UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA Facultatea de Mecanica Sectia: Autovehicule Rutiere Disciplina: Fabricarea si Repararea Autovehiculelor
Proiectarea tehnologiei de fabricare si reconditionare reconditionare a starii tehnice al arborelui cu came de la autoturismul Renault Megane 1.4
Indrumator Proiect: Drd. Ing. Teodora Chira
Student Grupa: 2541 AR
2007-2008
Cuprins Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a reperului 1.1. 1.1. Analiz Analizaa cons constru tructi ctivv funct function ionala ala a repe reperul rului ui 1.2. 1.2. Intocm Intocmire ireaa itine itinerar rariul iului ui tehn tehnolo ologic gic de fabr fabrica icatie tie 1.2.1. 1.2.1. Stabilire Stabilireaa conditiilor conditiilor tehnice tehnice 1.2.2. 1.2.2. Materi Materiale ale 1.2.3. 1.2.3. Alegerea Alegerea semifabric semifabricatulu atuluii 1.3. 1.3. Tehnol Tehnologi ogiaa de de prel prelucr ucrare are mecani mecanica ca a repe reperul rului ui 1.3.1. 1.3.1. Aspecte Aspecte particulare particulare si etapele etapele principale principale ale procesului tehnologic de prelucrare 1.3.2. 1.3.2. Alegerea Alegerea bazelor bazelor tehnologic tehnologicee 1.3.3. 1.3.3. Calculul Calculul adaosului adaosului de prelucrare prelucrare 1.3. .3.4. Calcu alculu lull regi regim mului ului de luc lucru pen pentru tru o operatie 1.3.5. 1.3.5. Normarea Normarea tehnica tehnica a unei operat operatii ii 1.4. 1.4. Into Intocm cmir irea ea docu docume ment ntat atie ieii tehno tehnolo logi gice ce Into Intocm cmir irea ea fisei isei tehn tehnol olog ogic icee si a 1.4.1. planului de operatii 1.5. 1.5. Real Realiz izar area ea mode modelu lulu luii geo geome metr tric ic 3D 1.6. 1.6. Intocm Intocmire ireaa progra programul mului ui de fabr fabrica icare re asist asistata ata a reper reperulu uluii Cap.2. Proiectarea tehnologiei de restabilire a starii tehnice a reperului 2.1. Constatarea starii tehnice a reperului - Desen de constatare - Tabel cu date privind starea tehnica 2.2. Proiectarea tehnologiei de reconditionare a reperului 2.3. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului 2.3.1. Desen de ansamblu a subansamblului din care face face part partee repe reperu rull (cot (cotee gaba gabari ritt si lega legatu turi ri principale) 2.3.2. Conditii tehnice de asamblare Cap. 3. Norme de protectia muncii si PSI
2007-2008
Cuprins Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a reperului 1.1. 1.1. Analiz Analizaa cons constru tructi ctivv funct function ionala ala a repe reperul rului ui 1.2. 1.2. Intocm Intocmire ireaa itine itinerar rariul iului ui tehn tehnolo ologic gic de fabr fabrica icatie tie 1.2.1. 1.2.1. Stabilire Stabilireaa conditiilor conditiilor tehnice tehnice 1.2.2. 1.2.2. Materi Materiale ale 1.2.3. 1.2.3. Alegerea Alegerea semifabric semifabricatulu atuluii 1.3. 1.3. Tehnol Tehnologi ogiaa de de prel prelucr ucrare are mecani mecanica ca a repe reperul rului ui 1.3.1. 1.3.1. Aspecte Aspecte particulare particulare si etapele etapele principale principale ale procesului tehnologic de prelucrare 1.3.2. 1.3.2. Alegerea Alegerea bazelor bazelor tehnologic tehnologicee 1.3.3. 1.3.3. Calculul Calculul adaosului adaosului de prelucrare prelucrare 1.3. .3.4. Calcu alculu lull regi regim mului ului de luc lucru pen pentru tru o operatie 1.3.5. 1.3.5. Normarea Normarea tehnica tehnica a unei operat operatii ii 1.4. 1.4. Into Intocm cmir irea ea docu docume ment ntat atie ieii tehno tehnolo logi gice ce Into Intocm cmir irea ea fisei isei tehn tehnol olog ogic icee si a 1.4.1. planului de operatii 1.5. 1.5. Real Realiz izar area ea mode modelu lulu luii geo geome metr tric ic 3D 1.6. 1.6. Intocm Intocmire ireaa progra programul mului ui de fabr fabrica icare re asist asistata ata a reper reperulu uluii Cap.2. Proiectarea tehnologiei de restabilire a starii tehnice a reperului 2.1. Constatarea starii tehnice a reperului - Desen de constatare - Tabel cu date privind starea tehnica 2.2. Proiectarea tehnologiei de reconditionare a reperului 2.3. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului 2.3.1. Desen de ansamblu a subansamblului din care face face part partee repe reperu rull (cot (cotee gaba gabari ritt si lega legatu turi ri principale) 2.3.2. Conditii tehnice de asamblare Cap. 3. Norme de protectia muncii si PSI
Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a elementelor mecanismului de distribuţie ce echipează autoturismul Dacia Logan 1.4 MPI 1.1. Analiza constructivă şi funcţională a mecanismului de distribuţie Arbor Arborel elee cu came came,
sau sau arbore arborele le de dist distri ribuţ buţie ie este este pies piesaa princ princip ipal alăă care care
antren antrenea ează ză meca mecani nism smul ul de dist distri ribu buţi ţie, e, de corec corecti titu tudi dinea nea dist distri ribu buţi ţiei ei depin depinzan zandd corectitudinea poziţiei şi durata fazelor de de admisie şi evacuare din ciclul motor. Principalele parţi ale arborelui cu came sunt: -
camel camelee de evacua evacuare re şi admi admisi sie, e, având având profi profilu lul, l, numaru numarull şi poziţi poziţiaa vîrf vîrful ului ui corespunzator duratei şi poziţiei fazelor respective în cadrul ciclului motor;
-
fusuri fusurile le palier paliere, e, al căror căror numar numar depinde depinde de lungi lungimea mea motor motorulu ului,i, dar exist existăă cel puţin două paliere care înconjoară o pereche de came;
-
cama cama circ circul ular ară, ă, exec execnt ntri ricu cull de antr antren enar aree al pomp pompei ei de benz benzin ină, ă, în cazu cazull moto motoar arel elor or cu apri aprind ndere ere prin prin scân scânte teie ie,, dota dotate te cu pompe pompe de alim alimen enta tare re acţionate mecanic;
-
pinionul pentru antrenarea pompei de ulei şi, eventual, alte pinioane pentru antrenarea unor organe ale motorului.
