{t
GHEORGHE EMIL BANDICI IOANA BORZA
ILEANA ARDELEAI\
ffi
EDITTTRA rrlvrvERsrtAltt DIN oRADEA, 2oo7
Referenli qtiinlifici : Prof.univ.dt. ing. Gheorghe Ciobanu - Sta{iuneade Cercetaregi DezvoltareAgricold Oradea Conf.univ.dr.ing.Cornel Domufa - Universitateadin Oradea
CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei
DICI, GHEORGHE Ecoagric ulturdlGheorgheEmil Bandici, Ioana leana Ardelean Oradea : Editura Universititii di
2007 ISBN 978-973-759 -375-7 l.Borzzr loana II. Ardelean,Ileana 631.95
EDITURAUNIVERSITATIIDIN ORADEAESTEACREDITATADE CNCSIS,C OD149.
EDITURA UNTYERSITATII DIN ORADEA Str.Universit6fii,nr.1. Oradea
lV' !
n
i: , L)
"'
.''! 'v'" " 1
PREFATA
Atit pe plan nafional cdt gi pe plan mondial estesemnalatitot mai mult dezvoltareaneechilibrati gi exageratda industriei, agriculturii qi a urbanizirii neecologice,ceeace a dus Ia o cizA a mediului a mbiant in diferite zone ale Romdniei qi mai alesale globului, ceeace ne face sdne indreptdmatenfiafoarte riguros asupramediului in care trdim gi sdpunemaccenttot mai marepe luarea de mlsuri concrete de introducere a unor tehnologii mai pufin poluante gi acfiuni de depoluare,precumqi pe respectareaunei legislalii corespunzatoarein toateactivitSlile social-economice. Acest fapt justifici pe buni dreptate acfiunile care se intreprind pentru congtientizareaasupranecesitdfiide cunoagterea relafiilor ecologice din naturi, a cauzelor gi mdsurilor de prevenire gi combatere a deteriordrii qi poludrii mediului, pentru ldrgirea orizontului de cuprindere a fenomenelorecologice gi de orientarea activit5fii practiceumane. Congtientizareaprolemelor de siguranfdalimentar6gi mediu a contribuit gi contribuie la dezvoltareaagriculturii biologice (ecoagriculturii) in ultimii ani in Uniunea Europeand gi mai ales in Rominia, in contextul sigurantei alimentarea consumatorilor. Cunoagtereaproblemelor gi mai ales a tehnologiilor privind agricultura ecologicl cu referire special[ la cultura mare, pdquni gi fhnefe, cregterea animalelor, legumiculturE, pomiculturi gi viticulturd este impusi de cerinfa asigur[rii de produse ecologice pe piafa europeani gi mai ales pe piafa agroalimentari din
So.atrin
fard recent acceptati ca membrd a Uniunii
Europene. f) , f)
--=-=lVfanTdful
de Ecoagricultur[sau agricultura ecologicd(termen similar cu
agricultura organicdsaubiologicd) se glseqte la prima edi{ie, fiind structurat in 9 capitole.
Primul capitol se referd la
problemele agriculturii
in
lumea
contemporand,la pricipiile gi obiectivele agriculturii ecologice, legile ecologice cabazda agriculturii biologice, la calitateaproduselorin agricultura biologicd. in capitolul II al prezentei cdrfi sunt prezentateetapelecare trebuie parcurse de un agricultor romin care s-a hotir6t sd practice agricultura ecologicS"conversiaqi planul de conversieal intreprinderii. Capitolul III
prezintl" tehnologiile privind cultivarea biologicd a
plantelor: cultura mare,piguni qi frnele. in capitolul IV sunt prezentatetehnologiile biologice privind cregterea animalelor,iar capitolul V se refer6 la principii noi privind combatereabolilor gi daundtorilorin hortiviticulturi,
qi urmdnd ca in capitolele VI, VII VIII si se facd referiri la legumicultura"pomicultura gi viticultura prezentatein contextul agriculturii biologice. in final capitolul IX, face referiri la factorii cosmici care influenfetzi creqtereagi productivitateaplantelor. Lucrareaelaboratdde noi se adreseazdprin urmaresfudenfilor, cadrelor didactice gi specialigtilor din domeniul Agronomie, Horticulturi qi Zootehnie, precumgi celor care dorescsd-giinsugeascdcunoqtinlereferitoarela principiile, obiectivele gi tehnologiile din agricultura ecologicd, si sg famili arizeze cu o gdndire ecologic[, sI infeleag[ conceptele qi opiniile privind promovarea agriculturii ecologice (ecoagriculturii), protecfiei mediului gi realizarea unor produse agroalimentare ecologice. Agtept6m sugestii pentru revizuirea manualuluipractic de agricultur[ biologicd in viitor, la ce-ade-adouaedifie.
Autorii
Cuprins
CUPRINS Cap.I. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Cap.II.
NOTTUNTTNTRODUCTTVf,... Agriculturagiproblemelelumii contemporane
Principiileagriculturiibiologice 22 Obiectiveleagriculturiibiologice 25 Legile ecologicecabazi,pentruagriculturabiologic6... 27 Istoriculagriculturiibiologice... 28 Calitateaproduselorin agriculturabiologici 34 coNvERsrA DE LA AGRTCULTURACONVENTTONALA LA AGRICULTURA BIOLOGICA
2.1. 2.2. 2.3. Cap.III. 3.1. 3.2. J,J.
9 t2
39 39
Generalitlfi Etapeleparcurse de cdtre un agricultor romdn care s-a hotEr6t
si practiceagriculturabiologicd 43 Planuldeconversieal intreprinderii 45 CULTIVAREA BIOLOGICA A PLAITTELOR: CULTURA MARE, PA$UNI $I FANETE Studiulqiameliorarea condiliilorlocaledemediu.................... 48 MIsuri deameliorarea solului 4t Asolamentul...... 50
3.4.
+ -Ingrdqdminteminerale
3.4.1. 3.4.2. 3.4.3. 3.5. 3.6. 3.7. 3.7.1.
Pregitirea gunoiului de grajd Pregdtireacomposturilor .............
5l
Pregdtireaurinei qi a mustului de gunoi
52
Sistemuldeingrfudminte verzi
54
Sdmdnfagi materialul sdditor
58
3.7.2.
...........:.......
5l 52
Controlul bolilor 9i ddundtorilor ... 58 Metode, procedeeqi preparatepentru combatereabolilor gi diundtorilor in agriculturabiologicd 59 Preparatefitofarmaceuticenaturale..............
6l
Cuprins 3.7.2.1. Preparate care protejeaz6 sau fortificd plantele impotriva atacului unor boli
3.7.2.2. 3.7.2.3. 3.7.2.4. 3.7.3.
PreparatecareindepdrteazAddundtorii.............. Preparatecareomoari d[undtorii (insecticide) .............. Solufie complex[ impotriva omizilor
6l 63 64 68
Preparatecare omoarl virusurile, bacteriile, ciupercile (grupa "fungicide") ...............
69 70 7l
3.8. 3.9.
Nofiuni de pratotehnicdbiologice ...............
3.r0.
Orgaruzareateritoriului agricol, controlul poluirii, protejarea
3 . 11 .
72 Cultivarea biologicd a plantelor aromaticegi medicinale ..,....... 73
Controlul buruienilor
solului a apei gi a aerului in zoni
Cap.IV
TEHNOLOGII AMMALELOR
4.t. 4.2.
Generalit5li ......
4.3. 4.4. 4.5. 4.6. 4.7.
Alimentafia Problemesanitar-veterinare
Cap.V
PRINCIPII
BTOLOGICE PRTVIND CRE$TEREA .........
incErcdturacu animale la hectar Achizifionare deanimale ..... Transportulanimalelor gi sacrificarea............. Apicultura biologicd
...............i..
75 75 76 77 78 78 79 79
NOI PRTVII\ID COMBATERBA BOLILOR
$rADAuNAroRrLoRhr nonrryrrrculru RA ....... 8 l Cap.VI
AGROECOSISTEMULLEGUMICOL. LEGUMICULTURA
itt coNrnxrur, AGRTcULTURTI BIoLocICE 6.1.
87
Importanfa producerii legumelor in contextul agriculturii
6.2. 6.3.
Alegereaterenului Lucrlrile de pregdtirea terenului
87 89 93
6.4.
Rotafiagiasocierea culturilor
95
biologice
Cuprins 6.5.
Alegerea sortimentului dupd criteriul rezistenfeila boli gi a plasticitSlii ecologice
6.6.
l0l
Fertilizarea culturilor legumicole
.......... 105
6.6.1.
Reguli importantede fertilizare
6.6.2. 6.7.
Combaterea biologicd a buruienilor ................ Protecfiaplantelor fafl de boli qi ddundtori
Cap.
AGROECOSISTEMUL POIdICOL. POMICULTURA
........... 107 ...... ll7 120
VII
TX CONTTXTUL AGRICULTURII
BIOLOGICE ......... . I3I
7.1.
Particularitifile agroecosistemuluipomicol.....
7.2.
Zonareain agroecosistemulpomicol
7.2.1.
Importanla zondrii in pomiculturabiologici
7.2.2.
Principii, criterii gi normede zonarein pomicultura biolog[... 138
131 . 136 136
7.3.
Tehnologia deculturi in agroecosistemulpomicol ................... 139
7.3.1.
intretinerea ecologicda solului in plantaliile depomi .............. 139
7.3.2.
Fertilitatea solului in pomiculturabiologic[
......... .149
7.3.2.1.
Fertilizarea organicd
7.3.2.2.
Fertilizarea minerald
7.3.3.
Problematica Protecfiei plantelorin pomicultura biologicd ... 159
7.3.3.1.
Combaterea ddundtorilorin pomicultura bio1ogicd................. 160
7.3.3.2.
149 .........
Combatereabolilor in pomiculturabiologic[
7.3.3.3.
Combatereaburuienilor in pomicultura biologic6
7.4.
Rolul cercetiirii gtiinfifice in biologice
7.4.1. 7.4.2. cap.
vrII 8.1. 8 . 1.l.
........
154
180 186
promovarea pomiculturii
t93
Cercetiri, perspectivegi strategiitehnologice de cregtere a randamentului bioconversiei energeticein pomiculturd
193
Orientiri ale cercetdrilor de ecologiein pomicultura biologicd..
199
AGROECOSISTE,MUL
VITICOL.
CONTEXTT]L AGRICT]LTTruI Solul in viticultura bioloeicd Structurasolului
VITICULTURA
BIOLOGICE
iN
................ 204
207 208
Cuprins
8.1.2. 8.1.3. 8.1.4. 8.1.5. 8.1.6. 8.1.7. 8.2. 8.3. 8.3.1. 8.3.2.
Biologia solului
210
Confinutul in humus
216
Problemanitrifilor in viticultura biologici
225
Eroziuneasolului in viticultura bioloeici
228
Umiditatea solului
232
Combatereaintegrati a buruienilor ................
234
intrefinerea solului in viticultura biologici
236
Fertilizareaplantafiilor viticole
254
Fertilizarea cu ingrdq[minte organice...............
257
Folosirea ingrdqimintelor minerale naturale in viticultura biologicd
........
266
8.4.
Protecfiavilei de vie ............
8.4.1. 8.4.2.
Combatereaintegrati a bolilor gi ddundtorilor ............. Combatereabiologicl a bolilor gi ddundtorilor .............
8.5.
Posibilitiifi de f olosire a soiurilor rezistente in viticultura
269
biologici
Cap.IX 9.1. 9.2. 9.3. 9.4. 9.5.
x'AcToRrr
269 272 282
cosMrcr
CARE
TNTLUENTEAZA
CRE$TEREA$I PRODUCTTVITATEA PLAITELOR ........ 286 Generalitdf i.............. .. .... 286 Utilizareaefectelorcosmice .... 289 Efectullunii asupraspeciilorlegumicole ............. 290 Momentul critic fatd de ciclurile lunare. Optimul pentru semdnatsauplantat ........... 291 Efectullunii asuprapomilorfructiferigia vilei devie .............291 BIBLIOGRAFIE.... .. 297
Capitolul I. Noliuni introductive
f,*n'*Lt''""'l'
.4
(,./,..
r- , '
i.'t-'c
9
{
CAPITOLUL I
NOTTUNIINTRODUCTM Ecoagricultura sau agriculhra ecologicd (termen similar cu agricultura organicEsau biologici) este un procedeu "modern" de a cultiva plante, de a ingrdgaanimale qi de a produce alimente, care se deosebegtefundamental de agriculturaconvenfionald.Rolul acestuisistemde agriculturd estede a produce hrandmult mai curat5, mai potriviti metabolismului organismului uman, dar in deplinb corelalie cu, conservareagi dearoltarea mediului in respect falh de naturd qi legile ei. Agricultura ecologicd contribuie la cregtereaactivitdfllor economice cu o importzntd valoare addugatdgi are o contribufie majord la sporireainteresuluipentru spafiulrural. Ecoagricultura (agricultura ecologic[), nu utilizeazd: fertilizanfi
gi
pesticide de sintez6"stimulatori gi regulatori de cregtere,hormoni, antibiotice gi sistemeintensive de cregterea animalelor.Organismele modificate genetic qi derivatelelor suntinterzise in agriculfuraecologicd. Trecereade la agriculhra convenfional|la cea ecologici se face prin respectareaperioadeide conversie,care?nproducfia vegetald-areo duratd de 2 ani pentru culturile anualegi 3 ani pentru culturile perene, Sistemul de agriculturi ecologici sebazeazd,pe respectareaunor reguli qi principii de producfie stricte in conformitate cu legislafia comunitard gi -/-
legislalia nafio,paldin vigoare de implementarea legislafiei comunitare. L-[\ Con'gtibntizareaproblemelor de sigurantd alimentard gi mediu de cdtre consumatoria contribuit la dezvoltarea agriculturii biologice in UE in ultimii ani. Parlamentul European (PE) este preocupat de pdstrarea increderii consumatorilor,impiedicarea contaminlrii cu organismele modificate genetic Ai creqtereaimporturilor.
l0
Capitolul I. Noliuni introductive Reprezentdnd3,6Yo din suprafafa agricol[ a Uniunii Europene, cu o
cregterede 30Yope an, ecoagriculturasau agricultura biologicd este unul din cele mai dinamice sectoaredin agricultura UE; cu toate acestea,in unele state membreesticeestenevoieinc6 de dezvoltareaacestuipotenfial. Ecoagricultura sau agricultura biologicd respecti consumatorul, dar gi mediul inconjuritor gi biodiversitatea gi se bazeazi pe reciclare, rotafia culturilor, interzicereaorganismelormodificate genetic (OMG), a hormonilor gi antibioticelor in cregtereaanimalelor. Un produs ,,bio" esteun produspentru carenu s-aufolosit pesticide. Comisia Europeani a prezentatin 2004 o comunicare intitulati ,,Planul de acfiune europeanin materie de alimentafie gi agricultwd biologict', carea fixat 2l de zone de actiune desemnatesd faciliteze dezvoltareasectorului. in acesttext, Comisia recunoagtepentru prima datd faptul cd, agricultura biologicd joaci un rol important in atingereaobiectivelor noii politici agricole comune (PAC) gi sprijin[ abordarea bazati pe cerere pentru stimulareaagriculturii --\
biologice. p
I'l
i'i
Comisiasugereazi revizuirea legislafiei IJE existente pentru redareamai clard a principiilor gi obiectivelor agriculturii biologice,
pentru depigirea
disfuncfiilor piefei inteme, completarea qi imbunitdfirea standardelor gi eficientizareaimporturilor. Parlamentul Europeana redactatun raport asupra propunerii Comisiei Europene pentru un regulament privind producfia alimentelor biologice qi etichetareaacestora.Raportul,redactatde citre deputataftancezi Marie-Hdldne Aubert (Verzi), a fost adoptat in Comisia pentru agriculturd pe 27 februarie 2007. Texful spune cd ,,cererea consumatorilor continui s[ creascd gi este pun probleme noi in acoperitl din ce in ce mai mult de produseimportiate, care privinfa certifi cdrii gi etichetdrii".
Capitolul I. Noliuni introductive Principala controversl
ll
la Parlamentul European este legatl de
etichetarea ,produselor biologice". Pentru Parlamentul European, ,,produsele biologice" nu ar trebui sd confintr organismemodificate genetic.Legile acfuale insd permit etichetareaproduselor drept biologice, chiar dac[ acestea confin 0,9%oorgansmemodificate genetic (marja accidentaldpermisd).Unele !6ri cer reducereaacesteimarje la 0,2Yo.Pentrudoamna Aubert insi, ceeace conteazi nu estemarja accidentald,ci luarea de mdsuri de cdtre statelemembre pentru evitareacontamin[rii accidentale. Principalele recomanddri ale raportului Aubert sunt: organismele modificate genetic sau produsele obfinute din acesteanu pot fi folosite in productia biologicl gi nici in medicina veterinard,folosirea logo-ului european pe produsele alimentare ce conlin 95%omaterie priml ,,bio" gi folosirea referintei,,UE-biologic" suntobligatorii; rdmdne posibilSgi folosirea altor logouri; consolidareaetichetdrii pentru a preveni neregularitdfi la cumpirare gi import ; operatorii din fdrile terfe trebuie sb prezinte un certificat el iberat de o autoritatecomunitar[;Parlamentul Europeandoregteextindereaacesteireguli la restaurante,cantine,produsedin ldnd, uleiuri esenfiale;regulamentular trebui s[ urmezeprocedurade codecizie, deoareceacoperI producfia gi distribuirea de produsealimentarepe piafa intern6. in urma votului, raportorul Aubert a spus: ,,in contextulcregterii cererii pentru produselebiologice, qi al cregterii ofertei, hebuie si garantim pentru consumatorisiguranfaproduselor.Avem nevoie de reguli de etichetarecare s[ asigure informarea consumatorului in legdturd cu locul de provenienfi al produsului gi standardelede calitate al procesului de producfie. in garantarea siguranfeiconsumatorului,suntlimite carenu trebuie depa;ite: excludereaclard a organismelormodificate genetic ai a substanfelorsintetice (ca pesticidele) gi interzicereafermelor impdrfiteintr-o parteconvenfionali gi unabiologic5".
t2
Capitolul I. Noliuni introductive
1.I. AGRICULTURA $I PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE La inceputul celui de-altreileamileniu , dezvoltareaagriculturii nu poatefi separatide problemelemari cu care se confruntii omenirea la ora actuald, cum ar fi: -
creptereademografici;
-
crizaenergeticl gi de materii prime;
-
problemelemediuluiinconjurdtor.
Problemacregteriidemograficegi a ridicdrii nivelului de trai trebuie avuti in vedereori de cdteori seemit prognozeprivind dezvoltarearamuriloragricole ?nscopulsporirii productiei agroalimentare. Dacd astdzipopulafiaglobului numdrdpeste5,7 miliarde, tn anul 2025 se estimeazdo populafiede 9,4 miliarde locuitori, cregteredemograficdcarescoate in evidenfdfaptul cd cerinlele in produseagroalimentarevor cregterapid. La majoritatea popoarelor gi in toate timpurile, cerealele, plantele oleaginoase, plantele textile, plantele medicinale qi aromatice, legumele, fructele, strugurii, vinul
gi celelalte derivate ale
producliei agricole, la
majoritateapopoarelors-aubucuratde o mareaprecieredin parteapopulafiei. Prin confinutul lor bogat in zaharuri, vitamine, sdnri minerale gi multe alte principii active, plantele agricole qi produselehortiviticole vor juca gi in viitor un rol important in alimentafia uman6,ca o componqntdesenfial6a unei alimentafiiechilibrate qi diversificate. Cultura plantelor implicd un consum ridicat de energie, atAt pentru oblinereaproduselorprimare,cdt qi a celor indusfralizate. Degi energia devine din ce in ce mai scump6,ea va trebui sd creascdin agriculturi. Pe viitor sporireaproducfiei agricole, se estimeaz5cd va avealoc in contextul crizei de energie gi de materii prime. Fafd de aceste cerinle, m[surile carese impun nu sunt de ordin restrictiv ci de economisirede energie, prin cregtereacoeficientului de bioconversie. Agricultura dispune de posibilitifi de reducerea consumurilor energetice, mai alesa celor legatede protecliafitosanitard, erbicidare,fertilizare gi irigare.
l3
Capitolul I. Noliuni introductive
Reducereaconsumului de fungicide, erbi cide gi ingrigdminte chimice va contribui la prevenireapolu6rii solului, a apei,a plantelor gi a recoltei. Agricultura viitorului va trebui sI find seamade tofi factorii de mediu, in conexiuni mai largi, sd foloseascdmai rafional toate mijloacele de producfie (solul, ingrdgdmintele,calitatea deosebit6a soiurilor) tn aga fel incAt impactul asupramediului inconjuritor s[ fie minim. At6t la nivel intemafional, cdt 9i in fara noastrd, in ultimul timp s-a inregistrat o sensibilizarea opiniei publice fafi de problemadegraddriimediului inconjur[tor. Acliunea necontrolatda omului poate conduce la alterareaecosistemelor agricole (agroecobiomilor), ca gi a celor naturale, la dereglarea echilibrului acestora.Sunt cunoscuteefectelenocive ale poludrii solului, apei, atmosfereigi recoltei. Prin aceastadin urm5, acfiuneanecontrolatda omului asupramediului inconjuritor sepoateintoarceasupracelui carea provocat-o. intreaga agriculturl a thii noastre, se confrunt[, printre altele, cu grave probleme de poluare, ca urmare a neglijErii problemelorprotecfiei mediului inconjuritor, a menfinerii echilibrului ecologic. Practicarea unor sisteme neralionale de agricultur[
a determinat
deteriorarea mediului inconjurdtor, poluarea solului, reducerea fertiliElii acestuia, diminuarea
randamentelor culturilor
convenfionald se cancterizpazA prin
agricole.
