1
PALATUL COPIILOR TÎRGU-MUREȘ
AEROMODELE TEORIE ȘI LABORATOR TEHNOLOGIC PARTEA I ( ÎNCEPĂTORI ÎNCEPĂTORI ) - not notee de de cu curs -
Prof. Gr. II. FLORIN G. URSA
TÎRGU-MUREȘ 2018 2
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………4
CUNOAȘTEREA ACTIVITĂȚII LABORATORULUI TEHNOLOGIC DE AEROMODELE ………………………………………………………………………… …5
INSTRUCȚIUNI N. T. S. M. , P.S.I., CIRCULAȚIE RUTIERĂ……………………… .9 Cap.1 AEROMODELISM. PĂRȚILE COMPONENTE ALE UNUI AEROMODEL ............................................ .................................................................. ............................................ ............................................ .............................15 .......15 Cap. 2 SCULE ȘI MATERIALE FOLOSITE ÎN LABORATORUL TEHNOLOGIC DE AEROMODELE …………………………………………………. 21 Cap. 3 CONSTRUIREA AVIOANELOR DIN HÂRTIE HÂRTIE (ORIGAMI).
ARIPĂ ZBURĂTOARE (FLUTURAȘ) DIN HÂRTIE …………………………………28 Cap. 4 CONSTRUIREA UNOR MACHETE DE AVIOANE, ELICOPTERE, RACHETE DIN CARTON………………………………………………………………..32 Cap. 5 CONSTRUIREA DE MINI-AVIOANE (ȘOIM, O. Z. N, DELTA, SPORT,
PIȚIGOI, COLIBRI ) ȘI AEROMODELE FAZĂ PRIMARĂ DIN CARTON (PESCĂRUȘ, ALBATROS, STÂRC) . LUCRĂRILE DIN TRAFORAJ……………. 35 Cap. 6. CONSTRUIREA DE AEROMODELE FAZĂ PRIMARĂ DIN CARTON
ȘOIM 1, RÂNDUNICA, PITIC 1, PES CĂRUȘ 2, BARZA, PUIȘOR, RÂNDUNICA 2, ZEFIR, COCOR, PITIC …………………………………………………………………...49
…………………………………………………....67 Cap. 7. CONSTRUIREA ZMEELOR ………………………………………………… Cap. 8 CONSTRUIREA AEROMODELELOR PLANOARE DIN POLISTIREN EXTRUDAT………………………………………………………………………………...73 Cap. 9 CONSTRUIREA AEROMODELELOR PLANOARE DIN BALSA PENTRU
PANTĂ: RORYS, EAGLE JET, GO 350, GO 490……………………………………… 76 Cap. 10 CONSTRUIREA PLANOARELOR FAZA A-I-A PENTRU PANTĂ.......... 78 Cap.11 CONSTRUIREA AEROMODELELOR CU MOTOR MOTOR DE CAUCIUC PENTRU
ÎNCEPĂTORI “FLAMINGO” ȘI “ȚÂNȚAR” “ȚÂNȚAR” . CONSTRUIREA UNUI RACHETOMODEL CU PRAȘTIE………………………………………………………. 94 INDEX DE TERMINOLOGII SPECIFICE AEROMODELISMULUI ……………… 99 BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………..105 ANEXE……………………………………………………………………………………. 107 3
INTRODUCERE
Aeromodelismul Aeromodelismul este o disciplină tehnico-aplicativă din cadrul sporturilor aviatice
care constă în proiectarea, construirea și pilotarea sau lansarea fără comandă directă a aeromodelelor, disciplină mereu actuală și care răspunde preferințelor, intereselor și
înclinațiilor copiilor și elevilor noștri, dacă este bine însușită ea asigură o educație integrală pentru viață și societate. societate. Metodele de lucru prezentate sunt adaptate adaptate și structurate în funcție de vârsta și de nivelul de pregătire al celor mici, activitatea de construcție a aeromodelelor duce la formarea și dezvoltarea abilităților de lucru cu diferite unelte, scule sau aparate tehnice , de
asemenea înlesnește formarea unor deprinderi motrice de bază. Aceste note de curs se doresc un instrument util de lucru, pentru o mai bună
înțelegere a teoriei cât și practicii din domeniul aeromodelismului, fără a avea pretenția că răspunde tuturor exigențelor, pentru obținerea performanțelor în pregătirea aeromodeliștilor (copii și elevi). El oferă un minim de cunoștințe tehnice , sinteze logice, exemple concrete, metode și tehnici de construcție, tehnologii moderne și materiale noi specifice confecționării aeromodelelor, este un conținut de idei care trecut prin filtrul propriei personalități poate oferi
răspunsuri la întrebări pe baza documentației din literatura sportiv-modelistică, și totodată realiza finalitățile acestei discipline de învățământ. Se adresează copiilor și elevilor care iubesc știința și tehnica .
4
CUNOAȘTEREA ACTIVITĂȚII LABORATORULUI TEHNOLOGIC DE AEROMODELE Obiectul principal al activității din laborator este dezvoltarea tehnicii de construire de aeromodele la elevi, încă din primii ani de școală. Pornind de la noțiunea de „model” care
înseamnă reprezentarea în mic a unui obiect, ca machetă, elevii sunt instruiți să construiască aeromodele, adică acele modele de avioane de dimensiuni reduse, care pot zbura fără pilot la o anumită distanță. școala de pilotaj pe simulatoare de zbor radiocomandat R/C constituie treapta de Mini- ș
început pentru viitorii piloți de planoare I. S. - 28 B2 sau I. S.- 29 D2 de la Aeroclubul Aeroclubul TgMureș “Elie Carafoli” sau de avioane cu motor din țară. Educația tehnică,
competențele dobândite prin însușirea la orele de predare a
noțiunilor de aerodinamică, de mecanica zborului, de matematică, de fizică, de chimie, de desen tehnic etc… dezvoltă libera inițiativă, simțul pragmatic, creativitatea, responsabilitatea, responsabilitatea,
gustul pentru frumos, se formează caractere umane, personalitățile unei noi generaț ie de ingineri din domeniul aeronautic. Obiectivele operaționale (psihomotorii, cognitive, relaționale, afective, sociale) sunt :
-
argumentarea importanței practicării aeromodelismului.
-
importanța prevenirii accidentelor prin cunoașterea N. T. S. M, P. S. I. și Regulilor de circulație rutieră.
-
dezvoltarea abilităților practice în domeniul tehnic și capacităților fizice.
-
să facă diferențierea dintre tipurile de aeromodele cunoscute.
-
formarea deprinderilor noi și fixarea celor dobândite anterior.
-
ea spiritului de echipă, a capacității de întrajutorare, respect, fair-play. dezvoltar ea
-
identificarea momentelor de bucurie, satisfacție cât și soluționarea celor de nemulțumire. Laboratorul tehnologic de aeromodele reprezintă locul de desfășurare a activității
pe baza programei școlare, structurată pe grupe de începători, avansați și practice a elevilor pe performanță. Pe lângă activitatea de construcție de aeromodele zburătoare sau machete statice, pentru testarea performanțelor acestor modele, se organizează demonstrații tehnice,
antrenamente de zbor și concursuri, concursuri de tip INVENTICA, și de asemenea asigură prezența constantă la concursurile de aeromodele cuprinse cuprinse în C.A.E.N
5
județene, regionale și naționale) desfășurate pe baza regulamentului Federației R omâne ( județene, omâne de Modelism (F. R. M) sau la festivalurile aeromodelistice din țară. (ex: FUN TO FLY - Râpa
Roșie). Participarea elevilor la activitățile din domeniul aeromodelismului, confirmă faptul că zborul a fost și va ră mâne o provocare, un câmp deschis ideilor i deilor și imaginației. imaginație i.
Organizarea laboratorul tehnologic de aeromodele :
pregătirea calculatoarelor, calculatoarelor, soft-urilor, stațiilor de radiocomandă R/C pentru pilotaj. ea rețelei de internet, (Wi -Fi - pilotaj pe tabletă, telefon ) a laboratorului verificar ea tehnologic de aeromodele;
pregătirea unei prezentări prezentări video (filmare aeriană) .
pregătirea unei unei prezentări în Power - Point despre aeromodele .
pregatirea unor filme
despre zbor
(ex.“Pași spre cunoaștere -ZBORUL”)
cărți, cataloage de modelism cu noutăți, poze și filmulețe din activitatea elevilor .
6
“Pași spre cunoaștere - ZBORUL”
pregătirea materialului didactic didactic (planșe didactice, didactice, planoare, planoare, rachete, machete machete pentru studiu);
pregătirea șabloanelor, șabloanelor, matrițelor, planurilor de construcție, materialelor materialelor necesare începerii activităţii practice;
completarea necesarului necesarului trusei tr usei sanitare;
repararea sculelor defecte, mașinilor -unelte ce urmează a fi folosite de elevi;
curățarea laboratorului;
7
verificarea iluminatului corespunzător, prizelor, stării dulapurilor cu scule, meselor de
lucru, vopsirea acestora, zugrăvitul sălii;
efectuarea înscrierilor, definitivarea grupelor de elevi pe categorii de studiu, stabilirea orarului cercului
pregătirea unei unei vizite de documentare documentare la Biblioteca Tehnică Tehnică Județeană Județeană Mureș,
pregătirea unei unei vizite de documentare documentare la Aeroclubul Tg Tg -Mureș “ ELIE CARAFOLI”,
inițierea unor colaborări colaborări și parteneriate cu școli, instituții de stat, sau sau din sectorul sectorul
privat, cu părinții, cu aeromodeliști- seniori. Modalități de evaluare: (inițială, curentă, formativă, finală)
-
Verificări orale, inițiale și curente, pentru stabilirea dialogului
-
Chestionări orale pe problematizarea și analiza unor cazuri
-
Observația sistematică a activității comportării elevilor, investigația, proiectul și autoevaluarea
-
Corectitudinea execuției diverselor subansamble
-
Aprecierea verbală a activității desfășurate ca rol de stimulare a activității
-
Simularea unor zboruri normale sau cu probleme
-
Demonstrații practice cu valoare formativă, promovarea activității 8
-
Finalizare în competiții conform calendarului aprobat de M.E.N.C.S și departajarea valorică a elevilor după rezultatele înregistrate. Evaluare finală.
INSTRUCȚIUNI N. T. S. M., P. S. I. , CIRCULAȚIE RUTIERĂ A.) INSTRUCȚIUNI N. T. S. M
Măsuri generale de protecția muncii în laboratoare. Măsuri de protecția muncii privind uneltele de mână folosite în activitatea laboratorului tehnologic de aeromodele.
Dimensionarea echipamentului tehnic (bancuri de lucru, scaune, mobili er, mașini
unelte, etc...) din dotarea atelierului școlar va fi în concordanță cu dimensiunile statice și dinamice (antropometrice) ale elevilor;
Obligativitatea dotării cu mijloace individuale de protecție a elevilor (halate de lucru,
echipament de protecție corespunzător în funcție de meseria în care se pregătesc).
Uneltele de mână vor fi confecționate din materiale corespunzătoare operațiilor ce se
execută.
Cozile și mânerele uneltelor de mână vor fi netede, bine fixate și vor avea dimensiuni
care să permită prinderea lor sigură și comodă.
Uneltele de mână vor fi păstrate în dulapuri, lăzi, rastele sau pe suporturi specifice în
apropierea locului de muncă.
Cozile și mânerele se vor confecționa din lemn de esență tare cu fibre axiale, fără
noduri, crăpături și așchii desprinse.
În timpul transportului uneltele de mână cu tăișuri sau vârfuri vor fi protejate cu teci
sau cu apărători adecvate;
Toate uneltele de mână vor fi verificate cu atenție la începutul lucrului, cele care nu
corespund condițiilor normale de lucru vor fi înlocuite imediat cu altele corespunzătoare.
Locul de muncă se întreține în ordine. Nu se încarcă locul de muncă cu materiale
inutile.
Nu se lucrează cu mașini-unelte defecte, scule stricate și menghine defecte. Piesa care se prelucrează trebuie să fie bine fixată în menghină pentru a nu produce
accident. Piesele cu margini ascuțite sau cu bavuri nu se apucă cu mâna neprotejată (fără mănuși). Suprafața prelucrată nu se încearcă cu degetul deoarece ea are bavuri.
9
Așchiile rezultate prin prelucrarea materialelor nu se îndepărtează prin sufl are. Ele pot
să rănească ochii! La pilirea unei piese aceasta nu se lovește cu coada pilei (ea poate scăpa) la cursa de întoarcere nu se apasă pila cu degetele mâinii stângi.
Este interzisă joaca în timpul lucrului.
Este interzis să se umble cu foc deschis în sală.
Este interzisă depozitarea materialelor inflamabile în sala de curs. Se va face aerisirea
sălii când se lucrează cu lacuri și vopsele produc gaze.
Este interzisă înmânarea sculelor tăietoare cu tăișul spre înainte.
În sala de cerc trebuie să se găsească la loc vizibil trusa sanitară.
Trusa sanitară:
materiale conținute: apă oxigenată, alcool sanitar, tinctură de iod,
foarfece, vată, tifon, leucoplast, o soluție neutralizantă pentru cazul stropirii cu substanțe, pansament steril, tetraciclină unguent. Medicamentele cu perioadă de valabilitate se înlocuiesc periodic.
Folosirea uneltelor de mână cu suprafață de percuție deformate (ex: unelte de percuție
din oțel - ciocănele, dălți, foarfece, dornuri...) înflorite sau știrbite, precum și a uneltelor de mână improvizate este interzisă.
Uneltele de mână prevăzute cu articulații (foarfece, clești, etc.) vor avea o construcție
robustă și nu vor vor prezenta frecări frecări mari sau joc în articulație, articulație, care ar duce la eforturi suplimentare pentru acționare și în același timp nesiguranță în timpul lucrului. Brațele de acționare a acestor unelte vor fi astfel executate încât la închidere să rămână un spațiu suficient între ele pentru a preveni prinderea degetelor.
În tim pul lucrului cu uneltele de mână (mașină de rindeluit de mână, fierăstrău
pendular de mână, mașină de debitat metale = flex cu disc abraziv) la operații la care se pot produce scântei, așchii metalice, așchii de lemn, etc... se vor purta ochelari de protecție iar zona de muncă va fi protejată pentru a împiedica accidentarea persoanelor din apropiere.
Purtarea ochelarilor de protecție atunci când se lucrează la l a polizor, ferăstrău circular.
Elevii nu vor lucra la mașini, utilaje, aparate etc, fără aprobarea i nstructorului
(profesor, maistru instructor, inginer), ei vor lucra numai sub supravegherea acestuia, cu
respectarea strictă a normelor de protecție a muncii.
Se vor asigura în atelier toate condițiile prevăzute în norme, referitoare la condițiile
igienico-sanitare.
10
Nu se vor consuma sau sau păstra alimente proprii în atelierul de lucru, orice aliment se va
consuma în locuri special amenajate, păstrându-se regulile de igienă. i gienă.
La terminarea lucrului se deconectează mașinile -unelte de la priză, se curăță locul de
muncă, echipamentul de protecție, uneltele, mașinile, etc...,se așează uneltele și sculele în sertare sau dulapuri.
Nu se începe munca la mașinile -unelte înainte de a cunoaște construcția acestora,
dispozitivele de comandă și regulile de securitate a munc ii specifice acestora (pt. polizor, fierăstrău circular, mașină de găurit verticală, strung, mașină de șlefuit...)
Înainte de a porni mașina -unealtă se verifică dacă piesa care urmează a fi prelucrată și
scula de așchiere sunt bine fixate (ex: la strung).
După oprirea curentului la polizor sau fierăstrăul circular, nu se frânează oprirea
mașinii-unealtă cu mâna (piatra
de polizor sau pânza de circu lar!) idem mașina de
rindeluit (cuțitele), mașina de găurit verticală (nu se oprește cu mâna burghiul), fierăstrăul
pendular (pânza (pânza cu dantură diferită). diferită).
Când se lucrează la mașina de găurit să nu se apese cu putere burghiul, să nu se țină
piesa cu mâna dacă burghiul se gripează. Se oprește imediat mașina și se scoate burghiul din gaură. Găurirea pătrunsă se execută cu atenție întrucât adesea burghiele se rup când ies din piesă. În timpul lucrului se poartă ochelari de protecție.
Când se lucrează la polizor nu se stă în planul de rotire al pietrei polizorului, nu se
apasă cu putere piatra de polizor cu scula sau pi esa care se ascute, nu se ascut piesele pe suprafețele laterale ale pietrei, nu se lucrează fără suport pentru mâini sau cu suport montat defectuos. Se fixează suportul la nivelul centrului pietrei de polizor cu un joc de cel mult 3 mm între piatră și suport. Nu se lucrează fără ochelari de protecție și fără a folosi ecranul străveziu de protecție. 1
B.) INSTRUCȚIUNI INSTRUCȚIUNI
P. S. I
Reguli și măsuri de prevenire a incendiilor
Căile de acces, intervenție și evacuare a persoanelor și bunurilor în caz de incendiu se
marchează în conformitate cu cerințele normative și se mențin libere (lățimea acestora nu trebuie îngustată prin amplasarea de aut omate pentru sucuri, dulapuri);
În ateliere, laboratoare, etc., se introduc numai materiale didactice necesare pentru ziua
respectivă. 1
https://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-1(consultat în 02.09.2018) 11
La încheierea activităților didactice din ziua respectivă, se evacuează reziduurile din
coșurile de gunoi în locuri destinate special, situate în afara construcțiilor;
La încheierea activităților specifice se deconectează aparatele/sistemele de
ventilație/climatizare locală, se întrerupe iluminatul artificial și se oprește alimentarea cu energie electrică a calculatoarelor și a altor aparate sau instalații din sălile de curs, laboratoare, ateliere, etc.
Instalațiile electrice, de încălzire și instalația de protecție împotriva descărcărilor
electrice atmosferice se verifică periodic de către peronalul autorizat;
În incinta construcțiilor de învățământ î nvățământ fumatul este interzis;
Se prevede un sistem de anunțare -alarmare în caz de incendiu;
Periodic se execută exerciții de alarmare-evacuare;
Stingătoarele și hidranții trebuie să fie permanent accesibile și în stare de funcționare;
În caz de incendiu, pe timpul parcurgerii traseului de evacuare, se va urmări închiderea
tuturor ușilor, fără însă a le bloca ;
Se recomandă, pregătirea și a altor echipamente de alarmare de rezervă (de exemplu:
clopoțel, megafon, etc...);
Se afișează planurile de evacuare pe etaje, pe care se vor descena căile de evacuare și
salvare, echipamentele de alarmare, stingătoarele și hidranții, precum și alte instalații tehnice de protecție (ex: sisteme de evacuare a fumului, fu mului, instalații de ventilare, etc...);
Instrucțiunile în domeniul apărării împotriva incendiilor și cele privitore la
comportamentul pe care trebuie să -l aibă în caz de incendiu vor fi afișate în sălile de curs, vor fi cunoscute și urmate atât de către profesor cât și de elevi în cazul declanșării alarmei de evacuare.
După instruire urmează exerciții de alarmare și evacuare, cel târziu în a doua
săptămână de curs în condiții dificile (ex: ( ex: unele coridoare și/sau casa scării pline de fum). Elevii trebuie informați corect cum trebuie să se comporte în caz de incendiu și anumite pericole la care pot fi supuși (de exemplu șă se deplaseze cât mai aproape de podea în încăperile cu fum; semnificația semnificația ușilor închise, închise, ca protecție protecție contra propagării fumului fumului și căldurii; stingerea focului de pe hainele incendiate cu o altă haină sau prin rostogolire pe podea).
12
Comportament în caz de pericol
1. Alarmarea Păstrați-vă calmul! Apoi directorul școlii, profesorii sau personalul administrativ al școlii vor da alarma și se
vor anunța forțele de intervenție ce s -a întâmplat, unde s-a întâmpat respectând principiul gradual. Evacuarea clădirii are întâietate înaintea stingerii incendiului. Salvați persoanele aflate în pericol.
2. Evacuarea clădirii Elevii părăsesc clădirea sub supravegherea profesorului. Se vor utiliza căile de evacuare și salvare fără pericole. Nu se vor lua alte obiecte (ghiozdane, obiecte de vestimentație, etc.) Nu vă întoarceți spre locurile în care se manifestă incendiul pentru a pune la adăpost documente de valoare. Viața are o valoare mult mai mare! La părăsirea clasei, profesorul se va asigura că toți elevii au ieșit din încăpere î ncăpere.. 3. Locul de adunare Elevii vor fi conduși la locul de adunare dinainte stabilit pentru fiecare clasă.
