentru a direc ţ iona iona câ mpul mpul magnetic în spa ţ ţiul iul dintre cele 2 seturi de surse magnetice. Astfel interacţ iunea iunea unora dintre sursele magnetice ale primului set cu sursele magnetice din cel de-al doilea set determină rota rota ţ ia ţ ia arborelui. Interacţ iunea iunea trebuie să fie fie o for ţ ţa de respingere în acela şi mod în care se resping polii magnetici de aceea şi polaritate îndepă rt rt â nd sursele â nd magnetice între ele, datorita faptului ca doar primul set de surse magnetice se poate mişca, el determină rota rota ţ ie în care for ţ ţia ia arborelui într-o poziţ ie ţ a de respingere sa fie minimă .
În stator (32) şi în rotor (30) sunt realizate ni şte orificii cilindrice în care sunt plasate sursele magnetice. Aceste orificii sunt aranjate într-un plan perpendicular fa ţă de axa de rota ţ ie şi sunt înclinate la un unghi ascu ţ it it fa ţă de ţă de ţ ie ţă de tangenta la circumferinţ a rotorului în intersecţ ia ia dintre aceasta şi axa orificiului cilindric şi respectiv la circumferinţ a interioar ă a statorului pentru ă a lă ca ca şurile cilindrice din stator. Acest unghi trebuie sa fie cuprins între 18 şi 45 grade, preferabil între 30 şi 35 grade. Aceste lă ca ca şuri vor cuprinde o că ma ma şă şă (50) care este format ă cel puţ in in par ţ i al dintr-un material ecranant magnetic ă cel ţial (inventatorul recomand ă pentru pentru aceasta grafitul diamagnetic). Aceasta că ma ma şă şă cuprinde magnetul din toate p ă r rţ i le mai puţ in in partea dinspre exterior (în cazul ţ ile rotorului) şi partea dinspre interior (în cazul statorului). C ă ma ma şa mai conţ ine ine un strat dintr-un alt material ecranant magnetic care o înveleşte pe toate pă r rţ in în partea deschisa (52) (inventatorul recomandă pentru pentru ţ ile ile mai puţ in aceasta otelul inoxidabil). Într-o alt ă variant ă preferat ă că ma ma şa este acoperita ă variant ă preferat ă c doar 50%. Sursele magnetice sunt magne ţ i de Nd-Fe-B deo dimensiune adecvat ă ă . Sursele magnetice pot fi constituite din magneţ i cilindrici de 360 000 Gauss, cu diametru de 37mm şi lungimea de 75mm” Să facem facem acum câ teva teva scurte comentarii despre fiecare, din perspectiva aplicabilit ăţ ii lor pentru noi, cei mulţ i şi mai puţ in in boga ţ i. Şi să le le luă m pe ăţ ii ţ i. r â nd. â nd. Primul motor prezentat cel al lui Wesley W. Gary prin faptul că e e un motor pendular, mişcarea lui alternativ ă f ă ndu-l unul foarte util în domenii ă f ăc â ndu-l aceast ă mişcare. Poate fi folosit a şadar la construcţ ia ia de în care e necesar ă ă aceast ă mi pompe, ca pompă de de aer pentru acvariu (poate înlocui vibratorul), iar printr-o calculare şi judicioasă proiectare proiectare şi dimensionare a lui ar putea fi folosit şi la ma şinile de tuns, de b ă rbierit rbierit şi în alte domenii care nu-mi vin pe moment în minte. Cel de-al doilea, al celor doi James Jines este un motor cu largi aplica ţ ii ţ ii o viteză în domeniul transporturilor şi în orice domeniu în care este utilă o variabilă de de rota ţ un motor complex nu st ă la îndemâ na na unui ţie, ie, fiind însă un ă la amator să abordeze abordeze construcţ ia ia lui. Urmă torul torul motor anume cel al lui Robert Tracy, este un motor destul de simplu constructiv, fiind la îndemâ na na orică rui rui om care are cunoştinţ e mecanică , electronică sau sau electricitate şi un atelier la dispoziţ ie. ie. Aplica ţ ţiile iile lui cele mai probabile ar fi tot în domeniul transportului. Cel al lui John W. Ecklin este de asemenea un motor destul de simplu care ar putea fi abordat de orice constructor amator. Dacă se se a şează î ă în linie mai multe asemenea pistoane care să ac acţ ioneze ioneze cei doi arbori coti ţ i poate fi un motor care să înlocuiască cu cu deplin succes orice motor auto. Varia ţ i a vitezei de ţia rota ţ prin viteza de rota ţ ie a ecranului rotativ dintre pistoane. ţie ie se controlează prin ţ ie Acest ecran va fi acţ ionat ionat de un motor electric de curent continuu controlat electronic care va funcţ iona iona cu curentul din bateria ma şinii, baterie încă rcat rcat ă ă de alternator, acţ ionat ionat de pe unul din arborii motorului prin curea de transmisie. Schema clasică a a unui motor auto.
Motorul lui Johnson deşi e un motor puternic cu vitez ă de de rota ţ ie ţ ie reglabilă , datorit ă construcţ iei iei lui, a formelor speciale a magne ţ ilor, ilor, nu st ă la ă construc ă la na amatorilor. Aplica ţ rui motor cu ardere îndemâ na ţiile iile lui. Acelea şi ca ale orică rui internă sau sau electric. Şi fireşte cea pentru care a fost conceput, anume de motor primar pentru acţ ionarea ionarea unui generator electric. Motorul lui Christopher Mark Gitzen, este unul din motoarele u şor de construit, accesibil oricui şi pe care-l recomand cu că ldur ldur ă ie de ă . În funcţ ie puterea magneţ ilor ilor componenţ i poate fi folosit la orice, începâ nd nd cu acţ ionarea ionarea unor jucă rii rii şi terminâ nd nd cu construcţ ia ia de roţ i autopropulsate, ori ca motor primar în acţ ionarea ionarea unui generator electric sau în domeniul transportului ca motor propulsor. E un motor u şor care poate fi nesperat de puternic şi mai ales destul de compact. Motorul Brady este iar un motor extraordinar de puternic raportat la dimensiunile lui. Cel din fotografia care prezint ă primul model, cel experimental ă primul (imaginea st â ngă sus) sus) are conform dimensiunilor dimensiunilor magne ţ ilor ilor din care e compus, â ng (37 mm diametru şi 75 mm înă lţ ime) ime) precum şi a numă rului rului lor (42 magne ţ i pe stator), o putere fantastică ş ca i putere. ă şi anume cca. 400 – 500 cai cele două Şi ca un argument al celor spuse de mine acum, ar fi faptul că cele grupuri generatoare închiriate de firma Perendev Power care-l construieşte sunt de 100 Kw respectiv 300 kw (imaginea st â n de jos). Motorul primar necesar âng gă de acţ ion ionă rii rii acestor generatoare trebuie să fie fie mă car car cu 25% mai puternic. Rezult ă de aici o putere a motorului magnetic primar primar de 200 p â nă la la 400 – 500 ă de cai putere. Motorul Brady poate fi construit la orice dimensiune, cu orice dimensiuni de magne ţ i şi poate fi utilizat în orice domeniu. Este destul de simplu constructiv. Poate fi prev ă z ut şi cu o fr â cu tambur care să dea dea ăzut ân ă cu posibilitatea reglajului fin al vitezei de rota ţ ie. ţ ie. Deşi poate fi recomandat amatorilor, exist ă un model al lui „open source” ă un pe care-l gă si siţ i la pagina 44, mult mai u şor de construit şi mai fiabil. Nebrevetate Motoarele pe care le voi prezenta în continuare sunt motoare ale c ă ror ror planuri, schiţ e şi instrucţ iuni iuni de construcţ ie ie (dacă sunt) sunt) se gă sesc sesc pe internet fiind oferite liber oricui. De-a lungul anilor cei care se ocup ă cu cu studiul energiilor alternative ( şi nu mă refer refer aici la eoliene, microhidrocentrale sau panouri fotovoltaice) au ajuns la concluzia c ă de de vreme ce oficiile de brevete nu vor să le le primească spre spre publicare şi protecţ ie ie invenţ iile, iile, iar colegii de breaslă de multe ori îi discreditau, mai bine ar oferi aceste invenţ ii ii gratuit întregii omeniri. A şa că au au apelat la surse de publicare alternative. Iar în ultimii 10 – 15 ani apariţ ia ia internetului a oferit cea mai bună op opţ iune iune în acest sens. Pe mă sur sur ă ce acesta s-a dezvoltat, tot mai mulţ i oameni de ştiinţă ş ă ce ţă şi inventatori din acest domeniu au renunţ at at să mai mai lupte cu morile de v â n ânt t ale mafiei industrial financiare mondiale şi au hot ă r â t: t : „Lua ţ mie mi ăr â ţ i fra ţ ţilor ilor gratis. Dacă mie se refuză brevetarea, brevetarea, publicarea şi şansa de a putea construi şi comercializa spre beneficiul nostru al tuturor, lua ţ puteţ i. i. Faceţ i fiecare ţ i şi faceţ i voi dacă pute
cum puteţ i şi nu v ă mai baza ţ de ă mai ţi pe industrie care e şi asta controlat ă ă de şmecheri.” Astfel ne dă m seama, la o c ă utare utare fie şi superficială , pe internet, că exist exist ă ă o grav ă ş ă şi extraordinar de mare diferen ţă între ceea ce declar ă ă mediile mediile oficiale, fie ele ştiinţ ifice ifice sau de media şi ceea ce exist ă î pompos şi ă în realitate. Se declar ă ă pompos cu f ăţ arnică î ăţ arnic ă îngrijorare, crize energetice, economice sau mai ştiu eu de care, în vreme ce internetul ne arat ă că de de fapt sunt o sumedenie de dispozitive ă c energetice ce ar putea asigura o totală independen independenţă energetic energetică . Din pă cate, cate, oficial ele nu exist ă să le le construiască ş le pună pe pe ă iar iar industria refuză s ă şi să le pia ţă ţă . Acesta-i motivul pentru care internetul este destul de generos cu tot felul de dispozitive energetice de mic ă putere. putere. Problema e că pu puţ ini ini sunt cei care se le construiască . Printre toate dispozitivele energetice care fac şi pricep să le obiectul site-urilor „free energy” se num ă r ră şi un numă r destul de mare de. ă Le voi înşira aici pe cele mai des înt â l nite. âlnite. Voi începe cu un motor repulsiv simplu, conceput de John Bedini. Motorul const ă patru magneţ i şi un stator pe care ă într-un rotor pe care se află patru se află unul unul sau doi magneţ i prinşi într-un miez metalic semicircular, al c ă rui rui unghi poate fi modificat, regl â nd nd în acest fel puterea şi tura ţ ţia ia motorului. O secţ iune iune va avea puterea celor doi magneţ i din stator. Pentru obţ inerea inerea unui motor mai puternic se pot al ă tura tura mai multe asemenea secţ iuni iuni una lâ ng ngă alta alta pe un ax comun. După cum cum se vede este un motor simplu, care ar putea fi construit de orice mecanic. ale magneţ ilor, ilor, la numă rul rul doi este În lista cu cele 12 propriet ăţ ăţ i de bază ale urmă toarea: toarea: magneţ ii ii se resping mai puternic decâ t se atrag. De asemenea a din cele enumerate spune că for for ţ ilor e şaptea regulă din ţa de alunecare a magneţ ilor mai mică dec decâ t cea de atracţ ie ie sau de respingere. Asta face ca doi magneţ i care se atrag să poat poat ă fi depă rta rta ţ de altul mai u şor prin alunecare ă fi ţi unul fa ţă ţă de perpendicular pe direcţ ia ia de atracţ ie, ie, decâ t prin tracţ iunea iunea pe direcţ ia ia de atracţ ie. ie. De asemenea mai exist ă o proprietate care se numeşte regula celor 90 ă o de grade şi este o consecinţă direct direct ă a celor două reguli. reguli. ă a Ea poate fi înţ eleas eleasă cel cel mai u şor privind imaginea urmă toare. toare. Dacă doi doi magneţ i sunt a şeza ţ ţ i la 90 de grade ca-n imagine, cel care va avea ambele polarit ăţ din polarit ăţ ile celui de-al doilea va ăţ i perpendiculare pe una singur ă ă din ăţ ile avea tendinţ a de a se deplasa lateral, fa ţă de acesta. ţă de B-> Acesta este principiul deplasă rii rii pe şinele magnetice folosit în transporturile feroviare de fapt acesta este adev ă r atul efect „Tomi Traks” al lui ăratul Stewart Harris. XF0RCE5 OH MUV1NU MAlJNtl VI Ft I*OING <3H STATOR MAGNET TYPE
proprietate se bazează func funcţ ionarea ionarea urmă torului torului tip Şi exact pe aceast ă ă proprietate de motor. Este cunoscut drept motorul PM3 şi este proiectul original al unui anume Felipe Rodriguez. E cunoscut şi ca motorul magnetic Tomi. După cum cum se poate vedea statorul este format dintr-un numă r mare de 44 Acesta-i un manuscris şi se supune legisla ţ i ei drepturilor de autor şi ţiei conex magneţ i mici cu polaritatea pe grosime, iar rotorul e format din magne ţ i mai puţ ini ini dar mai mari care au polii pe capete. Iat ă -l: ă -l: IMotorul TOMI_| Statorul e format din 90 de magneţ i cu grosimea de 1 cm şi lungimea de 6 cm, monta ţ iere de 1cm grosime şi 3 cm. Lungime. (cei ce apar de ţi cu distanţ iere culoare gri în imagine). Rotorul e format din 12 magneţ i cu grosimea de 3 cm. şi lungimea de 12 cm. Un alt motor, care de ast ă dat ă este unul repulsiv atractiv, cu piston este ă dat ă este motorul ALME. Motorul ALME Acest motor după cum cum se poate vedea este format dintr-un cilindru pe care unt fixa ţ de arc de cerc care ocupă fiecare fiecare câ te te un ţi doi magneţ i în formă de sfert din circumferinţ a cilindrului. Acest cilindru joac ă rol rol de bloc motor. În interiorul lui se afl ă o o roat ă volant ă fixat ă pe un arbore cotit care are două ă volant ă fixat ă pe pistoane opuse care rulează pe pe o cale rectilinie, pistoane formate din magne ţ i a şeza ţ nd unul din pistoane este atras de ţi cu aceia şi polaritate spre exterior. Câ nd magnetul de pe blocul motor (cilindru), cel de-al doilea este respins. Mi şcarea lor rectilinie for ţ ează prin prin intermediul arborelui cotit rotirea axului motorului. ţ eaz După cum cum se poate vedea în dreapta, acest tip de motor poate fi cuplat în serie de mai multe bucăţ i legate prin roţ i dinţ ate, ate, sau în paralele, pe un arbore cotit mai lung. Este un motor puternic. Motorul urmă tor tor este inspirat din motorul Perendev sau Brrady dar prin construcţ ie ie este format dintr-o singur ă secţ iune iune a acestora. Motoarele Perendev ă sec prin decalarea secţ iunilor iunilor rotorului şi Brady au starea de dezechilibru impusă prin cu un anumit numă r de grade de cerc, echivalente cu jumă tate tate din diametrul unui magnet. TX|>1lnraE! C Sllk>r-RokT STATOR HUTCK Aceast ă poziţ ionare ionare defazat ă a sectoarelor de rotor face ca dezechilibrul ă pozi ă a dintre rotor şi stator să creeze creeze o mişcare continuă şi uniformă a a rotorului. Dacă acest defazaj nu ar exista, motorul s-ar roti, dar mişcarea lui ar fi sacadat ă ă , în salturi, că ci ci de fiecare dat ă câ nd nd doi magne ţ i ar fi fa ţă impulsul dat de ă c ţă în fa ţă ţă impulsul respingerea lor ar fi mare, scă zâ nd nd pe mă sura sura ce ei se deplasează p pâ nă ce ce magnetul urmă tor tor de pe rotor vine iar fa ţă î cu cel de pe stator, rezult â n ţă în fa ţă ţă cu ând d o mişcare sacadat ă a motorului. ă a Pentru evitarea acestui fenomen de mişcare sacadat ă se recurge la ă se defazajul ce poate fi v ă z ut în imagine. ăzut Motorul Owens despre care vorbesc acum rezolv ă acest fenomen într-o ă acest singur ă secţ iune, iune, în felul urmă tor. tor. ă sec
Motorul OWENS După cum cum se vede, aici exist â nd doar o secţ iune iune s-a recurs la împă r rţ i rea â nd ţ irea statorului în trei zone, care sunt fiecare decalat ă fa ţă de rotor cu o jum ă tate tate din ă fa ţă de diametrul unui magnet. În felul acesta condiţ ia ia de dezechilibru permanent şi de uniformizare a mişcă rii rii este rezolvat ă ă . Rezult ă deci un motor plat, mai mic, decâ t un Perendev sau un ă deci Brady. vorbim puţ in in despre un motor Brady care este mai u şor de Şi acum să vorbim construit şi de asemenea mai fiabil decâ t cel pe care l-am prezentat în secţ iunea iunea precedent ă cum se vede în imagine este tot un motor repulsiv ă. După cum format din trei sec ţ iuni. iuni. Diferenţ a fa ţă de brevetul original Brady const ă ţă de ă în faptul că statorul statorul acestui motor nu e format din semicercuri prinse prin balamale care se închid peste rotor la pornire ci din cercuri întregi care culisează î iune a câ mpului mpului ă în lateral ieşind complet în afara razei de acţ iune magnetic al rotorului. Defazajul între secţ iuni iuni este tot pe rotor. Prin faptul că motorul are statorul culisant condi ţ ia ia de pă strare strare în timp a rigidit ăţ ii ăţ ii ansamblului stator şi alinierii cu rotorul e mai bine îndeplinit ă ă. Iat ă variant ă constructiv ă a acestui tip de motor: ă în continuare o alt ă ă variant ă constructiv ă a După cum cum se observ ă materialele din care sunt construite aceste motoare ă materialele sunt materiale obişnuite ce pot fi procurate relativ u şor din marile magazine de materiale de construcţ ii. ii. 4g Acest tip de motor se pretează cel cel mai uşor construcţ iei iei în regim de amator datorit ă simplit ăţ ii constructive, a marii rezisten ţ e în timp şi mai ales a ă simplit ăţ ii faptului că are are raportul preţ putere putere cel mai convenabil. Practic poate fi abordat ă ă construcţ ia ia lui la orice dimensiune, pentru orice putere iar cheltuielile de realizare sunt accesibile. La o că utare utare pe internet mai poate fi g ă sit sit motorul „OC MPMM” Este un motor care funcţ ioneaz ionează oarecum oarecum asemă nă tor tor cu motorul Tomi, prin faptul că se se bazează tot tot pe regula celor 90 de grade. Mai poate fi gă sit sit motorul construit în 1994 de Troy Reed. Acesta este un motor magnetic cuplat cu un generator electric, care poate furniza suficient ă putere pentru a alimenta o casă sau sau pentru a acţ iona iona ă putere automobilul pe care acesta l-a şi montat – imaginile din dreapta. suntem la acest capitol mai poate fi g ă sit sit pe internet şi două Şi pentru că suntem generatoare electrice interesante. Primul este acesta: E vorba de a şa numitul transformator
Un alt dispozitiv asemă nă tor tor este generatorul Ecklin – Brown. Iat ă -l: ă -l: Acesta-i construit după cum cum se poate vedea din imagine dintr-o secţ iune iune centrală î de I prin centrul c ă reia reia printr-o gaur ă trece axul care poart ă ă în formă de ă trece ă cele două ecrane ecrane din material feromagnetic (preferabil mu metal) a şezate perpendicular unul fa ţă de altul care se rotesc în imediata apropiere (cel mult 1 ţă de – 2 mm. Tot în imediata apropiere a miezului I sunt monta ţ ţi doi magneţ i potcoav ă (se pot folosi şi alţ i magneţ i cu condiţ ia ia ca respect ă rii polarit ăţ ii ă (se ă rii ăţ ii magnetice din imagine). Aceast ă secţ iune iune I constituie miezul a dou ă bobine bobine ă sec electrice care vor culege curentul electric indus de liniile de câ mp mp magnetic. Funcţ ionarea ionarea dispozitivului este urm ă toarea: toarea: Prin rotirea axului care poart ă ecranele, acestea blochează r r â n n ă ecranele, ând d pe r â ând d câ nd nd într-o parte câ nd nd în cealalt ă î mp magnetic prin ă închiderea liniilor de c â mp miezul I care poart ă cele două bobine. bobine. Apare astfel la fel ca şi în cazul ă cele precedent un curent alternativ care este de multe ori mai mare decâ t cel necesar rotiri ecranelor. Am prezentat aici aceste două generatoare generatoare de energie liber ă ă pentru pentru faptul că ele ele ar putea furniza energie cu adev ă r at gratuit ă dacă motorul motorul care rote şte ărat ă dac fie magnetul (în cazul transformatorului
Cel care doreşte să realizeze realizeze vreunul în scop comercial sau ca producţ ie ie de serie este rugat să m mă contacteze contacteze pe adresa de poşt ă electronică de de la ă electronic rţ ii, în vederea obţ inerii inerii acordului meu şi încheierii unui eventual începutul că r ţ ii, contract de colaborare. a cest avertisment, În vederea tuturor celor care nu vor respecta acest menţ ionez ionez că sunt sunt dispus să merg merg pâ nă î nzele albe pentru revenirea lor în ă în pâ nzele legalitate. Întru-câ t actualmente accesul meu la internet este limitat şi la intervale de mai multe zile, rog pe cei ce m ă contacteaz contactează s să nu nu fie impacienta ţ ţ i de r zierea r ă s înt â ârzierea ăspunsului. punsului. Acest lucru fiind lă murit murit hai să trecem trecem la partea a doua a că r rţ ii. ţ ii. Eu propun Deşi la prima vedere pare identic cu un motor Owens, exist ă totuşi o ă totu diferenţă . Aceasta const ă î cele trei secţ iuni iuni ale statorului sunt ă în faptul că cele inegale şi anume una are 5 magneţ i iar celelalte două c câ te te 6, în vreme ce Owens are doar câ te te 4 magneţ i pe fiecare secţ iune iune a statorului. Am constatat că motorul Owens fiind unul plat şi mai mic, poate fi pretabil la aplica ţ i i de putere ţii mai mică ş accesibil. ă şi fireşte are şi un preţ accesibil. Are avantajul că poate poate fi construit un motor mai mare prin al ă turarea turarea a două , trei, sau mai multe motoare. Practic dacă am am două motoare motoare identice de acest tip şi nu-mi mai trebuie, din subansamblurile lor pot construi unul mai mare. Pot de asemenea să concep concep un motor pe care s ă -l -l construiesc eşalonat pornind de la o secţ iune iune şi treptat lună de de lună s să mai mai adaug câ te te una. Motorul care ar avea axul de lungimea preconizat ă a motorului final, va fi funcţ ional ional ă a după terminarea terminarea mont ă rii primei sec ţ iuni iuni iar puterea lui va cre şte de la lună la la ă rii lună p pâ nă ce ce va fi terminat. El poate fi construit la diferite diametre şi cu un numă r de magneţ i variabil. Iat ă unul mai mic. ă unul ii 1 şi 2 alinia ţ ii 3, 4 şi 5 Şi acesta are magneţ ii ţ i cu rotorul iar magneţ ii decala ţ te un sfert din diametru. ţ i cu câ te Aceste motoare sunt cele pe care le folosesc la toate aplica ţ ţiile iile care constituie subiectul acestei c ă r rţ i. Se impune specifica ţ i a că multe multe din motoarele ţ i. ţia pe care le veţ i vedea în aceast ă carte au şi un mic generator electric încorporat. ă carte Pentru motoarele de dimensiuni mai mari optez pentru folosirea motorului cu stator alunecă tor tor de la pag. 45. Pornind de la conceptul din pagina precedent ă prezint în continuare două ă prezint motoare unul de mic ă ş ă şi altul de mare putere. De obicei inversarea de sens a rota ţ iei este mai ieftin a se realiza printr-o ţ iei transmisie (cutie de viteze) dec â t prin construcţ ia ia adecvat ă a motorului. Sunt ă a situa ţ ii în care este necesar ă folosire unui motor care să aib aibă dou două sensuri sensuri însă situa ţ ii ă folosire de rota ţ ie. ţ ie. Iat ă deci motorul de mică putere: putere: ă deci După cum cum se vede este un motor cu dou ă sec secţ iuni iuni simple pe care sunt a şeza ţ ii în sensuri opuse. Prin mutarea statorului spre capetele ţi magneţ ii
motorului acesta este pus în mişcare în sens orar, respectiv antiorar, după necesit ăţ i. ăţ i. Am conceput şi unul de mare putere pornind de la aceia şi idee. Şi iat ă ce ă ce a rezultat: Sfaturi practice privind construcţ ia ia şi exploatarea motoarelor magnetice Motorul magnetic, prin construcţ ie ie şi mod de funcţ ionare ionare este total diferit de motoarele cu care suntem obişnuiţ i să le le înt â l nim în jurul nostru. âlnim Am fost educa ţ de la primele ore de fizic ă î un motor ţ i încă de ă în ideea că un magnetic este o himer ă de atunci ne-au ă , e imposibil de realizat, în schimb încă de fost lă udate udate motoarele electrice şi cele cu ardere internă . Motoarele electrice deşi sunt silenţ ioase, ioase, curate, au şi ele nişte dezavantaje şi anume sunt responsabile într-un anumit grad de poluarea electromagnetică ş ă şi randamentul lor nu e foarte mare, lucru ce face ca o mare parte din factura lunar ă cadă î ă la la curent electric să cad ă în responsabilitatea acestui motor. Fa ţă de motorul cu ardere internă are are şi un dezavantaj ce a f ă c ţă de ăcut ut ca acest motor s ă fie fie eliminat din transporturi. Acela că cre creşterea treptat ă a ă a puterii şi vitezei de rota ţ ie a lui e mai complicat de rezolvat. ţ ie Pentru motoarele de curent continuu acest lucru se poate face prin creşterea tensiunii curentului, dar la cele de curent alternativ e nevoie de montaje electronice adiacente, că ci ci viteza de rota ţ at ă de ţie ie a lor e influen ţ at ă de frecvenţă şi mai puţ in in de tensiune şi intensitate. Motoarele cu ardere internă r r ă s r ii, ăspund pund prompt la creşterea aliment ă ării, tura ţ ia şi puterea lor fiind funcţ ie ie de cantitatea de amestec carburant cu care ţ ia sunt alimentate (o creştere a cantit ăţ ii amestecului carburant creşte for ţ ăţ ii ţ a exploziilor ce au loc în camera de ardere, creştere ce duce la impulsuri mai mari, ce împing pistonul cu viteze şi for ţ creştere at â ţe mai mari, adică cre ât a tura ţ iei câ t şi a puterii) ţ iei Acesta poate e singurul avantaj al motoarelor cu ardere internă . În rest nu exist ă decâ t dezavantaje. ă dec Poluare pe mai multe că i. i. Adică aceste aceste motoare polueaz ă prin prin gazele de eşapament, prin hidrocarburile pierdute, prin piesele de schimb şi ambalajele aruncate sau pierdute în mediul înconjur ă t or. ător. Un alt dezavantaj este randamentul extrem de scă zut zut al lor. Cele mai performante motoare cu ardere internă abia abia dacă ajung ajung la un randament de 40 %. De acest randament se leagă ş ă şi gabaritul lor mare. Sunt grele. În plus au un numă r foarte mare de pă r rţ ial de ţ i componente ce sunt un important poten ţ ial dereglare. Motoarele magnetice sunt foarte uşoare. Pot dezvolta puteri mari, randamentul lor fiind comparabil cu al turbinei Tesla. Pentru exemplificare am să adaug adaug aici un mic tabel cu puteri pentru, tabel pe care l-am întocmit pentru uzul personal. Deşi poate nu e foarte exact în privinţ a valorilor, mă car car ca valoare informativ ă puteţ i vedea care este randamentul lor. ă pute *motor simplu (35 magneţ i) i) _* motor compus (105 magneţ i) i)
C. P. Kw Kgf Dimensiuni motor 0 x h mm Dimensiuni 0 x h şi for ţă /magnet ţă /magnet 2M 80 x 60 * 6 x 10/1kg M 15 8 x 10/2kg 150 J 150 x300* 10 x 10/4kg 250x450* 20 x 10/11kg Conform acestui tabel, cel puţ in in teoretic, s-ar putea construi un motor magnetic de 1500 cai putere de exact dimensiunea unui motor de motociclet ă ă (25cm x 50 cm) folosindu-se magne ţ i cilindrici de numai doi cm diametru. Dar fa ţă de motoarele cu ardere internă , motoarele magnetice au o ţă de comportare total diferit ă de rota ţ ie fix ă ă. Ca şi cele electrice au o viteză de ţ ie ă . Deci pentru a putea fi utilizat în transport la deplasarea unui autovehicul, e nevoie de un sistem prin care după pornire pornire motorul e adus printr-un dispozitiv de fr â n ie mică . Abia apoi are loc ambreierea urmat ă de accelerarea ânare are la o tura ţ ţ ie ă de prin slă birea treptat ă a fr â ă a ânei nei motorului. ionarea acestui motor în regim de viteză În acest fel se poate rezolva funcţ ionarea variabilă . În ceea ce priveşte oprirea acestui motor apar şi aici condi ţ ii ii specifice. Dacă la la un motor cu ardere internă organul organul activ al lui, pistonul e indiferent la poziţ ia ia în care r ă ne după oprire, oprire, motorul magnetic este foarte preten ţ ios ios din ăm â ne acest punct de vedere. Un motor magnetic nu poate fi adus în poziţ ia ia de repaus prin lă sarea sarea organelor sale active -magneţ ii ii a se influenţ a reciproc. Funcţ ionarea ionarea unui motor magnetic este rezultatul unui stres al organelor active. De aceea în stare de repaus aceste motoare trebuie să elimine elimine stresul materialelor magnetice. Acest lucru se face prin alunecarea statorului în lateral ca în cazul motorului de la pagina 44. Toate motoarele magnetice trebuie s ă aceast ă condiţ ie. ie. Deci mai simplu spus statorul acestui motor îndeplinească aceast ă condi trebuie să ias iasă total total de sub influenţ a câ mpului mpului magnetic al rotorului. Pentru construcţ ia ia unui motor magnetic sunt necesare materiale neconvenţ ionale. ionale. În primul r â nd, după cum cum s-a v ă â nd, ăzut zut din cele spuse în capitolul precedent sunt necesari magne ţ i sinteriza ţ ţi din Nd – Fe – Bo. Aceştia sunt cei mai puternici ce se fabrică la la ora actuală pe pe plan mondial Am v ă z ut că ş de diminuare a puterii ăzut ă şi aceştia ca orice magneţ i au o rat ă ă de care deşi e poate insesizabilă pentru pentru simţ urile urile noastre ea totuşi se petrece. Tocmai acesta e motivul pentru pentru care magneţ ii ii trebuie feriţ i de stres în timpul
repaosului. E suficient că sunt sunt puternic stresa ţ ionă rii. rii. Dacă ţ i în timpul funcţ ion acest stres ar fi permanent aceast ă scă dere dere a performanţ ei ei lor ar deveni ă sc sesizabilă . Să explic explică m aici un alt concept necesar înţ elegerii elegerii funcţ ion ionă rii rii unui motor, dispozitiv electronic sau transformator. Acest concept este factorul de utilizare, factor care e notat de obicei cu x şi este reprezentat de un procent. Un aparat electric pe care gă sim sim notat X= 30% este conceput să func funcţ ioneze ioneze permanent doar 20 minute pe or ă acest factor nu este respectat aparatul ă . Dacă acest respectiv se va arde. Din pă cate cate puţ in ină lume lume ştie ce înseamnă acest acest factor. Interesant este că de deşi acest lucru ar trebui înv ăţ at în ciclul primar, nu se ăţ at gr ă facă acest acest lucru. De ce oare? Întrebare retorică fire fireşte. ă be şte nimeni să fac Nimeni nu are interes ca noi să utiliz utiliză m corect aparatele electrice. Interesul este să le le ardem pentru a cumpă ra ra altele. rui motor electric sau al unui În general factorul de utilizare al orică rui motor cu ardere intern ă este este de 50 – 70 %. Fireşte că exist exist ă ş ă şi motoare sau alte aparate electrice şi electronice concepute pentru a funcţ iona iona în condiţ ii ii grele sau în regim permanent. În societatea pervertit ă de azi aceste aparate au ă de preţ uri uri exorbitante şi sunt declarate ca fiind aparatur ă profesională . ă profesional De ce ne interesează factorul factorul de utilizare? Pentru că a a şa cum am mai spus un magnet se demagnetizează cu cu o anumit ă rat ă ii de ă rat ă, care pentru magneţ ii Nd-Fe-Bo este cam de 0,2 – 0,3 % pe an. Deci în condiţ ii ii normale via ţ ţa unui asemenea magnet ar fi cam de 400 – 500 de ani. Utilizat într-un motor rata de demagnetizare creşte chiar peste 1 % pe an. a n. Dar aceast ă rat ă ă rat ă de de demagnetizare este cea caracteristică folosirii folosirii permanente a acelui motor. Deci o via ţă de pâ nă ţă de la 10 ori mai scurt ă – în caz că motorul motorul pe care-l construim e destinat unei ă – utiliză ri ri permanente. Dacă va va avea un factor de utilizare de sub 100 % fireşte că acel acel motor va putea fi utilizat cu succes şi de copii şi poate şi de nepoţ ii ii noştri. Spunâ ndu-v ndu-v ă acest lucru m-am repetat oarecum (revezi pagina 21), dar ă acest doresc ca acest concept să devin devină celor celor interesa ţ ţ i unul instinctiv, la fel cum un motor electric de 1,6 Kw dac ă l-am l-am folosi permanent ne-ar umfla ştim că un insuportabil factura. Nu st ă facem socoteala exact ă la câ t e consumul lui ăm să facem ă la lunar în acest caz, dar instinctiv ştiind că luna luna are cca. 720 de ore, ne speriem de factura care ne-ar veni dacă l-am l-am folosi 24 de ore pe zi. Presupunâ nd nd că ne-am ne-am însuşit temeinic aceste caracteristici de funcţ ionare ionare speciale ale unui motor magnetic în compara ţ i e cu unul cu ardere ţie internă hai hai să vedem vedem ce alte probleme mai trebuie rezolvate pentru a construi un motor magnetic. Câ mpul mpul magnetic al magnetului fiind unul permanent şi constant pentru a-l pune la munc ă trebuie trebuie ca magneţ ii ii să fie fie a şeza ţ configura ţ ie ţ i într-o anumit ă ă configura ţ ie mpul magnetic al lor să fie fie dirijat sau ecranat în anumite şi de asemenea câ mpul direcţ ii. ii. Aranjamentul magne ţ ilor ilor l-am cam înţ eles eles pâ nă acum. acum. A şa că trebuie trebuie doar să spune spune câ teva teva vorbe despre ecranele magnetice. Ecranele magnetice sunt materiale cu permeabilitate magnetic ă c câ t mai mare. Fierul e un asemenea material. Atenţ ie ie spun fierul. Nu oţ elul. elul. Marea majoritate
a oamenilor fac grava eroare de a confunda fierul cu oţ elul. elul. Oţ elul elul este un aliaj de fier – carbon şi alte materiale metalice sau nemetalice. Fierul este ceea ce rezult ă din purificarea minereului de fier, este un ă din metal a că rui rui compoziţ ie ie este format ă din elementul chimic Fe. Acesta nu poate ă din fi gă sit sit decâ t în oţ el elă rii rii sau turnă torii torii sub formă de de brichete metalice asemă nă toare toare ca formă cu cu cele de că rbune. rbune. Fierul are însă un un mare dezavantaj fa ţă de marea permeabilitate ţă de magnetică . Supus unui câ mp mp magnetic intens, cu timpul, r ă ne magnetizat, ăm â ne iar magnetizarea lui creşte cu câ t e folosit mai mult în câ mp mp magnetic. De aceea pentru ecranele magnetice se folosesc aliaje speciale. Deşi avem tendinţ a să credem că noi noi nu ne-am înt â l nit niciodat ă cu asemenea aliaje, ele sunt prezente âlnit ă cu l nite asemenea produse sunt în tot felul de produse. Primele şi cele mai înt â âlnite transformatoarele electrice. Miezurile transformatoarelor electrice sunt f ă cute cute din materiale cu permeabilitate magnetică ridicat ridicat ă ă , dar care au şi proprietatea de a nu r ă ne magnetizate la încetarea influenţ ei ei câ mpului mpului magnetic. Deci ăm â ne tabla din care sunt f ă cute tolele miezurilor magnetice e cea mai la îndemâ nă ă cute pentru folosirea la construcţ ia ia ecranelor magnetice. Dar nu cea gri mat ă care ă care pare că crap crapă c câ nd nd e îndoit ă silicioasă – – ci cea lucioasă . Cutiile ă – – aceasta-i tablă silicioas metalice care închid magneţ ii ii difuzoarelor de mare putere sunt realizate tot din asemenea materiale. Care sunt de fapt aceste materiale? Aceste materiale sunt aliajele Ni – Fe şi anume permaloy-ul şi miumetalul. Tolele din aceste materiale pot fi recunoscute destul de uşor prin faptul că au au suprafa ţ ţa lucioasă , argintie, nu prezint ă structura granuloasă cenu cenuşie mat ă caracteristică tablelor tablelor de ă structura ă caracteristic ferosiliciu şi sunt de obicei l ă cuite cuite cu un lac incolor ce se zg â rie rie uşor. De asemenea trebuie spus că at at â ât tablele din permaloi câ t şi cele din miumetal sunt mai moi dec â t cele din ferosiliciu şi se îndoaie foarte uşor. (în lipsa lor poate fi folosit şi ferosiliciul dar are un randament mai scă zut). zut). Miumetalul este un aliaj de nichel – cca. 76%, fier – 17%, restul fiind cupru – 4% şi molibden – 3%. Permaloy are o compoziţ ie ie asemă nă toare, toare, dar nu are cupru Un alt aliaj care se comport ă asemă nă tor tor permaloy-ului este aliajul ă asem de Aluminiu – fier care are 16% aluminiu şi restul fier. Dau mai jos un table cu propriet ăţ ile principalelor materiale magnetice ăţ ile moi: fl^^te materialul compozitie, % Permeabilitatea |ir Câ mp mp coercitiv Hc, A/m Inducţ ia ia de satura ţ ie ţ ie Bs, T ^ezisti-vitatea p, fim Fe alte elemente Fier tehnic J —4 Fier-Siliciu Si-4
— 10-4 Alsifer Si-9, Al-6 — 10-4 Permaloy 78 Ni-78,5 r 8.000 —4 Mo-permaloy Ni-78,5; Mo-3,8 — 10-4 Mu-metal Ni-76; Cu-4; ^Mo-3 —4 Supermaloy Ni-79; Mo-5; (Mn+Şi)-0,5 — 10-4 PermenormK1 64 J Ni-36 — 10-4 Permendur Co-49; V-2 — 10-4 Odat ă lă murit murit şi aspectul materialelor magnetice folosite pentru ecrane, ă l să afl află m cum se construieşte efectiv un motor magnetic. Datorit ă legii descreşterii for ţ e mpului magnetic invers propor ţ ă legii ţei i câ mpului ţional ional cu distanţ a dintre magneţ i, i, este practic a se construi motoare doar cu magneţ i cilindrici a c ă ror ror înă lţ ime ime este de două ori ori mai mare decâ t diametrul. În brevetul privind motorul motorul Brady se specifică c că motorul motorul e construit cu magne ţ i ce au diametrul de 37 mm şi înă lţ imea imea de 75mm. Am mai spus că asemenea asemenea magneţ i au for ţ aproximativ ă de 20 kg. ţa de aderenţă aproximativ ă de Să vedem vedem acum de unde am scos eu la pagina 37 for ţ ţa de 500 cai putere. Motorul Brady are pe stator trei secţ iuni iuni a câ te te 14 asemenea magneţ i. i. Numă rul rul magneţ ilor ilor de pe rotor nu contează aici aici decâ t în calculul vitezei de rota ţ rotorul se află la la o distanţă fa fa ţă de stator (pe raz ă ) egală cu cu ţie. ie. Pentru că rotorul ţă de lungimea unui magnet, for ţ ţ a de respingere dintre cei doi magneţ i ce formează perechea stator rotor la un moment este egală cu cu un sfert sau mai puţ in in din for ţ de torsiune pe axul acestui motor este de ţa unui magnet. Deci for ţ ţa totală de 14x3x5 Kg adică 42 42 magneţ i x 5 kg = 210 Kg. Aceast ă valoare mai trebuie ă valoare rţ it ă la 2 deoarece magneţ ii ii nu respect ă î strict valoarea dat ă de împă r ţ it ă la ă în practică strict ă de cataloagele producă torilor. torilor. În acest fel se ajunge la 100 kg for ţă ţă . În echivalenţ a mea empirică la la 100 kg corespund 500 cai putere. Aceast ă valoare este desigur ă valoare corect ă pentru că el el este destinat acţ ion ionă rii rii unor grupuri generatoare de 300 ă pentru Kw. Un alternator de 300 de kw nu poate fi acţ ionat ionat decâ t de un motor primar
mai mare cu cel puţ in in 10%, după cum cum am mai spus. 300 kw corespunde la 400 cai putere. Deci e clar că motorul motorul are cei 500 cai putere care au ieşit din calculele mele, de fapt probabil că e e cam cu 100 cai putere mai mare, deoarece un grup generator e destinat a funcţ iona iona cu un factor de utilizare de 100%. Practic dacă acest acest motor ar fi construit cu o distan ţă între stator şi rotor de doar un sfert din lungimea unui magnet, adică de de 10 mm, motorul ar avea fantastica putere de 2000 cai putere. Deci pentru ca un motor să func funcţ ioneze ioneze sigur, se vor alege magneţ i a că ror ror putere totală de de respingere să fie fie cam de 2 ori mai mare decâ t cea pe care ne-o dorim. La construcţ ia ia unui motor se vor lua în calcul numă rul rul de magneţ i de pe stator. Deoarece ei formează pereche pereche cu cei de pe rotor, dar for ţ rei ţ a fiecă rei perechi e cam de 4 – 8 ori mai mică dec decâ t suma de catalog a unei perechi datorit ă descreşterii for ţ a. În cazul motorului ă descre ţei ei invers propor ţ ţional ional cu distanţ a. meu 10+5 de la pagina 50, presupunâ nd nd for ţ ţ a unui magnet de 1kg, for ţ ţa totală a motorului va fi de 5 kg, chiar dac ă el el are 15 magneţ i, i, că ci ci la acea distanţă dintre magneţ ii ii de pe stator şi rotor aceasta-i for ţ pentru fiecare ţa ce se exercit ă ă pentru din cei 5 magne ţ i. i. Deoarece magneţ ii ii pot avea for ţ ţ e de adeziune/respingere de peste 10 Kg, este clar că ar ar fi imposibilă sau sau cel puţ in in foarte greoaie fixarea acestora unul lâ ng ngă cel celă lalt lalt pe circumferinţ a rotorului sau statorului, deoarece s-ar respinge sau s-ar atrage reciproc. fixa ţ ie, ei nu numai c ă se se vor influenţ a reciproc, În plus odat ă ă fixa ţi pe poziţ ie, fiind astfel supuşi unui permanent stres, care ar mă ri ri exponenţ ial ial îmbă tr tr â nirea â nirea lor, dar câ mpurile mpurile magnetice astfel însumate ar face imposibilă func funcţ ionarea ionarea unui motor construit a şa. De aceea toţ i magneţ ii ii folosiţ i la construcţ ia ia motoarelor magnetice trebuie introduşi în ecrane cilindrice, menite s ă ecraneze ecraneze de jur împrejurul lor total câ mpul mpul magnetic, r ă nd doar câ mpul mpul dinspre capă tul tul magnetului, orientat ăm â nâ nd spre magneţ ii ii opuşi, a şa cum arat ă toare capă tul tul cu punct roşu. ă imaginea imaginea urmă toare Deci ecranul va fi un tub f ă obţ inut inut ă ăcut cut din tablă ob ă din din tolele unui transformator – ar fi ideal dacă aceste aceste tole ar fi din permaloy sau miumetal (apare cu galben în imaginea de mai sus). Magnetul nu trebuie să ating atingă ecranul. Ideal ar fi ca spa ţ fie umplut cu un chit de ţiul iul dintre magnet şi ecran să fie grafit în silicon. Se amestecă p pă r rţ ţ i egale de pulbere de grafit (creioane de grafit sparte şi date prin r âş seşte la tub, âşniţ a de cafea) şi past ă ă de de silicon (se gă se destinat ă etanşă rilor rilor în bă i şi bucă t t ă rii). Aceast ă past ă după ce ce e amestecat ă ă etan ă rii). ă past ă dup ă uniform, se introduce în tubul din tablă dup după care care se introduce magnetul în a şa fel încâ t să nu nu atingă pere pereţ ii ii cilindrului şi se lasă s să se se usuce. Abia apoi după uscare uscare toate tubuleţ ele ele conţ in inâ nd nd magneţ i sunt introduse în gă urile urile executate în discurile sau cercurile reprezent â n iunile de rotor ori de ând d secţ iunile stator. Ca urmare să presupunem presupunem că vrem vrem să construim construim un motor ca cel de la pagina 44 cu magneţ i cu diametrul de 6 mm. şi înă lţ imea imea de 12 mm.
