Teoria oria pieț elor elor eficie eficiente nte Referat la disciplina Te Teorii Financiare
Prof. Coord.: Coord.: Florina Florina Mocanu Student: Dumitrache Dumitrache Karina Ioana Specializare: Specializare: Management Financiar ancar ancar Master! Master! an I
Teoria pie"elor eficiente
Eficienţa pieţelor de capital reprezintă una dintre cele mai tratate teme din sfera pieţelor financiare, iar studiul acesteia a constituit de-a lungul timpului un domeniu îndelung studiat de cercetători. Tipurile de eficienţă a pieţei financiare, comportamentul investitorilor, precum şi numeroasele critici aduse teoriei pieţelor eficiente au constituit de-a lungul timpului un domeniu îndelung studiat de cercetători, economişti. Atâta timp cât piaţa este eficientă, resursele financiare sunt alocate optim în cadrul unei economii. Fenomenul asimetriei de informaţii se manifestă de multe ori şi la nivelul firmei, şi la nivelul investitorilor ce treuie să opteze între diferitele modalităţi de învestire a propriilor resurse financiare disponiile. !rice decizie financiară se ia în condiţii de incertitudine iar singura încercare oiectivă este aceea de a reduce într-o măsură cât mai semnificativă acea incertitudine. "umea reală ne confirmă permanent că e#istă o stare de asimetrie de informaţii$ o parte dintre agenţii care acţionează pe piaţă sunt mai informaţi decât ceilalţi. %u este de negli&at că teoria financiară a recunoscut importanţa deoseită a domeniului, iar o privire asupra listei cercetătorilor americani 'eorge A. A(erlof, )ic*ael +pence şi osep* E. +tiglitz pentru analizele lor asupra pieţelor caracterizate prin informaţie asimetrică, iar în / a fost acordat lui ames )irr"ees şi 0illiam 1ic(re2 pentru contriuţiile lor fundamentale în domeniul teoriei economice a cointeresărilor în condiţii de informaţii asimetrice. Evoluţia teoriei financiare a fost marcată o lungă perioada de timp de teoria pie"elor eficiente, care afirmă că pe piaţă toţi investitorii sunt raţionali şi ine informaţi. 3ealitatea economică a oligat teoria financiară să accepte ideea asimetriei de informaţii, una dintre aplicaţiile sale cele mai importante fiind teoria semnalului, ce încearcă să convingă de faptul că, pentru informarea investitorilor, este necesară transmiterea de 4semnale informaţionale4, care să-i a&ute în luarea unor decizii corecte. 5poteza pieţelor eficiente are un impact semnificativ asupra procesului investiţional şi al managerilor de portofoliu, deoarece presupune că nici un invesitor nu poate oţine o rentailitate superioară pieţei şi că cea mai ună strategie este cea de tipul 6u2 and *old7. 8ea mai mare parte a modelelor de evaluare utilizate de teoria financiară pornesc de la premisa e#istenţei pieţei eficiente. ! piaţă de capital eficientă este o piaţă în care preţul activelor financiare se a&ustează imediat la apariţia unor noi informaţii cu privire la emitentul activului financiar sau al mediului în care acesta îşi desfăşoară activitatea, astfel încât preţul curent reflectă toate informaţiile disponiile despre acel emitent. Teoria financiară modernă s-a fundamentat aproape în e#clusivitate o perioadă îndelungată pe ipoteza că pieţele financiare sunt eficiente. 8onceptul de piaţă financiară eficientă, introdus şi dezvoltat în primul rând de profesorul american Eugene Fama, are la ază ideea de integrare în cursul ursier al acţiunilor emise de o firmă a tuturor informaţiilor legate de societatea comercială emitentă. 9n aceste condiţii, în cazul în care cursul ursier al unei firme cotate scade, se certifică activitatea necorespunzătoare a firmei emitente a titlurilor şi invers. Este fundamental faptul că fiecare persoană preocupată de domeniu realizează o evaluare corectă a titlurilor financiare şi a firmelor în ansamlu, pe seama unor &udecaţi corecte privind perspectivele viitoare ale acestora. :
;atorită acestor premise, niciun investitor de pe piaţă nu poate oţine câştiguri prin specularea unor dezec*ilire între cursul ursier şi valoarea reală, corectă a titlului. Toţi agenţii de pe piaţă vor fi corect informaţi, de unde liniştea acţionarilor că menegerii vor lua decizii mereu în interesul acestora. 9n condiţiile satisfacerii acestor ipoteze, cursul ursier devine o variailă e#trem de utilă în asistarea investitorilor pentru luarea de decizii, iar managementul firmei poate fi în permanenţă controlat prin simpla analiză a evoluţiei cursului. ;eşi în literatura străină de specialitate aordarea temei se face aproape în e#clusivitate cu latura informaţională, merită dezvoltate şi câteva scurte consideraţii legate de componentele alocaţională şi,operaţională. Acestea pot fi considerate premise indispensaile pentru e#istenţa pieţei financiare eficiente.