Profesorul face prezența și anunță rezultatul directorului școlii sau responsabilului P.S.I. din școală. (Locul de adunare este marcat corespunzător). 4.Informarea 4.Informarea pompierilor Pompierii sunt informați de directorul școlii (reprezentantul acestuia), care îi informează cu privire la:
numărul și locurile posibile din școală în care mai sunt persoane;
situația intrărilor pe casele de scări și pe coridoare;
locul unde s-a produs incendi ul și propagarea acestuia;
alte date solicitate de forțele de intervenție. C.) REGULI DE CIRCULAȚIE RUTIERĂ DEPLASAREA ELEVILOR DE LA DOMICILIU SPRE
ATELIERUL DE
AEROMODELE ŞI RETUR Deplasarea se poate realiza în 2 variante distincte şi anume : 1.
Deplasarea ca pieton ;
2.
Deplasarea cu mijloc de transport în comun sau cu autoturismul parinților;
Se va face astfel:
13
la deplasarea la/de la atelierul de AEROMODELE va respecta regulile de circulație în
vigoare în urma instruirii de către profesor ).
Deplasarea pe drumurile publice și căile de acces se face cu atenție pentru a preveni
alunecare, împiedicare sau impactul cu alte obstacole
În mijloacele de transport elevii nu vor sta în picioare, nu vor antrena discuții cu
conducătorul auto; Nu se coboară și nu se urcă în mijloacele de transport în î n comun când acestea sunt în
mers, se așteaptă oprirea acestora în staț ii. Nu se aleargă după mijloacele de transport în comun.
1. Deplasarea ca pieton 1.1 Elevul va urma traseul şi timpul aferent deplasării, însoțit de părinț i (bunici, frați
spre atelierul de AEROMODELE AEROMODELE cât şi retur. etc.) atât de la domiciliu spre 1.2 Deplasarea spre atelierul de aeromodele şi retur, se va face numai pe trotuar şi la o
distanţă de minim 30 cm, de zidurile clădirilor ( ( când este cazul). 1.3 Elevul va avea o atenţie distributivă în timpul deplasării pe trotuar, luând toate
măsurile ce se impun la apariţia pericolelor de orice natură - căderi de ţigle, crengi, ţurţuri, cioburi de sticlă, etc. 1.4 Elevul va fi atent atât pe timpu l zilei cât şi al nopţii, la lucrările de săpături
existente pe trotuare, cât şi la lipsa capacelor de fontă de la gurile de canal; 1.5 In zona construcţiilor (faţa de clădiri) se va trece numai prin locuri special amenajate de constructor, dotate cu copertine; 1.6 Elevul va evita discuţiile contradictorii cu persoane necunoscute, care pot genera agresiuni fizice. 1.7 Elevul va evita atingerile de cabluri electrice rupte, aflate pe trotuar.
ri scante (lăturalnice) unde ar exista pericol de 1.8 Elevul va evita deplasarea prin zone riscante atac al câinilor maidanezi, vietăţi periculoase sau animale sălbatice. 1.9 Pe timpul deplasării se vor evita jocul şi glumele, generatoare de evenimente. 1.10 În cazul traversărilor stradale, elevul va trece numai pe trecerea de pietoni, pe la trecerile de pietoni semaforizate, ( numai pe culoarea verde a semaforului) iar dacă
acesta nu există, traversarea se face pe la colţul străzii, numai după o asigurare prealabilă ; 14
1.11. Deplasările pe timpul nopţii se vor face numai prin locuri iluminate, pentru a putea identifica la timp pericolele apărute inopinat. 1.12. Pe timpul iernii, elevul va purta încălţăminte adecvată, evitând alunecările şi
căderile producătoare de accidente. 2. Deplasarea cu mijloc de transport în comun sau cu autoturismul părinților 2.1 Elevul va urma tra seul şi timpul aferent deplasării, însoțit de părinți (bunici, frați
etc…) atât de la domiciliu spre atelierul de Aeromodele cât şi retur. La urcarea şi coborârea din mijlocul de transport în comun, elevul se va ține de bara de prindere prindere montată pe scări, scări, evitând astfel alunecarea alunecarea sau căderea căderea sa; 2.2 În mijlocul de transport în comun, elevul va putea sta pe unul din scaunele aflate în
interiorul autobuzului sau în picioare. Dacă stă în picioare, se va ţine obligatoriu de una din barele de susţinere din autobuz (troleibuz ) sau de una din brăţările, montate fix sau libere pe barele de protecţie, pentru a preintâmpina alunecarea sau căderea pe podeaua acestuia. 2.3 Elevul nu se va antrena în discuţii de nici un fel cu conducătorul auto de pe mijlocul de transport;
mij locului de transport, când acesta este aglomerat şi 2.4 Elevul nu va circula pe scările mijlocului nici în dreptul uşilor deschise, dacă acestea se defectează accidental pe parcursul călătoriei; 2.5 Elevul va călători regulamentar - cu bilet valabil sau abonament - evitând apariţia de situaţii neplăcute, ce pot apărea î n caz contrar; 2.6 Elevul va coborâ din mijlocul de transport în comun numai după oprirea acestui a în
staţie sau în dreptul locului de refugiu; 2.7 În momentul când elevul a coborât din mijlocul de transport î n comun şi devine
pieton, va respecta cu stricteţe prevederile de la subcapitolul 1, referitoare la
„
Deplasarea ca pieton
„
Cap.1 AEROMODELISM. PĂRȚILE COMPONENTE ALE UNUI AEROMODEL AEROMODELISM : A.) Istoric aviație. Introducere în aeromodelism. Ro l, importanță B.) Clasificări. Noțiuni de bază 15
A.) Istoric aviație. Istoria aviației are
o durată de peste două milenii , cele mai vechi obiecte zburătoare
realizate de om pot fi considerate zmeele realizate prin anul 200 Î.Hr. în China și cu ajutorul
cărora o persoană putea survola teritoriul inamic în timpul confruntărilor armate . Aspirația spre zbor a lui l ui Leonardo da Vinci a fost reprezentată prin diverse proiecte ale marelui geniu renascentist , dar nu a reușit să pună nimic în practică. În perioada cuprinsă între secolul al XVII -lea și al XIX-lea, observațiile asupra atmosferei au condus la realizarea baloanelor cu hidrogen. Având baza teoretică
constituită din dinamica fluidelor și legile lui Newton, ia naștere aerodinamica modernă. În prima jumătate a secolului al XIX -lea, sunt utilizate baloane cu aer cald pentru a se efectua
chiar și acțiuni de luptă, cum este în cazul Războiului Civil American sau al Bătăliei de la Petersburg. Cuvântul aviație, cu accepția actuală, a fost introdus, în 1863, de către francezul Guillaume Joseph Gabriel de La Landelle (1812-1886), precursor în acest domeniu, în
lucrarea "Aviation ou Navigation aérienne". Abia la începutul secolului XX, experimentele și realizările din domeniul aviatic au dovedit că este posibilă construirea unui aparat de zbor mai greu decât aerul. 2 Istoria aviației române ro mâne
a.) Dezvoltarea și rolul aviației în zilele noastre; b.) Tradiția aviației românești, realizări actuale, pespective de dezvoltare în contextul
internațional; c.) Exemplul unor pionieri ai aviației mondiale: Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, etc. Aviația română, scurt istoric. isto ric.
Pionieri ai aviației române și mondiale, prin mondiale, prin ideile și realizările lor în construirea de aeronave și în efectuarea zborul ui s-au situat românii Traian Traian Vuia, Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă. Dumitru Prunariu este inginer, aviator-primul cosmonaut român. În domeniul
cosmonauticii prin lucrările lui Conrad Hass din Sibiu încă din 1529 a prefigurat realizarea mijloacelor pentru zborurile cosmice.
În domeniul avioanelor cu reacție Henry Coandă a realizat încă din1910 primul avion cu reacție din lume, iar în cel al rachetelor Herman Oberth din Mediaș a construit în 2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_aviațieii (consultat în 12.09.2018) https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_aviație 16
1917 primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid, pe care a lansat-o cu succes la Mediaș în 1935.
România construiește toate categorii le de aparate de zburat:avioane, elicoptere, planoare etc. Proiectanți și constructori români de avioane: T. Dobrescu, G. Brișcu, Șt. Protopopescu, G. Zamfirescu R. Stoica, Radu Manicatide, Iosif Șilimon, Elie Carafoli, ei
au realizat diferite aparate de zbor, de la construcția construcția artizanală, la începuturi, până la cele moderne, ieșite pe porțile fabricilor românești de profil.
Pe lângă succesele în construcția de aeronave, au urmat eforturi în ceea ce privește pregătirea piloților, tehnicienilor și altor categorii de personal pentru exploatarea și deservirea acestora. În anii 1910- 1913 la Chitila și la Cotroceni s-au înființat primele școli de pilotaj, sub deviza de-a fi în pas cu tot ce este mai modern în acest domeniu.
Aviația a fost utilizată în România în domenii multiple: - transportul aerian de pasageri, marfă și poștă; - fertilizarea solului, combarea dăunătorilor; - practicarea sportului aeronautic de masă și performanță, cât și în sprijinirea de
către aviația mlitară a acțiunilor trupelor de uscat și marinei militare mili tare în luptele de apărare a patriei.
Structura aviației române s -a perfecționat continuu în raport cu stadiul dezvoltării țării și nevoilor întrebuințării aviației în scopuri social -economice cât și militare. Aviația utilitară (dotată cu aeronave de construcție românească) este folosită în lucrări de construcț ii-montaj, cercetări geologice, lucrări de aerofotogrametrie, misiuni aviochimice în agricultură. Aviația civilă de transport aerian se modernizează, se urmărește sporirea confortului în aeronave, buna servire a pasagerilor la bord și la sol, executa rea zborului în deplină
siguranță, se dezvoltă parcul de aeronave, pe baza construcțiilor proprii, cât și prin achiziționarea de la alți parteneri. Aviația sportivă își perfecționează și ea activitatea în domeniul sportului aeronautic de masă, cât și de performanță, tinerii educați urmând să ocupe funcții în cadrul aviației civile și militare. Aviația militară este pregătită pentru a executa misiuni de luptă în cooperare cu trupele de uscat, marina militară, trupele de apărare antiaeriană a teritoriului și alte
formațiuni ale sistemului național de apărare.
17
Piloții îsi vor perfecționa măiestria zborului pe avioane supersonice, executând misiuni în orice condiții meteorologice, atât ziua cât și noaptea, însușindu-și procedeele luptei moderne la toate înălțimile.
Medicina aeronautică, ramură a medicinei generale, își va îmbunătății activitatea menită să contribuie la asigurarea securității zborurilor, îmbinând activitatea de cercetare științifică cu verificarea și atestarea aptitudinilor psihofizice ale personalului navigant și desant parașutare din unitățile de aviație militară și civilă, al capacității de zbor și control periodic al aviatorilor. aviatorilor.
România desfășoară și activități de c ercetare în cadrul programului INTERCOSMOS , în domeniul telecomunica t elecomunicațiilor, țiilor, meteorologie, fizică, medicină-biologie, teledetecție. Aviația română se bucură de prestigiu mo ndial, prin realizările tehnice, recorduri și performanțe aviatice deosebite, piloți deosebite, piloți și tehnicieni de un înalt professionalism, tehnici și tehnologii modern de construcții de aeronave. (vezi mai pe larg în cartea: Istoria Aviației Române în Cronologie pag. Cronologie pag. 581-595 )
Introducere Introducere în aeromodelism este tehnica de- a construi și conduce aeromodele, ca sport a luat naștere Aeromodelismul Aeromodelismul este
din îmbinarea utilului cu pasiunea pentru zbor alături de celelalte sporturi aviatice: așutismul. Aeromodelismul este sportul fară limită de vârstă, planorismul, zborul cu cu motor, par așutismul. zborul entuziasmează tinerii, le inspiră dorința de -a învăța, de-a gândi în profunzime de-a construi propriul avion și de -al zbura, de- a fi împreună cu cu prietenii sau sau colegii din Palate și Cluburi ale Copiilor socializând, formându- și totodată și o personalitate puternică. În
aeromodelismul are tradiție, practicanții acestui sport se întâlnesc curent la Râpa România aeromodelismul Roșie, Clinceni, Strejnic și în alte locuri la sfârșit de săptămână. Acești pasionați ai z borului radiocomandat copii, tineri și adulți, se întrec între ei fără a fi legitimați la vreun club sau
afiliați la Federația Română de Modelism.
Rol, importanță: a) Dezvoltarea pasiunii pasiunii pentru zbor a elevului; b) Cercetarea fenomenelor zborului pe modele reduse; c) Pătrunderea în tainele zborului și ale construcției aeronavelor;
imaginației, gândirii și a spiritului de inițiativă; d) Dezvoltarea imaginației, e) Însușirea informațiilor tehnico-științifice și aplicarea lor practică în laborator. 18
f) Aeromodelismul este o act ivitate recreativă, ce urmărește o dezvoltare fizică și
intelectuală armonioasă. B.) Clasificări. Noțiuni de bază
Clasificări. 1. Aeromodele nezburătoare (machete statice) - sunt copii la scară a unor avioane din trecut sau din zilele noastre. 2. Aeromodele zburătoare - sunt împărțite de Federația Aeronautică Internașională
(F.A.I )pentru sportul aeromodelistic în funcție de modalitatea zborului, dimensiunile de gabarit, tipul propulsorului și capacitatea cilindrică în mai multe clase). 2.1 Clasa de aeromodel cu zbor liber (F-1) - modelele de planoare (categoriile F-1- A și F-1-E), aeromodelele cu fir de cauciuc (F-1- B) și cu motor (F-1-C), precum și aeromodelele
de cameră de avioane și elicoptere (F -1-D) 2.2 Clasa de aeromodel cu cord (F-2) ) - modele de viteză (categoria F -2-A), de
acrobație (F-2-B), de curse pe echipe (F-2-C), pentru lupte aeriene (F-2-D) 2.3 Clasa de modele cu dirijare prin radio (F-3) - De acrobație (F-3-A) și planoare (F-3B) 2.4 Clasa de machete (F-4) - machete de avioane cu dirijare prin cablu (F-4- B) cât și machete de avioane cu dirijare prin radio (F-4-D) 2.5 Clasa de modele cu motor electric (F-5)
Noțiuni de bază Noțiuni de aerodinamică, aerodinamică, mecanica zborului, meteorologie, desen tehnnic, matematică, fizică, chimie etc… a) Cum zboară avioanele și aeromodelele ? (Explicații simple asupra principiului ce stă la
baza zborului cu și fără motor); b) Portanța; c) Profilul de aripă; Calculul unui profilul de aripă CLARK-Y d) Rezistența la înain tare; e) Meteorologie.Ce sunt curenții termici și dinamici, ascendenți și descendenți ? Utilizarea acestor curenți de către planoriști și aeromodeliști; f) Pricipiul de zbor al planoarelor. Centrarea statică și dinamică a planorului; g) Stabilitatea laterală, longitudinală și de drum a aeromodelelor (în jurul celor 3 axe); 19
h) Caracteristicile aeromodelelor cu motor electric sau mecanic. Generalități asupra
motorașelor ce le echipează; i) Forțele care acționează asupra modelului în timpul zborului; j) Generalități despre rachetomodele și motoarele ce le echipează. k) Desen tehnic (citirea schițelor și a planurilor de construcție.) l) Matematică, fizică, chimie,etc..., principii, fenomene, reacții.
PĂRȚILE COMPONENTE ALE UNUI AEROMODEL Definirea și rolul acestora Fuzelajul - corpul aeromodelului, pe care se monteză aripile, ampenajul, motorul și trenul
de aterizare. Motorul - transformă energia electrică sau energia rezultată prin arderea combustibililor în
energie mecanică. Elicea- element de care depinde în mare măsură zborul modelului. Acționată de motorul
aparatului, elicea, rotindu-se, aruncă în spate curenți i de aer. Aripa - este compusă din carcasă și înveliș. Carcasa este alcătuită din borduri marginale,
racorduri și elemente longitudinale și transversal e (longeroane, nervuri). Ampenajul - este alcătuit din stabilizator (plasat orizontal) și derivă (fixată vertical). Există
însă modele cu ampenaje cu derivă dublă și dispuse în formă de V. Stabilizatorul seamănă cu o aripă numai de dimens iuni mai reduse, iar deriva are de regulă, o formă trapezoidală sau elipsoidală. Trenul de aterizare - poate fi escamotabil (dislocabil, astfel încât pe timpul zborului să fie
amplasat în interiorul aeronavei) sau neescamotabil (fix). Regulatorul electronic - controlează numărul de rotații al elicei prin modificarea puterii
motorului. Este conectat la motor, la acumulator și la receptor . Acumulatorul - asigură energia necesară funcționării aeromodelului. La aeromodelele
termice se folosește numai pentru receptor, iar la aeromodele electrice se folosește atât pentru receptor cât și mai ales pentru funcționarea motorului . Servomecanismele - aparate mici care prin intermediul unor tije asigură controlul
suprafețelor de control. Sunt conectate la recepto r prin care primesc semnale electrice urmând a le converti pe acestea în lucru mecanic. Receptorul - primește semnalele radio de la transmițător și le distribuie celorlalte
componente conectate conectate la el sub forma semnalelor electrice. 20
Transmițătorul
- numit și radiocomandă, permite aeromodelistului controlul asupra
aeromodelului. Acesta funcționează pe baza undelor radio.3
Cap. 2 SCULE ȘI MATERIALE FOLOSITE ÎN LABORATORUL TEHNOLOGIC DE AEROMODELE 2.1
Dotarea laboratorului
2.2 Cunoașterea și folosirea diverselor scule,. mașini și aparate,.a organelor de
mașini, tehnologiilor și materialelor precum și metodelor de lucru cu acestea a cestea: 2.1
Dotarea laboratorului
mese de luc ru stabile acoperite cu melamină ;
menghine diverse dimensiuni,
priză de 220 V cu prelungitor,
dulapuri metalice pentru scule ș i materiale,
rastele pentru pă strat subansamble sau modelele terminate;
2.2 Cunoașterea și folosirea diverselor scule, mașini și aparate, a organelor de mașini, tehnologiilor și materialelor precum și metodelor de lucru cu acestea:
Diferite scule și modul lor de folosire:
burghie, (spiral, sfredel, gaurește lemn, metal, plastic, au diferite grosimi, sunt
unele normale și altele speciale);
clește, (clește pentr u traforaj, clește patent, clește care strânge, care taie, cum se
folosește, cum se manipulează, cum se apucă, cu ce forță se strâ nge, care sunt domeniile de utilizare; vorbind de clești, întâlnim clești cu vâ rfuri diferite, unele late, altele rotunde, altele cioc de papagal, unele care taie, unele specializate pentru electricieni, pentru radio-amatori, pentru instalatori);
chei fixe, (dimensiunile cheilor care desfac sau strâng piulițe de diferite
dimensiuni, chei reglabile, cheia franceză, cheile sanitare);
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Aeromodelism (consultat în 09.09.2018) 21
ciocanul, (ce parți componente, ce forme, ce greutăți, cum se folosește, la ce
este util, cum îndreaptă, cum î ndoaie);
cuț ite ite pentru debitat, bisturiu, cuttere cu diferite forme la vârfuri;
foarfece, (care sunt domeniile de lucru, de câte feluri sunt, ce materiale pot fi
taiate cu o foarfecă , ce forme au foar fecele, fecele, cum se manipulează, cum se apucă o foarfecă);
dăl ți pentru lemn, (diferite forme: late, semirotunde, înguste)
dispozitive:
menghină: în care se pot fixa diverse piese, bacuri, ș urub
de strângere și șuruburi de fixare;
presă reglabilă; cântar electronic de precizie, (0-5000 gr. cu subdiviziuni);
dinamometru pentru măsurat forțele ;
balanță cu greutăți greutăți sau fără, ( mecanică mecanică);
filiere, (diferite dimensiuni metrice mici)
metrul sau ruleta, (se măsoară metale, textile, lungimi, în milimetri, centimetri și
metri);
micrometrul, (pentru măsurători mai fine; măsoară foarte precis: milimetrii,
zecimi și sutimi de milimetru);
penseta, (ce este o pensetă, de câte feluri este: lungă, mică, cu vârful î ndoit);
pensula, (de câte feluri sunt, la ce folo sesc, din ce păr se fabrică , din ce materiale
me și dimensiuni au); sau ce for me
pila, (pilele metalice, ce forme au: rotunde, triunghiulare, late, conice, bastarde;
ce dimensiuni: mici, medii, mari; pile de precizie: de cizelator; care sunt domeniile
22
de utilizare: lemn, metal, plastic; rașpele: pileș te grosier, lemn, plastic; are forme late, rotunde, semirotunde);
polizor manual manual sau electric; rindea, (rindea gealău, rindea cioplitor, rindea normală, rindele mici, metalice,
rindele cu lamă de bă rbierit);
scule pentru filetat :
șurubelnițe,
(care strâng sau desfac șuruburi, ce tipuri de șurubelniț e, ce
dimensiuni, ce domenii de utilizare, cum se manipulează, cum se strânge sau cum
se desface un șurub, părțile componente ale unei șurubelniț ș urubelniț e);
șublerul,
(măsoară interior și exterior cu precizie de milimetri ș i zecimi de
milimetri; care sunt părțile componente, ce formă au și cum se măsoară cu ele); tarozi, (burghie de filetat);
Mașini de prelucrat lemn și metal:
ampermetru care măsoară intensitatea curentului electric; burghie pentru lemn speciale, spirale pentru metal, cu părțile componente:
parte utilă, gât și coadă coadă;
cabluri flexibile cu mandrină, biaxuri;
instrumente mașini
de măsură electrice;
de ascuțit , de șlefuit, polizorul stabil cu una sau două pietre;
mașină de copiat pentru pentru nervuri, sau sau elice, după un model dat;
mașină combinată, robot
de tămplărie, care poate cuprinde: fierăstrău circular,
freză, rindea mecanică , strung de lemn, foarte folosit în atelier; mașini mașină
de rindeluit la la grosime;
mașină de șlefuit suprafețe;
de găurit electrice, verticale, cu coloa nă stabile și cu blat;
ohmmetru, măsoară rezistența electrică ;
scule pentru filetare;
strung : un strung mic, eventual dotat cu o freză ;
traforaj, unealtă specifică pentru decupat materiale subț iri;
o
bormașină electrică la 220 V de mână și o bormașină cu acumulatori;
un
fierăstrău mecanic, circular sau pendular;
voltmetru care măsoară tensiunea electrică pentru curent continuu sau alternativ; 23
24
Alte aparate fol osite de aeromodeliști:
anemometru care indică viteza vântului î n m/s și Km/h;
densimetru, măsoară concentrația unei soluț ii;
dinamometru, măsoară forțele, pot fi cu resort sau cu arc de torsiune; t orsiune;
pient, diferenț e -un reci pient, manometru, măsoară presiunea unui fluid închis într -un de presiune;
tahometru, măsoară viteza unui corp solid în mișcare de rotați e (ex. elicea);
Scule de lipit, sudat:
ciocanul de lipit cu cositor (electric (electric sau cu gaz);
pistolul de lipit cu cu cositor;
pistol de lipit cu tub de silicon la cald
transformator de sudură electrică;
Ustensile pentru desenat:
planșetă de desen, compasul de desen, ș abloane de desen, florare, rigle de
calcul, echere, raportoare, rigle simple, creioane;
Instrumente pentru măsurarea timpului și a unghiului:
cronometru, (poate fi mecanic sau electronic; măsoară timpul în ore, minute,
secunde, zecimi și sutimi de secundă );
teodolitul , ( măsoară precis unghiurile orizontale ș i verticale );
25
Organe de maș ini : Organele sunt piese sau ansamblu de piese fără mobilita te, care intervin în forme sau
au funcții asemănă toare ori identice în construcția organică a diferitelor mașini. Sunt conforme unui S.T.A.S, care înseamnă î nseamnă standardizarea organelor de mașini. Avem:
arcuri , de încovoiere sau de torsiune, de tracțiune sau compresiune, realizează
legături elastice între două piese, amortizează șocuri, sunt prelucrate din oțeluri speciale de mare rezistenț a;
niturile, sunt realizate din materiale moi. Fixează rigid, nedemontabil.
