1. Instalatii Sanitare - Cap 03 - Instalatii de Canalizare

5/12/2018

1. Insta la tii Sa nita re - Ca p 03 - Insta la tii de Ca na liz a re - slide pdf.c om

I. In s t a la t ii s a n ita . re C a p ilo lu l

3

I n s la la lii d e c a n a liz a re

http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

1/74

5/12/2018


C ap ito lu l 3 : lnstelatii d e c a n al iz a re

1. lnstaiati] sanitare

Apele uzate provenite din utiliz3ri In scopuri menajere, igienico - sanitare sau industriale, precum ~i apele meteorice (pluviale), sunt colectate, transportate ~i evacuate intr-un bazin natural (rau, lac sau mare) numit emisar, cu ajutorul instalatlilor si retelelor de canalizare.

- rnirosul, care pentru apele uzate proaspete este aproape inexistent; apeIe In curs de fermentare au un miros pronuntat; - temperatura apelor uzate este cu 2 ... 3 °C mai ridicata decat a apelor de alimentare $i influenteaza direct proce-

dintr-o apa uzata poate indica prezenta unor substante toxice.

functiepentru de gradul de poluareloraInapelorlnuzate, reintroducerea circuitul apelor naturale, in conditiile respectarii masurilor de protectie a mediului ambiant, precum $i in scopul recuperarii anumitor substante utile (grasimi, uleiuri, substante minerale etc.), In instalatiile de canalizare se prevad aparate si utilaje pentru depoluarea apelor uzate, grupate in statii de epurare. Curgerea apelor uzate in conductele de canalizare este cu nivel fiber astfel incat presiunile se exprirna in scara rnanornetrica (suprapresiuni Iata de presiunea atmosterica considerata ca origine si egala cu Po=101325 N/m2=1,01325 bar in scars absoluta a presiunilor).

sele de epurare; - materiile solide totale din apa uzata reprezinta continutul de materii solide in suspensie ~i dizolvate in apa; concentrate lor se exprima [mg/l]; - materiile solide organ ice dizolvate in apele uzate exprirna gradul de irnpurificare orqanica a acestora $i pe baza concentratiei lor [mg/ll se dimensioneaza treapta de epurare bloloqica; - oxigenul dizolvat (02) se qaseste in apele uzate in cantltati mai mari sau mai mici in functie de gradul lor de poluare; - consumul biochimic de oxigen la 5 zile (CB05) exprima gradul de impurificare a apelor uzate cu substante organ ice; cu cat valoarea acestuia este mai mare cu atat apa este mai murdara: - consumul chimic de oxigen (CCO) masoars continutul de carbon din materiile organice existente in apele uzate menajere prin stabilirea oxigenului consumat de bicarbonatul de potasiu in solutie acida; azotul fiber alcatuit din amoniac liber, azot organic, nitriti si nitrati, reprezinta un indicator al substantelcr organice azotoase continute in apele uzate; - acizii volatili indica evolutia ferrnentarii anaerobe a apelor uzate; pentru apele uzate menajere in cazul unei bune ferrnentari, acizii volatili exprimati In acid acetic trebuie sa fie de circa 200 ... 300 mg/ l ; - grasimile sl uleiurile vegetale sau minerale, in cantitati mari, forrneaza 0pelicula pe suprafata apei, care poate impiedica aerarea, produce colmatarea filtrelor biologice sau mhtba procesele anaerobe din bazinele de fermentare; - gazele din apele uzate sunt: hidrogenul sulfurat, bioxidul de carbon si metanul; concentratia de ioni de hidrogen (pH) pentru apele uzate menajere trebuie sa fie in medie, pH = 7; - potentialul de oxidoreducere (potentialul redox, rH) reprezinta inversul logaritmului presiunii de oxigen; valori rH < 15 caracterizeaza faza de oxidare (fermentare) anaeroba, iar valori rH > 25, oxidare aerooa: - putrescibilitatea indica posibilitatea ca o apa uzata sa se descompuna rnai repede sau mai incet; stabilitatea este inversul putrescibilitatii; - proprietatile biologice exprima concentratia diferitelor tipuri de bacterii continute in apele uzate pe baza carora se poate aprecia gradul de impurificare a apei si pericolul de infectare; aosenta bacteriilor

Pentru a asigura functionarea sigura $i exploatarea corespunzatoare a retelelor de canalizare, precum ~i respectarea masurilor de protectie a mediului, apeIe uzate nu trebuie sa: - degradeze constructille, instalatiile de canalizare ~i statiile de epurare; rnicsoreze capacitatea de transport a canalelor; - impiedice procesele de epurare sau sa micsoreze capacitatea mstalatlilor de epurare; - produca poluarea apelor, aerului $i solului; - aduca prejudicii igienei si sanatatii publice sau personalului de exploatare. Conditiite de calitate care trebuie satisfacute de cafre apele uzate la evacuarea In reteaua de canalizare se refera la sectunea de control, care este ultimul camin al canalizarf interioare a folosintei (abonatului) sau al incintei canalizate, inainte de evacuarea in reteaua de canalizare a localitatli. Apele uzate care se evacueaza In retelele de canalizare a localitatilor nu trebuie sa contina in sectiunea de control: a - materii In suspensie a caror cantitate, marime si natura constituie un factor activ de erodare a canale lor, provoaca depuneri sau stanjenesc curgerea hidraulica normala: - materiale care, la vitezele realizate In colectoarele de canalizare ale localitatilor, corespunzatoare debitelor minime de calcul ale acestora, pot genera depuneri In colectoare; - diferitl lianti care se pot solidifica $1 pot obtura sectiunea canalelor; - corpuri (solide) plutitoare sau antrenate care nu trec prin gratarul cu spatiu liber 20 mrn Tntrebare, iar In cazul fibrelor sl firelor textile prin sita cu latura ochiului de 10 mm; - suspensii dure ~i abrazive (pulberi $1 granule de roci sau metalice precum si altele asemenea) care prin antrenare pot provoca erodarea canalelor; - pacura, uleiuri, grasimi sau alte rnateriale, intr-o forma sl cantitate care sa genereze aderente de natura sa provoace zone de acumulari $i de depuneri pe peretii canalului colector; - substante care, singure sau in amestec cu alte substante continute In apa din ratelele de canalizare, provoaca fenomene de coagulare ce conduc la depuneri In acestea sau cele care produc substante agresive noi.

3.1. Caracteristicile a p e lo r uzate ~i normele de protectle a mediului 3 .1 .1 . C a ra c te ri st ic ile a p elo r u za te Dupa gradul de impurificare sl provementa lor, apele uzate sunt: - uzate menajere, rezultate din utilizarea apei potabile la obiectele sanitare (cazi de baie, lavoare, dU$uri, chiuvete etc.) amplasate in cladiri civile, social - culturale, industriale, agrozootehnice etc.; - uzate industriale, provenite din utilizarea apei in procese tehnologice, sl care pot fi : ape conventional curate, de exemplu, cele utilizate la racrea agregatelor, la conditionarea aerului etc.; ape uzate industriale cu impuritati de provenienta rninerala, organica sau cu continut de substante chimice agresive; ape rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii ale alirnentarilor cu apa sau ale statiilor de epurare; - meteorice, provenite din precipitatii atmosferice (ploi, topirea zapezilor, a qheturilor etc.); - de drenare sau de infiltratie, care sunt colectate cu ajutorul drenurilor. Principalele caracteristici ale apelor uzate sunt: - turbiditatea, care reprezinta continutul de materii in suspensie; apele uzate menajere au, in general, turbiditatea de 400 ... 500 grade in scara silicei (un grad de turbiditate corespunde prin comparatie, unei emulsii etalon avand 1 mg pulbere de silice fin divizata In 1 dm3 de apa distilata): - culoarea, exprirnata in grade de culoare: apele uzate proaspete au culoarea cenusiu deschis, iar prin fermentarea materiilor organ ice din apa capata 0 culoare mai inchlsa:


3 .1 .2 . C o nd itiile d e e va cu are a apelor u za te in canatlzarne 10 c alita tilo r ~ i n orm ele d e protecjle a m e diu lu i

2/74

5/12/2018


I. Instalalii sanitare

Capitolul 3: lnstaletli de c ana liza re

b - substante cu agresivitate chimica asupra materialelor care sunt folosite In mod obisnult la constructia retelelor de canalizare si a statulor de epurare a apelor uzate din localitati (cele mentionate In STAS 3349 $i altele); c - substante de orice natura, sub forma plutitoare, In stare de suspensie,

radioactive, inclusiv reziduuri. f - substante care, singure sau In amestec cu apa de canalizare, pot de0 gaja mirosuri care sa constituie poluare a mediului Inconjurator: 9 - substante colorante a carer cantitate si natura, in conditiile diluarii reali-

sau dizolvata care, In aceasta stare sau prin evaporare, stanjenesc exploatarea norrnala a canalelor $i statiilor de epurare a apelor uzate, sau provoaca, irnpreuna cu aerul, amestecuri explozive (benzina,benzen, eter, cloroform, acetsena, sultura de carbon sl alti solventi, dicloretilena si alte hidrocarburi clorurate, apa $i narnol din generatoarele de acetilena etc.); d - substante toxice sau alte substante nocive care, singure sau in amestec cu apa de canalizare, pot pune In pericol personalul de exploatare a canaliza-

zate In reteaua de canalizare si In statia de epurare, deterrnina modificarea culorii apei din cursurile de apa receptoare; h - substante inhibitoare ale procesului de epurare In cantitati care, in conditiile diluarii realizate 'in reteaua de canalizare ar putea prejudicia functionarea instalatiilor de epurare sau a celor de tratare a narnolulut; i - substante organ ice greu biodegradabile In cantltatl ce pot influenta negativ gradul de epurare al treptei de epurare biotoqica. Este interzisa evacuarea substantelor

rii $i a statiei de epurare; e substante cu grad ridicat de periculozitate: - unele metale grele si compusii lor (de ex.: Hg, Bi, Sb); - cornpusi organici haloqenatl; - c or n pu s i organici cu fostor $Vsaustaniu; - aqentl de protectie a plantelor, pesticide (fungicide, erbicide, insecticide, algicide) $i substante chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos (celulozei, hartiei), materialelor din piele si textile etc.; - uleiuri si hidrocarburi de origine pe-

de natura celor aratate, In sistemele publice de canalizare, atat prin intermediul apelor uzate provenite de la sursele de impurificare legal racordate, cat si direct din recipiente de colectare separate a acestor substante. Valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate, in sectiunea de control la evacuarea In reteaua de canalizare a localitaff sunt redate in tabelul 3.1.1 (conform conditiile de "Normativului pentru descarcare a apelor uzate In retelele de canalizare ale centrelor populate"- C90). Apele uzate, provenite de la unitatile medicale $i veterinare curative sau profilactice, de la laboratoarele $i institutele de cercetare medicala $1 veterinara, Intreprinderi de ecarisaj, precum $i de la orice

cololdata

trollera:

alti cornpusi organici daunatori (de ex: benzpiren, benzantracen, hidrocarburi policiclice aromatice $i alte substante

cancerigene); - s u b st an te

f--:---:,---_~T-=a=-be::::l:=u.1. 1.1. concifjii de_~aJttat~~

apelor uzate pentru evacuarea[or

~~d;~~~~~~~u~acalitate

I I

~6~

fel de Intreprinderi $i institutii care prin specificul activitatii lor contarnineaza apele uzate cu agenti patogeni (microbi, virusuri, oua de parazif etc.) pot fi evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor numai cu respectarea urrnatoarelor masurl: a - la unitanle medicale si veterinare curativ - profilactice, realizarea masurilor de dezinfectie a tuturor produselor patologice provenite de la bolnavi se face conform leqislatlei sanitare in vigoare; b - la laboratoarele unltatilor $i institutelor care lucreaza cu produse patologice sl la celelalte unitati mentionate, realizarea rnasurilor de dezmtectie si sterilizare a tuturor produselor patologice se face Inainte de evacuarea apelor uzate In canalizarea localitatii,

3 .2 . S is te m e ~i s ch em e g en er ale d e r ea liz ar e a lnstalaptlor d e c a n aliz a re Sistemul de canalizare cuprinde ansamblul de conducts, obiecte sanitare, receptoare, aparate, dispozitive, utilaje, armaturi s i c o n s tr u c ti i accesorii, care, dupa un anumit procedeu, in mod organizat, colecteaza, transporta, epureaza $i evacueaza apele uzate dintr-un centru populat sau industrie, numit bazin de canalizare, intr-un emisar (rau, lac sau mare). Procedeul de canalizare reprezinta rnodul in care apele uzate, de origini diferite, sunt evacuate prin una sau mai multe retele de canalizare $i poate fi: - unitar, cand se colecteaza si se transporta prin aceeasi retea toate apele uzate evacuate din cladirea sau de pe teritoriul localitatii ce se canaltzeaza: in reteaua de canalizare

Valori ma~~e

admise

Metoda de analiza

I

unit. pH [ mg / d m 3] [mg Q2/dm3]

6,5-8,5 200 300

STAS 8619/3 STAS 6953 STAS 6560

I

[mg 02/dm 3] [mgN2/dm3]

500 50

STAS 6954 STAS 7312

Azotiti (I',J02) 8. Sulfuri 9i hidrogen sulfurat 9..Sulfi!i (S032-) 10. Sulfati (S042-) 11. Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C6HsOH) 12. Substante extractibile cu solventi 13, Arsenic (Ar) 14. DetElrgenti sintetici anion activi biodegradabili 15..Plumb (Pb2,) 16. Cadmiu (Cd2+ ) 17. Crom tetravalent (Cr3+) 18. Crom hexavalent (Cr6+) 19. Cupru (Cu2+) 2Q.Nichel (Ni2+)

[ mg / d m 3] lm g /dm3] [mg/dm3 ] [m g / d m 3 ] [ mg / d m 3 ] [m g / d m 3 ] [mgldm3] [m g / d m 3 ] [ mg / d m 3 ] [m g / d m 3 ] [ mg / d r n 3 ] [m g / d m 3 ] [mg/dm3] [mg/dm3]

10 0,5 10 400 30 20 0,1

STAS 8900/2 STAS 7510 STAS 7661 STAS 8601 STAS 7 STAS 7587 STAS 7885 STAS 7576 STAS 8637 STAS 7852 STAS 7884 STAS 7884 STAS 7795 STAS 7987

21. Zinc(Zn2+) 22, ..MCingan(Mn2+) 23, Cianuri (CN-) 24. Clor liber (C12)

[ mg / d m 3] [mgldm3] [ mg / d m 3] [mg/dm3 ]

1

Concentratia ionilor de hidrogen (pH) Materii totale In suspensie 4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (C605) 5. Consum chimic de oxigen-metoda ~()~T6faT~~j~,~Ihiiasiu

(CGO-Cr)


0,5 0,1 1

1 1 1 1

0,5 1

STAS STAS STAS STAS

8314 8662 7685 6364

3/74

5/12/2018


I. Instala~ii sanitare

Capito lui 3 : ln st ala lii d e canalizare separativ sau divizor, cand apele de canalizare se colecteaza sl se transporta prin cel putin doua retele distincte, de ape uzate exemplu 0 retea pentru menajere $i 0 retaa pentru ape meteorice; - mixt; cand apele de canalizare se colecteaza si se transporta partial prin procedeul unitar $i restul prin procedeul separativ. Procedeul de canalizare a transmis denumirea sa sistemului: sistem unitar, separativ sau mixt. Schema de canalizare constituie reprezentarea In plan a elementelor componente ale sistemului de canalizare, pe circuitul apelor uzate. Schema generala a sistemului de canalizare al unei localitati (fig. 3.2.1) cuprinde: - tnstalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere, tehnologice (industriale) $i meteorice, din cladirile civile, social - culturale $i industria Ie; - carninele de racord ale instalatiilor interioare la retelele exterioare (secundare) din ansambluri de cladiri; - instalatiile (statute) de epurare ($i eventual, de pompare) a ape lor uzate din incinte; - caminul de racord al retelelor exterioare (secundare) de canalizare din ansamblul de cladlri la reteaua exterloara princtpala (publica) de canalizare a tocalitatil;

terioara, din cadrul ansamblurilor de etadiri, se stabilesc, de regula, coresnunzator sistemului $i schemei de canalizare publica. Schemele de canalizare publica se clasifica, In functie de amplasarea canalelor tata de emisar, astfel: perpendiculara directa (fig. 3.2.2,a), perpendiculara indirecta (fig. 3.2.2,b), paralela sau in etaje (fig. 3.2.2,c), ramificata (fig. 3.2.2,d) si radiala (fig. 3.2.2,e). Schema perpendiculara oirecta are avantajul ca lungimile colectoarelor sunt mici si se recomanda lndeosebi pentru canalizarea apelor meteorice, prevazanduse colectoare sec un d are cu descarcare directa in emisarul cel mai apropiat. Schema perpendiculara indirecta este avantajoasa in cazul sistemului unitar, in care sunt colectate toate apele uzate sl evacuate in aval de oras, dupa ce in prealabil au fost epurate. Pentru a nu se ajunge la sectiuni exagerate ale canalelor, din loc in loc se arnplaseaza canale deversoare care functioneaza mai ales in timpul ploilor cu intensitate mare $i de scurta durata, descarcand reteaua de excesul de apa care ar putea modifica regimul de curgere cu nivelliber. Schema de canalizare paralela este compusa din colectoare secundare, paralele cu emisarul (raul) sl un colector principal din care apa este condesa In statia de epurare si, mai departe, in emisar.

- reteaua publica de canalizare a localitatii; - statu de pompare a ape lor uzate din reteaua exterioara de canalizare a 10 cantatu: - statii de epurare a apelor uzate menajere sau industriale aferente localitatfi; - guri de descarcare (deversoare) a apelor uzate in emisar. Pe schema generala de canalizare din figura 3.2.1, s-a marcat cu linie punctate incadrarea instalatiilor de canalizare din cladiri $i ansambluri de cladiri in sistemul de canalizare al localitatii, sectlunea de control fiind carninul de racord al retelei exterioare secundare la reteaua publica de canalizare. In interiorul cladirilor, instalatiile de canalizare se realizeaza cu retele separate sau comune, in functie de natura si concentratia impuritatilor din apele uzate. Retelele separate de canalizare se prevad pentru ape: - uzate menajere; - care contin substante agresive (acizt, baze etc.) - uzate provenite de la bucatariile un i tattler de allmentatie, garaje etc.; - contaminate provenite de la spitale de boli contagioase, laboratoare de analize medicale, laboratoare cu substante radioactive; . - ce contin substante combustibile. Sistemul sl schema de canalizare ex-

2

E 435

r ' I I

20

:

--,--'

2

4

6

c Fig. 3.2.1. Schema generala a unui sistem de canalizare: 1 - racord de canalizare interioara a apelor uzate menajere; 2 - racord de canalizare a apelor meteorice; 3 - carnin de racord la canalizarea exterioara: 4 - colector de serviciu; 5 - camin de vizitare; 6 - separator de nisip si grasimi; 7 - retea exterioara de canalizare din ansamblul de cladiri, in sistem unitar; 8 - retea exterioara de canalizare a apelor meteorice (sistem separativ); 9 - col ector public; 10 - camin de racord la colectorul public; sifon de canalizare; 12 camera de intersectie; 11 13 - camera de deversare; 14 - gura de descarcare ape meteorice; 15 - canal deversor In cazul ploilor cu intensitate mare; 16- gura de descarcere ape uzate; 17 emisar; 18 - statie de pompare a apelor uzate; 19 - statie de epurare; 20 - paturi de deshidratare si uscare a namolurflor. http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

Fig. 3.2.2. Scheme de canalizare publica: a - perpendicutara direct a; b - perpendicutara Indirects; c - parateta (In etaje); d - remiticete: e - radiata; 1 - colector de serviciu; 2 - retea exterioara de canalizare din ansamblul de cladir]: 3 - colector public; 4 - emisar (rau); 5 - deversor; 6 - statie de pompare; 7 - canal deversor; 8 - statie de epurare; 9 camp uri de irigare.