Agriculfura
aceea cd reprezint[ un sistem
energointensiv,din punct de vedere economic costisitor pentru societate,cu potenfial de diunare asupra mediului inconjurdtor gi a sdnStafiioamenilor. (N. Lampkin, i'990). Se apreciaz5cd in ultimii 50 de ani, confinutul in humus la principalele tipuri de sol din Romdnia a scdzutcu 0,3-0,60/o,alarmant prin proporfiile sale, ca urmare a neglijdrii proceselordin circuitele trofice ale solului (Gh. $tefanic, L D. Sdndoiu, 1994). Cea mai importantii problemi o reprezintd eroziuneasolurilor, fenomen carese manifestdpe circa 7 milioane de hectarecu folosinfd agricold (C. Rduld,
t4
Capitolul I. Noliuni introductive
1992). Se considerdci anual se pierd prin eroziune aproximativ 10 milioane tone de solce confin 1,5milioane tone humus gi 500.000toneNPK. Folosireanerafionalda terenurilor in pant5"ocupatecu precdderede pomi fructiferi gi vifi de vie, conduce frecvent la apai[ia efectelor negative ale eroziunii solului. La intensificarea eroziunii solului contribuie: lucrareaintensl a solului cu mijloace mecanizate, deteriorareasistematicda structurii solului, reducerea confinutului tn humus, cu timpul producdndu-se o dezgolire a plantelor situate in amonte qi colmatarea celor din aval, cu efecte negative asupraproductivitdfii gi longevitdfii lor. Bolile, diunltorii 9i buruienile pot provoca pierderi de pdni la 30% din recoltd, folosireacu prioritate a metodelorchimice de combatere,in detrimenful celor agrofitotehnice, biologice gi fizice, conducdndcu certitudine la poluarea chimicl a solului gi a altor factori de mediu (7. Baicu, 1990). in general, la culturile hortiviticole se aplicl un numdr mai mare de tratamenteimpotriva bolilor gi ddunltorilor, comparativ cu culturile de cAmp, astfelinc6t pesticidele constituie o sursdimportantiide poluare. Din solufia de combatere numai o parte rdmdne pe organele vegetative gi generative ale plantelor (ogrodisponibilitatea), restul fiind imprdgtiat in atmosferd gi pe sol. Fracfiunea care cade pe sol reprezintd un element important in poluarea mediului,putdnd afectaflora microbianl din sol. Folosite nerafional, pesticidelepot produce, de aser4enea,vdtdmiri ale frunzelor gi fructelor, modificdri fiziologice in urma acumuldrii lor in plante, acumulEride reziduuri in sol etc. Cuprul, prezent in fungicidele cuprice folosite in combatereamanei la numeroaseplante, dupl pornirea lor in vegetafie,poatefi ddunltor frunzelor gi fructelor provocdnduJe arsuri (mai ales in perioadeleumede gi friguroase). in solurile acide,cu pH sub 6, se poate manifestatoxicitatea cuprului provenit din tratamenteantiparazitare,aplicatetimp indelungat. Sulful folosit in combatereafrindrilor poatedevenitoxic pe solurile acide, s[racein coloizi organici gi minerali.
Capitolul I. Noliuni introductive
l5
Dacd fungicidele sunt aplicate cu pufin timp inainte de recoltarea fructelor, fbrl sd se respecteintervalul de timp de la ultimul tratamentpind la cules, sau prin folosirea unor doze necorespunz6toare,reziduurile acumulate pot influenfa negativinsugirile organolepticegi sdndtateaconsumatorilor. Poluareadatoritd erbicidelor se manifestE,mai ales, ca urmrue a folosirii timp indelungat a acestora.in unele situafii se observf, distrugerea structurii solului, o diminuare progresivd a nivelului de carbon organic in orizonful superficial al solului, o inrdutdlire a capacitifii de schimb cationic qi a puterii de refinere a apei. Nu trebuie neglijat nici aspectul efechrlui toxic asupra microflorei gi microfaunei din sol. Pericolul absorbfiei in cantitatemai mare a erbicidelor de c[tre ridacinile superficiale apare pe solurile sdrace in humus, in care erbicidele pdtrund mai ufor. La culturile de c6mp, in plantafiile pomicole gi viticole, erbicidele aplicate nerafional pot provoca o serie de leziuni interne, in urma absorbliei formdnduse acumuldri in vasele liberiene ce pot fi obturate gi in vasele lemnoasecare devin rogii, brune sau negricioase. Alterarea metabolismului plantei, in acest caz, estepusdin evidenfEde o seriede simptome specificece aparpe frunze. Erbicidele aplicate la culturile invecinate cu cele hortiviticole pot provoca daune acestoradin urm5" ca urmare a antrendrii lor de cdhe curenlii de aer pe distanfdde cdtevakilometri. S-a constatat cd, la erbicidarea totald aplicatd pe soluri argiloase, este favorizatitasarea solului, mai ales prin folosirea maqinilor grele. Reziduurile de erbicide, mai alesale celor preemergente,pM problemein cazul plantdrilor noi pe aceleagisuprafefe,saupentru culturile urmltoare. in diferite zone ale lAilli folosirea neralionald q irigaliei a condus la aparilia proceselorde salinizare gi inmlagtinire secundardpe suprafelemari de sol. S-aconstatatci irigareaexcesivS,in anumite situafii determin[: - o reducerea fertilitnfii vi{ei de vie;
t6
Capitolul L Noliuni introductive - aparifia unui frunzig excesivde bogatdar carenu secoreleazLcuun plus
de producfie; - fisurareaboabelorgi instalareaputregaiului cenugiu; - acumulIri mai reduse de antociani; - aparifia fenomenelorde clorozd. Mecanizarea lucrdrilor agricole a determinat apwi[ia fenomenelor de tasarepe aproximativ 6 milioane de hectare,la nivelul ?nt'egii pri. Tasareasolului gi numdrul mare al hecerilor pe acelaqitraseu in cultura mare,in viticulturi gi in pomiculfurd, estefavorizatd de executareaunor lucrari de primdvard sau de toamn5 in condifiile unui sol prea umed.Influenfa negativi a tasdrii se rdsfrdnge asuprainsugirilor frzice, chimice pi biologice ale solului, conducdnd la scdderi ale volumului sistemului radicular, mai ales pe traseul rofilor tractoarelor. Complexelesupradimensionalede creStereindustriald a animalelor, prin degajareape sol, in rauri gi lacuri a unor cantitiifi apreciabile de dejecfii, au conhibuit la poluarea cu nitraJi a apei freatice - sursa de alimentare cu ap6 potabilS. Poluareacu nitrali a apelorfreatice gi a celor de suprafafi a fost provocat[ qi defolosirea nerafionald a ingrdsdmintelor minerale. Poluarea datorit[ ingrig6mintelor chimice este generatti de cdtre dozele mari aplicate fie la infinfarea culfurilor, fie in anumite fazn de vegetafie, mai ales cele cu azot. Sunt bine cunoscuteefectele excesului de azot la plantele hortiviticole: - cregterealuxuriant6 a organelor verzi; -
intdrziereamaturSrii fructelor;
-
sensibilizarca plantelor la boli, dlunitori gi condifii nefavorabile de mediu;
-
reducereafertilitifii;
-
scuturareaflorilor; colorafia neuniformd gi intdrziatd a fructelor;
-
acumulareamai redusi a substanfelorutile;
Capitolul L Noliuni introductive -
t7
scuturareaduratei de pdstrarea fructelor.
tn apele freatice, ca gi tn unele legume, fructe, vinuri etc. au fost evidenfiate concentratii de nitrafi care depdqesclimitele admise, ca urmare a folosirii repetate a unor dozesporitede azot. Astfel potrivit datelor Laborstorului de lgtena Apei din Institutul de Igiend Si Sdndtate Publicd din Bucure;/i, in 36,30A din frntdnile investigate (situate in 92%odin totalul comunelordin Romdnia), la nivelul anului 1995, confinutul de nitrafi depdgeaconcentrafiamaximd admisibild pentru apade bdut (stabilit5 la 45 miligrame la litm). in plus, pe l6ngd efectul poluant, azohrl este gi mare consumator de energie. Pentru obfinerea pe cale industriald a unui kg de azot se consumd 22100Kcal; pentru I kg fosfor - 4860 Kcal, iar pentru 1 kg potasiu - 3550 Kcal. Chimizarea intensivi a hortiviticulturii in ultimele decenii a determinat un consum foarte mare de energie fosild necesardproducerii de ingrdgiminte, fbcind-o vulnerabili in perioadelede crizi energetici. Cu toate acesteefecte negative,agricultura ultimei jumetlfi de veac a cunoscut progrese importante in domeniul ameliordrii genetice, al pistrdrii biodiversitdlii, al fertilizdrii
cunoapterii biologiei plantelor cultivate, al
mecanizbii,
cu ingr[gdminte chimice, distrugerii buruienilor cu ajutorul
erbicidelor, combaterii bolilor gi d6undtorilorcu mi jloace chimice. Se apreciazi astdzicd folosirea unor mi jloace chimice de combaterea bolilor 5i diundtorilor sau de sporire a fertilitnfii solului a asigurat nivele sporite de producfie de calitate gi, in acelagitimp, eficiente. La finele anilor '80 politica agricold comun6 a conferit agriculturii biologice un rol deosebit: pe ldngd reducerea excedentelor s-a incurajat promovarea produselor de calitate gi a practicilor agricole care si respecte mediul inconjuritor. in acelagitimp, pentrua spori incredereaconsumatorilorin produselebiologice trebuianeaparatelaborati o reglementarecare sI incadreze strict producfia qi politica calitilii,
precum gi mdsurile care sd prevind
declarafiile frauduloase privind caracterul biologic la produselor alimentare. Astdzi consumatorii au din ce in ce mai multe informafii privind metodele de
18
Capitolul I. Noliuni introductive
producerea alimentelor - in bazainr[iativei comunitare ,,de la ferm[ la mas6" gi vor sd se asigure ci au fost luate toate misurile de precaufie referitoare la siguranfdgi calitate in toateetapeleproducerii acestora. Au fost adoptate reglementlri pentru garantareaautenticitdfii metodelor agriculturii biologice. Acesteaconstituie un cadru general aplicabil producfiei vegetale qi animale, dar qi etichetlrii, transformirii gi comercializflrii alimentelor rezultatedintr-o agriculturdbiologicd. De la
adoptarea primei
reglement6ri din
l99l
(Reglementarea
2092/9llcEE) qi intrarea ei in vigoare in 1992, numeroase exploatafii din intreaga UE au trecut la modul de produclie biologic. Exploatafiile care sunt certificate pentru acest mod de produclie trebuie si parcurgi o perioadd de conversiede doi ani (inainte de insdmAnfare)in cazul culturilor anualegi de trei ani in cazul culturilor perene. Agricultura biologicd trebuie infeleasdca fic6nd parte integrant[ dintrun mod de produclie agricolE durabild gi ca o altemativ[ viabild fa]a de abordlrile hadifionale ale agriculturii. De la data intrdrii in vigoare a legislaliei europene privind agricultura biologicd, adicd din 1992 prin Reglementarea 2078/92lcEE din 30 iunie 1992 (Jo L 215130.07.1992),zeci de mii de exploatafii sunt reconvertite in acest sistem de cultur6. O alti consecinfd este interesul tot mai mare al consumatorilor fa!6 de acesteprodusepi, implicit dar, nu in ultimul rdnd, al factorilor de decizie politic[. in august 1999 afost aprobatdReglementarealS}4llggglc9referitoare
la
producerea, etichetarea gi controlul principalelor specii de animale (bovine, caprine, cabaline qi p6seri). Acest texttrateazil printre altele alimentele pentru animale,profilaxia gi ingrijirea veterinarE.Din zonaproducfiei biologice sunttn mod expres eliminate organismele modificate genetic (oGM) gi produsele derivate. O aceeaqiimportanf6 a fost acordatdprocedurilor de control ce garanteaz6 inregistrareala un organism de inspecfienafional, cu competenfein domeniu, a tuturor exploatafiilor carereclamd agricultwa biologici. Aceste organismesunt ele insele desemnatede autoritdlile ?nsdrcinatecu verificarea capacitd[iilor de a
Capitolul I. Noliuni introductive
l9
conduce sistemul de inspecfie intr-un mod echitabil gi eficient gi se supun reglementdrilorin vigoare. Inspecfia se face pe tot parcursul procesului de producfie, inclusiv la stocare,prelucrare gi ambalare.Exploatafiile sunt inspectatecel pufin odati pe an gi fac obiectul controalelor prin sondaj. Sancfiunile previzute in caz de incdlcare a reglementirii sunt rehagereaimediatd a drepfului de a face referire la modul de productie biologici pentru produsele in discufie, la care se adaug6 penalitifi mai mari incaz de infarcfiuni mai grave. in ultimii an atit interesul crescut al consumatorilor legat de problema sigtnanfei alimentelor cdt gi preocupdrile fa15de mediu, au contribuit gi mai mult la dezvoltarea agriculturii biologice. Daci in anul 2000 agricultura o/oin biologicd avea o ponderede doar 3 UniuneaEuropean6,in ultima weme a devenit unul din cele mai dinamice domenii agricole, specialigtii anunfdnd o cregtere a suprafefelor cultivate in regim biologic pentru urmitorii ani, cu 500yo,cerereade produse,,curate" fiind din ce in ce mai mare. Agricultura biologicd diferi
de celelalte moduri de producfie agricold
pentru cd ea pune pe primul loc resursele neconvenlionale gi reciclarea, restituind astfel solului elementelenutritive din degeuri.in domeniul creqterii animalelor gi al pisirilor, prin reglementareaproducfiei de came gi de came de pasdre se asigurd un mod special de dezvoltare gi o alimentafie naturald. Agricultura biologicl respectdsistemelede autoreglarea naturii in-lupta contra ddunltorilor din culturi, a bolilor plantelor gi evitd pesticidele, erbicidele, ingr[g[mintele sintetice, precum gi hormonii de cregtere, antibioticele sau modificirile genetice, in locul cbrora se utilizeazi tehnici care favorizeazd creareaunor ecosistemedurabile gi carereducpoluarea. in martie 2000, Comisia Europeand a creat un logotip cu menfiunea ,r4gricultura biologicd - sistem de control CE" care sd fie fiilizat cu titlu benevolde cdtre producdtori, dup[ ce inspecfia a demonstratcd metodelelor gi produsele lor r6spund condifiilor fixate de reglementdrile UE. Consumatorii carecumpdrbproduseastfel marcatepot fi siguri c6:
20
Capitolul I. Noliuni introductive -
acestea contin cel pufin 95o/o din ingrediente produse din zona agriculturii biologice;
-
satisfacregulile regimului de control oficial;
-
provin direct de la producitor saupreparatorintr-un ambalajsigilat; poarti numele producdtorului, preparatorului sau vdnz[torului sau numirul de cod al organismuluide inspecfie.
Pachetulde reforme conlinut in ,/,genda 2000" a pus un accent deosebit pe respectareamisurilor de protecfie a mediului pentru toate tipurile de agriculturd. Astfel, in agriculturl hebuie si se respecteanumite standardede mediu de baz6"firl o compensarefinanciard gi, chiar mai mult sd se respecte principiul ,,Poluatorului-pldtitor".
Cu toate acesteain Uniunea European5,
agricultorii care respectdsau iau mdsuri de agromediu primesc o recompens[ prin programelede dezvoltarerurald. Acolo unde existd exploatafii in care se practic6 o agriculturd biologicd se admite plata unei prime de agromediu,intrucdt se pleacd de la premisacI acest sistem agricol este benefic mediului. Pe l6ngi aceasta,agricultura biologicd poatefi incurajati prin investifii in domeniul producliei primare, al prelucrdrii gi comercializirii. Pentru a inlelege rolul gi funcfia agriculturii biologice in ansamblul politicii agricole a Uniunii Europene,suntdetaliateurm6toareleaspecte: - preocupirile consumatorilor; - asigurareacalitifii gi a cadrului natural; - extindereaagriculturii biologice in spafiul Uniunii Europene; - rolul agriculturii integrate; - agricultura biologic[ qi dezvoltarearurald. Pornindu-se de la temerile consumatorilor, datorate alarmelor din domeniul alimentar qi de la organismelemodificate genetic, de la tratamentele ionizante aplicate alimentelor, s-auelaboratnorme de o mare exigenfi legatede siguranfaalimentelor, asigurareacalitdlii qi de informafiile privind metodelede producfie. Pe de altd parte, opinia publicd congtientizeaziltot mai mult daunele ireparabile aduse mediului prin practici care conduc la poluarea solului gi
Capitolul I. Noliuni introductive
2l
apelor, la epuizarearesurselornafurale gi la distrugereaecositemelorfragile. in acestcontext agricultura biologici, consideratd pdndnu demult ca activitate de margine gi ocupAndun segmentmic al pie,tei,a devenit un mod de producfie de primd importanfl, capabild nu numai s d producl alimente sln[toase, ci sE respecteqi mediul ambiant. Alimentele produsein zona agriculturii biologice au fost intotdeaunamai scnmpedecAtcele produse in mod conventional, fapt considerataltd dati ca o piedicd in calea dezvoltdrii agriculturii bio logice. Ori din ce in ce mai mulfi consumatorisuntdispugi sddeaun pre! mai mare in schimbul garantirii calitdfii gi siguran[eialimentelor.Deci o piaf6 a consumului in expansiuneesteun factor principal careii incurajeazi pe agricultori sd igi reconverteascdculturile in zona produc{iei biologice. Agricultura biologici gi agricultura integratS,constituie gansereale pentru economiile rurale pi contribuie la dezvoltarea durabili. Creqterea acestor sectoare agricole, contribuie la imbunitlfirea ocup[rii forfei de muncd in sectorul agricol, a prelucrdrii qi serviciilor conexe. Aceste sistemeagricole pot aduce importante beneficii at6t in economie cdt gi in procesul de coeziune socialddin zonele rurale. Faptul cd sunt puse la dispozifie ajutoarefinanciare gi alte mdsuri stimulative in
favoarea conversiei spre producfia biologicd
stimuleazd dezvoltarea sectorului gi susfinereaintreprinderilor in ansamblul fi lierei agroalimentare. Reglementbrile referitoare la sistemul de inspectie aplicat agriculturii biologice, prevdd colectareadetaliati de date. Pe l6ngd acest lucru, mai multe iniliafive ale Biroului de statisticd al Comunitdlilor Europene,EUROSTAT, au avut in vedere imbundtdfirea colectdrii qi punerii la dispozilie a statisticilor agricole. Acesteinstrumentede analiz[ s ervescmai multor obiective: - fumizareade indicatori cltre factorii de decizie politicE; -
evidenlierearisctuilor 9i atuurilor activitifii agricole; fumizarea de date precise privind producfia gi procesareaalimentelor cltre asociatiilede consumatori.
