1. Start rapid al PC-ului Functia: Quick Power On Self Test denumita si Quick Boot. Meniu: Advanced Autor :Mihai Herescu Data aparitiei :28 October 2003 BIOS Features sau Un BIOS configurat corect face ca PC-ul sa functioneze mai rapid si mai stabil. Pentru producatori stabilitatea este criteriul Boot esential atunci cand configureaza un BIOS, dar de multe ori sunt putin prea prevazatori, astfel incat in multe cazuri se poate obtine o performanta mai mare fara ca PC-ul sa aiba de suferit. In setup-ul de BIOS in care ajungeti prin apasarea tastei Escape, Propunere: F1, F2 sau Delete in momentul pornirii PC-ului va asteapta multe optiuni, insa aveti nevoie doar de cateva. Producatorii de PC-uri si placi de baza cumpara BIOS-ul si il modifica in functie de preferinte. Din aceasta cauza functiile BIOS au alte denumiri, sunt Enabled situate in meniuri diferite sau nici nu apar. Pentru inceput trebuie sa stiti cum se configureaza corect un BIOS. Daca va lipsesc optiuni care vi se par interesante in sectiunea „BIOS fara autorizatie” va vom arata cum sa ajungeti la functii ascunse, apeland la anumite utilitare. Variantele neoficiale de BIOS ofera frecvent mai multe optiuni decat cele originale sau chiar functii mai interesante. Despre aceste lucruri vom discuta in sectiunea „BIOS pentru profesionisti”
Cheia stabilitatii - configurarea corecta a BIOS-ului Daca veti apela la configurarea corecta a BIOS-ului veti obtine o pornire mai rapida, o performanta mai buna in jocuri si chiar economia de energie.
Pagina anterioara 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Pagina urmatoare [ salveaza articol ][ ][ printeaza articol ][ ][ trimite unui prieten ]
Inainte ca BIOs-ul sa initializeze hardware-ul PC-ului are loc un proces de verificare. Daca PC-ul functioneaza stabil puteti reduce la minim timpul necesar pentru Power On Self Test (POST) prin activarea optiunii de mai sus. In acest fel, mai ales la PC-urile cu multa memorie, veti castiga aproximativ un minut pentru ca BIOS-ul nu va mai verifica RAM-ul decat o singura data. Daca securitatea PC-ului este importanta, dar totusi doriti sa renuntati la verificarea RAM-ului in extenso, puteti eluda aceasta operatiune apasand tasta Escape atunci cand vedeti ca BIOS-ul testeaza memoria. 2. Pornirea direct din unitatea corecta Functia: First Boot Device denumita si Boot Sequence Meniu: Advanced BIOS Features sau Advanced sau Boot Propunere: HDD0 sau C Cu aceasta optiune stabiliti pe ce unitate va cauta initial BIOS-ul sistemul de operare. Unitatea de start trebuie sa fie prima. De obicei sistemul de operare se afla pe hard disc-ul master sau C. In BIOS trebuie sa indicati fie HDD0, fie C. Stabiliti alta unitate de start numai daca PC-ul trebuie sa boot-eze de pe discheta (floppy sau A:), unitate optica (CD-ROM), hard disc USB (USB-HDD) sau unitate zip (ZIP). In cazul
in care doriti sa porniti de pe un memory stick USB si nu gasiti o intrare corespunzatoare trebuie sa stiti ca frecvent acestea sunt detectate de BIOS ca unitate de discheta USB si uneori ca USB Zip sau hard disc USB. Parametrul BIOS se numeste USB FDD, USB ZIP sau USB HDD. Modul in care se identifica pentru BIOS memory stick-ul USB trebuie sa fie specificat in cartea tehnica a acestuia. O alta varianta este sa testati unitatile USB una cate una. 3. Unitatea de discheta nu necesita verificare BIOS Functie: Boot-up Floppy Seek sau Seek Floppy sau Floppy Drive Seek Meniu: Advanced BIOS Features sau Boot Propunere: Disabled Cu aceasta functie veti economisi cele cateva secunde in care BIOS-ul verifica unitatea de discheta care odata instalata functioneaza de obicei fara probleme. 4. Porniti Windows-ul cu viteza maxima Functie: IDE HDD BlockMode sau HDD BlockMode Sectors Meniu: Integrated Peripherals Propunere: Enabled Pornirea sistemului de operare solicita hard disc-ul la maxim, pentru ca inainte de a porni Windowsul trebuie transferate multe date la procesor si la RAM. Puteti accelera acest proces daca hard disc-ul nu transfera datele sector cu sector, ci in mod bloc, adica de regula 32 de sectoare simultan. Cu aceasta comanda veti face mai rapida doar pornirea Windows-ului, pentru ca odata pornit sistemul de operare aceasta va utiliza propriul BlockMode. Procesoarele noi necesita optiuni de BIOS speciale pentru a se putea utiliza si practic functiile oferite, ca de exemplu Hyper Threading de la Intel. 