Având în vedere numărul mare de lagăre de sprijin, arborele cu came nu are o solicitare mecanică importantă şi este o piesă static nedeterminată. Pentru o mai bună utilizare a materialului arborelui şi pentru reducerea greutaţii proprii, unii arbori de distribuţie se confecţionează de formă cilindrică, obţinută fie prin găurirea pe toată lungimea a arborelui (operaţie dificilă din cauza lungimii mari necesare burghiului), fie prin turnarea semifabricatului sub forma tubulară. Princ Princip ipal alaa soli solici cita tare re a arbore arborelu luii cu came came este este soli solici cita tarea rea la uzură uzură,, avân avândd valo valori ri importante atât pentru suprafeţele fusurilor paliere cât mai ales pentru suprafeţele de lucru ale camelor.
La capătul arborelui cu came este montată o roată de curea dinţată. Aceasta va prelua mişcare şi energie de la arborele cotit al motorului prin intermediul curelei dinţate. Se foloseste curea şi roată dinţate deoarece nu este permisă patinarea curelei pe roata de curea. Aceasta ar duce la efecte catastrofale pentru motor, nemaifiind respectate momentele de deschidere a supapelor, rezultand coliziuni ale supapelor cu cilindri. De la camele situate pe arborele cu came până la supape mişcarea se transmite prin intermediul culbutorilor care sunt fixati pe axul culbutorilor. Culbutorii acţionează direct pe supapă, în cazul automobilului Logan fiind elimat sistemul cu tije împingătoare. Acestia sunt susţinuti de axulu culbutorilor şi sunt asemănători unor pârghii, avand o parte în contact cu cama iar cealaltă în contact cu supapa. 1.2. Itinerariul tehnologic de fabricare a mecanismului de distribuţie
1.2.2. Stabilirea condiţilor tehnice de fabricare
Condiţiile tehnice principale la fabricarea arborelui cu came privesc precizia de execuţie a fusurilor şi a camelor, ca şi duritatea lor superficială. Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0,04...0,05 mm pe porţiunea cilindrică şi 0,02...0,04 pe porţiunea activă de ridicare a profilului, înălţimea de ridicare a tachetului asigurată de vârful camei trebuie să fie respectatăcu abateri de maximum 0,01...0,012 mm. Poziţia unghiulară a vârfului camelor trebuie să se respecte cu toleranţe de 1°...2°. Precizia dimensională a fusurilor paliere se înscrie ăm standardul de calitate 6 ISO, cu conicitate şi ovalitate admise de 0,01...0,02 mm, iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea axelor fusurilor paliere se admite de 0,04...0,06 mm. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa R a= 0,6...0,2 μm, iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC. În cazul roţii de curea precizia dimensională a diametrelor alezajului precum şi precizia lăţimii roţii se înscrie în calitatea 8 ISO. Precizia formei geometrice şi a poziţiei suprafeţelor este relativ ridicată, admiţânduse abateri de la perpendicularitatea suprafeţei frontale pe axa de simetrie a alezajului de aprox 0,04 mm. Duritatea superficială a danturii şi a alezajului
trebuie sa fie de circa 52-54 HRC.
Rugozitatea danturii trebuie sa fie de aproximativ R a=1,6
μm. Culbutorul
va avea pe porţiunile de contact cu cama şi cu supapa rugozitatea R a=0,4
μm. Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0,04...0,05 mm pe porţiunile de, iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC. Axul culbutorilor
va avea precizia dimensională înscrisă în standardul de calitate 6
ISO, cu conicitate şi ovalitate admise de 0,01...0,02 mm, iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea se admite de 0,04...0,06 mm. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa R a= 0,4 μm, iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC.
1.2.2. Alegerea materialelor
Oţelurile folosite pentru fabricarea arborilor cu came sunt oţeluri carbon de calitate sau slab aliate, cum ar fi OLC 10, OLC 15, OLC 45x, OLC55 STAS 880 — 79 sau l5C08, 18MC10, 31M14 STAS 791-79 si se matritează în mai multe etape realizînduse precizie dimensională în calităţile 12—13
ISO, ceea, ce necesită adaosuri de
prelucrare mai mari ca la turnare, de ordinul 1,5.. .2,5 mm. În cazul arborelui cu came ce echipeaza automobilul Dacia Logan se alege OLC 45, acesta realizânduse prin matriţare în mai multe etape. Roata de curea
şi culbutori se realizează prin turnare din fontă.
Axul culbutorilor
se realizează din OLC 15 dintr-un semifabricat laminat.
1.2.3.Alegerea semifabricatelor
Semfabricatele de arbori de distributie se confectionează din fontă sau oţel si se pot obtine prin turnare sau matriţare. Pentru piesele unicat se practica forjarea. Se toarnă arbori cu came din fontă cenuşie sau fontă cu grafit nodular având un continut mediu de 3,2 % C si ca principale elemente de aliere Si, Mn, Mo, Cr. Turnarea se face in cochilie sau in coji de bachelită, ceea ce reprezinta procedee de precizie
ridicată, deci semifabricatul va avea o forma apropiata de forma finită, prelucrarile mecanice necesare fiind într-un numar mai redus. Alte avantaje constau in faptul ca se poate turna semifabricat tubular si că, prin montare in forma de turnare a unor bare metalice cu rol de răcitoare în dreptul camelor si fusurilor, se poate obtine o duritate superficiala sporita a lor, ceea ce usureaza procesul de tratament termic de durificare. Principalul dezavantaj al turnări, rămâne dificultatea mare a procedeului, dificultate care decurge din forma complicată a axei cu came, care creeaza pericolul umplerii incomplete (in special in zona virfului camelor) a formei de turnare. Deaceea se practica turnarea simultană prin mai multe orificii de turnare. Semifabricatele confecţionate din oţel se obţin aproape exclusiv prin matriţare în mai multe etape (foarte rar ele se toarnă). În cazul autovehiculului Logan semifabricatul folosit pentru fabricarea arborelui cu came este din OLC 45 şi se obţine prin matriţare. Axul culbutorilor Roata de curea
se obţine din semifabricat laminat OLC 15.
şi culbutorii se toarnă din fontă.
