Visca Stefan-Cosmin
Aparatul respirator respirator Respirația este funcția prin care se asigură continuu și adecvat raportul raportul de oxigen din din aerul atmosferic până până la nivelul celulelor care care îl utilizează și circula circulaț ia în sens sens invers a dioxidului de de carbon produs de metabolismul celular. Componentele sistemului respirator sunt: căile respiratorii respiratorii (cavitatea nazală, faringele, laringele, traeea, bronia! bronia! și plămânii. "osele nazale nazale (nările!, fac legătura legătura între mediul extern extern și cavitatea nazală nazală (mediul (mediul intern!, intern!, #nterioru #nteriorull cavității nazale nazale este căptu căptușit cu o mucoasă mucoasă ale cărei cărei secre secreț ii mențin locul mereu mereu umed. $ucoasa, $ucoasa, fiind puternic vascularizată, vascularizată, încălze ște aerul aerul inspirat. $ucusul, cât și firele firele de păr din fosele nazale nazale opresc opresc înaintarea înaintarea prafului și a altor altor impurităț i care se pot afla în aerul inspirat. "aringele este organu organull în care se încruci șează calea respirator respiratorie ie cu calea digestivă. digestivă. %aringele este alcătuit din mai multe cartila&e, dintre care cel cel situat anterior prezintă o proeminen proeminen ț ă, numită 'mărul lui Adam. %a intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. glotă. %aringele este și organul vorbirii, vorbirii, deoarece deoarece în interiorul său se află două pereci de pliuri numite coarde vocale. )rin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. *rae *raeea ea este un tub lung lung de aproximativ aproximativ +cm, +cm, men ț inut descis datorită datorită inelelor cartilaginoase care care intră intră în structura sa. sa. -pre esofag, țesutul cartilaginos este înlocuit cu ț esut moale, ce ușurează urează trecere trecereaa alimentelor prin prin aceast. )eretele )eretele intern al traeii este căptu șit cu o mucoasă umedă, ale cărei cărei celule celule sunt ciliate. Cilii se mi șcă de &os în sus, antrenănd antrenănd astfel impuritățile spre exterior exterior.. roniile, roniile, în număr de două, două, sunt ramifica ț ii ale traeii care pătrund pătrund în plămâni. #nelele cartilaginoase cartilaginoase ale acestora acestora sunt complete, complete, iar mucoasa mucoasa lor con ț ine, de asemenea, asemenea, celule ciliate. roniile se ramifică în bronii secundare: secundare: două în plămânul stâng, trei în plămânul drept. )lămânii sunt două organe organe buretoase buretoase elastice, de de culoare roz, așezate în cutia toracică, deasupra deasupra diafragmei. )lămânul drept drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi lobi, între cei doi plămâni aflându/se inima. 0n fiecare lob pătrunde câte o bronie secundară, secundară, care se ramifică în tuburi din ce în ce mai mici, numite broniole. broniole. Acestea, când a&ung să aibă +mm în diametru, nu mai au inele cartilaginoase. cartilaginoase. Cele mai fine broniole broniole se termină cu saci pulmonari, pulmonari, alcătui ț i din mici umflături umflături cu pere pereții foarte subț iri, numite numite alveole alveole pulmonare pulmonare.. Alveola pulmonară pulmonară este unitatea structurală structurală și funcț ională a plămânului. plămânului. 0ntre sacii sacii pulmonari se află un țesut con&u con&unctiv nctiv elastic. elastic. )lămâni )lămâniii nu au mu mușci. -upra -uprafa fața lor este este acoperit acoperităă de două două foițe, numite pleure. pleure. 1na este lipită de plămân, cealaltă de peretele intern al cavită ț ii toracice. 0ntre ele se află o cavitate cavitate foarte subțire, în care se găsește o peliculă de licid. )lămânii )lămânii sunt foarte foarte bine vascularizați de arterele arterele și venele pulmonare. pulmonare. Arterele Arterele pulmonare pătrund în plămâni plămâni printr/un loc numit il, se ramifică și însoț esc broniile broniile până până la sacii pulmonari, pulmonari, unde unde se ramifică ramifică în arteriole arteriole care se continuă continuă cu capilarele. Acestea Acestea se descid în venule care încon&oară încon&oară sacii, înso ț esc apoi broniolele, broniolele, broniile, broniile, se unesc în venele pulmonare pulmonare (câte (câte două de fiecare fiecare plămân! și ies din plămân tot prin il. 2le se descid în final, în atriul stâng. 1n plămân este, deci, alcătuit dintr/un mare număr de saci pulmonari. pulmonari. -uprafața acestora este foarte mare mare datorită alveolelor alveolelor,, a căror căror suprafa suprafa ț ă totală atinge 33 m pătrați. Astfel, sângele și aerul se găsesc găsesc în contact pe o mare mare suprafa suprafa ț ă. 2le sunt separate doar de pere pereții foarte sub țiri ai alveolelor și ai capilarelor. capilarelor.