4/74

5/12/2018


I. tnstalatii sanitare

Capitolul 3: lnstalatii d e can ali zare

Pentru localitati mid, amplasate In terenuri aproape plane, se recornanda schema ramificata, iar pentru localitati mari, avand eventual mai multi emisari, schema radiala. In concluzie, la alcatuirea schemei de canalizare, trebuie sa se tina seama de provenienta si gradul de impurificare a

- conductele orizontale (colectoare), la care sunt racordate coloanele; - conductele de ventilare naturala a retelei interioare de canalizare a apelor uzate menajere.

3 .3 .1 .1 R e le J e d e c o nd u ct e p e nt ru evac u ar ea a p eJ o r u z a te m e n aj er e

de curgere este prea mica, viteza de curgere a apei uzate se reduce $i suspensiile existente in apa nu pot fi antrenate, astfel ca se depun prin sedimentare, putand duce la infundarea conductei. • Coloenele de cana/izare a ape/or uzate menajere. in coloane (fig. 3.3.3) apa curge prin cadere libera; la debite mid are

apelor uzate, de conditiile de relief, de emisar si de rezultatele calculelor tehnicoeconomice.

• Conducte/e de legatura de la obiectele sanitare /a cotoene. Apele uzate menajere sunt evacuate din obiectele sanitare (fig. 3.3.1), prin sifoonele acestora, In conductele orizontale de legatura la coloane. In acestea (fig. 3.3.2) apa curge gravitational, fie cu nivel liber, fie la sectiunea plina a conductei, in functie de gradul de utilizare a obiectului sanitar. Pentru aceasta, conducta de leqatura trebuie sa aiba un anumit diametru, corespunzator debitului de apa evacuat $i s a fie montara cu 0 anum ita Inclinare fata de orizontala, numita panta de curgere. Daca

loc 0 curgere peliculara instabila, fie sub forma unei elice dlindrice (fig. 3.3.3a) fie sub forma unei pelicule cu valuri (fig. 3.3.3b), avand suprafata libera in contact cu aerul care circula prin coloana de jos in sus (in contracurent cu apa). Pe masura ce debitul de a pa c re st e, curgerea in coloana este perturbata, au loc ruperi ale peliculei si se pot forma diafragme (fig. 3.3.3c) sau dopuri de lichid (fig. 3.3.3d) care separa, In coloana, zone de depresiune (notate cu -) $i de suprapresiune (presiune mai mare decat presiunea atrnosIerica, notate cu +); in punctele de

panta de curgere este prea mare, descarcarea apei din obiectul sanitar prin conducta de legatura in coloana se face brusc si apare 0 zona de depresiune (presiune mai mica oecat presiunea atmosferica) in conducta de leqatura, care va produce aspiratia garzii hidraulice a sifoonelor In coloana, gazele nocive putand patrunde apoi din coloana, prin obiectele sanitare , in lncaperi. Acelasi fenomen se poate produce $i cand, la aceeasi conducta de legatura la coloana, sunt racordate mai mult de patru obiecte sanitare, catorita cresterii debitului de apa, deci si a vitezei de evacuare prin conducta, Daca panta

depresiune ale coloanei se produce aspiratia qarzfi hidrautice din sifoanele obiectelor sanitare, iar In punctele de suprapresiune are loc refularea apei uzate din coloana prin conductele de legatura si obiectele sanitare In incaperi. Pentru a evita aceste situatii, coloanele trebuie puse In legatura permanenta cu atmosfera prin conducte de ventilare naturala (aerisire), pentru ca, In interiorul coloonelor, pe Intreaga lor Inaltime, presiunea amestecului de gaze nocive cu aerul s a fie egala cu presiunea atrnosferica, asiqurandu-se In acest fel evacuarea rapida $i siqura a gaze lor nocive In atmosfera. Stabilirea numarului de coloane si a pozitiei acestora se face In functie de sistemul constructiv adoptat, astfel incat conductele de leqatura la obiectele sanitare sa fie cat mai scurte. La amplasarea coloanelor se tine seama de urmatoarele: - gruparea coloanelor de canalizare Impreuna cu cele de alimentare cu apa: - coloanele de canalizare se amplaseaza in apropierea obiectelor sanitare cu utilizarea cea mai mare, lntrucat legaturile dintre obiectele sanitare si coloane se realizeaza cu piese de dimensiuni mari, limitate ca tipuri constructive;

3 .3 . I ns ta la lii in te rio a re d e c an aliz are a a pe lo r u za te menajere lnstalatille interioare de canalizare a apelor uzate menajere cuprind ansamblul de obiecte sanitare, dispozitive sau sisteme constructive de colectare a apelor uzate s i r et ea u a de conducte care Ie transporta $i evacueaza in retelele exterioare de

canalizare, prin intermediul carninelor de racord, amplasate in exteriorul cladirilor.

3 .3 .1 . S o lu ti i c on str uc tiv e p en tr u retelele i nt er io a re d e c a na li za re a ap elo r u za te m en aje re Retelele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menajere cuprind: - conductele de leqatura de la obiectele sanitare (sau alte puncte de utilizare a apei in scopuri igienico - sanitare) la coloane; - coloonele (conductele verticale) de evacuare a apelor uzate menajere;

Fig. 3.3.1. Schema lnstalatiel interioare de canalizare a apelor uzate menajere: - obiect sanitar; 2 - sifon al obiectului sanitar; 3 - sifon de pardoseala; 4 - conducta de legatura; 5 - coloana; 6 - conducta onzontala (colectoare); 7 - racordul canatizarii interioare a ape lor uzate menajere; 8- camin exterior de racord; 9 - piesa de curatire: 10 - conducta de ventilare principala; 11 - cactula de protectie,

Nmax Fig. 3.3.2. Evacuarea apelor uzate de la obiectele sanitare, prin conducta de legatura la coloana: 8


1 - obiect sanitar (Iavoar); 2 - venti I de scurgere; 3 - sifon; 4 - conducta de legatura la coloana: 5 - coloana de curgere.

5/74

5/12/2018


1 . instatatii sanitare

Capitolul 3: lnstalatii de c a na liza re - solutia aleasa nu trebuie sa dauneze aspectului Incaperii; coloanele se amplaseaza, de regula, In colturtle Incaperilor cand se rnonteaza aparent; - coloanele care, In mod accidental, pot fi expuse loviturilor, se protejeaza cu rabit, rnasf etc.; - pozithle si unghiurile de racordare a

de diferite suostante dizolvate sau nu, de provenisnta orqanica sau anorqanica, cu densitati diferite. Aceasta face ca, In timpul curgerii prin colectoarele de canalizare, unele substante s a pluteasca la suprafata si sa fie antrenate de apa, iar altele sa se rnentina In suspensie In masa lichidului sau sa se depuna prin

ale colectoarelor orizontale de canalizare a ape lor uzate menajere au valori diferite, In functie de diametrele acestora. [ntr-o conducta orizontala de canalizare avanc diametrul d si panta i de montare date, viteza v de curgere a apei poate sa creases sau sa scada in functie de cresterea sau scaoerea debitului q de ap a

conductelor de legatura de la obiectele sanitare la coloanele de canalizare se realizeaza astlel incat sa nu favorizeze Infundarea retelei. - In blocurile de locuinte se recomanda prevederea coloanelor de canalizare separate pentru bucatarf de cele pentru grupurile sanitare; - se interzice trecerea coloanelor de canalizare prin camere frigorifice, casa liftului, cosuri si canale de fum, spatii inaccesibile, cosuri de ventilare, deasupra tablourilor electrice etc. Pe coloanele de canalizare cu leqaturi

ducand la rnicsorarea sedimentare, continua a sectiunii de curgere pana la Infundarea conductei. Pentru a evita acest lucru, conducta orlzontala colectoare se rnonteaza cu 0 anum ita panta de curgere i, definita astlel (fig. 3.3.4b):

evacuat, care se determlna cu relatia: (3.3.5) [m3/s1 q=A v In care A reprezinta aria sectiunii transversale a curentului de apa In conducta de diametru d, iar viteza va apei este data de relatia (3.3.3). La alegerea traseelor colectoarelor orizontale de canalizare a ape lor uzate menajere, se recornanda urrnatoarele: - In cladirlle cu subsol, in care traseele sunt accesibile, se reduce la minimum nurnarul de iesiri ale conductelor de canalizare din cladiri: - reducerea la minimum a nurnarului

de la obiectele sanitare se prevad tuburi (piese) de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii $i la fiecare doua niveluri. Inaltimea de montare a piesei de curatire este de 0,4 - 0,8 m fata de pardo-

- C este coeficientul de rezistenta hidraulica (Chezy); - R - raza hicraullca, definita ca rap ortullntre aria A 1m2] a sectiunf transversale a curentului de apa $i perimetrul udat p lml al sectiunii conductei:

seala.

In cazul coloanelor avand Inaltimea de peste 45 m se prevad devieri ale coloanelor (deplasarea axului); devierile se realizeaza la intervale de maximum 8 niveluri una de alta prin utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 45° si mai mici. In acest caz se rnonteaza, suplimentar, piese de curatire Inainte $i dupa deviere. Se evita retragerile de coloane de canalizare la plafoanele incaperilor cu functiunt de vanzare din unitati comerciale, depozite de alimente, birouri etc., prin amplasarea coloanelor pe langa peretii sau stalpf Incaperitor. • Conducte/e orizonta/e (co/ectoare) de cana/izare a ape/or uzate menajere. In conductele orizontale (colectoare) la care sunt racordate coloanele, curgerea apei uzate are loc gravitational, cu nivel liber (fig. 3.3.4) pentru a se asigura evacuarea continua a gazelor nocive, prin coloane, In atmosfera. Din aceasta cauza sectiunea transversale a conductei orizontale colectoare este numai partial umpluta cu apa, Se deflneste gradul de umplere u a conductei colectoare ca fiind raportul Intre adancirnea h a curentului de apa si diametrul interior d al conductei (fig. 3.3.4a): (3.3.1) u = hid Se observa ca: 0~U:S;1;p entru exploatarea siqura si economics a conductelor orizontale (colectoare) de canalizare a apelor uzate menajere. gradul de umplere maxim admis este u = = 0,65. Spre deosebire de apele uzate conventional curate (inclusiv apele meteorice), apele uzate menajere contin amestecuri

i = = tgcp = = H

(3.3.2) L Intre panta i$i viteza v de curgere a apei prin conducta orizontala colectoare exista relatia (Chezy):

[m/s]

(3.3.3)

In care:

R

[m l

A p

(3.3.4)

Pentru acelasi diametru al conductei orizontale colectoare de canalizare , la 0 panta minima de montare corespunde 0 viteza minima de curgere a apei, la care toate substantele In suspensie pot f antrenate, nurnita viteza de eutocuretire

a conductei ;;i care este mai mare decat viteza de sedimentare a suspensiilor; la o panta maxima, corespunde 0 viteza maxima de curgere a apei peste a carei valoare se produc procese abrazive (de eroziune) a conductei. Pentru a asigura 0 functionare sigura si 0 exploatare rationale a instalatiei de canalizare menajera, viteza de curgere a apei prin conductele orizontale (colectoare) trebuie sa fie mai mare decat viteza minima de autocuratire care este de 0,7 mls pentru conducte din fonta de scurgere, polietilena, polipropilena $i PVC $i mai mica decat viteza maxima care este de 4 m/s; deci: 0,7
~I:~~,

'n~i ,;;r

Cu

" ::,

f9 ,

1

I> 1

~, ,1

i

I

If:"

~;P

I

I

l

I

~If~~,I

f~i

I ! '0 ": : 1 ( : - =' ;: :1

(

,j

1

,I

I

)

l

3

a

P
1

t

1

b

I

P>Patrn

,

C

d

Fig. 3.3.3.Curgerea apei uzateJ menajere in conducte verticale (coloane).


0

I

II!II~I

b

Schimbarile de directie sub un unghi de 90° se pot realiza folosind doua curbe la 45 montate succesiv. in scopul controlului functionarii $i al interventiei in caz de Infundare In timpul exploataril, pe conductele orizontale de canalizare se prevad piese ;;i dispozitive de curatire, la scnimbari de directie, In punctele de ramificatie greu accesibile pentru curatirea din alte locuri, precum

f9

~l'n~1

,

schlmbarilor de directie: - racordarea coloanelor la colectoare sub un unghi de maximum 45°; - evitarea rnontarii conductelor orizontale de canalizare In pardoseala, sub utilaje; - evitarea utilizarii ramificatiilor duble pe orizontala. La cladirile fara subsol, amplasate in terenuri normale, se admite lngroparea In pamant sub pardoseela, a conductelor de canalizare, cu trasee cat mai scurte, fara schimbar! de directie, cu posibilitati de interventie pentru desfundare.

Fig. 3.3.4. Curgerea cu nivel liber in conducte orizontale (colectoare) de canalizare:

a - sectiune transversa/a prin conducts; b - definirea pantei de montare; 1 - conducta: 2 - apa uzata menajera: 3 - gaze.

6/74

5/12/2018


C a pit olu l 3 : hrstalatii de c a na liza re

I. lnstalatii sanitare ~i pe trasee rectilinii lungi. Tuburile de curatire (fig. 3.3.5) se amplaseaza In asa fel tncat sa fie posibita curatirea conductei In ambeIe sensuri. Conductele suspendate sub tavanele incaperilor folosite, se curata printr-un cot cu capac (fig. 3.3.5c), pentru a se evita, la curatire, scurgerea apelor uzate in Incflperile de sub colectoarele de canalizare. In subsol, piesele de curatire se menteaza pe conductele amplasate in spatiile comune sau in spatule apartinand beneficiarilor pe care Ii servesc. Pozitia conductelor orizontale de canalizare, tata de conductele altor instalatii, precum si distantele minime tata de acestea, vor f conforme cu prescrlptiile In vigoare, dupa cum urmeaza: - fata de instalatdle electrice, conform .Norrnativutui pentru proiectarea si executarea instalanlkr electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 VC.asi 1500 Vc.c"

2

a

1

) ( ) ) b

-_

3

- I 7;

- fata de instalatille de gaze, conform .Normativului pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale" - I 6. La trecerea conductelor de canalizare prin subsoluri avand adaposturi de aparare civila se respecta prevederile din "Normele tehnice privind proiectarea ~i executarea adaposturllor de aparare civila In subsolurile cladirilor noi" - P102. Se recornanda evitarea rnontaru conductelor de canalizare in spatii a caror temperatura scade sub 0 °C; daca acest lucru nu este posibil, se iau mas uri speciale contra inqhetului. Se evita trecerea conductelor orizontale de canalizare prin rosturile de tasare - dilatare ale constructiilor separate prin pereti,

In cazurile cand aceasta nu se poate evita, se admite trecerea conductelor numai in subsoluri, luandu-se masuri pentru Impiedicarea distrugerii conductelor ca urmare a tasarilor diferite ale constructiilor, prevazandu-se goluri care vor fi mai mari decat diametrul exterior al conductelor cu 10 ... 15 cm, conductele montandu-se la partea interioara a acestora. La trecerea conductelor orizontale de canalizare prin elemente de constructii care au rol de siquranta la foc (pereti si plansee) se iau rnasuri de protectie necesare (piese de trecere, de etansare etc.), asiqurandu-se limita de rezistenta la foc prevazuta norme. • Soluti: prin tehnice speciale de canalizare a apelor uzate menajere. Pentru utilizarea rationala a apei, In conditii igienico sanitare si de confort sporit, au fost realizate aparate si dispozitive atasate obiectelor sanitare, care au irnbunatatit solutiile tehnice traditionale de evacuare a apelor uzate prin retelele de canalizare. 040

Evacuarea apelor uzate de la rnasiniIe de spalat vase sau de spalat rufe se poate realiza cu pompe cu debite de circa 50 I/m in (fig. 3.3.6) care asiqura refularea apei uzate, In coloana, printr-o conducta cu diametrul de 40 mm, la 0 distanta de 40 . .. 50 m pe orizontala ~i 3,5 .. .4 m pe verticala. Avand dimensiuni de gabarit reduse, pompa poate fi amplasata In spatele vaselor de closet, sub spalatoarele de vase de bucatarie etc. Evacuarea apelor uzate menajere cu astlel de pompe conduce la schimbarea configuratiei ~i a solutiilor constructive ale retelei interioare de canalizare. Amplasarea coloanelor de canalizare nu mai este conditionata de amplasarea obiectelor sanitare, a masinilor de spatat vase sau a rnasinilor automate de spalat rufe. In plus, nurnarul de coloane de canalizare a apelor uzate menajere se poate reduce consideraoll. Evacuarea apelor uzate de la vase Ie de closet se poate asigura cu ajutorul unor micropulsoare (fig. 3.3.7) care formeaza un ansamblu compact, monobloc ~i multifunctional. Micropulsorul asp ira In 3 secunde apa uzata (inclusiv fecale, hartie etc., pe care Ie dezinteqreaza) si 0 refuleaza la presiunea de 1 bar, intr-o conducta racordata la coloana de canalizare. Aceasta conducta poate avea lungimea de 40 ... 50 m pe orizontala ~i de 4 ... 6 m pe verticala, Consumul de apa pentru spalarea closetului este de 3,5 I pentru 0 utilizare, 0

ceea ce I conduce la pentru economie de cca 30 000 apa, pe an, 0 familie cu 4 persoane, comparativ cu consumul de apa pentru un closet standard.

3 .3 .1 .2 C o n du c te d e v e nt il ar e n a tu ra la a r e le l ei d e c a n a li za r e a a p el or u z at e

menajere Ventilarea naturals a retelei interioare de canalizare a apelor uzate menajere este necesara pentru asigurarea regimului de curgere a apei uzate cu supratata libera si pentru evacuarea gaze lor nocive (rau mirositoare, toxice sau otravttoare)

c

+ j> = 5

*I

4

d

i

I

±

3

Fig. 3.3.5. Tuburi, piese ~i dispozitive de curatlre: a - piesa de curatire (poziiie venice's; pentru cotoene); b - piesa de curatire montata pe

0 c on du ct s

o riz on ta ta de cana-

lizare; c - cot cu capac pentru curetre; d - idem, reprezentare schemetice; 1 - piasa de curatir e: 2 - capac; 3 - colector orizontal; 4 - prelungirea colectorului orizontal; 5 - cot cu capac pentru curatire,

Fig. 3.3.6. Pompa de evacuare a apelor uzate: closet racordat la pompa de evacuare; 2 - rezervorul cu apa al closetului; 3 - pompa de evacuare a apelor uzate (micropropulsor); 4 - racordul closetului la pompa de evacuare a apelor uzate; 5 racord pentru apele uzate de la masina de spalat rufe; 6 - racord pentru apele uzate de la rnasina de spalat vase; 7 - conoucta de evacuare a apelor uzate de la pompa de evacuare.


