Ministerul Educației al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Inginerie şi Managment în Electronică şi Telecomunicații Telecomunicații Catedra isteme şi Re!ele de Comunicare "ptoelectronice
Lucrare de curs la disciplina# "proelectronică
Tema# Tema# Atenuatoarele Atenuatoarele optice optice
$ e%ectuat studentul gr& "E'()( $le+andru $ veri,cat l& sup&
*rigorovschii $& -orogan
CHIȘINĂU 2013
Cuprins (& Intro Introduc ducer ere e ............................... )'/ )& 0rocesul 0rocesul de atenuare în ,bra optică .................&&& /'1 2& 3o!iunea şi esen!a esen!a atenuatoarelor atenuatoarelor optice optice ............... 1'4 /& Tipolo Tipologia gia atenuatoar atenuatoarelor elor optice .................... 4'(2 /&(& /&(& $ten $tenua uato toru rull opti opticc ,+ ........................&& 5'6 /&)& /&)& $tenu $tenuato atorul rul optic optic vari variabi abill ..............&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 6'(2 7& 0roiectan!i 0roiectan!i mondiali de atenuatoare atenuatoare optice .............&&& (/')7
2
CHIȘINĂU 2013
Cuprins (& Intro Introduc ducer ere e ............................... )'/ )& 0rocesul 0rocesul de atenuare în ,bra optică .................&&& /'1 2& 3o!iunea şi esen!a esen!a atenuatoarelor atenuatoarelor optice optice ............... 1'4 /& Tipolo Tipologia gia atenuatoar atenuatoarelor elor optice .................... 4'(2 /&(& /&(& $ten $tenua uato toru rull opti opticc ,+ ........................&& 5'6 /&)& /&)& $tenu $tenuato atorul rul optic optic vari variabi abill ..............&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 6'(2 7& 0roiectan!i 0roiectan!i mondiali de atenuatoare atenuatoare optice .............&&& (/')7
2
7&( 7&(& $mp $mphen henol ..............................& (/'(6 7&)& $gilent .............................. ..& )8')2 7&2& $nritsu .............................. .. )2')7 1& Conc Conclu lu9i 9ie e ............................... .&& )1 4& :ista :ista literatur literaturiiii utili9at utili9ate e ........................&& )4
1. Introducere Fibra ibra opti optică că este este o ,bră ,bră sub! sub!ir ire e tran transp spar aren entă tă;; de obic obicei ei;; %abr %abric icat ată ă din din stic sticlă lă sau sau plas plasti ticc pent pentru ru a tran transm smit ite e lumi lumină nă&& "ptoelectronica este o ramură a ştiin!ei şi ingineriei preocupată de studiul unor asemenea ,bre& Comunica!iile Comunica!iile au atins un punct în care; oricît de mare ar , nevoia dumneavoastră de comunica!ii; ea poate , acoperita& e %ace 3
lucrul acesta; în principal; cu a
? ' mai multă siguran!ă ' ,bra optică este insensibilă la perturba!ii electromagnetice şi este inaccesibilă scanărilor ilegale =interceptari ale transmisiunilor>? ' posibilitatea de instalare rapidă si simplă; in orice condi!ii; datorită greută!ii reduse a cablului optic şi e+isten!ei mai multor tipuri de cabluri&Repre9inta solu!ia pentru accesul de mare vite9ă la serviciile internet; utili9înd ,bra optică pentru cone+iuni dedicate permanente& Este recomandat ,rmelor care au a
4
Cablurile de ,bră optică moderne sunt într'o varietate largă de învelişuri de protec!ie; con%ec!ionate pentru aşa aplica!ii ca instalarea în conducte; conectarea la stîlpurile tele%onice; instala!ii submarine sau inser!ia în stră9ile pavate& An ultimii ani; costul cablurilor s'a diminuat considerabil gra!ie cererii mari din partea companiilor şi $3 =Re!elele de arie largă>& •
•