Grosimea discurilor va pleca de la diametrul magneţ ilor ilor mai mare cu 3mm. Adică 1mm 1mm pe rază î ă între ecran şi magnet, care va fi umplut cu chit şi 1mm reprezent â nd grosimea tablei (0,5x2). Deci gă urile urile vor avea 9 mm iar â nd grosimea rotorului va fi 15 – 20 mm iar diametrul va fi egal cu de două ori ori numă rul rul magneţ ilor. ilor. Deci luă m în calcul un numă r de ex. 16 magneţ i. i. Circumferinţ a rotorului va fi 16x2x9 = 288 mm, adic ă diametrul diametrul rotorului va fi de 96 mm. deci un rotor de 10 cm diametru. Statorul va avea diametrul interior mai mare cu lungimea unui magnet. Asta pentru ca pe rază distan distanţ a între stator şi rotor să fie fie jumă tate tate din lungimea unui magnet. Deci diametrul interior al statorului trebuie s ă fie fie de 11,2 cm. Gă urile urile se execut ă at â ă at ât în stator câ t şi în rotor tangent pe circumferin ţă cu o înclinare de 25 – 40 grade fa ţă de rază (ideal (ideal 35 de grade), av â n ţă de ând d diametrul cu câ teva teva zecimi mai mari ca diametrul exterior al ecranului, iar ad â ncimea ncimea astfel încâ t marginea ecranului şi a magnetului să fie fie la acela şi nivel cu piesa (statorul sau rotorul) procedâ ndu-se ndu-se a şa cum se vede din imaginea urmă toare: toare: Teoretic at â â t statorul câ t şi rotorul poate fi construit din orice material nemagnetic. Practic se vor evita categoric cuprul alama sau aluminiul, deoarece câ mpul mpul magnetic induce în aceste metale neferoase curenţ i electrici turbionari de mare intensitate care vor duce la o puternică încă lzire lzire a lor. Se pot folosi at â ât lemnul câ t şi orice tip de material plastic rigid. Mult ă lume consider ă că nu nu poate aborda lucr ă r i de genul acestor ă lume ă c ări motoare din lipsa unui strung, a unei freze sau a unei alte ma şini de prelucrare prin a şchiere. E o mare greşeală de de gâ ndire. ndire. Cum oare f ă de ăceau ceau oamenii odat ă ă de mult cu sute de ani în urmă asemenea asemenea mecanisme? Atunci nu existau freze, raboteze, etc. Pe atunci toate opera ţ iile de genul acesta erau f ă c tuşi. ţ iile ăcute ute de lă că tu Azi marea majoritate cred că l lă că tu tuşul e omul care repar ă lacă te. te. Dar foarte ă lac puţ ini ini ştiu că de de fapt lă că tu tuşeria e o meserie extrem de complex ă ă fiind fiind meseria care se ocupă cu cu toate prelucr ă r ile metalice manuale. Dac ă acum acum facem ceva ările cu o freză sau sau alt ă ma şină unealt unealt ă c manual. Un bun ă ma ă , acel ceva s-a f ă ăcut ut odat ă ă manual. lă că tu tuş va şti cum să fac facă manual manual orice. Chiar şi o roat ă dinţ at at ă sau un pistol ă din ă sau pot fi f ă c ăcute ute în totalitate manual. Deci e greşit să se se creadă c că nu nu poţ i executa un obiect din metal, sau alt material, dacă nu nu ai ma şini unelte. Astfel iat ă cum se poate executa rotorul unui motor magnetic. ă cum Pentru axul rotorului se poate folosi tijă sau sau ţ eav eav ă metalică aleas aleasă î ă metalic ă în funcţ ie ie de diametrul că măşii interioare a rulmenţ ilor ilor pe care-i vom folosi. Axul se execut ă astfel. Începâ nd nd dintr-un cap ă t se sudează o o şaibă sau sau ă astfel. un inel din sâ rm rmă groas groasă î apoi la cota ă în care se va propti rulmentul. Urmează apoi din desenul nostru de concep ţ ie ie a se suda un inel decupat din tablă acest acest inel (ca o şaibă ) va trebui să aib aibă trei trei sau patru gă uri uri echidistante de jur împrejur, necesare fix ă rii secţ iunilor iunilor rotorului pe ax cu şuruburi. Aceast ă ş -inel se va ă rii ă şaibă -inel suda bine pe ax, respect â ndu-se o perfect ă perpendicularitate a ei. Sudura â ndu-se ă perpendicularitate trebuie bine f ă cut ă ci prin acest inel se va transmite spre ax întreaga for ţă a ă cut ă, că ci ţă a
motorului. At â iunile rotorului -albastru, c â t şi distanţ ierele ierele dintre acestea â t secţ iunile – roşu, trebuie să aib aibă ş uri prin care se va solidariza tot ă şi ele cele trei g ă uri ansamblul. Caseta de rulment poate fi f ă cut ă din ţ eav eav ă de acela şi diametru interior ă cut ă din ă de ca diametrul că măşii exterioare a rulmentului. Se taie o felie de ţ eav eav ă de ă de imea rulmentului, că reia reia i se sudează trei trei şaibe pentru fixare. La celă lalt lalt înă lţ imea capă t al ei se sudează un un capac gă urit urit în formă de de şaibă care care să opreasc oprească alunecarea rulmentului. Caseta se vede în desen cu galben şi portocaliu. Al doilea capă t al axului se blochează printr-un printr-un inel din ţ eav eav ă mai groasă ă mai că ruia ruia i se dă o o gaur ă filetat ă prin care un şurub ascuţ it it va pă trunde trunde într-o ă filetat ă prin gaur ă mică . Inelul se va str â nge astfel în spatele rulmentului blocâ ndu-se ndu-se solid ă mic â nge cu ajutorul acestei siguranţ e filetate. Dacă cumva cumva gă urile urile date pe circumferinţ a rotorului sunt mai adâ nci nci decâ t înă lţ imea imea magneţ ilor, ilor, se poate turna şi în acestea silicon. Teoretic, odat ă ă introduşi în gă uri, uri, magneţ ii, ii, (în cazul motoarelor repulsive) pot fi considera ţ ţ i monta ţ i, deoarece motorul fiind repulsiv ei vor fi împinşi spre fundul gă urii. urii. Se ţ i, pot totuşi fixa cu un bol ţ transversal transversal subţ ire, ire, a şa cum se vede în imaginea de la pag. 57. Ce am uitat eu s ă ilustrez ilustrez în acea imagine este faptul c ă magne magneţ ii ii de pe stator trebuie neapă rat rat fixa ţ ţi foarte solid în partea exterioar ă ă a a statorului, altfel, ii de pe rotor vor migra în gaur ă pâ nă c câ nd nd vor ieşi împinşi fiind de magneţ ii ă p afar ă câ nd nd motorul nu va mai funcţ iona. iona. ă , sau pâ nă c Pentru o mai bună î elegere iat ă unul din desenele tehnice ale motorului ă înţ elegere ă unul de la pagina 44. KOTm PEMHDEV OCUkXUL iu ia Pe parcurs voi mai da indica ţ ii cu privire la construcţ ia ia motoarelor, în ţ ii funcţ ie ie de modelul şi aplica ţ ia lor. ţ ia Un lucru vreau însă s să se se reţ in ină bine. bine. Anume că orice orice motor magnetic mai mare trebuie să fie fie construit într-o carcasă din din tablă suficient suficient de groasă pentru ca câ mpul mpul magnetic al lui să nu nu ajungă s să influen influenţ eze eze cumva mediul t or. După finalizarea finalizarea construcţ iei iei în funcţ ie ie de destina ţ înconjur ă ător. ţia ia lui, se va verifica cu ajutorul unei busole pâ nă la la ce distanţă se se simte c â mpul mpul lui magnetic. Spre exemplu eu propun în aceast ă carte un grup generator elegant ă carte destinat aliment ă r ii calculatoarelor portabile şi de asemenea folosirii cu două ării tipuri de lanterne. Ei bine dacă în cazul folosirii cu lanterne nu contează foarte foarte mult câ t de departe ajunge în jurul lui câ mpul mpul magnetic, atunci c â nd nd el constituie alimentator pentru un calculator portabil este foarte important ca în jurul lui câ mpul mpul magnetic s ă fie fie câ t se poate de redus, ideal s ă nu nu se simt ă ă deloc. Ca constructor de trebuie să ţ ii seama de un fapt regretabil. Anume că ă ţ ii foarte puţ in ină lume lume este conştient ă de influenţ a câ mpului mpului magnetic al unui ă de asemenea dispozitiv. Am înt â lnit odat ă iva ani pe cineva care â lnit ă , acum vreo câţ iva folosea un magnet de hard disc pe post de ag ăţă toare toare pe uşa frigiderului. Nimic r ă să ag agăţ i pe uşa frigiderului tot felul de bileţ ele ele sau alte ă u în asta, se practică s
cele cu ajutorul unui magnet. Dar câ nd nd foloseşti un magnet at â ât de puternic (e capabil să sus susţ in ină un un baros de 10 kg) ca s ă ag agăţ i cu el un plic con ţ in inâ nd nd o dischet ă ă de de calculator. „uite, dom-le Şi a doua zi respectivul tuna şi fulgera la adresa faptului că „uite, pâ nă ş ă şi Sony fac dischete proaste! „. lnit de mai multe ori cu situa ţ toare. În tinereţ e m-am înt â â lnit ţii ii asemă nă toare. Atunci nu existau dischete dischete de calculator, în schimb to ţ i f ă ceam înregistr ă r i ă ceam ări audio pe benzi de magnetofon sau pe casete audio, pe care apoi le ascultam prin lanţ uri uri de amplificare a că ror ror finalitate erau nişte boxe de multe zeci sau sute de wa ţ i . În că minele minele de nefamili şti este str â m nd eşti înghesuit într-o ţi. âmt. t. Câ nd singur ă camer ă sau scaun, ă camer ă, de multe ori boxa cea mare de bas devine, masă sau sau raft. Şi se mai înt â m mai stea pe ea şi vreo bandă sau sau vreo caset ă âmpla pla să mai ă . Iar apoi ne miram de ce are dom-le f âşâ itul acela a şa de supă r ră tor?! t or?! Şi de âşâ itul ă multe ori trebuia ştearsă ş ă şi reînregistrat ă ă . Un fapt similar s-a petrecut în alt ă parte cu cineva care după ce ce ţ inuse inuse ă parte nişte CD-uri o iarnă întreagă pe pe o policioar ă situat ă î ă situat ă în imediata apropiere a unui calorifer foarte fierbinte se mira că CD-urile CD-urile respective nu mai sunt recunoscute de calculator. „Doar el le scrisese în urmă cu cu numai câ teva teva luni! Ce CD-uri proaste, dom-le! „. Deci cu câ t motorul nostru magnetic va fi mai puternic, cu at â â t el va fi un pericol mai mare pentru orice suport de memorie magnetică . Dacă nu nu va fi bine ecranat. a spect pe care am promis anterior că -l -l voi discuta. Am Ş i ar mai fi un aspect spus la pagina 23 că entuziasmul entuziasmul multora dep ăşeşte experienţ a tehnică , lucru ce face ca prea puţ ini ini să reu reuşească s să construiasc construiască ceva ceva funcţ ional. ional. Am mai spus un pic mai devreme că orice orice prelucrare metalică se se poate executa manual, aceasta fiind de fapt esenţ a lă că tu tuşeriei. Eu practic aceast ă meserie începâ nd nd de la v â r sta de 12 sau 13 ani. Veţ i ă meserie ârsta spune poate că e e imposibil. Dar atunci câ nd nd am f ă cut eu şcoala primar ă toate ă cut ă toate rite din ţ ar ar ă aveau un atelier fie de t â m rie, fie de lă că tu tuşă rie, rie, şcolile mai r ă ă să rite ă aveau âmpl plă rie, fie ambele. Şcoala unde am f ă cut eu ciclul primar le avea pe amâ ndou ndouă . A şa se ă cut face că eu eu am f ă mplă rie, rie, unde am înv ăţ at ăcut cut ore de practică î ă în atelierul de t â â mpl ăţ at cum e construit un banc de t â m rie, care sunt principalele unelte ale âmpl plă rie, t â m âmplarului, plarului, cum se reglează şi folosesc acestea şi cum se construieşte un scaun, o masă , un dulap, cum se face o intarsie, cum se bă iţ uie uieşte şi se lă cuie cuieşte lemnul, etc. Asta în clasa a 5 -a şi a 6 -a. Iar în clasele a 7 -a şi a 8 -a am f ă c tuşă rie. rie. Atunci am înv ăţ at noţ iunile iunile de bază ale ale acestei meserii, ăcut ut lă că tu ăţ at adică ceea ceea ce corespundea pe atunci categoriei a doua de pregă tire tire profesională . Iat ă ce am înv ăţ at eu atunci. ă ce ăţ at Am înv ăţ at primele no ţ iuni iuni de desen tehnic, adică s să fac fac o schiţă a a ceea ăţ at ce vreau să execut, execut, să cotez cotez acea schiţă ş utilizez instrumentele de m ă sur sur ă ţă şi să utilizez ă, metrul, ruleta, şublerul echerul şi raportorul pentru a trasa şi debita corect materialul. Să cunosc cunosc toate sculele de lă că tu tuşă rie rie – diferitele dimensiuni şi utiliză ri ri ale pilelor, montarea unei pâ nze nze pe un fer ă s ăstr tr ă ău pentru metale (a şa
numitul bomfaier), utilizarea ma şinii de gă urit, urit, a polizorului şi a celorlalte ma şini unelte de bază dintr-un dintr-un mic atelier de l ă că tu tuşă rie, rie, etc. Ce am executat în atelierul de lă că tu tuşă rie rie al şcolii în acea perioadă ? Am f ă c nd două ciocane, ciocane, folosindu-mă doar doar de fier ă str ă u de ăcut ut în primul r â â nd ă str ău, , ma şină de gă urit urit şi pilă . Lucr â n ciocane am înv ăţ at să tai tai drept, să am am o ând d la aceste două ciocane ăţ at poziţ ie ie corect ă la bancul de lucru, să pilesc pilesc perfect drept. Ulterior aveam să ă la l nesc din ce în ce mai des pe mă sur sur ă ce m-am apropiat de prezent oameni înt â âlnesc ă ce care nu ştiu să ţ ină o o pilă sau sau un bomfaier în mâ nă . ă ţ in Am executat garduri folosindu-mă ca ca material de execuţ ie ie de fier beton, plasă de de sâ rm rmă ş eav ă at să fac fac diferite modele florale cu fier ă şi ţ eav ă. Astfel am înv ăţ ăţ at beton – baza fierului forjat. Am executat câ teva teva dulapuri tip fişet folosind ca material cornier şi tablă – – baza tinichigeriei şi confecţ iilor iilor metalice. În acea perioadă am am înv ăţ at să dau dau o gaur ă execut un filet exterior ăţ at ă perpendicular, perpendicular, să execut sau interior, să folosesc folosesc un alezor, o freză , am înv ăţ at să ascut ascut unelte, dă lţ i, i, ăţ at foarfeci, cuţ ite ite – baza matriţ eriei eriei şi a montajului şi întreţ inerii inerii Am înv ăţ at să ăţ at pregă tesc tesc corect diferite tipuri de vopsele şi să vopsesc vopsesc cu pensula corect. Toate astea în ciclul primar în doi ani. L ă tuşeria am continuat să o o ăc ă tu practic şi în liceu şi ulterior în intreprinderile unde am lucrat înainte şi imediat după 1990. 1990. Şi vreau să spun spun că aceast aceast ă muncă a a noastr ă ă munc ă, a elevilor, era fie în beneficiul direct al şcolii, garduri frumoase pe spa ţ ţiile iile verzi ale şcolii, dulapurile pentru depozitarea materialului didactic sau altor materiale, suporturi pentru flori din fier forjat (fier beton). Unele din lucr ă r i, cum ar fi dulapurile tip fişet ări, erau v â d ii, banii fiind folosi ţ i de ândute ndute la alte şcoli, gr ă ădini iniţ e sau alte instituţ ii, pentru menţ inerea inerea bazei productive a atelierului precum şi pentru şcoală pentru lucr ă r ile de întreţ inere inere şi repara ţ repara ţ ările ţii ii (zugr ă ă veli, ţii ii sanitare şi electrice etc.) cumpă rarea rarea de materiale didactice peste norma care revenea de drept din partea statului. nu creadă cineva cineva că oi oi fi f ă c specială . Şi să nu ăcut ut ciclul primar la vreo şcoală special Repet, am f ă cut la o şcoală normal normală de de cartier, una la fel ca toate celelalte şcoli ă cut din ţ ar ar ă nt pregă tea tea oameni capabili să se se ă. Sistemul acesta de înv ăţă ăţă mâ nt descurce şi teoretic şi practic în via ţă ţă . Cei care au vrut să î ă înveţ e ceva în şcoală pe vremea aceea sunt perfect capabili să -şi repare singuri un gard, o priză , o instala ţ te pun în conflict cu ţie ie sanitar ă ă , lucruri care în ultimul timp observ c ă te autorit ăţ ile de azi care ne tratează ca ca pe nişte dobitoci. Am fost amenin ţ at at de ăţ ile un reprezentant al unei regii pe motiv că mi-am mi-am montat singur ceva în casă , motiv pentru care a ş fi pasibil de amend ă . Oare de unde mentalitatea de a nu-ţ i permite să -ţ i repari singur lucrurile prin casă ? Întrebare retorică desigur. desigur. Aceast ă mentalitate vine odat ă cu ciuma ă mentalitate ă cu globaliză rii rii de la societatea fascist ă americană care care urmă re reşte să fac facă un un obiect ă american de v â nd spun fascist ă ânzare nzare din orice? Şi câ nd ă nu nu spun prostii şi nu sunt vreun extremist sau ştiu eu cum a ş putea fi catalogat. Puneţ i mâ na na şi v ă documenta ţ ă documenta ţ i mai bine şi veţ i descoperi că de de fapt întreaga structur ă a statului american este ă a una fascist ă ă , deoarece a fost infiltrat ă î ă în întregime de elitele politice naziste şi SS fasciste în anii imediat dup ă terminarea terminarea r ă z boiului. Procesul de la ăzboiului.
Nurenberg a fost doar unul de fa ţ a ţad dă , cei condamna ţ ţ i acolo fiind o minoritate şi printre ei dacă se se va analiza un pic nu s-a aflat nici o personalitate adev ă r at ă ărat ă fie ea ştiin ţ ific ifică fie fie politică a a regimului nazist. Veţ i spune că nu-i nu-i adev ă rat. Dar ă rat. societatea acelui stat era organizat ă exact cum e acum cea americană , în ă exact spatele fiecă rui rui personaj politic public se afla o societate secret ă care pă pu puşa ă care totul. Aceşti pă pu puşari sunt cei ce s-au mutat în Statele Unite după r r ă z boi. ăzboi. Condamna ţ ii de la vestitul proces au fost doar ni şte pă pu puşi. Dar asta-i o alt ă ţ ii ă discuţ ie, ie, chiar dacă are are legă tur tur ă direct ă cu situa ţ a societ ăţ ii ă direct ă cu ţia ia catastrofală a ăţ ii mondiale de azi. Copii de azi habar nu au să ţ ină o o şurubelniţă în mâ nă . Au crescut ă ţ in incompeten ţ i cu calculator în casă , incapabili să citeasc citească o o carte sau un desen tehnic şi se cred deştepţ i foc. Dacă prin prin absurd ar fi o catastrof ă care să ne ne lase ă care f ă r ă tehnologie, tehnologie, aceşti copii ar muri pe capete. Noi, b ă tr tr â ăr ă ânii nii neam descurca foarte bine să supravie supravieţ uim uim unei eventuale întoarceri în perioada pretehnologică . Ei nu. i-mă la la cultura şi pregă tirea tirea pe care o am sunt ferm convins c ă Şi credeţ i-m de fapt este o politică interna interna ţ intenţ ionat ionat ă din a face din genera ţ ţional ională inten ă din ţiile iile de azi şi viitoare nişte genera ţ ţii ii de incapabili. Ce mă mir mir ă este faptul că to toţ i cei de v â rsta mea, pă rin rinţ ii ii acestor copii ă este â rsta care trec acum prin şcoală , accept ă cu at â ta uşurinţă îndobitocirea copiilor lor. ă cu â ta Pentru cei interesa ţ at eu atunci ţ i nu e totul pierdut. Ceea ce am înv ăţ ăţ at poate înv ăţ doreşte. Nu trebuie neapă rat rat să ne ne întoarcem în timp. ăţ a oricine dacă dore Se gă sesc sesc la difuzorii de carte veche încă manualele manualele de lă că tu tuşă rie rie şi t â mplă rie, rie, â mpl de rezistenţ a materialelor de tehnologie, care erau atunci destinate şcolilor generale, şcolilor profesionale şi liceelor. Se mai g ă sesc sesc în biblioteci, se mai gă sesc sesc pe la cei care mai au o bibliotecă în casă , cu că r rţ am ţ i de atunci. Eu încă am manualele de specialitate din liceu, precum şi pe cele din şcoala profesională . Deşi nu mai am manualul de t â mplă rie rie şi de lă că tu tuşă rie rie sau cel de desen â mpl tehnic din şcoala generală ş am lucrat în aceste meserii o ă şi liceu, faptul că am perioadă î face să nu nu mai am nevoie de ele. ă îndelungat ă ă face Ar mai fi un lucru pe care trebuie să -l -l lă murim. murim. Anume acela că motorul motorul pe care-l construim se va roti cu o anumit ă viteză . „Tura ţ ă vitez ţia” ia” lui este un lucru necesar de ştiut deci se impune stabilirea vitezei sale de rota ţ ţie. ie. Aceasta se poate mă sura sura astfel. Se montează o o fulie sau o roat ă la axul motorului. Pe ă la aceasta se fixează un un magnet şi în imediata apropiere a trecerii acestui magnet un releu Reed. Sunt de cumpă rat rat în orice în timpul rota ţ ţiei, iei, se montează un magazin de electronice. Un releu Reed este şi cel de la kilometrajul electronic al bicicletelor. Releul Reed dă un un impuls electric la fiecare trecere a unui magnet prin preajma lui. Exist ă multimetre electronice, în special cele digitale care au posibilitatea ă multimetre de a mă sura sura frecvenţ ele ele sau fenomenele ciclice. Cu un asemenea aparat de mă sur sur ă se pot numă ra ra impulsurile date de releul Reed, rezultatul fiind ă se frecvenţ a sau numă rul rul de cicluri pe secundă .
Se mai poate folosi un calculator electronic, la care se leagă releul releul Reed la tasta plus şi se porneşte adunarea cu 1. Astfel A stfel calculatorul va numă ra ra rota ţ iile. ţ iile. După exact exact un minut se întrerupe legă tura. tura. Cifra de pe afişaj va fi tura ţ ia ţ ia motorului. Acum consider â n in par ţ ial, închis subiectul celor c â teva teva sfaturi ând, d, cel puţ in ţ ial, privind construcţ ia ia şi exploatarea motoarelor magnetice, hai s ă vedem vedem în continuare care pot fi utiliz ă rile rile practice ale motoarelor magnetice. Energia termică Locuind noi în zonă cu cu climă temperat temperat continental ă , jumă tate tate de an casele noastre trebuie încă lzite lzite pentru a avea un climat locuibil. Dar în ultimii ani ca urmare a dezechilibrelor climatice mondiale, mondiale, în cealalt ă jumă tate tate a ă jum anului se simte din ce în ce mai des necesitatea ca locuinţ a să fie fie r ă c ăcorit orit ă ă . Deci cum o dai cum o-ntorci. Cea mai mare parte a energiei consumate în vremurile noastre de că tre tre popula ţ rii. ţie ie este cea folosit ă ă în scopul climatiză rii. Vom vorbi deci în acest capitol despre că ldur ldur ă ş in ă şi frig. Ambele se ob ţ in prin consum mare de energie electric ă , dar ambele pot fi ob ţ inute inute cu consumuri de energie mult mai mici. A şa cum am mai spus în cartea pe care am scris-o anul trecut nimeni nu are interesul ca noi s ă consum consumă m mai puţ in ină energie, energie, că ci ci dacă acest acest lucru ar fi bun pentru noi, ar fi în egală m mă sur sur ă r ă ă r ă u pentru cei ce ne bagă m mâ na-n na-n buzunar pentru plata acestei energii. Deci: lzitor cu fricţ iune iune Încă lzitor a mericani, Eugene Frenette şi Eugene Perkins au Între 1979 şi 1989 doi americani, brevetat mai multe aparate de încă lzire lzire bazate pe fricţ iune. iune. Acestea constau în recipiente cilindrice introduse unul în celă lalt, lalt, cu distanţă foarte foarte mică î ă între ele. Spa ţ iul dinte cei doi cilindri este umplut u mplut cu ulei tehnic. Recipientul interior se ţ iul roteşte supunâ nd nd uleiul unei foarte puternice frecă ri ri cu pereţ ii ii cilindrilor. Este o metodă de de încă lzire lzire mult mai eficient ă decâ t cea bazat ă pe rezistori electrici. ă dec ă pe Rezistorii electrici s-au impus datorit ă gabaritului mic. Dar câ nd nd ai de încă lzit lzit o ă gabaritului camer ă sau o locuinţă o o dimensiune mai mare a încă lzitorului, lzitorului, chiar dacă are are o ă sau temperatur ă mai mic ă e e mult mai eficient ă lzirea cu sobe de ă mai ă. Dovadă , este încă lzirea teracot ă a că ror ror încă lzire lzire e mai bună dec decâ t a radiatoarelor electrice. ă a Un încă lzitor lzitor Frenette – Perkins cu diametrul de 1,5 m şi aceia şi înă lţ ime ime produce suficient ă că ldur ldur ă pentru a încă lzi lzi o casă cu cu patru – cinci camere, cu ă c ă pentru un consum energetic de numai 250 – 300 w. Acest consum este de fapt al motorului care pune în mişcare cilindrul interior. Motorul ca orice motor electric are 2000 – 3000 de rota ţ ii pe minut. Acestea sunt reduse printr-un ţ ii sistem de transmisie astfel încâ t cilindrul este rotit cu doar o sut ă sau două ă sau sute de rota ţ i i pe minut, dar cu for ţă suficient de mare pentru a crea că ldura ldura de ţii ţă suficient care vorbeam. Iat ă unul din desenele din brevetele celor doi. ă unul Eu propun în continuare un încă lzitor lzitor bazat pe acest principiu dar construit nu cu cilindri metalici ca-n brevetele celor doi americani ci cu discuri metalice. Iat ă - l: ă-l: Convector cu fricţ iune iune în uleimotor p> acţ onarew onarew
După cum cum se vede este format dintr-o cuv ă nd o ă dreptunghiular dreptunghiular ă ă, av â â nd teşitur ă î adă postirii postirii motorului) cuva este fire şte plină ă în partea de jos (destinat ă ă ad cu ulei. În aceasta se mai află nou nouă sprezece sprezece plă ci ci fixe care au aripioare distanţ iere iere şi o decupare pâ nă dincolo dincolo de centrul lor. Sunt figurate în imagine cu verde. Distanţ a dintre plă ci ci este de 1 cm. Între aceste plă ci, ci, a şezate solidar pe un ax la distanţă tot tot de 1 cm. unul de altul se afl ă 18 18 discuri din metal cu diametrul de 1m. Blocul celor 18 discuri este acţ ionat ionat de motor prin intermediul unei transmisii cu roţ i dinţ ate ate şi lanţ de de biciclet ă ă . Întreaga cuv ă ă, cu transmisie şi motor cu tot se află î de panouri metalice. În felul acesta între ă înconjurat ă ă de panouri şi cuv ă se formează un un spa ţ iu prin care aerul circulă liber liber preluâ nd nd ă se ţ iu că ldura ldura generat ă de cuva cu ulei. Avem deci un convector cu fricţ iune. iune. ă de Motorul cu care acţ ion ionă m blocul de discuri este unul magnetic construit supradimensionat lu â ndu-se ndu-se în calcul un factor se utilizare de 100%. Practic un motor de un kg for ţă ţă , construit cu magne ţ i de 6 mm x 10 mm e suficient. Consulta ţ fa pt tabelul acesta este un bun ghid ţ i tabelul de la pagina 52. De fapt pentru tot ce voi prezenta în aceast ă carte. Pentru mai multe amă nunte nunte se ă carte. poate descă rca rca de la www.superrmagnete.ro catalogul de magneţ i ai firmei, catalog în care pentru fiecare magnet se specifică for for ţ ţa sa de adeziune în grame sau kilograme. În ce priveşte preţ urile urile de construcţ ie ie a acestor motoare se va că uta uta a se descă rca rca de pe internet de la adresa a dresa www.euromagnet.ro firmă din din Cluj catalogul cu magneţ i de neodim – fier -bor. Deoarece comenzile la supermagnete se fac într-o limb ă de de circula ţ ţie ie interna ţ ţional ională , iar plata e mai puţ in in accesibilă rom româ nilor, nilor, recomand comenzile la euromagnet, care practic ă livrarea prin curier sau poşt ă ă cu cu plata ramburs. At â cile şi cuva se pot executa din tablă de de 1mm ât discurile câ t şi plă cile grosime. Tabla poate fi decupat ă cu fier ă str ă ul pendular folosind pâ nz nză special special ă cu ă str ă ul destinat ă t ă i erii metalelor (are din ţ ii ii mici şi deşi ca pâ nza nza de bomfaier). Cuva ă t ăierii poate fi asamblat ă cu nituri rapide, iar pentru etanşarea ei se poate folosi ă cu poxipol, sau poate fi îmbinat ă prin sudur ă sudorul e suficient ă prin ă , caz în care dacă sudorul de bun nu va mai fi nevoie de poxipol. Dac ă sudorul sudorul e unul mai puţ in in meseria ş, nu se supă r ră nimeni nimeni dacă se se etanşează cuva cuva după sudur sudur ă ie, ă ă cu cu poxipol. Atenţ ie, poxipolul prinde doar dacă tabla tabla e perfect degresat ă ă . Deci nu faceţ i greşeala de a o proba cu ulei şi apoi a încerca etanşarea cu poxipol. După sudare sudare o proba ţ ţ i cu apă , marca ţ sau creion gras, ruj, etc., iar apoi după golire golire ţi locurile cu cret ă ă sau executare at â şi uscare proceda ţ ţi la etanşarea ei. După executare ât cuva câ t şi panourile exterioare se vopsesc cu vopsea duco (vopsea auto). R ă ăm â n nevopsite doar plă cile cile axul şi discurile care vor sta în ulei. lzitor cu inducţ ie ie magnetică Încă lzitor Un alt încă lzitor lzitor de mare randament şi fireşte care va produce că ldur ldur ă tot ă tot f ă r ă consum consum de energie electric ă sau sau hidrocarburi este cel pe care-l voi descrie ăr ă în continuare. Se cunoa şte de mult timp că în metalele neferoase câ mpurile mpurile magnetice puternic variabile induc curenţ i turbionari care au ca rezultat încă lzirea lzirea
puternică a a metalului respectiv. Metalul care r ă s ăspunde punde cel mai bine şi mai puternic acestui fenomen este aluminiul. Ca urmare iat ă î lzitorul: ă încă lzitorul: Deoarece marea majoritate a supermagneţ ilor ilor au indicativul N şi rezist ă ă la maximum 80° C nu sunt tocmai indica ţ iei acestui ţ i în scopul construcţ iei convector. Se vor comanda magne ţ i cu indicativul M (100 ° C), SH (120° C), EH (150 ° C) sau UH (200 ° C). ‘ Asta deoarece magneţ ii ii care induc curenţ ii ii turbionari se rotesc la distanţă foarte foarte mică (l (l- 4 mm.) de suprafa ţ cilor de aluminiu. ţa plă cilor Iat ă de fapt cum e construit acest convector. În centru, cu verde se află ă de un motor magnetic simplu (le voi numi simplu pe toate motoarele compuse doar dintr-o secţ iune) iune) – se vede că l lăţ imea imea lui nu e prea mare. Pe cele două capete capete ale axului să u sunt fixate două discuri discuri din material nemagnetic (cu galben). Pe aceste discuri sunt fixa ţ i, în spirală magne magneţ i foarte ţ i, puternici (2 – 10 kg for ţă de aderenţă ) Pot fi folosiţ i magneţ i cu diametrul de 10 ţă de sau 20 mm av â nd aceia şi înă lţ ime ime ca diametrul. Aceştia sunt a şeza ţ â nd ţ i în spirala respectiv ă cu polaritatea alternativ ă de la primul magnet din ă cu ă. Deci se pleacă de margine lipit cu N pe placă se se trece la urmă torul torul cu S pe plac ă urmat urmat apoi de al treilea cu N pe placă ş ii pot fi fixa ţ ă şi a şa mai departe pâ nă î ă în centru. Magneţ ii ţ i foarte bine cu adezivi de contact gen poxipol sau superglue. Magneţ ii ii se vor monta la distanţă de de 10 -l5 cm pe spiral ă ş ă şi aceia şi distanţă î ţă între spirele. Numă rul rul lor nu e precizat că ci ci totul depinde de câ t de mare vrem să construim construim convectorul respectiv. La maximum 4 mm. distanţă de de suprafa ţ ilor se vor monta cele ţa magneţ ilor două panouri panouri din aluminiu (gri). Acestea trebuie să aib aibă grosimea grosimea de câţ iva iva mm. pâ nă la la 1 cm. Pe fa ţ a lor se monteaz ă cu cu şuruburi prin nituri ţa exterioar ă ă a rapide sau prin cositorrire aripioare în formă de de V. Atenţ ie ie ca niturile sau nu blocheze rota ţ ia discurilor magnetice. şuruburile să nu ţ ia At â ât panourile din aluminiu c â t şi suportul motorului magnetic sunt fixate solidar pe şasiul convectorului. Peste panourile de aluminiu pe latura lungă sunt sunt a şezate demontabil ( în vederea accesul pentru ştergerea prafului) două panouri panouri în formă de de L deschis din tablă sub subţ ire ire – tablă galvanizat galvanizat ă de 0,3 mm, (galben pai), care acoper a coper ă toat ă ă de ă toat ă suprafa ţ obligâ nd nd aerul rece să intre intre pe jos, să ţa at â â t în spate câ t şi în fa ţă ţă oblig circule for ţ a de V şi să ias iasă pe pe sus în zona ţat t printre aripioarele în formă de centrală . Exist ă fireşte şi la capete două asemenea asemenea panouri care sunt ă fire reprezentate cu roşu deschis. Cu să ge geţ i negre se arat ă direcţ ia ia de circula ţ ă direc ţie ie a aerului prin convector. Cu gri av â nd în partea de sus să geata geata dublă p p – o (pornit – oprit) este â nd reprezentat ă reia se deplasează statorul statorul motorului în vederea ă tija tija cu ajutorul că reia pornirii sau opririi. Ventilatorul
Toţ i cunoa ştem ventilatorul cu care ne r ă corim pe timpul verilor toride. În ă corim ultimii ani aceste veri au devenit din ce în ce mai secetoase, iar perioadele de peste var ă cu temperaturi extrem de mari din ce în ce mai multe. _ ă cu Ventilatorul din imaginea ală turat turat ă care are dimensiuni respectabile, nu ă care este cel mai mare care se g ă se seşte pe pia ţă unele şi mai mari. Dar chiar ţă . Exist ă ă unele şi acesta pe care-l vedem aici este dotat cu un motor electric de peste 200 W motor care în cazul funcţ ion ionă rii rii a 10 – 12 ore pe zi timp de două trei trei luni sau chiar mai mult ne încarcă serios serios factura. Aceste ventilatoare sunt dotate cu elice mare şi cu comutatoare care le permit să func funcţ ioneze ioneze cu două p pâ nă la la 5 – 6 viteze. După cum cum se observ ă carcasa motorului este generoasă . ă carcasa Asta face ca cei care sunt dispuşi să renun renunţ e la mai multe viteze de rota ţ ie în favoarea elimină rii rii consumului de curent electric să aib aibă loc loc suficient ţ ie pentru a înlocui motorul electric al ventilatorului cu un motor magnetic. Dac ă motorul magnetic este montat la fel cum a fost cel electric original, ventilatorul stra capacitatea de a pendula dar nu va mai avea decâ t o singur ă viteză îşi va pă stra ă vitez r î după el el cablul electric, put â nd funcţ iona iona oriunde. Şi. şi în plus nu va mai t â âr â nd Fireşte va produce un curent de aer benefic f ă r ă consum consum de energie electric ă ! ăr ă Frigiderul şi pompa de că ldur ldur ă ă Toţ i ştim ce-i un frigider. Avem unul undeva prin cas ă , în bucă t tă rie, rie, pe ă hol, etc. Unii au chiar mai multe şi au chiar şi un congelator. Congelatorul este tot un frigider, dar funcţ ia ia lui e de a produce temperaturi mai mici în esenţă tot decâ t cele produse de frigider. Ştim ce-i un frigider, sau credem că ş ă ştim, dar nu avem idee cum funcţ ioneaz ionează el. el. Ei bine, acesta consumă o o parte de energie electrică pentru pentru a pompa o parte sau două de de energie termică . Mai simplu spus extrage că ldura ldura din alimente şi o cedează î t or prin placa de pe spatele lui ă în mediul înconjur ă ător numit ă condensator). Aceast ă extracţ ie ie de că ldur ldur ă are loc prin circula ţ ă condensator). ă extrac ă are ţia ia unui agent termic, de obicei un freon care are punctul de fierbere şi de vaporizare extrem de scă zut. zut. Astfel acest agent termic se încă lze lzeşte şi se r ă ceşte r â nd pe ă ce â nd r â câ nd nd ajunge în interiorul frigiderului sau în exteriorul lui ând nd de fiecare dat ă ă c pe circuitul acestuia. Cine-l pompează pe pe circuit? O pompă compresor, compresor, cea care porneşte din câ nd nd în câ nd nd acolo în spatele frigiderului. Dacă aceast aceast ă pompă porne porneşte ă pomp intermitent înseamnă c că exist exist ă pe acolo pe undeva prin instala ţ ă pe ţia ia frigiderului un senzor care comandă aceast aceast ă pornire sau oprire, funcţ ie ie de poziţ ia ia la care ă pornire noi am fixat butonul de reglare a temperaturii frigiderului. Senzorul acela este unul hidraulic const â nd într-un tub în care un gaz sau un u n lichid se dilat ă sau â nd ă sau se contract ă î nd contactul unui releu electric. ă împingâ nd Ei bine at â ionează cu cu consum de â t pompa compresor c â t şi releul funcţ ioneaz energie electrică . Deşi pare imposibil chiar şi un frigider poate fi modificat să func funcţ ioneze ioneze cu un motor magnetic. Mai t â r ziu în aceast ă carte veţ i vedea că unele unele din ârziu ă carte motoarele magnetice le-am conceput cu un mic generator electric încorporat.
Acest lucru face ca motorul compresor compresor al frigiderului să poat poat ă fi înlocuit cu un ă fi asemenea motor magnetic, cu generator. Curentul electric generat ar alimenta un mic acumulator care ar furniza curentul electric necesar releului de comandă a a pornirii şi opririi, releu care ar muta statorul motorului în poziţ ia ia pornit sau oprit. Fire şte că aceast aceast ă opera ţ ie de modificare a unui frigider în ă opera ţ ie acest sens nu st ă la îndemâ na na oricui, dar ar putea fi executat ă de un ă la ă de frigotehnist cu cunoştinţ e de electricitate şi lă că tu tuşă rie. rie. Acum să afl află m ce-i pompa de c ă ldur ldur ă de ă . De fapt frigiderul e o pompă de că ldur ldur ă ldur ă este un frigider mai mare, care funcţ ion ionâ nd nd în ă. Iar pompa de că ldur ă este sens invers decâ t frigiderul, aduce că ldura ldura de afar ă î ă în casele noaste, tot pe baza unui consum de energie electric electrică realizat realizat de o pompă compresor compresor care circulă un un agent termic. Pompa de că ldur ldur ă î este mult mai eficient ă datorit ă faptului că ă însă este ă datorit ă faptului funcţ ioneaz ionează dup după un un ciclu normal, în vreme ce frigiderul funcţ ioneaz ionează cu cu un ciclu invers. Adică o o pompă de de că ldur ldur ă normală aduce aduce că ldura ldura în interior nu o ă normal scoate afar ă ă, a şa cum face frigiderul. Pompa de că ldur ldur ă este deci un fel de frigider mare, mare, care aduce ă este că ldur ldur ă î ldur ă pe care o extrage din sol, din ap a pă sau sau din ă în casele noastre, că ldur ă pe aer, în funcţ ie ie de tipul ei. Exist ă pompe aer – aer, pompe aer – ap ă ş ă pompe ă şi pompe apă – – sol. A şa cum am explicat că ar ar putea fi modificat un frigider pentru a funcţ iona iona cu un motor magnetic, tot la fel poate fi modificat ă ş de ă şi o pompă de că ldur ldur ă ă. Exist ă frigidere şi pompe de că ldur ldur ă al că ror ror compresor este acţ ionat ionat de ă frigidere ă al un motor electric exterior. Amintiţ i-v i-v ă de vitrinele frigorifice de la magazine, ă de care aveau un motor cu un ventilator, care transmitea mişcarea printr-o curea de transmisie că tre tre un compresor ce semă na na cu un motor de motociclet ă ă . Asemenea frigidere sau lă zi zi frigorifice şi pompe de că ldur ldur ă sunt mai u şor de ă sunt modificat, că ci ci înlocuirea motorului lor electric cu unul magnetic este mai simplă ş ă şi deci mai u şor de executat. Iat ă ionare a unei pompe de ă mai mai jos schema de montaj şi de funcţ ionare că ldur ldur ă ă: Jm^^ _^^^^r O pompă de de că ldur ldur ă are tei circuite. Unul interior al ei unde are loc ă are transferul termic şi două exterioare. exterioare. Exist ă circuitul exterior dinafara casei ă circuitul unde se preia că ldura ldura din sol apă sau sau aer şi circuitul exterior din cas ă unde unde se predă c că ldura ldura atmosferei din casă prin prin intermediul caloriferelor. Pompa propriu zisă , unde are loc circuitul interior seamă nă foarte foarte mult cu un frigider. Poate fi v ă zut ă una ală turi. turi. ă zut ă una Ma şina frigorifică şi criogenică Înainte de a vorbi despre ma şina criogenică ş ă şi ce este ea, deşi din denumire se poate bă nui nui ce-i, va trebui să vorbim vorbim despre perioada de av â nt â nt tehnologic de acum două secole secole şi mai ales să discut discut ă ăm un pic despre un anume inventator şi invenţ ia ia sa care au avut un serios impact asupra industriei de atunci.
Pe parcursul secolelor 18 şi ‘9 s-au inventat şi construit o sumedenie de mecanisme şi ma şini care poate azi ne par primitive dar care au dus la explozia industrială care care a avut ca rezultat via ţ de azi. Atunci s-au ridicat de la ţa noastr ă ă de sol primele baloane şi dirijabile, atunci s-au construit locomotivele cu abur, sau cucerit teritorii neexplorate, s-au inventat şi construit primele tipografii de mare randament, s-au inventat şi construit primele ma şini din industria textil ă , filaturi şi r ă z boaie mecanice, Atunci la s-au afirmat primii mari fizicieni şi ăzboaie inginerei, au fost construite Turnul Eifel şi primele cl ă diri diri pe structur ă metalică ă metalic din Statele unite, primele poduri metalice. S ă nu nu uit ă turnul Eifel îşi ă m că turnul datorează existen existenţ a oţ elului elului turnat la Reşiţ a şi că printre printre primele poduri metalice construite în lume este cel în funcţ iune iune şi azi al lui Anghel Saligny de la Cernavodă , În acea perioadă pe pe lâ ng ngă primele primele locomotive, au început să apar ă primele încercă ri ri de construcţ ie ie ale automobilelor. Au apă rut rut primii ă primele str ă m rut primele ma şini de cusut şi primele ma şini de ămo oşi ai bicicletei. Au ap ă rut scris, s-au construit primele instala ţ ii de iluminat public cu gaz, primele ţ ii instala ţ ii de încă lzire lzire centrală care care funcţ ionau ionau prin gazeificarea lemnului. A fost ţ ii a şa cum spuneam o perioadă de de mare av â nt economic. Un progres exponen ţ ial ial â nt al omenirii, progres pe care omenirea nu-l mai cunoscuse pâ nă atunci. atunci. În acest mediu de progres, un preot scoţ ian, ian, pe numele să u Robert Stirling (1790 -l878) brevetează î termică cu cu piston. ă în 1816 prima ma şină termic Ma şină ria ria lui Stirling se diferen ţ ia ia net de toate ma şinile din acea perioadă , prin faptul că acelea acelea erau ma şini cu ardere internă ş ă şi lucrau la presiuni mari iar a lui ardea extern şi lucra la presiune scă zut zut ă ă . Atunci marea majoritate a vapoarelor şi locomotivelor, precum şi utilajele miniere şi industriale erau puse în mişcare de motoare termice cu vapori de apă . Cunoscutele locomotive cu abur, care azi au devenit o raritate extremă , erau baza întregii industrii pe atunci. Dac ă pe pe şine cazanul acela uria ş mişca roţ ile ile ce tr ă ile dinţ ate ate care acţ ionau ionau ăgeau geau vagoane, în industrie mi şcau roţ ile pompe, prese, macarale şi în general orice ma şină industrial industrială exista exista pe atunci. Ma şinile cu abur transformau apa în abur de înalt ă presiune, care punea ă presiune, în mişcare mecanismele. Primul motor Stirling construit de Robert Stirling în 1816 ardea că rbune, rbune, avea 2 (doi) cai putere şi pompa apă î de piatr ă ă într-o carier ă ă de ă. Ma şina Stiling nu are nevoie de apă pentru pentru a funcţ iona. iona. Focul e suficient. Aceast ă ma şină ă ma transformă direct direct energia termic ă a a aerului cald în lucru mecanic. Iat ă aici o ă aici asemenea ma şină aflat aflat ă undeva într-un muzeu tehnic din lumea mare. Aceste ă undeva ma şini cu toate că la la acea vreme nu erau prea bine înţ elese elese şi funcţ ionau ionau la un randament scă zut, zut, tocmai din acest motiv al lucrului la presiuni sc ă zute zute au acaparat în timp o parte important ă din acţ ion ionă rile rile mecanice industriale ale ă din vremii astfel că pe pe la 1920 – 1940 încă se se mai gă seau seau pe ici pe acolo asemenea motoare termice. Ma şina Stirling folose şte ca agent de lucru un gaz, (aer, heliu, hidrogen) care se află î ă într-un circuit închis.