Fig. 3.3.7. Schema instalatlel de canalizare dintr-o cladlre avand

7/74

5/12/2018



C a pito lu l 3 : lnstalatii de canalizare degajate din apa uzata $i se realizeaza cu tiraj natural, ca urmare a diferentei de nivel pe Inaltimea coloanei $i a diferentei de densitate intre gaze si aerul exterior. Tirajul este marit prin actiunea vantului In sectiunea de evacuare a gazelor din cotoana, In atmosfera. Conductele de ventilare a retelei interioare de canalizare pot fi : principale, secundare sau auxiliare (suplimentare). Conductele de ventilare principeiii (fig. 3.3.1) sunt prelungiri ale coloanelor de scurgere pan a deasupra acoperisului sau terasei, executate din conducte din acelasi material ca $i coloana. In sectiunea de iesire a gaze lor nocive In atmosfera se prevad caciuli de protectie, pentru a Impiedica patrunderea apei, zapezii etc., in interiorul retelei, Ventilarea principala a coloanei de canalizare se realizeaza atunci cand la 0 coloana sunt racordate un nurnar mai mic de 4 obiecte sanitare sl cu conducte scurte de leqatura. Conductele de ventilate secundara (fig. 3.3.8) se prevad in mod obligatoriu pentru: - conductele orizontale care servesc minimum 4 puncte de evacuare a apei uzate si au un grad de umplere mai mare de 0,5, la 0 lungime mai mare de 10 m, masurata de la coloana verticaia pana la ultima legatura a unui punct de evacuare a apei uzate; - conductele orizontale la care sunt racordate cel putin 4 closete. ventilare secundere Conductele a retelei interioaredede canalizare a apelor uzate menajere se pot realiza: - cu coloana de ventilare separata pan a deasupra terasei sau acoperisului; - prin racordarea la 0 alta coloana de ventilare vecina: - prin racordarea la 0 coloana de evacuare a apelor uzate menajere prelunqita cu conducta de ventilare principala. Racordarea conductelor de ventilare se-

cundara la coloanele de evacuare a apelor uzate menajere se face sub un unghi ascutit, cu vartul in sensu I curgerii, pentru a impledica patrunderea, In conducta de ventilare secundara, a apei uzate proven ita de la unele obiecte sanitare situate deasupra acestei conducte. In cazul racordarii la aceeasi coloana a unui nurnar de 4 obiecte sanitare amplasate la acelasi nivel al cladirii, conducta de ventilare secundara poate fi eliminata, prin montarea, In punctul de racord la coloana, a unei piese speciale (fig. 3.3.9). Conducta de ventilare auxiliara (suplimen tara, fig. 3.3.10) se prevede la cladirile inalte, la care coloanele de curgere depasesc 45 m inaltime, Coloana de ventilare auxiliara dubleaza coloana de curgere a apei uzate menajere, pe toata Inaltirnea cladir]] si se leaga la aceasta, cel putin, 0 data la 3-4 niveluri. Toate coloanele de ventilare auxiliara se prelungesc deasupra terasei sau acoperisului, cu maximum 0,50 m, cu conducte din tonta de scurgere $i se prevad cu caciuli de protectie. Conductele de ventilare ale rete lei interioare de canalizare a apelor uzate menajere, care ies deasupra teraselor In veclnatatea ferestrelor sau a altor deschideri, legate de incaperi cu utilizare curenta, se prelungesc deasupra acestor deschideri cu 0 lnaltime de 0,50 ... 1,50 m. Pentru evacuarea gazelor rau mrositoare din Incaperlle de W.C. lipsite de ven-

nual prin intrerupatorul lampil electrice de iluminat cu care este cuplat. Durata unui

tilare naturala rnecanica se utilizeaza aeratoare cu sau care se doteaza echipamentele sanitare. Rezervorul de apa pentru spalarea closetului este dotat cu un ventilator care aspira gazele nocive $i Ie refuleaza fie direct In atmosfera, printr-o conducta de evacuare, fie, mai Intai, printr-un filtru cu carbune activ, care retine mirosurile, $i apoi gazeIe refuleaza In exterior (fig. 3.3.11). Actionarea motorului electric al ventilatorului se face ma-

1-<)-<"*-<"*--r<*-<~-{tJt

Fig. 3.3.9. Piesa speclala de racord a obiectelor sanitare.

t = * - < ~ - t5~ = < ~ ~ J t

:f-1 Q--4

6

, tJ i-< J t -tJ e - < 1 i : c i 4 ~4

5

i

4 6

5

Fig. 3.3.10. Schema ventilarii auxiliare a relelei de canalizare: 1 - coloana de curgere; 2 - conducta principala de ventilare; 3 - conoucta auxiliara de ventilare; 4 - piesa de curatire; 5 - conducta colectoare; 6 - cot cu capac pentru curatire.

Fig. 3.3.8. Ventilarea secundara a instalaJiei de canalizare: 1 - coloana de scurgere; 2 si 3 - conducte de legatura de la obiectele sanitare la coloana; 4 - cotoana de ventilare secundara: 5 - conducta de ventilare principala; 6 - piesa de curatire: 7 - caciula de protectie a conductei de ventilare; 8 conducta de ventilare secundara; 9 - canalizare exterioara, http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

8/74

5/12/2018


I. lnstalatii sanitare ciclu de functionare a ventilatorului reglabila de la 3 la 15 min.

Capitolul 3: mstalatii de c a na liza re este

3.3.1.3 R acordarea instslstiitor i nterioare de canali zare a a p el or u za te l a r e/ ea u a e xt er io ar a d e c an al iz ar e Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere se racordeaza la re-

cand reteaua exterioara de canalizare intra In regim de curgere sub presiune. Pentru a evita acest pericol se pot adopta diferite solutii tehnice, in functie de particularitatile constructiei respective. solutie este de a amplasa obiecteIe sanitare din subset astfel incat cota N 1 a capacului sifonului de pardoseala sa fie

t ea u a e x te ri oa ra

de canalizare prin intermediul carninelor de racord, numite camine de vizitare. In terenurile normale caminele de racord se arnplaseaza, fata de cladire, la distanta minima de 2 m si maxima de 10 m. In terenurile sensibile la umezire, caminele de racord se arnplaseaza tinand .Normativutul seama de prevederile sl executa rea pentru proiectarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire", P 7. Racordarea conductei principale de canalizare lnterloara a ape lor uzate me-

deasupra nivelului maxim al apei din caminul exterior sau de la nivelul trotuarului (fig. 3.3. 12). Racordarea acestor obiecte sanitare se face printr-o conducta de evacuare legata la conducta de racord la canalizarea exterioara, Daca solutia prop usa mai sus nu poate fi realizata din motive de ordin construetiv, se poate separa instalatia de canalizare a obiectelor sanitare situate sub nivelul terenului (fig. 3.3.13) de instalatia de canalizare pentru restul cladirii; pe conducta de evacuare se monteaza un dispozitiv cu clapeta de retinere, numit

najere la carninul exterior trebuie realizata astfel incat cota minima de amplasare a punctelor de consum al apei sa fie deasupra nivelului maxim Nmax al apei din canalizarea exterioara (fig. 3.3.1) deoarece, in caz contrar, apare pericolul refulariiapei din reteaua exterioara de c an alizare prin obiectele san itare , In interiorul cladirii, provocand inundarea acesteia. Aceasta situatie poate sa apara si In timpul unor ploi de intensitate foarte mare (chiar daca sunt de scurta durata),

inchizator

o

cu sertar contra refularii care curgerea apei numai intr-un singur sens (de la interior spre exterior). Inchizatorul cu sertar contra refularii apei se monteaza intr-un carnin, pentru ca, In timpul exploatarii, sa poata fi curatat de suspensiile depuse prin sedimentare, $i care ar putea bloca ciapeta anuland astfel efectul pentru care a fost rnontata in instalatie. Apele uzate, fara suspensii, din subsolui cladirii, pot fi colectate intr-un recipient (fig. 3.3.14) si evacuate cu 0 pornpa rnanuala cu clape (tip Allweiler), daca sunt debite mici, sau cu 0 pornpa centrifuqa, daca sunt debite mari, actionata automat In functie de nivelul apei din recipient, cu ajutorul unui plutitor. Pompa rnanuala cu clape trebuie amor-

Fig. 3.3.13. Separarea canatlzartl obiectelor sanitare sub nivelul terenului folosind dispozitive contra refularll: 1 - conducta orizontala de canalizare; 2 - conducta de canalizare a obiectelor sanitare amplasate sub nivelul apei din carninul exterior; 3 - lnchizator cu sertar contra refularii apei uzate.

asiqura

Fig. 3.3.14. lnstalatte pentru evacuarea apei din subsoluri cu pompa de mana: 1 - recipient in pardoseala subsolului pentru colectarea apelor uzate; 2 - pompa de mana; 3 - sorb; 4 - conducta de aspiratie; 5 - conducta de refulare; 6 palnie: 7 - sifon cu garda hidraulica;

8 - conducta orizontala de canalizare; 9 - conducta de racord a instalatiei interioare la caminul exterior de canalizare; 10 - camin de racord; 11 - palnie pentru amorsarea cu apa a pompei de mana.

b

Fig. 3.3.11. Closet echipat cu aerator pentru evacuarea gazelor rau mirositoare: a - evacuare directe; b - evacuare prin filtru cu cerbune activ; - ventilator; 2 - evacuare directa: 3 - filtru cu carbune activ; 4 - intrare aer proaspat.

Fig. 3.3.12. Canalizarea obiectelor sanitare amplasate in subsol, prin conducta legata la conducta de racord la canalizarea exterioara:

1 - obiect sanitar (chiuveta); 2 - sifon de pardoseata; 3 - conducta de racord la canalizarea exterioara; 4 - carnin de racord; 5 - piesa de curatire: 6 coloana de curgere; 7 - planseu; 8 - zid exterior; 9 - canal colector (conducta publica sau oraseneasca de canalizare).


9/74

5/12/2018


C ap ito lu l 3 : lnstalatii d e c a na li za re sata (urnpluta cu apa) inainte de a fi pusa in functiune, Ea aspira apa din recipient, prin intermediul unui sorb $i al conductei de asprate, si 0 refuleaza, printro conducta, intr-0 palnie prevazuta cu sifon cu garda hidraulica, in conducta orizontala de canalizare, de unde, prin conducta de racord, este evacuata in caminul exterior de canalizare. Nu este indicata racordarea directa a conductei de refulare a pompei la conducta orizontala de canalizare, deoarece poate aparea pericolul refularii apei uzate prin pompa sl recipient, producand inundarea cladiril, La iesirea in exterior a conductelor de canalizare din cladiri se adauqa adancimea minima de protectie contra lnghetutui (cont. STAS 6054), rnasurata la nivelul finit (dupa amenajare) al terenului, pana la generatoarea superioara a conductelor, care este cuprinsa intre 0,7 $i 1,1 m. Daca pozarea in aceste conditii nu este postbila se iau masuri speciale contra Inghetului.

3 .3 .2 . M a te ria le ~ i e ch ip am e nt e specifice instalatlilor interioare d e c an aliza re a a pe lo r u za te menajere 3.3.2.1 Tevi, t ub ur i ~ i p ie se d e l eg at ur a p e n tr u c a n a li za r i La realizarea instalatitlor interioare de canalizare a apelor uzate menajere, se recomanda utilizarea urrnatoarelor tevi si tuburi: - pentru racordarea obiectelor san itare I a instalatia de canalizare: tuburi din tonta de scurgere, tevi din plumb de scurgere, tevi $i tub uri din polipropilena (PP), din polietilena (PE) sau din policlorura de vinil (PVC) si tuburi fJexibiledin metal sau mase plastice; - pentru coloane $i conducte orizontaIe (colectoare) de canalizare: tub uri din fonta de scurgere, PP, PE sau PVC. in cazul cladirilor de locult, la care coloanele se executa din PP, PE sau PVC, se recornanda ca la baza coloanelor sa se utilizeze curbe din fonta sau din mase plastice, cu pereti inqrosati, ancorate de elementele de constructii. Tuburile $i piesele de legatura din tonta utilizate in mod curent pentru canalizari sunt: - tub uri din fonta STAS 1515/2 (fig. 3.3.15a) si respectiv "seria M", STAS 9392 (fig. 3.3.15b) cu diametre nominale de 50,

I. lnstalatii sanitare

75, 100, 125, 150 $i 200 mm. Acestea sunt prevazute cu rnuta la un capat $i se pot imbina prin sternure sau cu garnituri din cauciuc; - mufe duble din tonta pentru canalizan, STAS 1515/3 (fig. 3.3.15c) avand diametre nominale de 50, 75, 100, 125, 150, si 200 mm; - coturi, STAS 1694 (fig. 3.3.15d) totosite pentru schimbarea directiei conductelor de canalizare; se fabrica cu unghiuri exintre axe de 30, 45, 70, SO $i 90 $i diametre nominale de 50, 75, 100, 125, 150 sl 200 mm; - reductil din tonta pentru canalizari, STAS 1515/4, (fig. 3.3.15e) cu diametre nominale: 50x75, 50x100, 75x100, 100x125, 100x15O,125x15O,125x200 $i 150x200 mm; - curbe de eta], STAS 1694, (fig. 3.3. 15f), folosite pentru devierea conductei de scurgere, cand trebuie sa se ocoleasca anumite elemente de constructii; se fabrica cu distanta Intre axe de 65, 130 sl 200 mm $i cu diametre nominale de 50, 75, 100, 125, 150 si 200 mm; - rarniricatli simple cu rnuta, STAS 1695, (fig. 3.3.15g), care servesc pentru racordarea la conducta de canalizare a unui racord cu 0 inclinare de 45°,67"30' sau Sr30'; ramificatiile se executa in doua forme: eqala - simbol E si ineqala simbol N. Oiametrele nominale 0, pentru ramura principala, sunt de 50, 75, 100, 125, 150 $i 200 mm iar pentru ramura 0

sau secundara 01, cu 0 dimensiune doua mai mici decat 0; - tuburi din fonta, cu gura de curatire, STAS 1515/5 (fig. 3.3.15h), care se fabrica cu diametre nominale de 50, 75, 100, 125, 150 $i 200 mm. Tevile din plumb pentru scurgere STAS 671 (tab. 3.3.1), se folosesc pentru executarea legaturilor dintre obiectele sanitare si coloanele instalatiei de canalizare. Tevile si piesele speciale pentru lnstalatlile de canalizare, fabricate din polipropi/ena ignifugata, prezinta urrnatoarele caracteristici: - mare stabilitate dimensionala, care permite imbinarea cu garnituri din elastomeri; - rezistenta buna la lovire; - rezistenta foarte buna la apa fierbinte proven ita de la rnasinile de spatat rufe sau vase;

i

~;1.Q c

, .. iD ..j h

9 Fig. 3.3.15. Tuburi ~i piese de legatura din fonta de scurgere: a - tub cu mum dreapta; b - tub cu mufa cu cane/uri; c -mute dub/a; d - cot; e - reductie; f - curba de eta}; 9 - remiticatie inega/a; h - piesa de curatire.


Fig. 3.3.16. Tuburi ~i piese de legatura din ponpropllena: a - tub cu mute; b - reductie excentrice; c - col.' d - curba pentru racordarea coecte/or sanitare; e - remiticetie ega/a; f - rsmiiicetie teause; 9 - remiticstie dub/a In unghi a=6r30'; h - mute cu edencime dub/a; i - piesa de curatire; j - tub flexibil cu garnitura si racord /a obiecte sanitare.

10/74

5/12/2018



Capitolul 3: lnstalatii de c a na liza re

- structura de suprafata usureaza curgerea si Irnpiedica depunerea si formarea de cruste; - fenomenul de condensare pe conducte este neglijabil, datorita conductivitatf term ice scazute a polipropilenei; - datorita materiei prime folosite, aceste prod use practic nu dau semne de .Jmbatranire": - conductele si piesele speciale sunt foarte usoare datoritil greutiltii specifice reduse; - sunt extrem de rezistente la actiunea deterqentilor si a produselor tensioactive; - polipropilena nu este atacata de rnarea majoritate a acizilor si bazelor minerale, chiar la concentratii ridicate si temperaturi ce nu de pas e sc 90 C; - garniturile de etansare sunt deja montate In mute; materialul special construit pentru etansare contera aces tor garnituri 0 durata de viata eqala cu cea a conductelor; - montarea rapida si econornioa nu necesita folosirea adezivilor, care sunt scumpi si deseori emana vapori toxici; - lntretinerea este usoara: - reparatiile si extinderile ulterioare ale instalatiei de canalizare se pot face fara nici 0 problema; - modul de imbinare permite asamblarea sirnpla si rapida cu conducte din rnateriale diferite: fonta, PVC, polietilena sau tevi metal ice. Tuburile din polipropilena (PP) pentru canalizare se fabrica fara mute, cu 0 rnu-

fa la un capat sau cu mufe la am be Ie capete (fig. 3.3.16a), cu diametre nominale de 32, 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm si cu lungimi cuprinse intre150 si 5000 mm. Piesele speciale de legatura din pollpropilena pentru canalizare se fabrica intr-o gama larga de tipo - dimensiuni, dintre care, in figura 3.3.16 se exernplifica: - reductii excentrice (fig. 3.3.16b), cu diametre D de 40,50, 75, 110, 125 si 160 mm $i D1 cu una sau doua dimensiuni mai mici decat D; - coturi (fig 3.3.16,c) cu diametre D de 32, 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm si unghiuri C t. de 15°,30°,45°, 6J030',SO° sl SJ030'; - curbe tehnice sau garnituri pentru racordarea obiectelor sanitare (fig. 3.3.16d), cu diametru D de 32,40, $i 50 mm $i D1 de 46, 53.5 si 60 mm; - ramificatle eqala (fig. 3.3.16e) cu diametre D1 de 32, 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm sl unghiuri C t. de 45°, 67°30' si SJ030'; - rarnificatii red use (fig. 3.3.16f) cu diametre D1 de 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm $i D2 cu una sau doua dimensiuni mai mici decat D1 si unghiuri C t. de 45°, 6J030' si SJ030'; - ramificatli duble in unghi (X de 6J030' (fig. 3.3.16g) cu diametre D1/D2/D3 de 110/110/110, 110/501110, 110/110/50 si 110/50150; - rnuta cu adancirne dubla (fig.3.3.16h) cu diametre D de 40, 50, 75, 110 si