22
Capitolul I. Noliuni introductive I.2. PRINCIPIILE AGRICULTTruI
BIOLOGICE
Cercetarea gtiinfificd gi, in general opinia publicd, mai ales in ultimul deceniu s-a dovedit a fi sensibili la problemele mediului inconjwdtor gi ale sdn[tdfii oamenilor. in ultimul timp au apirut numeroaselucrdri gtiinfifice gi de informare care pledeazLpentru extindereaagriculturii biologice, in vedereaprotejdrii mediului inconjur[tor, p[strdrii echilibrului natural, menfinerii fertilit6lii solului, obfinerii unor produseagrioolevaloroasedin punct de vederebiologic Ai igienic, care sd nu afectezesdnitateaconsumatorilor. tntr-o serie de fdri, mai ales in cele din Uniunea Europeani, a apdrut o legislafie specificd, vigilentd in privinfa mediului inconjurdtor, a impactului tehnologiilor modemeasupraacestuiagi asupraomului. S-au constifuit o serie de asociafii, de organisme, de migc[ri etc., care aplicd principiile agriculturii biologice, in
condifiile in care nu se folosesc
produse chimice de sintezd.Aceastd probleml se afl6 in atentia guvemelor, a diverselor partidepolitice, migciri ecologiste gi organizafii neguvernamentale. Pnn agriculturd biologicd, in sensul definifiei acceptate in Uniunea Europeani, se infelege acel sistem de culturi care tinde sd valorifice gi sd pdstrezesistemelebiologice productivefird a recurge la substanlechimice de sintezd.Termenul ,,agriculturdbiologicd" estefolosit in limba francezfl,italiand" portughezS;,,agriculturi ecologicd" in limba german6, spaniolI gi danezS,iar cel de ,,organic6"- in limba englez6. Paresurprinzitor astiizi si vorbim de agriculturd biologici in contrapunere cu agricultura convenfionall,, ca gi cum aceasta din urmi nu s-ar baza pe principii biologice. De milenii, practicarea agriculturii inseamni folosirea echilibrati a sistemelor biologice gi a resurselor naturale, prezenfa atent6 a omului in teritoriq conservareamediului inconjuritor. in secolul nostnl sub influenla factorilor social-economici,a dezvoltirii industriale gi disponibilitdfii chimice gi mecanice de intervenfie, au avut loc
Capitolul L Noliuni introductive
23
schimbdri radicale, care, alf,turi de cregtereaproducfiei, au condus la formarea unui cerc vicios din care este greu de ieqit, caracterizat prin: productivitate ridicatl, excedentede producfie in multe firi, pierdereafertilitifii solurilor qi, de aici, necesitatea inlocuirii metodelor biologice de protecfie cu intervenlii chimice. Toate acesteaau condus la dezechilibre biologice gi la degradarea mediului ambiant. Curentul pentru impunereaagriculturii biologice a contribuit la atragerea atentiei asupra pdstrdrii productivitdlii
ecosistemelor agricole, asupra
reconsiderdrii raporturilor dintre cultura plantelor, qtiinll qi tehnologie, controlarea futuror efectelor acestora,inclusiv ale celor negative, in vederea realizilni unui echilibru intre om
gi naturd, intre agriculturb gi mediul
inconjurdtor. Agricultura biologicd reprezintd o metodd de producfie care integreazi cunogtinfele tradifionale cu progresul gtiinfific realizat in toate domeniile agronomice. Unul din principalele sale obiective il constituie protejarea biosferei 9i a resurselorplanetei,Ea exclude folosirea ingriglmintelor chimice, a pesticidelor de sintezd gi a erbicidelor. in lupta impotriva diun6torilo r, bolilor gi buruieniloro un rol important revine acliunilor preventive. in producfia animal[, pentru a diminua riscurile de stres gi de boli, un accent deosebit se pune pe metodele preventive, pe optimizarea condiliilor de cregtere a animalelor, pe modul lor de alimentafie. Aceast6 metod[ de productie contribuie la reducerea considerabild a risipei, prin folosirea diferitelor rotafii ale culturilor, prin fixarea azotului atmosferic de cdtre leguminoase gi reciclarea sistematic6 a reziduurilor organice,in speciala dejecfiilor animale. Ea consumdmai multi energiesolard gi mai pulind fosi16, fapt ce amelioreazi substanfial bilanful energetic al producfiei. De asemenea,eautilizeazdunele elementegi principii ale combaterii integrate. Menfinereastiirii de sEndtatea culturilor este legati de: - folosirea soiurilor rezistente; - folosirea rotaliilor diversificate;
24
Capitolul I. Noliuni introductive - folosirea lucrdrilor culturale adecvate; - utilizareatehnicilor de luptd biologicd gi a folosirii substanfelornaturale. Un factor esenfial al succesului practiclrii agriculturii biologice, in
armonie cu natura, il constituie adaptareatehnicilor biologice la condiliile locale, lindnd seamade realitdlile ftzice gi social-economice,de resurse,precum pi detradifiile locale. Agricultura biologicd" tn general,gi mai cu seami hortiviticultura necesitd un volum mare de forfS de munc6; ea qeeazd noi locuri de muncd, intr-o perioadd in care se accentueazi gomajul gi exodul masiv al populaliei cdtre aglomerdrileurbane. Principiile agriculturii biologice se sprijini pe cunoagtereaamdnunfitda sistemelor de producfie care valorificd la maximum resursele locale cu reducerea la minimum a riscurilor economice gi ecologice, integrAnd cunoqtinteletradilionale cu progresul gtiintific din toate domeniile biologiei 9i agronomiei.Aceste principii sunt formulate astfel: - Menlinerea fertilitdlii solului. in centrul preocupdrilor agriculturii biologice se afli solul, considerat ca un mediu viu, complex, dar incl pufin cunoscut care interaclioneazAstrdnscu plantele pi animalelecareil populeazd. Toate acfiunile vizate de agricultura biologici (lucrdrile solului, fertilizarea, alegereaproduselor pentru combatereabolilor gi ddundtorilor etc.) au ca scop intensificarea activitdlii microbiologice a solului, men{inerea gi sporirea fertilitdfii acestuia- condifii indispensabile pentru pdstrareastirii de s6ndtatea plantelor. Legumicultura, pomicultura gi viticultura se caracterizeaziprintr-un grad ridicat de intensivitate; de aceea, menfinerea fertilitdfii solului devine o necesitate de primi urgenfd, pentru evitarea degraddrii acestui important patrimoniu pe careil constituie solul; - Proteclia mediului tneonjurdtor. Multe tehnici culturale aplicate in ultimele decenii au avut consecinfe nedorite asupra mediului inconjurdtor, contribuind la eroziunea solwilor, degradareasistemelor ecologice, poluarea apelorfreatice gi a recoltelor cu pesticidegi nitrafi.
Capitolul I. Noliuni introductive
25
Agricultura biologicd urmlregte pdstrarea nealteratd a mediului, prin folosirea ingrdgdmintelor organice gi a celor minerale mai pufin solubile, a composfurilor, prin evitareafolosirii produselorcare pot aveaefecteddunitoare. Folosirea erbicidelor este interzisd, fiind permise numai produselece nu diuneazi plantelor, bazatepe sdruri minerale simple (Cu, S, silicat de Na etc.) sau extracte de plante (ex.: piretrul), precum gi aplicarea metodelor fizice (termice); - Respectul pentru sdndtotea consumatorilor. Prin practicarea unei agriculturi biologice se urmdregteoblinerea unor produse agricole de calitate, fErdreziduuri de pesticide, dar care s[ confind o balanfi echilibrati de elemente nutritive (protide, lipide, glucide), acizi organici, vitamine gi s6ruri minerale. Legumele, fructele strugurii se consumd in marea lor majoritate in stare proaspdtS;de aceea, calitatea lor nutritivd qi igienicd (lipsa reziduurilor de pesticide, de toxine etc.) prezintd o importanf5 deosebitdin alimentafia omului modem. - Viziunea globald asupra interac(iunilor din naturd. in agricultura biologici se pune accent deosebit pe calitatea intervenfiilor neagresive ale omului asupranaturii, comparativcu agriculfura convenfionald. - Ferma- o unitate, un organism tn echilibru. in agricultura biologicd se renunfi la o specializare ingustil gi la o exploatare intensiv[, unilateral[. Organizarea unei ferme trebuie sI se facd cu respectareastricli a legilor biosferei, avAndu-se tot timpul in vedere cd indicatorul sintetic al bunei gospoddririil constituie conservareagi sporireafertilitilii solului. 1.3 OBTECTIVELE AGRICULTURII
BIOLOGICE
Principalele obiective ale agriculturii biologice, agacum sunt precizatede cdtreFederalia Interna{ionald o Migcdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM), sunturmltoarele: - obtinerea produselor agricole cu valoare nutritivd ridicati, in cantitiifi suficiente;
26
Capitolul L Noliu ni introductiv e -
aplicarea unor metode de lucru compatibile cu mediul inconjurdtor
(,,dupi natur5"), in locul tncercbrii de dominarea naturii; - potenfareagi cuprindereaciclurilor biologice intr-un sistem in care un rol important revine microorganismelor,florei gi faunei solului; - menfinereaqi ameliorareadurabilb a fertilitilii solului; - utilizarea, cdt mai mult posibil, a resurselorreinnoibile pe plan local; - asigurareaunor condifii de via!6 pentru toate speciile de animale, caresd le permitd exteriorizareacomportamentuluilor specific; - evitareaoriciror forme de poluare ce pot rentlta din tehnicil e agricole; - men{inerea diversitSlii genetice a sistemelor agrare,a mediului lor, inclusiv protejareaplantelor gi animalelor silbatice; - asigurareapentru produc[torii agricoli a unor conditii satisficdtoare de viafi" a unei retribufii corespunz6toaregi a unui me diu sdnltos de lucru; - s[ se find seama de impactul tehnicilor culturale asupra mediului inconjurltor (O. Schmid Si colab., 1994; Catherinede Silguy, 1994). Agricultura biologic[ se bazeazApe plstrarea organismelorvii din sol, in specialmicroflora gi microfauna, prin rotafii adecvateale culturilor, prin tehnici adecvategi menfinereaunui nivel ridicat al materiei organice din sol. Ea pune un accentdeosebitpe folosirea unor sistemede producfie diversificate,bazate pe un num6r mare de culturi, pe creqtereaanimalelor, pe utilizarea soiurilor qi raselor locale rezistente la boli gi dlundtori. Cultura plantelor firajere se integreazdin rotafii echilibrate, iar dejecfiile animalelor sunt necesarepentru o fertilizare economici gi de calitate. Se recomanddevitarea oricdror intervenfii care dduneazdviefii solului gi mediului inconjurltor. Metodeleagriculturii biologice sunt mai complexe,comparativ cu cele ale agriculturii clasice. Fiecareexploatafieagricol[ constituie un sistemcomplex, un organism de sine st[t[tor, care cere solufii adecvate.Organizareaacesteiatrebuie sE se facd findnd seamade faptul cd indicatorul sintetic al bunei gospoddriri il constituie conservareagi sporireafertilitdfii solului.
Capitolul I. Noliuni introductive
27
1.4.LEGILE ECOLOGICE CABAZAPENTRU AGRICULTT]RA BIOLOGICA Ecologia reprezintd o relea de raporturi tntre organismele vii, const6nd practic in interacfiuneadintre acesteagi mediul inconjur[tor. Prin activitateadin agriculturd omul exercitA o influenfd asupra acestei interacfiuni, cu multiple implicafii, folosind o diversitate de mijloace. in agricultura biologicd se intervine asupra acestorinteracfiuni numai cu mijloace naturale. O culturd de plante cerealiere,o plantafie viticolI, o livad6, o cultur[ de plante legumicole reprezintdun ecosistemcreat de cdhe om, care, cu cdt este exploatatmai intensiv, cu atAtdevine mai unilateral in privinfa organismelorvii pe care la confine. Acolo unde esteposibil, unele mijloace qi metodede apirare a culfurilor (de ex. combatereamecanicba buruienilor) trebuie si conducd la supraviefuirea,concomitent, a cdt mai multor organisme vii. Cu cdt este mai variatd lumea vegetald gi animald, cu atA t viafa comunit[fii respective va fi reglati in mod natural prin concurenli reciproce. O flord infestantii foarte diversdestemai pufin periculoasddecdto infestarecu o singurd specie. Cu cit o exploatafieagricold dispunede un numdr mai mare de culturi gi de specii de animale, cu atdt se ajungelatm echilibru natural gi la raporturi mai stabile. in agricultura biologici un accentdeosebitse punepe respectbreaciclului substanlelor. Astfel, plantele verzi produc hrand pentru om gi animale. ingrdgimintele organice obfinute in fermd hr5nesc organismele solului care elibereazdelementenutritive, pundndu-lela dispozifia plantelor. Solul este considerat un ,,organism viu", a c6rui fertilitate trebuie menfinutdpentru generafiileviitoare. Agricultura biologicd se baz.eazdpe ridicarea conlinutului solului
tn
materie organicd, prin folosirea ingrdgdmintelor organice naturale (gunoi de grajd, composturi,ingrdgiminte verzi, etc.) fapt pentru care,se poatepracticacu succesin exploatafiile agricolecareau un sectorzootehnicbine dezvoltat.
28
Capitolul I. Noliuni introductive
Principiul ecologic fundamental se referi la legitura care existi intre ,,a trdi", ,,a se hrdni" qi ,,a constitui hrand pentru alte fiinle vii". in sol existd nenumdrateorganisme vii care, pentru a se dezvolta, trebuie sd dispun6, in permanenfS,de hrand. Dat fiind faptul ci organismele vii sunt localizate, cu precidere, tn orizontul superficial al solului, in agriculfurabiologicd ardturile se executi superficial, iar gunoiul de grajd, de asemenea,se administreazl la suprafaf[. Respectareaprincipiilor ecologiei const ituie o garanfie pentru oblinerea unor bunerezultatein agricultura biologic[. 1.5. ISTORICT]L AGRICULTI]RII
BIOLOGICE
Ideaunei agriculturi biologice a luat nagterela inceputul secolului 20 cdnd societateaindustriali a inceput s-o inlocuiascd pe cearural[, tradifionalI. in agricultura Europei, s-au diferenfiat cronologic, 3 curente: agricultura biodinamicd" organicd Si biologicd" Agricultura biodinamicd, estebazati, pe respectarealegilor naturale ale viefii'gi ale unitifii
sol-plant6-animal-om, cea mai mare importanld fiind
acordatd,,for,telorvitale". Promotorii acestui curent au fost Rudolf Steiner si Ehrenfried Pfeifer in Germania. Rudolf Steiner apusbazele unei filozofii:"antropozofiao', carepomegtede la ,,infelepciunea omului ca pdrticicd a in{elepciunii divine, a rafiunii universale". tn anul 1924 a finut un curs de prezentare a fundamentelor gtiinfifice gi filozofice ale agriculturii biodinamice,iar mai tArziu discipolul sdu Ehrenfried Pfeiffer a condus exploatafii agricole din mai multe [Ari, pe baza principiilor acesteiagriculturi. Legile naturalecarestau labaza acestuiconcept sunt: - tendinfaviefii de a creqtecontinuu; - existenfa unui echilibru dinamic care face ca viafa gi moartea sd se intercondilionezeprin contradicfii interne gi externe;
Capitolul I. Nogiuniintroductive
29
- principalii agenfi care participd la desfdSurareanormali a viefii solului sunt microflora (bacterii, ciuperci, alge) qi microfauna (r6me, nematozi,viermi etc.), aldturi de r6ddcinile plantelor 9i factorii de mediu (D. Davidescu, Yelicica Daidescu, 1994; Gh. $tefonic, D. Sdndoiu,1994; O. SchmidSi colab., 1994). Exploatafia agricolE este considerati un organismviq in cadrul cdruia trebuie sd existe un anumit echilibru intre cultura plantelor qi creqterea animalelor. Metoda biodinamici se caracteizeazt prin utilizarea unui numdr de 9 preparate(numerotate 500-508), cu scopul restabilirii echilibrului momentan, dereglatin urma intervenfiei omului, climatului, prin fortareacregterii plantelor (D
Davidescu, Velicica Davidescu, 1994).
Preparatele biodinamice se
realiz,eazA din plante medicinale (coadagoricelului, mu;etel, pipddie, valeriand, urzici, scoarti de stejar), gunoi de grajd gi silice. Cantitnlile care se folosesc la hectar in amesteccu apa sunt foarte mici, homeopatice, ele avdnd un efect stimulator asupraaltor mecanismebiologice (F. Sattler, E. V. Wistinghausen, 1992). Pentru sem[nat, plantat, lucrdrile solului gi recoltat se fine seama de influenfele cosmice,in primul r6nd de pozi;ia Lunii, dar gi a altor planete, care exerciti o influenf[ asupra solului gi asupra plantelor; de aceea,este necesard intocmireaunui calendaral efectuirii luolrilor agricole. Agricaltura orgonicd, a apirut in Anglia dupd cel de-al doilea rdzboi mondial qi se bazeazdpe folosirea exclusivd a fertilitiilii organice.Acest curent atribuie humusului un rol fundamental in echilibrul biologic Ai fertilitatea solului. Fondatorulacesfuia,Albert Howard, gi-a enunlatteoriile in "Testament agricol", publicat in 1940. El subliniaz5 dezavantajelemonoculturilor, ale disparifiei micilor exploatafii qi ale folosirii ingrdqemintelor artificiale, precum gi rolul culturilor asociate (graminee-leguminoase)gi al fertilit6fii solului tn asigurarearezistenfei plantelor la parazili.. in aceeagiperioadi, in Austria, Hans Peter Rusch propune o metodd de agriculturi organo-biologicd" inspirat[
din curentul apirut in Elvefia sub
influenla lai Hans Miiller gi se bazeazhpe observafia c[, in natwd, resturile
30
Capitolul I. Noliuni introductive
vegetale qi dejecliile se biodegradeazi,giajung sd ingragesolul fbri ca cineva sd le tncorporezein sol. Agricultura biologicd. Principiile agriculturii biologice au fost difinate dup6 cel de-al doilea rdzboi mondial de citre consumatorii gi medicii preocupafi de efectele alimentelor asupra s6n6titii oamenilor. Motivele orientdrii cdtre agricultura biologicI, in anii 1970, sunt legate de experienfa negativ[ cu produsele chimice gi problemelede sdndtateapdrute.La aceastas-a addugat gi consumul de materii prime gi energiela costuri foarte ridicate. (P. Papacostea,
resr). in anii 1980 se dezvolti congtiinfa responsabilitdlii faf[
de mediul
inconjurdtor, iar la inceputul anilor 1990,in fdrile occidentale,se inregistrezi o supraproducfiede alimente,saturareaqi liberalizareapie[ei produseloragricole. tn ultimele doud-trei decenii s-au format mai multe organizafii ale producdtorilor, avAndca scop promovarea agriculturii b iologice. Ca urmare a regrupirii unor astfel de organizafii, in anul 1972 s-a constituit Federalia Internalionald a MiScdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM.
Aceastd
organiza[ies-a dezvoltat continuu, grupdnd la nivelul anului 1993 aproximativ 400 de asociafii din 60 de fari (Catherine de Silguy, /994). A fost elaborat un caiet de sarcini-cadru,care servegteca referinfd pentru toate organiza[iile existente la nivel mondial gi care permite o organizare a reglementirilor din domeniul producfiei, etichetdrii gi comercializdrii, in cadrul agriculturii biologice. Minigtrii agriculturii din larile Uniunii Europene au hot[rdt sd favonzeze dezvoltarea agriculturii biologice, consider0nd cd aceasta corespundenoilor obiective ale politicii agricole comune @AC): echilibrarea cererii qi ofertei de produse alimentare, protecfia mediului inconjurdtor qi a spafiului rural, gararrtareacondifiilor pentru concurenta loiald intre producitori, precum gi libera circulafie a produselor. in anul lggl,lanivelul Uniunii Europene a fost adoptatun regulamentce prevede metodele de obfinere, etichetarea gi controlul produselor agricole gi alimentare rezultate printr-un mod de producfie biologic (Regulamentul CEE
3l
Copitolul L Noliuni introductive
2092/91). Pofiivit acestuia, ansamblul filierelor de producfie, transformare gi import este supusaceloragireglementdriin toate fdrile Uniunii Europene. La nivelul anului 1992 agicultura biologic[ se practica in Germania in 9.300 de ferme, totalizdnd 127.240 ha; in Franfa - 3.873 de exploatafii cu 72.000ha; in Italia - 3.700de ferme cu 71.000 ha (1993); acest sistem de producfie este in curs de extindere in majoritatea flrilor europene (A Campagnoni, 1995). Regulamentul european cu privire la agricultura biologici respectarea metodelor de
producfie specifice, fiind
prevede
acceptate numai
ingragimintele organice,precum gi cdtevaingrlqdminte minerale pu]in solubile gi un num[r foarte redus de produse chimice simple. in anexele acestui regulamentsuntprevdzuteproduseleadmiseatdt pentru fertilizare, cdt gi pentru prevenireaqi combatereabolilor gi ddundtorilor. Produsedestinatefertilizirii gi amelioririi solurilor admise in agricultura biologicd (dupd Catherinede Silguy, 1994; O. Schmid si colab., 1994) swfi: - gunoi de grajd qi gunoi de pdsdrisauurind; -
paie;
-
turb6;
-
compostuzatdin cultura ciupercilor;
-
compostdin deqeurimenajereorganice; compostdin reziduurivegetale;
-
produse animale transformate provenite din
-
industrializareapegtelui; subproduseorganicerezultatedin industria alimentari qi textil{
-
alge gi produsedin alge;
-
nrmeguqde lemn, scoar!6gi resturi lemnoase;
-
cenugdde lemn;
-
roci fosfatice naturale; roci de fosfat de aluminiu calcinate;
-
zglra lui Thomas;
-
roci potasicemlcinate;
abatoare gi din
32
Capitolul I. Notiuni introductive -
calcar;
-
cretd;
-
roci de magneziu;
-
rocicalcaro-magneziene; sulfat de magneziu;
-
gips;
-
pudrdde roci;
-
argill (bentoniti, perlit);
-
sulfat de potasiu;
-
microelemente(bor, cupru, fier, mangan,molibden, ztnc); sulf;
-
clorurd de calciu (numai pentru tratamente foliare aplicate la mdr, dup6constatareade cdtre organismul de control, a carenfelorde calciu gimagneziu).
Produse autorizate pentru combaterea bolilor gi daundtorilor (dupd Catherine de Silguy, 1994; O. SchmidSi colab., 1994) swfi: - produse pe baza de piretrine extrase din specia chrysanthemum cinerarifuliun, confindnd,eventual,gi o substanfdsinergici; - preparatepe bazi de Derris elliptico; - preparatepe bazdde euassia amaro,. - preparatepebazAdeRyania speciosa; - propolis; - "pdmdnt" de diatomee; - pudrd de roci; - preparate pe bazd de metaldehidi, confinand un repulsiv impotriva animalelor superioaregi utilizate in capcane; - sulf; - zeamd,bordelezd; - zearnd,de Burgundia; - silicat de sodiu; - bicarbonatde sodiu;
Capitolul I. Noliuni introductive
JJ
- sdpunpotasic; - preparatepebazd de feromoni; - uleiuri vegetaleqi animale; - uleiuri de parafinI. Pentru combaterea bolilor, dtrundtorilor gi buruienilor sunt precizate urmdtoarelemdsuri: alegereaspeciilor gi soiurilor rezistente; programareaunei rotatii corespunzdtoarea culfurilor, procedeemecaice; distrugereaburuienilor cu ajutorul cdldurii; protejareafaunei utile. Produsele autorizate pentru combaterea bolilor gi d6undtorilor vor fi folosite numai in situalia unor pericole iminentecareameninfdcultura. in ultimul deceniu, pornind de Ia concepful de dezvoltare durabilb, s-a extins,in specialpe continenful american,curenful agriculturii durabile. Potrivit Raportului Brundtland (1987), al Comisiei Mondiale asupra Mediului gi Dezvoltlrii (WCED), dewoltarea durabili este "aceeacare are in vedere necesitifile prezentului, frrd a compromite capacitatea generafiilor viitoare de a le satisfacepe cele proprii " (P. Paris, Q. Paris, /,995). Agricultura durabilS este definiti ca fiind "un sistem de agriculturd sdndtospentru mediul inconjurltor, economic viabil gi social responsabil" (C. Ingels, 1992). Se apreciazdcd aceastardspundenecesitdlilor oamenilor de a producein mod constantcantitAfllenecesarede alimente gi materii prime pentru industrie, de calitate, ftri sd fie afectateechilibrul gi diversitatea biologicd a plantei (D. Keeney,i'990; J. C. Coelho,P. A. Pinto, 1994). Pentru agricultura firii noastre, armonizarea dezvoltdrii agriculturii cu pdstrareaechilibrului ecologic Ai implementareaacestui sistem de agriculturd durabill au in vedere oblinereaunor producfii optime, cu eficienfd economic[ gi asigurareaprotecfiei mediului inconjurdtor (C. Rduld, 1992).
