Caiet de Sarcini BAD16 BADPC22,4 OK

CAIET DE SARCINI PRIVIND MIXTURILE ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIȚII TEHNICE DE PROIECTARE, PREPARARE  ŞI PUNERE ÎN OPER Ă A MIXTURILOR ASFALTICE.

C U P R I N S

CAP. I. GENERALIT ĂŢI SECŢIUNEA 1. Obiect  ș i domeniu de aplicare SECŢIUNEA 2. Definitii  și terminologie SECŢIUNEA 3. Referin ţe normative CAP. II. MATERIALE. CONDIŢII TEHNICE SECŢIUNEA 1. Agregate SECŢIUNEA 2. Filer SECŢIUNEA 3. Lian ţi SECŢIUNEA 4. Aditivi CAP. III. PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE. CONDI ŢII TEHNICE SECŢIUNEA 1. Compozi ţia  mixturilor asfaltice SECŢIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice SECŢIUNEA 3. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice CAP. IV. PREPARAREA, TRANSPORTUL ŞI  PUNEREA ÎN OPER Ă  A MIXTURILOR ASFALTICE SECŢIUNEA 1. Prepararea  ş i transportul mixturilor asfaltice SECŢIUNEA 2. Lucr ări pregătitoare SECŢIUNEA 3. Aşternerea mixturilor asfaltice SECŢIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice CAP.V. CONTROLUL CONTROLUL CALIT CALITĂŢII LUCRĂR ILOR ILOR EXECUTATE EXECUTATE SECŢIUNEA 1. Controlul calit ăţii materialelor SECŢIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice SECŢIUNEA 3. Controlul calit ăţii straturilor executate din mixturi asfaltice SECŢIUNEA 4. Verificarea elementelor geometrice CAP.VI CAP.VI.. RECE RECEP PŢIA LUCRĂRILOR SECŢIUNEA 1. Rece pţia la terminarea lucr ărilor SECŢIUNEA 2. Rece pţia finală

C AP IT OL UL I GENERALITĂŢI SECŢIUNEA 1 Obiect  ş i domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini sarcini stabil stabil eşte con condiţiile tehnice pe care trebuie să le Art.1. Prezentul  îndeplineasc ă  mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare a acestora, controlul calităţii materialelor componente, prepararea, transportul, punerea în oper ă, precum şi straturile rutiere executate din aceste mixturi. Prezentul caiet de sarcini se adreseaz ă  tuturor factorilor implica ţi în procesul investi ţional: producători tori de materi material alee pentru pentru constr construc ucţii,   proiectanţi, executa executannţi de lucr lucrări, speciali specialişti cu activitate în domeniul construc ţiilor atesta ţi   /autoriza ţi în condiţiile legii, investitori, proprietari, administratori, laboratoare de încerc ări în construc ţii autorizate/acreditate, precum şi organisme de verificare/control, etc.

Art.2 Art.2.. C aietu aietull de sarcini sarcini se aplic aplică   la proiec proiectar tarea, ea, constru construcc ţia, modern moderniza izarea rea,, reabi reabilit litarea area,, repararea şi între ţinere nereaa tutu tuturo rorr clas clasel elor or tehn tehnic icee ale ale drum drumur uril ilor or// cate catego gori riil ilor or tehn tehnic icee ale ale strazilor şi a altor zone realizate cu mixturi asfaltice la cald. Cerinţele din prezentul caiet de sarcini se aplic ă  pentru toate mixturile asfaltice care intr ă  în componen ţa  structurii rutiere. Straturile de mixturi asfaltice pentru partea carosabi lă  a podurilor, pasajelor  ş i viaductelor se vor executa în conformitate cu prevederile tehnice privind execu ț ia la cald a îmbr ăcăminţilor bituminoase pentru calea pe pod. Art.3.  Modul de abordare a acestor specificatii tehnice pentru mixturile asfaltice realizate este cel menționat în seria SR EN 13108, primordia lă  fiind realizarea performant performan telor mentionate în prezentul caiet de sarcini. Art.4. Mixturile Mixturile asfaltice asfaltice utilizate la execu ţia straturilor rutiere vor îndeplini condi ţiile de calitate din prezentul caiet de sarcini tiv. Tipul mixturii se va stabili în func ţie de clasele tehnice ale drumurilor/ categoriile tehnice ale strazilor  ş i zona climatică. Art.5.   Compoziţia şi performanţele mixturilor mixturilor asfaltice asfaltice se stabilesc, stabilesc, studia studia ză, evaluează şi se verifică  în laboratoare autorizate / acreditate. Art.6.  La execuţia structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi asfal asfalti tice ce ce respe respect ctă cerinţele din din prezen prezentul tul caiet caiet de sarcin sarcinii şi sun sunt în con concord cordan anta ta cu cerinț ele standardelor din seria SR EN 13108 în vigoare. SECŢIUNEA 2 Definiţii  ş i terminologie Mixtura asfaltică   prepara preparata ta la cald este un materi material al de construc construcţie   realizat realizat printr-un printr-un Art.7. Mixtura proces proces tehnol tehnolog ogic ic ce presu presupun punee înc înc ălzirea lzirea agregatelor agregatelor naturale naturale şi a bitum bitumulu ului,i, malaxar malaxarea ea amestecului, transportul  şi punerea în oper ă, prin compactare la cald. Mixturile asfaltice asfaltice prezentate prezentate în acest caiet de sarcini sarcini se util utilizeaz izeaz ă   pentru pentru stratu stratull de Art.8.   Mixturile uzura (rulare), stratul de leg ătură (binder), precum  şi pentru stratul de ba ză.

Art.9.   Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alc ătuite, în general, din  două straturi: •  stratul superior, denumit strat de uzur ă (rulare); •  stratul inferior, denumit strat de leg ătură  (binder). Îmbrăcăminţile  bituminoase cilindrate pot fi execute într-un singur strat, respectiv stratul de uzură  (rulare), în cazuri justificate tehnic. Art.10.   Stratul de baz ă  din mixturi asfaltice este un strat ce intr ă  în componenţa   structurilor rutiere  și peste care se aplică îmbrăcăminţile bituminoase. Denumirea, simbolul simbolul și not notare areaa mixtu mixturil rilor or asfalt asfaltice ice prezen prezentat tatee în tabelul tabelul 1 este este în Art.11.   Denumirea, conformitate cu cerinț ele seriei de standarde SR EN 13108. Tabelul 1. Sinteza mixturilor asfaltice Nr. crt.

Denumire și simbol

0

1 Beton asfaltic cu pietriş concasat BAP CΦ Beton asf altic altic deschis cu pietriş concasat BADPCΦ

1

2

Notare*

Notare conform seriei d e standarde standarde SR EN 13108 engleza (fr anceza)*

2

3

BAPCΦ rul liant BADP CΦ leg. liant

AC (EB)  Φ  rul

liant

AC (EB)  Φ  leg liant

Utilizare

4 Strat de rulare/  uzură Strat de legătur ă

Tip mixtură Clasa tehnic ă a  în funcț ie de drumulu i/  dimens iunea categoria tehn ica maxima a a s trăzii granulei,  Φ 5 6 8 IV, V / IV 11,2 16 III, IV, V /  II, III, IV

 

22,4

Art.12.   Pentru Pentru exec execuţia   straturi straturilor lor de uzur uzură   (ru (rulare lare), ), con conform form tabe tabell 2, se vor avea avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în func ţie de clasa tehnic ă  a drumului / categoria tehnica a strazii: • beton asfaltic cu criblur ă, beton asfaltic cu pietri ș  concasat, conform cu SR EN 131081; • mixturi asfaltice stabilizate, stabilizate, cu schelet mineral mineral robust, cu c onţinut  ridicat de bitum  ș i aditivi de stabilizare - conform cu SR EN 13108-5; • mixturi mixturi asfaltice asfaltice poroase, poroase, cu volum ridicat ridicat de goluri goluri interconectat interconectatee care permit permit drenarea drenarea apei şi reducerea nivelului de zgomot - conform cu SR EN 13108-7.

Nr. crt. 1 2 3 4

Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzur ă (rulare) Clasa tehnică  a Categoria Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maxima drumului tehnica a strazii a granulei de cel mult 16mm   Mixtură  asfaltică  stabilizat ă I, II I, II Mixtură  asfaltică  poroasă Mixtură  asfaltică  stabilizat ă Beton asfaltic cu criblur ă III III Mixtură  asfaltică  poroasă Mixtură  asfaltică  stabilizat ă Beton asfaltic cu criblur ă IV IV Beton asfaltic cu pietr iş  concasat Beton asfaltic cu criblur ă V Beton asfaltic cu pietr iş  concasat

Art.13. Pentru execuţia  straturilor de legatura (binder) se vor avea în vedere urm ătoarele tipuri

de mixt mixtur urii asfa asfalt ltic ice, e, conf confor orm m cu SR EN 1310 131088 –   1, în fun funcţie de clas clasaa tehni ehniccă a drumului/categoria drumului/categoria tehnica a strazii (tabelul 3): Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de leg ătură Categoria Nr. Clasa tehnică Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maxima a tehnica a crt. a drumului granulei de cel mult 22,4 mm strazii Beton asfaltic deschis cu criblur ă 1 I, II, I Beton asfaltic deschis cu criblur ă 2 III, IV II, III Beton asfaltic deschis cu pietri ş concasat Beton asfaltic deschis cu criblur ă Beton asfaltic deschis cu pietri ş concasat 3. V IV Beton asfaltic deschis cu pietri ş sortat Art.14.  Pentru executia stratului de baz ă, se vor avea în vedere urmatoarele tipuri de betoane asfalti asfaltice ce (anrob (anrobate ate bitum bitumino inoase ase), ), confor conform m cu SR EN 13108 13108-1 -1,, în func func ţie de clas clasaa tehni tehniccă a drumului drumului / categoria categoria tehnica a strazii strazii (tabelul 4) .

Nr. crt. 1 2 3

Tabelul 4 - Mixturi asfaltice pentru stratul de baz ă Clasa tehnică Categoria tehnica Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea a drumului a strazii maxima a granulei de cel mult 31,5 mm Anrobat bituminos cu criblur ă I, II, I Anrobat bituminos cu criblur ă III, IV II, III Anrobat bituminos cu pietri ş concasat Anrobat bituminos cu criblur ă Anrobat bituminos cu pietri ş concasat V IV Anrobat bituminos cu pietri ş sortat

Art.15. Mixturile asfaltice se aplic ă  pe: •  straturi de funda ție; •  straturi de b ază ; •   îmbrăcăminți  rutiere existente. În cazul îmbrăcăminţilor ilor bitumi bituminoa noase se cilind cilindrat ratee aplica aplicate te pe strat de baz baz ă   din agregate naturale stabilizate cu lia nţi  hidraulici sau puzzolanici, pe îmbr ăcămintea din beton de ciment sau pe îmbrăcămintea mintea bitu bituminoa minoass ă   existent ă, se recoman recomanddă   executarea executarea unui unui strat antifisur antifisur ă   peste stratul suport. Art.16. Mixturile asfaltice poroase se aplica pe un strat suport impermeabil (etans). Art.17. Pentru aplicarea acestui caiet de sarcini se utilizeaz ă  termenii  ș i definiţiile corespunzătoare din: SR 4032-1, SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 şi SR EN 13108-20, SR EN 13043/2003+AC/2004 dintre care, în principal: •   Criblura : agregat natural alc ătuit din granule de forma poliedric ă   obtinuț  prin concasarea, granularea și select selection ionare areaa în sortu sorturi ri (clase (clase de granu granuloz lozita itate) te) a rocilo rocilorr dure, dure, de regul regul ă magmatice, bazice  și semibazice;  ș   concasat : agreg •   Pietri ș agregat at natu natura rall alc alc ătuit tuit din granule granule de forma forma pol polied iedric ric ă obținut   prin concasarea, granularea și selectionarea în sorturi (clase de granulozitate) a agregatelor din balastier ă; • Pietris sortat : agregat natural de balastier ă  sortat în clase de granulozitate; • Nisip natural : Agregat natural de balastier ă, neprelucrat sau prelucrat prin sortare și spalare, cu dimensiunile 0...2 mm; concasaj: Agregat natural de carier ă /balastieră sf ărâmat artificial cu dimensiunile • Nisip de concasaj 0...2 mm.

