Brandusa de toamna Brandusa de toamna este o planta vivace, inalta de 20-45 cm. In pamant are un bulb carnos, invelit in scuame brune. Primavara rasar 3-4 frunze lunguiete, cu maginile intregi, in milocul carora iese ovarul pe cale de transformare in fruct care este o capsula umlata lunga de 4,5-!,5 cm si cu un diametru de cca. 2-2,5 cm. In lunile iunie-iulie, fructele sunt deplin dezvoltate, capatand o forma ovala, iar culoarea verde de la inceput devine albicioasa. In acest stadiu, semintele au culoarea alba. "and capsulele sunt complet coapte, ele se desc#id prin trei despartituri, lasand sa cada semintele devenite brune. $upa vesteirea frunzelor, prin luna septembrie-octombrie, apar %-3 flori de culoare violet-purpurie. &iecare floare este formata din ! petale, unite la partea inferioara intr-un tub lung de 20-30 cm care inconoara ovarul, aflat in pamant, fi'at de bulb. Brandusa de toamna creste prin fanete - mai ales prin cele umede - din regiunea muntoasa. $e la brandusa de toamna se recolteaza re colteaza semintele. Pentru a le obtine se culeg fructele (capsulele) in momentul cand ele au devenit albicioase si cu varful brun, dar inainte de a se desc#ide, ceea ce corespunde de cele mai multe ori cu perioada de cosire a fanului. Brandusa de toamna este o planta otravitoare. $e aceea, frunzele si tulpinile ramase de la separarea capsulelor se vor arde sau ingropa. "apsulele se intind la soare. $upa cateva zile ele capata o culoare bruna, se desc#id, lasand sa cada semintele. $aca timpul nu permite, uscarea se poate face si pe cale artificiala. *amanta obtinuta se lasa %-2 zile la soare pe ntru definitivarea uscarii, dupa care se pune in saci de #artie si se pastreaza la loc uscat. $in %,%-%,5 +g seminte aproape uscate rez ulta % +g de produs pr odus uscat. *amanta de brandusa este folosita pentru e'tragerea unro substante active medicamentoase, iar in agricultura ca stimulent al cresterii plantelor, actionand puternic asupra diviziunii celulare, obtinand forme poliploide.
Povestea spune că brînduşa de primăvară şi cea de toamnă au fost două surori foarte frumoase, pe care mama mama lor vitregă le-a alungat alungat de acasă – pe una, într-o primăvară primăvară timpurie, iar pe cealaltă, într-o toamnă tîrzie. Văzîndu-le supărate, Dumnezeu le-a prefăcut în flori, iar de atunci atunci ele se tot caută. caută. Una, floarea celor celor vii, înfloreşte primăvara, iar cealaltă, floarea celor mori, înfloreşte toamna. !e spune că cine va aduna brînduşe de primăvară şi le va împleti într-o cunună cu cele de toamnă, ca ele să-şi spună tot dorul, şi le va da pe apă, va fi răsplătit de Dumnezeu. "ar cine culege primăvara brînduşe trebuie să ştie că dacă mănîncă mănîncă prima floare găsită va fi ferit de boli tot anul. #ai periculoasă decît sora ei, brînduşa de toamnă toamnă este pe atît atît de periculoasă pe cît este de frumoasă. $trava ei este bine cunoscută încă din %recia antică, apoi medicii &izanului au constatat că, în doze mici, o pot folosi în tratamentul reumatismului şi artritei, iar arabii pentru gută.