5. Lucrati mai repede cu mai multe programe Functia: Hyper Threading (HT) sau CPU Hyper Threading sau Hyper Threading Technology sau Hyper Threading Function Meniu: Advanced BIOS Features sau Advanced, CPU Configuration Propunere: Enabled Anumite procesoare P4 – 3,06 GHz FSB 533 MHz, toate modelele FSB 800 MHz – sunt prevazute cu aceasta optiune de HT. Procesorul se prezinta in acest caz sistemului de operare ca doua CPU-uri logice. In cazul anumitor utilizari care se despart in mai multe procese (threads) sau in cazul operarii simultane sau mai multe utilitare cu ajutorul lui HT se creste puternic capacitatea de lucru. Nu este suficient ca procesorul sa aiba HT ci trebuie sa existe si cipuri compatibile. Acest lucru este valabil pentru cipurile Intel 875P, 865G, 865PE, 865P, 850E, 845GE, 845E, 845PE, 845G (doar revizia B) si 845GV. Alte cipuri care suporta HT sunt SIS 655 (revizia B), 648FX, R658 (revizia B), 648 (revizia B), 645DX (revizia B), 651 (revizia B) si M650 (revizia B) si VIA P4X400. In afara de aceasta HT functioneaza numai cu Windows XP Home sau Pro.Activarea initiala a HT. Daca optiunea HT exista deja in setup-ul
BIOS-ului, driverele necesare au fost deja configurate la instalarea Windows-ului. Pentru HT, Windows trebuie sa suporte ACPI si APIC. APIC (Advanced Programmable Interrupt Controller) organizeaza intr-un sistem cu mai multe procesoare solicitarile de interrupt pentru fiecare procesor. Driverele sunt instalate atunci cand in Device Manager in meniul View, Devices By Connection apar setarile ACPI-Uni-ProcessorPC sau ACPI-Multi-Processor-PC. Daca porniti HT la setup-ul BIOS-ului va apare a doua intrare si in View, Devices By Type la intrarea Processor sunt afisate doua procesoare. Activarea ulterioara a HT. Situatia devine mai complicata atunci cand sistemul de operare este deja instalat si doriti sa activati functia HT numai printr-un update de BIOS. Pornirea HT se poate realiza direct numai daca exista in Device Manager intrarile de mai sus, astfel incat Windows sa detecteze un al doilea procesor logic. Daca insa intrarea este Standard PC sau Advanced Configuration and Power Intreface (ACPI) PC trebuie sa configurati in BIOS optiunile pentru APIC sau ACPI ca fiind Enabled si sa reinstalati sistemul de operare. In cazul in care ACPI este deja activat in BIOS inainte de reinstalarea Windows nu mai este nevoie decat sa reinstalati APIC. 6. Putere maxima pentru sistemul multiprocesor Functie: MPS Version Control for OS sau MPS Revision sau MPS Table Version Meniu: Advanced BIOS Features sau Advanced, CPU Configuration Propunere: 1.4 MPS (Multi Processor Specification) este un standard pentru sisteme multiprocesor care informeaza sistemul de operare cu privire la configurarea PC-ului. Sistemele de operare multiprocesor actuale ca Windows 2000, XP si Linux suporta versiunea extinsa MPS 1.4 Din aceasta cauza trebuie sa activati aceasta optiune. In realitate si Windows NT sustine versiunea 1.4, dar daca sistemul de operare functioneaza instabil este de preferat sa schimbati aceasta optiune pe valoarea 1.1. Nici o alta versiune de Windows nu are capabilitati de sistem multiprocesor, de aceea activarea acestei optiuni nu are nici un efect. Placa de baza care are un singur procesor, dar sustine HT, ofera aceasta optiune, pentru ca fata de sistemul de operare un procesor cu HT activat se comporta ca doua procesoare. Atunci cand este activat HT, MPS Version Control for OS este fixat pe versiunea 1.4. Frecvent cauza instabilitatii sistemului este reprezentata de configurarea incorecta a memoriei RAM. Corectand aceste erori s-ar putea ca sistemul sa functioneze fara probleme. 7. Timing-ul corect al memoriei Functie: DRAM Timing sau Configure SDRAM by SPD sau DRAM Timing Selectable sau Memory Detect by sau Memory Timing sau SDRAM Configuration sau SDRAM Controlled by Meniu: Advanced, Advanced Chipset Features sau Advanced, Chip Configuration sau Advanced Chipset Features. Propunere: by SPD sau Optimal sau SPD sau Yes Consecinta aceste configurari este ca BIOS-ul va prelua timpii de acces si lucru stabiliti in modulul SPD (Serial Presence Detect) de catre producatorul memoriei RAM. 8. Sincronizarea RAM/procesor