SECŢIUNEA 3 Referinţe normative Art.18.   La utilizare utilizareaa prezentulu prezentuluii caiet de sarcini sarcini se aplic ă prevederile urmatoarelor documente documente de referinta: referinta: SR EN 13043:2003

Agregate Agregate pentru pentru amestecur amestecurii bituminoa bituminoase se şi pentru pentru finisa finisarea rea şoselel suprafe ţ elor, utilizate la construc ţ ia ia eleloor, a aeroporturilor  şi a altor zone cu trafic.

SR EN 13043:2003/AC:2004   Agregate Agregate pentru pentru amestecur amestecurii bituminoa bituminoase se şi pentru pentru finisa finisarea rea suprafe ţ elor utilizate în construc ţ ia ia o s ele el e l o r , a ş aeroporturilor  şi a altor zone cu trafic. SR EN 13808:2013 SR EN 14023:2010 SR EN 1428:2012

 

Bitum şi   lianţi   bitumino şi. Cadr Cadrul ul spec specif ific icaţiilor ilor pentru pentru emulsiile bituminoase cationice.

 

Bitum şi lian ţi   bitumino şi. Cadr Cadruu pentr entruu speci pecifi fica ca ţ iile iile bitumurilor modificate cu polimeri.

 

Bitum și lianti lianti bituminosi bituminosi.. Determina Determinarea rea continutu continutului lui de apa din emulsiile bituminoase. Metoda distilarii azeotrope. Bitum. Determinarea ductili tăţii.

SR 61:1997

 Bitum și lianti bituminos bituminosi.i. Determina Determinarea rea reziduulu reziduuluipe ipe sita sita al emulsiilor bituminoase și determinarea stabilitatii la depozitare  prin cernere. cerne re.

SR EN 1429:2013

SR EN 13808:2013 SR EN 14023:2010 SR EN 1428:2012

 

Bitum şi   lianţi   bitumino şi. Cadr Cadrul ul spec specif ific icaţiilor ilor pentru pentru emulsiile bituminoase cationice.

 

Bitum şi lian ţi   bitumino şi. Cadr Cadruu pentr entruu speci pecifi fica ca ţ iile iile bitumurilor modificate cu polimeri.

 

Bitum și lianti lianti bituminosi bituminosi.. Determina Determinarea rea continutu continutului lui de apa din emulsiile bituminoase. Metoda distilarii azeotrope.

SR 61:1997

Bitum. Determinarea ductili tăţii.

SR EN 1429:2013

 Bitum și lianti bituminos bituminosi.i. Determinar Determinarea ea reziduulu reziduuluipe ipe sita sita al emulsiilor bituminoase  ș i determinarea stabilitatii la depozitare  prin cernere. cerne re.

SR EN 12607-1:2015 SR EN 12607-2:2015 SR EN 12591:2009 SR EN 13036-1:2010

 

 

Bitum şi lian ţ i bitumino şi. Determinarea rezisten ţ ei e i la întărire sub efectul c ăldurii  şi aerului. Partea 1: Metoda RTFOT 

 

Bitum şi lian ţ i bitumino şi. Determinarea rezisten ţ ei e i la întărire sub efectul c ăldurii  şi aerului. Partea 2: Metoda TFOT  Bitum  şi lianţi  bitumino şi. Specifica ţii pentru bitumuri rutiere. Caract Caracteri erist stici ici ale ale supraf suprafee ţ ei ei drumu drumuri rilor  lor  şi aeroporturilor aeroporturilor.. Meto Metode de de înce încerc rcar aree. Parte arteaa 1: Măsurar surarea ea adâncim adâncimii ii macr macrot otex extu turi riii supr supraf afee ţ ei ei îmbr ăcămint intei, ei, prin tehn ehnica ica volumetric ă  a petei

SR EN 13036-4:2012

Cara Caract cter eris isttici ici ale ale sup suprafe rafe ţ elor e lor drum drumur uril ilor  or  şi pist istelor  lor  aerop aeropor ortu tuar are. e. Metod Metodee de înce încerc rcar are. e. Part Partea ea 4: Meto Metode de de măsurare a aderen ţ ei ei unei suprafe ţ e. e. Încercarea cu pendul.

SR EN 13036-7:2004

Cara Caract cter eris isttici ici ale ale sup suprafe rafe ţ elor e lor drum drumur uril ilor  or  şi pist istelor  lor  aeropo aeroportu rtuare are.. Metod Metodee de încerc încercare are.. Partea Partea 7: Măsurarea denivelărilor rilor strat straturi urilor lor de rular rularee ale ale drumu drumuril rilor: or: încercar încercarea ea cu dreptar.

SR EN 13036-8:2008

Cara Caract cter eris isttici ici ale supra uprafe fe ţ ei e i drum drumur uril ilor  or  şi pis pistelo telor  r  aeroporturi aeroporturilor. lor. Metode Metode de încercare. încercare. Partea Partea 8: Determinarea indicilor de planeitate transversal ă.

SR EN ISO 13473-1:2004

Caract Caracteri erizar zarea ea textur texturii ii îmbr  îmbr ăcămintei mintei unei unei struct structuri uri rutiere rutiere releveele releveele de profil. profil. Partea 1: Determinarea adâncimii adâncimii medii medii a texturii.

SR EN 933-1:2012

 

Încercări pentru pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr geometric geometricee ale agrega agregatel telor. or. Partea Partea 1: Determi Determina narea rea granul granuloz oz ităţ ii. i i. Anal Analiza iza granulometric ă  prin cernere.

SR EN 933-2:1998

 

Încercări pentru pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr geometric geometricee ale Partea 2: Analiza granulometric ă. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor.

SR EN 933-3:2012

 

Încercări pentru pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr geometric geometricee ale agre agrega gatel telor or.. Part Partea ea 3: Deter Determi mina nare reaa form formei ei granu granule lelor lor.. Coeficient de aplatizare

SR EN 933-4:2008

 

Încercări pentru pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr geometric geometricee ale agre agrega gatel telor or.. Part Partea ea 4: Deter Determi mina nare reaa form formei ei granu granule lelor lor.. Coeficient de form ă.

SR EN 933-5:2001

 

Încercări pentru pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr geometric geometricee ale agregatelo agregatelor. r. Partea Partea 5: Determinar Determinarea ea procentul procentului ui de suprafe ţe concasate  ş i s fărâmate din agregate grosiere.

pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr geometric geometricee ale SR EN 933-5:2001/A1:2005   Incercări pentru agregatelo agregatelor. r. Partea Partea 5: Determinar Determinarea ea procentul procentului ui de suprafe ţe sparte în agregate.

SR EN 933-7:2001

SR EN 933-8+A1:2015

 

Încercări pentru pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr geometric geometricee ale agregatelo agregatelor. r. Partea Partea 7: Determinar Determinarea ea c onţinutului tului de elemente elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate.  

Încercări pentru pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr geometric geometricee ale agregatelo agregatelor. r. Partea 8: Evaluarea păr  ţilor fine. Determinarea Determinarea echivalentului de nisip.

SR EN 933-9 + A1:2013

 

Încercări pentru pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr geometric geometricee ale agrega agregatel telor. or. Partea Partea 9 - Evalua Evaluarea rea partilo partilorr fine. fine. Încercar Încercaree cu albastru de metilen.

SR EN 1097-1:2011

 

Încercări pentru pentru determ determina inarea rea caract caracteri eristi sticil cilor or mecani mecanice ce şi  fizice ale agregatelor. agregatelor. Partea 1: Determinarea reziste nţ ei la uzur ă (micro-Deval).

SR EN 1097-2:2010

 

Încercări pentru pentru determ determina inarea rea caract caracteri eristi sticil cilor or mec mecani anice ce şi  fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezisten ţ ei ei la sf ărâmare.

SR EN 1097-5:2008

 

Încercări pentru pentru determ determina inarea rea caract caracteri eristi sticil cilor or mec mecani anice ce şi  fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea continutului de apa prin uscare în etuva ventilata.

SR EN 1097-6:2013

 

Încercări pentru pentru determ determina inarea rea caract caracteri eristi sticil cilor or mec mecani anice ce şi  fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea densitatii şi a bţiei de apa a granulelor. absor bţi

SR EN 1367-1:2007

 

Încercări pentru pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr termice termice şi de alte altera rabi bili lita tate te ale agre agrega gate telo lor. r. Par Partea tea 1: De Dete term rmin inar area ea rezisten ţ ei ei la înghe ţ -dezghe -dezghe ţ.

SR EN 1367-2:2010

 

Încercări pentru pentru determin determinarea area caracteris caracteristicilo ticilorr termice termice și de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat de magneziu.

SR EN 1744-1+A1:2013

 

Încercări pent pentru ru dete determ rmin inar area ea prop propri riee tăţ ilor lor chim chimic icee ale ale agregatelor. Partea 1: Analiza chimica.

SR 10969:2007

 

Lucr ări de drum drumur uri. i. Deter Determi mina nare reaa adez adeziv ivii tăţ ii ii bitumur bitumurilor  ilor  rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase f aţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometric ă.

STAS 863:1985

 

Lucr ări de drum drumur uri. i. Elem Elemen ente te geom geomet etrrice ice ale ale tras trasee eelo lorr. Prescri pţii  pţii de proiectare.

STAS 10144/3-1991 SR 4032-1:2001 SR EN 196-2:2013

Elemente geometrice ale strazilor. Prescriptii de proiectare.  

Lucr ări de drumuri. Terminologie. Metod Metodee de înce încerc rcări ale ale ciment cimentur uril ilor or.. Part Partea ea 2: Anal Analiza iza chimică a cimentului.

SR EN 12697-1:2012

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercar încercaree pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 1: Con ţ inut inut de liant solubil.

SR EN 12697-2:2016

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 2 : Determinarea granulozit ăţii.

SR EN 12697-6:2012

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercar încercaree pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  ate la cald. Partea 6: Determinarea densit ăţ iiii aparente a epruvetelor  bituminoase.preparate la cald 

SR EN 12697-8:2004

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice  preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor  volumetrice ale epruvetelor bituminoase.

SR EN 12697-11:2012

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercare încercare pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 11: Determinarea afi nităţ ii i i dint dintre re agregate  şi bitum

SR EN 12697-12:2008

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercare încercare pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilit ăţii  la apă  a epruvetelor bituminoase.

SR EN 12697-12:2008/ C91:2009

SR EN 12697-13: 2002

Mixtur Mixturii asfal asfaltic tice. e. Metode Metode de încerca încercare re pentru pentru mixtur mixturii asfa asfalti ltice ce prep prepar arat atee la cald cald.. Part Partea ea 12: 12: Determ etermin inar area ea sensibilit ăţii ăţii  la apă a epruvetelor bituminoase.

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercar încercaree pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 13:  Măsurarea temperaturii

SR EN 12697-17 + A1:2007

Mixturi Mixturi asfaltice. asfaltice. Metode de încercare încercare pentru pentru mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtur ă asfaltic ă dre nantă

SR EN 12697-18: 004

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice  preparate la cald. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului.

SR EN 12697-22+A1:2007 12697-22+A1:2007

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode de încercar încercaree pentru mixtur mixturii asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj.

SR EN 12697-23:2004

SR EN 12697-24:2012

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercar încercaree pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 23. Determinarea rezistentei la tractiune indirecta a epruvetelor bituminoase Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercar încercaree pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 24: Rezisten ţ a la oboseal ă.

SR EN 12697-25:2006

Mixturi Mixturi asfal asfaltice tice.. Metode Metode de încercar încercaree pentru pentru mixturi mixturi rate la cald. cald. Partea 25: Încercare la compresiune ciclic ă.

SR EN 12697-26:2012

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercar încercaree pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice

 preparate la cald. Partea 26: Rigiditate

SR EN 12697-27:2002

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercar încercaree pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.

SR EN 12697-29:2003

SR EN 12697-30:2012

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metod Metodee de încercare încercare pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor  epruvetelor bituminoase. Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercar încercaree pentru pentru mixturi mixturi ate la cald. cald. Partea 30: Confec ţ ionarea ionarea epruvetelo epruvetelor  r 

SR EN 12697-31:2007

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice  preparate la cald. Partea 31: Confec ţ ionarea ionarea epruvetelor epruvetelor cu  presa cu compactare c ompactare giratorie.

