JOHN BOYNE BĂIATUL CU PIJAMALE ÎN DUNGI Lui Jamie Lynch
RECUNOŞTINŢA Pentru toate sfaturile şi cele mai mici comentarii şi pentru că nu m-au lăsat niciodată să-mi pierd concentrarea asupra povestirii mele, multe mulţumiri lui David ic!lin", Bellei Pearson şi #indei $ar"ent% &i, pentru că s-a aflat 'n spatele tuturor acestora 'ncă de la 'nceput, mulţumiri ca 'ntotdeauna a"entului meu $imon (re)in% De asemenea, mulţumiri vec*ii mele prietene Janette Jen!ins, pentru c+t de mult m-a 'ncuraat după ce a citit manuscrisul%
CAPITOLUL UNU Bruno face o descoer!re 'ntr-o după-amiaă, c+nd Bruno se 'ntoarse acasă de la şcoală, fu surprins să o "ăsească pe .aria, menaera familiei - care 'ntotdeauna 'şi ţinea capul plecat şi nu ridica niciodată privirea de pe covor 'n dormitorul lui, scoţ+ndu-i lucrurile din şifonier şi 'mpac*et+ndu-le 'n patru p atru cufere mari de lemn, c*iar şi o/iectele pe care le dosise el, care 'i aparţineau 'n e0clusivitate şi care nu erau trea/a nimănui altcuiva% - 1e faci2 o 'ntre/ă el c+t putea de politicos, c*iar dacă nu era deloc 'nc+ntat să vină acasă şi să "ăsească pe cineva um/l+ndu-i prin avut, dar mama 'i spusese că tre/uia să o tratee 'ntotdeauna pe .aria cu respect şi să nu imite modul 'n care vor/ea tatăl lui cu ea% 3a-ţi m+inile de pe lucrurile mele4 .aria clătină din cap şi arătă spre scara din spatele lui, unde tocmai apăruse mama% Era o femeie 'naltă cu părul lun", roşcat, pe care 'l ţinea str+ns la spate 'ntr-un fel de plasă% .ama 'şi freca freca m+inile nervoasă, nervoasă, de parcă n-ar fi vrut vr ut
să spună ceva sau nu i-ar fi venit să creadă ceva% - .amă, i se adresă Bruno, 'ndrept+ndu-se spre ea, ce se 'nt+mplă2 De ce um/lă .aria prin lucrurile mele2 - #e 'mpac*eteaă, e0plică mama% - #e 'mpac*eteaă2 mai 'ntre/ă el, derul+nd 'n minte evenimentele ultimelor c+teva ile, să vadă dacă nu cumva fusese deose/it de neascultător sau folosise cu voce tare acele cuvinte pe care nu-i era permis să le folosească, iar acum era trimis de acasă din caua asta% (otuşi, nu-şi putu aminti nimic% De fapt, 'n ultimele c+teva ile, se purtase e0emplar cu toată lumea şi nu-şi amintea să fi făcut vreo pro/lemă% De ce2 'ntre/ă el iar% 1e am făcut2 Dar mama plecase 'n dormitorul ei, unde se afla #ars maordomul, care 'mpac*eta şi lucrurile ei% Ea oftă şi ridică m+inile 'n sus frustrată, după care se 'ndreptă din nou spre scară urmată de Bruno, care n-avea intenţia să lase pro/lema aşa, fără nici o e0plicaţie% - .amă, insistă el% 1e se 'nt+mplă2 Ne mutăm2
- 5ino cu mine os, spuse mama, conduc+ndu-l spre sufra"eria cea mare, unde săptăm+na trecută fusese ur6 la cină% 5or/im acolo4 Bruno co/or' 'n viteă şi o depăşi pe scări, iar c+nd ea intră, el o aştepta dea 'n sufra"erie% O privi un moment fără să spună nimic şi o/servă că 'n dimineaţa aceasta nu reuşise să se mac*iee prea /ine, deoarece pleoapele 'i erau mai roşii ca de o/icei, aşa cum erau ale lui după ce făcea vreo nă/+tie, era pedepsit şi termina pl+n"+nd% - Nu tre/uie să fii 'n"riorat, Bruno, spuse mama, aşe+ndu-se 'ncet pe scaunul pe care stătuse frumoasa femeie /londă care venise la cină cu ur6 şi-i făcuse semn cu m+na c+nd tata 'nc*isese uşile% De fapt, totul e pe cale să devină o mare aventură% - 1e anume2 'ntre/ă el% $unt trimis de acasă2 - Nu, nu numai tu, răspunse ea, aproape +m/ind pentru o clipă% Plecăm toţi% (atăl tău şi eu, 7retel şi cu tine% (oţi patru% Bruno reflectă la cele auite şi se 'ncruntă% Nu l-ar fi deranat 'n mod deose/it dacă 7retel ar fi fost trimisă de acasă, deoarece ea era un
1a fără $peranţă şi nu-i făcea dec+t neplăceri% Dar nu părea cinstit ca toţi să tre/uiască să plece odată cu ea% - 8nde2 'ntre/ă el% 8nde mer"em e0act2 De ce nu putem să răm+nem aici2 - $erviciul tatălui tău, e0plică mama% (u ştii c+t e de important, nu-i aşa2 - $i"ur că da, acceptă Bruno, d+nd din cap, deoarece 'n casă la ei e0istaseră 'ntotdeauna at+t de mulţi viitatori - /ăr/aţi 'n uniforme fantastice, femei cu maşini de scris, de care el nu tre/uia să se atin"ă - şi care au fost 'ntotdeauna foarte politicoşi cu tata, spun+ndu-şi unul altuia că era un om demn de stimă şi că ur6 avea planuri mari pentru el% - Ei /ine, uneori, c+nd cineva e foarte important, continuă mama, omul al cărui an"aat este 'i cere să se ducă 'n altă parte, unde e0istă o trea/ă foarte specială pe care el tre/uie să o facă% - 1e fel de trea/ă2 'ntre/ă Bruno, deoarece, dacă era să fie cinstit cu el 'nsuşi - ceea ce 'ncercase 'ntotdeauna - nu era prea si"ur si"ur ce fel de slu/ă avea tata% 'ntr-o i, la şcoală, toţi toţi au vor/it despre taţii taţii lor% 9arl a spus că tatăl lui era /ăcan şi Bruno
ştia că era adevărat, deoarece avea o /ăcănie 'n centrul oraşului% Daniel a spus că tatăl lui era profesor şi Bruno ştia că era adevărat, deoarece preda la clasele mai mari, pline de /ăieţi de care era 'ntotdeauna 'nţelept să te fereşti% .artin a spus că tatăl lui era /ucătar-şef şi Bruno ştia că e adevărat deoarece uneori 'l lua pe .artin de la şcoală şi era 'm/răcat 'ntotdeauna cu o /luă al/ă de lucru şi cu un şorţ 'n carouri, de parcă tocmai ar fi ieşit din /ucătărie% Dar c+nd l-au 'ntre/at pe Bruno ce făcea tatăl lui, el a desc*is "ura să răspundă, apoi şi-a dat seama că nici el nu ştia% (ot ce putea să spună era că tatăl lui era un om important şi că ur6 avea planuri mari pentru el% O, şi că purta o uniformă formida/ilă4 - E o trea/ă foarte importantă, răspunse mama, eit+nd o clipă% 8n serviciu care necesită un om foarte special care să-l ducă la 'ndeplinire% Poţi 'nţele"e asta, nu-i aşa2 - &i tre/uie să mer"em toţi2 mai 'ntre/ă Bruno% - $i"ur că da, răspunse mama% Doar nu vrei ca tata să se ducă fără noi la noua lui slu/ă şi să stea acolo sin"ur, nu-i aşa2
- Presupun că nu, răspunse Bruno% - 3-am lipsi foarte mult, dacă n-am fi cu el, adău"ă mama% - 1ine i-ar lipsi mai mult2 'ntre/ă Bruno% Eu sau 7retel2 - 3-aţi lipsi am+ndoi la fel, răspunse mama, pentru că nu-i plăceau favoritismele, lucru pe care Bruno 'l respecta, mai ales de c+nd ştia că 'n realitate el era favoritul ei% - Dar ce o să se 'nt+mple cu casa noastră2 'ntre/ă Bruno% 1ine va avea "riă de ea c+t suntem plecaţi2 .ama oftă şi se uită 'n ur la camera 'n care se aflau, de parcă şi-ar fi luat rămas-/un de la ea% Era o casă foarte frumoasă şi avea 'n total cinci etae, dacă includeai şi pivniţa unde /ucătarul pre"ătea m+ncarea, iar .aria şi #ars stăteau la masă cert+n- du-se şi arunc+ndu-şi unul altuia cuvinte despre care se spunea că nu ar tre/ui folosite, şi dacă includeai şi cămăruţa de la mansardă, cu ferestrele ei 'nclinate, de unde Bruno putea să vadă tot Berlinul, c+nd se ridica 'n v+rful picioarelor şi se ţinea str+ns de tocul lor%
- Pentru moment, va tre/ui să 'nc*idem casa, răspunse mama% Dar c+ndva ne vom 'ntoarce% - &i ce se 'nt+mplă cu /ucătarul2 'ntre/ă Bruno% &i cu #ars2 &i cu .aria2 Doar n-o să răm+nă să locuiască aici2 - 5in cu noi, e0plică mama% Dar, destul cu 'ntre/ările4 Poate că ar tre/ui să urci şi să o auţi pe .aria la 'mpac*etat% Bruno se sculă 'n picioare, dar nu plecă% .ai avea c+teva 'ntre/ări de pus, 'nainte de a-şi permite să a/andonee c*estiunea% - &i c+t de departe e asta2 'ntre/ă el% Noul serviciu, vreau să spun% E mai departe de doi !ilometri2 - O, Doamne, răspunse mama r++nd, deşi era un r+s ciudat, deoarece nu arăta deloc fericită şi-şi 'ntorsese faţa de la Bruno, ca şi cum s-ar fi ascuns de el% Da, Bruno, adău"ă ea apoi% $unt mai mult de doi !ilometri% De fapt, mult mai mulţi% Oc*ii lui Bruno se făcură mari şi "ura lui sc*iţă un :;4<% 'şi simţi /raţele lipindu-i-se de trup, aşa cum se 'nt+mpla de c+te ori 'l surprindea ceva%
- Doar nu vrei să spui că plecăm din Berlin2 'ntre/ă el, tră"+nd aer 'n piept 'n timp ce vor/ele 'i ieşeau din "ură% - .i-e teamă că da, răspunse mama d+nd tristă din cap% $erviciul tatălui tău e%%% - Dar ce se va 'nt+mpla cu şcoala2 'ntre/ă Bruno 'ntrerup+nd-o, un lucru pe care ştia că nu avea voie să-l facă, dar simţind că de data aceasta va fi iertat% &i ce va fi cu 9arl, şi cu Daniel, şi cu .artin2 1um vor şti unde sunt c+nd mă vor căuta2 - Ya tre/ui să le spui la revedere prietenilor tăi pentru o vreme, rosti mama% Deşi sunt si"ură că 'i vei revedea% &i, te ro", nu o mai 'ntrerupe pe mama ta c+nd vor/eşte, adău"ă ea% Deşi acestea erau nişte veşti ciudate şi neplăcute, 'n mod clar Bruno n-avea voie să 'ncalce re"ulile de politeţe ce 'i fuseseră impuse% - $ă le spun la revedere2 'ntre/ă el, privind-o surprins% $ă le spun la revedere2 repetă, scuip+nd cuvintele, ca şi cum ar fi avut "ura plină de /iscuiţii pe care-i sfăr+mase 'n mici /ucăţele, dar pe care nu-i 'n"*iţise 'ncă% $ă le spun la revedere lui 9arl, şi lui Daniel, şi
lui .artin2 continuă el cu un ton ridicat, lucru nepermis 'n casă% Dar ei sunt cei mai /uni trei prieteni ai mei, pe viaţă4 - O, 'ţi vei face şi alţi prieteni, spuse mama, a"it+ndu-şi m+na 'n aer pentru a-l e0pedia, ca şi cum a-ţi face prieteni pe viaţă era o trea/ă uşoară% - Dar avem nişte planuri, protestă el% - Planuri2 'ntre/ă mama, ridic+nd o spr+nceană% 1e fel de planuri2 - Ei /ine, e un fel de a spune, răspunse Bruno, care nu putea să devăluie natura e0actă a planurilor - 'n special pentru următoarele c+teva săptăm+ni, căci urma vacanţa de vară, iar ei nu mai tre/uiau să-şi petreacă tot timpul făc+nd doar planuri, ci c*iar puteau să le pună direct 'n aplicare% - =e"ret, Bruno, spuse mama, dar planurile voastre vor tre/ui să mai aştepte% N-avem de ales% - Dar, mamă4 - Bruno, destul4 punctă ea răstit la el şi ridic+n- du-se 'n picioare pentru a-i demonstra c+t era de serioasă c+nd i-a spus să 'ncetee% $ă fim cinstiţi, c*iar săptăm+na trecută te-ai pl+ns
de c+t de multe lucruri s-au sc*im/at recent pe aici% - Ei /ine, nu mi-a plăcut că tre/uie să stin"em noaptea toate luminile, admise el% - (oată lumea tre/uie să facă asta, afirmă mama% Ne oferă si"uranţă% &i, cine ştie, poate că, vom fi mai puţin 'n pericol, dacă ne vom muta% >cum vreau să urci şi să o auţi pe .aria la 'mpac*etat% Nu avem prea mult timp pentru pre"ătiri, aşa cum mi-ar fi plăcut, din caua unor oameni% Bruno dădu din cap şi plecă trist, ştiind că acei :unii oameni< făceau parte din lumea celor maturi, din lumea tatălui său, din care se presupunea că el nu face parte% 'ncepu să urce scările, ţin+ndu-se de /alustradă şi 'ntre/+ndu-se dacă noua casă, din locul acela nou, unde era noul serviciu, va avea o /alustradă tot at+t de /ună pentru a aluneca pe ea aşa cum era aceasta% Pentru că /alustrada din această casă 'ncepea de la ultimul eta - din faţa cămăruţei unde stătea 'n v+rful picioarelor, ţin+ndu-se str+ns de tocul ferestrei pentru a putea vedea tot Berlinul p+nă la parter, e0act 'n faţa celor două uşi uriaşe de stear% &i lui Bruno nu-i plăcea nimic
mai mult dec+t să se urce pe /alustrada de la ultimul eta şi să alunece 'n os prin toată casa, şuier+nd 'n trecere, ca v+ntul% #a penultimul eta se afla camera mamei şi a tatălui, precum şi /aia cea mare, unde el nu avea voie să intre% .ai os, pe următorul eta se afla camera lui şi cea a lui 7retel, precum şi /aia cea mică, pe care se presupunea că ar tre/ui să o folosească mult mai des dec+t o făcea 'n realitate% >poi aun"eai la parter, unde cădeai de pe capătul /alustradei şi tre/uia să ateriei e0act 'n picioare, sau pierdeai cinci puncte şi tre/uia să o iei de la capăt% Balustrada era cel mai minunat lucru din această casă - asta şi faptul că /unicul şi /unica locuiau at+t de aproape - reflectă el, 'ntre/+ndu-se dacă şi ei veneau la noul serviciu, deoarece era "reu să crei că vor fi lăsaţi sin"uri aici% De 7retel nu avea nimeni nevoie prea mult, deoarece era un 1a fără $peranţă deci, ar fi fost mult mai /ine dacă ar fi rămas să ai/ă "riă de casă - dar /unicul şi /unica2 Ei /ine, asta era cu totul altă pro/lemă% Bruno urcă 'ncet scările spre camera lui, dar, 'nainte de a intra, se uită os la parter şi o vău pe mama intr+nd 'n /iroul tatălui, care se
afla faţă 'n faţă cu sufra"eria - un loc interis 'n permanenţă şi fără e0cepţie - şi o aui vor/indu-i tare, p+nă ce tata stri"ă şi mai tare dec+t mama şi asta puse capăt conversaţiei% >poi uşa /iroului se 'nc*ise şi Bruno nu mai putu să audă nimic, aşa că se "+ndi că era mai /ine să se ducă 'n camera lui şi să preia 'mpac*etatul de la .aria, deoarece ea s-ar putea să scoată afară din şifonier toate o/iectele lui personale, fără nici o "riă sau consideraţie, c*iar şi pe cele dosite, care 'i aparţineau 'n e0clusivitate şi nu voia să se atin"ă nimeni de ele%
CAPITOLUL DOI Casa cea nou" 1+nd vău pentru prima oară noua lor casă, oc*ii lui Bruno se făcură mari şi "ura lui făcu un :;<, iar /raţele i se lipiră de trup% Părea să fie e0act opusul fostei lor case şi nu-i venea să creadă că vor locui acolo cu adevărat% 1asa din Berlin se afla pe o stradă liniştită, pe care mai erau c+teva case mari, ca a lor, şi era 'ntotdeauna plăcut să le priveşti, şi 'n ele locuiau /ăieţi cu care se uca ?dacă erau prietenoşi@ sau stătea departe de ei ?dacă-l necăeau@% Noua casă era retrasă, 'ntr-un loc pustiu şi deolant, şi nu se mai vedeau pe nicăieri alte case, ceea ce 'nsemna că nu vor fi nici alte familii 'n ur şi nici alţi /ăieţi cu care să se oace, indiferent dacă erau prietenoşi sau 'l necăeau% 1asa din Berlin era enormă şi, deşi locuiau 'n ea de nouă ani, 'ncă mai putea să "ăsească un"*ere şi nişe pe care nu reuşise 'ncă să le e0ploree% Erau c*iar camere 'ntre"i - ca /iroul tatălui, un loc interis 'n permanenţă şi fără e0cepţie - 'n care nu reuşise să intre% Noua casă 'nsă avea trei caturiA etaul de sus, unde se
aflau toate cele trei dormitoare şi o sin"ură /aie, un parter cu o /ucătărie, o sufra"erie şi un nou /irou pentru tata ?care avea aceleaşi restricţii ca şi cel vec*i, cu si"uranţă@ şi o pivniţă unde dormeau servitorii% 'n urul casei din Berlin se aflau alte străi cu case mari şi, c+nd mer"eai spre centrul oraşului, 'nt+lneai 'ntotdeauna oameni care *oinăreau de-a lun"ul lor şi se opreau să stea de vor/ă unul cu altul sau se "ră/eau spun+nd că nu au timp să se oprească, nu astăi, c+nd aveau o sută şi una de tre/uri de făcut% E0istau ma"aine cu vitrine strălucitoare şi tara/e cu fructe şi le"ume şi tăvi uriaşe pline p+nă sus cu vară, morcovi, conopidă şi porum/% 8nele dădeau pe dinafară de 'ncărcate ce erau cu pra, ciuperci, ceapă şi vară de Bru0elles altele cu salată şi fasole verde, dovlecei şi păst+mac% 8neori 'i făcea plăcere să se oprească 'n faţa tara/elor, să 'nc*idă oc*ii şi să inspire aromele, simţind cum i se 'nv+rtea capul, ameţit de at+tea mirosuri amestecate, dulci şi pline de viaţă, 'n urul noii case nu e0istau străi, nimeni nu *oinărea de-a lun"ul lor, nimeni nu se "ră/ea pe acolo şi 'n mod cert nu e0istau nici prăvălii şi nici tara/e cu fructe
şi le"ume% 1+nd 'nc*ise oc*ii, simţi totul 'n ur pustiu şi rece, ca şi cum ar fi fost 'n cel mai sin"uratic loc de pe păm+nt% 'n milocul lui nicăieri% #a Berlin e0istau mese aşeate pe trotuare şi uneori, c+nd se 'ntorcea acasă de la şcoală cu 9arl, Daniel şi .artin, /ăr/aţi şi femei stăteau la ele, /+nd /ăuturi spumoase şi r++nd 'n "ura mare oamenii care stăteau la aceste mese tre/uiau să fie foarte "lumeţi, aşa creuse el 'ntotdeauna, pentru că, indiferent ce spuneau, cineva 'ntotdeauna r+dea% 1+t despre noua casă, aceasta avea ceva care-l făcea pe Bruno să "+ndească că acolo nimeni nu va r+de niciodată că nu era nimic de r+s şi nimic care să-ţi facă plăcere% - 1red că a fost o idee proastă, rosti Bruno după c+teva ore de la sosire, 'n timp ce la eta .aria 'i despac*eta cuferele ?totuşi, .aria nu era sin"ura menaeră din casa cea nouăA mai erau 'ncă trei, nişte fiinţe de-a dreptul costelive şi care vor/eau 'n şoaptă, doar una cu alta% Era şi un /ătr+n care, i se spusese, se afla acolo pentru a curăţa ilnic aravat şi care la cină aştepta l+n"ă masa lor şi care arăta foarte nefericit şi destul de supărat@%
- Nu ni se permite lu0ul de a "+ndi, răspunse mama, desc*i+nd cutia ce conţinea un set de şaieci şi patru de pa*are, pe care i le dăduseră /unicul şi /unica c+nd se măritase cu tata% 8nii oameni iau toate *otăr+rile 'n locul nostru4 Bruno nu ştia ce voise să spună cu asta, aşa că se prefăcu că nu a auit nimic% - 1red că a fost o idee proastă, repetă el% 1red că cel mai /un lucru ar fi să uităm totul şi pur şi simplu să ne 'ntoarcem acasă% Putem apoi să considerăm asta drept o e0perienţă, adău"ă el e0presia 'nvăţată de cur+nd şi pe care *otăr+se să o folosească c+t mai des posi/il% .ama +m/i şi puse cu "riă pa*arele pe masă% - >m altă e0presie pentru tine, spuse ea% (re/uie să vedem partea plină a pa*arului% - Ei /ine, nu ştiu ce să facem, răspunse Bruno% 1red că ar tre/ui să-i spui tatei că te-ai ră"+ndit şi, ei /ine, dacă tre/uie să stăm aici tot restul ilei şi să cinăm aici 'n seara aceasta şi să dormim aici 'n această noapte pentru că suntem o/osiţi, atunci totul e 'n re"ulă, dar m+ine-dimineaţă tre/uie să ne treim devreme
dacă vrem să aun"em 'napoi la Berlin la ora ceaiului% .ama oftă% - Bruno, de ce nu te duci tu sus, să o auţi pe .aria să despac*etee2 'ntre/ă ea% - Dar n-are nici un sens să despac*etăm dacă vom sta doar%%% - Bruno, du-te, te ro"4 se răsti mama, deoarece era perfect 'n re"ulă ca ea să-l 'ntrerupă, dar invers nu era permis% $untem aici, asta e casa noastră pentru un viitor previi/il şi tre/uie să vedem partea plină a pa*arului% .ă 'nţele"i2 Nu 'nţelesese ce 'nseamnă :viitor previi/ilC şi i-o spuse şi mamei% - 'nseamnă că aceasta e casa noastră acum, Bruno, răspunse mama% &i cu asta, am terminat% Bruno simţi o durere 'n stomac, care păru să se amplifice şi care, ori 'l va face să stri"e şi să ţipe că toată trea/a era o prostie şi o nedreptate şi o mare "reşeală pentru care cineva va plăti c+t de cur+nd, ori piu şi simplu 'l va face să i/ucnească 'n lacrimi% Nu putea să 'nţelea"ă cum s-a auns aici% 'ntr-o i era perfect mulţumit, uc+ndu-se acasă, av+nd cei mai
/uni trei prieteni pe viaţă, alunec+nd pe /alustradă, 'ncerc+nd să stea 'n v+rful picioarelor pentru a vedea tot Berlinul, iar acuma, era imo/iliat aici, 'n această casă rece şi neprimitoare, cu trei cameriste care şuşoteau 'ntre ele şi un c*elner nefericit şi supărat, şi unde nimic nu părea să-l mai poată 'nveseli vreodată% - Bruno, vreau să te duci sus şi să despac*etei şi vreau să faci asta c*iar acum, rosti mama cu voce *otăr+tă, astfel 'nc+t el 'şi dădu seama că vor/ea serios% >şa că se răsuci pe călc+ie şi plecă de acolo, fără să mai scoată un cuv+nt% Putea să simtă cum lacrimile 'i inundau oc*ii, dar era *otăr+t să se a/ţină% 8rcă scările şi se 'ntoarse 'ncet, de ur 'mpreur, 'ntr-un cerc complet, sper+nd să "ăsească o uşiţă sau un un"*er ti*nit, unde p+nă la urmă să poată face un număr satisfăcător de e0plorări, dar nu vău nimic% #a etaul acesta nu erau dec+t patru uşi, două de fiecare parte, faţă 'n faţă% O uşă spre camera lui, o uşă spre camera lui 7retel, o uşă spre camera mamei şi a tatălui şi o uşă spre /aie%
- >cesta nu e un cămin şi nu va fi niciodată, murmură el 'n şoaptă, 'n timp ce se 'ndrepta spre propria lui cameră, unde 'şi "ăsi toată 'm/răcămintea 'mprăştiată pe pat şi cutiile cu ucării şi cărţi 'ncă nedespac*etate% Era evident că .aria nu-i cunoştea priorităţile% - .ama m-a trimis să te aut, rosti el 'ncet, iar .aria dădu din cap şi arătă spre o sacoşă mare ce conţinea toate şosetele, maiourile şi c*iloţii lui% - Dacă le sortei, ai putea să le pui 'n comoda de acolo, 'i spuse ea, arăt+nd spre o comodă ur+tă din partea cealaltă a camerei, de l+n"ă o o"lindă acoperită de praf% Bruno oftă şi desc*ise sacoşa era plină cu lenerie şi n-ar fi dorit nimic mai mult dec+t să se t+rască 'năuntru şi să spere că, după ce se va trei, va fi iar acasă% - 1e crei tu despre toate astea, .aria2 'ntre/ă el după o lun"ă perioadă de tăcere, deoarece 'ntotdeauna 'i plăcuse de .aria şi o considera ca făc+nd parte din familie, cu toate că tata spunea că nu e dec+t o servitoare şi că era plătită prea /ine pentru asta% - Despre care toate2 'ntre/ă ea%
- Despre astea, răspunse el, ca şi cum era cel mai evident lucru din lume% $ă vii 'ntr-un loc ca acesta% Nu crei că am făcut o mare "reşeală2 - Nu e trea/a mea să mă pronunţ, conaşule Bruno, răspunse .aria% .ama ţi-a e0plicat despre serviciul tatălui tău şi%%% - O, m-am săturat să aud mereu de serviciul tatălui meu, răspunse Bruno, 'ntrerup+nd-o% Dacă mă 'ntre/i pe mine, asta e tot ce aud% $erviciul tatălui meu 'n sus, serviciul tatălui meu 'n os% Ei /ine, dacă serviciul tatălui meu 'nseamnă că tre/uie să ne mutăm din casa noastră şi de la /alustrada alunecoasă şi de la cei mai /uni trei prieteni ai mei pe viaţă, atunci cred că tata ar tre/ui să se "+ndească de două ori 'n privinţa serviciului lui, nu-i aşa2 1*iar 'n acel moment, afară pe *ol se aui un pocnet şi Bruno ridică privirea şi vău uşa de la camera mamei şi tatălui desc*i+ndu-se puţin, 'nţepeni, incapa/il un moment să se mişte% .ama era 'ncă os, ceea ce 'nsemna că acolo era tata şi pro/a/il că auise tot ce spusese el% Privea uşa, a/ia 'ndrănind să
respire, 'ntre/+ndu-se dacă tata va ieşi de acolo şi-l va lua os cu el, pentru o discuţie serioasă% >poi uşa se desc*ise lar" şi Bruno făcu un pas 'napoi, c+nd apăru altcineva, nu tata% Era un /ăr/at mult mai t+năr şi nu la fel de 'nalt ca tata, dar purta acelaşi "en de uniformă, numai că fără at+t de multe decoraţii% >răta foarte serios şi c*ipiul 'i era /ine 'ndesat pe cap% Dar, 'n urul t+mplelor, Bruno putu să vadă că avea un păr foarte /lond, aproape anormal de "al/en% 'n /raţe ducea o cutie şi se 'ndreptă spre scară, dar se opri o clipă c+nd 'l vău pe Bruno st+nd şi privindu-l% 'l măsură pe /ăiat de sus p+nă os, ca şi cum n-ar fi văut niciodată un copil şi nu ştia ce tre/uia să facă cu elA să-l măn+nce, să-l i"nore sau să-l arunce pe scări% 'n loc de asta, 'i făcu lui Bruno un semn rapid din cap şi-şi continuă drumul% - 1ine a fost ăsta2 'ntre/ă Bruno% (+nărul păruse at+t de serios şi de preocupat, 'nc+t 'şi 'nc*ipui că tre/uia să fie cineva foarte important% - 8nul dintre soldaţii tatălui tău, presupun, răspunse .aria, care stătuse foarte dreaptă c+nd apăruse t+nărul şi 'şi ţinuse str+ns m+inile 'n faţă, ca cineva care se roa"ă%
Privise 'n os spre păm+nt şi nu la el, ca şi cum i-ar fi fost fiică că se putea transforma 'n stană de piatră dacă se uita direct la faţa lui se rela0ă doar după ce el plecă% 1u timpul, vom aun"e să-l cunoaştem4 - Nu cred că-mi place de el, rosti Bruno% E prea serios% - &i tatăl tău e foarte serios, afirmă .aria% - Da, dar el e tată, e0plică Bruno% (aţii tre/uie să fie serioşi% Nu conteaă dacă sunt /ăcani sau profesori sau /ucătari-şefi sau comandanţi, continuă el, 'nşir+nd toate serviciile pe care le cunoştea ca onora/ile, e0ercitate de taţi respecta/ili şi ale căror denumiri le repetase de mii de ori% Dar omul acela nu cred că arată ca un tată% Deşi era foarte serios, asta e clar% - Ei /ine, au un serviciu foarte serios, comentă .aria cu un suspin% $au, aşa cred ei% Dar, dacă aş fi 'n locul tău, aş sta departe de soldaţi% - Nu văd ce altceva am putea face, afirmă Bruno trist% Nici măcar nu cred că va e0ista cineva cu care să mă oc, altcineva 'n afară de 7retel şi, la urma urmei, ce distracţie ar mai fi şi asta2 Ea e un 1a fără $peranţă%
$imţea că era "ata să pl+n"ă din nou, dar se opri, nevr+nd să pară un copilaş 'n oc*ii .ăriei% Privi 'n urul camerei, fără să ridice complet oc*ii de la păm+nt, 'ncerc+nd să vadă dacă era ceva interesant de descoperit% Nu era% Ori nu părea să fie% Dar, c*iar atunci, ceva 'i atrase atenţia% 'ntr-un colţ al camerei, pe partea opusă uşii, se afla o fereastră ce aun"ea aproape din tavan p+nă os pe perete, asemănătoare puţin cu cea de la ultimul eta al casei din Berlin, dar nu c*iar aşa de 'naltă% Bruno o privi şi se "+ndi că ar putea să se uite afară, c*iar fără să fie nevoie să stea 'n v+rful picioarelor% $e 'ndreptă 'ncet spre ea, sper+nd că de acolo va putea să vadă tot drumul p+nă la Berlin şi casa lui, şi străile din ur, şi mesele unde oamenii stăteau şi /eau /ăuturi spumoase şi-şi spuneau unul altuia poveşti *ilare% .erse 'ncet, deoarece 'i era frică să nu fie deamă"it% Dar era doar o cameră de /ăiat mic şi totul era at+t de str+mt, 'nc+t aunse cur+nd la fereastră% 'şi lipi faţa de "eam, vău ce se află afară şi, de această dată, c+nd oc*ii i se făcură mari şi "ura lui sc*iţă un :;<, m+inile
i se lipiră de trup, fiindcă ceva 'l făcu să 'n"*eţe şi să se simtă lipsit complet de si"uranţă%
CAPITOLUL TREI Ca#u$ f"r" %eran&" Bruno era convins că ar fi fost mai /ine să o fi lăsat pe 7retel la Berlin să ai/ă "riă de casă, deoarece ea nu era nimic altceva dec+t o pacoste% De fapt, o auise 'n nenumărate ocaii descriindu-se ca fiind Pacostea Pacostelor% 7retel era cu trei ani mai mare dec+t Bruno şi, de c+nd 'şi putea aduce el aminte, 'i dăduse să 'nţelea"ă că ea era şefa c+nd venea vor/a de evenimente ce 'i includeau pe am+ndoi% #ui Bruno nu-i plăcea să admită că 'i era puţin frică de ea, dar dacă era cinstit cu el 'nsuşi - ceea ce 'ncercase 'ntotdeauna să fie - tre/uia să admită că 'ntr-adev+r 'i era% >poi, avea nişte o/iceiuri dăunătoare, aşa cum te-ai fi aşteptat din partea unei surori% Dimineaţa stătea mult prea mult timp 'n /aie pentru o sin"ură acţiune şi părea că nu-i păsa de Bruno, care aştepta afară, disperat, ţopăind de pe un picior pe altul% 7retel avea o colecţie mare de păpuşi, aşeate pe rafturi de iu 'mpreurul camerei ei, care se uitau fi0 la el c+nd intra 'năuntru şi-l urmăreau tot timpul, spion+ndu-l% Era si"ur că,
dacă s-ar fi dus 'n camera ei să e0ploree, c+nd ea era plecată de acasă, acestea i-ar fi raportat fiecare mişcare a lui% >vea şi nişte prietene e0trem de nesuferite, care credeau că e ceva foarte inteli"ent să-şi /ată oc de el, o trea/ă pe care el n-ar fi făcut-o niciodată dacă ar fi avut cu trei ani mai mult dec+t ele% Pentru prietenele nesuferite ale lui 7retel se părea că nu e0ista plăcere mai mare dec+t să-l c*inuie şi să-i spună vor/e ur+te, de c+te ori mama sau .aria nu erau de faţă% - Bruno nu are nouă ani, are numai şase, repeta iar şi iar cu voce melodioasă una dintre ele, un adevărat monstru, dans+nd 'n urul lui şi d+ndu-i "*ionturi 'n coaste% - Nu am şase ani, am nouă, protesta el, 'ncerc+nd să scape% - >tunci de ce eşti aşa de mic2 'ntre/a :mon- strul<% (oţi cei de nouă ani sunt mai mari dec+t tine4 >sta era adevărat şi constituie un punct deose/it de dureros pentru Bruno% Pentru el, faptul că nu era tot at+t de 'nalt ca restul /ăieţilor din clasa lui era o sursă constantă de neplăceri% De fapt, nu le aun"ea dec+t p+nă la umăr% 1+nd mer"ea pe stradă cu 9arl, Daniel şi
.artin, oamenii 'l confundau uneori cu fratele mai mic al unuia dintre ei, c+nd el era c*iar al doilea ca v+rstă% - Deci, tre/uie că ai doar şase, insista :monstrul şi Bruno pleca 'n fu"ă şi se apuca din nou de e0erciţiile lui de e0tensie, sper+nd că 'ntr-o dimineaţă se va trei cu F; sau c*iar G; de centimetri 'n plus% >şa că, unul dintre lucrurile /une că nu se mai aflau la Berlin era că nici una dintre ele nu va mai fi 'n preamă pentru a-l c*inui% Poate că dacă va fi forţat să stea o vreme 'n noua casă, poate c*iar o lună, va mai creşte p+nă la 'ntoarcerea acasă şi atunci ele nu vor mai putea să mai spună aşa ceva despre el% (re/uia să ţină minte asta dacă voia să facă ceea ce su"erase mama, adică să vadă partea plină a pa*arului% 3ntră aler"+nd 'n camera lui 7retel, fără să /ată la uşă, şi o descoperi aran+ndu-şi mulţimea de păpuşi pe rafturile din urul camerei% - 1e faci aici2 ţipă ea, 'ntorc+ndu-se spre el% Nu ştii că nu tre/uie să intri 'n camera unei doamne fără să /aţi la uşă2 - Nu ţi-ai luat toate păpuşile cu tine, nu-i aşa2 'ntre/ă Bruno, care se o/işnuise să i"nore
cea mai mare parte dintre 'ntre/ările surorii lui şi, 'n locul lor, să pună el c+teva% - $i"ur că le-am luat, replică ea% Doar nu-ţi 'nc*ipui că le-am lăsat acasă2 >sta pentru că s-ar putea să treacă multe săptăm+ni, 'nainte de a ne 'ntoarce acolo% - $ăptăm+ni2 'ntre/ă Bruno, păr+nd deamă"it, dar de fapt 'nc+ntat, deoarece se resemnase cu ideea de a petrece acolo cel puţin o lună% 1*iar asta crei2 - Ei /ine, l-am 'ntre/at pe tata şi mi-a spus că vom sta aici p+nă 'ntr-un viitor previi/il% - 1e este e0act un viitor previi/il2 'ntre/ă Bruno, aşe+ndu-se pe mar"inea patului% - 'nseamnă săptăm+ni de acum 'nainte, răspunse 7retel cu o mişcare inteli"entă a capului% Poate vreo trei% - >tunci e 'n re"ulă, comentă Bruno% >t+t timp c+t va fi doar un viitor previi/il şi nu o lună% 8răsc locul acesta% 7retel se uită la fratele ei mai mic şi descoperi că, pentru prima oară, era de acord cu el% - &tiu ce vrei să spui, ise ea% Nu e deloc simpatic aici, nu-i aşa2 - E ori/il, su/linie Bruno%
- Ei /ine, da, ise 7retel, confirm+nd% >cum e ori/il% Dar, odată ce casa va fi curăţată puţin, pro/a/il că nu va arăta c*iar aşa de rău% #-am auit pe tata spun+nd că cei care au stat aici la Out-it*I 'naintea noastră şi-au părăsit slu/a 'n "ra/ă şi n-au avut timp să facă locul mai plăcut pentru noi% - Out-it*2 'ntre/ă Bruno% 1e este un Out-it*2 - Nu e un Out-it*, Bruno, răspunse 7retel cu un suspin% Doar Out-it*% - Ei /ine, atunci ce e Out-it*2 repetă el% >fară cu ce2 - >cesta e numele casei, e0plică 7retel% Out-it*% Bruno reflectă asupra celor auite% Nu văuse nici un semn afară care să indice că aşa se numea şi nici pe uşa din faţă nu văuse nimic scris% 1asa lui din Berlin nu avea nume i se spunea doar Nr% % - Dar ce 'nseamnă asta2 'ntre/ă e0asperat% >fară cu ce2
1
afară cu ?'n l/% en"leă 'n ori"%@
- >fară cu persoana care a locuit aici 'naintea noastră, 'mi 'nc*ipui, răspunse 7retel% (re/uie să 'nsemne că n-a făcut o trea/ă prea /ună şi că cineva a spus afară cu el şi să luăm un om care poate să facă trea/a /ine% - 5rei să spui tata4 - $i"ur că da, răspunse 7retel, care 'ntotdeauna vor/ea despre tata ca şi cum acesta nu ar fi făcut niciodată vreo "reşeală şi nu ar fi fost niciodată furios şi venea 'ntotdeauna la ea pentru a o săruta de noapte /ună, 'nainte ca ea să adoarmă% 1u privire la ultima parte, dacă Bruno ar fi fost realmente cinstit şi nu doar trist 'n le"ătură cu mutarea, ar fi admis că tata făcea la fel şi cu el% - Deci noi suntem aici la Out-it* pentru că cineva a spusA afară cu persoana dinaintea noastră2 - E0act, Bruno, răspunse 7retel% >cum dă-te os de pe cuvertura mea% O şifonei% Bruno sări 'n picioare de pe pat şi ateriă cu o /ufnitură pe covor% $unetul care se aui nu-i plăcu deloc% $una parcă a "ol şi *otăr' imediat că ar fi mai /ine să nu sară prea des prin
această casă, deoarece s-ar putea să se pră/uşească peste ei% - Nu-mi place aici, rosti el pentru a suta oară% - &tiu că nu-ţi place, ise 7retel% Dar nu e nimic de făcut 'n le"ătură cu asta, nu-i aşa2 - 'mi lipsesc 9arl şi Daniel şi .artin4 - &i mie 'mi lipsesc Hilda şi 3so/el şi #ouise4 Bruno 'ncercă să-şi amintească care dintre cele trei era monstrul% - 1eilalţi copii nu mi se par prea prietenoşi, comentă Bruno şi 7retel se opri /rusc, uit+nd să mai aşee pe raft o păpuşă dintre cele mai 'n"roitoare şi se răsuci pentru a-l privi fi0% - 1e ai spus2 'ntre/ă ea% - >m spus că ceilalţi copii nu par prea prietenoşi, repetă el% - 1eilalţi copii2 'ntre/ă 7retel confuă% 1are copii2 Eu n-am văut nici un copil% Bruno se uită prin cameră% Era şi acolo o fereastră, 'nsă camera lui 7retel era pe partea cealaltă a *olului, viavi de camera lui, aşa că fereastra era 'ndreptată 'n cu totul altă direcţie%