Este compusă dintr-un dintr-un cilindru în care două pistoane pistoane legate prin sistem bielă manivel manivelă , delimitează dou două camere camere de lucru. Camera de lucru aflat a flat ă sub ă sub influenţ a temperaturii exterioare se nume şte camer ă caldă . Aici agentul de ă cald lucru dilat â ce ându-se ndu-se sub influenţ a temperaturii împinge primul piston, pâ nă ce scapă fie fie pe lâ nă el el fie prin exterior printr-o conduct ă (în funcţ ie ie de cum e ă ( construit ă ma şina) şi ajunge în camera rece, unde se condensează . Deci în ă ma prima camer ă cea caldă avem avem presiune, iar în a doua avem depresiune. După ă cea cum se vede pistonul al doilea care închide camera de compresie (sau rece) este perfect etanş pe cilindru, spre deosebire de primul pe lâ ng ngă care care agentul termic circulă liber. liber. Agentul după r r ă c se întoarce în prima, unde ăcire ire în a doua camer ă ă se se încă lze lzeşte din nou şi ciclul se reia. Ma şina Stirling func ţ ioneaz ionează dup după ciclul ciclul termodinamic Stirling şi are capacitatea de a funcţ iona iona at â â t în ciclu direct câ t şi în ciclu inversat. Ceea ce am descris eu pe scurt, în paragraful precedent, este ciclul direct de funcţ ionare ionare al ma şinii. ldur ă În ciclul invers ma şina nu mai produce lucru mecanic din că ldur ă , ci acţ ionat ionat ă ionare transmite c ă ldura ldura de ă fiind fiind din exterior în acela şi sens de funcţ ionare la fosta sursă cald caldă spre spre exterior transformâ ndu-se ndu-se într-o ma şină frigorific frigorifică . Ca ma şină frigorific frigorifică , ma şina Stirling a fost folosit ă î nd cu ultimele decenii ă începâ nd ale secolului 19. În aceast ă ipostază poate poate produce temperaturi extreme de sute ă ipostaz de grade sub zero. De aceea în aceast ă situa ţ ă situa ţie ie poart ă ă numele numele de ma şină criogenică . Ma şinile Stirling în ciclu direct sunt motoare iar cele în ciclu invers sunt pompe de că ldur ldur ă sau ma şini criogenice. ă sau Motoarele Stirling au o serie de avantaje cum ar fi posibilitatea de a utiliza orice sursă de de că ldur ldur ă ă, randament termic ridicat, poluare redus ă , funcţ ionare ionare silenţ ioas ioasă . Asta le face utile în producerea energiei electrice în spa ţ i ul – pe sateliţ i şi nave cosmice, cogenerare de energie electrică , acţ ionarea ionarea ţiul submarinelor, etc. i e cu ma şinile frigorifice clasice care funcţ ioneaz ionează dup după ciclul ciclul În compara ţ ţie termodinamic cu vapori Rankine invers, care folosesc agent de lucru compu şii chimic ca cluorofluorurile de carbon (CFC) – freoni, extrem de agresivi pentru mediu, ma şinile frigorifice Stirling utilizeaz ă agen agenţ i termici inofensivi cum ar fi aerul heliul şi hidrogenul. Ca ma şină frigorific frigorifică sau sau criogenică , aceast ă ma şină este este acţ ionat ionat ă de ă ma ă de obicei de un motor electric. După cum cum se observ ă aceast ă ma şină este este extrem ă aceast ă ma de simplă . Poate fi construit ă de orice lă că tu tuş bun. Dacă o o acţ ion ionă m cu un ă de motor magnetic, ob ţ inem inem un frigider sau un congelator care va func ţ iona iona cu deplin succes în orice punct de pe glob, în orice condi ţ ii ii f ă ră consum ă r ă consum de energie electrică . Numă rul rul de ma şini Stirling ce sunt construite de c ă tre tre studenţ i în universit ăţ ile americane este impresionant. Conform c ă r rţ ii din care am extras şi ăţ ile ţ ii informa ţ acum, numai în anul 2000 la MIT s-au construit 500 de ţiile iile de pâ nă acum, motoare Stirling.
Nu mai insist aici asupra acestor ma şini, deoarece acest tip de ma şină termic ă face face ea însăşi obiectul unei că r rţ sunt ţ i întregi. Ma şinile Stirling, fie c ă sunt motoare fie pompe de că ldur ldur ă sau ma şini frigorfice/criogenice, sunt de mai ă sau multe tipuri constructive şi pot fi utilizate într-o sumedenie de domenii. Cei interesa ţ uta documenta ţ ie pe internet, sau mă pot pot contacta pe ţ i pot că uta ţ ie mine. Pentru a le trimite un CD cu tot ceea ce am referitor la aceste ma şini. Sistemele de aerisire for ţ a ţat t ă ş ă şi hota Un alt domeniu în care motoarele magnetice sunt benefice şi chiar indicat a fi folosite este acela al circula ţ ţiei iei for ţ ţate ate a aerului. Orice ventilator de perete, destinat elimină rii rii vaporilor de apă sau sau a aducerii aerului curat din exterior, poate fi înlocuit cu unul al că rui rui motor este magnetic. Practic aici se poate foarte bine folosi motorul mic de la pagina 52. Va fi construit la dimensiunile pe care le dorim şi îi ata şă şă m pe ax o elice cu trei sau patru pale. Acest motor montat fiind pe un perete la o aerisire, va a duce aer curat de afar ă dacă va va funcţ iona iona într-un sens, sau va elimina aerul viciat din ă dac pere dacă va va funcţ iona iona în sens invers. încă pere De asemenea se pot folosi pentru înlocuirea tuturor motoarelor electrice care acţ ioneaz ionează ventilatoare ventilatoare în instala ţ ionat, sau de aerisire ţiile iile de aer condiţ ionat, for ţ a ţat t ă ă. Exist ă ă în multe locuri în industrie, hale de lucru, ateliere, magazine, etc. Instala ţ ii de aerisire care aduc aerul de afar ă pe tubulatur ă metalică . La ţ ii ă pe ă metalic toate aceste tipuri de instala ţ ii motorul electric poate fi înlocuit cu unul ţ ii magnetic. O alt ă utilizare în acest sens a motoarelor magnetice poate fi cea de ă utilizare ie însă î înlocuire a motoarelor electrice ale hotelor cu. Atenţ ie ă în cazul în care vreţ i să face faceţ i acest lucru, verifica ţ exist ă î ionă rii rii ţi ce temperatur ă ă exist ă în timpul funcţ ion hotei, în locul unde se află motorul motorul acesteia. Nu trebuie să uit uit ă magneţ ii ii ăm că magne pot fi demagnetiza ţ se depăşeşte temperatura maximă de de lucru ţ i uşor dacă se pentru care sunt construiţ i. i. Dacă aceast aceast ă temperatur ă nu depăşeşte 40 – 50°C, ă temperatur ă nu atunci se pot folosi magne ţ i obişnuiţ i. i. Dacă temperatura temperatura este apropiat ă de 80 ă de sau mai mult se vor folosi magneţ i cu indicativul M, sau unul din cele trei H – uri (vezi pagina 72). 84 Acesta-i un manuscris şi se supune legisla ţ i ei drepturilor de autor şi ţiei conexi Se poate adopta şi soluţ ia ia de a construi integral hota cu plasarea motorului în afara pă r rţ aerul cald, după cum cum se vede în ţ ii ii pe unde circulă aerul imaginea de mai sus. Aici motorul magnetic este ilustrat cu culoarea verde. Se vede că el el se află de de fapt deasupra hotei. Între hot ă ş ă şi motor se poate plasa o placă termoizolant termoizolant ă din carton de azbest sau dintr-o placă de de rigips învelit ă î ă din ă în folie reflectorizant ă ă. Dacă se se adopt ă aceast ă soluţ ie, ie, atunci chiar dacă motorul motorul nu ă aceast ă solu funcţ ioneaz ionează , deci aerul fierbinte nu este eliminat de ventilator (cu albastru) motorul nu se va înfierbâ nta nta de la aerul cald care s-ar aduna în hot ă ă .
Trebuie să ţ inem seama că acest acest aer cald va ieşi totuşi în exterior cu ă ţ inem viteză mic mică , ca urmare a fenomenului natural de convecţ ie. ie. Energia electrică rie am citit mult şi printre că r r ţ i le pe care le-am citit în acea În copilă rie ţile perioadă au au fost marea majoritate, că r r ţ ţi despre natur ă ă , via ţ ţa de zi cu zi a să lb lbă ticiunilor, ticiunilor, că lă torii, torii, explor ă r i, etc. ări, Ca orice copil visam la a că lă tori tori prin lume şi a vedea cu ochii mei acele minun ăţ ii. ii. Am şi că lă torit torit atunci. Fire şte că nu nu prin lume ci prin propria mea ar ă ţ ar ă, pe care copil fiind am avut şansa de a o vedea, a ş putea spune, în propor ţ ţie ie de 60 poate 70%. Mai t â r ziu şi mai ales după 1990 1990 nu am mai putut că lă tori, tori, nici mă car car ârziu pâ nă la la rudele apropiate. Deja un bilet de c ă lă torie torie pâ nă în celă lalt lalt capă t al rii începuse să cam cam însemne o gaur ă imensă în salariul meu. Iar acum nici ţă rii ă imens mă car car la 20 de km nu-mi mai permit s ă merg merg neav â n ând d bani pentru plata biletului de ma şină . Aviz celor care blamează acele acele vremuri şi le ridică î ă în slă vi pe cele de azi! Degeaba declar ă itoare şi prin acte şi legi drepturile ăm prin tot felul de fraze sfor ă ă itoare omului, dacă i i le fur ă ndu-l la să r ră cie c ii unei ăm condamnâ ndu-l ă ie prin distrugerea vieţ ii ri întregi! ţă ri Am crescut şi locuit o mare parte din via ţă la bloc. Şi în toat ă aceast ă ţă la ă aceast ă perioadă a a existat acolo, undeva în suflet o dorinţă ascuns ascunsă de de a locui undeva zusem în copilă rie. rie. într-unul din locurile mirifice despre care citisem sau le v ă ă zusem o zi de muncă î Îmi închipuiam cum venind de pe coclauri după o ă în mijlocul pă durii, durii, în că su suţ a situat ă undeva într-o poiană mirific mirifică , intru în baie şi deschid ă undeva robinetul duşului. Şi aici visul sf â rş ea invariabil distrus de spectrul â r imposibilit ăţ ii de a avea curentul electric necesar vie ţ ii ii de zi cu zi. ăţ ii Că doar doar nu-mi închipuiam eu chiar visă tor tor cum eram, că ar ar fi venit „Renel” – ul să -mi -mi tragă mie mie pâ nă î ii cale de zeci de km linie ă în mijlocul pustiet ăţ ăţ ii electrică cu cu mulţ i, i, mulţ i st â lpi, ca să -mi -mi meargă hidroforul, hidroforul, ma şina de spă lat, lat, â lpi, becurile, frigiderul şi alte nelipsite aparate moderne. Atunci nu ştiam că odat odat ă de mult a existat un geniu rom â n nă scut scut într-o ă de ar ă vecină , care visase să dea dea întregii planete energie gratuit ă ş f ă ră a a o ţ ar ă vecin ă şi încă f ă r ă aduce pe cablu. Acum mai mult ca oricâ nd nd nimeni nu dore şte ca tu, cet ăţ ean al acestei ăţ ean planete să ai ai drepturi, nimeni nu doreşte ca tu să ai ai energie oriunde vrei să te te a şezi şi mai ales să nu nu plă te teşti cuiva aceast ă energie, nimeni nu dore şte ca tu ă energie, să fii fii liber. De aceea nu ai să vezi vezi pe nică ieri ieri în vreun magazin dispozitive de genul celora pe care le-am descris în primul volum al acestui ciclu şi ţ i le descriu dragul meu cititor şi în aceast ă carte. ă carte. Nimeni nu doreşte de fapt ca tu să fii fii un om informat. De aceea şcoala continu ă s să te te ţ in ină î ă în ignoranţă . Din pă cate cate pentru cei sus puşi şi din fericire pentru tine, Internetul a ajuns a fi at â se poat ă controla ce informa ţ i i circulă ât de vast încâ t e greu să se ă controla ţii
prin reţ eaua eaua lui. A şa că cu cu câ t oficial dezinformarea şi interzicerea accesului la adev ă cu at â mai multe lucruri ţ inute inute ascunse de ăr e mai agresiv ă ă cu â t se află mai oficialit ăţ eaua aceasta mondială . Dar tot din pă cate cate r ă u ăţ i din reţ eaua ăul l a intrat şi aici. Pentru fiecare f ă râ mă de de adev ă de cei bine inten ţ iona iona ţ ă r â ă r postat ă ă de ţi pe Internet, exist ă două trei trei f ă râ me me de negare şi dezinformare. Pentru că dac dacă nu-l nu-l poţ i ă dou ă r â spună adev adev ă ceea împiedica pe cineva să spun ărul, rul, atunci vii şi strigi mai tare ca el c ă ceea ce spune el e minciună . Afla ţ oficialit ăţ ile întregii planete au departamente special ţi deci că oficialit ăţ ile destinate scopului de a nega şi discredita adev ă r urile spuse pe internet. ărurile Oficial ministerul informa ţ i ilor sau direcţ iile iile de informatizare din ţiilor ministerele de telecomunica ţ i i au ca scop uşurarea vieţ ii ii prin introducerea ţii plăţ ilor ilor electronice, a leg ă turii turii directe dintre furnizorii de servicii şi popula ţ ie, ţ ie, etc. Dar nu a ţ de fapt aceast ă uşurare a vieţ ii ii nu are loc. N-a ţ ţi observat că de ă u ţ i observat că acum acum stai la coadă la la poşt ă ca să ridici ridici o scrisoare sau să pl plă te teşti o ă ca factur ă t eai acum 30 de ani câ nd nd nu existau ă, de trei ori mai mult dec â t st ă ăteai calculatoare? Veţ i spune că suntem suntem noi prost organiza ţ mplă în ţi. i. Nu. A şa se înt â â mpl toat ă lumea. Acum 30 de ani plă teai teai şi oficiantul respectiv scria rapid de mâ nă ă lumea. o chitanţă cu cu pix şi indigo, tr â n de se zguduia masa şi în ântea tea o ştampilă de maximum 20 de secunde aveai chitanţ a în mâ nă şi banii da ţ i. ţ i. Acum pentru aceia şi opera ţ ie stai de patru cinci ori mai mult la ghi şeu. ţ ie De fapt adev ă r atul scop al acestei informatiză ri ri la nivel oficial este ăratul purtarea unui r ă z boi. R ă z boiul cu adev ă r ul de pe Internet. R ă zboiul cu ăzboi. ăzboiul ărul ă zboiul popula ţ ia globului care nu mai vrea să fie fie minţ it it ă î ţ ia ă înşelat ă ă şi exploatat ă ş ă şi încet, nire pe internet. Re ţ elele elele locale, a şa numitele huburi sunt încet a pus st ă ă pâ nire tentaculele noastre ale celor mul ţ i spre reţ eaua eaua oficială internet. internet. ea at â internetul oficial, Şi sunt multe, sunt o reţ ea ât de vast ă î ă încâ t sugrumă internetul l-au învelit ca o pâ nz nză de de pă ianjen. ianjen. Şi neştiut de circa zece ani are loc un r ă z boi ăzboi t ă c z boiul lor, al celor puţ ini ini dar boga ţ ăcut ut pe întreaga planet ă ă. E r ă ăzboiul ţ i şi afla ţ ţ i la putere, împotriva noastr ă a celor mulţ i şi să raci raci afla ţ ă a ţ i jos. Ce v ă scriu eu în aceste că r rţ seşte pe internet, fireşte except â n ă scriu ţ i se gă se ând d dispozitivele concrete concepute de mine. Se g ă sesc sesc pe internet aceste informa ţ pâ nă c câ nd nd sunt adunate, selectate, cernut adev ă r ul de ţii ii dar durează p ărul neghina minciunii şi dezinformă rii rii şi structurat în adev ă ă r complet. Mie mi-a luat cam cinci ani. Ce v ă scriu eu în aceste că r rţ ii pe alte meleaguri, într-o ă scriu ţ i şi o fac şi alţ ii societate normală , progresist ă se înveţ e în şcolile primare la orele ă, ar trebui să se de fizică . La atelierele de practică ar ar trebui să î ă înveţ e toţ i copiii planetei cum s ă dispozitive de colectare a energiei. Aceast ă energie nu e a celor şi construiască dispozitive ă energie ce ne-o livrează pe pe cablu sau pe ţ eav eav ă a tuturor şi ne vine în ă. E a noastr ă ă a fiecare secundă în cantit ăţ ăţ i inimaginabile de acolo, de sus de la focul cel mare care str ă luceşte zilnic pe cer. ă luce gratuit la locul unde e În momentul în care am avea energie produsă gratuit nevoie de ea, am fi liberi. Nimeni nică ieri ieri nu ne-ar mai putea şantaja. Nu am
mai fi ţ inu inuţ i sub teroare că salariul salariul s-ar putea să nu nu ne ajungă s să pl plă tim tim facturile, sau că nu nu putem pleca unde vedem cu ochii pentru c ă am am fi obliga ţ ţ i să tr tr ă im ca acum cinci secole. Ne-am putea construi casa oriunde am dori pe ă im planet ă ş r gului, facilit ăţ ă şi am avea acelea şi facilit ăţ ăţ i ca-n buricul t â ârgului, ăţ i asigurate de un generator electric sau mai multe suficient de puternice pentru a ne susţ ine ine toate consumurile energetice ale casei. Asemenea grupuri generatoare exist ă î ionate de ă în magazine dar sunt acţ ionate cel mai ineficient motor cu putin ţă , anume motorul cu ardere internă pe pe benzină , iar costul benzinei pentru producerea a 10 Kw de energie depăşeşte de peste 10 ori costul aceleia şi energii livrate de societatea de distribuţ ie ie a energiei electrice. Şi în plus preţ ul ul lor de achiziţ ie ie e comparabil cu cel al unei motociclete bune. Nu v-a ţ de ce totuşi energia electric ă continu continuă s să fie fie ţi întrebat niciodat ă ă de mai ieftină dec decâ t celelalte forme de energie? Simplu, pentru că prin prin ea suntem ţ inu inuţ i prizonieri, suntem sclavii ei. Nu putem să ne ne mut ă rful muntelui, pentru că costurile costurile aducerii st â lpilor cu ă m în v â â rful â lpilor cabluri pâ nă acolo acolo este de multe ori mai mare dec â t ar costa casa pe care am construi-o acolo. De aceea ieftin ă tatea tatea curentului electric e doar o iluzie. De fapt îl plă tim tim cu propria noastr ă libertate. Prin el suntem ţ inu inuţ i prizonierii ă libertate. ora şelor, unde putem fi mai uşor controla ţ ne ţ i şi eventual îngenunchia ţ ţi dacă ne trece cumva prin cap să ne ne r ă s m. ăscul culă m. Ca urmare la asta se reduce totul. La dispozitive accesibile oricui, de colectare a energiei care ne vine de la soare. Remarca ţ am subliniat ţ i că am accesibile oricui. Panourile fotovoltaice, generatoarele eoliene, microhidrocentralele, sunt dispozitive de colectare a energiei scumpe care pe deasupra ne ţ in in în continuare sclavii celor ce le-au produs (care sunt în ultimă instanţă , cei de la putere) prin faptul c ă servisul servisul lor se face tot de ei. În plus sunt astfel concepute încâ t sunt greoaie şi au randament scă zut. zut. Au toate atributele necesare pentru ca noi să nu nu ne că pă t t ă ă m libertatea prin folosirea lor, ci să fim fim din contr ă ş ă şi mai dependenţ i de sistem. Dacă badea badea Gheorghe din v â r ful muntelui ar avea acolo la st â n ârful âna a lui un generator energetic de mică putere putere pentru funcţ ionarea ionarea că ruia ruia nu ar trebui să coboare zilnic la „peco” s ă cumpere cumpere o benzin ă care-l care-l cost ă cam tot at â ă cam ât câ t ia el pe produsele lui în acea zi, acel bade Gheorghe ar deveni un om liber. Acel A cel bade ar putea să beneficieze beneficieze cu adev ă ărat rat de banii câştiga ţ ţ i din munca lui. Ar avea curent electric, apă curent curent ă muncească ca ca un sclav ca ă, etc. Şi nu ar trebui s ă munceasc să dea dea toţ i banii pe facturi. Banii din munca lui ar fi folosi ţ i pentru a-şi vedea ara, pentru a-şi plă ti ti o asistenţă medical medicală de de calitate, pentru a-şi cumpă ra ra ţ ara, mâ ncare ncare de calitate, pentru a-şi lucra corect pă mâ ntul, ntul, pentru a se îmbr ă ca şi ă ca spă la, la, pentru tot ceea ce are nevoie un om normal şi mai ales pentru propăşirea lui şi a familiei lui. r ful muntelui, acolo departe de ora ş. Şi toate astea în v â ârful Noi. Locuim la ora ş, muncim, dacă mai mai avem un serviciu, 12 – 14 ore pe zi, ni se taie din salariu şi câ nd nd în sf â r şit la finele lunii vedem banii în mâ nă ne ne âr
uit ă ei, că ci ci pâ nă a a doua zi după ce ce ne-am plă tit tit facturile lunare ăm lung după ei, nu-i mai avem. Şi noi cu ce ne mai lu ă m mâ ncare, ncare, cu ce ne mai îmbr ă m, cu ăc ă m, ce ne mai luă m un medicament, cu ce ne mai vizit ă ăm rudele? Ce credeţ i că interesează pe pe teniile care emit facturi, c ă noi noi nu mai avem bani după ce ce le-am dat lor tot salariul pe nişte facturi super-umflate? Dacă dispozitivele dispozitivele pe care le descriu eu aici în aceste că r rţ ţ i ar fi accesibile oricui, atunci aceste tenii din politic ă şi din regiile autonome s-ar uita lung după noi! noi! Ca urmare e simplu. Prin însăşi gradul de exploatare să lbatic lbatică la la care s-a ajuns noi, cei mulţ i ducem un r ă z boi. Un r ă z boi de uzur ă să ne ne ăzboi. ăzboi ă . Ei continuă s jupoaie cu neruşinare, pe ultima sut ă de metri, în speranţ a că vor vor reuşi să ă de acapareze câ t mai mult pâ nă ce ce mai suport ă m. ă m. continuă m să suport suport ă faptului, că timid, timid, dar Şi dacă continu ăm, m, este datorit ă ă faptului, perseverent, cei ca mine, care sunt din ce în ce mai mulţ i pe întreg globul, au inoculeze în sufletul popula ţ început să inoculeze ţiei iei speranţ a unei viitoare desprinderi de aceşti paraziţ i. i. Mulţ i simt, mulţ i ştiu, că aceste aceste tenii vor fi eliminate într-un viitor destul de apropiat. Nu vor fi eliminate brutal, ci pur şi simplu vor fi lă sate sate f ă ră obiectul obiectul ă r ă muncii. Din ce în ce mai mulţ i pe întreaga planet ă plă nuiesc nuiesc mai mult sau mai ă pl puţ in in secret desprinderea de acest sistem global corupt şi criminal. Aici se mai impune a mai spune câ teva teva cuvinte despre generatoarele electrice. Am înv ăţ at în liceu la orele de fizică c că curentul curentul electric este o mişcare ăţ at ordonat ă de electroni, care mişcare apare într-un conductor sub influenţ a unui ă de câ mp mp magnetic. Iat ă cum lucrează un un generator de curent alternativ şi unul de curent ă cum continuu. Pâ nă î lua în considerare toate sistemele ca fiind ă în prezent, fizica clasic ă lua perspectiv ă se considera că aceast aceast ă mişcare de electroni închise. Din aceast ă ă perspectiv ă se ă mi are loc prin deplasarea electronilor de valenţă de de pe ultimele straturi electronice ale atomilor, de la un atom la celă lalt lalt instantaneu, pe toat ă lungimea ă lungimea conductorului, în cazul curentului electric continuu ace ştia formâ nd nd o ştafet ă ă pe toat ă lungimea conductorului în bucla închisă de de circuitul format din ă lungimea generator şi consumator, a şa cum se vede în imaginea de mai sus. mişcare este inversat ă periodic de În cazul curentului alternativ, aceast ă ă mi ă periodic fiecare dat ă câ nd nd bobina se întoarce cu 180 de grade în câ mpul mpul magnetic. ă c Deci am înv ăţ at noi la fizică c că curentul curentul alternativ este o mişcare ăţ at instantanee de electroni de la un atom la celă lalt, lalt, formâ nd nd o ştafet ă ă , în masa metalului conductor. De asemenea am înv ăţ at că aceast aceast ă mişcare se manifest ă ăţ at ă mi ă doar la suprafa ţ pe ultimul strat de atomi ai materialului. ţa metalului, adică pe Bun. Am încercat să reprezint reprezint acest lucru astfel: Se v ă ă d atomii cu nucleul format din neutroni şi protoni, reprezenta ţ ţi în nuanţ e de albastru şi roşu. Se v ă ăd mai multe straturi de electroni, cu verde, orbit â nd în jurul nucleului. Am reprezentat cu să ge geţ i încă rcate rcate cu electroni â nd
curentul electric. Se vede că acest acest curent se formează doar doar pe stratul de atomi de la suprafa ţă ţă . Dar am mai reprezentat ceva. În jurul conductorului în imediata sa apropiere este reprezentat un alt curent electric prin să ge geţ i încă rcate rcate cu electroni galbeni. Ce înseamnă aceasta? aceasta? Pă i să vedem. vedem. Dacă admitem admitem că curentul curentul electric este o deplasare de electroni în masa metalului pe stratul să u de suprafa ţă ţă , atunci de unde vine curentul electric care înconjoar ă liniile de înalt ă tensiune? Fizica clasică spune spune ă liniile ă tensiune? că curentul curentul induce la r â ndul să u câ mp mp magnetic şi ca urmare a acestuia în â ndul jurul conductorului apare un alt curent, curent, format din purt ă tori de sarcină ce ce se ă tori deplasează în mediul imediat înconjur ă tor. Aceştia-s electronii galbeni din ă tor. desen. Ei bine. Din perspectiva fizicii clasice at â ât câ t ni s-a predat nouă î ă în totul e corect. Problemele apar atunci câ nd nd avem de-a face cu şcoală totul generatoare care produc mai mult ă energie decâ t este consumat ă pentru ă energie ă pentru producerea acestei energii. În situa ţ i a unui circuit (sistem) închis cum l-am ţia prezentat eu pe cel de deasupra, dacă consumatorul consumatorul ar consuma mai mult ă ă energie decâ t produce generatorul, atunci logic ar fi ca în acesta să nu nu se mai aceia şi cantitate de electroni şi ca urmare generatorul să nu nu mai întoarcă aceia producă curent curent electric şi chiar să î funcţ ioneze. ioneze. Acest lucru se ă înceteze să func m de fapt în realitate de fiecare dat ă câ nd nd la bornele unui generator se înt â âmpl plă de ă c cuplează un un consumator mai mare. Generatorul respectiv se încă lze lzeşte şi se arde, sau se opreşte nu înainte însa ca curentul livrat de el s ă scad scadă puternic. puternic. Asta se înt â m spre exemplu cu aparatele de sudur ă âmpl plă spre ă . Ele sunt construite să livreze livreze o tensiune de mers în gol de 50 – 100 V. În momentul în care însă noi noi formă m arcul electric şi sudă m tensiunea aceasta scade brusc pâ nă la la valori cuprinse între 20 – 50 V funcţ ie ie de intensitatea necesar ă ă electrodului. Dar aparatul de sudur ă e f ă cut să func funcţ ioneze ioneze în acest regim. Un ă e ă cut generator electric normal, în asemenea situa ţ i e intr ă î ţie ă în regim de suprasarcină , sau de scurt circuit şi se poate distruge. Datorit ă acestor fapte, oamenii de ştiinţă nu nu au putut înţ elege elege şi ca ă acestor urmare nici accepta funcţ ionarea ionarea generatoarelor de energie liber ă ă. În realitate, din perspectiva fizicii cuantice se pare că fenomenul fenomenul producerii energiei electrice e mult mai complex dec â t ne înva ţă pe noi fizica clasic ă . Un argument ţă pe al faptului că lucrurile lucrurile nu stau a şa, cum am înv ăţ at la fizica de liceu şi pentru ăţ at care oamenii de ştiinţă au au fost obliga ţ se aplece spre studiul energiilor ţ i să se libere, este faptul că generatoarele generatoarele de energie liber ă pot livra f ă ră s să dea dea semne ă pot ă r ă de oboseală , puteri de multe ori mai mari dec â t se presupune că ar ar trebui să suporte conductorii cu care sunt bobinate. De fapt curentul electric deşi e într-adev ă sau ăr o mişcare continuă sau alternativ ă de electroni, ce are loc instantaneu, ea nu este urmarea exclusiv ă a ă de ă a deplasă rii rii electronilor de la un atom la cel ă lalt lalt în masa metalului conductor, ci în momentul în care un generator electric este pornit, fenomenele care se m sunt mult mai complexe. În imediata apropiere a conductorului, înt â âmpl plă sunt
indiferent că acesta acesta este format de circuitul electric intern al generatorului sau circuitul extern a şa numit consumator, apare datorit ă mişcă rilor rilor purt ă t orilor de ă mi ătorilor sarcină ş mpurilor magnetice o destabilizare a echilibrului natural al ă şi a câ mpurilor mediului imediat înconjur ă t or, destabilizare care se cere echilibrat ă ător, ă. Datorit ă ă acestei dezechilibr ă ri, între purt ă torul de sarcini din circuitul nostru şi mediul ă ri, ă torul imediat înconjur ă t or are loc un schimb de energie, care face pe de o parte ca în ător conductorii electrici s ă apar apar ă câ mpuri mpuri induse de sensuri contrare, câ mpuri mpuri care ă c se combină cu cu cele directe în încercarea naturii de a restabili echilibrul. Fenomenele se complic ă dac dacă acest acest curent este unul pulsatoriu sau alternativ de frecvenţ e înalte. Dacă generatorul generatorul este bine gâ ndit ndit şi construit, el va fi capabil s ă colecteze colecteze energie din mediul înconjur ă t or, mult mai mult ă decâ t se presupune că ar ar ător, ă dec trebui să produc producă . De aceea fenomenele care au loc în preajma orică rui rui generator electric sunt fenomene complexe, care sunt în str â nsă leg legă tur tur ă cu propriet ăţ ile â ns ă cu ăţ ile microscopice ale materiei, cu frecven ţ ele ele de vibra ţ ţie ie ale materiei la nivel atomic, cu vitezele de revoluţ ie ie şi spin ale electronilor, etc. Şi care abia acum încep să fie înţ elese elese timid şi nesigur. Dar asta nu înseamnă c că noi noi nu putem produce energie dacă nu nu ştim exact ce fenomen f enomen are loc la nivelul electronilor, mezonilor, protonilor, tahionilor, sau mai ştiu eu cum se mai numesc toate acele mici particule subatomice. De fapt nici nu avem nevoie să ş ă ştim asta. Şi nici nu ne trebuie pentru ca generatorul să func funcţ ioneze. ioneze. E suficient să g gâ ndim ndim generatorul nostru din start ca un sistem deschis, care are pe undeva o legă tur tur ă cu mediul înconjur ă tor şi ă cu ă tor mai ales să îl construim din aceast ă perspectiv ă ă perspectiv ă . Fizica clasică nu nu este anulat ă ă de de fizica cuantică . Ele doar se completează . Fenomenele care au loc într-un generator electric de energie liber ă ă, pot fi foarte bine explicate şi de fizica clasică , cu condiţ ia ia ca aceasta să renun renunţ e să gâ ndeasc ndească sistemele sistemele ca fiind închise. Cel mai concret exemplu este cel al generatoarelor electrice f ă r ă mi mişcare ăr ă ror funcţ ionare ionare este explicat ă de că tre tre şi al transformatoarelor parametrice, a că ror ă de fizica clasică prin prin adausul de putere a câ mpului mpului magnetic al transformatorului adus dintr-un magnet permanent. Ce fenomene se petrec însă la la nivel cuantic c â nd nd în imediata apropiere a transformatorului se aduce un câ mp mp magnetic mai puternic, e alt ă poveste şi ă poveste nu ne mai priveşte pe noi. Pe noi ne intereseaz ă doar doar rezultatul. Energia electrică c câ t mai ieftină . Generator de curent continuu V ă amintiţ i cei care a ţ pe vremea ă aminti ţ i apucat vremurile dinainte de 1990 că pe aceea se gă seau seau în aliment ă ri nişte conserve de peşte la cutie metalică î ă ri ă în formă triunghiular ă cu colţ urile urile rotunjite? ă cu Dacă nu nu v ă i -v ă i-v ă că a a ţ ă mai mai amintiţ i imagina ţ ţi-v ă . Imagina ţ ţ i-v ă c ţi avea o asemenea cutiuţă care care ar avea pe fiecare latur ă câ te te o mică priz priză care care ar ă c furniza, una 5 V, a doua 10 V a treia 15 V la puterea de 25, 50 şi 75W.
