GENUL LIRIC cuprinde totalitatea operelor literare în care autorul îşi exprima in mod direct gândurile, ideile şi sentimentele cu ajutorul eului liric şi al limbajului expresiv. Expresivitatea textului liric este accentuată de punctuaţia expresivă şi de structura specifică.
Opera „ … “ , de ... aparține aparține genului liric, înfațisând un tablou din natură aflat în legatură cu tră irile poetice. mărcile specifice eului liric aflat in ipostaza ... , relevante fiind formele verbale la În primul rând se observă mărcile persoana … (+exemple) și formele pronominale la persoana … (+exemple). În al doilea rând, limbajul poetic este expresiv, fiind conturat cu ajutorul figurilor de stil : epitete „...” ...” , comparaţii „...”, repetiţii „...” ...” , metafore „...” ...” etc. şi cu ajutorul imaginilor artistice : auditive ... , vizuale ... , olfactive ... , dinamice ... . Ca în orice operă lirică se remarcă prezența descrierii ca mod de expunere specific, fiind observate grupurile nominale substantiv-adjectiv : ... . În concluzie, fiind o operă în versuri, în care sunt redate în mod direct gândurile, ideile și sentimentele eului liric cu ajutorul limbajului expresiv, opera „ ... “, de ... aparține genului liric.
PASTELUL este specia genului liric în versuri în care este descris un peisaj din natu ră, prin intermediul unui limbaj expresiv și sugestiv, oglindind (în strânsă legătură) sentimentele poetului (autorului). Termenul a fost preluat din artele plastice unde denumește un desen realizat în culori calde.
Opera „ … “, de ... este un pastel, deoarece prezintă particularitățile acestei specii, înfățișând un peisaj de … , fapt evidențiat încă din titlu (dacă este cazul). În primul rând, o trăsătură a pastelului prezentă în textul dat este prezența descrierii ca mod de expunere specific, ce înfățișează un tablou din natura ... (de primăvară/vară/toamnă/iarnă ; din grădină ; câmpie ; munte etc.) constituit pe trei planuri : terestru ... , cosmic ... și uman ... .Caracterul descriptiv al textului te xtului este susținut de prezența grupurilor grupurilor nominale substantiv-adjectiv : ... . În al doilea rând, limbajul poetic este expresiv și sugestiv, fiind conturat cu ajutorul figurilor de stil : epitete ... , comparații ... , enumerații ... etc. și al imaginilor artistice : vizuale ... , auditive ... , olfactive ... .Apar numeroase substantive și adjective, iar verbele conferă dinamism cadrului prezentat. Expresivitatea textului poetic este susținută de măsura versurilor de ... silabe, cu rima ... și ritmul ... . În concluzie, poezia „ … “, de ... este un pastel, deoarece prin mijloace expresive redă admirația poetului față de un colț/peisaj din natură, fiind o pictură în cuvinte.
DOINA este o specia a genului liric în versuri în care sunt transmise în mod direct o gamă profundă și variată de sentimente, în strânsă legătură cu natura și are caracter oral, colectiv, sincretic și anonim.
În primul rând sentimentul dominant este de ... , fiind f iind vorba despre o doină de ... , așa cum o sugerează și construcțiile ... . În al doilea rând în text apar mărci lexico-gramaticale lexico -gramaticale ale eului liric : verbe la persoana ... (+ exemple) și forme pronominale la la persoana ... (+exemple). (+exemple). Un alt argument care atestă apartenența la specia doină este prezența limbajului sugestiv și expresiv, conturat cu ajutorul figurilor de stil : epitete ... , comparații ... , paralelism sintactic ... și al imaginilor artistice : vizuale ... , auditive ... . În plus în text se s e observă formula tipică doinei populare „ … “ și elemente de factură populară ... , diminutive ... cu valoare afectivă. Se remarcă, de asemenea, elemente de prozodie specifice doinei populare ce contribuie la crearea muzicalității : structură astrofică, ritm trohaic, rimă împerecheată/monorimă, măsură scurtă a versurilor. În concluzie, trăsăturile prezentate justifică încadrarea textului suport la specia doină.