#ficien"a aloca"ional$ consideră piaţa financiară că fiind aflată într-o stare de
ec*iliru în sens
. Eficienţa alocaţională a pieţei financiare stă la aza specializării aşa-numiţilor formatori de piaţă =mar(et ma(ers>.
#ficien"a opera"ional$ este determinată de elementele ce caracterizează operatorii de
pe piaţă=investitorii>, fiind vora despre atomicitatea investitorilor, despre ansamlul regulilor de formare a preţurilor şi despre rolul avut despre intermediarii de pe această piaţă. Această formă de eficienţă caracterizează fiecare sistem ursier adoptat de ţările cu economie de piaţă, sistem cu norme de lic*iditate şi de securitate pe care autorităţile financiare sunt capaile să şi le asume.
#ficien"a informa"ional$ presupune în general faptul că preţurile curente ale titlurilor
financiare îngloează instantaneu şi complet orice informaţie disponiilă .
#ficien"a %n form$ sla&$, caz în care în cursul ursier sunt încorporate toate
informaţiile din trecut referitoare la titlu, dar preţul activului nu reflectă nici informaţiile pulice din prezent şi nici informaţiile privilegiate. 9ntr-o piaţă eficientă preţurile trecute a titlurilor nu pot fi utilizate pentru a ate piaţa sau oţinerea de rentailităţi a&ustate pentru risc superior . Analiza te*nică şi cartistă este inutilă@
:. #ficien"a %n form$ semiforte, caz în care în cursul ursier sunt încorporate toate informaţiile din trecut referitoare la titlu, dar şi cele pulice din prezent. 5nformaţiile pulice includ $ ilanţurile, conturi de e#ploatare ,
A. Metoda grafic$ într-un sistem de a#e ortogonale al căror punct de intersecţie este dat de valoarea medie al seriei rentailităţilor, apoi se cercetează e#istenţa unei tendinţe de focalizare a norului de puncte generat prin această reprezentare. ! astfel de tendinţă prezentă pentru cadranele 5 şi 555 semnifică e#istenţa unei autocorelaţii pozitive, iar gradul de focalizare reflectă intensitatea autocorelaţiei=fig...a>.
B
Tendiţa de aşezare a norului de puncte în cadranele 55 şi 51 indică e#istenţa unei autocorelatii negative. ! repartizare uniformă în cele patru cadrane demonstrează independenţa dintre valoarea prezentă şi cea viitoare a rentailităţilor, adică asenţa câştigurilor anormale. +ituaita norului de puncte relativ uniform repartizat este caracteristică eficienţei informaţionale în formă slaă, pe când cele două posiilităţi de focalizare corespund ineficienţei informaţionale=fig. ..>.
C
?. Metoda &azat$ pe calculul coeficientului de autocorela"ie a seriei renta&ilit$"ilor ac"iunilor
Este o metodă puțin mai comple#ă, dar se fundamentează pe aceleaşi precepte teoretice.
Aaterea medie patratică a seriei rentailităţilor înregistrate ,
t ¿ R¿
tD,...,n, este dată de
relaţia$
C.