v ă imagina ţ dacă a a ţ cutie pe masă Şi mai încerca ţ ţ i să v ă imagina ţ i că dac ţi pune aceast ă ă cutie cu o fa ţă î a ţ nu ţă în jos a ţ ţ i avea curent electric, iar dacă a ţ i întoarce-o pe fa ţ ţa opusă nu a ţ ţi mai avea curent electric. Interesant, nu?! Grupul generator pe care-l propun în continuare are multiple aplica ţ ii. ţ ii. Este conceput pentru a furniza tensiuni de sub 50 V şi poate fi construit în variante de la mică p pâ nă la la mare putere. Astfel se poate construi ca alimentator pentru calculatoare portabile, televizoare, casetofoane, aparate de radio portabile, lă mpi mpi de iluminat, etc. Caz la 15 V cu intensitate de 5 în care ar putea furniza 25 – 75 W (tensiuni de pâ nă la A). Poate fi la fel de bine construit să furnizeze furnizeze curent pentru sudur ă ă, caz în care puterea lui ar fi foarte mare 2 – 4 Kw (50 V la 40 – 80 A) Iat ă ă deci deci cum arat ă ă: ie de puterea preconizat ă acest grup de curent continuu va avea În funcţ ie ă acest dimensiuni de la m ă rimea rimea unei cutii de conserve (cca. 10 – 15 cm.) pâ nă la la dimensiunea unui lighean. Acum sfaturile de construcţ ie. ie. Nu v ă a ştepta ţ v ă spun că face faceţ i ă a ţ i să v ă spun bobinele de at â t ea spire şi altele de genul acesta. Nu merge â t pe at â â t cm, cu at â âtea a şa. Nu merge pentru simplul motiv că tensiunea tensiunea indusă î este ă într-o bobină este dependent ă de puterea câ mpului mpului magnetic. Ca atare eu nu am cum să calculez calculez ă de teoretic aceast ă tensiune, neştiind ce fel de magneţ i veţ i procura ă tensiune, dumneavoastr ă ia orică ruia ruia din aceste dispozitive pe care le ă. Pentru construcţ ia prezint în aceast ă carte şi pe care le-am prezentat în precedenta, va trebui dacă ă carte nu sunteţ i lă că tu tuş şi nu aveţ i cunoştinţ e medii de electricitate şi electronică , să v ă că uta uta ţ ă c ţ i printre rude, sau printre prieteni sau rudele prietenilor asemenea specialişti care să v v ă ajute cu partea teoretică ş de construcţ ie. ie. ă ajute ă şi practică de Eu ca inventator al acestor dispozitive nu v ă pot da decâ t câ teva teva sfaturi ă pot practice de ordin general. Dar dacă a a ţ at la orele de fizică din din liceu, dacă ave aveţ i pasiune la ţ i înv ăţ ăţ at meşterit şi mai aveţ i şi vreun vecin sau prieten electrician, electronist lă că tu tuş, veţ i reuşi. Ce propun eu sunt dispozitive simple, care pot fi construite de oricine are talent tehnic. Fireşte, dacă ai ai două m mâ ini ini st â ngi şi ai mai fost şi vreun puturos în â ngi ia. şcoală . Alta-i situa ţ ţ ia. Dar chiar şi atunci. În fond, la ce-s buni prietenii?! Deci să analiz analiză m desenul şi să î elegem cum e construit acest generator. ă înţ elegem Analizâ nd nd desenul se pot trage două concluzii concluzii importante. Este un motor – generator extrem de versatil, prin faptul că nu nu are pâ rghie rghie de pornire, poate fi construit etanş la apă ş ă şi poate fi utilizat cu succes în imersiune. În acest caz nu va mai avea prize pentru alimentare ci un cablu bine etanşat. Prin faptul că are are trei bobine generatoare de curent poate genera o multitudine de tensiuni şi amperaje. Astfel la legarea serie a celor trei bobine poate furniza de la n pâ nă la la n x 3 V sau la legarea în paralele va furniza n V cu intensitate de n la n x 3 A. fire şte că cele cele trei bobine pot fi legate şi în serie –
paralel situa ţ ie în care pot furniza at â ţ ie ât tensiuni diferite c â t şi intensit ăţ ăţ i diferite. Este construit după cum cum se vede pe structura unui motor magnetic simplu av â rţ ând nd 18 magneţ i în rotor şi 14 magneţ i împă r ţ iţ i în 4, 5 şi 5 pe stator. Pentru generatorul de puteri mici se pot folosi urmă toarele toarele tipuri de magneţ i
polarit ăţ ii curentului în acea topitur ă r ă ăţ ii ă r ăm â n bule microscopice de gaz prinse în metalul de adaos. Acestea slă besc rezistenţ a sudurii. este În plus la sudura în curent alternativ, consumul de energie electric ă este mai mare. De obicei sudura la curent alternativ se face la tensiunea de lucru de 40 – 50 V şi sudura se desf ăş iuni în intervalul de sus al ăşoar ă ă în bune condiţ iuni curenţ ilor ilor recomanda ţ ţ i pentru electrodul respectiv. În cazul electrodului de 2,5 spre exemplu arcul electric se amorsează ş ine mai uşor la curenţ i de ă şi se menţ ine peste 75 – 80 A. Asta înseamnă pentru pentru acest exemplu 80 x 50 = 4000 W. ine mult mai În curent continuu, arcul electric se amorsează ş ă şi se menţ ine uşor. Datorit ă inexistenţ ei ei schimbă rii rii de polaritate a curentului nu mai apare ă inexisten a şa zisul fenomen de fierbere al topiturii – adic ă nu nu mai r ă ă mâ n în masa materialului incluziuni microscopice microscopice gazoase, fapt ce duce la o rezistenţă mai mai mare a sudurii. Asta face ca sudura în curent continuu cu electrod de 2 să aib aibă aceia şi rezistenţă cu cu cea în curent alternativ dar executat ă ă cu cu electrod de 2,5. Sudura în curent continuu are loc în condiţ ii ii normale mai degrab ă pe pe intervalul de jos al curenţ ilor ilor recomanda ţ ţ i pentru un electrod anume. Ceea ce duce la economie de energie electrică . În cazul electrodului de 2,5 amorsarea şi menţ inerea inerea arcului electric are lor la tensiune de lucru de 20 -25 V cu curentul de 60 – 70 A. Adică 1200 1200 – 1750 W. Deci e clar că î ă în curent continuu se sudează mult mult mai ieftin şi mai eficient. Pâ nă mai mai acum câţ iva iva ani singurele aparate de sudur ă care furnizau ă care curent continuu erau convertizoarele de sudur ă ă, acele motoare ca nişte tulumbe pe două ro roţ i care mergeau la tura ţ nd un mare zgomot. ţii ii mari f ă ăc â nd Toate celelalte aparate de sudur ă erau transformatoare. Inclusiv colacul ă erau f ă c seşte în unele ăcut ut artizanal prin cine ştie ce întreprindere care se mai gă se gospodă rii rii pe la ţ ar ar ă curent ă . Orice transformator lucrează ş ă şi furnizează curent alternativ. Chiar şi aparatele de sudur ă care se gă sesc sesc acum pe rafturile ă care tuturor magazinelor de profil tehnic, cele care au pe panou o rozet ă mare din ă mare plastic sunt tot transformatoare. Rozeta este cea care mişcă miezul miezul mobil al acestui transformator reglâ nd nd curentul de ieşire. Transformatoarele de sudur ă sunt aparate electrice grele, de obicei au ă sunt peste 10 kg. Exist ă posibilitatea ca aceste transformatoare să fie fie transformate ă posibilitatea pentru a lucra în curent continuu prin montarea la ie şirea lor a unei punţ i redresoare de mare putere. Aceast ă punte redresoare este cea pe care o înva ţă ă punte ţă orice copil la ora de fizică , cea f ă c ăcut ut ă ă din din 4 diode a şezate pe laturile unui romb. Pe o diagonală sunt sunt alimentate cu curent alternativ, iar pe cealalt ă se culege ă se curentul continuu. Problema este că diodele diodele necesare trebuie să suporte suporte curentul de amorsare al arcului electric, curent care este mai mare decâ t cel furnizat normal de aparat. Astfel dacă aparatul aparatul are curentul maxim de 150 A, didele de putere necesare punţ ii ii trebuie să suporte suporte un curent mă car car de 300 A. Asemenea diode sunt mari şi de obicei scumpe. Dacă totu totuşi aveţ i de unde procura asemenea diode trebuie să fie fie toate patru identice, iar puntea se va monta pe
un radiator câ t mai mare aflat în curentul de aer al ventilatorului aparatului de sudur ă ă . De circa 10 ani au pă truns truns şi la noi aparatele de sudur ă moderne în ă moderne curent continuu. Aceste sunt invertoare destinate sud ă rii. rii. Au o construcţ ie ie similar ă alimentatoarelor pentru calculatoare (a şa numitele UPS-urri) sau a ă alimentatoarelor invertoarelor auto, cele care furnizează 230 230 V din priza de brichet ă a ă a autoturismului. Numai că invertoarele invertoarele pentru sudur ă furnizează tensiune tensiune ă furnizeaz continu ă de de mers în gol de 80 V pornind de la curentul de re ţ ea ea de 230V. Aceste invertoare sunt scumpe, de obicei obicei de trei ori mai scumpe decâ t transformatoarele, dar au marele avantaj că sudura sudura cu ele are calitate superioar ă ş mai uşor şi cu un consum energetic mai mic, ceea ce ă şi se execut ă ă mai nu e de neglijat într-o gospodă rie rie particular ă ă . Iat ă ă în imaginea de mai jos un transformator de sudur ă î ă în dreapta iar în st â n ânga ga este un invertor. Este cel pe care-l utilizez eu. De şi e mic, este suficient de bun pentru lucr ă rile curente dintr-o gospodă rie. rie. ă rile Din imagine nu se observ ă ă, dar transformatorul are dimensiunile de gabarit de 405 x 265 x 280 mm. şi greutatea de 19 Kg. Este destinat sudurii cu electrozi de pâ nă la la 2.5 mm. Furnizează curentul curentul maxim de 120 A. Consumul general de energie este de 4 Kw. Invertorul meu are dimensiunile de 240 x 110 x 180 şi greutatea de numai 3 Kg. Destina ţ cu a celui din dreapta, adică electrozi electrozi de ţia ia lui e identică cu 2,5 mm., fumizâ nd nd un curent maxim de 80 A. Consumul energetic general, este de 1900 W. Acum putem închide paranteza pentru a continua cu generatorul nostru. Deci în caz că -l -l construim ca generator pentru sudur ă -l ă , am putea să -l dimensionă m pentru a furniza 50 V la maximum 90 A. pentru electrod de 2,5 mm. Asta însemnă c că vom vom dimensiona bobinele pentru tensiune de 50 V, astfel. Prima va fi bobinat ă cu conductor de 10 mm – 4 fire de 2,5mm. (va furniza 50 V ă cu la 50 A), a doua şi a treia se vor bobina cu conductor de 4 mm. (va furniza 50 V la 20 A). Pe două laturi laturi se vor monta c â te te o priză pentru pentru cablul. Pe a treia latur ă vor fi două prize, prize, pentru cleşte şi electrod. Bobinele vor fi montate în ă vor paralel. Aici la prima priză va va veni un capă t al tuturor bobinelor. Iar la a doua va veni doar al doilea capă t al bobinei de 50A. pe celelalte laturi se vor monta al doilea capă t al bobinei de 50A împreună cu cu una din cele de 20A iar la a treia priză se se va monta al doilea cap ă t al tuturor bobinelor. Legă turile turile vor fi astfel: După cum cum se observ ă statorul este prev ă zut cu trei gă uri uri şi are de ă statorul ă zut asemenea câ te te trei picioare gă urite urite pe fiecare parte, în dreptul gă urilor. urilor. Pot fi nişte ţ evi evi din alamă lipite lipite solid în el care vor face ca statorul să alunece alunece pe cele trei axe. Se va construi pe un şasiu uşor care va permite fixarea echidistant ă la ă la 120 de grade de cerc a celor trei axe pe care alunecă statorul statorul şi de asemenea va permite fixarea casetelor de rulment ale rotorului. Miezurile bobinelor intr ă pe stator în loca şuri identice cu cele pentru ă pe magneţ i. i. Neilustrat în imagine este faptul că pe pe fiecare miez al bobinelor în partea superioar ă este fixat un magnet cu polaritatea opusă polarit polarit ăţ ii expuse a ă este ăţ ii
celorlalţ i magneţ i. i. După cum cum se vede în imagine avem toţ i magneţ ii ii cu albastru spre exterior. Magnetul fixat pe miezul bobinelor va fi fixat cu ro şu spre miez. Acum după cum cum v-am mai spus nu v ă pot spune câ te te spire să bobina bobina ţ ă pot ţ i pe bobine. V ă pot spune doar ce grosime trebuie să aib aibă conductorul conductorul de ă pot bobinat. Pentru 5 A trebuie să aib aibă 1mm 1mm diametru, pentru 10 A 2 mm. diametru, pentru 15 A, 3mm diametru şi a şa mai departe. De fapt am mai spus lucrul acesta, dar îl repet pentru a fi reţ inut inut mai uşor. Să presupunem presupunem că am am construit motorul l-am montat pe un u n şasiu suficient de spa ţ pea şi bobinele, dar acum cum dimensionă m ţios ios pentru a încă pea bobinele. Iat ă cum. Bobină m pe carcasa uneia din ele 10 sau 20 de spire de ă cum. conductor. Apoi pornim motorul şi cu un aparat de mă sur sur ă mă sur sur ă ă m ă m tensiunea furnizat ă de cele 20 de spire. De aici e simplu. Prin regula de trei ă de simplă vom vom afla câ te te spire ne trebuie pentru tensiunea pe care o dorim în bobină . Să presupunem presupunem că vrem vrem să ob obţ inem inem un generator care să furnizeze furnizeze maximum 15 V la 5 A curent care de obicei este folosit de calculatoarele portabile. Vom bobina deci toate trei bobinele cu conductor de 1mm. Şi fiecare din ele va furniza câ te te 5 V care înseria ţ i. Bobină m cum am ţi vor furniza 15 volţ i. spus una din bobine cu 20 de spire şi după pornirea pornirea motorului constat ă ăm că ne furnizează s să zicem.0,75 zicem.0,75 V. Prin regula de trei simpl ă rezult rezult ă că pentru pentru 5 ă c volţ i vor fi necesare (5 x 20)/0,75 = 133,333 spire. Desfacem cele 20 de spire şi bobină m cu conductor de 1 mm cu un num ă r de 150 de spire. După ce ce am terminat, mă sur sur ă pentru a afla câ te te spire ă m şi aplică m iar regula de trei simplă pentru să elimin elimină m. m. Vom obţ ine ine astfel tensiunea de 5 volţ i cu 5 amperi şi bobină m şi celelalte două bobine bobine identic. Putem acum să facem facem legă turile turile la cele trei prize fixate pe laturile carcasei. La prima vom pune doar o bobină , la a doua priză vom lega două bobine bobine iar la a treia pe toate trei. Atenţ ie, ie, înseriate nu în paralel. Pentru mai mult ă siguranţă iat iat ă cum: ă siguran ă cum: Generator de curent continuu sau alternativ Este un generator asemă nă tor tor cu cel dinainte, care în funcţ ie ie de cum e construit furnizeaz ă curent curent continuu sau alternativ, Acest generator va porni şi va fi oprit la fel ca precedentul, doar statorul (cu galben) galben) va fi în interior ci nu în exterior, va aluneca în interiorul rotorului şi motorul magnetic va porni, iar în repaos statorul va ieşi din spa ţ iune al câ mpului mpului magnetic al rotorului, ţiul iul de acţ iune motorul oprrindu-se. Iat ă - l, deci: ă-l, Din punct de vedere mecanic construcţ ia ia e la fel de simpl ă ca ca şi la precedentul. Axul este solidar cu carcasa şi prezint ă o pană . Pe ax alunecă ă o statorul. El este împiedicat să se se rotească prin prin pana respectiv ă ă . Rotorul e fixat pe rulment şi are două seturi seturi de magneţ i. i. Un set destinat punerii în mişcare al lui, monta ţ rţ ţ i radial tangent la circumferin ţă , magneţ i care sunt împă r ţ iţ i în trei secţ iuni iuni decalate cu o jumă tate tate din diametrul unui magnet, în vederea creă rii rii st ă r ii de dezechilibru şi unei mişcă ri ri continue şi uniforme; şi un al doilea set de ării 16 magneţ i a şeza ţ ile alternative în perechi de câ te te 2. ţ i în picioare cu polarit ăţ ăţ ile
Aceşti magneţ i la rota ţ ia rotorului trec prin întrefierul bobinelor inducâ nd nd ţ ia curentul electric alternativ în ele. Dacă ace aceşti magneţ i sunt monta ţ ţ i toţ i cu aceia şi polaritate spre una din feţ ele ele rotorului, curentul indus în bobine va fi unul continuu. De aceea am numit acest generator simplu doar generator cu motor magnetic. În funcţ ie ie de soluţ ia ia constructiv ă adoptat ă poate fi alternator sau dinam. ă adoptat ă poate Acesta generator este la fel de versatil ca precedentul, fiind total închis şi de asemenea bobinele lui put â n te două sau sau ând d fi legate în serie sau în paralele câ te patru sau opt. Pentru curent alternativ, bobinele sunt în fază 101 101 două c câ te te două sau sau câ te te patru sau toate opt. La legarea c â te te două pot pot furniza patru tensiuni diferite, la legarea câ te te patru, două tensiuni tensiuni iar toate opt, fireşte o singur ă tensiune. Exist ă chiar posibilitatea de a fi legate separat c â te te una, (1, ă tensiune. ă chiar 1+2, 1+2+3, etc.) caz în care se pot obţ ine ine opt tensiuni diferite Pot fi de asemenea legate şi în paralel tot câ te te două , câ te te patru sau toate opt. Fa ţă de ţă de precedentul ofer ă mult mai multe posibilit ăţ turile electrice, ă mult ăţ i de a jongla cu leg ă turile astfel că tensiunile tensiunile scoase r ă ăm â n la alegerea constructorului şi a scopului pentru care va dori să utilizeze utilizeze generatorul. Se pretează pentru pentru obţ inerea inerea at â ât de tensiuni câ t şi de intensit ăţ ăţ i mari. Poate fi construit s ă furnizeze furnizeze şi curent alternativ de 220 V dar şi curent continuu pâ nă la la aceia şi valoare. Poate fi construit să aib aibă puteri puteri de la sub 100 w pâ nă la la puteri de mai mulţ i kilova ţ i. Şi totul este doar în funcţ ie ie de numă rul rul ţ i. spirelor din bobine, de grosimea lor şi de felul cum sunt legate bobinele. Este ideal pentru utilizarea în zone pustii, în scopul aliment ă ri cu energie ă ri electrică a a unei case. Ca o exemplificare: dacă se se bobinează bobinele bobinele lui cu conductor de 8 mm numă rul rul de spire pentru 30 V la legarea lor în serie se şi se dimensionează num obţ ine ine 240V la 40 A, adică o o putere de 9,6 KW. Problema pe care nu ştiu acum să v-o v-o clarific ar fi frecvenţ a curentului, aceasta depinzâ nd nd de viteza lui de rota ţ ie. Atenţ ie ie în aceast ă situa ţ ie la felul cum se leagă î ci trebuie ţ ie. ă situa ţ ie ă în serie, că ci te două ie ieşirea uneia cu intrarea celeilalte, altfel curentul indus împerecheate câ te în ele se va anula prin defazare. Motorul asigur ă mai mare de 50 Hz, lucru care va fi ă categoric categoric o frecvenţă mai rezolvat fie prin fr â narea lui, fie prin rea şezarea magneţ ilor ilor în alt ă configura ţ ie â narea ă configura ţ ie (spre exemplu câ te te patru sau opt consecutiv cu aceia şi polaritate) sau modificarea bobinelor în ce priveşte numă rul rul de spire şi felul cum sunt legate. Oricum ar fi merit ă construit, deoarece frecvenţ a curentului nu e o ă construit, problemă imposibil imposibil de rezolvat. uit! Şi acest generator poate fi utilizat pentru producerea de Şi, a! Era să uit! curent continuu de mare intensitate necesar sudurii. Ba chiar este mai indicat, pentru că are are mai multe bobine generatoare. Pentru a-l face aparat de sudur ă ă procedă m la a şezarea tuturor celor 16 magne ţ i inductori în aceia şi poziţ ie, ie, în vederea obţ inerii inerii curentului continuu. Apoi bobin ă m toate bobinele pentru obţ inerea inerea tensiunii de 50 de volţ i. i. Iar intensitatea curentului se repartizează î ă în felul urmă tor: tor: prima bobină se se bobinează cu cu cablu de 12 mm. (cred că am am mai
specificat: câ nd nd avem din calcule cabluri at â ât de groase, se pot folosi cabluri mai subţ iri iri puse în paralel. Spre exemplu pentru 12 mm. se poate bobina cu trei fire de câ te te 4 mm. sau cu 6 fire de câ te te 2mm.). Astfel aceasta va furniza 60 A. A cincia bobină se se bobinează cu cu cablu de 6 mm. astfel că aceasta aceasta va furniza 30 A iar toate celelalte se vor bobina cu cablu de 2 mm. care va face ca ele să furnizeze furnizeze 10 A. Se vor lega în paralel astfel ca la un cap să avem avem una iar la cel ă lalt lalt pe toate, în modul descris anterior la pagina 96. Vor fi 9 prize unifilare c â te te una pentru fiecare bobină plus plus priza de minus. Se g ă sesc sesc în magazinele tehnice gen „Praktiker” prize unifilare pentru aparate de sudur ă precum şi mufe pentru ă precum cabluri. Iat ă î n – e prev ă zut ă pe interior cu şurub cu ă în st â ânga ga o asemenea priză – ă zut ă pe două piuli piuliţ e pentru fixarea ei pe carcasă precum precum şi a papucului de la capă tul tul cablului venit de la bobin ă : Prizele au o că tare tare şi un filet interior, în care mufa – în dreapta imaginii – intr ă ş ă şi prin r ă ăsucire sucire se blochează . Se vor folosi astfel de prize şi mufle pentru ambele aparate at â ât acesta câ t şi precedentul, întru-câ t la sudare în curent continuu, unii electrozi se pun la minus iar alţ ii ii la plus. Asta creează necesitatea de a putea fi interschimbate cablul de electrod cu cel de masa şi de asemenea în cazul nostru se poate schimba uşor cablul de la o priză la la cealalt ă ă rii curentului de sudur ă în vederea modifică rii ă . Intensit ăţ ile pe care le vor furniza aparatul vor fi: 60 A, 70 A, 80 A, 90 A, ăţ ile 120 A, 130 A, 140 A şi 150 A. Aceste prize se pot monta circular pe lateral, pe care o va furniza ca aparat de sudur ă va fi între bobine. Puterea maximă pe ă va deci de 60 x 150 adică 9000 9000 W. Se va putea suda cu el folosindu-se electrozi normali supertit, sau bazici de 2,5 mm. şi 3,25 mm. şi 4 mm., inox de 2,5 mm., 3,25 mm., 4 mm. şi 5 mm., precum şi aluminiu 2,5 mm., 3,25 mm. şi 4 mm. Grup generator cu alternator de 220 V Acesta-i un grup generator care foloseşte un alternator din comer ţ pe ţ pe post de generator, alternator care este fixat în spa ţ sat liber de ţiul iul interior l ă sat stator. Iat ă ă : Dacă analiz analiză m imaginea observ ă avem de-a face cu un u n motor ă m că avem magnetic compus, deci mai puternic. Axul prezint ă î enii. Întră însă , nişte ciudăţ enii. un cap al lui, cel dinspre alternator, se vede ceva ca nişte dinţ i şi un arc, iar în celă lalt lalt cap se vede o tij ă terminat terminat ă cu o bilă . Este de fapt un ambreiaj tip rac ă cu f ă c eav ă -l: ăcut ut din ţ eav ă, practic din însăşi axul motorului magnetic. Iat ă ă -l: 20 martie 2010 ci: m~: U Ambreiaj rac pentru motor de biciclet ă ă Acest ambreiaj, pe care iniţ ial ial l-am conceput pentru motoarele magnetice destinate motoriz ă rii rii bicicletelor şi altor tipuri de autovehicule uşoare, este compus practic din două ţ evi care intr ă una în cealalt ă terminat ă ă ţ evi ă una ă, dintr-o tij ă terminat ă cu o bilă de de rulment care e solidar ă cu partea scurt ă axului şi un arc. La o ă cu ă axului analiză atent atent ă a desenului se poate înţ elege elege uşor at â ie câ t ă a ât modul de construcţ ie ionare. În momentul în care se apasă cu cu o pâ rghie rghie pe bila din şi cel de funcţ ionare.
capă tul tul tijei, capă tul tul mic al axului prev ă z ut cu dinţ i şi pe care se află pinionul pinionul ăzut se decuplează de de restul axului., permiţâ nd nd pornirea uşoar ă nd ă a a motorului Câ nd se eliberează p pâ rghia rghia dinţ ii ii de pe cele două ţ evi cuplează transmi transmiţâ nd nd mişcarea. ă ţ evi Am adoptat aceast ă soluţ ie ie datorit ă compactit ăţ ii, simplit ăţ ii constructive ă solu ă compactit ăţ ii, ăţ ii ii. În cazul nostru concret, se debreiază , se porneşte motorul şi fiabilit ăţ ăţ ii. magnetic prin aducerea statorului deasupra rotorului, (nu am mai figurat pâ rghie rghie de mişcare a acestuia, precum nici cea de debreiere) şi după ce ce motorul magnetic atinge tura ţ ia de lucru, se ambreiază permi permiţâ nd nd pornirea ţ ia alternatorului. Acest grup electrogen este unul compact, mult mai compact decâ t caricaturile scumpe, cu motoare cu ardere internă din din magazinele tehnice, şi. Fireşte nu consumă benzin benzină . Motorul magnetic se va construi cel pu ţ in in de două ori mai puternic dec â t puterea maximă livrat livrat ă de alternatorul folosit, deoarece ă de fiind grup electrogen este destinat a fi folosit cu un factor de utilizare de 100 J. Ne va furniza curent electric pentru întreaga casă , dacă alternatorul alternatorul va fi de 5 – 10 Kw, timp de mulţ i, i, mulţ i ani – practic va exista „riscul” s ă -l -l lă să m moştenire urma şilor. Singura problem ă pe pe care o vom avea cu el va fi uzura mecanică a a rulmenţ ilor ilor şi a celorlalte piese în mişcare. De aceea, o recomandare în cazul tuturor grupurilor generatoare independente destinate furniză rii rii energiei electrice pentru utilizare permanent ă este ca imobilul ă este respectiv să fie fie dotat cu două grupuri grupuri generatoare identice. Astfel în caz de defecţ iune iune al unuia din ele, va fi pus în funcţ iune iune al doilea, pâ nă la la remedierea defecţ iunii. iunii. Lumina Copil fiind, într-una din incursiunile pe care le-am f ă c ăcut ut în podul casei bunicilor am descoperit descoperit ceva nemaiv ă z ut! Era o lanternă metalic metalică . Era foarte ăzut! veche. Şi era ciudat ă na cu nici una din lanternele pe care le v ă z usem ă . Nu semă na ăzusem pâ nă atunci. atunci. Avea un far rotund, cu bec, era dreptunghiular ă ă şi pe una din laturi avea un fel de mâ ner ner care intra şi ieşea din ea punâ nd nd în mişcare în interior un mecanism care o f ă cea să lumineze. lumineze. ă cea Descoperisem o lanternă nem nemţ easc ească cu cu dinam, din timpul celui de-al doilea r ă ăzboi zboi mondial. Fireşte că bunicul bunicul nu mi-a dat-o şi am r ă m copilă ria ria şi o bună ămas as toat ă ă copil parte din adolescenţă cu cu nostalgia acelei descoperiri. Asta cu at â iva ani după descoperirea descoperirea din pod, ât mai mult cu c â t la câţ iva mergâ nd nd împreună cu cu un v ă ă r la unul din unchii noştri care locuia la R âş âşnov, aveam să ne ne aducem aminte de lanterna magică î ă într-o situa ţ ţie ie nu tocmai fericit ă r â ndoi să mergem mergem să vizit vizit ă ă . Am hot ă ăr ât amâ ndoi ă m peştera R âş âşnoavei şi am plecat într-o frumoasă diminea diminea ţă de var ă te o lanternă cu cu ţă de ă , echipa ţ ţi fiecare cu câ te bateriile cam vechi, spre munţ ii ii din apropiere. Am pă truns truns cu chiu cu vai în peşter ă folosindu-ne de o fr â n din ă folosindu-ne ânghie ghie luat ă ă din podul unchiului şi am început la fel ca Cire şarii marea aventur ă a explor ă r ii ă a ării peşterii.
Numai că aventura aventura noastr ă a cam început să dea dea semne de ofilire, în ă a momentul în care una din lanterne, după ce ce a mai pâ lp lpâ it it anemic de vreo două ori, a refuzat categoric să se se mai aprindă . Eram deja în adâ ncurile ncurile întunecate de vreo câ teva teva ore şi am hot ă r â t să ne ne gr ă spre ieşire, că ci ci şi cea de-a doua ăr â ă bim lanternă abia abia de mai lumina. Numai că drumul drumul spre ieşirea a fost mai lung decâ t ne închipuiam noi c ă va va fi şi la un moment dat am r ă ămas mas complet pe întuneric. Din fericire pentru noi, nu a trebuit să orbec orbecă im im pre mult pe culoare, c ă ci ci ieşirea nu era prea departe. Atunci, prin întuneric i-am povestit v ă r ului meu de lanterna minunat ă ărului ă din podul bunicului. Nu ştim ce s-a înt â m ci nici eu nici v ă r ul meu nu âmplat plat cu acea lanternă , că ci ărul am mai gă sit-o sit-o vreodat ă prin casa bunicului. ă prin Abia la câţ iva iva ani după 1990 1990 aveam să g gă sesc sesc printre numeroasele exponate aduse de cona ţ asemă nă toare. toare. ţionalii ionalii noştri de peste Prut, o lanternă asem Era din plastic, cu far cu bec cu incandescenţă şi cu mâ nerul nerul de acţ ionare ionare al dinamului din aluminiu. Nu o mai am. Am dă ruit-o ruit-o cuiva. Am însă una una chinezească , mai mică , mai modernă construit construit ă pe acela şi ă pe principiu, dar av â nd în far LED-urri. â nd Lanterna „muncă ş ă şi lumină ” cum am denumit-o, este, credeam eu pâ nă acum, un accesoriu indispensabil cuiva care se aventurează în tenebrele pă mâ ntului. ntului. ca fiind soluţ ia ia salvatoare dacă r r ă ă mâ i total pe întuneric. Aceast ă lanternă pentru pentru a lumina mulţ umitor umitor necesit ă un efort susţ inut inut ă lantern ă un de pompare. Palma oboseşte însă rapid rapid să tot tot str â ngă şi să elibereze elibereze pâ rghia rghia de â ng acţ ionare ionare a dinamului. Mai t â r ziu, peste ani am citi undeva într-o carte despre alte minun ăţ ii ii ârziu, luminoase. Era o carte despre explorarea unor ţ inuturi inuturi să lbatice lbatice din jungl ă ş ă şi acolo, autorul povestea despre nişte st â lpi situa ţ lbaticilor â lpi ţ i în vatra satului să lbaticilor din junglă . Aceşti st â lpi purtau un glob care lumina singur f ă r ă a â lpi ăr ă a fi alimentat cu energie electrică , întreg satul. Şi acest fapt se înt â mpla de multe, multe â mpla genera ţ ii. ţ ii. Acei st â lpi, scria acolo au fost distruşi în timpul r ă z boiului. â lpi, ăzboiului. Atunci mi-am amintit de lanterna bunicului şi am gâ ndit ndit că de de fapt aceşti sori artificiali din junglă erau erau cu adev ă rat o minune. ă rat Ce pă cat cat că a a r ă m ne un mister felul cum erau construiţ i şi ămas as şi va r ă ă mâ ne funcţ ionau. ionau. Peste nişte alţ i ani aveam să citesc citesc într-o alt ă carte despre o descoperire ă carte arheologică f f ă cut ă pe teritoriul Chinei. Acolo a fost descoperit, mormâ ntul ntul unei ă cut ă pe prinţ ese, ese, a unui prinţ . Nu-mi mai amintesc ce era. Îmi amintesc doar ceea ce sa gă sit sit în mormâ nt nt ală turi turi de mumia respectiv ă ă . O lanternă electric electrică magic magică , care în momentul în care a fost deschis mormâ ntul, ntul, încă mai mai lumina. Acea lanternă a a dispă rut. rut. A fost distrusă , a fost furat ă ă ? Cine mai poate oare şti?
Iar mai de cur â n prin secolul XV s-a descoperit mormâ ntul ntul ând d am citi că prin fetei lui Cicero împă ratul ratul roman, care era perfect conservat ă î ă într-un balsam special şi avea la picioare o lamp ă , a că rei rei flacă r ră î încă ardea ardea după un un mileniu ă jumă tate. tate. Geniul distructiv al omului e mare! Veioza Veioza, nu veioză , pentru că ea ea e unica. Este magică . O iei de pe mas ă ş ă şi o pui pe scaun, o iei de pe scaun şi o pui lâ ng ngă tine, tine, în apropierea că r rţ ţ ii ii pe care o citeşti. Şi apoi te ridici şi o iei cu tine în că mar mar ă pentru a avea lumina în timp ă pentru ce cauţ i. i. Şi câ nd nd nu-ţ i mai trebuie lumin ă o o pui ca pe un borcan cu gura în jos nd te trezeşti însetat, doar întinzi o mâ nă şi gata. Nu mai e lumină . Apoi, câ nd nesigur ă spre masă ş r ă nici ă spre ă şi o întorci invers. Şi. FIAT LUX! Totul f ă ăr ă nici un cablu de alimentare sau întrerupă tor. tor. E suficient de mică pentru pentru a nu te deranja oriunde ai a şeza-o, dar este suficient de puternică pentru pentru a-ţ i lumina foarte bine cartea pe care o cite şti: Este conceput ă ingenios pornind de la oricare din cele dou ă generatoare generatoare ă ingenios precedente, care pornesc şi se opresc prin întoarcere de pe o fa ţă pe alta. ţă pe Acestea se constituie în soclul veiozei. Dacă se se va folosi primul generator, cel cu trei bobine se va dota lanterna cu un fasung de bec de far auto. Deci generatorul produce 12 volţ i. i. Dar la o putere suficient de mare pentru a putea fi alimentat orice bec, oric â t de puternic. Are o putere de 200 W. Se vor utiliza pentru construcţ ia ia motorului magnetic 35 de magne ţ i de 5 x 10 mm. iar bobinele vor fi bobinate fie cu s â rm rmă de de 3 mm. – 15 A şi tensiunea de 4 V – fiind înseriate, fie cu sâ rm rmă de de 1mm – 5 A şi tensiunea de 12 V fiind legate în paralel. ia în care se optează pentru pentru varianta a doua de generator se va În situa ţ ţ ia construi pentru a da curent alternativ de 220 V la o frecvenţă c câ t mai apropiat ă ă de 50 Hz, la intensitatea de 1 A şi se va monta fasung de bec normal. Urmâ nd nd ca bobinele să furnizeze furnizeze fiecare 28 V bobinate fiind cu sâ rm rmă de de 0,7 mm. Se vor lega toate în serie, av â nd grijă cum cum sunt legate pentru a nu anula curenţ ii ii în â nd perechi prin antifază . Astfel construit ă cu becuri normale de ă va va putea fi dotat ă ă cu destinate utiliză rii rii cu tensiunea de reţ ea. ea. Magneţ ii ii utiliza ţ ia generatorului ei vor fi mici de 5 x 10 mm. ţi la construcţ ia sau 6 x 12 iar motorul magnetic va fi construit tot cu 35 de magneţ i. i. Cei 16 magneţ i inductori vor fi tot de 5 x 10 sau 6 x 12 mm. Astfel construit ă veioza va lumina frumos câ nd nd va fi a şezat ă î ie ă veioza ă în poziţ ie normal ă ş nd va fi pusă cu cu gura în jos. ă şi se va stinge câ nd Lanternă Acum nu voi spune decâ t că aceast aceast ă lanternă pe pe care o prezint acum este ă lantern o modificare a unei lanterne chineze şti, extrem de puternice, cu leduri. Lanterna cu pricina are 8 leduri şi farul ei este astfel conceput încâ t trimite un fascicul foarte concentrat de lumin ă puternic puternică la la mare distanţă . Iat-o:
Lanterna aceasta are în interior un mic transformator şi o punte redresoare precum şi un acumulator de 6 V şi este dotat ă cu cablu de ă cu alimentare pentru a fi încă rcat rcat ă de la reţ ea. ea. Marele ei pă cat cat este că ă de acumulatorul are o calitate îndoielnică ş destul de repede. ă şi cedează destul Ca urmare propun t ă i erea ei cu atenţ ie ie după dunga dunga verde, eliminarea ăierea transformatorului, a punţ ii ii redresoare, a cablului de alimentare şi a acumulatorului şi montarea prin lipire, în spa ţ ţiul iul astfel câştigat a generatorului de curent continuu cu trei bobine. Generatorul îl prevedem însă cu cu o pâ rghie rghie de pornire – oprire care să deplaseze deplaseze şi să fixeze fixeze ferm statorul în cele două pozi poziţ ii, ii, asta fireşte pentru că lanterna lanterna este destinat ă a funcţ iona iona într-o multitudine de ă a poziţ ii. ii. Bobinele generatorului se vor bobina pentru a furniza la ieşire 6 V. cu fir de 0,5 mm. Astfel vom avea o lanternă care care va funcţ iona iona oriunde, oric â nd, nd, oricâ t vom avea nevoie s-o folosim. tă rie r ie În bucă t ă Acum nu foarte mulţ i ani bunicii noştri fr ă ntau aluatul, înainte de a-l ă mâ ntau bă ga ga în cuptor, cu mâ na. na. Pâ inea inea aceea era una binecuv â n inea ântat tat ă ă , era pâ inea f ă c de bunica. Sau de mama. Era pâ ine ine f ă c cu iubire. ăcut ut ă ă de ăcut ut ă ă cu ria mea, undeva în curtea bunicului era o moar ă de porumb În copilă ria ă de manuală . Era aceea o minune pentru copilul ce eram. Zilnic venea câ te te cineva la poart ă leat ă de porumb, care cu o plasă , care cu un sac întreg. ă, care cu o gă leat ă de te un pumn în Şi îl v ă ă d parcă şi acum pe bunicul cum punea porumbul câ te gaura conică din din piatr ă ş na pe băţ ul ul cu v â rf de metal şi începea ă şi apoi punea mâ na â rf să î rt ă ă înv â â rt ă la la piatra rotundă ş ă şi grea. laiului ieşind Şi mi-amintesc câ t de fascinat priveam firişorul de aur al mă laiului de sub piatr ă ă . Era mă lai lai obţ inut inut prin muncă ş ă şi iubire. Morile mari au existat aproape dintotdeauna, Morile de v â nt şi cele â nt acţ ionate ionate de for ţ ţa apei, au existat de sute de ani în satele noastre şi de pe alte meleaguri, producâ nd nd mă lai lai şi f ă i nă pentru pentru întreaga comunitate locală . ăin Prin moara cu f ă caie (linguri) cea care se vede în partea st â n ranul a ă caie âng gă , ţă ranul fost precursorul invent ă rii turbinei Pelton. Oare inginerul american Lester Allen ă rii Pelton înainte de a inventa turbina care-i poart ă numele nu cumva a v ă z ut ă numele ăzut morile cu f ă caie de prin vreun sat româ nesc? nesc? ă caie Acum mă laiul laiul şi f ă i na se obţ in in la mori uria şe, acţ ionate ionate de motoare ăina electrice imense, cu mare zgomot şi cu mare grabă . Orice morar actualmente nu e bine să lase lase moara să lucreze lucreze în gol. Motoarele de zeci de kilowa ţ ştie că nu ţ i nu-ţ i permit să le le foloseşti în gol. Diferenţ a între profit şi faliment pentru orice morar st ă î ă în minute şi secunde. obţ ii ii preţ ioasa ioasa pulbere în propria ta curte, tot cu consum Şi chiar dacă ob mare de energie o obţ ii. ii.
Morile manuale – cum era cea a bunicului meu, sunt acum piese de muzeu, dar exist ă ş ă şi mori manuale sau electrice mai moderne, de mic ă capacitate: Acum pâ inea inea se face în cantit ăţ ntat fiind aluatul cu ăţ i industriale, fr ă ăm â ntat conţ inut inut dubios, în malaxoare str ă ălucitoare lucitoare de metal. Tot ce ne înconjoar ă acum într-o bucă t tă rie rie modernă are are un motor ă acum ă electric. Un blender, un storcă tor tor de fructe, un mixer sau o r âş de cafea au âşniţă de motor de 300 – 400 W. Şi sunt rentabile doar pentru că prin prin însăşi modul lor de utilizare nu funcţ ioneaz ionează mai mai mult de câ teva teva zeci de secunde. Dar sunt multe. Sunt o sumedenie de motoare în bucă t t ă r iile moderne şi o parte din ăriile curentul electric consumat lunar cade în responsabilitatea lor. Mori pentru cereale Morile sunt ma şini destinate m ă cin cină rii rii grosiere sau fine a boabelor de cereale în vederea obţ inerii inerii mă laiului laiului şi a f ă i nii pentru uz zootehnic sau ăinii alimentar uman. Morile pentru uz zootehnic sunt în general mori de uruială . Şi au randament şi consum energetic mai mic. Cele pentru ob ţ inerea inerea mă laiului laiului şi f ă i nii de uz alimentar sunt mori mai performante care macin ă mai mai curat şi mai ăinii fin. Sunt mai multe tipuri constructive de mori, iar cele mai înt â âlnite lnite sunt cele cu valţ uri, uri, cele cu ciocă nele nele şi cele cu cuţ ite. ite. Morile cu cuţ ite ite sunt un fel de r âş âşniţ e de cafea de dimensiuni mari. Morile cu valţ uri, uri, după cum cum le spune numele sunt mori care au val ţ uri uri fie cilindrice, fie discoidale, care au pe suprafa ţ uri ţ a lor diferite caneluri. Aceste valţ uri se rotesc frecâ ndu-se ndu-se unele de altele sub presiunea unor şuruburi, sau unor arcuri şi zdrobesc boabele pe care le prind între ele. Morile cu ciocă nele nele sunt mori care au ca organe active ni şte discuri pe marginea că rora rora sunt mişte piese dreptunghiulare, prinse la unul din capete, care se rotesc liber. Aceste piese poart ă numele de ciocă nele. nele. Rota ţ i a discului ă numele ţia purt ă t or al ciocă nelelor nelelor dă prin prin for ţ impuls foarte mare acestor ător ţa centrifugă impuls ciocă nele, nele, astfel încâ t acestea lovesc puternic boabele spă rg rgâ ndu-le. ndu-le. Indiferent de ce tip ar fi o moar ă ă , ea este un mare consumator de energie, că ci ci for ţ runţ irea irea pâ nă la la consistenţ a f ă inii a ţele ele implicate în zdrobirea şi mă run ă inii boabelor dure de cereale, sunt foarte mari. De aceea toate morile, f ă ră excep excepţ ie, ie, indiferent că sunt sunt industriale sau ă r ă gospodă re reşti sunt acţ ionate ionate de motoare foarte puternice, motoare cu puteri de la 2 – 3 _w lâ nă la la zeci de kilowa ţ i . ţi. Fireşte se pot construi mori, în special cele cu valţ uri uri care să poat poat ă fi ă fi acţ ionate ionate de motoare mai mici, dar atunci mă cinarea cinarea cerealelor respective ar deveni la fel de eficient ă precum mă cinarea cinarea în mori manuale. ă precum Necesitatea mă cin cină rii rii în timp scurt a unor cantit ăţ ăţ i mari este cea ce impune construcţ ia ia morilor la asemenea puteri. Motoarele acestor mori (să ge geţ ile ile din imagine) pot fi înlocuite f ă r ă excep excepţ ie ie ăr ă cu, dimensionate fireşte după necesit necesit ăţ ile morii respective. ăţ ile
R âş âşniţ a de cafea şi altele asemenea R âş âşniţ a de cafea, în principiu este un dispozitiv extrem de simplu. Este compusă dintr-un dintr-un motor electric al c ă rui rui ax pă trunde trunde într-un vas metalic de formă semisferic semisferică sau sau aproximativ semisferică , Pe capă tul tul acestui ax sunt fixate două cu cuţ ite, ite, asemă nă toare toare palelor unei elice, cuţ ite ite puţ in in curbate şi foarte ascuţ ite. ite. Boabele de cafea a şezate în vasul semisferic au tendinţ a datorit ă formei acestui vas şi a gravita ţ iei, să se se adune în partea de jos a ă formei ţ iei, vasului. M _ În momentul în care vasul fiind plin cu boabe de cafea, motorul porneşte, cuţ itele itele în formă de de elice mă run runţ esc esc boabele pâ nă le le aduc la starea de pulbere, acestea venind singure în calea cuţ itului itului a şa cum am spus datorit ă gravita ţ iei ă gravita ţ iei şi formei vasului. Alte ma şină rii rii asemă nă toare toare sunt mixerul toc ă tor, tor, care lucrează pe pe exact acela şi principiu, av â n ând d doar dimensiuni mai mari şi de asemenea blenderul. Diferenţ a între toate acestea const ă doar în dimensiunile şi puterea ă doar motoarelor şi formele cuţ itelor. itelor. Pe acela şi principiu al antren ă rii rii unui cuţ it it în formă de de elice funcţ ioneaz ionează şi cunoscutul mixer portabil care are forma unei tije ce se termin ă în într-o semisfer ă cu decupă ri ri eliptice, semisfer ă un cuţ it it identic cu cel ă cu ă în care se află un de la r âş âşniţ a de cafea. Acest mixer e folosit prin introducerea lui în vasul cu alimente de amestecat. Tot pe acela şi principiu lucrează ş t ă r ie ă şi a şa numitul robot de bucă t ărie constituit dintr-un vas mare din sticl ă sau sau plastic transparent, care are montat cu nişte roţ i dinţ ate ate ce acţ ioneaz ionează un un ax central cu mai în capac o manivelă cu multe cuţ ite ite tot în formă de de elice. Acest robot este ac ţ ionat ionat manual prin manivelă , viteza de rota ţ itelor de t ă i ere creste datorit ă roţ ilor ilor dinţ ate. ate. E ţie ie a cuţ itelor ăiere ă ro destinat tocă rii rii legumelor în vederea folosirii lor la supe. Mixerul amestecă tor tor sau telul electric funcţ ioneaz ionează tot tot cu un motor electric care prin intermediul unui angrenaj din ţ at at roteşte în contrasens cele două teluri. teluri. Toate acestea pot fi acţ ionate ionate mecanic cu ajutorul unui motor magnetic. Datorit ă faptului că motoarele motoarele magnetice pot fi construite la acelea şi ă faptului dimensiuni, ca cele electrice dar pot avea puteri mai mari, se recomandă tă rie r ie cu. Astfel pe lâ ng ngă înlocuirea motoarelor acestor dispozitive de buc ă t ă economia de curent electric vor deveni independente, put â n ând d fi folosite şi în locuri unde nu avem curent electric. Ma şina de tocat carne Ma şina manuală de de tocat carne este un instrument foarte vechi f ă nd ă câ nd parte din zestrea tehnică a a întregii umanit ăţ i. În copilă rie rie îmi plă cea cea să dau dau la ăţ i. manivela acestei ma şini. Dar atunci câ nd nd gospodina are de pregă tit tit mai multe preparate cu carne tocat ă rbă torilor torilor de iarn ă la la t ă i erea ă , cum este spre exemplu perioada să rb ăierea porcului, aceast ă activitate nu mai este chiar o pl ă cere, cere, că ci ci devine obositor. ă activitate
Atunci se toacă carne carne pentru o sumedenie de preparate cum ar fi sarmale, chiftele, câ rna rna ţ ţi, i, caltaboş, drob şi altele. Atunci orice gospodină şi-ar dori ca ma şina ei de tocat s ă func funcţ ioneze ioneze singur ă t ă r iile noastre şi ma şinile de tocat ă. Modernitatea a adus în bucă t ăriile electrice. Dar ele fie sunt prea scumpe pentru buzunarul ţă ranului ranului româ n, n, fie fiind f ă cute pe meleaguri unde a toca carne înseamnă a a face o farfurie de ă cute chiftele, acestea nu rezist ă la munca presupusă de de porcul româ nesc nesc şi ă la capotează repede, repede, fie mecanic fie electric. Dar ma şina noastr ă sau din aliaje de magneziu, poate fi ă veche veche din font ă ă sau foarte simplu f ă cut ă să mearg meargă singur singur ă ă cut ă s ă. După cum cum se vede îi sudă m ma şinii un suport pe care se va monta un motor magnetic cu fulie, la ma şină mont mont ă ă m o fulie cam de 10 ori mai mare şi asta-i tot. Sau în situa ţ ia în care nu putem suda un suport pe ma şină , putem ţ ia să mont mont ă suţă special special destinat ă ei şi ală turi turi să mont mont ă ăm ma şina pe o mă su ă ei ă m motorul magnetic. Ma şina pentru vat ă de zahă r r ă de Acum câţ iva iva ani discut â nd cu un amic, acestuia îi intrase-n cap că s-ar s-ar â nd ar pleca la mare cu o ma şină de de f ă cut vat ă de zahă r. r. îmbogăţ i dacă ar ă cut ă de De geaba am încercat atunci să -i -i explic că numai numai autoriza ţ ţia ia de a umbla cu fier ă grupului generator care să roteasc rotească ătania tania pe plajă ş ă şi benzina necesar ă ă grupului tulumba metalică ş rezistenţ a electrică a a încă lzitorului lzitorului (dac ă ma ma şina ă şi să încingă rezisten ar fi electrică integral, integral, precum şi butelia pentru încă lzitorul lzitorul ei dac ă ar ar fi avut lzitor cu flacă r ră , ar fi costat mai mult dec â t i-ar fi dat lui „dezbr ă ca ţ încă lzitor ă ă ca ţii ii de pe nisip”. M ^^^P^ Pentru cine nu ştie, o ma şină pentru pentru vat ă de zahă r este compusă dintr dintră de un recipient tronconic din tabl ă , ca un lighean cu baza mică la la fund. Acest vas metalic este rotit cu vitez ă mare mare de că tre tre un motor electric. În centrul lui este o rezistenţă electric electrică sau sau un încă lzitor lzitor cu flacă r ră sub sub o ciupercă metalic metalică , care ă lzeşte zahă rul rul pentru a-l topi. încă lze Zahă rul rul pus în vas, după topire, topire, este aruncat de for ţ pe pereţ i ţa centrifugă pe unde se r ă c pe un băţ ş ăce eşte în fuioare de vat ă ă. Aceasta este culeasă pe ăţ şi este deliciul copiilor. Aceast ă ma şină este este un mare consumator de energie electrică ş ă ma ă şi termică , at â motorului c â t mai ales rezistenţ ei ei electrice sau a arză torului. torului. ât datorit ă ă motorului Abia construirea unei asemenea ma şini cu ajutorul unuia din grupurile generatoare descris la paginile 86 şi 93 ar putea face ca aceasta să devin devină rentabilă . Pe rotor se fixează ligheanul ligheanul metalic, iar bobinele se dimensionează pentru o putere de 1,5 – 2 Kw necesar ă ă pentru pentru rezistenţ a electrică . În atelier Orice meşter ştie că î c ă în munca bine f ă ăcut ut ă ă, 50 % este meritul unei scule bune şi doar restul reprezint ă î narea şi experienţ a lui. ă îndemâ narea De asemenea orice meşter îşi doreşte să aib aibă c câ t mai multe şi mai bune scule cu care să poat poat ă să lucreze lucreze mai uşor şi mai repede. ă s
Pe de alt ă parte în anii aceştia de să r ră cie c toare care coboar ă din ce ă parte ă ie apă să toare ă din aibă ni nişte scule în ce mai rea peste tot mai mulţ i dintre noi, oricine şi-ar dori să aib care să consume consume câ t mai puţ in ină energie energie electrică . resc şi mici ateliere, În general ma şinile unelte pentru uz gospodă resc consumă mai mai mult ă energie decâ t cele pentru bucă t t ă rie, lucru normal dat fiind ă energie ă rie, faptul că sunt sunt destinate prelucr ă r ii lemnului sau metalelor. ării Sunt fireşte o serie de ma şini unelte mici pentru care dotarea cu motor magnetic constituie o problem ă . Exemplu în acest sens ar fi ma şinile de gă urit urit manuale cu viteză variabil variabilă , polizoarele unghiulare mici care au viteză de de rota ţ urit cu percuţ ie. ie. ţie ie extrem de mare şi de asemenea ma şinile de gă urit Motoarele magnetice pentru a avea viteze foarte mari trebuie construite cu distanţ a dintre stator şi rotor de ordinul a 5 – 10 % din înă lţ imea imea magneţ ilor ilor componen ţ i. i. Cu câ t distanţ a aceasta este mai mică cu cu at â ât for ţ ţa de respingere dintre stator şi rotor e mai mare şi ca urmare impulsul motorului este mai mare ducâ nd nd la viteze de rota ţ cate pentru a construi un ţie ie mai mari. Din pă cate motor magnetic cu distanţ e at â â t de mici între rotor şi stator este nevoie ca at â â t discurile rotorului c â t şi statorul să fie fie prelucrate pe strunguri de precizie, lucru care nu st ă la îndemâ na na oricui. ă la Am spus de asemenea că rotopercutoarele rotopercutoarele fac şi ele parte dintre ma şinile unelte care nu pot fi dotate cu motoare magnetic, asta datorit ă ă şocurilor ce se transmit în întregul corp al uneltei atunci câ nd nd lucrează . Ştim că magne magneţ ii ii se demagnetizează la la temperaturi ridicate şi la şocuri. Voi începe prezent ă r ile din acest capitol cu o ma şină prezent prezent ă î ările ă în multe gospodă rii rii şi care face trecerea de la atelierul casnic al gospodinei, la cel mecanic al gospodarului. Deci iat ă ă. Ma şina de cusut Prima ma şină de de cusut ar fi fost brevetat ă prin 1790 de c ă tre tre ă prin inventatorul britanic numit Thomas Saint. Ma şina lui era destinat ă coaserii ă coaserii pielii şi a velelor sau a altor ţ es esă turi turi groase şi grele. Utiliza un singur fir şi crea o cusă tur tur ă î de lanţ . Nu folosea ac ci un mecanism al ma şinii dă dea dea ă în formă de gă urile urile cu o sulă , după care care alt mecanism trecea firul prin g ă urile urile f ă cute şi ă cute tura. Ma şina aceasta nu a evoluat fa ţă de brevetul original. închidea cusă tura. ţă de Prima ma şină de de cusut cu adev ă rat practică a a fost inventat ă de croitorul ă rat ă de francez Barthelemy Thimonnier, în 1829. Ma şina lui folosea un ac în formă de de croşet ă care intra intr-un sens cu ajutorul unei pedale şi revenea tras de un ă care resort. Crea de asemenea cusă turi turi simple. Trei americani au fost cei care au contribuit la apariţ ia ia ma şinii de cusut moderne cu suveică ş ă şi ac oscilant, anume în 1834 Walter Hunt, urmat la 1846 de Elias Howe; şi cam în acela şi timp Isaac Menit Singer, breveteaz ă o o ma şină asemă nă toare toare cu a celorlalţ i doi. O important ă î tăţ ţ ire ire o aduce în 1850 Allen Benjamin Wilson prin ă îmbună t ă adă ugarea ugarea unui mosor rotativ şi a unui mecanism de avans al materialului încorporat ma şinii inventate de el.