'ncerc+nd să nu-şi devăluie intenţia, el se 'ndreptă nepăsător spre fereastră% 'şi /ă"ă m+inile 'n /uunarele pantalonilor scurţi şi 'ncercă să fluiere o melodie pe care o ştia, fără să se uite deloc la sora lui% - Bruno2 'ntre/ă 7retel% 1e nai/a faci2 >i 'nne/unit2 El continuă să se plim/e şi să fluiere şi nu se uită la ea p+nă nu aunse la fereastră, care printr-un mare noroc era suficient de oasă pentru ca el să poată privi afară% $e uită pe "eam şi vău maşina cu care sosiseră, precum şi 'ncă trei sau patru aparţin+nd soldaţilor care lucrau pentru tata% 8nii dintre ei se 'nv+rteau pe acolo fum+nd şi r++nd de ceva, 'n timp ce aruncau priviri neliniştite spre casă% 'n spatele lor se 'ntindea drumul şi mai departe se afla o pădure, care părea demnă de a fi e0plorată% - Bruno, eşti /un te ro" să-mi e0plici ce ai vrut să spui cu ultima ta remarcă2 'ntre/ă 7retel% - >colo e o pădure, rosti Bruno, i"nor+nd-o% - Bruno4 se repei 7retel, 'ndrept+ndu-se spre el at+t de repede 'nc+t el sări de l+n"ă fereastră şi se lipi de perete%
- 1e e2 'ntre/ă el, prefăc+ndu-se că nu ştia despre ce era vor/a% - 1eilalţi copii, ise 7retel% >i spus că nu par deloc prietenoşi% - Ei /ine, aşa e, răspunse Bruno, simţindu-se prost pentru că-i udecase 'nainte de a-i 'nt+lni, lu+ndu-se doar după aparenţe, lucru pe care mama 'i spusese mereu să nu-l facă% - Dar care alţi copii2 'ntre/ă 7retel% 8nde sunt2 Bruno +m/i şi se 'ndreptă spre uşă, indic+ndu-i lui 7retel să-l urmee% Ea oftă profund, urm+ndu-l% $e opri o clipă pentru a pune păpuşa pe pat, dar apoi se ră"+ndi şi o luă cu ea, str+n"+nd-o la piept 'n timp ce intra 'n camera fratelui ei, unde fu aproape do/or+tă de .aria, care ieşea ca o vielie ţin+nd 'n m+nă ceva care semăna foarte mult cu un şoarece mort% - $unt acolo, ise Bruno, duc+ndu-se la fereastră şi privind afară% Nu se 'ntoarse să vadă dacă 7retel mai era 'n cameră% Era at+t de preocupat să-i privească
pe copii4 (imp de c+teva clipe uită c*iar că ea se afla acolo% 7retel 'ncă nu se apropiase, dorind cu disperare să se uite şi ea, doar că ceva, 'n le"ătură cu felul 'n care vor/ise fratele ei şi felul 'n care privea afară, o nelinişti /rusc% Bruno nu fusese p+nă acum capa/il să o păcălească 'n le"ătură cu ceva şi era a/solut si"ură că nici acum nu ar fi putut, dar ceva o făcu să nu mai fie si"ură dacă mai voia să-i vadă pe copiii aceia% 'n"*iţi 'n sec şi rosti o ru"ăciune tăcută, pentru ca 'ntr-adevăr 'ntoarcerea la Berlin să ai/ă loc 'n viitorul acela previi/il şi nu 'ntr-o lună, aşa cum su"erase Bruno% - Ei /ine2 rosti el, 'ntorc+ndu-se şi vă+nd că sora lui, cu coile ei aurii perfecte care parcă te provocau să tra"i de ele, era tot 'n pra" str+n"+ndu-şi păpuşa la piept% Nu vrei să-i vei2 - $i"ur că da, răspunse ea, şi se 'ndreptă eit+nd spre el% >tunci dă-te la o parte din drum, mai adău"ă, d+ndu-i un cot% >cea primă după-amiaă la Out-it* era o i strălucitoare, plină de lumină, şi soarele tocmai apăruse din spatele unui nor c+nd
7retel privi pe fereastră% După o clipă, oc*ii i se o/işnuiră, soarele dispăru din nou şi ea vău e0act despre ce vor/ise Bruno%
CAPITOLUL PATRU Ce au '"#u( co!!! e fereas(r" Kn primul r+nd, nici nu erau copii% 1el puţin nu toţi% Erau /ăieţi mici şi /ăieţi mari, taţi şi /unici% Poate că şi c+ţiva unc*i% &i persoane sin"ure, care nu păreau să ai/ă nici un fel de rude şi nici nevoie de compania cuiva% - 1ine sunt2 'ntre/ă 7retel uimită, cum rămăsese şi fratele ei 'n aceste ile% 1e fel de loc e ăsta2 - Nu sunt si"ur, ise Bruno, 'ncerc+nd să fie c+t mai cinstit posi/il% Dar nu e aşa de frumos ca acasă, asta ştiu si"ur% - &i unde sunt fetele2 mai 'ntre/ă ea% &i mamele2 &i /unicile2 - Poate că locuiesc 'n altă parte, su"eră Bruno% 7retel fu de acord% Nu voia să se mai uite, dar era foarte dificil să-şi ia oc*ii de acolo% .ai ales că tot ce văuse p+nă acum era doar pădurea ce se afla 'n faţa "eamului ei, care arăta puţin cam 'ntunecată, dar era un loc /un pentru picnicuri dacă e0istau şi nişte
luminişuri 'n ea% 'n partea aceasta a casei 'nsă, peisaul era foarte diferit% 'ncepea destul de dră"uţ% 1*iar su/ fereastra lui Bruno se afla o "rădină% $uficient de lată şi plină de flori plantate 'n straturi perfect ordonate, 'n"riite de cineva care ştia că a creşte flori 'ntr-un loc ca acesta era un lucru /un% 7rădina părea ca o mică sursă de lumină, 'n colţul unui castel uriaş dintr-un ţinut mlăştinos şi ceţos, 'ntr-o noapte de iarnă 'ntunecoasă% Dincolo de flori e0ista un pava foarte plăcut şi o /ancă din lemn, unde 7retel se putea vedea st+nd la soare şi citind o carte% Banca avea şi o plăcuţă prinsă pe ea, dar de la această distanţă nu putea să citească inscripţia% Era 'ntoarsă cu faţa spre casă, ceea ce 'n mod o/işnuit ar fi fost un lucru ciudat, dar 'n această situaţie putea să 'nţelea"ă de ce% #a apro0imativ şase metri depărtare de "rădină şi de flori şi de /anca cu plăcuţă, totul era altfel% E0ista acolo un "ard uriaş de s+rmă, care se 'ntindea pe toată lun"imea casei şi mai departe, pre- lun"indu-se 'n am/ele direcţii, c*iar mai departe dec+t putea ea să vadă% 7ardul era foarte 'nalt, mai 'nalt dec+t casa 'n
care stăteau şi, din loc 'n loc, era susţinut de st+lpi uriaşi din lemn, ca nişte st+lpi de tele"raf% 'n v+rful "ardului erau fi0ate uriaşe suluri de s+rmă "*impată, 'n formă de spirală, şi 7retel se 'nfioră la vederea ţepilor ascuţiţi% Dincolo de "ard nu era iar/ă de fapt, nu se vedea nici un fel de verdeaţă pe nicăieri% 'n sc*im/, solul era format dintr-un păm+nt nisipos şi c+t vedeai cu oc*ii nu se ăreau dec+t /arăci scunde, şi din loc 'n loc clădiri mari pătrate, şi mai departe unul sau două coşuri fume"+nde% Desc*ise "ura pentru a spune ceva, dar 'n acelaşi moment 'şi dădu seama că nu putea "ăsi nici un cuv+nt pentru a-şi e0prima surpria, aşa că făcu sin"urul lucru raţional posi/il, adică o 'nc*ise la loc% - 5ei2 'ntre/ă Bruno dintr-un colţ al camerei, foarte mulţumit pentru că, indiferent ce era acolo, şi indiferent cine erau ei, el 'i văuse primul şi putea să-i vadă de c+te ori voia, pentru că se vedeau de la fereastra dormitorului lui, nu al ei, şi deci 'i aparţineau lui, el era re"ele a tot ceea ce făceau, iar ea era doar umilul lui suspus% - Nu 'nţele", ise 7retel% 1ine a construit un loc care să arate at+t de nesuferit2
- E un loc nesuferit, nu-i aşa2 fu de acord Bruno% 1red că /arăcile acelea au doar parter% 8ită-te c+t de scunde sunt% - (re/uie să fie un tip modem de case, reflectă 7retel% (ata urăşte lucrurile modeme% - >tunci, astea n-o să-i placă prea mult, comentă Bruno% - Nu, confirmă 7retel% =ămase nemişcată timp 'ndelun"at, privindu-le% >vea doispreece ani şi era considerată una dintre cele mai isteţe fete din clasa ei, aşa că str+nse din /ue şi-şi 'n"ustă oc*ii, forţ+n- du-şi creierul să 'nţelea"ă la ce anume se uita% Dar 'n minte nu-i veni dec+t o sin"ură e0plicaţie% >cest loc tre/uie să fie :la ţară< ise 7retel 'ntorc+ndu-se pentru a-şi privi triumfătoare fratele% - #a ţară2 - Da, e sin"ura e0plicaţie, nu vei2 1+nd eram acasă, la Berlin, ne aflam la oraş% De aceea erau acolo at+t de mulţi oameni şi at+t de multe case şi şcolile erau pline şi nu puteai să te strecori spre centrul oraşului 'ntr-o s+m/ătă după-amiaă, fără să fii 'm/r+ncit de colo-colo% - Da%%% acceptă Bruno, d+nd din cap şi 'ncerc+nd să reţină ideea%
- Dar la ora de "eo"rafie am 'nvăţat că la ţară trăiesc fermieri şi animale şi că ei produc alimente, că e0istă terenuri uriaşe ca acesta, unde trăiesc şi muncesc oameni, care ne trimit toată m+ncarea cu care ne *rănim noi% Ea privi din nou pe fereastră la terenul uriaş ce se 'ntindea 'n faţa ei şi la distanţele dintre /arăci% >sta tre/uie să fie% $untem la ţară% Poate că aceasta e casa noastră de vacanţă, adău"ă ea plină de speranţă% Bruno reflectă puţin, apoi scutură din cap% - Eu nu cred, rosti cu mare convin"ere% - (u ai nouă ani, 'l contraise 7retel% 1um ai putea să ştii2 1+nd o să aun"i de v+rsta mea, vei 'nţele"e lucrurile acestea mult mai /ine% - $-ar putea să fie aşa, ise Bruno conştient că era mai mic, nefiind 'nsă de părere că acest lucru 'nsemna că nu avea dreptate% Dar, dacă aici e la ţară, aşa cum spui tu, atunci unde sunt animalele despre care vor/eşti2 7retel desc*ise "ura să-i răspundă, dar nu-i veni 'n minte nici un răspuns satisfăcător, aşa că se uită din nou pe fereastră şi 'ncepu să le caute cu privirea, 'nsă animalele nu erau de "ăsit nicăieri%
- >r fi tre/uit să fie vaci şi porci, şi oi, şi cai, continuă Bruno% Dacă ar fi o fermă, vreau să spun% 1a să nu mai vor/im de "ăini şi de raţe% - &i nu e0istă nimic de felul acesta, admise 'ncet 7retel% - &i dacă aici se produc alimente, aşa cum ai spus tu, adău"ă Bruno, /ucur+ndu-se enorm, atunci cred că terenul ar tre/ui să arate mult mai /ine, nu-i aşa2 Nu cred că ai putea să cultivi ceva 'n noroiul ăsta% 7retel privi din nou şi dădu afirmativ din cap% Era o fată isteaţă, care nu insista să ai/ă 'n permanenţă dreptate, cu at+t mai mult cu c+t toate doveile erau 'mpotriva ei% - >tunci poate că nu e o fermă, comentă ea% - Nu e, fu de acord Bruno% - 1eea ce 'nseamnă că acest loc nu poate fi :la ţară<, mai ise ea% - Nu, nu cred că e, răspunse el% - 1eea ce 'nseamnă de asemenea că, p+nă la urmă, pro/a/il că asta nu e casa noastră de vacanţă, trase ea concluia% - Nici eu nu cred că e, rosti Bruno%
$e aşeă pe pat şi pentru o clipă 'şi dori ca 7retel să se aşee l+n"ă el şi să-l cuprindă cu /raţul şi să-i spună că totul va fi /ine şi că mai cur+nd sau mai t+riu vor 'ndră"i locurile astea noi şi că nu vor mai dori niciodată să se 'ntoarcă la Berlin% Dar ea tot mai privea pe fereastră şi de această dată nu se uita la flori sau la pava, la /anca cu plăcuţa de pe ea sau la "ardul 'nalt, la st+lpii de tele"raf din lemn sau la sulurile de s+rmă "*impată, la clădirile mici sau la coşurile fume"+nde ci se uita la oameni% - 1ine sunt oamenii ăştia2 'ntre/ă ea cu voce sla/ă, păr+nd să aştepte un răspuns nu de la Bruno, ci de la altcineva% &i ce fac ei acolo2 Bruno se ridică şi pentru prima oară rămaseră alături, umăr la umăr, privind ce se 'nt+mpla la nici cincispreece metri de noua lor casă% 3ndiferent 'ncotro se uitau vedeau oameni, 'nalţi, scuni, /ătr+ni, tineri% 8nii stăteau 'n "rup, perfect nemişcaţi şi cu m+inile lipite de corp, 'ncerc+nd să-şi ţină capul sus, 'n timp ce un soldat mărşăluia prin faţa lor desc*i+nd şi 'nc*i+nd repede "ura, stri"+nd parcă la ei% 8nii erau aşeaţi intr-un fel de şir lun" şi duceau nişte roa/e dintr-o parte a ta/erei 'n
alta, 'mpin"+ndu-le p+nă 'n spatele unei /arăci unde dispăreau% 1+ţiva stăteau l+n"ă o /aracă 'ntr-un "rup tăcut, cu oc*ii 'n păm+nt, păr+nd că participau la un fel de oc 'n care nu voiau să fie recunoscuţi% >lţii mer"eau 'n c+re şi mulţi aveau capetele /andaate% 8nii cărau lopeţi şi erau conduşi de "rupuri de soldaţi spre un loc departe de privirile lor% Bruno şi 7retel puteau vedea sute de oameni, şi erau at+t de multe /arăci 'n faţa lor, iar c+mpul se 'ntindea at+t de departe, 'nc+t era imposi/il să-l cuprindă cu privirea% Păreau că acolo puteau să fie oameni cu miile% - &i locuiesc at+t de aproape de noi, rosti 7retel 'ncrunt+ndu-se% #a Berlin, pe frumoasa noastră stradă liniştită, e0istau doar şase case% >ici sunt aşa de multe4 De ce a primit tata serviciu 'n locul acesta at+t de nesuferit şi cu at+t de mulţi vecini2 .i se pare lipsit de sens% - 8ită-te acolo, ise Bruno% 7retel privi spre locul indicat de de"etul lui şi vău 'n depărtare un "rup de copii 'n"*esuiţi unul 'ntr-altul ieşind dintr-o /aracă, alun"aţi de un "rup de soldaţi% 1u c+t se stri"a mai tare la ei, cu at+t se str+n"eau mai mult unul 'n altul, apoi c+nd unul dintre soldaţi se repei la
ei, se despărţiră şi păreau că fac ceea ce le ceruse el, 'nşir+ndu-se pe un sin"ur r+nd% &i atunci toţi soldaţii 'ncepură să r+dă şi să aplaude% - (re/uie că e un fel de repetiţie, su"eră 7retel, ne/ă"+nd de seamă că unii dintre copiii mai mari, poate c*iar de o v+rstă cu ea, pl+n"eau% - Li-am spus că pe aici e0istă copii, ise Bruno% - Nu sunt copii cu care aş vrea eu să mă oc, afirmă 7retel cu voce *otăr+tă% >rată foarte murdari% Hilda şi 3so/el şi #ouise făceau /aie 'n fiecare dimineaţă, eu la fel% 1opiii aceştia par să nu fi făcut /aie 'n viaţa lor% - E foarte murdar pe acolo, apro/ă Bruno% Poate că nu au /ăi2 - Nu fi prost, ise 7retel, deşi i se spusese de nenumărate ori că nu tre/uie să-i spună aşa fratelui ei% 1e fel de oameni sunt cei care nu au /ăi2 - Nu ştiu, răspunse Bruno% Oameni care nu au apă caldă4 7retel mai privi c+teva minute afară şi se 'ntoarse apoi 'nfior+ndu-se%
- .ă duc la mine 'n cameră să-mi arane păpuşile, ise ea% De acolo, peisaul e mult mai frumos% 1u această remarcă, plecă travers+nd *olul spre camera ei şi 'nc*ise uşa, dar nu se apucă imediat de aranatul păpuşilor% 'n sc*im/, se aşeă pe pat şi se "+ndi la o mulţime de lucruri% &i 'n mintea fratelui ei se strecură un "+nd, aşa cum se uita la sutele de oameni muncind 'n depărtare, "+ndul că toţi, /ăieţaşi, /ăieţi mai mari, taţi, /unici, unc*i şi oameni sin"uri, care nu par să ai/ă nici o rudă, purtau acelaşi fel de 'm/răcăminteA piamale cenuşii 'n dun"i şi pe cap /onete, tot cenuşii 'n dun"i% - 1e neo/işnuit4 murmură el, 'nainte de a se 'ndepărta de la fereastră% CAPITOLUL CINCI In(er#!s )n er*anen&" +! f"r" e,ce&!e Nu era dec+t un sin"ur lucru de făcutA să vor/ească cu tata% 'n dimineaţa plecării, tata nu părăsise Berlinul odată cu ei% Plecase cu c+teva ile
'nainte, 'n seara ilei 'n care Bruno venise acasă şi o "ăsise pe .aria um/l+ndu-i printre lucruri, c*iar şi printre cele dosite, care 'i aparţineau 'n e0clusivitate şi nu erau trea/a nimănui altcuiva% 8rmătoarele c+teva ile, mama, 7retel, .aria, /ucătarul, #ars şi Bruno le petrecuseră 'mpac*et+nd lucrurile 'n cutii, pe care le 'ncărcară apoi 'ntr-un camion, pentru a fi duse la noua lor casă de la Out-it*% >poi, 'n ultima dimineaţă, c+nd casa era "oală şi nu mai semăna cu adevăratul lor cămin, ultimele lucruri fură puse 'n ultimele valie şi o maşină oficială cu fanioane roşu-cu-ne"ru pe capotă se opri la uşa lor, aştept+ndu-i% .ama, .aria şi Bruno părăsiră ultimii casa şi Bruno fu convins că mama nu-şi dăduse seama că menaera se afla acolo, deoarece - pe c+nd aruncau o ultimă privire prin *olul pustiu, unde petrecuseră at+t de multe ile fericite şi unde era locul 'n care 'n decem/rie era aşeat /radul de 1răciun, locul unde 'n ilele ploioase erau lăsate um/relele ude 'ntr-un suport special, locul unde Bruno tre/uia să-şi lase "*etele pline de noroi c+nd
venea acasă, ceea ce nu făcuse niciodată mama dădu din cap şi spuse ceva foarte ciudatA - N-ar fi tre/uit să-l lăsăm pe ur6 să vină la cină% Oamenii aceştia şi am/iţia lor de a parveni4 3mediat ce spuse aceasta, se 'ntoarse şi Bruno putu să-i vadă oc*ii 'n lacrimi, dar tresări violent c+nd descoperi că .aria o privea% .aria, adău"ă ea speriată% >m creut că eşti la maşină% - (ocmai plecam, doamnă, ise .aria% - N-am vrut să spun%%% 'ncepu mama, d+nd din cap din ce 'n ce mai speriată% 'ncercam să su"ere%%% - (ocmai plecam, doamnă, repetă .aria, care pro/a/il că nu ştia că mama nu tre/uie 'ntreruptă, şi trecu repede pra"ul, fu"ind la maşină% .ama se 'ncruntă apoi ridică din umeri, ca şi cum de acum nimic nu mai conta% - 5ino Bruno, ise ea, apuc+ndu-l de m+nă şi 'ncuind uşa 'n urma lor% $ă sperăm că vom reuşi să revenim, c+ndva, c+nd totul se va termina% .aşina oficială cu fanioane pe capotă 'i dusese la "ară, unde e0istau două linii despărţite de un peron lat% De fiecare parte a
acestuia se afla un tren ce-şi aştepta călătorii% Pentru că foarte mulţi soldaţi patrulau pe am/ele laturi ale peronului şi pentru că liniile erau despărţite şi de o construcţie lun"ă, destinată omului cu fanionul de semnaliare, Bruno nu o/servă mulţimea aceea de oameni dec+t cu c+teva clipe 'nainte ca el şi familia lui să urce, alături de foarte puţine persoane, 'ntr-un tren conforta/il, cu multe locuri "oale şi aer proaspăt c+nd co/orai "eamurile% Dacă trenurile ar mer"e 'n direcţii diferite, cu"etă el, n-ar părea at+t de ciudat, dar nu era aşa am+ndouă erau orientate spre răsărit% Pentru o clipă, 'i trecu prin minte să traversee 'n fu"ă peronul şi să le spună oamenilor de acolo ce multe locuri "oale erau 'n trenul lui, dar *otăr' că nu putea s-o facă, pentru că dacă aşa ceva n-ar fi 'nfuriat-o pe mama, 'n mod si"ur ar fi 'nfuriat-o pe 7retel, şi asta era şi mai rău% 1+nd sosiră la Out-it*, la noua lor casă, Bruno nu-şi vău tatăl% >poi, c+nd uşa dormitorului părinţilor se desc*isese puţin, creuse că era el, dar nu fusese dec+t acel soldat t+năr şi neprietenos, care-l privise pe Bruno fără nici un pic de căldură% Nu aui nici vocea tunătoare a tatălui şi nici /ocănitul "reu
al cimelor lui pe podelele de la parter% (otuşi, e0istau o mulţime de oameni care veneau şi plecau şi, 'n timp ce se 'ntre/a ce ar fi de făcut, aui mare a"itaţie la parter şi ieşi 'n *ol, pentru a arunca o privire peste /alustradă% Jos, uşa /iroului tatălui era desc*isă şi cinci /ăr/aţi stăteau 'n faţa ei, r++nd şi str+n"+ndu-şi m+inile% (ata se afla 'n milocul lor şi arăta foarte ele"ant 'n uniforma lui proaspăt călcată% Părul lui ne"ru şi des fusese de cur+nd pomădat şi periat, şi, aşa cum 'l privea de sus, Bruno simţi faţă de el o teamă amestecată cu respect şi uimire% Nu-i plăcea cum arătau ceilalţi /ăr/aţi% Nici unul nu era la fel de frumos ca tata% &i nici uniformele lor nu erau proaspăt călcate% &i nici vocile lor nu erau tunătoare% &i nici cimele lor nu erau la fel de lustruite% (oţi ţineau c*ipiul su/ /raţ şi păreau că se 'ntrec 'n a atra"e atenţia tatălui% Bruno nu putu să 'nţelea"ă dec+t puţine frae, at+tea c+te aun"eau p+nă la el% -%%% a făcut "reşeli din clipa 'n care a auns aici% $-a auns 'n situaţia ca ur6 să nu mai ai/ă de ales, ci%%% spunea unul%
- %%% l-a disciplinat4 continuă altul% &i eficient% #a 'nceputul lui patrueci şi doi ne-a lipsit eficienţa, şi fără asta%%% -%%% e clar, e clar ce spun cifrele% E clar, 1oman- dante%%% rosti al treilea% -%%% şi dacă mai construim unul, afirmă ultimul, ima"inaţi-vă ce am putea să facem atunci%%% ima"i- naţi-vă doar%%%4 (ata ridică m+na, ceea ce 'i făcu pe ceilalţi să tacă% >poi 'ncepu să dea din m+ini ca un şef de orc*estră% - Domnilor, rosti el, şi acum Bruno putu să distin"ă fiecare cuv+nt, deoarece nu se născuse 'ncă un /ăr/at care să fie 'n stare să se facă auit 'n toată 'ncăperea ca tata% >precie părerile şi 'ncuraările voastre% Dar ce a fost a trecut% >cum ne aflăm 'n faţa unui nou 'nceput, dar să lăsăm acest 'nceput să de/utee m+ine% Pentru moment, ar fi caul să-mi aut familia să se acomodee, altfel voi avea aici la fel de multe neplăceri c+te au şi cei de colo, 'nţele"eţi, nu2 (oţi /ăr/aţii i/ucniră 'n r+s şi str+nseră m+na tatălui% 3ar la plecare se aşeară 'n r+nd, ca nişte soldaţi de plum/ şi 'şi av+rliră /raţele 'n sus, aşa cum 'l 'nvăţase tata pe Bruno să
salute, făc+nd o mişcare /ruscă cu palma 'ntinsă, din dreptul pieptului 'n faţă, 'n timp ce stri"au cele două vor/e pe care Bruno fusese 'nvăţat să le spună de c+te ori i se adresa cineva% După care plecară, iar tata intră 'n /iroul lui, interis 'n permanenţă şi fără e0cepţie% Bruno co/or' scările 'ncet şi eită o clipă 'n faţa uşii% 'i părea rău că, 'n ora de c+nd sosise, tata nu incase să-i spună :/ună<, dar i se e0plicase de nenumărate ori c+t de ocupat era şi că nu putea să fie deranat cu nimicuri cum ar fi să-i spună lui :/ună<% 'nsă sold aţii plecaseră, aşa că ar tre/ui să fie 'n re"ulă dacă aş /ate la uşă, reflectă el% Bruno fusese 'n /iroul tatălui de la Berlin doar de c+teva ori, de o/icei c+nd fusese neast+mpărat şi tata tre/uise să ai/ă o discuţie serioasă cu el% (otuşi, re"ula cu privire la /iroul de acolo era una dintre cele mai importante re"uli pe care le 'nvăţase Bruno vreodată şi nu era aşa de prostuţ să-şi 'nc*ipuie că nu era vala/ilă şi aici, la Out- it*% Dar, pentru că nu se văuseră de c+teva ile, se "+ndi că nu se va supăra nimeni dacă va intra%
>şa că /ătu cu "riă la uşă% De două ori, 'ncet% Poate că tata nu auise, poate că nu /ătuse destul de tare, dar nu apăru nimeni% >şa că /ătu din nou, de data aceasta mai tare, şi acum aui vocea tunătoare dinăuntru stri"+ndA - 3ntră4 Bruno apăsă pe clanţă şi păşi 'năuntru, lu+nd poiţia o/işnuită cu oc*ii mari, "ura 'n formă de :;< şi /raţele lipite de trup% =estul casei putea să fie 'ntunecos, mo*or+t şi fără posi/ilităţi de e0plorare, dar această cameră era altfel% Pentru 'nceput, o/servă tavanul foarte 'nalt şi un covor 'n care Bruno avu impresia că se scufundă% Pereţii erau de a/ia vii/ili, fiind acoperiţi cu rafturi de ma*on 'nc*is la culoare, 'nţesate de cărţi, ca şi 'n /i/lioteca aflată 'n casa din Berlin% Pe perete e0istau nişte ferestre enorme, care dădeau spre "rădină, iar 'n faţa lor era amenaat un loc conforta/il, 'n centrul căruia, aşeat la un /irou masiv de stear, se afla 'nsuşi tata, care, c+nd intră Bruno, ridică oc*ii de pe *+rtii şi sc*iţă un +m/et lar"% - Bruno, rosti el, 'nconur+nd /iroul şi str+n"+nd cu putere m+na /ăiatului, pentru că
tata nu era "enul de om care să 'm/răţişee pe cineva, spre deose/ire de mama şi de /unica, care o făceau puţin prea des pentru "ustul lui, 'm/răţişări 'nsoţite de sărutări umede% Băiatul meu4 adău"ă tata după o clipă% - Bună tata, ise Bruno repede, puţin cam intimidat de splendoarea camerei% - Bruno, mă pre"ăteam să vin sus să te văd 'n c+teva minute, te asi"ur că asta intenţionam, ise tata% Dar a tre/uit mai 'nt+i să pun capăt unei 'nt+lniri şi să termin de scris o scrisoare% >i sosit cu /ine2 - Da, tata, confirmă Bruno% - #e-ai autat pe mama şi pe sora ta să 'nc*idă casa2 - Da, tata, repetă Bruno% - >tunci, sunt m+ndru de tine, adău"a tata apro/ator% $tai os, /ăiete% 'i arătă un fotoliu lar" care se afla 'n faţa /iroului său şi Bruno se cocoţă pe el, fără ca picioarele să-i atin"ă podeaua, 'n timp ce tata se 'ntoarse la locul lui de la /irou şi-l privi% O vreme nici unul dintre ei nu mai scoase nici un cuv+nt, apoi 'ntr-un t+riu tata rupse tăcerea% - Deci, 'ntre/ă el% (u ce crei2
- 1e cred2 'ntre/ă Bruno% 1e cred eu despre ce2 - Despre noua ta locuinţă% 'ţi place2 - Nu, răspunse Bruno repede, deoarece totdeauna 'ncercase să fie cinstit şi ştia că, dacă ar fi eitat numai o secundă, n-ar mai fi avut curaul să spună ce "+ndea% 1red că tre/uie să ne 'ntoarcem acasă, adău"ă apoi plin de cura% O clipă +m/etul tatălui se şterse şi privi spre scrisoarea din faţa lui, 'nainte de a ridica din nou oc*ii, ca şi cum ar fi vrut să udece cu "riă răspunsul% - Ei /ine, dar suntem acasă, Bruno, spuse tata 'n cele din urmă cu voce /l+ndă% Out-it* e noua noastră casă% - Dar la Berlin c+nd ne 'ntoarcem2 mai 'ntre/ă Bruno, 'n timp ce inima 'i sărise din piept la auul celor spuse de tata% E mult mai plăcut acolo, adău"ă el% - Haide, *aide, ise tata, de parcă ar fi dorit să nu fi auit vor/ele lui Bruno% Hai să nu mai spunem aşa ceva, adău"ă el% O casă nu e o clădire sau o stradă sau un oraş sau ceva at+t de material ca nişte cărămii şi nişte mortar% O casă e locul unde se află familia ta, nu-i aşa2 - Da, dar%%%
- &i familia noastră se află aici, Bruno% #a Out- it*% Ergo, deci aceasta e casa noastră% Bruno nu 'nţelese ce 'nseamnă ergo, dar nici nu avea nevoie, pentru că avea un raţionament inteli"ent de făcutA - Dar /unicul şi /unica sunt la Berlin% &i ei sunt tot familia noastră% Deci aceasta nu poate fi casa noastră% (ata reflectă d+nd din cap% &i aşteptă un lun" moment 'nainte de a răspundeA - Da, Bruno, ei simt acolo% Dar tu şi eu şi mama şi 7retel suntem cele mai importante persoane din familia noastră şi acesta e locul unde locuim noi acum% #a Out-it*% Deci, nu mai arăta aşa de nefericit 'n privinţa asta4 ?Deoarece, 'n mod evident, Bruno arăta nefericit 'n privinţa asta@% Nu i-ai acordat nici o şansă% >r putea să-ţi placă aici% - Nu-mi place, insistă Bruno% - Bruno%%% rosti tata cu voce o/osită% - 9arl nu e aici, şi nici Daniel, şi nici .artin, şi nu e0istă nici alte case 'n ur şi nici tara/e cu fructe şi le"ume şi nici străi şi nici cafenele cu mese aşeate afară şi nimeni nu te 'm/r+nceşte de colo- colo 'n după-amieile de s+m/ătă%
- Bruno, 'n viaţă e0istă lucruri pe care tre/uie le facem, pentru că nu avem de ales, rosti tata, şi Bruno putu să-şi dea seama că 'ncepuse să-l o/osească discuţia% &i mi-e teamă că acesta e unu dintre ele% >cesta e serviciul meu, un serviciu important% 3mportant pentru ţară% 3mportant pentru ur6% 'ntr-o i vei 'nţele"e% - 5reau să mer" acasă, 'n"ăimă Bruno% Putea să simtă lacrimile ivor+ndu-i din oc*i şi nu voia nimic altceva, dec+t ca tata să-şi dea seama ce 'n"roitor loc era Out-it* şi să fie de acord că era timpul să plece% - E nevoie să accepţi că aici eşti acasă, ise el, un comentariu cu totul diferit de cel aşteptat de Bruno, ceea ce-l deamă"i% &i aceasta pentru un viitor previi/il% Bruno 'nc*ise oc*ii o clipă% 'n viaţa lui nu insistase prea mult pentru susţinerea vreunei caue şi 'n mod clar nu se dusese niciodată la tata cu o dorinţă at+t de puternică de a-i sc*im/a *otăr+rea, 'nsă ideea de a răm+ne aici, ideea că va tre/ui să trăiască 'ntr-un loc at+t de 'n"roitor, unde nu era nimeni cu care să se oace, 'l copleşea% 1+nd, puţin mai t+riu,
desc*ise oc*ii, tata se ridicase de la /irou şi se aşease 'ntr-un fotoliu l+n"ă Bruno% 'l privi cum desc*ide o cutiuţă de ar"int, ia o ţi"ară şi o ciocăneşte pe /irou 'nainte de a o aprinde% - 'mi amintesc că, pe vremea c+nd eram copil, 'ncepu tata, e0istau lucruri pe care nu voiam să le fac, dar c+nd tata spunea că ar fi mai /ine pentru toată lumea să le fac, porneam cu dreptul 'nainte şi le reolvam% - 1e fel de lucruri2 'ntre/ă Bruno% - O, nu ştiu, răspunse tata ridic+nd din umeri% Oricum, nu conteaă% 7ram copil şi nu ştiam ce e /ine şi ce e rău% De e0emplu, uneori nu voiam să stau 'n casă şi să-mi termin temele voiam să ies afară să mă oc cu prietenii e0act cum faci tu, şi acum, privind 'n urmă, văd c+t de prost eram% - Deci, 'ţi dai seama cum mă simt, ise Bruno plin de speranţă% - Da, 'nsă 'mi dădeam seama şi că tata, /unicul tău, ştia ce era mai /ine pentru mine şi eram fericit c+nd acceptam acest adevăr% 1rei că mi-aş fi clădit o viaţă at+t de plină de succese, dacă n-aş fi 'nvăţat c+nd să ar"umente şi c+nd să tac din "ură şi să e0ecut ordinele2 1e ici, Bruno2 >şa crei2
Bruno se uită 'n iu% Privirea 'i cău pe fereastra din colţul 'ncăperii şi reflectă că pro/a/il de la ea putea vedea peisaul acela ori/il, pe care-l ştia% - >i făcut ceva rău2 'ntre/ă el după un timp% 1eva care l-a 'nfuriat pe ur62 - Eu242 răspunse tata, privindu-l surprins% 1e vrei să spui2 - >i făcut ceva rău la serviciu2 &tiu că toată lumea spune că eşti un /ăr/at important şi că ur6 are planuri mari pentru tine, dar nu te-ar fi trimis el 'ntr-un loc ca ăsta dacă n-ai fi făcut ceva rău, pentru care să te pedepsească% (ata r+se, ceea ce-l supără mai tare pe Bruno nimic nu 'l necăea mai mult dec+t amuamentul celor mari la vor/ele lui c+nd nu ştia ceva, 'n special c+nd 'ncerca să capete răspunsuri la 'ntre/ări% - Nu 'nţele"i semnificaţia unui astfel de post, ise tata% - Ei /ine, nu cred că ai fost prea /un la serviciu dacă a tre/uit să plecăm toţi din casa noastră frumoasă şi de l+n"ă prietenii noştri şi să venim 'ntr-un loc ori/il ca acesta% 1red că ai făcut ceva rău, aşa că ar tre/ui să te duci şi să-i ceri scue lui ur6, poate că aşa se va termina
totul% Poate că o să te ierte dacă vei fi foarte sincer% 1uvintele 'i scăpaseră, 'nainte de a se "+ndi dacă erau de /un simţ sau nu dar c+nd le aui rostite, 'şi dădu seama că nu prea era "enul de lucruri ce tre/uiau spuse tatălui acum 'nsă u scăpaseră, fuseseră spuse şi nu putea să le ia 'napoi% 'n"*iţi nervos 'n sec şi, după c+teva minute de tăcere, se uită din nou la tata, care-l privea cu faţa 'mpietrită% Bruno 'şi umei /uele şi se uită 'n altă parte% $imţi că n-ar fi o idee /ună să-i susţină privirea% &i după alte c+teva minute neplăcute de tăcere, tata se ridică 'ncet din fotoliul de l+n"ă el, se 'napoie la /irou şi-şi puse ţi"ara 'n scrumieră% - .ă 'ntre/ dacă eşti curaos, rosti el 'ncet, ca şi cum 'ncă mai analia ideea 'n minte, sau complet lipsit de respect% Poate că nu e un lucru aşa de rău% - N-am vrut să spun%%% - Dar acum taci, ise tata, ridic+nd vocea şi 'ntrerup+ndu-l, deoarece re"ulile normale ale vieţii de familie nu erau vala/ile şi pentru el% .-am străduit să ţin cont de sentimentele tale, Bruno, deoarece ştiam că această mutare a fost
"rea pentru tine% &i am ascultat tot ce ai avut de spus, cu toate că uneori m-am "+ndit că tinereţea şi lipsa ta de e0perienţă te-au făcut să fii insolent% &i cred că ţi-ai dat seama că n-am reacţionat% Dar a venit momentul c+nd tre/uie piu şi simplu să accepţi%%% - Nu vreau să accept4 stri"ă Bruno, clipind uimit, deoarece nu-şi 'nc*ipuia că poate stri"a at+t de tare ?de fapt, 'l luase total prin surprindere@% $e 'ncordă "ata să o ia la fu"ă, dacă se dovedea necesar% Dar astăi nimic nu părea să-l 'nfurie pe tata - deşi, dacă Bruno ar fi fost cinstit cu el 'nsuşi, ar fi tre/uit să admită că tata se 'nfuria foarte rar devenea, 'n sc*im/, distant, acesta fiind felul lui de a pune punct discuţiei 'n loc să stri"e sau să aler"e după el, dădea doar din cap indic+nd că 'ntrevederea a luat sf+rşit% - Du-te 'n camera ta, Bruno, ise el cu o voce at+t de liniştită 'nc+t Bruno ştiu că acum vor/ea serios, aşa că se ridică cu lacrimi de frustrare 'n oc*i% $e 'ndreptă spre uşă, dar 'nainte de a o desc*ide, se 'ntoarse pentru o ultimă 'ntre/are%
- (ată, 'ncepu el% - Bruno, n-am intenţia să%%% 'ncepu tata iritat% - Nu despre asta e vor/a, rosti repede Bruno% 5reau doar să te mai 'ntre/ ceva% (ata oftă, dar 'i indică că poate 'ntre/a şi că aceasta va pune capăt conversaţiei, fără alte ai"umente% Bruno se "+ndi profund, dorind să formulee 'ntre/area e0act şi corect, c*iar dacă părea la fel de "rosolană şi neavenită% - 1ine sunt toţi oamenii aceia de afară2 ise el, 'n sf+rşit% (ata 'nclină capul spre st+n"a, păr+nd uşor derutat de 'ntre/are% - $oldaţi, Bruno, răspunse el% &i secretari% Personal de serviciu% 3-ai văut desi"ur pe toţi şi 'nainte% - Nu, nu despre ei e vor/a, interveni Bruno% 1i despre oamenii pe care 'i văd de la fereastra mea% 1ei din /arăcile din depărtare% (oţi sunt 'm/răcaţi la fel% - >, oamenii aceia, ise tata, d+nd din cap şi +m/ind uşor% Oamenii aceia%%% Ei /ine, aceia nu sunt oameni, Bruno% Bruno se 'ncruntă%
- Nu sunt oameni2 'ntre/ă fără să-şi dea seama ce voia tata să spună% - Ei /ine, cel puţin nu 'n felul 'n care 'nţele"em noi termenul, continuă tata% Dar nu tre/uie să te 'n"rioree% Nu au nimic de a face cu noi% &i nici tu nu ai nimic 'n comun cu ei% $tai 'n noul tău cămin şi poartă-te /ine, asta e tot ce-ţi cer% >cceptă situaţia 'n care ne aflăm şi totul va fi mult mai uşor% - Da tată, răspunse Bruno complet nemulţumit de răspuns% 1+nd desc*ise uşa, tata 'l stri"ă st+nd 'n picioare cu o spr+nceană ridicată intero"ativ% Bruno 'şi aminti felul 'n care tatăl lui saluta şi ce cuvinte spunea şi-l imită perfect% 'şi lipi picioarele şi-şi aruncă /raţul drept 'n aer, după care i/i din călc+ie şi pronunţă cu voce c+t mai puternică şi mai clară - ca şi tatăl lui - cuvintele spuse de el de fiecare dată c+nd se despărţea de un soldat% - Heil Hitler, rosti Bruno, presupun+nd că acesta era un alt mod de a spuneA :Ei /ine, acum la revedere şi o după-amiaă plăcută4