piuliț a,
este ansamblu al șurubului, avâ nd pasul filetului standardizat cu cel al
șuru bului. Varietate mare de de forme în funcție de locul folosit și de utilitate;
șaiba,
se fabrică din diverse materiale, asigur ă contrarotirea piulițelor, sau
distanțează;
șuruburi
cu tije de metal filetate, din oțel, bronz, etc. Sunt de fixare, folosesc la
asamblarea demontabilă a doua sau mai multe piese. Sunt și ș uruburi pentru lemn, conice, numite holtșuruburi. Au diferite capete de strângere: cu cheie, cu șurubelnița dreaptă, în cruce sau î n stea; Tehnologii folosite în laboratorul tehnologic de aeromodele:
ambutisarea, manuală sau cu o presă ;
lustruirea, prelucrarea fină și extrafină a suprafeț suprafețelor.
nituirea, asamblarea nedemontabilă nedemontabilă la cald sau la l a rece;
4
sudarea, îmbinarea a două piese sudabile; 4
Popescu M., Aeromodelele mele, Editura Universitaria, Craiova, 2010, p. 25-30 26
Materiale folosite în laboratorul tehnologic de aeromodele :- vezi pozele de mai jos
27
HÂRTIE (ORIGAMI). (ORIGAMI). ARIPĂ Cap. 3 CONSTRUIREA AVIOANELOR DIN HÂRTIE ZBURĂTOARE (FLUTURAȘ) DIN HÂRTIE. Avioanele din hârtie sunt simple și rapid de construit , în variante multiple, originale, iar zborul lor frumos din sală sau de afară, dau satisfacție imediată copiilor.
Materia primă:
coli A4 de copiator (xerox) albe sau colorate, hârtie de caiet, foile
din blocul de desen,...deci o hârtie cu suprafață netedă! Hârtia albă se colorează cu creioane colorate sau carioca (nu cu tușuri, cerneluri, culori
apă) tempera sau altele, pe bază de apă
Execuția unui avion din hârtie: presupune
îndoirea exactă a colii A4, pas cu pas,
conform cu cerințele modelului ales dintr -o -o carte de profil (ex: Avioane de hârtie hârtie Angelika Hahn, editura Casa, Oradea, 2012)
sau după filmulețe de pe youtube: https://www.youtube.com/watch?v=W9dyjdRG_1w https://www.youtube.com/watch?v=12UJvz0f-8k
sau după un soft de calculator 3D (ex: Greatest Paper Airplanes, 25 de avione din hârtie)
Gliders: (Pelican, Albatross, Kookabura...) Kookabura...)
Jets &Bombers : (Eagle, Condor, Hawk, Falcon...)
Darts : (Hammerhead, Marlin, Bottlenose...)
SSts & Stealth : (Jaguar, Leopard, Puma...)
Starships : (Jupiter, Saturn, Venus, Neptune...)
28
Plierea necesită atenție, se apasă cu unghia pe fiecare îndoitură, se verifică simetria avionului, folosim pentru anumite modele hârtie pătrată. Dacă folosim coli A4 de copiator (xerox) colorate putem face un avion din hârtie multicolor astfel: le tăiem pe mijloc sau pe diagonală și apoi le lipim între ele, cu lipici solid,
la tub (culorile să fie calde + reci ) folosindu-ne imaginația imaginația și iată rezultatul…
29
Lansarea avioanelor și “fluturașilor” din hârtie în
zbor liber. Lansarea se
când nu bate vântul . poate face oricând în sală (ex: la școală în pauze), însă afară doar când Se vor tăia din carton duplex șabloane în diferite forme, se va trasa conturul după ele pe coala A4 de copiator (xerox) ( xerox) sau pe hârtia h ârtia de scris colorată și pliată (multiplicarea se face
de către copii). Urmează decuparea , înfășurarea la față (a botului) și îndoirea capetelor aripilor. Zborul corect se obține, dacă respectăm îndoirea egală a capetelor aripilor . Ce este vântul ? Știința care se ocupă cu studiul atmosferei și a fenomenelor din
atmosferă se numește Meteorologie. Deci vântul îl definim ca mișcarea orizontală a
aerului. Mișcările verticale sau înclinate ale aerului se numesc curenți. Vântul suflă (vine) dintr -o anumită direcție
și are o anumită intensitate
(forță). Forța care produce mișcarea aerului pe orizontală este diferența de presiune. Vântul este provocat de
diferența de presiune (pe orizontală) de la loc la loc. Cauza principală a acestor diferențe de presiune o constituie încălzirea inegală a suprafeței terestre, deci și a maselor de aer din vecinătatea 30
acestora. Uneori vântul poate prezenta creșteri bruște de viteză (față de viteza medie) sau salturi ce poartă denumirea de rafale, neplăcute pentru zbor,c ând se transformă în vijelie.
Pentru lansarea avioanelor din hârtie sau fluturași este necesară o atmosferă stabilă,
adică lipsa curenților, însă putem avea soare sau nori. Norii sunt formați din picături fine de apă sau cristale de gheață suspendate în atmosferă. Avem diferite tipuri de lansări: lansare în zbor drept, lansare la distanță, lansare cu sau
fără acrobație. Pentru a lansa un avion îl prindem cu degetele de punctul de prindere situat undeva în prima treime (de la vârf la coada avionului). Lansarea avionului de hârtie este
corectă (reușită) dacă avionul va zbura ușor înainte pe o traiectorie rectilinie (dreaptă), stabilă, fără cabraj sau picaj, fară viraj la stânga sau la dreapta, ori întoarceri pe spate, ori cu evoluții violente în spirală, spirală, și și va înregistra timpi mari de zbor. Vedem mai jos modul greșit și cel corect de lansare al unui avion din hârtie.
a. Greșit
b. Corect
Erorile de zbor le corectăm cu ajutorul eleroanelor (aripioare de înălțime) adică acele
crestături care se fac pe latura din spate a aripilor, și care pliate ambele în sus sau ambele în jos, reglează stabilitatea avionului (mai exact eliminăm cabrajul sau picajul).
Înclinarea în zbor a avionului (pe stânga sau pe dreapta) se elimină prin acționarea
eleroanelor (adică plierea unuia în sus și celui lalt în jos, sau invers), trebuie poziționate astfel încât să avem o reacție pozitivă împotriva înclinărilor nedorite nedorite din zborul acestuia. La unele 31
modele de avioane din hârtie este necesară frâna situată la capătul corpului avionului (și
îndoită în sus). Dacă avionul este ușor de vârf , îi atașăm o agrafă de birou și astfel își modifică greutatea, vom avea un zbor planat și cu o viteză redusă. Dacă lansarea se fa ce de la înălțime mai mare, atunci distanța de zbor va crește ș i durata de zbor asemenea. Recomand elevilor să lanseze avionul avionul cu o mișcare a mâinii mâinii uniformă și drept drept înainte, nici foarte tare, nici foarte slabă, fără să încline avionul avionul în momentul eliberării și vom vedea un zbor zbor frumos, ce va aduce multă satisfacție. Aruncarea avionului cu elan, și cu botul în sus, va presupune un zbor scurt, sub un unghi abrupt, iar apoi rămas fără viteză, va intra în picaj căutând solul.
Observăm că pentru zbor, nu este suficientă o construcție perfectă a avionului , dacă nu știm cum să-l lansăm corect.
Cap. 4 CONSTRUIREA UNOR MACHETE DE AVIOANE, AVIOANE, ELICOPTERE, ELICOPTERE, RACHETE DIN CARTON Aeromodelele pot fi împărțite în două categorii de bază: machete statice și aeromodele zburătoare.
Machetele statice sunt copii la scara ale unor avioanelor din trecut sau din zilele
noastre. Machetă - un model la scară redusă este, în general, reprezentarea fizică a unui obiect,
care menține o proporție cât mai fidelă a aspectelor importante ale modelului reprezentat. Acesta permite examinarea și prezentarea proprietăților obiectului reprezentat fără a fi nevoie a examina obiectul original. Construcția machetelor : se decupează piesele componente de pe
planșele A3 din din carton, la scara1:1 și se asamblează conform instrucțiunilor.
32
Lipirea se face la cald, cu pistolul cu tub de silicon, destinat pasionaţilor de bricolaj şi
aeromodeliștilor inventivi, care poate lipi materi ale sensibile la temperatură, precum hârtia, cartonul, plasticul, textilele. 33
34
Alte machete de avioane și elicoptere 3D PUZZLE :
Cap. 5 CONSTRUIREA DE MINI-AVIOANE (ȘOIM, O. Z. N, DELTA, SPORT,
PIȚIGOI, COLIBRI ) ȘI AEROMODELE FAZĂ PRIMARĂ DIN CARTON ( PESCĂRUȘ, PESCĂRUȘ, ALBATROS, STÂRC). LUCRĂRILE DIN TRAFORAJ În cele ce urmează se vor prezenta metodele și procedeele de construcție a aeromodelelor din carton, în general. Înainte de a începe construcția aeromodelului din carton,
se pregătesc foarfeci, cuttere, traforaje, rigle, echere și hârtie sticlată (glasspapier), (glasspapier), ca scule, iar ca materiale: carton duplex, placaj de tei de 3 - 4 mm grosime și baghete de brad de 3 x 3
și 4 x 4 mm secțiune. Ca adeziv se va folosi aracetul. Se citește cu atenție atenție desenul în scopul scopul interpretării juste a acestuia. Linia groasă continuă înseamnă linia pe care se va decupa subțir e și continuă continu ă sau linia punct reprezintă axele după care se face montajul. modelul. Linia subțire
Linia punctată marchează locul unde se fac îndoiturile.
Decuparea pieselor se va face după ce mai întâ i acestea se vor separa cu scopul de a
se putea executa decupările câ t mai corecte. Înainte de lipire și asamblare se vor face 35
îndoiturile. Îndoiturile corecte se execută după ce în prealabil se zgârie cu un vârf ascuțit locul
unde se execută î ndoitura. Se iau apoi pe rând părțile ce urmează a fi lipite, se ung cu aracet numai atât cât este necesar, fără a se exagera, apoi se lipesc. După ce toate t oate părțile componente au fost pregă tite se trece la asamblarea modelului.
Mai întâi se lipeș te botul de placaj cu bagheta de brad ce reprezintă fuselajul. Apoi se lipește, dacă este cazul, aripa pe parasol. Urmează lipirea ampenajului vertical și a celui orizontal. Se lasă un timp oarecare să se usuce. Montarea aripii pe fuselaj, în cazul când aceasta este demontab ilă, se face cu ajutorul
unui fir de cauciuc, iar în lipsa acestuia cu un fir de ață mai rezistentă. Legarea trebuie să fie cât mai rigidă pentru a nu permi te deplasarea în timpul lansă rii sau a zborului, a aripii pe fuselaj.
O mare atenție se va acorda ex ecutării corecte a unghiurilor diedre de care depinde stabilitatea în zbor a aeromodelului.
În întreaga activitate de construcț ie a aeromodelelor se va avea grijă ca materialul din care se execută să f i e foarte neted și corect decupat ș i finisat. area aeromodelelor cu aripa fixă se va putea lipi pe bot suplimentar o greutate în La centr area plus din carton, placaj placaj și plastilină, după după caz. La cele cu aripa demonta bilă centrarea se face prin deplasarea aripii spre înapoi, când
modelul are tendința, de cabraj, sau spre înainte, în cazul când picajul este accentuat. La nevoie se va putea și aici interveni cu un surplus de greutate pentru cazul când
modelul este ușor de bot.
36
MOD DE ASAMBLARE A MINI-AVIOANELOR (ȘOIM, O.Z.N., DELTA, SPORT, PIȚIGOI, COLIBRI.)
La modul general, construcția aeromodelelor din carton (mini -avioane) începe prin decupare de pe planșă a tuturor părților componente. Fuselajul (corpul avion ului) este baghetă de brad de 3 x 3 mm ,la care se montează la unul din capete, prin reprezentat printr-o baghetă răsucire și lipire fâșia de carton dreptunghiulară. Montarea aripii, stabilizatorului și direcției se face în locurile indicate în plan. Arip a
fiecărui model, întâi se îndoaie la mijloc sau la capete după dimensiunile prezentate în plan și apoi se lipesc cu clei Ago sau aracet. La asamblarea modelului trebuie acordată o deosebită atenție. Pentru a fi făcută cât mai corect, părțile componente să nu se usuce în poziție strâmbă sau torsionată. Aripa și stabilizatorul trebuie să fie totdeauna în același plan. Lansarea (aruncarea) se face de la o înălțime mai mare, împotriva vântului, cu puțină forță, eliberând modelul din mână în poziție orizontală. Respectând aceste indicații fiecare elev va avea satisfacții ori de câte ori își va lansa l ansa propriul aeromodel. Recomand construcția a 6 tipuri de aeromodele (mini-avioane), dintre care unele imită forma avioanelor mari (SPORT și DELTA).
npune un aeromodel (de exemplu ȘOIM) vom găsi: Studiind piesele din care se cor npune pa (1), piesa cu care se fixează aripa de fuzelaj (1/a) stabilizatorul orizontal (coada - ari pa aeromodelului -2) piesa cu care se fixeaza stabilizatorul de fuzela j (2/b) direcția (coada verticala – 3) fuzelajul din lemn (corpul aeromodelului - notat pe desen cu 4) și fuzelajului (5). Aproape toate modelele se compun din aceste piese. 37
botul
Fazele de lucru la aeromodelul Șoim sunt:
decuparea pieselor și î ndreptarea lor, uzelajului la lungimea indicată pe desen și în cazul în care e retezarea baghetei f uzelajului
deformată (strâmbă) îndreptarea ei cu grijă pentru a nu se rupe, confecționarea botului din fâșia de carton dreptunghiulară cu nr. 5 în felul următor: prin tragerea repetată a acestei fâș ii peste muchia rnesei, cart onul capătă o curbură, se
formează o primă buclă (de dimensiunea fuselajului în așa fel încât să se strângă pe acesta); se înfășoară în continuare, până la capăt spre sfârșit se pune o picătură d e aracet care, prin presiune, se va întinde pâna la capă t. lipirea aripei și a stabilizatorului pe locurile indicate pe fuzelaj și întă rirea lor pe dedesubt cu piesele 1/a și 2/b. lipirea direcției pe stabilizatorul orizontal sau, (la modelul DELTA) pe ari pă pă După uscarea aracetului aripile ( în afară de cele ale modelelor OZN și DELTA) se vor îndoi, de la mijloc, în unghiurile arătate pe desen. îndoirea înspre sus a părții din spate a stabilizatorului orizontal (partea î n dungi). la urmă modelul se va privi, la înălțimea ochilor, din față și se vor îndrepta piesele care sunt strâmbe. Centrarea modelelor se face pe teren liber sau într- o încăpere mai mare. Este foarte important cum efectuăm lansarea (aruncarea). Se face cu puțină forță eliberând modelul din mână în poziție orizontală (nu în sus!). De la o înălțime mai mare (de
exemplu balconul blocului) ele vor zbura lin, și la distanță oferind elevului o distracție plăcută. Lipirea pieselor aeromodelelor se poate face cu orice adeziv pentru lipit hârtia: aracet, clei Ago respectând la fiecare timpul de uscare indicat. Toate aeromodelele vor zbura dacă vor fi executate cu precizie .
38
CONSTRUCȚIA MINI - AEROMODELULUI AEROMODELULUI DIN CARTON CARTON - „ PESCĂRUȘ "
39
Cu ajutorul hârtiei de ca lc se copiază modelul după plan ajutându -ne de riglă, echer și florar pentru o mai mare fidelitate.Se transpune apoi modelul pe carton duplex cu ajutorul
indigoului folosit la mașinile de scris (negru). Se separă prin tăiere fiecare piesă componentă a modelului. Se ia partea care reprezintă aripa și cu o foarfecă dreaptă și bine ascuțită se decupează de jur împrejur după linia continuă groasă. Apoi în ordine se decupează fuselajul, întă ritorul fuselajului (ar fi de preferat ca partea
din față a acestuia să se decupeze din carton triplex sau furnir), ampenajul orizontal. După decupare se ia aripa și, cu ajutorul riglei și a unui vârf de foarfecă sau de cuțit, se zgârie cartonul pe spate în l ocul marcat de linia punctată fără a -1 tăia și se îndoaie spre p artea
cenușie și se lipește cu aracet, dupa cum se vede în plan -figura 1. În continuare se fac aceleași operații, de î ndoire și lipire a fuselajului. De data aceasta însă avem de-a face cu do uă î ndoituri. Prima (b) se va face spre partea cenușie a cartonului, cea de-a doua (a) spre partea lucioasă a acestuia. În prima îndoitură se va plasa întări torul fuselajului și se vor lipi cele două părți ale fuselajului de întăritor figura 2 c, fără a se lipi și urechile. Ampenajul se decupează ultimul. După executarea acestor operații se trece la montarea aripii și a ampenajului pe f uselaj uselaj prin lipire cu aracet pe urechile fuselajului. În momentul lipirii aripii se va avea grijă ca în 40
final aceasta să formeze un unghi diedru în forma de „V" având extremitățile r idicate la cca 30 mm față de orizontală - figura 3. Ampenajul va fi montat perfect orizontal. Pentru centraj se va folosi un surplus de carton de forma botului lipit pe acesta, în cazul când modelu l are tendința accentuată de cabraj la lansare.