34
Capitolul I. NoSiuniintroductive
1.6. CALITATtrA
PRODUSELOR iN .q.CRICTILTURA BIOLOGICA
"Calitatea reprezintd totalitatea caracteristicilor unui produs sau serviciu careii confer[ acestuiaaptifudineade a satisfacenevoile consumatorului". Producdtorulva apreciaun soi de bund calitate pentru rezistenfala boli gi intemperii, pentru cerintele sale fafi de factorii de mediu, iar consumatorulva apreciaun produsde buni calitate dupl aspect,gust, duratade pdstrareetc. Conceptul de calitate comporti mai multe tipuri
de calitate, fiecare cu
anumitecaracteristici gi anume: - calitatea agronomicd se referd la caracteristicilede culturi ale unui soi, privit din punct de vedereal producfiei (potenfial productiv, simplitateaculturii, cerintefafd de factorii climatici, rezistenfi la boli); - calitatea tehnologicd este reprezentati de aptifudinea pentru pdstrarea unui produs, rezistenf6la boli gi transport; - calitatea vizuald cuprinde: culoarea, mdrimea gi forma; de obicei, clientul cumpird produseleagroalirnentaredupdaspectulvinnl; - calitatea ig ienicd este datd de cerinfa pentru un produs slnitos, care in urma consumului sd nu dduneze s[nbt[fii. Ea este datd de absenfa microorganismelor patogene, a reziduurilor toxice (de pesticide, de metale grele,nihali etc.); - calitatea organolepticd estedeterminatdde savoareaunui aliment, de tot ceea ce comport i aceasta (ansamblul insugirilor gustative gi olfactive), prin aprecierea subiectivd a consumatorilor. in canil determindrii calit[filor gustative ale unui produs de c[tre un juriu antrenat,percepfiile senzorialesunt divizate, codificate gi analizate,pentru eliminarea,in parte a subiectivit6fii. Se apreciazL,in asemeneacazuri, aciditatea,gusful dulce, raportul dintre acestea" consistentapulpei, amlreala etc. ; - calitatea nutritivd se referi la insugirea unui aliment de a satisface cerinfelenutritive ale consumatorului;
Capitolul I. Noliuni introductive
35
- calitatea ecologicd este reprezentatd de impacful producerii, al transform[rii, al distribufiei (ambalaje) qi al consumatorului asupra mediului inconjurdtor. in agriculfura biologici sepuneun accentdeosebitpe valoareanuhitivd gi igienicl a produsului care se comercializeazh,.Calitateagustativ6 a produselor biologice estesuperioarhfa[6de produseleconvenfionale. in privinfa reziduurilor de pesticide, garanfia nefolosirii pesticidelor de cdtre producdtor asiguri o probabilitate redusdde a g6si reziduuri de produse. continuhrl in nitrali al produselor estepufin dependentde modul de producfie, dar,in principal, estein funcfie de fertilizare qi de condifiile pedoclimatice. Produsele hortiviticole obfinute prin varianta agriculturii biologice sunt mai sdndtoase,mai "nafurale" gi, cu toate cd uneori nu au un aspectcomercial deosebit, consumatorii sunt dispugi sd pldteascd un pre! mai ridicat pentru calitatealor biologicb. Pentru strugurii de mas6, fructele speciilor pomicole gi legumicole, prezinth importanfd deosebitd capacitatea de a atrage consumatorul prin mrrime, uniformitate, formd, colorafie, gust, arome, crocanfa pulpei, finefea pielifei, rezistenfala transportgi pistrare. Aceste diverse aspecte ale calit5fii sunt determinate, in parte, de patrimoniul genetic al soiurilor, in parte de mediul pedoclimatic in care acestea sunt cultivate, precum gi de interraen{iaomului. Agricultura zilelor noashe trebuie sr find selrma,de evolulia in timp a gustului consumatorilor, ca urmare a imbunitdfirii calitifii viefii, a diferitelor tendinfe spre fructe apirene, diferit gi uniform colorate, cu arome de diferite intensitdfi, cu perioadediferite de maturareetc. Marco de srcine Si semnelecatitdlii produselor biologice. in Germania produsele care provin din culturile biodinamice poartd marca protejatd " Demeter", respectiv"Biodyn". in cadrul Institutului pentru Cercetqrea Biodinamicd, o asociafie de agricultori, oameni de qtiin16, consilieri gi persoane calificate din cele mai diferite domenii ale viefii, ca qi din comunitElile de lucru ale producdtorilor,
36
Capitolul L No[iuni introductive
sunt elaborate gi stabilite liniile directoare pentru efectuareaculturilor, precum gi hot[rdrile privind comercializareagi prelucrareaulterioarl a produselor. Drumul parcurs de produselor "Demeter" pinZ la consumator este asiguratprin protecfia mdrfii gi prin contracte.Dincolo de acestcadru, sectorul de calitate "Demeter" dn Institutul pentru Cercetarea Biodinamicd, in mod regulat controleazd calitatea produselor gi efectueazi analizade reziduuri de pesticide. Prelucrareaulterioari in diferite mdrfuri alimentare "Demeter" are loc prin procedee care menajeazhcalitatea, acordindu-se atenfie speciall valorii nutritive. imbunit[firea comunica]iei cu piafa gi cu consumatorii se face prin publicitate. De aceea, produsele biologice vor fi protejate intotdeauna in ambalajespecialegi vor purta etichetepe careseva trecemarca produsului. in practica distribuirii moderne se vor anticipa clienfii cirora li se va distribui marft standard. Ambalareaproduselor sepoateface in cutii de carton gofrat cu hArtie. Ambalarea modernd se rcalizeqri in material plastic transparentin care produsele se vdd bine, sortarea fiind obligatorie, astfel c[, in fiecare ambalaj produselesuntde aceeagimdrime, form[, culoare, pe ambalajfiind trecut preful produsului gi cantitatea existentd. Cumpdrarea se face prin autoservire. De ultim[ ord este ambalarea individuald a fiecdrui produs in- folie transparentS" ceea ce imbunntifegte prezentareaprodusului gi, totodate, reduce ofilirea gi pierderile de ap6. Un mare interes se remarci in ,tirile vest europene, din partea unor consumatori, pentru produsele agricole obfinute prin varianta agriculturii biologice, care sunt socotite mai s[nitoase, mai naturale,degi uneori nu au un aspectcomercialdeosebit. Piafa de desfacere gi preful produselor agriculturii biologice. in prile vesteuropene,in S.U.A. qi Canadaexistd un curent favorabil pentru practicarea agriculturii biologice, ca gi pentru existenfa unei piefe pa ralele (mai scumpd) pentru fructele gi legumele realiz-ateprin acestevariante. in acestefbri au luat
Capitolul I. Noliuni introductive
37
fiinfd asociafii profesionale ale unor producitori care, periodic, organtzeazh cursuri de preg6tire gi reciclare profesionald,publicd reviste cu teme specifice agriculturii biologice g.a. De asemeneaau fost organizate magaane pentru desfacereaproduselor membrilor asociafi, produse care sunt certificate in ceea ce priveqte autenticitateagi calitateabiologicl de cdtre personalitifi gtiinfifice recunoscute. in afard de asociafii particulare existi organe oficiale de stat care dau sfaturi competentecelor caredorescs5practiceaceast[variantd a agriculturii. Piala de desfacerea produselor realizateprin agricultura biologicd poart[ diferite denumiri: Produsebio, Piala Eco, Produseprin agricultura biologicd. DacS consumatorii au convingerea ci folosirea in hrana zilntcd, a produselor agriculturii biologice corespunde intenliilor lor, atunci nivelul prefului nu intereseazd.De reguld, preful acestorproduseestemai ridi cat. Dacd acesteprodusesunt calitativ mai bune, atunci prelul lor estejustificat. Exploatafiile agricole care realizeaz[ bioproduseau costuri mai ridicate la unitateade produsqi unitateade suprafafdgi folosescmai multd mind de lucru. Profitul provenit din v6nzarea produselor agricole trebuie s6-i ofere producdtorului posibilitatea de a obline gi in viitor alimente de cea mai buni calitate. La finanfirile operafiunilor variate (protecfia m[rcii comerciale, controlul de calitate, informareagenerald)contribuie "protecfia Demeter". Este important ca un numlr cdt mai mare de produse ale unei gospodirii sd ajung[ pe piala "Demeter" gi sd nu se vdnd6 pe piafa generali. Numai in acestcaz curentul de mdrfuri ajunge la cei interesafi gi contribuie la asigurarea economicb a gospoddriei. in disculii comune ale reprezentanfilor organizafiilor de consum "Demeter" cu reprezentanfi ai comer,tului gi ai celor care prelucreazh mai departeprodusele"Demeter", ca gi cu reprezentanfiai comunitilii de lucru gi horticole se incearcd sd se fac6, inteligibil gi transparent pe toate treptele, procesul parcurs de produse gi formarea prefurilor lor. Asemenea preocupdri
38
CaPitolul L No{iuni introductive
conducopeldrrg [contactuldintrec onsumatorqiprod ucitorcuprilejutvan
inne sufletesc launraport t. sdne laloculproducliei, TT:1.:t::1]'1;":T#l1u trebuie regul'e' toate dup6
" "'H::I1::;:ffi;;;;inamic'
obfinute pentru in situalia financiardde a puteas6 produc6,prin inoasdrile produselesale,inurmdtoriiani,alimentevariatedecalitatesuperioaraqis6 qi ,.sinitatea'ir, ,"nnnu,.a solului,a plantelor animalelor' conserve
zlrii
Capitolul II. Conversia de la agricultura conven{ionaldla agricultura biologicd
39
CAPITOLUL II
coNvERsIA DELA AGRTCULTURA COIMNTIONALA LA AGRICULTURABIOLOGICA 2.1. GENERALITATI Dupd experimentdr ileefectuate in India (1910-1931) de cdtre Albert Howard gi dupd ce Rudolf Steiner gi-a publicat cursul de agriculturd biodinamicd (1924), agricultura biologicd tncepesd cdqtigetot mai mulfi adepfi in Angl ia, Germania,StateleUnite, Elvefia, Franta. Astdzi,specialigtiisuntunanim de acord cd agricultura biologic[ cel mai bine organizatdseintilnegte la popoarelede limbd germand. Trebuie specificat faptul c6, in f[rile cu o agriculturi biologic[ semnificativd s-a dezvoltat mai intdi agricultura integrati, care a funcfionat gi funcfioneaz[ ca o gcoali de pregitire a agricultorilor pentru trecerea la agriculturabiologicd. Agricultura integratd,dupdcum ii spunegi numele, integreazi metodele gi procedeelebldnde, ocrotitoare de mediu (combatereabiologic[ a bolilor qi ddun[torilor, folosirea intensivl a_misurilor preventive de combatere,folosirea pesticidelor cel mai pufin toxice, fertilizarea organo-mineral[ etc.) cu metodele qi procedeeleintensive, dar aplicate la nivelul minimului necesar(ingr6g[minte chimice, pesticide, erbicide, mecanizare, irigare). Prin urmare, agricultura integrat[ este un pasmare inainte spre ecologizareaagriculturii. in Romdnia se vorbegtede mai bine de 20 de ani despreagricultura integrati, dar ea se practici sporadicAi intr-un mod necontrolat. in fdrile europene denoltate, agricultura integrati, ca gi agricultura biologicd, suntsupuseinregistririlor statistice distincte qi controlului. Agricultura integratd,ca gi cea biologic[, este organizatd in asociafii lucrative, beneficiazi de Normative tehnologice, este controlatd 9i putemic sprijinitd de citre stat. in unele fdri, cum este Olanda,agricultura ecologicd are
40
Capitolul II. Conversiade la agricultura convenlionaldla agricultura biologicd
acelagi insemn de marc6, sub care se inscrie: o stea in cazul agriculturii integrate, doui stele in cazul agriculturii biologice, etapa de conversie gi trei stele pentru agricultura biologicd. in secolul al XXI - lea probabil c6 in Uniunea Europeand, vor functiona doar doui sisteme agricole: cel integrat (majoritar) 9i cel bilogic (in continui dezvoltare). in Germania, asistenfatehnici acordati inheprinderilor de agriculturi integrati estepldtiti de citre stat. O inheprindere agricoli poate si funclioneze ori in nsistem integrat, ori practicAnd agricultura biologic5, nefiind admisl coexistenfamai multor sistemeagricole in aceeagiintreprindere. Dacd ne r eferim la dezvoltareaagriculturii biologice putem spunecd, dupl ce in anul 1972 s-a infiinJat organizafia internafionald pentru agricultur[ biologicS, numitd International Federation of Organic Agriculture Movements (IFOAM), agricultura biologicd a inceput si se dezvolte orgarnzat,in bazaunor concepfii unitare. La IFOAM
au orgaruzafii afiliate peste 50 de fdri. in Romdnia, in 17 octombrie 1998, s-a infiinfat asociafia coordonatoarepentru agricultura biologic[, BIOAGNROM, cue esteafiliatd la IFOAM. La data de I ianuarie 1997, suprafafaagricold gospodiriti biologic in Uniunii Europene a fost de l,16 o/o din total, ponderile cele mai mari
tirile inregistrdndu-sein Suedia (8,86 %), Austria (8,62 %) 9i Finlanda (3,68 %). in
cifre absolute, la aceeadatd, cele mai mari suprafefe gospoddritebiologic le defin Italia, Germania,Austria qi Suedia.Suprafafamedie _aunei intreprinderi agricole in farile Uniunii Europene estede 16,52ha, fiind cuprinsl, intte 70,92 ha (Marea Britanie) 9i 2,58 (Irlanda). in Romdnia, suprafafa medie a unei exploatafii agricole este de l,2ha, existdnd circa 5 milioane de proprietari. in condifiile din Europa de vest, se considerd competitiv[ o intreprindere agricold cu o suprafaf[ de30-50 ha. (tabelul 2.1.). Agricultura biologicd a incep ut si se dezvolte in anii '70, pentru ca in '90 anii sd se inregistreze o dezvoltare explozivd, fapt explicat prin aparilia Directivei Consiliului Europei din i,99i,, privind agricultura biologicl qi ca urmarea stimulentelor acordatede stat.
4l
Capitolul IL Conversiade la agricultura convenSionaldla agricultura biologicd
Tabelul2.L Dezvoltarea agriculturiibiologicein Europa(01 ian.1997) (dtrpdNicolaeBdldscufd,I 999) lara
Austria Beleia Danemarca Finlanda Franta
Germania Grecia Irlanda Italia
Luxembure Olanda Portuealia Spania
Suprafafa gospoddritd biologic
Numiml intreprinderilor biologice
ha
Nr, t9.433 291
299.920
%
8.62 6.418 0.45 63.120 2.30 84.552 3.68 100.000 0.33 327.329 1 .9 0 5.000 0 .1 0 12.000 0.27 1.99 33.854 650 0 .5 1 14.000 0 .7 1 I 1 .0 0 0 0.28 30.000 0 . 1 0
r636 4.452 3.800 6.465 1.100 500 17.200 22 600 350 1.300
%
7,47 0,40 2.01 3,89
0.40 1 .2 0 0.12 0,29 0.65 0.55 0,53 0"06 0.08
Suprafafa mediea unei intreprinderi agricole ha
13.38 19.47 33-76 20.09 31.67 29.64 5.59 2.58 6,28
3r.75 17,49 6.62 18.68
34,56 8.86 276.000 t2.26 rt.042 70.92 17.240 850 0,36 0.28 t6.52 1.240.099 l.l6 69.041 0,82 TotalUE 1.05 n.25 946 Norvesia 7.897 0.78 t9^76 6.t7 Elvetia 75.000 4.74* 4.936 183 RepublicaCeM 4.166 0.37 236 Polonia 7.000 0,04 45 2.446 0.77 Slovacia 105 12.500 0.20 Unsaria ll9 Estonia 3.000 0.22 < Romdnia * 7 %, conformdatelor 1.000 0.01decbtreGuvernulelvefian publicate SuediaBritanie Marea
Factoriidecreqterea rentabilitifii intreprinderilorbiologicesunt: - folosireala maximuma fortei demunc6familiale;
42
Capitolul IL Conversiade la agricultura convenlionaldla agricultura biologicd -
prelucrareaprimard a produselorin gospoddrie;
-
livrarea produselordirect din gospodirie;
-
folosirea maginilor agricole universale sau cu grad de adaptabilitate
-
ridicat; diversificarea activitdfilor
economice gi aplatizarea curbei de
utilizare a forfei de munc6; -
adaptareastructurii producfiei la condiliile locale de sol, clim6, piaf[, tradifii, etc.;
-
sporireaduratei de lactafie la vacile de lapte, de la 4 la 5 ani, ceeace sporeqteproduclia cu 450 - 600 I de lapte pe cap de animal qi pe an.
Trecereade la agricultura convenfionald,intens chimizat5, la agricultura biologicd este un procesbiodinamic de creare a unui sistem agricol durabil qi autoreglabil, aga dupd cum este, de exemplu, pddurea. Acest proces se realizeazhintr-o perioad[ de timp mai lungi saumai scurt5,in functie de gradul de chimizare preexistent, poluarea solului, gradul de atac al bolilor gi dlun[torilor, infestareacu buruieni, structuraintreprinderii agricole la inceputul conversiei, pregdtirea profesionald gi congtientizareaecologicd a fermierului etc. Primul an in care se aplicd principiile gi tehnologiile de agriculturd biologic[ se numegte"anul Zero" sau "anul de caren]6".Perioadade timp de la anul Zero pdnd la obfinerea autorizafiei de acreditare se numegteperioadd de conversie.Ea poatedura 2-5 ani. Perioada de 2 ani este o perioad[ de conversie normal6, realizabilL in cadrul intreprinderilor mixte (culturi de c6mp + taurine) sauin intreprinderi specializatein culturi de cdmp, caz in care se poate spune despre conversie c6 aceasta se efectueaze tnfi-un singur
pas. in situalii
speciale,mai ales in viticulturb, pomiculturd, legumiculturd, plantalii de hamei etc., conversia poate dura 5 ani, efectudndu-se in 2 - 3 etape.Acest tip de conversie a primit denumireade conversiepas-cu-pas. Conversia marilor i ntreprinderi de ti p socialist, a intreprinderilor inalt specializategi a intreprinderilor cu datorii, este foarte dificil[. Nu estenecesard o perioad6de conversiecdnd se iau in culturd pdmdnturivirgine sau cele la care
Capitolul IL Conversiade la agricultura convenlionald Ia agricultura biologicd
43
nu s-au administratchimicale. De asemenea,trebuie sEavemin vederefaptul c5 nu se poatepractica o agricultur[ biologicd in apropiereaunor surse intense gi permanentede poluare: combinatechimice, fabrici de ciment, apemurdare,cdi rutiere cu trafic intens q.a. De asemeneatrebuie avut in vedere fapful cd, terenurile puternic erodate, cele foarte acide sau sirdfurate, pot fi cu greu gospod[rite biologic. in
domeniui cregterii animalelor,
conversia incepe imediat dup6 incheiereaanului Zero, durataei fiind, in general,intre I - 12 luni in funcfie de specie,destinalie ;i sursade achizifionare a animalelor. Exemplu de conversie in zootehnie: - august2000 - septembrie2000 - noiembrie 2000
incheiereaanului Zero in cdmp Zero * o lund pentru oud Zero -r doui luni pentru lapte Zero* 3 lunipentrucarne de pasdre
- februarie2001
Zero + 6 luni pentru carnede porc
- august2001
Zero t'12 luni pentru carnedeviti
2.2.ETAPELE PARCURSEDE CATNN UN AGRICULTOR ROMAN, HoTARAT sA PRACTICE AGRICULTURA BIoLoGIcA Pentru a practica agriculfura biologicd, un agricultor romdn trebuie si parcurgl urmltoarele etape: - in primul rdnd, sd se inscrie intr-o asociafie regionald de agriculturi biologicd. Asociafiile regionale se infrinleazd pe zone mari de cultur6. Ele elaboreazdnormativele tehnologice privind cultivarea biologic6,a plantelor, cregtereabiologicd a anima lelor gi valorificarea producfiei, constituind, in fapt, filiale ale asociajiei nafionale. Normativele tehnologice se elaboreazhfindnd cont de Normativele - cadru intocmite de Comisia Na{ionald pentru Normative Si Acreditare, de pe ldngd Ministerul Agriculturii gi Alimentaliei. Asociafia nafionald concepe qi deline jurisdicfia insemnului de marc6, efectueazd controlul gi certificarea (prin filiale), emite sancfiuni.