Piciorul presor, mecanismul cu arc pentru tensionarea firului şi al materialului au fost adă ugate ugate de Singer după brevetarea brevetarea primei sale ma şini. Imaginea aceasta, oricâ t v-ar pă rea rea de ciudat reprezint ă două ma ma şini de ă dou cusut. Una este cunoscuta ma şină Singer, Singer, iar cealalt ă este o ma şină ă este ră neasc n din lemn destinat ă ţă r ă ească din ă coaserii coaserii pielii şi harna şamentelor. Nu ştiu să v v ă spun dacă aceast aceast ă ma şină din din lemn seamă nă cu cu prima ă spun ă ma ma şină de de cusut a lui Thomas Saint, dar b ă nuiesc nuiesc că nu nu e prea departe de aceea. Ma şina de cusut cu pedală , cumpă rat rat ă odat ă demult de bunici şi de ă odat ă demult pă rin rinţ i, i, poate fi foarte bine motorizat ă cu ajutorul a jutorul unui motor magnetic. ă cu Pentru aceasta se demontează biela biela care leagă fulia fulia mare de pedală , se va construi un mic suport basculant prins cu ajutorul unei balamale. Pe capă tul tul suportului, (cu verde) se fixează motorul motorul magnetic, care are pe ax o roat ă din ă din cauciuc. Aceast ă roat ă de cauciuc trebuie să se se a şeze pe roata volant ă a ă roat ă de ă a ma şinii de cusut. Suportul va avea at â â t sub motor câ t şi pe acesta sau în imediata lui apropiere cate un câ rlig rlig (gaur ă -l numiţ i) i) de ă , ochet – cum vreţ i să -l unde se vor lega două sfori sfori rezistente. Una – cea cu albastru, se va trece spre spatele mesei, peste un scripete şi va avea at â r nat ă de ea o greutate cu puţ in in ârnat ă de mai mare decâ t cea a motorului magnetic. Suportul nu trebuie să basculeze basculeze spre spate decâ t at â nu mai atingă volanta volanta ma şinii de cusut, deci i se va ât câ t să nu pune un limitator de mi şcare. Cealalt ă sfoar ă de dedesubt se va trece tot peste o roat ă ă sfoar ă , cu roşu, prinsă de ă de scripete situat ă spre fa ţ se va lega de partea din ă spre ţa mesei imediat sub t ă ă bliei spate a pedalei ma şinii de cusut. Astfel după ce ce pornim motorul magnetic de la pâ rghia rghia lui de pornire, în momentul în care apă să m pe pedală , roata de cauciuc a motorului cuprează pe pe volanta ma şinii de cusut. Câ nd nd ridică m pedala, slă bind apă sarea sarea ei, motorul se ridică tras tras spre spate de greutate şi ma şina de cusut se opreşte. După terminarea lucrului, acţ ion ionă m pâ rghia rghia de oprirea a motorului magnetic pentru a scoate statorul în lateral. Simplu, practic şi f ă ră efort efort fizic sau consum de curent electric. 120 ă r ă Polizorul Polizoarele unghiulare manuale, a şa numitele flexuri, cum am mai spus, sunt acţ ionate ionate de motoare electrice puternice şi de mare viteză de de rota ţ ţia. ia. Spre exemplu, polizoarele mari cu p â nz nză de de 180 – 230 mm diametru, au viteze de rota ţ ie de 6000 – 7000 rota ţ ii pe minut. Polizoarele mici cu pâ nza nza de 115 -l25 ţ ie ţ ii mm. au viteze de 11 000 – 12 000 rota ţ ţii ii pe minut. Polizoarele acestea pot fi motorizate cu motor magnetic compus din minim 3 secţ iuni, iuni, cu condiţ ia ia ca acesta să fie fie construit cu toleranţ e extrem de mici şi mai ales cu cei mai puternici magne ţ i din serie. Ce vreau să spun spun aici. Dacă din din diametrul calculat al rotorului rezult ă că se se pot folosi magneţ i cu ă c diametrul de 6 mm iar aceştia se gă sesc sesc la mai multe puteri de adeziune se vor alege cei mai puternici. Apoi distan ţ a dintre rotorul şi statorul motorului construit trebuie să nu nu depăşească 5 5 – 10 % din înă lţ imea imea magneţ ilor ilor folosiţ i, i,
pentru ca impulsul de respingere dintre ei să fie fie capabil să dea dea o viteză de de rota ţ ie câ t mai mare motorului. ţ ie Aceste condiţ ii ii pot fi îndeplinite doar dacă se se va prelucra at â ât rotorul câ t şi statorul pe un strung. Polizoarele unghiulare sunt în general, destinate t ă i erii metalelor şi ăierii finisă rii rii sudurilor. se poate construi un polizor de banc care s ă arate arate mai În acest sens însă se mult ca un fer ă s un ax prins pe doi rulmenţ i pe care ax se ăstr tr ă ă u circular. Adică un poate monta între două flan flanşe o pâ nz nză . Acest ax va fi acţ ionat ionat de la motorul magnetic, prin intermediul unei transmisie cu lan ţ sau sau cu curea, astfel calculat ă î fie între 11 000 şi 22 000 rota ţ i i pe ă încâ t viteza de rota ţ ţie ie a axului să fie ţii minut. Este cu adev ă rat o viteză fantastic fantastică . În primul r â nd trebuie să spunem spunem ă rat â nd că p pâ nza nza acestui t ă ietor de metale nu este nici o p â nz nză abraziv abraziv ă subţ ire, ire, nici o ă ietor ă sub pâ nz nză metalic metalică cu cu dinţ i. i. Pâ nza nza acestui t ă ietor trebuie să fie fie un simplu disc din tabl ă de de oţ el, el, de ă ietor maximum 1 mm. grosime. Trebuie spus c ă de de fapt viteza de rota ţ ţie ie depinde de diametrul discului acesta trebuind s ă aib aibă viteza viteza tangenţ ial ială de de minim 7 700 m pe minut. Pentru un disc av â n nză abraziv abraziv ă ând d circumferinţ a de 11,5 cm -câ t o pâ nz ă mică , viteza de rota ţ fie minim 21 324 rota ţ ii pe minut, iar pentru ţie ie trebuie să fie ţ ii un disc cu diametrul de 23 cm viteza minimă de de rota ţ fie 10 662 ţie ie trebuie să fie rota ţ ţii ii pe minut. La aceast ă viteză extrem extrem de mare de rota ţ ă vitez ţie ie apar nişte fenomene interesante. Astfel orice bucat ă de acest ă de de metal, oricâ t de dur ă ă, ce va fi apropiat ă ă de disc superrapid, va fi t ă iat ă foarte uşor, f ă r ă a a exista un contact efectiv între ă iat ă foarte ăr ă disc şi piesă , aceasta topindu-se pe o anumit ă adâ ncime ncime iar din ea vor să ri ri ă ad pică turi turi str ă l ucitoare de metal topit. Aceste pică turi turi sunt reci şi pot fi adunate ălucitoare câ t sunt încă lichide. lichide. După solidificare solidificare pică turile turile r ă lucitoare în palmă c ă mâ n str ă ă lucitoare f ă r ă a a oxida. De asemenea nici t ă i etura nu oxidează , fiind perfect ă ş ăr ă ăietura ă şi curat ă ă, la fel ca cea realizat ă cu jet de apă sau sau cu laser. ă cu Interesant este de unde cunoşteau str ă moşii noştri acest procedeu de ă mo t ă i ere că ci ci se pare că era era cunoscut acest fenomen încă din din antichitatea veche. ăiere Ei bine, acum să vedem vedem cum putem modifica un polizor obişnuit. Iat ă imaginea ă imaginea unuia: Se v ă ugate de mine două s să ge geţ i duble cu culoarea albă . La capetele ă d adă ugate acestor să ge geţ i se află capacele capacele motorului iar în cuprinsul lor este motorul. Dac ă se desfac cele patru şuruburi care str â ng capacele cu casete de rulment peste â ng motor se eliberează motorul. motorul. Acesta poate fi înlocuit cu unul magnetic, pă str str â n rotorul de pe ându-se du-se axul original ar rotorului. Cu alte cuvinte se elimin ă rotorul ax, cu un strung, un flex, etc. Şi de asemenea se elimină statorul. statorul. Şi pe axul original se vor monta cele trei secţ iuni iuni ale rotorului unui motor magnetic compus, iar statorul bobinat al motorului se va înlocui cu statorul alunecă tor tor al motorului magnetic, că ruia ruia i se va scoate o pâ rghie rghie pentru pornire – oprire, fie în partea de sus a polizorului fie scoasă î tor (optez ă în locul fostului întrerupă tor
pentru ultima solu ţ ie, ie, în scopul de a nu modifica rezistenţ a carcasei polizorului f ă nd decupaje în ea). ăc â nd a Şurubelniţ a ele electrice se dovedesc extrem de utile, mai ales pentru cei Şurubelniţ ele care au de montat multe şuruburi, cum ar fi rigipsarii, cei care montează tabl tablă ondulat ă pe casă , etc. ă pe Sunt două feluri feluri de şurubelniţ e electrice, ambele lucr â ând nd cu acumulatori. Iat ă -le: ă -le: Ambele tipuri au viteze de rota ţ ie destul de mici, for ţ ţ ie ţa lor fiind însă considerabilă . Acest lucru este datorat faptului c ă motoarele motoarele lor, de şi foarte mici, angrenează capul capul purt ă t or al organului activ, prin intermediul unui ător diferenţ ial ial cu roţ i dinţ ate, ate, care reducâ nd nd viteza de rota ţ ie de vreo zece ori, cresc ţ ie for ţ ei. ţa te torsiune a axului şurubelniţ ei. Motoarele electrice ale amâ ndorura ndorura pot fi schimbate cu, cu precizarea că pentru şurubelniţ a mare cu acumulator deta şabil (dreapta), prin aceast ă ă modificare se va renunţ a la viteza variabilă de de rota ţ ie. ţ ie. Capul rotativ de reglare al for ţ ei de decuplare va lucra în continuare la ţ ei fel. Fier ă str ă ă str ău circular Am spus mai devreme deja cum poate fi f ă cut un fier ă str ă ă cut ă str ău special. Fier ă str ă u este portabil, fie de banc, este un mare consumator ă str ăul l circular, fie că este de energie. De obicei un fer ă str ă cam 1,7 Kw, în vreme ce ă str ău portabile consumă cam unul de banc consumă cel cel puţ in in 3 – 4 Kw. Aceast ă unealt ă este cu at â magnetic, cu câ t ă unealt ă este ât mai util a fi motorizat ă ă magnetic, m rie mai sunt şi alte ma şini unelte şi folosirea lor într-un atelier de t â âmpl plă rie intensiv ă duce la consumuri mari. ă duce Datorit ă faptului că p pâ nzele nzele de fer ă s ă faptului ăstr tr ă ă u sunt foarte periculoase, fiind capabile să reteze reteze o mâ nă sau sau un picior într-un timp mai scurt dec â t ne trebuie nouă s să reac reacţ ion ionă m, m, aceste ma şini unelte sunt dotate cu limitatoare sau toare menite să previn prevină accidentele. accidentele. Motorizarea lor magnetic ă întrerupă toare presupune a se înlocui aceste dispozitive electrice de siguran ţă cu cu unele mecanice, cu pâ rghii rghii care să opreasc oprească motorul motorul sau să blocheze blocheze pâ nza. nza. Nu pot face aici descrierea unor asemenea modifică ri ri întru-câ t acestea depind de construcţ ia ia fiecă rui rui fer ă str ă ă str ău în parte. Sfatul meu este ca cel ce se hot ă răş şte să motorizeze motorizeze magnetic un asemenea utilaj s ă caute caute să se se asocieze cu ă r ă prieteni care se pricep bine la mecanică pentru pentru a rezolva problema. Cartea de fa ţă nu abordează exhaustiv exhaustiv toate amă nuntele nuntele unor asemenea ţă nu modifică ri, ri, scopul ei fiind doar conştientizarea opiniei publice c ă tre tre faptul că motoarele magnetice sunt perfect posibile, perfect func ţ ionale ionale şi pot fi folosite i ilor celor care sunt partizanii într-o sumedenie de domenii, în ciuda afirma ţ ţiilor continu ă rii rii statutului nostru de servitori ai oligarhiilor industrial bancare şi a monopolurilor monopolurilor instituite de ele. Rindea mecanică
Rindeaua mecanică , cunoscut ă popular drept abrric, este o ma şină ă popular unealt ă ci doar cu ă indispensabil indispensabilă într-un atelier de prelucrare a lemnului, că ci asemenea utilaj se poate prelucra plan pe lungime scâ ndura ndura şi piesele componente ale mobilierului. Aceste piese trebuie s ă se se a şeze perfect una peste alta în vederea îmbină rii rii lor lipite. Iat ă câ teva teva asemenea ma şini unelte: ă c nga este o rindea de tip industrial, pentru marile ateliere de În st â â nga t â m rie şi fabricile de mobilă . âmpl plă rie La mijloc se vede o rindea f ă cut ă artizanal, pentru uz gospodă resc, resc, care ă cut ă artizanal, are pe axul ei şi pâ nz nză de de fer ă str ă ă str ău circular. Iar în dreapta avem o unealt ă de masă , de dimensiuni mici destinat ă ă de ă prelucr ă r ii pieselor mă runte, runte, cum ar fi diferitele piese din lemn într-un atelier ării de. Modelism spre exemplu. toare iat ă cum arat ă organele active ale acestei unelte: În imaginea urmă toare ă cum ă organele a imaginii se vede axul destinat realiz ă rii rii rindelelor În partea dreapt ă ă a artizanale de uz gospodă resc. resc. Axul este gata montat pe casetele de rulment, are fulii pentru transmiterea mişcă rii rii de la motor prin curele de transmisie iar în capul opus are flanşe pentru fixarea pâ nzei-disc nzei-disc de fer ă str ă u. ă str ă u. nga se v ă În imaginea din st â â nga ă d mai multe modele de freze destinate adă ug ugă rii rii pe acest ax, freze de diferite configura ţ inerea diferitelor ţii ii pentru obţ inerea modele pe scâ ndura ndura prelucrat ă ă. Sfaturi pentru motorizarea magnetică . Se va construi un motor magnetic multisecţ iune, iune, cu putere de 10 – 15 cai putere. Motorului i se pun pe ax un grup de mai multe fulii de diametre diferite. Motorul se monteaz ă pe pe o placă basculant basculant ă ă . Întru-câ t motorul magnetic oric â t ar fi de puternic e mult mai u şor decâ t unul electric, pe placă al ală turi turi de motor se va monta şi un grup de mai multe greut ăţ nd 5 – ăţ i din font ă ă sau sau beton totaliz â nd 10 Kg. Greutatea aceasta va ajuta motorul pentru a întinde cureaua de transmisie. Se porneşte motorul, se pune cureaua pe fulia abricului sau a circularului (dacă avem avem doar un circular) după care care se trece cureaua peste fulia motorului şi se lasă motorul motorul să se se sprijine uşurel în curea pâ nă ce ce transmisia mişcă rii rii capă t tă fluen fluenţă şi continuitate. ă A şa cum am spus at â s puteri mari şi ât fier ă ăstraiele traiele câ t şi rindelele necesit ă ă puteri ca atare sunt cele mai indicate pentru a fi motorizate magnetic. Strung pentru lemn Strungul pentru lemn face pare din zestrea tehnică a a umanit ăţ ii. Se ăţ ii. folosesc încă î iesc în pă durile durile de pe întreg mapamondul ă în unele triburi care tr ă ă iesc strunguri primitive pentru confec ţ ionarea ionarea de recipiente din lemn, De asemenea probabil cea mai veche utilizare a strungului pentru lemne este confecţ ionarea ionarea butucului roţ ilor ilor de lemn ale că ru ruţ elor. elor. Rotarii din toate ţă rile rile lumii fiind strungari în lemn. Iat ă câ teva teva strunguri pentru lemn, din zestrea tehnică a a ţă ranilor ranilor româ ni. ni. ă c
După cum cum se vede sunt strunguri folosite în atelierele unor rotari. În st â n undeva în planul doi, iar pe celelalte două imagini imagini ânga ga se vede clar o roat ă ă undeva se vede butucul roţ ii ii montat în strung. Toate aceste strunguri din lemn, pentru prelucrarea lemnului erau acţ ionate ionate la pedală , la fel ca ma şina de cusut, prin intermediul unor fulii de diametre diferite şi o curea de transmisie. De altfel, a şa cum spuneam în paginile anterioare, înainte de revoluţ ia ia industrială , multe din obiectele pe care azi le fabrică m pe ma şini unelte metalice, performante, se f ă ceau pe utilaje mai simple, executate din lemn. ă ceau Spre exemplu a şa cum rotarii se foloseau de strung pentru a executa butucul roţ ii ii şi diferite alte obiecte rotunde din lemn, pietrarii folosind acela şi tip de strung executau din diferite tipuri de marmur ă sau alte roci moi tot felul de ă sau bijuterii artistice de mă rimi rimi diferite, de la nasturi pâ nă la la vaze şi alte vase. Şi asta într-un trecut nu foarte îndepă rtat rtat comparabil cu istoria omenirii. De fapt toate ma şinile unelte pe care le cunoa ştem noi azi, au avut -şi prin unele locuri mai au – predecesori executa ţ ţi din lemn. Se f ă ăceau ceau din lemn freze, raboteze, diferite tipuri de fier ă s ăstraie, traie, de la cele pentru prelucrarea lemnului pâ nă la la cele destinate prelucr ă rii pietrei. ă rii Pâ nă la la apariţ ia ia primelor motoare cu aburi, toate aceste mecanisme erau acţ ionate ionate fie de lucr ă t orul respectiv cu ajutorul unei pedale la fel ca la ma şina ătorul de cusut, dacă erau erau mici, fie de cai sau de for ţ ţa apei, în cazul celor de dimensiuni mari. Şi pentru că veni veni vorba, prin unele localit ăţ rii se mai ăţ i ale ţă rii poate înt â te un tocilar care ascute cuţ ite ite sau foarfeci cu ajutorul âlni lni ocazional câ te unei pietre de polizor ac ţ ionate ionate prin curea de transmisie de la o fulie mare f ă c dintr-o roat ă de biciclet ă f ă r ă cauciuc, cauciuc, fulie pusă î ăcut ut ă ă dintr-o ă de ă f ăr ă ă în mişcare printr-o pedală la la fel ca la ma şina de cusut. Dar ne-am modernizat, au trecut secolele 18, 19 şi 20 peste noi şi de la uneltele de lemn am ajuns la o infinitate de ma şini unelte metalice acţ ionate ionate de curentul electric. Toate bune şi frumoase, dar, după cum cum spuneam acest curent electric ne-a înrobit at â ne ât de mult încâ t nu mai suntem în stare să ne dă m seama că de de fapt suntem ni şte sclavi, f ă ră perspectiv perspectiv ă ră nici nici o speranţă ă r ă ă , f ă ă r ă r ă nici nici o legă tur tur ă cu cea care ne poart ă ş totul. Pâ nă şi mai ales f ă ăr ă ă cu ă şi ne iart ă ă totul. câ nd nd oare? Mama noastr ă a tuturor – Terra. ă a că se se apropie vremea să încercă m să sc scă pă m cumva de aceast ă Şi iat ă ă c ă sclavie. Iat ă deci câ teva teva strunguri pentru lemn moderne care pot fi motorizate ă deci altfel: Cel din st â nga este un model un pic mai vechi, dar dup ă cum cum se observ ă â nga ă poate fi foarte uşor acţ ionat ionat prin curea de transmisie. Iar cele din centru şi dreapta sunt acţ ionate ionate de propriul lor motor electric care poate fi u şor înlocuit cu unul magnetic. Ma şina de gă urit urit O ultimă unealt unealt ă dintre cele mai des înt â l nite în atelierul mecanic pe care ă dintre âlnite o voi prezenta aici este ma şina de gă urit. urit.
Teoretic toate ma şinile de gă urit urit indiferent că sunt sunt portabile, de banc sau industriale ar putea fi motorizate magnetic. Practic cele mai multe din ma şinile de gă urit urit portabile ce se gă sesc sesc azi în magazine sunt fie cu percuţ ie ie fie cu viteză de rota ţ fie cu amâ ndou ndouă . Am mai spus că percu percuţ ia ia este un risc ţie ie variabilă fie major pentru magneţ i în sensul că ace aceştia sunt supuşi unui stres care în mod sigur îi va demagnetiza. Iar a construi un motor magnetic cu viteză de de rota ţ ie ţ ie continuu variabilă este este o problemă care care nu prea ştiu cum poate fi rezolvat ă ă . De aceea r ă ne doar modificarea ma şinilor de gă urit urit care au cutie de viteze sau ă mâ ne transmisie prin fulie şi curea. E cazul tuturor ma şinilor de g ă urit urit de banc sau a celor industriale Motoarele lor sunt destul de uşor de înlocuit cu unele magnetice (vezi s ă ge geţ ile). ile). Betoniera Betoniera av â nd în vedere dimensiunile ei, este, surprinz ă tor tor un â nd consumator de energie mai mic dec â t o ma şină de de gă urit. urit. Datorit ă vitezei mici ă vitezei de rota ţ ionat ă de un motor cam de trei ori mai economic dec â t cel al ţie ie este acţ ionat ă de unei ma şini de gă urit urit cu rotopercutor. Dar acolo unde ea este folosit ă zi lumină pentru pentru mai multe luni -cazul ă zi câ nd nd o familie îşi ridică o o casă – – consumul ei cumulat este mare. Betoniera este o ma şină unealt unealt ă ă extrem extrem de simpl ă . Practic are un motor care acţ ioneaz ionează printr-o printr-o fulie şi o curea de transmisie, cu vitez ă redus redusă , un pinion mic. Acesta cuplat fiind cu coroana dinţ at at ă de pe circumferinţ a cuvei, ă de pune cuva în mişcare. Raportul total de demultiplicare a mişcă rii rii este foarte mare depăşind 100, cu creşterea corespunză toare toare a for ţ cu beton ţei. ei. Cuva plină cu este foarte grea şi toat ă aceast ă greutate nu poate fi amestecat ă ca frişca. ă aceast ă greutate ă ca Tocmai de aceea for ţ rii, motorul ei ţa fiind mare ca urmare a demultiplică rii, (vezi să ge geţ ile) ile) este unul de putere mică ş ă şi poate fi foarte u şor înlocuit cu unul magnetic. Masa vibratoare pentru turnat pavele Pentru că avem avem o betonier ă care nu consumă energie energie electrică , trebuie să ă care şi producem ceva cu ajutorul ei. Iat ă ă. Am putea face pavele, sau diferite alte tipuri de blocuri de beton de dimensiuni mici şi medii. Dar pentru aceasta este necesar ca formele în care turnă m toate aceste piese să fie fie vibrate, pentru o mai bună compactare. compactare. Vibrarea betonului poate fi f ă c pe două c că i. i. Astfel se poate folosi ăcut ut ă ă pe vibrator cu tijă care care seamă nă cumva cumva cu un aspirator, tija acestuia vibrează puternic şi introdusă fiind fiind în betonul din form ă îl va face să vibreze vibreze eliminâ nd nd aerul din el. Aceast ă metodă se se foloseşte pe şantiere la cofraje. ă metod A doua modalitate folosit ă pentru turnarea blocurilor mici şi medii ă pentru precum şi în fabricile de prefabricate din beton este turnarea betonului în forme a şezate pe mese vibratoare. Efectul este acela şi – compactarea şi eliminarea incluziunilor incluziunilor de aer din masa de beton. Iat I at ă o masă mic mică pentru pentru uz ă o gospodă resc, resc, conceput ă a fi acţ ionat ionat ă de un motor magnetic: ă a ă de Este format ă dintr-un cadru de masă foarte foarte solid, deasupra că ruia ruia se află ă dintr-un blatul mesei, la fel de solid, suspendat pe arcuri, care sunt fixate fixate bine at â â t pe
cadrul mesei câ t şi pe blat. În partea inferioar ă a blatului cam la centrul lui se ă a află montat montat un motor magnetic care are pe ax montat ă o piesă excentric excentrică . În ă o momentul în care motorul porne şte, datorit ă excentricului întregul blat al ă excentricului mesei, cu tot cu formele care s-ar afla pe el intr ă î ie. ă în vibra ţ ţ ie. Poate fi construit ă la orice dimensiune şi pentru dimensiuni mai mari ă la poate fi dotat ă cu două sau sau mai multe motoare, sau poate fi ac ţ ionat ionat ă de un ă cu ă de motor mai puternic, dar prin intermediul unei biele. d În gr ă ădin ină teva din multitudinea de ma şini folosite în gr ă dină Înainte de a descrie câ teva ă din sau la câ mp, mp, care pot fi motorizate magnetic, a ş face o mică parantez paranteză pentru pentru a justifica oarecum necesitatea trecerii trecerii la acest tip de motorizare a ma şinilor unelte de gr ă dină rit. rit. ă din Câ nd nd în urmă cu cu 60 de ani s-a f ă cut colectivizarea pe cea mai mare parte ă cut a suprafeţ ei ei agricole a ţă rii rii şi li s-au luat at â â t chiaburilor, grofilor, boierilor c â t ranilor mai înst ă r iţ i pă mâ ntul, ntul, odat ă cu acesta li s-au confiscat şi şi ţă ranilor ări ă cu mijloacele de producţ ie. ie. Indiferent că acestea acestea erau pluguri grape şi altele trase de cai sau de boi. Şi prin mijloace de producţ ie ie numesc şi aceste animale, c ă ci ci nu aveau toţ i gospodarii propriile şi acestea le-au fost luate. Atunci, chiar dacă nu lor utilaje agricole, se mai asociau şi se ajutau reciproc. Se ştie că î r ă z boaie mondiale Româ niei niei i se spunea ă între cele două r ăzboaie gr â narul Europei. Oare aceast ă afirma ţ nu. â narul ă afirma ţie ie era gratuit ă ă? Eu sunt convins că nu. ialul solului rom â nesc nesc este uria ş. Atunci ţă ranul ranul avea cui Şi ştiu şi de ce. Potenţ ialul să -şi v â ndă surplusul surplusul de producţ ie, ie, că ci ci colectarea şi centralizarea producţ iei iei â nd agricole în vederea exportului era foarte bine organizat ă pe ă. Şi chiar dacă pe vremea aceea nu erau iriga ţ ia era foarte bună . Aceast ă situa ţ ie a ţii, ii, producţ ia ă situa ţ ie continuat şi după colectivizare. colectivizare. Comuni ştii au fost, oricâ t i-ar huli unii, foarte buni organizatori. Iar de muncit muncit au muncit pă rin rinţ ii ii şi bunicii no ştri. S-a realizat şi s-a dezvoltat un sistem na ţ i onal de iriga ţ i i, s-au f ă cut ţional ţii, ă cut regulariză ri ri şi amenajă ri ri ale cursurilor de r â u ră va rit âuri ri nă r ă şe, s-au mă rit exponenţ ial ial suprafeţ ele ele cultivate cu pomi, cu legume, suprafa ţ de ţa acoperit ă ă de sere şi solarii şi s-a dus pe noi culmi sistemul de achizi ţ ie ie a producţ iei. iei. Atunci poate că nu nu toţ i ţă ranii ranii veneau cu producţ ia ia pe pia ţă ţă , dar erau foarte mulţ i rani particulari şi cooperatori a că ror ror producţ ie ie era preluat ă uri ţă rani ă de de stat la preţ uri corecte şi era comercializat ă superior, fie prin predarea ei că tre tre fabricile de ă superior, prelucrare, fie prin exportul sau livrarea că tre tre popula ţ ie. ţ ie. Azi ţă ranul ranul a renunţ at at să mai mai producă , nu pentru că e e puturos, ci pentru că nu nu are cui vinde, nemaiexist â nd un sistem organizat de achizi ţ ie ie a â nd producţ iei. iei. Azi ţă ranul ranul a renunţ at at să mai mai producă pentru pentru că nu nu are dreptul nici să -şi comercializeze produsele proprii, fiindu-i interzis accesul în pieţ e, e, pieţ e care au devenit proprietatea unei mafii să lbatice lbatice şi rapace, care iau cu japca pe nimic produsele lă sâ ndu-l ndu-l pe om să rac. rac. Azi aceast ă metodă este este practicat ă tre samsarii din pieţ e ă metod ă nu nu numai de că tre ci şi de fabricile de lapte, cele de prelucrare a c ă rnii rnii şi chiar de că tre tre stat însuşi.
Azi ţă ranul ranul româ n nu mai lucrează p pă mâ ntul ntul pentru că exist exist ă mafie la ă mafie toate nivelele, exist ă marf ă str ă ină ş ionează dac dacă ă marf ă str ă in ă şi legisla ţ ţie ie care-l sancţ ioneaz să -şi comercializeze produsul, azi ţă ranul ranul nu mai lucrează pentru pentru că încearcă s nu are cu ce. Politicienii de azi acuză ţă ră nimea nimea româ nă , cu un tupeu şi un fariseism ă ţă r ă fantastic că las lasă terenurile terenurile pâ rloag rloagă , dar ei înşişi îl obligă s-o s-o facă . Prin politicile de favorizare a produselor str ă i ne, prin politicile de favorizare a ăine, mafiilor locale şi na ţ le-a dat oamenilor ţionale ionale şi ce e mai grav prin faptul c ă le-a pă mâ ntul ntul înapoi f ă r ă a a le înapoia şi mijloacele de produc ţ ie. ie. Prin faptul c ă î ăr ă ă în paralel cu acest lucru i-a să r ră cit c sur ă se urască ă it în a şa mă sur ă încâ t au ajuns să se ia că î utilaje agricole, acestea nu vor între ei, astfel că î ă în chiar situa ţ ţ ia ă în sat exist ă ă utilaje fi niciodat ă folosite în folosul comunit ăţ ii ci doar a prosper ă r ii proprietarului ă folosite ăţ ii ării lor. Politicienii de azi, prin politica de tip mafiot pe care o practică , i-au adus pe ţă rani rani într-un grad de să r ră cie ă cie mai mare decâ t erau înainte de 1907. Str ă inii se mir ă că ne ne v ă i t ă ră cie cie acuzâ ndu-ne ndu-ne de fariseism, că ci ci ă inii ă c ăit ă m de să r ă tr ă im în case frumoase. Dar ei nu ştiu că aceste aceste case, cu tot ce este în ele şi pe ă im lâ ng ngă ele ele au fost realizate atunci, în regimul socialist. Ei nu ştiu că cea cea mai mare majoritate a ţă ranilor ranilor româ ni ni abia dacă au au mai reuşit să -şi zugr ă ă veasc ă sau să -şi repare tabla pe casă . ranii de azi nu mai au cai, nu mai au a u boi, nu mai au pluguri, nu mai Ţă ranii au grape, dar nu au nici bani să pl plă teasc tească executarea executarea lucr ă r ilor cu mijloace ărilor moderne. ranii de azi chiar dacă reu reuşesc să produc producă ceva ceva pe pă mâ ntul ntul lor, Ţă ranii aceast ă producţ ie ie nu le satisface decâ t minima supravie ţ uire uire şi în nici un caz ă produc nu pot să pl plă teasc tească din din propria lor muncă cei cei câţ iva iva litri de motorin ă necesari necesari lucr ă r ilor. Şi chiar dacă ar ar putea, pentru ce s-o mai fac ă dac dacă în momentul ărilor. câ nd nd au recoltat, sunt obliga ţ dea producţ ia ia la animale, că ci ci nu le-o ţ i să dea cumpă r r ă nimeni cu un preţ decent decent care să acopere acopere cheltuielile de producţ ie. ie. ă nimeni ranii de azi mai cresc animale doar pentru a mai avea un ou sau un Ţă ranii litru de lapte pe masă , nimeni nu le cumpă ra ra animalele, nimeni nu le cump ă r ră ă laptele. ranul româ n este tratat de propriul lui stat ca un paria, ca un om de Ţă ranul cea mai joasă spe speţă , ca un criminal. Statul româ n? n? Mafia italiană joac joacă la la pitici! Ma şină de de tuns iarba ranul româ n. n. Acolo în satul de munte, unde f â n ele se întind prin Ţă ranul âne eţ ele poieni, coseşte în continuare cu coasa. Coasa însă . Nici aceasta nu se mai produce în ţ ara ara noastr ă se ă. Sau dacă se produce este de o calitate îndoielnică . Mă num numă r probabil printre puţ inii inii or ăş pregă teasc tească ş ăşeni care ştie să preg ă şi să folosească o o coasă . Acum vreun an am dorit să -mi -mi cumpă r o coasă bun bună . Am că utat utat mult şi nu am mai gă sit. sit. Pâ nă ş ă şi cele poloneze şi ruseşti nu se mai gă seau. seau. (atunci a fost o criză de de moment!) Şi am ajuns prin c ă ut ut ă rile mele întră rile
unul din magazinele Praktiker. M-am speriat c â nd nd am v ă z ut ce preţ poate poate să ăzut aibă o o coasă nem nemţ easc ească ! Nu am antrenament, nu sunt cosa ş de cursă lung lungă , dar v ă ăd o serie de avantaje nete acestei scule manuale comparativ cu zgomotoasele, poluantele şi distructivele motocositori motocositori sau Trimere cum am înţ eles eles că se se mai numesc. Iat ă ă două : n i, se În primul r â ând d cu motocoasele de orice tip ar fi ele, purtate sau pe roţ i, coseşte încet. În al doilea r â nd cele pe roţ i lucrează bine bine dacă terenul terenul este â nd suficient de plan. Motocoasele cu motor cu ardere internă , consumă benzin benzină (care cost ă manuală , iar cele ă ) şi sunt foarte grele în compara ţ ţie ie cu o coasă manual electrice consumă curent curent electric (care. Iar cost ă !). ă !). Singurul avantaj pe care-l v ă se ă d acestor zgomotoase unelte este acela că se poate pă trunde trunde cu ele în locuri str â mte, unde nu ai loc să m mâ nuie nuieşti coasa â mte, manuală . Dar au succesul pe care-l au mai ales la ora ş, datorit ă simplit ăţ ii în ă simplit ăţ ii utilizare şi a faptului că pot pot t ă i a chiar şi acolo unde sunt pietre multe. Sunt din ăia ce în ce mai puţ ini ini cei care ştiu să bat bat ă ascut ă ş pună pe pe copor â i e o ă , să ascut ă şi să pun âie coasă manual manuală . Eu nu voi intra cu coasa mea pe un teren plin de pietre şi denivelat, acoperit cu vegeta ţ ci nu-mi convine s ă dau dau cu ea de două trei trei ţie ie luxuriant ă ă, că ci ori în pietre şi s-o stric. Iar dacă totu totuşi intru pe un asemenea teren, voi că uta uta să cosesc cosesc la o înă lţ ime ime suficient de mare pentru a-mi feri unealta de distrugere. terenul e acoperit cu mai multe feluri de iarb ă , cea mai fină va va fi În plus dacă terenul t ă i at ă mai greu de o coas ă manual manuală , cu at â ăiat ă mai ât mai mult cu câ t acest tip de iarbă opune rezistenţă mai mai mică ş mai uşor. Asta va face ca ă şi pe deasupra se şi usucă mai aspectul vegeta ţ cosire să fie fie neregulat. ţiei iei după cosire Deci să fiu fiu bine înţ eles. eles. Optez pentru folosirea trrimerelor, doar pentru avantajul pe care-l au în t ă i erea vegeta ţ iei acolo unde coasa nu intr ă ăierea ţ iei ă. Sunt uşor de modificat, în locul motoarelor electrice (vezi s ă geata) geata) se poate pune motor magnetic, sau se poate construi un asemenea trimer cu motor magnetic de la zero. Iat ă o propunere de asemenea construcţ ie: ie: ă o Or ăş nd cu occidentul, nici nu ăşenii cu aerele lor de fandosiţ i în r â â nd realizează însă c că cosirea cosirea cu aceste coase mecanizate, la înă lţ imea imea de 1cm perfect uniform pe suprafeţ e întinse, distruge un întreg ecosistem, care are un rol neînchipuit de important în menţ inerea inerea unui sol să nă tos. tos. De fapt pă rerea rerea mea e că dec decă derea derea fantastică a a biocenozelor globale se datorează î ă într-o oarecare mă sur sur ă ş rora le place cum arat ă „iarba cosit ă frumos”. ă şi celor că rora ă „iarba ă frumos”. Câ nd nd eram copil colcă ia ia natura de fluturi. Azi dacă mai mai vezi câţ iva iva fluturi într-o var ă î ă întreagă , e o mare minune. Aceste superbe animale minuscule şi multe alte mii au disp ă rut rut datorit ă acestor îngâ mfa mfa ţ ă acestor ţ i proşti şi inculţ i care pun câştigul sau confortul personal înaintea naturii. Fier ă str ă ă str ău mecanic (drujbă ) Fier ă str ă u ă str ăul l mecanic este iar ăş ăşi unul din marii consumatori energetici şi dacă î str ă ă înlocuirea motorului cu unul magnetic la un fer ă ă str ău cu motor cu ardere
internă este este mai problematic ă , lucrul se simplifică drastic drastic în cazul celor dotate cu motor electric: Acestea sunt considerate în general ma şini unelte de putere mică , pentru uz gospodă resc, resc, motorul lor electric av â nd maximum 2000 W în vreme ce cele â nd motorizate cu ardere internă au au puteri care pot depăşi uşor 10 cai putere. Sistemul mecanic de antrenare şi ungere a lanţ ului ului t ă i etor este similar, ăietor lucru ce face ca prin înlocuirea motorului electric (vezi s ă geata) geata) cu unul magnetic mult mai puternic, s ă se se poat ă obţ ine ine o ma şină la la fel de puternic ă şi ă ob mult mai independent ă decâ t cele motorizate cu ardere internă . ă dec Dacă spre spre exemplu motorul electric are 2,5 cai putere (2 Kw) şi din calcule ne iese că motorul motorul magnetic de acelea şi dimensiuni poate fi construit de 6 – 7 cai putere, am fi nişte proşti să nu nu o facem. Se va folosi motor magnetic multi-secţ iune iune cu trei sau mai multe secţ iuni, iuni, funcţ ie ie de câ t spa ţ ţiu iu avem în carcasă . Pompele Este vitală folosirea folosirea pompelor de apă la la ţ ar ar ă câ t şi în ă , at â ât în agricultur ă ă c uzul gospodă resc. resc. Agricultura actuală cere cere din ce în ce mai stringent apă , datorit ă condiţ iilor iilor climatice tot mai vitrege din ultimii ani. De la o bucat ă de ă condi ă de vreme toţ i ne plâ ngem ngem că verile verile sunt din ce în ce mai secetoase. Pompele de apă normale normale sunt de două feluri. feluri. Cele cu motor cu ardere internă ş ă şi cele electrice: cu unul magnetic, indiferent de Înlocuirea motorului pompelor de ap ă cu care are ea iniţ ial, ial, nu reprezint ă î o problemă deosebit deosebit ă ia ca ă în esenţă o ă, cu condiţ ia motorul magnetic pe care-l construim s ă aib aibă puterea puterea şi tura ţ in egale ţia ia cel puţ in cu ale motorului original. Pompele fiind mecanisme destul de simple, un bun mecanic se va pricepe să î motorul unei pompe cu unul u nul magnetic. ă înlocuiască motorul Motoarele pompelor sunt motoare puternice. Pompele electrice ca cea din imaginea de mai sus sunt capabile să trimit trimit ă ă apa apa la distanţ e de 10 -50 de metri. De aceea consumul lor este unul important depăşind 1,5 – 2 Kw. Exist ă î o pompă care care face obiectul a două brevete brevete americane, din 6 ă însă o mai 1913 şi anume brevetul cu numă rul rul 1061142 intitulat „Fluid Propulsion” rul 1061206, intitulat „Turbine”, care este de at â şi numă rul ât de multe ori mai eficient ă decâ t cele pe care le înt â lnim azi pe toate drumurile, încâ t e de ă dec â lnim neexplicat de ce nu ştie nimeni de ea. Unii au auzit de aceast ă pompă , dar foarte puţ ini ini ştiu de fapt cum arat ă ă pomp ă ea. Turbina – pompă cu cu pricina a este invenţ ia ia lui Nicolae Tesla. Este de o simplitate extremă ş ă şi poate lucra reversibil cu aceia şi eficienţă , fiind capabilă s să dezvolte dezvolte mai mult de 20 cai putere pe Kg greutate. 13g Aceast ă minunăţ ie ie a simplit ăţ ii tehnice func ţ ioneaz ionează ca ca pompă dac dacă este este ă minun ăţ ii rotit ă din exterior, fiind capabilă s să deplaseze deplaseze cantit ăţ ă din ăţ i impresionante de fluide, la distanţ e de peste 100 m, iar dacă este este acţ ionat ionat ă de un fluid, lucrează ca ca ă de
motor, dezvolt â nd a şa cum am spus peste 20 cai putere pentru fiecare kg din â nd greutatea ei. Iat-o: Sus sunt desenele originale din cele două brevete brevete iar imaginile de jos sunt o replică construit construit ă artizanal din plexiglas, ale că rei rei organe active sunt ă artizanal executate din platane de hard disc. Deci dimensiunea pompei din imagine este de 12 x 12 cm. cel ca a construit-o a f ă cut însă gre greşeala de a-i subdimensiona ă cut ul de ieşire, ceea ce-i reduce drastic capacitatea de pompare. ştuţ ul Pompa – turbină Tesla Tesla este construit ă ă dintr-un dintr-un numă r de discuri metalice, montate solidar pe ax cu distanţ a foarte mică între ele. Funcţ ionarea ionarea ei se bazează pe pe două efecte, efecte, anume cel de aderenţă şi capilaritate combinat cu for ţ este acţ ionat ionat ă mecanic din exterior, absoarbe prin centru ţa centrifugă . Dacă este ă mecanic pe la circumferinţă , fluide la o presiune şi un debit foarte mare. şi elimină pe Dacă însă pe pe la periferie pă trunde trunde un fluid cu mare presiune – este ars a rs un carburant – expansiunea gazelor de ardere transformă mica mica pompă î ă într-un motor cu o putere impresionant de mare. Dar pentru a lucra ca turbină – – motor primar, fireşte că trebuie trebuie să fie fie construit ă integral din metal. ă integral Aici poate e cazul să explic explic greşeala constructorului amator al pompei din imaginile de mai sus. Iat ă sus, cum arat ă î ă sus, ă în st â ânga nga turbina iar în dreapta pompa. Dacă se se observ ă turbina are camerele de ardere conice (partea de sus a ă turbina ei) imediat după ş urile de admisie. Acestea sunt prev ă z ute cu bujii. Sunt ă ştuţ urile ăzute două pentru pentru că turbina turbina poate funcţ iona iona în ambele sensuri, depinz â nd nd de camera de ardere folosit ă ă . Evacuarea gazelor de ardere se face pe acolo pe unde la pompa se f ă cea admisia. Angrenarea ei poate fi f ă c at â ă cea ăcut ut ă ă at ât pe o parte câ t şi simultan pe ambele pă r rţ i. ţ i. Pompa care este figurat ă î sus, după cum cum se observ ă are ă în partea dreapt ă ă sus, ă are gura de admisie ca şi cea de evacuare, mari, dimensionate adecvat debitului de fluid pe care aceasta îl poate vehicula. Ei bine, constructorul nostru amator a f ă c specifica ţ iile turbinei. De aceea ăcut ut greşeala de a construi pompa după specifica ţ iile aceasta are ştuţ ul ul subdimensionat. În ultimii ani, unele din pompele motorizate, folosite de utilajele de pompieri sunt construite cu organe active discoidale, conform specifica ţ ţiilor iilor pompei Tesla. vorbim puţ in in despre un alt tip de pompe. Anume despre Şi acum să vorbim hidrofoare şi compresoarele de aer pentru atelierele de vopsitorie sau pentru acţ ionarea ionarea ma şinilor unelte pneumatice. Iat ă mai jos o imagine care le ă mai reprezint ă pe amâ ndou ndouă . ă pe Nu vi se pare că seam seamă nă suspect suspect de mult între ele? Este normal. Doar au aceia şi destina ţ ie şi funcţ ioneaz ionează similar. similar. Ambele sunt pompe pentru fluide ţ ie cu rezervor de presiune. Doar că una una este destinat ă a lucra cu lichid – apă , iar ă a a doua cu gaz – aer. De aceea construcţ ia ia lor este similar ă ă. Au ambele o pompă pentru pomparea fluidului, la hidrofor tronconul cu motor pe baza mare, iar la al doilea compresorul ac ţ ionat ionat de motor prin curea de transmisie. Ambele au un presostat – cutiuţ a neagr ă ă dreptunghiular dreptunghiular ă ă , montat ă ă la la hidrofor pe baza
mică a a carcasei tronconice a pompei, iar la compresor între motor şi mâ ner. ner. Ambele au un manometru pentru pentru citirea presiunii. La hidrofor se vede doar o parte din el în spatele presostatului iar la compresor chiar în primplanul imaginii l â ng ngă presostat. presostat. Ambele au o conduct ă care conduce fluidul în ă care rezervorul de acumulare a presiunii. Doar la compresor mai apare ceva, anume supapa de siguranţă . De ce e nevoie de ea? Deoarece gazele sunt fluide puternic compresibile, dacă cumva cumva compresorul ar lucra permanent s-ar putea acumula o presiune periculoasă care ar putea face să explodeze explodeze rezervorul. Aceast ă supapă de de siguranţă se se vede ă supap tul rezervorului deasupra etichetei ro şii, este acel tub metalic. Conţ ine ine în capă tul care acoper ă un orificiu. în interior un resort reglat de un şurub şi o supapă care ă un Dacă se se depăşeşte o anumit ă presiune, care are puterea de a învinge for ţ ă presiune, ţ a resortului supapa se deschide eliber â n ând d o parte din aerul din rezervor. Ei bine toate pompele pot fi motorizate cu motor magnetic chiar şi ultimele dou ă . Veţ i spune că presostatul presostatul comandă electric electric pornirea şi oprirea motorului şi nu se poate pune un motor magnetic. Ba da. Presostatul este un dispozitiv mecanic şi comandă pornirea pornirea printr-o tij ă care care deplasează un un contact la fel ca la relee, iar termostatul lucrează similar, similar, doar că el el îşi modifică dimensiunea odat ă sare comandă contactele. contactele. ă cu cu temperatura şi deci tot prin apă sare Iat ă cum se poate rezolva aceast ă problemă : ă cum ă problem Deci se va prevedea (ceea ce eu nu am mai reprezentat în imagine) o fulie pe axul motorului care va acţ iona iona un dinam, sau se va construi motorul direct cu un mic dinam interior – se va vedea la motoare pentru biciclet ă -acest dinam ă -acest va încă rca rca bateria. Presostatul sau termostatul fiind de fapt un întrerupă tor tor se va interpune iona tija de pornire – oprire a între baterie şi un solenoid. Acesta va acţ iona motorului (st â avem un motor cu funcţ ionare ionare continuă va va ânga), nga), sau dacă avem ambreia sau debreia motorul (dreapta). Atenţ ie ie la modul cum lucrează solenoidul. Acesta trebuie să porneasc pornească motorul motorul atunci câ nd nd lucrează ş -l ă şi să -l oprească c câ nd nd nu e alimentat. a limentat. În cazul în care pompa noastr ă ă este este una care va circula un lichid cald pe un circuit, spre exemplu atunci câ nd nd face parte dintr-o instala ţ i e de încă lzire lzire a ţie unei case, în locul presostatului se prevede un termostat. În acest caz mai e necesar un sistem de siguranţă î cumva scade curentul în baterie, ţă în plus, Dacă cumva atunci dat fiind că motorul motorul nu mai poate fi pornit, se risc ă supra supra încă lzirea lzirea apei din instala ţ ie. Deci se prevede un al doilea solenoid, care va sta cuplat at â ţ ie. â t timp câ t exist ă curent în baterie, ţ in inâ nd nd valva de gaz a arză torului torului deschisă , dar o va ă curent curentul din baterie va scă dea, dea, nemaiput â n pornească închide dacă curentul ând d să porneasc pompa. Eu am gâ ndit ndit de fapt aceste dispozitive pentru cei care locuiesc în zone neelectrificate. Aceştia pot beneficia de acela şi confort ca şi cei din buricul celui mai mare ora ş dacă vor vor urma exemplele din aceast ă carte. ă carte. Tocă toare toare de resturi
Mă run runţ irea irea resturilor vegetale sau menajere în gospodă rie rie este o mare necesitate, mai ales la ţ ar ar ă ii” noştri conducă tori tori ă, cu at â ât mai mult cu c â t „iubiţ ii” au avut mare grijă s să avem avem gropi ecologice de gunoi prin dosarele lor de la Bucureşti, în vreme ce ţ ara ara încet, încet este înecat ă î ă în deşeuri. Iat ă toare sunt prezentate organele active ale unor ă în imaginea urmă toare tocă toare toare precum şu un tip de toc ă toare toare de tot rahatul că reia reia i se face o mare reclamă ş pe mă sura sura reclamei. ă şi care cost ă ă pe Imaginea din centru reprezint ă tocă toarea toarea despre care tocmai vorbeam. ă toc rat-o dâ nd nd un Şi ce-am spus, am spus-o din proprie experienţă . Am cumpă rat-o salariu mediu pe ea. Vestita tocă toare toare Viking, s-a dovedit a fi un mare f â s âs. . Organul ei activ era un disc metalic de 20 cm diametru, care avea un radial un mic cuţ it it de 5 cm lungime, tangent pe planul discului, iar în centru un alt cuţ it it de U cu dimensiunile de 4 cm. înă lţ ime ime şi lăţ imea imea de 2 cm. În cartea în formă de tehnic ă spunea spunea că toac toacă crengi crengi de pâ nă la la 3 cm grosime. Ei bine singurele crengi pe care le-am putut toca cu ea, au fost corzile de viţă de de vie, proaspă t t ă i ate. În rest. S-a spart carcasa de plastic, se bloca frecvent, deoarece, frunzele ăiate. nu erau eliminate corect şi se adunau în ea pâ nă ce ce se bloca. Crengile mai lemnoase decâ t corzile de viţă de de vie, f ă ceau să se se încingă motorul motorul şi se oprea la ă ceau un minut – dou ă dup după ce ce era pornit ă ă. Cu alte cuvinte. Un mare rahat. Iat ă nga este organul activ al unui tocă tor tor pentru ă în partea din st â â nga materiale vegetale, bulbi şi tuberculi destinat pregă tiri tiri nutreţ urilor. urilor. În dreapta este organul activ al unei tocă toare toare agricole de mare capacitate pentru mă run runţ irea irea cocenilor de porumb şi altele tot în vederea obţ inerii inerii amestecurilor de nutreţ uri. uri. După fiasco-ul fiasco-ul cu tocă toarea toarea Viking pe care am dat un salariu mediu pe economie – din ea nu mai am decâ t motorul – am început să m mă documentez documentez şi am ajuns să ş o tocă toare toare de calitate. O ă ştiu acum cum trebuie construit ă ă o tocă toare toare de resturi vegetale eficient ă trebuie să fie fie construit ă conform ă trebuie ă conform urmă torului torului principiu de funcţ ionare: ionare: Deci, un jgheab dreptunghiular înclinat, va conduce crengile, frunzele şi alte materiale vegetale spre doi cilindri tractori de mare putere. Aceştia vor apuca şi vor zdrobi materialele, împingâ ndu-le ndu-le spre un cuţ it it rotitor asem ă nă tor tor cu cel de la ma şinile manuale de tuns iarba, dar mult mai solid, lamele acestuia împreună cu cu contracuţ itul, itul, la fel de solid, vor toca m ă runt runt pâ nă ş ă şi cele mai dure materiale vegetale, după ce ce acestea au fost prezdrobite de cilindri tractori. Indica ţ ie. Cilindri tractori se fac din ţ eav eav ă groasă şi solidă . ţii ii de construcţ ie. ă groas L ăţ imea de lucru a ma şinii nu trebuie să dep depăşească 50 50 cm. Astfel se taie ţ eava eava ăţ imea de 2 – 3 ţ oli oli la lungimea indicat ă eav ă astfel obţ inut inut ă se sudează cu cu ă . Pe fiecare ţ eav ă astfel ă se cordon continuu opt bucăţ i de cornier T. Sudura trebuie să fie fie continuă pentru pentru o mare rezistenţă . Se obţ in in astfel pe fiecare cilindru opt caneluri puternice. La capetele cilindrilor se sudează dou două capace, capace, pe acestea se fixează trecâ ndu-se ndu-se prin gă uri uri centrale ale capacelor, axele, acestea la r â n ândul dul lor sunt
solidarizate cu capacele prin câ te te 4 triunghiuri metalice sudate bine. Pe fiecare ax se fixează ro roţ i dinţ ate ate de astfel încâ t acestea să se se cupleze între ele, lă sâ nd nd totu şi o distanţă între cilindri egal ă cu cu odat ă tate înă lţ imea imea canelurilor ă şi jumă tate de cornier. La montare aceste caneluri se vor a şeza alternativ, intr â n ial ând d par ţ ţ ial unele în celelalte. Angrenarea cilindrilor de la motorul ma şinii se face doar la unul singur, la vitez ă mic mică . Astfel prin faptul c ă ei ei sunt cupla ţ prin ţi împreună prin roţ ile ile dinţ ate ate egale, se vor roti în contrasens. Imediat în spatele cilindrilor tractori, lucr â nd la maximum 1cm de aceştia â nd se montează cu cuţ itul itul t ă ietor şi contracuţ itul. itul. Cuţ itul itul t ă ietor se execut ă î ă ietor ă ietor ă în mod asemă nă tor tor ca cilindri. Va avea diametrul mai mare cam de 30 cm. Va fi f ă cut ă cut din două felii felii de ţ eav eav ă că rora rora li se sudează î ă c ă în interior un disc metalic cu gaur ă ă centrală . Acest disc se sudează puternic puternic cu cordon şi pe o parte şi pe cealalt ă ă. Se lasă l lâ ng ngă disc disc suficient spa ţ iu în inelul din ţ eav eav ă pentru gă urile urile prin care ţ iu ă pentru vor intra şuruburile de fixare a cuţ itelor. itelor. Se ascut cuţ itele itele şi se montează dup după cum arat ă imaginea, înclinate. După ce ce cele două discuri discuri sunt montate se ă imaginea, introduce axul pe gă urile urile din discuri, se sudează pe pe pă r rţ ţ ile ile exterioare axul, folosindu-ne iar de c â t 4 triunghiuri metalice. Apoi se demontează cu cuţ itele itele şi se sudează axul axul şi pe interior. Se monteaz ă din din nou cuţ itele. itele. Şi acum urmează montarea pe şasiul conceput astfel încâ t să se se poat ă a şeza contracuţ itul itul şi ă a cuţ itul itul rotitor conform desenului. Casetele de rulment trebuie s ă fie fie puternic fixate, deoarece, cilindri tractori vor lucra la viteză mic mică , dar vor fi supuşi la for ţ itul t ă ietor trebuie să se se rotească f f ă r ă a a atinge ţe foarte mari. Cuţ itul ă ietor ăr ă contracuţ itul, itul, fiecare din cuţ itele itele lui trebuie să treac treacă peste peste contracuţ it it la 2 – 3 zecimi de mm, maximum o jum ă tate tate de mm. Cuţ itul itul t ă i etor va fi antrenat de la motor cu vitez ă c câ t mai mare posibil, ăietor indicat ar fi să lucreze lucreze la cel puţ in in 2000 – 3000 de rota ţ ţii ii pe minut. Aceast ă tocă toare toare este una de mare randament şi va toca aproape tot ă toc ceea ce poate t ă ia cuţ itul, itul, de la frunze şi alte vegetale moi p â nă la la coceni de ă ia porumb, vreji de floarea soarelui, crengi rezultate în urma t ă i erilor anuale ale ăierilor pomilor, corzi de vi ţă de de vie, aproape orice, inclusiv gunoaie care nu conţ in in metale sticlă sau sau ceramică . Motorul magnetic care o acţ ioneaz ionează trebuie trebuie să fie fie construit pentru o putere de 5 – 10 cai putere şi va transmite mişcarea că tre tre cuţ it it şi că tre tre cilindri prin două fulii. fulii. Este periculos a se construi transmisia cu lan ţ pentru pentru că atunci atunci câ nd nd se va bloca cuţ itul itul într-o creangă mai mai dur ă cum ă, pinioanele nu patineaz ă cum patinează cureaua cureaua pe fulie şi se pot produce accidente. Motocultorul Spuneam că ţă ranii noştri uneori nu au bani nici pentru plata ă ţă ranii carburanţ ilor ilor necesari lucr ă rilor agricole. Dar oare nu ar fi salva ţ ar avea ă rilor ţi dacă ar care nu consumă nici nici curent electric nici carburanţ i? i? în curte o motosapă care Fireşte. Mai înt â spun câ teva teva cuvinte despre motosape şi lucr ă r ile pe care le âi să spun ările pot executa ele. Iat ă două modele modele de motocultor cu câ teva teva utilaje aferente: ă dou
câ teva teva r â nduri despre aceast ă ma şină extrase extrase dintr-o În continuare iat ă ă c â nduri ă ma lucrare dedicat ă ei. ă ei. „Motocultorul, cunoscut şi sub denumirea de „tractor monoax” sau de „tractor de gr ă d „, s-a nă scut scut din necesitatea de a mecaniza lucr ă rile ădin ină „, ă rile agricole, în special, cele de întreţ inere inere a culturilor legumicole, floricole şi a planta ţ de vie şi pomi de pe suprafeţ e mici, din gr ă ţiilor iilor de viţă de ădinile dinile familiale, din jurul casei, unde, din cauza dimensiunilor reduse ale parcelelor, câ t şi a formei lor, folosirea tractoarelor clasice pe dou ă axe axe nu este posibil ă ş ă şi nici economic ă . Literatura de specialitate defineşte motocultorul ca o sursă de de tracţ iune iune ax ă şi de antrenare, mobilă , echipat cu motor termic de 3-l4 CP, cu o singur ă ă ax ă cu una sau două ro roţ i cu pneuri sau f ă r ă ro roţ i (câ nd nd deplasarea în lucru se face ăr ă cu organele active), condus din coarne de o persoană care care merge pe josâ n spatele lui. Funcţ ie ie de destina ţ ie şi construcţ ia ia motocultorului, la el se ata şează ţ ie una sau mai multe echipamente de lucru, pentru a mecaniza lucr ă rile agricole ă rile sau gospodă re reşti. Apă rut rut în 1920, motocultorul a fost conceput ini ţ ial ial ca unealt ă agricolă ă agricol cu motor, folosit ă pentru întreţ inerea inerea culturilor, av â nd organele de lucru de tip ă pentru â nd freză , de unde şi denumirea de „motofrez ă ”. ”. Rezultatele bune obţ inute inute în producţ ie ie cu aceste motofreze la întreţ inerea inerea culturilor a f ă cut ca ea să sufere sufere o evoluţ ie ie în putere şi construcţ ie, ie, pentru a ă cut deveni motocultor, la care se cuplează o o gamă mai mai mare de unelte. Iniţ ial, ial, s-a pornit de la o motof-ez ă de de 2-4 CP, ca apoi să se se treacă la la etapa de 5-7 CP, urmat ă de 8-l0 CP, iar în prezent 1l-l4 CP. S-au realizat şi ă de motocultoare cu putere de 16-l8 CP. ional, În prezent, motocultorul a devenit un utilaj multifunc ţ ional, transformâ ndu-se ndu-se într-un adev ă r at tractor monoax, la care se ata şează o o gamă ărat mare şi diversificat ă de echipamente de lucru, cu ajutorul că rora rora se pot ă de mecaniza urmă toarele toarele lucr ă ri: ă ri: — Lucr ă r ile solului: plug simplu, plug reversibil, plug balansier, freză , ările sapă rotativ rotativ ă l ug. ă, cultivator, rariţă , grapă , t ă ă v ă ălug. — Infiinţ area area culturilor: semă nă toare toare de plante pr ăş toare ăşitoare, semă nă toare n de plantat r ă saduri, ma şină de de plantat bulbi. în r â ânduri duri dese, ma şină de ă saduri, — Combaterea bolilor şi dă un ună torilor: torilor: echipament de stropit prev ă zut cu ă zut rampă pentru pentru stropit în câ mp, mp, sau cu lance pentru stropit pomi, viţă de de vie. — Recoltarea produselor agricole: echipament de scos cartofi, secer ă toare ă toare – legă toare toare pentru cereale pă ioase. ioase. — Recoltarea plantelor furajere: motocositoare, motocositoare, greblă , echipament de t ă i at tulpini de porumb. ăiat — Lucr ă r i gospodă re reşti: dispozitiv de t ă i at lemne, freză pentru pentru ză pad padă , ări ăiat lamă de de buldozer. — Acţ ionarea ionarea ma şinilor la sta ţ i onar: batoză pentru pentru porumb, v â ntur ă t ori ţionar: â ntur ători pentru condiţ ionat ionat seminţ e, e, moar ă cu ciocă nele nele pentru uruială , compresor, ă cu tocă toare toare de coceni.