LUCRĂRILE DIN TRAFORAJ Modul de lucru, materialele materialel e și uneltele necesare în efectuarea lucrărilor din traforaj.
folosește material lemnos sub forma plăcilor de traforaj cu grosimea de de - la acestea se folosește 1-4 mm, prelucrarea lor (operația principală, tăierea) se face cu fierăstrăul de traforaj. - mai avem nevoie ș i de trusa cu scule (care se găseș te în comerț, la papetă rii) ce
conține: fierăstrău de traforaj (similar ca formă cu bomfaierul, dar caracterizat printr -o -o curbură foarte mare a elementului pe care se montează pânza), suport pentru tăiat cu ferăstrăul, menghina necesară la fixarea su portului pe masa de lucru, pila, burghiul, ciocănelul
- în afară de aceste instrumente, utilizăm ș i adezivi pentru lemn (aracet), coli de glaspapir (hârtie sticlată) diferite grosimi pentru finisarea obiectelor, plus pânze de traforaj cu
dinți foarte fini.
41
Capetele pânzei se fixează în clemele f ierăstrăului. Se desfac șuruburile cu piuliță fluture, se așează pânza, apoi se strâng la loc. Pânza trebuie să fie foarte bine întinsă altfel se rupe mult mai ușor. Pânza se aș ează întotdeauna cu dinții orientați spre afară. - piesele din placaj (din lemn de plop, paltin,fag…) ale aeromodelelor (respectiv bot, parasol, cadre, nervuri,etc.) sunt realizate după schiț a sau planul de construcție al acestora, fiind alese din revistele de specialitate, specialitate, de pe internet,etc. internet,etc. sau inventate inventate de fiecare fiecare elev aeromodelist (creație proprie, inventica...)
Ordinea în care trebuie executate operațiile în lucrările de traforaj
este următoarea:
1. Se copiază pe placaj conturul piesei aeromodelului (bot, parasol, cadru nervură,
etc…) care urmează să fie executată , cu o coală de indigo, ori se fac șabloane, după care se trasează conturul începe decuparea. decuparea. conturul piesei necesare tăierii mai înainte de a începe 2. Fixezi placajul pe suport cu ajutorul menghinei. Suportul se așază la marginea mesei
în așa fel încât capătul crestat să rămână în afara mesei. 3. Decupezi piesa. Aceasta este operația de bază în traforaj, la care este bine să ai în vedere următoarele: dacă modelul este complicat și are tăieturi interioare, tai mai întâi toate orificiile și numai după aceea conturul exterior. Pentru obținerea unui decupaj interior, faci – o gaură cu burghiul, după care desfaci unul din capetele pânzei mai întâi – în în marginea lui – o ferăstrăului; o introduci în orificiul respectiv, apoi fixezi din nou pânza în cadru având grijă ca ea să fie suficient de întinsă. După terminarea operației, scoți pânza în același fel. Procedezi identic în cazul cazul tuturor celorlalte decupaje interioare. Tăiatul propriu-zis se face mișcând
ferăstrăul în sus și în jos cu o apăsare ușoară. Pânza trebuie să aibă o mișcare perpendiculară pe suprafața placajului, urmând întocmai conturul piesei aeromodelului. Când conturul desenului piesei urmează o cotitură întorci placajul, nu fierăstrăul, iar la cotituri bruște efectuezi mișcări lente cu pânza întorcând placajul cu grijă. Pentru a preveni încălzirea prea puternică a pânzei (și ruperea), ea trebuie răcită din când în când ,se freacă cu o bucățică de săpun (de casă , rufe) sau făcând pauze. Atenție sporită trebuie acordată menținerii tăieturii pe linia desenată, pentru că pânza fierăstrăului poate devia; dacă decuparea este alături de lini ile 42
trasate, mai poate fi rectificată cu ajutorul pilei când se finisează conturul, dar dacă este mai adânc intrată în material, atunci piesa este compromisă. Folosirea intensivă a fierăstrăului, cu ruperea inerentă a pânzelor fine și subțiri, cu o rezistență la folosire relativ redusă, face ca șuruburilor cu piuliță fluture care se prind în brațul sculei să li se deterioreze filetul, astfel că nu se mai mai pot strânge strânge capetele pânzei între fălcile brațului. brațului. Pentru a putea putea fi utilizat în în scurte cu diametrul de 4 mm, care apoi apoi se strâng continuare, acestea se î nlocuiesc cu șuruburi scurte cu cleștele patent. 4. Ultima etapă este curățirea suprafețelor pieselor. Orificiile mai mici, colțurile, diferite adâncituri adâncituri sau ieșituri le cureți cu cu pila (pile fine de ceasornicărie, ceasornicărie, ce au profile diferite: rotunde, pătrate, semirotunde, dreptunghiulare, triunghiulare). Întreaga suprafață a piesei aeromodelului o șlefuiești șlefuiești cu bucăți bucăți cu glaspapir (de la grosier grosier la fin) lipite cu poliadez poliadez pe o bucată bucată de lemn, (pile smirghel).
La părțile componente ale aeromodelului alcătuite din mai multe piese (ex. bot…),
șlefuirea se face după montarea acestora. Asamblarea pieselor se face prin lipirea cu adezivi (aracet pentru lemn) și fixarea cu ajutorul cuișoarelor, clamelor clamelor de fixare, fixare, preselor preselor de lemn sau menghinei. Traforajul nu- i o joacă, ori moft, el înseamnă imaginație, fantezie, atenție,
perseverență, perseverență, răbdare, îndemânare și satisfacție. Pasiunea traforajului poate apărea la orice vârstă, aeromodelistul aeromodelistul va lucra, de obicei obicei din placaj, scândură scândură subțire de tei, brad, lemn de balsa (plastic, tego,
sau metal subțire) toate cu suprafața plană, construind diferite
aeromodele frumoase care-l vor încânta cu zborul lor , dar este necesar și pentru dezvoltarea
mental psihică ulterioară, dezvoltându -i simțul pentru artă și frumos. 43
AEROMODELE PLANOARE DIN CARTON FAZA PRIMARĂ “ PESCĂRUȘ ”,
“ALBATROS ” ȘI “ STÂRC ”
MOD DE ASAMBLARE AEROMODEL PLANOR “ PESCĂRUȘ ” PIESELE COMPONENTE ALE AEROMODELULUI ( Tabel ) 1. FUSELAJ
- 1a corpul fuselajului- baghetă de lemn 5 x 5x 600 mm - 1b botul : - 2 piese din carton, - 1 piesă placaj 5mm
44
2. ARIPA
- 2a partea centrală - piesă carton - 2b capetele aripei - două piese carton - 2c nervuri - 2 piese piese placaj placaj 3 mm - 2d lonjeroane - 2 baghete baghete lemn 5 x 2,5 x 395 395 mm
5mm - 2e parasol - piesă placaj 5mm 3. AMPENAJ
- 3a ampenaj vertical - două piese carton - 3b ampenaj orizontal - piesă carton
45
A). MONTARE Construirea unui aeromodel este o muncă interesantă, dar de migală,
care cere ră bdare și pasiune ca și adevărați lor constructori de avioane, iar pregătirea și mânuirea lui pentru zbor vă vor da sentimente de mulțumire asemănătoare cu cele ale piloț ilor navelor aeriene. Este utilă cunoașterea câtorva termini specifici aviației, în desene sunt notați
cu cifrele și literele l iterele corespunzătoare. corespunzătoare. Reținem că partea pieselor care despică aerul în zbor și este îndreptată către botul avionului se numeș te bordul de atac, iar partea opusă (cea pe care se scurge aerul) poartă denumirea de bord de scurgere. De asemenea, partea de deasupra aripii și a ampenajului orizontal (corespunză toare la noi, tea coloraăa a pieselor) se numeș te extrados, iar partea de dedesubt- intrados. cu par tea Pentru realizarea planorului trebuie să decupăm piesele de carton din planșă . Pe baza tabelului se grupează piesele din carton împreună cu cele din lemn și, ținând cont de schițele din planșă, se trece la montarea (îmbinarea) părților componente ale aeromodelului: fuselaj, aripa, ampenaj. Se va avea în vedere ca toate piesele sa fie montate cu bordul de atac spre
înainte, iar lipirea să se facă pe suprafeț ele necolorate ale pieselor din carton. 1. FUSELAJUL Se lipesc între ele, cu clei Ago sau aracet, bagheta de lemn 5x5x600 mm (corpul fuselajului notat - 1 a) și piesa de placaj 5 mm (botul notat-1 b) prin introducerea unui capăt al baghetei în deschizătura corespunză toare din placaj. Apoi, de o parte de cealaltă a piesei din placaj, se lipesc lipesc cele doua piese piese din carton (notate-1 (notate-1 b).
2. ARIPA
Pe bordul de scurgere și cel de atac ale părț ilor centrale ale aripii (notate-2 a) se lipesc baghetele 5 X 2,5 X 395 mm (lonjeroane (lonjeroane notate-2 d).
Pe laturile mici se lipesc piesele din placaj 3 mm (nervuri ( nervuri notate-2 c).
46
Cele două capete ale aripii (2 b) se crestează în zona de îndoire și se lipesc pe partea centrală a aripii notată (2 a) în zona hașurată. Parasolul din placaj 5 mm (notat- 2 e)
se montează prin lipire pe axa aripii (notată cu linie-punct) la intrados.
3. AMPENAJUL
Cele două piese ale ampenajului vertical (notat- 3a) se crestează în zona de îndoire și se lipesc între ele. În același timp se face ș i lipirea de corpul fuselajului în zona reprezent ată pe schiță cu linie intreruptă. Apoi, pe axa ampenajului orizontal, la intrados, se lipește ampe najul vertical.
47
4. ASAM BLARE
Realizarea întregului aeromodel se definitivează prin montarea aripii pe fuselaj, ce se face cu ajutorul unui fir de cauciuc care, înfășurat în jurul capetelor parasolului și a fuselajului,
fixează aripa de fuselaj.
Trebuie să avem grijă ca piesele din cart on (aripa, ampenajul orizontal și cel vertical) să -și păstreze forma în plan, să nu fie ră sucite (torsionate). B.) CENTRAJ ȘI ZBOR Odată montat, aeromodelul urmează să fie centrat și echilibrat. Centrul de greutate al aeromodelului trebuie să se afle la jumata te din profunzimea aripii. Ca să respectăm acestea, avem posibilitatea să mutăm aripa înainte și înapoi pe fuselaj, f uselaj, până ce aeromodelul susținut î n punctul aflat la jumatate din profunzimea aripii, stă în echilibru. Numai după ce am reali zat
această echilibrare, numită și centrare statică , putem trece la primele probe de zbor, centrarea dinamică. Aeromodelul se lansează ușor, cu botul spre î n jos și se observă ce tendințe are. Căutăm să anulăm tendințele nefavorabile prin lansări repetate, stabilim poziția corectă a aripii. Zborul trebuie sa fie cât mai drept și pe o pantă cât mai dulce. De la o înălț ime de cca.
2 m aeromodelul trebuie să zboare normal cca. 25-30 metri. MOD DE ASAMBLARE AEROMODEL PLANOR “ ALBATROS ”
48
După lungimea aripii (anvergura) acest aeromodel se încadrează în baremul (max. 650 mm) de concursuri pentru școlari la categoria fază primară (“ cartonașe”). Piesele desenate se vor decupa cu grijă pentru a nu se îndoi cartonul. Piesele din lemn se vor șlefuii. Se va acorda o mare atenție confecționării aripii. După cum se vede din desen, cele 3 părți ale ei - partea centrală și cele 2 urechi- sunt curbate pe lățime, adică profilate. Partea centrală a aripii se
întărește cu cele 2 baghete (2 x 5 mm) lipite lipite pe marginile marginile dededesubt dededesubt (intrados). La La fixarea celor două capete (urechi) (urechi) ale aripii este este foarte importantă respectare respectare înălțimii (diedrul) indicată pe desen (70 mm) și măsurată de la vârf la sol (masa de lucru). Sub aripă, la mijlocul ei se lipește parasolul cu partea mai înaltă în față. Pe unul din capetele fuselajului se lipește botul, iar pe cel opus stabilizat orul orizontal și cel vertical (direcția). Tricolorul se lipește pe
direcție. Când toate părțile lipite s-au uscat, se fixează aripa pe fuselaj cu fire elastice înfășurate de vreo 6 -8 ori. Centrul de greutate al modelului (care trebuie să stea în echilibru perfect pe vârful vârful adouă degete de de la două mâini) trebuie trebuie să fie la prima treime treime a aripii. Se lansează în poziție orizontală și cu forță destul de mare și contra vântului.Un aeromodel perfect centrat zboară lin, fără balans, pe o distanță mare cu o viteză constantă, păstrându-și direcția imprimată inițial. Dacă aeromodelul este lansat de pe o pantă mai înaltă, durata de zbor poate ajunge la 2 - 4 minute.
Cap. 6 AEROMODELE FAZĂ PRIMARĂ DIN CARTON ȘOIM 1, RÂNDUNICA,
PITIC 1, PESCĂRUȘ 2, BARZA, PUIȘO R, RÂNDUNICA 2, ZEFIR, ZEFIR, COCOR, PITIC. AEROMODEL PLANOR DIN CARTON FAZĂ PRIMARĂ “ Ș OIM 1” Din materialele ce se pot procura ușor, după desenul tehnic dat și sub î ndrumarea profesorului, aeromodelul planor „ȘOIM 1” poate fi realizat î n laboratorul tehnologic de aeromodele. Date tehnice : - anvergura - 660 mm ; - lungimea - 550 mm ; - greutatea - 70 g. Piesele componente : 1.
Botul aeromodelului (din placaj de fag, de 4 mm grosime).
2.
Fuselajul (din lemn de brad de 5 x 5 x 400 mm). 49
3.
Nervură de aripă (din brad de 10 x 5 sau lemn de balsa).
4.
Cârlige de fixat aripa (sârme de oț el).
5.
Ampenaj orizontal (carton duplex).
6.
Ampenaj vertical (carton duplex).
7.
Aripa mediană (carton duplex și longeroane longeroane de brad).
8.
Longeroane de întărire (baghete de bra d de 5 x 3 x 400 mm).
9.
Arcade aripă (carton duplex).
10. Întăritură aripa (carton duplex). Materiale necesare : 1.
Placaj industrial de 4 mm pentru botul aeromodelului.
2.
Baghete (lonjeroane) de 5 x 3 x 400 mm, două bucăți, pen tru aripă.
3.
Baghetă fuselaj, una bucată de 5 x 5x 400 mm.
4.
desenului, 3 bucăț bucăț i. Nervuri din lemn de de brad sau balsa, conform desenului,
5.
Carton duplex pentru aripi, arcade, întăritură , ampenaj orizontal și vertical.
6.
Clei, de preferință A go sau aracet.
7.
Ace cu gămălie (pentru fixarea fi xarea pieselor, ampenaj orizontal, vertical, arcade etc.).
8.
Plumb pentru centraju l aeromodelului,care se fixează în bot, în locașul prevă zut
acestui scop. 9.
uselaj (se poate folosi o cameră veche de bicicletă , din Cauciuc pentru legat aripa pe f uselaj
care se taie inele cu ajutorul unei foarfeci). Construcția aripii.
Se trasează pe cartonul duplex partea centrală a aripii, de formă
dreptunghiulară, care are lungimea de 400 mm și lățimea de 85 mm. Trebuie să fim atenți ca fibrele cartonului să meargă în lungul piesei, fapt care va mări rezistenț a aripii.
50
La mijlocul aripii se va lipi prin
presare
întăritura
aripii. În partea de
sub
aripă,
pe
intrados se vor lipi lonjeroanele bordului de atac și bordului
de
scurgere sau fugă, cu aracet, clei Ago
etc., și se vor prinde
până
la
uscare cu cleme de rufe. Se vor fixa cele 3 nervuri ale aripii, mijloc,
una
celelalte
două extremitățile
aripii
la
la mediane
(centrale), acolo unde vor veni montate arcadele (urechile sau
extremitățile aripii stânga și dreapta). Arcadele
(urechile)
se
montează după ce au fost date cu aracet clei Ago sau la locul de îrnbinare,
căutând să le asigură m un unghi diedru pentru fiecare în parte, parte, de 25 grade în sus. Acest unghi diedru de la capetele aripii, format de cele doua arcade (urechi), este
î n ‘V”sau în “W”) și în “U” (mai există și în
51
asigură stabilitatea laterală a aeromodelului î n zbor. După uscarea ansamblului aripii, este bine și estetic de a se șlefui marginile aripii ș i ale arcadelor, de a se rotunji r otunji longeroanele bordului de atac și bordului de fugă , pentru ca frecarea
cu aerul sa fie cât mai mică . Construcția ampenajului orizontal și vertical este foarte simplă, dacă se respectă desenul dat. Montajul ampenajului orizontal se face la capătul mai subțiat al fuselajului, înainte de a se monta, se va îndoi pe lungime, ca în desen, pentru a- 1 face portant. Se prinde, după ce a fost dat cu aracet sau clei Ago, prin înfigerea prin el și fuselaj a 2 ace cu gămălie, care după uscarea aracetului sau cleiului Ago se îndepărtează. Ampenajul orizontal, spre deosebire de
aripă, se montează pe fuselaj la 0 grade. Rolul ampenajului orizontal este de a asigura stabilitatea longitudinală a aeromodelului în zbor.
Ampenajul vertical se decupează conform desenului, se taie și se ajustează în mod corespunză tor pentru a putea fi lipit peste ampenajul orizontal și sub bagheta fuselajului. Trebuie să ținem seama că acesta, va fi la 0 grade față de axa longitudinala a fuselajului. Orice înclinare sau deviere în dreapta sau stânga a ampenajului vertical, poate duce în viraj modelul. Ampenajul vertical are menirea de a da aeromodelului stabilitatea de drum.
De mare însemnătate este construcția precisă a botului și montajul fuselajului în locaș ul lui, deoarece fuselajul este pe 0 grade iar partea superioară a botului, locul unde vine montată
aripa, are față de fuselaj un unghi de incidență pozitiv de 2 grade, fără de care aeromodelul planor nu va putea zbura.
Este recomandabil să se aplice pe partea superioară a botului, acolo unde vi ne montată aripa, o baghetă lată de 8 mm și groasă de 3 mm. Montarea ei se va face cu aracet sau clei Ago și ținte mici. Aceasta va da o stabilitate mai mare aripii față de fuselaj. Dacă capetele acestei baghete suport de aripă depășesc cu circa 5 mm lățimea aripii și în față și î n spate, nu va mai fi nevoie de cârlige, deoarece cauciucul va putea fi prins de aceste capete, peste aripă,
asigurând astfel legătura dintre aripă ș i fuselaj. De reținut că nervurile, conform desenului sunt confecționate din baghetă de brad de dimensiunea 10 x 5 mm dar mai adecvate ar fi confecț ionate din lemn de balsa de densitate mai mare. Pentru prote jarea ampenajului vertical în partea lui inferioară este de dorit ca înaintea lui, sub fuselaj să fie matisată cu ață de cusut (macramé) și aracet sau clei Ago, o
bechie din sârmă subțire de oțel de 0,5 mm, care la aterizare va suporta șocul datorat contactului cu pămâ ntul.
52
Finisajul. Odată terminată construcția, șlefuită și curățată, ea poate fi impregnată cu
nitrolac împotriva umidității, fa pt care o va face mai rezistentă. Impregnarea se realizează cu ajutorul unei pensule late, cu care se întinde nitrolacul în strat uniform sau Spray lac transparent lucios.
Atragem atenția că această operație se realizează într -o sală de laborator ce trebuie
aerisită, iar substanțele de impregnare ferite de foc. După uscarea nitrolacului, aeromodelul se poate vopsi în culori vii (de exemplu în roș u, alb, portocaliu și altele ) fo losind vopsele:
nitro-celulozice DUCO, aplicate cu ajutorul unui pulverizator de gură , vopsele care în prealabil au fost diluate la consisțența necesară, folosind în acest scop diluantul pentru produse nitrocelulozice D002-2 sau D209 E - diluant pentru peliculogene (lacuri, emailuri, vopsele, grunduri, chituri de stropit) pe bază de
nitroceluloză sau derivaț i celulozici .