Functie (pentru DDR-SDRAM): (DDR-)SDRAM CPU:DRAM Clock Ratio sau DDR:CPU Ratio sau DRAM Frequency FSB Ratio sau System/DRAM Ratio Functie (pentru RAMBUS): RDRAM Frequency FSB Ratio sau System/RAMBUS Ratio Meniu: Advanced, Chip Configuration sau Advanced, Chipset Features sau Advanced, Frequency/Voltage Control Propunere: Auto sau Default Lipsa de sincronizare intre frecventele de lucru ale RAM-ului si procesorului afecteaza stabilitatea PC-ului. De aceea cel mai bine este sa va bazati pe propunerile BIOS-ului. 9. Sistem stabil la viteza de lucru maxima Functie (pentru DDR-SDRAM): DRAM Clock sau DRAM Frequency sau Memory Frequency Functie (pentru RAMBUS): Direct RAMBUS Clock sau RAMBUS Channel Frequency Meniu: Advanced, Chip Configuration sau Advanced Chipset Features Propunere: Auto sau by SPD sau SPD Cu ajutorul acestei optiuni BIOS-ul preia frecventa de lucru a memoriei RAM specificata de producator. Daca utilizati module de memorie mai rapide decat cele suportate de placa de baza trebuie sa configurati manual viteza maxima admisa. Placa video este una dintre componentele care influenteaza performantele PC-ului. 10. Accelerarea graficii Functie: Video Memory Cache Mode Meniu: Advanced Chip Configuration Propunere: USWC Utilizand aceasta configurare veti castiga un plus de viteza in jocurile 3D. Prin activarea acestei optiuni procesorul stocheaza date care in mod normal ar fi salvate in buffer-ul placii video. Astfel cantitati mai mari de date pot fi transmise simultan prin AGP la placa video. Nu va mai fi necesar ca procesorul sa isi intrerupa procesele de calcul atat de des pentru a accesa memoria placii video. In cazul accesarilor fractionate viteza va fi micsorata prin acest mod de lucru pentru ca datele vor mai intai colectate si abia apoi transmise catre placa video. In cazul aplicatiilor de grafica, datele de prelucrat sunt furnizate rapid astfel incat nu apare intreruperi. Cu optiunea USWC (Uncacheable Speculative Write Combining) ar trebui sa se descurce si placi video mai vechi pentru ca standardul pe care se bazeaza acestea, VBE 2.0 (VESA BIOS Extesnion) are o vechime de aproximativ 7 ani. Daca totusi apare probleme, ca de exemplu blocarea PC-ului sau ecran negru la boot-are, setati functia de mai sus pe modul UC. (Uncached) 11. Colaborarea placa video/RAM Functie: AGP Aperture Size sau Graphic Window Size Meniu: Advanced Chip Configuration sau Advanced, Advanced Chipset Features sau Advanced Chipset Features Propunere: 64 sau 64 MB sau 128 sau 128 MB.
Cantitatea de RAM la care are acces direct cipul video, de exemplu pentru stocarea intermediara a texturilor depinde de marimea memoriei si tipul acesteia. In general nu ar trebui sa configurati aceasta functie la mai mult de jumatate din cantitatea de memorie instalata, valoarea de 128 MB fiind maxima. La placile video mai vechi cu maxim 32 de MB de RAM, 128 de MB vor fi in mod sigur ideali, iar pentru cele cu mai mult de 32 MB ajung 64 MB Pentru hard disc-uri pot fi facute o serie de imbunatatiri. In acest caz UltraDMA/133 nu este cea mai noua facilitate si tot mai multi producatori de hard disc-uri si de placi de baza apeleaza la SerialATA ca si conectica pentru hard disc. Firewire este o alegere buna pentru unitatile externe. 12. Configurarea optima a SerialATA Functie: On-Chip-SATA sau On-Chip SerialATA Setting sau SerialATA Controller sau On-Chip SerialATA Meniu: Advanced, Onboard Device Configuration, Onchip IDE Device sau Integrated Peripherals sau Integrated Peripherals, Onboard PCI Controller Propunere: Enabled Cu aceasta optiune de BIOS inchideti sau deschideti controller-ul SerialATA. Multi producatori de placi de baza au inceput sa integreze S-ATA pe ultimele modele oferite. S-ATA este urmasul conectorul ParallelATA (P-ATA). Va puteti afla in doua situatii: fie cipul placii de baza sustine deja protocolul S-ATA ca in cazul cipurilor Intel actuale 875P, 865G, 865P si 865PE, fie