Actele procesului Sfantului Maxim Marturisitorul si a ucenicilor lui
Tipurile de acte emise de organele legislative ale U.E.Full description
romana
Actele Guvernului. Delegarea legislativă Potrivit art. 108 din Constituţia republicată:
"(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe. legilor. (2) Hotărâriie se emit pentru organizarea executării legilor. (3) rdonanţele se emit !n temeiul unei legi speciale de ailitare# !n limitele şi !n condiţiile prevăzute de aceasta. (4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul$ministru# se contrasemnează de miniştrii care au oligaţia punerii lor !n executare şi se pulică !n %onitorul &icial al 'omâniei. epulicarea atrage inexistenţa hotărârii hotărâri i sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate". Preluând primele trei alineate ale art. 108 din Constituţia republicată art.!" din #egea nr.$0%!001 stabile&te posibilitatea membrilor Guvernului de a propune propune proiecte de 'otărâri &i de ordonanţe ordonanţe &i mai mult c'iar proiecte de lege (n vederea e)ercitării dreptului de iniţiativă legislativă al acestuia.
otr o triv ivit it art. ar t. *+ alin al in.. (1) şi (*) (* ) din di n lege le ge hotărârile şi ordonanţele guvernului se adoptă !n prezenţa ma,orităţii memrilor săi. săi . Hotărârile şi ordonanţele se s e adoptă prin consens. -acă nu se real realize izeaz azăă conse consens nsul# ul# hotăr hotărăşt ăştee primu primul$ l$min minis istru tru.. ces ceste te pre prevede vederi ri se aplic aplicăă şi !n cazul cazul documentelor şi altor măsuri dezătute !n Guvern. #a rândul său conţinutul art. 108 alin. * din Constituţia republicată re+eritor la obligativitatea publicării actelor Guvernului de regulă sub sancţiunea ine)istenţei este preluat ca atare (n art. !, alin. (2) (2 ) din #egea nr. $0%!001. -emnătura primuluiministru &i contrasemnăturile mini&trilor "care au oligaţia punerii !n executare" precum &i publicarea acestora sunt condiţii de validitate a actului cu preci/area că lipsa semnături atrage doar nulitatea ce poate +i acoperită (n +uncţie de (mpreurări (n ba/a teoriei salvgardării actului pe când nepublicarea atrage ine)istenţa actului cu toate consecinţele uridice ce decurg de aici. n ce prive&te 'otărârile Guvernului acestea sunt acte administrative normative sau individuale# repre/entând e)presia unei competenţe originare a Guvernului prevă/ută de Constituţie tipică pentru rolul acestuia de autoritate publică a puterii e)ecutive.
Hotăr Hot ărâre âreaa Guve Gu vern rnul ului ui## potr po triv ivit it regim reg imul ului ui ei cons co nsti titu tuţi ţion onal al## inte in terv rvin inee atun at unci ci când câ nd## !n "reclamă stailirea stailirea de măsuri si unor reguli reguli mod natural# executarea unor prevederi din lege "reclamă susecvente# care să asigure corecta aplicare a acestora# !nlăturarea unor greutăţi sau organizarea organizarea corespunzătoare a unor activităţi". 2otărârea repre/intă actul prin care Guvernul (&i reali/ea/ă rolul de e)ercitare a conducerii generale a administraţiei publice reglementând relaţii sociale care sunt prin natura lor in+erioare ca importanţă +aţă de cele reglementate de lege. Deci 'otărârile se adoptă (ntotdeauna (n ba/a legii &i privind organi/area e)ecutării &i e)ecutarea (n concret a legii. Prin urmare atunci când o 'otărâre a Guvernului (ncalcă legea sau adaugă la dispo/iţiile legii ea poate +i atacată (n instanţa de contencios administrativ (n temeiul art. 3! din Constituţia republicată &i a dispo/iţiilor conţinute (n legea specială (n materie #egea nr. 33*%!00* a contenciosului administrativ. 4egimul uridic aplicabil ordonanţelor Guvernului re/ultă atât din art. 108 din Constituţia republicată mai sus menţionat cât &i din noul conţinut al art. 113 consacrat instituţiei delegării legislative . Delegarea legislativă a +ost de+inită ca repre/entând modalitatea de conlucrare (ntre Parlament &i Guvern (n virtutea principiului separaţiei &i colaborării puterilor (n stat (n temeiul căruia Guvernul este (nvestit cu e)ercitarea (n anumite condiţii a unei +uncţii legislative. Actul prin care Guvernul (&i e)ercită această delegare este ordonanţa. Ast+el potrivit art. 113 din Constituţia din 1$$1:
"(1) arlamentul poate adopta o lege specială de ailitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe !n domenii care nu &ac oiectul legilor organice. (2) /egea de ailitare a ilitare va staili# !n mod oligatoriu. domeniul do meniul şi data până la care se pot emite ordonanţe. (3) -acă legea de ailitare o cere# ordonanţele se supun aproării arlamentului# potrivit potri vit procedurii legislative. până la !mplinirea termenului de ailitare. erespectarea erespectarea