ă, spray la 400 ml, care vor fi aplicate prin auto sau decorativă de calitate superioar ă, pulverizare.
Se inscripționează aeromode lul pentru participarea la concursuri (ex: YR-TGM / ȘOIM 1 ) după șabloane personalizate, personalizate, create în CorelDraw și apoi scoase la imprimantă .
53
Centraje lansări. Aeromodelul se asamblează, respectiv se montează pe
fuselaj, aripa
cu ajutorul cauciucului, având grijă ca bordul de atac al aripii să fie în față spre direcț ia de zbor.
Urmează reglajul, adică aducerea prin îndoiri uș oare a tuturor pieselor componente ale aeromodelului, la o simetrie perfectă.
Se sprijină, exact la mijloc pe intrados, aripa pe degete și se realizează centrajul static prin adaugare de plumb în bot. Dacă modelul cade de coadă, înseamnă că mai trebuie pus plumb. Un model centrat static sprijinit sub aripa, la mijlocul ei, pe vârfurile degetelor, stă
fect pe orizontală. După ce ne-am convins ca aeromo delul este simetric, nu are torsionări și per fect îndoituri la aripă, ampenajul orizontal și vertical, iar la centrajul static am fixat plumbul necesar în locaș ul botului, putem trece la centrajul dinamic și la primele încercări î n zbor. Alegem o zi cu un vânt sla b și ținând aeromodelul de sub aripă, cu botul în vânt, cât mai
aproape de sol (înalțime cât mai mică), cu modelul ușor aplecat de bot înspre pamânt, l ansăm din mână. Dacă observăm că are tendința să cadă în bot, imprimându-i puțină viteză, îl lansăm ridicăm foarte puțin marginile bordului de fugă la ampenajul orizontal. Dacă face tangaje (urcă de bot și apoi cade), coboâm puțin marginile bordului de fugă ale ampenajului orizontal. Dacă virează într -o -o parte sau alta, verificăm ampenajul vertical în caz de nevoie î l îndoim în partea opusă virajului. Un model bine centrat dinamic, va efectua un zbor lin, pe o pantă lină continuă de coborâre, numită zbor planat. Când totu l este reglat, se pot face lansări de pe înalțimi din ce în ce mai mari. Trebuie ținut seama ca la lansările din mâna să se facă câ t mai a proape de panta lui de planare ș i de viteza de zbor pe care o are aeromodelul. Nu se
recomandă aruncarea aeromodelului cu botul în sus. Va urma o ascensiune, ascensiune, modelul va intra în limită de viteză, se angajează și
se va pră buși, lucru nedorit, ce poate duce la ruperea lui. După fiecare zbor, este bine să verificăm simetria aeromodelului, poziția aripii pe plăcuță, plumbul din bot, să înlăturăm eventualele torsionări. La această categorie de aeromodele, participă de obicei elevii din clasele II — V și se pot organiza concursuri interesante ș i atractive. Se vor efectua câte 3 lansă ri de fiecare concurent, cronometrate, iar suma celor 3 zboruri se adună. Fiecare secunda de zbor constituie un punct, iar totalul secun delor dă punctajul. Câștigă concurentul cu punctajul c el mai mare. Lucrat cu ră bdare, centrat bine, aeromodelul ,,ȘOIM 1" dă satisfacț ii depline constructorului modelist.
54
MOD DE ASAMBLARE AEROMODEL PLANOR “ RÂNDUNICA”
Botul se lipește pe fuselaj, în față, iar în partea opusă stabilizatorul orizontal și deriva. Aripa nu se lipește de fuselaj ci, prin intermediul unei fâșii de furnir, se l eagă de acesta cu fire elastice. Fâșia de furnir însă va fi lipită pe mijlocul aripii. Sub aripă, tot la mijloc, se lipește o bucată scurtă de baghetă necesară necesară asigurării asigurării curbării, adică profilării aripii. Aripa se va fixa pe fuselaj în așa fel încât centrul de greutate al aeromodelului - și care se stabilește ținând modelul în echilibru pe vârful a două degete de la cele două mâini, sub aripă - să se afle la prima treime (pe lățime) a aripii. Partea din spate a stabilizatorului (profundorului) desenat desenat în dungi se îndoaie în sus pe ambele părți cu 1 mm. Se lansează întâi din mână cu o viteză destul de mare și în poziție orizontală. Dacă
aeromodelul urcă la început și apoi are tendința să cadă în bot, înseamnă că este ușor în bot și atunci aripa trebuie deplasată puțin în spate. După ce se obține o planare corectă se poate trece la lansarea cu praștia, ținând modelul înclinat în sus. Lansarea se va face neaparat în aer liber pe un teren mai întins și fără lansează aeromodelul în direcția altor persoane. persoane. obstacole. Nu se lansează
55
AEROMODEL DIN CARTON “ PITIC - 1” Forma
aripei,ampenajului
și
al
derivei
(șabloanele), se debitează de către profesor din carton duplex, pentru multiplicare. Urmează desenarea celor trei piese pe carton duplex sau coală de hârtie de
desen, și decuparea lor cu foarfecile, de către elevi. Botul se taie cu ferăstrăul de traforaj, se șlefuiește, și se lipește cu aracet de baghetă. Se asamblează întregul model, apoi se ridică cu 1 mm marginea din spate a ampenajului.
56
AEROMODEL DE CARTON PENTRU LANSAT LANSAT CU SANDOUL SANDOUL Construcția simplă cât și lansarea nu ridică probleme elevilor aeromodeliști începători.
După copierea pe carton a fiecărei poziții în parte și decuparea lor vom trece la construcția propriu-zisă. Fuselajul poz.4 se execută din placaj de aviație gros d e 1,5 mm pe care se vor
face decupările pentru aripă și profundor,care nu vor fi mai mari de 1,2 mm. La partea anterioară a fuselajului se va lipi cu aracet pe părțile laterale câte o bucată din poz.3 care se va executa din placaj gros de 2 mm. Din lemn de tei cu secțiunea de 3 x 4 mm se vor confecționa 2 bucăți din poz. 5 și se vor lipi. După umezirea aripii (poz.1) în zona diedrului (de ( de aprox.5o) ,
uscarea completă se va introduce în locașul din fuselaj și lipi cu aracet. Ulterior se vor lipi poz.2 și poz .6, vopsirea se va face cu vopsea DUCO (nitroceluloză) după gustul fiecărui elev aeromodelist. Lansarea se va face cu panglică de cauciuc de 1 x 4 sau 1 x 6 mm, care se va
introduce în locașul indicat cu * .
MATRIȚE DIN PLUMB PENTRU AEROMODELE DIN CARTON
57
PERFORMANȚĂ DIN CARTON AEROMODELE DE PERFORMANȚĂ 1.“PESCĂRUȘ 2”, 2.”BARZA”, 3 .”PUIȘOR” Aceste aeromodele din carton sunt proiectate pentru elevii din clasele III- IV.
Confecționarea propriu-zisă o începem cu trasarea lor pe un carton duplex conform cotelor date în plan având în vedere că unele piese nu sunt proiectate la scara naturală 1:1. Piesele im portante (parasolul, botul, capătul aripei), sunt proiectate și desenate la scara 1:2 pentru
„PESCĂRUȘ 2 ", iar aripa și întăritura sunt proiectate în plan micș orat, deci trebuie desenate conform cotelor date pe plan. Aeromodelul din carton „BARZA", este proiectat la scara 1:2, aripa și întă ritura trebuiesc proiectate de patru ori mai mari, față de desenele din plan. Pentru aeromodelul „PUIȘORUL", aripa, ampenajul, direcț ia, trebuiesc desenate conform cotelor de pe desen. Piesele, botul și parasolul fiind la scara 1:2 se desenează ținând seama de cote și scară. Dacă ați desenat aeromodelul pe care vreț i să-l construiți, începeți cu
confecționarea fuselajului. Prima dată decupați botul, din placaj, de 3 mm corepunzător desenului, șlefuindu -1 după aceea corect. O baghetă de de brad, 5 x 5 , ( p e n t r u fuselaj) o elucrați în așa așa fel ca să intre în orificiul orificiul botului. Lipiți bagheta în acest orificiu cu aracet, pr elucrați clei Ago, super glue Bison. Pe fuselaj lipiți piesele de la coadă, respectiv ampenajul ș i
direcția, pe care le-ați decupat anterior. După confecționarea aripei decupați și întăritura. O lipiți pe aripă, o lăsați să se usuce, având grijă grijă să puneți peste peste ea o greutate (o bucată de scândură). La mijlocul aripei lipiț i parasolul, decupat din placaj de 4 mm . Este important a lipi acest acest parasol foarte bine, bine, deoarece aripa se prinde cu două fire de cauciuc cu ajutorul acestuia de fuselaj. La aeromodelele din carton „PESCĂRUȘ 2” și „BARZA" trebuie să mai lipiți și semiprofile sub aripă. Aceste semiprofile vor întă ri aripa mai bine, lucru care este foarte important, având în vedere că
lățimea aripilor este destul de mare. După terminarea
confecționării modelului respectiv, se dă pe el cu lac, ceea ce face să i se mărească rezistenț a. După impregnare, legați aripa de fuselaj și verificați ca aceasta și ampenajul să stea corect, fără torsiuni. Controlaț i centrul de greutate al aeromodelului suspendându- 1 pe două degete sub aripă. Dacă stă echilibrat, modelul este centrat. Se poate trece în sfârșit la lansare. Devierea zborului se poate corecta prin mișcarea direcției spre partea stângă sau dreapta. În caz că modelul zboară cu mare viteză spre sol înseamnă că este greu de bot, defecțiune ce se poate remedia deplasând aripa către acesta.
58
În caz, că modelul z boară dezechilibrat (în sus, în jos, periodic) trageți aripa mai spre coadă până câ nd zborul este lin. Cu un aeromodel bine centrat, lansându- 1 la pantă din mâ na, se poate realiza o performanță de de zbor de de peste 2 - 3 minu inute.
59
60
ALT AEROMODEL PLANOR DIN CARTON „RÂNDUNICA 2" Caracteristici tehnice : - Anvergură - cca 310 mm ; - Greutate - cca 20 g (fig. 1). Construcția se adresează îndeosebi
aeromodeliștilor începători, fără deosebire de vârstă. Pentru
realizare
este
necesar
să
confecționăm șabloane din carton sau placaj după forma aripei și a ampenajelor existente. Aripa și ampenajul orizontal au fost transpuse la 1/2 din anvergură. Când vom confecționa șabloanele, va trebui să trasăm cele două jumătăți
folosind ca axă de simetrie linia punctată care este vizibilă în schiță. Cu ajutorul șabloanelor vom avea posibilitatea să trasăm pe carton numărul de piese necesar. După d ecupare, pe linia dului de atac a aripei, crestăm cu cutter -ul în așa fel încât să putem îndoi ușor partea de bor dului carton nehașurată. Această suprafață se lipește pe intradosul aripei (partea de dedesubt) pentru rigidizarea acesteia, cu aracet. Este neapărat necesar ca trasarea să se facă cu mare atenție, precum și decuparea pieselor, întrucât trebuie să existe o simetrie perfectă între partea stângă și cea dreaptă (fig. 2).
Odată piesele din carton decupate, se poate trece la decuparea pieselor din placaj, respectiv botul fuselajului și parasolul. Piesele sunt redate la scara 1 : 1 (fig. 3). Parasolul se confecționează confecționează din două piese lipite între ele, piesa din placaj de 4 mm și piesa din baghetă de brad cu dimensiunile dimensiunile de 3 x 4 x 70 70 mm.
Fuselajul se confecționează din baghetă de brad cu dime nsiunile de 3 x 3 x 250 mm. Aripa se montează prin lipire cu super glue Bison, clei Ago sau aracet, folosind pentru fixare 61
două ace cu gămă lie, unul la bordul de atac, celă lalt la bordul de scurgere, pe parasol. În același f el, el, montăm și ampenajul orizontal pe fuselaj, verificând dacă linia de mijloc (axa de simetrie a acestuia) se află pe mijlocul fuselajului. După uscare, tă iem cu traforajul de la bordul de scurgere spre bordul de atac al
ampenajului orizontal pe o lungime de 20 mm,
pentru a putea încastra și lipi ampenajul vertical. Prin intermediul parasolului, aripa se montează pe fuselaj cu ajutorul unui fir de cauciuc. Trebuie avut grijă ca piesele din carton, aripa, ampenajul
orizontal și cel vertical să pă streze forma unui plan perfect, să nu fie răsucite (torsionate). Aeromodelul, odată montat, trebuie centrat și echilibrat. Centrul de greutate al aeromodel ului trebuie să se afle la
jumătate din profunzimea aripei. Ca să respectăm acestea, avem posibilitatea să mutăm aripa înainte și înapoi pe fuselaj, pînă în momentul în care aeromodelul susținut în punctul aflat la jumătate din profunzimea aripei stă în echilibru. Numai după ce-am realizat această echilibrare, numită și centrare statică , putem trece la primele probe de zbor, centrarea centrarea dinamică. Aeromodelul se lansează lansează ușor cu botul botul spre în jos se observă ce tendințe tendințe are. Căutăm să anulăm tendințele nefavorabile și, prin lansări repetate, stabilim poziția corectă a aripei. Zborul trebuie să fie cât mai drept și pe o pantă cât mai dulce. De la înălț imea de cca 2 m aeromodelul trebuie să zboare normal cca 10 - 15 m.
BOTURI, NERVURI ȘI PARASOL DE AEROMODELE
62
AEROMODEL PLANOR DIN CARTON “ ZEFIR ” Date tehnice:
Anvergură
- 600 mm
Lungimea
- 600 mm
Suprafață totală - 5,82 dm2 Greutate
- 42 gr
Acest planor este destinat
aeromodeliștilor începători în scopul familiarizăr iiii acestora cu
părțile
com ponente
principale ale unui aeromodel
și cu zborurile acestuia. Construcția fuselajului î ncepe cu desenarea botului pe un placaj de 5 mm grosime, pe
care apoi îl decupăm cu traforajul. Se finisează ș i se rotunjesc,
marginile.
Desenele cabinei și pilotului vor fi executate pe ambele
fețe ale botului. În acest bot se montează prin încleiere cu clei Ago super glue Bison sau aracet, bagheta, pe care în prealabil am ajustat-o la
dimensiunile din plan. Această ajustare se face cu rindeaua d aca fribra este perfect paralelă, sau cu pila, astfel încât capătul ce se montează la bot să aibă o secț iune de 5 x 5 mm. Treptat, aceasta secțiune se reduce spre capă tul posterior la 2,5 x 2,5 mm. Aripa se confecționează din carton duplex având grijă ca lungimea aripei să fie axată pe direcția, „fibrelor", cartonului. După decupare se execută orna or na rea ei cu un creion colorat sau tuș. Cele două jumătăț i ale aripei vor fi curbate pe toată lungimea procedând în modul următor: se ține cu o mână aripa presată la marginea mesei, iar cu cealaltă o tragem peste muchie, în jos. Repetăm, această operațiune pînă când ea rămâne la curbura necesară .
63
Dintr-o baghetă de brad sau balsa cu secț iunea de 8 x 12 mm vom executa talpa aripei, conform desenului, urmând ca pe porțiunea nervurii (a locului de lipire al aripei) să executăm
cu ajutorul cuțitului sau a pilei un șanț ce servește la formarea și menț inerea unghiului diedru al aripei. Acest unghi este ne cesar pentru a se asigura o bună stabilitate laterală a modelu lui în timpul zborului.
Se lipește mai întâi o jumătate de aripă presând zona de lipire și susținând capătul la înălțimea indicată - 85 mm. După uscare se poate lipi cealaltă jumă tate. Dacă cartonul este moale și aripa nu -și păstrează forma pe întreaga lungime, putem să o consolidăm montând o fâș ie de furnir de tei gros de 1 mm și lat de 10 mm la centru și 5 mm la capete, fâșie ce o montăm pe nervura aripei și pe aripă la 1/3 de la bordul de atac. Aripa se montează pe fuselaj prin intermediul firelor fir elor de cauciuc. Aceasta ne permite ca în timpul primelor lansări să putem centra ușor modelul, prin împingerea aripei înainte sau înapoi. Ampenajele le decupăm din același carton și le ornamentăm cu aceeași culoare
folosită la aripă. Vom ține cont și aici ca lungimea pieselor să fie axată pe direcția „fibrei", cartonului. Ampenajele nu se, curbează . Ampenajul orizontal se montează prin lipire la
capătul posterior al fuselajului ajungând cu vârful V-ului de la „prof undor" undor" la 20 mm de la capătul baghetei. Ampenajul vertical se montează introducându -1 cu marginea inferioară într-o despicătură a capă tului baghetei ce o facem cu ajutorul traforajului pe o lungime de 20 mm.
După uscarea cl eiului se face centrarea statică care constă din susținerea pe vârful degetelor arătătoare, ale modelului (aproximativ la 40% de la bordul de atac al aripei) în
echilibru. Dacă modelul va cădea, de bot, vom împinge aripa înainte atât cât este necesar pentru a sta în echilibru, și invers daca se va rid ica de bot. Urmează să facem centr ajul dinamic care constă din reglarea modelului î n zbor. Lansarea modelului se va face ținându -1 în mână de sub centrul de greutate și împingându-1 înainte, puțin aplecat de bot în jos. Nu se va arunca puternic ș i nu se va orienta
cu botul în sus. Dacă modelul va zbura cu un picaj pronunțat vom îndoi ușor profundorul (de la linia punctată a ampenajului orizontal) în sus. Dacă modelul va executa un zbor urcându -se de bot iar apoi coborând (va zbura în „ca pace") vom îndoi profundorul profundorul în jos. Vom verifica de asemenea ca aripa sau ampenajele să nu prezinte torsiuni. Virajele modelului vor fi corectate
cu ajutorul direcției, îndoind-o de la linia punctată la, stânga sau la dreapta, după caz. Modelul bine centrat va trebui să execute un zbor corect coborând sub un unghi mic față de orizontală .
64
Toate lansările se vor face cu fața spre vânt. Vântul prea puternic va stâ njeni zborul modelelor de carton. Cu acest model se pot organiza concursuri car e se vor desfășura la o
pantă potrivită acestui scop. AEROMODEL PLANOR DIN CARTON “ COCOR ” Date tehnice:
Anvergură
- 465 mm
Lungimea
- 455 mm
Suprafață totală - 3,25 dm2 Greutatea
- 24 gr
Acest model de carton este
simplu construit și robust fuselajul este este format dintr-un bot decupat din
placaj de 5mm și o baghetă de brad cu o secșiune de 4 x 4 mm. Aripa este decupată din carton duplex și este mată din partea centrală for mată și două capete. Lungimea pieselor va trebui să fie axată pe direcția „fibrelor" cartonului, pentru motive de rezistență. Cele trei piese ale aripei vor fi curbate în modul descris la planorul
Zefir și apoi montate. Capetele aripei se vor lipi, ridicate cu 40 mm, acest unghi asigurându-i modelului stabilitatea laterală în timpul zborului. Montăm aripa prin lipire pe nervura ce face corp comun cu fuselajul, introducând partea centrală a bordului de atac în tăietura practicată în acest scop. Ampenajele sunt decupate din același carton. Am penajul vertical este lipit pe
ampenajul orizontal și împreună se lipesc la capă tul posterior al baghetei fuselajului. Ampenajele nu s e vor curba. Centrarea, dinamică și lansarea modelului se fac în acelaș i mod ca la planorul ,,Zefir". 65
MOD DE ASAMBLARE AEROMODEL PLANOR “ PITIC ” Confecționarea modelului începe cu mărirea desenului direct pe hârtie de mătase (foiță), conform cotelor indicate pe plan. Întorcându-se
foița, pe spatele ei, de-a lungul marginilor aripii, al ampenajului orizontal și al celui vertical (deriva) se lipesc cu aracet sau lac nitro, baghetele pregăti te
din fâșii de furnir de tei sau paltin de 5 mm lățime. După uscarea lipiturilor, piesele vor fi decupate cu cutter- ul. Diedrul Diedrul aripii se realizează realizează prin lipirea a două bucăți de carton îndoite la centru în formă de “ V ”. (vezi desenul). La mijlocul aripii, pe
parte ei inferioară se lipește o baghetă care va servi la fixarea aripii pe fuzelaj cu fire subțiri de ealstic. Astfel aripa se poate
muta mai în față sau mai către spate cu ocazia
centrării.