A!anta"ele cablurilor optice #aţ de cablurile obi$nuite% (& pierderea mică a semnalului =de obicei; mai pu!in de 8;2 dGBm>; aşadar nu trebuie de repetat transmisia pe distan!e mari )& capacitate mare de transmisie a datelor =de mii de ori mai mare; atingînd vite9e de pînă la (;1TbGs în condi!ii de cîmp şi de pînă la (8TbGs în cele de laborator> 2& imunitate la inter%eren!e electromagnetice; dar pot , deteriorate la ac!iunea radia!iei H şi /& nu pre9intă radia!ie electromagnetică? di,cil de tras cu urechea la conversa!ii 7& re9isten!ă electrică înaltă; deci este sigur de %olosit lîngă echipament de înaltă tensiune sau între ariile cu poten!ial di%erit al pămîntului 1& greutate nesemni,cativă 4& nu se înregistrea9ă inter%eren!ă între cabluri 5& nu pre9intă pericolul scînteii
(& )&
&e'a!anta"ele cablurilor optice #aţ de cablurile obi$nuite% cost ridicat necesitatea unor transmi!ători şi receptori optici costisitori 5
2&
unirile şi sudările sunt mai scumpe decît în ca9ul cablurilor simple An telecomunica!iile moderne; practic toate de9avanta re9ultă a , mai ie%tini decît circuitele electrice; gra!ie capacită!ii lor superioare& Costul regenerării în transmisiuni electrice de lungă distan!ă sunt completamente nepractice pentru comunica!iile moderne&
2. (rocesul de atenuare )n fbra optic $tenuarea este %enomenul prin care semnalele electromagnetice îşi pierd din puterea ini!ială =cu care au %ost transmise în mediu> o dată cu creşterea distan!ei& $cest %enomen apare din cau9a %aptului că mediul de transmisie absoarbe o parte din energia semnalelor& -in acest motiv; se impun restric!ii ale distan!ei pe care un semnal o poate parcurge %ără a depăşi un nivel de degradare& Cu cît semnalul este recep!ionat la o mai mare distan!ă %a!ă de sursă; cu atît posibilitatea de a , decodi,cat corect este mai mică din cau9a atenuării şi inter%eren!elor& $tenuarea semnalului este un %actor %oarte important în procesul proiectării sistemului de telecomunica!ii prin ,bre optice; precum şi a oricăror altor sisteme de telecomunica!ii& -eoarece receptoarele necesită ca puterea de intrare a lor să ,e mai mare decît un anumit nivel minim; atunci pierderile de transmisie determină distan!a ma+imă de transmisie pînă la care este necesară restaurarea semnalului& Comunica!iile prin ,bre optice au început să ,e mai atractive cînd aceste pierderi ale ,brelor au %ost reduse mai
lungimea de undă de operare& 0e cînd varia!iile în uni%ormitatea sticlei cau9ea9ă doar împrăştierea luminii; care; de asemenea; este dependentă de lungimea de undă a luminii& An ,brele optice moderne; ma& Este un termen general %olosit pentru a descrie scăderea puterii optice între două puncte; la o lungime de undă dată& -eci atenuarea $T poate , e+primată prin rela!ia# AT ( dB )
= −
10 * lg
P i P ie
;=(>
unde
P i
este puterea optică de intrare =transmisă> prin ,bră; iar
P ie
este puterea optică la ieşirea ,brei =recep!ionată>& Fiecare tip de ,bră optică este caracteri9at de un coe,cient de atenuare în decibeli pe o unitate de lungime a ,brei optice =de e+emplu; dGBm>; măsurat la o anumită lungime de undă a luminii incidente& An domeniul comunica!iilor prin ,bre optice se %oloseşte %recvent e+presia# ( AT ) dB * L 10 * lg =
( AT ) dB
P i P ie
;=)>
unde este atenuarea semnalului în decibeli pe o unitate de lungime; iar L este lungimea ,brei optice& $tenuarea semnalelor optice depinde; în primul rînd; de proprietă!ile proprii ale ,brelor optice; iar; în al doilea rînd; de procesele ,9ice ce au loc la transmiterea luminii& Con%orm datelor e+perimentale; pierderile în ,bra din plastic ating valori de ()8J(18 dGBm în diapa9onul lungimii de undă 8;7 J 8;4 Dm; în ,bra multimod aceste pierderi ating valorile de (J5 dGBm în diapa9onul 8;47 J (;) Dm; iar în %ibrele monomod pierderile sunt minime# 8;( J (;) dGBm în diapa9onul 8;57 J (;47 Dm& 7
0entru în!elegerea problemelor ce !in de proiectarea şi %abricarea ,brelor optice cu pierderi
• • • •
• •
3.