— Lucr ă r i de transport: remorc ă monoax monoax ă simplă , remorcă monoax monoax ă cu ări ă simpl ă cu punte motoare pe care se pot monta urmă toarele toarele echipamente: platform ă pentru f â n minte ân, , bena cu echipament de împr ăş ăştiat gunoi de grajd, îngr ăşă ăşă minte chimice.” Iat ă ă în continuare propunerea mea care const ă î ă în construirea unui motocultor pe un şasiu din ţ eav eav ă rectangular ă sau rotundă , motocultor ă rectangular ă sau acţ ionat ionat de un motor magnetic multisec ţ iune iune de 20 cai putere. Motorul trebuie prev ă z ut cu un ambreiaj rac şi cu două seturi seturi de pinioane. Un prim set ăzut dmultiplicator, format din mai multe pinioane, 4 – 8 va transmite mi şcarea că tre tre roţ i, i, sau că tre tre organele active, iar al doilea set va consta de fapt într-un singur pinion, care va transmite tot prin lanţ mi mişcarea că tre tre un alternator care va încă rca rca o baterie şi va alimenta luminile. Iat ă pentru început motorul: ă pentru Este după cum cum se vede unul multisecţ iune. iune. Raportul de reducere a tura ţ iei de la motor la axul roţ ilor ilor sau al organelor active trebuie să fie fie câ t mai ţ iei mare, în două trepte, trepte, (în imagine pinioanele galben şi portocaliu) pentru ca for ţ fie suficient ă pentru tracţ iunea iunea unui plug. ţa să fie ă pentru Ar fi bine ca blocul de pinioane de pe axul motorului să poat poat ă ă fi fi schimbat cu altul av â nd diametru diferit, pentru ca motocultorul astfel construit cu acest â nd motor să poat poat ă fi folosit şi la tracţ iunea iunea unei remorci pe drumurile locale, ă fi să te teşti, un astfel de motocultor tr ă nd după el el o remorcă poate poate fi mult mai util ăg â nd ruţă . Că ru ruţ a are cai care trebuie hr ă n i! şi mai economic dec â t o că ru ăni iţ i! De asemenea motocultorul poate fi prev ă z ut cu un al doilea set de dou ă – – ăzut patru pinioane pe şasiu, care să transmit transmit ă mişcarea că tre tre un angrenaj în unghi ă mi drept care să se se termine printr-o priz ă de de for ţă uri vor ţă . În felul acesta patru lanţ uri transmite mişcarea că tre tre roţ i în vreme ce alte patru spre priza de for ţă ţă . Motorul dacă va va fi construit la puterea de 15 – 20 cai putere va fi perfect capabil să suporte aceast ă tracţ iune iune dublă . ă trac Poate fi prev ă zut pe şasiu chiar şi cu o fulie pentru a se putea acţ iona iona cu ă zut el diferite utilaje gospodă re reşti cum ar fi o pomp ă , un gater, etc. Imaginea de mai jos reprezint ă doar o idee de principiu. Un bun mecanic ă doar va putea gâ ndi ndi o multitudine de configura ţ ţii ii constructive. Se va folosi un motor magnetic asemă nă tor tor celui pentru biciclet ă cu ă cu ambreiaj rac şi cu generator electric încorporat, dar mai mare, av â ând nd mai multe secţ iuni iuni rotor – stator, calculat la 5 -l5 CP şi de asemenea transmisia cu 2 sau mai multe lan ţ uri uri paralele. V._/ Dacă se se va opta pentru folosirea unui motor magnetic multisec ţ iune iune av â nd dinam încorporat atunci pe celă lalt lalt capă t al axului se poate monta un al â nd doilea set de pinioane pentru vitez ă . Posibilit ăţ ile de construcţ ie ie sunt numeroase, depinzâ nd nd de ingeniozitatea, ingeniozitatea, ăţ ile fantezia şi necesit ăţ ile fiecă ruia. ruia. Dacă v v ă hot ă r âţ ţ i să v v ă construiţ i un asemenea ăţ ile ă hot ăr â ă construi utilaj, studia ţ sau motorină din din ţi-le i-le mai înt â â i pe cele motorizate pe benzin ă sau comer ţ ş ţ şi mai ales organele lor active de prelucrare a terenului şi celelalte
accesorii, pentru a construi motocultorul compatibil cu c â t mai multe utilaje ce se gă sesc sesc pe pia ţă ţă . Nu-mi r ă ne decâ t să v v ă urez recolt ă bogat ă ăm â ne ă urez ă bogat ă! Cap tractor acum a venit toamna şi a ţ vara cu motocultorul Şi pentru că acum ţi lucrat toat ă ă vara dumneavoastr ă magic, cu motor magnetic, a venit vremea s ă duce duceţ i recolta ă magic, undeva, în hambar, la un vecin, la o rud ă , la pia ţă ţă , etc. Deşi motocultorul poate fi folosit foarte bine pe post de cap tractor pentru că ru ruţ e, e, remorci etc., am conceput şi un cap tractor special pentru a modifica cu ajutorul lui că ru ruţ a. a. În felul acesta scă pa pa ţ ţi de cheltuielile cu îngrijirea şi hr ă ănirea nirea calului. Iat ă cum arat ă acest cap tractor: ă cum ă acest Este conceput în a şa fel încâ t cu mici modific ă ri ri aduse că ru ruţ ei ei să poat poat ă fi ă fi pus pe că ru ruţă . Cum modifică m că ru ruţ a. a. Îi prelungim în fa ţă podina şi fix ă ruţ ei ei ţă podina ă m inima că ru de ea. Prin sudur ă ruţ ei ei se fixează o o ţ eav eav ă groasă perpendicular perpendicular ă ă , de inima că ru ă groas ă. Prin ea va trece axul capului tractor. Aceast ă ţ eav ă va juca şi rol de câ rlig rlig de ă ţ eav ă va remorcare şi de furcă pentru pentru viraje. Capul tractor va fi prev ă zut cu un ax ă zut vertical care va intra pe aceast ă ţ eav ă un ă ţ eav ă , unde va fi asigurat cu o siguranţă un evii verticale. În partea de sus a axului a xului capului şurub ce trece prin el deasupra ţ evii tractor se va fixa un ghidon demontabil, exact ca la biciclete. Pe coarnele acestuia se va fixa cele două schimb schimbă toare toare de viteze, mantelele de fr â precum â nă precum şi o manet ă ă pentru pentru ambreiaj. Pe şasiul capului (cu albastru) se va fixa motorul magnetic, magnetic, axele celor două trepte trepte de viteză precum precum şi axul roţ ilor ilor care va purta roţ ile ile şi blocul de pinioane de for ţă ţă . Capul tractor are trei trepte de reducere a vitezei. Treapta I şi II sunt acţ ionate ionate cu un simplu lanţ de de biciclet ă transmisia se face cu ă. De altfel toat ă ă transmisia 150 pinioane şi foi pedaliere de biciclet ă ia blocului de foi de pe axul ă , cu excepţ ia roţ ilor ilor care trebuie manufacturat av â n rul de dinţ i pe care-l ând d în vedere numă rul are. Treapta I cu pinioanele colorate roşu, cuprinde transmisia de la motor şi are pe motor pinion de 22 care se leagă prin prin lanţ de de biciclet ă de o foaie ă de pedalier ă de 44 fixat ă pe primul ax al transmisiei la cap ă tul tul că reia reia începe. ă de ă pe Treapta a II-a cu pinioanele colorate portocaliu, care are un bloc normal de pinioane de 6 pinioane, împreună cu cu schimbă torul torul de viteze ce se angrenează tot tot printr-un lan ţ cu cu un bloc de foi pedaliere – 3 foi – împreună cu cu schimb ă torul torul de viteze aferent şi care se află pe pe al doilea ax al transmisiei. Treapta a III-a cu pinioanele figurate galben, este reprezentat ă de cel deă de al doilea capă t al celui de-al doilea ax, care e format dintr-un bloc de 5 -l0 pinioane de 16, care vor fi angrenate pe axul ro ţ ilor ilor cu un alt bloc de 5 -l0 pinioane mari de 160 de dinţ i. i. Aceasta este treapta de for ţă ţă . Rapoartele de demultiplicare vor fi: — Pentru treapta I – 44/22 = 2
— Pentru treapta II – va fi cuprins între 0,812 şi 2,75 — Pentru treapta a III – va fi de 10 Dacă motorul motorul magnetic va avea tura ţ ii pe minut iar roata ţia ia de 2000 rota ţ ţ ii va avea circumferinţ a de 2 m, atunci viteza capului tractor va fi cuprinsă î ă între 4,363 şi 14,778 Km/or ă ă . Motorul magnetic folosit trebuie să fie fie unul multisec ţ iune, iune, cu dinam poat ă asigura energia electrică necesar necesar ă semnaliză rii rii încorporat, care dinam să poat ă asigura ă semnaliz (în caz că se se iese pe şosea). Poate fi şi f ă r ă dinam dinam caz în care mai adă ug ugă m ăr ă undeva pe lanţ ul ul de transmisie un pinion pentru angrenarea a ngrenarea unui alternator. În ambele cazuri e bine să avem avem şi o baterie. Motorul va fi prev ă zut cu un ambreiaj rac şi va fi calculat pentru o putere ă zut de 10 – 15 cai putere. Să nu nu v ă par ă av â nd în vedere că e e construit ă cu lanţ ă par ă transmisia transmisia firav ă ă av â nd ă cu de biciclet ă am prev ă z ut-o cu blocul de ă. Por ţ ţiunea iunea care cere într-adev ă ă r for ţă ţă am ăzut-o pinioane mare de 5 – 10 pinioane ( în figur ă am desenat doar 3 din considerente ă am de spa ţ iu şi estetică a a desenului) şi în plus nici nu ştiţ i câ t t ă rezistenţă poate poate ţ iu ă rezisten avea o transmise format ă uri de biciclet ă paralele! ă din din 5 – 10 lanţ uri ă paralele! Motorul de asemenea trebuie prev ă zut cu o manet ă ă zut ă de de pornire care să poat ă fi acţ ionat ionat ă na conducă torului torului şi care să ă fi ă de de undeva de la îndemâ na deplaseze statorul în poziţ ia ia oprit sau pornit a motorului. Ghidonul poate fi prev ă z ut cu un sistem de montare şi demontare rapid, ăzut care să permit permit ă scoaterea capului tractor de pe că ru ruţă dac dacă e e nevoie. ă scoaterea Înainte de pornirea motorului se debreiaz ă , se porneşte, se aduc schimb ă toarele toarele de viteză pe pe poziţ ia ia celei mai mici viteze şi se dă drumul drumul manetei de ambreiaj. Capul va începe imediat să trag tragă ş ă şi din acest moment se schimbă progresiv vitezele. Pentru deplasarea cu că ru ruţ a încă rcat rcat ă se va a avea grijă ca ca ă se deplasarea să se se efectueze cu viteză adecvat adecvat ă î rcă turii, turii, pentru că dac dacă se se ă încă rc pornirea de pe loc cu viteză mare, mare, se riscă a a se rupe lanţ ul ul uneia din încearcă pornirea primele două trepte trepte de viteză . Dacă se se pleacă de de pe loc uşurel, schimbâ ndu-se ndu-se progresiv vitezele, că ru ruţ a a trasă de de capul tractor va lucra la fel de bine ca şi atunci câ nd nd ar avea înaintea ei un cal. Grijă mare mare la pante! Oricum, fiind un vehicul motorizat magnetic va dura un pic pâ nă ne ne vom obişnui cu manevrarea lui. De altfel la fel st ă situa ţ ia în ă situa ţ ia cazul tuturor vehiculelor cu motor magnetic. Pe şosea 1990 a fost o iarnă cu cu ninsori puternice Într-unul din primii ani de dup ă 1990 care au f ă c teva ore să fie fie acoperit tot sudul ţă rii rii cu o pă tur tur ă foarte ăcut ut ca în câ teva ă foarte groasă de de ză pad padă . Dintre miile de automobili şti porniţ i atunci de la Timişoara cu destina ţ ajungă dec decâ t unul singur. Acesta, ţia ia Bucureşti, nu a reuşit să ajung it de încă trei trei prieteni plecase cu micuţ a lui ma şinuţă L L ă stun. însoţ it ă stun. L ă stunul, pentru cine nu ştie, a fost o ma şină minuscul minusculă de de (aproape.) ă stunul, patru locuri care a circulat pentru câţ iva iva ani înainte de 1989 fiind f ă cut ă la ă cut ă la
Craiova. Dimensiunile sale comparabile cu ale Smart-ului de azi, au f ă cut-o ă cut-o inta multor glume mai mult sau mai puţ in in r ă ut ă l nit ţ inta ă ut ăcioase. cioase. Eu chiar am înt â âlnit atunci înainte de 1989 pe cineva care a înt â rziat la serviciu pentru că ni nişte â rziat prieteni mucaliţ i s-au apucat de cu sear ă ş ă şi i-au pus ma şinuţ a sub bara de bă tut tut covoare din parcarea blocului. Dar tocmai pe acest fapt s-a bazat reuşita celor patru de a ajunge la Bucureşti atunci câ nd nd toţ i ceilalţ i mii de conducă tori tori auto au r ă m peziţ i ămas as înză pezi mpia dună rean reană . în câ mpia Pur şi simplu atunci câ nd nd nu mai puteau înainta, cei patru se dă deau deau jos şi împingeau ma şinuţ a sau o luau pe sus. Astfel cu multe pauze şi muncă manual manuală au au reuşit totuşi să intre intre în Bucureşti câ nd nd toţ i ceilalţ i nu au mai putut. Datorit ă dimensiunilor, greut ăţ ii şi a consumului L ă ă dimensiunilor, ăţ ii ăstun-ul stun-ul a fost poate cea mai eficient ă ma şină de de serie care a circulat vreodat ă pe şoselele Româ niei. niei. ă ma ă pe Să ne ne reamintim ce spunea cel mai mare inventator rom â n în via ţă ţă , domnul Iustin Capr ă despre automobile: „Am observat că î ă despre ă în majoritatea automobilelor circulă un un singur om sau doi, greutatea automobilelor este în medie de 1.000 kg, din care numai 10% reprezint ă masa utilă . Dacă se se ia în ă masa considerare randamentul scă zut zut al motor ului termic, bilan ţ ul ul energetic este 23% util, 97% – energie „folosit ă î ă în special pentru distrugerea mediului t or”. Numă rul rul automobilelor cre şte vertiginos, mult mai repede dec â t înconjur ă ător”. carosabilul, care trebuie smuls din terenul agricol. Ing. Radu Manicatide afirma „automobilul, a şa cum este construit, reprezint ă o crimă ecologic ecologică , în 1930 că „automobilul, ă o economic ă ş ială ” „ ă şi chiar spa ţ ţ ial De altfel ineficienţ a automobilelor o vedem pe toate şoselele lumii, iarnă de iarnă . Dacă automobilul automobilul ar fi mai u şor, ar fi dotat cu motoare mai economice şi mai puternice, (de randament mai mare) ar avea un sistem de rulaj care să nu patineze pe ză pad padă . Într-un cuv â nt ma şina ar fi mai eficient ă dacă în locul â nt ă dac roţ ilor ilor ar avea şenile (nu neapă rat rat metalice ci din cauciuc dur) dacă partea partea de dedesubt a ei ar fi asemă nă toare toare fundului unei bă rci, rci, pentru a putea aluneca pe ză pad padă ş motorul ei ar produce 20 cai putere pe Kg fa ţă de unul câ t ă şi dacă motorul ţă de produce acum. Dar asemenea vehicule sunt interzise civililor, fiind folosite cu neruşinare doar de militari. Exist ă un vehicul care chiar că este este indiferent la z ă pezi pezi şi viscole, la nisip ă un tre armat ă şi la apă , dar şi acesta-i folosit tot numai de c ă tre ă. Anume vehiculul pe pernă de de aer. este dotat cu motorul clasic cu ardere internă , ceea ce-l Şi asta pentru că este face foarte greu şi un mare consumator de energie. De altfel pă rerea rerea mea personală este este că viitorul viitorul în transportul pe sol este al vehiculelor mici şi foarte mici. Şi sunt convins în ciuda faptului că oficialii oficialii acestei planete în lă comia comia lor nemă surat surat ă continuă s să promoveze promoveze şi să sprijine sprijine ă continu producţ ia ia de automobile mari cu motoare puternice. Normal, că ci ci cu câ t
acestea consumă mai mai mult carburant, cu at â ât le cresc lor conturile. A se vedea volumul precedent. De aceea propun: Rotile. rii mijloacelor de transport sunt mai multe c ă i. i. În ideea eficientiză rii Scă derea derea greut ăţ ii lor, creşterea puterii motorului, sc ă derea derea consumului lui, ăţ ii creşterea vitezei de deplasare. Pentru scă derea derea greut ăţ ii se recurge la construcţ ia ia şasiurilor şi a ăţ ii caroseriilor din materiale compozite, mai u şoare, precum şi la eliminarea pă r rţ a masei celor folositoare. ţ ilor ilor nefolositoare şi micşorarea maximă a motorul este unul magnetic, se va renunţ a la tot ce În ideea aceasta, dacă motorul sistemele auxiliare ale motorului clasic, cum ar fi filtre, sisteme de înseamnă sistemele r ă cire, sisteme de distribuţ ie, ie, etc. Precum şi o simplificare a transmisiei. ă cire, Dar ce ar fi dacă s-ar s-ar renunţ a cu totul la motor şi în acest caz ar dispă rea rea fireşte şi toat ă ă transmisia. transmisia. F ă ră motor motor şi f ă ră transmisie n. Roţ ile. ile. Ele pot fi construite ă r ă ă r ă transmisie ne r ă ă mâ n. av â nd motorul integrat. â nd Iat ă roat ă magnetică autopropulsat autopropulsat ă pe care am ă mai mai jos o primă roat ă magnetic ă pe conceput-o a fi folosit ă ruţ uri uri şi la. Orice are roţ i: i: ă la la biciclete că ru Butucul, format dintr-un disc cu axul roţ ii, ii, poart ă mai multe şine radiale ă mai (funcţ ie ie de puterea magneţ ilor ilor şi de câ t de mulţ i vrem să folosim folosim -se stabile şte câ te te şine) Pe aceste şine sunt fixa ţ n ţ i trei sau mai multe r â ânduri duri de magneţ i care formează cercuri cercuri concentrice. Pe roat ă sunt tot at â t ea cercuri de magneţ i. i. Magneţ ii ii sunt a şeza ţ ă sunt âtea ţi at â ât pe cu o înclinare de 25 pâ nă la la 35 de grade. Sunt fixa ţ şine câ t şi pe roat ă ă cu ţi cu acela şi pol pe suport, astfel încâ t atunci câ nd nd cei de pe şină sunt sunt alinia ţ ţ i cu cei de pe roat ă rti. În poziţ ie ie de repaus magneţ ii ii de pe şine se ă, aceasta se va înv â â rti. află î n ă între r â ândurile durile de magneţ i de pe roat ă ă . magneţ ii ii să stea stea în Şinele au pe capete spre centru un resort care oblig ă magne poziţ ie ie de repaus. Pe interior pe circumferinţ a butucului este un cerc metalic cu dinţ i (se vede cu gri) care se află î rei şine cu magneţ i. i. De aceast ă ă în capul fiecă rei ă piesă este este prins un cablu de fr â – cu roşu – care trece printr-o gaur ă din â nă – ă din butuc şi se duce la manet ă pornim roata ă. În momentul în care vrem să pornim str â n nd prin intermediul cablului cercul care ângem gem pur şi simplu maneta, tr ă ăg â nd se va roti şi va obliga şinele să alinieze alinieze magne ţ ii ii de pe butuc în fa ţ ţa celor de pe roat ă ajut ă t oare, în locul celei ă. Pentru utilizarea la biciclet ă ă se se va folosi ca roat ă ă ajut ătoare, din fa ţă magneţ ii ii nu sunt alinia ţ i. ţă . Roata se poate roti liber dacă magne ţ i. Dacă vrem vrem să facem facem un vehicul cu patru asemenea roţ i, i, toate cablurile se adună î ă într-unul singur care vine la manet ă ă. A doua roat ă autopropulsat ă are în ea un motor magnetic simplu cu 35 ă autopropulsat ă are de magneţ i la fel ca cel de la pagina 51, cu diferenţ a că statorul statorul e la interior iar rotorul la exterior. Statorul alunecă pe pe axul roţ ii ii pe o pană , acţ ionat ionat fiind printr-o p â rghie rghie acţ ionat ionat ă pe furcă î n ă de de un cablu de fr â â nă . (se vede cu gri fixat ă ă pe ă în st â ânga). ga).
Rotorul este fixat pe o parte într-un rulment, iar pe cealalt ă parte la ă parte circumferinţ a lui are un cerc care se sprijină pe pe trei rulmenţ i purta ţ ţi de o piesă de Y care are între cele trei bra ţ pe axul roţ ii. ii. în formă de ţ e o gaur ă ă prin prin care intr ă ă pe Dacă vom vom folosi roata pe teren accidentat sau va suporta sarcini mai mari acest suport în Y poate fi înlocuit cu unul în X – pe patru rulmen ţ i roata va fi mai solidă . Este o soluţ ie ie constructiv ă oarecum ciudat ă ă oarecum ă , dar este foarte solidă şi ofer ă posibilitatea integr ă r ii motorului pe o roat ă de biciclet ă normală , că reia reia i ă posibilitatea ării ă de ă normal se elimină butucul. butucul. În locul acestuia va fi cercul de pe rotor. Se vor folosi spiţ e mai scurte cu raza noului butuc constituit din statorul motorului. Dacă ve veţ i analiza un pic desenul veţ i vedea că nu nu e foarte complicat, în ciuda aparenţ elor. elor. Priviţ i: i: Roata poate fi folosit ă ca roat ă ajut ă t oare la biciclet ă ă ca ă ajut ătoare ă . Şi aceasta se roteşte liber câ nd nd nu e pornit motorul ei. De asemenea poate fi folosit ă pentru motorizarea a numeroase alte ă pentru vehicule pe roţ i, i, începâ nd nd de la trotinete, triciclete, pentru copii şi nu numai, pâ nă la la vehicule pe patru roţ i. i. La fel ca şi la precedenta, dacă se se folosesc două sau sau mai multe, cablurile acestora se vor conecta toate la unul singur, în felul acesta comandâ ndu-se ndu-se simultan toate roţ ile. ile. Pentru construcţ ia ia roţ ilor ilor autopropulsate se mai poate folosi cu deplin succes motorul lui Christopher Mark Gitzen. Biciclete şi trotinete Acum câţ iva iva ani câ nd nd am v ă z ut prima dat ă o trotinet ă echipat ă cu motor ăzut ă o ă echipat ă cu cu ardere internă am am fost foarte încâ ntat. ntat. Mie, cel puţ in, in, mi se pare solu ţ ia ia ideală pentru pentru transportul urban. Faptul că î iei a ă în ultimul timp în ciuda apariţ iei numeroase modele de biciclete care mai de care mai bune şi mai frumoase, sau poate tocmai de aceea, a crescut şi numă rul rul furturilor acestor vehicule. Şi dacă -i prindă pe pe aceşti hoţ i, i, acum înainte de 89 se mai ocupa cineva s ă î ă încerce să -i nu mai interesează pe pe nimeni acest aspect al vieţ ii ii citadine cotidiene. Am un amic că ruia ruia i-a fost furat ă să pt pt ă ni după ce ce a cumpă rat-o, rat-o, ă bicicleta bicicleta la două s ă mâ ni din fa ţ ţa unui mare supermagazin, dotat cu camere de luat vederi şi cu pază . • ^^^^ t^^\par Eu, deşi am biciclet ă decâ t dacă ş ă, nu plec cu ea de acasă dec ă ştiu că î ă în situa ţ ia în care o voi încuia undeva pe drum, aceasta nu va sta prea mult ţ ia nesupravegheat ă merg la cineva unde am posibilitatea să o o bag ă, sau doar dacă merg sau în curte. în casă sau De aceea consider că trotineta trotineta este un mijloc de transport ideal. E suficient de mică ş pentru a putea fi luat ă cu ajutorul unei curele, ă şi de uşoar ă ă pentru ă cu pe umă r, r, oriunde te duci. Oricum at â ât bicicleta câ t şi trotineta ca mijloace de deplasare individuale au mult de câştigat dacă sunt sunt motorizate. Din p ă cate cate nu se mai gă sesc sesc motoare de biciclet ă seau odat ă totuşi se ă , a şa cum se gă seau ă . Iar dacă totu gă se seşte pe undeva vreunul, e de producţ ie ie str ă i nă (deci (deci piese şi întreţ inere inere ăin
problematică ) şi pe deasupra e suficient de scump, pentru ca, cu banii pe care i-ai da pe al să po poţ i să -ţ i iei o motociclet ă ă . De aceea propun motorizarea magnetică . Şi în acest scop am conceput două motoare motoare mici dar puternice, care pe deasupra au încorporat în interior un dinam în scopul asigur ă r ii energiei electrice necesare semnaliz ă rii. rii. Motorul este ării construit ca motor magnetic simplu cu ambreiaj rac. Pentru amă nunte nunte studia ţ ţ i cu atenţ ie ie desenul de la pagina 101. Comanda ambreiajului se va face prin intermediul unei manete care printr-un cablu va ac a cţ iona iona o pâ rghie rghie ce va apă sa sa pe bila din capul axului motorului. Poziţ ia ia normală trebuie trebuie să fie fie debreiat. Astfel în timpul deplasă rii rii vom ţ ine ine motorul ambreiat din manet ă nd vom ă , iar câ nd lua mâ na na de pe manet ă pentru a acţ iona iona manetele de fr â ă pentru ânare, nare, motorul va debreia. În acest fel ne va fi u şurat ă at â ă at â t pornirea câ t şi utilizarea motorului. Dimensiunile constructive ale acestui motor nu vor depăşi 15 cm. diametru şi aceia şi grosime. Şi se vor folosi magne ţ i de 8 x16 mm. care au for ţ a ţa de peste 1 kg. Dacă va va fi construit îngrijit cu distanţ a foarte mică între stator şi rotor, va furniza câţ iva iva cai putere. (a se consulta tabelul de la pagina 55) Acum câ teva teva cuvinte despre generatorul electric încorporat. Solidar cu rotorul, la mică distan distanţă de de el se va mai monta un disc din material nemetalic. Pe acesta se vor fixa prin lipire cu adezivi gen poxipol sau superglue, radial, la distanţă egal egală mai mai mulţ i magneţ i, i, cu aceia şi polaritate spre exterior. În timpul funcţ ion ionă rii rii motorului aceşti magneţ i trebuie să treac treacă la la maximum 3 mm. de un numă r de 6 bobine înseriate, fixate pe capacul interior al motorului şi bobinate fiecare pentru a furniza 2 V cu grosimea grosimea firului de 1 mm. În felul acesta vom obţ ine ine în timpul funcţ ion ionă rii rii motorului puterea de 60 W la tensiunea de 12, suficient pentru a putea folosi la far bec de autoturism. Ce nu apare în desen este faptul că motorul motorul trebuie prev ă zut cu o pâ rghie rghie ă zut care să deplaseze deplaseze statorul din poziţ ia ia oprit în poziţ ia ia pornit şi invers. Se porneşte motorul aducâ ndu-se ndu-se statorul în poziţ ia ia pornit, după care care ne urcă m pe biciclet ă torul de viteză pe pe prima poziţ ie ie şi ă aducem aducem schimbă torul ambreiem, urmâ nd nd ca pe mă sur sur ă ce ne deplasă m să trecem trecem în treptele ă ce superioare de viteză . După fiecare fiecare debreiere, dacă ne-am ne-am oprit pe loc, vom aduce schimbă torul torul în prima viteză şi abia apoi vom ambreia din nou. Al doilea motor conceput tot pentru motorizarea bicicletelor trotinetelor şi tricicletelor, este urmă torul: torul: E asemă nă tor. tor. Dar nu va mai fi perfect rotund, în ciuda faptului că va va avea acelea şi dimensiuni. Datorit ă faptului că generatorul generatorul lui electric este ă faptului integrat statorului, carcasa va trebui să aib aibă forma forma adecvat ă acestui fapt. ă acestui Generatorul e format dintr-o singur ă bobină , care este a şezat ă pe un ă bobin ă pe miez ce intr ă î i. După cum cum se vede al doilea cap ă t al ă în locul unuia dintre magne ţ i. miezului se a şează deasupra deasupra magnetului vecin asigur â n ându-se du-se în felul acesta închiderea liniilor magnetice. >obina se va bobina pentru 6 volţ i cu fir de 1mm. Sau pentru 12 volţ i cu fir de 0,5mm. Sau tot de 1 mm. dac ă avem avem loc în carcasă .