SR EN 12697-33+A1:2007

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice  preparate la cald. Partea 33: Confec ţ ionarea ionarea epruvetelor epruvetelor cu compactorul cu placa.

SR EN 12697-34: 2012

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercare încercare pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 34: Încercarea Marshall.

SR EN 12697-36:2004

SR EN 13108-1:2006

Mixturi Mixturi asfaltice asfaltice.. Metode Metode de încercar încercaree pentru pentru mixturi mixturi asfaltice asfaltice  preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimilor  imbracamintii asfaltice. Mixturi Mixturi asfal asfaltic tice. e. Specif Specifica ica ţ ii i i pent pentru ru mate materi rial ale. e. Part Partea ea 1:  Betoane asfaltice

SR EN 13108-1:2006/C91: 2014 13108-1:2006/C91: 2014

SR EN 13108-5:2006

Mixtur Mixturii asfal asfaltic tice. e. Speci Specific ficaa ţ ii i i pent pentru ru mate materi rial ale. e. Part Partea ea 1: Betoane asfaltice.

Mixturi asfaltice. Specific aţ ii ii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu con ţ inut inut ridicat de mastic

SR EN 13108-5:2006/ AC:2008

SR EN 13108-7:2006

Mixturi asfaltice. Specific aţ ii ii pentru materiale. Partea 5:  Beton asfaltic cu con ţ inut inut ridicat de mastic.

Mixtur Mixturii asfalt asfaltice ice.. Speci Specific ficaa ţ ii i i pent pentru ru mate materi rial ale. e. Part Partea ea 7:  Betoane asfaltice drenante.

SR EN 13108-7:2006/AC: 2008 13108-7:2006/AC: 2008

Mixtur Mixturii asfalt asfaltice ice.. Spec Specifi ifica ca ţ ii ii pentru pentru materia materiale. le. Partea Partea 7: Betoane Betoane asfaltice asfaltice drenante. drenante.

SR EN 13108-20:2006

Mixturi Mixturi asfaltic asfaltice. e. Specific Specificaţii   pentru pentru materi materiale ale.. Partea Partea 20: Procedur ă pentru încercarea de tip

SR EN 13108-20:2006/ AC:2009

SR EN 13108-21:2006

Mixturi Mixturi asfaltic asfaltice. e. Specific Specificaţii   pentru pentru materi materiale ale.. Partea Partea 20: Procedura pentru încercarea de tip.

Mixturi Mixturi asfaltic asfaltice. e. Specific Specificaţii   pentru pentru materi materiale ale.. Partea Partea 21: Controlul produc ţ iei iei în fabric ă .

SR EN 13108-21:2006/ AC:2009/C91:2014

Mixturi asfaltice. Specific aţii  pentru materiale. Partea 21: Controlul produc ţ iei iei în fabric ă.

CD 155-2001

Norm Normat ativ iv priv privin indd det deter ermi mina nare reaa star starii ii tehni tehnice ce a drumur drumurilo ilor  r  modern - aprobat prin ORDIN nr.625 din 23.10.2003 al ministrului transporturilor, transporturilor, construc ţ iilor  iilor  şi turismulu turismulu,, publicat publicat în Monitorul Monitorul Oficial nr.786 /07.11.2003.

PD 162-2002

Normativ Normativ privind privind proiectare proiectareaa autostraz autostrazilor ilor extraurbaneextraurbane- aprobat  aprobat   prin Ordinul MTCT nr.622din 23.10. 1016 

PCC 022-2015

Procedura pentru inspec ţia tehnică a echipamentelor pentru  punerea în oper ă a mixturilor asfaltice la lucr ări de drumuri  ş i aeroporturi, publicat în Monitorul Oficial nr.341 /19.05.2015

PCC 019-2015

Procedu Procedura ra de inspec inspec ţ ie i e tehn tehnic ică a sta ţ iilor iilor pentru pentru prepararea prepararea mixturilor mixturilor asfaltice asfaltice pentru pentru lucr ări de drumu drumuri ri şi aeroporturi, aeroporturi,  publicat în Monitorul Oficial nr.485/02.07.2015 nr.485/02. 07.2015

C A P I T O L U L II MATERIALE. CONDIŢII TEHNICE SECŢIUNEA 1 Agregat e Art.19. Agreg Agregatel atelee natura naturale le care care se utiliz utilizeaz ează   la prepararea prepararea mixt mixturilo urilorr asfaltice asfaltice cuprinse cuprinse  în prezentu prezentull caiet de sarcini sunt confo conform rm cerinte cerintelor lor stand standardu ardului lui SR EN 13043 13043.. Agreg Agregatel atelee natura naturale le trebu trebuie ie s ă   provină   din din roci roci om omog ogen ene, e, f ără   urme urme de degradare, rezistente la înghe ţ –  dezghe  dezgheţ şi să nu c onţină corpuri str ăine. Art.20.  Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie s ă  fie conform cerinţelor prezentate prezentate în tabelele tabelele 5, 6, 7  şi 8. Tabelul 5. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr.   Condiţii de   Caracteristica crt. calitate 1. Conţinut  de granule în afara clasei de granulozitate: - rest pe sita superioar ă  (d max), %, max. 1-10 (Gc 90/10) - trecere pe sita inferioar ă  (d min), %, max. 10 ( ) 2. Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A 25) ( ) 3. Indice de formă, %, max. 25 (SI25) 4. Conţinut  de impurităţi  - corpuri str ăine nu se admit 5. Conţinut  în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 1,0 (f 1,0 1,0)*/0,5 (f 0,5 0,5) 6. Rezistenţa la fragmentare, cls. th. dr.  I-III   cat.th.str. I-III 20 (LA20) cls. th. dr. IV- cat. th. str. IV 25 (LA25) coeficient LA, %, max. V cls. th.dr.   I-III  cat. th. str. I-III 15 (MDE 15) 7. Reziste Rezistenţa  la uzură (coeficient micro-Deval), 20 (MDE 20) cls. th.dr.  IV-V  cat. th. str. IV %, max. ( ) 8. Sensibilitatea la înghe ţ-dezghe ţ  la 10 cicluri de înghe ţdezghe ţ 2 (F2) - pierderea de masă (F), %, max. 20 - pierderea de rezisten ţă  (∆SLA), %, max. (2) 9. Rezistenţa  la acţiunea sulfatului de magneziu, % max. 6 10. Conţinut  de particule total sparte, %, min. 95 (C95/1) (pentru cribluri provenind din roci detritice)

Metoda de încercare SR EN 933-1 SR EN 933-3 SR EN 933-4 vizual SR EN 933-1 SR EN 1097-2 SR EN 1097-1

SR EN 1367-1 SR EN 1367-2 SR EN 933-5

* agregate cu granula de max 8mm f orma orma agregatului grosier poate fi determinat ă  prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de form ă (2) rezistența la ingheț  poate fi determinat ă  prin sensibilitate la inghe ț-dezgheț  sau prin rezisten ța la  acțiunea sulfatului sulfatului de magneziu magneziu SREN 1367-2 (1)

Tabelul 6. Nisip de concasaj concasaj sau sort 0-4 de concasaj, concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice Nr.   Condiţii de Metoda de   Caracteristica crt. calitate  încercare  încercar e 1. Conţinut  de granule în afara clasei de granulozitate: SR EN 933-1 10 - rest pe sita superioar ă  (d max), %, max. 2. Granulozitate continu ă SR EN 933-1

3. Conţinut  de impurit ăţi: - corpuri str ăine, 4. Conţinut de part partiicule cule fin fine sub 0,063 ,063mm mm,, %, max. ax. 5. Cali Calita tate teaa part partic icuulelor elor fine fine (val (valoa oare reaa de alb albastr astru) u),, max.* ax.*

nu se admit admit vizual vizual 10 (f 10 SR EN 933-1 10) 2 SR EN 933 933 -9

*Determina *Determinarea rea valorii valorii de albastru albastru se va efectua efectua numai în cazul cazul nisipurilor nisipurilor sau sorturilor sorturilor 0-4 a caror caror fractiune fractiune 0-2 mm prezinta un continut de granule fine mai mare sau egal cu 3%

Tabelul 7. Pietri şuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

 

Ca Caracteristica

Pietriş sortat sortat Pietr Pietriş concasat

Conţinut de granule în afara clasei de granulozitate: 1-10 1. - rest pe sita superioar ă  (d max), %, max. 10(Gc 90/10) - trecere trecere pe sita sita infer inferioa ioarr ă (dmin), %, max. 2. Conţinut de particule sparte, %, min. ( ) 3 Coefic ficient de aplatizare are, % max. 25 (A 25) ( ) 4 Indice de formă, %, max. 25 (SI25) Conţinut de impurit ăţi 5. nu se adm admit - corpuri străine Conţinut inut în part particu icule le fine fine,, sub sub 0,063 0,063 1,0 (f 1,0 1,0)*/  6. mm, %, max. 0,5 (f 0,5 0,5) cls. th.dr.  I-III   Rezistenţa la fragmentare fragmentare cat. th. str. I-III 7. coeficient LA, %, max. cls. th. dr.  IV-V   25(LA ) cat.th.str. IV cls. th. dr.  I-III Rezistenţa la uzură cat. th. str. I-III 8. (coeficient micro-Deval), cls. th. dr.  IV-V %, max. cat. th. str. IV  Sensibilitatea la înghe ţ-dezghe ţ 9(2) - pierderea de masă (F), %, max. (2)  Rezisten ţa la acţiunea sulfatului de

10

magneziu, max., %

25

1-10 10(Gc 90/10) 90 (C90/1) 25 (A25) 25 (SI25) nu se adm admit 1,0 (f 1,0 1,0)*/  0,5 (f 0,5 0,5) 20 (LA20) 25(LA25)

Metoda de  încercare  încercar e SR EN 933-1 SR EN 933-5 SR EN 933-3 SR EN 933-4 SR EN 933-7 şi vizual SR EN 933-1 SR EN 1097-2

-

15 (MDE 15)

20 (MDE 20)

20 (MDE 20)

2 (F 2)

2 (F2)

SR EN 1367-1

6

6

SR EN 1367-2

SR EN 1097-1

* agregate cu granula de max 8mm f orma orma agregatului grosier poate fi determinat ă  prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de form ă (2) rezistența la inghe ingheț   poate fi determinat determinat ă   prin sensibilitate sensibilitate la ingheț -dezgheț   sau prin rezisten ța la acți unea sulfatului sulfatului de magneziu magneziu SREN 1367-2 (1)

Tabelul 8 - Nisip natural sau sort 0-4 natural utilizat la prepararea mixturilor asfaltice Nr.   Condiţii de Metoda de   Caracteristica crt. calitate  încercare 1. Conţinut  de granule în afara clasei de granulozitate SR EN 933-1 10 - rest pe sita superioar ă  (d max), %, max. 2. Granulozitate c ontinuă SR EN 933-1 3. Coeficient de neuniformitate, min. 8 * 4. Conţinut  de impurităţi: - corpuri str ăine, nu se admit SR EN 933-7  şi - conţinut de humus (culoarea solu ţiei de NaHO), max. galben vizual SR EN 1744 5. Echivalent de nisip pe sort 0-2 mm, %, min. 85 SR EN 933-8 6. Conţinut  de particule fine sub 0,063 mm, %max. SR EN 933-1 10 (f 10 10) 7. Calitatea parti rticulelo elor fine, (val (valooarea de alb albast astru), max max 2 SR EN 933-9

*  Coeficientul de neuniformitate se determi nă  cu relaţia: Un = d 60 /d10  und e: d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea gr anulozităţii d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea gr anulozităţii

Pietrişurile concasate utilizate la execu ţia stratului de uzur ă  vor îndeplini cer inţele de calitate din tabelul 5.

Art.21.  Fiecare tip  ş i sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri / padocuri prev ăzute cu plat platfo form rmee beto betona nate te,, avân avândd pant pantee de scur scurge gere re a apei apei şi pere pereţi   despărţitori, itori, pentru pentru evitare evitareaa amestecării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscri pţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine. Sitele de control utili utilizate zate pentru determinarea determinarea granuloz granulozit it ăţii   agregatelor agregatelor naturale naturale sunt Art.22   Sitele conform din SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie sa apartina seriei de baza plus seria 1 - conform SR EN 13043, la care se adauga sitele 0,063 mm  și 0,125 mm.