44
Capitolul II. Conversia de la agricultura convengionaldla agricultura biologicd - sd-gi insuqeascl cunogtintele teoretice minime privind agricultura
biologic4 dat fiind faptul c6 un bioagricultor trebuie si fie mult mai bine pregdtit decdtun agricultor tradifional. in acestscop,in afara clr{ii de fa{6, se recomandd,mai int6i consultarea literafurii de specialitate in limba romdn6, menlionati in bibliografi a cdrtii; - sd contacteze gi sI se consulte cu specialiptii de la cea mai apropiati stafiunede cercetlri agricole; -sd viziteze intreprinderi agricole gospodirite biologic, cum este Centrul Demonstrativpentru Agriculturd Durabild CincSor, judeful Bragov; - sEparticipe la cursurile de iniliere in agricultura biologic[; - s[ invite in intreprinderea sa gi sd se consultecu controlorii gi consultanfii Asociafiei, precum gi cu inspectorii - aprobatori ai Ministerului Agriculturii. Acegti inspectori vor avea sediul, probabil, la anumite inspectoratejudefene pentru controlul seminfelor pi materialului s6ditor; - sub indrumarea consultanfilor gi controlorilor Asociafiei, agricultorul biolog va intocmi o seriede documenteobligatorii: a) contractelecu asociafiade agricultura biologicd, regional6; b) jurnalul intreprinderii, combinat cu registrul de control; c) planul de conversiea fermei. Cu bioagricultorul se incheie 3 contracte, etapizatein timp dupd cum urmeaza: - dupd un an de zlle, din momenful in care a devenit membru al Asociafiei, conducitorul tntreprinderii incheie cu aceastaw contract penlru parcurgerco anului Zero; - dupd anul zero, se incheie cel de-al doilea contract, adicb contractul penlru perioada propriu - zisd de conversie; - cel de-al treilea contract este controctul pentru intreprinderile acreditate. furnalul intreprinderii este un registru oficial asemdndtorcu registrele de ferm6 care au existat la noi in IAS-uri. El se foloseqteatit pentru tntreprinderile aflate in conversie,cdt gi pentru cele acreditate.Jurnalul este astfel conceput
c apitotut II c onversia
onventionatd Ia !:
"';
45
;r ;:;:i:;; ;
incdt si ?ndeplineasc69i funcfia de control. in jurnal se trec toate lucrbrile gi acfiunile desfbgurate zilruc in inheprindere, mai ales cele care au tangen!5cu procesulde producfie, pentru a se face confruntarea cu normativele tehnologice. Jumalul nu inloc uiegte insi evidentafinanciar-contabild. 2.3. PLANUL DE COT\IVERSTEAL INTREPRINDERII Planul de conversieal intreprinderii cuprindeurm[toarele capitole: pedologici9i 1. Diagnoza intreprinderii la inceput de conversie (cartarea agrochimicd, cafiareaburuienilor, condi{ii de mediu, poluare, structura fermei, situafia bolilor gi ddunitorilor, dotare, capital, piafA,reanltateeconomico-financiare inregishate etc); 2. M6suri
de ameliorare a solului (se vor studia intr-un capitol ulterior);
3. Stabilirea raportului optim intre culturile de cdmp gi incdrcitura cu animale (se recomanddca intreprinderile biologice sd aibi un caracter mixt: plante/animale, in primul rdnd taurine, cu o incircituri optimd de 0,8 -l UVIvI/ha. Taurinele constituie principala sursi de ingrdqlminte organice, care sunt gi cele mai valoroase); 4. Structuraculturilor qi asolamente; 5. Managementul ingrlqlmintelor, inclusiv planul de fertilizare pe parcele 6. Protejareaapelor de suprafafdgi a celor subterane; 7. Alegerea speciilor gi soiurilor; 8. Maqini pentru lucrareaprotectivd a solului; 9. Simdnfa gi materialul sdditor; 10. Controlul bolilo r gi diundtorilor; I i. Conholul poluirii, protejarea mediului din zona de amplasare a intreprinderii, orgarizarea ecologicda terenului; 12. Creqtereaanimalelor (dimensionarea microfermei,structuraefectivuluide animale,incdrc[fura optimd, sistemul de inhefinere, planul de fi.rajare, mdsuri sanitar-veterinare);
46
Capitolul II. Corwersiade la agricultura convenlionald la ogricultura biologicd 13. Probleme de organizare a muncii: (fiqe tehnologice pe culturi gi
categorii de animale, for,ta de munc6, cooperarea in productie, evidenta financiar contabilS"computerizare); 14. Analiza chimicd anualda reziduurilor toxice din produselebio; 15.Capital gi rentabilitate; piafi); I 6. Valorificarea produselor(marketing, 17. Con trolul, certificarea, acreditareagi consultantd. Planul de conversie, (fiind o lucrare tehnicl gi economic6complexd), va mai confine in anex6: - planul cadastralal intreprinderii, la o scardconvenabild; - un plan calendaristic cu obiectivele de conversie qi termene precise de reallzarc. in cazul conversiei pas-cu-pas,parcelele cultivate biologic se vor marca distinct in teren qi pe planul de situafie. De reguli, ele se vor cultiva cu alte specii sau soiuri decit parcelelegospod[rite convenfional.Produselebiologice sevor depozita gi valorifica separat.Evidenfacontabildseva fine distinct. DupS conversie, este interzisi prezenfa in intreprindere a unor materii prime gi materiale caracteristiceagriculfurii convenlionale.Prezentdmin continuare un exempluconcretdeconversie: |ara: RepublicaFederal[ Germania intreprinderea:Fehrenberg Conducdtorulinheprinderii: Hans Appel Anul inceperii conversiei: 1988 Durataconversiei:2 ani (anul Zero 1 l an) Suprafafaagricold: 32ha, din care6 ha pdquni9i fhnefe Indicele de bonitare a terenului: 52-68
srructura :iH'i",::T];;**'*'
:ilffr::tr' - 6lnovdz
Capitolul II. Conversia de la agricultura convenyionaldla agricultura biologicd
47
Producfii obtinute: 5-6 tlha la grAu gi orz, 4-5 tlha la ovdz, 80 t/ha la porumb siloz. Cregtereaanimalelor: 32 vaci de lapte,rasaHolstein, din care4 vaci de reproducfie;porci pentru consumpropriu. Misuri de conversie: - construireaunui padoc acoperit, penhu vaci; - eliminareachimicalelor din intreprindere; - inscriereain asociafiaBioland gi respectareanormativelor acesteia; - schimbareaasolamentuluiasffel: l) Lucerndin amesteccu ierburi perene 2) Lucemi in amesteccu ierburi perene 3) Grdu de toamn6+ ingrfueminte verzi 4) Ovdncu trifoi in culturEascunsb 5) Sfecl[ turajerd 6) GrAude toamni cu trifoi (alb) in culturd ascunsd 7) Cartofi + ingrdqdminteverzi 8) Ovnz * lucernl gi iarbi in culturdascunsd Asolament de 8 ani, cu
50o/o dicotiledonate qi 50% graminee.
Leguminoaselereprezintdpeste25%. Solul esteacoperitcu vegetafietot timpul anului. Sfecla gi cartoful se fertilizeazA cu gunoi de grajd. Urina gi mustul se daupepajigti. - pajigtile sevor supratnsdmdnfacu leguminoaseperene; - grajdul pentru vaci va fi ecologizat, adoptAndu-se sistemul de intrelinere cu legareatemporarda vacilor la iesle.
48
Capitolul III. Cultivarea biologicd aplantelor: cultura mare, pdSunisifdnele
CAPITOLUL III CT]LTIVAREAMARE, BIOLOGICA pA$UNr A PLAI\TELOR: $r FANETE CULTURA 3.1. STUDTUL il AMELIORAREA COI\DTTITLOR LOCALE DE MEDIU in atenlia agricultorului biolog, vor sta permanent condiliile locale de mediu. Astfel, in zona de amplasare a intreprinderii, acesta va veghea la p[strarea curat6a mediului inconjurdtor gi a biodiversit[fii, astfel: - rdzoarelegi tufrrigurile se vor menfinein limite rezonabile; -
sevor plantaperdelede protecfie;
-
pomii gi arborii rdzle[i, sevor pdstra sdn[togi;
-
se vor construi cuiburi pentru plsIri
gi ascunziquri pentru
reptile gi arici; -
seva inventaria faunafolositoaredin zonbetc.
Ecoagricultorul, va {ine cont de zonarea qi microzonarea producfiei agricole, cultivdnd nu mai acele specii gi soiuri de plante gi va cregte numai acelespecii gi rase de animale, cale sunt bine adaptatein zond qi verificate pe un numdrmare de ani. 3.2. MASURI DE AMELIORARE A SOLULT]I Mdsurile de ameliorare a solului in agricultura biologicd vizeazi" urm[toarele doudobiective esenfiale: - sporireafertilitafii naturale; cregtereaactivitdlii biologice din sol. Solul este un organism viu, care se naqteohiieqte gi poate muri. El este format din 45o/osubstanleminerale, 7% substanfeorganice, 25Yo aer qi 23% apd. Substanfaorganicd a solului este izvorul viefii qi fertilit{ii,
de aceea
popoarele anglo-saxone au denumit sistemul de agricultur l al c[rui obiectiv
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,PdSuniSifdnele
49
principal este menfinereasau cregtereacantit[fii gi calitllii substanfeiorganice din sol, agriculturd organicd. Substanfaorganici esteformatd din 85% humus' l0% riddcini de plante qi 5% flora gi fauna solului ("inima" care menfine viala). Din acest 57o,micro flora (bacterii, actinomicete, alge qi ciuperci) reprezinti 4Yo, iar I %oeste microfauna, mezofauna qi macrofaUna (protozoare, nematode, colembole, acarieni,miriapode, crustacei,cdrtife, dar mai alesrdme, principalul indicator al vielii biologice din sol). intre flora gi fauna solului pe de o parte gi humusul din sol pe de altd parte, existd o strdns6corelafie pozilivd, fapt pentru care piatra unghiulard a agriculturii biologice estehumusul solului, "bbtalia" pentru humus' Agricultorii gtiu cd humusul nu este un dar al naturii (ca in pddure), ci un rezultat al hdrniciei qi priceperii omului, fapt pentru care pe bund dreptate se spune: aratd-mi humusultdu ca sd-li spun cefel de agricultor eSti! Prima gansi caxe ni se oferi pentru a renunfa la chimicale, pistrdnd rentabilitateaintreprinderii esteun confinut bogatin humus. Tipul de sol ideal pentru agricultura biologic[ esteun sol de culoare bruntnchisd, cu miros de pdmdnt de pddure,cu o structuri glomerulard' bogat in rdme qi riddcini de plante,cu o texturS mijlocie qi un drenaj bun' Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate anterior sunt: - administrarea sistematicd de gunoi de grajd - cel mai important ingrdqdmdntgi ameliorator de sol din agricultura biologicS. Gunoiul de grajd se va completa cu ingrbgaminte verzi. in asolament se vor introduce plante leguminoasein proporfie de 25'33o/o. - menfinereasolului acoperit cu vegetafie tot anul (dacdsepoate qi iarna) prin: culturi intercalate,culturi succesive,ingrigfmint e v erzi, mulcire. - evitarea compactdrii solului, fapt pentru care se vor folosi tractoare qi magini agricole ugoare,cu treceri cdt mai pufine pesteteren (treceSipeste teren "in vddul picioarelor"/). Solul se va lucra numai la umiditatea optim6, in nici uncaz "pe moale".
50
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdneye - menfinerea pH-ului solului in limite optime (6-7), condilie care
determindvalorificarea integralda macro- gi microelementelorde citre plantele de culturi gi creqtereacapacitilii de tamponarea solului. Acest fapt face ca solul sd suportemai bine condifiile climatice nefavorabile gi eventualelegreqeli tehnologice. Activitatea biologicd la un pH slab acid decurge cu intensitate maxim6. Pentru corectarea pH-ului se vor folosi, in general,amendamentele cunoscute. Este bine
si administrbm amendamentele toamna. in doze
fraclionate, de-alungul a2-3 an| - pentru completareanecesarului de microelemente, se administreazA fbind de roc[ (bazalt, dolomit, granit, tuf vulcanic), o dati cu gunoiul de grajd, in dozede 200-500kg/ha anualsau500-1.500kg, o dati la 3-5 ani. - lucrarea protectivi a solului, care inseamnd interven{ii blAnde asupra solului: o ardturasuperficiall (in nici un caz nu se va ajunge la orizontul B) + aftnare cu scormonitorul sauafrn6torul; o scarificarea,pe solurile grele; r folosirea: grapelor cu discuri u$oare,imediat dupdard,t:ttrd ("Ce ari de dimineald, discuieStedupd masd!"); r folosirea cultivatoarelor, combinatoarelor, grapelor cu col1i, grapelor vibratoare, cultivatoarelor-pieptene ,grapelor-perie, a sapelorrotative etc.; r lucrareasolului la: umiditatea optim6; r menfinerea solului. acoperit cu vegetalie sau cu materiale organice; - mlsuri gi tehnologii antierozionalepe pante; - drenareasolurilor cu exces de umiditate g.a.
3.3.ASOLAMENTUI, IN ACNTCT]LTURABIOLOGICA Planul de asolament este o verigi tehnologic6 hotdrdtoare in reugita agriculturii realizeazd:
biologice, deoarece, printr-un
asolament corespunzdtor se
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni SiJdnele
5l
menfinereafertilitiifii solului; - creareaunor conditii optime pentru via{a microbiand din sol; - sporirea rezistenfei la. boli gi dEundtori a plantelor, concomitentcu reducereasurselorde infectare; - sporireaeficacitdlii de combaterea buruienilor; - afhnareasolului gi imbunitifirea structurii; - imbogbfireasolului in humus gi azot; - mobilizarea substanfelor minerale din
"cdmdrile" solului, adic6
fabricarea "ad-hoc" de ingrdqdminteminerale. Un plan de asolament adecvat este o piatrd de incercare pentru tofi agricultorii biologi. intocmirea lui cere cunogtinleteoretice,experienfdpracticd qi pufind mdiestrie.
3.4.TNGRA$,qlvmlrnMTNERALnix,q.cRrcuLTIIRA BroLocICA Planul de fertilizare se va intocmi pentru intregul plan de asolament avAndu-sein vedere atdt cartarea agrochimic[, cAt gi intrdrile gi iegirile de substanfenutritive. in fiecarean seva intocmi balanlaingrdqimintelor. Folosireaingriqimintelor organice nu exclude posibile gregeli. Sepot face erori de supradozajcu aparifia azotului in exces,mai ales la gunoiul proaspdt, urind, fiina de sdnge, gunoi de plsiri. Importanfa calculirii dozelor optime cregtein cazul acestoringrdgiminte. tn ceeace privegte modul de administrare a ingrigdmintelor in agricultura biologicE seva respectaregula: "Dd pulin Si vino des!" Pregdtirea(innobilarea)ingrag[mintelor organicedin resurseproprii, 3.4.1. Pregitirea gunoiului de grajd in agricultura biologic[ gunoiul de grajd se fermenteazdnumai pe cale aerobd,prin 4 procedee: - depozitareagunoiului in grlmezi mici, pe platforma de gunoi sau la capdtultarlalei;
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare, pdsuni Sifdne{e
52
- depozitareagunoiului in gr6mezi mari, pe platforme betonate.Prismele au ldfimea qi in6[imea de 3 m, avdndlntre ele canalede aerisire; - compostareagunoiului in prisme de compostare,prin amestecarealui cu pdmint, lut, nisip, p[mdnt sau ftind de rocd. Pentru grdbirea fermentiirii, composful de gunoi se "injecteazi" cu compostcopt sau preparatebacteriene,3 dgl^t. Prismaseudd periodic cu pl6mddeal6de vrzic6; - compostareade suprafal6 consti in imprigtierea direct pe tarla a gunoiului proaspdtsauaproapeproaspIt, intr-un strat subfire de cca 7 - l0 cm gi incorporareasa imediatd sub disc. Fermentarease produce direct in cAmp. Se numegte"compostale",ca urmarea amestecdriicu p[mdnt. Cantitateade gunoi caresedi la hectar estede 15-30t ("Dd pulin Si vino des!"). Adminisharea sefacecu magini de mare capacitate. 3.4.2. Pregitirea composturilor Composturile sunt amestecuri ("cocteiluri")
de resturi vegetale,
fermentate aerob in prezen[a unor ingrediente, care activeazAfermentarea gi cresc valoarea fertilizantd a ingragdmAnfului: gunoi de grajd bine fermentat, compost vechi, humus sau plmdnt bogat in humus, frin6 de roc6, var stins, plSmddeali de wzicd. Compostul se obline in prisme de compostare,aSezate direct pe sol. Amestecareacomponenfilor unui compost nu se fac€ la intdmplare. Se amestec[ ud cu uscat,afrnat cu compact,moale cu tare. Pentru descompunere, este nevoie de apd gi aer, in cantitifi nici prea mari, nici prea mici. O prismi bine alcdtuiti intr6 repede "in cdlduri" gi nu mai este necesarsi fie intoars[. Eventualeleerori impun intoarcerea grdmeziidupdcca 3 luni. 3.4.3. Pregltirea urinei gi a mustului de gunoi Urina gi mustul de gunoi sunt ingrdgdminte organice prezente in majoritateaintreprinderilor biologice. Dac6 mustul de gunoi nu ridicd probleme deosebite de pregdtire, fiind un amestec de urind cu apl, destul de bine oxigenat, in schimb urina impune mai multe operalii pregdtitoare.intr-un mod
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdne{e
53
mai si mplu, urina se amestecdcu ap6 in proporfie de l: 1. Apa leagd amoniacul gi dilueazb toxinele, dar volumul de ingr5glmdnt aplicat se dubleazi odat[ cu cheltuielile de transport gi de administrare. in locul diluErii cu ap6, astizi se prefer[ oxigenareasub presiune a urinei gi addugareade ingredienfi valorogi. Operafiile de pregdtirea urinei sunt: a. Oxigenareasubpresiunea urinei; Secunosc5 instalafii mai frecvent folosite pentru oxigenareaurinei: - instalafia de oxigenarecu bule de aer; - instalafia de turbionare la suprafa![; - instalafia de insuflare a aerului; - instalafia de pulverizare; adaptareapompei de vacuumde la instalafia de muls. Majoritatea pdrfilor componente ale instalafiilor de oxigenare se pot construi in gospoddrie. Pentru o administrare ugoar6,urina trebuie sd fie "sub1ire",adicd s[ nu confini mai mult de 6Yosubstanli uscat[. Criteriile de calitate a urinei sunt: mirosul, culoarea,temperaturagi pH-ul. in urina bine pregdtitd,dacdseintroduc rdme,acesteanu mor. b. addugareade p[mdnt, I roabd la20-25 m3 de bazin c. addugarede zeatrfi"de lut (preparati cu betoniera); d ad6ugarede compostcopt _saubalegduscatdsaumdrunfiti, saufbind de paie (pentru transformareaazofului mineral inazot organic); e. adiugare de frini de roci in agternutsau de bentonit[ in bazin, pentru legareaamoniacului gi reducereamirosului. Urina astfel preg[titd sepoateadminisha in oricare perioadl a anului gi pe orice vreme. De regulS, se administreazdla incepuful cregterii plantelor in mai multe reprize a 10-l5t/ha (adicd o ploaie fini de l-1,5 mm), cu ajutorul unor cisternede mare capacitateprevizute cu instalafii adecvatede impriqtiere, care sdreducdla minimum pierderile de amoniac.
54
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plontelor: cultura mare, pdsuni Sifdne{e
3.s.srsrEMULDEINGRA$AmNTEVERZr Daci, ne referim la sistemul de tngrdsdminte verzi, in agricultura biologicd, sunt rare cazurile cdnd se practicd cultura purd, fbrd culturi insofitoare,datorit6 urmdtoareormotive: - imbogdfireasolului in humus qi elementenutritive; -
protejareasolului 9i a viefii microbiene; surs[ suplimentardde firaje.