producatorul instaleaza pe placa de baza un cip propriu S-ATA de la Promise sau Silicon Image. Daca cipul sustine deja S-ATA optiunea corespunzatoare din BIOS ofera si submeniuri de genul: SerialATAPort0/Port1 Mode sau SATA Port0Configureas. In cazul in care ati conectat hard disc-uri P-ATA si S-ATA pe ultimele le puteti configura in BIOS ca Primary Master/Slave sau Secondary Master/Slave. Protocolul S-ATA nu cunoaste de fapt configurarea Master/Slave si din aceasta cauza ard disc-urile din aceasta categorie nu sunt prevazute cu jumperi. In meniurile ATAConfiguration sau S-ATA/P-ATAKeepEnabled puteti configura daca doriti sa utilizati numai hard disc-uri S-ATA sau numai P-ATA sau amandoua. 13. Activarea conectorului Firewire Functie: OnBoard1394 sau OnBoardIEEE 1394 Controller Meniu : Integrated Peripherals sau Integrated Peripherals, OnBoard PCI Controller sau Advanced Onboard Device Configuration Propunere: Enabled Conectorul Firewire denumit oficial IEE1394 se gaseste din ce in ce mai des pe placile de baza. Cu aceasta optiune de BIOS activati sau dezactivati conectorul Firewire de pe placa de baza. Administratorii de retea sunt deseori ingrijorati ca utilizatorii isi pot modifica singuri PC-urile. Unele versiuni de BIOS ofera protectie impotriva modificarilor. O alta functie utila este cea de a permite BIOS-ului sa va anunte greselile, fara sa va mai intrebati ce inseamna anumite sunete.
14. Protectia carcasei la accesari neautorizate Functie: Case Open Warning sau Case Opened sau Chasis Intrusion Meniu: HW Monitor sau PC Health Status Propunere: Enabled Daca detineti o carcasa la care este atasat un senzor conectat la placa de baza, atunci cu ajutorul acestei optiuni puteti verifica daca a fost deschisa. In acest caz la pornire va apare un mesaj de avertizare, respectiv optiunea BIOS va da un mesaj de genul „Case Opened: Yes”. Optiunea poate fi dezactivata pentru ca altfel sistemul va anunta la fiecare pornire a PC-ului ca a fost deschisa carcasa. Supravegherea carcasei este utila in cazul serverelor care anunta imediat administratorul de retea cu ajutorul unui utilitar LAN ca cineva deschide carcasa. 15. Mesaje vocale in loc de bip-uri Functie: Speech Post Reporter sau Voice Genie Meniu: Integrated Peripherals sau Advanced Speech Configuration sau Advanced I/O Configuration Propunere: Enabled Unii producatori ca Asus si Gigabyte au prevazut placile de baza cu un cip de voce. Astfel in loc de obisnuitele bip-uri veti afla in cuvinte mai mult sau mai putin inteligibile daca exista o greseala care impiedica startul si care este aceasta. Limba in care sunt transmise mesajele se poate configura prin intermediul jumper-ului de pe placa de baza. Asus adauga chiar un utilitar cu care puteti inlocui anunturile standard cu propriile inregistrari in format .wav. 17. Economia de energie Functie: ACPI Function sau ICPA Function Meniu: Power Management Setup sau Power Management Features sau Power Propunere: Enabled ACPI (Advanced Configuration and Power Interface) este un mod de economisire a energiei electrice foarte eficient. Un sistem de operare capabil sa acceseze ACPI cum este Windows 98SE, ME, 2000 si XP controleaza intregul hardware si software, astfel incat pot monitoriza orice activitate. Atunci cand sesizeaza ca o componenta sau sistemul nu sunt utilizate acestea sunt comutate de catre sistem in modul Standby. Pentru ca Windows sa poata utiliza ACPI, BIOS-ul trebuie sa declare ca placa de baza include aceasta optiune. 18. Maxim de economie Functie: ACPI Suspend Type sau Sleep State sau ACPI Standby State Meniu: Power Management Setup sau Power Management Features sau Power Propunere: S1 si S3 Producatorii de placi de baza implementeaza modurile ACPI S1 si S3 si mai rar S4. In modul S1 sistemul de operare poate pune in standby numai placa de baza, procesorul si monitorul, celelalte