Art.23. Fiecare lot de materiale aprovizionat va fi înso ţit, dupa caz, de: performannţă, marcaj marcaj de conformi conformita tate te CE şi certificat de conformitate a •   declaraţia de performa controlului produc ției în fabric ă; sau •   declaraţia de performan ţă, marcaj de conformitate CE  ş i rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/acreditate) prin care s ă se certifice calitatea materialului. Art.24. In  şantier, se vor efectua verific ări pentru caracteristicile prev ăzute în tabelele 5, 6, 7  şi 8, la fiec fiecar aree lot lot de mater ateria iall apro aprovvizio iziona nat, t, sau pent pentru ru maximum: agregate cu dimensiunea dimensiunea > 4 mm; • 1000 t pentru agregate agregate cu dimensiunea  ≤  4 mm. • 500 t pentru agregate In cazul criblurilor, verificarea rezisten ţei la îngheţ-dezgheţ  se va efectua pe loturi de max. 3000 t. SECŢIUNEA 2 Filer Art.25.  Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cret ă sau filerul de var stins, conform cerintelor standardului SR EN 13043. Este interzis ă  utilizarea, ca  înlocuitor al filerului, a altor pulberi. Art.26. Caracteristicile fizico-mecanice ale filerului trebuie s ă fie conform cerinţelor prezentate în tabelul 9. Tabel 9. Filer utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. Metoda de Caracteristica Condiţii de calitate crt.  încercare  încercar e ț categorie cc90 SR EN 196-2 1 con inut de carbonat de calciu ≥ 90 % sita (mm) trec receri (%) SR EN 933-1-2 2 ............................... ....................................100 .....100 2   granulometrie 0,125.........................min.85 0.063 ........................min.70 ........................min.70 max.1% SR EN 1097-5 3 conținut de apa SR EN 933-9 valoarea vbf  g/kg  g/kg categorie  ≤  10 4 particule fine nocive vbf 10 10

Art.27. Fileru Filerull se depoz depozite iteaz ază   în silozuri cu înc ărcare pneumatic pneumatică. Nu se admi admite te folos folosire ireaa filerului aglomerat. Art.28. Fiecare lot de material aprovizionat va fi îns oţit, dupa caz, de: −   declaraţia de performan ţă, marcaj marcaj de conform conformita itate te CE şi certifi certificat cat de confor conformit mitate ate a controlului produc ției în fabric ă, sau −   declaraţia de performan ţă, marcaj de conformitate CE  ş i rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate / acreditate) prin care s ă se certifice calitatea materialului. Art.29.  În santier se vor efectua verific ări privind granulometria şi conținutul  de apă  la fiecare max.100 t aprovizionate. SECŢIUNEA 3 Lianţi Art.30. Lia nţii care se utilizează  la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt: clasa de penetra penetrație 35/50, 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591 şi art. 31, • bitum clasa respectiv art.32 din prezentul caiet de sarcini; • bitum modificat modificat cu polimeri: clasa 3 (penetra ţie 25/55), clasa 4 (penetra ţie 45/80) sau clasa 5 (penetraţie 40/100), conform SR EN 14023  ş i art.32, din prezentul caiet de sarcini. Lianţii  se selectează  în funcţie de penetraţie, în concordan concordanţă  cu zonele climatice din anexa A,  şi anume: pentru zonel zonelee calde calde se utilizea utilizeazz ă   bitumu bitumurile rile clasa clasa de penet penetra ra ție   35/5 35/500 sau sau clas clasaa de • pentru penetrație 50/70  şi bitumurile modificate clasa 3 sau clasa 4; zonele reci se utilizează  bitumurile clasa de penetra ție 50/70 sau clasa de penetra ție • pentru zonele 70/100  ş i bitumurile modificate clasa 4 sau bitumul modificat clasa 5 dar cu penetra ţie mai mare de 70 (1/10 mm); mixturilee stabiliz stabilizate ate MAS, indi indiferent ferent de zon ă, se utilizează   bitumurile bitumurile clasa de • pentru mixturil penetrație 50/70 sau bitumuri modificate clasa 4. Art.31.  Fa ţă de cerinţele specificate în SR EN 12591  ş i SR EN 14023 bitumul trebuie s ă  prezinte condiţia suplimentar ă  de ductilitate la 25 ºC (determinat ă  conform SR 61): • mai mare de 100 cm pentru bitumul clasa de penetra penetra ție 50/70  şi 70/100; clasa de penetra ție 35/50; • mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa mai mare mare de 50 cm pentr pentruu bitu bitumu mull clas clasaa de penetr penetraa ție 50/7 50/700 îmb îmbătrânit trânit prin prin metoda metoda • mai TFOT/RTFOT1); pentru bitumu bitumull clasa clasa de penetr penetraa ție 70/100 îmb ătrânit prin metoda • mai mare de 75 cm pentru TFOT/RTFOT1); mai mare mare de 25 cm pentr pentruu bitu bitumu mull clas clasaa de penetr penetraa ție 35/5 35/500 îmb îmbătrânit trânit prin prin metoda metoda • mai TFOT/RTFOT1). Art.32.  Bitumul şi bitumul modificat cu polimeri trebuie s ă prezinte o adezivitate de minim 80% faţă  de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv ă. În caz contrar, se va aditiva cu age nţi de adezivitate. Adezivit vitate ateaa se va determi determina na prin prin metoda metoda canti cantitat tativ iv ă   descrisă   în în SR 1096 109699 (cu Art.33.   Adezi spectrofotometrul) și/sau i/sau prin prin una dintre dintre metode metodele le calitat calitative ive - conform conform SR EN 1269712697-11 11.. În

etapa inițială  de stabilire a amestecului, se va utiliza obligatoriu metoda cantitativ ă  descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometrul) și se va adopta solutia de ameliorare a adezivitatii atunci cand este cazul (tipul  ș i dozajul de aditiv).

Art.34.  Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se va depozita separat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specifica ţiile producătorului de bitum, respectiv specifica ţiile tehnice de depozitare ale sta ţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare vor fi alese în func ţie de specifica ţiile produc ătorului, astfel încât caracteristicile i niţiale ale bitumului să nu sufere modifi cări până la momentul preparării mixturii. Art.35.  Pentru amorsare se vor utiliza emulsiile bituminoase cationice cu rupere rap idă  realizate cu bitum sau bitum modificat. Art.36.  Fiecare lot de material aprovizionat va fi înso ţit de declaraţia de performanţă   sau alte documente (marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului produc ției în fabric ă). Art.37.   La aprovizionare se vor efectua verific ări ale caracteristici caracteristicilor lor bitu bitumulu muluii sau bitumului modificat, conform art. 30, la fiecare 500 t de liant aprovizionat. Pentru emulsiile bituminoase aprovizionate sau fabricate în santier se vor efectua determinarile din tabelul nr.10 la fiecare 100 t de emulsie. emulsie. Verif Verifica icarea rea adeziv adezivitat itatii, ii, confor conform m art.33 art.33,, se va efectua efectua la fiecare fiecare lot de bitum bitum aprovizionat dupa aditivare atunci când se utilizeaza aditiv pentru imbunatatirea adezivit ății. Tabel 10. Caracteristicil Caracteristicilee fizico-mecanice fizico-mecanice ale emulsiei emulsiei bituminoase Nr. Metoda de   Ca Caracteristica Condiţii de calitate crt.  încercare 1. Co C ontinutul de liant rezidual min. 58% SR EN 1428 2. Omoge Omogenita nitate, te, rest rest pe sita sita de 0,5mm SR EN 1429 ≤ 0,5 %

SECŢIUNEA 4 Aditiv Pentru ating atingerea erea perform performaa nţelor elor mixt mixtur uril ilor or asfa asfalt ltic icee la niv nivelul elul ceri cerinn ţelor elor din din Art.38.   Pentru prezentul caiet de sarcini se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evalua ţi  în conformitate cu legisla ţia în vigoare. Ac eşti aditivi pot fi ad ăugaţi  fie direct în bitum, fie în mixtura asfaltic ă.

Art.39. Conform SR EN 13108-1, paragrafului 3.1.12 aditivul este  “un material component care  poate fi  adăugat  în  î n c antităţi  mici în mixtura asfaltic ă , de exemplu e xemplu fibre minerale sau organice,  polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice ”. În acest caiet de sarcini au fost considera ţi aditivi şi produsele (agenti de adezivitate) care se adaugă  direct în bitum pentru îmbun ătăţirea adezivit ăţii acestuia la agregate. Art.40. Tipul  şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de c ătre un laborator autorizat/acreditat, pentru indeplinirea cer inţelor de performa nţă  specificate. Fiecare are lot lot de aditiv aditiv apro aprovi vizi zion onat at va fi înso înso țit de docum documen ente te de conf confor ormi mita tate te Art.41. Fiec potrivit legisla ției de punere pe pia ță, în vigoare. vigoare.

CAPITOLUL III PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE. COND IŢII TEHNICE SECŢIUNEA 1 Compoziţia mixturilor asfaltice Art.42. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt cele precizate la Capitolul II. Materialele granulare granulare (agregate (agregate naturale naturale și filer) filer) care vor vor fi utiliz utilizate ate la fabricarea fabricarea Art.43.   Materialele mixturilor asfaltice pentru drumuri, sunt prezentate în tabelul 11. Tabelul 11. Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt. 1.

2.

Tipul mixturii asfaltice Beto Betonn asfal asfalti ticc cu piet pietrr iş concasat

Beton Beton asfalti asfalticc desch deschis is cu pietr pietriş concasat

Materiale utilizate Pietriş  concasat Pietriş  concasat Nisip de concasa asaj sau sort 0-4 de concasaj Nisip natural sau sort 0-4 natural Filer

mixturile asfaltice asfaltice destinate destinate stratului stratului de uzur ă şi la mixt mixturil urilee asfaltice asfaltice deschise deschise Art.44.   La mixturile destin destinate ate stratu stratului lui de legătură și de baza se folos eşte nisi nisipp de concas concasaj aj sau sau sort sort 0-4 0-4 de concasaj sau amestec de nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj cu nisip natural sau sort 04 natu natural ral . Din amestecu amestecull total total de nisipu nisipuri ri sau sorturi sorturi 0-4, 0-4, nisipu nisipull natura naturall sau sortul sortul 0-4 0-4 natural este în propor ţie  de maximum: 25% pentru pentru mix mixturil turilee asfaltic asfalticee utiliz utilizate ate la la stratul stratul de • uzur ă; • 50% pentru pentru mixturi mixturile le asfaltice asfaltice utiliz utilizate ate la stratul stratul de de leg leg ătură și de bază. Pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos cu pietr iş   sortat, destinate stratului de bază, se foloseşte nisip natural sau sort 0-4 natural sau amestec de nisip natural sau sort 0-4 natural cu nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj în propor ţie variabilă,  după  caz. cantitatea totală  de agregate sunt Art.45.  Limitele conţinutului de agregate naturale  ş i filer din cantitatea conform: tabelul tabelului ui 12 - pentru pentru mix mixtur turile ile asfalt asfaltice ice tip beton beton asfalti asfalticc destin destinate ate strat stratur urilo ilorr • de uzură /rulare şi legătură şi pentr pentruu mixtu mixturi rile le asfal asfalti tice ce tip anro anroba batt bitu bitumi mino noss destinate straturilor de baz ă;

Tabelul 12  –  Limitele   Limitele procentelor de agregate naturale  ș i filer Nr. crt.

Strat de  uzura Fracțiuni de  agregate naturale din  amestecul total

1. 2. 3.