CAPITOLUL ŞA%E Mena-era $"(!(" rea .!ne 1+teva ile mai t+riu, Bruno stătea 'ntins pe pat 'n camera lui, privind fi0 tavanul de deasupra capului% Mu"răveala al/ă era crăpată şi 'ncepuse să cadă 'ntr-un mod foarte neplăcut, spre deose/ire de spoiala casei din Berlin, care nu fusese niciodată upuită şi căreia i se adău"a un strat nou de var 'n fiecare vară, c+nd mama c*ema u"ravii% 'n după-amiaa aceasta stătea 'ntins privind crăpăturile ca p+na de păianen şi miindu-şi oc*ii, pentru a-şi ima"ina ce ar putea ascunde ele% 'şi 'nc*ipuia insectele care locuiau 'n spaţiul dintre u"răveală şi tavan şi care nu fuseseră niciodată alun"ate, astfel 'nc+t crăpătura se ad+ncea şi se desc*idea din ce 'n ce mai mult, c+nd acestea 'ncercau să-şi facă un loc prin care să se strecoare, căut+nd o "aură pe unde să iasă% Nimeni, reflectă Bruno, nici c*iar insectele nu vor să stea la Out-it*% - (otul e ori/il aici, rosti cu voce tare, deşi nu era nimeni 'n ur să-l audă, dar cuvintele rostite 'l făcură să se simtă cumva mai /ine% 8răsc această casă, urăsc camera mea, urăsc
c*iar şi u"răveala de pe pereţi% 8răsc tot% >/solut tot% E0act c+nd termină de vor/it, pe uşă intră .aria, 'n /raţe cu un vraf de lucruri de-ale lui, spălate, uscate şi călcate% 1+nd 'l vău st+nd 'ntins 'n pat, eită o clipă, apoi plecă uşor capul şi se 'ndreptă liniştită spre şifonier% - Bună, rosti Bruno, deşi a vor/i cu o servitoare nu era acelaşi lucru cu a vor/i cu nişte prieteni, dar, nefiind nimeni 'n iu cu care să discute, să vor/ească cu ea era mai de /un simţ dec+t să vor/ească cu el 'nsuşi% 7retel nu era de "ăsit pe nicăieri şi 'ncepuse să se 'n"rioree că va 'nne/uni de plictiseală% - 1onaşule Bruno, rosti liniştită .aria, 'ncep+nd să-i separe vestele de pantaloni şi de lenerie şi pun+nd totul 'n diverse sertare şi rafturi% - Bănuiesc că eşti tot at+t de nefericită ca şi mine 'n privinţa acestui nou aranament, ise Bruno, şi ea se 'ntoarse pentru a-l privi, cu o e0presie ce su"era că nu 'nţele"ea ce voia să spună% Despre asta vor/esc, e0plică el 'n continuare, ridic+ndu-se şi privind 'n ur% Despre tot ce e aici% E 'n"roitor, nu-i aşa2 (u nu urăşti locul acesta2
.aria desc*ise "ura să răspundă, apoi o 'nc*ise la fel de repede% Părea că udecă cu "riă răspunsul, că ale"e cuvintele potrivite, că e "ata să le rostească, apoi, "+ndindu-se mai /ine, renunţă să le mai spună% Bruno o cunoştea de c+nd se ştia - venise să lucree la ei c+nd el avea doar trei ani - şi 'n cea mai mare parte a timpului se 'nţeleseseră destul de /ine, dar ea nu-i spusese niciodată nimic despre viaţa ei dinainte% Nu făcea dec+t să continue să trudească, lustruind mo/ilierul, spăl+nd rufele, aut+nd la cumpărături şi la "ătit, uneori duc+ndu-l pe el la şcoală şi lu+ndu-l de acolo, deşi asta fusese ceva o/işnuit c+nd Bruno avea opt ani după ce 'mplinise nouă ani, *otăr+se că e destul de mare pentru a mer"e la şcoală şi a se 'ntoarce acasă sin"ur% - Deci nu-ţi place aici2 'ntre/ă ea p+nă la urmă% - $ă-mi placă2 replică Bruno, r++nd uşor% $ă-mi placă2 repetă el mai tare% $i"ur că nu-mi place4 E ori/il% N-ai nimic de făcut, nu ai pe nimeni cu care să vor/eşti, pe nimeni cu care să te oci% Doar n-o să-mi spui că eşti 'nc+ntată că ne-am mutat aici, nu-i aşa2
- 'ntotdeauna mi-a plăcut "rădina 1asei din Berlin, rosti .aria, răspun+nd parcă la o 'ntre/are cu totul diferită% 'mi plăcea să stau acolo la soare şi să-mi măn+nc pr+nul su/ copacul acoperit de iederă de l+n"ă pod% lorile erau aşa de frumoase acolo4 Parfumul4 elul 'n care al/inele /urau prin aerul 'nconurător, fără să te deranee niciodată, dacă le lăsai 'n pace4 - Deci nu-ţi place aici2 'ntre/ă Bruno% 1rei că e rău, aşa cum cred şi eu2 .aria se 'ncruntă% - N-are importanţă, răspunse ea% - 1e n-are importanţă2 - 1eea ce cred eu% - Ei /ine, si"ur că are, ise Bruno iritat, de parcă ea i-ar fi făcut intenţionat 'n ciudă% Doar faci parte din familie, nu-i aşa2 - Nu sunt si"ură că tatăl tău ar fi de acord cu asta, răspunse .aria, permiţ+ndu-şi un +m/et, deoarece o mişcase ceea ce spusese el% - Ei /ine, ai fost adusă aici 'mpotriva voinţei tale, e0act cum am fost şi eu% Dacă mă 'ntre/i pe mine, toţi suntem 'n aceeaşi /arcă% &i ia apă4
Pentru o clipă, lui Bruno i se păru că .aria e "ata să-i spună ce "+ndeşte% Pusese restul rufelor pe pat şi-şi 'ncleştase pumnii, parcă ar fi fost teri/il de furioasă 'n le"ătură cu ceva% 7ura i se desc*ise, dar rămase imo/ilă o clipă, ca şi cum era speriată de toate lucrurile pe care ar fi putut să le spună dacă şi-ar fi permis% - $pune, .aria, insistă Bruno% Pentru că, dacă toţi simţim la fel, poate vom putea să-l convin"em pe tata să ne 'ntoarcem acasă% Ea privi liniştită c+teva clipe dincolo de el, apoi clătină cu tristeţe din cap 'nainte de a răspunde% - (atăl tău ştie ce e mai /ine, răspunse ea% >sta tre/uie să crei tu% - Nu cred că aşa voi face, ise Bruno% Eu cred că a "reşit 'n"roitor% - >tunci e o "reşeală pe care tre/uie să o ispăşim toţi% - 1+nd "reşesc eu, sunt pedepsit, insistă Bruno, iritat că re"ulile erau vala/ile 'ntotdeauna doar pentru copii şi niciodată pentru adulţi ?'n ciuda faptului că ei erau cei care le sta/ileau@% (ată prost, adău"ă cu voce scăută%
Oc*ii .ăriei se desc*iseră mari şi făcu un pas spre el, acoperindu-şi "ura cu m+inile 'ntr-o atitudine plină de oroare% >poi privi 'n iu, pentru a se asi"ura că nimeni nu-i ascultă şi că n-a auit ce a spus Bruno% - Nu tre/uie să spui aşa ceva, ise ea% Nu tre/uie să spui niciodată ceva de felul acesta despre tatăl tău% - Nu văd de ce, răspunse Bruno 'i era puţin ruşine de ceea ce spusese, dar ultimul lucru pe care intenţiona să-l facă era să 'n"*ită tot ce i se spunea, c+nd de părerile lui nu părea să-i pese nimănui% - Pentru că tatăl tău e un om /un, rosti .aria% 8n om foarte /un% >re "riă de noi toţi% - >duc+ndu-ne aici, 'n milocul pustietăţii, vrei să spui2 >sta 'nseamnă că are "riă de noi2 - $unt multe fapte pe care le-a făcut tatăl tău, continuă ea% .ulte fapte de care tre/uie să fii m+ndru% #a urma urmei, dacă n-ar fi fost tatăl tău, unde aş fi eu acum2 - Presupun că la Berlin, rosti Bruno% .uncind 'ntr-o casă frumoasă% .+nc+ndu-ţi pr+nul su/ iederă şi lăs+nd al/inele 'n pace% - (u nu-ţi aduci aminte c+nd am venit eu să lucre la voi, nu-i aşa2 'ntre/ă ea liniştită
aşe+ndu-se pe mar"inea patului, ceva ce nu făcuse niciodată% 1um ai putea2 >veai doar trei ani% (atăl tău m-a luat şi m-a autat c+nd am avut mai mare nevoie% .i-a dat un serviciu, un cămin% .+ncare% Nu poţi să-ţi ima"inei ce 'nseamnă să-ţi fie foame4 N-ai fost niciodată flăm+nd, nu-i aşa2 Bruno se 'ncruntă% >r fi vrut să menţionee că se simţea cam flăm+nd c*iar 'n acel moment, dar 'n sc*im/ se uită la .aria şi-şi dădu seama, pentru prima oară, că niciodată nu o /ă"ase 'n seamă ca pe o persoană cu viaţa şi povestea ei proprie% #a urma urmei, ea nu făcuse altceva ?după c+te ştia el@ dec+t să fie menaera familiei% Nici măcar nu era si"ur dacă o văuse vreodată 'm/răcată altfel dec+t 'n uniforma ei de menaeră% Dar c+nd se "+ndea la asta, aşa cum făcea acum, tre/uia să admită că 'n viaţa ei au e0istat şi alte lucruri, nu numai să-l servească pe el şi pe familia lui% 7+ndea şi ea, la fel ca el% $imţea lipsa unor lucruri, a unor prieteni pe care ar fi vrut să-i revadă, la fel ca el% &i pro/a/il că pl+n"ea şi ea 'n somn, 'n fiecare noapte de c+nd se aflau aici, e0act ca nişte /ăieţi mai mici şi mai puţin curaoşi dec+t
el% &i era şi dră"uţă, 'şi dădu el seama, simţindu-se puţin ciudat descoperind asta% - .ama mea l-a cunoscut pe tatăl tău c+nd era de v+rsta ta, continuă .aria după c+teva clipe% Ea a lucrat pentru /unica ta% > fost croitoreasa ei şi a 'nsoţit-o 'n turnee prin toată 7ermania, c+nd era t+nără% Ea 'i arana toaletele pentru concerte - le spăla, le călca, le repara Nişte roc*ii ma"nifice4 &i /roderiile, Bruno4 1a nişte opere de artă, fiecare% Nu "ăseşti croitorese ca ea 'n ilele noastre% 1lătină din cap şi +m/i amintirilor, 'n timp ce Bruno asculta ră/dător% .ama avea "riă ca toate toaletele să fie pre"ătite de c+te ori intra /unica ta 'n ca/ină 'nainte de un spectacol% 3ar după ce /unica ta s-a retras, mama a rămas prietena ei şi a primit de la ea o mică pensie, dar, vremurile fiind "rele, tatăl tău mi-a oferit şi mie un serviciu, primul pe care l-am avut vreodată% 1+teva luni mai t+riu, mama s-a 'm/olnăvit "rav şi a avut nevoie de spitaliare şi tatăl tău a aranat totul, deşi nu avea nici o o/li"aţie% El i-a plătit 'n"riirea din propriul /uunar, deoarece era prietena mamei lui% &i pe mine m-a luat 'n casa voastră din acelaşi motiv% &i, c+nd mama a murit, el a suportat
c*eltuielile de 'nmorm+ntare% >şa că, să nu mai spui niciodată că tatăl tău e prost, Bruno% Nu 'n faţa mea% N-am să permit asta% Bruno 'şi muşcă /uele% $perase ca .ana să fie de partea lui 'n campania pentru plecarea de la Out- it*, dar acum 'şi dădea seama cui * era credincioasă% &i, după ce auise povestea aceasta, tre/uia să admită că nu putea să fie dec+t m+ndru de tatăl lui% - Ei /ine, ise el incapa/il să se "+ndească la ceva mai inteli"ent, presupun că a fost frumos din partea lui% - Da, răspunse .aria, ridic+ndu-se şi 'ndrept+n- du-se spre fereastră, cea prin care Bruno putea să vadă /arăcile şi oamenii din depărtare% > fost foarte ama/il cu mine, continuă ea liniştită privind pe fereastră la oamenii şi soldaţii ce-şi vedeau de tre/urile lor% >re multă /unătate 'n suflet, 'n mod cert are, de aceea mă mir%%% $e depărtă de fereastră şi vocea i se fr+nse /rusc, ca şi cum era "ata să pl+n"ă% - 1e te miră2 'ntre/ă Bruno% - .ă mir ce%%% cum poate%%% - 1um poate, ce2 insistă Bruno%
De os se aui "omotul unei uşi tr+ntite, care se răsp+ndi prin toată casa puternic ca o 'mpuşcătură, 'nc+t 'l făcu pe Bruno să sară 'n picioare şi pe .aria să-i scape un mic ţipăt% Bruno aui paşi ce tropăiau pe scări, urc+nd spre ei din ce 'n ce mai repede, şi se 'ncă 'n pat lipindu-se de perete, 'nspăim+ntat /rusc de ceea ce s-ar fi putut 'nt+mpla 'n continuare% 'şi ţinu respiraţia aştept+ndu-se la cine ştie ce neplăceri, dar nu era dec+t 7retel, 1aul fără $peranţă, 'şi v+r' capul pe uşă şi păru surprinsă să-l "ăsească pe fratele ei şi pe menaera familiei st+nd la taclale% - 1e se 'nt+mplă2 'ntre/ă 7retel% - Nimic, răspunse Bruno 'n defensivă% 1e vrei2 3eşi afară4 - 3eşi tu afară, replică ea, cu toate că se aflau 'n camera lui, apoi se 'ntoarse să se uite la .aria 'n"ust+ndu-şi suspicioasă oc*ii% Pre"ăteşte-mi /aia, .aria, fii /ună4 porunci ea% - De ce nu ţi-o pre"ăteşti sin"ură2 se repei Bruno% - Deoarece e trea/a menaerei, răspunse 7retel, privindu-l fi0% Pentru asta se află aici% - Nu pentru asta e aici, stri"ă Bruno, ridic+ndu-se şi 'ndrept+ndu-se spre ea% Nu se
află aici doar pentru a munci pentru noi tot timpul, să ştii% .ai ales tre/uri pe care putem să le facem şi sin"uri% 7retel 'l privi la r+ndul ei ca pe un ne/un, apoi o privi pe .aria, care dădu repede din cap% - Desi"ur, domnişoară 7retel, rosti ea% (ocmai am terminat de făcut ordine 'n şifonierul fratelui tău% 5in imediat la tine% - Ei /ine, să nu duree prea mult, ise 7retel dură - deoarece, spre deose/ire de Bruno, nu se "+ndise niciodată că şi .aria e o fiinţă cu sentimente, e0act ca ale ei - după care ieşi 'nc*i+nd uşa şi 'ndrept+ndu-se spre camera ei% .aria nu o urmări cu privirea, dar o/raii ei căpătară o culoare ro% - 1ontinuu să cred că tata a făcut o "reşeală teri/ilă, comentă Bruno 'ncet după c+teva minute, simţind nevoia de a se scua pentru comportamentul surorii lui, dar neştiind dacă e /ine sau nu să o facă% $ituaţii ca aceasta 'l făceau 'ntotdeauna pe Bruno să se simtă foarte prost, deoarece 'n sufletul lui ştia că nu ai nici o scuă să fii nepoliticos cu cineva, c*iar dacă muncea
pentru tine% #a urma urmei, e0istau şi unele lucruri cum ar fi manierele% - 1*iar dacă tu crei asta, nu tre/uie să o spui cu voce tare, interveni repede .aria, 'ndrept+ndu-se spre el şi păr+nd că ar fi vrut să-l facă să-şi vină 'n fire% Promite-mi că n-ai s-o faci% - Dar de ce2 'ntre/ă el, 'ncrunt+ndu-se% Nu spun dec+t ceea ce simt% .i se permite să fac asta, nu-i aşa2 - Nu, răspunse ea% Nu ţi se permite% - Nu mi se permite să spun ce simt2 repetă el ne'ncreător% - Nu, insistă ea cu voce iritată, pentru că tre/uia să insiste% (aci din "ură 'n le"ătură cu asta, Bruno% &tii ce multe necauri ai putea să provoci2 Pentru noi toţi2 Bruno o privi fi0% Era ceva 'n oc*ii ei, un fel de 'n"riorare disperată, pe care n-o văuse niciodată la ea şi care fi tul/ură% - Ei /ine, murmură el, ridic+ndu-se şi 'ndrep- t+ndu-se spre uşă, /rusc dornic să se depărtee de ea% Nu spuneam dec+t că nu-mi place aici, asta e tot% ăceam doar conversaţie, 'n timp ce-mi aranai lucrurile% Nu e ca şi cum aş plănui să fu" sau ceva de "enul acesta% Deşi,
dacă aş face-o, nu cred că cineva ar putea să mă condamne% - Dar mama şi tatăl tău ar fi 'n"rioraţi de moarte, afirmă .aria% Bruno, dacă ai puţin /un simţ, vei sta liniştit, te vei concentra asupra o/li"aţiilor tale şcolare şi vei face ceea ce-ţi spune tatăl tău% (re/uie să facem 'n aşa fel 'nc+t să fim 'n si"uranţă, p+nă ce totul se va termina% Oricum, asta e ceea ce intenţione eu să fac% #a urma urmei, ce am putea să facem altceva2 Nu e trea/a noastră să sc*im/ăm lucrurile% Brusc, fără nici un motiv, Bruno simţi nevoia copleşitoare de a pl+n"e% >sta 'l surprinse şi pe el şi clipi repede de c+teva ori, pentru ca .aria să nu vadă cum se simţea% Deşi, c+nd se uită din nou 'n oc*ii ei, 'i trecu prin minte că 'n iua aceea era pro/a/il ceva ciudat 'n aer, deoarece şi oc*ii ei arătau parcă plini de lacrimi% 8na peste alta, 'ncepu să se simtă foarte prost, aşa că 'i 'ntoarse spatele .ăriei şi se 'ndreptă spre uşă% - 8nde te duci2 'ntre/ă ea% - >fară, răspunse Bruno furios% Dacă asta e 'ntr-adevăr trea/a ta4
.erse 'ncet, dar, odată ce ieşi din cameră, se "ră/i spre scări, pe care le co/or' 'n fu"ă cu paşi mari, simţind deodată că, dacă nu ieşea cur+nd din casă, l-ar fi părăsit tot curaul% &i 'n c+teva secunde fii afară şi 'ncepu să aler"e 'n ur, 'n nevoia de puţină mişcare, orice l-ar fi putut o/osi% 'n depărtare se vedea poarta, care ducea la drumul care ducea la "ară, care ducea acasă, dar ideea de a mer"e acolo, ideea de a fu"i şi a răm+ne sin"ur fără nimeni altcineva era şi mai neplăcută dec+t ideea de a răm+ne% CAPITOLUL ŞAPTE Cu* rof!(" *a*a de e ur*a une! fa(e e care n/a f"cu(/o #a c+teva săptăm+ni după ce el şi familia lui sosiseră la Out-it* şi fără perspectiva vreunei viite a lui 9arl sau a lui Daniel sau a lui .artin la oriont, Bruno *otăr' că ar fi mai /ine să 'ncerce să "ăsească un mod de a se distra sin"ur, altfel 'ncet-'n- cet va 'nne/uni% Nu cunoştea dec+t un sin"ur om pe care-l considera ne/un, şi aceasta era Herr =oller, un
/ăr/at de apro0imativ aceeaşi v+rstă cu tata, care locuia după colţ de vec*ea casă din Berlin% Era văut adesea um/l+nd 'n sus şi-n os pe stradă, la orice oră din i sau din noapte, cert+ndu-se "roanic cu el 'nsuşi% 8neori, 'n timpul acestor certuri, disputa nu i se mai părea de auns şi se apuca să lovească um/ra, pe care c*iar el o arunca pe perete% 8neori se lupta cu toată puterea cu um/ra lui, lovind cu pumnii 'n id p+nă ce-i s+n"erau, după care cădea 'n "enunc*i şi 'ncepea să pl+n"ă tare şi să-şi dea cu palmele peste cap% 'n c+teva r+nduri, Bruno 'l auise folosind acele cuvinte pe care el n-avea voie să le folosească şi, c+nd făcuse asta, Bruno a/ia se a/ţinuse să nu c*icotească% - Nu tre/uie să r+i de /ietul Herr =oller, 'i spusese mama 'ntr-o după-amiaă, c+nd 'i povestise ultima lui escapadă% Nu ai idee prin ce a trecut 'n viaţă% - E ne/un, isese Bruno, rotindu-şi de"etul la t+mplă şi fluier+nd, pentru a demonstra c+t de ne/un 'şi 'nc*ipuia el că este% >cum c+teva ile, continuă el, a aler"at pe stradă după o pisică şi a invitat-o să ia ceaiul cu el%
- &i pisica ce a spus2 'ntre/ase 7retel, care 'şi făcea un sendviş 'ntr-un colţ al /ucătăriei% - Nimic, e0plicase Bruno, era o pisică% - 5or/esc serios, insistase mama% ran era un t+năr foarte dră"uţ - 'l ştiu de c+nd eram fetiţă% Era ama/il, serios şi un as pe rin"ul de dans, ca red >staire% Dar a fost rănit "roanic 'n timpul .arelui =ă/oi, o rană la cap, de aceea se comportă aşa% Nu e nimic de r+s% Nu ai idee prin ce au trecut tinerii atunci% $uferinţele lor4 #a vremea acestei discuţii, Bruno nu avea dec+t şase ani şi nu fusese prea si"ur la ce se referă mama% - $-a 'nt+mplat cu mulţi ani 'n urmă, 'i e0plicase ea c+nd o 'ntre/ase% 'nainte de a te naşte tu% ran a fost unul dintre tinerii care au luptat 'n tranşee% (atăl tău l-a cunoscut foarte /ine pe vremea aceea cred că au făcut ră/oiul 'mpreună% - &i ce i s-a 'nt+mplat2 'ntre/ase Bruno% - Nu mai conteaă, răspunsese mama% =ă/oiul nu e un su/iect potrivit pentru o conversaţie% .i-e teamă că 'n cin+nd vom petrece prea mult timp vor/ind despre aşa ceva%
>sta se 'nt+mplase cu trei ani 'nainte de venirea la Out-it* şi 'ntre timp Bruno nu se mai "+ndise prea mult la Herr =oller, dar /rusc căpătă convin"erea că, dacă nu va face ceva raţional, ceva la care să-şi folosească mintea, 'nainte să-şi dea seama va aun"e şi el să *oinărească pe străi lupt+ndu-se cu el 'nsuşi şi invit+nd animalele domestice la evenimente sociale% Deci, pentru a se menţine 'n formă, Bruno petrecu o lun"ă s+m/ătă dimineaţa şi toată după-a- miaa căut+nd noi posi/ilităţi de distracţie% #a o anumită distanţă de casă - 'n partea camerei lui 7retel şi imposi/il de văut de la fereastra dormitorului său - e0ista un stear mare, cu trunc*iul foarte "ros% 8n copac 'nalt, cu ramuri vi"uroase, destul de puternice pentru a susţine "reutatea unui /ăieţel% Părea at+t de /ătr+n, 'nc+t Bruno *otăr' că tre/uie să fi fost plantat la sf+rşitul Evului .ediu, o perioadă pe care o studiase recent şi o "ăsise foarte interesantă - mai ales acea parte privind cavalerii, care plecau 'n aventuri spre ţinuturi 'ndepărtate şi, aun"+nd acolo, descopereau lucruri interesante%
Nu avu nevoie dec+t de două o/iecte pentru a pune la punct noua lui oacăA o fr+n"*ie şi un cauciuc% r+n"*ia era destul de uşor de "ăsit, deoarece 'n pivniţa casei e0istau /aloturi 'ntre"i, şi nu-i luă prea mult timp ca să facă ceva e0trem de periculos, adică să "ăsească un cuţit ascuţit şi să taie o /ucată lun"ă, at+ta c+t 'şi 'nc*ipuia el că avea nevoie% O duse la stear şi o lăsă acolo pe păm+nt, pentru folosire ulterioară% 1auciucul 'nsă era altă pro/lemă% 'n această dimineaţă anume, nici mama şi nici tata nu erau acasă% .ama ieşise devreme şi luase trenul p+nă la cel mai apropiat oraş, pentru a sc*im/a atmosfera, 'n timp ce tata fusese văut 'ndrept+ndu-se 'n direcţia /arăcilor şi a oamenilor ce se vedeau de la fereastra lui Bruno% Dar, ca de o/icei, l+n"ă casă e0istau parcate o mulţime de camioane şi eepuri ale soldaţilor şi, deşi ştia că era imposi/il să fure un cauciuc de la unul dintre ele, e0ista totuşi posi/ilitatea să "ăsească pe undeva un cauciuc de reervă% 1um ieşi afară, o vău pe 7retel st+nd de vor/ă cu locotenentul 9otler şi, fără prea mult entuiasm, *otăr' că el ar fi cea mai indicată persoană pe care să o 'ntre/e% #ocotenentul
9otler era t+nărul ofiţer pe care-l văuse Bruno 'n prima lui i la Out-it*, soldatul care apăruse 'n capul scărilor şi 'l privise o clipă, 'nainte de a da din cap şi a-şi continua drumul% De atunci, Bruno 'l revăuse de nenumărate ori - intra şi ieşea din casă, parcă el era stăp+nul locului şi /iroul tatei 'n mod clar nu-i era interis - dar nu vor/iseră prea des% Bruno nu era si"ur de ce, ştia doar că nu-l plăcea pe locotenentul 9otler% >tmosfera din urul lui 'l făcea să 'n"*eţe şi să o ia la "oană% (otuşi, nu era nimeni altcineva pe care să-l 'ntre/e, aşa că se 'ndreptă spre el, cu toată 'ncrederea de care era 'n stare, pentru a-l saluta% De cele mai multe ori, t+nărul locotenent arăta foarte ele"ant, *oinărind pe acolo 'ntr-o uniformă ce părea să fi fost călcată c*iar atunci, 'nainte de a o 'm/răca% 1imele lui ne"re străluceau de at+ta lustru, iar părul /lond desc*is era pieptănat 'ntr-o parte, despărţit de o cărare şi pomădat cu ceva care-l făcea să stea perfect şi lăsa să se vadă toate urmele pieptenelui, ca un teren care tocmai fusese arat% De asemenea, era parfumat cu at+t de multă colonie, 'nc+t puteai să-i simţi preenţa de la distanţă% Bruno 'nvăţase să nu
stea su/ v+nt faţă de el, sau risca să leşine de miros% (otuşi, 'n această i, poate pentru că era o s+m/ătă dimineaţa at+t de 'nsorită, nu era c*iar at+t de spilcuit% 'n loc de asta, peste pantaloni purta o vestă al/ă şi părul 'i cădea pe frunte 'n deordine% Braţele 'i erau surprinător de /ronate şi avea "enul acela de muşc*i pe care Bruno ar fi dorit să-i ai/ă şi el% Bruno fu de-a dreptul surprins c+t de t+năr arăta ai de fapt, 'i amintea de /ăieţii mai mari de la şcoală, cei pe care tre/uia să-i ocoleşti 'n permanenţă% #ocotenentul 9otler era prins 'ntr-o discuţie cu 7retel şi ceea ce 'i spunea el tre/uie să fi fost formida/il de nostim, deoarece ea r+dea tare şi-şi rula /uclele pe de"ete, 'n ulufi% - Bună, rosti Bruno, apropiindu-se de el% 7retel 'l privi iritată% - 1e vrei2 'ntre/ă ea% - Nu vreau nimic, se repei Bruno, privind-o% >m venit doar să spun :/ună<% - (re/uie să-l ierţi pe fratele meu mai mic, 9urt, i se adresă ea locotenentului 9otler% >re doar nouă ani, să ştii%
- Bună dimineaţa, omuleţule, ise 9otler, 'ntin- +nd m+na şi - spre disperarea lui Bruno - trec+n- du-şi-o prin părul lui, un "est care-l făcu să simtă nevoia de a-l tr+nti la păm+nt şi a-i uca cu picioarele pe cap% De ce te-ai treit at+t de devreme, s+m/ătă dimineaţa2 - Nu e prea devreme, răspunse Bruno% E aproape ece% #ocotenentul 9otler ridică din umeri% - 1+nd eram de v+rsta ta, mama nu putea să mă scoată din pat p+nă la pr+n% $punea că niciodată nu voi creşte destul de mare şi de puternic dacă dorm toată iua% - Ei /ine, se pare că a "reşit, nu-i aşa2 'şi e0primă 7retel simpatia% Bruno 'nsă o privi cu antipatie% olosise vocea ei prostească, care suna ca şi cum n-avea pic de minte% Nimic nu i-ar fi plăcut lui Bruno mai mult, dec+t să plece de l+n"ă cei doi şi să nu ai/ă de-a face cu ceea ce discutau ei, dar nu avea de ales% (re/uia să ţină seama de interesele lui şi să-i ceară locotenentului 9otler ceva de neima"inatA o favoare4 - .ă 'ntre/ dacă aş putea să-ţi cer o favoare2 ise Bruno%
- Poţi să-mi ceri, ise locotenentul 9otler, ceea ce o făcu pe 7retel să r+dă din nou, deşi nu spusese deloc ceva de nostim% - .ă 'ntre/ dacă e0istă pe undeva nişte cauciucuri disponi/ile, continuă Bruno% Poate de la unul din eepuri% $au de la un camion% 5reunul pe care nu-l mai folosiţi% - $in"urul cauciuc de reervă pe care l-am văut pe aici de cur+nd aparţine ser"entului Hoffsc*neider şi 'l ţine 'n urul milocului, răspunse locotenentul 9otler, sc*iţ+nd din /ue ceva ce semăna a +m/et% #ui Bruno, cele spuse nu i se părură că ar avea vreun sens, dar pe 7retel o amuară at+t de mult, 'nc+t păru "ata să 'nceapă să ţopăie% - Ei /ine, are nevoie de el2 'ntre/ă Bruno% - $er"entul Hoffsc*neider2 se minună locotenentul 9otler% Da, mi-e teamă că da% E foarte ataşat de cauciucul lui de reervă% - 'nceteaă 9urt, ise 7retel, şter"+ndu-şi lacrimile% Nu te 'nţele"e% >re doar nouă ani% - O, taci din "ură odată, te ro", stri"ă Bruno, privindu-şi iritat sora% usese destul de rău că tre/uise să vină să-i ceară o favoare locotenentului 9otler, dar lucrurile deveniseră şi mai rele pentru că propria lui soră 'l ironia
tot timpul% Oricum, nici tu nu ai dec+t doispreece, adău"ă el% >şa că, 'nceteaă să pretini că eşti mai mare dec+t eşti% - >m aproape treispreece, 9urt, se repei ea fără să mai r+dă şi cu faţa 'mpietrită de oroare% O să am treispreece 'n c+teva săptăm+ni% $imt adolescentă% E0act ca tine% #ocotenentul 9otler +m/i şi dădu din cap, dar nu comentă% Bruno 'l privi fi0% Dacă ar fi fost alt adult de faţă, şi-ar fi dat oc*ii peste cap su"er+nd că toată lumea ştia că fetele sunt toante, iar surorile total ridicole% Dar nu e0ista nimeni% Doar locotenentul 9otler% - Oricum, ise Bruno, i"nor+nd privirea furioasă pe care i-o arunca 7retel, 'n afară de cine ai spus, mai e0istă şi altcineva care s-ar putea să ai/ă un cauciuc de reervă2 - Desi"ur, răspunse locotenentul 9otler, care nu mai +m/ea, ci devenise /rusc plictisit% Dar la ce-ţi tre/uie2 - .-am "+ndit să fac un lea"ăn, răspunse Bruno% &tii, dintr-un cauciuc şi nişte fr+n"*ie a"ăţată de ramurile unui copac% - >, adevărat, comentă locotenentul 9otler, d+nd din cap cu 'nţelepciune, ca şi cum astfel de lucruri făceau parte din amintirile lui
foarte 'ndepărtate, 'n ciuda faptului că, aşa cum afumase 7retel, nu era dec+t un adolescent% >m făcut şi eu lea"ăne c+nd eram copil% Prietenii mei şi cu mine am petrecut multe după-amiei fericite d+ndu-ne 'n lea"ăn% Bruno fu surprins că puteau să ai/ă ceva 'n comun ?şi mai uimit să audă că locotenentul 9otler avusese vreodată prieteni4@% - >şa că, ce crei2 'ntre/ă el% O să "ăsesc aşa ceva pe aici2 #ocotenentul 9otler 'l privi fi0 şi păru că stă 'n cumpănă 'nainte de a-i răspunde, parcă nesi"ur dacă să-i dea un răspuns simplu sau să 'ncerce să-l enervee cum făcea de o/icei% >poi 'l ări pe Pavel - /ătr+nul care venea 'n fiecare după-amiaă la /ucătărie, pentru a curăţa aravatul pentru cină, 'nainte de a-şi 'm/răca iletca al/ă şi de a servi la masă 'ndrept+ndu-se spre casă, şi aceasta 'l făcu să se *otărască% - Hei, tu%%%4 stri"ă el, adău"+nd un cuv+nt pe care Bruno nu-l 'nţelese% 5ino aici, tu%%% spuse el iar cuv+ntul, şi ceva din tonul aspru cu care fusese rostit 'l făcu pe Bruno să privească 'n lături şi să se simtă ruşinat că lua parte la toată povestea asta%
Pavel veni spre ei şi 9otler 'i vor/i insolent, 'n ciuda faptului că era destul de t+năr pentru a-i fi nepot% - Du-l pe omuleţul ăsta 'n ma"aia din spatele casei% 'nşirate pe l+n"ă id se află nişte cauciucuri vec*i% O să-şi alea"ă unul şi tu 'l vei duce unde 'ţi va spune el, ai 'nţeles2 Pavel 'şi ţinea /oneta 'n m+ini şi dădu din cap, ceea ce 'nsemna că şi-l aplecă şi mai mult% - Da, domnule, rosti 'ncet, at+t de 'ncet de parcă n-ar fi spus nimic% - &i, după aceea, c+nd te 'ntorci la /ucătărie, spală-te /ine pe m+ini 'nainte de a te atin"e de vreun aliment, tu%%% murdar% #ocotenentul 9otler repetă cuv+ntul pe care-l folosise dea de două ori şi scuipă 'n timp ce vor/ea% Bruno se uită la 7retel, care privea cu adoraţie cum străluceşte soarele 'n părul locotenentului 9otler, dar ca şi fratele ei, părea uşor st+nenită% Nici unul nu vor/ise vreodată cu Pavel, dar era un c*elner foarte /un şi astfel de oameni nu creşteau 'n copaci, după cum se e0primase tata% - >cum pleacă, adău"ă locotenentul 9otler, şi Pavel se 'ntoarse şi pomi spre ma"aie urmat de Bruno, care din c+nd 'n c+nd
'ntorcea capul spre sora lui şi spre t+nărul soldat, simţind nevoia imperioasă de a se duce 'napoi şi a o lua pe 7retel de acolo, 'n ciuda faptului că era plictisitoare, e"oistă şi 'n cea mai mare parte a timpului nu-i păsa de el% Dar, la urma urmei, aceasta e trea/a ei% (otuşi, era sora lui4 &i nu-i plăcea ideea să o lase sin"ură cu cineva ca locotenentul 9otler% Pur şi simplu nu putea să-l descrie altfel dec+t că era de-a dreptul periculos% >ccidentul avu loc două ore mai t+riu, după ce Bruno "ăsise un cauciuc corespunător şi Pavel 'l dusese p+nă la stearul cel mare, din curtea care se vedea de la fereastra lui 7retel, şi, după ce Bruno se urcase şi co/or+se din el de nenumărate ori, pentru a le"a c+t mai /ine fr+n"*ia, 'nt+i de crean"ă şi apoi de cauciuc% P+nă 'n acel moment operaţia fusese un succes uriaş% .ai făcuse asta şi 'nainte, dar atunci fusese autat de 9arl, de Daniel şi de .artin% De data aceasta 'nsă, făcuse totul sin"ur şi trea/a fusese mult mai complicată% (otuşi, cum-necum, reuşise şi astfel, după c+teva ore, era instalat fericit pe cauciuc şi se le"ăna 'ncoace şi 'ncolo, ca şi cum n-ar fi avut altă "riă pe lume, i"nor+nd faptul că era unul
dintre cele mai incomode lea"ăne pe care le construise 'n viaţa lui% $tătea cu /urta pe cauciuc şi-şi folosea picioarele pentru a-şi face v+nt proptindu-le de păm+nt% De fiecare dată c+nd cauciucul se dădea 'napoi, se ridica 'n aer at+t de mult 'nc+t aproape lovea trunc*iul copacului, aun"+nd destul de aproape pentru ca Bruno să-şi poată propti picioarele de el şi să-l 'mpin"ă din ce 'n ce mai tare şi din ce 'n ce mai sus, cu fiecare oscilaţie% (rea/a funcţionă foarte /ine, p+nă c+nd m+na cu care se ţinea de cauciuc alunecă puţin, e0act 'n clipa 'n care el se proptise de copac 'mpin"+nd lea"ănul şi, 'nainte de a-şi da seama, corpul i se răsuci şi cău, cu un picior prins 'n mar"inea cauciucului şi cu /urta lovindu-se de păm+nt cu o /ufnitură% O clipă fu cuprins ca de 'ntuneric, apoi 'şi reveni% $tătea lun"it pe păm+nt şi, c+nd cauciucul reveni, 'l i/i 'n cap, iar el ţipă şi se trase 'ntr-o parte% 1+nd se ridică 'n picioare, simţi că /raţul şi piciorul 'i erau rănite, deoarece căuse cu toată "reutatea pe ele, dar nu at+t de "rav 'nc+t să se fi rupt% 'şi cercetă m+na acoperită de "+rieturi şi, c+nd se uită la cot, vău şi o tăietură destul de ur+tă% (otuşi,
piciorul era 'ntr-o situaţie mai rea% 8it+ndu-se la "enunc*i, e0act su/ tivul şortului vău o tăietură ad+ncă, ce părea că tocmai asta aşteptase, ca el să o privească, deoarece imediat ce-i dădu atenţie 'ncepu să s+n"eree a/undent% - O, Doamne, rosti Bruno tare, privind-o şi 'ntre/+ndu-se ce era de făcut% Dar nu fu nevoie să se 'ntre/e prea multă vreme, deoarece lea"ănul fiind pe aceeaşi parte a casei cu /ucătăria unde Pavel, c*elnerul care-l autase să "ăsească cauciucul, curăţa cartofi la fereastră, acesta văuse accidentul% 1+nd Bruno ridică din nou oc*ii, descoperi că Pavel venea repede spre el şi de a/ia atunci se simţi destul de 'n si"uranţă pentru a permite senaţiei de ameţeală, care-i dăduse t+rcoale p+nă atunci, să-l copleşească% Era "ata să cadă, dar de data aceasta nu aunse la păm+nt, pentru că Pavel 'l prinse 'n /raţe şi-l susţinu% - Nu ştiu ce s-a 'nt+mplat, rosti el% Nu mi se părea periculos% - (e-ai av+ntat prea sus, răspunse Pavel cu voce liniştită, ceea ce-l făcu imediat pe Bruno să se simtă şi mai 'n si"uranţă% (ocmai te
priveam şi mă "+ndeam că 'n orice clipă se putea 'nt+mpla ceva neplăcut% - &i c*iar aşa s-a 'nt+mplat, comentă Bruno% - $i"ur că da4 Pavel 'l cără spre casă, peste paişte, 'l duse 'n /ucătărie şi-l aşeă pe unul dintre scaunele de lemn% - 8nde e mama2 'ntre/ă Bruno, privind 'n ur după prima persoană pe care o căuta 'ntotdeauna c+nd se accidenta% - .i-e teamă că mama ta nu s-a 'ntors 'ncă, răspunse Pavel, care 'n"enunc*ease pe duşumea 'n faţa lui şi-i e0amina "enunc*iul% $unt numai eu aici% - >tunci ce se va 'nt+mpla2 'ntre/ă Bruno cuprins uşor de panică, o emoţie ce ar fi putut să-i provoace şi lacrimi p+nă la urmă% >ş putea să s+n"ere p+nă mor% Pavel r+se /l+nd şi clătină din cap% - N-ai să s+n"erei p+nă mori, 'l asi"ură el, tră"+nd un scaun şi aşe+nd piciorul lui Bruno pe el% Nu te mişca o clipă% Parcă era o trusă de prim autor pe aici4 Bruno 'l urmări cu privirea 'n timp ce se 'nv+rtea prin /ucătărie, scoţ+nd trusa verde de