'(ista doua soiuri principale de branduse) *rocus +euffelianus brandusa de primavara, care infloreste primavara si *olc+icum autumnale brandusa de toamna, care infloreste toamna. &randusa de toamna este otravitoare toate partile plantei sunt otravitoare. &randusa de toamna este originara din 'uropa dar a fost introdusa si in alte zone cum ar fi *anada si !.U.., unde creste in salbaticie dar este cultivata si in gradini. 'ste o planta pereniala din familia liliacee, care se dezvolta dintr-un bulb, a carui asemanare cu ceapa creeaza confuzii, brandusa fiind luata deseori drept ceapa salbatica. /runzele in forma de sabie cresc pana la o inaltime de 01 cm. Planta produce o singura floare care se incadreaza intr-o gama de culori de la alb pana la roz-purpuriu. 2o(icitatea brandusei de toamana este bine cunoscuta inca din %recia antica dar in secolul al Vlea medicii bizantini au descoperit ca aceasta planta poate fi folosita in tratarea reumatismului si artritei iar arabii au inceput sa-l foloseasca pentru guta. Planta contine un alcaloid foarte folositor denumit colc+icina care are propietati anticancerigene si este folosit in tratarea gutei. $travirea cu aceasta planta se aseamana cu otravirea cu arsenic. !imptomele au loc intr-un timp de 3-4 ore de la momentul in care planta a fost ingurgitata si includ arsuri in gura si gat, diaree, dureri stomacale, voma si ingreunarea si oprirea functionarii ficatului. desea otravirea se finalizeaza cu moarte prin sufocare. #ai putin de doua grame de samanta este suficienta pentru a omora un copil. 5u e(ista un anume antidot asa ca tratamentul consta in a se acorda victimei carbune activ sau a se efectua spalari stomacale. Prin incrucisari succesive sau obtinut mai multe soiuri de branduse, atat de primavara cat si de toamna, intr-o larga gama de culori care incanta in mod placut oc+iul. *olc+icin
Indicatii 2ratamentul accesului de guta, profila(ia acceselor la începutul tratamentului gutei cronice cu uricozurice sau uricoin+ibitorii6 poliartrita reumatoida, sclerodermie, maladie periodica si alte boli inflamatorii cronice cazuri selectionate. Reactii adverse Dozele utilizate în accesul gutos pot provoca fenomene de gastroenterita acuta cu greata, voma, diaree, colici se opreste tratamentul6 în administrarea cronica, ocazional urticarie, eruptii morbiliforme, foarte rar anemie megaloblastica, leucopenie, neutropenie, agranulocitoza, anemie aplastica, azoospermie, nevrita periferica, alopecie. Mod de administare Pentru tratamentul curativ al accesului de guta seadministreaza în prima zi c7te 8 mg dimineata, la pr7nz si seara, în zilele 3 si 0 c7te 8 mg dimineata si seara si în zilele urmatoare c7te 8 mg în fiecare seara6 pentru profila(ia acceselor de guta si în boli inflamatorii cronice se recomanda c7te 1,4 mg sau 8 mg în fiecare seara. Actiune terapeutica *almant al accesului de guta, antiinflamator6 citoto(ic to(ic al fusului. Contraindicatii !arcina, insuficienta +epatica si renala grave6 se va evitala femeia în perioada se(uala6 prudenta la batr7ni, debilitati, cardiaci, +epatici, renali si la cei cu suferinte gastro-intestinale. Sinonime *olc+icina.
Este o specie cunoscuta, specifica pentru finetele si poienile din zonele deluroase si montane. La inflorire, in septembrie-octombrie, tulpina aeriana nu se mai recunoaste, fiind uscata. Florile apar direct din bulb si sunt de culoare liliachie. Alcaloizii din bulbul plantei si din seminte sunt foarte toxici, fiind utilizati in trecut in doze terapeutice pentru proprietatile antiinflamatoare si analgezice in reumatism si guta. Simptomele intoxicatiei accidentale cu Brindusa de toamna se manifesta la inceput prin mincarime in gura si faringe, urmata dupa 5- ore de !arsaturi puternice, dureri abdominale insuportabile si diaree. "rmeaza hematurie, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps, puls neregulat, tremurari musculare. #oza mortala este de 5 g seminte, iar moartea sur!ine in urma paraliziei centrilor respiratori.
Brânduşă de toamnă (bălură, brânduşa morţilor, ceapa ciorii, ghicitori, ruscea de poiană, autumnale)
colchicum
ctiune si utilizari. lcaloizii in doze mici au actiune antiinflamatoare si analgezica, fiind intrebuintati in trecut in reumatism si guta. u fost e(perimentati in terapia anticanceroasa datorita proprietatilor mitoclazice ale alcaloizilor dar nu se utilizeaza datorita to(icitatii mari. ctualmente, semintele se utilizeaza numai in industria farmaceutica pentru e(tragerea alcaloizilor. Utilizari in +omeopatie. 9emediul *olc+icum se utilizeaza in artrite, reumatism articular dar si in catar gastrointestinal, neuralgii, tuse, tulburari cardiocirculatorii. "n artrite se utilizeaza tinctura mama si potentele D3-D:, in tulburari cardiace si catar gastrointestinal D0-D;. Datorita to(icitatii mari toate preparatele pe baza de colc+icina se utilizeaza numai la recomandarea si sub supraveg+erea medicului. 'fectul to(ic 'fecte to(ice. &randusa de toamna este o planta cu potential to(ic ridicat. pro(imativ 8,4 g seminte este doza mortala pentru un copil, respectiv 4g pentru un adult. !imptomele de into(icatie apar la apro(imativ 3-; ore de la ingerare si constau in iritatie bucala, faringiana si laringiana, voma, colica acuta, diaree cu fecale apoase-mucoase si c+iar +emoragice, scaderea temperaturii corporale, a tensiunii sangelui, crampe, paralizii. #oartea apare prin paralizie respiratorie. *onsumarea plantei de catre animale duce la into(icarea acestora, manifestarile clinice fiind de natura digestiva voma, diaree, colici intestinale, urinare retentie urinara, nervoase paralizie ascendenta si stop respirator. Planta este to(ica atat in stare verde cat si uscata. 2rebuie retinut faptul ca primavara apar frunzele printre primele dintre plante, cunoscute sub denumirea de ceapa ciorii si care pot fi consumate in stare verde sau in fan. /lorile apar abia toamna, dupa uscarea frunzelor.