1.3. Tehnologia de prelucrare mecanică
1.3.1. Aspecte particulare şi etape principale ale procesului tehnologic de prelucrare
În cazul arborelui de distribuţie prelucrarea mecanică este un proces dificil din cauza raportului nefavorabil dintre lungimea şi diametrul, în cazul sprijinirii lui între vârfuri. Se impune, deci, sprijinirea suplimentară, prin intermediul unei linete, a fusului palier central. Rezulta că principalele suprafeţe de bazare şi fixare sînt două găuri de centrare de tipul cu con de protecţie executate în suprafeţele frontale ale arborelui de distribuţie, la care se adaugă suprafaţa suplimentară de rezemare a palierului central; antrenarea arborelui se face de la unul din capete prins în universalul maşinii-unelte. Pentru a se obţine precizia de formă geometrică impusă, primele operaţii sînt prelucrate prin frezare sau strunjire a suprafeţelor frontale şi
centruirea,
apoi
strunjirea palierului central. Prelucrarea prin strunjire eboş, finisare şi rectificare se face simultan pentru toate palierele şi camele, pe principiul copierii după arbore etalon, pe strunguri semiautomate
multicuţite. La camele cu înălţime de ridicare mai mică de 6 mm, prelucrarea se face prin copiere la o poziţie unghiulară constantă a cuţitelor , iar pentru înălţimi de ridicare ce depăşesc 6 mm, copierea se face cu portcuţite oscilante. La semifabricatele matriţate este necesară o strunjire de degroşare şi finisare a porţiunii cilindrice dintre came şi dintre paliere care se realizează tot simultan pe strunguri multicuţit. La semifabricatele turnate, care au o precizie ridicată, aceste operaţii nu sînt necesare. Tratamentul termic este o operaţie de mare importanţă, care poate provoca deformări remanente ce vor duce la rebutarea piesei. El constă dintr-o călire urmată de răcire în ulei, iar pentru asigurarea unei răciri uniforme a piesei (ceea ce reduce pericolul apariţiei deformărilor) se practică răcire cu ulei sub presiune sau cu ulei avînd debitul parţial reglat, piesa fiind introdusă într-un fel de matriţă foarte precisă şi împreună cu aceasta cufundîndu-se în ulei. Prelucrarea mecanică a arborelui cu came se încheie cu finisarea camelor şi fusurilor prin rectificare şi durificare. Ca si la operaţiile precedente, se practică prelucrarea simultană a tuturor camelor, pe principiul copierii după şablon. Durificarea se face prin tasare-rulare şi, în general, se practică simultan cu tratamentul termic. Maşinile de rectificat arbori cu came sînt de construcţie specială. Controlul final cuprinde controlul de formă, dimensional, de calitate a suprafeţelor camelor, de duritate superficială şi poziţie reciprocă a axelor de simetrie. El se execută pe o instalaţie specializată, cu ajutorul unui ax cu came etalon, pe principiul copierii: axa etalon şi axa controlată se rotesc sincron şi un set de comparatoare indică abaterile dimensionale ale axului controlat faţă de axul etalon. Tehnologia de prelucrare mecanică a roţii de curea este formată dintr-o succesiune de operaţii (strunjiri interioare şi exterioare, găuriri) care asigură precizia formei şi dimensiunilor impuse piesei finite, după care se execută danturarea. Principala bază de aşezare pentru prelucrarea oricărei roţi ce se va monta pe un arbore (cu pană sau caneluri) este alezajul roţii, care se va prelucra, în consecinţă, primul prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului. În general se execută operaţii de strunjire eboş şi finisare şi rareori, numai dacă prin condiţiile tehnice se impun rugozităţi mici ale suprafeţelor, se execută rectificări. Pentru finisarea flancurilor danturii se execută şeveruirea ei.
Controlul roţilor dinţate se execută în scopul determinării erorilor de execuţie a danturii. Erorile de execuţie ale danturii sunt formate din ansamblul erorilor la dimensiunile cercului de divizare, la grosimea dintelui şi la dimensiunea pasului, la înălţimea vîrfului şi piciorului dintelui, la forma profilului dintelui, la valoarea unghiului de angrenare. Erorile de montare sînt formate din eroarea valorii distanţe dintre axe, abaterea de la paralelism sau abaterea de la valoarea nominală a unghiului dintre axe, abaterea de la valoarea jocului în angrenaj. Axul culbutorilor
va avea un procedeu de fabricaţie relativ simplu. Acesta se
execută din semifabricat laminat supus operaţiilor de strunjire, frzare şi gaurire. Va avea loc şi o rectificare pentru obţinerea unei bune rugozităţi a suprafetelor pe care vor fi montaţi culbutori. Principalele baze de aşezare vor fi, la fel ca în cazul arborelui cu came, porţiunile de capat ale axului. Acesta va fi frezat şi gaurit la capete la fel ca şi arborele de distributie. Culbutorii
sunt executaţi din fontă, prin turnare. Ei vor fi supusi unor operaţii de
frezare, strunjire şi rectificare. 1.3.2. Alegerea bazelor tehnologice
În cazul arborelui cu came ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare. Acestea se pot realiza pe strung sau, în cazul producţiei de serie pe maşini specializate. Aceste maşini au în compoziţia lor câte două capete de centruit şi frezat care se rotesc continuu cu turaţiile date de vitezele optime de aschiere (fig. 1.1). Semifabricatul este asezat într-un dispozitiv care se deplasează la cele două posturi prin intermediul masei deplasabile pe ghidaje. Poziţia corectă a semifabricatului, în plan vertical, pe masa maşinii, se obţine prin reglarea elementelor de asezare 1,2,3 prin care se modifică cotele h1, h 2, h3, h4, h5, h 6, pâna ce linia centrelor este paralelă cu axa maşinii: h01=h02=h03=(h1+h2)/2==(h3+h4)/2=(h5+h6)/2, mm. În planul orizontal centrarea se face verificând (cu un vârf montat în arborele pricipal al maşinii), în lungul sculei, dacă generatoarea A1B1;A2B2; este paralelă cu direcţia de mişcare a sculei.