0

125 mm; - piesa de curatire (fig. 3.3. 16i), cu diametre D de 50, 75, 110, 125 si 160 mm; - tub flexibil cu garnitura si racord la obiectele sanitare (fig. 3.3.16D cu diametre de 32 si 40 mm $i lungimea de 500 mm. Tuburile si piesele de legatura (fitinguri) din polietilena (PE) (fig. 3.3.17a) au 0 fiabilitate ridicata sl se produc lntr-o mare varietate de sortimente sl dimensiuni. Pe langa tipurile uzuale de fitinguri: coturi (fig. 3.3.17b), rarniticatii egale (fig. 3.3.17c) sau inegale (fig. 3.3.17d), numeroase fir m e din Franta, Italia, Germania etc. produc piese speciale din polietilena, prevazute cu 5 sau 6 racorduri (fig. 3.3.17e), cu unghiuri de racordare diferite (90, 135 etc.) marind posibilitatile de montare a conductelor retelei de canalizare. In acelasi scop se produc rarniticatli multiple (fig. 3.3.17f). Pentru preluarea dilatarii conductelor de diferite diametre, se produc compensatoare de dilatare (fig. 3.3.17g). Tevile si tuburile din policlorura de vinil, neplastiflata, tip PVC, STAS 6675/2 sunt folosite pentru evacuarea ape lor de canalizare necorosive fata de PVC $i se executa in doua variante constructive: simple $i mutate, cu diametre nominale uzuale de 32, 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm. Fitingurile din PVC (coturi, teuri, reductii, mufe, ramificatii etc.) sunt 0