Dupd epocade semdnat,culturile insotitoare pot fi: - culturi premergdtoare; - culturi succesive; - culfuri asociate; - culturi acoperitoarede sol (iarna). Dupd destinafie,culturile insofitoare pot fi: - culturi frrajere; - ingrdqdminteverzi. lnheprinderile fhrd zootehnie sau cu sector zootehnic redus trebuie sd apeleze,in mod obligatoriu, la ingrigdmintele verzi. ingrdsdminteleverzi se clasificd astfel: - ingriqdminte verzi in ogor propriu; - ingrdgiminte verzi in culfuri premergdtoaresausuccesiv6,cu doud sub grupe: planterezistentela iemat (culturi acoperitoare)gi plante sensibilela ger; - ingriq[minte verzi in cultur6 asociati cu plante prdgitoare sau in culturd ascunsd(asocierecu o culturd neprdgitoare). ingrigimintele
verzi in ogor
propriu,
sunt pufin folosite in
agricultur[, ca urmare a lipsei de rentabilitate. La aceste ?ngrdgdmintese apeleazdatunci cdnd o soli esteepuizati sau "obosittr" (dup6pomi, vie, hamei). De regul6, sefolosegtetrifoiul rogu. ingriqimintele verzi in cultura premergitoare
sau succesiv[ se
clasificd astfel: a rezistenteIa iernat (culturi acoperitoare), sunt din ce ?nce mai mult
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura nare, pdsuni Sifdnele
55
folosite. Permit acoperirea solului iarna impiedicd spilarea in ad6ncime a substanlelornutritive, dar gi a nitrafilor. Folosirea lor impune o a doua arbturd in primdvari, sau cel pufin o discuire energicd. Se mai folosesc frecvent amestecurile de trifoi cu ierburi: amestecul Landsberg,
(in amestecul 200 Elvefia) etc. SemdnEturase face in mirigte, imediat dupd cereale sau cartofi. in primdvard, masaverde se toaci cu maginade tocat vreji, selas6 3-4 zile pe loc, apoi seincorporeazdsub plug (cu antetrupip) sausub disc. DupE 34 sdptdmdni incepe descompunerea,dispar substanfeleinhibitoare de cregtere gi se poate semdna. Prin ad[ugarea de gunoi fermentat sau urin6, este grnbitI descompunerea. b. sensibile Ia ger,-auurmdtoareleavantaje: - se incorporeaza uqor -la inceputul iernii
primdvara sau
timpuriu, nemaifiind nevoie de tocare; - sedescompunrapid, permifdnd seminatul culturilor din epocaI II; li - permit ardfurade iarnd,timpurie,fapt important pe solurile grele. . in afara plantelor menfionate in tabel, se mai folosesc: borceagul de primdvari, trifoiul de Alexandria, trifoiul de Persia, lintea pratului (Lathyrus cicera), bobul furajer. ingrigimintele
verzi in culfura asociati sunt de asemeneadestul de
mult folosite existind mai multe tipuri de asocieregi anume: - asocierecu culturi prdsitoare-(ptorumb,cartofi, floarea soarelui etc.). in ciuda unor dificultnfi tehnologice, agricultorii biologi incearci sE giseasc[ soluliile celemai bune. se cultivd:soia, bobul furajer,lupinul dulce, lintea pratului, trifoi alb, trifoi mdrunt,trifoi tdr0tor. - asociere cu culturi neprdsitoare (culturd ascuns6), este cea mai interesant6metodS" dar gi aceastaridic6 anumitepretenfii tehnologice. Plantele folosite cel mai frecvent sunttrifoiul rogu,lucerna,in amestecsaunu cu ierburi. in inheprinderile cu sectorzootehnic denoltat, adeseoridupi sola de cereale* cultura ascunsd, urmeszd sola firajerd de baza, cu ciclu bienal (trifoipte, lucernieri). considerdm interesant sd expunem rezultatele obfinute in urma unui
56
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni gifdnele
sondaj de opinie efecfuat in Elvefia, privind culturile asociate folosire ca ingr6qiminte verzi: - 70% din agricultori folosesc ingr[q6mintele verzi asociate in cultura porumbului gi 50% in cultura cerealelorpdioase; - la porumb se folosegtecel mai frecvent trifoiul mdrunt (galben). Cind porumbul are 20 cm, se seamlni trifoiul: cu mina, din sacul de seminat, cu semdndtoareasauchiar cu cultivatoarelehrdnitoare; - inainte de semdnat,terenul se prbgegtemecanic Ai manual; dupd 3-4 sdptlmdni de la reco ltatul porumbului, ingrdgflm6ntulseincorporeazdcuplugul, la nevoie echipatcu antetrupifi; - in grdu, trifoiul rdsare uneori nesatisfrcdtor, iar in anii secetogi concureaz[grAulin ceeace privegteapa. in completareaingrigdmintelor organice, pe bazi, de studii agrochimice, se pot folosi ingrdsdminte minerale naturale, intre care amintim: ftina de bazalt, fiina de granit, ftina de dolomitd, ftina de fosforili, ftina de siruri brute de potasiu, kalimagnezia,frina lui Thomas,calcarul de alge, tufurile vulcanice etc. O largd rdspAndirein agricultura biologicd inregistreaz6 flinurile de roc5" care gi-au gisit intrebuintdri multiple: ingrdqdmdnt complex, mijloc de prevenire gi combatere a unor boli qi ddun6tori, ingredient va loros pentru composturi, innobilarea urinei etc. Compozifia fbinii de bazalt sau granit se aseamdnicu compozilia chimicd a milului de Nil. De menlionat faptul ci, nu toate rocile sunt valoroase pentru agriculturd, fiind nevoie de analize chimice atenteinainte de folosirea lor. Desigur, in mdlul de Nil se adaugdfracfia organici, bogati in azot. in plus, f[ina de bazalt mai confine: cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom, vanadiu,sulf etc.,in cantitdficuprinse inhe l0 qi 100mg/kg. in continuare prezentdm cdteva dintre ingrig[mintele minerale naturale mai importante: - Calcarul de alge (subformd deftind), confine: 32Yocalcits (solubil in apd), 2-3%omagneziu gi numeroasemicroelemente. in Italia de Nord se folosegtedizolvat ?n ap4, ca ingrdgdm6ntfoliar pentru pomii fructiferi. in alte
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele
57
f6ri se utllizeazd sub formd de pulbere de prdfuit, pe sol sau direct pe frunze, constatdndu-sefaptul c6, in afara efectului de ingrlqare foliard are gi o acfiune pe prevenire gi reducerea atacului ciuperci Phytophtora infestans,care produce gi precum gi prevenire mana la tomate cartofi, o acliune de indepdrtaresau a atacului de pdduchi de frunze sau omizi. Efectele fitofarmaceutice se- explicd prin schimbareapH-ului de la suprafafafrunzelor, pe de-o parte, iar, pe de alt6 parte,prin absorbfiaapei din lesuturile ddunitorilor cu tegumentul moale. Este cel mai bun ingredient pentru compost.Fdina din calcar de alge (care se obline din corali de alge rogii) nu esteaceeaqicu frina din alge (carese obline din alge brune,vii). - Fdino defosforili, confine : fosfor 26,60/o;magneziu l,l Yo; calcfu 48Yo. Se obline din zdc[minte naturale existentein Africa de Nord. Insolubild in ap6. Sefoloseqteca ingrdqimdnt debazA. La noi in fard se cunoagtefosfatul natural de Cioclovin4 rezultat prin descompunereacadawelor gi a excrementelorde pdsiri gi animale din peqtera cu acelaqinume.Confine 9-25% fosfor. Acfiune de ingriqare lenti. - Fdina lui Thomas, confine.'fosfor 16-20%; magneziu l4yo, calciu 4550%. Se foloseqte ca gi fbina de fosforifi (ingr[qAmdnt insolubil, care se descompunetreptat sub actiunea acizilor huminici qi a microorganismelor din sol).
- Kalimognezio, esteun minereu. Confine26Yopotasiu gi 5% magneziu.
Kalimagnezia, lipsiti
de sodiu (dupd purificare in fabrici), se numegte
patentkali. ingrigdmint ugor solubil qi, deci, uqor asimilabil, utilizarea lui fbcdndu-secu atentie. Zdcdmintenaturale de potasiu se gisesc qi in fara noash6 fiud.Neamf). Predomindsulfatulde potasiu,admisin agricultura biologicd. - Fdina de dolomitd, contine,'potasiu0,8o , magneziu6,4Yogi calciuZ?o/o. Amendament gi ingrdgdmdntvaloros, care se extrage gi in tara noastr6, din cariere. Din plcate, este pufin folosit la noi in agriculturd. Se utilizeazd ca qi calcarulde alge, putAndu-linlocui pe acesta. - Fdina de bazalt, provine din mlcinarea bazaltului, o rocd provenitd la
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pd;uni ;ifdnele
58
rdndul ei din lava vulcanilor, in prezentstingi. Prin caracteristicile ei fizico-chimice, deosebit de valoroase, frina de bazalt se utilize"zi
astdzi pe scard largd in agricultura biologicd din tdrile
dezvoltate economic, in calitate de ingrdqimdnt, ingredient pentru compost, deodorant pentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in amesteccu alte preparate. Jara noastrdposedi z6cdmintedebazalt, dar pdnd in prezent, aceast6rocd nu a fost destinatduzului agricol. - Tuful vulcanic, se folosegtein staremdcinat6,ca gi dolomita" dar estemai valoros decdt aceastaintrucdt are o compozifie mai complexi (potasiu, fier gi multe microelemente).Romdniaposed[ zdciminte bogate de tuf vulcanic, incd pufin exploatate.
3.6.sAMANTA$r MATERTALUL sADrroR in principir:" sdmAnla gi materialul s[ditor trebuie sd
provini
din
intreprinderi biologice, fiind certificati ca atare. Acolo unde nu existd aceastd posibilitate se poate folosi material biologic convenfional, dar netratat chimic. Eventualele preparate naturale posibil de folosit la tratarea seminfelor, sunt produselefitofarmaceutice admisein agricultura biologicd. Se interzice tratarea chimicd a semintelor, dar gi iradierea sau tratarea acestoracu microunde.Se interzice folosirea de seminfe sau material sdditor obfinut prin manipuldri genetice.Esteadmisdinmullirea plantelor "in vitro".
3.7. CONTROLUL BOLTLOR $r DAUNATORTLOR Penfru controlul bolilor gi ddundtorilor in agricultura biologicd, se interzice utilizarea pesticidelor de sintezd chimicd. in agricultura biologici, bolile gi diundtorii nu se "stArpesc",impotriva lor nu se "luptd" (nu se declard rEzboi),ci ele se controleazi, cel mult secombat.
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele
59
3.7.1.Metode, procedee gi preparate pentru combaterea bolilor gi dilunltorilor
in agricultura biolog icl
Metodele preventive de combatere sunt cele mai importante, ca gi in medicinaumandsauveterinar[. Enumerim cdtevadintre acestea: - ameliorareasolului: humus,structurd,pH, activitate biologicd intens6; - fertilizarea organo-mineraldechilibrati, dupd cerin{e; - lucrareaprotectivd a solului; - asolamentarmonios,cu multe leguminoase; - alegereacelor mai rezistente specii gi soiuri, la b oli, ddundtori, ger gi secetd,bine adaptatein zond; - amplasareajusti a culturilor; - practicareaculturilor asociate, succesivegi a celor acoperitoarede sol; - alegereajusti a plantelor asociate,mai ales in legumiculturi. Se vor aveain vedere rezultatele de cercetare gi observafiile practice a mii gi mii de cultivatori; - semlnatul sauplantatul la epocaoptimd; - conholul buruienilor: - igiena fitosanitard; - cunoagterea faunei folositoare de pe cuprinsul intreprinderii gi protejareaacesteia(perdelede protecfie, cuiburi, addposturietc.); - protecfia mediului inconjurltor: solul, apa, aerul; - crearea, dacd este posibil, de biotopuri umede, oxigenate (pdraie, mlagtini mici, bdlfi, lacuri). Metodele curative de combotere, se vor folosi dupd epuizarea celor preventive, mai intdi cele "bl6nde" (cu impact minim asupra mediului), apoi celecu efect de omordre. a) Mijloacele serefer[ la: fizico-mecanice - stringereaunor ddunitori gi opirirea acestora(limacgi, gdndaci); ' strivirea ouilor sau chiar a unor omizi; - scuturareapomilor, dimineala gi strdngereagAndacilorde mai sus, pe
60
copitorur III. curtivarea biorogicd a pranteror:
folii de polietileni; - strdngerea nlnrclt a fructelor elzlute; opirirea sau destinareaacestora pentru distilat saupentru consumulporcilor; - tdiereaunor pdrfi deplantd atacatd,(frinare, pdduchietc.) 'rdzuirea scoarfei pomilor deasupraunor folii p.E., precum gi strdngerea cuiburilor de omizi: - strdngereafructelor mumifiate; - mulcirea cu paie saunrmegug a cdpgunilor; - vdruirea pomilor de doui ori pe an, toamna Ei prim[vara; - strdngereaplantelor bolnave; cele infectate cu virusuri, bacterii sau ciuperci care circuld in plantd (produc ofiliri rapide sau lente), se ard (nu se composteazd!); - tratareasolului cu aburi in seregi eventualin solarii: - instalareade cursemecanice pentru qoarecigi gobolani; - instalareade benzi argintii, ca sperietori impotriva pdsiriror, sauplase; - instalareade inele creioase saubr6ie-capcan6in pomicurturi; - instalarea de capcane creioase, de culoare garbenr, impotriva mugtei ciregelor,mugtei morcovului gi a musculifei albe: - instalarea unor aparate de produs zgomote, impotriva rozdtoarelor, a pdsdrilor gi a cdrtifelor;
- instalafiepentrucuresurmecanic al gdndacilordecolorado: - sterilizareamasculilorcuajutorul radiafiilor; - distrugerea virusurilorprin termoterapieetc. b) Mijloacele biotehnicesereferila : - instalareade capcanebiologice: p6rfi deplante,fructe fuberculi $.o.,pe sol,in sol,in beciurigi depozite.Capcanele sestr'ng qi seopdresc; - instalareadecapcaneferomonale; - inmulfirea plantelor prin curturi de meristeme(previnesau erimini infecfia). c) Mijloacele biologice ("viu conffa viu") sau combatere biologicd se referi la:
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele
6l
- seminareasauplantareadeplante-sanitar, care indepirteazi sau reduc atacul unor boli sau diun[tori (usturoi, crdife, conduragi, levinfici, cimbru, pelin, salvie, ceap[ pitrunjel, mentii, felind, Hstili de soc etc)., - atragereaanimalelor gi insectelorfolositoare prin creareaunor condilii bunede hrani gi adipost; - folosirea faunei utile, de crescltorie. O metodl de combatere biologicd mult folositd in firile dezvoltate economic, estefolosirea mijloacelor microbiologice de combatere, care sunt moderne,eficace,dar inc[ destul de scumpeqi sereferd la combatereaanumitor d[un6tori, cu preparate obfinute din anumite microorganisme vii (virusuri, bacterii, ciuperci), care paraziteazd gi omoard unii d6unitori: Granusal impotriva viermelui merelor, Virin EKSimpotriva omizii pdroasea stejarului, Virin EKSpentru buba verzei, Thuringin sau Dipel pentru omizile de frunzd 9i viermii de fructe, ciupercile Beauveria, Entomophora Si Vertcillium, impotriva gdndaculuide Colorado, afidelor gi, respectiv,a musculilei albeetc. 3.7.2. Preparate fitofarmaceutice naturale 3.7.2.1. Preparote care proteieazd saa fortiftcd atacului unor boli
plantele impotriva
Acest procedeude combatereface parte,in fapt, din metodelepreventive. Descriem4 preparatedinhe celerflai utilizate: Apa de sticld, este un silicat de sodiu sau potasiu, care se obline prin topirea cuarlului in prezenfasodei saua carbonatului de potasiu. Conline silice solubild, de care seleagdefectul de fortificare. Apa de sticl[ se folosegtepentru protejarea lemnului impotriva focului, la fabricarea anumitor s[punuri gi in calitate de conservant pentru ou5. in aceast6ultimd calitate se folosegte silicatul de sodiu, intr-o stare ceva mai diluata"in unele f6ri, acestfel de apdde sticld sepoatecumpira de ia drogherii, la prefuri accesibile. Apa de sticld este un preparat alcalin, ca gi slpunul, cu un pH cuprins intre l1 qi 13. Ea schimb[ deci, pH-ul de la suprafafa frunzelor qi, in plus,
62
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele
formeazdo peliculd greupenetrabil[ pentru sporii ciupercilor. Preparatul se folosegte de mult timp in pomicultura unor f6ri, pentru prevenirea atacului de boli, sau ca adeziv pentru sulful muiabil sau zeama bordelezi. Pentruprevenireaatacului de boli se utilizeazd in concentratiede l2%6,prin stropireapomilor fructiferi, primdvara gi vara timpuriu, calculdndu-se un timp de parlzdde cel pulin 3 s[ptbmdni, pentru a se u$uraspilatul fructelor. Produsslabtoxic. in calitate de adeziv se va utiliza in concentrafie de O,syo,sporind mult efectul insecticid al fiinii debazalt(dolomiti, cenugd)la combatereagdndacului de colorado, din cultwa cartofului. De asemenea,apadesticli ar putea da bune rcn'iltate in combaterea p6duchilor festogi la plantele cu frunze tari, din apartamente(tratamentefecfuatprin pensulare). Factorii care ingreuneazd,utilizarca apei de sticld in protecfia plantelor suntl 'aparatura de stropit trebuie spilat6 imediat dupd intrebuinlare, cu multd apa altfel apade sticl[ seusucdgi poateastupalincile gi duzele; - apa de sticld nu trebuie sr ajungd pe suprafefe de sticld (geamuri, ochelari, sticli de ceas),intrucdt formeazapeteopace.Este, de asemenea, iritantd pentru ochi (sevor utiliza ochelari de protecfie). Fdina de bazalt, protejeazAfrunzele gi ldstarii impohiva infecfiilor cu ciuperci. Modul de folosire esteacelagi cu cel utilizatincani d6un6torilor. Se spalSugor de pe frunze. Permanganatul de potasiu, aclioneazdpreventiv (protejeaz6) gi, uneori, curativ (omoard). Acfiunea curativi se manifestd, de exemplu, in cazul combaterii unor ftindri
(vifa de vie, trandafirii), cdnd se folosegte in concentrafiede 1,5%o, saula tratarcaseminfelor(0,01%). Este o sarecristalin4 de culoare violet-inchis, pe care o gdsim in farmacii, fiind deseoriutilizatdpentru infecfii in gdt (apade gargard). Solufiile cu ap6 pdteazhfesuturilegi pielea. in contactcu substrateorganice elibereazd oxigen, care dezirfecteaza. Previne sau frdneaza extinderea micozelor gi bacteriozelor. Concentratia cea mai utilizata este de 0.1-0.3%.