Fuselajul se compune dintr-o baghetă de brad de 4 x 6 mm și dintr-un bot fixat la față, decupat din placaj de 5 mm. Capătul opus al fuselajului este subțiat oblic în partea inferioară, asigurându-se astfel fixarea ampenajului cu înclinarea necesară pentru un zbor stabil. Centrarea modelului se face pe timp frumos. După montarea pieselor, lansăm modelul din
poziție orizontală cu botul ținut puțin spre în jos. Dacă observăm că modelul nu zboară cu viteză constantă, ci urcă, și apoi, pierzând viteză, intră în picaj, înseamnă că are botul ușor. În spate, până când se obține un zbor normal (vezi desenul). acest caz aripa s e va muta mai către spate, până Corectarea devierii modelului la stânga sau la dreapta se face prin mișcarea laterală a direcției mobile. Prin sistemul de construcție descris, utilizându-se furnir de tei în loc de baghete din brad, se obține un model cu greutate foarte redusă, calitate necesară și modelelor cu motor de cauciuc (propulsoare). Modelul se poate transforma ușor în propulsor, prin demontarea
botului și fixarea în î n locul lui a elicei. Partea opusă a ca uciucului se va fixa pe fuselaj cu un cârlig confecționat dintr -un ac cu gămălie. 66
ALTE MODELE DE AVIOANE DIN CARTON
Cap. 7 CONSTRUIREA ZMEELOR
Tipuri și forme diverse, exerciții de zbor Zmeele celulare au forme și dimensiuni neobișnuite și de aceea tind să atragă atenția atunci
când se află la înălț ime.
67
1. Zmeul Cell Kite (se poate procura de la www.sierra.ro ) este confecționat din poliester. Prin
construcția sa, acest zmeu este stabil chiar în condiț iile unui vânt puternic. Poat e fi manevrat folosind o singură
coardă și poate fi lansat pentru un vânt între 6 - 30 km/oră. Este bine de știut că zmeele celulare au
portanță considerabil de mare și, în funcție de viteza vântului, varianta constructivă și dimensiunea pot ridica diverse sarcini la o înălțime prestabilită și constantă. Asta le recomandă în anumite situații pentru diverse aplicații (măsurători, fotografie aeriană, etc). 2. Zmeul Delta uriaș, este confectionat în cadrul laboratorului tehnologic de aeromodele la P.C. Tg- Mureș din polietilenă rezistentă. Prin construcția sa, acest zmeu
reușește să fie stabil și în condițiile unui vânt mai puternic și are un zbor distractiv. Suprafața lui este de S=3 m 2. Poate fi manevrat folosind o singură coardă și poate fi lansat pentru un vânt între 6 - 20 km/oră.
3. Zmeul Delta clasic este confecționat din polietilenă rezistentă, în cul ori vii (transparent-blue ciel). Prin construcția sa, acest zmeu este stabil și poate fi ușor manevrat folosind o singură coardă , poate fi lansat pentru un vânt între 4 - 16 km/oră. 68
MOD DE ASAMBLARE ZMEE “ DELTA CLASIC” Zmeele “ Delta clasic”se confecționează ușor și rapid în laborator : din folie de polietilenă bleu sau combinații multicolore (bleu + galben, bleu + negru,
bleu + transparent transparent cu buline de diferi te mărimi din hârtie autocolant, de culori diferite); din baghete de lemn de brad
bandă lată scotch transparentă, hârtie autocolant multicolor, sfoară rezistentă, carton
duplex
Se taie baghetele la fierăstrăul circular cu următoarele dimensiuni: -
6 x 8 x 865 mm - 1 bucată
-
6 x 5 x 660 mm - 2 bucăți
-
5 x 5 x 445 mm - 1 bucată
69
Folia de polietilenă va avea forma unui dreptunghi de 698 x 870 mm. Se taie cu foarfeca pe diagonal conform schiței d in fig.1,
apoi se lipesc cu bandă scotch între ele, cele 2 triunghiuri dreptunghice rezultate, ca în fig. 2 (aici se pot alege cele 2 triunghiuri de culori diferite, bleu+galben, bleu+transparent cu buline de diferite mărimi din hârtie autoc olant, de culori diferite, etc.). La rândul ei, folia de
polietilenă triunghi isoscel din fig. 2, se taie jos cu forfeca după linie conform schiței, iar din resturile de material rămase, se confecționează coada zmeului. Cum anume?
Conform schiței din fig.3, se lipesc ambele bucăți rămase cu bandă scotch între ele. Coada zmeului se va lipi de zmeu, vezi schița ZMEU DELTA, apoi baghetele de 6 x 8 x 865 mm axă principală, și cele două marginale de 6 x 5 x 660 mm la cotele din schiță, apoi cele 2 piese A, confecționate din carton duplex (benzi dreptunghiulare de dimensiuni 60 x 30 mm ), răsucite în formă de cilindru (cu diametrul bazei de 6 mm) și cântarul zmeului executat după 70
șablon ca în fig.4, toate lipite cu bandă scotch lată transparentă. Se poziționează cu bandă scotch cele 2 rondele de carton duplex (dublate) de unde se va prinde sfoara rezistentă sau firul de nylon de pescuit, în vederea remorcării și înălțării zmeului de la sol. Se introduc capetel e baghetei distanțier în fibră de 5 x 5 x 445 mm din lemn de brad, în piesele A, se leagă
sfoara, se decorează la final zmeul, după care acesta se lansează într -un zbor stabil. Satisfacția zborului depinde mai ales de execuția corectă a zmeului, conform schițelor, de vântul slab sau puternic și mânuirea mânuirea lui de către elev. elev. ALTE FORME DE ZMEE
71
ZMEU CELULAR Zmeul celular are o mare importanță în dezvoltarea aviației, deoarece după modelul lui s-au inspirat primii constructori de avioane (Octave Chanute, Voisin, Archedeacon, Farman,
Santos, Dumond și alții), î n construirea primelor aeroplane. Construirea unui zmeu celular este o operație mai dificilă, cerân du-se multă atenție și ră bdare. Pentru a putea realiza o astfel de construcț ie (fig. 45) vom procura urmatoarele materiale : -
patru baghete baghete de 8 x 8 x1 200 mm ;
-
opt baghete de 8 x 8 x750 mm ;
-
Una baghetă de 8 x 8 x 1 250 mm ;
-
una bucată placaj de 1 mm pentru colțare ;
-
cuișoare mici de 1 cm lungime ;
-
un ghem de ață rezistentă (macrame) ;
-
gament, foiță colorată sau celofan (patru coli) ; per gament,
-
un ghem de sfoară pescărească sau fir de nailon de 100 m lungime pentru lansare.
În caz că nu găsiți baghete de 8x 8 mm, se pot înlocui cu baghete de 5 x 5 mm. Având toate aceste materiale, al cătuim din două baghete lungi de 1 200 mm și din patru baghete de 750
mm câte un cadru așa cum se vede î n figura 45, b. Baghetele de 750 mm se vor tăia în două părți egale și se vor lipi la capetele baghetelor de 1 200 mm, consolidându- le prin colțare de placaj tăiate în formă triunghiulară (vezi detaliul din desenul 45, b) lipindu-le cu clei Ago,
aracet la intersecția de îmbinare și întărite prin două țintișoare bă tute la capetele baghetei care formează latura mică a dreptunghiului (A'A" = D'D") = D'D"). După ce am construit panoul orizontal (cadrul) ABCD, construim în același fel ș i cadrul vertical A'B'C'D', folosind două baghete de 1 200 mm si patru baghete de 750 mm. În construirea acestui panou vom fi atenți
72
la dimensionarea baghetelor lungi care vor fi mai scurte cu câte 8 mm, respectiv cu 5 mm
dacă folosim baghete de 5 x 5 mm, pentru ca acesta să intre î n interiorul panoului ABCD. Fixarea panourilor (cadrelor) între ele, pe axele lor de simetrie longitudinală, se face prin
lipire fixare cu niște colțare din placaj de 1 mm. După ce colțarele de placaj se usucă , trecem la legarea scheletului cu ață pescărească (macrame) sau de cismărie, alcă tuind astfel celulele zmeului. Apoi le vom u ni cu sfoară atât pe dinăuntru, cât și pe dinafară, pentru a -i mări mai mult rezistența. După această operație, fixăm ultima bagheta de 1250 mm, EF (fig. (fig. 45, a), legând-o bine cu ață și întărind -o cu câteva țintișoare. Capetele acestei baghete vor fi legate cu sfoară,în diagonală , de capetele cadrului orizontal ABCD.
Scheletul fiind acum gata, tăiem două benzi de hârtie lată de 420 mm suficient de lungi ca să poată înconjura o celulă a zmeului. Ungem apoi cu clei Ago baghetele celor două celule din extremitățile scheletului și sforile diagonalelor, lipind apoi deasupra lor hârtia. Trebuie sa avem însa grijă a lasa câte o margine de 10 mm în fiecare parte, pentru a o îndoi peste sfori și a o lipi în interiorul zmeului. În același mod vor fi lipite de sfori și aripioarele orizontale.
După ce zmeul este gata învelit în hârtie, trecem la confecționarea gurii lui. Gura se face f ace din sfoară rezistentă (fig. 45, b) prevăzută cu un ochi căluș sau o buclă de care se agață sfoara de lansare. Ochiul desparte gura zmeului în două părți: partea scurtă are lungimea unei laturi a celulei zmeului (linia BC), iar partea lungă este egală cu diagonala AC din aceeași figură . O particularitate a zmeului zmeului celular este faptul ca nu are coadă .
Lansarea se face ca și la celelalte zmee, î nsă pe vânt mai slab. Dacă vâ ntul este puternic, lungim sfoara AC și micșorăm sfoara BC, montând mai sus sau mai jos ochiul cablului de remorcaj.
Cap. 8 CONSTRUIREA AEROMODELELOR PLANOARE DIN POLISTIREN EXTRUDAT Plăcile izolatoare din polistiren extrudat pentru parchet (de grosime 3 mm și 6 mm), sunt folosite de către elevii începători pentru construcția după schiță a unor astfel de faptul că modelele modelele sunt ușoare ca greutate, greutate, zboară frumos, și aeromodele. Caracteristic este faptul sunt relativ simplu de construit de c ătre cei mici, asamblarea pieselor se face cu pistolul de lipit la cald cu baton de silicon. 73
74
75
CONSTRUIREA AEROMODELULUI PLANOR DIN POLISTIREN EXTRUDAT “ K I K I ” Este un aeromodel planor pentru începător i.i. Aripa, precum și ampenajul sunt realizate din
polistiren extrudat (STYROFOAM) care va fi tăiat la dimensiuni cu ajutorul unui cutter. Profilul aripei
și al ampenajului se obțin prin tăiere cu rezistența (fir cald cu nichelină) sau prin polizare cu hârti e abrazivă. Fuselajul este confecționat din baghetă de brad de grosime 8 x8 mm subțiată spre capăt. Botul
modelului va fi tăiat din placaj și căpăcit cu
furnir.
După
executarea diedrului
aripa va fi lipită pe o talpă
din
lemn,mobilă ce se va prinde de fuselaj cu elastic. Centrajul se va face cu alice din plumb introduse
în locașul din bot sau prin deplasarea pe fuselaj a aripei. Ca adeziv se va folosi aracetul. Se poate împânzi cu foiță subțire, lucru care va mări rezistența r ezistența aripei.5 Cap. 9 CONSTRUIREA AEROMODELELOR PLANOARE DIN BALSA
PENTRU PANTĂ: RORYS, EAGLE JET, GO 350, GO 490 Aeromodelele planoar e pentru pantă din lemn de balsa , utilizate de elevii începători,
sunt interesante de construit datorită noului material și zborului elegant. Piesele planorului se trasează pe placa de balsa după schiță sau plan, apoi se decupează cu cutter -ul -ul pentru taiat
5
Revista Aeromodele, nr.1/2002, TIPARG S.A. Argeș, p.17 76
carton, materiale textile. Se șlefuiesc cu pile șmirghel, lipindu -se între ele cu glue Bison.
Urmează centrajul static și dinamic, după care modelul poat e fi lansat în zbor liber la pantă.
77
Aeromodeliștii utilizează mașini de decupare c u laser pentru lemnde balsa (ex: Zing Z4060 - este o mașină de gravat cu laser, mic care poate tăia forme de placaj și lemn de balsa.
Zonele de lucru ale mașinii de tăiat cu laser Z4060 sunt de 400 x 600 mm.)
Cap. 10 CONSTRUIREA PLANOARELOR FAZA A-I-A PENTRU PANT Ă
Tipuri și forme diverse. Realizarea părților componente, asamblare, împânzire, fini sare. Centraj static și dinamic. PLANOARE FAZA A-I-A Conform regulamentului anvergura modelelor din această categorie nu poate să
depășească 700 mm,iar aripa lor va fi confecționată din nervuri de baghete curbate. La modelele acestei categorii nu apar încă nervurile confecționate din placaj. Ele pot fi lansate din mână de pe deal, sau pe terenuri de șes, cu un cablu de remorcaj (nailon de pescuit), lungimea căruia nu poate să depășească 30 de metri. În ambele cazuri vor fi executate
trei lansări, iar rezultatele vor fi totalizate în secunde. Figura nr . 6 arată un model simplu,
care corespunde cerințelor mai sus
amintite,
modelul
se
confecționează din baghete de brad. Nervurile vor fi îndoite
deasupra unei plăci metalice curbate și încălzită la o lampă cu spirt, fixarea lor la baghetele longitudinale al e aripii se execută prin intermediul unor
bucăți mici de hârtie. hârtie. Suprafețele modelului modelului vor fi împânzite cu hârtie hârtie de mătase. Centrul de greutate al modelului va fi stabilit cu ocazia centrării modelului, prin mobilizarea aripii pe fuselaj în direcție ante rior- posterioară. posterioară. Modelul descris urmează în tematica laboratorului tehnologic de aeromodele imediat după aeromodelele din carton și este corespunzător corespunzător pentru organizarea concursurilor de sfârșit sfârșit de an, în cadrul cadrul Palatului Copiilor
78
suri județene, însă nu figurează în regulamentul concursurilor sau chiar pentru concur suri naționale.
AEROMODEL PLANOR FAZA A-I-A „LIBELULA" (cu nervuri din placaj de 1mm) Caracteristici tehnice : - anvergură
- cca 700 mm ;
- profunzime
- 100 mm ;
- lungime
- 620 mm ;
- greutate
- aproximativ 100 g ;
- aripa împânzită doar la extrados ; - ampenajul orizontal împinzit doar la extrados (fig. 4).
Construcția se adresează aeromodeliștilor începători din clasele V-VIII. Pentru realizare, este necesar să prelucrăm întâi cele 14 nervuri cu ajutorul cărora vom putea construi aripa. Forma nervurii o avem dată la scara 1: 1 mai jos. (fig. 5)
79
Pentru început, vom realiza două piese dupa forma din schi ță, care trebuie să îndeplinească condiția neaparată de asemănare (șabloanele). Cu ajutorul acestor șabloane vom reuși să prelucrăm în bloc celelalte nervuri.
După tr asarea mei geometrice a aripei, confecționăm lonjeroanele bor dului asarea for mei dului de atac și scurgere (baghete din lemn de brad cu dimensiunile 5 x 8 x 710 mm, respectiv 3 x 8 x
planșetă tă dreaptă și plană, cu ajutorul acelor cu gămă lie, vom monta 7 1 0 mm) după care, pe o planșe aripa. Se verifică perpendicularitatea pieselor și se trece la operația de încleiere. După uscarea cleiului Ago, se mont ează bordurile marginale
executate din baghetă de brad cu dimensiunile de 3 x 5 x 8 4 mm și se pregătește pentru îndoire î n unghi diedru. Pentru aceasta trebuie să realizăm,
conform schiței, cele 4 piese din placaj de 2 mm (fig. 6). Parasolul, piesa prin intermediul căreia aripa se leagă pe f uselaj uselaj cu cauciuc, se realizează din placaj de 5 mm grosime și se află, de asemenea, la scara 1: 1 în (fig. 7).
80
Ampenajele, orizontalși vertical, sunt realizate conform planului, din baghetă de brad cu dimensiunile de 3x3 mm. Fuselajul se reali zează din baghetă de brad cu dimensiunile de 5 x 5
confecționează prin decupare cu traforajul din placaj de 5 mm x 500 mm. Botul fuselajului se confecționează grosime, conform schiței la scara 1 : 1 (fig. 8).
Împânzirea aeromodelului se realizează cu foiță pelur colorată (sau Hârtie Japico 12 gr/m2, albă sau colorată) . Se împânzește întâi partea centrală (cea cuprinsă între unghiurile diedru stâng și drept), după aceea, părț ile laterale (de la diedre spre bordurile marginale). Pentru centraj (echilibrare), botul fuselajului a fost prevă zut cu o cameră pentru lest. Centrul
de greutate trebuie să se afle la 1/2 din profunzimea aripei. Introducând sau scoțând bucățele de plumb, vom reuși să stabilim exact această condiție. Pentru obț inerea camerei de lest va trebui ca pe o parte și alta a botului să lipim câte o piesă din carton duplex duplex sau placaj de de 1mm, conform desenului. Numai după ce-am realizat această echilibrare, numită și centrare
statică, putem trece la primele probe de zbor, centrarea dinamic ă. Centrajul dinamic se realizează ca la aeromodelul planor din carton „RÂNDUNICA 2” . Aeromodelul se lansează ușor cu botul spre în jos se observă ce tendințe are. Căutăm să anulăm tendințele nefavorabile nefavorabile și, prin lansări repetate, stabilim poziția corectă a aripei. Însușindu-ne corect procedeele de construcție pe perioada de realiza re a acestui aeromodel, vom reuși ca în decursul timpului să construim în condiții optime și alte tipuri de aeromodele. A cest tip de aeromodel reprezintă treapta de început în construcția aeromodelelor cu schelet lemnos.
81
AEROMODEL PLANOR FAZA A- I -A „LIBELULA"
Modelul s-a proiectat pentru începătorii cu cunoștințe minime în domeniul construcției de aeromodele. La confecționarea modelului sunt necesar e baghete de brad de diferite mărimi
și o bucată de placaj de 3 mm. Pentru lip ire vom folosi lipici cu acetonă (clei Ago) sau super glue Bison care se usucă repede. Construirea începe cu confecț ionarea fuzelajului, și anume dintr-o baghetă de brad (cu fibre paralele și dense) de 10 x 10 mm, care se subțiază la unul din capete în felul aratat în schiță. Botul se alcătuiește din 3 bucăți de placaj de 3 mm, sau din
orice altă placă de lemn de 10 mm grosime, care se fixează pe fuzelaj prin matisare și lipire. Confecționarea stabilizatorului orizontal și a celui vertical începe începe cu copierea dimensiunilor din plan. Mărimea baghetelor este de asemenea dată î n plan. Pentru a avea o rezistență mare, la punctele de întâlnire ale baghetelor se lipesc piese triunghiulare. Aceste piese sunt întâi
șlefuite, după care se fixează pe fuzelaj cu ajutorul cleiului aracet . este asemănătoare cu cea a fuze lajului, cu deosebirea că între cele 2 baghete longitudinale se lipesc nervuri îndoite. Îndoirea nervurilor, care sunt în prealabil umezite, se face cu ajutorul unei table din metal care se îndoaie,
încălzită la o lampă cu spirt. (vezi fig.3) 82
Construirea
aripii
______________________ ________________________ Cum se îndoaie șipcile?
Aeromodeliștii sunt adesea nevoiți să î ndoaie șipci sau chiar fâș ii de placaj. Șipcile se îndoaie deasupra flăcării unei lampi cu spirt (spirtieră) sau deasupra unei lumânări; îndoirea se face în felul următor. Locul de îndoire se umezeș te cu apă, apoi se apucă șipca de ambele capete și se așează deasupra flăcării. Se încălzește ușor locul de îndoit, până, câ nd la o forțare ușoară șipca se îndoaie. Trebuie ferită însă șipca să nu se ardă . Șipcile
mai groase se
umezesc în p realabil în apă fierbinte timp de 10 - 30 minute, în funcție de grosimea lor. După
un alt obiect rotund; capetele capetele șipcilor îndoite se leagă leagă aceea, ele se îndoaie p e un buștean sau un cu sfoară și se țin așa până se usucă. Același procedeu se folosește și la îndoirea baghetelor rotunde și fâșiilor de placaj. Placajul, î nsă se va umezi numai cu apă r ece, ece, deoarece în apă caldă foile de furnir din care e format se desfac. Șipcile umezite mai pot fi îndoite și cu ajutorul unui dispozitiv foarte simplu. Pe o scândură netedă se desenează d ouă linii paralele care au forma îndoiturii necesare. Pe aceste ți nută acolo până la linii se bat două rânduri de cuie. Șipca umezită se introduce între cuie și e ținută uscare. Procedeul acesta este deosebit de eficace, atunci când se cere îndoirea mai multor
șipci cu aceiași curbură . Pentru obținerea unor curburi perfecte, î n toate cazurile de îndoire se va desena pe o bucată de hârtie hârtie forma curburii și din când în când, în timpul îndoirii, se va așeza șipca îndoită pe hârtie, pentru pentru a verifica dacă curbura curbura șipcii coincide cu cea desenată desenată pe hâ rtie. ______________________ _______________________________ _________
Revenim la construcția aripii: Aripa se așează apoi pe o suprafață plană , pe care se pregătește ridicarea capetelor ei. Această operați e se face cu ajutorul a patru bucăți îndoite, din sârmă de aluminiu de 3 mm, care apoi se fixează prin matisare și l ipire. În acest fel se realizează diedrul ari pii. pii. La mijlocul aripii se lipeș li pește o bucată de baghetă, care serveș te pentru fixarea acesteia p e fuzelaj. Fixarea se efectuează cu fire de cauciuc, care fac ca aripa să se
poată mișca înainte și și î napoi, lucru necesar la stabilirea centrului de greutate. După terminarea acestor piese se trece la împânzirea modelului cu hârtie de mătase colorată. Pentru lipirea hârtiei se poate utiliza aracet, puțin diluat. Hârtia să nu fie prea întinsă, deoarece poate cauza torsionări. Aripa și stabilizatorul orizontal se împânzesc numai pe partea superioară , iar 83
stabilizatorul vertical pe ambele suprafețe. Condițiile atmosferice pentru centrarea modelului
trebuie să fie cât mai favorabile, făra vânt sau vânt foarte slab. Modelul se ține în mâna de fuzelaj, în poziți e orizontală, și se lansează cu o viteză redusă. Dacă observăm că botul modelului se ridică, apoi, după ce pierde complet viteza, cade pe pământ, înseamnă că modelul este ușor la bot. În acest caz aripa trebuie mutată mai la spate repetând lansă rile, vom stabili definitiv locul ei pe fuzelaj. Este impo rtant de cunoscut viteza normală a mo delului,
care trebuie să fie aceeași în toate lansările ulterioare. Dacă se observă o deviere de la linia de zbor, aceasta se corecteaz ă cu ajutorul direcției mobile, care s e va mișca în sensul invers devierii. Cu modelul bi ne centrat, lansat de pe o pantă destul de înaltă, putem obține o durată de zbor între 1 - 3 minute. Cu acest model se poate participa la concursurile începătorilor (concursuri de pantă). Modelul se va pă str a la loc uscat, ferit de căldură și umezeală , pentru a evita torsionarea lui.