prim autor dintr-un dulap şi umpl+nd un castron mic cu apă, pe care 'nt+i o 'ncercă cu de"etul, să se asi"ure că nu e prea rece% - 5a fi nevoie să mer" la spital2 'ntre/ă Bruno% - Nu, nu, răspunse Pavel, 'n"enunc*ind din nou şi, 'nmuind o /ucată de p+nă uscată 'n castron, atinse uşor "enunc*iul lui Bruno, ceea ce-l făcu să tresară de durere, 'n ciuda faptului că rana nu era c*iar at+t de dureroasă% E doar o tăietură mică% Nici măcar nu vei avea nevoie de copci% Bruno se 'ncruntă şi-şi muşcă /ua nervos, 'n timp ce Pavel curăţa rana de s+n"e% >poi 'i puse pe ea o altă /ucată de p+nă ţin+nd-o str+ns c+teva minute% 1+nd o ridică 'ncet, s+n"erarea 'ncetase şi, scoţ+nd din trusa de prim autor o sticluţă cu un un"uent verde, unse rana, ceea ce 'i provocă o atare usturime lui Bruno 'nc+t ţipă :au< de c+teva ori 'ntr-o succesiune rapidă% - Nu e c*iar at+t de rău, reluă Pavel cu voce /l+ndă şi ama/ilă% Nu provoca răul, "+ndindu-te că e mai dureros dec+t e 'n realitate4
>cesta i se păru lui Bruno un raţionament foarte corect, aşa că reistă tentaţiei de a mai stri"a :au<% 1+nd Pavel termină de aplicat un"uentul verde, luă un /anda din trusa de prim autor şi-l lipi pe rană% - 3ată, ise el, acum e mai /ine, nu-i aşa2 Bruno dădu din cap şi se simţi cam ruşinat că nu s-a comportat at+t de curaos pe c+t ar fi vrut% - .ulţumesc, ise el% - 1u multă plăcere, rosti Pavel% >cum tre/uie să stai pe scaun c+teva minute, 'nainte de a 'ncepe să mer"i din nou, /ine2 #asă rana să se liniştească% &i astăi să nu te mai apropii de lea"ănul ăla% Bruno dădu din cap şi-şi ţinu piciorul 'ntins pe scaun 'n timp ce Pavel se duse la c*iuvetă şi-şi spălă cu "riă m+inile, curăţindu-le c*iar şi pe su/ un"*ii cu o perie de s+rmă, 'nainte de a le usca şi a se 'napoia la cartofi% - >i să-i spui mamei ce s-a 'nt+mplat2 'l c*es- tionă Bruno, care petrecuse ultimele c+teva minute 'ntre/+ndu-se dacă din caua accidentului va fi privit ca un erou sau ca un
prost, pentru că 'şi construise o capcană at+t de periculoasă% - Eu cred că o să vadă ea 'nsăşi, răspunse Pavel, care luă nişte morcovi de pe masă şi se aşeă os viavi de Bruno 'ncep+nd să-i cureţe pe un iar vec*i% - Da, aşa presupun şi eu, răspunse Bruno% Pro/a/il că va dori să mă ducă la doctor% - Eu nu cred, spuse Pavel liniştit% - Nu se ştie niciodată, ise Bruno, care nu voia ca accidentul lui să fie trecut aşa uşor cu vederea ?la urma urmei, era cel mai emoţionant lucru care i se 'nt+mplase de c+nd sosise aici@% $-ar putea să fie mai rău dec+t pare4 - Nu e, comentă Pavel, care de-a/ia asculta ce-i spunea Bruno, morcovii reţin+ndu-i atenţia mai mult% - Ei /ine, dar cum poţi să ştii tu asta2 'ntre/ă repede Bruno iritat, 'n ciuda faptului că acesta era de fapt omul care venise şi-l ridicase de pe păm+nt şi-l adusese 'năuntru av+nd "riă de el% (u nu eşti doctor% Pavel se opri o clipă din curăţatul morcovilor şi se uită la Bruno peste masă, cu capul mult aplecat, dar privindu-l totuşi, ca şi
cum se 'ntre/a ce să răspundă la o astfel de 'ntre/are% Oftă şi păru că se "+ndeşte profund 'nainte de a-i răspundeA - Ba da, sunt% Bruno 'l privi fi0, surprins% >şa ceva i se părea total lipsit de sens% - Dar eşti c*elner, ise el 'ncet% &i cureţi aravat pentru cină% 1um poţi să fii şi doctor2 - (inere, ise Pavel ?şi Bruno aprecie faptul că avu ama/ilitatea de a-i spune :tinere 'n loc de :omuleţule, cum 'i spunea locotenentul 9otler@% 'n mod cate"oric, sunt doctor% Doar pentru că cineva priveşte noaptea cerul, nu 'nseamnă că e astronaut, ştii doar% Bruno nu 'nţelese ce voia să spună Pavel, dar ceva fi făcu să-l privească pentru prima oară cu mai multă atenţie% Era un /ăr/at scund şi foarte sla/, cu de"ete lun"i şi trăsături ascuţite% E mai /ătr+n dec+t tata, dar mai t+năr dec+t /unicul, ceea ce 'nseamnă totuşi că e destul de /ătr+n şi, deşi Bruno nu-l cunoscuse 'nainte de a veni la Out-it*, ceva 'n le"ătură cu faţa lui 'l făcea să creadă că 'n trecut purtase /ar/ă% >cum nu%
- Nu 'nţele", ise Bruno, dorind să primească amănunte% Dacă eşti doctor, de ce serveşti la masă2 De ce nu lucrei undeva 'ntr-un spital2 Pavel eită un lun" moment 'nainte de a răspunde şi Bruno nu mai rosti nici un cuv+nt% Nu era si"ur de ce, dar simţea că cel mai politicos lucru pe care tre/uia să-l facă era să aştepte p+nă ce Pavel va fi "ata să vor/ească% - 'nainte de a veni aici, am practicat medicina, rosti el 'n sf+rşit% - >i practicat2 'ntre/ă Bruno, care nu era familiariat cu acest cuv+nt% >tunci 'nseamnă că nu erai foarte /un2 Pavel +m/i% - Eram c*iar foarte /un, răspunse el% 5ei tu, 'ntotdeauna am vrut să fiu medic% De pe vremea c+nd eram un /ăieţel% De pe vremea c+nd eram de v+rsta ta% - Eu vreau să fiu e0plorator, ise repede Bruno% - 'ţi doresc noroc, 'i ură Pavel% - .ulţumesc% - &i ai descoperit ceva2 - >casă la Berlin erau multe de e0plorat, 'şi aminti Bruno% Dar acolo era o casă mare, mai
mare dec+t ai putea să-ţi ima"inei, aşa că erau o mulţime de locuri de e0plorat% >ici nu e la fel% - Nimic nu e la fel aici, fu de acord Pavel% - 1+nd ai venit la Out-it*2 'ntre/ă Bruno% Pavel puse morcovul şi cuţitul de curăţat os şi reflectă c+teva secunde% - 1red că sunt aici dintotdeauna, ise el 'n final, cu voce scăută% - >i crescut aici2 - Nu, răspunse Pavel, d+nd din cap% Nu, nu aici% - Dar tocmai ai spus%%% 'nainte de a continua, afară se aui vocea mamei% 3mediat, Pavel sări de unde stătea şi se 'ntoarse la c*iuveta cu morcovi şi la cuţit şi la iarul plin de coi şi 'i 'ntoarse spatele lui Bruno, aplec+ndu-şi şi mai mult capul şi nemaiscoţ+nd nici o vor/ă% - 1e nai/a ţi s-a 'nt+mplat2 'ntre/ă mama c+nd intră 'n /ucătărie% >poi se aplecă pentru a e0amina pansamentul care acoperea rana lui Bruno% - >m făcut un lea"ăn şi apoi am căut din el, e0plică Bruno% #ea"ănul m-a lovit 'n cap şi
aproape am leşinat, dar Pavel a ieşit şi m-a ridicat, şi m-a curăţat şi mi-a pus un pansament, care m-a usturat foarte tare, dar n-am pl+ns% N-am pl+ns deloc, nu-i aşa, Pavel2 Pavel se 'ntoarse spre ei, foarte puţin şi cu tot trupul, dar nu ridică privirea% =ana a fost curăţată, spuse el liniştit, fără să răspundă 'ntre/ării lui Bruno% Nu tre/uie să fiţi 'n"riorată% - Du-te 'n camera ta, Bruno, ise mama care părea foarte st+nenită% - Dar%%% - Nu sta la discuţii cu mine - du-te 'n camera ta4 insistă ea, şi Bruno co/or' de pe scaun, lăs+ndu-şi toată "reutatea pe ceea ce *otăr+se să numească piciorul lui rău, astfel că-l duru puţin% $e 'ntoarse şi părăsi 'ncăperea, dar 'ncă mai putu s-o audă pe mama spun+ndu-i lui Pavel :mulţumesc, e0act c+nd se 'ndrepta spre scări, ceea ce 'l făcu pe Bruno fericit, deoarece era evident pentru oricine că, dacă n-ar fi fost Pavel, ar fi s+n"erat de moarte% Dar mai aui ceva 'nainte de a urca scările, ultima vor/ă a mamei adresată c*elnerului care se declarase doctorA :Dacă 'ntrea/ă
1omandantul, 'i vom spune că eu l-am pansat pe Bruno% 1eea ce acestuia i se păru un lucru "roav de e"oist şi un fel al mamei de a profita de pe urma unui lucru pe care nu 'l făcuse% CAPITOLUL OPT De ce a $eca( .un!ca ca o fur(un" 1ele două persoane din familie care-i lipseau cel mai mult lui Bruno erau /unicul şi /unica% #ocuiau am+ndoi 'ntr-un apartament mic de l+n"ă tara/ele cu fructe şi le"ume şi, c+nd Bruno se mută la Out-it*, /unicul avea apro0imativ şapteeci şi trei de ani, ceea ce, după părerea lui Bruno, 'l făcea să fie cel mai /ătr+n om din lume% 'ntr-o după-a- miaă, Bruno făcuse un calcul că, dacă ar trăi toată viaţa lui de p+nă acum, iar şi iar de opt ori, ar fi fost cu un an mai t+năr dec+t /unicul% Bunicul 'şi petrecuse toată viaţa conduc+nd un restaurant din centrul oraşului şi unul dintre an"aaţii lui fusese tatăl prietenului lui Bruno, care lucra acolo ca /ucătar-şef% Deşi /unicul nu mai "ătea şi nici nu mai servea la
mesele din restaurant, cea mai mare parte a ilelor şi-o petrecea acolo, st+nd la /ar de vor/ă cu clienţii 'n fiecare după-amiaă, lu+nd masa de seară şi răm+n+nd acolo p+nă la ora 'nc*iderii r++nd cu prietenii lui% Bunica nu părea /ătr+nă, 'n comparaţie cu celelalte /unici ale /ăieţilor% De fapt, c+nd află Bruno c+t de /ătr+nă era - şaieci şi doi de ani fu uluit, 'l 'nt+lnise pe /unicul c+nd era t+nără, la unul dintre concertele ei, şi acesta reuşise să o convin"ă să se mărite cu el, 'n ciuda tuturor viciilor lui% Ea avea părul lun" şi roşu, surprinător de asemănător cu al nurorii ei, şi oc*ii veri şi susţinea că toate acestea din cauă că undeva 'n familia ei e0ista o urmă de s+n"e irlande% Bruno ştia 'ntotdeauna c+nd o petrecere de familie aun"ea la apo"eu, deoarece /unica stătea pe l+n"ă pian, cineva aştept+nd ca să se aşee la el şi ca lumea să o roa"e să c+nte% - 1e 'nseamnă asta2 stri"a ea, ţin+ndu-şi o m+nă la piept, ca şi cum 'nsăşi ideea 'i tăia respiraţia% Doriţi im c+ntec anume2 Pentru că s-ar putea să nu-l ştiu% .i-e teamă, tinere, că ilele c+nd c+ntam eu au rămas mult 'n urmă%
- 1+ntă4 1+ntă4 stri"a toată lumea care participa la petrecere şi după o pauă corespunătoare - uneori lun"ă cam de ece-douăspreece secunde - se 'ntorcea 'n sf+rşit spre t+nărul de la pian şi spunea cu o voce repeită şi plină de umorA - La vie en rose, .i /emol, te ro"% &i 'ncearcă să ţii pasul cu modificările% - Petrecerile de acasă de la Bruno erau 'ntotdeauna dominate de c+ntecul /unicii, care dintr-un anumit motiv păreau mereu să coincidă cu momentul 'n care mama pleca din locul de desfăşurare a petrecerii şi se ducea la /ucătărie, urmată de unele dintre prietenele ei% (ata răm+nea 'ntotdeauna să asculte, şi Bruno la fel, deoarece nu e0ista nimic care să-i placă mai mult dec+t să o audă pe /unica cum 'şi dădea drumul la voce 'n toată amploarea ei şi cum smul"ea aplauele oaspeţilor c+nd termina, 'n plus, La vie en rose 'l 'nfiora şi făcea să i se ridice părul pe ceafă% Bunicii 'i plăcea să creadă că Bruno sau 7retel vor urca la r+ndul lor pe scenă şi de fiecare 1răciun şi de fiecare petrecere aniversară inventa o mică scenetă pentru ei trei, pe care o ucau 'n faţa mamei, a tatălui şi a
/unicului% $cria ea 'nsăşi te0tul şi, după cum considera Bruno, 'ntotdeauna 'şi reerva cele mai /une replici, deşi lui nu-i păsa prea mult% De o/icei, e0ista şi un c+ntec% - E cântecul pe care l-aţi dorit? 'ntre/a ea mai 'nt+i - şi acesta era momentul c+nd Bruno făcea o scamatorie şi 7retel dansa% $ceneta se termina 'ntotdeauna cu Bruno, care recita un lun" poem al unuia dintre .arii Poeţi, cuvinte pe care le "ăsea foarte "reu de 'nţeles, dar care, 'ntr-un fel, sunau din ce 'n ce mai frumos pe măsură ce le recita% >sta 'nsă nu era partea cea mai "roavă a acestor mici producţii% 1ea mai "roavă parte era că /unica făcea costumele, at+t pentru Bruno, c+t şi pentru 7retel% 3ndiferent ce rol uca, indiferent c+te replici avea 'n comparaţie cu ale surorii sau ale /unicii, Bruno era 'ntotdeauna costumat adecvat, ca un prinţ, sau ca un şeic ara/, sau o dată c*iar ca un "ladiator roman% 8neori purta coroană, şi, c+nd nu avea coroană, e0istau suliţe% &i, c+nd nu e0istau nici suliţe, erau /ice sau tur/ane% Nimeni nu ştia niciodată cu ce va apărea /unica data următoare, dar, cu o săptăm+nă 'nainte de
1răciun, Bruno şi 7retel erau convocaţi ilnic acasă la ea, pentru repetiţii% 'nsă ultima scenetă ucată de ei se terminase 'ntr-un mod deastruos şi Bruno 'ncă 'şi mai amintea cu tristeţe episodul, deşi nu era si"ur ce se 'nt+mplase şi de ce se delănţuise cearta% 1u o săptăm+nă 'nainte, casa fusese cuprinsă de o mare a"itaţie, st+rnită de faptul că acum .aria, /ucătarul şi #ars maordomul 'i spuneau tatei :1omandante<, ca şi toţi soldaţii care veneau şi plecau de acolo, folosind casa - după cum o/servase Bruno - ca şi cum era a lor personală, nu a lor% $ăptăm+ni 'ntre"i fusese mare fier/ere% .ai 'nt+i au venit la cină ur6 şi frumoasa femeie /londă, ceea ce adusese 'ntrea"a casă 'n impas, apoi a fost trea/a cea nouă cu numirea tatălui :1omandante<% .ama u spusese lui Bruno să se ducă să-l felicite pe tata şi el o făcu, deşi dacă era să fie sincer cu el 'nsuşi ?ceea ce 'ntotdeauna 'ncercase să fie@, nu era prea si"ur de ce 'l felicita% 'n iua de 1răciun, tata 'şi pusese uniforma lui nou-nouţă, cea scro/ită şi călcată pe care acum o purta 'n fiecare i, şi c+nd apăru cu ea, toată familia aplaudase% 'ntr-adevăr, era ceva
special% 'n comparaţie cu ceilalţi soldaţi, care intrau şi ieşeau din casă, el era cu totul altfel şi parcă toţi 'l respectau mai mult dec+t p+nă acum% .ama se 'ndreptase spre el şi 'l sărutase pe o/ra şi 'şi plim/ase m+na pe pieptul lui, remarc+nd c+t de fină i se părea stofa% Bruno fusese şi el deose/it de impresionat de toate decoraţiile de pe uniformă şi i se permisese să-şi pună c*ipiul pe cap un foarte scurt moment, cu condiţia ca m+inile să-i fie curate% Bunicul fusese foarte m+ndru de fiul lui c+nd 'l văuse 'n noua uniformă, doar /unica nu era deloc impresionată% După ce se servise cina şi după ce ea şi 7retel şi Bruno 'şi ucaseră sceneta, /unica se aşease tristă pe unul dintre fotolii şi 'l privise pe tata d+nd din cap, ca şi cum el constituia pentru ea o uriaşă deamă"ire% - .ă 'ntre/ - unde am "reşit oare cu tine, =alf2 'ntre/ase ea% .ă 'ntre/ dacă toate piesele pe care le-am ucat cu tine c+nd erai mic nu te-au făcut cumva să aun"i aici% 'm/răcat ca o paiaţă% - Ei, mamă, răspunsese tata cu voce tolerantă% &tii /ine că nu e momentul%
- >, 'm/răcat 'n uniforma aia, continuase ea, ca şi cum asta ar face din tine ceva special% Nici măcar nu-ţi pasă ce 'nseamnă 'n realitate% 1e sim/olieaă ea4 - Nat*alie, am mai discutat despre asta şi 'nainte, intervenise /unicul, deşi toată lumea ştia că atunci c+nd /unica avea ceva de spus, "ăsea 'ntotdeauna cuvintele potrivite, indiferent c+t de nepopulară devenea% - Tu ai discutat, .att*ias, răspunsese /unica% Eu n-am fost dec+t un perete "ol căruia i te adresai% 1a de o/icei% - .amă, asta e o petrecere, intervenise tata suspin+nd% &i e 1răciunul% Hai să nu stricăm atmosfera% - 'mi amintesc c+nd a 'nceput .arele =ă/oi, ise /unicul m+ndru, privind 'n foc şi d+nd din cap% 'mi amintesc că ai venit acasă să ne spui că te-ai 'nrolat şi eram si"ur că nu-ţi va face dec+t rău% - &i c*iar i-a făcut, .att*ias, insistase /unica% 8ită-te la el, ai dovada% - &i acum uită-te la tine, continuase /unicul, i"nor+nd-o% .ă simt at+t de m+ndru să te văd promovat 'ntr-o poiţie cu at+ta responsa/ilitate4 $ă-ţi auţi astfel ţara să-şi
recapete onoarea, după toate daunele mari ce i s-au adus% =epresalii, 'n sus şi-n os4 - O, 'ţi dai seama ce vor/eşti2 ţipase /unica% .ă 'ntre/, care dintre voi doi e mai ne/un2 - Dar, Nat*alie, intervenise mama, 'ncerc+nd să calmee lucrurile, nu ai impresia că =alf arată foarte frumos 'n noua lui uniformă2 - rumos2 'ntre/ase /unica, aplec+ndu-se 'nainte şi privindu-şi fi0 nora, ca şi cum aceasta 'şi pierduse pierduse minţile% rumos, ai spus2 Ne/uno4 >sta ai tu impresia că e important pe lume2 $ă arăţi frumos2 - Eu arăt frumos 'n costumul meu de maestru de mane2 'ntre/ase şi Bruno, pentru că asta 'm/răcase el pentru petrecerea din noaptea aceea - o uniformă roşu cu ne"ru ca a unui circar - şi era foarte f oarte m+ndru de el 'nsuşi% Dar imediat ce vor/ise re"retase că o făcuse, pentru că toţi adulţii 'şi 'ntorseseră privirea 'n direcţia lui şi a lui 7retel, ca şi cum uitaseră cu desăv+rşire că se aflau şi ei acolo% - $us, copii, isese repede mama% Plecaţi 'n camerele voastre%
- Dar nu vrem, protestase 7retel% Nu am putea să ne ucăm aici os2 - Nu, copii, insistase ea% Duceţi-vă sus şi 'nc*ideţi uşile după voi% - Oricum, asta e tot ce vă intereseaă interes eaă pe voi soldaţii, isese /unica, i"nor+ndu-i cu desăv+rşire pe copii% $ă arătaţi frumoşi 'n uniformele voastre% $ă vă puneţi uniforma şi să faceţi lucrurile acelea ori/ile, 'n"roitoare, pe care le faceţi% .ă faci să-mi fie ruşine% Dar pe mine 'nsămi mă acu, =alf, nu pe tine% - 1opii, plecaţi imediat4 repetase mama, /ăt+nd din palme, aşa că ei nu mai avuseseră de ales, se ridicaseră şi plecaseră% Dar 'n loc să mear"ă direct 'n camerele lor, 'nc*iseseră uşa şi se aşeaseră pe trepte, 'ncerc+nd să audă ce vor/eau cei mari acolo os% 5ocea mamei şi cea a tatălui erau 'nă/uşite şi "reu de 'nţeles, a /unicului nu putea fi auită deloc, iar a /unicii era surprinător de neclară% 'n sf+rşit, după c+teva minute, uşa se desc*isese /rusc şi 7retel şi Bruno se repeiseră 'n sus pe scări, 'n timp ce /unica 'şi lua mantoul de pe cuierul din *ol%
- .i-e ruşine4 stri"ase ea 'nainte de a ieşi% 1a fiul meu să fie%%% - Patriot, stri"ase tata, care pro/a/il că nu 'nvăţase niciodată re"ula că nu tre/uie să-ţi 'ntre- rupi mama% - 'ntr-adevăr, patriot4 continuase ea să stri"e% &i oamenii ăia care au cinat 'n casa asta4 De ce2 Piu şi simplu 'mi vine să vărs% &i tu, 'n această uniformă mă faci să-mi doresc să-mi scot oc*ii4 mai adău"ase ea, 'nainte de a ieşi ca o furtună din casă, i/ind uşa 'n urma ei% După toate acestea, Bruno nu o mai văuse prea des pe /unica şi nu avusese nici ocaia de a-i spune la revedere, 'nainte de a se muta la Out-it*, dar 'i lipsea foarte mult, astfel 'nc+t *otăr' să-i scrie o scrisoare% 'n iua aceea, luă un toc şi *+rtie şi 'i scrise c+t de nefericit era acolo şi c+t de mult ar fi dorit să fie acasă, la Berlin% 'i povesti despre casă şi "rădină, şi despre /anca cu plăcuţa de pe ea şi despre "ardul 'nalt şi st+lpii de tele"raf din lemn şi spiralele de s+rmă "*impată şi terenul 'n"roitor din spatele lor, şi /arăcile şi clădirile mici şi coşurile fume"+nde şi soldaţii, dar cel mai mult 'i povesti despre oamenii care locuiau acolo şi despre piamalele şi /onetele
lor 'n dun"i şi apoi 'i spuse c+t de mult 'i lipsea ea şi semnă scrisoarea :nepotul tău iu/itor, Bruno<% CAPITOLUL NOUĂ Bruno )+! a*!n(e+(e c" )! $"ceau e,$or"r!$e O /ună perioadă de timp de c+nd se aflau la Out-it* nu se produse nici o sc*im/are% Bruno continua să se certe cu 7retel, care era şi mai neprietenoasă de c+te ori se afla 'n toane rele, ceea ce era mult prea des, pentru că era un 1a fără $peranţă% &i tot mai dorea să se 'ntoarcă acasă la Berlin, deşi amintirile de acolo 'ncepuseră să se estompee şi, fără să-şi dea seama, treceau săptăm+ni 'ntre"i fără să se mai "+ndească să trimită o nouă scrisoare /unicului sau /unicii, ca să nu mai vor/im de a se aşea şi a scrie% $oldaţii continuau să vină şi să plece ilnic, ţin+nd şedinţe 'n /iroul tatălui, /irou tot interis 'n permanenţă şi fără e0cepţie% #ocotenentul 9otler continua să /+ntuie pe acolo cu cimele lui ne"re, de parcă nimeni nu era mai important pe lume dec+t el şi, c+nd nu
se afla cu tata, stătea de vor/ă 'n drum cu 7retel, care r+dea isteric şi-şi răsucea părul pe de"ete sau şuşotea sin"ur 'n cameră cu mama% $ervitorii tot mai veneau şi spălau, uscau, "ăteau, curăţau, serveau şi aruncau ce nu era necesar, ţin+nd "ura 'nc*isă dacă nu li se vor/ea% .aria continua să-şi petreacă maoritatea timpului făc+nd ordine 'n lucruri şi asi"ur+ndu-se ca fiecare articol de 'm/răcăminte nefolosit 'n mod curent de Bruno să fie 'mpăturit frumos 'n şifonier% &i Pavel continua să vină 'n fiecare după-amiaă, să cureţe cartofi şi morcovi, apoi 'şi 'm/răca iletca al/ă şi servea cina ?din c+nd 'n c+nd, Bruno 'l surprindea arunc+ndu-şi oc*ii spre "enunc*iul lui, unde se mai vedea 'ncă o mică cicatrice de la accidentul de la lea"ăn, dar 'n afară de asta nu 'şi mai vor/iră vor/ir ă niciodată@% >poi lucrurile se sc*im/ară% (ata *otăr+se că era timpul ca cei doi copii să-şi reia studiile şi, deşi lui Bruno i se părea ridicol ca şcoala să ai/ă doar doi elevi, at+t mama, c+t şi tata au fost de acord că ilnic tre/uia să vină un profesor particular, care să le ocupe dimineţile şi după-amieile cu lecţii% 1+teva ile mai t+riu, un /ăr/at cu numele de Herr #ist sosi
cu maşina duduind şi "uduindu-şi oasele pe drumul de acces şi astfel 'ncepu şcoala% Herr #ist era un mister pentru Bruno% Deşi cea mai mare parte a timpului era destul de prietenos, neridic+nd niciodată m+na la el cum făcuse fostul 'nvăţător de la Berlin, ceva 'n oc*ii lui 'l făcea pe Bruno să simtă că 'n străfundurile lui e0ista un fel de furie, care nu aştepta dec+t un motiv ca să i/ucnească% #ui Herr #ist 'i plăceau 'n mod deose/it istoria şi "eo"rafia, 'n timp ce Bruno prefera artele şi lectura% - .ateriile acestea nu-ţi sunt de nici un folos, insista profesorul% O c+t de mică 'nţele"ere a ştiinţelor sociale e mult mai importantă ilele acestea şi la v+rsta ta% - Bunica ne-a permis 'ntotdeauna să ucăm 'n piese, c+nd eram la Berlin, afirmă Bruno% - Bunica ta nu era profesoara voastră, nu-i aşa2 'ntre/ă Herr #ist% Era doar /unica voastră% Eu sunt sunt aici profesor, aşa că că vei vei studia studia o/iectele despre care spun eu că sunt importante şi nu doar ceea ce-ţi place ţie% - Dar cărţile nu sunt importante2 'ntre/ă Bruno%
- 1ărţile despre lucruri care conteaă 'n lume, da, e0plică Herr #ist% Dar nu cărţi de poveşti% Nu cărţi despre lucruri care nu s-au 'nt+mplat niciodată% 1+t de multe ştii tu despre istoria voastră, tinere2 ?$pre lauda sa, Herr #ist i se adresa lui Bruno cu :tinere, ca şi Pavel, spre deose/ire de locotenentul 9otler%@ - Ei /ine, ştiu că m-am născut pe l aprilie, lF, ise Bruno% - Nu despre istoria ta e vor/a, 'l 'ntrerupse Herr #ist% Nu despre istoria ta personală% 1i despre cine eşti, de unde vii% (radiţia familiei tale% Patria, aterland- ul% Bruno se 'ncruntă, reflect+nd% Nu era si"ur dacă tata avea vreun teren, deoarece, deşi casa din Berlin era un cămin mare şi conforta/il, 'n urul ei nu era prea mult spaţiu pentru "rădină% &i era destul de mare ca să-şi dea seama că Out-it* nu le aparţinea, cu tot terenul care e0ista acolo% - Nu ştiu prea multe, răspunse el, 'n sf+rşit% Deşi ştiu c+te ceva despre Evul .ediu% 'mi plac istoriile cu cavaleri, aventuri şi e0plorări% 2
patria, :ţara, terenul tat+lui< ?'n l/% "ermana 'n ori"%@
Herr #ist scoase un şuierat printre dinţi şi scutură capul furios% - >tunci c*iar de asta mă aflu aici, să sc*im/ totul, rosti cu voce sinistră% $ă-ţi scot din cap cărţile de poveşti şi să te 'nvăţ mai multe despre locul căruia u aparţii% Despre marile nedreptăţi ce ţi s-au făcut% Bruno dădu din cap şi se simţi destul de 'nc+ntat, d+ndu-şi seama că, p+nă la urmă, i se va e0plica de ce au fost forţaţi toţi să-şi părăsească căminul conforta/il şi să vină 'n acest loc ori/il, căci aceasta era cea mai mare nedreptate care i se făcuse vreodată, 'n scurta lui viaţă% 1+teva ile mai t+riu, sin"ur 'n cameră, Bruno 'ncepu să se "+ndească la tot ce-i plăcuse să facă acasă şi nu mai putuse să facă de c+nd venise la Out-it*% 1ea mai mare parte dintre acţiuni erau imposi/il de pus 'n practică, pentru că nu avea nici un prieten cu care să se oace, iar 7retel nu se ucase niciodată cu el% E0ista 'nsă ceva ce putea să facă şi sin"ur şi făcuse tot timpul c+t se aflase la BerlinA e0plorase% - 1+nd eram copil, 'şi spuse Bruno, de o/icei 'mi plăcea să e0plore% &i asta la Berlin, unde
cunoşteam toate cotloanele şi puteam să "ăsesc orice voiam cu oc*ii 'nc*işi% >ici 'nsă n-am făcut 'ncă nici o e0plorare% Poate că ar fi timpul să 'ncep% &i astfel, 'nainte de a-şi sc*im/a *otăr+rea, Bruno sări os din pat şi 'ncepu să răscolească prin şifonier după un palton şi o perec*e de "*ete vec*i - "enul de 'm/răcăminte care, considera el, ar putea fi 'm/răcată de un e0plorator adevărat - şi fu "ata de plecare% 'n casă nu avea ce să e0ploree% Nu semăna cu casa din Berlin, unde 'şi amintea va" că e0istau sute de un"*ere, nişe, cămăruţe ciudate, să nu mai vor/im de etaul cinci dacă socoteai şi pivniţa, şi cămăruţa de la mansardă, cu fereastra de la care puteai să te uiţi afară, dacă te ridicai 'n v+rful picioarelor% Nu, asta era o casă 'n"roitoare pentru e0plorat% Dacă era ceva de făcut, nu se putea face dec+t afară% De luni /une, Bruno tot privea pe fereastra dormitorului său "rădina şi /anca cu plăcuţa de pe ea, "ardul 'nalt, st+lpii de tele"raf din lemn şi toate celelalte despre care 'i scrisese /unicii 'n recenta lui scrisoare% &i cu toate că se uitase adesea la oamenii aceia foarte diferiţi 'n piamalele lor 'n dun"i, nu reuşise să afle cine
erau şi ce făceau ei 'n acel loc% 1a şi cum acolo se afla alt oraş, cu oameni care locuiau şi munceau 'mpreună, pe l+n"ă casele 'n care locuiau% Dar oare erau c*iar at+t de diferiţi2 Oamenii din la"ăr purtau aceeaşi 'm/răcăminte, piamale şi /onete de p+nă 'n dun"i oamenii care se 'nv+rteau prin casa lor ?cu e0cepţia mamei, a lui 7retel şi a lui@ purtau uniforme de calităţi diferite şi decoraţii, şi c*ipie, şi căşti, şi /anderole roşii aprins cu ne"ru pe /raţ şi arme şi păreau teri/il de ţepeni 'ntotdeauna, şi nimeni nu tre/uia să creadă altceva% 1are era e0act diferenţa dintre ei2 se 'ntre/a el% &i cine *otăra cine se 'm/răca 'n piamale 'n dun"i şi cine cu uniforme2 Desi"ur, uneori cele două "rupuri se amestecau, 'i văuse adesea dincolo pe oamenii din partea lui de "ard şi, c+nd se uita mai /ine, era clar că ei deţineau comanda% Oamenii 'n piamale săreau 'n sus de fiecare dată c+nd se apropiau soldaţii şi uneori cădeau la păm+nt, iar uneori nici măcar nu se mai ridicau, tre/uind să fie t+r+ţi de acolo% :E nostim că nu m-am 'ntre/at niciodată ce e cu oamenii aceia<, "+ndi Bruno% &i este nostim că soldaţii se duc mereu acolo - 'l văuse c*iar şi pe tata
de nenumărate ori - dar nici unul dintre oamenii aceia nu fusese invitat să le 'ntoarcă viita şi să vină aici% 8neori - nu foarte des, doar uneori - unii dintre soldaţi răm+neau la cină şi cu aceste ocaii se serveau multe /ăuturi spumoase, dar 'n clipa 'n care 7retel şi Bruno /ă"au 'n "ură ultima 'm/ucătură, erau trimişi 'n camerele lor, după care os se delănţuiau o "roaă de "omote şi nişte c+ntece ori/ile% 'n mod evident, tata şi mama se distrau 'n compania soldaţilor - putea să afirme Bruno% Dar nu invitaseră niciodată la cină pe vreunul dintre oamenii cu piamale 'n dun"i% Părăsind casa, Bruno ocoli prin spate şi se uită la fereastra dormitorului său, care parcă nu mai era c*iar at+t de 'naltă% Pro/a/il că ai putea să sari de acolo, fără să-ţi provoci prea mult rău, udecă el, deşi nu-şi putea ima"ina de ce ar fi 'ncercat o faptă at+t de ne/unească% Poate doar dacă ar lua foc casa şi ar răm+ne prins 'năuntru, dar c*iar şi atunci acţiunea părea destul de riscantă% $e uită spre dreapta c+t de departe putu să vadă 'n lumina soarelui părea că "ardul 'nalt continuă la nesf+rşit, ceea ce-l 'nc+nta,
deoarece 'nsemna că ne- ştiind ce se află acolo putea să mear"ă să descopere la urma urmei, asta 'nsemna să e0plorei ?e0ista şi ceva /un 'n ce le predase Herr #ist la lecţiile de istorieA despre oameni precum 1*ristofor 1olum/ şi >meri"o 5espucci oameni cu o istorie şi o viaţă at+t de aventuroasă şi de interesantă, interesantă, care nu făceau dec+t să 'ntărească 'n mintea lui Bruno dorinţa de a fi la fel ca ei, c+nd va creşte mare@% 'nainte de a se 'ndrepta 'ntr-acolo, mai era totuşi ceva de cercetat, şi anume, /anca% 'n toate aceste luni 'n care privise de la distanţă plăcuţa, 'i spusese :/anca cu plăcuţă< totuşi nu avea idee ce scria pe ea% Privind 'n st+n"a şi-n dreapta, pentru a se asi"ura că nu vine nimeni, aler"ă la ea şi se "*emui alături pentru a citi% Era o placă mică de /ron şi Bruno citi 'n surdină, doar pentru elA :=idicată cu ocaia inau"urării% Eită% :#a"ărului Out-it*, continuă el 'mpiedic+ndu-se ca de o/icei c+nd 'i rostea numele, iunie l;<% 'ntinse m+na şi o atinse o clipă /ronul era foarte rece, aşa că-şi retrase repede de"etele şi trase ad+nc aer 'n piept, 'nainte de a 'ncepe
călătoria% $in"urul lucru la care Bruno 'ncerca să nu se "+ndească era că i se spusese de nenumărate ori, at+t de mama, c+t şi de tata, că nu avea voie să mear"ă 'n direcţia aceea, că nu avea voie să mear"ă nicăieri 'n apropierea "ardului sau a ta/erei şi, mai ales, la Out-it* 'i era interisă orice e0plorare% ără e0cepţie% CAPITOLUL 0ECE Punc(u$ care de'en! o Pa("1 care de'en! un %(ro1 care de'en! o %!$ue("1 care de'en! un B"!a( .ersul de-a lun"ul "ardului 'i luă lui Bruno mai mult dec+t se aşteptase părea că se 'ntinde din ce 'n ce mai departe, o "roaă de !ilometri% .erse şi merse, şi, c+nd privea 'n urmă, casa c asa 'n care locuia devenea din ce 'n ce mai mică, mi că, p+nă c+nd dispăru cu totul din vedere% 'n tot acest timp, nu vău pe nimeni aproape de "ard şi nici nu "ăsi porţi care să-i permită să intre 'năuntru, astfel că deveni disperat că e0plorarea avea să fie un eşec total% De fapt, cu toate că "ardul continua c+t vedeai cu oc*ii,
/arăcile şi clădirile şi fuioarele de fum dispăruseră departe 'n urmă, iar "ardul părea că nu-l mai desparte acum de nimic, dec+t de un teren pustiu% După ce merse aproape o oră şi 'ncepuse să-i fie foame, se "+ndi că poate făcuse suficientă e0plorare pentru o sin"ură i şi ar fi mai /ine să se 'ntoarcă% Dar, c*iar 'n acel moment, 'n depărtare vău un punct şi 'şi mii oc*ii, pentru a vedea ce e% Bruno 'şi aminti o carte pe care o citise, 'n care un om se rătăcise 'n deşert şi, pentru că nu avusese nici alimente şi nici apă timp de mai multe ile, 'ncepuse să-şi ima"inee că vede restaurante minunate şi f+nt+ni uriaşe, dar c+nd 'ncerca să măn+nce sau să /ea, acestea dispăreau 'n neant, el răm+n+nd doar cu pumnii plini de nisip% $e 'ntre/ă dacă nu aceasta se 'nt+mpla şi cu el, acum% 'nsă, 'n timp ce reflecta astfel, picioarele 'l duseră pas cu pas din ce 'n ce mai aproape de punctul din depărtare, care 'ntre timp devenise o pată, apoi se transformă 'ntr-un strop% &i 'n cur+nd după aceea, stropul deveni o siluetă% După care, c+nd Bruno se apropie şi mai mult,
vău că nu era nici punct, nici pată, nici strop, nici siluetă, ci o făptură% De fapt, era un /ăiat% Bruno citise destule cărţi despre e0ploratori, pentru a şti că nimeni nu poate fi niciodată si"ur de ceea ce va "ăsi% De cele mai multe ori, e0ploratorii dădeau peste ceva interesant, care era pur şi simplu acolo, ocup+ndu-se de tre/urile proprii şi aştept+nd să fie descoperit ?ca >merica@% >ltă dată e0ploratorii descopereau ceva ce ar fi fost, pro/a/il, mai /ine să fie lăsat 'n pace ?ca un şoarece mort 'n spatele unui dulap@% Băiatul aparţinea primei cate"orii% Era doar acolo, ocup+ndu-se de tre/urile lui şi aştept+nd să fie descoperit% 1+nd vău că punctul devenise pată, care devenise strop, care devenise o siluetă, care devenise un /ăiat, Bruno 'ncetini pasul% Deşi 'i despărţea "ardul, ştia că nu poţi să fii niciodată suficient de "riuliu cu străinii şi 'ntotdeauna e /ine să te apropii de ei cu prudenţă% >şa că, merse mai departe şi, nu după mult timp, aunseră faţă 'n faţă% - Bună, salută Bruno% - Bună, răspunse /ăiatul%
>cesta era mai mic dec+t Bruno şi se aşease pe păm+nt cu o e0presie amăr+tă% Era 'm/răcat cu aceleaşi piamale 'n dun"i, cum purtau toţi oamenii de pe partea aceea a "ardului, şi pe cap avea o /onetă de p+nă tot 'n dun"i% Nu purta nici un fel de 'ncălţăminte sau şosete şi avea picioarele murdare% Pe /raţ se vedea o /anderolă cu o stea pe ea% #a 'nceput, c+nd Bruno se apropie de /ăiat, acesta şedea pe păm+nt cu picioarele 'ncrucişate, privind fi0 ţăr+na din faţa lui% După o clipă 'nsă, ridică oc*ii şi Bruno 'i vău faţa% Era o faţă de-a dreptul ciudată% Pielea era de culoare cenuşie, dar nu semăna cu nici un cenuşiu pe care fi văuse Bruno vreodată% >vea oc*i foarte mari de culoarea caramelelor cu cacao al/ul lor era foarte al/ şi c+nd /ăiatul se uită la el, tot ce putu să vadă Bruno fu o perec*e de oc*i enormi şi trişti% Bruno era si"ur că nu văuse niciodată 'n viaţa lui un /ăiat mai sla/ şi mai trist, aşa că *otăr' că ar fi mai /ine să-i vor/ească% - E0plore, 'l informă el% - Da242 ise /ăieţelul% - Da% 1am de două ore%