Respiraț ia pulmonară Această etapă a respira respira ției cuprinde două faze: pătrunderea pătrunderea aerului aerului în plămâni (inspira (inspira ț ia!4 eliminarea eliminarea aerului din plămâni plămâni (expirația!, care durează durează mai mult decât decât inspira ț ia. 1n om adult aflat în repaus execută execută +5 mișcări respiratorii respiratorii pe minut (ritmul respirator!. respirator!. Acest Acest ritm este mai mare
Visca Stefan-Cosmin
sunt la femeie4 el crește în timpul activității musculare, al exercițiilor fizice etc. Respirațiile normale acte reflexe involuntare. )lămânii, neavând mușci, urmează pasiv mi șcările cutiei toracice. 0n timpul inspirației, volumul cutiei toracice crește datorită contracției mușcilor respiratori: diafragma se contractă și coboară, mușcii intercostali trag coastele și le ridică. $i șcarea coastelor împinge sternul înainte, iar plămânii se umplu cu aer. 0n momentul expirației, mușcii se relaxează, iar plămânii își micșorează volumul o dată cu cel al cutiei toracice, eliminând aerul. #nspiraț ia este, deci, faza activă a respirației, iar expirația este faza pasivă. #ntrările și ie șirile de aer din sistemul respirator prezintă ventilația pulmonară, care depinde de frecven ța și profunzimea mi șcărilor respiratorii. Acestea pot crește prin antrenament, gimnastică etc. Aerul este un amestec de gaze în următoarea proporție: +6 oxigen, 786 azot, 3,396 dioxid de carbon și alte gaze în cantită ț i foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt diferite de cele ale aerului expirat.
Astfel în plămâni, aerul pierde oxigen, se îmbogățe ște în dioxid de carbon și vapori de apă. -cimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață. ioxidul de carbon din sânge traversează pere ții capilarelor și pere ții alveolelor, de unde va fi eliminat prin expira ț ie. ;xigenul din aerul a&uns în anveole în urma inspirației traversează pereții acestora, pereții capilarelor și a&unge în sânge, care îl transportă la organe. -cimbul de gaze la nivelul pulmonar are loc întotdeauna în acest fel, datorită diferen ț elor de presiune a acestor gaze în plămâni și sânge.
Visca Stefan-Cosmin
-istemul respirator: +. -inusul frontal . -inusul sfenoid 9. Cavitatea nazală <. =estibulul nazal >. Cavitatea bucală 5. "aringele 7. 2piglota 8. Corzi vocale ?. Cartila& tiroidian +3. *raee ++. #nele cartilaginoase +. %ob superior +9. roniile lobare +<.ronii lobare superioare drepte
+>.ronii lobare mediane dreapte
?. roniile principale: stângă și dreaptă
+5.ronii loare infeioare drepte
93. ronie intermediară
+7. -cizura orizontală
9+. Carena traeei
+8. -cizura oblică
9. ronie segmentară
+?. %obul median
99. %ob superior
3. %obul inferior
9<. Ț esut conectiv
+. iafragma
9>. -aci alveolari
. %obul inferior
95. Canal alveolar
9. %ingula
97. @landă mucoasă
<. #ncizura cardiacă
98. $ucoasă
>. "isura oblică
9?. Capilare
5. ronii lobare:
<3. Alveole
7.-uperioară stânga
<+. Atriu
8.-uperioară dreapta
<. =enulă pulmonară
Visca Stefan-Cosmin
<9. Arteriolă pulmonară
)AR*#C1%AR#*A*# -*R1C*1RA%2 -# "1C*#;A%2 A%2 -#-*2$1%1# R2-)#RA*;R %A =2R*2RA*2 %a vertebrate s/au diferentiat doua tipuri de organe specializate in scimbul de gaze: braniile si plamanii. raniile funcioneaza la ciclostomi, pesti si larvele amfibienilor. %a desprinderea unui opercula de la un peste osos, se vor observa braniile de culoare rosie. 2le sunt asezate pe < pereci de arcuri braniale. "iecare branie este formata din lame braniale, iar acestea din lamele braniale. 