Noţiunea $i esenţa atenuatoarelor optice & $tenuatoarele optice sunt nişte dispo9itive care reduc puterea semnalului în cone+iunile ,brelor optice inducînd o pierdere ,+ă sau variabilă& Ei sunt utili9a!i pentru a controla nivelul puterii semnalelor optice la ieşirea din sursele luminoase şi a convertorilor electrico'optici& Ele sunt; de asemenea; aplicate în scopul testării liniarită!ii şi a diapa9onului dinamic a %otosensorilor şi %otodetectorilor& $tenuatoarele optice %olosesc cîteve metode de atenuare& E+emplele includ# spa!ierea între ,bre; microben9i; modulatoare acusto'optice şi electro'optice& pa!ierea între ,bre determină re@ectarea luminii; datorită schimbării indicelui de re%rac!ie& Microben9ile pre9intă nişte curburi cu dislocări a+iale locale de cî!iva micrometri& Microben9ile pot cau9a pierderi radiative semni,cative& Modulatoare acusto'optice %olosesc undele sonore pentru a modi,ca amplitudinea; %recven!a sau %a9a luminii care trece printr'un material acusto'optic& imilar; modulatoarele electro'optice utili9ea9ă un cîmp electric pentru a altera caracteristicile luminii care parcurge un material electro'optic& 8
$tenuatoarele optice pot %olosi cabluri monomod şiGsau multimod& Cablurile monomod permit propagarea doar a unei singure mode şi posedă un diametru al mie9ului de apro+imativ 5 Dm& $ceste cabluri permit transmisiunea semnalului la lă!imi de bandă mari şi pot , utili9ate la distan!e mari& 0rin contrast; cablurile multimod suportă propagarea multiplelor mode la un diametru al mie9ului de 78'(88 Dm& Cablurile multimod au indicele gradat de re%rac!ie şi ast%el este posibilă aplicarea diodei emi!ătoare de lumină =:E-> ie%tină& Cu cablurile multimod; alinierea conectorilor şi cuplorilor este mai pu!in critică decît în ca9ul celor monomod& *ra!ie dispersiei; totuşi; cablurile multimod o%eră o distan!ă de transmisie redusă& Multe tipuri de conectori sunt %olosite cu atenuatoarele optice& Conectorii biconici au terminalele desăvîrşite pentru o pierdere de inserare minimă& Conectorii -C şi FC sunt durabili; cu o structură adecvată pentru inserare repetabilă& Conectoarele FC sunt %olosite în principal cu ,brele monomod; dar mai sunt întîlni!i în re!elele tele%onice; instrumente& peci,ca!ii importante pentru atenuatoarele optice includ diapa9onul lungimii de undă; rata atenuării; pierderi dependente de polari9are; pierderi de re@e+ie& Rata atenuării descrie valoric pierderea semnalului produsă de atenuatoarele optice& 0ierderea de re@e+ie este rata puterii luminii re@ectate către puterea luminii incidentă& E+primată în decibeli =d>; pierderea de re@e+ie; de asemenea; mai măsoară cantitatea puterii re@ectate pe o linie de transmisiune care este conectată la un dispo9itiv pasiv sau activ&
*. +ipolo,ia atenuatoarelor optice E+istă două tipuri principale de atenuatoare optice# atenuatoarele optice ,+e şi atenuatoarele optice variabile& ă e+aminăm ,ecare dintre aceste tipuri în parte =după esen!ă; %unc!ionare şi avanta# *.1 Atenuatorul optic fEste %olosit pentru a reduce din puterea semnalelor cu o anumită valoare& $tenuatorul optic ,+ introduce o pierdere bine determinată; care va reduce puterea semnalului pînă la un nivel de detectare acceptabil& 3ivelul de atenuare ar trebui să ,e stabil 9