#a drept vor/ind, nu era c*iar adevărat% Bruno e0plora doar de puţin peste o oră, dar nu credea că ar fi un lucru prea rău dacă e0a"era puţin% Nu semăna cu o minciună pe care o spui pentru a părea mai aventuros dec+t 'n realitate% - &i ai descoperit ceva2 'ntre/ă /ăiatul% - oarte puţin% - >dică nimic2 - Ei /ine, te-am "ăsit pe tine, ise Bruno după o clipă% $e uită la /ăiat şi 'i trecu prin minte să-l 'ntre/e de ce e at+t de trist, dar eită, pentru că i se păru că putea să pară "rosolan% &tia că uneori, oamenii trişti nu voiau să fie 'ntre/aţi 'n le"ătură cu asta iar alteori ofereau ei sin"uri e0plicaţia şi c+teodată nici nu se mai opreau, vor/ind despre asta luni 'ntre"i, 'n caul de faţă, Bruno consideră că tre/uie să aştepte% Descoperise ceva 'n timpul e0plorării şi acum, pentru că 'n sf+rşit putea să vor/ească cu unul dintre oamenii din partea cealaltă a "ardului, i se părea o idee /ună să profite de ocaie% $e aşeă pe os, pe partea lui de "ard, şi 'şi 'ncrucişă picioarele 'ntocmai ca /ăieţelul acela, re"ret+nd că nu adusese cu el nişte ciocolată sau poate un pateu, pe care să le 'mpartă%
- #ocuiesc 'n casa de pe partea aceasta a "ardului, ise Bruno% - >devărat2 >m văut odată casa, de la distanţă, dar nu te-am văut şi pe tine% - 1amera mea e la primul eta, e0plică Bruno% De acolo pot să văd e0act peste "ard% >propo, mă numesc Bruno% - Eu sunt $*muel, ise /ăieţelul% Bruno se 'ncruntă, nesi"ur dacă a auit /ine% - 1um ai spus că te c*eamă2 'ntre/ă el% - $*muel, repetă /ăieţelul, ca şi cum ar fi fost lucrul cel mai normal din lume% Numele tău care ai spus că e2 - Bruno, răspunse el% - N-am auit niciodată un astfel de nume, ise $*muel% - Nici eu n-am auit numele tău, niciodată, ise Bruno% $*muel4 $e "+ndi puţin% $*muel, repetă el% 'mi place cum sună c+nd 'l pronunţ% $ună ca un şuierat de v+nt% - Bruno, ise $*muel d+nd din cap 'nc+ntat% Da, cred că şi mie 'mi place numele tău% $ună ca atunci c+nd cineva 'şi maseaă /raţele pentru a se 'ncăli% - N-am 'nt+lnit niciodată pe cineva cu numele $*muel, rosti Bruno%
- E0istă duini de $*mueli de partea aceasta a "ardului, comentă /ăieţelul% Pro/a/il sute% >ş vrea să am un nume numai al meu% - Eu n-am 'nt+lnit niciodată pe nimeni cu numele Bruno, su/linie acesta% 'n afară de mine, desi"ur% 1red că sunt sin"urul% - >tunci eşti norocos, ise $*muel% - Presupun că da% 1+ţi ani ai2 'ntre/ă apoi Bruno% $*muel se "+ndi şi 'şi privi de"etele, mişc+ndu-le 'n aer, de parcă 'ncerca să socotească% - >m nouă ani, răspunse el% Miua 'n care m-am născut a fost l aprilie lF% Oc*ii lui Bruno se făcură mari şi "ura lui sc*iţă un :;<4 - Nu-mi vine să cred, ise el% - De ce nu2 'ntre/ă $*muel% Bruno clătină repede din cap% - Nu 'nseamnă că nu te cred pe tine! Doar că sunt surprins, asta e tot% Deoarece şi iua 'n care m-am născut eu e tot l aprilie lF% Ne-am născut am+ndoi 'n aceeaşi i% $*muel cău pe "+nduri% - >şa că şi tu ai nouă ani, comentă el% - Da% Nu e ciudat2
- oarte ciudat, răspunse $*muel% Pentru că sunt duini de $*mueli de partea aceasta a "ardului, dar nu cred să fi 'nt+lnit vreodată pe cineva născut 'n aceeaşi i cu mine% - $untem ca nişte "emeni, comentă Bruno% - 1am aşa ceva, fu de acord $*muel% Deodată, Bruno se simţi foarte fericit% 'n minte 'i apărură ima"inile lui 9arl şi a lui Daniel şi a lui .artin, cei trei cei mai /uni prieteni ai lui pe viaţă şi 'şi aminti ce mult se distraseră 'mpreună la Berlin, 'nţele"+nd totodată c+t de sin"ur fusese la Out-it*% - >i mulţi prieteni2 'ntre/ă Bruno, aplec+ndu-şi puţin capul 'ntr-o parte, 'n timp ce aştepta răspunsul% - O, da, ise $*muel% Ei /ine, un fel de prieteni% Bruno se 'ncruntă% $perase ca $*muel să-i spună că nu are, ceea ce ar fi făcut să mai ai/ă ceva 'n comun% - Prieteni apropiaţi? mai 'ntre/ă el% - Hm, nu foarte apropiaţi, răspunse $*muel% Dar, de partea aceasta a "ardului, sunt o mulţime ca noi - /ăieţi cam de v+rsta noastră,
vreau să spun% &i ne certăm destul de des% 3ată de ce am venit aici% $ă fiu sin"ur% - E aşa nedrept, ise Bruno% Nu 'nţele" de ce tre/uie ca eu să fiu imo/iliat aici, de partea aceasta a "ardului, unde nu e0istă nimeni căruia să-i vor/esc şi cu care să mă oc, iar tu ai duini de prieteni, cu care pro/a/il că te oci ore 'ntre"i, 'n fiecare i% 5a tre/ui să vor/esc cu tata despre asta% - De unde vii2 'ntre/ă $*muel, 'n"ust+ndu-şi oc*ii şi privindu-l curios pe Bruno% - De la Berlin% - 8nde e asta2 Bruno desc*ise "ura să răspundă, dar descoperi că nu era prea si"ur% - 'n 7ermania, desi"ur% (u nu vii din 7ermania2 - Nu, eu sunt din Polonia, răspunse $*muel% Bruno se 'ncruntă% - >tunci de ce vor/eşti "ermana2 'ntre/ă el% - Pentru că ai spus :/ună< 'n "ermană% >şa că am răspuns tot 'n "ermană% (u poţi vor/i polonea2
- Nu, răspunse Bruno, r++nd nervos% Nu cunosc pe nimeni care să poată vor/i două lim/i% .ai ales dintre cei de v+rsta noastră% - .ama e profesoară la şcoala mea ea m-a 'nvăţat "ermana, e0plică $*muel% 5or/eşte şi francea% &i italiana% &i en"lea% E foarte deşteaptă% Eu nu vor/esc nici francea, nici italiana, 'ncă, dar mi-a spus că 'ntr-o i mă va 'nvăţa en"lea, deoarece s-ar putea să am nevoie să o cunosc% - Polonia, ise Bruno "+nditor, c+ntărind cuv+ntul% Nu e la fel de "roavă ca 7ermania, nu-i aşa2 $*muel se 'ncruntă% - De ce nu2 'ntre/ă el% - Ei /ine, pentru că 7ermania e cea mai mare ţară, răspunse Bruno, amintindu-şi ceva ce-l auise pe tatăl lui discut+nd de nenumărate ori cu /unicul% $untem superiori% $*muel se uită la el, dar nu spuse nimic, şi Bruno simţi o dorinţă apri"ă să sc*im/e su/iectul, deoarece spun+nd această fraă nu i se păruse ceva prea corect, iar ultimul lucru pe care-l dorea era ca $*muel să creadă că e lipsit de ama/ilitate%
- Oricum, unde e Polonia2 'ntre/ă el după c+teva clipe de tăcere% - Ei /ine, 'n Europa, răspunse $*muel% Bruno 'ncercă să-şi amintească ţările despre care 'nvăţase la ultimele ore de "eo"rafie cu Herr #ist% - >i auit vreodată de Danemarca2 'ntre/ă apoi% - Nu, răspunse $*muel% - 1red că Polonia e 'n Danemarca, ise Bruno, devenind din ce 'n ce mai confu, cu toate că 'ncerca să pară inteli"ent% Pentru că se află la depărtare de mulţi !ilometri, continuă el pentru mai multă si"uranţă% $*muel 'l privi o clipă, apoi desc*ise şi 'nc*ise "ura de două ori, ca şi cum 'şi studia cu "riă cuvintele% - Dar Polonia e aici, ise el 'n final% - Da2 se miră Bruno% - Da, aici e% 3ar Danemarca e mai departe, at+t de Polonia, c+t şi de 7ermania% Bruno se 'ncruntă% >uise de toate aceste locuri, dar 'ntotdeauna i se păruse "reu să le ordonee 'n minte% - Ei /ine, da, ise el% Dar totul e relativ, nu-i aşa2 Depărtarea, vreau să spun%
5oia să a/andonee su/iectul, deoarece 'ncepuse să creadă că "reşea 'n totalitate, lu+nd totodată *otăr+rea ca pe viitor să dea mai multă atenţie orelor de "eo"rafie% - N-am fost niciodată la Berlin, ise $*muel% - 3ar eu nu cred să fi fost vreodată 'n Polonia, 'nainte de a veni aici, ise Bruno, ceea ce era adevărat% >sta, dacă mtr-adevăr aici e Polonia% - $unt si"ur că e, răspunse liniştit $*muel% Deşi nu este partea ei cea mai frumoasă% -Nu2 - De unde vin eu e mult mai frumos% - Dar 'n mod si"ur nu aşa de frumos ca la Berlin, comentă Bruno% #a Berlin aveam o casă mare, cu cinci niveluri, dacă socoteşti pivniţa şi cămăruţa de la mansardă cu fereastră% &i e0istă străi dră"uţe şi ma"aine şi tara/e cu le"ume şi fructe şi o mulţime de cafenele% Dar dacă vei mer"e vreodată acolo, nu ţi-aş recomanda să *oinăreşti prin oraş s+m/ăta după-amiaă, deoarece pe străi sunt prea mulţi oameni şi eşti 'm/r+ncit de colo-colo% Dar a fost mult mai frumos, 'nainte de a se sc*im/a lucrurile4 - 1e vrei să spui2 'ntre/ă $*muel%
- Ei /ine, de o/icei la Berlin era linişte, e0plică Bruno, căruia nu-i plăcea să vor/ească despre felul cum se sc*im/aseră lucrurile% Puteam să citesc noaptea 'n pat% >cum 'nsă, deseori se st+rneşte un "omot mare şi 'nspăim+ntător şi tre/uie să stin"em luminile c+nd se lasă 'ntunericul% - De unde vin eu e mult mai frumos dec+t la Berlin, ise $*muel, care nu fusese niciodată la Berlin% (oată lumea e foarte prietenoasă şi e0istă o mulţime de oameni 'n familia noastră şi m+ncarea e mult mai /ună% - Ei /ine, va tre/ui să fim de acord că avem păreri diferite, ise Bruno, care nu voia să se certe cu noul lui prieten% - 'n re"ulă, ise $*muel% - 'ţi place să e0plorei2 'ntre/ă Bruno după o clipă% - Nu am e0plorat cu adevărat niciodată, admise $*muel% - 1+nd voi fi mare, intenţione să devin e0plorator, ise Bruno, d+nd repede din cap% Dar 'n această clipă nu pot face nimic altceva dec+t să citesc despre e0ploratori% 'nsă, cel puţin asta 'nseamnă că, atunci c+nd voi fi şi eu unul dintre ei, nu voi repeta "reşelile lor%
$*muel se 'ncruntă% - 1e fel de "reşeli au făcut2 'ntre/ă el% - O, nenumărate, e0plică Bruno% (rea/a cu e0plorarea este că tre/uie să ştii dacă lucrul pe care l-ai descoperit merita să fie descoperit% 8nele lucruri stau doar acolo ocup+ndu-se de tre/urile proprii şi aştept+nd să fie descoperite% 1a >merica% >lte lucruri, pro/a/il e mai /ine să fie lăsate 'n pace% 1a un şoarece mort 'n spatele unui dulap% - 1red că aparţin primei cate"orii, ise $*muel% - Da, replică Bruno% >şa cred şi eu% Pot să te 'ntre/ ceva2 adău"ă el după o clipă% - Da, răspunse $*muel% Bruno se "+ndi profund% 5oia să formulee corect 'ntre/area% - De ce sunt at+t de mulţi oameni de partea aceea a "ardului2 &i ce faceţi voi acolo2
CAPITOLUL UN%PRE0ECE 2ur3 1u c+teva luni 'n urmă, e0act după ce tata primise noua uniformă, ceea ce 'nsemna că toată lumea tre/uia să-i spună :1omandante<, şi c*iar 'nainte ca Bruno să vină acasă şi să o "ăsească pe .aria 'mpac*et+ndu-i lucrurile, tata se 'ntorsese acasă 'ntr-o seară 'ntr-o stare de mare surescitare, lucru teri/il de neo/işnuit pentru el, şi se 'ndreptă spre camera de i unde mama, Bruno şi 7retel citeau% - Joi seara4 anunţă el% Dacă avem alte planuri pentru oi seara, tre/uie să le contramandăm% - Poţi să-ţi sc*im/i tu planurile dacă vrei, ise mama, dar eu am aranat să mer" la teatru cu%%% - ur6 doreşte să discute ceva cu mine, ise tata, căruia 'i era permis să o 'ntrerupă pe mama, c*iar dacă nimănui altcuiva nu-i era% >m primit un telefon 'n după-amiaa aceasta% $-a invitat la noi la cină şi sin"ura i 'n care poate să vină e oi seara%
Oc*ii mamei se făcură mari şi "ura ei sc*iţă un :;4<% Bruno se uită la ea şi se 'ntre/ă dacă aşa arăta şi el c+nd era surprins de ceva% - Doar nu vor/eşti serios, ise mama, devenind puţin mai palidă% 5ine aici2 #a noi 'n casă2 (ata dădu din cap% - #a ora şapte seara, su/linie el% >şa că ar tre/ui să ne "+ndim la ceva special pentru cină% - O, Doamne, ise mama, cu oc*i mişc+ndu-se repede 'n ur, 'ncep+nd dea să se "+ndească la toate tre/urile care tre/uiau reolvate% - 1ine e ur62 'ntre/ă Bruno% - Pronunţi "reşit, ise tata rostind corect% - ur6, ise din nou Bruno 'ncerc+nd să pronunţe corect, dar nereuşind% - Nu, ise tata%%% Ooo, nu conteaă4 - Ei /ine, dar cine e el2 'ntre/ă din nou Bruno% (ata 'l privi fi0, uimit% - &tii perfect de /ine cine e ur6, ise el% - Nu-i adevărat, 'l contraise Bruno% - El conduce ţara, idiotule, interveni 7retel, devăluind astfel ceea ce tind să facă surorile ?lucruri de felul acesta făceau din ea
un 1a at+t de fără $peranţă@% Nu citeşti niciodată iarele2 - Nu-l face pe fratele tău idiot, te ro", ise mama% - >tunci, aş putea să spun că e prost2 - .ai /ine n-ai face-o% 7retel renunţă deamă"ită, dar scoase lim/a la Bruno% - 5ine sin"ur2 se interesă mama% - >m uitat să 'ntre/, ise tata% Dar presupun că o va aduce şi pe ea cu el% - O, Doamne, rosti mama din nou, ridic+ndu-se şi anali+nd 'n minte nenumăratele tre/uri ce tre/uiau puse la punct p+nă oi, ceea ce 'nsemna peste două ile% 1asa tre/uia dereticată de sus p+nă os, "eamurile spălate, masa din sufra"erie /ăiţuită şi lăcuită, m+ncarea comandată, uniformele menaerei şi ale maordomului spălate şi călcate, iar faianţa şi pa*arele lustruite p+nă c+nd străluceau% 1u toate acestea, 'n ciuda faptului că lista părea că se lun"eşte din ce 'n ce mai mult, mama reuşi să termine toată trea/a la timp, deşi comentase 'ntruna că seara ar putea fi un
succes şi mai mare, dacă unii oameni ar auta puţin mai mult pe l+n"ă casă% 1u o oră 'nainte ca ur6 să sosească, 7retel şi Bruno fură c*emaţi os şi primiră rara invitaţie de a intra 'n /iroul tatălui lor% 7retel era 'm/răcată cu o roc*ie al/ă şi şosete trei sferturi, iar părul * fusese ondulat 'n ulufi% Bruno 'm/răcase un şort cafe- niu-'nc*is, o cămaşă foarte al/ă şi o cravată tot cafeniu-'nc*is% Pentru această ocaie, purta o perec*e de pantofi noi şi era foarte m+ndru de ei, cu toate că-i erau puţin cam mici şi-l str+n"eau, făc+ndu-l să mear"ă "reu% (oate aceste pre"ătiri şi 'm/răcămintea frumoasă păreau totuşi puţin cam e0trava"ante, deoarece Bruno şi 7retel nu erau invitaţi la cină m+ncaseră cu o oră mai devreme% - Ei copii, ise tata, st+nd la /irou şi uit+ndu-se la fiul şi la fiica lui% &tiţi că vă aşteaptă o seară foarte specială, nu-i aşa2 Ei dădură din cap% &i că este foarte important pentru cariera mea ca această cină să se desfăşoare perfect% Dădură din nou din cap% >tunci tre/uie să sta/ilim un număr de re"uli fundamentale, 'ncă 'nainte de a 'ncepe% (ata credea cu tărie 'n re"ulile fundamentale% De
c+te ori apărea 'n casă o ocaie specială sau importantă, se sta/ileau şi mai multe re"uli% Numărul unu, reluă tata% 1+nd ur6 soseşte, veţi sta liniştiţi 'n *ol şi "ata să-l salutaţi% Nu vor/iţi, p+nă nu vă vor/eşte el, şi atunci răspundeţi cu "las clar, pronunţ+nd fiecare cuv+nt corect% $-a 'nţeles2 - Da, tată, mormăi Bruno% - Este e0act felul de a vor/i care nu e de dorit, ise tata referindu-se la mormăit% Desc*ide "ura şi vor/eşte ca un adult% 8ltimul lucru de care avem nevoie este ca unul dintre voi să se comporte ca un copil% Dacă ur6 vă i"noră, nu spuneţi nimic, priviţi drept 'nainte şi arătaţi-i respectul şi curtoaia pe care un conducător aşa de mare o merită% - Desi"ur, tată, ise 7retel cu voce foarte clară% - &i, c+nd mama şi cu mine vom sta la masă cu ur6, voi am+ndoi să răm+neţi foarte cuminţi 'n camerele voastre% Nu e permis nici aler"atul prin casă, nici alunecatul pe /alustradă - şi aici se uită 'n mod e0pres la Bruno - şi nu aveţi voie să ne 'ntrerupeţi% $-a 'nţeles2 Nu vreau ca vreunul dintre voi să provoace *aos% Bruno şi 7retel dădură din cap
şi tata se ridică, pentru a da de 'nţeles că 'ntrunirea luase sf+rşit% >şa că, re"ulile fundamentale au fost sta/ilite, adău"ă el% (rei sferturi de oră mai t+riu, soneria de la intrare sună şi casa fu cuprinsă de emoţie% Bruno şi 7retel 'şi luară locurile unul l+n"ă altul la piciorul scării şi mama aştepta alături de ei fr+n"+ndu-şi nervoasă m+inile% (ata le aruncă o privire rapidă şi dădu din cap, 'nc+ntat de ceea ce vedea, apoi desc*ise uşa% >fară se aflau două persoaneA un /ăr/at destul de scund şi o femeie 'naltă% (ata 'i salută şi 'i invită 'năuntru, unde .aria, cu capul mai plecat ca oric+nd, le luă pardesiele% >poi se făcură recomandările% 5or/iră 'nt+i cu mama, ceea ce 'i oferi lui Bruno ocaia să-i studiee pe oaspeţi şi să *otărască, el sin"ur, dacă meritau toată *ara/a/ura ce se st+rnise din caua lor% :ur6 e cu mult mai scund dec+t tata şi nu la fel de puternic, 'şi ise Bruno% >vea părul 'nc*is la culoare tuns scurt şi o mustaţă mică, aşa de micuţă că Bruno se 'ntre/ă de ce 'şi mai /ătuse capul cu ea sau dacă nu cumva pur şi simplu uitase acolo o /ucăţică c+nd se /ăr/ierise% Dar femeia care stătea l+n"ă el era
cea mai frumoasă femeie pe care o văuse Bruno 'n viaţa lui% >vea părul /lond şi /ue foarte roşii şi, 'n timp ce ur6 vor/ea cu mama, ea se 'ntoarse şi-l privi pe Bruno +m/ind, ceea ce-l făcu să roşească stin"*erit% - 3ar aceştia sunt copiii mei, ur6, ise tata, iar 7retel şi Bruno făcură un pas 'nainte% 7retel şi Bruno, adău"ă el% - 1are e care2 'ntre/ă ur6, ceea ce făcu pe toată lumea să i/ucnească 'n r+s, cu e0cepţia lui Bruno, care reflectă că era perfect evident care era care şi că ăsta nu era deloc un motiv de amuament% ur6 'ntinse m+na şi le str+nse pe ale lor, iar 7retel făcu o reverenţă 'n"riită şi 'ndelun" e0ersată% Bruno fusese 'nc+ntat c+nd la repetiţii nu-i reuşise, fiind "ata să cadă% - 1e copii 'nc+ntători, ise frumoasa femeie /londă% &i c+ţi ani au, dacă pot să 'ntre/2 - Eu am doispreece, dar el are doar nouă, ise 7retel privindu-şi fratele cu dispreţ% Pot să vor/esc franţueşte, adău"ă ea, ceea ce la drept vor/ind nu era adevărat 'nvăţase la şcoală doar c+teva frae% - Da2 Dar de ce ai avut nevoie de asta2 'ntre/ă ur6 şi acum nimeni nu mai r+se 'n
sc*im/, se plim/ară stin"*eriţi de pe un picior pe altul, iar 7retel 'l privi fi0, nesi"ură dacă dorea să i se răspundă sau nu% (otuşi, pro/lema fu reolvată repede, c+nd ur6, care era cel mai "rosolan oaspete pe care 'l văuse Bruno vreodată, se 'ntoarse şi se 'ndreptă spre sufra"erie, aşe+ndu-se imediat 'n capul mesei - pe locul tatălui4 - fără nici o altă vor/ă% 8şor tul/uraţi, mama şi tata 'l urmară 'năuntru şi mama 'i dădu instrucţiuni lui #ars să 'ncălească supa% - &i eu pot vor/i francea, ise frumoasa femeie /londă, aplec+ndu-se şi +m/ind celor doi copii% Nu părea să-i fie la fel de frică de ur6, cum le era mamei şi tatei% rancea e o lim/ă frumoasă şi tu eşti foarte deşteaptă dacă ai 'nvăţat-o% - Eva, stri"ă ur6 din sufra"erie, pocnind din de"ete, ca şi cum ar fi c*emat un căţeluş% emeia 'şi dădu oc*ii peste cap şi 'şi 'ndreptă uşor spatele 'ntorc+ndu-se% - 'mi plac pantofii tăi, Bruno, dar arată puţin cam str+mţi pentru tine, adău"ă ea cu un +m/et% Dacă e aşa, tre/uie să-i spui mamei, 'nainte de a-ţi provoca vreo rană% - $unt puţin cam mici, admise Bruno%
- 'n mod normal, eu nu port părul cu ulufi, ise 7retel, "eloasă pe atenţia ce i se acorda fratelui ei% - De ce nu2 'ntre/ă femeia% E aşa de frumos4 - Eva4 răcni ur6 pentru a doua oară, şi de data aceasta ea 'ncepu să se depărtee de ei% - > fost plăcut să vă cunosc pe am+ndoi, ise ea 'nainte de a intra 'n sufra"erie şi a se aşea la st+n"a lui ur6% 7retel se 'ndreptă spre scări, dar Bruno rămase locului 'mpietrit, privind-o pe femeia /londă, p+nă c+nd ea 'i surprinse privirea şi 'i făcu semn cu m+na, e0act 'n momentul 'n care tata 'nc*idea uşile făc+ndu-i semn din cap - de unde Bruno 'nţelese că era timpul să plece 'n camera lui, să stea cuminte, să nu facă nici un "omot şi 'n mod cate"oric să nu se dea pe /alustradă% ur6 şi Eva rămaseră mai /ine de două ore şi la plecare nici 7retel, nici Bruno nu fură invitaţi să le spună la revedere% Bruno 'i privi plec+nd de la fereastra dormitorului său şi o/servă că, atunci c+nd se 'ndreptau spre maşină, care 'l impresionase mult vă+nd că are şofer, ur6 nu-i desc*ise 'nsoţitoarei lui portiera 'n loc de asta, se urcă şi 'ncepu să
citească un iar, 'n timp ce ea 'i spunea 'ncă o dată la revedere mamei şi-i mulţumea pentru cina plăcută% - 1e om ori/il, "+ndi Bruno% .ai t+riu, 'n aceeaşi noapte, Bruno aui fra"mente dintr-o discuţie purtată de mama cu tata% 8nele frae pătrunseră prin "aura c*eii şi pe su/ uşa /iroului tatălui, apoi 'n sus pe scări, pe palier şi pe su/ uşa dormitorului lui Bruno% 5ocile erau neo/işnuit de puternice, astfel că Bruno putu să distin"ă c+teva fra"menteA - %%% să părăsim Berlinul4 &i pentru un astfel de loc%%% spunea mama% -%%% n-avem de ales, cel puţin dacă vrem să continuăm%%% icea tata% - %%% ca şi cum ar fi cel mai natural lucru din lume, deşi nu este, piu şi simplu nu%%% spunea mama% -%%% ce s-ar 'nt+mpla dacă aş fi arestat şi tratat ca un%%% icea tata% -%%% să-i cresc 'ntr-un loc ca%%% spunea mama% - %%% şi aici am pus punct% Nu vreau să mai aud nici un cuv+nt despre acest su/iect%%% icea tata%
>cesta a fost p sămite sf+rşitul c nversaţiei, deoarece mama p răsi /iroul tatălui iar Bruno adormi% >şa că, două i e mai t+riu, veni d acasă de la şcoală, o "ăsi pe .aria 'n dor itorul lui, scoţ+ndu-i din şifonier toate l crurile şi 'mpac*et+ndu-le n patru cufere ma i de lemn, c*iar şi pe cele osite, care u ap rţineau 'n e0clusivitate şi nu erau trea/a nimănui altcuiva% &i aşa a ' ceput 'ntrea"a po este%
CAPITOLUL DOI%PRE0ECE %4*ue$ se 56nde+(e s" dea un r"suns $a )n(re/ .area $u! Bruno - (ot ce ştiu eu, 'ncepu $*muel, e că 'nainte de a veni aici locuiam cu mama, tata şi fratele meu Josef 'ntr-un apartament mic deasupra atelierului unde papa făcea ceasuri% 'n fiecare dimineaţă la ora şapte luam cu toţii micul deun şi, 'n timp ce noi eram la şcoală, papa repara ceasurile pe care le aduceau oamenii, dar făcea şi unele noi% >m avut un ceas frumos pe care mi l-a dat el, dar nu-l mai am% >vea capac de aur şi 'l 'ntorceam 'n fiecare seară, 'nainte de a mer"e la culcare% 'ntotdeauna mi-a arătat ora e0actă% - 1e s-a 'nt+mplat cu el2 'ntre/ă Bruno% - .i l-au luat, răspunse $*muel% - 1ine2 - $oldaţii, desi"ur, răspunse $*muel, de parcă ar fi fost cel mai evident lucru din lume% &i apoi, continuă el, 'ntr-o i lucrurile au 'nceput să se sc*im/e% >m venit acasă de la şcoală şi mama ne făcea /anderole dintr-o
p+nă specială, cu o stea pe ea% 1a asta4 1u de"etul desenă 'n praful de l+n"ă el% -%%% &i ne-a spus că, de fiecare dată c+nd plecăm de acasă, tre/uie să ne punem una din aceste /anderole% - &i tatăl meu poartă una, afirmă Bruno% Pe uniformă% E foarte frumoasă% E de un roşu aprins şi cu un desen ne"ru cu al/ pe ea% (ot cu de"etul, sc*iţă şi el un desen 'n praful de l+n"ă "ard% - Da, dar sunt deose/ite, nu-i aşa2 comentă $*muel% - Nimeni nu mi-a dat niciodată şi mie o /rasardă, ise Bruno% - 3ar eu n-am cerut niciodată să port una, afirmă $*muel% - (ot aia e, ise Bruno% 1red că mi-ar plăcea una% Nu ştiu pe care aş prefera-o totuşi, a ta sau a tatălui meu% $*muel clătină din cap şi continuă povestirea% Nu se "+ndise prea des la aceste tre/uri, deoarece amintirea vieţii lui petrecute deasupra ceasornicăriei 'l 'ntrista foarte mult% - >m purtat /rasardele c+teva luni, ise el% >poi lucrurile s-au sc*im/at din nou% 'ntr-o i
am venit acasă şi mama mi-a spus că nu mai putem să locuim 'n casa noastră%%% - >sta mi s-a 'nt+mplat şi mie4 stri"ă Bruno, 'nc+ntat că nu era sin"urul /ăiat care fusese nevoit să se mute% 5ei tu, ur6 a venit la cină, şi turnătorul lucru pe care-l ştiu este că ne-am mutat aici% &i urăsc locul acesta, adău"ă el cu voce puternică% > venit şi la voi acasă şi a făcut acelaşi lucru2 - Nu, dar c+nd ni s-a spus că nu mai putem locui 'n casa noastră a tre/uit să ne mutăm 'n altă parte a 1racoviei, unde soldaţii au ridicat un id 'nalt şi mama, tata, fratele meu şi cu mine a tre/uit să locuim 'ntr-o sin"ură cameră% - (oţi2 'ntre/ă Bruno% 'ntr-o sin"ură cameră2 - &i nu doar noi, răspunse $*muel% .ai era o familie, 'n care mama şi tata se certau tot timpul unul cu altul şi unul dintre /ăieţii lor mai mare ca mine mă /ătea, c*iar şi atunci c+nd nu făcusem nimic% - Nu se poate să fi locuit toţi 'ntr-o sin"ură cameră, ise Bruno, scutur+nd din cap% N-are nici un sens% - (oţi, su/linie $*muel d+nd şi el din cap% 'n total unspreece%
Bruno desc*ise "ura pentru a-l contraice iar - nu credea că 'ntr-o sin"ură cameră ar putea locui unspreece persoane - dar se ră"+ndi% - >m locuit acolo c+teva luni, continuă $*muel, toţi 'n aceeaşi cameră% E0ista acolo o fereastră mică, dar nu-mi plăcea să mă uit afară, pentru că nu vedeam dec+t idul şi uram acest id, deoarece adevărata noastră casă era dincolo de el% &i această parte a oraşului era partea cea mai ur+tă, pentru că era tot timpul "omot şi era imposi/il să dormi% &i l-am ur+t şi pe #u!a, /ăiatul care continua să mă /ată, c*iar c+nd nu făcusem nimic rău% - 8neori, şi pe mine mă /ate 7retel, ise Bruno% Ea e sora mea, adău"ă el% &i e un 1a fără $peranţă% Dar 'n cin+nd voi creşte mai mare şi mai puternic dec+t ea şi atunci să se ferească% - >poi 'ntr-o i au venit soldaţii cu nişte camioane mari, continuă $*muel, care nu părea deloc interesat de 7retel% &i tuturor ni s-a spus să ne părăsim casele% O mulţime de oameni n-au vrut şi s-au ascuns, peste tot pe unde au "ăsit un loc, dar p+nă la urmă cred că i-au prins pe toţi% &i camioanele ne-au dus la
un tren şi trenul%%% Eită o clipă şi 'şi muşcă /uele% #ui Bruno i se păru că era "ata să pl+n"ă şi nu putea să 'nţelea"ă de ce% (renul a fost ori/il, adău"ă $*muel% 'n va"oane erau prea mulţi ca noi% &i nu aveam aer să respirăm% &i mirosea 'n"roitor% - >sta pentru că v-aţi 'n"*esuit toţi 'ntr-un sin"ur tren, ise Bruno, amintindu-şi cele două "arnituri pe care le văuse 'n "ară, c+nd au plecat din Berlin% 1+nd am venit 'ncoace, continuă el, mai era un tren de partea cealaltă a peronului, dar părea că nu-l vede nimeni% >cela a fost cel pe care l-am luat noi% >r fi tre/uit să vă urcaţi şi voi 'n el% - Nu cred că ni s-ar fi dat voie, ise $*muel, clătin+nd din cap% Nu am putut co/or' din va"onul nostru% - 8şile se află la capete, e0plică Bruno% - Nu e0istau uşi, ise $*muel% - $i"ur că e0istau, ise Bruno cu un suspin% $e află la capete, repetă el% 3mediat după ce treci de /ufet - Nu e0ista nici o uşă, insistă $*muel% Dacă ar fi e0istat, am fi co/or+t toţi% Bruno /om/ăni ceva 'n surdină de "enul :$i"ur că e0istau<, dar cu voce tare nu mai spuse nimic, aşa că $*muel
nici nu aui nimic% 1+nd trenul s-a oprit 'n sf+rşit, reluă el, ne aflam 'ntr-un loc e0trem de fri"uros şi a tre/uit să co/or+m toţi% - Pe noi ne-a aşteptat o maşină, ise Bruno, de data aceasta cu voce tare% - .ama a fost luată de l+n"ă noi, iar papa, Josef şi cu mine am fost /ă"aţi 'n /arăcile de colo şi de atunci acolo locuim% $*muel arătase foarte trist 'n timp ce-i spunea această poveste şi Bruno nu ştia de ce lui nu i se părea un lucru at+t de teri/il, mai ales că ceva asemănător i se 'nt+mplase şi lui% - $unt mulţi /ăieţi acolo2 'ntre/ă Bruno% - $ute, răspunse $*muel% Oc*ii lui Bruno se desc*iseră mari% - $ute2 'ntre/ă uluit% >sta nu e drept% De partea aceasta a "ardului nu este nimeni cu care să te oci% Nici măcar o persoană% - Noi nu ne ucăm, ise $*muel% - Nu vă ucaţi2 De ce2 - De-a ce să ne ucăm2 'ntre/ă el cu o fi"ură confuă% - Ei /ine, nu ştiu, răspunse Bruno% (ot felul de ocuri% ot/al, de e0emplu% $au e0plorări% 1um s-ar putea desfăşura o e0plorare acolo2 >r fi ceva reuşit2
$*muel clătină din cap şi nu răspunse% Privi apoi spre /arăci, 'ntorc+ndu-i spatele lui Bruno% N-ar fi vrut să pună 'ntre/area, dar durerea din stomac fl sili% - N-ai nimic de m+ncare la tine, nu-i aşa2 'ntre/ă el% - .i-e teamă că nu, ise Bruno% >m vrut să iau nişte ciocolată, dar am uitat% - 1iocolată, ise $*muel foarte 'ncet, cu lim/a v+r+tă 'ntre dinţi% >m m+ncat ciocolată doar o sin"ură dată% - Numai o dată2 .ie 'mi place ciocolata% Nu măn+nc niciodată destulă, pentru că mama spune că-mi stric dinţii% - Nu ai nici puţină p+ine, nu-i aşa2 Bruno dădu din cap% - >/solut deloc, răspunse el% 1ina nu se serveşte p+nă la şase şi umătate% #a ce oră luaţi voi cina2 $*muel ridică din umeri şi se sculă 'n picioare% - 1red că ar fi mai /ine să mă 'ntorc, ise el% - Poate că 'ntr-o seară ai putea să vii să iei cina cu noi, ise Bruno, deşi nu ştia si"ur dacă era o idee prea /ună%
- Poate, răspunse $*muel, nepăr+nd deloc convins% - $au aş putea să vin eu la tine, su"eră Bruno% Poate că aş putea să vin să mă 'nt+lnesc cu prietenii tăi, adău"ă plin de speranţă% >r fi dorit să-i su"eree $*muel asta, dar nu dădea semne că s-ar fi "+ndit la aşa ceva% - Dar te afli de partea cealaltă a "ardului, comentă $*muel% - Pot să mă t+răsc pe dedesu/t, ise Bruno, lăs+ndu-se 'n os şi ridic+nd "ardul de s+rmă de la păm+nt% 'n miloc, 'ntre st+lpii de tele"raf din lemn, s+rma se ridica destul de mult ca un /ăiat at+t de mic ca Bruno să poată cu uşurinţă să se strecoare% $*muel 'l privi 'n timp ce făcea asta şi se retrase nervos% - (re/uie să mă 'ntorc, repetă el% - >tunci 'n altă după-amiaă, ise Bruno% - Nu cred că voi mai veni% Dacă mă prind, are să fie de rău% $e 'ntoarse şi plecă, iar Bruno remarcă din nou c+t de mic şi de sla/ era noul lui prieten% Nu spuse totuşi nimic, deoarece ştia /ine ce neplăcut putea să fie c+nd erai criticat pentru ceva at+t de important ca 'nălţimea, şi ultimul
lucru pe care voia să-l facă era să fie lipsit de ama/ilitate faţă de $*muel% - .ă 'ntorc iar m+ine, stri"ă Bruno spre /ăiatul care se 'ndepărta, dar $*muel nu mai răspunse de fapt, o luase la fu"ă 'napoi spre la"ăr, lăs+ndu-l pe Bruno sin"ur% >cesta *otăr' că făcuse suficientă e0plorare pentru o sin"ură i şi se 'ndreptă spre casă, emoţionat de ceea ce i se 'nt+mplase şi nedorind nimic altceva dec+t să-i spună totul mamei, tatălui şi lui 7retel - care va fi at+t de "eloasă, 'nc+t s-ar putea pur şi simplu să facă e0ploie - şi .ăriei, şi /ucătarului, şi lui #ars, despre aventura lui din după-amiaa aceasta şi despre noul lui prieten cu nume nostim şi că se născuseră 'n aceeaşi i, dar, cu c+t se apropia mai mult de casă, cu at+t mai mult 'şi dădea seama că s-ar putea să nu fie o idee prea /ună% #a urma urmei, raţionă el, s-ar putea ca ei să nu dorească să mă 'mprietenesc cu $*muel şi, 'n acest ca, ar putea să mă oprească să mai vin vreodată aici% 1+nd intră pe uşa din faţă şi simţi mirosul cărnii de vită ce se fri"ea 'n cuptor, pentru cină, luase dea *otăr+rea că pentru moment era mai /ine ca 'ntrea"a istorie să fie ţinută doar pentru el şi să nu scoată nici o
vor/ă% 5a fi numai secretul lui% Ei /ine, al lui şi al lui $*muel4 Bruno era de părere că, atunci c+nd e vor/a de părinţi şi 'n special de surori, ceea ce nu ştiau nu avea cum să-i supere%
CAPITOLUL TREI%PRE0ECE %(!c$a cu '!n Pe măsură ce săptăm+nile treceau, lui Bruno 'i deveni din ce 'n ce mai clar că nu se va 'ntoarce acasă la Berlin 'ntr-un viitor previi/il şi că ar tre/ui să uite de alunecatul pe /alustradă 'n conforta/ilul lor cămin sau de "+ndul că-i va revedea 'n cur+nd pe 9arl, sau pe Daniel, sau pe .artin% >şa 'nc+t, cu fiecare i care trecea, se o/işnuia din ce 'n ce mai mult cu şederea la Out-it* şi 'ncetă să se mai simtă at+t de nefericit cu noua lui viaţă% #a urma urmei, nu era ca şi cum n-ar fi avut pe nimeni cu care să vor/ească% 'n fiecare după-a- miaă, c+nd se terminau orele de studiu, Bruno pornea 'n lun"a lui plim/are pe l+n"ă "ard şi se aşea pe os discut+nd cu noul lui prieten $*muel, p+nă venea vremea să se 'ntoarcă acasă, şi asta 'ncepuse să atenuee neplăcerea de a nu fi la Berlin% 'ntr-o după-amiaă, 'n timp ce lua din fri"iderul din /ucătărie p+ine şi /r+nă, cu care să-şi umple /uunarele şi să le ia cu el, intră .aria şi, c+nd 'l vău ce face, se opri /rusc%
- Bună, rosti Bruno 'ncerc+nd să pară c+t mai natural posi/il% .-ai speriat% Nu te-am auit venind% - Doar nu măn+nci din nou, nu-i aşa2 'ntre/ă .aria cu un +m/et% >i m+ncat /ine la pr+n% (ot 'ţi mai e foame2 - Puţin, răspunse Bruno% .ă duc la plim/are şi m-am "+ndit că s-ar putea să flăm+nesc pe drum% .aria ridică din umeri şi se 'ndreptă spre plită, pentru a pune o cratiţă cu apă la fiert% Pe /latul de /ucătărie se aflau o "rămadă de cartofi şi de morcovi, "ata pentru a fi curăţaţi c+nd va sosi Pavel, mai t+riu după-amiaă% Bruno era pe punctul de a pleca, dar vău le"umele şi 'i veni 'n minte o 'ntre/are ce 'l c*inuia de c+tva timp% .ai 'nainte, nu i-ar fi trecut prin minte pe cine să 'ntre/e, dar acum părea că e at+t momentul, c+t şi persoana potrivită% - .aria, ise el, pot să-ţi pun o 'ntre/are2 .enaera se 'ntoarse şi se uită la el surprinsă% - Desi"ur, conaşule Bruno, acceptă ea% - &i dacă 'ţi pun 'ntre/area, 'mi promiţi că nu vei spune nimănui că te-am 'ntre/at2