Acţiune farmacodinamică - utilizări terapeutice ) lcaloizii din &rînduşa de toamnă sînt foarte to(ici, dar în doze terapeutice au aciune antiinflamatoare şi analgezică fiind întrebuinai în trecut în reumatism şi gută. #ecanismul de aciune încă nu este pe deplin elucidat iar utilizarea acestor alcaloizi în afeciunile indicate este limitată. *olc+icina este prima substană c+imică pură izolată dintr-o plantă care s-a dovedit a avea aciune mitoclazică. Pe baza acestei aciuni este utilizată pentru obinerea unor forme de plante poliploide. 2ot datorită proprietăilor sale asupra diviziunii celulare colc+icina a fost e(perimentată în terapia anticanceroasă dar datorită to(icităii ridicate s-a renunat la această substană. în sc+imb ali derive 4. Colchicina . este înlocuită în terapeutică cu demecolcina &. este antigutoasă prin eliminarea acidului uric *. este antimicotică D. stimulează diviziunea celulară '. este un alcaloid propriu-zis Bi!lio"rafie &U*U9, pag. 8;1
Familia:Liliaceae Genul:Colchicum
Specii:autumnale Denumire populara: bălură, blânduşcă, ceapa-ciorii, crimil-mâţii, ghicitoare, gâgâţele, jiorele de toamnă, ruscea de poiană, şofran. Parti folosite:bulbul,semintele
Plantă erbacee, perenă, geofită, mezofită spre mezo+idrofită, mezoterm7, slab-acid-neutrofilă, caracteristică pentru f7nee, poieni, livezi din zona de deal şi munte, cu umiditate suficientă, dar fără apă stagnantă, pe soluri luto-nisipoase6 înt7lnită pe teritoriul 1,;1?, între care predomină colc+icina şi alii similari notai cu , &, *, D, ', / etc6 alcaloidul / este un desacetil-metil-colc+icină6 glicozizi etc. Recoltare. &ulbul (olchici bulbus! se recoltează toamna după încetarea vegetaiei sau primăvara p7nă la pornirea în vegetaie. !eminele (olchici semen! se obin prin culegerea capsulelor, c7nd au culoarea albicioasa cu un început de brunificare spre v7rf. 9ecoltarea lor se face în august. *apsulele se usucă la soare puse pe prelate, pe timp ur7t se in în camere încălzite, bine aerisite. !e lopătează zilnic,pentru o uscare uniformă. *apsulele uscate se bat într-un sac, apoi se cern prin site cu oc+iuri de 3>0 mm. *ele rămase se desfac cu m7na. După v7nturare, seminele se lasă la soare 8 >3 zile pentru uscare. !e ambalează în saci de +7rtie. !e păstrează în camere uscate. Uscarea artificială, la 41*. *oninutul în alcaloizi este mai constant în semine. Bioterapie Plantă cu importană pentru medicina umană şi veterinară cultă şi etnoiatrică. *unoscută încă din ntic+itate, datorită to(icităii sale. în 'vul #ediu arabii o foloseau în tratarea gutei. în 8@31, medicul englez Ailliams constată că seminele ei produc aceleaşi efecte ca bulbul. Principiile active mai importante din bulb şi semine sunt colc+icina, demecolcina.tiocolc+icorida. !e mai remarcă za+ărul şi acidul galic. /armacodinamic) principiile active au aciune antigutoasă şi anticanceroasă6 au efect depresor asupra terminaiilor nervoase şi totodată analgezic. !timulent al peristaltismului intestinal. *olc+icina se acumulează uşor în organism şi se elimină încet. bsorbită pe cale orală, străbate ciclul entero+epatic şi se fi(ează în ma
E Br#ndu$a olchicum autumnale - Brânduşa de toamnă conine în toate pările ei alcaloidul to(ic, compus care provoacă into(icaii, atunci cănd păşunea este bogată în astfel de plante sau dacă f7nul cuprinde multe frunze de br7nduşă. !e constată tulburări digestive diaree, leziuni la nivelul abomasumului, al intestinului, dar şi cu atingere +epato-renală. 'ste posibil să se observe prezena grăunelor nedigerate pe tr aiectul digestiv şi c+iar în rectum.