în dependen!ă de temperatură şi lungime de undă pentru un sistem stabil şi sigur& Folosirea atenuatorului ,+ %ace pierderile legate de re@e+ie mai pu!in o problemă şi de aceea asigură o transmisiune de in%orma!ii sigură& $tenuatoarele optice ,+e sunt disponibile împreună cu multiple op!iuni; inclusiv conectori de tipul C; :C; T; FC şi MU; la valori ale atenuării de (')8d&
i,.1 Conectori utili9a!i cu atenuatoarele optice ,+e 10
A!anta"e% multiple op!iuni pentru %olosirea în diverse sisteme şi aplica!ii
•
di%erite metode de atenuare pentru un nivel de atenuare precis
•
dimensiuni compacte
•
conectorul şi op!iunile de şle%uire permit o bună integrare în sistemele e+istente
•
Aplicaţii% •
aplica!iile --M
•
testare şi măsurare
•
sensori optici
•
aplica!ii în telecomunica!ii
*.2 Atenuatorul optic !ariabil Este %olosit pentru a controla puterea semnalelor care se transmit prin ,brele optice& $tenuatoarele optice variabile reduc puterea semnalului în ,bră în propor!ii a
11
A!anta"e% • • •
nivelurile atenuării a
i,.2 $tenuatorul optic variabil $tenuatoarele variabile pot , %abricate după mai multe tehnologii; ,ecare avîndu'şi avanta. $tenuatoarele ba9ate pe silicon =i")> înregistrea9ă per%orman!e superioare cum ar ,# pierderi nesemni,cative de propagare =L 8;(dGcm>; pierderi ; stabilitate %a!ă de mediu; dimensiuni mici; dar sunt mai voluminoşi decît atenuatoarele din polimer& Recent; acestea din urmă; au %ost cercetate mai amănun!it datorită costului
mici; mai ie%tine şi de apro+imativ (88 888 ori mai rapide în compara!ie cu atenuatorele opto'mecanice& Clasifcarea $tenuatorele optice variabile pot , clasi,cate în dependen!ă de mecanismul de atenuare; tehnologia de %abricare şi structurile dispo9itivelor& /ecanisele de atenuare Un %actor important atunci cînd vorbim despre atenuatoare este mecanismul de atenuare utili9at& e deosebesc cîteva mecanisme de atenuare cum ar ,# mecanismul termo'optic; electro'optic şi opto'mecanic& $tenuatoarele ba9ate pe silicon şi polimer %olosesc mecanismul termo'optic? atenuatoarele :i3b"2 aplică mecanismul electro'optic& An ca9ul mecanismului termo' optic; curentul electric ce curge prin electro9i cau9ea9ă un gradient termic în structură& -atorită e%ectului termo'optic; indicele de re%rac!ie se modi,că în dependen!ă de distribu!ia temperaturii re9ultată din di%u9ia termică& E%ectul termo'optic poate a%ecta vite9a; sensibilitatea la lungimea de undă şi stabililitatea termică a atenuatoarelor& Mecanismul termo'optic este unul lent gra!ie întîr9ierii cau9ată de procesul termic& 0e de altă parte; dispo9itivele electro'optice sunt rapide; dar costisitoare& An cadrul mecanismului electro'optic; tensiunea este aplicată la electro9i şi indicele de re%rac!ie se modi,că sub in@uen!a distribu!iei cîmpului electric& E+istă un balans între vite9a şi pre!ul atenuatoarelor& Ma
13
i,.3 Mecanismul opto'mecanic Andoierea ,brelor optice este bine ştiută ca avînd un e%ect de atenuare arătat în ,gura /a& 0entru a ob!ine atenuarea necesară; ,bra se mişcă şi ast%el se schimbă unghiul de îndoire& 0rin modi,carea po9i!iei oglin9ii; este posibil de a controla cantitatea de lumină re@ectată şi re%ractată de'a lungul oglin9ii =,g& /b>
i,.*a Fenomenul de îndoire
i,.*b tructura comutatorului mecanic An tabelul de mai