Înainte de a trasa şi executa găurile de centrare se verifică dacă centrele celor două suprafeţe frontale definesc o axă de rotaţie, corectă pentru arbore. Verificarea se face prin verificarea poziţiei celor două centre O1 şi O2, prin rotirea piesei cu ajutorul platoului rotativ al mesei maşinii. Se obţine astfel o repartiţie uniformă a adaosului de prelucrare. Gaura de centare pe care o executăm pe arborele cu came de la Dacia Logan 1.4 MPI este: A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0,8 Ra=3,2 Principala bază de aşezare pentru prelucrarea roţi de curea ce se va monta pe arborele cu came este alezajul roţii, care se va prelucra, în consecinţă, primul prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului. La fel ca în cazul arborelui cu came, la axul culbutorilor , ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare. Acestea se pot realiza pe strung sau, în cazul producţiei de serie pe maşini specializate. Reglarea, fixarea şi găurirea piesei se face în mod analog tehnologiei descrise mai sus, la arborele cu came, găurile de centrare fiind de tipul: A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0,8 Ra=3,2 Culbutorii
vor avea ca bază de aşezare alezajul principal al acestora. Acesta se va
prelucra prima dată prin bazarea piesei pe suprafeţe brute.
Fig. 1.1. Schema unui agregat de frezat suprafeţe centrale şi de centruit.
Fig. 1.2. Prelucrarea suprafeţelor frontale şi a găurilor de centrare pe maţini de găurit şi frezat orizontale
1.3.3. Calculul adaosului de prelucrare
1. Pentru fusurile paliere a. Rectificare de finisare Diametrul nominal d=58 mm dupa rectificarea de finisare Lungimea de rectificare l=18 mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.4mm Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi d sem
=
d + Ap
=
58
+
0.4
=
58 .4mm
b. Rectificare ebos Diametrul nominal d=58.4mm dupa rectificarea ebos Lungimea de rectificare l=18 mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.4mm Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi d sem
=
d + Ap
=
58 .4 + 0.4
=
58 .8mm
c. Strunjire de finisare Diametrul nominal d=58.8mm dupa strunjirea de finisare Lungimea de rectificare l=18 mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.1mm Diametrul palireului inainte de srunjirea de finisare va fi d sem
=
d + Ap
=
58 .8 +1.1 = 59 .9mm
d. Strunjire de degrosare Diametrul nominal d=59.9mm dupa strunjirea de derosare Lungimea de rectificare l=18 mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.1mm Diametrul palireului inainte de srunjirea de degrosare va fi d sem
=
d + Ap
=
59 .9 + 1.1 = 61mm
e. Pentru forjare Se recomanda un adaos de 1.25mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab 8.23 cu abatere pediametru de 0.9 mm Din matritare piesa va avea diametrul maxim
d max
Iar diametrul minimva fi d min
0.9
=
d sem
+
1.25
−
=
=
d sem
+
1.25
+
0.9
=
63 .15 mm
61 .35 mm
2. Pentru intervalele dintre came a. Rectificare de finisare Diametrul nominal d=37mm dupa rectificarea de finisare Lungimea de rectificare l=15mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.35mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi d sem
=
d + Ap
=
41 + 0.35
=
37.35 mm
b. Rectificare ebos Diametrul nominal d=37.35mm dupa rectificarea de ebos Lungimea de rectificare l=15mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.35mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi d sem
=
d + Ap
=
41 .35
+
0.35
=
37 .7 mm
c. Strunjire de finisare Diametrul nominal d=37.7mm dupa strunjirea de finisare Lungimea de rectificare l=15mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.0mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de finisare va fi d sem
=
d + Ap
=
37 .7 +1.0
=
38 .7 mm
d. Strunjire de degrosare Diametrul nominal d=38.7mm dupa strunjirea de derosare
Lungimea de rectificare l=15mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.0mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de degrosare va fi d sem
=
d + Ap
=
38 .7 +1.0
=
39 .7 mm
e. Pentru forjare Se recomanda un adaos de 1.0mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab 8.23 cu abatere pediametru de 0.5 mm Din matritare piesa va avea diametrul maxim Iar diametrul minimva fi d min
=
d sem
+
d max
1.0 − 0.5
=
=
d sem
+
1.0 + 0.5 = 41 .3mm
40 .2mm
3. Pentru lungimea arborelui (suprafetele frontale) Pentru frezare frontala Diametrul suprafetei din fata D1=58 mm Diametrul suprafetei din spate D2=34 mm Lungimea piesei este 524 mm Pentru aceste dimensiuni in tab 8.1(Vlase) se recomanda adaosul de prelucrare de 1.0mm pe o parte si se recomanda pentru lungimea piesei la matritare adaos total de 4 tabelul 8.23 Lungimea arborelui va fi 524
+ 2 ⋅1 + 4 + 3 =
533 mm
•
Lmax
•
Lmin = 524 + 2 ⋅ 1 + 8 − 2 = 532 mm
=
1.3.4 Calculul regimului de lucru pentru o operatie
Calculul regimului de lucru pentru operatia de frezare frontala 1. Stabilirea adaosului de prelucrare Din tabelul 8.23 se alege adaosu lde prelucrare total
1 +
4 −0.5
mm.