2le sunt bogat vascularizate. )lamanii functioneaza la tetrapode. %a amfibieni, plamanii au aspectul unor saci cu peretii netezi sau uso cutati. e aceea suprafata de scimb nu este sufficient de mare pentru a asigura tot oxigenul necesar. Amfibienii respire si prin piele care este subtire, foarte vascularizata si umeda. Aceasta ultima particularitate impune o constrangere ecologica: dependent de mediul acvatic. Caile respiratorii sunt scurte. =entilatia pulmonara se bazeaza pe miscarile planseului bucal care urca si coboara, pompand aerul. %a reptile plamanii au tot forma de sac, dar peretii au o pliere mai pronuntata. e aceea suprafata in scimb creste fata de cea a amfibienilor, fapt care nu mai face necesara respiratia tegumentara. Caile respiratorii sunt mai lungi si conditioneaza mai efficient aerul. Apar cavitatile nazale separate de cavitatea bucala. %a pasari sistemul respirator are o structura originala. #n plamani, broniile se ramifica. Cele mai subtiri bronii sunt incon&urate de capilare si la acest nivel are loc scimbul de gaze (deci, nu exista alveoli pulmonare!. 1nele bronii strabat plamanii si se dilate in afara plamanilor formand saci aerieni. Acestia au un volum mult mai mare decat al plamanilor si sunt plasati printer organelle interne, uneori patrund ciar si in oase. %a pasarea in repaus, miscarile respiratorii se bazeaza pe variatia in volum a cavitatii toracice. #n zbor, cavitatea toracica trebuie sa ofere un support imobil pentru muscii aripilor. Acum actioneaza sacii aerieni: Cand pasarea ridica aripile, sacii aerieni aspira aerul care trece prin plamani in saci. Cand aripile coboara, aerul expulzat din saci trece inca odata prin plamani. -acii aerieni contribuie si la scaderea densitatii pasarilor. -cimburile de gaze eficiente permit pasarilor o buna aprovizionare a tesuturilor cu oxigen. Celulele pot produce prin respiratie suficienta caldura pentru ca pasarile, spre deosebire de vertebratele mai primitive, sa aiba temperature constanta (sunt omeoterme!. Ciclostomii, pestii, amfibienii si reptilele sunt animale poiBiloterme/cu temperature varibila.
#"%12*A "AC*;R#%;R 2 $2#1 A-1)RA #*2-#*A*## R2-)#RA*#2#
Respiratia este influentata de factori interni si externi. intre factorii interni mentionam: cantitatea de substante organice, gradul de idratare a celulelor, varsta si programul genetic al plantelor. )e masura ce concentratia substantelor organice creste, respiratia se intensifica. Acest fenomen se constata la frunzele care, puternic expuse la lumina, acumuleaza substante organice. @radul de idratare a celulelor infulenteaza viteza de deplasare a moleculelor si activitatea enzimelor oxidoreducatoare implicate in respiratie. Celulele desidratate au o respiratie redusa. -emintele si sporii, avand o respiratie incetinita, supravietuiesc timp indelungat fara consumuri mari de substante. =arsta conditioneaza intensitatea respiratiei care scade pe masura ce tesuturile imbatranesc. )rogramul genetic face ca, in timpul coacerii, fructele si semintele sa se desidrateze active ciar daca mediul este umed. $ugurii si tulpinele subpamantene respire lent in perioada repausului de iarna. "runzele de vita/de/vie respire mult mai intens in perioada cresterii boabelor decat primavara sau in faza de coacere. "actorii externi actioneaza asupra tuturor functiilor, deci si asupra respirartiei. *emperatura influenteaza viteza reactiilor de oxidoreducere. $a&oritatea plantelor inceteaza respiratia sub 3C, dar graul de toamna respire si la />C, iar molidul ciar sub />C. *emperatura optima se situeaza in &urul a 9> C. %a temperature mai mari incep alterari celulare, repiratia consumand excesiv de multa masa organic acumulata prin fotosinteza, de aici rezultand pierderi de productie. ioxidul de carbon in exces iniba respiratia. Concentratia ; de >6 este minima pentru respiratie. )este +6 ; respiratia creste, pana la >36. )este aceasa concentratie ; devine toxic. "actorii mecanici produc leziuni care intensifica respiratia.