incluse cele mai bune caracteristici pentru ,ecare atenuator în parte& Tabelul con!ine datele numerice ale per%orman!ei atenuatorului în dependen!ă de tehnologia aplicată& Este de remarcat că atenuatoarele mecanice şi micro'electromecanice =MEM> înregistrea9ă per%orman!e mai desăvîrşite decît celelalte& -iapa9onul mare de lungimi de undă; sensibilitate redusă la lungimi de undă; pierderi 0ierderi dependente de polari9are =d> -iapa9onul lungimii de undă ensibilitat ea la lungimea de undă 0iederi de inserare =d> ite9a
ilicon
0olimer
:i3b"2
MEM
Mecanice
28
28
(7;7
78
47
/78
58
'
8;(
'
(
8;(
8
8'8;(
8;(
(728' (718
(228' (218
(788' (758
(788' (188
(288' (788
8;5
8;2
'
8;)
8;/7
(;)
)
2
(
8;7
8;/
(;(7
'
8;882
'
15
.(roiectanţi ondiali de atenuatoare optice .1 Copania Amphenol
de
produce
a
atenuaoarelr
optice%
*ama de produse a companiei $mphenol include atenuatoare ,+e şi variabile& $u %ost de9voltate cu succes 2 varietă!i de atenuatoare ba9ate pe tehnologii di%erite# •
atenuatoarele ,+e în stil conector =absorb!ia>
•
atenuatoarele ,+e in'line =împrăştierea>
•
atenuatoarele variabile =spa!iul pînă la atenuator>
Folosirea cea mai comună a atenuatoarelor optice; ,e ,+e; ,e variabile; este în re!elele optice unde sunt utili9ate ampli,catoare dopate cu Erbium& $tenuatoarele sunt %olosite pentru a a
16
i,. 3ivelul atenuării în %unc!ie de puterea transmisă
Atenuatoarele f-e )n stil conector $cest tip de atenuatoare se caracteri9ea9ă prin dimensiuni compacte; o%erind valori ale atenuării 8')8d& Este disponibil în industrie împreună cu conectorii de tipul FC şi C& Introducînd un ast%el de atenuator se pre9intă posibilitatea de a regla transmisiunea semnalului; ceea ce ma
i,.4 $tenuatoarele ,+e în stil conector Caracteristici% •
independente de lungimi de undă
•
disponibile în con,gura!ii FC şi C
•
insensibile la polari9are
•
design'ul compact se integrea9ă în structurile e+istente
•
disponibile la valori ale atenuării 8')8d
•
temperatura de operare '/8 8 C&&& 588 C
•
•
•
lungimi de undă de operare (2(8G(778 nm =lungimea de undă centrală> diapa9onul lungimii de undă ()18&&&(218nm şi (/28&&&(758nm pierderi dependente de polari9are L8&)d
i,.5 $tenuator ,+ cu conector FC
18
i,.6 $tenuator ,+ cu conector C
Atenuatoarele f-e in7line $tenuatoarele respective sunt disponibile la valori ale atenuării de 8')8d şi pot avea la capăt orice conector sau pot , lăsate aşa& $tenuatoarele ,+e in'line sunt %abricate pe ba9a tehnologiei de împrăştiere a luminii re9ultată în urma unirii& :umina împrăştiată este di%u9ată cu 1N de la regiunea %u9iunii ast%el eliminîndu'se e%ectul de inter%eren!ă şi re9ultînd o lungime de undă adaptată& Caracteristici% •
per%orman!ă de bandă largă
•
stabilitate %a!ă de mediul încon
•
temperatura de operare '/8 8 C&&& 478 C
•
lungimi de undă de operare (2(8nm; (778 nm
Aplicaţii% •
re!ele de telecomunica!ii
19
•
re!ele de arie locală şi de arie largă
•
instrumente de testare şi măsurare
Atenuatoarele !ariabile $tenuatoarele optice variabile sunt nişte dispo9itive pasive care reduc intensitatea semnalelor optice cu o mare preci9ie şi minimum de re@e+ie& $tenuatoarele variabile sunt disponibile în modelul linear şi non'liniar& 3u pre9intă pierderi mari de inser!ie datorită design'ului interior& $tenuatoarele variabile sunt %abricate pe ba9a tehnologiei spa!iului pînă la ,bră; în ca9ul căreia; valoarea atenuării este manual a
Caracteristici% •
pierderi de re@e+ie mici
•