.aria 'şi 'n"ustă suspicioasă oc*ii, dar dădu din cap% - E 'n re"ulă% 1e vrei să ştii2 - E vor/a de Pavel, 'ncepu Bruno% 'l ştii, nu-i aşa2 Omul care vine şi curăţă aravat, apoi aşteaptă l+n"ă noi c+nd stăm la masă% - O, da, răspunse .aria cu un +m/et% Părea uşurată că 'ntre/area nu se referea la ceva mai serios% 'l cunosc pe Pavel% >m stat de vor/ă de multe ori% De ce te intereseaă2 - Ei /ine, răspunse Bruno, ale"+ndu-şi cu "riă cuvintele, pentru a nu spune ceva ce nu tre/uia% 'ţi aminteşti c+nd, imediat după sosirea aici, m-am dat 'n lea"ănul din stearul cel mare şi am căut şi mi-am ulit "enunc*iul2 - Da, răspunse .aria% Doar nu te-ai rănit iar, nu-i aşa2 - Nu, nu despre asta e vor/a, su/linie Bruno% Dar c+nd m-am rănit, Pavel a fost sin"urul adult din preamă, şi el m-a adus aici şi m-a curăţat şi mi-a spălat "enunc*iul şi mi l-a uns cu ceva verde care m-a usturat, dar presupun că mi-a făcut /ine% >poi m-a /andaat% - >sta tre/uie să facă oricine, dacă cineva e rănit, afirmă .aria%
- &tiu% Doar că el mi-a spus după aceea că de fapt nu e c*elner% i"ura .ăriei deveni puţin mai 'ncordată, dar nu spuse nimic pentru moment% 'n loc de asta, privi 'n altă parte şi-şi umei /uele 'nainte de a da din cap% - >*a, rosti ea% &i ce a spus că e de fapt2 - > spus că e doctor, răspunse Bruno% 1eea ce nu pare deloc 'n re"ulă% Nu e doctor, nu-i aşa2 - Nu, răspunse .aria, scutur+nd din cap% Nu, nu e doctor% E c*elner% - >m ştiut eu4 comentă Bruno, simţindu-se foarte 'nc+ntat de el 'nsuşi% >tunci, de ce m-a minţit2 N-avea nici un rost% - Pavel nu mai e doctor, Bruno, interveni repede .aria% Dar a fost% 'n altă viaţă% 'nainte de a veni aici% Bruno se 'ncruntă, reflect+nd profund% - Nu 'nţele", adău"ă după aceea% - Puţini dintre noi 'nţele", răspunse .aria% - Dar dacă a fost doctor, de ce nu mai e şi acum2 .aria oftă şi privi afară pe fereastră, pentru a se
asi"ura că nu vine nimeni, apoi făcu un semn spre scaune şi at+t ea, c+t şi Bruno se aşeară% - Dacă 'ţi voi spune ce mi-a povestit Pavel despre viaţa lui, 'ncepu ea, nu tre/uie să spui nimănui, 'nţele"i2 (oţi am da de necauri teri/ile% - N-am să spun nimănui, o asi"ură Bruno, căruia 'i plăcea să asculte secrete şi aproape niciodată nu le divul"a, cu e0cepţia desi"ur a situaţiei c+nd era a/solut necesar şi nu se putea altfel% - 'n re"ulă, ise .aria% >sta e ce ştiu eu% Bruno sosi t+riu la locul de l+n"ă "ard, unde 'l 'nt+lnea ilnic pe $*muel, şi ca de o/icei noul lui prieten stătea dea aşeat pe păm+nt cu picioarele 'ncrucişate su/ el, aştept+ndu-l% - 3artă-m+ că am 'nt+riat, se scuă el, 'ntin+n- du-i p+inea şi /r+na prin reţeaua de s+rmă - /ucăţile pe care nu le m+ncase dea pe drum, c+nd i se făcuse puţin foame% >m stat de vor/ă cu .aria% - 1ine e .aria2 'ntre/ă $*muel fără să ridice oc*ii, 'n timp ce 'nfuleca flăm+nd%
- E menaera noastră, e0plică Bruno% E foarte dră"uţă, deşi tata spune că e prea /ine plătită% .i-a povestit despre omul acela, Pavel, care curăţă le"ume şi aşteaptă l+n"ă masă% 1red că locuieşte de partea ta a "ardului% $*muel ridică oc*ii pentru o clipă şi se opri din m+ncat% - De partea mea2 'ntre/ă el% - Da% 'l cunoşti2 E foarte /ătr+n şi are o iletcă al/ă, pe care o 'm/racă c+nd ne serveşte cina% Pro/a/il că l-ai văut% - Nu, răspunse $*muel d+nd din cap% Nu-l cunosc% - Dar tre/uie, rosti Bruno iritat, ca şi cum $*muel devenise intenţionat at+t de dificil% Nu e la fel de 'nalt ca unii dintre adulţi, are părul cenuşiu şi e puţin cam "+r/ov% - Eu nu cred că-ţi dai seama c+ţi oameni trăiesc 'n partea asta a "ardului, comentă $*muel% $untem cu miile% - Dar acesta e unul al cărui nume e Pavel, insistă Bruno% 1+nd am căut din lea"ăn, mi-a curăţat rana, astfel 'nc+t nu s-a infectat, şi mi-a /andaat piciorul% Oricum, motivul pentru care am vrut să-ţi vor/esc despre el este că şi el e din Polonia% 1a şi tine%
- 1ea mai mare parte dintre cei de aici sunt din Polonia, afirmă $*muel% Deşi mai sunt şi din alte părţi, cum ar fi 1e*oslovacia şi%%% - Da, dar pe acesta am creut că s-ar putea s+-l cunoşti% Oricum, a fost doctor c+nd era 'n oraşul lui natal, 'nainte de a veni aici% >cum 'nsă nu i se permite să mai fie doctor şi, dacă tata ar fi ştiut că mi-a tratat "enunc*iul c+nd m-am rănit, ar fi apărut o "roaă de neplăceri% - oarte normal4 $oldaţilor nu le place ca oamenilor să le fie /ine, comentă $*muel, 'n"*iţind şi ultima /ucată de p+ine% De o/icei acţioneaă 'n sens invers% Bruno dădu din cap, cu toate că nu ştia e0act ce voia $*muel să spună, şi se uită la cer% După c+teva clipe 'l privi printre s+rme şi puse o altă 'ntre/are, care tocmai 'i venise 'n minte% - &tii ce vrei să te faci c+nd vei fi mare2 'ntre/ă el% - Da, răspunse $*muel% 5reau să lucre 'ntr-o "rădină oolo"ică% - O "rădină oolo"ică2 se minună Bruno% - 'mi plac animalele, răspunse calm $*muel% - Eu am să mă fac soldat, ise Bruno cu voce fermă% 1a tata%
- Nu mi-ar plăcea să fiu soldat, ise $*muel% - Nu ca locotenentul 9otler, rosti repede Bruno% Nu ca unul dintre aceia care um/lă pe la noi ca şi cum ar fi stăp+nii locului şi r+d cu sora mea şi şuşotesc cu mama% Nu cred că e un soldat prea /un% Eu vreau să fiu ca tata% 8nul dintre soldaţii /uni% - Nu e0istă soldaţi /uni, ise $*muel% - $i"ur că e0istă, protestă Bruno% - 1ine2 - Ei /ine, tatăl meu de e0emplu, comentă Bruno% De aceea are o uniformă aşa impresionantă şi de aceea toată lumea 'i spune 1omandante şi fac tot ce le cere% ur6 are planuri mari pentru el, fiindcă e un soldat aşa de /un% - Nu e0istă soldaţi /uni, repetă $*muel% - 1u e0cepţia tatei, repetă la r+ndul lui Bruno, care spera ca $*muel să nu 'l mai contraică, deoarece nu voia să se certe cer te cu el% #a urma urmei, era sin"urul prieten pe care-l avea aici la Out-it*% Dar tata era tata şi Bruno nu credea că e corect ca cineva să spună ceva rău despre el%
>m+ndoi /ăieţii rămaseră tăcuţi c+teva minute, nici unul dintre ei nevoind să spună nimic din ceea ce ar fi re"retat mai t+riu% - (u nu ştii ce este aici, ise $*muel p+nă la urmă cu voce scăută, astfel 'nc+t vor/ele de-a/ia aunseră la Bruno% - (u nu ai soră, nu-i aşa2 'ntre/ă Bruno repede, prefăc+ndu-se că n-a auit şi nefiind astfel nevoit să răspundă% - Nu, răspunse $*muel, clătin+nd din cap% - Eşti norocos, ise Bruno% 7retel are doar doispreece ani şi crede că ştie tot, dar de fapt e un 1a fără $peranţă% $e uită tot timpul pe fereastră şi, c+nd 'l vede pe locotenentul 9otler, co/oară 'n fu"ă scările p+nă 'n *ol şi se preface că se află acolo 'nt+mplător% >cum c+teva ile am prins-o făc+nd asta şi c+nd el a intrat ea a sărit 'n sus şi i-a spusA :5ai, locotenente 9otler, nu ştiam că eşti aici<, dar eu ştiu că de fapt 'l aştepta% Nu-l privise pe $*muel 'n timp ce spunea toate astea, dar c+nd se uită din nou la el o/servă că prietenul lui devenise mai palid ca de o/icei% - 1e se 'nt+mplă2 'ntre/ă el% >răţi ca şi cum ai fi "ata să vomiţi%
- Nu-mi place să vor/esc despre el, ise $*muel% - Despre cine2 'ntre/ă Bruno% - Despre locotenentul 9otler% .ă 'n"roeşte% - &i pe mine mă sperie puţin, admise Bruno% E un 'ncreut% &i miroase ciudat% De la toată colonia aia cu care se dă% $*muel 'ncepu să tremure uşor şi Bruno se uită 'n ur, ca şi cum ar fi putut să vadă, nu să simtă, dacă e fri" sau nu% 1are e pro/lema2 continuă el% Nu e c*iar aşa de fri", nu-i aşa2 >r fi tre/uit să-ţi pui un pulover, să ştii% $erile devin din ce 'n ce mai fri"uroase% .ai t+riu, 'n aceeaşi seară, Bruno fu deamă"it să descopere că locotenentul 9otler li se alăturase, lui, mamei, tatei şi lui 7retel, la cină% Pavel 'm/răcase iletca al/ă şi ca de o/icei u servea la masă% Bruno 'l privea pe Pavel cum 'nconura masa servind şi descoperi că se simţea trist de c+te ori se uita la el% $e 'ntre/a dacă iletca al/ă de c*elner pe care o purta era aceeaşi cu ac*eta al/ă pe care o purtase purtase 'nainte ca doctor% >duse farfuriile, le aşeă 'n faţa fiecăruia şi, 'n timp ce ei m+ncau şi discutau, se retrase l+n"ă
perete şi rămase perfect nemişcat, privind doar 'nainte% Era Er a ca şi cum ar fi adormit, 'n picioare şi cu oc*ii desc*işi% De c+te ori cineva avea nevoie de ceva, Pavel 'l servea imediat, dar cu c+t Bruno 'l privea mai mult, cu at+t căpăta convin"erea că e "ata-"ata să se 'nt+mple o nenorocire% Părea că Pavel se făcuse din ce 'n ce mai mic cu fiecare săptăm+nă, dacă acest lucru era posi/il, iar culoarea care tre/uia să o fi avut pe vremuri 'n o/rai dispăruse aproape complet% Oc*ii lui păreau "rei de lacrimi şi lui Bruno 'i trecu prin minte că, dacă ar clipi o sin"ură dată, acestea s-ar revărsa ca un torent% 1+nd Pavel aduse farfuriile, Bruno nu putu să nu o/serve că m+inile 'i tremurau uşor su/ "reutatea lor% &i c+nd se retrase la perete 'n poiţia lui o/işnuită păru că se clatină, aşa că tre/ui să se spriine cu o m+nă de id pentru a răm+ne 'n picioare% > fost nevoie ca mama să ceară de două ori să-i mai pună o porţie de supă, 'nainte ca el să o audă, şi lăsă sticla de vin "oală, fără să mai desc*idă alta la timp pentru a umple pa*arul tatălui% - Herr #ist nu ne lasă să citim poeii şi piese de teatru, se pl+nse Bruno 'n timpul
felului principal% Pentru că aveau un invitat la cină, familia se 'm/răcase festiv - tata 'n uniforma lui, mama 'ntr-o roc*ie verde care se asorta cu oc*ii ei şi 7retel şi Bruno 'n *ainele cu care mer"eau la /iserică, c+nd locuiau la Berlin% #-am 'ntre/at dacă n-am putea să citim măcar o i pe săptăm+nă, dar ne-a răspuns că nu, nu 'n perioada 'n care răspunde el de educaţia noastră% - $unt si"ur că are motivele lui, ise tata, atac+nd o pulpă de miel% - (ot ce vrea el este să studiem istoria şi "eo"rafia, continuă Bruno% &i am 'nceput să urăsc istoria şi "eo"rafia% - (e ro", Bruno, nu rosti cuv+ntul :urăsc<, interveni mama% - De ce urăşti istoria2 'ntre/ă tata, pun+nd pentru o clipă furculiţa os şi privind peste masă la fiul lui, care ridică din umeri conform unui prost o/icei% - Pentru că e plictisitoare% - Plictisitoare2 'ntre/ă tata% iul meu numeşte studiul istoriei plictisitor2 #asă-mă să-ţi spun ceva, Bruno, continuă el aplec+ndu-se 'nainte şi "esticul+nd cu cuţitul spre /ăiat, istoria e cea care ne-a adus astăi
aici% Dacă n-ar fi fost istoria, nici unul dintre noi n-ar mai sta acum la această masă% >m fi stat 'n si"uranţă, la masa noastră din casa de la Berlin% >ici, noi corectăm istoria% - (otuşi, e plictisitoare, repetă Bruno, care nu prea dăduse atenţie comentariului% - 5a tre/ui să-l ierţi pe fratele meu, locotenente 9otler, interveni 7retel, pun+nd o clipă m+na pe /raţul lui, ceea ce o făcu pe mama să o privească fi0, cu oc*ii 'n"ustaţi% E un /ăieţaş foarte i"norant% - Nu sunt i"norant, se repei Bruno, care era sătul de insultele ei% 5a tre/ui să o ierţi pe sora mea, locotenente 9otler, adău"ă politicos, pentru că e un 1a fără $peranţă% Nu se prea poate face nimic pentru ea% Doctorii spun că a depăşit punctul 'n care ar putea să fie autată% - (aci din "ură, rosti 7retel, făc+ndu-se stacoie% - (u să taci, spuse Bruno cu un +m/et lar"% - 1opii, vă ro"4 interveni mama% (ata /ătu cu cuţitul 'n masă şi toţi tăcură% Bruno privi 'n direcţia lui% Nu arăta c*iar furios, dar părea că nu mai intenţioneaă să suporte altă ceartă%
- .i-a plăcut foarte mult istoria c+nd eram copil, ise locotenentul 9otler după c+teva minute de tăcere% &i, deşi tatăl meu era profesor de literatură la universitate, eu am preferat ştiinţele sociale, artelor% - N-am ştiut asta, 9urt, ise mama, 'ntorc+ndu-şi o clipă privirea spre el% .ai predă şi acuma2 - Presupun că da, răspunse locotenentul 9otler% De fapt, nu ştiu% - Ei /ine, cum se poate să nu ştii2 'ntre/ă ea, 'ncrunt+ndu-se la el% Nu ţii le"ătura cu el2 (+nărul locotenent continuă să mestece carnea de miel cu care 'i era "ura plină, ceea ce-i dădu timp să se "+ndească la răspuns% 'l privea pe Bruno, ca şi cum ar fi re"retat că a ridicat această pro/lemă de la /un 'nceput - 9urt, repetă mama, nu ţii le"ătura cu tatăl tău2 - Nu prea, răspunse el, ridic+nd din umeri ca pentru a alun"a realitatea, dar fără să se 'ntoarcă pentru a o privi% > părăsit 7ermania acum c+ţiva ani% 1red că prin lFQ% Nu l-am mai văut de atunci%
(ata se opri o clipă din m+ncat şi se uită la locotenentul 9otler peste masă, 'ncrunt+ndu-se uşor% - &i unde s-a dus2 'ntre/ă el% - $cuaţi, ce aţi spus, Herr 1omandant2 'ntre/ă locotenentul 9otler, deşi tata vor/ise cu o voce perfect clară% - >m 'ntre/at unde s-a dus, repetă el% (atăl tău% Profesorul de literatură% 8nde s-a dus c+nd a părăsit 7ermania2 aţa locotenentului 9otler se roşi uşor şi c+nd vor/i se /+l/+i puţinA - 1red%%% 1red că actualmente se află 'n Elveţia, răspunse el p+nă la urmă% 8ltima oară c+nd am auit ceva despre el, preda la o universitate din Berna% - O, dar Elveţia e o ţară frumoasă, rosti mama repede% N-am fost acolo, admit, dar din c+te am auit%%% - (atăl tău nu poate fi prea /ătr+n, comentă tata cu vocea lui profundă, făc+ndu-i pe toţi să tacă% 5reau să spun că tu ai numai%%% c+t2 &aptespreece2 Optspreece ani2 - (ocmai am 'mplinit nouăspreece, Herr 1omandant%
- >şa că tatăl tău ar avea%%% cam patrueci de ani, presupun2 #ocotenentul 9otler nu mai spuse nimic şi continuă să măn+nce, cu toate că nu părea să se /ucure prea mult de /ucate% - 1iudat că a ales să plece din patrie, adău"ă tata% - Nu suntem apropiaţi, tatăl meu şi cu mine, rosti locotenentul 9otler repede, uit+ndu-se 'n urul mesei, ca şi cum ar fi datorat fiecăruia o e0plicaţie% Pur şi simplu, n-am vor/it ani de ile% - &i cum ţi-a motivat, dacă pot să 'ntre/, mai ise tata, că pleacă din 7ermania, 'n momentul ei de "lorie şi de nevoie vitală, c+nd tuturor dintre noi ne revine sarcina de a uca un rol 'n renaşterea naţională2 Era tu/erculos2 #ocotenentul 9otler 'l privi pe tata fi0 şi 'ncurcat% - 1e aţi spus, vă ro"2 'ntre/ă el% - $-a dus 'n Elveţia la aer2 se interesă tata% $au a avut un motiv anume să părăsească 7ermania2 'n lFQ%%% adău"ă el după o clipă% - .i-e teamă că nu ştiu, Herr 1omandant, ise locotenentul 9otler% >r tre/ui să-l 'ntre/aţi pe el%
- Ei /ine, asta ar fi destul de "reu, nu-i aşa2 iind at+t de departe, vreau să spun% Dar poate că asta a fost% Poate că era /olnav% (ata eită 'nainte de a lua din nou 'n m+nă cuţitul şi furculiţa şi de a continua să măn+nce% $au poate că a avut%%% alte păreri% - >lte păreri, Herr 1omandant2 - 'n le"ătură cu politica statală% Din c+nd 'n c+nd, se aud poveşti despre oameni de felul acesta% Lipi ciudaţi, 'mi ima"ine% 3ncomoi, unii dintre ei% (rădători, alţii% &i laşi% Desi"ur, ţi-ai informat superiorii despre vederile tatălui tău, locotenent 9otler2 (+nărul locotenent desc*ise "ura şi apoi 'n"*iţi, 'n ciuda faptului că nu mai avea nimic 'n "ură% - Nu conteaă, reluă tata vesel% Poate că nu e o conversaţie potrivită la masă% Putem să discutăm pro/lema 'n profunime, c+ndva mai t+riu% - Herr 1omandant, interveni locotenentul 9otler, aplec+ndu-se 'nainte neliniştit% Pot să vă asi"ur%%% - "u e o conversaţie potrivită pentru cină, repetă ferm tata, făc+ndu-l să tacă imediat%
Privind de la unul la altul, Bruno se simţea pe c+t de /ucuros, pe at+t de speriat de atmosfera creată% - .i-ar plăcea să mer" 'n Elveţia, ise 7retel după o lun"ă tăcere% - .ăn+ncă-ţi cina, 7retel, rosti mama% - Dar nu făceam dec+t să spun%%% - .ăn+ncă-ţi cina, repetă mama şi era "ata să spună şi mai multe, dar fu 'ntreruptă de tata care-l c*emă pe Pavel% - 1e e cu tine 'n seara asta2 'ntre/ă el, 'n timp ce Pavel scotea dopul de la o nouă sticlă% E a patra oară de c+nd 'ţi cer să-mi mai torni vin% Bruno se uită la el sper+nd să se simtă /ine reuşise să scoată dopul fără nici un incident% Dar, după ce umplu pa*arul tatălui şi se 'ntoarse să-l umple şi pe al locotenentului 9otler, sticla 'i scăpă din m+nă şi cău spăr"+ndu-se, după ce tot conţinutul "+l"+ise direct 'n poala t+nărului% 1e s-a 'nt+mplat după aceea a fost pe c+t de neaşteptat, pe at+t de 'n"roitor de neplăcut% #ocotenentul 9otler se 'nfurie pe Pavel şi nimeni - nici Bruno, nici 7retel, nici mama şi nici c*iar tata - nu 'ncearcă să-l oprească să facă ceea ce a făcut 'n continuare, cu toate că
nici unul dintre ei nu putu să se uite% (otuşi, 'l făcu pe Bruno să ţipe şi pe 7retel să pălească% .ai t+riu, 'n aceeaşi seară, c+nd Bruno se duse la culcare, se "+ndi la tot ce se 'nt+mplase la cină% 'şi aminti c+t de ama/il fusese Pavel cu el 'n după-a- miaa c+nd 'şi construise lea"ănul, cum 'i oprise s+n"eraiea de la "enunc*i şi 'şi dădea seama cu c+tă /l+ndeţe 'i aplicase un"uentul verde% &i, cu toate că Bruno 'şi dădea seama că tata 'n "eneral era un om foarte ama/il şi serios, nu fusese deloc cinstit sau drept că nici unul nu 'l oprise pe locotenentul 9otler să se 'nfurie at+t de tare pe Pavel şi, dacă acesta era "enul de fapte ce aveau loc la Out-it*, atunci ar face /ine să nu mai fie 'n deacord cu nimeni despre nimic de fapt, ar face mai /ine să-şi ţină "ura 'nc*isă şi să nu provoace nici un fel de pro/leme% 8nora dintre oameni s-ar putea să nu le placă% osta lui e0istenţă la Berlin părea acum o amintire foarte 'ndepărtată şi cu "reu putea să-şi mai aducă aminte c*iar şi cum arătau 9arl, Daniel sau .artin, cu e0cepţia faptului că unul dintre ei era roşcovan%
CAPITOLUL PAI%PRE0ECE Bruno sune o *!nc!un" erfec( -us(!f!ca(" (imp de c+teva săptăm+ni după acest incident, c+nd Herr #ist pleca, iar mama 'şi făcea una dintre siestele ei de după-amiaă, Bruno pornea de acasă şi parcur"ea lun"ul drum de pe l+n"ă "ard pentru a-l 'nt+lni pe $*muel, care 'l aştepta aproape 'n fiecare i şe+nd pe păm+nt cu picioarele 'ncrucişate şi privind ţăr+na de l+n"ă el% 'ntr-o după-amiaă, $*muel avea un oc*i ne"ru şi, c+nd Bruno 'l 'ntre/ă ce se 'nt+mplase, dădu doar din cap şi spuse că nu voia să vor/ească despre asta% Bruno presupuse că /ătăuşi e0istau peste tot 'n lume, nu numai 'n şcolile din Berlin, şi că unul dintre ei 'i făcuse aşa ceva lui $*muel% $imţi nevoia să-şi aute prietenul, dar nu-şi ima"ină ce ar putea face ca totul să fie mai /ine, cu at+t mai mult cu c+t $*muel se prefăcea că nu s-a 'nt+mplat nimic% 'n fiecare i Bruno 'l 'ntre/a pe $*muel dacă i s-ar permite să se strecoare pe su/ s+rmă, astfel 'nc+t să se poată uca 'mpreună de partea
aceea a "ardului, dar de fiecare dată $*muel răspundea că nu era o idee /ună% - Oricum, nu ştiu de ce eşti aşa de dornic să vii aici, spunea $*muel% Nu e prea plăcut% - N-ai 'ncercat să locuieşti 'n casa mea, răspunse Bruno% 'n primul r+nd nu are cinci niveluri, ci numai trei% 1um poate cineva locui 'ntr-un spaţiu at+t de mic ca acesta2 8itase povestea lui $*muel despre cele unspreece persoane care trăiseră cu toţii 'n aceeaşi cameră, 'nainte de a veni la Out-it*, inclusiv /ăiatul #u!a, care continua să-l /ată, c*iar dacă nu făcuse nimic rău% 'ntr-o i Bruno 'l 'ntre/ă pe $*muel de ce el şi toţi ceilalţi oameni din partea lui de "ard erau 'm/răcaţi la fel, cu piamale 'n dun"i şi /onete de p+nă% - >sta ne-au dat c+nd am sosit aici, e0plică $*muel% Hainele noastre le-au luat ei% - Dar nu te treeşti niciodată dimineaţa simţind nevoia să te 'm/raci cu ceva diferit2 (re/uie să e0iste şi altceva 'n "ardero/a ta% $*muel clipi şi desc*ise "ura să spună ceva, dar apoi consideră că e mai /ine să n-o facă% - &i nici măcar nu-mi plac dun"ile, adău"ă Bruno, deşi asta nu prea era adevărat%
'n realitate, 'i plăceau dun"ile, simţindu-se mai solid dec+t atunci c+nd tre/uia să se 'm/race cu pantalonii şi cămăşile şi cravatele şi pantofii prea str+mţi pentru el, 'n timp ce $*muel şi prietenii lui puteau să um/le 'm/răcaţi cu piamale 'n dun"i toată iua% 1+teva ile mai t+riu, c+nd Bruno se trei, ploua cu "ăleata, pentru prima oară de săptăm+ni 'ntre"i% 'ncepuse c+ndva 'n timpul nopţii şi Bruno reflectă că poate c*iar asta 'l treise, deşi era "reu de spus care era adevărul, deoarece odată ce erai trea nu mai e0ista posi/ilitatea să ştii cum se 'nt+mplase% Ploaia continuă şi 'n timp ce-şi lua micul deun din dimineaţa aceea% Ploaia continuă tot timpul c+t durară lecţiile de dimineaţă cu Herr #ist% Ploaia continuă şi c+nd luară pr+nul% Ploaia continuă şi 'n timpul lecţiei de istorie şi "eo"rafie de după- amiaă% Erau nişte veşti proaste, pentru că 'nsemna că nu putea să mear"ă să se 'nt+lnească cu $*muel% >şa că, 'n după-amiaa aceea, Bruno stătea 'ntins 'n pat cu o carte, dar descoperi că 'i era "reu să se concentree şi tocmai atunci 1aul fără $peranţă intră să-l vadă% Nu venea prea des 'n camera lui, prefer+nd să aranee şi să
rearanee tot timpul colecţia ei de păpuşi% (otuşi, ceva 'n le"ătură cu vremea aceasta ploioasă o făcuse să-şi sc*im/e o/iceiul şi ea nu mai avea c*ef de oacă% - 1e vrei2 'ntre/ă Bruno% - 1e frumos salut de /un venit4 răspunse 7retel% - 1itesc, o informă Bruno% - 1e citeşti2 'ntre/ă ea şi, 'n loc să aştepte răspunsul, pur şi simplu 'ntoarse cartea cu coperta spre ea, pentru a-i vedea titlul% $coase din /ue un sunet de dispreţ şi puţină salivă 'i ateriă lui Bruno pe faţă% 1e plictisitoare4 adău"ă ea cu o voce c+ntată% - Nu e deloc plictisitoare, rosti Bruno% E vor/a de aventuri% E ceva mai reuşit dec+t nişte păpuşi, asta 'n mod cate"oric% De această dată, 7retel nu reacţionă la ironia lui% - 1e faci2 'ntre/ă din nou, irit+ndu-l şi mai mult pe Bruno% - Li-am spus, 'ncerc să citesc, răspunse ţ+fnos% Dacă unele persoane m-ar lăsa% - Nu am nimic de făcut, replică ea% &i urăsc ploaia%
Bruno "ăsi aceasta "reu de 'nţeles% 1a şi cum ar fi făcut vreodată ceva4 $pre deose/ire de el, care avusese aventuri şi locuri de e0plorat şi 'şi făcuse un prieten, ea ieşea foarte rar din casă% Era ca şi cum *otăr+se că e plictisită, numai pentru că nu avea altceva de ales, doar să stea 'n casă% (otuşi, erau momente c+nd un frate şi o soră puteau să-şi a/andonee pentru o clipă instrumentele de tortură şi să vor/ească ca nişte fiinţe civiliate, aşa că Bruno *otăr' să facă asta c*iar acum% - &i eu urăsc ploaia, ise el% >cum ar fi tre/uit să fiu cu $*muel% O să creadă că l-am uitat% 1uvintele 'i scăpară de pe /ue, mai repede dec+t a fost el 'n stare să le oprească, şi simţi o durere 'n stomac, furios pe el 'nsuşi pentru ce a făcut% - 1u cine tre/uia să fii2 'ntre/ă 7retel% - 1e spui2 clipi Bruno spre ea% - 1u cine ai spus că ar fi tre/uit să fii2 'ntre/ă ea din nou% - =e"ret, ise Bruno 'ncerc+nd să "+ndească rapid% Nu te-am auit prea /ine% >i putea să repeţi 'ncă o dată2
- #u cine ai spus că ar tre$ui sâ %ii? stri"ă ea, aplec+ndu-se 'nainte, pentru a nu mai e0ista nici un du/iu de această dată% - N-am spus deloc că ar tre/ui să fiu cu cineva, ise el% - Ba da, ai spus% >i spus că cineva o să creadă că l-ai uitat% - Pardon2 - Bruno4 stri"ă ea cu voce ameninţătoare% - Eşti ne/ună2 'ntre/ă el pentru a o face să-şi 'nc*ipuie că ea a inventat totul, numai că nu era prea convins că era un actor la fel de /un ca /unica% 7retel dădu din cap 'ndrept+ndu-şi un de"et spre el% - 1e ai spus, Bruno2 insistă ea% >i spus că e0istă cineva cu care tre/uia să fii% 1ine e2 $pune-mi4 Nu e nimeni pe aici cu care să te oci, nu-i aşa2 Bruno analiă dilema 'n care se afla% Pe de o parte, el şi sora lui aveau 'n comun ceva crucialA nu erau adulţi% &i cu toate că nu se ostenise niciodată să o 'ntre/e, e0istau toate şansele ca şi ea să fie tot at+t de sin"ură la Out-it* ca şi el% #a urma urmei, la Berlin le avusese pe 7ilda, pe 3so/el şi pe #ouise cu care
se uca puteau fi nişte fete plictisitoare, dar erau prietenele ei% >ici nu avea pe nimeni, cu e0cepţia colecţiei ei de păpuşi ne'nsufleţite% #a urma urmei, cine ştie c+t de ne/ună era 7retel2 Poate că avea impresia că păpuşile 'i vor/eau% Pe de altă parte, că $*muel era prietenul lui, nu al ei, nu putea fi tă"ăduit şi nu voia să-l 'mpartă cu nimeni% Nu putea face dec+t un sin"ur lucru şi anume să mintă% - >m un prieten nou, 'ncepu el% 8n prieten nou, pe care mă duc să-l văd 'n fiecare i% &i acum mă aşteaptă% Dar nu tre/uie să spui nimănui% - De ce2 - Pentru că e un prieten ima"inar, rosti Bruno, 'ncerc+nd pe c+t putea să arate st+nenit, aşa ca locotenentul 9otler c+nd fusese 'ncolţit 'n le"ătură cu povestea despre tatăl din Elveţia% Ne ucăm am+ndoi, 'n fiecare i% 7retel desc*ise "ura şi se uită la el, 'nainte de a i/ucni 'n r+s% - 8n prieten ima"inar4 stri"ă ea% Nu eşti puţin cam mare pentru un prieten ima"inar2 Bruno 'ncercă să arate ruşinat şi enat, pentru a face povestea şi mai convin"ătoare% $e
foi 'n pat şi nu o privi 'n oc*i, ceea ce reuşi foarte /ine şi-l făcu să creadă că la urma urmei nu era un actor aşa de prost% >r fi dorit să poată să roşească, dar era cam "reu, aşa că se "+ndi la toate lucrurile enante ce i se 'nt+mplaseră de-a lun"ul anilor, 'ntre/+ndu-se dacă ar putea să o 'nşele% >stfel, se "+ndi la momentul c+nd uitase să 'ncuie uşa de la /aie şi /unica intrase 'năuntru şi văuse totul% $e "+ndi la momentul c+nd ridicase m+na 'n clasă şi 'i spusese 'nvăţătoarei :mamă< şi toată lumea a r+s de el% $e "+ndi la momentul c+nd căuse de pe /icicletă 'n faţa unui "rup de fete, 'ncerc+nd să e0ecute o fi"ură specială, şi se tăiase la "enunc*i şi pl+nsese% &i una din aceste amintiri funcţiona, aşa că faţa 'ncepu să-i roşească% - 8ită-te la tine, ise 7retel, confirm+ndu-i% (e-ai 'nroşit tot% - Pentru că n-am vrut să-ţi spun, ise Bruno% - 8n prieten ima"inar4 1instit, Bruno, eşti un ca fără speranţă% Bruno +m/i deoarece ştia două lucruri% 'n primul r+nd că tre/uia să continue să mintă şi
'n al doilea r+nd că, dacă cineva pe aici era un 1a fără $peranţă, acela nu era el% - #asă-mă 'n pace, ise el% 5reau să citesc% - Ei /ine, de ce nu te 'ntini 'n pat, nu 'nc*ii oc*ii şi nu-l laşi prietenul tău ima"inar să-ţi citească2 'ntre/ă 7retel, 'nc+ntată că aflase despre el ceva care nu putea fi uitat prea repede% (e va scuti de o trea/ă% - Poate că-l voi trimite să-ţi arunce păpuşile pe fereastră, ameninţă el% - ă asta şi o să se ivească nişte neplăceri serioase, ise 7retel, iar el ştia ce voia să spună% Ei /ine, spune-mi, Bruno% 1e faceţi tu şi prietenul tău ima"inar, ce 'l face aşa de special2 Bruno se "+ndi% 'şi dădu seama că 'ntr-adevăr voia să vor/ească despre $*muel puţin mai mult şi că ar putea să o facă, fără să tre/uiască să-i spună adevărul 'n le"ătură cu e0istenţa lui% - 5or/im despre toate, răspunse el% 'i povestesc despre casa noastră din Berlin şi despre celelalte case şi străile şi tara/ele cu fructe şi aravat şi cafenelele şi cum nu tre/uie să te duci s+m/ăta după-amiaa 'n oraş, dacă nu vrei să fii 'm/r+ncit de colo-colo,
şi despre 9arl, şi Daniel, şi .artin, şi cum au fost ei cei mai /uni trei prieteni ai mei pe viaţă% - 1e interesant4 rosti 7retel sarcastică, deoarece recent 'şi săr/ătorise iua de naştere, 'mplinise treispreece ani şi considera că sarcasmul era culmea sofisticării% &i el ce-ţi spune2 - El 'mi povesteşte despre familia lui şi ceasornicăria deasupra căreia locuiau şi aventurile pe care le-a avut venind aici şi despre prietenii pe care 'i are şi oamenii pe care-i cunoaşte şi /ăieţii cu care o/işnuia să se oace, dar acuma n-o mai face deoarece au dispărut, fără măcar să-i spună la revedere% - $ună "roav de amuant, ise ea% >ş vrea să fie şi prietenul meu ima"inar% - &i ieri mi-a spus că /unicul lui n-a mai fost văut de ile 'ntre"i şi nimeni nu ştie unde este şi de c+te ori 'l 'ntrea/ă pe tatăl lui, acesta 'ncepe să pl+n"ă şi-l str+n"e 'n /raţe at+t de tare, 'nc+t 'i e teamă că o să-l sufoce% Bruno aunse la sf+rşitul propoiţiei şi-şi dădu seama că vocea u devenise foarte caldă% Erau lucruri pe care $*muel i le spusese cu adevărat, dar dintr-un motiv anume la ora aceea nu 'nţelesese c+t de trist tre/uie să se fi
simţit prietenul lui% >cum 'nsă, c+nd le rostise el 'nsuşi cu voce tare, se simţi 'n"roitor că nu 'ncercase atunci să spună ceva pentru a-l 'nveseli pe $*muel şi 'ncepuse să vor/ească despre lucruri prosteşti, cum ar fi e0plorarea% :.+ine am să mă scu pentru ceea ce am făcut<, 'şi spuse el% - Dacă tata ar şti că vor/eşti cu prieteni ima"inari, te-ar reţine 'năuntru, ise 7retel% 1red că ar tre/ui să te opreşti% - De ce2 'ntre/ă Bruno% - Pentru că e ceva nesănătos, răspunse ea% E primul simptom de ne/unie% Bruno dădu din cap% - Nu cred că pot să mă opresc, ise el după o pauă foarte lun"ă% Nu cred că vreau asta% - Ei /ine, oricum, ise 7retel, care devenise din ce 'n ce mai prietenoasă cu fiecare secundă care trecea, am să păstre secretul pentru mine, dacă asta vrei% - 5ei tu, ise Bruno 'ncerc+nd să pară trist, pro/a/il ai dreptate% $ă nu spui nimănui, /ine2 Ea clătină din cap% - Nimănui% 1u e0cepţia propriului meu prieten ima"inar%
#ui Bruno i se tăie respiraţia% - >i şi tu unul2 'ntre/ă el, 'nc*ipuindu-şi-o vor/ind ore 'ntre"i cu o fată de v+rsta ei din partea cealaltă a "ardului, am+ndouă sarcastice% - Nu, răspunse ea r++nd% >m treispreece ani, pentru numele cerului4 Nu-mi pot permite să mă port ca un copil, aşa ca tine% &i cu aceasta ieşi nervoasă din cameră şi Bruno putu să o audă vor/ind cu păpuşile 'n camera de dincolo de *ol, mustr+ndu-le că făcuseră aşa o *ara/a/ură 'n timp ce ea era plecată, 'nc+t acum nu 'i mai răm+nea altceva de făcut dec+t să le aranee la loc% 1e-şi 'nc*ipuiau oare, că nu are nimic altceva mai /un de făcut cu timpul ei2 - 1e oameni4 rosti apoi tare, 'nainte de a se apuca de trea/ă% Bruno 'ncercă să se 'ntoarcă la cartea lui, dar 'şi pierduse interesul şi 'ncepu să privească ploaia şi să se 'ntre/e dacă $*muel, indiferent unde se afla, se "+ndea la el şi dacă 'i lipseau discuţiile lor tot at+t de mult ca şi lui%
CAPITOLUL CINCI%PRE0ECE Ce'a ce n/ar f! (re.u!( s" fac" (imp de mai multe săptăm+ni ploaia cău fără 'ncetare, plouă şi plouă, deci Bruno şi $*muel nu se văură prea mult, aşa cum le-ar fi plăcut% 1+nd se 'nt+lneau, Bruno descoperea că prietenul lui 'l 'n"riora, deoarece părea că devenea din ce 'n ce mai su/ţire cu fiecare i ce trecea, iar faţa i se făcuse din ce 'n ce mai cenuşie% 1+teodată aducea cu el mai multă p+ine şi /r+nă, pentru a le da lui $*muel, şi din c+nd 'n c+nd reuşea să ascundă 'n /uunar şi o /ucată de prăitură cu ciocolată, dar drumul de acasă p+nă la locul din "ard unde se 'nt+lneau /ăieţii era lun" şi uneori lui Bruno i se făcea foame pe drum% >stfel descoperi că o muşcătură din prăitură ducea la alta şi asta conducea la alta, iar c+nd răm+nea doar cu o 'm/ucătură ştia că nu tre/uia să i-o mai dea lui $*muel, deoarece n-ar face dec+t să-i strice pofta de m+ncare, fără să-l satisfacă% Miua de naştere a tatei se apropia şi, cu toate că spusese că nu vrea tăm/ălău, mama or"aniă o petrecere pentru toţi ofiţerii de la Out-it*, dar cel mai mare tăm/ălău fu cu