GENUL EPIC cuprinde totalitatea operelor literare în care autorul își exprimă în mod indirect gândurile și sentimentele prin intermediul naratorului, acțiunii plasate într -un context spațio-temporal și personajelor.
Fragmentul selectat din opera „ … “, de ... prezintă particularitățile genului epic. O primă trăsătură remarcată în text este prezența naratorului obiectiv/subiectiv, observându-se verbele la persoana ... (+exemple) și formele pronominale la persoana ... (+exemple). O altă trăsătură o reprezintă prezența personajelor : ... și u plasate într-un context spațio-temporal ... . Se observă astfel prezența unui fir narativ : ... (povestește fragmentul pe scurt). În plus, ca în orice operă epică, modul predominant de expunere este narațiunea, având rol în relatarea faptelor, ce sunt redate prin înlănțuirea întâmplărilor. Aceasta este îmbinată în mod armonios cu dialogul , ce conferă dinamism, susține tensiunea epică și cu descrierea , ce are rol în conturarea atmosferei. În concluzie, fiind o operă narativă, în care sunt redate întâmplări cu ajutorul personajelor, naratorul exprimându -și în mod indirect viziunea artistică, opera „ … “, de ... aparține genului epic. BASMUL este specia genului epic în proză în care se relatează întâmplări fabul oase, puse pe seama unor personaje simbolice, reprezentând binele și răul, aflate în conflict, în final binele triumfând. Basmul popular are caracter oral, colectiv și anonim.
Fragmentul selectat din opera „ … “ (culeasă de ...) prezintă particularitățile acestei specii, având un caracter oral, colectiv și anonim. O primă trăsătură a basmului identificată în text este acțiunea plasată într -un context spațio-temporal vag, nedeterminat ... (ex: „odată“ ; „la palat“ ; „în pădure“).De asemenea, apare formula specifică de început „A fost odată ... “. Firul narativ urmărește un șir de întâmplări în care apar alte elemente specifice basmului : ... (povestește fragmentul pe scurt). Universul descris este marcat de prezența supranaturalului : ... . O altă trăsătură a basmului este prezența personajelor polarizate etic : pozitive ... , dar și negative ... , aflate în antiteză.In fragment apare si motivul literar al calatoriei initiatice,trecerii probelor Se remarcă în text și prezența personajelor ajutăt oare ... (dacă este cazul). Caracterul basmic al textului (fragmentului) este întregit prin prezența elementelor magice : ... , cifrelor magice : ... În concluzie, opera „ … “ este un basm popular, respectând particularitățile acestei specii.
FABULA este specie a genului epic in versuri sau in proza in care sunt satirizate defecte umane prin intermediul personajelor alegorice preluate din lumea necuvantatoarelor.Fabula are drept scop transmiterea unei invataturi pentru a indrepta defectele unei societati superficiale.
Opera ……… este o fabula,avand ca tema ridiculizarea unor defecte umane………..,simbolizate de lumea animalelor/necuvantatoarelor inca din titlu ……… O prima trasatura a fabulei o reprezinta structura specifica: partea narativa si morala .Firul epic reda o intamplare alegorica,plasata in timp si spatiu vag precizate,tocmai pentru a accentua caracterul universal valabil al celor relatate:……….ex.de elemente spatio-temporale. ( Povestesti actiunea fabulei pe scurt). O alta trasatura a fabulei o constituie prezenta personajelor alegorice , personificarea animalelor /necuvantatoarelor simbolizeaza tipologii umane, realizate in maniera umoristica : X este tipul …, iar Y este tipul … Naratorul obiectiv critica defectele societatii cu scopul de a o indrepta, intervenind, in mod ironic, in morala explicita …….. citat( versurile de la sfarsit cu morala). Ca modalitati artistice in realizarea fabulei se observa : alegoria , umorul si ironia. Modurile de expunere prezente in fabula sunt naratiunea si dialogul , dialogul conferindu-i dinamism, imprimand operei caracter de sceneta, devenind si mijloc de caracterizare. In concluzie, fiind o naratiune alegorica, din care se desprinde o invatatura, satirizand defecte umane cu scopul de a fi indreptate, opera ............. este o fabula.