stabilitate %a!ă de mediul ambiant
Aplicaţii% •
re!elele de tele%on şi de lungă distan!ă
•
aparate de testare şi măsurare
20
i,.10 $tenuator variabil
Lustruirea An procesul de %abricare a atenuatoarelor capătul ,brei este un element cheie pentru a o%eri un produs care va re9ista în timp& An măsură de a reali9a această per%orman!ă; sunt cîteva caracteristici ,9ice ale capătului ,brei care trebuie de îndeplinit& $cestea includ parametrii acceptabili pentru pierderile de inser!ie; pierderile de re@e+ie; ra9a curburii şi înăl!imea ,brei& (& $linierea incorectă ' alinierea mie9ului ,brei este critică pentru abilitatea componentei de a transmite lumină& Cau9ele principale ale alinierii greşite sunt probleme tipic mecanice asociate cu conectorii sau ,brele optice de proastă calitate# concentricitea mie9ului; toleran!a găurilor şi varia!ii în diametrul mie9ului )& -e%ectele supra%e!ei ' deseori se scapă din vedere sau nu este luată în considerare supra%a!ă ,brei& -e multe ori; dacă pre9intă pierderi legate de inser!ie sau re@e+ie este considerat drept un %apt normal& -e%ectele vi9uale sunt cau9ele cele mai comune ale nereuşitelor latente& Oghîrieturi; adîncituri la supra%a!a mie9ului pot să degenere9e în timp a
21
2& Ra9a de curbură ' capătului mie9ului este dată o anumită ra9ă de curbură pentru a asigura contactul ulterior al ,brelor& /& Anăl!imea ,brei ' contactul ,9ic la ,brelor este necesar pentru a îndeplini trans%erul de lumină& -acă ,bra este prea înaltă; atunci; i se vor aduce daune ,brei; iar dacă va , prea
i,.11 tructura capătului ,brei
.2 Copania Agilent
de
produce
22
a
atenuaoarelr
optice%
Compania $gilent o%eră atenuatoare optice variabile; care permit de a ,+a %actorul de atenuare şiGsau nivelul puterii; manual sau prin intermediul calculatorului& E+actitatea lor combinată cu @e+ibilitate %ace aceste atenuatoare un echipament de testat şi măsurat ideal pentru industria de telecomunica!ii moderne&
Atenuatoarele optice !ariabile $tenuatoarele $gilent 5(748$ şi 5(745$ sunt mici; dar %oarte e%ective& 0ot lucra la valori înalte ale puterii de intrare& Combinate cu pierderile mici de inser!ie; sunt dispo9itivele de testare a ampli,catoarelor E-F$ sau Raman& -iverse trăsături de calibrare =marcare a nivelului> permit utili9atorului să'şi stabilească o putere de re%erin!ă& alorile atenuării şi puterii pot , apoi monitori9ate pe o inter%a!ă de către utili9ator& Mai este integrat şi un întrerupător care poate , %olosit în scopuri de protec!ie&
i,.12 $tenuator variabil $gilent
Atenuatoarele ce perit controlul puterii $tenuatoarele $gilent 5(741$ şi 5(744$ includ posibilită!i de a controla puterea care permite utili9atorului de a ,+a nivelul puterii de ieşire& -acă controlul puterii este deconectat; atenuatorul automat corectea9ă modi,cările puterii la intrare 23
pentru a men!ine nivelul puterii de ieşire stabilite anterior de utili9ator& E+actitatea absolută a acestor nivele de putere depinde de dispo9itivului de măsurat puterea&
i,.13 0rocesul de stabilire a puterii de ieşire
i,.1* $tenuatorul ce permite controlul puterii
Caracteristici% •
puteri de intrare înalte de pînă la ) att
•
pierderi de inser!ie
•
diapa9onul de lungimi de undă larg ()88nm (488 nm =M> 24
•
•
•
•
488nm '(/88nm =MM> op!iuni de control a puterii ce permit de a instala direct nivelul puterii întrerupător integrat diverse tipuri de conectori