t--it--l '@ J a b

a

d2

~~~~ ~_~:b~! d

o~

d

c

g

f

~1~

e 135'

2

e

Fig. 3.3.17. Tuburi ~i piese de legatura din potlettlena: ega/a; d - remiticetie reoues; e - piese speciale cu 5 sau 6 racorduri; f - ramificatie multipla; g - compensator de dilatare.

a - tub drept; b - cot; c - remitlceiie


Fig. 3.3.18. Ventile de scurgere pentru obiectele sanitare: a - pentru lavoare $i sp8.Jf1toare; - pentru rezervoare de closet; c - pentru cszi de baie; d - ventil de preaplin pentu cazi de baie; e - venti! de scurgere cu preaplin. 11/74

5/12/2018



C a pito lu l 3 : lnstalatii de c a na liza re fabricate intr-o larga gama tipo - dimensionala ca sl cele similare executate din polietilena sau polipropilena.

3 .3 .2 .3 S it oa n e p e nt ru o b ie c te s a nit ar e, mssin; d e s pa la t v as e ~i ma~ini de s p al at r u te

3 .3 .2 .2 V e nt il e d e s c ur ge re p e nt ru obi ecte sani tare

teaza sub ventilul de scurgere $i sunt ast-

Sifoanele obiectelor

Ventilele de scurgere ale obiectelor sanitare (fig. 3.3.18) 'indeplinesc urrnatoarele functiuni: protejeaza marginile orificiului de scurgere; asigura, la nevoie, 'inchiderea orificiului cu un dop de plastic; face legiltura cu preaplinul si permite racordarea obiectului sanitar cu sifonul.

m

"I-

a

0148

l!)

r

·\~·G3/4

0109 ~1~.' .4 .. 9"'t.uri 014

~. ·1 echidistante

J-,< ill....

+I!

0

\

~t

I'

'""'1 -,

~,.

'f~ ,

• ~

Gi

.~l

e;==§~=~:1 c

Fig. 3.3.19. Sifoane din tonta pentru canalizarl, in variantele: a - tip S; b - tip P; c - tip U.

varianta F pentru racordare la conducta din PVC. Sifoanele din pollpropilena (fig. 3.3.23) sau polietilena pot fi : pentru spalator de bucatarie, cu racord pentru masina de spalat vase (fig. 3.3.23a) sau special construit pentru ma$ini de spalat vase sau rufe, in varianta de montare aparenta (fig. 3.3.23b) sau ingropata (fig. 3.3.23c). Sifonul pentru spalatorul de bucatarie, prevazut cu racord la rnasina de spalat vase, echipat cu clapeta contra refularf apei uzate (fig. 3.3.24), elirnina aspiratia garzii hidraulice datorita vidului format la oprirea pompei de evacuare a apei din masina.

sanitare se mon-

fel construite tncat sa retina, permanent, un strat de apa de circa 60 mm 'inaltime, numit garda hidraulica, ce are rolui de a irnpledica patrunderea gazelor nocive din reteaua de canalizare in incaperi. Principalele materiale din care se executa sifoanele pentru obiecte sanitare $i rnaslni de spalat rufe sau vase sunt: tonta, atarna, plumb, PVC, polipropilena sau polietllena. Sifoanele din fonta pentru canalizari,STAS 1515/6 (fig. 3.3.19, tabelul 3.3.2) se executa in trei variante: tip S, tip P sl tip U. Sifoanele din alama, tip butelie {fig. 3.3.20 tabel 3.3.3} se executa cu suprafetele exterioare sletuite $i cromate si se rnonteaza cu un ventil de scurgere {simplu sau reglabil} fara racord. Sifoanele din plumb se executa in 2 tip uri (fig. 3.3.21 tabel 3.3.4): tip S, folosit pentru conducts de scurgere verticala $i tip P, pentru conducts de scurgere inclinata. Sifoanele din PVC (fig. 3.3.22, tabel 3.3.5 $i 3.3.6) se executa cu cap de racordare in doua variante: varianta R pentru conducta din plumb $i

3 .3 .2 .4 S if oa n e d e p a rd o se a la Servesc pentru colectarea $i evacuarea apei de pe supratetele pardoselilor din: - camere de baie ('in cladiri de locuinte si alte categorii de cladiri cu camere de baie); - camere cu dusuri; - inca peri pentru pisoare; - lncaperi in care se monteaza fantanl de baut apa: - in dreptul punctelor de scurgere in lncaperi prevazute cu rnasini de spalat rufe, cazane de fiert rufe, marmite sl alte echipamente cu posibilitati de evacuare directa a volumului suplimentar de apa;

1.069.1

I

I

a

- t!

~;ea~~~in

I ,'

Fig. 3.3.20. Sifoane din alama, tip butelie: a - pentu uz general; b - pentru pisoar.

.-.b

d

c

PVC

8fA86675'

Fig. 3.3.22. Sifoane executate din PVC, cu cap de racordare:

a - tip 1, varianta R; b - tip 2, varianta R; c - tip 3, varianta R; d - detaliu cap de /a tea va.

racordare

i.--.

5/4"

a ~ . .-

Fig. 3.3.21. Sifoane din plumb cu garda hldraulica, pentru obiecte sanitare: a - tip S; b - tip P; 1 - cor;pul sifonului; 2 - dop de curatlre: 3 - racord la obiectul sanitar; 4 - racord la canalizare; 5 - arda hidrauhca.

Gi

__

_J-..y

t -----,4)

b

Fig. 3.3.23. Sifoane din pollpropilena: a - pentru spa/ator de bucetiuie, cu racord pentru ma$ina de spa/at vase; b - pentru mesine de spa/at rufe sau vase (montare eperente); c - pentru mesine de spa/a rufe sau vase (montare ingropata).


12/74

5/12/2018


I. lnstalatii sanitare - Indiperi In care exista posibilitatea spalarii sau stropirii pardoselii (spaiatorii de rufe, de vase, vesela, legume, centre de sifoane etc.); - magazine cu profil alimentar, avand suprafata In care se destasoara operatiuni de vanzare de peste 100 m2 (peste, carne, legume, fructe, lactate etc.); - spalator!l $i cam ere de gunoi ale cladirilor de locuit; - curti de lumina avand 0 suprafata sub 8 m2; - exteriorul camerelor frigorifice, In apropierea uslr; - grupuri sanitare de folosinta cornuna. Sifoanele de pardoseala sunt astfel construite incat sa retina In corpullor, ca $i sifoanele obiectelor sanitare, 0 qarda hidraulica. Pentru rnentinerea acesteia se recomanda racordarea la sifoanele de perdoseala a conductei de scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare frecventa. Sifoanele de pardoseala se produc din tonta ernailata, plumb, polipropllena, polietilena sau PVC intr-o qarna variata de tip uri constructive. Sifoanele de pardoseala din tonta emailata, STAS 3690, se fabrica In trei tipuri: tip I, sifoane simple cu iesire verticala (fig. 3.3.25a; tabeI3.3.7); tip II, sfoane combinate, cu ie$ire verticala (fig. 3.3.25b); tip III,sitoane combinate cu ie$ire laterala (fig. 3.3.25c). Sifoanele de pardoseala executate din plumb pot fi simple sau combinate. Sifoanele de pardoseala, executate din polipropilena sau pohetilena, sunt prevazute cu dispozitive antispurna si pot avea unul sau mai multe racorduri de intrare a apelor uzate, iar racordul de ie$ire poate fi orizontal, vertical sau inclmat sub un anumit unghi, dupa cum este necesar. Unele tip u ri de sifoane de pardoseala sunt prevazute in sectiunea de evacuare a apei uzate cu ctaoeta contra refularii (clapeta antiretur). Sifoanele de plinta din PVC, STAS 8874 (fig. 3.3.26) se executa din policlorura de vinil neplastifiata $i se montea-

Capitolul 3: lnstalatii de canalizare za la plinta camerelor de baie, avand prevazut si racord pentru evacuarea apei de la lavoar.

Inctuzatoarete cu sertar contra refularii apei uzate se executa cu diametre nominale de 100, 125, 150 si 200 mm.

3.3.2.5 Inchizatoare cu setter contra refularii apei uzate

3 .3 .3 . D im e ns io na re a c on du ct elo r retelei in te ri oa re d e c a na liz ar e a ap elo r u za te m en ajere

lnchizatorul (fig. 3.3.27) este executat cu doua organe de inchidere: un sertar cu tija si roata de manevra, actionat manual, si 0 valva care functioneaza sub actiunea apei. Corput inchlzatorului este prevazut cu capac de vizitare si curatare fixat prin suruburi,

3.3.3.1 Debite specifice, echivalen/i de debite ~i debite de calcul

Debitele specifice de ape uzate menajere qs [I/s], respectiv cantitatile de apa, evacuate de la punctele de consum In

TabeluI3.3.2. Sifoane din fonta pentru canalizare (STAS 1515/6) Masa intorrnativa [kg] m a h D b g [mm] [mm] [mm] (mm] (mm] varianta S varianta P [mm] 57 92 70 40 110 1 3,5 2,4 .... 1 120 80 60 160 3,5 5,4 83

Dn [mm] 50 5

g :~

Tabelul 3.3.3. Sifoane tip butelie din alama. Dimensiuni prtnelpale Filet pentru L h Dn d2 j [mm] piulita lin] [mm) [mm) [mmJ I

25

G1

190

G11/4

25

35 ..............

G11/2

!

50

G2

260

48

1

45

Tabelul 3.3.4. Sifoane din plumb Diametrul Grosimea Forma interior exterior Latimea I peretelui Inaltirnea h [mm] [mm] [mm] [mm] [mml 33 125 s I····· 3Q 1,5 160 40 44 165 165 200 145 180 1,5 P 40 44 155 190 2,0 54 165 200 P 2,0 50

Masa teoretica [kg/buc1 0,500 0,800 1,110 0,400 0,600 0,850

Tabelul 3.3.5. Sifoane din PVC cu cap de racordare. Dimensiuni principale Dimensiuni principale Sifon Dn Filet pt.D Tip [mm] L H d h h1 [inl [mmJ [mmJ jmmJ _[mml Imml 39 30 25 R 50 . < 3 1 ....... 1 · · · · · · · · · · · · · · · J3 § _ ... 143 F 143 39 32 25 50 ...... _-r-: - ~ ... - .......... I1/4 1 42 1 R 50 1 ······· .. F ·- ---32 ~Li2-' ILia-_·811/4 1 154 70 50 l-..... R G11/2 120 170 49 40 50 _49 . ~ . ,~ - ~---.---~ ." --"-_-"'----".,.,--"'"G11/2 F 40 76 170 49 40 50 2 R 120 276 154 40 50 ....... _. .140······ 9 _ ... ~ -"-,,1-' ··'·'40-1'--50-76 276 F 154 244 140 30 3 R 25 88 '--140·F 25 55 244 -'~327 50 Tabelul 3.3.6. Sifoane din PVC cu cap de racordare. Domeniu ete utilizare. Tipul Fig. Utilizarea obisnulta la II Dn 1I '. sifonului -.----.. 1111I11L 3.3.2?·i_ ?5 .................. ,.Cl\lQ<:lr~.$IA$J.240___ ~ ...._._....i...•...... ___.. _ 1 a ~___ ~?~J_$pj!latoAr~ ..§.irn~STAS 2759 '.'-."--c.............

.

.•. "

~

,

···~9-

t·----···········-·····---~-·--+-·-·-

1 ..

i a Fig. 3.3.24. Sifon pentru spalator de bucatarie ~i ma~ina de spalat vase, echipat cu clapeta contra refularii: a - ansamblu; b - pozitie deschis;

c - pozitie 1 - racord spalator; 2 - inchis; racord rnasina de

spalat.vase: 3 - clapeta contra retularn: 4 - racord evacuare.

2 3

-:-

40

1~~~~~~~~§{~l~~~~p~l}!ru

va~~_$IA$_?79~

..

•••.~-~~~-=T~~fs~~~~I~1§~;8~e·vase

STAS2759······-·~=

c

Tabelul 3.3.7. Sifoane de pardoseala, din fonta simple, cu ie~ire verticala tip I (ST AS 3690). 0 h dl hi g±1,5 d a Masa d2 h2

[mm] 50 .... _ 100 "._

[mm]

[mm]

[mm]

56 r··.......... 160 f-j?L 245 206 108


[mm]

[mm]

50 55

110 116

[mm] -

- _ .. 10

12

[mm]

[mm)

55 70

3 3,5

intorrnativa [kg] _.5,59=---12,50

13/74

5/12/2018



C a pito lu l 3 : lnstalatii de c a na liza re unitatea de timp, variaza In functie de tipul obiectului sanitar si sunt date In tabelul 3.3.8. Echivalentul de debit E s se defineste ca raportullntre debitul specific qs $i un debit specific qsu = 0,33 lis ales conventional ca unitate de rnasura: E -!b...--..!k_ (3.3.6) q su - 0,33 Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare sau punctelor de evacuare la coloane este egal cu debitul specific indicat In tabelul 3.3.8. Pentru celelalte conducte de canalizare a ape lor uzate menajere, debitul de calcul qc s e c a lc u le a za cu relatia generala: qc = qcs +qsmax [l/s] (3.3.7) In care: - qcs este debitul de calcul corespunzator valorii sumei debitelor specifice ale obiectelor sanitare si ale punctelor de consum, ce se evacueaza In tronsonul de s

r-

conoucta de canalizare ce se dimensioneaza [lIs]; - q s m a x - debitul specific cu valoarea cea mai mare care se svacueaza In tronsonul de conducta considerat [l/s], Debitul de calcul pentru conductele de canalizare a cladirilor de locuit, corespunzator valorii sumei debitelor specifice ale obiectelor sanitare si ale altor puncte Sectiunea

de utilizare a apei, qcs se calculeaza cu relatia: [i/sl

(3.3.8)

In care: - qmz este debitul mediu zilnic de apa care se evacueaza ln reteaua de canalizare [l/sJ;

vine pentru 1 persoana, q

so

=

'L nq N

calculat cu relatia:

[l/s-pers]

s

(3.3.11)

- qsa - debitul specific de apa care revine pentru 1 apartament calculat cu relatia: 'Lnqs [l/s-ap.] (3.3.12) qsa = --;::;a

- y - cuantila distributiei de repsrtitie normala. Debitul mediu zilnic de apa, care se evacueaza 'in reteaua de canalizare, qmz se calculeaza cu relatia: q mz

=

'Lnqs . q sz 3600noz a;

[lis]

(3.3.9)

sau

«;

lis]

(3.3.10)

'in care: - n este numarul obiectelor sanitare sau al punctelor de consum de acelasi fel, prin care apa se evacueaza in reteaua de canalizare; - qs - debitul specific de apa al unui obiect sanitar sau al unui punct de consum [Vsl, conform datelor din tabeluI3.3.8; - qsz - necesarul specific de apa pentru 1 persoana, din cladirile de locuit [IIzi.persj, conform datelor din STAS 1478; - qsp - debitul specific de apa care re-

A-A

S ec tiune a A -A _Q1£7 __

!

3

Fig. 3.3.26. Sifoane de plinta din PVC: 1 - corpul sifonului; 2 - plesa de racordare la punta: 3 - gratar plinta; 4 - dop; 5 - rarnura de colectare; 6 - rarnura de evacuare la coloana de canalizare; 7 - capac de curatire,

a b N

Sectiunea

A-A

+1

~

N

4

c

/

Fig. 3.3.25. Sifoane de pardoseala, din fonta emanata: a - sifoane simple cu iesire verticels, tip I; b - sifoane combinate cu iesre verttcete. tip II; c - sifoane combinate cu ieslre laterala, tip 1/ / ; 1 corpul sifonului; 2 - clopot; 3 - gratar; 4 - dop din cauciuc. http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

4

Fig. 3.3.27. Inchlzator cu sertar contra refularii: 1 - sertar; 2 - tija; 3 - roata de rnanevra: 4 - valva; 5 - capac. 14/74

5/12/2018


I. lnstalatii sanitare - F lo z este numarul de h pe zi de utilizare a apei, care pentru cladirile de 10cuit este de 19 h/zi; - N a - numarul mediu de persoane pentru un apartament; - N - numarul de persoane pentru care s-a calculat I,n·qs. Cuantila distributiei de repartitie norma-

C a pito lu l 3 : lnstalatii de c a na liza re a;

0,1321/E +0,0018E

[l/sl

3.3.3.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conducte/or de canalizare a apelor uzate menajere • Cafculu/ hidraulic a/ conducte/or de /egatura de fa obiecte/e sanitare /a

(3.3.13)

in care E este suma echivalentilor de debit pentru scurgere, conform datelor din tabelul 3.3.8. Debitele de calcul pentru curgere in reteaua de canalizare, la cladirile de locuit, in functie de necesarul specific de apa,

cotoene. Aceste conducte sunt cele mai expuse datorita impuritatllor din apa

Infundarii

la are valori In functie de gradul de asigurare a evacuani apelor uzate astfel incat sa nu apara pericolul de refulare la obiectele sanitare sau sifoanele de pardoseala situate la nivelurile inferioare ale cladirii, astfel: - pentru ciadiri de locuit prevazute cu lnstalatil interioare de alimentare cu apa rece $i cu apa calda, preparata central sau cu incaizitoare instantanee cu gaz sau electrice, se aplica un grad de asigurare de 999 % 0, caruia Ii corespunde y = 3,09. - pentru cladiri de locuit prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu apa

de nurnarul de persoane pe apartament, uzata. Din aceasta cauza, diametrele si suma debitelor specifice de scurgere pantele minime de montare a conductelor ale obiectelor sanitare si ale punctelor de de leqatura de la obiectele sanitare la consum al apei sau in functie de suma coloane, sunt stabilite prin cercetari echivalentilor de debit, sunt date in experimentale $i au valorile redate in tabelul 3.3.9, anexa 3.3.1. tabelul 3.3.8. Pantele minime de montare Debitele de calcul pentru dimensionarea trebuie sa asigure viteza minima de conductele de canalizare ale diferitelor autocuratire a conductei. Aplicand pentru categorii de cladiri, corespunzatoare vacoeficientul de rezistenta hidraulica lorii sumei debitelor specifice ale obiec(Chezy) relatla: 1 telor sanitare sl ale altor puncte de C=-·Rv (3.3.14) k utilizare a apei, qcs se calculeaza cu unde: relatlile din tabelul 3.3.10a. Pentru aceste categorii de ciadiri, la valori v = 2,S~k -0,7sIi=1(Vk -0,1)-0,13 rece $i apa calda preparata cu incalzitoare ale lui I,nqs sau ale lui E mai mici decat locale cu combustibil solid sau lichid, se (3.3.1S) cele indicate in tabelul 3.3.10a, pentru doaplica un grad de asigurare de 998 % 0, meniul de aplicare a relatiei de calcul, se in care k este coeficientul de rugozitate caruia Ii corespunde y = 2,88. aplica relatia: qcs = I,nqs sau qcs 0,33E. al suprafetei interioare a peretelui conPentru cladinle de locuit, la un neceValorile debitului de calcul qcs, pentru ductei si R , raza hidraulica; se poate verifica sar specific de apa de 280 I/s pers. un suma debitelor specifice de ape uzate meviteza minima de autocuratire a conductei, najere I.nqs = 0,1.. .4950 lis sau pentru sunumar mediu de 3 pers./ap. la un debit calculate cu relatia 3.3.3 $i cu datele din specific de scurgere de 2,31 l/s.ap, si la ma echivalentilor de debit E = 0,3...15000, tabelul 3.3.8. 0 crestere a coeficientului de o durata de utilizare a apei de 19 h/zi, in pentru diferite categorii de ciadiri, sunt date rugozitate k cu numai 0,001 determine locul relatiei 3.3.7 se poate aplica relatia: in tabelul 3.3.10b. marirea pantei conductei cu 20 %. Tabelul 3.3.8. Oebitele specifice de curgere pentru ape uzate menajere de la diferite obiecte sanitare sau puncte de consum q s, echivalentullor de debit E s, diametrele ~i pantele de montare a conductelor de legatura de la obiectele sanitare la coloane (ST A S 1795) Nr. Denumirea obictelor sanitare Debit specific Echivalentul Diametrul nominal Panta de montare crt. de curgere de debit al conductei a conductei de legatura qs [I/s] pentru curgere de leqatura []n [mrn] norrnala minima Es 1. Chiuveta 1,00 0,33 SO 0,035 0,025 2. Lavoar 0,17 0,50 0,035 0,025 30 3. Pisoar cu spalare perma_nenta 0,05 0,15 30 0,035 0,025 4. Pisoar cu spalare interrnitenta 1,15 3,50 0,025 0,020 50 5. Bideu 0,17 30 0,035 0,025 0,50, 6. Baie pentru picioare 0,33 1,00 30 0,035 0,025 7. Albie de rufe 0,66 2,0.0 0,035 0,025 50 8. Closet cu rezervor montat 1,15 3,50 100 0,020 0,012 la inaltime 9. Closet cu rezervor montat pe 2,00 6,00 100 0 020 0,012

1

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

17.

18. 19.

vas la semiinaltime Cada$i de baie Cada de baie pentru copii Spalator siml2lu de vase ,__' Spalator dublu de vase Fantana pentru baut apa Spalator circular Il2entru 1 lo_sj_ Scuipatoare cu spalare Sifon de pardoseala la: - cazan de fiert rufe - dus sau cad a de dus - rnarrnita .. _ - rnasina de spalat farfurii - masina de curatat zarzavat - rnasina de spatat rufe pentru spalatorii industriale Masina de spalat rufe Masina de spalat vase

0,66 0,33 0,33 ,50 0,08 0,17 0,17

2,00 1,00 1,00 1,50 0,25 0,50 0,50

40 40 50 50 30 50 40

0,(}J5 0,0~5 0,085 cr:035 0~035 0,035 0,030

0,025 0,025 0,025 0,025 0,025 0,025 0,020

0,66 0,33 0,66 0,66 0,66

2,00 1,00 2,00 2,00 2,00

75 50 100 100 100

0,035 0,035 0,035 0,035 0,035

0,025 0,025 0,025 0,025 0,025

3,00 0,50 0,66

9,00 1,50 2,00

100 75 100

0,035 0,035 0,035

0,025 0,025 0,025


15/74

5/12/2018


1. lnstalatii sanitare

C a pito lu l 3 : lnstalatii de c a na liza re • Calculul hidrau/ic a/ co/oane/or de canalizare a ape/or uzate menajere.

Diametrele coloanelor se deterrnina din conditii constructive sl hidraulice. Condltia construct iva permite alegerea preliminara a diametrului coloanei care trebuie s a fie eel putn ega! cu eel mai mare