Planta medicinala care creste pe pasiuni, fanete umede in zona de deal sau munte, care poate atinge c+iar si inaltimea de 41 cm. /lorile au culoare violet-purpurie. &randusa infloreste in luna septembrie, iar fructele se formeaza in al doilea an. "n scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele si bulbotuberii. /ructele se recolteaza cand semintele au culoare galbuie si nu sunt maturate, inainte sa sa se desc+ida. &ulbii brandusei se recolteaza toamna. Planta contine alcaloizi, ulei gras, fitosterol, acid salicilic, acid benzoic, za+aroza, tanin. Principala actiune a plantei este analgezica si antiinflamatoare. Planta este to(ica atat in stare verde cat si uscata. ��
%z intern - psoriazis, screlodermie, boli reumatice, nevralgii, tuse, tumori maligne, ascita, anasarca, bronsita, npeumonii, coree, afectiuni oculare inflamatorii - sub forma de infuzie. �
%z e&tern - leziuni precanceroase, psoriazis, pediculoza - sub forma de bai locale, compresea, cataplasma � �
Contraindicatii - &randusa se utilizeaza la recomandarea medicului, mai ales in cazul consumului plantei indiferent de forma de catre copii. �
'fecte adverse
- '(cesul determina varsaturi, colici abdominale, diaree, +ipotermie, iritatie bucala, faringiana si laringiana, +ipotensiune, paralizii, crampe abdominale pana la paralizie respiatorie. '(ista doua soiuri distincte de branduse) brandusa de primavara rocus heuffelianus care infloreste primavara si brandusa de toamna olchium autumnale care infloreste toamna.
... "n unele into"icatii grave leucocitele scad si mai mult si au tendinta sa dispara complet din sange 6 E &randusa de toamna este una din cele mai to(ice plante din tara noastra. "n urma consumarii laptelui de la oi sau capre care au mancat frunze de brandusa, au fost semnalate cazuri de into(icatie6
Brandusa de toamna *olc+ium autumnale
(nflore$te "F>F. Materia primă !emen *olc+ici, semine aproape sferice, de 1,@>3,1 mm în diametru, brune pînă la negricios-violaceu la e(terior, punctat alveolat rugoase, scurt apendiculate. !uprafaa este fin punctat-reticulată prezentînd în
brunificare spre vîrf, în luna august dacă se întîrzie capsula se desface şi seminele se pierd. Deşi bulbotuberii sînt considerai de asemenea medicinali, este neindicată recoltarea lor, deoarece s-ar a
*re"ătirea produsului )n vederea prelucrării *apsulele se pun la uscat la soare cît mai puternic pe prelate pe vreme umedă se poate face în încăperi încălzite şi bine aerisite pentru a pregăti maturarea şi desfacerea lor şi se lopătează pentru ca uscarea să se facă în toată masa produsului. *apsulele uscate se fărîmă în mînă sau se bat uşor într-un sac, apoi se cern prin ciururi şi site cu oc+iuri 3>0 mm. !eminele se vîntură, după care se lasă încă 8>3 zile la uscare tot la soare. !e ambalează în saci de +îrtie şi se păstrează în locuri uscate deoarece sînt foarte +igroscopice. Pe cale artificială capsulele se pot usca la 41G. 9andamentul la uscare 81>83 g capsuleHl g semine uscate. Datorită to(icităii deosebite a capsulelor şi seminelor, trebuie luate ca măsuri) > strîngerea şi arderea tuturor deşeurilor6 > după recoltare sau după operaiunile de prelucrare, lucrătorii se vor spăla bine pe mîini. Condiţiile tehnice de recepţie prevăd ca în produs să se găsească ma(imum 1,4? impurităi resturi din pereii fructelor, corpuri străine organice şi minerale > ma(. 1,4? pentru fiecare, umiditate > ma(. 