componente functionand in continuare cu consum normal de curent. In cazul S3 (Suspend To RAM, STR) Windows asigura programele deschise prin stocarea informatiilor in RAM inainte de a inchide toate componentele. In cazul optiunii S4 (Suspend To Disk, STD), datele din memoria RAM sunt stocate pe hard disc. Majoritatea producatorilor renunta la S4, deoarece acesta este identic cu modul de lucru Hibernation pe care Windows de la versiunea 98 SE il include in Power Management independent de suportul ACPI. Daca va lipsesc anumite optiuni de configurare, cu ajutorul unor utilitare speciale puteti ajunge la acestea. Ati instalat cea mai nou versiune de BIOS, dar producatorul va ofera un setup prea putin performant, fara a va da acces la optiunile preferate. 1. MODBIN - un utilitar special pentru BIOS In cazul in care placa dumneavoastra de baza are un BIOS Award cu utilitarul de DOS, MODBIN puteti activa optiuni de configurare ascunse. MODBIN este furnizat de producatorul de BIOS, Award si este folosit pentru crearea optiunilor. Pe Internet exista doua versiuni ale acestui program MODBIN care prelucreaza versiunile 4.x de BIOS Award si MODBIN 6 pentru versiunea 6. Cea mai noua versiune de MODBIN 4.50.82a functioneaza cel mai bine. In cazul MODBIN 6 versiunea 1.0038 functioneaza mai bine ca 1.0048. MODBIN 6 versiunea 2.00 beta nu este recomandabila. Cu toate acestea daca producatorul placii a intervenit destul de mult in BIOS, MODBIN nu va mai avea efect, cum este cazul majoritatii placilor ASUS. 2. MODBIN – activarea optiunilor ascunse Utilizarea MODBIN este riscanta, dar avantajele pot fi semnificative. Pasul 1. Descarcati de la producatorul placii de baza ultimul update de BIOS. Copiati noul fisier BIOS care in majoritatea cazurilor are extensia .BIN in acelasi director ca si MODBIN. Utilizati MODBIN in DOS. Pentru aceasta in Windows 9x si ME apasati la pornire F8 si selectati Command Prompt. In Windows 2000 si XP trebuie sa porniti de pe o discheta si sa lucrati pe o partitie FAT32. O discheta de start corespunzatoare va faceti in Windows XP cu clic dreapta pe unitatea de discheta si selectand optiunea Format, Make MS-DOS start disk si stergand apoi toate fisierele, cu exceptia lui io.sy, command.com si msdos.sys. Lucrul direct de pe discheta este o solutie de necesitate atunci cand nu aveti o partitie FAT32. Aceasta este o procedura lenta si imposibila uneori din lipsa de spatiu. Pasul2. Cu comanda cd < [director] va mutati in directorul de lucru creat si porniti modbin. Din lista de fisiere care apare acum selectati fisierul BIOS descarcat. Navigarea se face cu tastele cursor iar selectarea cu Enter. Selectati cu tastele cursor operatiunea dorita. Cu „Change BIOS Message” puteti modifica anuntul de boot pentru a va denumi astfel BIOS-ul modificat. Procesul devine cu adevarat interesant in cazul Chipset Setup Default (modbin), Edit Setup Screen (modbin6) unde veti stabili optiunile vizibile. Pentru fiecare optiune de setup potentiala exista trei posibilitati: Normal care permite editarea optiunii in setup-ul de BIOS Show Only care doar va afisa optiunea fara a permite editarea sa Disabled care dezactiveaza optiunea
In cazul MODBIN modificati aceste valori cu plus si minus, iar in MODBIN 6 deschideti o caseta de dialog cu Enter. De fapt nu toate optiunile ascunse care pot fi activate merita acest lucru, dar printre ele se gasesc si unele deosebite. De exemplu in cazul placii de baza Asus A7N8X (versiunea BIOS 1005) exista 28 de optiuni ascunse, cu ajutorul carora se pot dezactiva conectorii IDE neutilizati pentru a economisi resursele si se poate activa EIDE Block Modus pentru a se lucra mai repede in DOS. In cazul multor versiuni de BIOS MODBIN creeaza posibilitatea dezactivarii ACPI. Majoritatea producatorilor de placi de baza respecta instructiunile Microsoft (PC System Design Guide) inactivand aceasta optiune. Pasul 3. Dupa modificare salvati rezultatele ca fisier .bin (in cazul MODBIN cu Update File, pentru MODBIN 6 cu File, Save BIOS) apoi introduceti noul BIOS. 3. Prelucrarea BIOS cu Award BIOS Editor Acest software Award BIOS Editor nu este inca finalizat, dar promite multe optiuni. Acest software de Windows se gaseste pe Web si unifica functii ale lui MODBIN si CBROM intr-o interfata confortabila. In versiunea actuala puteti printre altele sa schimbati elemente individuale ale BIOS-ului incarcat si sa modificati denumirea BIOS-ului si sa afisati ecranul de BIOS Setup intr-o fereastra Windows (numai la Award 4.51). Vor fi implementate insa si modificari in Setup si multe altele. Un alt inlocuitor al CBROM este programul freeware Award BIOS Manipulator , dar acest software nu recunoaste inca multe din variantele de BIOS. 4. BIOS Patcher - Repararea automata a greselilor Daca ati instalat un procesor mai rapid sau un hard disc mai mare s-ar putea ca PC-ul sa nu recunoasca noua componenta sau sa se blocheze la pornire. Producatorul placii de baza nu va ofera un update de BIOS corespunzator. In cazul in care PC-ul dumneavoastra utilizeaza un BIOS Award aveti nevoie doar de fisierul de BIOS corespunzator si de software-ul de DOS, BIOS Patcher, pentru a putea rezolva singuri problema. Acest software identifica si corecteaza greselile cunoscute, in paralel realizand un update pentru procesoarele Intel, astfel incat PC-ul va sustine mai multe procesor, si va activa optiuni ascunse de overclocking. BIOS Patcher este disponibil la adresa www.rom.by. La data scrierii acestui articol, versiunea se numea BP-4RC_F.rar. La aceasta adresa exista si fisierele cbrom.rar, lha.rar si Real_microcodes.rar. Dezarhivati toate fisierele in acelasi director impreuna cu cel de BIOS. Accesarea programului functioneaza dupa modelul biospatcher BIN numele fisierului, cu ajutorul caruia vechiul fisier .BIN va fi rescris cu cel nou. 5. Copierea BIOS-ului Doriti sa modificati BIOS-ul, dar nu gasiti nici un fisier de acest tip. La majoritatea utilitarelor de tip Flash Bios inainte de introducerea noi versiuni se poate citi BIOS-ul vechi si acesta poate fi stocat ca un fisier. Astfel se poate stoca BIOS-ul actual, fara a se introduce unul nou in functie de programul Flash. Cu utilitarul Standard Flash de la Award, puteti stoca o copie a BIOS-ului actual al placii de baza in fisierul BIOS.BIN cu comanda AWDFLASH /cn BIOS.BIN. BIOS-ul se poate modifica si extinde. Cipul de BIOS detine 265 KB pe placa de baza. In BIOS sunt introduse toate datele de care are nevoie PC-ul pentru a porni: codul pentru recunoasterea placii de baza si a procesorului, indicatiile pentru selectarea unitatii de boot, logo-ul de boot si multe altele. In continuare este
vorba de functii pe care BIOS-ul nu le include in mod standard cum ar fi un logo de boot personalizat sau pornirea PC-ului din retea. Atentie ! Intotdeauna exista riscuri atunci cand modificati BIOS-ul. De aceea este absolut necesar sa faceti o discheta de siguranta si sa o testati pentru a putea reface BIOS-ul initial. Personalizarea BIOS-ului Software-ul din BIOS nu se poate modifica in timpul functionarii PC-ului. In schimb puteti prelucra imaginea BIOS-ului asa cum este ea oferita de producatorul placii de baza. Cu utilitare speciale puteti modifica modulele BIOS sau adauga unele noi. 1. Modificarea in BIOS a logo-ului de boot Producatorii de PC-uri sunt un exemplu. In loc de linii de status, PC-ul va poate saluta la pornire cu un logo colorat sau unul pe tot ecranul care acopera textul pana cand porneste sistemul. Acest logo poate fi inlocuit de o imagine personalizata. In cazul in care BIOS-ul dumneavoastra nu poate afisa o imagine pe tot ecranul, puteti modifica logo-ul de EPA aflat in coltul dreapta sus. Producatorii de BIOS sunt insa de parere ca utilitarele necesare pentru aceste operatiuni nu ar trebui sa fie accesibile end-user-ilor. De aceea nu exista adrese oficiale de download si nici nu va putem pune la dispozitie utilitare pe CD. Un fisier BIOS poate fi gasit fie pe site-ul producatorului placii de baza sau prin salvarea BIOS-ului curent impreuna cu Flash Utility-ul corespunzator. Introducerea logo-urilor functioneaza diferit in functie de producatorul BIOSului. AWARD Se poate introduce un logo cu utilitarul Cbrom 2.15. Ca imagine trebuie sa apelati la un fisier .bmp cu marimea de 640x464 pixeli cu maxim 15 culoari, care poate fi creat de exemplu cu MS Paint. Cbrom functioneaza prin linii de comanda. Copiati CBROM.exe, fisierul BIOS pe care aici il vom denumi BIOS.BIN si o imagine logo.bmp in acelasi director. Intr-un MS-DOS prompt, navigati in directorul care contine fisierele de mai sus. Cu comanda: cbrom215 BIOS.BIN /d vi se va afisa continutul BIOS-ului. Daca