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdne{e
63
Peste0,504poate produce arsuri pe frunze. Stropirile de prevenire se repeti la intervale de 3-4 zile. Lecitina vegetald, previne in mod eficient atacul de ftinare la castravefi, m6r, cdpguni gi trandafiri. Se cunoagtepreparatul german "Bioblatt", cu 25Yo lecitind din soia, care se administreaz6 siptdmdnal pe frunzele plantelor, in concentrafiede 0,15olo.Netoxic pentru om gi nepoluantpentru natur6. Timp de pauzA;3 zrle. 3. 7.2.2. Preparate care indepdrteazd ddundtorii Alaunul sau piatra acrd, esteun sulf at dublu de aluminiu gi potasir; care se extragedin ziciminte (gisturi naturale)sau se obginepe cale industriali, din bauxiti gi caolin. Pudrl cristalinE" ftri miros, asem[ndtoarezahdrului. Gustul estefoarte acru qi foarte astringent.Alaunul se folosegtein industria h6rttiei,la preparareapieilor gi in vopsitorii. Releta este urmltoarea'. 40 g alaun se dizolv6 in pulind api fierbinte, apoi se adaugd apd rece,pAnnla l0 I (adici 0,4Yo).Nediluat, se administreazd impotriva pIduchilor de frunzi gi omizilor. Efectul repelent se explicd prin cristalele de alaun, care aparpe frunze gi pe corpul insectelor, dupd evaporarea apei (urmare a insolubilitilii in apa rece). O shopir e cu alaun line piduchii "departe" timp de 2'3 luni. Plantele trebuie stropite cel pufin cu 3 sdptdmdni inainte de recoltarea pdrlilor comestibile. intrucit, frunzele se spaldmai greu, estebine sdevitdm folosirea alaunului la legumelevirzoase gi la verdefrni. Prin stropireasolului seprevineataculde melci. Fdina de bazalt,-sefolosegtein concentrafiede l-3o/o,adicd 100 - 300 g la 101 ap6. Fdina de bazalt nu este solubil[ in ap6, dar gradul fin de m[cinare (paticule sub 20 microni) asigurd formarea unor suspensii fine, care se pot administra cu pompele de sfropit Principala metod6 de administrare r[mdne, ins6, prdfuirea. Fdina de bazalt are o exceplionald capacitatede indepdrtarea tuturor dEundtorilor care atacd exteriorul organelor vegetale,
inclusiv
ddunltorii-sugdtori. Din acestpunct de vedere,cel mai bun bazalt este cel care are un pH intre 10 qi 11 9i un confinut in silicafi de cca 50%. Acfiunea
64
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare, pdsuni tifdnele
complexdde prevenire gi combaterea ddunltorilor, dar gi a bolilor, a fbinii de bazalt seexplic[ prin: - schimbareapH-ului de la suprafalafrunzelor, de la slab acid (preferat de majoritateaddunitorilor gi agenfilor patogeni)la slabalcalin; - acfiunea directil, mecani cd, a cristalelor de cua rt, care rdnesc corpul insectelor,astupi ochii gi traheele; - inhibareanutrifiei, ca urmarea prezenfeicristalelor de cuarf. in sfhrEit, frina de bazalt are gi o acliune secundar[ de dezodorizare, respectiv de neutralizarea mirosurilor specificeplantelor, ceeace o face eficace impotriva ddunitorilor care atac[ interiorul organelorvegetale. Proprietdli asemindtoare, dar nu egalabile, cu fbina de bazalt, le au gi fiina de dolomitd saucenu$ade lemn, aceastadin urmSin m[sura in care poate fi foarte fin cemut6. Considerdm c6, allturi de mdsura privind introducerea in fabricafie a s[punului de potasiu" industria mic6 romdneasci ar trebui si igi inceapd "campania"de sprijinire a agri cultorilor biologi prin producereaftinii de bazalt gi a unor aparatede prifuit, de calitate. 3,7.2.3.Preparale care omoard ddundtorii (insecticide) Piretrina (extract din florile de piretru, Pyrethrum cinerariaefolium) Piretrul este o crizantem[ silbaticd, cu o rdspdndire ryai mare in Kenya, Guatemal4 lraq coastele Dalmaliei, avflnd ca principiu activ, piretrina, care este formatd din esteri ai acidului crizantemic, ce se acumuleazd?n cantitdli indestuldtoarenumai in condifiile florei spontane,ceeace explicd costul relativ ridicat al preparatului.Piretrina esteun insecticid natural,de contact, cu efect de gocgi spectrularg de acfiune.Produce paralizianervilor la insecteledlundtoare, dar gi la cele folositoare, motiv pentru care utilizarea piretrinei se recomandl numai in situafii extreme. Efectul acaricid este numai satisfbcdtor. Nu este periculoasdpentru albine gi pentru animalelecu sAngecald. Totrqi, ne vom feri de contactulprelungit cu picdturile, vaporii soluliei de stropit. Marele avantaj al piretrinei estedegradareaei rapidi in natur6. in r[stimp de 48 de ore, piretrina
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele
65
se descompune total in produgi inofensivi. Incepdnd cu anul 1949, s-au descoperitgi a inceput fabricarea piretrinelor sintetice,numite piretroide (Decis, Fastac, Permetrina, Isathrina, Ambush g.a.). Piretroidele (insecticide moderat toxice, grupa a III-a) nu egaleazApiretrin4 sub raportul compatibilitlfii ecologice,dar depdgescmulte alte chimicale din acestpunct de vedere. Piretrina esteeficace impotriva: afidelor (pdduchii de frunz6), gindacului de Colorado, tripgilor, cicadelor gi musculifei albe, gi a altor diundtori. Are acfiune slabd impotriva moliilor miniere, pdduchelui l6nos gi ddunbtorilor galicoli. Nu distruge oudle. Se poate amestecacu sulful muiabil, rotenona 6i lecitina, dar nu se poate amestecacu produsele alcaline (zeama bordelezi, sdpunulde potasiu, frina de banlt). Piretrina se livreazd sub form[ de concentrateemulsionabile, pulberi de prdfuit sau fumiganfi. Solufiile pentru shopit au in general concentrafia de 0,lVo. Denumiri comerciale atilizatein fdrile din vestul Europei: Spruzit, Detia Bio, Florestin, Parexan, Biocid, Sanoplant,Pyreth etc. Pentru lara noastrd,atdta timp cdt gdndacul de Colorado va continua sd constituie o plagd, importul de pulberede piretrinS ar fi pe deplin justificat, cel pufin pentru grddinile de ldngi cas6. Rotenona (extract din rdd[cinile plantei tropicale Derris elliptica, are o acliune insecticidi mai puternicd decdtpiretrina, respectivnicotina. in America, se folosegte la combatereatiunilor, pe pdguni. De multe ori se folosegte in amesteccu piretrina. Mod de folosire gi acfiuneca la piretrind. Timp de pauz[: 3 zile. Denumire comerciali: Sabur. Cvasia (extract din lemnul plantei tropicale Quassia amara). Lemnul de Quassiase importi mdrunfit, sub formd de aqchii mici. El este foarte bogat in substanfetanante, cu acfiune insecticidd. S-a folosit gi in medicina uman6, ca vermifug gi chiar ca tonifiant pentru stomac.intre substanteleamarese remarcd quassina,carepoateinlocui chinina. Cvasia este o fierturd, care se obline din 50 g aqchii gi 5 I ap6 dup6 urm[torul mod de lucru: mai intii se lasd lemnul la inmuiat, de seara p6ni dimineafa,apoi se fierbe lemnul ?napa de inmuiere,careeste in cantitate de I
66
Capitolul III. Cultivarea biologicd aplantelor: cultura mare,pdfuni ;ifdnele
litru. Dupd rdcire, se filtreazi gi se adaugi restul de ap[. Exhactul se poate pdstraun sezon,in canistre bine inchise. Dupd prima extracfie, lemnul se usucd putdndu-sefolosi pentru inc62-3 extraclii. ' Cvasia se utilizeazd in stare nediluati" ca insecticld de contact qi ingestie, pentru combatereamultor dlunitori, inclusiv muqtele din cas[ gi din grajd. Acfioneazdmai lent dec6tpiretrina. Preparattotal inofensiv pentru om gi animale. Timp de pauzA:3 zile. Prin addugarede s6punde potasiu I % gi spirt ZYo,sepoatefolosi qi impohiva pdduchilor festogigi pdducheluil6nos. Neudosan,esteun exemplu de felul prin felul in care industria poate veni in sprijinul agriculturii biologice. Esteun preparatprodus de firma Neudorffdin Germania (marcdinregishatd), caredin punct de vedereal compozitiei chimice confine 5l% sdruri de potasiu ai unor acizi gragi naturali, cu alte cuvinte avem de-a face cu un sdpun de potasiu concentrat.Are o consistenfdfluidd, livr6nduse in butoaie de 40 I pentru biofermieri, gi in mici pulverizatoare, pentru biogrldinari. Preparatul Neudosan se utilizeazd in concentrafie de 2o/ocu eficacitate foarte bund ?mpotriva pdduchilor gi puricilor de frunz6, acarienilor (frr6 sd apard fenomenul de rezistenp) qi a musculifei albe. Are acfiune selectivd, protejdnd insectele folositoare, inclusiv albinele. Fiind lipsit de orice urm[ de toxicitate, nu se stabilesctimpi de pauzA. Sdpunul de potasiu, esteunul din cele mai vechi insesticide gi se pare cd, in acestdomeniu, gtiinfa nu qi-a spusincd ultimul cuvAnt. Cele mai potrivite s[punuri pentru combatereainsectelorla plante sunt sdpunurile de potasiu"care se fabricd folosindu-se, ca legie,hidroxidul de potasiu gi care au, de regul6, o consistenfd fluid[ (lichid sau pastd). Sdpunurile solide se fabricd cu sod[ causticd(hidroxid de sodiu). Acfiunea asfixiantd a s[punul ui este inferioard celei create de uleiurile minerale. Acliunea fungicid[ se explic6, ca gi in cazul fiinii de bazalt, prin alcaliruzarca pH-ului de la suprafafa frunzelor. Slpunul de potasiu, spre deosebirede sulful muiabil, se poate folosi gi in zilele sau orele cu argi1d,avdnd o compatibilitate deplind cu frunzele plantelor. Nu afecteazd tntr-un mod
Capitolul III. Cultivarea biologicd aplantelor: cultura mare,pdguni Sifdnele
67
semnificativ insectelefolositoare.Nu se stabilesctimpi de pauzd. tnainte de a prezentadoul refete de prepararea sipunului de potasiu in gospod6rie,sd mai spunemcd sdpunul de potasiu poate avea o culoare verde, verde-gilbuie saugilbuie gi c[ ac]iuneasa insecticidd, depindede felul acizilor gragipe careii confine. Sdpunulpastl de potasiu seprepar[ in felul urmdt or: se topescintr-o oalS 500 g unturd de porc, dupd care se adaugi 300 g legie de potasiu(hidroxid de potasiu). Legiatrebuie sd aibd o greutatespecificd de 1,I 80 glcmc. Se amestecdenergic confinutul cca 20 minute, la foc constant,pentru omogenizare.Se stinge focul ;i, cAndamesteculs-a mai rdcit, astfel incdt putem introduce pentru pufin timp degetul (60- 70"C), se adaugl 50 g spirt denaturat (poate fi gi medicinal) gi se agiti energic, Se inveleqte oala cu prosoape,in vedereaunei rdciri lente, timp de 10-12ore. Pentru a seplstra consistenfafluidd (ca smdntdna)a sdpunului pe timp indelungat, se poate addugao datl cu spirtul gi 175 g glicerind. Se obfine cca I kg sdpun-past6,care se pistreazi in vase inchise,de preferatermetic. S6punullichid de potasiu se prepard dup[ urmitorul mod de lucru: Se introduc 100 ml ulei vegetal (soia, in, rapifd etc.) gi 70 ml spirt denaturatintr-o sticl[ de lapte de 1 l, se agitd energic, dupd care se introduce sticla intr-o baie marin6.la 500C. Se preparl o legie cu greutateaspecificd de 0,606 din 20 g hidroxid de potasiu(tablete de la farmacii, drggherii, fabrici cu profil chimic; atenfie, sunt caustice!) gi 33 g apdcdldufd. Se toamdleqia pesteamesteculdin sticlE qi se agitd energic cu un beliqor. Saponificarease realizeazAin cca 5 minute, timp in care se amestecdmereu.incheierea saponificdrii se verificd prin tumareaunei picdturi de sdpunintr-un pahar cu apd (de ploaie sau apd moale), picdturd care se dizolvd imediat gi total (firi
sedimente). Dacd apar piclturi de ulei la
suprafafaapei,secontinui agitarea,la cald. Dac[ nu dispunem de hidroxid de potasiu, putem prepara un sdpun de casd, de calitate, pe bazd de sodiu, astfel:4 kg grdsimeanimald qi I kg sodd causticdse introduc intr-o oal6(cazarl, tumAndu-se pesteele l0 I apd. Se fierb impreund 2,5-3 ore, din care prima ord la foc iute, apoi la foc moale,
68
Capitolul III. Cultivarea biologicd aplantelor: cultura mare, pdsuni Sifdnele
amestecdnddin cdnd in cAndcu o lopbficd de lemn. Saponificareas-a incheiat c6ndo picdturd de sdpunse dizolvi complet intr-un pahar cu apd. in sipunul de casddestinatprotecfiei plantelor, nu se introduce sarede buc[tdrie. inainte de a stinge focul, setoarndpestesipun l-l ,5 I apdrece,care favorizeazddepunerea impuritdfilor ("nisipului"). Dup[ ce s-a int6rit, se taie in bucdfi gi se scoatedin cazl;n.DacSnu este destul de curat, se topegtedin nou, adiugdndu-se aceeagi cantitatede ap[ rece (bineinfeles,dup6spdlareacazanului). Pentru a sp ori acliunea insecticidb a sdpunului, precum gi pentru a l[rgi spectrul de acfiune, in solufia de sipun se adaugd I-3%ospirt denaturat.Cu un astfel de preparat se pot combateacarienii,omizile, pdduchii festogi, pdduchii l6nogi,pbduchii de frunzd cenugii (frino9i) etc. Aldturi de frina de bazalt, sdpunulde potasiu trebuie sd constituie primul pilon de sprijin, pe careindustria romdneascdwmeaz[,sI il ofere agricultorilor. 3.7.2.4. Solugiecomplexd tmpotriva omizilor impotriva omizilor se poateprepara o solufie complexl in felul urmdtor: se amestecd300 g sdpunde potasiu saude casd,0,5 1 spirt denaturat, I lingure var ars gi 1 lingurd sare de bucdtdrie,pentru 10 I apd. Cu aceastdsolufie, se stropescplantele in cazul unor atacuri putemice de omizi defoliat oare.Sepoate incerca gi impotriva larvelor gdndacului de Colorado sau, prin pensulare, ?mpotrivap dduchelui Idnos. Ueiurile parafinice,, sunt uleiuri minerale cu un conlinut ridicat de hidrocarburi parafinice, care sunt mai pufin poluante, mai ugor suportate de plante, fapt pentru care sunt admise in combatereaintegratS,dar fbrd sd se faci abuz. Uleiurile parafinice, fiind deschisela culoare, se mai numesc Si masini albe.Ele ac[ioneaz6, asuprainsectelor(ou6, larve, adulti) prin asfixie, formdnd in jurul acestorao peliculLftn6, ermeticd.Asupra tegumentelor moi ale insectelor se exercitd gi o acfiune distructiv[ directS.Acfiunea asfixiantd este superioard sdpunului, deoarece,in urma stropirii, fraclia uleioasi "se rupe" parlial de apa cu care a emulsionat, devenindmai greu levigabild. Acest lucru poate duce,in cazul folosirilor abuzive, la astupareaorganelor de respirafie ale plantelor
Capitolul III. Cultivarea biologicd o plontelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele
69
(lenticelele scoarfei, respectiv stomatele frunzelor), cu implicafii negative asupralongevitdfii. Un alt motiv pentru care nu trebuie sd utilizim uleiurile minerale in mod abuziv, este acela ctr aceste uleiuri afecteazl qi insectele folositoare.Nu sunttoxice pentru om gi animale.Ca urmare a folosirii lor iama sauprimdvaratimpuriu, nu se stabilesctimpi de pavzil. Dacd ne putem procura parafrri lichid6, putem preparain gospoddrieun ulei emulsionabil, prin addugareaa0,2-0,5Yodetergent lichid din cel folosit la sp[latul cu ma$ina. Se amestecdenergic. Se face proba cu apd. La nevoie, se mai adaugd detergent. Este mai rentabil sd ne procurdm produsul de la inspectoratelejudelene pentru protecfia plantelor saude la fitofarmaciile s[tegti. Uleiul parafinic romdnesc,US-92, numit Si ulei spindel, este produs de OLTCHIM RAmnicu Vdlcea gi se folosegte in concentralie de l,5Yo pentru shopiri la pomi . Este foarte important s[ se respecte momentul optim de tratare, care este inceputul dezmuguritului, aga-numita fazA "urechiug[ de goarece" moment in care, uleiul se poate combina cu oxiclorura de cupru (Turdacupral; in concentrafiede 0,2Yo,pentru a preveni infecliile primare cu rapdn. 3.7.3. Preparate care omoari virusurile,
bacteriile, ciupercile (grupa
"fungicide") C6tevapreparatemai imp,ortantesunt: - sulful muiabil; - sulfatul de cupru (max. 3 kglha/an, substanfl activi) - in pomi cultur6, viticulturd, culturile de halnei gi cartofi, sub form[ de zearndbordelezi sauoxicloruri de cupru; - zaamasulfocalcicd (culturi perene); - arenarinul (extract din flori de pai, cu efect impotriva unor bacteriozegi viroze), Acest subcapitol poate fi incheiat cu un citat din opera lui Albert Howard: "Nu porazilii sunt adevdrata cauzd a bolilor plantelor agricole, ci gr eSelile noastre tehnologice"
70
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdtuni fiftnele 3.E.
CONTROLULBTIRUIENILORiX.q.CRICULTT]RA BIOLOGICA
Deoareceunele buruieni nu numai ci nu concureazi plantele agricole, ci le stimuleazi cregterea sau activeazi viafa microbiand a solului (buruienile leguminoase,buruienile t0r6toare,cele cu talie micd g.a.),in firile europenede limbd germani se folosegtein locul termenului de "buruian6", acelade "plantil insolitoare". $i in cazul buruienilor, miisurile preventive de combatere sunt celemai importante gi obligatoriu de folosit. Dintre aceste4 menfion6m: - asolamentoptim; - folosireaingrdg[mintelor verzi; fertilizarea echilibrat6; - densitateaoptimd de sem[n at; - mulcirea; - folosireaunor soiuri cu cregtere viguroasd; - folosirea culturilor asociate. La nevoie, culturile neprdgitoarese pot transforma in culturi prdqitoare prin adoptarea unor scheme adecvate de seminat. Reducerea recoltei se compenseazl prin cregtereaprefului de vdnzarc. Astfel, in cazul cerealelor piioase, pe terenurile putemic imburuienate se poate introduce semdnaful in r6nduri simple sau in benzi de do ud r6nduri. in aceasti situafie, devine posibil5 utilizarea cultivatorului - pieptene cdnd plantele sunt infaza de 3 frunze, sau a grapei - perie, inainte de rds5rire. in
completarea mdsurilor preventive, se folosesc cele curative:
combatereamecanicd,combatereatermicd Si combatereamanuald. Combaterea mecanicd, seefectueazi,,in principal, cu urm6toareleutilaj e: - plugul fbrd antetrupifa"mai ales la dezmirigtit; - cultivatorul pentru cultivarfie total6, ?n special pe terenurile cu pir; - cultivatorul pentruplante tehnice; - cultivatorul - prdgitor tip pieptene,care esteun cu ltivator special pentru prlgit cu distanfdmicd intre rdnduri. Are l[fime marede lucru (6 m) gi ca
Capitolul IIL Cultivareo biologicd a plontelor: cultura mare,pdsuni SiJiinele
7l
organe active nigte cufite subliri, asculite la capdt qi fixate pe arc. culitele au trei pozitii de lucru: deasuprasolului (pentru furif5, de exemplu), superficial tn sol Si mai addnc in sol; - grapacu discuri; - grapavibratoare; - grapa - perie (se foloseStetnainte de semdnatsauplantat). Combaterea termicd a buruienilor, se realizeazil cu ajutorul instalaf,ei cu propan lichid, montati pe tractor. Temperaturade ardereeste de 50 - 700c. Solul se incdlzegte doar cdliva centimetri in adAncime.Instalalia poate lucra inainte de semdnat,imediat dupd semdnat,precum dupd rdsdrirea culturii. si Fiind costisitoare,poate deservi mai multe intreprinderi. Exista gi instalalii de ardere ieftine, portabile, pentru suprafefe mai mici. Acestea se pot folosi qi pentru curilirea zilpezi| Combaterea termici a buruienilor s-a rlspdndit la cultura legumelor,porumb gi sfecli. Combatereamanuald a buruienilor, se practicl frecvent in agricultura biologicd. S-au conceput diferite tipuri de sape ergonomice, cultivatoare cu roatd, unelte wolf, pentru a uguramunca. tn culturile de plante neprdgitoarese foloseqteoticul. in agricultura biologici, folosirea erbicidelor esteinterzisa.
3.9.NOTTUMDEPRATOTEHNTCA Brol,ocrcA Epocile de tiiere a ierbii se vor alterna, pentru a se favoriza autoinsimdnlareape toati suprafafa.in fiecare an seva tncepepagunatulpe alt6 parceld. Timpul de pdgunatpe o parceld va fi de 4-6 zile. Dup6 p6qunat, se grdpeazd'pentru imprigtierea excrementelor,aerisirea felinei gi activareaviefii solului. Se va urmdri prin toatemijloacele menlinereaunei compozifii floristice cdt mai variate. La o folosire intensivd a pdgunii, se vor efectua suprainsdmdnf 6ri periodice. Timpul de pavzAintre dou6 cosiri sau doui pfuuniri va fi suficientde mare, pentru ca in covorul vegetal s6 se instaleze gi sdsemenfind speciilede vigoare mai slabd,plantele medicinalegi aromatice.
72
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare, pdsuni si fdnete
Folosirea ingrdq[mintelor naturale prelungegteviafa ierburilor, deoarece microflora de descompunerede la suprafafa solului se reduce, iar raportul proteine/energiedin.rafia de furajare se imbuniti{egte. in pragul iernii se recomandi mulcirea pdgunilor gi fiinefelor cu gunoi p[ios, ceeace influenfeazi pozitiv rezistenfaierbii la iernare,pornirea timpurie in vegetafie,precum qi viafa solului. Cosirea ierbii se va face imediat dupi perioada de cregtere intensivi. Cosirea se efectueaz6dupi amiaza sau seara, c6nd iarba a acumulat energie luminoasd maximd. inilfimea de tiiere nu va fi prea jos, pentru a menfine densitateapajigtii gi penhu a se evita introducerea in nutref a sporilor de mucegaiwi, in primul rdnd spori de Aspergillus flavus, rdspunzdtorde aparilia in frn a alfatoxinelor. De asemenea,cdnd miriqtea este mai inaltd ffinul se usucdmai repede. 3.10. ORGANIZAREA
TERIRORIT]LUI AGRICOL, CONTROLUL POLUARIT, PROTEJAREA SOLULUT, A APEI $I A AERT]LUI TNZONA Organtzareateritoriului agricol vaviza menlinereaunui peisaj natural cu perdele de protecfie, pomi rdzle[i, tufbriquri, rdzoarcinfelenite, biotopuri umede etc. Drumurile de cdmp, inguste gi cu alveole de aqteptare,vor fi pietruite sau asfaltate. Organizarea terenului agricol poate fi ficut6 in doui moduri: convenfional(monoton) gi ecologic (diversificat). Tehnologiile de culturd vor avea ca obiectiv principal reducerea drasticd a poluErii solului, apei, aerului gi vegetafiei, atlit in cuprinsul intreprinderii, cdt gi in afara acesteia.Solele lucrate biologic se vor delimita in mod foarte clar. Acolo unde existi suspiciune de poluare, organul de inspecfie va indica efectuareade analizeperiodice la sol, apd,plante gi va comparadatele cu limitele maxime admise. ca materiale plastice, se admit cele pe bazd de polietilend 9i propileni. Materialele plastice pe bazd.de pvc (policloruri de
Capitolul lil. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni SifineSe
73
vinil) nu sunt admise. Materialele plastice uzate nu vor fi arse pe teritoriul intreprinderii, ci vor fi predateintreprinderilor de colectare. .
DefrigSrileprin arderesauardereapaielor trebuie redusela minim. Seva evita consumulexageratde apd de suprafafdsaude addncime. De asemeneaseva evita procesul de sdrdturarea solului. 3.11. CULTIVAREA BIOLOGICA A PLANTELOR AROMATICE $I MEDICINALE Cultura plantelor medicinale gi aromatice este o activitate foarte
spacializatd,fapt pentru careconsultanlaesteobligatorie. Seva evita amplasoreaculturilor in apropiereaunor resursede poluare (fabrici de ciment, combinatechimice, ferme zootehniceetc.). Distanfa fafd de goselelenafionaleva fi de minim 50 m, iar fafd de drumurile de cAmp,de minim 5 m. La nevoie se vor infiinfa perdelede protecfie. Urina sau mustul de gunoi nu se vor administra in anul cu recolt6. Gunoiul proaspdt se va administra inainte de pornirea in vegetafie a plantelor, toamnatArziu sauiarna. Sdmdnla Si materialul sdditor vor proveni din inhepr inderi biologice, excepfiefacdndspeciile pereneundesdmdnfagi materialul siditor pot proveni gi de la intreprinderi convenfionale. Imediat dupd recoltarese va efecfuacondilionarea producfiei, carent se va depozita in grimezi mici pi se va avea mare grijd pentru a nu veni in contactcu substanfecareo pot murdiri. Dup[ condilionarea materiei prime aceastase usucd, intr-un spaliu inchis, iar ca surs[ de incillzire se va utiliza curentul electric sau gazul metan. Umiditatea finald trebuie si fie de 8 Yo.La uscareamateriei prime tratamentele chimice sunt categoric interzise Nu se recomandl o mdrunlire exageratS.inainte de ambalare,drogul va aveatemperaturamediului din spaliul de ambalare.Ambalajul nu trebuie sd
74
Capitolul III. Cultivarea biologicd aplantelor:
luminii. Depozitarea se va face la intuneric, in loc uscat gi ricoros. Se vor efectuacontroalesdptflmdnaleprivind condifiile de pdstrare. Culegereade plante, ciuperci gi fructe din flora spontand,se considerd parte a agricultu rii biologice, iar recolta poate fi certificatd dac6: - suprafefelede provenienfd nu au fost tratate in ultimii trei ani cu substanfeinterzise; -
culesul nu afecteazi stabilitateaecologicda zonelor naturale gi nu pericliteaz6 existenfaspeciilor.
Zona de recoltare trebuie bine delimitat[ geografic. Activitatea de cules trebuie bine documentathgi si permit[ un conhol eficient. Zonele de recoltare trebuie s[ fie departede arealelecultivate ?nmod convenfional.
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind ueSterereaanimalelor
75
CAPITOLUL ry
rnfiuolocrr Bror,ocrcE pRrwNDcRE$TEREA AhI-IMALELOR 4.1. GENERALTTATT Labaza cregterii pentru animaletrebuie si stea: - respecfulpentru animale; - tehnologiile de cregtereconformecu cerinfelenaturaleale speciei; - corelareacu suprafafade terenagricol disponibili. Referitor la condiliile de stabulafie in cregterea animalelor, acestea trebuiesI secaraterizezepin: - posibilitili sporitede miqcare; - spafii de linigte; - aqternutdin materiale naturale; - lumini naturald: - umbr6; - protejare impotriva vAnturilor gi ploilor; - aer qi api proaspete; - furajareechilibratd. - grajdurile nu sevor construi pe gritare sauacestease vor desfiin{a; - animalele si aibd posibilitatea de a ieqi in aer liber gi, pe c6t posibil, la p6gune; - iluminatul artificial va fi reglementatde organelede conhol; - materialele de construclie a grajdurilor sau cotelelor nu hebuie sd confind substanfepotenlial toxice . Mlrimea
turmei
nu
trebuie si
influenfeze negativ modelul
comportamentalal speciei, prin urmare animalele din turmd nu vor fi crescute izolat.