80?. Compoziţie chimică seminele conin 1,01 > 1,;1? ma(imum 8? > alcaloizi de tip tropolonic dintre care în cantitate predomină colc+icina precum şi ali alcaloizi cu structură similară notai cu literele , &, * etc. Intre aceştia, alcaloidul / este identic cu colc+amina sau demecolcina fiind un desacetil-metil-colc+icină. Diferite alte subtane izolate în diferitele pări de plantă şi notate tot cu litere D, ", J, #, $ etc. nu sînt de natura tropolonică, iar elucidarea structurii multora dintre aceste substane mai necesită cercetări. Din această specie s-a mai izolat şi un glicozid-colc+icozidul care prin +idroliză se dedublează în glucoza şi desmetil-3 colc+icina. Acţiune farmacodinamică - utilizări terapeutice ) lcaloizii din &rînduşa de toamnă sînt foarte to(ici, dar în doze terapeutice au aciune antiinflamatoare şi analgezică fiind întrebuinai în trecut în reumatism şi gută. #ecanismul de aciune încă nu este pe deplin elucidat iar utilizarea acestor alcaloizi în afeciunile indicate este limitată. *olc+icina este prima substană c+imică pură izolată dintr-o plantă care s-a dovedit a avea aciune mitoclazică. Pe baza acestei aciuni este utilizată pentru obinerea unor forme de plante poliploide. 2ot datorită proprietăilor sale asupra diviziunii celulare colc+icina a fost e(perimentată în terapia anticanceroasă dar datorită to(icităii ridicate s-a renunat la această substană. în sc+imb ali derivai în special democolcina, mai puin to(ică, prezintă un oarecare interes în această direcie. Reacţie de identificare pentru semine. Din semine pulverizate se face un e(tract alcoolic 8) 81. După filtrare se iau 8>3 ml de e(tract, se evaporă la sec. 9eziduul se dizolvă în 1,4 ml acid sulfuric concentrat şi se adaugă sub agitare 8>3 picături acid azotic fumant6 apare o coloraie albastră > violetă care dispare însă în cîteva secunde. Plantă erbacee, perenă, geofită, mezofită spre mezo+idrofită, mezoterm7, slab-acid-neutrofilă, caracteristică pentru f7nee, poieni, livezi din zona de deal şi munte, cu umiditate suficientă, dar fără apă stagnantă, pe soluri luto-nisipoase6 înt7lnită pe teritoriul
#aramureş, *ovasna, =arg+ita, &raşov, Pra+ova, D7mbovia, rgeş, V7lcea, %or<, în nordul #oldovei, &ucovina. /itocenologic, încadrată în Molinietalia, Danthonio- Brachipodion. $crotită prin lege. 9ăsp7ndită în 'uropa. Compoziţie chimică seminele conin alcaloizi 1,01>1,;1?, între care predomină colc+icina şi alii similari notai cu , &, *, D, ', / etc6 alcaloidul / este un desacetil-metil-colc+icină6 glicozizi etc. Recoltare. &ulbul (olchici bulbus! se recoltează toamna după încetarea vegetaiei sau primăvara p7nă la pornirea în vegetaie. !eminele (olchici semen! se obin prin culegerea capsulelor, c7nd au culoarea albicioasa cu un început de brunificare spre v7rf. 9ecoltarea lor se face în august. *apsulele se usucă la soare puse pe prelate, pe timp ur7t se in în camere încălzite, bine aerisite. !e lopătează zilnic,pentru o uscare uniformă. *apsulele uscate se bat într-un sac, apoi se cern prin site cu oc+iuri de 3>0 mm. *ele rămase se desfac cu m7na. După v7nturare, seminele se lasă la soare 8 >3 zile pentru uscare. !e ambalează în saci de +7rtie. !e păstrează în camere uscate. Uscarea artificială, la 41*. *oninutul în alcaloizi este mai constant în semine. Bioterapie Plantă cu importană pentru medicina umană şi veterinară cultă şi etnoiatrică. *unoscută încă din ntic+itate, datorită to(icităii sale. în 'vul #ediu arabii o foloseau în tratarea gutei. în 8@31, medicul englez Ailliams constată că seminele ei produc aceleaşi efecte ca bulbul. Principiile active mai importante din bulb şi semine sunt colc+icina, demecolcina.tiocolc+icorida. !e mai remarcă za+ărul şi acidul galic. /armacodinamic) principiile active au aciune antigutoasă şi anticanceroasă6 au efect depresor asupra terminaiilor nervoase şi totodată analgezic. !timulent al peristaltismului intestinal. *olc+icina se acumulează uşor în organism şi se elimină încet. bsorbită pe cale orală, străbate ciclul entero+epatic şi se fi(ează în ma