 

Strat de legatura

BAD   22,4 BA16 BA  8 BA  11,2 BADPC   22,4 BAPC 8 BAPC11,2 BAPC16 BADPS  22,4

Filer  și fracțiuni din nisipuri 9…18 8…16 8…15 sub 0,125 mm, % Filer  și fracțiunea (0,125  … 4   Diferența  pâ nă la 100 mm), % Agreg Agregate ate natur naturale ale cu 22 …44 34…48 3 6…6 1 dimensiunea peste 4 mm, %

5…10

55…72

Tabelul 13  –  Zona  Zona granulometric granulometric ă  a mixturilor asfaltice tip betoane asfaltice

Marimea ochiului sitei BA 16 conform SR EN BAPC 16 933-2, mm 45 31,5 22,4 16 11,2 8 4 2 0,125 0,063

100

BAD 22,4 BADPC 22,4 BADPS 22,4 100  

90…100

90…100 73…90

-

-

61…82 39…64 27…48 8…15 7…11

42…61 28…45 20…35 5…10 3…7

Art. 46.  Zonele granulometrice reprezentand limitele impuse pentru curbele ganulometrice ale amestecurilor de agregate naturale  şi filer sunt conform: • tabelul tabelului ui 13 - pentru pentru mix mixtu turile rile asfalt asfaltice ice tip beto betonn asfalti asfalticc destin destinate ate strat straturi urilor lor de uzură /rulare şi legătură şi pentr pentruu mixtu mixturi rile le asfal asfalti tice ce tip tip anro anroba batt bitu bitumi mino noss destinate straturilor de baz ă; Art.47. Conţinutul optim de liant se stabil eşte prin studii preliminare de laborator, de c ătre un laborator laborator de specialitate specialitate autorizat autorizat / acreditat ţinând cont de valorile precizate în tabelul 14. În cazul în care, din studiul de dozaj rezult ă  un procent optim de liant în afara limitei din tabelul 14, acesta va putea fi acceptat cu aprobarea proiectantului  ş i a beneficiarului. Tabelul 14  –  Continutul  Continutul optim de liant Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Conținut de liant min. % în mixtură MAS11,2 6,0 MAS16 5,9 BA 8 6,3 uzură (rulare) BAPC 8

legatură (binder)

BA 11,2 BAPC 11,2 BA16 BAPC16 MAP16 BAD 22,4 BADPC 22,4 BADPS 22,4

6,0 5,7 5,7 4 4,2

Art.48.  Valorile minime pentru c onţinutul de liant prezentate în tabelul 16 au în vedere o masă volumic ă  medie a agregatelor de 2.650 kg/m 3. Pentru Pentru alte alte valor valorii ale masei volumice volumice a agreg agregatel atelor, or, lim limite itele le c onţinutului   de bitum se calculează   prin corecţia cu un coefi coefici cien entt a = 2.650 2.650 /  d , unde “d ”   este este masa masa volum volumic ică reală  (declarată  de producător şi verifica tă  de laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media pondera tă  conform fracţiunilor utilizate la compozi ţie), în kg/m 3 şi se determină conform SR EN 1097-6. Art.49.  În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu difer iţi  aditivi, ace ştia se utilizeaz ă  conform legislaţiei  ş i reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator. Art.50.  Studiul  Studiul prelimin preliminar ar pentru pentru stabilir stabilirea ea compoz compoz iţiei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include rezultatele încerc ărilor efectuate conform art.51, pentru cinci c onţinuturi diferite de liant. mixturilor asfaltice în vederea vederea elabor elabor ării dozajului de fabrica ţie se Art.51.  Stabilirea compozi ţiei mixturilor va efectua pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Studiul de dozaj va cuprinde obligatoriu: verificarea caracteristicil caracteristicilor or materialelor materialelor componente componente (prin analize analize de laborator laborator,, respectiv • verificarea rapoarte de încercare); • procentul de participare al fiec ărui component în amestecul total; dozajului de liant func ție  de curba granulometrica alea să; • stabilirea dozajului • validarea dozajului dozajului optim pe baza testelor ini ţiale de tip conform tabelului 30 nr.crt.1. Un nou studiu de dozaj se va realiza obligatoriu de fiecare da tă  când apare cel  puţin  una din situaţiile urm ătoare: − schimbarea sursei de liant liant sau a tipului de liant/calit ăţii liantului; − schimbarea sursei de agregate; − schimbarea tipului mineralogic al filerului; − schimbarea aditivilor. Validarea în producţie a mix mixtur turii ii asfalt asfaltice ice în santier santier se va efectua, efectua, obl obliga igato toriu riu,, prin Art.52.   Validarea transpunerea dozajului pe sta ţie şi verificarea cerințelor acesteia conform tabelului 30, nr. crt. 2.

Art. 53. Mixtura asfaltic ă va fi însotit ă,  după  caz, de: •   declaraţia de perform performan anţă, marcaj marcaj de conform conformita itate te CE şi certi certifica ficatt de confo conformi rmitat tatee a controlului produc ției în fabric ă; •   declaraţia de performan ţă, marcaj de conformitate CE şi rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate / acreditate) prin care s ă   se certifice calitatea materialului, inclusiv documentele documentele privind privind dozajele dozajele și conformitatea conformitatea pentru pentru materialel materialelee component componentee care vor respecta cerinț ele din prezentul caiet de sarcini.

SECŢIUNEA 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art.54.  Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor determina pe corpuri de probă  confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încercări iniţiale de tip) şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum  şi din straturile îmbr ăcăminţilor gata executate. Art.55. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execu ţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata executat, se va efectua conform SR EN 12697-27. Art.56.   Caracteristi Caracteristicile cile fizico-mec fizico-mecanice anice ale mixturilor mixturilor asfaltice asfaltice de tip beton beton asfaltic asfaltic trebuie trebuie s ă se încadreze în limitele din tabelele 17, 18, 19  și20. Art.57. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se deter mină  conform SR EN 12697-6  şi SR EN 12697-34  ş i vor respecta condi ţiile din tabelul 17. Absor bţia de a pă se va determina conform metodei din Anexa B la acest caiet de sarcini. Sensibilitatea la a pă  se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A şi SR E N 12697-23, conform condi ţiilor din tabelul 15. Tabelul 15 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încerc ări pe cilindrii Marshall Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall Indice Raport Nr. Tipul mixturii Stabilitate Absorbţia Sensibilitate de S/I, crt. asfaltice la 60 ºC, de apă, la apă, curgere, min. KN, % vol. % mm, KN/mm 1. Beton asfaltic 6,5... 13 1,5...4, 0 1,6 1, 5...5, 0 min. 80 2. Mixtură  asfaltică  poroasă 5,0... 15 1,5...4, 0 2,1 min. 60 3. Beton asfaltic deschis 5,0... 13 1,5...4, 0 1,2 1, 5...6, 0 min. 80 4. Anrobat bituminos 6,5... 13 1,5...4, 0 1,6 1, 5...6, 0 min. 80

Art.58.   Caracterist Caracteristicile icile fizico-mec fizico-mecanice anice ale mixturilor mixturilor asfaltice asfaltice,, în functie de strat (stratul (stratul de uzură, de legatur ă), se vor încadra în valorile limit ă din tabelele 16, 17, 18. Încercările dinamice care se vor efectua în vederea verific ării caracteristicilor fizico- mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul caiet de sarcini sunt următoarele: •  Rezistenţa la deformaţii permanente  (încercarea la compresiune ciclic ă şi încercarea la ornieraj) reprezenta tă  prin: • Viteza de fluaj şi fluajul dinamic   al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiun compresiunee ciclic ciclic ă  triaxială   pe probe cilindrice din mixtur ă   asfaltică, conform SR EN 1269712697-25, 25, metoda metoda B; • Vitez determinatee prin prin încerc încercare areaa de ăgaşului,   determinat Vitezaa de deforma deformaţie şi adân adâncim cimea ea f ăgaş ornie orniera rajj se reali realize zeaz azaa pe epru epruve vete te confe confecc ţiona ionate te în labo labora rato torr conf confor orm m SR EN 1269 126977-33 33 sau sau prele preleva vate te prin prin t ăiere iere din din stratu stratull realiz realizat at (carot (carote), e), confor conform m SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B ;

• Rezistenţa

la obose boseaală, determ determina inattă   confo conform rm SR EN 1269 126977-24 24,, prin prin înce încerca rcare reaa la întindere întindere indirect indirectă   pe epru epruvvete ete cili cilind ndri rice ce - anex anexaa E sau sau prin prin una una din din cele celela lalt ltee metode precizate de SR EN 12697-24; •  Modulul de rigiditate,   determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură  asfaltică, conform SR EN 12697-26, anexa C; •   Vol mixtur urii ii asfal asfalti tice ce compa compact ctat ate, e, dete determ rmin inat at pe epru epruve vete te Volum umul ul de golu goluri ri   al mixt confecţionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31. Tabelul 16 – Caracteristicile Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzur ă determinate prin încer cări dinamice Mixtură asfaltică  pentru Caracteristică Nr. stratul de uzură crt. Clasă tehnică drum I-II III-IV Categorie tehnic ă  stradă I II-III 1. Caract Caracteri eristi stici ci pe cilind cilindrii rii confec confecţionaţi la presa giratorie giratorie de goluri goluri la 80 gira ţii, % max. 5,0 6,0 1.1. Volum de 1.2.   Rezistenţa  la deformaţii  permanente (fluaj dinamic) - deformaţia  la 50 ºC, 300KPa  ş i 10000 impulsuri, µm/m, max. 20 000 30 000 - viteza de deforma ţie la 50 ºC, 300KPa  ş i 10000 impulsuri, 1,0 2,0 µm/m/ciclu, µm/m/ciclu, max. Modulul de rigiditate la 20 ºC, 124 ms, MPa, min. 4200 4000 1.3.   Mo 2. Carac aracte teri rist stic icii pe plăci confecţionate în laborator sau pe carote din îmbrăcăminte 2.1.   Rezistenţa  la deformaţii  permanente, 60 ºC (ornieraj) 0,3 0,5 - Viteza de deforma ţie la ornieraj, mm/1000 cicluri, max. 5,0 7,0 - Adâncimea f ăgaşului, % din grosimea i niţială a probei, max. Tabelul 17- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de leg ătură determinate prin încer cări dinamice   Mixtură  asfaltică  pentru Caracteristică stratul de legătur ă Nr. Clasă  tehnică drum I-II III-IV crt. Categorie tehnică  stradă I II-III 1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie giratorie la 120 120 gira gira ţii, % maxim 9, 5 10, 5 1.1. Volum de goluri, la 1.2.   Rezistenţa  la deforma ţii  permanente (fluaj dinamic) - deformaţia la 40 ºC, 200KPa  ş i 10000 impulsuri,  µ m/m, m/m, 20 000 30 000 max. - viteza de deforma ţie la 40 ºC, 200KPa  ş i 10000 impulsuri, 2,0 3,0 µm/m/ciclu, µm/m/ciclu, max. Modulul de rigiditate la 20 ºC, 124 ms, MPa, min. 5 00 0 4500 1.3.   Mo oboseal eală, prob probaa cili cilind ndri riccă   solicita tă la 1.4.   Rezistenţa   la obos 400 000 300 000  întindere indirectă: Număr minim de cicluri pâ nă la fisurare 0 la 15 C epruve vete te trape trapezo zoid idal alee sau sau 2.   Rezistenţa la oboseală,   epru 6 -6 prismatice,  ε 10 , minim 150 1 00

Note: 1) Valorile modulilor de rigiditate determina ţi  în laborator, prevăzuţi  în tabelele 18, 19  şi 20 sunt

stabilite ca nivel de performan ţă   minimală   pentru mixturile asfaltice analizate în condi ții de laborator. 2)  La proiectarea structurilor rutiere se utilizeaz ă  valorile modulilor de elasticitate dinamic ă din reglementările tehnice în vigoare, privind dimensionarea structurilor rutiere suple  şi semirigide.