3 2
+ −
mm
Din tabelul 8.1 se alege adaosul de prelucrare itermediar pentru frezarea de finisare 2 mm 2. Alegerea sculei aschietoare Din tab 9.2 se allege o freza cilindo frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi metalice in functie de adancimea de aschiere se da diametrul de 75-90 mm Din STAS 6308 o freza cilindro frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi P20 cu diamerul de 80mm grosimea h=30mm nr dinti n=10 3. Stabilirea adancimii de aschiere Adaosul de prelucrare pe o parte Ap=4/2+1=3mm total iar de finisar af=2/2=1mm, pentru degrosare t1=Ap-af=3-1=2mm, iar pentru finisare t2=af=1mm
4. Stabilirea durabilitatii economice Pentruaceasta scula se recomanda durabilitatea economica Tec=180min (tab.9.26) 5. Stabilirea viteze de avans si aturatiei frezei Din tabelu 11.13 se aleguratoarele valori pentru degrosare: n=475rot/min, Vs=175mm/min, Ne=6.4 KW Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10.1 Vs1=150mm/min, n1=475rot/min Din tabelu 11.13 se aleguratoarele valori pentru finisare: n=640rot/min, Vs=140mm/min Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10.1 Vs2=118mm/min, n2=600rot/min 6. Stabilirea viezei de aschiere Pentru degrosare: v1=п∙D∙n1/1000=119.3m/min Pentru finisare: v2=п∙D∙n2/1000=150.7m/min 7. Verificarea puterii consummate prin aschiere
In functie de Ne=6.4 KW se allege di tab10.1 puterea masinii Nme=7.5 KW deci Ne
Frezarea de degrosate: adancimea de aschiere t1=2mm, viteza de avans Vs1=150mm/min, turatia frezei n1=475rot/min, viteza de aschiere v1=119.3 m/min
•
Frezarea de finisare: adancimea de aschiere t2=1mm, viteza de avans Vs2=118mm/min, turatia frezei n2=600rot/min, viteza de aschiere v2=150.7 m/min
1.3.5 Normarea tehnica a opratiei de centruire
Volumul productiei este : Semifabricatul este din otel matritat Diametrul gaurii de centrare este de d=2.5 Centruirea se face pe masina de centruit a) A p
=
b)
Adaosul de prelucrare d/2
=
2.5 / 2
=
1.25 mm
Alegerea sculei aschietoare
Din STAS 1114-82 se allege un burghiu combinat de centruire cu con de protectie la 120`avand diametrul de 2.5 c)
Regimul de aschiere •
Adancimea de aschiere este data de adaosul de prelucrare pe raza t
•
=
A p
=
d/2
=
2.5 / 2
=
1.25 mm
Avansul de aschiere se stabileste in functie de burghiul de centruit d=2.5, serecomanda s
=
0.025 mm / rot ( tab 9.109
−
Vlase )
•
Viteza de aschiere este recomandata in functie de diametrul burghiului de centruit v
=
18 m / min( tab 9.109
−
Vlase )
Se determina in continuare turatia sculei aschietoare n
=
1000 ⋅ v /(π ⋅ d )
=
1000 ⋅18 /(3.14 ⋅ 2.5)
=
2293 rot / min
Din caracteristicile masinii unealta se allege n
=
2300 rot / min
Se calculeaza viteza de aschiere reala v r •
= π ⋅ d ⋅ n r
/ 1000
=
3.14 ⋅ 2.5 ⋅ 2300 / 1000
= 18.1m /
min
Puterea motorului nu are sens sa se calculeze pentru ca ea nu se atinge in cazul acestor operatii
Rezulta ca pentru obtinerea acestor gauri de centrare s-a folosit masina de centruire cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere:
d)
•
Adancimea de aschiere t=1.25mm
•
Avansul s=0.025mm/rot
•
Viteza de aschiere vr=18.1m/min
•
Turatia nr=2300rot/min
Stabilirea normei tehnice de timp
Din tabelul 11.53(Vlase) se alege timpul operativ in functie de diametrul sculei Top = 0.8 min
Din tabelul11.81(Vlase) se aleg urmatorii timpi: •
Timpul de pregatire incheiere T pi
•
4 +4
=
8 min
Timpul de deservire Td
•
=
=
Top ⋅ 8 / 100
=
0.8 ⋅ 8 / 100
=
0.064 min
=
0.064 min
Timpul de odihna si necesitati firesti Ton
=
Top ⋅ 8 / 100
=
0.8 ⋅ 8 / 100
Timpul de operatie pentru o gaura de cetrare va fi: Tn
=
Top
+
Td
+
Ton
+
T pi / 1 = 0.8 + 0.064
Timpul normat de operatie pentru un arbore va fi:
+
0.064
+
8 / 1 = 8.93 min
Tnt
=
Tn
⋅ 2 = 8.93 ⋅ 2 = 17.86 min
1.4 Intocmirea documentatiei tehnologice
1.4.1 Intocmirea fisei tehnologice si a planului de operatii
Denumirea operatiei 1.Frezare-Centruire -Frzare simultana la ambele capete -Centruire simultana la ambele capete
2.Strunjirea celor
Pozitia tehnologica
Masina unealta Masina de frezat si centruit
Strung automat
patru fusuri paliere
multicutit
3.Strunjirea fusului la unul din capete
Strung automat multicutit
4.Srtrunjirea simultana a tuturor intervalelor dintre came in doua faze
Strung normal
5.Executarea unei Gaura de orientare executata pentru orientarea gauri de orientare a unghiulara a axelor in vederea prelucrarii camelor camelor 6.Strunjire simultana a tuturor camelor -ebos -finisare
Masina de gaurit
7.Strunjire de finisare a fusului palier din mijloc
Strung
Strung copier semiautomat multicutite
8.Strunjire de finisare a celor doua fusuri paliere
9.Executarea gaurii de ungere 10.Rectificare de degrosare a camelor
Strung
Gaura de ungere se executa la fusurile paliere
11.Rectificare de degrosare a fusurilor paliere
12.Tratamet termic
interoperational
Axa cu came se prinde intre varfuri si
redresare 14.Frezarea
de
Instalatie speciala de calire prin CIF Masina
de
indreptat Asezare si prindere pe prisme
locasului de pana 15.Rectificare
Masina rectificat
Calire prin CIF adancimea stratului 2-5 mm
13.Control
Masina de gaurit Masina de rectificat
Masina
de
frezat de
Masina
finisare a fusurilor
rectificat
paliere
rotund
de
16.Rectificare
de
finisare a camelor
Masina
de
rectificat
prin
copiere
17. Spalare
18. Controlul final
Se spala cu petrol, se usca cu aer, se pregatesc Baie
si
axele cu came pentru controlul final
instalatie de aer
Se controleaza toate cotele functionale
Aparatura control
1.5 Realizarea modelului geometric 3D
de
CAP II. Realizarea tehnologiei de restabilire a stării tehnice a arborelui cu came
2.1.