Aplicaţii% •
testare ER =it Error Test>
•
testarea sistemelor de transmisie print'un singur canal
•
testarea ampli,catoarelor optice E-F$ şi Raman
25
+abelul caracteristicilor !ariabile
pentru
atenuatoarele
Tipul atenuatorului
5(748$
5(74($
Conector
Conector drept
Conector sub unghi
Tipul ,brei
6G()7 Dm M
-iapa9onul lungimii de undă
()88'(488 nm
-iapa9onul atenuării
8'18d 8;4 d =%ără conectori>
0ierderile de inserare
0iederile dependente de polari9are
0ierderile de re@ec!ie
(;8 d =cu conector> 8;85d =la (778 nm 8 (7nm> /7 d
74 d
=la (778 nm 8 (7nm>
=la (778 nm 8 (7nm>
-imensiuni
47mm + 2)mm + 227mm
*reutate
8;6 Bg
Temperatura de lucru
(88 C ' /78 C
Timpul de încăl9ire
28 minute 26
+abelul caracteristicilor pentru atenuatoarele ce perit controlul puterii
Tipul atenuatorului
5(741$
5(744$
Conector
Conector drept
Conector sub unghi
Tipul ,brei
6G()7 Dm M
-iapa9onul lungimii de undă
()78'(178 nm
-iapa9onul atenuării
8'18d 8;6 d =%ără conectori>
0ierderile de inserare
(;) d =cu conector>
0iederile dependente de polari9are 0ierderile de re@ec!ie
8;87d /7 d
74 d
-imensiuni
47mm + 1/mm + 227mm
*reutate
(;2 Bg
Temperatura de lucru
(88 C ' /78 C 27
Timpul de încăl9ire
28 minute
.3 Copania de produce a atenuaoarelr optice% Anritsu Atenuator optic pro,raabil $tenuatorul M3625$ atenuea9ă puterea optică în intervalul de la 8'18 d cu pasul de 8;( d& :ucrea9ă la ) lungimi de undă ' 578nm şi (2(8nm& Este disponibil pentru ,brele multimod =78G()7 Dm>& Con!ine un buton rotativ care permite o stabilire e+actă a nivelului de atenuare chiar şi în regim manual&
i,.1 $tenuatorul optic programabil Atenuatorul optic !ariabil $tenuatorul M367- trece semnalul optic emis de o sursă de lumină printr'o ,bră; apoi printr'o lentilă; pentru ca; în ,nal; lumina să ,e trecută printr'un ,ltru care va reduce puterea luminii pînă la o valoare stabilită& Este %olosit pentru %ereastra de transparen!ă de (2(8 nm& $cest tip de atenuator este destinat %ibrelor multimod =78G()7 Dm>& Cu toate că este %oarte compact şi uşor; atenuatorul respectiv previne re@e+iile multiple& 28
i,.19 $tenuatorul optic variabil
$tenuatorul M36)/C şi M36187C este un atenuator optic de o preci9ie înaltă %abricat pentru %olosirea cu ,brele monomod& :ucrea9ă la lungimi de undă de (2(8nm şi (778 nm& $sigură minimul de re@e+ie a luminii la intrarea şi ieşirea în conectori& An ca9ul acestor atenuatori; conectorii sunt uşor ataşa!i sau îndepărta!i&
29
i,.14 $tenuatorul optic
Conclu'ie% $tenuarea este %enomenul prin care electromagnetice îşi pierd din puterea ini!ială&
semnalele
$tenuatoarele au un rol important in sistemele optoelectronice; deoarece ele sunt acele dispo9itive care prelungesc timpul de %uncționare a unui sistem; prin atenuarea puterii de intrare nepermi!Pnd deteriorarea si esirea din %unctionare a terminalelor care %ața de atenuatoare au un preț mut mai marit& unt doua tipuri de atnuatoare# ,+e şi variabile& $ceste atenuatoare %olosite pentru a reduce din puterea semnalelor cu o anumită valoare ,+a& $tenuatorul optic ,+ introduce o pierdere bine determinată; care reduce puterea semnalului pînă la un nivel de detectare acceptabil& Un alt tip de atenuatoare sunt cele variabile; care in comparație cu atenuatoarele ,+e reduc puterea semnalului în ,bră în propor!ii a
30