AEROMODEL PLANOR FAZA A-I-A „VRĂBIUȚA"
Elevii cu acest planor partic participă la concursuri locale și până la cele județene, atât ca
probă de construcție construcție cât și ca probă de zbor. Pentru construirea unui astfel de model sunt necesare urmă toarele materiale : - placaj de tei tei de 5 mm grosime - 1 dm2 ; 84
- placaj aviatic de 2 mm grosime - 0,5 dm2 ; - furnir de tei de 1 mm grosime - 2 dm2 ; - baghete de brad 5 x 5 x l000 mm - 1 buc. ; - baghete de brad 4 x 4 x 1000 mm - 2 buc. ; - baghete de brad 3 x 5 x 1000 mm - 2 buc. ; - baghete de brad 3 x 8 x 1000 mm - 1 buc. ; - hârtie foiță - 1 coală ; - clei Ago, super glue Bison - 1 tub ; - aracet - 50 g ; - baghetă de brad 4 x 8 x 1000 mm - 1 buc. Construcț ia ia aripei. Se decupea ză cele 16 nervuri din placajul de 2 mm dupa modelul din
plan și se șlefuiesc șlefuiesc bine, în special special pe extrados, extrados, cu hârtie sticlată (glasspapier). Pentru bordul de atac se șlefuieș te o baghetă de 4 x 8 x 1000 mm care la partea din față se rotunjește, iar în partea di n spate se crestează, în zona unde se încastrează nervurile, pe o adâncime de 2 - 3 mm și lărgimea de 2 mm, cu ajutorul a două pânze de fierăstră u de metal (bomfaier) prinse una lânga alta. Bordul de scurgere se confecționează dintr -o baghetă de 3 x
8 mm și care se pre lucrează la fel cu cea a bordului de atac. Montarea aripii se va face numai pe un gabarit construit anterior în scopul scopul de a se putea executa de de la început unghiurile diedre. Pentru executarea unghiurilor diedre este nevoie să se confecționeze de la bun î nceput cele 4
piese în forma de „V" prevăzute în plan și care se execută din placaj de 2 mm, iar apoi se lipesc și se matisează pe baghetele bordului de atac și de fugă în locul indicat. După montare și lipire, aripa se lasă să se usuce, iar apoi se montează pe parasol se împânzește numai la extrados cu hârtie foiță și aracet diluat. Se lasă să se usuce bine fixată pe gabarit. Fuselajul. Botul fuselajului se co nfecționează din placaj de tei de 5 mm grosim e, după
modelul din plan, cu ajutorul traforajului. Se șlefuiesc apoi baghetele de 5 x 5 x 1000 mm se
încastrează î n bot, conform planului, pe o planșetă (sau masă) perfect dreaptă . După uscare se plachetează botul cu cele două două plăci de furnir pe pe ambele părți și din nou nou se lasă la uscare. Ampenajele. Atât ampenajul orizontal (stabilizatorul), cât și
ampenajul vertical
(direcția) se confecționează din baghete de 4 x 4 mm conform planului, se lipesc (pe planșetă ) cu clei Ago sau super glue Bison , iar după uscare se împânzesc cu hâ rtie foiță și aracet diluat astfel : - ampenajul orizontal numai pe extrados ; - ampenajul vertical pe ambele părț i.
85
După construcția separată a celor patru părți componente și înma tricularea lor, asamblarea aeromodelului aeromodelului se face astfel: - aripa se prinde de fuselaj prin legarea parasolului cu fire de cauciuc ; - ampenajele se prind prin lipire, cu clei Ago, super glue Bison sau aracet, pe fuselaj
după indicațiile din plan. Se introduc alice de plumb în camera de plumb a botului fuselajului până ce aeromodelul este centrat static (vezi centrul de greutate). Centrajul dinamic se execută pe timp absolut calm, fie prin adău garea alicelor de plum b (sau scoaterea lor) din cameră, fie prin deplasarea înainte sau înapoi a aripii pe fuselaj, până ce aeromodelul execută o planare și coborâr e lentă și foarte lungă . Date tehnice : - anvergura - 720 mm ; - profunzimea - 110 110 mm ; - lungimea - 670 mm ; - greutatea - cca 100 g. -
ALT TIP DE AEROMODEL PLANOR FAZA A-I-A „LIBELULA"
Modelul „LIBELULA" este un model de concurs al elevilor la categoria faza a-I-a.
Regulamentul pentru această probă prevede: - anvergura (lungimea aripei) maximă 700 mm , - aripa neprofilată și împânzită numai pe extrados,
86
- se permit 3 lansări fără limitarea duratei zborului.
Concursurile se organizează pe o pantă corespunzător de înaltă. Construirea modelului se începe cu șlefuirea baghetelor, nervurilor aripei (10) și botului fuselajului (1). Montarea aripei și a stabilizatoarelor este indicat să se facă pe o planșetă suficient de mare și dreaptă .
87
Confecționarea aripei se începe cu tăierea locașuriior pentru, ner vuri vuri pe ambele baghete longitudinale (bordul de atac și scurge re, nr. 8 și 9). Fixarea urechilor se realizează prin matisarea și lipirea celor 4 bucăți de sârme îndoite
(12). Între aripa și piesa nr. 13 se lipește bagheta nr. 14 (incidența), care ridică ușor fața ari pei. Bordurile de atac și de scurgere ca și colțurile aripei sunt ro tunjite. Fuselaj ul este alcătuit din 2 baghete 3x8 mm (2) î ntre care sunt așezate cele 4 bucăți
distanțiere (2b) .Botul va fi lipit între cele 2 baghete, la față. Direcția se lipește la fel, pe partea opusă. Camera de greutate a botului se acoperă cu 2 plăci (1a), iar orificiul se închide cu un dop (16). La împânzire putem folosi aracet bine diluat. Partea centrală a aripei și cele 2 urechi se
împânzesc separat, stabilizatorul dintr- o bucată,
iar direcția pe am bele fețe. Marginile hârtiilor de împânzire se vor tăia lângă baghete cu un cutter. Să nu se întindă prea mult hârtiile pe diferite piese, deoarece acest fapt ar putea cauza torsionarea lor. Literele și fâșia colorată se folosesc pentru decorarea aripei. Tricolorul este
lipit de direcție. Centrarea modelului se face pe o vreme calmă, fă r ă vânt și dacă se permite, pe o pantă. Lansă m totdeauna contra dir ecției ecției vântului. Dacă se observă o deviere de la linia de zbor, aceasta se corectează cu ajutorul direcț iei mobile (3b), care se va regal în sensul invers devierii.
AEROMODEL PLANOR FAZA A- I -A „CURCUBEU"
88
CONSTRUIREA PLANOARELOR FAZA A- I -A DIN POLISTIREN EXPANDAT SAU EXTRUDAT Polistirenul este este un material polimeric, slab transparent, amorf sau parțial cristalin,
termic prelucrabil (termoplastic). Se fabrică din monomer stirol, o hidrocarbură mai simplă
lichidă, obținută din petrol. Polistirenul este unul din cele mai răspândite tipuri de masă plastică.6
1. Polistiren expandat : este un material cu capacitate termoizolantă deosebită, de
culoare albă care se obține din procesarea granulelor de polistiren. Este vorba de o expandare (mărirea volumului) a acestor granule și de prinderea granulelor între ele sub influența unor factori de temperatură și vaccumare, în funcție de densitatea produsului, spațiul dintre granule înglobând mai mult aer (produse cu densitate mai mică) sau mai puțin aer (produse cu densitate mai mare). Densitatea produsului influențează și ceilalți parametric, absorbția de
apă, rezistența la compresiune, elasticitat ea, permeabilitatea la vapori etc. Se livrează în plăci de dimensiuni 50 x 100 cm, cu grosimi în funcție de necesități,iar canturile sunt în general
drepte sau se se pot prelucra cu cu nut și feder. Plăcile Plăcile care se folosesc folosesc pentru termosistem termosistem sau necesită prinderi cu adezivi au fețele rugoase pentru a facilita prinderea. O variantă mai nouă este polistirenul expandat cu conținut de perle de grafit, de culoare gri, cu calități termoizolante îmbunătățite față de polistirenul expandat uzual. Se folosește în aceleaș i condiții ca și polistirenul expandat uzual.
6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Polistiren (consultat în 15.10 2018) 89
Polistiren granule granule în sac,
și bucată de polistiren
2. Polistiren extrudat : Este un alt tip de material cu proprietăți termoizolante fo arte
bune, rezistență ridicată la umezeală și sarcini statice. Spre deosebire de polistirenul expandat care înglobează aer în spațiul dintre granulele de polistiren, polistirenul extrudat se consider un material cu structură celulară închisă, impermeabil la apă sau la acțiunea vaporilor. În funcție de fiecare producător în în parte, produsele produsele sunt colorate în roz, bleu, verde, verde, galben etc. etc. Datorită acestor calități polistirenul extrudat poate fi înglobat în structuri termoizolante unde nu se ține cont de umiditate, de cicluri de gelivitate etc. Se livrează în mod uzual în plăci cu dimensiunile 50 x 100 cm, cu canturi drepte sau prelucrate cu nut și feder etc., în funcție de
locul unde se montează. Pentru că este un material ușor, din plăcile de polistiren expandat și extrudat , elevii confecționează aripile și ampenajele (orizontal și vertical ) diferitelor tipuri de aeromodele, aeromodele, le
taie la firul cald de nichelină, după șabloane de profile de aripă și ampenaje. Partea centrală, părțile extremă stânga și dreapta ale aripii, după tăierea la cald, se șlefuiesc cu hârtie sticlată, sti clată, la fel stabilizatorul și direcția. După asamblarea aripii și uscare pe planșeta de lucru,
extradosul se acoperă cu bandă scotch lată colorată AERO (scrie pe interiorul scotch-ului, nu se folosește alt tip de scotch, pentru că nu se lipește de polistiren!), pentru curgerea mai bună 90
a fileurilor de aer și un aspect plăcut multicolor, la fel vom proceda și cu stabilizatorul și deriva. Se asamblează pe fuselaj se centrează aeromodelul static și dinamic după care este gata de zbor. Aeromodelele din polistiren respectă planurile de construcție ale aeromodelelor clasice (din lemn de brad și balsa, împânzite cu hârtie de mătase și date cu emaită) dar elevii le folosesc numai pentru antrenamente, nu și în concursurile oficiale.
91
AEROMODEL DIN POLISTIREN EXPANDAT PENTRU ÎNCEPĂTORI Este un model foarte ușor de construit în laborator de către aeromodeliștii începători
și cu material foarte ușor de procurat: polistiren expandat, furnir, plumb, aracet. Pentru construcție este nevoie de un ferăstrău cu nichelină care să se încălzescă suficient pentru a putea tăia polistirenul. Nichelina trebuie să aibă o lungime de 60 cm. Tensiunea de alimentare este de 12 sau 24 V. Aripa se decupează după dimensiunile din schiță. Se face apoi un lăcaș în care se
introduce o fâșie de furnir lipită l ipită cu aracet. Acesta întărește aripa, după care se lipește la mijloc unghiul diedru respective. Stabilizatoarele (vertical și orizontal) se construiesc la fel ca aripa și se lipesc pe
fuselaj. Toate lipiturile se fac numai cu aracet (alt material dizolvă polistirenul). Fuselajul se taie din polistiren și se plachează pe laterale cu furnir pentru a -l întări.
Toate piesele se acoperă cu hârtie subțire, colorată. Hârtia se lipește cu aracet subțire cu apă.
După asamblare se lasă la uscat 24 de ore, după care se poate lansa. Lansarea se face din mână pe o pantă, pantă, cu vântul vântul din față.
92
CENTRAJUL AEROMODELELOR Centrajul cuprinde cuprinde două părți: centraj static și centraj dinamic. Cum se procedează?
Considerând că aeromodelul es te complet terminat (împânzit, lăcuit) se fac anumite măsurători strict necesare. Cu o riglă lungă se va trage o linie fină în prelungirea dreptei care unește bor dul de atac și bordul de fugă al sta bilizatoruiui (ampenajul orizontal) fixat în poziție de zbor (fig. 1)
apoi se va măsura l a verticala bordului de atac și a bordului de fugă a aripii, distanța până la linia trasă pentru a afla unghiul de incidență realizat din construcție. Acest unghi se poate
mina pe cale grafică . Unghiul de incidență este acela pe care -l face aripa față de deter mina ampenajul orizontal și nu față de axa de simetrie a aeromod elului. În funcție de curbura profilului aripii pe intrados incidența poate fi cuprinsă între 2 - 4o pentru un aeromodel planor obișnuit. Pentru definitivarea centrajului static urmează
eutate (C.G.) acesta trebuind să fi e cuprins între 40 - 60% din coarda stabilirea centrului de gr eutate profilului aripii. În general se aduce „C.G," la 40% din coardă prin adăugarea de alice sau plumb în botul modelului. modelului.
A doua etapă, centrarea dinamică, se începe cu mici zboruri executate din mână pe terenuri cu iarbă. Se pleacă de la situația „greu de bot" (centrul de greutate în față) f ață) și nu invers „ușor de bot" pentru a nu deteriora modelul. Aeromodelul se va lansa numai contra vântului, lansările făcându-se de preferință pe timp cald dimineața sau seara. În aceste co ndiții scoțând din plumb sau mărind puțin incidența aripii, modelul trebuie să zboare în linie dreaptă și să aterizeze lin (fig.2 ). Urmează
zborul
la
câmp
în
remorcaj, la început cu mai puțin cablu și
direcția blocată pe zero, apoi dacă zborul decurge normal se poate trece la lansări cu cablu de 50 m.
93
Cap. 11 CONSTRUIREA AEROMODELELOR CU MOTOR MOTOR DE CAUCIUC
PENTRU ÎNCEPĂTORI “FLAMINGO” ȘI “ȚÂNȚAR” . CONSTRUIREA UNUI RACHETOMODEL CU PRAȘTIE.
AEROMODEL CU MOTOR DE CAUCIUC “FLAMINGO” Aeromodelul cu motor de cauciuc
“Flamingo” din clasa F1 - „Max Indoor“ este cel mai simplu model cu motor. Propulsorul său constă din câteva fire de cauciuc, a căror elasticitate asigură pentru un timp rotirea elicei. Datorită vitezei inițiale mari, asupra aripii
acționează o forță de sustentație care asigură ridicarea în aer a modelului într-un unghi destul
de abrupt, chiar dacă decol area se face de la sol . Ridicarea activă se realizează câ t timp motorul de cauciuc asigură rotirea elicei adică în primele 10 -15 secunde ale zborului. Odată cu scăderea vitezei de rotire a elicei, ascensiunea se transformă în zbor orizontal, iar după derularea completă a firelor de cauciuc, modelul aterizează lin. Construirea modelului se recomandă celor care au acumulat experiență î n modelism. Pentru ace știa noutatea va consta
în realizarea elicei și a accesoriilor ei. Vom începe mărind detaliile schemei la scara 1:1. Cele două jumătăți de aripă se realizează din șipci de brad ș i cu ajutorul unor nervuri tăiate din placaj gros de 1,5 - 2 mm. Ca petele curbate ale aripii se obțin din două fâșii late de 2 mm, tăiate din furnir de tei sau paltin. Cele două jumătăți de aripă se prind între ele la mijloc cu două bucăți de sârmă de oțel de 0,8 - 1 mm, pr in in matisare cu aracet și ață ( vezi schema). Sub mijlocul aripii se gasește suportul acesteia, prevăzut în față cu un baldachin, ce se
realizează dintr-o bucățică de brad, așa cum se vede în schemă . Confectionarea ampenajului orizontal ș i vertical nu consti tuie o greutate, dacă se respectă dimensiunile din schemă. Fuselajul se compune din două părți: partea I (cu motor) și partea a II-a (cu ampenaje). În fața părții I (cu motor) se găsește lagărul axului elicei,
confecționat din tablă de aluminiu de 1,5 mm c urbată și găurită conform indicației din schema. Fixarea lagă rului se face prin matisare. La capătul posterior al părții I se vede cârligul din spate al motorului de cauciuc. Cârligul se realizează din sârmă de oț el de 0,8 mm.
94
Elementul principal al modelului îl constituie elicea (A), care se c onfecționează din furnir de tei sau paltin gros de 0,8 mm. După șlefuirea exactă la dimensiune a celor două pale,
acestea sunt umezite și fixate cu ajutorul unor benzi, așa cum se vede în schemă (înclinate într-un unghi de cca. 15°) pe o sticlă de 1 litru (B). Scoase a doua zi, palele își păstrează și în
stare uscată torsiunea necesară functionării elicei. Butucul central al elicei se confecționează dintr-o șipcă de t ei sau de brad de 5 x 8 x 60 mm, care se crestează la capete și se găureș te la mijloc. Pentru realizarea butucului și fixarea palelor să urmărim cu atenție figurile C, D, E, F.
Axul elicei îl constituie o sârmă de oțel cu diametrul de 0,8 mm. Răsu cirea motorului de 95
cauciuc se face de la stânga la drea pta elicea fiind privită din față. Scheletul trenului de
aterizare se realizează din sârmă de oțel, pe care se montează roțile făcute din placaj, după dimensiuniie date în schemă. Trenul de aterizare se fixează de fuselaj tot prin matisare cu ață și aracet. Pentru lipirea scheletului se utilizează clei Ago, super glue Bison, care se usucă rapid. Pentru împânzirea aripilor cu foiță sau pelur se poate folosi și aracet . Pelurul nu trebuie excesiv tensionat prin umezire sau lăcuire, deoarece determină torsionarea aripii, ceea ce
influențează negativ zb orul modelului. Pentru centrarea modelului, fixăm aripa de fuselaj cu un fir subțire de cauciuc, după care încercăm lansarea modelului. Dacă planează satisfăcător, începem răsucirea motorului de cauciuc, rotind elicea la începu t de mai puține, apoi de tot mai multe ori. Primele lansări vor fi făcute din mână, dar, după ce ne -am convins că centrarea este corectă, putem trece l a decolarea de pe sol. Va fi o plăcere să urmărim ascensiunea plină de grație a modelului bine centrat, care, dupa urcarea activă în zbor rotit, va plana până la ate rizare. Rotirea în zbor se poate regla cu ajutorul d irecției mobile confecționate din hârtie
subțire. AEROMODEL CU MOTOR DE CAUCIUC (PROPULSOR) ( PROPULSOR) “ȚÂNȚAR” Construirea acestui model necesită o oarecare experiență î n domeniul
aeromodelismului, de aceea elevii începători îl vor putea construi numai sub în drumarea profesorului. Fuselajul se execută din două baghete de brad, dupa modelul arătat pe schiță.