coloana, de diametrul 0 $i de lnaltirnea Hale coloanei, In punctul de intrare In coloana apa poate ocupa Intreaga sectiune A-A a coloanei ( fig. 3.3.28), forrnanduse un "piston hidraulic". in curgerea gravitational a a apei, amestecul gaze nocive - aer din fata "pistonului

dintre diametrele conductelor de legatura la obiectele sanitare sau grupuri de obiecte sanitare. Conditia hidraulica este ca debitul de calcul al coloanei sa fie mai mic, cel mult egal cu debitul maxim (capacitatea maxima de evacuare a coloanei) indicat In tabelul 3.3.11. Daca aceasta conditie nu este Indeptinita, diametrul preliminar al coloanei se alege cu 0 dimensiune mai mare astfel incat conditia hidraulica sa fie Indeplinita, La debite mici de ape uzate (Q = 0,05 ... 0,3 lis) evacuate din obiectele

hidraulic" (In sectlunea 8-8) este p a amestecului comprimat; presiunea gaze-aer este mai mare decat presiunea atmosferei pat (p>pat), iar In spatele .ptstonutut 0 hidraulic" se produce depresiune (p
sanitare, prin conductele de leqatura, in coloane, apa curge gravitational, In pelioula, pe Intreaga inaltime H a cotoanei iar gazele nocive degaflte din apa uzata sunt evacuate din coloana In atmosfera prin conducta pnncipala de ventilare naturale datorita presiunii qravitationale (tirajului): p=H(yae-yg), In care Y ae $i yg reprezinta greutatea specifica a aerului exterior, respectiv a gazelor nocive evacuate din coloana. in functie de marirnea debitului Q de apa uzata evacuata in coloana prin conducta de leqatura de diametru d, de

o depresiune Ll p putand avea ca efect aspiratia garzii hidraulice din sifoanele obiectelor sanitare. Experimental s-a constatat ca, de la 0 anum ita Inaltime critica H er (fig. 3.3.28), masurata de la punctul de intrare a apei in coloana $i anume H er = 900, se stabilizeaza 0 curgere peliculara. Pentru coloanele de canalizare prevazute cu conducte principale de ventilare, cercetarile experimentale au dovedit ca prin rnicsorarea unghiului de racordare a conductelor de legatura de la obiectele sanitare la coloane, de exemplu, de la

unghiul a de racordare

a=90° la a=45°, capacitatea de evacuare

a acesteia

la

A-A

$

b

a Fig. 3.3.28. Schema de calcul pentru curgerea apei uzate In coloana de canalizare: a - sectiuni prin cotoene sl date de ca/cul; b - dlstrlbutle vitezelor apei in curgere peticutere a amestecului

gaze - aero

Tabelul 3.3.10a. Rela!iile pentru debitele de calcul al conductelor de canalizare a apelor uzate menajere la diferite cateqorll de cladirl, Domeniul de aplicare Nr Destinatia cladirii Relatiile de calcul al debitelor a relatiei de calcul crt cu Lnqs cu Lnqs cu E cu E

1. 2.

3.

4. 5.

6. 7.

8.

Carnine pentru copii, crese Teatre, cluburi, cinematografe, qari, policlinici Cladiri pentru birouri, magazine, grupuri sanitare pe langa hale $i ateliere, hoteluri cu Incaperi de baie aferente camerelor de locuit Scoli, institutii de lnvatamant Spitale, sanatorii, cantine, restaurante, bufete Hoteluri cu grupuri sanitare comune Carnine, bai publice, grupuri sanitare pentru sportivi, artisti, personal de serviciu, stadioane si cazarrni Grupuri sanitare la vestiarele fabricilor, atelierelor, unitatllor de productie

r; . q.; = 0,3\ILnqs

a .;

0,18Ji::

2:

0,10

2:

0,13

2:

0,3

2:

0,4

~U

qcs

0, 38JLnqs

0, 22,jE

qcs

( \

[ -

qcs = 0,40,; Lnqs

q.;

0,23.jE

2:

0,

2:

0,4

a:

0,49JI.nq~

q.; = 0,28vE

2:

0,23

2:

0,7

a;

0, 54,JLnqs

0,31,jE

2:

0,30

2:

0,9

q.; = 0,66JI.nqs

qcs = 0, 38,jE

2:

0,43

2:

1,3

a; = =

0,8Jinq:

q.;

0, 46,jif

2:

0,63

2:

1,9

qcs

1,74Jinqs

2:

3,00

2:

9,0

=

_._"'---


q.;

q.; =J"E.

16/74

5/12/2018


C ap ito lu l 3 : Instalati] de canalizare

I. lastalatii sanitare

III

U

;;:::

'u

a

..

fJ)

o

]l

:cIII

'0

co E

:::J

fJ)

co N

cD

io

C<)

co

c5

c5

OC<)

60 0 II

I"-

co

CJ )

c5

N

o (")

J

co

-c

:; III

..C<)

:::J

til

6 6( / ) II

N io

N

II

c .ci

o

..... M M

:; Gi

.c

~


17/74

5/12/2018


C ap ito lu l 3 : lnstalatii de c ana liza re a coloanei crests de 1,7 ori, ceea ce se expllca prin faptul ca se micsoreaza aria AI, a sectiunii vii a amestecului gaze nocive - aer In sectiunea cornprirnata si, ca urmare, se diminueaza depresiunea L1p. De asemenea, prin rnicsorarea diametrelor conductelor de legatura de la obiectele sanitare la coloana, de exemplu, de la d = 100 la d = 40 mm, capacitatea de evacuare a coloanelor creste cu 20 . .. 25 %. Pe baza datelor experimentale, s-a stabilit urmatoarea relatie pentru depresiunea, L1p, din coloanele prevazute cu conducta principala de ventilare naturala (fig, 3,3.29) pentru Her ~ 900:

[Pal (3.3.16) Pentru Her >900 se aplica relatla:

[P!,!]

(3.3.17) Daca a = 90° $i 0 = d, relatia (3.3.17) devine: L1P= 3 590(

~

f7 7

(3.3.18)

[Pal

In tabelul 3.3.12 sunt redate, dupa datele experimentale, valorile debitelor critice qc r ale apei evacuate prin coloane de canalizare a apelor uzate menajere, determinate experimental In urrnatoareIe conditil: - inatttmea garzii hidraulice a sifoanelor obiectelor sanitare este hs = 60 mm; caca hs = 50 mm valorile din tabelul 3.3.12 se reduc cu 20 %, iar daca hs = 70 mm, se rnajoreaza cu 20 %;

I.

- s-a considerat D>d, iar 0 constant pe Intreaga Inaltime a coloanei. De bit leeI' rnaxtrne q m a x ef ec tiive evacuate prin coloane se consicera: qmax=0,9qcr. Valorile debitelor maxime evacuate prin coloane, rezultate din tabelul 3.3.12 generalizeaza valorile similare din tabelul 3.3.11 (dupa STAS 1795).

cazul forrnar!i unor depuneri). Viteza maxima acmisa In conducte orizontale de l lP (~ ) O '7 1 ~ i i i

Calculul hidraulic al conductelor orizontaJe (coJectoare) de cana/izare a ape/or uzate menajere

•

Diametrele conductelor orizontale (colectoare) de canalizare a ape lor uzate menajere se dimensioneaza din conditii onstructive $i hidraulice. Condltiile constructive permit alegerea prelirninara a diametrelor conductelor colectoare sl anume, aceste diametre trebuie sa fie cel putin egale cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura de la obiectele sanitare la coloane (tab. 3.3.8) si, respectiv, cu diametrul coloanei racordate la conducta orizon_talade canalizare care se dimensioneaza. Condltia hidraulica consta in verificarea vitezei reale V r [rn/s], de curgere a apei cu nivel liber prin conducta orizontala de diametru preliminar ales, care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu viteza minima Ymin, de autocuratire a conductei si mai mica sau cel mult eqala cu viteza maxima admisa V m a x: (3.3.19) V m in ~ V r ~ V m a x Viteza minima admisa a apei in conductele orizontale de canalizare este de: Inchise; conducte 0,7 m /s pentru 0,5 m /s pentru canale deschise si rigoIe (curatirea putandu-se face mai usor in

lastetatii sanitare

_,

100

g8

~

70 60

jI>

~~

50 40

mY.

30

• I

*,}'

20

i

I

I

•

I 10

8

i;J

6

<;7-4

*-5 ·-6 $-7

/ 2 0,04

-

0,1

0,2

0,08

-

-

-

-

~ -

~

0,06

t---- f-

c.-3 I --

,

4

~

1)-2

~

•

i

sr

Q (1+cosa)D2

Fig. 3.3.29. Varialia depresiunii in coloana, in tuncpe de debitul de apa uzata ~i de parametrii sistemului de eanalizare: 1 - 0 = d = 45 mm; a= 90°, H = 4,5 m; 2 - 0 = d = 45 mm; a = 90°, H = 2,35 m; 3 - 0 = d = 45 mm; a = 45°, H = 2,35 m; 4 - 0 = d = 45 mm; a = 45°, H = 4,5 m; 5 - 0 = d = 100 mm; a = 900. H = 4,5 m;

6 - 0 = H= 4,5 H = 4,5 a= 45',

100 mm; d 45 mm; a = 90°, m; 7 - 0= d =>100 mm; a= 45°, m; 8 - 0 = 100 mm; d = 45 mm; H = 4,5 m.

Tabelul 3.3.11. Debitele maxime de ape uzate menajere ~i tehnologiee eu suspensii care pot fi evacuate prin coloane (ST AS 1795) Diametrul interior [mm I 50 125 I 150 I 200 I - 75 I 100 ebitul maxim [lis] 1,12 I 2,5 4,55 6,5 I I 9,75 I 12,5

Tabelul 3.3.12. Valorile debitelor critice la curQerea apei u~ate me!'l_!ljereprin coloane de canalizare Diametrul conductei Unghiul exde racordare Debitul critic de apa uzata I de leqatura de la obiectele al conductei de legatunl menajera [lis] In coloane cu diametrul

f

s a n ;ta m~ [~ :';" n a ._ _ ..

la { io a n e

£ ~ ~ Ti~ ~; ~

Imml~

45 90 60 45 90

f-------------f-------

50

1,30 -

75

+

1--

100

125

150

-:4:-::--5 90 60 45 0 60 45 90 60 45


+

1,60 0,88 1,35 1,55 -

1~;:5

5,70 3,22 4,80 5,48 2,56 3,92 -_---f---- __-.11 63 ---

8,56 4,80 7,10 8,20 3,80 5,70 6,50 3,54 5,41 6,10

-

-

-

14,60 8,15 12,20 13,90 6,50 9,80 11,0 6,12 9,18 10,40 5,54

-

-

--

10,0

-

-

---

.;

--

--

-

-

-

-

-

I

150 13,40 19,90 22,90 12,70 18,90 21,70 10,20 15,30 17,40 9,45 14,25 16,10 8,70 14,90 8,00 12,20 14,00 18/74

5/12/2018


1.

lnstalatii sanitare

C a pit ol ul 3 : lnstalatii de c a na liza re

canalizare este de : 4 rn/s pentru conducte metalice, din polietilena, polipropilena, PVC, ceramice $i din beton armat $i de 3 m/s pentru conducte din beton simplu $i azbociment. Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale Vr se etectueaza cunoscand debitul de calcul qc (determinat conform § 3.3.3.1) gradul de umplere U $i panta de montare i a conductei. Gradul de umplere u, maxim admis In functie de natura apei uzate si de diametrul conductei orizontale de canalizare, este indicat in tabelul 3.3.13. Pantele de montare a conductelor sunt necesare pentru asigurarea regimului de curgere cu nivel liber. Pentru realizarea vitezelor minime de autocuratire este necesara montarea conductelor de canalizare cu 0 panta minima, iar din motive de siquranta in functionare, se recoruanda prevederea, ori de cats ori este posibil, a unor pante mai mari decat pantele mini me, numite pante normale, la care s e realiz eaz a viteze de curgere mai mari oecat vitezele minime de autocuratre $i mai mici decat vitezele maxime admise. Pantele normale si minime de montare, in functie de natura apei $i diametrul conductei, sunt indicate in tabelul 3.3.14. Dimensionarea unei conducte orizontale de canalizare este coreet facuta, atunci cand, prevazand 0 panta de montare indicata in tabelul 3.3.14, se asiqura un grad de umplere mai mic decat gradul de umplere maxim admis (tab. 3.3.13) si se realizeaza 0 viteza reala de curgere a apei uzate, in limitele admise conform relatiei

tiune circulara cu diametrul d, rezulta (fig. 3.3.4): A= r (a-sina)

Av

[m/s]

(3.3.20)

[m 3/s ]

(3.3.21)

Dn [mm] 50

[m/s]

(3.3.25)

[lis]

(3.3.26)

q=C

- a - unghiul

la centru (fig. 3.3.4), masurat in radiani; - r = dl2 - raza conductei;

- v - viteza medie de curgere a apei;

- R = Alp - raza hicraulica egala cu raportullntre aria sectiunii curentului de apa A si perimetrul udat p, unde p = Tl1.. Pentru conducte cu sectiunea circulara de diametru d, la curgerea cu sectiune plina a conductei: n: d 2

R=_L=d nd

R=

[rn]

(3.3.23)

cu sectiune

partiala

4

ia r la curgerea urnpluta: d(.a-sina)

[m]

(3.3.24)

4a

- i - panta hidraulica, numeric egala cu panta geometrica de montare a conductei; - C = coeficient de rezistenta hidraulica (Chezy): r··· 1 V6 C= 70'vR sau C=-·R k+JR k - k - coeficient de rugozitate: pentru tuburi din tonta, azbociment, k = 0,10; pentru tuburi din beton, k = 0,12; pentru tuburi din polipropilena, polietilena si 0,007. PVC, k lntroducand relatia 3.3.24 in relatiile 3.3.20 si 3.2.21 se obtine:

Intre unghiul a (fig. 3.3.4) si gradul de umplere u, se poate stabili relatia:

r - h = rcos!!..

(3.3.27)

u=siri~~

(3.3.28)

2 in care, inlocuind r = dl2 si efectuand calculele se obtine: 4

astlel ca, viteza v $i debitul q pot fi exprimate $i ca functii de gradul de umplere, u daca se Inlocuieste a din relatta 3.3.28 in relatiile 3.3.25 si 3.3.26. Debitele q [l/s] $i vitezele respective v [m/s], la curgerea cu sectiune plina In conducte din tonta, azbociment, otel si gresie, pentru diverse diametre interioare si pante, au valorile redate In tabelul 3.3.15, iar pentru conducte din policlorura de vi nil neplastifiata, polipropilena $i polietilena, in tabelul 3.3.16. Anallzand variatiile functiilor v = v(a) $i q = q(a) date prin relatiile 3.3.25 sl 3.3.26 se constata ca sunt indeplinite conditnle necesare si suficiente de maximum: 2

= O·

~

8 v <0

(3.3.29)

' 8a2

8a

2

8q =0'

s«

'

8 q <0

(3.3.30)

8a2

Viteza medie, v, atinge valoarea maxima pentru a = 257°30'. Corespunzator acestei valori, gradul de

Gradul de umplere u, maxim admis in functle de natura apei uzate1>ide diametruJ conductei (STAS 1795) Gradul de umplere u pentru Natura apei uzate diametrul nominal al conductei Dn[mml

TabeluI3.3.13.

Apa uzata menajera $i industriala, cu suspensii rnai mari de 5 mm Apa uzata industrtala cu suspensii mai mici de 5 mm Apa rneteorica $i apa uzata

in care: - q = qc - debitul de ape uzate menajere, egal cu debitul de calcul; - A - aria sectiunii transversale a curentului de apa; pentru 0 conducta de secrrabeluI3.3.14. Diametrul nominal al conductei

4a

(3.3.22)

2

Pentru calculul hidraulic de dimensionare a conductelor orizontale de canalizare a apelor uzate menajere, se aplica relatiile:

v=C,Jiif

V

2

(3.3.19).

q

r(lX~)d;

C v

industriala conventional

100

125

150;200

>200

0,65

0,65

0,65

0,70

0.70

0,70

0,80

0,80

1,00

1,00

1,00

1,00

....

curata

Pantele normale $; minime de montare in fUI1_c!iede natura apei uzate $i diametrul conductei (STAS 1795 Apa uzata Apa uzata industriala Apa meteorica menajera cu suspensii cu suspensii conventional ..__ .__ 1 .~e 5 mm_pana la 5 mm curata I

pante .6i.12ante normale minime _. normale

mini me

normale

pante. minime

.. . pante normale I minime

pante normale minime

~~-------~-------~--~---,-----------~--------+-----~-r------~

I

0,0350

0,0250

0,0600

0,0500

0,0350

0,0300

0,0250

~ :~ ;~ ~

~ :~ ~ ~ ~

~ :~ ;~ ~

~ :~ ~ ~

~ :~ ;~ ~

~ :~ ;~ ~

~ :~ ;~ ~ I ~:~6~~0,0200

0,0200

0,0150 .... 0,0100

0,0100 0,0080

0,0300 0,0200

0,0200 0,0150

0,0120 0,0080

0,0100 0,0070

0,0080 0,0060

0,0080

0,0070

0,0100

0,0080

.0,0070

0,0060

0,0055

0,0200

0,0250

I

0,0150

0,0060 0,0055

0,0100

0,0080

0,0070

0,0060

0,0050

0,0060

0,0050 0,0045 0,0040 .

350

~ :~ ~ ~ g :g g ~ ~ g :g g ~ g .~ :g g ~ g g :g ~ ~ ~ g :g g ;~ ~ :g g ~ ~ II g : g g : ~

0,0055 0,0050

0,0060

0,0055

0,0070

0,0055

0,0050

0,0045

0,0040

0,0035

0,0045

400

0,0055

0,0050

0,0065

0,0050

0,0045

0,0040

0,0035

0,0030

0,0040

0,0035 0,0030

150


I

I I

19/74

5/12/2018


1. lnstalati] sanitare

C ap ito lu l 3 : lnstalatii de c ana liza re umplere este: h

u-; = (j

(3.3.31)

0,81

Prin urmare, la curgerea uniforma a apei cu nivel liber prin conducte circulare, viteza maxima nu s e r e al iz e a z a la sectunea plina a conductei, ci atunci cand intre nivelul liber al apei sl bolta conductei (sau canalului), rarnane un spatiu liber de O,19d ceea ce convine situatiilor de functionare a conductelor de canalizare, tinand seama de necesitatea evacuarii gazelor nocive din apa uzata In timpul curgerii ~i deci aerisirii conductei. Se noteaza cu z raportulintre viteza medie v si viteza la curgerea cu sectiune plina a conductei Vsp:

v

Z= -

plina a conductei. Debitul volumic de apa, dat de relatia 3.3.26, admite, de asemenea, 0 valoare maxima pentru un unghi a = 308 valoare la care gradul de umplere dat de relatla 3.3.28 este: 0 ,

h

(j= O ,95

uq"""

relatie care arata ca debitul maxim nu se obtine la curgerea cu sectiune plina a conductei, ci la un grad de umplere U = 0,95 < 1,00. Se noteaza cu x raportullntre debitul volumic q sl debitul la curgerea cu sectiune plina a conductei qsp:

.s.

x

Valoarea maxima a acestui raport este:

(3.3.32)

xma x =

vsp

deci: Vmax.= 1,16vsp (3.3.34) adica viteza maxima este cu 16 % mai mare oecat viteza la curgerea cu sectamea

(3.3.36)

qs p

Vsp

Raportul Zmax Intre viteza maxima Vmax ~i viteza la sectiunea plina a conductei are valoarea: (3.3.33) Z m a x = vm sx = 1 , 1 6

(3 .3 .3 5 )

qmax

1,125

«;

(3.3.37)

de unde: [l/s]

qmax = 1,125qsp

(3.3.38)

Cu valorile determinate mai sus s-a construit diagrama din figura 3.3.30 pentru calculul conductelor de sectiune circulara, avand pe ordonata gradul de umplere u = hi d si pe aosclsa rapoartele x si Z care sunt rnarirni adimensionale. Gradul de umplere u, unghiul la cen-

tru corespunzator gradului de umplere a, raportul Intre viteza medie de curgere corespunzatoare gradului de umplere dat si viteza de curgere la sectiune plina z, precum si raportul dintre debitul de calcul si debitul de curgere la sectiune plina x, au valorile redate In tabelul 3.3.17. Metodoloaie de dimensionare a conductelor orizonta/e (co/ectoare) de csnelizare a ape/or uzate menajere este urrnatoarea: - se intocmeste schema de calcul a retelei de canalizare pe baza reprezentarilor din planurile cladirii 1;>ischema coloanelor; pe schema de calcul se noteaza tipurile obiectelor sanitare 1;>i se numeroteaza coloanele 1;>ironsoanele de conducte care se dimensioneaza incepand de la punctele de colectare spre punctul de evacuare a ape lor uzate din rstea: - se alege preliminar, din conditia constructiva, diametrul primului tronson al conductei orizontale de canalizare; - din tabelul 3.3.14 se alege panta de montare In functie de diametrul preliminar ales ~i trnand seam a de condlttile constructive ale cladiri]; - se deterrnina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducts orizon-

Debitele de curgere q, Il/sJ prin conducte din fonta, azbociment, otel ~i gresie, precum ~i vitezele v, respective pentru diverse diametre interioare ~i pante, la sectiune plina (STAS 1795) Diametrul nominal al conductei O n [mm]

TabeluI3.3.15.

[m/s]

Panta

50

v

75

100

a

125

v

v

150

a

v

0,004 0,005

a

v

a 20,84 23,10

0,61

10,80

0,66 0,74

0,006

0,59

7,45

0,67

11,85

0,81

25,00

0,007

8,05 8,35

0,72 0,77

12,80 13,65

0,88

27,60

4,70 ....

0,64 0,68

0,94

29,20

0,008

... 0,59

0,009

0.63

5,00

0,72

8,85

0,82

14,45

1,00

31,20

0,010

0,66

5,25

0,76

9,35

0,86

15,25

1,05

32,80

0,012

0,72

10,25

0,95

16,80 40,20

0,66

2,60

0,81

6,45

0,93

11,45

1,05

18,70

0,020

0,59

1,16

0,77

3,00

0,93

7,45

1,08

13,60

1,22

21,60

0,025

0,66

1,30

0,85

3,42

1,04

8,30

14,85

1,36

24,00

0,030

0,72

1,42

0,94

3,70

1,14

9,10

1,32

16,20

1,49

26,50

,82

57,00

0,035

0,78

1,52

1,02

3,90

1

9,85

1

17,50

1,61

28,50

1,99

61,60

0,040

0,83

1,62

1,09

4,20

1,32

10,50

1,52

18,70

1,72

30,50

2,10

65,60

0,050 0,060

0,93 1,02

1,82 2,00

1,23 1,33

4,60 5,20

1,48 1,62

11,75 12,90

,71 1,86

21,00 22,90

1,93 2,10

34,20 37,40

2,58

73,60 80,40

0,080

1,18

2,32

1,54

6,20

1,87

14,90

16

27,20

2,44

43,20

2,96

92,80

0,100

1,32

2,58

1,72

6,70

2,09

16,65

0,015

Panta 300

350

44,60 1

2,4LL_2~9::L,8=-=0:-:-,-___,2=-".:_:72=---_L__:_48::l,-=--60=---<_3=-,,-

O_:_:_n_c[_m_m_,],___, Dlametrul nominal al conduct._;:e_i _. 250

~

200

v

400

450

-------,

600

v

q

267,00