in lista care va apare veti vedea intrarea LOGObitmap inseamna ca BIOS-ul are deja un logo pe care il puteti sterge cu comanda: cbrom215 bios.bin /logo release. Acum puteti introduce propria imagine de logo cu comanda cbrom215 bios.bin /logo logo.bmp. Daca doriti sa inlocuiti logo-ul EPA trebuie sa vedeti care este formatul versiunii si pastrati inaltimea, latimea si numarul de culori. Cel mai bine este sa utilizati programul EPA Coder. Extrageti din fisierul BIOS logo-ul predefinit cu comanda cbrom215 BIOS.BIN /epa extract si dati fisierului obtinut extensia .epa. Incarcati acest fisier cu Open in fereastra din dreapta a utilitarului EPA Coder. Veti afla astfel dimensiunile imaginii si versiunea EPA. Acestea trebuie conservate atunci cand veti crea un nou logo. Daca logo-ul extras are 136x24 pixeli cu 16 culori si versiunea 1.0 va trebui sa creati un bitmap la fel de mare pe care sa il incarcati in fereastra din stanga a EPA Coder si sa il convertiti in format .epa, in timp ce la campul EPA Logo Version trebuie sa activati versiunea 1.0. Salvati rezultatul intr-un fisier denumit mylogo.epa, pe care trebuie sa il integrati in BIOS cu comanda cbrom215 BIOS.BIN /epa mylogo.epa. AMI
In acest caz lucrurile sunt mai simple pentru ca logo-urile EPA nu au foarte multe formate. Dezarhivati utilitarul amilogo.exe intr-un director in care sa se gaseasca si fisierul BIOS, pe care il vom numi aici BIOS.ROM. In afara de acesta mai aveti nevoie de utilitarul amibcp si pe care trebuie sa il dezarhivati in acelasi director. Logo-ul personalizat trebuie sa se gaseasca in acelasi director si sa aiba urmatoarele dimensiuni: logo-ul EPA mic 88x42 pixeli cu 2 culori in format .bmp. Un logo pe intreg ecranul are 640x480 pixeli cu 16 culori in format .pcx. Din pachetul Amilogo utilizati numai amilog.exe pentru a transforma fisierul .bmp in grafica EPA pentru BIOS. Pentru aceasta introduceti comanda amilog /ilogo.bmp. Logo.bmp este numele fisierului creat intre comanda /i si numele acestuia nu trebuie sa existe nici o pauza. Amilog genereaza grafica EPA, denumita LOGO.BIN, pe care o puteti introduce in BIOS cu comenzile amibcp bios.rom /d 31 si amibcp bios.rom /i logo.bin 31 /m 0000 0000. Logo-ul pe intreg ecranul poate fi introdus cu comanda amibcp bios.rom /d 33 si amibcp bios.rom /i logo.pcx 33 /m 0000 0000 cu conditia ca numele fisierului pe care l-ati creat sa fie logo.pcx. 2. Boot-area in retea In momentul in care va uitati la filme sau ascultati muzica, doriti ca PC-ul sa nu faca zgomot. Diversele unitati sau coolere pot produce diverse zgomote. Prin modificari din BIOS nu puteti desfiinta aceste zgomote, dar puteti anula hard disc-ul si alte unitati. Puteti introduce in BIOS codul program pentru boot-are prin LAN, ca de exemplu etherboot-ROM-image. In acest caz PC-ul va primi datele de care are nevoie de la un server-ul de retea locala. Conceptul functioneaza si pentru alte domenii, ca de exemplu birouri sau sali de curs. Procedura este descrisa in continuare. Descarcati de la adresa www.rom-o-matic.org un ether-boot –rom-image care este destinat placii dumneavoastra de retea. Selectati versiunea etherboot dorita si apoi selectati placa de retea si tipul de imagine. Pentru BIOs-ul placii de baza selectati imaginea Binary ROM Image (.zrom). Inainte de a implementa aceasta imagine trebuie sa testati functia si pentru aceasta cititi caseta „Boot-are in retea de pe discheta”. Daca totul functioneaza corect, faceti o discheta de boot DOS cu programul FLASH adecvat BIOS-ului dumneavoastra si programul CBROM.EXE (AWARD) sau AMIBCP.EXE (AMI). Porniti PC-ul de pe discheta si daca aveti un BIOS Award verificati spatiul existent in BIOS cu ajutorul comenzii cbrom bios.bin /d. BIOS.BIN este numele fisierului dumneavoastra de BIOS. Pentru etherboot sunt suficienti intre 8-20 Kb. Daca nu aveti spatiu renuntati la functiile inutile. De exemplu cu comanda cbrom bios.bin /logo release puteti sterge fisierul de logo din BIOS. Adaugati codul etherboot cu comanda cbrom bios.bin /pci bootimg.zrom [D000:0]. In cazul placilor ISA utilizati in loc de /pci comutatorul /isa. Bootimg.zrom este numele fisierului descarcat de pe site. Daca placa de baza are BIOS AMI porniti AMIBCP.EXE si selectati prin comanda load BIOS from disk file imaginea de BIOS originala. Apoi selectati optiunea edit BIOS modules unde adaugati fisierul .zrom cu ajutorul tastei Insert. Cu tasta Escape va intoarceti in meniul principal si salvati imaginea cu comanda save BIOS file to disk. In ambele cazuri, AMI sau AWARD, integrati imaginea modificata in BIOS cu programul de FLASH adecvat. In setup-ul de BIOS mai trebuie doar sa definiti placa de retea ca unitate de boot. La urmatoarea pornire se va anunta etherboot si PC-ul va incarca sistemul de operare prin retea. 