Constatarea stării tehnice a arborelui cu came
Starea tehnica a arborelui cu came se poate constata in doua metode: •
Prin constatarea simptomelor din functionarea in ansamblu
•
Prin examinarea arborelui demontat
Pentru constatarea starii tehnice din functionarea in ansamblu se dau in tabelul urmatorunele defecte cauzele consecintele si posibilitatile de remediere:
Defecţiuni
Cauze
Consecinţe
Uzura
Calitatea
Funcţionarea
pronunţată
necorespunzătoare a
neuniforma
a fusurilor
suprafeţelor fusurilor motorlui
Posibilităţi
Remediere
de evitare Exploatarea Recondiţionare a
raţională a motorului
fusuri
şi
aplicare
Montaj greşit arbore,
tratament termic
Rigiditate
adecvat
insuficientă arbore , Filtrare necorespunzătoare ulei de Jocuri prea mari la Funcţionare
Lipsă coaxialitate
montaj
şi
neuniformă
a
cilindrilor
Montaj
exploatare
corect
corespunzătoare
Reglare
paralelism
optimă
în
mecanisme
funcţionare Uzura
auxiliare Material
Functionare
pronuntata
necorespunzator
defectoasa
a camelor •
motorului
Metalizare, a
rectificare
si
tratament termic
In urma unei astfel de constatari daca sunt defectiuni se continua cu dezasamblarea arborelui pentru a putea examina piesa prin masurare si prin alte metode optice. In figura 2.1 se reprezinta zonele in care pot aparea defecte
iar in tabelul 2.2 sunt redate defectele care pot aparea si metodele de determinare a acestora. 1
2
3
2 2
3
2
4
Fig.2.1.Zone in care pot aparea defecte. Tabelul 2.2 Zona
Defecte posibile
Metode de
Aspecte constatate
1.Zona de
Uzura capatului de
constatare Masurare cu
Diametrul mai mic al
asamblare a
arbore
micrometrul de
arborelui
cu roata de
Deteriorarea
exterior Examinarea cu
Lovituri sau ciupituri
distributie
canalului de pana
ochiul liber si/sau
pe circumferinta
msurarea cu
canaluluil si o marire a
icrometrul de
acestuia.
Zgarierea sau
interior Examinarea cu
Zgarieturi sau caale
oxidarea fusurilor
uchiul liber si prin
circulare, pete de oxizi
determinarea
si diferente de
rugozitatii
rugozitate fata de cea
arborelui cu came
2.Fusurile paliere
nominala. Innegrirea fusurilor=>deteriorarea Uzura fusului
Masurare cu
stratului tratat. Diametru mai mic
micrometrul de
decat cel nominal
exterior si
3.Camele
Ovalizarea sau
Masurare cu ceasul
Forma ovala a fusului.
uzaura neuniforma
comparator intre
Valori diferite
a fusurilor
centrele axei de
alediametrului pe
Zgarierea sau
simetrie a arborilor lungimea fusului Examinarea cu Zgarieturi sau canale
oxidarea camelor
uchiul liber si prin
circulare, pete de oxizi
determinarea
si diferente de
rugozitatii
rugozitate fata de cea nominala. Innegrirea camelor=>deteriorarea
Masurare cu
stratului tratat. Diametru mai mic
micrometrul de
decat cel nominal
Ovalizarea sau
exterior Masurare cu ceasul
Deformarea profilului
uzaura neuniforma
comparator intre
camei. Valori diferite.
a camei
centreele axei de
Uzura arborelui
simetrie a camelor Examinare cu
Un canal circuar de
etansarea
ochiul liber
diametru mai mic in
semeringului
simasurare cu
zona de etansare
Uzura camei
4.Zona de
Zgarierea sau
sublerul de exterior Examinarea cu Zgarieturi sau canale
oxidarea arborelui
uchiul liber si prin
circulare, pete de oxizi
determinarea
si diferente de
rugozitatii
rugozitate fata de cea nominala. Innegrirea fusurilor=>deteriorarea stratului tratat.
Pentru constatarea defectelor seface urmatorl tabel
Tabelul 2.3 Zona
Modul de determinare
1
Masurare cu
Cotele de verificare Dimensiu
Dimensiune
nea
a(defectul)
iniţială
masurata
OBS
0.018 +
60
micrometrul de 2
interior Masurare cu micrometrul de exterior si Masurare cu
+0.006
58 −0.007 +0.006
57 .75 −0.007 +0.006
57 .5 −0.007
ceasul 3
comparator Masurare cu
34
+0.006 −0.005
micrometrul de exterior si Masurare cu ceasul 4
comparator Masurare cu
34
0 −0.016
micrometrul de 5
exterior Masurare cu
42
−0.009 −0.025
micrometrul de 6
exterior Examinare cu
M16
ochiul liber
2.2 Proiectarea tehnologiei de recondiţionare arborelui cu came
1. Demontarea Se goleşte uleiul din motor. Se demontează: - cablajul de pe motor; - compresorul şi/sau pompa direcţie asistată (pentru automobilele echipate cu instalaţie de aer condiţionat şi/sau direcţie asistată); - suportul compresorului şi/sau pompei de direcţie asistată; - alternatorul şi cureaua acestuia. Se blochează volantul motor cu ajutorul dispozitivului MOT 582.
Se demontează: - suportul jojei de ulei; - brida de întindere curea alternator; - fulia sau fuliile arborelui cotit; - butucul fuliei; - carterele curelei de distribuţie. Se aduce motorul la punctul de calaj, aliniind reperul de pe pinionul arborelui cotit L cu reperul fix M (reperul L de pe pinionul arborelui cu came fiind în poziţie verticală ca
în desenul de mai jos). Se desface piuliţa (O) a galetului de întindere, apoi se demontează cureaua de distribuţie.
Se demontează: - capacul de chiulasă ; - colectorul de admisie şi colectorul de evacuare; - şuruburile de chiulasă, în afară de cel cu bucşa de centrare, care numai se slăbeşte; - se roteşte chiulasa în jurul şurubului rămas nedemontat prin batere uşoară cu
ajutorul unui ciocan din cauciuc; - se demontează chiulasa; - se montează dispozitivul de menţinere cămăşi MOT 484 sau bridele MOT 588. simeringul arborelui cu came; - brida arborelui cu came; - pinionul arborelui cu came (se imobilizează cu dispozitivul MOT 799 - 01); - arborele cu came; - suportul termostatului; - bujiile; - arcurile supapelor; - supapele; - simeringurile supapelor, utilizând cleştele MOT. 1335. Se curăţă chiulasa de garnitura rămasă lipită.