Art.59.  În cazul în care mixtura pentru stratul de uzur ă  va fi o mixtură  stabilizată, aceasta va  îndeplini condiţiile   din tabelele tabelele 18 şi 21, 21, volum volumul ul de golur golurii se va determin determinaa prin prin metoda metoda densităților  aparente   aparente  ș i maxime astfel cum sunt precizate în SR EN 12697-8. SECŢIUNEA 3 Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice Art.62. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: • gradul de compactare,  ş i absorbţia de apă; •   rezistenţa la deforma ţii permanente; • elementele geometrice geometrice ale stratului executat; • caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate. Gradul de compactare. Absorbţia de apă Art.63. Gradul de compactare reprezint ă  raportul procentual dintre densitatea apare ntă  a mixturii asfal asfalti tice ce comp compact actat atee în stra stratt şi dens densit itate ateaa apar aparen entt ă   determinată   pe epru epruve vete te Marsh Marshal alll compacta compactate te în labora laborator tor din aceea aceea şi mixt mixtur ură   asfaltic ă, prel prelev evată   de la aştern terner ere, e, sau sau din din aceeaşi mixtur ă provenit ă  din carote. Epru Epruve vetel telee Mars Marsha hall ll se vor vor conf confec ecţion ionaa confor conform m specif specifica icaţiilo iilorr SR EN 12697 12697-3 -300 pentru pentru toate toate tipuri tipurile le de mixtur mixturii asfalt asfaltice ice aborda abordate te în prezen prezentu tull caiet caiet de sarcin sarcini,i, cu exce exce pţia mixtur mix turilo ilorr asfalti asfaltice ce stabiliz stabilizate ate pentru pentru care care se vor vor aplica aplica 75 de lov lovitu ituri ri pe fiecar fiecaree parte parte a epruvetei. Densitate ateaa aparen aparentt ă   a mixt mixtur urii ii asfal asfalti tice ce din din stra stratt se poat poatee dete determ rmin inaa pe carot carotee Art.64. Densit preleva prelevate te din stratul stratul gata gata execut executat at sau prin prin m ăsurători în situ cu echipamente de m ăsurare adecvate, omologate. ă:  Densitatea maximă  se va determina conform SR EN 12697-5, iar densitatea aparen tă  se Notă: Densitatea va determina determina conform SR EN 12697-6.

constau în determinarea determinarea Art.65. Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compact ării constau densităţii  aparente şi a absor bţiei de apă  pe pl ăcuţe  (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate (media a trei determinari). iilee tehni tehnice ce pentru pentru absor absor bţia de a pă şi gradu gradull de compactar compactaree al strat straturi urilor lor Art.66.   Condiţiil din mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 18. Tabelul 18  –  Caracteristicile   Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice Nr.   Absorbţia de apă, Gradul de compactare, Tipul stratului % vol. %, min. crt. Beton asfaltic 2…5 1. 97 Beton asfaltic deschis 3…8 2. 96

Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice Art.67.  Rezistenţa la deforma ţii permanente a stratului de uzur ă  executat din mixturi asfaltice se va verifica pe minimum  două  carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel  puţin  două zile după  a şternere. Art.68.  Rezistenţa  la deformaţii permanente pe carote se va determina prin m ăsurarea vitezei de deformaţie la ornieraj şi adâncimii f ăgaşului, la temperatura de 60 ºC, conform SR EN 1269722. Valorile admisibile pentru aceste caracteristici, sunt prezentate în tabelul 17. Elemente geometrice admisibilitate tate și abat abater eril ilee limi limitt ă   loca locale le admi admise se la elem elemen ente tele le Art.69.   Condițiile de admisibili geometrice sunt cele prev ăzute în tabelul 19.

Art.70. La stabil stabilir irea ea gros grosim imii ii strat stratur uril ilor or reali realiza zate te din din mixt mixtur urii asfal asfalti tice ce se va avea avea în vedere asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea ma ximă  a granulei de agregat utilizată. Nu se admit abateri  în minus fa ță de grosimea prevazut ă  în proiect pentru fiecare strat. Tabelul 19. Elementele geometrice  ş i abaterile limi tă pentru straturile bituminoase executate Abateri limită locale Nr.   Condiţii de admise la elementele Elemente geometrice crt. admisibilitate* geometrice 1 Grosimea minimă   a stra stratu tulu luii compactat, confor form SR EN Nu se admit abateri  în 12697-36 minus fa ţă de grosimea - strat de uzur ă prevăzută  în proiect 4,0 cm - strat de legătură pentru fiecare strat. 5,0 cm 2

Lăţimea parţii carosabile

Profil transversal proiectat

± 20 mm

3

Profilul transversal - în aliniament ± 5,0 mm faţă de cotele - sub formă acoperiş - în curbe  şi zone aferente profilului adoptat - conform STAS 863 - cazuri speciale - pantă unică 4 Profil longitudinal, în cazul drum drumur uril ilor or noi, noi, decl decliv ivit itat atea ea,, % ± 5,0 mm faţă  de cotele maxim profilului profilului proiectat proiectat,, cu - autostr ăzi - conform PD 162 condiţia respectării - DN - conform STAS 863 pasu pasulu luii de proi proiec ecta tare re - drumuri/strazi - conform STAS 10144/3 adoptat * condițiile de admisibilitate admisibilitate pentru pentru caracteris caracteristicil ticilee straturilo straturilorr str ăzilor se coreleza conform art.2.3 art.2.3 din din Ordinu Ordinull Minist Ministrul rului ui Transpo Transportu rturil rilor or nr.45 nr.45/19 /1998 98 publi publicat cat în MO partea partea I bis, nr.138/06.04.1998, cu modifi cările  ș i completările ulterioare.

Art.71.   Caracteristicile suprafe ţei straturilor executate din mixturi asfaltice şi condiţiile tehnice care trebuie s ă fie îndeplinite sunt conform tabelului 20. Art.72. Determinarea caracteristicilor suprafe ţei straturilor executate din mixturi asfaltice, se efectuează, pentru: • strat uzură  (rulare) - cu maxim 15 zile înainte de recep ţia la terminarea lucr ărilor şi la sfarsitul perioadei de garantie;

•

strat de legătură şi strat bază - înainte de a şternerea stratului urm ător (superior). Tabelul 20  –  Caracteristicile   Caracteristicile suprafe ţei straturilor bituminoase executate

Nr. Crt.

1.

2.

3.

4.1.

4.2.

4.3.

 

Caracteristica Strat

 

Planei Planeitat tatea ea în profil profil lon longit gitudin udinal, al, prin măsura surare reaa cu echi echipam pamen ente te omologate Indice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clas ă tehnică  I …II - drumuri de clas ă tehnică  III - drumuri de clas ă tehnică  IV - drumuri de clas ă tehnică  V Planeitatea în profil longitudinal, sub dreptarul de 3m Denivelări admisibile, admisibile, mm: - drumuri de clas ă  tehnică  I  şi II - drumuri de clas ă  tehnică  III - drumuri de clas ă  tehnică  IV …V

Condiţii de admisibilitate* Uzură Legătur ă, bază (rulare)

≤ 1,5 ≤ 2,0 ≤ 2,5 ≤ 3,0

≤ 3,0 ≤ 4,0 ≤ 5,0

Planeitatea în profil transversal,   mm/m Aderenţa suprafeţei –    unităţi PTV  –  unit - drumuri de clas ă  tehnică  I …II - drumuri de clas ă  tehnică  III - drumuri de clas ă  tehnică  IV...V Adâncimea medie a macrotexturii, adâncime textur ă, mm - drumuri de clas ă  tehnică I …II - drumuri de clas ă  tehnică III - drumuri de clas ă  tehnică IV...V Coeficient de frecare ( µ GT): GT): - drumuri de clas ă  tehnică I …II - drumuri de clas ă  tehnică III - drumuri de clas ă  tehnică IV-V

≤ 2,5

≤ 4,0

+1,0 ≥ 80 ≥ 75 ≥ 70

≥ 1,2 ≥ 0,8 ≥ 0,6 ≥ 0,67 ≥ 0,62 ≥ 0.57

Metoda de încercare Reglementări tehnice în vigoare privind măsurarea indicelui de planeitate. Măsurătorile se vor efectua din 10 în 10 m, iar în cazul sectoarelor cu denivel ări mari se vor determina punctele de maxim.

SR EN 13036-7

SR EN 13036-8

-

Încercarea cu pendul (SRT) SR EN 13036-4

-

Metoda volumetric ă MTD SR EN 13036-1

-

AND 606

Vizual: Aspect f ără degradări sub formă de 5. Omogen Omogenita itate. te. Aspectu Aspectull suprafe suprafeţei exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite * condițiile  de admisibil admisibilitate itate pentru pentru caracterist caracteristicil icilee straturilo straturilorr str ăzilor se coreleza conform art.2.3 art.2.3 din Ordinu Ordinull Minist Ministrul rului ui Transpo Transportu rturilo rilorr nr.45/ nr.45/199 19988 public publicat at în MO partea partea I bis, nr.138/06.04.1998, cu modifi cările  ș i completările ulterioare. Planeitatea în profil longitudinal se determi nă  fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin măsurarea denivel ărilor sub dreptarul de 3 m. Planei Planeitat tatea ea în profil profil trans transver versal sal este este cea prin prin care care se consta consta tă   abateri abateri de la profilu profilull transversal, transversal, apariţia f ăgaşelor şi se va determ determina ina cu echipa echipame mente nte electr electron onice ice omolog omologate ate sau metoda  şa blonului.

Pentru verificarea rugozit ăţii se vor determina atât adere nţa   prin metoda cu pendulul SRT cât şi adâncimea medie a macrotexturii. Aderenţa supraf suprafeeţei se dete determ rmină   cu apar aparat atul ul cu pend pendul ul aleg alegân ândd mini minim m 3 secto sectoar aree reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sec ţiuni  situate la distan ţa de 5...10 m  între ele, pentru care se determină  rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea p ărţii carosabile (pe urma r oţii)  şi la o jumătate de metru de ax (pe urma r oţii). Determinarea adâncimii macrotexturii se va efectua în acel eaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.

C A P I T O L U L IV PREPARAREA, TRANSPORTUL ŞI PUNEREA ÎN OPER Ă A MIXTURILOR ASFALTICE SECŢIUNEA 1 Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice Art.73.  Mixturile asfaltice se prepar ă  în instala ţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetric ă   a agregatelor naturale, dozare gravimetric ă   sau volumetric ă a bitumului şi filerului, precum  ş i dispozitiv de malaxare for ţată  a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea Verificarea funcţionării instala instalaţiil iilor or de producer produceree a mix mixtur turii ii asfalt asfaltice ice se va efectua efectua în mod periodic de către person personal al de speci speciali alitat tatee conform conform unui unui progr program am de între între ţinere nere specif specifica icatt de producătorul echipamentelor şi programului de verificare metrologic a dispozitivelor de m ăsura şi control. Certificarea conformitatii instala ţiei privind calitatea fabrica ţiei şi condiţiile de securitate, securitate, se va efectua cu respectarea procedurii PCC 019. Controlul produc ţiei în fabrică  se va efectua conform cerin ţelor standardului SR 1310821. Art.74. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturii asfaltice la ie şirea din mala malaxo xorr se stab stabil iles escc în func funcţie de ti tipu pull li lian antu tulu lui, i, conf confoorm tabe tabelu lulu luii 26 (sau (sau conf confor orm m specificaţiilor producătorului), cu observa ţia că  temperaturile maxime se aplic ă  în toate punctele instalaţiei de preparare mixturi asfaltice  ş i temperaturile minime se aplic ă la livrare.

Tip bitum 35/50 50/70 70/100

Tabel 21- Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice Betoane asfaltice Bitu Bitum m Agre Agrega gate te Mixtura asfaltică  la i eşirea dindin malaxor Temperatura, 0C 150-170 140-190 150-190 150-170 140-190 140-180 150-170 140-190 140-180

În cazul utili zării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi diferite. În acest caz, aceasta trebuie s ă  fie documentat ă şi declarată   pe marcajul reglementat. Temperatura tura mixt mixturii urii asfaltice asfaltice la ie şirea irea din malax malaxor or trebui trebuiee reglat reglată   astfel astfel încât încât în Art.75.   Tempera condiţiile concrete de transport (distan ţă şi mijloace de transport) şi condiţiile climatice s ă fie asigurate temperaturile de a şternere  şi compactare conform tabelului 21. lzirea agregatelor agregatelor naturale naturale şi a bitumului peste valorile specificate în Art.76.   Se interzice înc ălzirea tabelul 26, cu scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.

lzirea acelei aceleiaşi cantităţi de Art.77.  Trebuie evita tă încălzirea prelungită   a bitumului sau reînc ălzirea bitum. Dacă  totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evita tă  reîncălzirea bitumului, atun atunci ci este este nece necesa sarră   verifica verificarea rea penetra penetraţiei iei aces acestu tuia ia.. Dac Dac ă   penetraţia   bitu bitumu mulu luii nu este este corespunzătoare se renunţă  la utilizarea lui.