3. Configurarea server-ului pentru PC-ul de retea Exista o serie de conditii pentru ca PC-ul de retea sa isi poata incarca sistemul de operare de pe server. Server-ul trebuie sa puna la dispozitie serviciile de retea necesare ca de exemplu: DHCP DNS, NFS
si TFTP ca si sistemul de configurare configurat pentru PC-ul client. Acest lucru este posibil cu sistemele de operare Windows numai cu un efort mai mare si utilitare suplimentare. Informatii despre aceasta gasiti la adresele www.nelliott.demon.co.uk/distributed/windows_diskless/how_to_build.html sau www.videoshaker.com. Cu Linux este insa mult mai simplu. Daca doriti sa utilizati un Linux instalat aveti nevoie de un utilitar denumit LTSP – Linux Terminal Server Project care poate fi descarcat de al adresa http://ltsp.org . Unele distributii de Linux includ in mod standard acest utilitar. Fara software suplimentar functioneaza versiunea Knoppix 3.2,, in care tot ce este necesar pentru un astfel de server este preinstalat. Porniti CD-ul pe server sau instalati Knoppix pe hard disc-ul server-ului. In interfata KDE selectati KNOPPIX, Server Services, Start Knoppix Terminal Server. In meniul de dialog de configurare selectati Setup Server, (New), Configure and (New)Start si apo urmati indicatiile wizard-ului. Porniti apoi PC-ul de retea, iar etherboot va detecta sistemul Knoppix si va porni sistemul. In final puteti utiliza sistemul Linux pentru muzica sau filme sau sa porniti programe Windows de pe server cu ajutorul utilitarului wine. Modificarile unora dintre functiile BIOS-ului necesita cunostinte speciale despre software-ul BIOS. Pentru mai multa siguranta puteti utiliza o imagine de BIOS modificata. 4. Mai multa stabilitate si performanta Cei care se descurca cu optiunile din BIOS isi pot crea un BIOS propriu cu MOD.BIN. Este insa mai simplu sa descarcati un BIOS modificat de pe Web daca exista unul pentru placa dumneavoastra de baza. Cei care detin modele de placi de baza cunoscute au un avantaj pentru ca exista numeroase pagini de Web care ofera informatii despre configurarea optima si pun la dispozitie utilitare si imagini de BIOS. De exemplu daca detineti o placa cu socket A tipul ECS K7S5A (Elite Group Computer Systems) puteti obtine performante mai bune de la placa de baza cu un BIOS nou, sa faceti PC-ul mai stabil si sa ii adaugati optiuni de configurare pentru overclocking. Pentru a gasi un BIOS modificat sau informatii despre configurarea optima cautati pe Google utilizand ca si cuvant cheie numele placii asociat cu BIOS. 5. Includerea controller-ului Promise Pe majoritatea placilor de baza care includ suport RAID exista un controller Promise FastTrack cu un Light BIOS. Aceasta inseamna ca placa de baza are capacitate RAID, dar Light BIOS-ul nu ofera toate functiile. Exista controllere Promise sub forma unor adaptoare care ofera mai multe functii si performante mai bune. Cum controller-ul onboard este identic cu adaptoarele PCI printr-un update al BIOS-ului se pot obtine aceleasi functii. Pentru aceasta aveti nevoie numai de modulul de BIOS corespunzator cu care placa de baza va avea capacitate RAID si va oferi toate functiile necesare. Surse de download gasiti de exemplu la adresa www.tweakhardware.com/raid . Dupa descarcare trebuie doar sa inlaturati modulul RAID din BIOS cu ajutorul CBROM pentru Award sau AMIBCP pentru AMI, sa il inlocuiti cu cele nou si sa instalati driverele modificate pentru controller. Denumirile modulelor si etapele de lucru variaza in functie de placa. De aceea nu va putem da indicatii exacte