pre"ătirile% De fiecare dată c+nd se aşea pentru a 'ntocmi noi planuri pentru petrecere, locotenentul 9otler se afla l+n"ă ea ca să o aute, astfel 'nc+t părea că cei doi 'ntocmesc mai multe liste dec+t ar fi putut avea vreodată nevoie% Bruno decise să 'ntocmească şi el o listă proprie% 'nsă o listă a motivelor pentru care nu-l plăcea pe locotenentul 9otler% 'nt+i, faptul că nu +m/ea niciodată şi 'ntotdeauna arăta ca şi cum 'ncerca să "ăsească pe cineva căruia să-i 'nfr+n"ă voinţa% 'n rarele ocaii c+nd vor/ea cu Bruno, 'i spunea :omuleţule<, ceea ce era e0trem de neplăcut, deoarece, aşa cum su/limase mama, 'ncă nu terminase de crescut% 1a să nu mai amintească faptul că se afla 'n permanenţă 'n camera de i 'mpreună cu mama şi făcea "lume cu ea, iar mama r+dea de "lumele lui mai mult dec+t de cele ale tatei% Odată, c+nd Bruno privea la"ărul de la fereastra dormitorului său, vău un c+ine apropiindu-se de "ard şi 'ncep+nd să latre cu putere% 1+nd locotenentul 9otler 'l aui, se 'ndreptă direct spre c+ine şi-l 'mpuşcă%
&i mai era şi aiureala aia cu 7retel care apărea de fiecare dată c+nd era el prin preamă% >poi, Bruno nu uitase nici seara aceea cu Pavel, c*elnerul care 'n realitate era doctor, şi c+t de furios fusese t+nărul locotenent% De asemenea, de c+te ori tata era c*emat la Berlin 'ntr-o călătorie mai lun"ă, locotenentul se 'nv+rtea pe l+n"ă casă, ca şi cum ar fi avut cine ştie ce sarcinăA era acolo c+nd Bruno se ducea la culcare şi tot acolo era dimineaţă, c*iar 'nainte de a se trei% .ai e0istau şi alte nenumărate motive pentru care Bruno nu-l plăcea pe locotenentul 9otler, dar acestea fură primele care-i veniră 'n minte% 'ntr-o după-amiaă, 'nainte de petrecerea onomastică, Bruno se afla 'n camera lui cu uşa desc*isă, c+nd 'l aui pe locotenentul 9otler sosind şi vor/ind cu cineva, deşi nu putu să audă pe nimeni răspun+ndu-i% 1+teva minute mai t+riu, o aui pe mama d+nd dispoiţii 'n le"ătură cu ce mai era de făcut şi pe locotenentul 9otler spun+ndA - N-avea "riă, ştie el care parte a feliei e unsă cu unt, după care r+se 'ntr-un fel neplăcut%
Bruno se 'ndreptă spre camera de i cu o carte nouă, pe care i-o dăduse tata, cu titlul &nsula comorilor, cu intenţia de a se aşea acolo să citească o oră sau două, dar c+nd aunse 'n coridor dădu peste locotenentul 9otler, care tocmai ieşea din /ucătărie% - Bună, omuleţule, ise soldatul, r+nind la el dispreţuitor, ca de o/icei% - Bună, răspunse Bruno, 'ncrunt+ndu-se% - 1e cauţi pe aici2 Bruno 'l privi fi0 şi 'ncepu să se "+ndească la 'ncă şapte motive pentru care nu-l putea suferi% - .ă duc 'năuntru să citesc o carte, ise el, indic+nd camera de i% ără o vor/ă, 9otler 'i smulse cartea din m+nă şi 'ncepu să o răsfoiască% -&nsula comorilor, comentă el% Despre ce e vor/a2 - Ei /ine, despre o insulă, 'ncepu Bruno rar, pentru a se asi"ura că soldatul 'l poate urmări% &i pe ea e0istă o comoară% - >sta puteam să "*icesc şi eu, ise 9otler, privindu-l de parcă ar fi vrut să 'i facă cine ştie ce, dacă ar fi fost fiul lui şi nu fiul comandantului% $pune-mi ceva ce nu ştiu%
- Pe insulă e un pirat, adău"ă Bruno% 'l c*eamă #on" Jo*n $ilver% &i un /ăiat cu numele de Jim Ha)!ins% - 8n en"le2 'ntre/ă 9otler% - Da, răspunse Bruno% - Hmmm, m+r+i 9otler% Bruno 'l privi fi0 şi se 'ntre/ă c+nd 'i va 'napoia cartea% Nu părea deose/it de interesat de ea, dar c+nd Bruno 'ntinse m+na, o trase de-o parte% - =e"ret, adău"ă apoi 'ntin+ndu-i-o din nou, 'nsă c+nd Bruno 'ntinse iar m+na, o trase pentru a doua oară 'n lături% O, re"ret, repetă el şi o mai 'ntinse o dată, dar de data aceasta Bruno o 'nşfacă, mai repede dec+t fu el 'n stare să o tra"ă% Eşti rapid, nu-i aşa2 /om/ăni locotenentul 9otler printre dinţi% Bruno 'ncercă să treacă de el, dar dintr-un motiv oarecare, locotenentul 9otler părea că astăi voia să stea de vor/ă cu el% - E totul pre"ătit pentru petrecere2 'ntre/ă el% - Ei /ine, eu sunt pre"ătit, răspunse Bruno care, petrec+nd mult timp 'n ultima vreme cu 7retel, căpătase 'nclinaţia ei spre sarcasm% 'n numele tău nu pot vor/i%
- 5or fi o mulţime de oameni pe aici, ise locotenentul 9otler, inspir+nd ad+nc şi privind 'n iu, ca şi cum aceasta ar fi fost casa lui, nu a lui Bruno% 1ontăm pe cel mai /un comportament din partea ta, nu-i aşa2 - Ei /ine, eu aşa mă voi purta, ise Bruno% Dar nu pot să vor/esc şi pentru tine% - >i cam multe de spus pentru un omuleţ, comentă locotenentul 9otler% Bruno 'şi 'n"ustă oc*ii şi 'şi dori să fie mai 'nalt, mai puternic şi cu opt ani mai mare% uria e0plodă 'n el ca un /alon şi-l făcu să-şi dorească să ai/ă curaul de a spune e0act ce voia să spună% 8na e, *otăr' el, ca mama sau tata să-ţi spună ce să faci - era perfect reona/il şi de aşteptat - dar era cu totul altceva să-ţi spună un străin ce să faci% 1*iar cineva cu un titlu pretenţios de :locotenent % - O, 9urt, dra"ule, tot aici eşti, ise mama, ieşind din /ucătărie şi venind spre ei% >m puţin timp li/er acum, dacă%%% O4 rosti ea, o/serv+ndu-l pe Bruno% Bruno4 1e faci aici2 - .ă duceam 'n camera de i să citesc o carte, ise Bruno% $au cel puţin am 'ncercat%
- Ei /ine, pentru moment fu"i 'n /ucătărie, ise ea% >m nevoie să vor/esc ceva personal cu locotenentul 9otler% &i intrară am+ndoi 'n camera de i, iar locotenentul 9otler 'i 'nc*ise uşa 'n nas% 1locotind de furie, Bruno intră 'n /ucătărie şi avu cea mai mare surpriă a vieţii lui% >colo, st+nd la masă, departe de partea cealaltă a "ardului, se afla $*muel% #ui Bruno nu-i veni să-şi creadă oc*ilor% - $*muel4 rosti el% 1e faci aici2 $*muel ridică oc*ii şi faţa lui 'n"roită se lumină de un +m/et lar" c+nd 'şi vău prietenul% - Bruno4 ise el% - 1e faci aici2 repetă Bruno, pentru că, deşi 'ncă nu 'nţelesese /ine ce se 'nt+mpla de cealaltă parte a "ardului, era totuşi ceva 'n le"ătură cu oamenii aceia care-l făcea să-şi 'nc*ipuie că nu tre/uiau să vină aici, 'n casă% - El m-a adus, răspunse $*muel% - El2 'ntre/ă Bruno% Doar nu vrei să spui că locotenentul 9otler2 - Ba da% > spus că e ceva de făcut aici, pentru mine%
&i, c+nd Bruno se uită mai /ine vău pe masă aşeate şaieci şi patru de pa*are mici, ca cele pe care le folosea mama c+nd lua unul din siropurile ei medicinale, şi l+n"ă ele un castron cu apă caldă plină de spumă şi o mulţime de şerveţele de *+rtie% - 1e nai/a faci2 mai 'ntre/ă Bruno% - .i-au cerut să spăl pa*arele, răspunse $*muel% >u spus că au nevoie de cineva cu de"ete su/ţiri% 1a pentru a dovedi ceea ce Bruno ştia dea, 'ntinse m+na şi acesta nu se putu opri să nu o/serve că semăna cu m+na sc*eletului pe care Herr #ist 'l adusese 'ntr-o i c+nd au studiat anatomia umană% - Knainte n-am o/servat, ise el cu o voce plină de ne'ncredere, aproape adres+ndu-se lui 'nsuşi% - 1e n-ai o/servat2 'ntre/ă $*muel% Drept răspuns, Bruno 'ntinse şi el m+na, astfel că v+rfurile de"etelor lor milocii aproape se atinseră% - .+inile noastre, ise el% $unt aşa de diferite% 8ită-te4 1ei doi /ăieţi se uitară 'n acelaşi timp% Diferenţa era uşor de remarcat% Deşi Bruno era mic pentru v+rsta lui şi 'n mod
cate"oric nu era "ras, m+na lui părea sănătoasă şi plină de viaţă% 5enele nu erau vii/ile pe su/ piele, iar de"etele nu erau mai mici dec+t nişte rămurele% (otuşi, m+na lui $*muel spunea altă poveste% 1um de au auns aşa2 'ntre/ă Bruno% - Nu ştiu, răspunse $*muel% De o/icei arătau ca ale tale, dar n-am o/servat c+nd s-au sc*im/at% (oată lumea de pe partea mea a "ardului arată acum aşa% Bruno se 'ncruntă% $e "+ndea la oamenii cu piamale 'n dun"i şi se 'ntre/a ce se 'nt+mplă la Out-it* dacă 'i făcea pe oameni să arate at+t de /olnavi% Nimic nu avea vreun un sens pentru el% Nevoind să se mai uite la m+na lui $*muel, Bruno se 'ntoarse şi desc*ise fri"iderul, scotocind 'năuntru după ceva de m+ncare% De la masa de pr+n rămăsese o umătate de pui umplut, şi oc*ii lui Bruno sclipiră de 'nc+ntare, pentru că puţine lucruri 'n viaţă 'i plăceau mai mult dec+t puiul rece, umplut cu salvie şi ceapă% #uă un cuţit din sertar şi-şi tăie c+teva felii dravene, pe care le 'nfăşură 'n umplutură 'nainte de a se 'ntoarce din nou spre prietenul lui%
- $unt foarte /ucuros că eşti aici, ise el, vor/ind cu "ura plină% Dacă n-ar tre/ui să speli pa*arele, aş fi putut să-ţi arăt camera mea% - .i-a spus să nu mă mişc de aici, sau o să am necauri% - Nu mi-ar păsa de el, ise Bruno, 'ncerc+nd să arate mai curaos dec+t 'n realitate% >sta nu e casa lui, e a mea, şi c+nd tata e plecat eu comand aici% Poţi să crei că n-a citit niciodată &nsula comorilor? $*muel arăta ca şi cum nici nu-l asculta, 'n sc*im/ oc*ii i se fi0aseră pe /ucăţile de pui umplut, pe care Bruno le muşca din c+nd 'n c+nd% După o clipă Bruno 'şi dădu seama la ce se uită, şi se simţi vinovat% - =e"ret, $*muel, adău"ă repede% >r fi tre/uit să-ţi dau şi ţie puţin pui% Li-e foame2 - >sta e o 'ntre/are pe care n-ar tre/ui să mi-o pui niciodată, răspunse $*muel care, cu toate că nu o 'nt+lnise 'n viaţa lui pe 7retel, ştia şi el c+te ceva despre sarcasm% - >şteaptă, am să-ţi tai şi ţie puţin, răspunse Bruno, desc*i+nd fri"iderul şi mai tăind trei felii dravene%
- Nu, dacă se 'ntoarce%%%% ise $*muel, scutur+nd din cap repede şi uit+ndu-se spre uşă% - Dacă se 'ntoarce, cine2 5rei să spui că locotenentul 9otler2 - $unt aici doar pentru a spăla pa*are, ise el, privind disperat castronul cu apă din faţa lui, apoi uit+ndu-se la feliile de pui pe care i le 'ntindea Bruno% - N-o să-i pese, ise acesta, mirat c+t de neliniştit părea $*muel% Nu e dec+t nişte m+ncare% - Nu pot, ise $*muel, scutur+nd din cap şi arăt+nd parcă "ata să pl+n"ă% $e va 'ntoarce, ştiu că aşa va fi, continuă el 'ncălec+nd propoiţiile de "ră/it ce era% >r ti tre/uit să le măn+nc c+nd mi le-ai oferit la 'nceput, acum e prea t+riu, dacă le iau şi vine şi%%% - $*muel4 >scultă4 interveni Bruno, făc+nd un pas 'nainte şi pun+nd feliile 'n m+na prietenului său% .ăn+ncă-le4 >u mai rămas o mulţime şi pentru ei - nu tre/uie să fii 'n"riorat de asta% Băiatul privi fi0 carnea din m+nă, apoi ridică privirea spre Bruno cu nişte oc*i mari şi recunoscători, dar 'n"roiţi% .ai aruncă o
privire spre uşă şi apoi păru că ia o *otăr+re, deoarece aruncă 'n "ură toate cele trei felii deodată şi le 'n"*iţi 'n c+teva secunde% - Ei /ine, n-ar tre/ui să măn+nci aşa de repede, interveni Bruno% O să-ţi facă rău% - Nu-mi pasă, rosti $*muel cu un +m/et sla/% .ulţumesc, Bruno% >cesta 'i +m/i la r+ndul lui şi era "ata să-i mai ofere de m+ncare, dar c*iar 'n acel moment 'n /ucătărie intră locotenentul 9otler, care se opri c+nd 'i vău pe cei doi /ăieţi vor/ind% Bruno se uită la el, simţind cum atmosfera devine din ce 'n ce mai 'ncărcată şi vă+nd umerii lui $*muel co/or+nd, 'n timp ce 'ntindea m+na după alt pa*ar pe care 'ncepu să-l spele% 3"nor+ndu-l pe Bruno, locotenentul 9otler se 'ndreptă spre $*muel şi se uită fi0 la el% - 1e faci2 stri"ă el% Nu ţi-am spus să speli pa*arele astea2 $*muel dădu repede din cap şi 'ncepu să tremure uşor, 'n timp ce lua alt şervet pe care 'l 'rnnuie 'n apă% - 1ine ţi-a spus că ţi-e permis să vor/eşti 'n casa asta2 continuă 9otler% 'ndrăneşti să nu mi te supui2
- Nu, domnule, ise $*muel 'ncet% =e"ret, domnule% =idică oc*ii spre locotenentul 9otler, care se 'ncruntă aplec+ndu-se uşor 'nainte şi clătin+nd din cap, 'n timp ce e0amina fi"ura /ăiatului% - >i m+ncat2 'ntre/ă el cu voce calmă, ca şi cum de-a/ia 'i venea să creadă% $*muel dădu din cap% - >i m+ncat, insistă locotenentul 9otler% >i furat ceva din fri"ider2 $*muel desc*ise "ura şi o 'nc*ise la loc% >poi o desc*ise din nou, 'ncerc+nd să "ăsească cuvintele, fără să reuşească% $e uită la Bruno, implor+ndu-i din oc*i autorul% - =ăspunde-mi4 /ieră locotenentul 9otler% >i furat ceva din fri"ider2 - Nu, domnule% El mi-a dat, răspunse $*muel, lacrimile inund+ndu-i oc*ii 'n timp ce-i arunca lui Bruno o privire pieişă% E prietenul meu, mai adău"ă el% - 1e e%%%242 'ncepu locotenentul 9otler, privin- du-l nedumerit pe Bruno% Eită% 1e vrei să spui cum că e prietenul tău2 'ntre/ă el% 'l cunoşti pe /ăiatul ăsta, Bruno2
7ura lui Bruno se desc*ise, 'ncerc+nd să-şi amintească felul cum ţi-o foloseşti c+nd vrei să rosteşti :da<% Nu văuse niciodată pe nimeni at+t de 'n"roit cum era $*muel 'n acel moment şi ar fi vrut să spună e0act ceea ce putea să 'm/unătăţească situaţia, dar 'şi dădu seama că nu era 'n stare pentru că se simţea şi el la fel de 'n"roit% - 'l cunoşti pe /ăiatul ăsta2 repetă 9otler cu voce şi mai puternică% >i vor/it cu prionierii2 - Eu%%% era aici c+nd am intrat, ise Bruno% $păla pa*are% - Nu asta te-am 'ntre/at, su/linie 9otler% #-ai mai văut şi 'nainte2 >i vor/it cu el2 De ce spune că eşti prietenul lui2 Bruno ar fi vrut să o ia la fu"ă% 'l ura pe locotenentul 9otler şi, aşa cum venea 'ncet spre el, la tot ce se putu "+ndi era după-amiaa c+nd 'l văuse 'mpuşc+nd un c+ine şi seara c+nd Pavel 'l 'nfuriase at+t de rău 'nc+t%%% - =ăspunde-mi, Bruno4 mai /ieră 9otler, cu faţa din ce 'n ce mai roşie% > treia oară nu te mai 'ntre/%
- N-am vor/it niciodată cu el, ise repede Bruno% Nu l-am văut niciodată 'n viaţa mea% Nu-l cunosc% #ocotenentul 9otler dădu din cap şi păru mulţumit de răspuns% oarte 'ncet 'ntoarse capul şi se uită la $*muel, care nu mai pl+n"ea, ci privea 'n os, păr+nd că 'ncearcă să-şi convin"ă sufletul să nu mai răm+nă 'n trupul lui firav, ci să iasă afară, să /oare pe uşă şi să se ridice la cer, alunec+nd printre nori p+nă ce va aun"e departe de aceste locuri% - (ermină de spălat toate pa*arele alea, rosti locotenentul 9otler cu o voce foarte scăută, vor/ind at+t de 'ncet 'nc+t Bruno de a/ia 'l aui% Era ca şi cum toată furia lui se transformase 'n altceva% Nu c*iar 'n opusul ei, ci ceva neaşteptat şi teri/il% >poi, adău"ă el, vin să te iau şi să te duc 'napoi 'n la"ăr, unde vom purta o discuţie despre ce li se 'nt+mplă /ăieţilor care fură% $-a 'nţeles2 $*muel dădu din cap şi luă alt şerveţel cu care 'ncepu să cureţe alt pa*ar Bruno 'l privi 'n timp ce de"etele 'i tremurau şi 'şi dădu seama că de teamă să nu spar"ă vreunul% 'i sări inima dar, cu toate că ar fi vrut, nu reuşi să se uite 'n altă parte%
- Haide, omuleţule, i se adresă locotenentul 9otler, venind spre el şi 'nconur+ndu-i umeri cu un /raţ lipsit de prietenie% (e duci 'n camera de i, 'ţi citeşti cartea şi-l laşi pe acest mic%%% să-şi termine trea/a% olosise acelaşi cuv+nt pe care-l folosise şi faţă de Pavel c+nd 'l trimisese să "ăsească cauciucul% Bruno dădu din cap, se 'ntoarse şi părăsi /ucătăria fără să se uite 'napoi% $tomacul i se răsucea şi pentru o clipă avu impresia că e "ata să vomite% Nu se simţise niciodată 'n viaţa lui aşa de ruşinat nu-şi ima"inase niciodată că ar fi fost 'n stare să se comporte at+t de crud% $e 'ntre/a cum un /ăiat, care credea despre el că e /un, poate să se comporte cu un prieten 'ntr-un mod at+t de laş% =ămase 'n camera de i ore 'ntre"i, dar nu putu să se concentree asupra cărţii şi nici nu cuteă să se ducă 'napoi 'n /ucătărie, dec+t mai t+riu 'n aceeaşi seară, după ce locotenentul 9otler se 'ntorsese şi-l luase pe $*muel, duc+ndu-l de acolo% 'n toate după-amieile care urmară, Bruno reveni la locul de l+n"ă "ard unde se 'nt+lneau, dar nu-l mai "ăsi pe $*muel acolo% După vreo
săptăm+nă fu convins că ceea ce făcuse fusese at+t de teri/il, 'nc+t nu va fi iertat niciodată, dar 'n cea de a şaptea i fu fericit să-l vadă pe $*muel că-l aştepta, st+nd pe păm+nt cu picioarele 'ncrucişate ca de o/icei şi privind ţăr+na din faţa lui% - $*muel, stri"ă aler"+nd spre el, aşe+ndu-se os şi aproape pl+n"+nd de uşurare şi de re"ret% 'mi pare at+t de rău, $*muel4 Nu ştiu de ce am făcut asta% $pune-mi că mă ierţi% - E 'n re"ulă, rosti $*muel, privindu-l% Pe faţă avea o mulţime de v+nătăi şi Bruno se str+m/ă, uit+nd pentru moment să se mai scue% - 1e ţi s-a 'nt+mplat2 'ntre/ă apoi şi nu mai aşteptă răspunsul% De la /icicletă2 Pentru că aşa mi s-a 'nt+mplat şi mie la Berlin, acum vreo doi ani% >m căut pentru că am pedalat prea repede şi am avut v+nătăi ne"re şi al/astre săptăm+ni 'ntre"i% (e doare2 - Nu le mai simt, răspunse $*muel% - >rată ca şi cum te-ar durea% - Nu mai simt nimic, rosti $*muel% - Ei /ine, re"ret cele 'nt+mplate săptăm+na trecută, ise Bruno% 'l urăsc pe
locotenentul 9otler% 1rede că el e mare şi tare pe aici, dar nu e% Eită o clipă, nevr+nd să se sustra"ă vinei% $imţea nevoia să se mai scue o dată şi c*iar voia să o facă% 'mi pare foarte rău, $*muel, rosti cu voce clară% Nu-mi vine să cred că nu i-am spus adevărul% N-am trădat niciodată vreun prieten 'n felul acesta% $*muel, mi-e ruşine de mine 'nsumi% 1+nd spuse asta, $*muel +m/i d+nd din cap, iar Bruno ştiu că fusese iertat% >poi $*muel făcu ceva ce nu făcuse niciodată 'nainte% =idică partea de os a "ardului, aşa cum făcea c+nd Bruno 'i aducea de m+ncare, dar de această dată prin spaţiul creat 'ntinse m+na şi o ţinu aşa, aştept+nd p+nă ce Bruno făcu acelaşi lucru şi cei doi /ăieţi 'şi str+nseră m+inile şi-şi +m/iră unul altuia% u pentru prima oară c+nd se atinseră%
CAPITOLUL ŞAI%PRE0ECE Tunsoarea (recuse aproape un an de c+nd Bruno sosise acasă şi o "ăsise pe .aria 'mpac*et+ndu-i lucrurile şi amintirile despre viaţa de la Berlin aproape se şterseseră% 1+nd se "+ndea 'n urmă nu putea să-şi aducă aminte dec+t că .artin şi 9arl erau doi dintre cei mai /uni trei prieteni ai lui pe viaţă dar, deşi 'ncerca cu toată puterea, nu-şi mai amintea cine era cel de-al treilea% &i atunci se 'nt+mplă ceva, astfel că pentru două ile părăsiseră Out-it* şi să se 'ntorseseră la fosta lor casăA murise /unica şi familia tre/ui să se ducă la 'nmorm+ntare% 'n timp ce se afla acolo, Bruno 'şi dădu seama că nu mai era la fel de mic cum fusese c+nd plecaseră de acasă, deoarece putea să vadă lucruri pe care nu putuse să le vadă 'nainte şi, c+nd rămaseră mai mult timp 'n casă, se putu uita pe fereastra de la mansardă şi vău tot Berlinul fără să fie nevoie să se ridice 'n v+rful picioarelor% Bruno n-o mai văuse pe /unica lui de c+nd părăsise Berlinul, dar se "+ndise la ea aproape 'n fiecare i% 1eea ce-şi amintea cel mai /ine
erau spectacolele pe care ea 'mpreună cu el şi cu 7retel le dădeau de 1răciun şi de aniversări şi cum 'ntotdeauna 'i făcea costumul care se potrivea cel mai /ine, indiferent ce rol uca% 7+ndul că niciodată nu vor mai putea face asta 'l 'ntrista foarte mult% 1ele două ile petrecute la Berlin fuseseră şi ele triste% #a 'nmorm+ntare Bruno, şi 7retel şi tata şi mama şi /unicul stătuseră 'n primul r+nd, tata purt+nd cea mai impresionantă uniformă a lui, scro/ită şi călcată, şi toate decoraţiile% .ama 'i spusese lui Bruno că tata era deose/it de trist, pentru că se certase cu /unica şi nu mai reuşise să se 'mpace cu ea 'nainte de a muri% #a /iserică erau o mulţime de coroane şi tata era foarte m+ndru că una dintre ele fusese trimisă de ur6, dar c+nd mama auise asta, spusese că /unica s-ar fi răsucit 'n morm+nt dacă ar fi ştiut% 1+nd s-au 'napoiat la Out-it*, Bruno se simţi aproape 'nc+ntat% 1asa de aici devenise acum căminul lui şi 'ncetase să mai fie 'n"riorat de faptul că avea doar trei niveluri, şi nu cinci, şi nu-l mai plictisea at+t de mult că soldaţii veneau şi plecau, ca şi cum erau
stăp+nii locului% 'ncet, 'ncepu să i se pară că, la urma urmei, lucrurile nu erau c*iar aşa de rele aici, mai ales de c+nd 'l 'nt+lnise pe $*muel% &tia că erau destule motive pentru a fi 'nc+ntat, cum ar fi faptul că acum tata şi mama păreau tot timpul veseli şi mama nu tre/uia să-şi mai facă siesta de după-amiaă at+t de des sau să /ea at+tea siropuri medicinale% 3ar 7retel trecea printr-o faă - vor/a mamei - aşa că avea "riă să nu-i stea 'n cale% .ai era şi faptul că locotenentul 9otler fusese transferat de la Out-it* şi nu se mai afla prin preamă, pentru a-l face pe Bruno furios şi supărat tot timpul% ?Plecarea lui intervenise /rusc, şi 'n le"ătură cu asta e0istaseră o "roaă de urlete 'ntre tata şi mama, noaptea t+riu, 'nsă 'n mod cate"oric plecase şi nu urma să mai revină 7retel era de neconsolat%@ &i mai era un motiv pentru care era 'nc+ntatA nimeni nu-i mai spunea :omuleţule<% Dar cea mai minunată trea/ă era că avea un prieten cu numele $*muel% $e /ucura mer"+nd pe l+n"ă "ard 'n fiecare după-amiaă şi era 'nc+ntat să vadă că 'n ultimele ile prietenul lui părea mult mai
fericit, iar oc*ii lui parcă nu mai erau at+t de 'nfundaţi 'n or/ite, deşi trupul 'i era ridicol de sla/, iar faţa de un cenuşiu neplăcut% 'ntr-o i, 'n timp ce stătea 'n faţa lui, 'n locul o/işnuit, Bruno remarcăA - >sta e cea mai ciudată prietenie care a e0istat vreodată% - De ce2 - Deoarece cu toţi ceilalţi /ăieţi, cu care am fost c+ndva prieten, puteam să mă oc, răspunse el% Noi doi 'nsă nu ne-am ucat niciodată 'mpreună% (ot ce facem este să stăm aici şi să vor/im% - .ie 'mi place să stăm aici şi să vor/im, răspunse $*muel% - Ei /ine, şi mie, afirmă Bruno% Dar e păcat că nu putem să facem din c+nd 'n c+nd şi ceva mai captivant% Poate puţină e0plorare% $au o partidă de fot/al% Nu ne-am văut niciodată unul pe altul fără să avem 'ntre noi "ardul de s+rmă% Bruno făcea adesea comentarii de "enul acesta, deoarece voia să creadă că incidentul de acum c+teva luni, c+nd ne"ase prietenia lui cu $*muel, nu avusese loc niciodată% 'ncă se mai ru"a 'n sinea lui şi se simţea prost pentru
modul 'n care se comportase, deşi $*muel, spre lauda lui, părea să fi uitat dea 'nt+mplarea% - Poate că 'ntr-o i aşa vom face, ise $*muel% Dacă ne vor da drumul vreodată% Bruno 'ncepu să se "+ndească din ce 'n ce mai des la cele două părţi ale "ardului şi 'n primul r+nd la motivul pentru care se afla "ardul acolo% $e "+ndi să vor/ească cu tata sau cu mama despre asta, dar /ănui că se vor 'nfuria, sau 'i vor spune ceva neplăcut despre $*muel şi familia lui, aşa că 'n loc de asta făcu ceva destul de neo/işnuit% Hotăr' să stea de vor/ă cu 1aul fără $peranţă% 1amera lui 7retel se sc*im/ase destul de mult faţă de ultima dată c+nd fusese el 'năuntru% 'n primul r+nd, nu se mai vedea nici o păpuşă% Kntr-o după-amiaă, cam cu o lună 'nainte, 'n perioada 'n care locotenentul 9otler părăsise Out-it*, 7retel *otăr+se că nu-i mai plac păpuşile, le pusese 'n patru saci mari şi le aruncase% 'n locul lor at+rnase *arta Europei pe care i-o dăduse tata şi ilnic 'nfi"ea 'n ea nişte ace, pe care le muta 'ntotdeauna după ce citea iarul de dimineaţă% Bruno se "+ndi că pro/a/il 'nne/unise% (otuşi, nu-l mai ironia şi nici nu-l
mai certa at+t de des ca de o/icei, aşa că i se păru că n-ar fi rău să ai/ă o discuţie cu ea% - Bună, rosti după ce /ătu politicos la uşă, deoarece ştia ce furioasă devenea c+nd intra fără să facă aşa% - 1e vrei2 'ntre/ă 7retel, care stătea la masa de toaletă, 'ncerc+nd noi pieptănături% - Nimic, ise Bruno% - >tunci pleacă% Bruno dădu din cap, dar intră 'năuntru şi se aşeă pe mar"inea patului% 7retel 'l vău cu coada oc*iului, dar nu mai spuse nimic% - 7retel, 'ncepu el p+nă la urmă, pot să te 'ntre/ ceva2 - Dacă o faci repede, răspunse ea% - (otul aici la Out-it*%%% 'ncepu el, dar ea 'l 'ntrerupse imediat% - Nu i se spune Out-it*, Bruno, ise furioasă, ca şi cum aceasta ar fi fost cea mai mare "reşeală făcută de cineva 'n toată istoria omenirii% De ce nu poţi pronunţa corect2 - Dar aşa se numeşte, Out-it*, protestă el% - Nu-i adevărat, insistă ea, pronunţ+nd corect numele la"ărului%
Bruno se 'ncruntă şi totodată ridică din umeri% - >şa am spus şi eu, ise el% - Nu, nu aşa% Oricum, nu intenţione să mă cert cu tine, rosti 7retel, pier+ndu-şi dea ră/darea, şi aşa foarte puţină% Deci, ce este2 1e vrei să ştii2 - 5reau să ştiu ceva despre "ard, ise el ferm, *otăr+nd că acesta era cel mai important lucru cu care să 'nceapă% 5reau să ştiu de ce se află aici% 7retel se răsuci pe scaun şi-l privi curioasă% - 5rei să spui că nu ştii2 'ntre/ă ea% - Nu, răspunse Bruno% Nu 'nţele" de ce nu ni se permite să mer"em 'n partea cealaltă% 1e e rău 'n le"ătură cu noi, că nu putem să mer"em dincolo să ne ucăm2 7retel 'l privi fi0, apoi deodată 'ncepu să r+dă, oprindu-se doar c+nd o/servă că Bruno era foarte serios% - Bruno, ise 7retel cu voce nevinovată, pentru ea fiind lucrul cel mai evident din lume, "ardul nu e0istă pentru a ne opri pe noi să mer"em acolo% E0istă pentru a-i opri pe ei să vină aici%
Bruno reflectă ad+nc, dar asta nu făcu lucrurile mai clare% - Dar de ce2 'ntre/ă el% - Deoarece ei tre/uie să fie ţinuţi 'mpreună, e0plică 7retel% - 'mpreună cu familiile lor, vrei să spui2 - Ei /ine, da, cu familiile lor% Dar şi cu semenii lor% - 1e 'nţele"i prin semenii lor2 7retel oftă şi scutură din cap% - 1u ceilalţi evrei, Bruno% Nu ştiai asta2 De asta tre/uie să fie ţinuţi 'mpreună% Nu pot să se amestece cu noi% - Evrei, rosti Bruno, 'ncerc+nd pronunţia% 1*iar 'i plăcea felul cum sună% Evrei, repetă el% (oţi oamenii de partea cealaltă a "ardului sunt evrei2 - Da, aşa e, ise 7retel% - Noi nu suntem evrei2 7retel desc*ise mare "ura, parcă ar fi fost plesnită peste faţă% - Nu, Bruno, su/linie ea% Nu, 'n mod cate"oric nu suntem% &i tu n-ar fi tre/uit să spui niciodată ceva de "enul acesta% - Dar, de ce nu2 >tunci, ce suntem noi2
- Noi suntem%%% 'ncepu 7retel, dar tre/ui să se oprească pentru a reflecta% Noi suntem%%% repetă ea, dar nu era prea si"ură care era răspunsul corect la această 'ntre/are% Ei /ine, noi nu suntem evrei, ise ea 'n final% - &tiu că nu suntem, admise Bruno frustrat% Dar te 'ntre/, dacă nu suntem evrei, ce suntem2 - $untem opusul lor, ise 7retel, răspun+nd repede şi păr+nd satisfăcută de răspuns% Da, asta e% Noi suntem opusul lor% - 'n re"ulă, ise Bruno, 'nc+ntat că 'n sf+rşit 'şi fi0ase asta 'n minte% &i Opusul locuieşte de partea aceasta a "ardului, iar evreii de partea cealaltă% - >şa e, Bruno% - >tunci evreilor nu le place de Opus% - Nu, nouă nu ne place de ei, prostule% Bruno se 'ncruntă% #ui 7retel i se spusese de nenumărate ori că nu-i este permis să-l facă prost, dar ea continua să-l i"nească% - Ei /ine, de ce nu ne place de ei2 'ntre/ă el% - Pentru că sunt evrei, ise 7retel% - >şa4 Deci Opusul şi evreii nu se 'nţele"%
- Nu, Bruno, spuse 7retel foarte 'ncet, deoarece descoperise ceva neo/işnuit 'n părul ei şi acum 'l e0amina atentă% - Ei /ine, nu se poate ca cineva să-i adune 'mpreună şi%%% Dar fu 'ntrerupt /rusc de sunetul scos de 7retel, sunet care se transformă intr-un ţipăt pătrunător, care o trei pe mama din siesta de după-amiaă şi o făcu să vină 'n "oană 'n dormitor% 'n timp ce 'ncerca noi pieptănături, 7retel descoperise un ou micuţ, nu mai mare dec+t v+rful unui ac% 'l arătă mamei, care se uită prin părul ei, despărţindu-l "ră/ită 'n şuviţe, 'nainte de a se 'ndrepta spre Bruno şi a face acelaşi lucru şi cu el% - O, nu-mi vine să cred, ise mama furioasă% &tiam că aşa se va 'nt+mpla, 'ntr-un astfel de loc% $e dovedi că at+t 7retel, c+t şi Bruno aveau păduc*i 7retel tre/ui să fie tratată cu un şampon special care mirosea ori/il, după care rămase 'n camera ei ore 'ntre"i, cu oc*ii lăcrim+nd% &i Bruno fu şamponat, dar după aceea tata *otăr' că cel mai /ine ar fi să taie răul de la
rădăcină, astfel că luă o lamă şi 'l rase pe Bruno 'n cap, acţiune ce-l făcu să pl+n"ă% Nu dură mult şi privea cu "roaă cum părul 'i /ura din cap şi ateria pe duşumea la picioarele lui, dar tata spunea că de e0act aşa ceva era nevoie% După aceea, Bruno se privi 'n o"linda de la /aie şi simţi că-i vine rău% >cum, capul lui arăta ori/il, pentru că era c*el, iar oc*ii păreau enormi% >proape se sperie de ceea ce reflecta o"linda% - Nu-ţi face "rii, 'l asi"ură tata% O să crească la loc% E nevoie doar de c+teva săptăm+ni% - .urdăria de aici a provocat asta, ise mama% Dacă unii oameni ar putea să vadă efectul pe care 'l are locul acesta asupra noastră, a tuturor4 1+nd se privise 'n o"lindă, Bruno nu se putuse a/ţine să nu o/serve c+t de mult semăna acum cu $*muel şi să se 'ntre/e dacă nu cumva toţi oamenii din partea cealaltă a "ardului avuseseră păduc*i, de aceea aveau capetele rase% 1+nd, 'n iua următoare, 'şi vău prietenul, $*muel 'ncepu să r+dă de el, ceea ce u scău şi mai mult 'ncrederea 'n sine%
- >cum arăt e0act ca tine, ise Bruno trist, ca şi cum era ceva 'n"roitor de admis% - Doar că eşti mai "ras, admise $*muel%
CAPITOLUL ŞAPTE%PRE0ECE Ma*a )+! ur*ea#" ror!u$ dru* Kn următoarele c+teva săptăm+ni, mama arăta din ce 'n ce mai nefericită de viaţa de la Out-it* şi Bruno 'nţele"ea perfect de /ine caua% #a urma urmei, c+nd sosiseră aici ur+se şi el locul, pentru că nimic nu semăna cu ce avusese acasă şi 'i lipseau cei trei cei mai /uni prieteni pe viaţă% Dar, cu timpul, pentru el situaţia se sc*im/ase, 'n special datorită lui $*muel, care devenise mai important dec+t fuseseră vreodată 9arl sau Daniel sau .artin% .ama 'nsă nu avea un $*muel al ei% Nu era nimeni cu care să stea de vor/ă şi sin"ura persoană cu care fusese oarecum prietenă t+nărul locotenent 9otler - fusese transferată 'n altă parte% Deşi 'ncercase să nu fie unul dintre acei /ăieţi care-şi petrec timpul spion+nd prin "aura c*eii sau ascult+nd prin *ornul şemineului, 'ntr-o după-a- miaă Bruno trecea pe l+n"ă /iroul tatălui 'n timp ce mama şi tata erau 'năuntru, purt+nd una dintre discuţiile lor% Nu intenţionase să tra"ă cu urec*ea, dar vor/eau tare şi nu putu să nu audă%
- E ori/il, icea mama% Pur şi simplu ori/il% Nu mai pot să ra/d% - Nu avem de ales, icea tata% >ceasta e sarcina noastră şi%%% - Nu, aceasta e sarcina ta, su/linie mama% $arcina ta, nu a noastră% =ăm+i, dacă vrei% - &i ce va crede lumea, 'ntre/ă tata, dacă vă dau voie ţie şi copiilor să vă 'napoiaţi la Berlin fără mine2 5or pune 'ntre/ări despre o/li"aţia mea de a munci aici% - .uncă2 stri"ă mama% Numeşti asta muncă2 Bruno nu aui mai mult, deoarece vocile se apropiau de uşă şi e0ista posi/ilitatea ca mama să iasă afară ca o furtună, 'n căutarea unui sirop medicinal, aşa că urcă scările 'n fu"ă% (otuşi, auise destul pentru a-şi da seama că se ivise ocaia să se 'ntoarcă la Berlin şi, spre surpria lui, nu-şi putea da seama ce simte 'n le"ătură cu asta% O parte din el 'şi aducea aminte că 'i plăcuse viaţa acolo, dar se sc*im/aseră aşa de multe lucruri4 9arl şi ceilalţi doi cei mai /uni prieteni, ale căror nume nu putea să şi le amintească, pro/a/il că l-au uitat% Bunica a murit şi de
/unicul aproape nu mai auise nimic tata spunea că devenise senil% Pe de altă parte, se o/işnuise cu viaţa la Out- it*A de Herr #ist nu-i mai păsa, cu .aria devenise mai prieten dec+t fusese la Berlin, 7retel 'ncă mai trecea printr-o faă şi el avea "riă să nu-i stea 'n cale ?părea că nu mai e c*iar aşa un 1a fără $peranţă ca p+nă acum@, iar 'nt+lnirile de după-a- miaă cu $*muel 'l umpleau de fericire% Bruno nu ştia ce să simtă şi *otăr' că, indiferent ce se va 'nt+mpla, va accepta situaţia fără să se pl+n"ă% (imp de c+teva săptăm+ni, nu se sc*im/ă a/solut nimic viaţa lor continuă la fel% (ata petrecea cel mai mult timp ori 'n /irou, ori de partea cealaltă a "ardului% .ama era foarte liniştită 'n timpul ilei şi avea imens de multe sieste de după-amiaă, unele dintre ele nu c*iar după-amiaa, ci c*iar şi 'nainte de pr+n, iar Bruno era 'n"riorat pentru sănătatea ei, deoarece nu cunoscuse niciodată pe nimeni care să ai/ă nevoie de at+t de multe siropuri medicinale% 7retel stătea 'n camera ei concentr+ndu-se asupra *ărţilor pe care le at+rnase pe pereţi şi consulta ore 'ntre"i iarele
'nainte de a muta acele c+te puţin% ?Herr #ist era deose/it de 'nc+ntat de această activitate a ei%@ 3ar Bruno făcea e0act ceea ce se pretindea de la el, nu mai făcea pro/leme şi se /ucura că are un prieten secret, de care nu ştia nimeni% >poi, '*tr-una din ile, tata 'i convocă pe Bruno şi pe 7retel 'n /iroul lui şi-i informă despre sc*im/ările ce vor avea loc% - $taţi os, copii, ise el, indic+nd cele două fotolii mari din piele, pe care de o/icei li se spunea să nu se aşee, c+nd aveau ocaia să viitee /iroul tatălui, din caua m+inilor lor murdare% (ata stătea la /irou% >m *otăr+t să facem c+teva sc*im/ări, continuă el, arăt+nd puţin cam trist% $puneţi-miA sunteţi fericiţi aici2 - Da, tată, si"ur că da, răspunse 7retel% - 1ate"oric, tată, ise şi Bruno% - &i nu vă lipseşte deloc Berlinul2 1opiii făcură o pauă de o clipă privindu-se unul pe celălalt şi 'ntre/+ndu-se care dintre ei tre/uie să 'ncerce să răspundă% - Ei /ine, mie 'mi lipseşte teri/il, spuse p+nă la urmă 7retel% .i-ar plăcea să am din nou c+teva prietene%