Art.78.   Durata Durata de malax malaxare, are, în func funcţie   de tipul tipul instal instalaa ţiei, ei, treb trebui uiee să   fie suficient suficientă   pentru realizarea realizarea unei anrobări complete complete şi uniforme a agregatelor agregatelor naturale naturale şi a fileru filerului lui cu liantu liantull bituminos. Art.79. Mixturile asfaltice executate la cald se transport ă  cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelat prelate, e, imedia imediatt după încărcare, rcare, urmărindu-se rindu-se ca pierderile pierderile de temperatur temperatur ă   pe tot timpul timpul transportului, s ă fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate  şi uscate. Art.80.   Mixtura asfaltic ă  preparată  cu bitum modificat cu polimeri se transpor tă   obligatoriu cu autobasculante cu bena acoperit ă  cu prelată. SECŢIUNEA 2 Lucrări pregătitoare Art.81. Art.81. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice Înainte de a şternerea mixturii, stratul suport trebuie bine cur ăţat, iar dacă  este cazul se remediază şi se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta leg ătura între stratul suport  şi stratul nou executat trebuie îndep ăr tat. tat. În cazul stratului suport din macadam, acesta se cur ăţă şi se mătură. În cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate repara ţiile se realizeaz ă  conform prevederilor reglementarilor tehnice în vigoare privind prevenirea şi remedierea defecţiunilor la  îmbrăcăminţile bituminoase. bituminoase. Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeţei acestuia cu impurit ăţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejeaz ă sau nu se acoper ă   imediat imediat cu stratul stratul următor se impune cur ăţarea area prin prin perier perieree mecani mecanicc ă şi spălare. După curăţare are se vor vor veri verific ficaa cote cotele le stra stratu tulu luii supo suport rt,, care care treb trebui uiee s ă   fie conform conform proiectului de execu ţie. În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prev ăzute în proiectul de execu ţie se realizează, după  caz, fie prin prin aplica aplicarea rea unui unui strat strat de egaliz egalizare are din din mixtu mixturr ă   asfaltică, fie prin frezare, frezare, conform conform prevederilor din proiectul de execu ţie. Stratu Stratull de reprofil reprofilare are / egalizare egalizare va fi realiza realizatt din acel aşi tip de mixtur ă ca şi stratul superior. Grosimea acestuia va fi determina tă  în funcţie de preluarea denivel ărilor existente. Art.82. Amorsarea.  La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaz ă  stratul suport  şi rosturile de lucru. Amorsarea se realizeaza uniform, cu un dispozitiv special care poarte regla cantitatea de liant. În funct functie ie de natu natura ra strat stratul ului ui supo suport rt,, cant cantit itat atea ea de bitu bitum m rama ramass ă după aplicarea amorsajului trebuie s ă fie de (0,3...0,5) kg/m 2.

SECŢIUNEA 3 Aşternerea mixturilor asfaltice ternerea ea mix mixtur turilo ilorr asfalt asfaltice ice se va executa executa la temper temperatu aturi ri ale stratu stratului lui supor suportt și Art.83. Aşterner o temperatura exterioar ă  de minimum 10 C, pe o suprafa ţă  uscată. mixtur turilo ilorr asfalt asfaltice ice cu bitum bitum modifi modificat cat cu pol polime imeri, ri, a şternerea ternerea mixturilor mixturilor Art.84.   În cazul mix asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului suport și temperatura exterioar ă  de minimum 15oC, pe o suprafaţă  uscată.

Art.85.  Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie  ş i se reiau numai  după  uscarea stratului suport. ternerea ea mix mixtur turilo ilorr asfalti asfaltice ce se efectu efectueaz ează   numai numai mecanizat, mecanizat, cu repartizato repartizatoare are –  Art.86. Aşterner finisoare finisoare prevăzute cu sistem sistem de nivelare nivelare încălzit care asigur ă   o precom precompac pactare tare,, cu exce pţia lucrărilor în spa ţii înguste în care repartizatoarele - finisoarele nu pot efectua aceast ă   operaţie. Mixtura asfaltic ă   trebuie a şternută continuu, în grosime constant ă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programa tă  a se executa în ziua respectiv ă. Certificarea Certificarea conformita conformitatii tii echipamentelo echipamentelorr de asternere asternere a mixturilor mixturilor asfaltice asfaltice la cald se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.

Art.87.   În cazul unor unor întrer întrerupe uperi ri acciden accidental talee care conduc conduc la sc ăderea temperaturii temperaturii mixturii mixturii asfaltice rămasă  necompactată, aceasta va fi înde părtată. Această  operaţie se va executa în afara zonelor pe care exis tă, sau urmează  a se aşterne, mixtură  asfaltică. Capătul benzii întrerupte se va trata ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la art. 94. Art.88.  Mixturile asfaltice trebuie s ă  aibă  la aşternere şi compactare, în func ţie de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 27. M ăsurarea urarea temperatur temperaturii ii va fi efectua efectuată  în masa mixturii, în buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13. În cazul utiliz ării aditivilor pentru m ărirea lucrabilit ăţii mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute acestia vor avea la baz ă  specificaţii tehnice conform legisla ţiei şi reglementărilor rilor în vigoare. Art.89.  Pentru mixtura asfaltic ă  stabilizat ă, se vor utiliza temperaturi cu 10 0C mai mari decât cele prevăzute în tabelul nr. 22. Tabelul 22  –  Temperaturile   Temperaturile mixturii asfaltice la a şternere  ş i compactare Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la Liant asfaltice la a şternere compactare o o C, min. C, min.  început sfâr şit bitum rutier 150 35/50 145 110 140 140 110 50/70 140 135 100 70/100 bitum modificat cu polimeri 165 160 120 25/55 160 155 120 45/80 155 150 120 40/100

Art.90. Aşternerea se va executa pe întreaga l ăţime a căii de rulare, ceea ce impune echiparea repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare  şi precompactare de lungime corespunz ătoare.

Art.91.   Grosimea maximă  a mixturii a şternute printr-o singur ă  trecere nu poate dep ăși 10 cm. capacitate ateaa de Art.92. Viteza optim ă de aşternere se va corela cu distanţa   de transport şi capacit fabricaţie a staţiei, iei, pent pentru ru a se evita evita tota totall într întrer erup uper eril ilee în timp timpul ul execu execu ţiei stratului stratului şi apariţia crăpăturilor / fisurilor la suprafa ţa stratului proasp ăt aşternut. În funcţie de performan ţele finisorului, viteza la a şternere poate fi de 2,5...4 m/min.

Art.93.  În bunc ărul utilajului de  aş ternere, trebuie s ă  existe în permane nţă  suficientă  mixtură, necesară  pentru a se evita o r ăspândire neunifor mă a materialului. Art.94.  La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o ate nţie deosebit ă  se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transv transvers ersale ale,, care care trebui trebuiee s ă  fie foarte regulate şi etanşe. La reluarea lucrului pe aceea şi bandă  sau pe banda adiacent ă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toa tă  grosimea stratului, astfel încât s ă  rezulte o muchie vie vertical ă. În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se exec ută  în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesar ă, cu exceptia stratului de uzura(rulare). Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzur ă  se vor decala cu minimum minimum 10 cm fa ţă de cele ale stratului de leg ătură, cu alternarea lor. Atunci Atunci când exist ă şi strat de bază  bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa între ţesut. Având în vedere vedere porozi porozitat tatea ea mare mare a stratu stratului lui de leg ătură   (binder), (binder), realizat realizat din beton Art.95.   Având asfaltic deschis, acesta nu se va l ăsa neprotejat. Stratul de binder va fi acoperit înainte de sezonul rece, pentru evitarea apari ţiei unor degrad ări structurale.

SECŢIUNEA 4 Compactarea mixturilor asfaltice Compactareaa mix mixturil turilor or asfaltice asfaltice se va realiza prin aplicarea aplicarea unor unor tehnologii tehnologii care s ă Art.96.   Compactare asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtur ă asfaltică şi fiecare strat în parte. Operaţia  de compac compactar taree a mix mixtur turilo ilorr asfalti asfaltice ce se va realiz realizaa cu compacto compactoare are cu rulour rulourii netede, cu sau f ără  dispozitiv  dispozitivee de vib vibrare, rare, şi/sau cu compactoare cu pneuri, astfel încât s ă se obţină  gradul de compactare conform tabelului 18. Certificarea conformitatii compactoarelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022. Art.97.  Pentru obţinerea gradului de compactare prev ăzut, se va executa un sector de pr obă şi se va determ determina ina numărul opt optim im de treceri treceri ale compact compactoar oarelo elor, r, în func ţie de performan ţele acestora, tipul  ş i grosimea straturilor executate. Sectoru Sectorull de probă   se va real realiz izaa înai înaint ntee de înce începe pere reaa a şterner ternerii ii stratu stratului lui în lucrare lucrare,, utiliz utilizând ând mix mixtu turi ri asfalt asfaltice ice prepara preparate te în condiţii simil similare are cu cele cele stabi stabilit litee pentru pentru produc produc ţia curentă.

Art.98  Alegerea numărului de treceri optim  ş i a atelierului de compactare are la baz ă  rezultatele  încercărilor efectuate pe stratul executat în sectorul de prob ă, de catre un laborator autorizat /  acreditat, în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Metoda de compactare compactare propus propusă   va fi considerată   satisf ăcătoare toare dacă, pe sectorul de Art.99.   Metoda probă, se obţine gradul de compactare minim men ţionat în tabelul 18.

Pentru tru obţine inerea rea grad radului lui de com compact actare prev revăzut, numărul minim de Art.100.   Pen trecer trecerii recom recoman anda datt pent pentru ru comp compact actoa oare rele le uzua uzuale le este este cel cel men men ţionat în tab tabel eluul 28. La compactoarele dotate cu sisteme de m ăsurare a gradului de compactare în timpul lucrului ,  se va ţine seama de valorile afi şate la postul de comand ă. Compactarea se va executa pe fiecare strat în parte. Tabelul 23.  –  Compactarea   Compactarea mixturilor asfaltice. Num ăr minim de treceri. Ateliere de compactare A B Tipul stratului Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN Număr  de treceri minime 10 4 12 uzură 12 4 14 legătură 12 4 14 bază Compact ctare areaa se va execu executa ta în lungul lungul benz benzii ii,, prim primel elee trec trecer erii efectu efectuân ându du-s -see în Art.101.   Compa zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas ă spre cea ridicat ă. Pe sectoarele în ramp ă, prima trecere se va executa cu utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie s ă lucreze f ără şocuri, cu o vitez ă  mai redusă  la început, pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtur ă asfaltică ş i nu se vor îndep ărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale c ăminelor de vizitare, se vor compacta cu compactoare mai mici, cu plăci vibrante sau cu maiul mecanic.

Art.102.   Suprafaţa   stratului se va controla în permanen ţă, iar micile denivel ări care apar pe suprafaţa stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate  după  prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii.

CAPITOLUL V CONTROLUL CALIT ĂŢII LUCRĂRILOR EXECUTATE Controlul calit ăţii lucrărilor de exec uţie  a straturilor de uzu ră, de legătură şi de bază din mixturi asfaltice se efectueaz ă  în etapele de mai jos:

SECŢIUNEA 1 Controlul calităţii materialelor Controlul calităţii materialelo materialelorr din care se compune mix mixtura tura asfaltic asfaltic ă   se va efectua Art.103.   Controlul confor conform m preved prevederi erilor lor preze prezentu ntului lui caiet caiet de sarcin sarcini,i, atat atat în etapa etapa initia initiala, la, cat și pe parcur parcursu sull execuției, conform capitolului II și art. 51 din capitolului III și vor fi acceptate numai acele materiale care satisfac cerin țele prevazute în acest caiet de sarcini.