Metoda 'regulii filtru'
Această metodă porneşte de la definiţia alternativă a pieţei ineficiente informaţional$ piaţă care permite oţinerea de profituri suplimentare pe aza unor reguli de tranzacţionare deduse din studiul evolutiei anterioare a cursului. Astfel spus, se pot realiza profituri suplimentare operând pe piaţă după regulile 4c*artiste4, reguli ce au ca ipoteză încorporată ineficienţa informaţională.
investitorii să poată efectua o evaluare a acţiunilor în condiţiile de raţionalitate date de analiza fundamentală$cu alte cuvinte, cursul ursier să reflecte corect informaţiile de pe piaţă. 9n cazul specific al pie"ei financiare rom(ne)ti se demonstrează că nu se verifică această formă de eficienţă şi deci nici formele mai elevate. 8u toate acestea niciodată nu se va putea considera că o astfel de concluzie este incontestailă, rezultatele statistice putând fi e#plicate şi ca efect al şansei, al *azardului. +intetic, principalele ipoteze care caracterizează o piaţă financiară eficientă sunt$ -8omportamentul raţional al investitorilor@ -atomicitatea investitorilor@ -diviziilitatea perfectă a titlurilor@ -toate informaţiile sunt disponiile în mod gratuit@ -cursurile urmăresc o traiectorie aleatorie, variaţiile de curs ursier fiind independente faţă de altele şi prezentând distriuţii de proailitate identice@ -investitorii sunt caracterizaţi prin anticipări omogene asupra preţurilor viitoare, atriuind acestora aceleaşi distriuţii de proailitate@ -se poate da, respectiv lua cu împrumut, la rata doânzii fără risc, o suma nelimitată@ -toţi investitorii sunt caracterizaţi printr-un orizont de previziune identic@ -operaţiile efectuate pe piaţa financiară nu sunt afectate de impozite sau de costuri de tranzacţie. +e poate constata lipsa de realism a anumitor ipoteze, dar treuie recunoscut rolul lor fundamental în procesul de modelare a fenomenului financiar. ;intre aceste ipoteze, strâns legate de prolematica informaţiei în managementul financiar al firmei sunt în special cele privitoare la accesul nelimitat şi gratuit la informaţiile necesare, care sunt considerate a priori corecte. Critici aduse teoriei pie"elor eficiente
;acă piaţa este ineficientă, atunci, începând cu momentul apariţiei unei noi informaţii, vor avea loc a&ustări diferite ale cursurilor viitoare, realizate de către operatori. 3eacţia lor de integrare în cursuri a noilor informaţii va fi întârziată pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă =reacţie mai lentă sau mai rapidă, dar în niciun caz spontană>. A&ustarea poate avea loc şi prin aşa-numitele ule speculative. 9n aceste condiţii, vor avea loc aritra&e între preţ şi valoare, iniţiate de către cei mai informaţi, aritra&e care vor egaliza, întro perioadă mai lungă sau mai scurtă, preţul de piaţă cu valoarea intrinsecă a titlului tranzacţionat. Evident că practicanţii de aritra& vor oţine un câştig din lipsa de informaţie şi din reacţia lentă a celorlalţi operatori de pe piaţa financiară$ &ocul de sumă nulă6 se va înc*eia după a&ustarea totală a cursului în raport cu noua informaţie apărută, dacă între timp nu apare o altă informaţie şi cu reacţii întârziate ale operatorilor în a o integra în viitoarele cursuri. +e pot descrie diferite grade de ineficienţă a pieţei financiare. )a&oritatea acestor anomalii ale eficienţei în forma sa slaă s-au oservat pe două intervale ineficiente$
-+fârşitul de săptămână@ - în determinarea preţurilor de piaţă. <ână în prezent, modelul cel mai semnificativ din punct de vedere teoretic şi cel mai fiail din punct de vedere practic s-a dovedit a fi 8A<), respectiv modelul +*arpe de evaluare a activelor financiare =8apital Assets .
G
I*I+,R-FI#
Dragotă, V. -Management financiar Vol 1, Ed.Economică, Bucureşti,2003, pag.6-!3
"ttp#$$%%%.fin.a&e.ro$'B($fi&iere$'B(2)201*$lucrari$2.+.etcule&cu)Marine&cu)'E .pdf