76
Capitolul IV. Tehnologii biologiceprivind creStereaanimalelor Taurinele vor fi crescutein sistem nelegat sau cu legare temporard.
Transhumantagi practicile nomadesuntacceptatenumai pe terenuri neinfectate cu chimicale. Sistemulde pa.gunatcu ajutorul plstorului electric este interzis. Porcii trebuie sd aibl acces la padoc cu agternut gi, in mdsura posibilitililor , la plgune. Scroafelevor fi inchise cel mult 14 zile dupi fttare. in general,scroafeletrebuie si aibl acceszilnic in aer liber. Scurtareadinfilor 9i tiierea cozilor suntinterzise. Cresterea pdsdrilor in baterii nu se admite. Pisdrile trebuie sd aib[ posibilitatea si scurme,sd ciuguleascdgi sdse odihneascl pe caprede lemn. De asemeneavor dispune de spafii inierbate sub voliere. Ouatul se va face in cuibare. Grajdurile de pislri vor dispunede luminl naturald, odihna de noapte fiind de minim 8 ore, fird iluminat artificial. Scurtarea
gi ciocurilor aripilor se va evita pe cAt posibil. Palmipedeletrebuie sd dispund de api. Reproducerea animalelor se va realiza numai pe cale naturali, fiind interzise manipullrile geneticegi transferurile de embrioni. Rasele trebuie sd fie bine adaptate la condiliile locale.impiedicarea piciarelor saulegareala f[rug in timpul plqunafului suntde asemeneainterzise. Singurelemanipuldri admiseasupraanimalelor sunt:castrarea,scurtarea cozilor la miei, indepirtarea coarnelor gi marcareacu inele.
4.2.iNCARcATun,q.CUANIMALE LA HEcTAR in agricultura biologici, inclrc[tura optim[ cu animale, este de 1 UVM/ha sau 0,7 [I[ (unit6!i de ingra;lmdnt) la hectar. Se va fine cont de obligativitatea ca minim 50 % din necesarul de frraje si
provin[ din
intreprinderea proprie. in domeniul producerii furajelor se recomandd cooperareaintre d oud saumai multe intreprinderi biologice. De relinut faptul c6, pdndin momentul in care seva dispune?ntotalitate de furaje biologice, se admite achizfionarea de furaje convenfionale intr-o anumitd structur[ gi in limite maxime, raportate la substanfauscatl - l0 Yoin cazul rumegdtoarelor,l5 % pentruporci gi 20/opentrup[s[ri.
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creSterereaanimalelor
77
4.3. ALIMENTATIA Furajeleutilizate in hrana animalelor vor corespundecerinfelor naturale ale speciilor. Rafia de firajare se va stabili in funcfie de vSrsta animalelor qi productivitate, av6ndca obiectiv prioritar plstrarea unei stdri de sinitate bune. Este interzisi cu deslvdr qireutilizarea antibioticelor, a stimulenfilor chimici, a ureei gi a inlocuitorilor proteici. Consumul de vitamine gi microelemente, produseprin sintezi chimici estelimitat. in alimentafia taurinelor se va urmlri ca acesteasi dispun6,la discrefie de nutref fibros: fhn, fhn murat, paie, asffel incdt ieslea sd fie in permanenf[ plini. Iarna ralia de fin va fi orientativ in jur de 3 kg/cap de vacd/zi. Yara, pdgunatulse va completa cu fhrl care trebuie sI aibd o compozilie floristicd foarte bogat6. Nutreful concenhat in cazul taurinelor va fi format din groturi de cereale gi boabe de leguminoase.Nu se admite furaj proteic de srcine animald" cu excepfia proteinei din lapte. Vifeii vor primi lapte integral p6n[ in siptdmAnaa 8-a. in anumite situafii speciale, controlorii pot aproba folosirea laptelui praf, ftrl adaus de antibiotice sau alli ingredienfi chimici. Furajul de bazA pentru taurinele la ingrigat va fi porumbul siloz. in padoc vor exista: frini de roc[, gi sare cret6. in cazul oilor se admite pistoritul nomad, dar numai pe suprafefe controlabile gi in baza wrui jurnal de pdstorit. in situafii excepfionale in alimentafia mieilor se admite: laptele praf, inlocuitorii de lapte s au laptele de vaci convenfional,cu men{iuneac6, in cazul sacrificdrii lor carnease va vinde la convenfional. Porcii vor primi obligatoriu fibroase qi vor aveaaccesla pdgunat.Ei vor primi de asemenea,nutref succulent. Se interzice alimentafia porcilor cu nutre{ concentrat. Pis[rile vor primi f[in[ de soia, frin6 de mazdrefurajeri sau/qi fiin6 de lucernd, boabede cereale.Rafele, gdgtelegi curcile trebuie sI consume gi ele nutref celulozic.
78
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereaanimalelor Ca produse medicinale naturale, pentru toate speciile de animale sunt
considerate: ftina de luceml, urzica mirunlitd, floarea de ffin, usturoiul gi semintelede in. 4.4. ACHIZITIONAREA
DE AI\IIMALE
Toate animalele cumpirate, trebuie sd se nasc d gi sI provini de reguli, din intreprinderi specializate. Dacd acest lucru nu este posibil, se admite cumpirarea de animale din agricultura convenfionald, in limita a l0 Yo din numirul de animaleexistentein intreprindere. Sunt admiseurmdtoareleexcepfii: -
gi pdni vifeii la 4 sdptim6ni dac[ s-auhrlnit cu colostru lapteintegral; - puii de maximum o sdpt[mdn6; La cumpirare purceii trebuie sI aibb minim 6 siptbmdni gi nu mai mult de25kg. Achizifionarea pdsirilor seva face, cu prioritate, din intreprinderile care practicd sistemul de cregterela sol, cu padoc in aer liber. Se vor prefera rasele lent crescitoare. 4.5.PROBLEME SANITAR
VI,TERINARE
in cazul aparifiei de imbolniviri in cazul animalelor, trebuie stabilite cauzele (de regul6, gregelile de management) gi misurile de eliminare a acestora.Sevor folosi numai medicamentelenaturale,bolile vor fi tratatenumai prin homeopatie,fitoterapie gi acupuncturd.Acesteanu se vor folosi niciodati in scop preventiv. Tratamentele alopatice se vor folosi cAnd nu existi alt[ alternativ6. Chimioterapiaseadmitedoarin urmdtoarelesitualii: - pentru a salvaviafa; - pentru a evita suferinta inutil6;
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind uegtererea animalelor
79
- pentru parazitoze endemice, daci nu exist[ medicamente nafurale eficiente. Toate mdsurile sanitar-veterinare vor fi consemnate in jurnalul de s[n6tate, document supus conholului. Se vor respecta timpii de pauzd dup[ medicafie,caresunt dubli fafi de agricultura convenfionald. La alegereametodeide tratament,seva aveain vederestresareaminimd a animalelor. Vaccinlrile sunt permise prin efectul legii sauin cazul unor boli endemice. 4.6. TRANSPORTUL ANIMALELOR
SI SACRIFICAREA
Transporful animalelor gi sacrificareatrebuie astfel efectuatelncdt sd se reduci la minim stresul qi suferinfele inutile. in timpul transportului, animalele sefurajeaz[, se adap[ gi li se asigur[ aqternut.Ele vor fi insofite de un ingrijitor. Nu se vor transportaimpreunntipuri diferite de animale (specie,vdrst[, sex).in timpul transportului se vor administra tranchilizante. Transportulpe rofi (rutier, feroviar) nu va dura mai mult de 8 ore. La abatoare,inainte de sacrificare,animalelor li se vor creeacondilii de odihn6. Animalele cirora li se ia sdngele,se vor anesteziain mod eficient, iar duratasdngerlrii nu va fi mai mare de 45 de secunde. 4.7. APICULTT]RA BIOLOGICA in ce priveqtecreqtereabilogicd a albinelorestede remarcatfaptul c6,toate materialelede construcliea stupuluivor fi naturale:lemn,paie,lut. Perefii interiori, cu excepfiapodelei, nu se vor trata cu mijloace de impregnare.Pentru podeaqi perefii exteriori, mijloacele de impregnare nu vor confine compugi toxici (se recomanddulei de in). Teritoriul cules va fi unul ecologic Ai acestatrebuie si asigurenecesitiililepopulafieide albine.Tdiereaaripilor albinelor esteinterzisl. Flranasuplimentardva contine 90 Vo ingredientenaturalegi se folosegte numai in prag de iarnd.Produselefarmaceuticede sintezdsunt interzise.Pentru igienastupuluiseadmit:Bacillus thuringiensis,acidacetic,acidlactic, acidformic,
Capitolul IV. Tehnologii biologiceprivind creStereqanimalelor acid oxalic. La recoltareamierii nu se vor folosi substanterepelente,toxice. La prelucrareamierii, aceastanu se va incdlzi la peste400C,pentru a nu se distruge enzimele. Apicultorul trebuie si intocmeascdun plan pastoraL in apiculturd conversiadureazl I an.
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si a ddundtor i Ior tn horti cultur d
8l
CAPITOLUL V PRINCTPITNOr PRrVI\D COMBATEREA BOLTLOR
A
oAuNAroRILoRix rronrtwTIcULTURA $r Lupta impotriva bolilor qi dlunitorilor a inceput sd fie priviti cu o altd optic6, pe baza noului concept denumit combatereo integratd pi care are o cuprinderemai larg5,cu referire gi asupraburuienilor. Acest concept a fost definit de FAO (1967), ca un sistem de c ontrol al bolilor Si ddundtorilor in contextul agroecosistemelor,care folosegte toate metodeletehnice in scopul de a menline populaliile diundtorilor gi agenfilor patogenila un nivel cdt mai scdzut,pentru a nu producedauneeconomice Pe de alti parte, Organizalia Interna{ionald pentru Controlul Biologic (OICB), explicd conceptul de combatereintegratdca un complex de metodede conhol care foloseqte,in primul rdnd, factorii naturali, pe l6ngd alte metode corespunzStoare cerinlelor economice,ecologicegi toxicologice. Conceptul combaterii integrate a bolilor gi dlunltorilor
(IPDM), se
bazeazApe efectele colateralenegativeale protecfiei chimice a plantelor gi pe transferul unor principii ecologice in domeniul protecfiei plantelor (T. Baicu,
r996). intrucdt numdrul de tratamentecu substanfechimice a lu at amploare pe mdsuraintensivizlrii culturilor hortiviticole, in culturile efectuate in sere gi in plantafiile de tip nou de pomi gi vifi de vie, depdgind8-12 tratamente?nlivezi qi vii saupeste 15tratamentein culturi de serd, aceastaa avut urmdri graveasupra ecosistemelor gi in privinfa poluirii
produselor. Introducerea metodelor
modernede combaterepe bazi de avertizareprin sistemeinformajionale pentru principalii agenfi patogeni ca, de exemplu, mana vilei de vie, rapdnul la mdr, manala cartof etc. au permis scldereanumSruluide tratamentela vila de vie de la9-lZla4-6 pe an. in condiliile a ctuale tn care suprafelele ocupate cu vii gi livezi s-au diminuat gi fir6mifat in
parcele mici, agroecosistemul s-a diversificat
82
Capitolul V.Principii noi privind combotereabolilor Si o ddundtorilor tn horticulturd
producdndu-se importante schimb[ri in frecvenfa qi intensitatea atacului agenlilor patogeni gi diun[tori. Sectorul hortiviticol reprezintE,in planul general al ecosistemelor, prin intensitatea culturilor, cel mai scIzut nivel de stabilitate in privinfa biodiversitdfii, datoriti caracterului sdustatic (construcfii de sere, plantafii de duratdmare),omogenSi unilateral tnfolosinfd, prin monoculturi gi schimbdri in structuraspeciilor gi sortimentului dupdun numir mare de ani. Cultivarea pe suprafele mari creeazdconditii favorabile pentru agentii patogeni gi ddun6tori care sunt mai greu atacafi de pr6d6tori parazitoizi, entomofagi gi diferite arhopode avdnd, in acelagi timp, superioritate asupra antagonigtilor,micoparazifilor, concurenfiai agenfilor patogeniimportanfi. Tratamentelemasive cu pesticide pot diminua nu numai agenfii patogeni saudiun[tori, ci gi bacteriile, fungii, protozoarele,viermii, rdmele, pdianjenii 9i alte insectefolositoare in descompunereamaterieiorganice. Dupd M. L. Flint si R. VandenBosch (198/), combatereaintegrati fine seamade un num6r mare de factor i, astfel: - factori de clim[ (temperaturi extreme,umiditate, fotoperioaddetc.); -
sensibilitateagi rezistenfaplantelor la factori de stres;
-
durata sezonului de culturi gi scopulculturii (pentru fructe, seminfe,
rdddcini etc.). Astfel, durataculturii de la foarte scurtd,de 30-45 zile,pdnd la 20-50 ani in cazul plantafiilor de pomi gi vi!6 de vie, influenfeazi atit
diversitatea
agenfilor patogeni,a ddunitorilor, cdt gi a buruienilor. in agroecosistemelemai stabile (pdsuni), daunele produse de agenfii patogenisauddundtorisunt mai redusefa!6 de sistemulmonoculturii. Daunele produse de diferifi agenfi patogeni qi ddundtori nu afecteazh intotdeauna nivelul recoltei intr-o m[sur6 economic[ importanti. in unele situafii sunt mult mai grave daunele produse fructelor dec6t cele produse inveligului foliar. Exist6 un numdr relativ redus de boli gi diunitori care afecteazd gav recoltele (mana, flinare4 gdndacul de Colorado etc.), dar severitatea atacului
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si a ddundtor iIor in horti cultur d
83
estein funcfie de condifiile climatice, de nivelul de sensibilitateal speciei,dar qi de nivelul tehnologiei de culturd. Combatereaunor ddun6tori gi agenfi patogeni importanli se realizeaz[ gi prin folosirea de priddtori gi parazitoizi ai acestora.Asffel, in cazul Laspeyresia pomonella in Moldova se cunosc72 speciiparazitoide (Babidorich, /9S3) qi 33 de specii de prdd[tori, Firma" BIOBEST'din Olanda in 1994,comercializa 14 prldatori. Tehnologiile agricole moderne cu caracter intensiv, care urmdresc oblinerea de recolte bogate qi de calitate, au produs schimbdri esenfiale in densitateapopulafiilor gi intensitatea atacului agenfilor patogeni (7. Baicu, 1996).S-au creat cultivari foarte productivi cu diferite nivele de rezistenfd la patogenii mai importanli, insd dozele mari de azot gi densitateamare ii fac sensibili la o serie de patogeni gi parazi{i cum sunt mana qi afidele, iar monocultura ii sporeqte frecvenfa. Este vorba despre culturile de tomate gi. castraveli in ser6 sau pe mari suprafefe, pentru export gi la producitorii comerciali cu suprafefemai mici, cazuriin carenu se respectdrotafiile. Aceastd situafieeste gi mai pregnanti in cazul plantaliilor de pomi gi vifd de vie, unde se constat[ cazurri'de adaptarea parazi[ilorpe unii portaltoi sau unele soiuri. De asemeneafolosirea frecventi a unor fungicide pentru combatereamanei la vila devie a dus la favoizarea atacului de fiinare. AcesteconstatEriau determinatgdsireaunei solufii de combaterea bolilor gi ddunltorilor, cu aplicarea principiilor sistemului integrat. Studiile aprofundateprivind etiologia agenlilor patogenigi a dlundtorilor, au inceput sd surprinddfazelevulnerabile in proceselede dezvoltaregi reproducere. Astfel, s-au pus la punct metodenoi de combaterea cancerului bacterian la pomi prin folosirea preparatelor de Agrobacterium radiobacter sau .4grobacteriumvitis la vila de vie in momentul plantirii. Fluturele verzei (Pyeris brossicae) poate fi combbtut cu Trybliographa rapae Westw. sauAleocharo bilineata Gyll. in faza de larve nematozii sunt combdtuli prin tratamente cu abur (in s€re).
84
Capitolul V.Principii noi privind combqtereabolilor Si a ddundtori lor in horti cultur d Tratamentele pe baz6 de avertizare s-au extins la peste 100 specii de
agenfi patogeni 9i d6undtori (1. A. Poleakov Si W. Ebert, 1953). in cazul exploatafiilor mici gi mijlocii, este important ca, pebaza unor inspecfii efectuate de agenfi profesioniqti, pe bazaunor analize gi probe de plante gi parazifi sd se studiezefrecvenfa qi intensitateaatacului. in analizaoportunitifii gi rentabilitifii tratamentului conform principiilor combaterii integrate, se va fine seamade cosful acestora, dar qi de efectul poluant asupraproduselor. in lucrarea "Principles of integrated pest and disease management" T. Baicu (1996), prezintd o serie de formule de analizd qi calcul al oportunitifii llinor tratamente tn func[ie de intensitatea Si frecvenla atacului, dar qi de aspecteleeconomiceprivind costul substanfelorpesticide. Principiile agriculturii biologice exclud folosirea pesticidelor, atAtcele de contact, cdt gi cele cu acliune sistemic[, datoriti toxicitifii
remanente,dar gi
fitotoxicitdfii. in protecfia plantelor pe bazAde substanfechimice sunt din ce in ce mai frecvent recomandateproduse cu toxicitate scdzut5 gi persistenfi redus6, iar aplicarea lor sd se facd prin metode selective gi in contact minim cu mediul inconjurdtor. Riscul de a nu efectuanici un tratamenteste,uneori,mult mai grav faf[ de riscurile formdrii de micotoxine saufitoalexine induse de agenfii micotici, chiar mai mult decdtcele produsede reziduurile de pesticide Q. Baicu, /,996). in conceptul combaterii integrate punctul de plecare il reprezintd" cunoagterea biologiei patogenilor gi parazifilor, identificarea acestora qi stabilirea mlsurilor de combatereln strinsd relafie cu protecfia mediului prin reducerea la minimum a pesticidelor. Problema centrald in sistemul luptei integrateo constituie introducereade cultivari rezistenli la boli qi ddunltori. Sistemul luptei integrate se bazeazi pe asocierea armonioasd a unor metode diversificate de combatere.Capacitateapatogenilor gi parazifilor de a produce daune poate fi diminuatd in permanenld, dacd se acfioneazd asupra echilibrului poziliei lor in agroecosistem .
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si a ddundtorilor in horticulturd
85
Orice mdsur6trebuie consideratdin contextul intregului ecosistem, fiind important s[ cunoaqtemfaptul cd fiecare culturi este o situalie unica, avind uneleparticularitdti gi o anumitd sensibilitatela stresuriabiotice. Lupta integrati se bazead pe variate metode de combatere, ceea ce inseamnd abandonareametodelor de combatere pur chimice gi restrdngerea folosirii lor, asocierea acestora cu metode biologice, fizice gi agrotehnice. Eficienfa combaterii integrate este mult mai mare, in special in combaterea raselorrezistentela pesticide gi, in acelagitimp furnizeazi,o mai bund protecfie aorganismelorbenefice. Foarte adeseacombatereachimic[ gi cea biologicd sunt antagoniste,dar inhe rezistenfaunor cultivari gi combatereachimicd poatesd existe sinergisme. F. Kozar Si colab. (1989), prezintd o serie de metode biologice pentru I 17 specii de insecte 9i alli ddundtori, folosind 70 zoofagi qi substantebiologic active, in special feromoni. De asemenea, sunt prezentate peste 100 de microorganismeantagoniste,produse biologice, antibiotice gi virusuri pentru combatterea unor dlundtori, dar numai un numdr redus sunt, practic, disponibile. Feruari Si colab., (|990) au elaborat un model metodologic aplicativ pentru lupta integrati (tabelul 5.1.).
86
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si a ddundtorilor tn horticulturd Tabelul5.1. Model metodologic aplicativ pentru lupta integrati (dup[ Fenari Si colob. 1990) Faza I Diagnoza
Identifi careastadiului fenolosic al plantei ldentifi careaparazitului Cercetareainamicilor naturali prezen{i in mediul ambiant gi apreciereafrecvenfei lor
Faza q II-a VeriJicarea condiyiilor ambientqle Cercetiiri gi determiniri asupra pragului intervenfie de
Opera{iuni: se numbri ouile, coloniile vii, indivizii activi, indivizii parazili: prezenfa de care indici reziduuri activitatea (scuame, parazitului rodturi, densitatea excremente); se verific[ popula{iei (capcane sexuale, captatoare de spori): se verifici paramehii climatici. ouii, larve, nimfe, fitofagi parazita{i gi cercetiiri asuprahiperparazifilor
referitoare la oarazit Faza a III-a Intewen(ii
Determinareamomentuluide deptrgirea pragului: capcane sexuale, intervenfie in funclie de prelevare de egantioane,captarede spori, prezentaorganismelor parametrii climatici utile Asronomice Fizice
Faza a IV-a Integrarea Si planificarea intervenliilor
Chimice
Biologice
Biotehnologice
Iucriri Ie solul ui. tiiieri. ferti lizare. irisare - eliminarea organelorvegetalevittrmate - protejareade rdnire - protejareade adversitifi meteorologice - dendrochirursia - utilizarea de principii active (selective) contra Datogenuluisi fitofaeului - utilizarea de bioinsecticide (Bacillus thuringiensis) - lansareade pridltori gi parazitoizi - conseryareafauneiutile ("Mastrap", feromoni "Traptest"); metode de creare de "confuzii"; insecticide regulatoare de dezvoltare: metode"autocide"