1,56

436,00

1,48

287,00

1,70

474,00

1,61

306,00

1,85

545,00

257,00

1,72

338,00

1,97

555,00

270,00

1,82

368,00

2,08

585,00

1,93

398,00

2,20

615,00

425,00

2,40

670,00

461,00

2,721553,00

2,68 3,11

750,00 865,00

3,33

3,81

1060,00

-

-

_ _ - 4 r - - V - ~ -q ~ ~ . ~ V - ~~ ~ - - : - V _ '_ l - - - ~ q _ '_ l ~ ~ V _ 4 -~ q - _ 4 ~ V _ '_ l ~ . : - ; : qL - _ + - - - 'V ~ ~ ~ ~ q _ 4 -~~~~'-1 45,00

0,94

70,00

1,19

149,00

1,18

0,005

0,89

1,09

105,30

204,00

0,006

0,9849,001,0676,401,19115,00

0,007

1,06

50,30

1,18

82,00

1,20

124,70

1,41

177,00

1,51

241,00

1,26

85,70

1,38

133,20

1,50

189,00

1,67

1,33

88,55

1,46

141,00

1,59

200,00

1,74

1,30

0,008

1,13

55,60

0,009

1,20

60,00

0,010

1,2763,301,4099,001,55149,00

0,012

1,40

70,00

1,52

108,00

1,65

162,00

1,82

230,00

1,93

313,00

2,10

0,015

1,60

80,00

1,71

120,80

1,80

181,80

2,05

257,00

2,21

351,00

2,35

0,020

1,80

90,00

1,80

139,60

2,18

210,00

2,37

298,00

2,55

406,00

0,030

2,20

110,00

2,43

171,30

2,68

257,80

2,91

365,00

3,13

~0_,0_50---L---'2,_80--'-_14_0_,0_0_'__3_,_ _4---'-2_2_1 _ 8_0~3,4.7_~~8,80

3,77

47~.00

L_ _ 4,QQ. _64_5_:_.0._0--1. _' _

1,30163,001,34223,00

1,68211.001,81288,00


498,00 -1

. 1

500

I

I

654,60

-_-'-_--''--_--'

20/74

5/12/2018



o

C a pi to lu l 3 : lnstalatii de c a naliza re

'<1" rf'io < D Ol 0 '<1"

lo

Ol C\J f'f'f'io

C\J c;) co co co

C\J o r-

0 co
0 f'-,

Ol Ol

co Ol c;)

co r-; '<1" C\J to co ~ '<1"' '<1"'

(Y) 0 Ol (Y) C\J < D 0 '<1" Ol io 0 (Y) C\J co 0 0 io OC\J"!_(Y)(Y) f'-'<1"f'-~lOcq_C\J
C\J 0 0, r-,

f'r-

'<1" co lo C\J (Y) L C : ! .

(Y) f'- Ol
f'f'N

0 co co "!_ cO -r--' C\J

lo

0 0,

~

o ~

f'-

E

'<1" '<1" 0 io

~

c;) ~. f'C\J C\J,C\J

Ol
c.6 r-

co r-,

co l

co io

0)

0
C\J 0 (Y) Ol "!_ '<1". '<1"

(Y) C\J ,.... (Y)

(Y)iO

f'

0 C\J C\J C\J

r-co

io

(Y) io ~ f'~'
lOiC\J'CO Ol
~1--1--+--~--------~~--------~----~~------~-----------1 000100 '<1" co co ~~
Ol

0

O'C\J (Y) '<1" C\J f'- q (Y) NC\JC\Jc;)(Y)

co

o 0 co

'<1" rC\Jf'-

LC:!.q

C\ J '<1 ", lo_ r-, NC\JC\JC\JC\J

io r-,

rOl

~1O
r'<1" < D
tr

C')

co

C\J
co

f'-,

q0 C\J

C\J

(Y)

lo

co

000 co Ol

0

~

Q) C)

...

:::I

(.)

Q)

"0

0 '<1"

Q)

]i

:c

~
:; Qi

.Q

~

t;5 ~ .

t: ~,' ~'

00000

g

~ ~i o 0 q0: 0 o Oi 0 0 0 '{ 2

~.


o q 000

tala care se dirnensioneaza (conform §. 3.3.3.1); - din tabelul 3.3.15 sau 3.3.16, in functie de natura materialului conductei, de diametrul preliminar $i panta, se deterrnina debitul qs p si viteza Vsp, la curgerea cu sectiunea plina: - se calculeaza raportul x si, din nomograma redata in figura 3.3.30, se deterrnina gradul de umplere efectiv u $i se com para cu gradul de umplere maxim adrnis din tabelul 3.3.13; daca gradul de umplere u efectiv este mai mare decat gradul de umplere maxim admis, se alege un diametru mai mare cu 0 dimensiune decat cel ales initial, din conditia constructiva, se recalculeaza x $i se verifica din nou conditia ca gradul de umplere u sa fie mai mic decat cel indicat in tabelul 3.3.13; - din nomograma redata in figura 3.3.30, in functie de raportul x rezulta valoarea raportului Z $i se calculeaza viteza reala de evacuare a apei prin conducta orizontala de canalizare: v = ZVsp [lis] (3.3.39) - se verifica conditla: V m in :S ; V r:S ; V m ax exprirnata de relatia 3.3.19; daca conditia nu este Indeplinita, se alege un nou diametru cu 0 dimensiune mai mare decat cel ales initial si calculul se repeta, ca mai sus, pana la indeplinirea conditiei 3.3.19. In cladiri cu destinatie speciala (cu simultaneitate foarte mare in functionarea obiectelor sanitare, sau cand apele uzate au continut foarte mare de suspensii), diametrul conductelor orizontale rezultat din calcul poate fi rnarit la diametrul uzual imediat umatcr, cu condna asigurarii vitezei de autocuratire, In cazuri speciale, in care pozitiile coloanelor si ale conductelor orizontale (sub rabit, greu accesibile, cu dese schirnberi de drectie etc.) $i conditiile de functionare si de exploatare pot duce la infundari ale conductelor de canalizare cu pericol de refulari, diametrele conductelor orizontale, rezultate din calcul, pot fi uzuale imediat rnarite la diametrele superioare, respectand conditia asigurarii vitezei de autocuratire a conductei. • Ca/cu/u/ hidraulic a/ conducte/or de venti/are natura/a a retetei de canalizare a ape/or uzate menajere Pentru verificarea functionarii coloanei de canalizare in regim de evacuare a debitului critic de apa u z at a r n en a e ra (tab. 3.3.12), si de eliminare continua in atmosfera a amestecului gaze nocive-aer prin conducta principala de ventilare naturala, se aplica relatia: Sp + hr a = hs [Pal (3.3.40) in care: -,1p este depresiunea (pierderea de sarcina a amestecului gaze-aer) in sectiunea comprimata a coloanei, calculata cu relatiile 3.3.16 sau 3.3.17;

21/74

5/12/2018


C a pito lu l 3 : lnstalatii d e canaliz ar e

1.

- hra - pierderile totale de sarcina (Iiniare si locale) ale aerului ce patrunde in coloana [Pal; - hs - inaltimea garzii hidraulice (stratului de apa) din sifoanele obiectelor sanitare (mm se transtorrna Pal. Pierderea de sarcina liniara a aerului in coloana se calculeaza cu relatia:

turala) [Pal. Pierderile de sarcina locale se considera ca reprezinta 40 . .. 5 0 % din pierderile de sarcina liniare, astfel ca pierderea total a de sarcina va fi: h ra = ( 1 ,4 . .. 1 ,5 ) iH . Pe baza cercetarilor experimentale privind determinarea debitului de aer ce patrunde in coloane,

hric = iH [Pal (3.3.41) in care: - i este pierderea de sarcina liniara specifica (unitara) a aerului [Palm]; - H - inaltimea totala a coloanei (inclusiv conducta princlpala de ventilare na-

s-a stabilit urrnatoarea relatie pentru viteza medie a aerului v a :

hrstalatii sanitare 0.184

D Vcr

,6

I(J

190D .....

\ H

[rn/s]

(3.3.42)

1.

in care Vcr este viteza apei uzate la debitul critic (tab. 3.3.12) ce curge prin coloana de diametru D, H fiind inaltimea coloanei si d diametrul cel mai mare al conductei de leqatura de la obiectele sanitare la coloana. Helatia 3.3.42 este valabila pentru H er < 90D; daca H er > 9 OD , radicalul de la numitor se considera egal

TabeluI3.3.17. Gradul de umplere, u, unghiulla centru core'spunzator gradului de umplere, o, raportul intre viteza medie de curgere corespunzatoare gradului de umplere dat ~i viteza de curgere la sectlune pllna, Z, precum ~i raportul dintre debitul de calcul ~i debitul de curgere la sectlune plina, x, (STAS 1975). a

h

x

U=-

D

=.!L

a;

Z=-

v

vSP

U

h

C t.

x

D

=.!L

«;

Z=

v vS P

radiani

qrade

0,10 0,11 0,12 0,13 14 0,15 0,16 0,17 0,18 0,19 0,20 0,21 0,22 0,23

1,29 1,35 1,41 1,47 1,53 1,59 1,65 1,70 1,75 1,80 1,85 1,90 1,95 2,00

73°45' 77"29' 8r05' 84°32' 87"53' 92°08' 94'19' 97"24' 100°25' 103'22' 106°16' 109°06' 111'54' 114"38'

0,026 0,031 0,037 0,043 0,050 0.057 0,065 0,073 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12 0,13

0,50 0,53 0,55 0,57 0,59 0,61 0,63 0,64 0,66 0,68 0,69 0,71 0,72 0,74

0,55 0,56 0,57 0,58 0,59 0,60 0,61 0,62 0,63 0,64 0,65 0,66 0,67 0,68

3,34 3,38 3,42 3,46 3,50 3,54 3,58 3,62 3,66 3,70 3,74 3,80 3,84 3,88

19r28' 193°48' 196"06' 198°24' 200°44' 203"05' 205'25' 207"47' 210"09' 212°32' 214"55' 211"20' 219'46' 222°12'

0,60 0,62 0,64 0,66 0,68 0,69 0,71 0,73 0,75 0,77 0,79 0,81 0,83 0,85

1,06 1,07 1,08 1,09 1,10 1,11 1,12 1,13

0,24 0,25 0,26 0,27 0,28 0,29 0,30 0,31 0,32 0,33 0,34 0,35 0,36 0,37

2,05 2,09 2,14 2,18 2,23 2,27 2,32 2,36 2,40 2,45 2,49 2,53 2,57 2,61

117"21' 120°00' 122°38' 125'14' 127"48' 130°20' 132°51' 135'20' 137"58' 140°15' 142°40' 145°06' 14T29' 149°52'

0,14 0,15 0,16 0,17 0,18 0,20 0,21 0,22 0,23 0,25 0,26 0,27 0,29 0,30

0,75 0,76 0,78 0,79 0,80 0,81 0,83 0,84 0,85 0,86 0,87 0,88 0,89 0,90

0,69 0,70 0,71 0,72 0,73 0,74 0,75 0,76 0,77 0,78 0,79 0,80 0,81 0,82

3,92 3,96 4,00 4,06 4,10 4,14 4,18 4,24 4,28 4,32 4,38 4,42 4,48 4,52

224°40' 227"10' 229°40' 232'12' 234"46' 237"22' 240'00' 242°40' 245"22' 248°07' 250'56' 253°44' 256°38' 259°35'

0,87 0,88 0,90 0,92 0,94 0,95 0,97 0,99 1,00 1,03 1,04 1,06 1,07

1 18 1,18 1,19 1,19 1,20 1,20 1,21 1,21 1,21 ,21 1,21 1,22 1,22 1,22

2,66 2,70 2,74 2,78 2,82 2,86 2,90 2,94 2,98 3,02 3,06 3,10 3,14 3,18

152°14' 154°35' 156'56' 159°18' 16n5' 163°65' 166°13' ..

0,32 0,33 0,34 0,36 0,37 0,39 0,41 0,42 0,44 0,45 0,47 0,48 0,50 0,52 0,54 0,56 0,58

0,91 0,92 0,925 0,93 0,94 0,95 0,96 0,965 0,97 0,98 0,99 0,995 1,00 1,01 1,02 ,04 1,05

0,83 0,84 0,85 0,86 0,87 0,88 0,89 0,90 0,91 0,92 0,93 0,94 0,95 0,96 0.97 0,98 0,99 1,00

4,58 4,64 4,70 4,74 4,80 4,86 4,92 5,00 5,06 5,14 5,22 5,30 5,38 5,48 5,58 5,72 5,88 6,28

262°36' 265"42' 268'51' 272°01' 275'28' 278°56' 282°32' 286°14' 290"10' 294'18' 298'38' 303°16' 308°20' 313°53' 320°07' 321"39' 331"03' 360'00'

1,08 1,09 1,10

1,22 1,21 1,21

1,115 1,12 1,13 1,132 1,135 1,135 1,132 1,13 1,125 1,12 1,10 1,09 1,06 1,00

1,21 1,20 1,20 19 1,18 1,18 1,17 1,16 1,14 1,13 1 1,09 1,07 1,00

0,38 0,40 0,41 0,42 0,43 0,44 0,45 0,46 0,47 0,48 0,49 0,50 0,51 0,52 0,53 0,54

....

3,26 3,30

168°32' 170°59' 173"07' 175°50' 177"43' 180°00' 182"16' 184"36' 186°52' 189°10'

radiani


grade

1,14 1,15 1,16 1 1,17

22/74

5/12/2018


Capitolul 3: lnstalatii de canalizare

I. tnstalatii sanitare cu unitatea, iar daca Her> 900 si 0 = d relatia 3.3.42 devine: [m/s] (3.3.43) v a = 2, 6 V~;'84 Pe baza date lor experimentale, s-a intocmit tabelul 3.3.18 care cuprinde parametrii de baza pentru calculul hidraulic de verificare a coloanelor principale de ventilare naturala a retelei de canalizare. De exemplu, pentru 0 coloana de canalizare cu H=35m, ci=100mm, D=150mm, a = 45°, pierderea de sarcina unitara a aerului este i= 0,8829 Palm. Calculand depresiunea c1p din coloana cu relatia 3.3.17, la debitul critic, Q = q = 16,1 Vs = 0,0161 m 3/s (tab. 3.3.12) se obtlne c1p=626,37 Pa. Aplicand relatia 3.3.42, sau direct valorile din tabelul 3.3.18 rezulta Va = 2,87 m /s si i= 0,8829 Palm. Aplicand relatia 3.3.40 tinand seama $i de relatia 3.3.41 se obtine: hs = I1 p + hr a = I1 p + 1,5iH = 626,37 + 1.5 0,8829·35 = 672,72 Pa = 68,57 mmH20 Prin urmare, inaltimea garzii hidraulice din sifoanele obiectelor sanitare trebuie s a fie hs =70 mm; daca hs =60 mm, stratul de apa care formeaza garda hidraulica a sifonului este aspirat in coloana si, pentru a evita acest lucru, este necesara 0 conducts de ventilare secundara (suplirnentara) sau marirea diametrului coloanei de evacuare a apei uzate care duce la diminuarea ambilor termeni din primul membru al relatiei 3.3.40. Din punct de vedere constructiv (dupa STAS 1795), coloana principala de ventilare poate

de canalizare, a apelor uzate menajere, la 0 cladire de locuit cu P+4 etaje pentru care s-a intocmit schema de calcul redata in figura 3.3.31 pe care sunt notate tipurile de obiecte sanitare: L - lavoar; B - cada de baie; C - closet; S - spalator cu platfcrrna. Pe schema de calcul au fost numerotate tronsoanele de conducte

exterioara de canalizare. Rezolvare. Calculul hidraulic al retelei de conducte s-a Inceput cu tronsoaneIe 2.1...2.10 (coloana M2, fig. 3.3.31) $i este sistematizat In tabelul 3.3.19 anexa 3.3.2. S-a aplicat metodologia de calcul expusa la § 3.3.3.2 respectandu-se conditia constructiva pentru alegerea prelirninara

incepanc de la obiectele sanitare spre punctul de evacuare a apelor uzate menajere In carninul de racord la reteaua

a diametrululsi conditia hidraulica pentru calculul de verificare. Debitul de calcul pentru dimensionarea

x , zoo,

1 0,2

~

0,3 0,4 0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

/ V

\

-0 II

Z

°

V /

0,2

/

V

--

0,3

, /

- - --

, 0,4 0,5

0,6

uetaliu pentru curba debitelor

/':

0,7

0,05

°

,/

A -,- : :

,-

, ,

0,7 0,6 0,5

/ /

:, :V /'

/

1.4-::::'-

0,1

. / '

0,8

/

, ,

/

~

; - --

1- -

:

/ '

/ '"

/

x ,

o[_.,( - - --

0,9

I

/'"

\

I

1,0

" ')

<

r.

il

1,0 1,1 1,2

,

-

~

~

--

0,1

- -

0,4 0,3 0,2 0,1

V 0,8

Fig. 3.3.30. Diagrama pentru determinarea gradului de umplere reale de curgere la conductele circulare orizontale de canalizare.

o~r ~i a vitezei

avea diametrul cu 0 dimensiune mai mic decat diametrul coloanei de evacuare a apei uzate, dar nu sub 50 mm. Conducta de ventilare secundara a conductelor orizontale de canalizare poate avea diametrul cu 0 dimensiune rnai mic decat diametrul conductei pe care 0 ventileaza, dar minimum 50 mm. Coloana auxiliara de ventilare, care reunsste mai multe coloane de venti lare principale, se calculeaza cu relatia: n

dr =

+O,5Id,2

[rnrn]

(3.3.44)

in care: d r este diametrul conductei de ventilare auxiliara [rnm]: - dmax - cel mai mare dintre diametreIe coloanelor respective de ventilare [rnrn]; n

- Idf

- suma patratelor diametrelor

celorlalte coloane de ventilare [mrn-]. Coloana auxiliara de ventilare trebuie sa alba diametrul de minimum 50 mm. La realizarea unei legiHuri orizontale a coloanelor de ventilare, diametrul acestei conducte trebuie sa fie egal cu cel mai mare dintre diametrele coloanelor de ventilare respective. Exemplul de calcul 1. Se efectueaza calculul hidraulic al instalatiel interioare

Fig. 3.3.31. Schema de calcul a instalatiel interioare de canalizare a apelor uzate menajere aferente unei cladiri de locuit cu P + 4 etaje: L - lavoar; B - baie; Sp - spalator: C - closet; M 1 ... M4 - coloane de canalizare ape uzate menajere.


23/74

5/12/2018


I. lnstalati] sanitare

C a pit olu l 3 : lnstalatii de c a na liza re tronson de conducta a fost deIn functie de suma debitelor specifice 'Lnqs, cu relaUile3.3.7...3.3.11 pentru N=3 pers/ap., qcz = 280 l/zi-pers. Valorile debitului de calcul qcs, tinand seama de suma debitelor specifice, s-au luat din tabelul 3.3.9 anexa 3.3.1. lmrucat diametrul preliminar al coloanei

menajere, a carei schema de calcul este redata In figura 3.3.31, considerand un necesar specific de apa de 280 I/pers. zi, la un n u rn ar mediu N = 3 pers./ ap. la un debit specific de scurgere de 2,31 lis pentru un apartament $i 0 durata de utilizare a apei de 19 hlzi, debitul de calcul qcs se poate stabili fie aplicand relatiile

unei hale industriale, pentru care se da schema de calcul din figura 3.3.32. Instalatia se executa cu tevi din PVC. Rezolvare. Pe schema de calcul (fig. 3.3.32), sunt notate obiectele sanitare: L - lavoar; C - closet; P - pisoar; 0 - dus si numerotate tronsoanele de conducte ale retelel, Calculul hidraulic s e d e s ta s oa ra

M2 (tronsoanele 2.1 . .. 2.8.v, fig. 3.3.31) este egal (din c o nd i ti a c o ns tr u ct iv e ) cu diametrul cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura de la obiectele sanitare Ia coIoana, respectiv de 110 mm c o m pararea debitului de calcul q c cu debitul maxim al coloanei avand d=110 mm se putea face numai pentru tronsonul 2.8.v (calcul de verificare).Din tabelul 3.3.19 anexa 3.3.2 se observa ca pe conductele orizontale colectoare se verifica conditiile: U < Umax $i Vmi n:; Vr :O; Vmax . Ooservatie. Pentru a c ee a si i n st al at ie interioara de canalizare a ape lor uzate

3.3.7 ... 3.3.11, In functie de suma debitelor specifice, fie relatia 3.3.13 tinand seama de suma echivalentilor de debit de scurgere. in tabelul 3.3.20 anexa 3.3.2, sunt sistematizate rezultatele calculului hidraulic al instalatie! interioare de canalizare a apelor uzate menajere din fig. 3.3.31 In care debitul de calcul qc s s-a determinat In functie de suma echivalentilor de debit de la tabelul 3.3.19 anexa 3.3.2. E xe mp lu l d e c alc ul 2. Se stectueaza calculul hidraulic al lnstalatiei interioare de canalizare a apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale anexei sociale a

dupa metodologia expusa la § 3.3.3.2 si rezultatele sunt sistematizate In tabelul 3.3.21 anexa 3.3.3. Oebitul de calcul q c pentru dimensionarea conductelor s-a determinat cu relatiile din tabeluI3.3.10a, iar valorile debitului qcs s-au luat din tabelul 3.3.10b In functie de suma debitelor specifice. Calculul hidraulic s-a efectuat, mai fntai, pe traseul format din tronsoanele 1 . 1 . .. 1.10 (coloana M1, tab. 3.3.21 anexa 3.3.3) aplicand condltia constructiva, respectiv h ic rau lic a si s-a continuat cu d imensionarea conductelor de legatura la coloana M1. in mod analog au fost calculate coloana M2 $i conductele de legatura la aceasta.

ftecarui

terminat

Fig. 3.3.32. Schema de calcul a lnstatatlel interioare de canalizare a apelor uzate menajere la 0 anexa sociala a unei hale industria Ie: L - lavoar; 0 - dus: C - closet; P - pisoar; M1,M2 - coloane de canalizare ape uzate menajere. TabeluI3.3.18. Oiametrul conductei de legatura d[mm] 40

50

75

100

150

Parametrii de baza pentru calculul coloanelor principale de ventilare naturala a retelei de canalizare a apelor uzate menajere Pierderea de sarcina lmiara unitara ia aerului prin Viteza aerului Va [m/s] Unghiul a de coloana cu diametrul D [mm] de: prin coloane cu racordare a diametrul

D [rnrn] de:

100 2,88 2,90 2,91 2,87 2,89 2,90 2,34 2,53 2,59 2,25 2,43

150 2,91 2,93 2,94 2,90 2,92 2,93 2,£36 2,88 2,89 2,50 2,57

2,48

2,59 2,24 2,44 2,49

-

-

conductei de leqatura la coloana [0] 90 60 45 90 60 45 90 .......... 60 45 90 60 45 90

100 [Palm]

150 [mmH20/m]

[Palm]

[mmH20/m]

1,47

0,15

0,88

0,09

1,47

0,15

0,88

0,09

1,18

0,12

0,88

0,09

1,08

0,11

0,88

0,09

0,69

0,07

.....

45


24/74

5/12/2018


C a pito lu l 3 : lnstalatii d e can ali zare


Tabelul 3.3.9. Debitul de calcul pentru apa de curgere In reteaua de canalizare, la cladiril A n e x a 3 .3 .1 e locuit In func!ie de necesarul specific de apa, de numarul de persoane pe apartament, suma debitelor specifice de curge Ie obiectelor sanitare ~i ale punctelor de consum al apei sau In tunctle de suma echlvalentllor de debit, pentru: sa=231 I/s.a . noze:19 h/zi i - 3 08 cores unzator unui rad de asi urare de 999% 0. qcs [l/sJ qc 200 I/zi.pers. E [lis] Ns Ns pers/ap 3,0 4,0 3,0 3,5 2,5 2,0 2,5

2 0,05 0,08 0,10 0,15 0,17

0,74 0,84 1,01 1,21 1,39 1,47 1,55 1,63 1,71 1,78 1,92 1,99 2,06 100 1 120 130 140 150 160 170 180 190 200

2,06 2,16 2,25 2,34 2,43

2,19 2,31 2,43 2,55 2,67 2,78 2,89

2,52 2,61

2,99 3,10

2,78

3,30

3 0,05 0,08 0,10

5 0,05

0,17 0,20 0,25 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,34 0,37 0,40 0,43 0,48 0,53 0,57 0,62 0,65 0,69 0,76 0,83 0,89 0,95 1,01 1,14 1,26 1,37 1,47 1,57 1,67 1,76 1,85

4 0,05 0,08 0,10 0,15 0,17 0,20 0,25 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,37 0,40 0,44 0,47 0,53 0,58 0,63 0,68 0,72 0,76 0,84 0,91 0,98 1,05 1,11 1,26 1,39 1,51 1,63 1,75 1,85 1,96 2,06

1,94 2,03 2,11 2,19 2,27 2,34 2,42 2,49 2,64 2,78 2,91 3,05 3,18 3,30