Între cele două baghete se lipește botul fuselajului, care servește totodată și ca lagăr al axului elicei.
96
La găurirea botului vom avea grijă ca axul elicei să fie orientat puțin î n jos. La capătul fuselajului baghetele sunt unite printr-o bucată de lemn de tei, care servește totodat și la fixarea cârligului motorului de cauciuc ș i a patinei. Pentru lipirea pieselor întregului model se,
folosește lipiciul de acetona (clei Ago) sau super glue Bison. Brațele trenului de aterizare se vor confecționa din sârmă de oțel de 1 mm ș i vor fi fixate prin matisare. Roțile sunt făcute din placaj de 1 mm grosime. Elicea este piesa cea mai importantă a modelului și de ea depinde în
mare măsură calitatea zborului modelului. Se confecționează confecționează din furnir de tei de 0,8 mm, iar butucul din lemn de brad de 5 x 5 mm. Capetele butucului sunt tăiate în direcți i opuse, pentru a putea fixa palele. La mijloc butucul va avea un orificiu prin care va trece axul elicei.
Pentru micșorarea frecării se va introduce pe ax, înt re elice și bot, o mărgea sau 2 - 3 șaibe tăiate din tablă. Cele două pale ale elicei sunt torsionate spre capete în așa fel ca pasul lor să se micșoreze spre extremități . Palele se lipesc în tăieturile butucului. Construirea aripii și a stabilizatorului este foarte simplă. Desenul ace stor piese va fi copiat pe o scândură dreaptă,
după care urmează fixarea baghetelor la locurile corespunză toare. Baghetele longitudinale sunt subțiate spre capete prin ș lefuire. Nervurile aripii vor fi îndoite deasupra unei lă mpi de spirt. Aripa la mijloc va forma un diedru în formă de „V", care va fi fixat prin montarea unei
bucăți de sârmă de aluminiu sub bordul de atac. Această piesă servește totodată și pentru incidența necesară aripii. Pe partea infe rioară a aripii, la mijloc, se fixează prin matisare și prin lipire o baghetă baghetă pentru montarea ei. Suprafețele stabilizatoare sunt făcute din baghete de brad cu nervuri drepte. Piesele acestora sunt șlefuite și lipite pe fus elaj. Unghiul format de cele 2 stabilizatoare trebuie să aibă exact 90 de grade. Împânzirea modelului se face numai
tie subțire de mătase și se lipește pe schelet cu lac de acetonă, fără a fi prea întinsă . cu hâr tie Aripa și stabilizatorul orizontal se vor împân zi numai pe partea superioară , iar direcția numai pe o parte. Montarea modelului se efectuează prin fixarea ari pii pe fuselaj, cu ajutorul firelor de cauciuc. Motorul se face din două fire de cauciuc 1 x 6 mm. Înainte de răsucire, motorul va fi uns cu ulei de ricin. Centrajul se execută cu atenți e. Ca la orice model, centrarea începe
cu probe de planare, după care urmează probele cu motor puțin răsucit. Dacă observăm că modelul nu face tangaje sau nu zboară cu viraje prea strânse, mărim numărul turelor la motor. Un model bine centrat se va urca cu viraje drepte pe o pantă ușoară. Diametrul virajelor se poate schimba prin reglarea poziției direcț iei mobile. Modelul bine centrat, efectuind 4 - 5
viraje, se urcă la cca 15 - 20 m înălțime, de unde planează tot cu viraje drepte. În afara lansărilor din mână, se pot efectua decolări de pe sol (în cazul când există o pistă de 2 - 3 m lungime). Construir ea ea acestui model, mai ales lansări le lui, ofera multe satisfacții, și totodată îmbogățește experiența în domeniul construcți ei modelelor propulsate. 97
RACHETOMODEL CU PRAȘTIE Șabloanele pentru multiplicare se decupează din carton duplex. Toate piesele, cu respectarea fibrei cartonului, le vom trasa pe o coală xerox A4 colorată, hârtie de desen sau carton duplex. Decuparea și montarea pieselor la locurile respective (conform schiței).
Catapultul de lansare se obține din baghete de 5 x 5 mm, respective 3 x 3 mm. Baghetele se vor șlefui de către elevi cu hârtie sticlată (glasspapier). Apoi urmează fixarea cu nodare a baghetei de 3 x 3 mm pe firul elastic și lansarea rachetomodelului. Cum anume? Se trage la maxim bagheta transversal și se introduce racheta pe catapult, apoi se eliberează brusc.
98
INDEX DE TERMINOLOGII SPECIFICE AEROMODELISMULUI Ca și în alte domenii, în aeromodelism găsim o serie întreagă de termeni absolut specifici. În ordine alfabetică și enumerați ar fi urmatorii:
alungire, raportul dintre pătratul anvergurii și suprafața aripii;
albedou, coeficientul de încălzire diferită a pământului în funcție de culoarea
terenului exprimat în procente;
aeronavă, aparat capabil să navigheze în aer;
amerizare, evoluția unui hidroavion care coboara și alunecă pe suprafața unei ape
pană la oprire;
ampenaj, parte componentă a unui aparat de zbor dispusă în partea finală a
fuzelajului, care asigură stabilitatea și echilibrul acestuia;
anemometru , aparat care m ăsoară viteza vântului;
angajare, pierderea înalțimii datorată lipsei de viteză și și alunecării pe o aripă;
anvergură, distanța dintre capetele unei aripi
asietă,
în proiecție;
înclinare longitudinală a unui avion din cauza repartizării neuniforme a
încărcăturii;
aterizare, ansamblu de manevre proprii revenirii la sol a unei aeronave aflată în
zbor ;
aterizor, dispozitiv al unui avion care servește la alunecarea pe sol în scopul
aterizării sau decolării;
autocnips, dispozitiv de limitare a timpului de zbor, prin determalizare,( mecanic
sau electronic, poate avea mai multe funcții); batiu, dispozitiv de fixare a motorului;
bechie, dispozitiv fixat în coada fuzelajului care servește la sprijinirea acestuia pe
sol;
bord de atac, bordul din fața profilului care face parte din ansamblul de lonjeroane
al unei aripi;
bord de fuga (scurgere), partea din spate a profilului, face oficiul de lonjeron; l onjeron;
bord marginal, extremitatea aripii;
bracare, rotire a parți mobile a unor sisteme tehnice pentru a fi orientate într -o -o
anumită poziție;
cabana, ansamblu montat pe fuselaj de care se fixează aripa;
cabraj, evoluția unui avion care își mărește brusc panta de urcare; 99
calaj, mod de așezare a aripii sau a ampenajului față de fuzelajul unui avion sau
aeromodel;
cale, piese în for mă mă de prismă care se așeaza în fața roților unui avion pentru a -1
imobiliza;
capotare, răsturnare prin ridicarea părții din spate a unui avion;
carenaj, îmbrăcăminte de tablă sau placaj aplicată peste un corp pentru a -i micșora
rezistența aerodinamică;
car lingă, lingă, cabina pentru echipajul unui avion în care sunt amplasate comenzile de
zbor și aparatele de bord;
celula, element constitutiv fundamental al unui avion;
centru de gravitație, poziție determinantă determinantă pentru centrajul modelelor; modelelor;
cilindree, volumul cilindrilor unui motor cu ardere internă cuprins între cele două
poziții opuse ale pistoanelor; pistoanelor;
coarda medie a aripii , lungimea unui profil care determină profunzimea aripii;
coeficient aerodinamic, coeficient adimensional care se referă la forțele și
momentele aerodinamice existente pe o aeronavă în zbor;
coeficient de formă,
mărime care indică proprietatea unui corp de a opune o
rezistență mică în condiții determinate;
coeficient de tracțiune al elicei, parametru adimensional care
definește eficiența
lucrului mecanic ;
coeficient de interacțiune,
mărime relativă care exprimă raportul dintre doi
indicatori;
coeficient de planare, mărime care determină raportul dintre înălțimea de zbor și
distanța parcursă;
coeficient de portanță a aripii,
mărime care caracterizează forța ce asigură
sustentația unui corp în mișcare cufundat într -un -un fluid;
coeficient de rezistență la înaintare a aeromodelului; cuplu de girație, două forțe antiparalele care acționează asupra mișcării circulare de
rotație;
decalaj, diferența de poziție între aripi;
demaror, mecanism pentru pornit motoare cu ardere internă;
deraparea, deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau a unui viraj cu
înclinare laterală prea mică;
100
deriva, parte fixă anterioara a unui ampenaj vertical al avioanelor destinată
menținerii unei anumite traiectorii de direcție;
determalizare, proces de întrerupere a zborului prin schimbarea poziției
ampenajului orizontal;
distanța de decolare, intervalul necesar obținerii vitezei necesare desprinderii de la
sol a unui avion;
durata de zbor, timpul în care s- a menținut în aer un aparat de zbor;
echilibrat, în stare de echilibru a greutății diverselor organe;
escamotarea, introducerea trenului de aterizare în locașuri speciale pentru
micșorarea rezistenței la înaintare;
extrados, conturul superior al unui profil; finețea,
raportul dintre înălțimea punctului de lansare și distanța parcursă de un
planor;
flutter, fenomen aeroelastic propriu aparatelor de zbor, evidențiat prin apariția în
timpul zborului a unor oscilații asupra elementelor de structură datorită interacțiunii dintre forțele aerodinamice și cele elastice (trebuie evitată viteza care provoacă distrugeri);
fuzelaj, parte componentă a unui avion care unește toate celelalte părți ale acestuia
având un spațiu util și o formă aerodinamică;
gabarit, construcție în mărime naturală pentru finisarea unor piese;
garda elicei, distanța față de sol a palei care să împiedice ruperea prin atingerea
acestuia;
geometria aeromodelului, aeromodelului, forma geometrică a suprafețelor portante; intrados, conturul inferior al unui profil; jigler, element din carburator care asigură vaporizarea carburantului în amestec cu
aerul;
jamba, element al trenului de aterizare; lonjeron median , element de structură longitudinal, montat în zona grosimii
maxime a unui profil, asigură rezistența unei aripi;
montantul, bara de susținere susținere a unei aripi; aripi;
nervură, piesă de forma secțiunii aripii;
panta de aterizare aterizare, unghiul sub care coboară o aeronavă ce trebuie să aterizeze;
pilot, persoană calificată calificată care conduce conduce o aeronavă;
101
pilot magnetic, sistem de orientare a planorului cu ajutorul unui magnet care se
rotește într -o cuvă și antrenează o derivă;
planor, aeronavă cu aripă fixă și fără sisteme de propulsie mecanică;
portanța,
componentă a forței aerodinamice rezultante cu care un fluid acționează
asupra aripii, perpendicular pe direcția de curgere relativă a aerului față de avion;
profil biconvex, profil cu intrados convex;
profilul de aripă, arip ă, conturul secțiunii planului care creează forța portantă;
profil plat , are intradosul plat;
profundor, partea posterioară, mobilă a ampenajului orizontal al unei aeronave, aeronave,
care asigura mânuirea, echilibrul și stabilitatea;
profunzime, adâncime ;
profunzimea aripii aripii, lățimea ei;
ranversare, figură acrobatică în plan vertical prin care avionul schimbă direcția de
zbor întorcându-se pe o aripă;
rășină epoxy, material adeziv sintetic cu două componente;
rezistența aerodinamică, forța aerodinamică care acționează asupra unui corp
aflat
în mișcare relativă față de aerul atmosferic, în sens opus deplasării;
ruliu, oscilație de înclinare a unui avion în jurul axei longitudinale;
sandou, cablu elastic utilizat la remorcarea planoarelor;
servomecanism, servomecanism, mecanism care transformă semnalul radio primit de la emițător, în
lucru mecanic;
simulator de zbor, instalație complexă, cu care piloții se antrenează la sol, în
condiții reale de zbor, cu ajutorul calculatorului;
stabilitatea aeromodelului, aeromodelului, este asigurată de unghiul diedru, centrajul statico -
dinamic și alinierea planurilor;
stabilizator, par te te anterioară fixă a ampenajului orizontal care asigură stabilitatea
longitudinală a avionului (aeromodelului);
suflul elicei, masa de aer deplasată de rotirea elicei;
suprafața totală,
aria proiecției aripilor și stabilizatorului orizontal măsurata în
dm2;
tangaj, zbor instabil pe axa transversa tr ansversală; lă; telecomandă, transmiterea unei comenzi prin mijloace de telecomunicație;
teleghidat, dirijat de la distanță prin unde radio;
termică, bula de aer cald care se desprinde de la sol; 102
trimer, dispozitiv de reglaj R/C care permite aducerea la un punct neutru al
servomecanismului;
triunghi de comandă, transmisie rigidă cu acțiune în
două sensuri;
tren de aterizare sau amerizare, ansamblu de organe și agregate cu ajutorul cărora
un avion rulează pe teren sau pe apă, asigurând decolarea și aterizarea;
unghi de incidență,
unghi format de axa longitudinală a unei aeronave cu viteza
fluidului din zona neperturbată de prezența acestuia;
unghi de calaj, unghiul dintre coarda profilului aripii și axa longitudinală a
avionului;
unghi de planare, de valoarea lui depind forțele aerodinamice;
unghi diedru, unghiul dintre două suprafețe ale aripii (poate fi simplu, dublu sau
multiplu, pozitiv sau negativ);
viteza ascensională, viteza cu care urcă în termică un planor;
viteza de aterizare, viteza optimă de coborâre a unei aeronave care vine la
aterizare;
viteza critică, viteza la care un avion pierde
portanța;
viteza de croazieră, viteza economică de deplasare în zbor;
viteza de decolare, viteza obligatorie obținerii portanței necesară desprinderii de la
sol;
zbor captiv, zbor circular al aeromodelelor cu motor, manevrate prin doua cabluri
de oțel foarte subțiri;
zbor de pantă,
tip de zbor al unui planor în curenții dinamici creați de vânt pe o
pantă pronunțată; pronunțată;
zbor liber, zbor al unor aeromodele care după lansare nu pot fi controlate și
sunt duse de vânt;
zbor planat, zbor fără motor;
zbor radiocomandat, radiocomandat, zborul aeromodelelor dirijate prin unde radio emise de o
stație de telecomandă;
zbor termic, tip de zbor al unui planor în curenții ascendenți creați de diferența
de temperatură a aerului; În evoluția aeromodelelor găsim anumite terminologii pentru figurile acrobatice executate de acestea. Cele mai importante evoluții în ordinea alfabetică sunt urmatoarele:
aterizarea, perioada de revenire la sol a avionului; 103
decolarea, evoluție de zbor a unei aeronave, în care aceasta, după ce a rulat pe
sol, se desprinde și se ridică în aer ;
lupingul, buclă în plan vertical; vertical;
luping normal normal sau invers;
picajul, coborare a unui avion pe o traiector ie ie aproape verticală;
redresarea, revenirea la poziția normală de zbor după o perturbație ;
tonoul, evoluție a unui avion aflat în zbor orizontal, când acesta execută o
mișcare de rotație în jurul axei sale longitudinale fără a -și schimba înălțimea și direcția de zbor;
virajul, schimbarea direcției de zbor ;
vria, mișcare de răsucire a unui avion în jurul unei axe longitudinale în timpul
coborârii și în condițiile pierderii de viteză; Toți acești termeni trebuie să facă f acă parte din bagajul de cunoștințe al unui aeromodelist, pentru că fiecare dintre ei, are o semnificație și se folosește într -o anumită ramură a aeromodelismului.7
7
Popescu M., Aeromodelele mele, Editura Universitaria, Craiova, 2010, p. 14-20 104
BIBLIOGRAFIE
1. Codăuș D., Construiți micromotoare, Editura Ion Creangă, Bucureș ti, 1980 2. Colecția de reviste de cultură și educație tehnică : Modelism anii: 1987 – 1997, 1997, Start spre viitor : 1986 -1990
3. Constantinescu Tiberiu M., Aeromodelism pionieresc, Editura Didactică și Pedagogică,
București 1975 4. Constantinescu Tiberiu M., Construiți machete de avioane , Editura Tineretului, București, 1968 5. Costenco I. ,Michirtumov E. , Aeromodele, Editura Tehnică, 1952 6. Culegere de instrucțiuni și regulamente privind activitatea de învățătură, pregătire practică, știință, tehnică teh nică și muncă patriotică patriotic ă, București, 1988
7. Culegere de materiale metodice , București, 1983 8. Cunoștințe despre mașini cu aplicații practice (scule și mașini unelte), Editura Didactică și
Pedagogică, Pedagogică, București, 1961 cercuri lor de pionieri și școlari, Editura Didactică și Pedagogică, București, 9. Din experiența cercurilor
1969 hârtie - Editura Casa, Oradea, 2012 10. Hahn Angelika, Avioane de hârtie
11. Hobby Origami, Construcții din hârtie, Editura M.A.S.T. , 1998 Tehnic, Editura Didactică și Pedagogică, București,1976 București,1976 12. Husein Gh. , Tudose M. , Desen Tehnic,
13. Ionescu Ilie Gh., Ionescu Cimarron, Ionescu Mara O., Vademecum pentru modeliști, Editura Sport-Turism București, 1983 r omâne , Editura Științifică și Enciclopedică, Enciclopedică, București, 1984 14. Istoria aviației române științifice pionierești , , Editura Didactică și Pedagogică, 15. În sprijinul creației tehnico- științifice
București, 1981 pionier ești, vol.2, I.P. Artă Grafică, București, 1982 16. În sprijinul creației tehnico- științifice pionierești,
17. Kate Little, Things that Fly, Usborne Publishing Ltd. , London, 2000 18. Mini-avioane, aeromodele pentru copii din clasele I-IV, I.P.L. 23 August, Tg- Mureș 19. Minitehnicus, București, 1974 pionier i și școlari , , I.P. Tiparul, București, 1970 20. Modelism pentru pionieri
105
rach ete, concepte de 21. Niță Mihai M. , Moraru Florentin V. , Patraulea Radu N. , Avioane și rachete,
proiectare , Editura Militară, București, 1985 Libelula, Editura CNPEFS. 22. Planor Libelula, P escăruș escăruș , JECO (Jocuri educative colective), COOP. 23. Planor P Albatros, Libelula, I.P.L. 23 August, Tg-Mureș 24. Planoare, Rândunica, Albatros,
25. Propulsor pentru începători Țânțar , Editura CNPEFS. 26. Popescu M., Aeromodelele mele, Editura Universitaria, Craiova, 2010
Cr eangă, București, 1977 27. Radu Ion N., Rachetomodele, Editura Ion Creangă, mo ndiale de aviație, Editura Tehnoprod Bucureș ti, 1993 28. Rado Gh., Priorități și recorduri mondiale
Aeromodele, nr.1/2002, TIPARG S.A. Argeș 29. Revista Aeromodele,
30. Zarioiu Ghe., Avioane și Elicoptere , Editura Tehnică, București,1989
Enciclopedică, București, 1985. 31. Zăgănescu F., Aviația , Editura Științifică și Enciclopedică,
Site - uri Web https://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-1(c https://www.iprotectiamunc ii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-1(consultat onsultat în 02.09.2018) https://ro.wikipedia.org/wiki/Aeromodelism https://ro.wikipedia.org/wiki/Ae romodelism (consultat în î n 09.09.2018) https://psissm-info.blogspot.com/2012/04/instruc https://psissm-info.blogspot.com/2012/04/instructiuni-proprii-ssm-pentru-atelier.h tiuni-proprii-ssm-pentru-atelier.html tml (consultat în 09.09.2018) https://www.youtube.com/watch?v=W9dy https://www.youtube.com/watch?v=W9dyjdRG_1w jdRG_1w (consultat în 09.09.2018) 09.09.2018) https://www.youtube.com/watch?v=12U https://www.youtube.com/watch?v=12UJvz0f-8k Jvz0f-8k (consultat în 09.09.2018)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_aviației https://ro.wikipedia.org/wiki/Is toria_aviației (consultat în 12.09.2018) https://ro.wikipedia.org/wiki/Polistirenn (consultat în 15.10 2018) https://ro.wikipedia.org/wiki/Polistire
106
ANEXE
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