termenului atrage !ncetarea e&ectelor ordonanţei. (4) 0n cazuri excepţionale# Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. cestea intră !n vigoare numai după depunerea lor spre aproare la arlament. -acă arlamentul# nu se a&lă !n sesiune# el se convoacă !n mod oligatoriu. () proarea sau respingerea ordonanţelor se &ace printr$o lege !n care vor &i cuprinse şi ordonanţele ale căror e&ecte au !ncetat potrivit alineatului (2)". Din anali/a acestor prevederi re/ultă că ordonanţele Guvernului pot +i de două +eluri: simple &i de urgenţă. 5rdonanţele simple sau legale se adoptă (ntotdeauna (n ba/a unei legi de abilitare care conţine două elemente obligatorii &i un element +acultativ. Dispo/iţiile obligatorii privesc perioada de ailitare &i domeniile !n care se pot adopta ordonanţele# domenii care nu pot intra (n s+era legii organice domenii identi+icate prin eliminare s+era legilor organice +iind e)pres &i limitativ prevă/ută (n art. ,6 alin. 76 din Constituţia republicată. 9lementul +acultativ lăsat la libera apreciere a parlamentarilor se re+eră la oligativitatea supunerii acestora# spre aproare arlamentului# potrivit procedurii legislative. 5rdonanţele care (ncalcă dispo/iţiile legii de abilitare vor +i neconstituţionale +iind adoptate +ără drept &i (n a+ara competenţei constituţionale a Guvernului. -pre deosebire de ordonanţele simple care se supun aprobării Parlamentului numai dacă legea de abilitare o cere ordonanţele de urgenţă se supun toate +ără e)cepţie aprobării +orului legislativ situaţie rămasă nesc'imbată &i (n urma revi/uirii. n urma de/baterii Parlamentul poate adopta o lege de aprobare a ordonanţei (n +orma iniţială 7situaţia cea mai convenabilă sub aspectul e+ectelor uridice dar &i cea mai rar (ntâlnită (n practică o lege de aprobare cu modi+icări &i completări a ordonanţei 7situaţia cea mai +recvent (ntâlnită (n practică sau o lege de respingere a ordonanţei 7practică intensi+icată mai ales (n ultimii ani. aţă de aceste aspecte sumar pre/entate iată acum modi+icările &i completările instituţiei delegării legislative prin recenta lege de revi/uire a Constituţiei. n mod +iresc o atenţie specială este acordată ordonanţelor de urgenţă ordonanţe care au creat de alt+el cele mai mari probleme (n practica de -tat. Ast+el dacă primele trei alineate au rămas nesc'imbate alin. 7* al art.113 din Constitutia republicată are (n pre/ent următorul cuprins:
"Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai !n situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate &i amânată# având oligaţia de a motiva urgenţa !n cuprinsul acestora". ntro interpretare sintetică observăm că +ormularea iniţială "cazuri excepţionale" a +ost (nlocuită cu sintagma situaţii extraordinare tot un concept nedeterminat lăsat (n continuare la discreţia Guvernului. nsă spre deosebire de varianta iniţială prin actuala dispo/iţie constituţională se (ncearcă clari+icarea acestui concept preci/ânduse că "reglementarea nu poate &i amânată". ;n al doilea element de
"rdonanţa de urgenţă intră !n vigoare numai după depunerea sa spre dezatere !n procedură de urgenţă la 3amera competentă să &ie sesizată şi după pulicarea ei !n %onitorul &icial al 'omâniei. 3amerele# dacă nu se a&lă !n sesiune# se convoacă !n mod oligatoriu !n zile de la depunere sau# după caz# trimitere. -acă !n termen de cel mult 24 de zile de la depunere# 3amera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei# aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte 3amere care decide de asemenea !n procedură de urgenţă. rdonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aproă cu ma,oritatea prevăzută la articolul +5 alineatul (1)".
-e admite e)pres posibilitatea adoptării de ordonanţe de urgenţă (n materia legii organice prevă/ânduse necesitatea ca acestea să +ie aprobate cu maoritatea prevă/ută de Constituţie pentru adoptarea legilor organice lărginduse ast+el s+era legilor organice cu legile de aprobare sau respingere a ordonanţelor de urgenţă ce cuprind norme de natura legii organice. Această posibilitate este limitată (nsă e)pres prin noul alin. 7" al art. 113:
"rdonanţele de urgenţă nu pot &i adoptate !n domeniul legilor constituţionale# nu pot a&ecta regimul instituţiilor &undamentale ale statului# drepturile liertăţile şi !ndatoririle prevăzute de 3onstituţie# drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor unuri !n proprietate pulică". =ec'iul alin. 73 al art. 11* este re+ormulat doar sub aspectul +ormei &i nu al +ondului devenind alin. 7, al art. 113 (n Constituţia republicată.
"rdonanţele cu care arlamentul a &ost sesizat se aproă sau se resping printr$o lege !n care vor &i cuprinse şi ordonanţele ale căror e&ecte au !ncetat potrivit alin. (2)". n plus a +ost introdus un nou alineat al optulea al art. 113 având următorul cuprins:
"rin legea de aproare sau de respingere se vor reglementa# dacă este cazul# măsurile necesare cu privire la e&ectele ,uridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei". n conclu/ie de&i prin noile norme (n materie sar părea că se (ncearcă soluţionarea di+eritelor probleme apărute (n aplicarea delegării legislative (n dorinţa de a restrânge s+era ei de aplicare (n doctrină nu e)istă convingerea că o ast+el de de/voltare peste măsură a reglementării iniţiale cu preci/ări având (nsă un caracter mult prea general va sc'imba cu ceva practica dea e)istentă (n materie. Dimpotrivă e)istă temerea că va complica &i mai mult lucrurile lăsând (n continuare instituţia la dliscreţia Guvernului.