2. Constatarea defectelor si notarea acestora in tabelul de constatatre (tab. 2.2) 3. Pregătirea pentru recondiţionare. Pregatirea pentru rconditionare consta in urmatoarele etape: •
Curatare de impuritati si reziduri de uleiuri si alte corpuri sraine
•
Spalare cu diluanti si apoi cu apa
•
Suflarea cu aer la presiune inalta pentru uscare siindepartare de alte impuritati
•
Infundarea cu dopuri de lemn sau plastic a canalelor de ungere din arbore
4. Recondiţionare reperului. Pentru fiecare parte a arborelui cu came se va proceda in felul urmator a) Pentru fusurile paliere si manetoane •
In cazul in care in urma constatarii se observa ca dimensiunea minima pe lungimea fusului nu este mai mica decat cota de reparatie minima se va recurge la rectificarea fusurilor pana la cota de reparatie mai mica decat cea mai mica dimensiune de pe lungimea fusului prin rectificare pemasina de rectificat rotund pentru fusurile paliere si masina de rectificat prin copiere sau prin dezaxarea arborelui pe masina de rectificat rotund pentru fusurile manetoane
•
In caz contrar se va recurge la metalizarea sau incarcarea cu arc electric a fusurilor (avand in vedere ca stratul depus sa nu depaseasca grosimeade 3 mm) dupa care se recurge la rectificarea in aceasi metode ca in cazul precedent
b) Pentru zona de etansare a semeringului in cazul constatarii uzurii pronuntate a cesteia se va incarca dimetrul prin metalizare sau cu arc electric dupa care se va strunjii pe strung normal pana la cota nominala 5.Spalarea si curatarea piesei si inlaturarea de orice resturi de metal dupa care se vor scoate dopurile din gaurile de ungere si se va sufla cu aer subpresiune 6. Echilibrarea dinamica Dupa orice operatie de reconditionare se va recurge la o echilibrare dinamica pe masina de echilbrat in doua plane echilibrarea facanduse prin eliminare de material nu se vor adauga alte corpui.
2.3. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului Pentru ca asamblarea sa se poata face in figura 2.2 aste prezentat ansamblul motoruluidin care faceparte arborele cu came
Fig.2.2.Ansamblul motorului de Dacia Logan Conditii tehnice de asamblare Montarea arborilor necesită trei faze importante: pregătirea, montarea propriu-zisă şi verificarea montării.
Pregătirea montării necesită studierea desenului şi schema de montaj, verificarea acestora, în special a fusurilor şi a părţilor de calare, care trebuie să fie netede, fără zgârieturi, lovituri sau urme de coroziune. Bavurile, zgârieturile, loviturile se elimină prin pilire fină, urmată de finisare cu piatră abrazivă. Petele de rugină sunt curăţate fie cu pânză abrazivă, fie cu pastă abrazovă. În general, aceste verificări sunt efectuate la recepţia arborilor, însă ele se recomandă şi la montare. Montarea propriu-zisă constă din executarea următoarelor operaţii: •
Se unge arborele cu came cu ulei de motor.
•
Se montează arborele cu came şi brida acestuia.
•
Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între 0,06mm şi 0,015mm, în cazul în care acesta nu corespunde,
•
se va verifica brida şi arborele cu came.
•
•
- garnitura de etanşare a arborelui cu came cu ajutorul dispozitivul MOT 1127- 01.
•
Se blochează pinionul arborelui cu came cu ajutorul dispozitivului MOT 799 - 01 şi se strânge la un cuplu de 4,5 daNm şurubul de fixare al acestuia (se va unge filetul şi capul şurubului cu ulei de motor).
•
Se unge arborele cu came cu ulei de motor.
•
Se montează arborele cu came şi brida acestuia.
•
Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între 0,06mm
şi 0,015mm, în cazul în care acesta nu corespunde, se va verifica brida şi
arborele cu came.
Capitolul 3
Norme de Protectia muncii, Prevenirea si Stingerea Incendiilor in interprinderile constructoare de automobile. Generalitati
Prevederile cu privire la protecti si securitatii muncii sunt legiferate prin Legea Nr.6/1965 care stabileste cadrul general de masuri si responsabilitati in intrepriderile de stat pentru a se asigura eliminarea riscului de accidentare a personalului muncitor. Pe baza acestei legi au fost elaborate normative de protectia muncii specifice tuturor sectoarelor de activitate. In intreprinderile constructoare de asini se aplica Normativul de protectia muncii in industria constructiilor de masini , editat de MICM in 1973.
Referitor la normele de prevenire si stingerea incendiilor, in intreprinderile constructoare de automobile se iau in vedere dispozitiile Decretului nr. 232/1974 si 400/1982, care reglementeaza atat cadrul general in care trebuie sa se inscrie orice activitate pentru evitarea producerii incendiilor, cat si masurile pentru stingerea acestora. Desi sectiile de prelucrari prin aschiere in care se desfasoara procese tehnologice ce formeaza obiectul manualului nu sunt de tip foc continuu, multe prevederi a Decretului 400/1982 sunt valabile si in aceste locuri de munca. In plus, in intreprinderile respective sunt incluse si sectii cu periculozitate ridicata, la a caror protectie trebuie sa vegheze toti oamenii muncii. Elemente de tehnica securitatii muncii in sectiile de prelucrari mecanice din intreprinderile constructoare de automobile.
Organizarea rationala a locului de munca asigura, pe langa posibilitatea cresterii productivitatii muncii si conditiile de securitate a muncii. Dimpotriva, amplasarea defectoasa a utilajelor principale si auxiliare, iluminatul necorespunzator a locului de munca, ingramadirea de piese si deseuri pe caile de acces au o influenta negativa atat asupra productivitatii muncii, cat, mai ales, asupra securitatii muncii. In timpul lucrului la masinile de prelucrat metale la rece se pot produce accidenta datorita producerii aschiilor metalice, particulelor care sar din sculele aschietoare, deseurilor, organelor de transmisie, mecanismelor de actionare, dispozitivelor de actionare a pieselor sau a sculelor.
La prelucrarea pieselor metalice cu ajutorul masinilor unelte se pot produce urmatoarele tipuri de traumatisme: -
mecanie (loviri, taieri, raniri), provocate de aschiile care se detaseaza sub forma de panglica continua, si a caror muchii sunt foarte ascutite, de transmisiile din roti dintate, curele, roti cu frictiune etc. De asemenea se produc accidente datorita nefixarii corespunzatoare in dispozitivele de prindere a pieselor care se prelucreaza;
-
termice (arsuri), din cauza temperaturii ridicate a aschiilor si a pieselor, care provoaca arsuri la atingerea partilor descoperiteale corpului;
-
datorita actiunii curentului electric asupra organismului omenesc: socuri electrice (elecrocutare) si arsuri. Electrocutarea se poate produce prin atingerea directa a conductorilor electrici sau prin atingerea carcasei masinii care a intrat in mod accidental sub tensiune datorita deteriorarii izolatiei si care nu a fost legata la pamant;
Evitarea acestor accidente este posibila printr-o buna organizare a activitatii in sectia respectiva, prin instruirea temeinica a fiecarui om al muncii asupra masurilor pe care trebuie sa le respecte si prin controlul periodic, riguros din partea factorilor responsabili asupra modului cum se respecta normele tehnice a securitatii muncii. Astfel, amplasarea masinilor trebuie facuta conform fluxului tehnologic sau pe grupe de masini, tinandu-se seama de urmatoarele conditii: -
trecerile si usile sa nu fie blocate;
-
muncitorii sa nu execute miscari de prisos, avand posibilitatea sa se miste liberi la locul de munca;
-
sa nu existe posibilitatea accidentarii muncitorilor de catre piesele in miscare ale masinii proprii sau alte masini, de piesele de prelucrat sau de scule;
-
in cazul lucrului simultan la mai multe masini se recomanda ca acestea sa fie amplasate in asa fel incat muncitorul sa poata urmari functionarea lor in bune conditii.