SECŢIUNEA 2

Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice cons tă  în următoarele operaţii:

Art.104. Controlul reglajului instala ţiei de preparare a mixturii asfaltice: ionarea corec corectă   a dispo dispozi zitiv tivelor elor de cânt cânt ărire rire sau dozare dozare volum volumetr etrii că: la încep începutu utull •   funcţionarea  fiecărei zile de lucru; •   funcţionarea corectă  a predozatoarelor de agregate naturale:  zilnic. Art.105. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: • temperatura liantului la introducerea în malaxor:  permanent; agregatelor naturale uscate  şi încălzite la ieşirea din uscător:  permanent; • temperatura agregatelor mixturii asfaltice asfaltice la la i eşirea din malaxor:  permanent. • temperatura mixturii Art.106. Controlul procesului tehnologic de execu ţie a stratului bituminos: •   pregătirea stratului suport:  zilnic, la începerea lucr ării pe sectorul respectiv ; • temperatura exterioară: zilnic, la începerea lucr ării pe sectorul respectiv ; temperatu atura ra mix mixtur turii ii asfalt asfaltice ice la a şternere şi compactare:   cel pu ţin de   două   ori pe zi la • temper compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13; • modul de execuţie a rosturilor:  zilnic; • tehnologia de compactare (atelier de compactare, num ăr de treceri):  zilnic. Art.107.  Verificarea respectării compozi ţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de referin ţă) se va efectua dup ă  cum urmează: granulozitatea atea amesteculu amesteculuii de agregate agregate naturale naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de • granulozit adăugarea liantului ( şarja albă) conform SR EN 12697-2:  zilnic sau ori de câte ori se observ ă o calitate necorespunz ătoare a mixturilor asfaltice; •

conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate:  la începutul fiec ărei zile de lucru;

mixturii asfaltice asfaltice (compoz (compoziţia   granulometrică   - confor conform m SR EN 1269 126977-22 şi •   compoziţia   mixturii conţinut inutul ul de bitu bitum m - conf confoorm SR EN 1269 126977-1) 1) prin prin extr extrac ac ţii, ii, pe prob robe de mixtu ixturră prelevatede la malaxor sau  aşternere:  zilnic.

Art.108. Verificarea calit ăţii mixturii asfaltice se va realiza prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtur ă  asfaltică, astfel: •   compoziţia   mixturii asfaltice, care trebuie s ă  cores pundă   compoziţiei stabilite prin studiul preliminar de laborator; • caracteristicile fizico-mecanice fizico-mecanice care trebuie s ă se încadreze în limitele din prezentul caiet de sarcini(vezi tabelul 25) Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execu ţiei pe epruvete Marshall şi se va raporta la limitele din tabelele 21  și 22, în funcţie de tipul mixturii asfaltice preparate. Abaterile compozi ţiei mixturilor asfaltice fa ţă de amestecul de referin ţă prestabilit (dozaj) sunt indicate în tabelul 24.

Agregate Treceri pe sita de, mm

Bitum

Tabelul 24. Abateri fa ţă de dozajul optim Abateri admise faţă de dozajul optim, în valoare absolută 31,5 +5 22,4 +5 16 +5 11,2 +5 8 +5 4 +4 2 +3 0,125 + 1,5 0, 063 + 1,0 ± 0,2

Art.109.  Tipurile de încer cări  ş i frecvenţa acestora, în func ţie  de tipul de mixtur ă şi clasa tehnic ă a drumului sunt prezentate în tabelul 25, în corelare cu SR EN 13108-20. Tabelul 25  –  Tipul  Tipul  şi frecvenţa  încercărilor realizate pe mixturi asfaltice Nr. crt.

Natura   controlului/încercării şi frecvenţa   încercării

Caracteristici verificate şi limite de  încadrare conform tabel 15

1.

  Încercări iniţiale de tip (validarea în laborator)

conform tabel 16

conform tabel 17  şi tabel 19

Tipul mixturii   asfaltice Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură şi de bază cu excepţia mixturilor asfaltice stabilizate Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, cu excepţia mixturilor poroase, pentru clasa tehnic ă a drumului I, II, III, IV și categoria tehnic ă  a străzii I, II, III Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de legătură şi de bază, conform prevederilor din acest

caiet de sarcini  pentru clasa tehnic ă a drumului I, II, III, IV ș i categoria tehnic ă  a străzii I, II, III

idem punctul 1 2.

  Încercări iniţiale de tip (validarea în produc ţie) compoziţia mixturii conform art.109,  ș i art.110

La transpunerea pe staţia de asfalt a dozajelor proiectate  în laborator, vor fi prelevate prele vate probe pe care se vor reface toate încer cările prevăzute la punctul 1 din acest tabel. La transpunerea pe staţia de asfalt a dozajelor proiectate  în laborator, se va verifica verifi ca respectarea dozajului de referinta.

compoziţia mixturii conform art. 109, și art.110

3.

4.

5.

6. 7.

8.

Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuţiei: - frecvenţa  1/400 tone mixtur ă asfaltică  fabricată  sau 1/700 tone mixtură  fabricată  în cazul staţiilor cu productivitate mai mare de 80 to/oră, dar cel puţ in o dată pe zi. Verificarea calit ăţii stratului executat: - o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executa ţi, - min.1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafa ţă  mai mică de 10 000 m2 Verificarea rezisten ţei stratului la deformaţii permanente pentru stratul executat: - o verificare pentru fiecare 20 000 m2 executaţi, în cazul drumurilor/străzilor cu mai mult de 2 benzi pe sens; - o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executaţi, în cazul drumurilor/străzilor cu cel mult de 2 benzi pe sens; - min.1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafa ţa  mai mică de 10 000 m2. Verificarea elementelor elementelo r geometrice ale stratului executat Verificarea caracteristicilor caracteristicil or suprafeţei stratului executat Verificări suplimentare în situaţii cerute de comisia de recepţie (beneficiar): (beneficiar): - frecvenţa: 1 set carote carote pentru fiecare solicitare

caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabel 17

conform tabel 23

conform tabel 18 pentru rata de ornieraj  ş i/sau adâncime f ăgaş, cu respectarea art.67  ș i art.68

conform tabel 19 conf confor orm m tabe tabell 20

Toat Toatee ti tipu puri rile le de mixt mixtur ură asfaltic ă   pent pentru ru stra stratu tull de uzură, de legătură şi de bază. Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură şi de bază cu excepţia mixturilor asfaltice stabilizate

Toat Toatee tipu tipuri rile le de de mix mixtu turr ă asfaltic ă   pent pentru ru stra stratu tull de uzură, de legătură şi de bază

Toate tipurile de mixtur ă asfaltic ă  destinate stratului de uzură, pentru pentru drumurile drumurile de clasă tehnică  I, II şi III, IV  și categoria tehnic ă  a str ăzii I, II, III

Toate straturile executate Toat Toatee stra stratu turi rile le exec execut utat atee

conform solicitării comisiei de recep ţie

SECŢIUNEA 3 Controlul calităţii straturilor executate din mixturi asfaltice Art.110.   Verificarea calit ăţii straturilor se efectueaz ă  prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29, astfel: ornieraj; •   carote  Φ  200 mm pentru determinarea rezisten ţei la ornieraj; •   carote   Φ 100   mm sau plăci de min. (400 x 400) mm sau carote de Φ   200 mm (în suprafaţă   echivalentă   cu cu a plăcii cii men menţion ionate ate anteri anterior) or) pentru pentru determ determina inarea rea grosimi grosimiii stratu straturilo rilor, r, a gradu gradului lui de compac compactar taree şi absorb absorbţiei de apă, precu precum m şi –   la cererea cererea beneficiarului, a compoz iţiei. Epruvetele Epruvetele se preleveaz prelevează   în prezenţa delegatilo delegatilorr antrepreno antreprenorului rului,, beneficiar beneficiarului ului şi

consultantului/dirigintelui, consultantului/dirigintelui, la aproximativ 1 m de la la marginea p ărţii carosabile, încheindu-se un proces proces verbal verbal în care care se va nota-info nota-informa rmativ tiv,, grosim grosimea ea stratu straturil rilor or prin prin m ăsurar surarea ea cu o rigl riglă gradată. Grosimea straturilor, m ăsurată  în laborator, conform SR EN 12697-29 se va înscrie în raportul de încercare. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de c ătre delega ţii antreprenorului, beneficiarului  ş i consultantului/dirigintelui din sectoarele cele mai defavorabile. Verificarea ea compact compactării rii stra stratu tulu lui, i, se efec efectu tuea eazz ă   prin prin determ determina inarea rea gradu gradului lui de Art.111.   Verificar compactare în situ, prin încerc ări nedistructive sau prin încer cări de laborator pe carote. Încercările rile de labor laborato atorr efectu efectuate ate pe carote carote pentru pentru verifi verificar carea ea compac compactt ării consta constauu în determinarea densit ăţii aparente şi a absorbţiei de a pă, pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obţinute  privind compactarea stratului trebuie s ă   se încadreze în limitele din tabelul 23. Art.112.  Alte verificari, în caz de litigiu, constau în m ăsurarea grosimii stratului  ş i a compozi ţiei (granulometrie SR EN 12697-2  ş i conţinut de bitum solubil conform SR EN 12697-1.).

Art.113.  Controlul pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de mixturi asfaltice realizate se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calit ăţii în construcţii  aprobat cu HG 272 / 1994  ş i conform Procedurii privind efectuarea controlului de stat  în faze fa ze de execuţie determinante pentru rezisten ța  mecanică și stabilitatea constructiilor, indicativ PCF 002, aprobata prin Ordinul MDRAP nr.1370/2014, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.576 din 01.08.2014 SECŢIUNEA 4 Verificarea elementelor geometrice Art.114. Verificarea elementelor geometrice ale stratului  şi a uniformit ăţii suprafeţei, constă în: - verif verific icar area ea înde îndepl plin inir irii ii c ondiţiilor ilor de calita calitate te pentr pentruu stratu stratull suport suport şi fundaţie, conform conform prevederilor STAS 6400; - verif verific icar area ea gros grosim imii ii stra stratu tulu lui, i, în funcţie   de date datele le însc înscri rise se în rapoa rapoart rtel elee de încer încercar caree  întocmite la încercarea probelor din stratul de ba ză  executat, iar la aprecierea comisiei de rece pţie, prin maximum   două  sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfalt asfaltic ic execut executat; at; verifi verificar carea ea se va efectua efectua pe prob probee reculta recultate te pentru pentru verifi verificar carea ea calit calit ăţii  îmbrăcăminţi - verificare verificareaa profilului profilului transver transversal: sal: - se va efectua efectua cu echipament echipamentee adecvate, omologate; omologate; - verific verificare areaa cotelo cotelorr profil profilul ului ui lon longi gitud tudinal inal:: - se va efectua efectua în ax ă, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o gr indă   rulant ă   de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului. Nu se admit abateri în minus fa ţă  de grosimea stratului prev ăzută  în proiect, respectiv în profilul transversal tip, condi ţie  obligatorie pentru promovarea lucr ărilor la rece pţie. În situaţia  în care grosimea proiecta tă  nu este respecta tă  stratul se reface conform proiectului.

C A P I T O L U L VI RECEP ŢIA LUCRĂRILOR SECŢIUNEA 1 Recepţia la terminarea terminarea lucrărilor termin inare areaa lucr lucrărilo rilorr se efect efectue ueaz ază de către tre bene benefic ficia iarr confor conform m Art.115. Rece pţia la term Regulamentului de recep ţie a lucrărilor de construc ţii şi instalaţii  aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modific ările  ş i completările ulterioare. Comisi Comisiaa de rece rece pţie   examinează   lucrările rile execut executate ate în conform conformita itate te cu document documentaa ţia tehnică  aprobată, proiect de exec uţie, caiet de sarcini, precum  ş i determinări necesare în vederea realizării recepţiei la terminarea lucr ării, după cum urmează: • Verificarea elementelor geometrice •   grosimea; • lăţimea părţii carosabile; • profil transversal  ş i longitudinal; • Planeitatea suprafe ţei de rulare •   Rugozitate • Capacitate portantă  - conform normativ CD 155; • Rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate

SECŢIUNEA 2 Recepţia f inală inală efectua confor conform m Regula Regulamen mentul tului ui de rece rece pţie a lucrărilor rilor de Art. 116.   Rece pţia   finală   se va efectua construcţii şi instala ţii aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modific ările şi completările ulterioare,  după  expirarea perioadei de gara nţie.

Art.117.  În perioada de gara nţie, toate eventualele defec ţiuni vor fi remediate corespun zător de către antreprenor. Art.118.  În vederea efectu ării recepți ei finala, pentru lucr ări de ranforsare, reabilitare, precum şi construcţii   noi de drumu drumuri, ri, autost autostrr ăzi și stra strazi zi,, se vor prez prezen enta ta măsurători tori de planeitat planeitate, e, rugozitate  ş i capacitate porta ntă efectuate la sfâr șitul perioadei de garan ție. Art.119.   În vederea efectu efectuării recepției finale, pentru lucr ări de întreținere inere periodic periodică, se vor prezenta măsurători de planeitate  ș i rugozitate efectuate la sfâr șitul perioadei de garan ție.