Bruno +m/i, "+ndindu-se la secretul lui% - Prietene%%% rosti tata, d+nd din cap% Da, m-am "+ndit adesea la asta% Pro/a/il că uneori v-aţi simţit foarte sin"uri% - oarte sin"uri, confirmă 7retel cu voce fermă% - Lie Bruno%%% 'ntre/ă tata, uit+ndu-se la el% &i ţie 'ţi lipsesc prietenii2 - Ei /ine, da, ise el, studiindu-şi cu "riă răspunsul% Dar cred că, indiferent unde m-aş duce, mi-ar lipsi cineva% Era o aluie indirectă la $*muel, dar nu voia să fie mai e0plicit de at+t% - Dar ţi-ar plăcea să te 'ntorci la Berlin2 'ntre/ă tata% Dacă s-ar ivi ocaia2 - (oţi2 'ntre/ă Bruno% (ata scoase un oftat ad+nc şi scutură din cap% - .ama, 7retel şi cu tine% 'napoi, 'n fosta noastră casă din Berlin% Li-ar plăcea asta2 Bruno reflectă% - Ei /ine, nu mi-ar plăcea dacă n-ai fi şi tu acolo, afirmă el, deoarece acesta era adevărul% - >şa că ai prefera să stai aici, cu mine2
- >ş prefera ca toţi patru să fim 'mpreună, ise el, inclu+nd-o 'n silă şi pe 7retel% 3ndiferent dacă ar fi la Berlin sau la Out-it*% - O, Bruno4 rosti 7retel e0asperată, şi el nu-şi dădu seama dacă din cauă că 'i distru"ea planurile de 'ntoarcere acasă sau din cauă ?cum spunea ea@ că el continua să pronunţe "reşit numele căminului lor de aici% - Ei /ine, pentru moment mi-e teamă că acest lucru e imposi/il, interveni tata% .i-e teamă că ur6 nu mă va eli/era de sarcina pe care o am% .ama, pe de altă parte, consideră că ar fi timpul ca voi trei să vă 'ntoarceţi la Berlin, să redesc*ideţi casa şi, c+nd mă "+ndesc la asta%%% ăcu o pauă de o clipă privind afară pe fereastra din st+n"a - fereastra prin care se vedea la"ărul din partea cealaltă a "ardului% 1+nd mă "+ndesc la asta, poate că are dreptate% Poate că ăsta nu e un loc pentru copii% - E0istă sute de copii aici, sări Bruno fără să se "+ndească prea mult la ce spune% Doar că sunt de partea cealaltă a "ardului% =emarca fu urmată de tăcere, dar nu semăna cu o tăcere normală, aceea care intervenea c+nd nu mai vor/ea nimeni% Era ca
o tăcere plină de "omot% (ata şi 7retel se uitau la el şi el clipi surprins% - 1e vrei să spui, că e0istă sute de copii aici2 'ntre/ă tata% 1e ştii tu despre ce se 'nt+mplă aici2 Bruno desc*ise "ura să răspundă, dar se temu c+-şi va provoca mari neplăceri dacă va da 'n vilea" prea multe% - Pot să-i văd de la fereastra dormitorului meu, ise el 'n sf+rşit% $unt foarte departe, desi"ur, dar par să fie sute% (oţi 'm/răcaţi cu piamale 'n dun"i% - Piamale 'n dun"i, adevărat, rosti tata, d+nd din cap% &i tu te-ai uitat la ei, nu-i aşa2 - Ei /ine, i-am vă'ut, afirmă el% Nu sunt si"ur dacă e acelaşi lucru% (ata +m/i% - oarte /ine, Bruno, ise el% &i ai dreptate, nu e acelaşi lucru% Eită din nou şi apoi dădu iar din cap, ca şi cum luase dea o *otăr+re% Da, are dreptate, ise el cu "las tare, dar fără să se uite nici la 7retel, nici la Bruno% 1ate"oric are dreptate% >ţi stat aici destul de mult timp% > venit vremea să plecaţi acasă% &i astfel *otăr+rea a fost luată% $e trimise vor/ă să se facă ordine şi curăţenie 'n casă, să
se spele "eamurile, să se lustruiască /alustrada, să se calce leneria, să se facă paturile şi tata anunţă că mama, 7retel şi Bruno vor sosi la Berlin 'ntr-o săptăm+nă% Bruno descoperi că nu dorea asta at+t de mult cum s-ar ti aşteptat şi 'i era teamă de momentul c+nd va tre/ui să-i spună noutăţile lui $*muel%
CAPITOLUL OPT%PRE0ECE P$"nu!nd a'en(ura f!na$" > doua i după ce tata 'i spuse lui Bruno că 'n cur+nd se va 'napoia la Berlin, $*muel nu veni la "ard, ca de o/icei% &i nici 'n următoarea i nu apăru% >poi nici 'n cealaltă% 1+nd Bruno aunse la locul o/işnuit, nimeni nu şedea pe păm+nt cu picioarele 'ncrucişate, aşa că aşteptă ece minute% 1+nd fu "ata să se 'ntoarcă acasă, e0trem de 'n"riorat că va tre/ui să părăsească Out-it* fără să-şi mai vadă prietenul, un punct din depărtare deveni o pată şi aceasta deveni un strop şi acesta deveni o siluetă care deveni apoi un /ăiat 'ntr-o piama 'n dun"i% Bruno +m/i lar" c+nd vău silueta aceea venind spre el şi se aşeă pe păm+nt, scoţ+nd din /uunar /ucata de p+ine şi mărul pe care le adusese cu el, pentru $*muel% Dar c*iar şi de la distanţă putu să-şi dea seama că prietenul lui arăta şi mai nefericit ca de o/icei şi c+nd aunse l+n"ă "ard nu 'ntinse m+na după alimente, cu o/işnuita lui neră/dare% - >m creut că n-ai să mai vii, rosti Bruno% >m venit şi ieri şi alaltăieri şi n-ai fost aici% - =e"ret, ise $*muel% $-a 'nt+mplat ceva%
Bruno 'l privi şi-şi mii oc*ii, 'ncerc+nd să "*icească ce putea să fie% $e 'ntre/a dacă nu cumva i se spusese dea lui $*muel că el pleca acasăA la urma urmei, coincidenţe ca aceasta se 'nt+mplau, aşa cum era şi faptul că Bruno şi $*muel se născuseră 'n aceeaşi i% - Ei /ine, 'ntre/ă Bruno% 1e este2 - Papa, ise $*muel% Nu putem să-l "ăsim% - Nu puteţi să-l "ăsiţi2 oarte ciudat% 5rei să spui că s-a pierdut2 - >şa presupun, ise $*muel% #uni era aici, apoi s-a dus la lucru 'mpreună cu alţi oameni şi nimeni nu s-a mai 'ntors% - &i nu ţi-a scris vreo scrisoare2 'ntre/ă Bruno% $au să-ţi lase un /ilet 'n care să-ţi spună c+nd se 'ntoarce2 - Nu, răspunse $*muel% - 1e ciudat, repetă Bruno% #-ai căutat2 mai 'ntre/ă el după o clipă% - $i"ur că da, rosti $*muel, suspin+nd% >m făcut ceea ce ai spus tu mereu% >m făcut e0plorări% - &i n-ai "ăsit nici o urmă2 - Nici una%
- Ei /ine, e foarte surprinător, comentă Bruno% Dar eu cred că tre/uie să e0iste o e0plicaţie simplă% - &i care ar fi asta2 'ntre/ă $*muel% - Eu cred că oamenii au fost duşi la lucru 'n alt oraş şi a tre/uit să răm+nă acolo c+teva ile, p+nă termină trea/a% Oricum, aici serviciul nu e prea /un% .ă aştept să se 'ntoarcă 'ntr-o i, două% - $per, ise $*muel, care părea "ata să pl+n"ă% Nu ştiu ce vom face fără el% - >ş putea să-l 'ntre/ pe tata, dacă vrei, propuse Bruno cu prudenţă spera ca $*muel să nu fie de acord% - Nu cred că ar fi o idee prea /ună, răspunse acesta, ceea ce - spre deamă"irea lui Bruno - nu era c*iar o respin"ere cate"orică% - De ce nu2 'ntre/ă el% (ata cunoaşte foarte /ine viaţa din partea cealaltă a "ardului% - Nu cred că soldaţii ne plac, afirmă $*muel% Ei /ine, adău"ă el cu ceva ce semăna cu un +m/et, at+t c+t putuse el să sc*iţee% (tiu că nu ne plac% De fapt, ne urăsc% Bruno se aşeă os, surprins% - $unt si"ur că nu te urăsc, ise el%
- Ba da, susţinu $*muel, aplec+ndu-se 'nainte cu oc*ii 'n"ustaţi şi /uele str+nse de furie% Dar, e 'n re"ulă, pentru că şi eu 'i urăsc pe ei% 'i urăsc, repetă el cu putere% - Pe tata nu-l urăşti, nu-i aşa2 'ntre/ă Bruno% $*muel 'şi muşcă /uele şi nu răspunse% 'l văuse pe tatăl lui Bruno 'n nenumărate r+nduri şi nu 'nţele"ea cum putea un astfel de om să ai/ă un fiu at+t de prietenos şi de ama/il% - Oricum, continuă Bruno după o pauă, nevr+nd să mai discute acest su/iect, am şi eu ceva să-ţi spun% - >devărat2 'ntre/ă $*muel privindu-l plin de speranţă% - Da% .ă 'ntorc la Berlin% $*muel rămase cu "ura căscată de surpriă% - 1+nd2 'ntre/ă el cu voce su"rumată% - Deci, ai e oi, răspunse Bruno% Plecăm s+m/ătă după-masă% - Pentru c+t timp2 mai 'ntre/ă $*muel% - 1red că pentru totdeauna, ise Bruno% .amei nu-i place la Out-it* - spune că nu e un loc unde să-ţi creşti copiii - aşa că tata răm+ne aici la trea/ă, pentru că ur6 are
planuri mari pentru el, dar noi ceilalţi ne ducem acasă% =ostise cuv+ntul :acasă<, 'n ciuda faptului că acuma nu mai era si"ur unde era de fapt :casa< lui% - >şa că n-am să te mai văd2 'ntre/ă $*muel% - Ei /ine, poate c+ndva, răspunse Bruno% >i putea să vii la Berlin, 'ntr-o vacanţă% #a urma urmei, nu poţi să stai aici pentru totdeauna% Poţi oare2 $*muel dădu din cap% - Presupun că nu, ise el trist% Dacă pleci, n-am să mai am pe nimeni cu care să stau de vor/ă, adău"ă apoi% - Nu, rosti Bruno% >r fi vrut să adau"eA :&i mie 'mi vei lipsi, $*muel<, dar descoperi că 'i era enă s-o spună% >şa că m+ine va fi ultima oară c+nd ne vom mai vedea, continuă el% 5a tre/ui să ne luăm rămas-/un% 5oi 'ncerca să-ţi aduc ceva special de m+ncare% $*muel dădu din cap, dar nu "ăsi cuvinte pentru a spune c+t de trist era% >ş vrea să ne ucăm am+ndoi, adău"ă Bruno după o lun"ă pauă% .ăcar o dată% Pentru a ne aminti după aceea% - &i eu aş vrea, ise $*muel%
- >m stat de vor/ă mai mult de un an şi nu ne-am ucat niciodată% &i ştii ceva2 'n tot acest timp, de la fereastra dormitorului meu m-am uitat la locul unde stai tu şi n-am reuşit să-mi dau seama ce este acolo% - Nu ţi-ar plăcea, afirmă $*muel% 1asa voastră e mult mai dră"uţă% - (otuşi, aş vrea să văd ce e, ise Bruno% $*muel se "+ndi c+teva clipe, apoi 'ntinse m+na şi o /ă"ă pe su/ "ard ridic+ndu-l puţin, cam at+t c+t un /ăiat mic, poate de mărimea şi forma lui Bruno, să se poată strecura pe dedesu/t% - Ei /ine, rosti $*muel% >tunci de ce n-o faci2 Bruno clipi şi reflectă% - Nu cred că mi s-ar da voie, ise el cu 'ndoială% - Pro/a/il că nu ţi s-ar fi dat voie nici să vii aici şi să vor/eşti cu mine ilnic, comentă $*muel% (otuşi, ai făcut-o, nu-i aşa2 - Dar dacă aş fi fost prins, aş fi avut mari neplăceri, spuse Bruno, fiind si"ur că mama şi tata n-ar fi fost de acord%
- >sta e adevărat, ise $*muel, d+nd drumul "ardului să cadă la loc şi privind 'n păm+nt cu lacrimi 'n oc*i% Presupun că am să te văd m+ine, pentru a ne lua la revedere% O clipă, nici unul dintre /ăieţi nu mai rosti o vor/ă% Deodată Bruno avu o idee "roavă% - Doar dacă nu%%% 'ncepu el, "+ndindu-se puţin, pentru a permite planului să se conturee mai /ine 'n minte% 'şi duse m+na la cap şi simţi că acolo unde de o/icei avea păr, acum erau doar nişte ţepi scurţi% 'ţi aminteşti că mi-ai spus că semăn cu tine2 'l 'ntre/ă pe $*muel% De c+nd am fost ras 'n cap2 - Doar că eşti mai "ras, recunoscu $*muel% - Ei /ine, dacă e aşa, comentă Bruno, şi dacă aş avea şi eu o piama 'n dun"i, aş putea să vin acolo 'n viită şi nimeni n-ar o/serva% i"ura lui $*muel se lumină şi +m/i lar"% - >şa crei2 'ntre/ă el% >i face asta2 - $i"ur că da, răspunse Bruno% >r fi o aventură "roavă% >ventura noastră finală% 'n sf+rşit, aş putea să fac nişte e0plorări% - &i ai putea să mă auţi să-l caut pe papa, ise $*muel% - De ce nu2 confirmă Bruno% 5om face o plim/are pe acolo şi vom vedea dacă putem
"ăsi o dovadă% >sta e 'ntotdeauna o trea/ă inteli"entă c+nd faci e0plorări% $in"ura pro/lemă este o/ţinerea unei piamale 'n dun"i% $*muel dădu din cap% - >sta e 'n re"ulă, comentă el% E0istă o /aracă unde le ţin% Pot să iau una de mărimea mea şi să ţi-o aduc% >stfel, ai putea să te sc*im/i şi să mer"em să-l căutăm pe papa% - .inunat, rosti Bruno cuprins de entuiasmul momentului% $-a sta/ilit% - Ne 'nt+lnim m+ine la aceeaşi oră, ise $*muel% - De data asta să nu 'nt+rii, 'l atenţiona Bruno, ridic+ndu-se 'n picioare şi scutur+ndu-se de praf% &i nu uita piamaua 'n dun"i% 'n după-amiaa aceea, am/ii /ăieţi plecară acasă foarte /ine dispuşi% Bruno 'şi ima"ina c+-l aşteaptă o aventură "roavă şi 'n sf+rşit va avea ocaia să vadă ce este 'n realitate de partea cealaltă a "ardului, 'nainte de a se 'ntoarce la Berlin - nemaivor/ind şi că va 'ntreprinde o mică e0plorare serioasă - iar $*muel 'ntreărea şansa de a avea pe cineva care s+-l aute să-şi "ăsească tatăl% 8na peste
alta, părea un plan foarte inteli"ent şi un mod minunat de a-şi spune la revedere%
CAPITOLUL NOUĂ%PRE0ECE Ce s/a )n(6*$a( a doua #! > doua i - vineri - era o i ploioasă% Dimineaţa, c+nd Bruno se trei şi se uită pe fereastră, fu decepţionat vă+nd că plouă% Dacă astăi n-ar fi fost ultima i pe care el şi $*muel mai puteau să o petreacă 'mpreună - fără să mai menţionee faptul că aventura era foarte emoţionantă, 'n special pentru că implica o de"*iare - ar fi renunţat şi ar fi aşteptat o după-amiaă fără ploaie, de săptăm+na viitoare, c+nd nu avea nimic special 'n pro"ram% Orele 'nsă 'naintau şi nu ştia ce să facă% 'nsă era doar dimineaţă şi se puteau 'nt+mpla multe p+nă după-amiaă, c+nd cei doi /ăieţi se 'nt+lneau de o/icei% P+nă atunci, si"ur ploaia va 'nceta% $e uită afară pe fereastră 'n timpul cursurilor de dimineaţă cu Herr #ist, dar nu vău nici un semn de domolire a ploii, care cădea "omotos lovindu-se de "eam% >poi privi din /ucătărie, 'n timpul pr+nului, c+nd 'n mod clar ploaia se mai potolise şi de după un nor ne"ru apărură c*iar c+teva de rae de soare% 'n
timpul lecţiei de istorie şi "eo"rafie de după-amiaă privi din nou afară, dar ploaia cădea din nou, cu şi mai mare putere, ameninţ+nd s+ spar"ă "eamul% Din fericire, 'n urul orei c+nd Herr #ist plecă, ploaia se opri, aşa că Bruno 'şi puse o perec*e de "*ete şi cel mai /un ful"arin al lui şi aşteptă ca drumul s+ fie li/er, dup+ care părăsi casa% 7*etele lipăiau prin noroi, dar el se /ucura de plim/are mai mult dec+t oric+nd% 1u fiecare pas părea că e "ata să se 'mpiedice şi să cadă, totuşi nu se 'nt+mplă şi reuşi să-şi păstree ec*ili/rul, c*iar şi 'ntr-un moment deose/it de periculos, c+nd, ridic+nd piciorul st+n"a, "*eata se 'nţepeni 'n noroi şi rămase desculţ% $e uită la cer şi, cu toate că era 'ncă foarte 'ntunecat, se "+ndi că pro/a/il iua avusese parte de suficientă ploaie, aşa că 'n dup+-amiaa aceasta totul va fi /ine% Desi"ur, c+nd se va 'ntoarce acasă, 'i va fi "reu s+ e0plice de ce e at+t de murdar, dar va putea s+ pună asta pe seama faptului că era un /ăiat cu un comportament tipic, aşa cum declarase adesea mama, şi poate că nu va 'nt+mpina prea multe necauri% ?'n ultimele c+teva ile, mama fusese
deose/it de fericită, pe măsură ce fiecare cutie cu o/iectele ei era si"ilată şi 'ncărcată 'ntr-un camion, pentru a fi dusă la Berlin%@ 1+nd sosi Bruno, $*muel 'l aştepta şi pentru prima oară nu mai şedea pe păm+nt cu picioarele 'ncrucişate privind ţăr+na din faţa lui, ci stătea 'n picioare, spriinit de "ard% - Bună, Bruno, ise el c+nd 'şi vău prietenul apropiindu-se% - Bună, $*muel, răspunse Bruno% - Nu eram si"ur că ne vom revedea - vreau să spun, cu ploaia asta şi toate celelalte, rosti $*muel% .-am "+ndit că s-ar putea să fii reţinut 'n casă% - Era "ata-"ata, şi c*iar aşa a fost o perioadă, răspunse Bruno% 1u o vreme aşa de ur+tă4 $*muel dădu din cap şi 'ntinse m+inile spre Bruno, care desc*ise "ura 'nc+ntat% Linea 'n m+ini un pantalon de piama, o /luă de piama şi o /onetă de p+nă 'n dun"i, e0act ca acelea pe care le purta el% Nu arătau deose/it de curate, dar era o de"*iare, şi Bruno ştia că nişte /uni e0ploratori purtau 'ntotdeauna *aine adecvate%
- (ot mai vrei să mă auţi s+-l "ăsesc pe papa2 'ntre/ă $*muel% Bruno dădu repede din cap% - $i"ur că da, afirmă el, deşi să-l "ăsească pe tatăl lui $*muel nu era 'n mintea lui la fel de important ca proiectul de e0plorare a lumii aflată de partea cealaltă a "ardului% N-am să te părăsesc% $*muel ridică de la păm+nt partea de os a "ardului şi pe dedesu/t 'i 'ntinse lui Bruno ec*ipamentul, av+nd mare "riă să nu atin"ă noroiul de pe os% - .ulţumesc4 mai ise Bruno, scărpin+ndu-şi capul ţepos şi 'ntre/+ndu-se de ce nu şi-a amintit să aducă o sacoşă, pentru a-şi pune *ainele lui 'n ea% (erenul era aşa de noroios, se vor strica cu totul dacă le va lăsa pe os% 'nsă nu avea de ales% Ori le lăsa aici p+nă mai t+riu şi ele se umpleau de noroi ori anula 'ntrea"a acţiune şi asta, aşa cum ştie oricare e0plorator, nici nu intra 'n discuţie% Ei /ine, acum 'ntoarce-te, adău"ă Bruno, 'ndrept+nd un de"et spre prietenul lui care stătea stin"*erit% Nu vreau să te uiţi la mine4 $*muel se 'ntoarse şi Bruno 'şi scoase ful"arinul şi-l aşeă pe păm+nt, c+t putu mai
/ine% >poi 'şi scoase cămaşa şi pentru o clipă se 'nfioră de fri", 'nainte de a-şi pune /lua de piama% 1+nd o trase peste cap făcu "reşeala să inspire pe nas nu mirosea prea plăcut% - 1+nd a fost spălată ultima oară2 stri"ă el şi $*muel se 'ntoarse% - Nu ştiu dacă a fost spălată vreodată, răspunse el% - Kntoarce-te4 ise Bruno şi $*muel se e0ecută% Bruno privi iar 'n dreapta şi 'n st+n"a, dar nu se ărea nimeni, aşa că 'ncepu dificila operaţie de scoatere a pantalonilor, ţin+nd pe r+nd c+te un picior 'ncălţat pe păm+nt% Era foarte ciudat să-şi scoată pantalonii 'n aer li/er şi nu-şi putea ima"ina ce ar "+ndi cineva, dacă l-ar vedea făc+nd asta, dar p+nă la urmă, cu mare efort, reuşi să reolve pro/lema% - Ei, acum poţi să te 'ntorci% $*muel se 'ntoarse e0act c+nd Bruno 'şi completa costumaţia pun+ndu-şi pe cap /oneta de p+nă 'n dun"i% $*muel clipi şi scutură din cap% Era de-a dreptul e0traordinar4 1u toate că Bruno nu era nici pe departe la fel de sla/ ca /ăieţii din partea lui de "ard, şi nici la fel de palid, totuşi, cu "reu ar fi putut cineva să-i
deose/ească% :>cum, "+ndi $*muel, aproape că suntem la fel, realmente% - &tii de cine 'mi aminteşte asta2 'ntre/ă Bruno şi $*muel dădu din cap ne"+nd% - De cine2 'ntre/ă apoi% - 'mi aminteşte de /unica, ise el% 'ţi aduci aminte că ţi-am povestit despre ea2 1ea care a murit4 $*muel dădu din nou din cap 'şi amintea, deoarece Bruno 'i vor/ise mult despre ea 'n timpul anului şi 'i spusese c+t de mult o iu/ea şi cum ar fi vrut să-i fi scris mai multe scrisori, 'nainte de a muri% 'mi aminteşte de scenetele pe care o/işnuia să le oace 'mpreună cu 7retel şi cu mine, continuă Bruno privind dincolo de $*muel, 'n timp ce rememora ilele de la Berlin, o parte din puţinele amintiri ce refuau să se ştear"ă% 'mi aminteşte cum reuşea ea să-mi facă costumul adecvat pentru piesă% :'m/racă *aina care tre/uie şi te vei simţi persoana care pretini că eşti<, 'mi spunea ea 'ntotdeauna% Presupun că e0act asta fac acuma, nu-i aşa2 .ă prefac că sunt cineva din partea cealaltă a "ardului% - 8n evreu, vrei să spui, ise $*muel%
- Da, răspunse Bruno, sc*im/+ndu-se de pe un picior pe altul, cam stin"*erit% >sta e adevărul% $*muel arătă spre picioarele lui Bruno şi spre "*etele "rele cu care era 'ncălţat% - 5a tre/ui să le scoţi şi pe astea, ise el% Bruno păru 'n"roit% - Dar noroiul2 Doar nu te aştepţi să mer" cu picioarele "oale4 - >ltfel vei fi recunoscut, afirmă $*muel% N-ai nici o şansă% Bruno oftă, dar ştia c+ prietenul lui avea dreptate, aşa c+-şi scoase "*etele şi ciorapii şi le lăsă l+n"ă "rămada de *aine de pe păm+nt% #a 'nceput, c+nd picioarele "oale atinseră noroiul, se simţi ori/il se 'n"ropar+ p+nă la "lene şi de fiecare dată c+nd ridica un picior se simţea şi mai rău% Dar, după aceea, 'ncepu c*iar s+-i placă% $*muel se aplecă şi ridică partea de os a "ardului, dar nu putu dec+t puţin, astfel 'nc+t Bruno nu avu altceva de făcut dec+t să se rosto"olească pe dedesu/t, reuşind astfel să-şi umple de noroi piamaua 'n dun"i% =+se c+nd se privi% Nu fusese niciodată 'n viaţa lui at+t de murdar, dar se simţea minunat%
$*muel +m/i la r+ndul lui şi cei doi /ăieţi stătură o clipă stin"*eriţi, neo/işnuiţi să fie de aceeaşi parte a "ardului% Bruno simţi nevoia să-l 'm/răţişee pe $*muel, doar pentru a-i da de 'nţeles c+t de mult 'l plăcea şi c+t de mult se /ucurase vor/ind cu el 'n ultimul an% $*muel simţi nevoia să-l 'm/răţişee pe Bruno, doar pentru a-i mulţumi pentru toată ama/ilitatea şi darurile de m+ncare şi pentru faptul c+-l va auta să-l "ăsească pe papa% (otuşi, nici unul dintre ei nu-l 'm/răţişa pe celălalt, ci se depărtară de "ard şi porniră spre la"ăr, un drum pe care $*muel 'l făcuse aproape 'n fiecare i timp de un an, c+nd scăpa de su/ suprave"*erea soldaţilor şi reuşea să mear"ă 'n acea parte din Out-it* care nu părea să fie păită permanent, locul unde fusese destul de norocos să 'nt+lneacă un prieten ca Bruno% Nu le luă mult timp să aun"ă% Bruno desc*ise oc*ii mari, minun+ndu-se de ceea ce vedea% 'şi ima"inase că /arăcile erau pline de familii fericite, dintre care unele stăteau seara afară pe /alansoare şi spuneau poveşti, despre ce /une fuseseră vremurile c+nd erau copii şi
cum 'i respectau pe /ătr+ni, nu ca şi copiii de ai% 1reuse că toţi /ăieţii şi fetele care locuiau aici se adunau şi ucau tenis sau fot/al, săreau coarda şi desenau pătrate pe păm+nt, pentru şotron% 1reuse că 'n centru era pro/a/il un ma"ain şi poate c*iar o cafenea micuţă, ca cele pe care le văuse la Berlin se 'ntre/ă unde puteau să fie tara/ele cu fructe şi le"ume% >şa cum se dovedi apoi, toate lucrurile pe care 'şi ima"inase că le-ar putea "ăsi acolo - de fapt nu e0istau% Nici adulţi st+nd 'n /alansoare, pe verande% 3ar copiii nu se ucau% &i nu numai că nu era nici o tara/ă cu fructe şi le"ume, dar nu e0ista nici cafenea, aşa cum era la Berlin% Kn sc*im/, erau o mulţime de oameni care stăteau adunaţi 'n "rupuri, cu oc*ii 'n păm+nt, arăt+nd ori/il de trişti toţi avea un sin"ur lucru 'n comunA erau "roav de sla/i, cu oc*ii 'nfundaţi 'n or/ite şi capetele rase% 1eea ce 'nsemna, reflectă Bruno, că şi aici avusese loc o invaie de păduc*i% 'ntr-un colţ, Bruno vău trei soldaţi care păreau să ai/ă 'n sarcină un "rup de
apro0imativ douăeci de /ăr/aţi% $tri"au la ei şi unii dintre /ăr/aţi căură 'n "enunc*i şi r+maseră acolo, cu capetele 'n m+ini% 'n alt colţ, vău mai mulţi soldaţi rătăcind pe acolo, r++nd şi privindu-şi ţevile puştilor cu care ţinteau la 'nt+mplare, fără să tra"ă% De fapt, indiferent 'ncotro se uita, tot ce putea să vadă erau două tipuri diferite de oameniA fie soldaţi fericiţi 'n uniformele lor, r++nd si stri"+nd fie oameni nefericiţi 'n piamalele lor 'n dun"i, care pl+n"eau, cea mai mare parte dintre ei privind fi0 'nainte, de parcă dormeau pe picioare% - Nu cred că-mi place aici, ise Bruno după o vreme% - Nici mie, afirmă $*muel% - 1red că tre/uie să mă duc acasă, mai ise Bruno% $*muel se opri din mers şi-l privi% - Dar papa2 'ntre/ă el% .i-ai spus c+ m+ auţi s+-l "ăsesc% Bruno reflecta% Promisese prietenului său şi nu era "enul care să-şi 'ncalce o promisiune, mai ales că era ultima oară c+nd se mai vedeau%
- Kn re"ula, ise el, deşi se simţea mult mai puţin 'ncreător ca 'nainte% Dar unde tre/uie s+ căutăm2 - >i spus c+ tre/uie să "ăsim o dovadă, ise $*muel, care se simţea supărat, deoarece credea c+ dacă Bruno nu-l va auta, atunci cine altcineva ar fi putut s+ o facă2 - Dovei, da, ise Bruno d+nd din cap% >i dreptate% Hai s+ 'ncepem s+ c+ut+m% >şa c+ Bruno se ţinu de cuv+nt şi cei doi /ăieţi petrecuta o oră şi um+tate scotocind la"ărul şi căut+nd dovei% Nu erau prea si"uri ce c+utau, 'nsă Bruno continua să afirme că un /un e0plorator va recunoaşte dovada, c+nd o va "ăsi% Dar nu "ăsiră a/solut nimic ce ar fi putut da o lămurire asupra dispariţiei tatălui lui $*muel şi 'ncepuse să se 'ntunece% Bruno ridică oc*ii spre cer, care arăta ca şi cum era "ata să 'nceapă din nou să plouă% - =e"ret, $*muel, ise el p+nă la urmă% =e"ret că n-am "ăsit nici o dovadă% $*muel dădu din cap trist% Nu era surprins% 'n realitate, nici nu se aşteptase să "ăsească% Dar fusese frumos că 'l adusese pe prietenul lui aici, pentru a vedea unde locuia el%
- 1red că acum ar tre/ui să mă duc acasă, continuă Bruno% 5ii p+nă la "ard cu mine2 $*muel desc*ise "ura să răspundă, dar c*iar 'n acel moment se aui un fluierat puternic şi ece soldaţi - mai mulţi dec+t văuse vreodată Bruno la un loc - 'nconurară spaţiul din la"ăr 'n care se aflau Bruno şi $*muel% - 1e se 'nt+mplă2 şopti Bruno% 1e are loc2 - $e 'nt+mplă uneori, ise $*muel% 'i pun pe oameni să defilee% - $ă defilee4 rosti Bruno 'nspăim+ntat% Eu nu pot să defile% (re/uie să mă duc acasă, să aun" la timp pentru cină% >stă seară avem friptură de vacă% - &şşt, şuşoti $*muel, duc+nd un de"et la /ue% Nu mai spune nimic, că se 'nfurie% Bruno se 'ncruntă, dar respiră uşurat că toată lumea cu piamale 'n dun"i din această parte a la"ărului era adunată acum 'mpreună, cei mai mulţi 'mpinşi de soldaţi, aşa 'nc+t el şi $*muel r+maseră ascunşi 'n milocul lor, fără să poată fi văuţi% Nu ştia de ce arăta toată lumea at+t de 'n"roită - la urma urmei să defilei nu era un lucru aşa teri/il - şi ar fi vrut s+ le şoptească că totul va fi /ine, că tata era
1omandant şi, dacă aceasta era trea/a pe care voia el s+ o facă oamenii, atunci tre/uia s+ fie totul 'n re"ulă% luierele i/ucniră din nou şi, de data aceasta, "rupul de aproape o sută de oameni 'ncepu s+ mărş+luiasc+ 'ncet, cu Bruno şi $*muel 'n milocul lor% $e aui un fel de a"itaţie 'n spate, unde unii oameni păreau că nu vor s+ defilee, dar Bruno era prea mic s+ vadă ce se 'nt+mpla şi tot ce putu s+ audă erau nişte "omote puternice, ca nişte 'mpuşcături, dar nu să descopere ce erau% - Defilarea dureaă mult timp2 şopti el, deoarece 'ncepuse să simtă c+-i e foame% - Nu cred, r+sunse $*muel% După aceea, nu i-am mai văut niciodată pe oamenii care participau la o defilare% Dar nu-mi dau seama ce fac% Bruno se 'ncruntă% Privi cerul şi e0act atunci se aui un alt "omot puternic, de data aceasta un tunet deasupra capului, şi imediat cerul deveni şi mai 'ntunecat, aproape ne"ru, iar ploaia se del+nţui cu şi mai mare forţă dec+t dimineaţa% Bruno 'nc*ise oc*ii o clipă, simţind cum apa se revarsă peste el% 1+nd 'i desc*ise din nou, nu mai era un marş, ci o adevărată
"oană a "rupului de oameni şi tot ce putu să simtă era noroiul ce 'i pătrundea peste tot, lipin- du-i piamaua de trup din caua ploii şi t+ni să se afle 'napoi acasă, privind totul de la distanţă, şi nu prins 'n milocul oamenilor% - &i asta acum4 i se adresă lui $*muel% >m să răcesc% (re/uie să mă duc acasă% Dar c*iar c+nd rosti cuvintele, picioarele dădură de un şir de trepte şi, 'n timp ce continua să mear"ă, descoperi că nu mai simţea ploaia că+nd, deoarece treptele 'i purtaseră 'ntr-o cameră lun"ă şi surprinător de caldă, care fusese, pro/a/il, construită ca adăpost, deoarece nici o picătură de ploaie nu pătrundea pe nicăieri% De fapt, se simţea că era perfect ermetică% - Ei /ine, e şi asta ceva, ise el 'nc+ntat să nu mai stea 'n furtună măcar c+teva minute% Bănuiesc că va tre/ui să aşteptăm aici p+nă se potoleşte ploaia, după care mă duc acasă% $*muel se lipi str+ns de el şi-l privi cu "roaă% - =e"ret că n-am putut s+-l "ăsim pe tatăl tău, adău"ă Bruno% - E 'n re"ulă, rosti $*muel%
- &i mai re"ret că p+nă la urmă n-am reuşit să ne ucăm, dar c+nd ai să vii la Berlin, asta vom face% &i am să-ţi fac cunoştinţă cu%%% O, cum 'i c*ema2 se 'ntre/ă pe el 'nsuşi, frustrat pentru că se presupunea că fuseseră cei mai /uni trei prieteni ai lui pe viaţă, dar 'i dispăruseră total din memorie% Nu-şi putea aminti nici numele lor şi nici nu-şi ima"ina cum arătau% 'n realitate, continuă el privindu-l pe $*muel, nu conteaă dacă o voi face sau nu% Ei nu mai sunt acum cei mai /uni prieteni ai mei% $e uită din nou la $*muel şi făcu ceva neo/işnuit pentru elA 'i luă m+na mică 'ntr-a lui şi o str+nse cu putere% $*muel, tu eşti cel mai /un prieten al meu, afirmă cu tărie% 1el mai /un prieten, pe viaţă4 $*muel vru să desc*idă "ura pentru a-i răspunde, dar Bruno nu-i mai aui niciodată răspunsul, deoarece c*iar 'n acel moment se aui "+f+itul puternic scos de toţi mărşăluitorii care umpluseră camera, 'n timp ce uşa fu /rusc 'nc*isă şi de afară se aui un sunet metalic puternic% Bruno ridică o spr+nceană, incapa/il să 'nţelea"ă ce sens aveau toate astea, dar presupuse că era ceva 'n le"ătură cu
ad+postirea de ploaie, pentru ca oamenii să nu răcească% >poi 'n cameră se făcu foarte 'ntuneric şi, 'ntr-un fel, 'n ciuda *aosului ce urmă, Bruno descoperi că 'ncă 'l mai ţinea pe $*muel de m+nă şi nimic 'n lume nu l-ar fi determinat să-i dea drumul%
CAPITOLUL DOUĂ0ECI U$(!*u$ ca!(o$ După aceea, nu se mai aui nimic despre Bruno% 1+teva ile mai t+riu, după ce soldaţii răscoliseră fiecare un"*er al casei şi se duseseră 'n toate oraşele şi satele din 'mpreurimi arăt+nd foto"rafia /ăieţelului, unul dintre ei descoperi "rămada de *aine şi perec*ea de "*ete pe care Bruno le lăsase l+n"ă "ard% #e lăsă şi el acolo neatinse şi se duse să-l aducă pe 1omandant, care e0amin+ locul privind 'n st+n"a şi-n dreapta, aşa cum făcuse Bruno, dar pentru nimic 'n lume nu putu să 'nţelea"ă ce i se 'nt+mplase fiului său% Era ca şi cum ar fi dispărut pur şi simplu de pe faţa păm+ntului lăs+ndu-şi *ainele acolo% .ama nu se mai 'ntoarse la Berlin at+t de repede cum sperase% =+mase la Out-it* c+teva luni aştept+nd veşti de la Bruno, p+nă c+nd 'ntr-o i 'i trecu prin minte că poate se dusese acasă sin"ur, aşa că se 'napoie imediat la vec*ea lor locuinţă aproape cu "+ndul că avea să-l "ăsească st+nd pe pra" şi aştept+nd-o% Desi"ur, nu era acolo%
7retel se 'ntoarse cu mama la Berlin şi petrecea o mulţime de timp pl+n"+nd sin"ură 'n camera ei, şi nu pentru că 'şi aruncase păpuşile, nici pentru că 'şi lăsase toate *ărţile la Out-it*, ci pentru că Bruno 'i lipsea at+t de mult% (ata mai rămase la Out-it* 'ncă un an, devenind foarte ur+t de ceilalţi soldaţi, cărora le dădea ordine fără milă% $e ducea 'n fiecare noapte la culcare "+ndindu-se la Bruno şi se scula 'n fiecare dimineaţă "+ndindu-se tot la el% 'ntr-o i 'şi formulă 'n cap o teorie, despre ceea ce se 'nt+mplase şi se duse iar la locul de l+n"ă "ard unde fusese "ăsită "rămada de *aine cu un an 'n urmă% >cel loc nu era cu nimic deose/it sau altfel dec+t restul, dar, c+nd 'ncepu să e0ploree de unul sin"ur, descoperi că partea de os a "ardului nu era ţintuită 'n mod corespunător de păm+nt, ca peste tot 'n celelalte părţi, şi că atunci c+nd era ridicată, se făcea o /reşă suficient de lar"ă pentru ca o fiinţă foarte mică ?aşa ca un /ăieţel@ să se t+rască pe dedesu/t% >poi privi 'n depărtare şi 'şi continuă 'n mod lo"ic drumul, pas cu pas, pas cu pas, iar c+nd descoperi că picioarele păreau că nu mai
acţioneaă corect - de parcă nu mai puteau să-i susţină trupul - sf+rşi prin a se aşea pe păm+nt, aproape 'n aceeaşi poiţie 'n care stătuse Bruno 'n fiecare după-amiaă timp de un an de ile, dar nu-şi 'ncrucişa picioarele su/ el% 1+teva luni mai t+riu, la Out-it* sosiră alţi soldaţi şi tatei i se ordonă să plece cu ei, şi el merse fără să se pl+n"ă şi 'nc+ntat, deoarece pur şi simplu nu-i păsa ce vor face cu el% &i acesta fu sf+rşitul povestirii despre Bruno şi familia lui% Desi"ur, toate acestea s-au 'nt+mplat cu mult timp 'n urmă şi nimic asemănător nu mai tre/uie să se 'nt+mple vreodată% Nici acum şi niciodată4
>ceasta este povestea unui /ăieţel "erman pe nume Bruno, al cărui tată a primit o slu/ă foarte importantă, ceea ce 'nseamnă că toată familia tre/uie să se mute departe de oraş% 'ntr-un loc ciudat, unde casa lor e sin"ura locuinţă adevărată şi unde 'n spatele unor "arduri nesf+rşite se află sute, poate mii de oameni 'm/răcaţi 'n piamale 'n dun"i% Bruno se străduieşte să 'nţelea"ă ce se 'nt+mplă 'n urul său% 1ititorul /ănuieşte despre ce e vor/a, dar /ietul Bruno, nu% Porneşte aşadar să e0ploree 'mpreurimile şi ăreşte un punct, care devine o pată şi o pată care devine un /ăiat%%% $crisă 'ntr-un lim/a simplu, copilăresc, această carte este mult mai mult dec+t o poveste pentru copii% 1ititorul se va terne de momentul 'n care Bruno 'şi va pierde inocenţa copilăriei si va 'ncepe să 'ntreărească adevărul, dar poate că lucrurile vor evolua şi mai rău şi el nu va descoperi deloc adevărul% Jo*n Bo6nc este un scriitor irlande, născut la Du/lin 'n lRl > scris nenumărate cărţi şi povestiri pentru copii% 1artea sa Băiatul cu