De asemenea şi acest motor va avea pâ rghie rghie pentru pornire (nici la acesta nu am mai figurat-o) şi va fi exploatat la fel ca şi precedentul. La ambele motoare se va fixa pe ax un pinion mic – 10 dinţ i, i, care va angrena prin lanţ pe pe cea mai mare foaie pedalier ă pedalier ă se ă . Foaia mică pedalier ă se înlocuieşte cu un pinion de 12. Care va angrena pe blocul de pinioane de pe roat ă trepte. Prima va fi de ă. În felul acesta avem o demultiplicare în două trepte. 44/10=4,4, iar a doua va fi cuprinsă între 1,3 şi 3 În caz că motorul motorul va avea 1500 rota ţ i i iar roata circumferinţ a de 1,5m., viteza atinsă va va fi între de 10,2 şi ţii 23,6 Km. /or ă roata va fi de 2 m. în circumferinţă vitezele vitezele cresc cu un ă. Dacă roata sfert. Iar dacă tura tura ţ se poate ajunge la viteza ţia ia e de 2000 cu un alt sfert adică se minim ă de de 15 km/or ă ş de 35 km/or ă ă şi maximă de ă . Deoarece at â ia unui motor magnetic depind în egală â t puterea câ t şi tura ţ ţ ia mă sur sur ă ilor şi de distanţ a dintre ei – respectiv de distanţ a ă de de puterea magneţ ilor dintre stator şi rotor, aceste valori sunt doar informative, eu neav â n ând d cum calcula real un motor ce poate fi construit diferit de dou ă persoane persoane diferite. De aceea după construc construcţ ia ia motorului se va determina ce tura ţ ie are şi în ţ ie funcţ ie ie de aceasta se va dimensiona transmisia transmisia în urmă toarele toarele condiţ ii. ii. Blocul de pinioane cu schimbă torul torul aferent trebuie să r r ă funcţ ional, ional, iar viteza ăm â nă func maximă atins atinsă de de biciclet ă nu depăşească 35 35 -40 km/or ă ă (sau (sau alt vehicul) să nu ă , astfel încâ t cea minimă s să fie fie undeva la 5 – 7 Km/or ă ă . Acum să vedem vedem şi două propuneri propuneri de vehicule individuale de transport care ar putea fi motorizate cu unul din aceste două motoare: motoare: Primul: Este o trotinet ă de biciclet ă ă , care are o şa normală de ă, ce se poate cobor î. De asemenea şi ghidonul poate fi rabatat (ca la orice trotinet ă ă, nu?!). Este totuşi gâ ndit ndit ă ca o trotinet ă e calculat corect, după rabatarea rabatarea ghidonului şi ă ca ă şi dacă e cobor â r ea şeii trebuie să poat poat ă fi luat ă de ghidon ca de un m â ner ner pentru a o ârea ă fi ă de duce cu noi. Eu am gâ ndit ndit a fi construit ă cu o greutate maximă de de 6 – 7 Kg. ă cu Al doilea vehicul este: La fel ca şi precedentul se vrea a fi un u n vehicul practic. Este după cum cum se vede o trotinet ă – triciclu, care se rabatează complet, complet, ghidonul este articulat ă – culcâ ndu-se ndu-se înspre spate, în vreme ce platforma se ridică ş ă şi se aduce spre fa ţă ţă . Nu am figurat dar platforma are un suport de sprijin care se rabatează la la r â ndul lui înspre una din laterale, pentru a permite ca roţ ile ile din spate să vin vină â ndul spre fa ţă pe lâ ng ngă cea cea mare. Se va construi (de că tre tre cei care pricep ce este ţă pe leala aceasta de roţ i) i) pentru a atinge viteza maxim ă de de 25 Km/or ă încurcă leala ă. Şi av â nd o greutate de maximum 10 Kg. â nd Că rucior rucior şi scaun de handicap Probabil că multe multe mame sunt uneori exasperate de faptul că î ă în ora şele româ ne neşti care au o sumedenie de obstacole at â câ t şi pe ât pe partea carosabilă c trotuar, oboseala împingerii unui că ru ruţ e e cam mare. Şi-ar dori ele atunci un că ru ruţ care, care, mă car car o parte din drum, dacă s-ar s-ar putea, să mearg meargă singur. singur. Ei bine acest lucru se poate rezolva foarte simplu şi uşor cu ajutorul unui motora ş magnetic. Iat ă cum: ă cum:
Se va monta pe şasiul că ru ruţ ului ului un suport în formă de de L care să sus susţ in ină at â ât motora şul câ t şi axul primei trepte de transmisie. Motorul va fi unul de genul celor de la capitolul precedent, cu ambreiaj rac, dar va fi mai mic. Maneta de ambreiaj va lucra tot pe poziţ ia ia normal debreiat şi va fi montat ă pe ghidonul ă pe că ru ruţ ului. ului. Se va calcula transmisia în a şa fel încâ t viteza de deplasare a că ru ruţ ului ului să fie fie de 4 – 5 Km la or ă ă . Poate fi dotat cu un grup de pinioane cu trei pinioane şi schimbă torul torul aferent care să permit permit ă 3 viteze de deplasare, toate în ă 3 jurul valorii de mai sus. Adică . de la 3 pâ nă la la 6 Km pe or ă ă . De asemenea în acest caz se va prevedea, mă car car pe una din roţ i şi o fr â ân ă , tot de biciclet ă ă . Un alt domeniu în care se poate folosi cu succes aceast a ceast ă variant ă de ă variant ă de motorizare ar fi cea a scaunelor de handicap. Este foarte greu mai ales a les în Româ nia nia unde nu sunt respecta ţ i, pentru handicapa ţ se deplaseze sau să ţ i, ţ i să se aibă acces acces în tot felul de locuri. De la faptul c ă nu nu toate trotuarele şi trecerile de pieton sunt dotate cu rampe, sau dacă sunt sunt acestea sunt necorespunză toare toare (aceia şi situa ţ ie şi la instituţ ii). ii). De altfel am observat la multe instituţ ii ii rampe ţ ie f ă c taie de joc, probabil tocmai cu scopul descurajă rii rii petentului ăcute ute în bă taie handicapat să -şi caute drepturile. În plus unii dintre handicapa ţ ţ i au diferite grade de handicap şi la partea superioar ă a corpului, nu doar la cea inferioar ă ă a ă , caz în care cu at â ât mai mult se impune necesitatea folosirii unui scaun motorizat. Din p ă cate cate la noi în ţ ar ar ă ă aceste scaune, pe lâ ng ngă faptul faptul că nu nu se gă sesc, sesc, sunt şi exagerat de scumpe. În plus chiar dacă reu reuşeşti să achizi achiziţ ionezi ionezi un asemenea scaun, întreţ inerea inerea acumulatorilor şi în general a întregii sale motoriz ă ri ri descurajează pe pe oricine. La noi nu cred că -ţ i permite vreun handicapat să aib aibă pe pe lâ ng ngă asistent asistent ă (dacă ă (dac inerea scaunului. şi-o permite şi pe aceasta!) şi mecanic angajat pentru întreţ inerea Iat ă ă deci deci ce propun: După cum cum se poate vedea exact acela şi tip de montaj, dar exist ă nişte ă ni deosebiri esenţ iale. iale. Pentru a putea îndeplini necesit ăţ ile pacientului, motorul va ăţ ile fi unul asemenea celui de pe biciclete, (de la paginile 156 şi 157) cu ambreiaj rac şi generator încorporat. Se va monta şi o baterie de acumulator încă rcat rcat ă de ă de generatorul motorului. Scaunul va mai fi dotat cu fr â schimbă tor tor ân ă , cu manet ă ă schimb de viteze şi fireşte cu sistem de semnalizare luminoasă . Practic un mic automobil cu un singur loc. Transmisia se va face exact ca la biciclet ă ă, calculâ ndu-se ndu-se posibilitatea deplasă rii rii cu mai multe viteze cuprinse între 2 – 3 km pe or ă pâ nă la la 15 – 20 km pe or ă ă p ă . Iarna pe ză pad padă De câţ iva iva ani au pă truns truns şi pe la noi „snow mobilele” acele motociclete cu t ă l pici pe fa ţă ş sub şa, care sunt motorizate de motoare puternice ălpici ţă şi cu o şenilă sub care fac mult zgomot. Nu propun înlocuirea motorului acestora, deşi se poate face ca orice motor, ci propun ceva mai simplu şi mai atractiv at â ât pentru copii câ t şi pentru gospodarii din satele de munte. În unele zone din Ardeal se mai înt â lneşte încă â lne o să niu niuţă care care are în partea din fa ţă un fel de ghidon cu t ă lpici. ţă un ă lpici.
Ei bine propun ceva asemă nă tor tor şi anume o şenilă tractoare tractoare adaptabilă pe orice să niu niuţă . Iat ă cum: ă cum: După cum cum se vede, modificarea să niu niuţ ei ei const ă î ă în construirea altui blat mai lung de forma din imagine, eventual şi cu spetează . În capă tul tul din fa ţă ţă în centrul limbii îngustate a blatului se dă o o gaur ă î un inel ă în care se fixează un metalic executat dintr-o ţ eav eav ă î reia s-a sudat un fel de şaibă cu cu ă în capul că reia diametrul interior c â t ţ eava eava şi av â n uri pentru fixare cu şuruburi în ând d patru gă uri lemnul blatului. Aceasta va fi caseta rulmentului prin care va trece axul ghidonului şi totodat ă ă axul axul tractor al şenilei. Rulmentul, axul şi caseta se v ă ă d cu albastru şi nuanţ e de gri în desen. Pe capă tul tul de sus al axului se va fixa un ghidon. Partea de jos va fi sudat ă de ă de cadrul ce înconjoar ă fie fixat ă şenila (cu verde deschis). Acest cadru trebuie să fie demontabil pe şasiul şenilei, în punctul de echilibru al acestuia, pentru a se putea demonta şenila în vederea schimbă rii rii covorului de cauciuc al ei. Acesta se face din cauciuc de câţ iva iva mm. pe care la distanţ e egale se fixează cu cu şuruburi, cornier câ t lăţ imea imea lui. Între corniere, de o parte şi de alta se dau gă urile urile pă trate trate în care se vor angrena dinţ ii ii roţ ilor ilor tractoare, cele care sunt angrenate de motor. Cilindrul întinz ă torului torului se va construi la fel ca cilindrii tractori de la toc ă toare, toare, doar că fire fireşte nu va avea pe el cornirere sudate. Eu am figurat doar ca idee un resort, dar acest întinz ă tor tor ar fi bie să fie fie construit cu un resort reglabil cu ajutorul unui şurub. Se poate folosi resortul suspensiei de cadru de la biciclet ă ă . La fel ca toate celelalte vehicule motorizate cu de pâ nă acum acum se vede că are motorul magnetic cu verde, prima treapt ă de demultiplicare a vitezei cu roz ă de şi a doua cu portocaliu. Motorul va avea ambreiaj rac lucr â nd pe poziţ ia ia normal debreiat. Aceast ă â nd ă tractoare este, după p pă rerea rerea mea extrem de utilă î şenilă tractoare ă în zonele de dealuri şi de munte, mai ales unde ninge mult şi iarna se menţ ine ine mai mult de 6 luni pe an. Un bun mecanic va pricepe imediat cum st ă nd desenul şi ă treaba treaba analizâ nd va şti ce trebuie f ă c ăcut. ut. Automobilele Acum am să v v ă spun ceva ce o să v v ă surprindă pe pe toţ i. i. Deşi pare de ă spun ă surprind necrezut la prima vedere, chiar şi un motor de autoturism, fie că este este Otto sau Diesel, poate fi transformat într-un motor magnetic. Din pă cate cate deşi poate că va va deveni mai eficient în privinţ a raportului putere/greutate, îşi va pă stra stra totuşi caracteristica de eficienţă sc scă zut zut ă ci ă , că ci nu se va uşura decâ t cu maximum jumă tate tate din greutatea întreaga ma şină nu motorului. Toţ i ştim că motorul motorul cu ardere internă î ă în principiu e format dintr-un arbore cotit, care este acţ ionat ionat de pistoane, care la r â n ândul dul lor sunt puse în mişcare de explozii repetate ale amestecului carburant, în camera de ardere din capul pistonului. Mai ştim că coordonarea coordonarea funcţ ion ionă rii rii lui, adică ordinea ordinea
aliment ă r ii şi iniţ ializ ializă rii rii exploziilor este comandat ă tot de la arborele cotit ării ă tot printr-o transmisie cu roţ i dinţ ate ate sau cu lanţ numit numit ă sistem de distribuţ ie. ie. ă sistem De asemenea ştim că motorul motorul are nevoie de ungere şi că datorit datorit ă ă frecă rilor rilor şi uzurii motorului uleiul se murd ă re reşte şi trebuie filtrat. Mai ştim că datorit ă exploziilor din camerele de ardere motorul se încă lze lzeşte şi trebuie r ă c ă exploziilor ăcit, it, mai ştim că are are nevoie de un rezervor de carburant şi de o pompă care care să -l -l aducă la la motor, că acolo acolo îi mai trebuie deasupra motorului o instala ţ ie de ţ ie admise a aerului şi una de amestecare a acestuia cu carburantul – carburatorul sau injectorul, că gazele gazele rezultate în urma exploziilor trebuie eliminate, că ele ele poluează , că sunt sunt fierbinţ i şi cam toate cele multe şi rele ale automobilului. Iat ă acum ce am putea face pentru a transforma un motor cu ardere ă acum internă î rui piston, pe toat ă î imea camerei ă într-unul magnetic. În capul fiecă rui ă înă lţ imea de ardere, (deci pâ nă la la acela şi nivel cu garnitura de chiulasă ) se montează prin prin lipire grupuri de magneţ i sau doar unul, dar mare – dacă avem avem de unde-l procura – care să umple umple aproape toat ă ngă ă camera. camera. Se pun în picioare, unul lâ ng celă lalt. lalt. Şi se aleg de aceia şi înă lţ ime ime cu camera de ardere. Astfel fiecare piston devine un magnet mare. Aceşti magneţ i, i, atenţ ie ie nu trebuie să ating atingă de de loc că ma ma şa cilindrului. Se elimin ă chiulasa chiulasa şi în locul ei se montează un un ax care va avea pe el montat în dreptul fiecă rui rui cilindru un magnet, sau un grup de magneţ i de exact aceia şi dimensiune şi putere cu cei din capul pistonului. Grupul de magneţ i din capul pistonului va totaliza poate c â teva teva zeci de kg for ţă ţă . La fel şi cei de deasupra lor. Magneţ ii ii de pe piston trebuie ca la punctul maxim superior, s ă stea la doar doi trei mm. de magne ţ ii ii de pe axul distribuţ iei. iei. În acel moment aceste perechi de magneţ i se vor respinge. În momentul corespunz ă tor tor punctului maxim inferior, magne ţ ii ii de deasupra blocului motor trebuie să fie fie orienta ţ ţi atractiv, deci cu polul opus momentului maxim superior. Distribuţ ia ia va lucra la fel, adică ei ei fiind monta ţ iei se vor ţi pe axul distribuţ iei roti deasupra cilindrilor a şezâ ndu-se ndu-se câ nd nd şi cum trebuie, pentru a-i respinge sau a-i atrage pe cei din capul pistoanelor. Axul distribuţ iei iei cu tot cu magne ţ ii ii să i trebuie să poat poat ă fi rabatat în ă fi lateral în momentul opririi motorului, pentru a elimina strasul dintre magne ţ i. i. Restul. Se renunţă la la rezervorul de carburant, la sistemul de alimentare, la sistemul de r ă c ăcire, ire, la filtrul de aer. Iat ă un desen de principiu a ceea ce am spus: ă un Am şi o a doua metodă de de transformare a unui motor cu ardere internă într-unul magnetic. Iat-o: 168 Acesta-i un manuscris şi se supune legisla ţ iei drepturilor de autor şi ţ iei conexi De ast ă dat ă magneţ ii ii de deasupra cilindrilor vor fi monta ţ ă dat ă magne ţi fix, iar între ei şi cilindru vor intra la momentele cheie, comandate de un arbore cu came cu nişte solenoizi, ni şte ecrane din miumetal. Astfel magneţ ii ii se vor împreună cu respinge câ nd nd ecranele vor ieşi în lateral şi se vor putea apropia atunci c â nd nd
ecranele se vor interpune între ei. R ă ne de rezolvat eliminarea stresului ă mâ ne magneţ ilor ilor în perioadele de oprire a motorului. Veţ i spune că aceste aceste idei nu sunt valabile pentru că un un motor cu ardere internă , datorit ă exploziilor e foarte puternic. V ă î ă exploziilor ă întreb. Câ t de puternic? Câ t de puternică crede credeţ i că poate poate fi explozia a câţ iva iva centimetri cubi de amestec carburant câ t are o camer ă de ardere. Probabil. În funcţ ie ie de construcţ ia ia ă de motorului c â teva teva zeci de kg. Şi dacă tot tot nu v ă ndiţ i-v i-v ă la ă vine vine a crede mai g â ndi ă la randamentul scă zut zut al motorului cu ardere internă , la raportul lui foarte mic atunci v ă veţ i r ă z gâ ndi. ndi. Mai între greutate şi puterea furnizat ă ş ă şi poate că atunci ă ve ăzg gâ ndi ndiţ i-v i-v ă la magnetul de 5 x 5 x2,5 cm, care are for ţ ă la ţa de 100 kg. ^fc^^l E foarte posibil ca magneţ ii ii a şeza ţ nd ţi pe capul pistonului totalizâ nd aproape acela şi volum cu câ t are camera de ardere opuşi fiind unora la fel de puternici, a şeza ţ iva milimetri distan ţă s să aib aibă o o putere de ţi la doar câţ iva respingere nu numai superioar ă teva ori mai mare decâ t for ţ ă, ci chiar de câ teva ţ a exploziei pe care o înlocuiesc. Gâ ndi ndiţ i-v i-v ă ă . Pe apă Aici cred că vor vor fi foarte interesa ţ care au ţ i acei dintre dumneavoastr ă ă care pasiunea de a merge la sf â r ş itul să pt pt ă nii la r â âr ă mâ nii âu sau la balt ă ă, iar în concedii prin Delt ă ă Delta r ă ne marele meu regret. Nu am fost niciodat ă acolo. Şi probabil ăm â ne ă acolo. că nu nu voi ajunge niciodat ă av â n ă av ând d în vedere situa ţ ţia ia financiar ă î ă în care m-a adus politica mafioţ ilor ilor de la conducerea ţă rii. rii. Nu sunt pasionat de pescuit. Am mers la pescuit doar de câ teva teva ori în întreaga mea via ţă ţă . În schimb am pasiunea fotografierii naturii, a animalelor în mediul lor. Şi unde este oare mai frumoasă natura natura decâ t acolo. În delt ă ă. De asemenea nici nu ştiu să înot. Deşi poate nu-i t â r ziu să î am ârziu ă înv ăţ ăţ . Pe biciclet ă ă am at să merg merg în jurul v â r stei de 30 de ani. Probabil c ă pe pe la 60 voi înv ăţ înv ăţ ăţ at ârstei ăţ a să merg şi pe apă . Dar asta nu-i un impediment pentru a nu merge în delt ă ă, nu? Doar 90 % din marinarii lumii în urmă cu cu nu mult timp nu ştiau să î ă înoate. Mi-amintesc câ t de ingenioas ă mi mi s-a pă rut, rut, ideea unei bă rci rci pliabile, atunci câ nd nd în urmă cu mulţ i ani, în copilă ria ria mea am gă sit sit un articol într-o revist ă ă pentru pentru tineret. După mul mulţ i ani aveam s ă g gă sesc sesc acea revist ă undeva în casa unui prieten. Şi ă undeva iat ă articolul respectiv pe care vi-l dă ruiesc ruiesc şi dumneavoastr ă pe aceast ă cale: ă articolul ă pe ă cale: „Barcă de de pescuit pliabilă Cu ajutorul unei foi din material plastic poliolefin, a unei bucăţ i de carton gudronat sau linoleum de 1,6 m x 3 m se poate realiza o barc ă foarte foarte simplă . Foaia se pliază (ca (ca în figur ă rcii. Cu ajutorul a ă) pentru a forma coca bă rcii. câ teva teva bolţ uri uri filetate, tot din material plastic, se fixează arm armă turile turile rigide: fundul din placaj, oglinda, banca şi tabloul provei. După utilizare, utilizare, barca se lasă la uscat şi se împachetează , fiind at â ât uşor de transportat câ t şi de depozitat. ATEN Ţ IE! IE! Toate piesele din lemn necesit ă o foarte bună impregnare impregnare cu lac (tip ă o Palux) pentru a se putea usca rapid. Nu se recomandă utilizarea utilizarea metalelor la
confecţ ionarea ionarea bolţ urilor, urilor, pentru a preveni oxidarea lor în timpul depozit ă r ii. ării. Cristian Cr ă c ăciunoiu. iunoiu. „ Din pă cate cate nu v ă mai pot spune cum se numea revista. Atunci c â nd nd am ă mai regă sit-o sit-o la amicul meu, fiind gr ă am fotografiat pagina cu articolul acesta acesta şi ă bit, am plecat. Mai t â r ziu mi-am dat seama că nu nu ştiu cum se numeşte revista şi în ârziu ce an a apă rut. rut. Mai ales pentru cei pasiona ţ ile deltei şi în special pentru ţi de frumuseţ ile fotografiii de natur ă o barcă pliant pliant ă câ t mai uşoar ă este o mană cereasc cerească . ă o ă c ă este ar fi dacă aceast aceast ă barcă ar ar merge şi singur ă Şi ceva peste mana cerească ar ă barc ă pentru ca noi să facem facem fotografii în linişte. ÎN LINIŞ TE?! Bine, dar o barcă care care merge singur ă nu merge în linişte. E zgomotoas ă . ă nu Dacă are are motor electric e mai silenţ ioas ioasă , dar nu complet t ă c ăcut ut ă ş ă şi din pă cate cate acesta are putere foarte mică î ă împinge barca foarte încet şi pe deasupra merge cu acumulatori care se consumă repede. repede. De aceea iat ă cum ceva peste mana cerească este este un motor magnetic. ă cum Care poate fi construit a lucra la orice puteri şi nu are nevoie de carburanţ i, i, de curent electric, nu face zgomot şi e la fel de uşor ca unul electric la puterea unuia cu ardere internă . A şadar iat ă ă . Motor cu zbaturi Propunerea pe care o fac în continuare se refer ă la o pereche de zbaturi ă la motorizate care se pot fixa cu ajutorul unor cleşti cu şurub pe marginea bă rcii, rcii, la fel cum se fixează ma ma şina de tocat pe mas ă . Iat ă ă : A ţ rţţ ţ r ţ ţ l motor format d «fapt dintr-o panKri* rin mntrmrrcu ih. Ittiri în form* d» C*uş ce foloaasc icelnţ l ttp da maiormagnolie ca» l ptntru bicicleta, rata ide» l parttru utilizarea în locuri unde apa 0 puţ in in jdinta. cu ragâ lii lii sau bolovani, mâ loasa, loasa, ele, condiţ ii ii în c are un motor cu o 11 « îu b nivelul fund u 1 ni bâ «c «c i i poslc I i dislm î u ş or. Motoarele folosite vor fi două motoare motoare simple ca cel de biciclet ă r ă ă, dar f ă ăr ă generator şi f ă ră ambreiaj. rghia de pornire care pune statorul în r â n ă r ă ambreiaj. Pâ rghia ând d cu rotorul va fi astfel poziţ ionat ionat ă poat ă fi acţ ionat ionat ă din barcă cu cu maximă ă încâ t să poat ă fi ă din uşurinţă . Pe axul motorului se montează dou două ro roţ i cu zbaturi f ă cute din că uşe ă cute de polonic, sau orice alte obiect cu formă asem asemă nă toare. toare. Motora şele sunt mici, cleştii trebuie prev ă z uţ i cu posibilitatea de a fi demonta ţ ăzu ţ i şi se vor dimensiona ie de grosimea bordajului bă rcii. rcii. în funcţ ie Motoarele se prind pe marginile bă rcii rcii în partea dinspre spate, se pornesc simultan iar direcţ ia ia se ţ ine ine oprind pentru scurt timp motorul din partea unde vrem să vir vir ă m ăm. . Barca astfel echipat ă este silenţ ioas ioasă ş poate să se se ă este ă şi are avantajul că poate deplaseze în ape a că ror ror fund este la doar câţ iva iva centimetri sub fundul bă rcii. rcii. Motor jet cu pompă Tesla Tesla
Un motor mai complicat şi de putere mai mare, dar tot silen ţ ios ios (de fapt toate motoarele magnetice sunt silen ţ ioase!) ioase!) şi care de asemenea dă posibilitatea deplasă rii rii pe ape foarte pu ţ in in adâ nci. nci. Iat ă -l: ă -l: Se construieşte o pompă Tesla Tesla a că rei rei carcasă s să fie fie solidar ă cu a ă cu motorului magnetic. Dimensiunile ei sunt în funcţ ie ie de puterea motorului şi de mă rimea rimea bă rcii, rcii, (pentru o barcă mic mică fiind fiind suficient ă una cu rotorul de 20 cm ă una diametru). Admisia pompei trebuie ca atunci c â nd nd este montat ă pe barcă s să se se ă pe afle sub nivelul apei, admisia trebuie să intre intre câ t mai etanş posibil într-un tub care înconjoar ă barca pe o jumă tate tate din lungimea ei ca în imagine. Tubul poate ă barca fi f ă cut din PVC de instala ţ aibă fiecare fiecare gur ă de ă cut ţie ie sanitar ă ă. El trebuie să aib ă de admisie aplatizat ă ş rcii, dacă se se poate chiar ă şi câ t mai apropiat ă ă de de bordajul bă rcii, să -l -l atingă . Va apă rea rea astfel efectul Coandă care care va uşura absorbţ ia. ia. De asemenea gura de admisie trebuie să fie fie apropiat ă de suprafa ţ ă de ţa apei, pentru a nu risca să absoarb absoarbă gunoaie gunoaie de pe fundul apei şi pe ambele pă r rţ ţ i va fi prev ă z ut ă cu sit ă contra gunoaielor plutitoare de mici dimensiuni. ăzut ă cu ă contra Efectul Coandă , împreună cu cu absorbţ ia ia apei din imediata apropiere a bordajului vor uşura semnificativ înaintarea bă rcii, rcii, datorit ă ă depresiunii depresiunii create în fa ţă ţă . Evacuarea din pompa Tesla va fi deasupra nivelului apei la doar câţ iva iva centimetri de nivelul apei şi va bate în suprafa ţ ţ a apei. Evacuarea se va face printr-un ajutaj c â t mai drastic, care s ă asigure asigure mare presiune de aruncare a apei. Pompa împreună cu cu motorul sunt fixate pe o plac ă cu cu posibilitatea de a fi r ă sucite în ambele sensuri câ te te 80 – 85 de grade. ă sucite Motorul va fi unul multisecţ iune, iune, câ t mai puternic posibil, va avea fixat pe el o pâ rghie rghie pentru r ă sucire şi de asemenea va avea câ t mai uşor accesibilă ă sucire pâ rghia rghia de pornire şi oprire. Placa pe care se r ă s ăsuce uceşte liber motorul cu pompa şi pe care este fixat ă ă puternic şi tubulatura de admisie, va fi prev ă zut ă cu doi cleşti cu şurub ă zut ă cu necesari fix ă r ii motorului pe pupa bă rcii. rcii. ării Acest motor poate fi construit în configura ţ ţia ia aceasta oricâ t de puternic, asigur â nd mari viteze de deplasare, cu câ t puterea lui va fi mai mare. Să nu nu â nd uit ă ăm de randamentul pompei Tesla care e de 20 cai putere pe kg. Motor cu elice Pentru ape adâ nci nci r ă ne în continuare spre a fi folosit cu succes ăm â ne motorul cu elice. Sunt foarte pu ţ ini, ini, chiar şi în r â ndul pescarilor cei care sunt â ndul conştienţ i că motorizarea motorizarea unei bă rci rci e unul din cele mai simple lucruri. E suficient să ai ai un motor, s ă -i -i pui un ax lung şi în v â rful lui o elice şi gata, ai â rful motorul bă rcii. rcii. De altfel prin Asie exist ă acele ambarca ţ ă acele ţiuni iuni numite şampane care au motoare cu axul foarte lung, elicea fiind montat ă ă direct direct pe axul motorului. De ce cred marea majoritate că e e greu să motorizezi motorizezi o barc ă ? Pentru că este încet ăţ enit ă ideea că realizarea realizarea elicei de barcă este este o ştiinţă sacerdotal sacerdotală , ăţ enit ă ideea a şa cum e turnarea clopotelor şi nu ştiu s-o facă dec decâ t turnă torii torii în bronz, oameni de înalt ă calificare. ă calificare.
Nu-i adev ă nu trebuie neapă rat rat să fie fie f ă c din ărat. rat. O elice de barcă nu ăcut ut ă ă din bronz turnat, ea poate fi f ă cut ă ş cum se face: dWarlta. Din ţ aava aava ă cut ă şi altfel. Iat ă ă cum mieA {A) prin tlceuputmt unei hucA ţ ţ l de eu. 10 cm lunglma ab va tAeebulucul. La JurnAlatea lungimii el. Adtci Ia S cm de- «pale se ludoul pa Interior o eava Lirga se tata o por ţ iune de lungime egal ă şaIda din tabln groaaa |Bj. Om ţ eava ţ iune cu lungi mea vHloarelor pale], caro apoi» dccupvaj; * după conturul conturul pahlorj Cr. Dupa oacupara aj hnliam. KhIii «udaul pe butuc, p* conturul tr ă im cu grtj*. ă im Panlru a h rtipacta lentul de rota ţ ia. 51 implicit de tracţ iune, iune, al alicei [D). Dupa ţ ia. judire ţ l flnHare elicea ar Crepul sa ara In cam ca la F. Uni ol n de montar ă la ă la Q. Deoarece explica ţ iile de pe desenul meu sunt scrise m ă runt runt am să le le ţ iile reiau. Deci, o elice de barcă se se poate executa din două buc bucăţ i de ţ eav eav ă de ă de diametre diferite. Din ţ eava eava de diametru mic se va executa butucul elicei iar din cea de diametru mai mare se vor executa palele. Butucul unei elice de barcă este este format de fapt dintr-o felie de ţ eav eav ă de ă de cca. 10 cm. lungime. La jumă tatea tatea acestei bucăţ i de ţ eav eav ă pe interior se ă pe sudează o o şaibă care care are diametrul exterior egal cu cel interior al ţ evii, evii, iar gaura de diametrul axului pe care va fi montat ă ă elicea elicea respectiv ă ă . Şaiba se sudează bine de jur împrejurul ţ evii evii pe ambele pă r rţ i, cu cordon continuu deoarece prin ţ i, aceast ă ş se va transmite întreaga for ţă de torsiune a motorului. ă şaibă se ţă de Executarea palelor urmează o o cale asemă nă toare, toare, în sensul că se se fac tot dintr-o felie de ţ eav eav ă a vea diametrul mult mai mare, cam de trei ă, dar aceasta va avea ori mai mare decâ t cel al ţ evii evii butucului. Înă lţ imea imea feliei de ţ eav eav ă va fi egală cu cu ă va imea viitoarelor pale. Se deseneaz ă pe pe suprafa ţ evii cele trei sau patru înă lţ imea ţ a ţ evii pale, care se fac după un un şablon pentru a fi c â t mai egale posibil. După ce ce au fost bine trasate, ţ eava eava se taie printre palele desenate pe ea şi se decupează palele. Decuparea poate să fie fie f ă c foarte bine cu ajutorul unui fer ă s ăcut ut ă ă foarte ăstr tr ă ă u pendular că ruia ruia i s-a pus pâ nz nză special specială pentru pentru t ă i at metale. După ce ce avem ăiat toate palele decupate, le poliz ă m pâ nă le le aducem la dimensiune identică . După ce au fost polizate şi par a fi identice, se c â nt nt ă r esc pe un câ ntar ntar câ t mai precis ăresc se aduc la aceia şi greutate. De ce e şi se mai ia de pe conturul lor pâ nă se important să aib aibă aceia aceia şi greutate. Pentru că atunci atunci câ nd nd vor fi montate pe butuc dacă vor vor avea greut ăţ vibra ţ ii în axul ăţ i inegale vor induce la rotirea în apă vibra ţ ii pe care va fi fixat ă elicea. ă elicea. După ce ce le-am adus la dimensiune identică , ce a şează pe pe butuc după conturul trasat anterior, cu grija de a respecta sensul de înşurubare al elicei, în conformitate cu sensul de rota ţ ie al axului. La rotire elicea trebuie s ă aib aibă ţ ie tendin ţ a de a se înşuruba spre înainte. La trasarea locului de fixare al palelor pe butuc se va ţ ine ine seama că centrul centrul de greutate al acestora trebuie să pice pice cam în dreptul şaibei sudate pe interior. În felul acesta se vor echilibra bine for ţ iona în timpul exploat ă deci pe butuc, se ţele ele ce vor acţ iona ării rii elicei. Se a şează deci fixează provizoriu provizoriu cu câ teva teva puncte de sudur ă ş la poziţ ia ia ă şi apoi se aduc cu grijă la finală . După care care se sudează ş cu cordon de sudur ă ă şi pe o parte şi pe cealalt ă ă cu ă f ă r ă defecte. defecte. Sudura trebuie verificat ă ş c câ t mai solid, c ă ci ci for ţ ele care ăr ă ă şi f ă ăcut ut ă ă c ţ ele
se dezvolt ă la rotirea unei elice sunt neînchipuit de mari. Odat ă sudat ă ă în apă la ă sudat ă complet, se trece la finisarea ei, prin rotunjirea şi lustruirea muchilor tuturor suprafeţ elor. elor. Cu câ t vor fi mai pu ţ ine ine muchii t ă i etoare cu at â ăietoare ât fenomenul de cavita ţ ie se va manifesta mai puţ in. in. ţ ie vedem la ce putem folosi elicea pe care tocmai am În continuare s ă vedem at s-o construim: înv ăţ ăţ at Motorul bă rcii rcii e construit cu un motor magnetic cu generator încorporat pe carcasa că ruia ruia este fixat un mâ ner ner în formă de de ţ eav eav ă ş ă şi coloana de transmitere a mi şcă rii rii că tre tre elice. Motorul este unul simplu, care are transmisia mişcă rii rii că tre tre elice printr-un lan ţ de de biciclet ă ă. Mâ nerul nerul motorului executat din ţ eav eav ă are două p pâ rghii rghii în interior. Una în ă are forma literei h este cea pentru pornire şi oprire şi cele două picioare picioare ale ei pă trund trund în motor fix â n pe ându-se du-se pe stator. Prin împingerea ei statorul se a şează pe rotor. Cea de-a doua pâ rghie rghie este f ă cut ă din tablă groas groasă ş ionat ă ă cut ă din ă şi este poziţ ionat ă cut ă î eava mâ ner, ner, înconjur â nd tija de pornire. Aceast ă a într-o decupare f ă ă cut ă în ţ eava â nd ă a doua pâ rghie rghie este basculant ă pe un ax şi are pe capă tul tul scurt o por ţ ă pe ţiune iune din metal mai groasă , care se sprijină pe pe bila de comandă a a ambreiajului. Prin apă sarea sarea pe ea se va debreia motorul. Motorul e fixat solidar cu suportul care poart ă axul elicei şi elicea ă axul cu lanţ ul, ul, pe o placă de de fixare în spatele bă rcii rcii prin intermediul a împreună cu două balamale balamale care-i permit să basculeze basculeze în plan vertical în vederea scoaterii sale din apă şi în plan orizontal în vederea luă rii rii virajelor. Placa este prev ă z ut ă ăzut ă cu doi cleşti cu şurub pentru fixarea pe pupa bă rcii. rcii. Transmisia se face prin lanţ expus expus direct apei, de aceea pentru orice perioadă c câ nd nd nu este utilizat, lan ţ ul, ul, pinioanele şi axul elicei se vor usca şi unge cu ulei tehnic. Axul elicei se montează pe pe coloana purt ă t oare printr-o ătoare caset ă dublă de de rulment, care s ă fie fie închisă etan etanş cu semeringuri. Din câ nd nd în ă dubl câ nd nd acestea se verifică pentru pentru etanşeitate şi se reung rulmenţ ii. ii. Generatorul încorporat permite alimentarea unui sistem de iluminat., iar dacă este este cumva gâ ndit ndit la 6 volţ i poate alimenta camerele de luat vederi sau aparatele foto. E bine totuşi ca alimentarea să se se facă dintr-o dintr-o baterie acumulator care să fie încă rcat rcat ă de generatorul motorului. ă de Este un motor simplu dar suficient de eficient pentru necesit ăţ ile unui ăţ ile pescar sau amator de expediţ ii ii prin bă lţ ile ile şi luncile patriei. Poate fi construit la orice putere. O a doua variant ă a acestui motor am conceput-o în vederea utiliză rii rii în ă a condiţ ii ii mai vitrege, spre exemplu ape cu fundul mai pu ţ in in adâ nc, nc, sau folosire ci nu ocazional. În acest caz am conceput întreaga coloană de de îndelungat ă ă ci transmitere a mi şcă rii rii închisă într-o ţ eav eav ă rectangular ă umplut ă cu ulei. ă rectangular ă umplut ă cu Coloana are în partea de jos, sub nivelul palelor elicei un pinten destinat protejă rii rii acesteia la atingerea fundului lacului. De asemenea am prev ă z ut în ăzut partea superioar ă a coloanei un capac pentru întreţ inere inere tehnică . În acest ă a capac se poate da o gaur ă peste care să se se sudeze o piuliţă , în care să se se ă peste
gradat ă î de ulei. Nu am mai înşurubeze un şurub cu o tijă gradat ă în cap pe post de joj ă de figurat sistemul de prindere pe barcă , care r ă ne la latitudinea ăm â ne constructorului. În rest funcţ ionarea ionarea e aceia şi ca la precedentul. rii motorului celui mai simplu: motor Şi fireşte exist ă ă posibilitatea posibilitatea realiz ă rii magnetic, ţ eav eav ă lungă peste peste tija motorului, rulment şi semering în capul ţ evii evii şi ă lung elice în capul tijei – începutul subcapitolului.
Hidroglisor Acesta-i ultimul instrument pe care-l ofer amatorilor de drumeţ ii ii pescă re reşti în delt ă ă. Hidroglisorul mai este cunoscut unora cu denumirea de barcă de de stuf. Este o barcă simpl simplă cu cu coca plat ă ş ă şi foarte lat ă ă, care are curbura prelungă pentru pentru a-i permite să salte salte uşor peste vegeta ţ ia plutitoare. Nu are cine ţ ia i i tehnice. Doar că este este acţ ionat ionat ă de un ventilator uria ş, care se ştie ce complica ţ ţii ă de află î rme simple sau în pereche ce poate fi acţ ionat ionat ă prin cablu de ă în fa ţ ţa unei câ rme ă prin la volanul bă rcii. rcii. Motorul se construie şte multisecţ iune, iune, av â n ând d un generator electric încorporat şi cu putere şi tura ţ ie câ t mai mare. În vederea reuşitei ţ ie magneţ ii ii se aleg câ t mai puternici posibil. Poate fi calculat la peste 100 – 200 cai putere f ă r ă grij grijă . De asemenea se va construi cu distanţ a dintre stator şi ăr ă rotor de maximum 5 % din înă lţ imea imea unui magnet. Acest fapt îi va asigura o viteză de de rota ţ ie suficient de mare pentru a putea mişca elicea cu for ţă ţ ie ţă suficient ă creă rii rii curentului de împingere. ă cre Elicea trebuie construit ă cu trei sau mai multe pale. Se va studia un ă cu manual de aeromodelism unde se explic ă cum cum trebuie construit ă o elice de ă o avion din lemn. Nu conteaz ă c că acolo acolo e mică ş va trebui să o o ă şi dumneavoastr ă ă va faceţ i de 30 – 50 de ori mai mare. Principiile de modelare şi funcţ ionare ionare a unei elice de avion sunt acelea şi la orice scar ă ă. 180 Acesta-i un manuscris şi se supune legisla ţ iei drepturilor de autor şi ţ iei conexi În aer De câ nd nd am început să p păşim conştienţ i de cine suntem, am admirat zborul mă iestru iestru al pă să rilor. rilor. Cunoscutul pictor, sculptor, arhitect, inginer şi om de ştiin ţă renascentist renascentist Leonardo da Vinci, (1452 – 1519) cel mai luminat om al omenirii timpului să u, u, s-a ocupat serios de studiul zborului întreaga sa via ţă rturie st â n ţă , mă rturie ând d manuscrisele sale. De vreo câ teva teva secole, chiar am început să ne ne desprindem de sol şi acest lucru a început în Lisabona. Aici, venit din că lă toriile toriile sale misionare în America centrală , un că lug lugă r iezuit, pe numele să u Bartholomeu Lourenco de Gusmao, a construit şi a folosit cu succes un avion în 1709. A şa că oric oricâ t s-ar că ca ca pe ei americanii cu fra ţ i i lor Wright oricum nu ei ţii au fost primii care s-au desprins de sol. Trebuie s ă mai mai spunem aici că avionul avionul acestor fra ţ ţ i a fost unul care s-a desprins de sol prin catapultare nu prin for ţ ţe proprii. Şi-apoi dacă se se analizează am amă nun nunţ it it acea perioadă de de început a avia ţ iei, în multe ţă ri ri au fost o sumedenie de încercă ri ri de desprindere de sol şi ţ iei,
oricâ nd nd poate fi gă sit sit un candidat la titlul de primul 181 aviator în alte pă r rţ ţ i ale lumii, asta dacă vrem vrem să fim fim modeşti şi să nu nu ne arog ă m noi acest drept. Oricum avia ţ de la începuturile ei unul din domeniile ţia ia a fost, încă de transportului pe care armata şi guvernele s-au gr ă pună st st ă nire. ă bit să pun ă pâ nire. Am mai vorbit în volumul precedent despre acest aspect. Acum nu am să spun decâ t despre faptul că marea marea majoritate a obiectelor zbur ă t oare de pe ătoare cerul omenirii care ne par cel puţ in in ciudate sunt de fapt vehicule aeriene experimentale sau în exploatare ale unor armate ale lumii. Ca o dovad ă , iat ă ă două vehicule vehicule aeriene care nu au ajuns să zboare zboare mai mult de perioada de teste. Cel puţ in in oficial: Armatele lumii, au toate, programe de cercetare în domeniul aeronautic, a şa cum au şi-n alte domenii de interes militar. Nu e nimic r ă u ău. . Sau este foarte r ă u, funcţ ie ie de punctul de vedere al privitorului. Ideal ar fi să nu nu existe ă u, asemenea instituţ ii. ii. Dar un popor f ă r ă armat armat ă este o invita ţ ăr ă ă este ţie ie la a fi cucerit. Că ci ci at â popoare sau state cu gâ ndire ndire imperialist ă ât timp câ t totuşi exist ă ă popoare ă, armatele lumii se vor men ţ ine, ine, că ci ci aici avem de-a face cu un u n cerc vicios. Ca urmare a acestui fapt s-a ajuns şi în situa ţ ii aberante de a se dori şi ţ ii realiza construcţ ii ii ciudate, megalomanice, cum ar fi Bombardierul K 7 construit tre industria militar ă rusă . în anii 30 ai secolului trecut de c ă tre ă rus Conceput de inginerul Konstantin Kalinin, acest bombardier ale că rui rui planuri au r ă de cur â nd, avea o anvergur ă ămas mas ultrasecrete pâ nă de â nd, ă a a aripilor de 53 de metri şi 7 motoare de câ te te 750 cai putere dispuse at â ât pe aripi câ t şi pe fuzelaj. Avea viteza de croazier ă de numai 225 km pe or ă ş ă de ă şi greutatea de 24 tone gol şi 38 de tone încă rcat. rcat. Era puternic înarmat cu 12 arme de calibru 20 mm – mai şi 7, 62 mm. Mastodontul aerian avea o autonomie de zbor considerabilă – ales pentru acea vreme – 5000 km. Echipajul era de 11 persoane. După cum cum se vede din imagini a fost cu adev ă rat o construcţ ie ie aberant ă ă rat ă . Partea de sus reprezint ă ă o o fotografie de epocă , iar jos este o reconstituire pe calculator după planurile planurile originale (?!). Avionul acesta este alt ă minune a tehnicii care nu a trecut de zborurile ă minune de probă execut execut â nd doar 11 zboruri. Principalul să u defect, de la care i s-a tras â nd sf â rş itul prematur, a fost că vibra vibra foarte puternic în zbor. Ca urmare a acestor â r vibra ţ ţii ii s-a rupt în timpul unuia din zborurile de probă ş ă şi a omor â ât întregul echipaj. Nu e grav că se se fac cercet ă r i şi inova ţ ii. Acestea aduc progres. ări ţ ii. Lucrul grav este doar acela că de de obicei armatele pun st ă nire pe ăp â nire tehnologii care dac ă ar ar fi exploatate la nivel global ar duce la o permanent ă ă evoluţ ie ie a umanit ăţ ii. Din pă cate cate tocmai dorin ţ a acestor armate de fr â nari, de a ăţ ii. â nari, ine secret doar pentru ei tot ce e nou, este unul u nul din motivele pentru care sunt ţ ine o infinitate de inven ţ ii ii progresiste ţ inute inute la sertar sau în seifurile lumii. E barcă sau sau avion Prin anii 50 un anume inginer britanic Christopher Cockerell f ă cea ă cea experienţ e cu ajutorul unui câ ntar ntar şi a unui uscă tor tor de pă r pentru a-şi verifica
o idee. Ideea sa consta în a construi un vehicul care să se se deplaseze pe deasupra apei plutind pe un strat de aer. Asta ar fi urmat să reduc reducă frecarea frecarea dintre apă ş ă şi corpul vehiculului. Pentru a-şi verifica ideea el a pus o cutie mai mică î tor de pă r pentru a sufla ă în interiorul uneia mai mare şi a folosit un uscă tor aer printre ele spre un câ ntar. ntar. Cu câ t distanţ a dintre pereţ ii ii celor două cutii cutii e mai mică cu cu at â â t împingerea e mai mare: A înfiinţ at at compania Ripplecraft pentru a-şi pune în practică ideea. ideea. Dar nu a putut obţ ine ine sprijin nici din partea amiralit ăţ ii care-i considera invenţ ia ia ca ăţ ii nefiind barcă , nici din partea for ţ elor aeriene care erau de pă rere rere că din din contr ă ţ elor ă aceasta-o o barcă , nu un avion. Interesant este că acum acum s-a ajuns ca at â ât armata americană c câ t şi cea rusească şi altele să aib aibă sute sute de asemenea vehicule uria şe. Iat ă - l pe unul din cele mai mari al ă turi turi de un pitic. Fireşte ă-l ambele sunt de uz civil: Numele sub care este cunoscut vehiculul pe pernă de de aer este Hovercraft. Din imaginea de mai sus nu reiese faptul c ă totu totuşi în ciuda avantajelor imense pe care le are, acest vehicul nu este utilizat ca mijloc de transport decâ t într-o foarte mică m mă sur sur ă ă. Practic, raportat la imensul numă r de vehicule clasice aflate-n circula ţ ie pe tot globul cele cu pern ă de de aer sunt ca un fir de nisip pe o ţ ie plajă imens imensă . Am să enum enumă r aici doar câ teva teva din avantajele sale incontestabile. incontestabile. Primul nu exist ă frecare cu solul. De aici rezult ă faptul că are are şi cel mai evident este c ă nu ă frecare ă faptul un consum redus comparativ cu alte vehicule de aceia şi putere. Are o construcţ ie ie extrem de simpl ă , ceea ce face întreţ inerea inerea mai simplă , este un vehicul care se deplasează pe pe orice teren, inclusiv pe suprafa ţ ţa apei. Alt avantaj este că fiind fiind uşor, are iner ţ ţie ie mică . Asta combinat cu faptul că oricum pluteşte pe perna de aer, în caz de lovire a unui obstacol la vitez ă mare, mare, urmă rile rile pentru ocupanţ i nu sunt catastrofale cum sunt în cazul ocupanţ ilor ilor unui vehicul clasic la o izbitur ă similar ă Faptul că se se deplasează pe pe o pernă de de ă similar ă Faptul aer face să poat poat ă trece uşor peste oricine f ă r ă a a face altceva decâ t să -i -i deranjeze ă trece ăr ă coafura şi poate să -i -i şifoneze un pic hainele. Practic trece peste covoare de iarbă f f ă r ă s să afecteze afecteze vieţ uitoarele uitoarele de pe firele de iarbă . ăr ă Partea cel puţ in in dubioasă este este că acestui acestui vehicul în general nu i se permite pă trunderea trunderea pe drumurile publice fiind considerat doar un vehicul „offroad”. Cu toate acestea legisla ţ nu împiedică implicit implicit circula ţ ţia ia rutier ă ă nu ţia ia unor asemenea vehicule. Ca atare cine vrea neapă rat rat unul, dacă nu nu este foarte bogat să -şi achiziţ ioneze ioneze unul (apropo – este mai scump decâ t un autoturism) poate să ş ă şi-l construiască . Nu e complicat de construit şi cu at â ât mai mult ar fi un vehicul cu care chiar a ţ ţi putea ajunge de la Bucureşti la Satu Mare, absolut sigur şi în bune condiţ ii ii indiferent c â t ar fi ză pada pada de mare pe şosele. De aceea eu recomand construcţ ia ia lui. Dotarea cu motor magnetic face din el poate cel mai eficient vehicul care se poate deplasa pe suprafa ţ ţ a pă mâ ntului ntului (ei, nu chiar, doar la câţ iva iva centimetri deasupra).