Distanta minima dintre masinile unelte si pereti este de 1000...1200mm, iar caile de acces din interiorul atelierelor se marcheaza cu doua linii albe paralele trasate pe
pardoseala. Dimensiunile acestor cai sunt normatizate si au in vedere atat specificul masinilor-unelte cat si sistemul de transportat adoptat. Montarea masinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor la rece se face pe postamente, fundatii rezistente sau placi, conform prevederilor din cartea masinii respective. Locurile periculoase trebuie semnalizate prin panouri indicatoare de securitate. Asemenea panouri se vor folosi si in cazul in care se vor efectua reparatii, pentru prevenirea cuplarii sau punerii in functiune a utilajelor la care se lucreaza. Se interzice persoanelor care deservesc masinile, utilajele sau instalatiile sa remedieze defectiunile acestora. Asemenea reparatii se vor face numai de muncitori calificati in specialitatea respectiva. Remedierea defectiunilor poate fi efectuata si de persoanele care deservesc masinile-unelte, daca poseda calificarea corespunzatoare si l-i sau stabilit sarcini de serviciu in acest sens. La sectiile de montaj normele de tehnica securitatii muncii se refera la utilizarea unor dispozitive adecvate pentru ridicarea si transportarea pieselor. Pentru oamenii muncii care depun efort fizic cu intreruperi, purtarea si ridicarea maselor nu va depasi urmatoarele valori: -
adulti: barbati 50 kg, femei 20 kg;
-
adolescenti (intre 16 si 18 ani) fete 12 kg si baieti 20 kg;
Sculele si dispozitivele folosite la montaj trebuie sa fie sigure (sa nu se rupa sau deformeze), sa nu prezinte muchii acutite, sa se poata curatii usor. Curatenia la locul de munca ocupa un loc important in cazul masurilor de igiena la locul de munca. Ea contribuie la prevenirea imbolnavirilor profesionale si accidentelor de munca. Prin curatenie se indeparteaza deseurile rezultate din activitatea de productie si cea personala a muncitorului. O dusumea murdara poate cauza alunecarea muncitorilor si accidentarea acestora; prezenta deseurilor pe podeaua atelierului (bucati de sarma, span etc.) poate duce la ranirea picioarelor. In atelirele in care se produce praf, acesta se depune pe suprafetele utilajelor, pe pereti, podea, mobilier, etc. Daca praful nu este indepartat la timp, acesta se ridica in aer, ridicand concentratia de praf in atmosfera. Acest lucru este periculos mai ales ca acolo unde este vorba de praful care contine bioxid de siliciu liber sau praf toxic (plumb, arsen, mangan, etc.) .
Curatirea incaperii si a utilajului trebuie sa se faca imediat dupa incetarea lucrului. Praful se indeparteaza cu dispozitive de aspirare, cu carpe sau perii umede, in asa fel incat sa nu se imprastie in atmosfera. Este stric interzisa maturarea uscata a atelierelor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor in intreprinderile constructoare de automobile
In vederea unei interventii prompte in caz de incendiu, fiecare sector de activitate (sectii, ateliere de proiectare, laboratoare, etc.) se organizeaza una sau mai multe echipe pentru stingerea incendiilor, in functie de marimea sectorului de munca, de diversitatea si cantitatea utilajelor, aparaturii si a instalatiilor si a materialelor de interventie pentru stingerea incendiilor, pericolul de izbucnire, pericolul de izbucnire si dezvoltare a incendiilor etc., formate din ingineri, maistri, muncitori din locul de munca respectiv. Aceste echipe au urmatoarele sarcini in caz de incendiu: -
alarmarea formatiei civile de pompieri si a sefilor ierarhici;
-
intreruperea instalatiilor electrice, ventilatiei si a transportului pneumatic;
-
actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit la locul de munca, aplicand prevederile instructiunilor de lucru si folosind mijloace de prima interventie pentru stingerea incendiului.
In timpul programului de lucru, membrii echipei de stingere a incendiilor supravegheaza respectarea normelor de prevenire a incendiilor la locurile de munca, verificand existenta si starea de functionare a utilajelor si materialelor de stingerea incendiilor, posibilitatile de acces la toate aceste mijloace si cai de evacuare. Deseurile combustibile (uleiuri, unguenti, etc.) vor fi colectate in vase special acoperite cu capac, care vor fi evacuate din atelier. In cazul in care aceste materiale nu mai pot fi utilizate sau valorificate, vor fi distruse prin ardere in locuri special amenajate. Carpele imbibate cu ulei, unsori, etc. Se vor depozita in cutii metalice, care la sfarsitul zile de lucru vor fi evacuate in locuri stabilite si amenajate in acest scop. Se intezice folosirea in stare defecta a intalatiilor electrice si consumatorilor de energie electrica, de orice fel, precum si a celor uzate sau improvizate. Tablourile generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia, accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu precum si organeleor de control si verificare.
Este strict interzis fumatul in locurile de munca unde exista pericol de incendiu sau de explozie, in incaperile cu aglomerari de persaone, depozite, magazii, etc. In aceste locuri se vor afisa vizibil anunturi referitoare la interzicerea fumatului si se vor indica locurile special amenajate pentru fumat, dotare cu scrumiere, vase cu apa sau lazi cu nisip pentru stingerea resturilor de tigari si a betelor de chibrit. Pentru prevenirea incendiilor este necesara studierea atenta a fiecarui loc de munca pentru a evidentia fenomenele sau sau procesele care pot genera incendii. In sectiile de vopsit piese ale autovehiculelor sau la vopsitoria finala se impune ventilarea fortata si luatea unor masuri severe de eliminare a riscului de aparitie a incendiilor.
BIBLIOGRAFIE