Exist ă din punct de vedere constructiv două tipuri. tipuri. Un tip foloseşte un ă din singur motor at â ie câ t şi pentru deplasare. Aceasta este cazul ât pentru sustenta ţ ţ ie modelelor de mici dimensiuni destinate uzului civil, din aceast ă categorie fac ă categorie parte şi multe din cele construite de amatori. Aceast ă categorie se împarte în două , una care foloseşte acela şi ventilator ă categorie at â ie câ t şi pentru deplasare. ât pentru sustenta ţ ţ ie Iat ă un asemenea model în imaginea urmă toare. toare. ă un Seamă nă destul destul de bine cu hidroglisorul, cu care de altfel a ltfel mulţ i îl şi confundă . Pentru a înţ elege elege cum e construit priviţ i cu atenţ ie ie partea dreapt ă a ă a imaginii. O treime din aerul suflat de rotorul elicei este dirijat printr-o clapet ă ă spre în jos unde pă trunde trunde prin tunelurile formate între cele două suprafe suprafeţ e – superioar ă ş – din care este distribuit prin g ă uri uri echidistante de jur ă şi inferioar ă ă – să scape. scape. În felul împrejur înspre dedesubt, unde fusta de cauciuc nu-l lasă s acesta sub vehicul se adună o o presiune suficient de mare pentru a ridica vehiculul cu încă rc rcă tur tur ă cu tot la câţ iva iva centimetri deasupra solului sau apei. ă cu Cel de-al doilea tip de vehicul pe pernă de de aer este construit cu mai multe motoare, soluţ ie ie adoptat ă de vehiculele mari, cum ar fi cele militare, cele civile ă de care lucrează pe pe post de feribot sau cele guvernamentale de intervenţ ii ii speciale cum ar fi cele ale pompierilor. La modelele mai mici au un motor şi un ventilator pentru susţ inere inere şi un motor cu un alt ventilator pentru deplasare. — Cele mari sau foarte mari au mult mai multe motoare – 3 sau mai multe. Iat ă un asemenea model mic: ă un Am spus că acest acest vehicul este unul extrem de simplu, din punct de vedere constructiv. Este foarte asemă nă tor tor hidroglisorului, numai c ă pentru pentru a forma perna de aer, are nevoie de încă un un înveliş. Practic corpul vehiculului e format di două suprafe suprafeţ e, e, una superioar ă scaunele şi are formă ă , care sprijină scaunele de barcă ş inferioar ă ă şi mai are o suprafa ţă ţă inferioar ă, care se suprapune pe dedesubtul celei în care st ă conducă torul. torul. Aceast ă suprafa ţă are pe margini g ă uri uri prin care ă conduc ă suprafa ţă are aerul suflat între cele două suprafe suprafeţ e scapă sub sub vehicul. Gă urile urile respective sunt situate în dreptul fiecă rui rui pliu al binecunoscutului şor ţ nză cauciucat cauciucat ă ţ din din pâ nz ă, prelat ă ine perna de aer sub vehicul. ă , etc., care are rolul de a menţ ine Aceste două suprafe suprafeţ e pot fi f ă c ăcute ute foarte uşor de oricine care are la dispoziţ ie ie un mic atelier, c â teva teva scule şi îndemâ nare nare tehnică . Trebuie să v v ă ă spun aici că at at â de la pagina 181, c â t şi cele două de de ât vehiculul de culoare albă de la 183 sunt vehicule executate artizanal în atelierul unor particulari. Singurele piese uzinate pe care le au acestea sunt motoarele cu ardere internă care care sunt motoare de autoturism în doi sau trei cilindri, sau de motociclet ă nd 40 – ă, av â â nd 50 cai putere. Restul vehiculului este f ă c ăcut ut integral artizanal. A şa cum spuneam, din poliester armat cu fibr ă de sticlă . ă de
Tehnologia este extrem de simplă ş cat că sunt sunt foarte puţ ini ini ă şi este mare pă cat cei ce ştiu acest lucru. Eu am înv ăţ at să lucrez lucrez cu fibr ă de sticlă c câ nd nd eram ăţ at ă de copil, la cercul de modelism de la casa pionierului. elege cum se face am să v v ă transcriu aici, integral un Şi pentru a înţ elege ă transcriu articol din suplimentul revistei Tehnium – Modelism – revist ă ce ce apă rea rea odat ă ă , -mi cer scuze pentru calitatea ca litatea imaginilor, înainte de 1989. De aceea am să -mi datorat ă tehnologiei tipografice de atunci. Iat ă deci acest articol: „REALIZAREA ă tehnologiei ă deci UNUI NA VOMODEL DIN POLIESTER ARMAT CU FIBR DE STICL Ă DE Ă Deoarece în ţ ara ara noastr ă s-au realizat toate subprodusele necesare ă s-au tehnologiei poliesterilor ar-ma ţ de sticlă , recomandă m instructorilor ţi cu fibr ă ă de din cercurile de mo delism o construcţ ie ie simplă ş ă şi rapidă . Materiale necesare sunt disponibile pentru cluburi şi asocia ţ ţii ii sportive, nefiind accesibile persoanelor particulare Ele sunt urm ă toarele: toarele: — Poliester (nestrapol 450), produs la „Policolor”: — Octuat de cobalt (accelerator), produs la,. Dero” -Ploiesti; — Peroxidde meK, produs de „Chimica Dudeşti”; — Colorant poliester. Produs de „Policolor”; „Policolor”; — Ţ es esă tur tur ă de Fabrica de Fire şi Fibr ă de Sticlă Bucure Bucureşti: ă , produsă de ă de — Acetonă pentru pentru spă larea larea pensulei: — Cear ă de parchet pentru derularea calapodului ă de Ca scule avem nevoie de o pensulă , un şpaclu, foarfece şi două -trei -trei borcane pentru prepararea soluţ iei. iei. Se combină 100 100 g poliester cu 02-1,5 cm3 octuat de cobalt şi se omogenizează , apoi se introduc colorantul şi l-2 cm3 peroxid de meK. Cu aceasta soluţ ie ie se umectează ţ esă tura tura din sticlă , mulat ă ă ţ es ă pe pe forma dorit ă ă . Un poliester bine preparat se înt ă r eşte într-o perioadă de de timp ce variaz ă de de la 5 la ăre 120 de minute, în funcţ ie ie de cantitatea de accelerator. Deoarece realizarea acestui model s-a f ă cut într-o zi. Pentru realizarea ă cut calupului s-a utilizat o tehnologie foarte rapid ă : după decuparea decuparea coastelor din placaj s-a asamblat scheletul şi s-a umplut cu p ă mâ nt nt de modelaj. Deoarece la uscare acesta se contract ă ie ă, modelul trebuie acoperit instantaneu. O soluţ ie mult mai corect ă este realizarea corpului din lemn plin sau cel pu ţ in in din coaste ă este acoperite cu baghete şi şlefuite. Am ales pentru dv. modelul unei şalupe fluviale de inspecţ ie ie proiectat ă la ă la ICEPRONAV-Gala ţ ţi şi care a fost executat ă î ă într-un mare numă r de exemplareîn ultimii 10 ani. Are urmă toarele toarele caracteristici: Lungime maximă 16,2 16,2 m L ăţ ime3,6 m ăţ ime3,6 Pescaj1 m înă lţ ime ime de construcţ ie2 ie2 m Viteză maxim maximă 20 20 km/h Echipaj3 oameni Rază de de acţ iune500 iune500 km Puterea motorului125 CP Fineţ ea ea corpului îi asigur ă pe lingă viteza viteza ridicat ă ş ă pe ă şi foarte bune calit ăţ ăţ i manevriere, ceea ce o recomandă î ă în mod deosebit pentru telecomand ă . Modelul
poate fi încă rcat rcat (dacă este este construit la scara 1:20) cu aproximativ 5 kg sarcină utilă , ceea ce este foarte convenabil dacă echip echipă m nava pentru telecomand ă ş ă şi vom monta pe ea, pe lingă acumulatoare acumulatoare sau baterii şi motor, receptorul şi servomecanismele. Din acest punct de vedere modelul este recomandabil torilor. În cazul în care vor fi executate toate detaliile de punte, modelul începă torilor. poate fi foarte bine cotat la stand şi cu o pilotare perfect ă se poate oricâ nd nd ă se clasa, după p pă rerea rerea noastr ă ă. În primele trei locuri la campionatul na ţ ţional. ional. Depinde numai de dv! Opera vie este piturat ă ă în roşu sau verde, opera moart ă ş ă şi cabina sunt albe, puntea este din lemn, iar în por ţ iunile metalice este gri închis. ţ iunile nu este accesibilă , modelul poate fi În cazul în care tehnologia prezentat ă ă nu executat pe coaste acoperite cu baghete sau placaj de 1 mm. DINU VASILE CRISTIAN CR CIUNOIU „ Ă CIUNOIU Am să redau redau aici şi textele de sub imagini pentru o mai bun ă lectur lectur ă a ă a lor: — Scheletul, cu coastele pline, se a şază pe pe o planşet ă ă . — Spa ţ iul dintre coaste se umple cu pă mâ nt nt de modelaj sau bucăţ i de ţ iul po-listiren expandat în primă faz fază . — După umplere umplere grosier ă ă , se netezeşte cu şpaclul ud la nivelul coastelor. — După finisare finisare se dă cu cu pensula un strat de poliester. Se a şteapt ă 20ă 2025 minute pentru structurare. — Se dă un un strat de poliester şi se a şterne ţ es esă tura tura din fibr ă de sticlă . ă de — După structurare structurare se scot pă mintul mintul şi coastele din coaja obţ inut inut ă ă Aceasta este de fapt matriţ a (negativul) de turnare a cocii. — Eventualele defecte ale matriţ ei ei se chituiesc. — Pentru obţ inerea inerea cocli se dă un un strat de gelcoat. Apoi se da un strat de poliester şi se a şează ţ esă tura tura din fibr ă de sticlă . ă ţ es ă de 13, 14. După structurare structurare se extrage coca navomodelului. Urmează opera ţ ţii ii de finisare. Urmă toarele toarele figuri prezint ă tehnologia de realizare a cabinei modelului.” ă tehnologia ^^^m Asta am înv ăţ at eu atunci, de mult în copilă ria ria mea. Nu am stat pre mult ăţ at la acel cerc. Dar mai t â r ziu, prin perioada liceului am înv ăţ at şi un pic de ârziu, ăţ at sculptur ă r ziu câ nd nd am ajuns în ă artistic-floral artistic-florală î ă în lemn, şi. Şi mai t â ârziu tuş, mi-am dat seama că de de fapt ceea ce întreprinderea de strunguri, ca lă că tu asem eu în copilă rie rie la modelism şi mai t â r ziu sculpt â înv ăţ ăţ asem ârziu ând, nd, se poate aplica la orice forme şi la orice scar ă ă . Câ nd, nd, în anii de după 1990 1990 am v ă o barcă cu cu coca „din ăzut zut prima dat ă ă o fibr ă de sticlă ” împreună cu cu alţ i câţ iva iva amici, am fost mirat de faptul că ei ei nu ă de au idee ce e aceea o cocă din din poliester armat cu fibr ă de sticlă . Şi în continuare ă de continui să fiu fiu uimit de faptul c ă obiectele obiectele sanitare cum ar fi chiuvetele şi că zile zile construite după aceast aceast ă tehnologie sunt un mister pentru marea majoritate. ă tehnologie Dacă din din articolul revistei modelism reiese c ă materialele materialele necesare lucrului cu fibr ă de sticlă sunt sunt prohibite mediului privat, lucrurile s-au mai ă de
schimbat, doar că sunt sunt în continuare destul de greu de gă sit, sit, fiind livrate direct de că tre tre producă tor. tor. Nu le veţ i gă si si în depozitele de materiale de construc ţ ii ii sau în magazinele cu profil tehnic. Dar din fericire acum se gă se seşte fibr ă de sticlă la la toate depozitele şi ă de magazinele de materiale de construc ţ ii ii ca plasă pentru pentru armare. Studia ţ ţi un pic cum o folosesc cei ce lucrează la la termoizolarea cl ă dirilor. dirilor. Ei bine dacă î ia recipientelor, cuvelor şi ă în mod normal pentru construc ţ ia caroseriilor se folose şte pâ nz nză sau sau împâ slitur slitur ă de fibr ă de sticlă , afla ţ se ă de ă de ţ i că se poate folosi foarte bine şi plasa de armare. Se va alege plasa de armare cu ochiurile cele mai mici. Dacă la la modelism se lucrează f f ă ndu-se mai înt â ăc â ndu-se â i o matriţă , este datorit ă scă rii rii reduse a modelului. ă sc La scar ă mare se face forma din polistiren expandat – vezi imaginile din ă mare r â ndul trei unde apare forma pentru partea inferioar ă a caroseriei vehiculului â ndul ă a pe pernă de de aer. Aceast ă formă este este finisat ă bine şi apoi poate fi acoperit ă cu o ă form ă bine ă cu folie foarte subţ ire ire de polietilen ă – – de la sacii de gunoi, sau cu un strat de var, sau orice ar putea împiedica aderarea caroseriei la formă . Iat ă priviţ i imaginea care arat ă câ teva teva momente din perioada construc ţ iei iei ă privi ă c vehiculului de culoare roşie de la pagina 183: Trebuie să ş caroseria, obiectele sanitare, sau orice altceva se poate ă ştiţ i că caroseria, obţ ine ine şi din alte materiale, decâ t poliesterul. Sunt pe pia ţă acum o sumedenie ţă acum de lacuri cu înt ă r itor, sunt solu ţ ii ii pentru hidroizola ţ ie tip cauciuc, tot cu ăritor, ţ ie r itor, sunt de asemenea adezivi cu înt ă r itor. Toate acestea se comport ă la înt ă ăritor, ăritor. ă la fel ca poliesterul. Deci pot fi folosite f ă ră probleme probleme în locul poliesterului. Se va ă r ă alege din acestea una din soluţ iile iile care pot fi preparate la diferite v â s âscozit cozit ăţ ăţ i în a şa fel încâ t să poat poat ă ă fi, fi, fie pensulate, fie întinse cu un şpaclu de cauciuc, după necesit ăţ i. ăţ i. După ce ce am pregă tit tit forma din polistiren expandat, se întinde primul strat de plasă de de fibr ă de sticlă ş cu pensula un strat din adezivul cu ă de ă şi se dă cu care am ales să lucr lucr ă m de fibr ă de ăm. . Ulterior se pun mai multe straturi de plasă de ă de sticlă ş se ajunge la grosimea necesar ă caroseriei. 5 -7 mm şi ă şi adeziv, pâ nă se ă caroseriei. chiar mai mult în zonele unde trebuie să avem avem o rezistenţă mai mai mare. La fiecare strat aveţ i grijă s să nu nu v ă r ă incluziuni de aer în masa ă r ă mâ nă incluziuni adezivului, iar la ultimele straturi lucra ţ ţi mai îngrijit, pentru a avea câ t mai puţ in in de şlefuit după uscare. uscare. După ce ce materialul cu care a ţ c rit complet, ţi lucrat a f ă ăcut ut priză şi s-a înt ă ă rit nu v ă mai r ă ne decâ t să pune puneţ i mâ na na pe şlefuitoare şi lucr â n rat cu ă mai ăm â ne ând d neapă rat mască (c (că ci ci praful de fibr ă de sticlă e e foarte periculos!) să ş ă de ă şlefuiţ i suprafa ţ ţ a bine, pentru ca după vopsire vopsire să arate arate câ t mai bine. Nu e deloc complicat. Totuşi dacă v v ă hot ă râţ ţ i să v v ă construiţ i un ă hot ă r â ă construi asemenea vehicul afla ţ e bine să st st ă niţ i bine tehnologia atunci c â nd nd v ă ţ i că e ăp â ni ă apuca ţ faceţ i o ţi de treabă . De aceea sfatul meu e să î ă încerca ţ ţi mai înt â âi să face chiuvet ă pentru animale, un ghiveci de formă special specială , ori un orice alt ă, o troacă pentru tip de vas.
Iar pentru aceia care privind imaginile anterioare vor spune ceva de genul: „O fi ea bună pentru pentru orice teren şi frumoasă dar dar mie nu-mi plac decapotabilele!” – iat ă ş modele care ne arat ă că un un vehicul ă şi o imagine cu două modele ă c pe pernă de de aer poate fi şi carosat complet: Cu alte cuvinte poţ i avea confortul unei ma şini normale dar pe orice teren. De altfel unul din cele mai mari avantaje ale acestui vehicul este c ă deplasâ ndu-se ndu-se pe o pernă de de aer, nu mai are toate acele vibra ţ ii şi ţ ii zdruncină turi turi caracteristice suspensiilor unei ma şini, vibra ţ ţii ii care sunt r ă spunză toare toare de r ă u ă spunz ăul l de ma şină î ă în cazul celor care au r ă ău de ma şină . Acum a mai r ă mas nelă murit murit ă problema motoriz ă rii. rii. Toate vehiculele pe ă mas ă problema pernă de de aer av â nd dimensiunile celor din imaginile anterioare au, a şa cum am â nd mai spus motoare de 40 – 50 cai putere. Deci pot fi înlocuite destul de simplu cu chiar mai puternice, care printr-o transmisie adecvat ă – curea sau lanţ s să ă – poat ă avea un câştig de tura ţ ă avea ţie ie de două , trei ori mai mare. Cu câ t tura ţ ţia ia elicei e mai mare cu at â ât presiunea aerului e mai mare şi deci comportarea mai bună . De asemenea trebuie ca motorul să aib aibă î ă încorporat un generator propriu de curent care să î rcarea unui acumulator necesar semnaliză rii rii rutiere. ă încă rcarea Turbinele elicelor trebuie f ă cute cu câ t mai multe pale posibil. Oricum ă cute cine vrea să se se apuce de a şa ceva ar fi bine să studieze studieze mă car car câ teva teva pagini de pe internet dedicate acestor vehicule. Sunt destule. În ce priveşte posibilitatea de a opri ferm, se poate rezolva prin adoptarea unor soluţ ii ii de fr â n i, cu crampoane, sau micşti, care să ânare are cu saboţ i cauciuca ţ ţ i, coboare automat pe sol câ nd nd se fr â nează . În felul acesta se elimină unul unul din â neaz principalele motive de interzicere a circula ţ iei acestor vehicule pe drumurile ţ iei publice. Se invocă c că nu nu opresc ferm. celor ce dorindu-şi un vehicul cu care să poat poat ă str ă ara În rest baft ă ă celor ă str ă bate ţ ara ră a a fi lega ţ rat de şosele, sau împiedica ţ padă se se în lung şi-n lat f ă ă r ă ţi neapă rat ţ i de ză pad hot ă ră sc sc să -şi construiască un un Hovercraft. ă r ă Un pic mai sus Am să v v ă spun acum câ teva teva cuvinte despre un efect care d ă de de furcă ă spun tuturor piloţ ilor ilor începă tori tori şi uneori chiar mai avansa ţ i. ţ i. Toţ i am înv ăţ at la orele de fizică din din liceu pe ce se bazeaz ă zborul zborul unui ăţ at avion. Dar dacă v v ă -mi spuneţ i ce st ă la baza ă întreb acum, dragi cititori, s ă -mi ă la zborului unui avion, precis 90% dintre dumneavoastr ă veţ i şov ă ă ve ă i sau veţ i da nişte r ă s ăspunsuri punsuri total aiurea. Atunci nu vi s-a pă rut rut a şa de important. Şi apoi a ţ ţi uitat. Probabil că sunt primul care v ă î asta de câ nd nd a ţ ă întreabă asta ţi terminat liceul. V ă v ă ă mai mai amintiţ i cumva de legea lui Bernoulli. Dar de efectul Coand ă v ă aminti ţ i? i? M^^^^ f Veţ i spune toţ i: i: Da! Dacă da, da, v ă rog să mi mi le enunţ a a ţ i. Fireşte că nu nu ştiţ i. i. ă rog ţ i. De fapt nici eu nu ştiu acum să vi vi le enunţ , dar am reţ inut inut esenţ a lor. Pe asta se bazează de de fapt adev ă r ata înv ăţă tur ă inerea esenţ ei ei fiecă rei rei legi din ărata ăţă tur ă . Pe reţ inerea cele ale universului de ne înconjoar ă ă.
Legea lui Bernoulli spune că un un fluid care str ă o conduct ă cu ă bate ă cu diametru variabil va avea viteze de deplasare diferite. De ce? Pentru că aceia aceia şi cantitate de fluid trece în unitatea de timp şi prin secţ iunea iunea mai largă a a tubului mt ă incompresibilit ăţ ii lui. Atunci este logic că pentru pentru şi prin cea str â â mt ă . Datorit ă ă incompresibilit ăţ ii a putea trece printr-o secţ iune iune de conduct ă mai str â mt ă va avea o viteză mai mai ă mai â mt ă va mare. Dacă are are viteze diferite de deplasare înseamnă c că determin determină ş ă şi presiuni diferite. Adică presiunea presiunea lichidului din conducta str â m va fi mai mare dec â t âmt t ă ă va cea a lichidului din conducta largă de de at â t ea ori de câ te te ori este viteza mai âtea mare, sau de câ te te ori este secţ iunea iunea conductei mai mic ă . Dar odat ă cu ă cu creşterea presiunii fluidului – numit ă – scade presiunea ă presiune presiune dinamică – celui imediat înconjur ă t or care nu se află în mişcare, deoarece presiunea totală ător anume trebuie s ă fie fie totdeauna constant ă într-o zonă anume ă . Presiunea fluidului în repaus care scade ca urmare a creşterii presiunii fluidului în mişcare se numeşte presiune statică . Aceasta poate scă dea dea la valori mult mai mici decâ t cea atmosferică urmare fiind apariţ ia ia absorbţ iei. iei. Pe acest fenomen se bazează at at â ât pulverizatoarele câ t şi posibilitatea de zbor a avioanelor. Ei bine ce legă tura tura are asta cu avioanele? Aripa în deplasarea ei pă trunde trunde prin aer precum cuţ itul itul în calupul de unt. Dar datorit ă faptului că aripa aripa în ă faptului secţ iunea iunea ei transversală nu nu are o formă simetric simetrică , aerul care se deplaseze deasupra planului superior al aripii este obligat să str str ă ă bat ă ă un un drum mai lung decâ t aerul care mă tur tur ă suprafa ţ a aripii Ca urmare a acestui fapt ă suprafa ţa inferioar ă ă a el are o viteză mai mai mare decâ t a aerului de dedesubt şi presiunea dinamică de de deasupra aripii este mult mai mare decâ t presiunea dinamică de de sub aripă . Asta face ca presiunea statică s să aib aibă valori valori total inverse. Urmare, cu câ t aripa se va deplasa mai rapid, cu at â va fi mai â t valoarea presiunii statice de sub aripă va mare iar a celei de deasupra mai mică , diferenţ a dintre aceste două presiuni presiuni statice ducâ nd nd la apariţ ia ia fenomenului de absorb ţ ie, ie, care va absorbi pur şi simplu aripa spre zona de presiune statică mai mai mică , adică î ă în sus. Fileurile de aer ce se unesc în spatele aripii datorit ă faptului că cele cele de deasupra urmează ă faptului forma curbă a a aripii cu vitez ă mai mai mare, se îndreapt ă î n ă în jos av â ând d tendinţ a de a forma v â r tejuri. Iat ă ârtejuri. ă cum cum stau lucrurile: Pâ nă aici aici toate bune şi frumoase, dar fenomenul despre care vreau să v v ă ă vorbesc nu e acesta. Că ci ci nu acesta dă de de lucru piloţ ilor. ilor. Aceasta-i ajut ă să ă s zboare. Altu-i fenomenul, dar el are o str â nsă leg legă tur tur ă cu acesta. Pentru a-l â ns ă cu elege trebuie să î gâ ndim ndim masa aerului de la mare înă lţ ime ime ca înţ elege ă încercă m să g nefiind influenţ at at ă de nimic decâ t de deplasarea aripii prin el. Ei bine, acolo, ă de datorit ă faptului că at at â aceia şi cantitate de ă faptului ât deasupra aripii câ t şi sub ea se află aceia aer, adică grosimea grosimea stratului de aer este egală ş ă şi tinde spre infinit, lucrurile stau exact a şa cum vi le-am expus aici. Dar încerca ţ v ă imagina ţ mplă dac dacă deasupra deasupra uneia ţ i să v ă imagina ţi cam ce se înt â â mpl din feţ ele ele aripii stratul de aer ar fi mult mai subţ ire ire decâ t cel de deasupra
celeilalte feţ e a aripii. În aceast ă situa ţ ie valorile absolute ale presiunii statice ă situa ţ ie cresc foarte mult. Acest lucru se înt â mplă atunci atunci câ nd nd aripa se află î â mpl ă în imediata apropiere a solului. Aici fileurile de aer nu mai au decâ t un spa ţ iu redus de deplasare, între ţ iu aripă ş ă şi sol şi atunci sunt obligate la o deplasare orizontală . Astfel, în spatele aripii, aerul care are totuşi tendinţ a de a se îndrepta în jos, atingâ nd nd solul contribuie la creşterea presiunii statice. Acest lucru face ca aripa să se se comporte în apropierea solului ca şi cum ar fi de două , trei ori mai lungă , Adică cap capă t tă un un plus de portan ţă . ă Iat ă ă cum cum stau lucrurile: Practic aici sub o anumit ă î ime, care depinde de viteza de deplasare a ă înă lţ ime, aripii şi de anvergura ei portanţ a creşte brusc. E un fenomen cunoscut de to ţ i planoriştii, piloţ ii ii de avioane ultrauşoare etc. Fenomenul se manifest ă la ă la imi comparabile cu lungimea anvergurii aripii şi creşte exponenţ ial ial la înă lţ imi imi mai mici de jumă tate tate din anvergura aripii. În mod obişnuit fenomenul înă lţ imi se st ă neşte prin corectarea unghiului de atac al aripii. ă pâ ne Ei bine cineva odat ă ndit să exploateze exploateze acest fenomen. Aceştia au ă, s-a gâ ndit fost fireşte inginerii ru şi care au proiectat şi construit avioane speciale care zboar ă numai la înă lţ imi imi unde acest fenomen se manifest ă ă numai ă . Iat ă -le. ă -le. Aceste avioane poart ă denumirea de ecranoplane. Au fost toate proiectate ă denumirea să zboare zboare pe mare, fiind de fapt considerate vehicule marine. De ce pe mare? Pentru că efectul efectul de sol, a şa se numeşte fenomenul, este puternic influen ţ at at de factori cum ar fi configura ţ ia terenului, densitatea aerului deasupra solului, ţ ia etc. Ori pe sol, acest efect are varia ţ la alta, amintiţ i-v i-v ă de ţii ii mari de la o zonă la ă de aerul cald ce se ridică de de pe un ogor proasp ă t arat şi închipuiţ i-v i-v ă ce diferenţă ă ce uria şă este între acel ogor şi marginile lui. Ar trebuie ca avionul respectiv s ă şă este aibă performan performanţ e deosebite de adaptare pentru a putea trece brusc la aceste diferenţ e de densitate şi portanţă . De aceea s-a optat pentru exploatarea fenomenului în singurele condiţ ii ii constant. în care aceasta se manifest ă ă constant. Poate că ş imile cuprinse de ă şi acesta-i unul dinte motivele pentru care înă lţ imile la 0 pâ nă la la 10 – 50 m nu sunt luate în considerare ca spa ţ ţiu iu aerian, în mod normal. De cele mai multe ori fiind zone libere. Aceasta-i ni şa ocupat ă de o ă de zonă aparte aparte a avia ţ tre avia ţ ia ţiei iei civile şi anume de că tre ţia ia 196 ultrauşoar ă ă . Avia ţ ţ ia ultrauşoar ă î parapante şi deltaplane, at â simplă c câ t şi ă înseamnă parapante ât în variant ă ă simpl motorizat ă ă . Am să v v ă spun acum că nu nu numai ruşii s-au gâ ndit ndit să exploateze exploateze ă spun fenomenul, ci de câţ iva iva ani încoace sunt preocupă ri ri din ce în ce mai intense din partea unor persoane particulare civile pentru construcţ ia ia a tot felul de aparate aeronautice individuale care să zboare zboare exploat â n ând d efectul de sol. Asta înseamnă de de fapt vehicule aeriene care zboar ă la înă lţ imi imi ă la comparabile cel mult cu înă lţ imea imea unui st â âlp lp sau a unei case.
Pâ nă la la înă lţ imea imea de 10 – 15 m şi mai exact pâ nă la la înă lţ imea imea liniilor de tensiune zona nu este zonă aerian aeriană de de exploatare înalt ă ş ă şi foarte înalt ă ă tensiune aeronautică . Ei bine exact ici se poate dezvolta un trafic aerian de mase, care să fie fie apanajul unor aparate ca acesta: Interesant, nu?! Este un hovercraft cu aripi. Da, are aripi scurte, fiecare din ele av â n cu lungimea vehiculului. Decolarea se face extrem ând d lungimea egală cu de uşor la viteza de croazier ă normală a a vehiculului pe pernă de de aer, iar ă normal datorit ă faptului că oricum oricum vehiculul e pe pernă de de aer, siguranţ a zborului este ă faptului destul de mare. Ce ne trebuie? Un vehicul pe pernă de de aer cu un motor magnetic puternic, că ruia ruia să -i -i punem ni şte aripi ultrauşoare. Simplu. Ce mai a ştepta ţ i-v ă pe treabă ! ţi?! i?! Puneţ i-v ă pe Şi mai sus Mai sus de at â raci nu vom putea zbura â t noi, cei mulţ i şi mai ales să raci decâ t cu baloane, cu parapante sau cu deltaplane. Nu ne vom permite ca cei cu conturi grase. Ştim noi cam care. Să avem avem elicopter sau avion personal. Dar poate-i mai bine. Aceştia nu ştiu de fapt ce-i zborul. Dacă vrei vrei să simţ i cu adev ă rat că zbori zbori f ă - o cu deltaplanul sau cu parapanta. Acestea-s ă rat ă-o poate cele mai apropiate forme de a pluti în aer, de zborul admirat de zeci de milenii, acela al înaripatelor ciripitoare şi câ nt nt ă toare din jurul nostru. ă toare totuşi avem nevoie să nu nu mai depindem de curenţ ii ii de aer Şi dacă totu ascendenţ i putem motoriza parapanta sau deltaplanul nostru. Exist ă motoare ă motoare cu ardere internă destinate destinate acestui scop. Acestea sunt asemă nă toare toare motoarelor de motociclet ă ă şi au puteri în jur de 20 de cai putere. Sunt construite pentru a fi purtate în spate în cazul parapantei şi pentru a fi montate pe deltaplan, caz în care acestuia i se ata şează un un şasiu ultrauşor ce poart ă un scaun şi fireşte motorul. ă un Pot fi uşor înlocuite cu, cu at â ât mai mult cu câ t la aceia şi greutate acestea-s mult mai puternice, sunt silen ţ ioase, ioase, nepoluante şi mult mia ieftine. Se vor construi motoare multisecţ iune iune de puteri pu ţ in in mai mari recomandabil să aib aibă ş ă şi generator electric încorporat. Hobby şi amuzament Hobbyurile noastre pot fi diverse. Ne-am înt â lnit deja cu pescarii. Unii â lnit sunt pasiona ţ ţi de motoare – fireşte cele cu ardere internă , de motociclete, de ciclism, de turism, de sporturi de tot felul. Exist ă pe plan mondial oameni care sunt în stare să cheltuiasc cheltuiască zeci zeci de ă pe mii pe trenule ţ e. e. Unii ar spune că ace aceşti oameni au r ă ămas mas cantona ţ ţ i în copilă rie, rie, sunt fie limita ţ i. În orice caz e ceva în neregulă ţi mintal, fie incon ştienţ i. cu ei. De fapt în neregulă este este ceva cu noi, ceilalţ i. i. Pentru că ace aceşti oameni, care r ă via ţ rii au ceea ce noi ceilalţ i ăm â n toat ă ă via ţa lor pasiona ţ ţi de asemenea copilă rii am pierdut poate de mult – au inocenţă , puritate, cinste. Lucruri care în lumea de azi sunt în general considerate cel puţ in in handicapuri.
Oamenii de genul acesta de cele mai multe ori sunt printr-o formă sau sau alta respinşi, excluşi din colective. Sunt considera ţ ţi de noi cei „normali” nişte proşti, nişte inadapta ţ i. ţ i. Poate. Dar să ş de cele mai multe ori ace şti proşti sunt mult mai ă ştiţ i că de fericiţ i decâ t noi. Acvariul Am fost pasionat şi eu de acvaristică . Şi chiar a ş putea spune că mai mai sunt, în ciuda faptului că acum acum nu mai deţ in in nici un acvariu. Tocmai pentru acest lucru poate, am gâ ndit ndit un instrument util acvariului, pornind de la un tip de pompă despre despre care am citi în copilă rie rie în revista Tehnium, pompă pe pe care însă de-a de-a lungul vieţ ii, ii, nu am avut ocazia să o o v ă – trei ori. Iat-o împreună cu cu o parte din articolul din ă d decâ t de vreo două – revist ă din două ro roţ i identice, una de ă : „In esenţă , pompa este compusă din tracţ iune iune A şi una de ghidare B. Intre ro ţ i este întins un lanţ L. L. Pe acest lanţ sunt montate, la distanţă de de 25 cm între ele, nişte dopuri de cauciuc (din camere de tractor). Aceste dopuri au forma unor discuri cu grosimea de 2- 4 mm şi diametrul mai mic cu 2 mm decâ t diametrul interior al conductei C. Conducta C este o ţ eav eav ă obişnuit ă de lungime convenabilă , care la ă obi ă de capă tul tul superior se termină cu cu un jgheab de preluare a apei ridicate. Ţ eava eava D serveşte numai la ghidare (aceast ă ţ eav ă poate să lipseasc lipsească ). ). ă ţ eav ă poate ile şi conductele), roata B şi o parte Întregul sistem este construit rigid (ro ţ ile din conducta C fiind introduse în apă cel cel puţ in in 25 cm. Roata A are raza de 16,5 cm şi circumferinţ a de aproximativ 1 m. Pe circumferinţă se se gravează un un profil de antrenare a lan ţ ului ului şi 4 decupă ri ri (la distanţă de de 25 cm), în care intr ă dopurile. ă dopurile. Pentru antrenarea pompei, de axul roţ ii ii A este fixat ă o manivelă cu cu bra ţ u ă o ţul l de 330 mm. „ Pompa cu dopuri în ciuda aspectului să u primitiv este nea şteptat de eficient ă n ă , av â ând d un debit foarte mare. Orice piscicultor, fie de scar ă mare fie de apartament cum sunt acvariştii, ă mare t ă t oare, menţ inerea inerea cur ăţ eniei este o ştie că î ă în cazul unui bazin, a unei ape st ă ăt ătoare, ăţ eniei problemă vital vitală . De aceea acvariştii pentru a putea menţ ine ine biotopul acvariului funcţ ional ional trebuie să treac treacă apa apa din acesta prin instala ţ ţii ii de filtrare şi aerisire. apa se oxigenează cel cel mai bine Şi de asemenea orice piscicultor ştie că apa prin curgere, barbotare, v â nturare. Apa de munte este mai oxigenat ă decâ t cea â nturare. ă dec de la câ mpie mpie datorit ă pe de o parte temperaturii sale mai sc ă zute, zute, (cu câ t ă pe temperatura e mai apropiat ă de 4 grade cu at â ă de â t cantitatea de oxigen dizolvat ă ă e mai mare) şi pe de alt ă curgerii sale pe pante mai rapide, în apă e ă parte parte datorit ă ă curgerii prin cataracte, etc. De altfel cele mai oxigenate ape r ă ăm â n cele din imediata apropiere a cascadelor în aval. Pe acest fenomen se bazează dispozitivul dispozitivul de filtrare şi aerisire pe care-l propun. Iat ă - l: ă-l: E compus dintr-un bazin care are cam un sfert din volumul acvariului, care e împă r rţ it în trei compartimente. Pere ţ ii ii dintre compartimente au în sfertul ţ it
inferior o serie de gă uri uri pentru ca apa să poat poat ă să -şi egalizeze nivelul. ă s Compartimentele Compartimentele laterale sunt compartimente de filtrare, în care se a şează diferite tipuri de material filtrant func ţ ie ie de necesit ăţ i. În aceste compartimente ăţ i. apa va veni din acvariu prin două conducte conducte largi, conform principiului vaselor comunicante. Compartimentul Compartimentul central unde se va aduna apa filtrat ă ă , este prev ă z ut cu două pompe pompe cu dopuri, acţ ionate ionate simultan de cele dou ă capete capete ale ăzut axului unui motor magnetic. Aceste pompe cu dopuri varsă apa apa într-un bazin mic aflat deasupra acvariului la o înă lţ ime ime de 10 – 20 cm func fu ncţ ie ie de mă rimea rimea acvariului. Acest bazin are peretele din fa ţă de înă lţ ime ime mai mic ă dec decâ t cel din spate. Pe acest ţă de perete se fixează prin prin lipire o placă orizontal orizontală cu cu margini, ca un jgheab care preia apa şi o lasă s să se se prelingă pe pe suprafa ţă mare într-un al doilea jgheab şi ţă mare mai lat, tot orizontal, care la r â ndul să u e fixat deasupra acvariului. În felul â ndul acesta apa din filtru după ce ce a fost cur ăţ at ă este livrat ă acvariului prin ăţ at ă este ă acvariului intermediul a dou ă cascade cascade late care-i permit să se se oxigeneze foarte bine. F â nt â arteziană â nt ân ă artezian Acest principiu este aplicat în toate crescă toriile toriile de peşte, ca fiind cel mai eficient mod de îmbogăţ ire ire a apei în oxigen. Prin pomparea apei şi obligarea ei de a curge în fuioare fine, apa mai are şi un efect benefic asupra atmosferei din imediata apropiere. De aceea în toate ora şele lumii în apropierea f â nt â nilor arteziene aerul pare mai curat. El pare â nt â nilor mai curat, pentru că pic pică turile turile de apă microscopice microscopice care se împr ăş ăştie în jur chiar cur ăţ at ă nd la o depunere mai rapidă a a acestuia. ăţ at ă aerul aerul de praf, ajut â â nd Celor care locuiesc în ora şe, poluate puternic, sau la sate în zonele de câ mpie mpie cu v â n praful, multe zile pe an, recomand a se ânturi turi puternice care ridic ă praful, construi în curte o zonă de de recreere şi agrement unde să existe existe o f â n ânt t â ân ă arteziană . ria mea, prin primul an de liceu, am f ă c Îmi amintesc cum în copilă ria ăcut ut practica la nişte ateliere de întreţ inere inere utilaj petrolier, A fost o revela ţ ţie ie pentru mine să v v ă lcii pe ă d în curta acelui atelier un bazin mare cu apă , nuferi şi trei să lcii margine. Deasupra bazinului era construit ă o platformă cu cu balustrade, unde ă o era a şezat ă o masă mare, mare, cu bă nci. nci. Într-unul din capetele bazinului era şi o ă o f â n arteziană . Aici luau masa la pauză muncitorii muncitorii acelui atelier. Pentru o ânt t â ân ă artezian perioadă te te simţ eai eai ca-n rai luâ nd nd masa în acel decor mirific. Ei bine pentru cei de la ţ ar ar ă ă , un asemenea bazin cu decor mirific, în care se pot creşte ceva peşti. E ceva destul de tentant. lnit la ţ ar ar ă oameni care visau să aib aibă a a şa ceva în În multe locuri am înt â â lnit ă oameni curte dar visul le era de cele mai multe ori distrus de perspectiva consumului crescut de energie pentru acţ ionarea ionarea pompei. Prin utilizarea motoarelor magnetice aceast ă perspectiv ă neplă cut cut ă ionarea acestor ă perspectiv ă nepl ă dispare. dispare. Pentru acţ ionarea f â n n ânt t â âni i arteziene se poate folosi orice tip de pompă . Aceast ă posibilitate de folosire a pompelor motorizate magnetic deschide ă posibilitate o sumedenie de perspective celor care sunt tenta ţ se apuce de vreo formă ţi să se oarecare de piscicultur ă ă .
Giroscopul Este un instrument f ă ră de de care nu ar exista naviga ţ ă r ă ţia ia modernă , fie ea maritimă fie fie aeronautică . Oricine a v ă z ut vreodat ă un giroscop, probabil că nu nu ăzut ă un a uitat fascina ţ i-o creează vederea vederea acestui titirez fixat pe suspensie ţia ia pe care ţ i-o cardanică : Asta este de fapt giroscopul, este un titirez, o sf â rlează . Corpurile în â rleaz rota ţ ie conform legii conserv ă r ii momentului cinetic au tendin ţ a de a-şi pă stra stra ţ ie ării neschimbat ă poziţ ia ia axului de rota ţ că cu cu câ t viteza de rota ţ ie ă pozi ţia. ia. Asta înseamnă c ţ ie a corpului e mai mare cu at â ine mai puternic direc ţ ia ia axei de â t el îşi va menţ ine rota ţ ţie ie neschimbat ă ă . De aceea şi fascinează giroscopul. giroscopul. Giroscopul este cel care ofer ă un punct de referinţă necesar necesar orient ă rii pe ă un ă rii mare şi în aer. El e cel care face ca portavioanele să stea stea nemişcate pe marea agitat ă ă, pentru a se putea ateriza pe ele, dar tot giroscopul e cel care face ca avionul să poat poat ă să se se orienteze în aer, să ş ă s ă ştie unde-i sus, unde-i jos, unde-i st â n ânga ga sau dreapta. Propun construcţ ia ia unui giroscop cu funcţ ie ie de bibelou, un model care poate porni dacă este este întors într-o pozi ţ ie ie şi se opreşte pe poziţ ia ia opusă . Am pornit de la ideea motorului generator de curent continuu. După cum cum se vede rotorul să u este rotorul unui motor magnetic. Statorul culisează pe pe ax fiind împiedicat să se se rotească de de o pană . Rotorul este sprijinit pe cei doi rulmenţ i prin intermediul unor casete de rulment ru lment minuscule care au patru spiţ e curbe. Marginea exterioar ă a rotorului ar trebui îngroşat ă puternic ă a ă puternic prin intermediul unui inel din alam ă , care va asigura o for ţă centrifugă mai mai ţă centrifug mare. Dacă suspensia suspensia cardanică e e întoarsă î ia în care statorul alunecă ă în poziţ ia -l în interiorul rotorului, giroscopul porne şte. Din acel moment putem să -l ridică m de pe masă şi indiferent în ce poziţ ie ie l-am suci, rotorul lui va r ă ne ă mâ ne nemişcat. Un bibelou interesant şi de efect. Farfurie zbur ă t oare ătoare Pe acela şi principiu se mai poate construi o mic ă farfurie farfurie zbur ă t oare ătoare că reia reia i se face carcasa să semene semene cu un O. Z. N. oarecare, la alegere. E de efect să ai ai undeva în casă o o mică farfurie farfurie zbur ă ătoare toare rotindu-se, care pare gata, gata să îş un model: ă îşi ia zborul. Iat ă ă un Parliri Iu* Ml* CUrtWlull* 3* t «Un> * *>ul. *WeuM|jl ţ ibina ibina Inicin|ijrji1ii Hj> p. iii». I mobili – rotoinhi 1 ţ l I cir* m* rome In acrituri Invir» cu mir* vilul, Primul un mlcrounlvtf i» pjliolcmponl propriu. Yf hl ţ ohjr ohjr unul Qnvttntjonfll, ţ l rJfltcnli mlcrfHinlvtruilul propnu, ^ «riiilto fftf â Uulfia tu vlleu mano nuri. Farft â Uulfia u acrilerajuJ lq Im inhuinţ al al di uMvtrtul ixlorlar. Un ultim cuv â nt â nt aceast ă carte vi s-a pă rut rut mă car car interesant ă În speranţ a că aceast ă carte ă , îmi cer scuze pentru eventualele dezamă giri, giri, celor care sperau să g gă seasc sească sfaturi sfaturi mai concrete, mai la obiect despre subiect. Îmi cer de asemenea scuze celor ce cred că m-am m-am repetat prea des. Am f ă c ionat conform proverbului ăcut-o ut-o intenţ ionat str ă repetiţ ia ia e mama înv ăţă turii. Am dorinţ a ca mă car car o parte din ă vechi, ăţă turii.
principiile expuse în aceast ă carte să poat poat ă fi reţ inute. inute. Cartea am scris-o mai ă carte ă fi mult cu scop informativ şi mai ales cu scopul de a ini ţ ia ia ceva. Se vrea un vedem lumea altfel decâ t ne-au înv ăţ at început, o invita ţ ţie ie la a încerca să vedem ăţ at sistemul politic şi de înv ăţă nt, iar din momentul acesta să vrem vrem s-o ăţă mâ nt, schimb ă m în conformitate cu aceast ă viziune. ă viziune. Mie, cel puţ in in mi-ar place ca în lumea aceasta at â ât de murdar ă ă , de pervertit ă cut ă nu mai v ă i, să nu nu mai v ă ă, de pref ă ă cut ă , să nu ă d inechit ăţ ăţ i, ăd oameni care nu au cu ce-şi plă ti ti facturile, să nu nu mai v ă râ nd nd ă d fum în aer şi animale dispă r â din cauza fumului. Mi-ar plă cea cea să nu nu mai fie nevoie s ă pl plă tim tim cuiva pentru bună starea starea noastr ă ă. At â t a timp câ t Soarele, în necuprins – indiferenta lui bună tate tate ne âta dă ruie ruieşte la fiecare 24 de ore lumina şi întunericul şi în fiecare secundă imensit ăţ nu mai fim nevoiţ i să ne ne înjosim pentru darurile sale. ăţ i de energie, să nu Celor că rora rora carte mea le-a plă cut cut şi le-a suscitat interesul le stau la dispoziţ ie ie oricâ nd nd la adresa de la începutul că r rţ i i. ţ ii. Baft ă ii mei concet ăţ eni! ă , iubiţ ii ăţ eni! Moreni, 29 mai 2010.
SF Â R RŞ IT