2,16 2,25 2,34 2,43 2,52 2,61 2,69 2,78 2,94 3,10 3,25 3,40 3,55 3,69

2,36 2,46 2,57 2,67 2,76 2,86 2,95 3,05 3,23 3,40 3,57 3,74 3,90 4,06

2,55 2,67

3,43 3,55 3,67 3,79

3,83 3,97 4,11 4,24

4,22 4,37 4,52 4,67

4,59 4,75 4,92 5,08

0,57 0,63 0,69

0,83 0,91 0,99 1,07 1,14 1,21 1,37 1,51 1,65 1,78 1,91 2,03 2,14 2,25

0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,35 0,38 0,43 0,47 0,51 0,55 0,62 0,68 0,74 0,79 0,84 0,89 0,98 1,07 1,15 1,23 ,30 1,47 1,63 1,78 1 2,06 2,19 2,31 2,43

2,89 2,99 3,10 3,20 3,30 3,50 3,69 3,88 4,06 4,24 4,41

0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 033 0,34

9 0,05 0,08 0,10 0,15 0,17 0,20 0,25 033 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,34 0,36 0,40 0,44 0,48 0,52 0,55 0,58 0,64 0,69 0,74 0,79 0,84 0,95 1,04 1,14 1,22 1,30 1,38 1,46 1,53

10 0,05 0,08 0,10 0,15 0,17 0,20 0,25 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,34 0,37 0,39 0,44 0,49 0,53 0,57 0,60 0,64 0,70 0,76 0,82 0,87 0,92 1,04 1,15 1,26 1,35 1,44 1,53 1,62 1,70

11 0,05 0,08 0,10 0,15 0,17 0,20 0,25 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33

1,37 1,47 1,57 1,67 1,76 1,85

2,10 2,19 2,28 2,37

1,60 1,67 1,74 1,80 1,87 1,93 1,99 2,05 2,17 2,28 2,39 2,49 2,60 2,70

1,78 1,85 1,93 2,00 2,07 2,14 2,21 2,28 2,41 2,53 2,66 2,78 2,89 3,01

2,53 2,62 2,70

2,80 2,89 2,99 3,08

3, 3,23 3,34 3,44

0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33

0,52 0,62 0,66 0,70 0,74 0,84 1,01 1,15 1, 15 1,21 1 1,30 1,35 1 1,44 1 1,53

1,29 1,35 1,41 1,47 1,53 1,59 1,70 1 1,80 1,90

1,70 1,85 2,00 2,07 2,14


12 0,05 0,08 0,10 0,15 0,17 0,20 0,25 033 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,36 0,39 0,43 0,46 0,52 0,57 0,62 0,66 0,70 0,74 0,82 0,89 0,96 1,02 1,08 1,22

13 0,15 0,30 0,45 0,51 0,61 0,76 1,0 1,2 1,5 2,0 2,5 3,0 3,6

14 0,05

1,70 1,80 1,90 2,00

106,1 121,2 136,4 151,5 166,7 181,8

0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33 0,34 0,38 0,41 0,45 0,48 0,54 0,60 0,65 0,69 0,74 0,78 0,86 0,94 1 1,07 1,14 1,29 1,42 1,55 1 1,79 1,90 2,00 2,11

1,94 2,03 2,11 2,19 2,27 2,34 2,42 2,49 2,64 2,78 2,91 3,05 3,18 3,30

2,10 2,19 2,28 2,37 2,45 2,53 2,62 2,70 2,86 3,01 3,16 3,30 3,44 3,58

197,0 212,1 227,3 242,4 257,6 272,7 287,9 303,0 333,3 363,6 393,9 424,2 454,5 484,8

2,21 2,30 2,40 2,49 2,58 2,67 2,76 2,84 3,01 3,17 3,33 3,48 3,63 3,78

3,43 3,55 3,67 3,79

3,85 3,98 4,11

515,2 545,5 575,8 606,1

3,92 4,06 4,20 4,34

0,33 0,33 0,33 0,33 0,34 0,37 0,40 0,43 0,48 0,53 0,57 0,62 0,65 0,69 0,76 0,83 0,89 0,95 1,01 1,14

5,2 6,1 9,1 10,6 12,1 15,2 18,2 21,2 24,2 30,3 36,4 42,4 48,5 54,5 60,6 75,8

25/74

5/12/2018


C a pit olu l 3 : lnstalatii d e can al iz are

A n e x a 3 .3 .1


Tabelul 3.3.9. continuare

0 220 240 260 280 300 320

1 2,94 3,10 3,25 3,40 3,55 3,69

2 3,50 3,69 3,88 4,06 4,24 4,41

3 4,02 4,24 4,46 4,67 4,88 5,08

340 360 380 400 425 450 475 500 525 550 575 600 650 700

3,83 3,97 4,11 4,24 4,40 4,56

4,59 4,75 4,92 5,08 5,29 5,48

5,29 5,48 5,68 5,87 6,11 6,34 6,57 6,80 7,02 7,24 7,46 7,68 8,11 8,53

4 4,50 4,75 5,00 5,25 5,48 5,72

5 4,96 5,25 5,52 5,80 6,06 6,32

6 5,41 5,72 6,02 6,32 6,62 6,91

7 2,41 2,53 2,66 2,78 2,89 3,01

8 2,86 3,01 3,16 3,30 3,44 3,58

9 3,27 3,44 3,62 3,79 3,95 4,11

10 3,65 3,85 4,05 4,24 4,43 4,61

11 4,02 4,24 4,46 4,67 4,88 5,08

12 4,61 4,85 5,08 5,54

5,95 6,58 7,19 3,12 3,72 4,79 5,29 5,76 6,17 6,84 7,47 3,23 4,43 4,97 5,48 5,98 3,85 6,40 7,09 7,75 3,34 5,14 5,68 6,20 3,98 6,62 7,33 8,02 3,44 5,87 6,41 4,11 4,73 5,31 6,89 7,64 8,36 3,57 5,53 6,11 4,27 4,92 6,67 7,16 7,94 8,69 3,70 5,10 5,74 6,34 6,93 4,43 7,42 8,23 9,02 3,83 5,94 6,57 7,18 4,58 7,68 6,80 8,53 9,34 3,95 4,73 5,46 6,14 7,43 7,94 8,81 4,07 9,66 4,88 6,34 7,02 8,19 9,10 4,19 7,24 9,98 5,03 6,54 7,92 8,44 9,38 10,29 4,31 6,73 7,46 5,17 17 8,69 9,66 10,60 4,43 6,14 7,68 8,41 5,31 6,93 6,98 9,18 10,22 11,22 4,66 6,47 7,31 8,11 8,88 5,60 7,33 10,76 11,82 8,53 9,66 4,88 5,87 6,80 7,68 9,34 750 7,68 8,94 10,14 11,29 12,42 5,10 6,14 7,12 8,05 8,94 9,80 800 8,02 9,34 10,60 11,82 7,43 8,41 9,34 13,01 5,31 6,41 10,25 850 8,36 9,74 11,07 12,34 7,74 9,74 13,59 5,53 6,67 8,76 10,69 11,52 12,86 900 8,69 10,14 14,16 5,74 8,05 9,11 10,14 11,13 6,93 950 9,02 10,53 11,97 13,37 14,73 5,94 8,35 10,53 11,56 7,18 9,46 1000 9,34 10,91 12,42 13,87 15,29 6,14 9,80 10,91 11,99 7,43 1100 11,67 13,30 14,87 9,98 16,40 6,54 9,23 10,47 11,67 12,84 7,92 10,60 12,42 1200 14,16 15,85 17,49 9,80 12,42 6,93 8,41 11,13 13,67 1300 11,22 13,15 15,01 16,81 10,36 13,15 18,56 7,31 8,88 11,78 14,48 1400 11,82 13,87 15,85 17,76 19,63 7,68 9,34 10,91 12,42 13,87 15,29 12,42 14,59 1500 16,67 18,70 20,68 8,05 11,46 13,05 14,59 16,08 9,80 1600 13,01 15,29 17,49 19,63 21,71 8,41 10,25 11,99 13,67 15,29 16,87 1700 13,59 15,98 18,30 20,55 22,74 8,76 12,52 15,98 17,64 10,69 14,28 1800 14,16 16,67 19,10 21,46 23,76 9,11 11,13 13,05 14,89 16,67 18,41 1900 14,73 17,35 19,89 24,77 9,46 11,56 13,56 15,49 17,35 17 2000 15,29 18,03 20,68 23,25 25,77 9,80 11,99 14,08 16,08 18,03 19,93 2500 18,03 21,33 24,52 27,63 21,33 30,69 11,46 14,08 18,98 3000 20,68 24,52 24,52 28,25 31,89 35,47 13,05 16,08 18,98 21,79 3500 23,25. 27,63 31,89 36,06 40, 14,59 I 18,03 24,52 27,63 4000 25,77 30,69 35,47 40,15 30,69 44,75 27,19 34,11 16,08 . 19,93 23,62 5000 36,65 42,46 48,16 36,65 53,78 18,98 23,62 28,07 32,41 40,81 Nota: pentru suma debitelor specifice de scurgere ale obiectelor sanitare mai mica de 0,33 lis, debitul de u suma debitelor specifice, iar pentru suma debitelor specifice de scurgere mai mare de 0,33 lis, debitul poate fi mai mic de 0,33 lis (zona cuprinsa Intre linia orizontala pentru 0,33 I/s ~i linia In trepte).


13 666,7 727,3 787,9 848,5 909,1 969,7

14 4,61 4,87 5,12 5,37 5,62 5,86

1030 6,09 1091 6,32 1152 6,55 1212 6,78 1288 7,06 1364 7,33 1439 7,60 1515 7,87 1591 8,13 8,39 1667 1742 8,65 8,90 1818 1970 9,40 2121 9,90 2273 10,38 2424 10,86 2576 11,34 2727 11,80 2879 12,26 3030 12,72 3333 13,62 3636 14,51 3939 15,38 4242 16,23 4545 17,08 4848 17,92 5152 18,75 19,57 5455 5758 20,38 6061 21,19 7576 25,13 9091 28,95 10606 32,69 12121 36,35 15152 43,52 calcul este egal de calcul nu

26/74

5/12/2018


I. lnstaletii sanitare

C ap itolu l 3: Instalalii de canalizare

1

Anexa 3.3.21

::::l-_

: :: :l - -

-0 ::::l

-0 ::::l

"-3

>-3

0 . . . . .

0 . . . . .

o o (Ij

1

r

) ( ) ( (Ij Q)

Q)

~ :a

~ :a

0

0 0

C\I(j)

'<:t

+

"!"!

i

0. 'C

,r-,'-

'_ , -

e co

(j)C")

<'o(j)'
1-00

,1-1-00

cici

,

o • C\I-

0 0 0

3

I-+---li}; 1-0

,

,

o

lOl'-",C\lC\lC")

,,!q

0;

0 0 0

00

(Ij

,LO~

1--i----1~ io

og!

C\ I C\ I

,

a

lO. (Ij

o

0

1-+--'--l8 C\lC\IiC\l C")C")iC") ,

6 r il ri ~:r-

C" ) C" )

::::l

o

io

..-

a '< t

<. 0

) a o

I' (j ).

C")C")0 OOC\lOO

0' '_-;-r-~

000000.

"'::cOu)u)oo C\lC\IC")C")I'-:;:!

_J_J C\lC"):;;::

+ + wwa

Qi a. i

C \I C ") ! "i

+ + 0 0

C\lC")

~ ,

c c

zog

-=

w


,

~ c c

zoo

-=

(J)

+ +

(f)(f)

.~

C\lC")

>0
q

C \iC \i

C \i

_J

C

..-

(Ij

+.2

rn .

0

"-0

27/74

5/12/2018


C ap it ol ul 3: lnstalatii d e canaliz are


G)

iii

-

';: /1

j

'0

,! : G)

.c iii

o)lO f'-O

'i e

.0 " io ...f'-'O

o f'-C')
o

6 '

j

m .m

io

iii

'g

1/1

.m

~

e m

o .!!!

<0 f'-'C\J ~coO) 000

C(70)

...-C')C')

C07!0)

.-C'),C')

Of'-O

C(70)

000

066

666

000

CO
CO
co
C\JNiC\J C')C')iC') c0c0ic0 T"""!"-!'r" C" )

NN'NN C')C')'')C') c0 c0 c0 C')-

C') ,0)

o

" ' - ' C ' ) C')

. ,.- . . ,.. . .- .N

Q)

~c o

N

.§

2 o

:::l -0 C

o

,.-

,-'T"""

Nf'-O

io

,~

qqr:

o

000

<0

...-

.,.-

I-----t-- ,..:

o

lOlOlOlO ~ lO.'O.~ ,.-

YO- '-

-r-'

,.-

C \!

N_

• .,.-

C \!

, C')

~

,.-

1-----------1

f'-O ...-lO

o:::r

CO'-N

:::l (j)

f'-O <0 <0 ...-lO
~;Q~~gj

<0 <0 co

6 6 6~'7' lOlO

io

' r" .

r-,

"'-.1"-

C')C\JN N..o..o

I

,,.-

',_

C'?

("I')

66000

io

eo

f'-f'-f'-C')C')

000 6ci6

<0

....-

c f'-C') ...-') 00

o)
io

io

o C')

o

77770

++++++.....1

.....1.....1

N

.....1.....1.....1.....1.....1.....1.....1<0 0 )

N

~lf"!te:r-~crim'-

C')C')
,

c c ...~

zg5l

L

! _ _J_~

0)0).-

.~

~

<0

~ ~ __ .

o ()

tl~i rN

> 0 0

,..:-.-

1

o OlO

io

0 0

~I

0 0 0

...-NC')

+

(')C')<0 «0)0)

0 0 6 6

o"'.-~~ •.,..:

6 N

I

+

ooooooC')

lOOlOlO

i

1

Q_ Q_Q_Q_Q_+

lOOlOlO (')77

0 0

o C') C')

r-; C')0) 0) co co <0 C\J .-C') 777iO)0"'6600r.r~~

lO~

6

C')

lOOlOlO o 0666

L _ _ L

~ ~ ~


_ _ J _

q

I

~ ~ u :i

I~~~

L-_L

~r-

:;1

t.-_. OL'

_L_ ..... L

o C') +

o C') +

.....I

.....I

f'-

r--.: CO

NN

~ _ _ . ~

+

C')

+

.....I

7

o C')

0

<0

o +

f'-

o

~

N ~

28/74

5/12/2018



C a pit olu l 3 : lnstalatii de c a na liza re

I 0lL()..
CL O( I) Ol iC "O -' < D

1'-0..-

o'_i,...:,~

C')iO!

COI'
CO'

COj
CO
~i

co ,

OiO'O

6iOio" °1"-iN

0;60

i

N

NL()N ~~. '
o!,.::~..,

NN N C')C')C')

OliOliOl NiNiN

c0c0c0

u-iiu-ilu-i I

.,..-

.,..-'''-'

'-' ... .-: -

.

L()iL()!L() C').i~i~ '-j'-:"-

i o -N

o

a

!

C ' )i O l N ~10 l , C' ) ..01 0

I'-!r-
I;Q

Ol C' )

oto 0

« :i

I L ()

I

')C') C')C')

aa

'< t

~I~

Ol Ol

..- iN

C' )

c

Cl

Oi 00

-r-'

..-

,

..- ..-

..-

I

ld
L ()

i l ' - I' I

I'-i'
I;Q~

'< t N C')'

1'- N

I C' )

L ( ) !~ L ( ) r- -r-:

ci!

L () 0

L()

c0

-

N cw:t

& "i & "i ca

C' )

I;::!

_J

!N

_J

C' )

I~

:II<

CD i--

I :

C ,-

~ C \i

C' )

~

C \i

,-INC') triitritri C \iiC \i C \i

..-

:g ,

N'C')

c .O c . O c. O

N

C\iC\i


29/74

5/12/2018



C a pit olu l 3 : lnstalatii de canalizare

3.4. lnstalatll interioare d e c an aliz are a a pe lo r u za te industriale 3 .4 .1 . S O lu J ii c o n str uc tiv e p en tr u retelele in te ri oa re d e c an al iz ar e a a pe lo r u za te in du stria le Apele de canalizare provenite din industrii se diferentiaza dupa actiunea daunatoare fata de reteaua de canalizare sau statia de epurare in functie de: - natura, concentratia si rnarimea (dimensiunile) substantelor in suspensie care pot provoca eroziuni ale canalelor sau se pot depune prin sedimentare, rnodificand regimul hidraulic al curgerii; - natura si concentratia substantelor cu agresivitate chirnica asupra materialelor care sunt folosite in mod curent la constructia retelelor de canalizare $i statiilor de epurare a apelor uzate industriale; - natura $i concentratia substantelor chimice si organ ice, in stare de suspensie sau dizolvate, care, in aceasta stare, sau prin evaporare, ingreuneaza exploatarea retelei de canalizare si a statiei de epurare sau pot provoca impreuna cu aerul amestecuri detonante; - temperaturi mai mari de 50° C; - variatiile debitelor de ape uzate industriale, care pot da nastere la socuri sau la punerea sub presiune a unor elemente componente ale canalizarii care, in mod normal, nu rezista la solicitarile respective. Tinand seama de cele aratate mai sus, apele uzate industriale pot fi grupate in: ape uzate conventional curate si ape uzate cu concemrati de nocivita~ (de natura chrnca, minerala sau organica), 0 atente deosebita acordandu-se ape lor impurificate chimic. Comparativ cu instalatiile de canalizare aferente cladirilor de locuit si social culturale, instalatiile de canalizare din hale industriale prezinta unele particulantati de conceptie, proiectare, executare sl exploatare referitoare la : - sistemul (procedeul) de canalizare; - modul de alcatuire $i pozare (amplasare) a retelelor interioare de canalizare; - materialele utilizate pentru realizarea retelelor de canalizare. 3

lnstalatiile interioare de canalizare a apelor provenite din procesele tehnologice pot fi comune cu cele de canalizare rnenajera, sistem unitar, sau separate de acestea, cum este cazul retelekr interioare de canalizare a apelor impurificate chimic. Aceste ape sunt colectate $i transportate printr-o retea de conducte, de regula, din

zute cu 2... 5 santuri inelare (caneluri) pe supratata lor interioara, iar capetele fara rnufa ale tuburilor sunt prevazute cu 2...5 santuri inelare pe supratata lor exterioara, pe 0 pofhme egala cu lungimea mutei (santurile mufei sl supratata capatului care intra In muta pot fi neglazurate); de asemenea, capetele cu flansa sunt prevazute pe

gresie antiacida, la 0 statie de neutralizare arnplasata in incinta, dupa care, sunt evacuate In reteaua exterioara de canalizare. Pe reteaua interioara se prevad, dupa caz, carnine de vizitare (fig. 3.4.1) captusite cu placi din gresie ceramica anttactca.

suprafetele lor frontale cu 1 sau 2 santurl inelare (2 santuri au tuburile si piesele de legatura cu Dn» 100 mm). Imbinarea tuburilor cu flanse se realizeaza cu ajutorul unor inele intermediare de etansare, Pentru etansarea Imbinarii tuburilor cu mufe cu caneluri se folosesc garnituri din cauciuc avand 0 forma speciala (fig. 3.4.2c) pentru diametre pana la 150 mm sau garnituri din material plastic (fig. 3.4.2d) pentru diametre cuprinse intre 150 si 300 mm. Ramiflcatiile pot fi: simple, dubie, drepte sau obi ice. Coturile si curbele se executa la 90, 60, 45 si 30°. Din conditii hidraulice si tehnologice se recornanda utilizarea curbelor si ramificatulor la 45°. Tuburile si fitingurile din poliester armat cu fibra din sticla au 0 buna rezistenta chimica, comparativ cu tuburile din beton sau din metal, fata de agresivitatea ape lor uzate industriale impurificate chimic. Se fabrica fie prin infasurare, cu diametre nominale cuprinse intre 50 si 800 mm, fie prin centrifugare, cu diametre de 800, 1000 sl 1200 mm. Tuburile Infasurate au un capat prevazut cu muta (fig. 3.4.3) in interiorul careia se introduce 0 qarnitura din cauciuc cu profil special pentru etansare la presiunea de regim a conductei, iar celalalt capat este calibrat. Prin simpla Impingere a capului calibrat al tubului urrnator in

3 .4 .2 . M a te ri al e s pe cifi ce lnstalattilor interioare d e c an aliz are a ap elo r u za te industriale Pe langa materialele cunoscute (tevi din PVC, PE, PP, tub uri din fonta de scurgere, tevi din plumb de scurgere etc.) in canalizarile industriale, in functie de calitatile apelor uzate se mai folosesc: tuburi din gresie cerarnica antiacida, din bazalt artificial, din poliester armat cu fibre din sticla etc. Tuburile si piesele de legatura din gresie cerarnica antiacida (fig. 3.4.2) se tolosesc pentru canalizarea apelor chimic agresive, avand temperaturi mai mari de 150° C, in regim de curgere cu nivel liber sau cu presiuni pana la maximum 0,5 bar. Sunt impermeabile la apa si gaze $i au rezistenta chimica si rnecanica mare. Datorita glazurii cu care sunt acoperite, suprafata lor este neteda, asiqurand o rezistenta mica la curgerea apei. Toate tuburile si piesele de legatura au sectiuni circulare si se fabrtca cu diametre nominale de 75, 100, 125, 150, 200, 250,300 mm. Atat tuburile, cat $i piesele de leqatura, se fabrica in mai multe variante dupa cum sunt prevazute la capete cu mufe (fig.3.4.2a) sau cu ftanse (fig. 3.4.2b) pentru imbinare. In vederea irnbinarii $i etansarf imblnarilor, mufele de racordare de la capetele tuburilor si pieselor fasonate sunt preva5cm

c

d

Fig. 3.4.2. Tub din gresie ceramlca

antlaclda: Fig. 3.4.1. Racordarea tuburilor din gresie ceramica antlaclda la caminul de canalizare: 1 - perete (monolit); 2 - tub cu muta: 3 - beton turnat; 4 - tub din gresie ceramica' 5 - laci din resie ceramica, http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

a - tub cu mute prevflzuti!l cu cane/uri; b - tub cu tiense; c - imbinare cu garnituri din cauciuc; d - imbinare cu garnituri din material plastic.

30/74

5/12/2018



C apitolul 3: Instalalii de canalizare

mufa tubului anterior se aduce garnitura din cauciuc in pozitia de lucru, realizanduse imbinarea celor 2 tuburi. Tuburile centrifugate sunt prevazute cu rnuta $i cep $i se imbina cu garnituri din cauciuc.

3 .4 .3 . D im e n sio n ar ea c on d uc te lo r retelel i nt er io a re d e c a na li za re a a pe lo r u za te i nd u str ia le 3 .4 .3 .1 D e bi te s p ec if ic e $ i d e bit e d e c a /c u / p e n tr u d im e n s io n a re a c o n d uc t e/ o r d e c a n al iz a re a ape/or uzate i ndustri ale Debitele specifice de ape uzate industriale se stabilesc pentru fiecare punct de evacuare, in functie de caracteristicile utilajului si ale procesului tehnologic. Debitul de calcul pentru conducta de canalizare a apei uzate industriale O s se calculeaza cu relatia: O s = = "Lki·qs;·n; [l/s] (3.4.1) in care: k, este coeficient de simultaneitate In functionarea utilajelor de acelasi tip i, stabilit de proiectant in functie de procesul tehnologic; qsi - debitul specific al unui utilaj de tip i [I/s]; tu nurnarul utilajelor de acelasi tip i.

din condiiii tebnotoqice si constructive. Pentru unele tipuri de puncte de con sum se pot folosi datele din tabelul 3.3.8 sau date similare cu acestea. b. Dimensionarea colcenekr. Se aplica metodologia de la punctul 3.3.3.2b cu precizarea ca debitele maxime de ape uzate tehnolgice cu suspensii ce pot fi evacuate

prin coloane de diametre (preliminar alese) sunt date in tabelul 3.3.11. c. Dimensionarea conducte/or orizontale (colectoare) de canalizare a ape/or uzate industria/e. Se aplica metodologia de la punctul 3.3.3.2c cu urmatoarele precizari: - valorile gradului de umplere maxim admis, pentru ape uzate industriale cu suspensii mai mici sau mai mari de 5 mm, precum $i pentru ape uzate industriale conventional curate, sunt date in tabelul 3.3.13; - pantele normale sl minime de montare in functie de natura apefor uzate industriale si de diametrele conductelor sunt date in tabelul 3.3.14; - la conductele de ape uzate industri-

3 .4 .3 .2 C a /c u lu l h id ra u lic d e dimensionare a c o nd u ct e/ or d e canalizare a a p e lo r u z a te i nd u s tr ia l e a. Dimensionarea conducte/or de /egatura de /a punctele de evacuare a apei uzate industriale /a cotoene se determina

ale, conventional curate se admite curgerea sub presiune cand aceasta solutie nu ar putea produce refularea apei in anumite puncte de evacuare.

3.5. tnstalatll interioare d e c an aliza re a a pelo r meteorice 3 .5 .1 . S o lu ti i c on str uc ti ve p en tr u instalatllle in te rio ar e d e c an aliz are a a pe lo r m e te oric e Apele meteorice provin din ploi sau din topirea zapezii de pe acoperisurile $i terasele cladirilor de locuit, social-culturale $i industriale $i sunt evacuate printr -0 retea de canalizare, care se compune, de regula, din urmatoarele elemente (fig. 3.5.1): receptorul de ape meteorice, care colecteaza apa de pe 0 anumita suprafata; conducta de legatura de la receptor la coioana: conductele orizontale de legatura (colectoare) , de la coloane la carninul exterior de canalizare, care, poate fi comun $i pentru racordarea canatizarf interioare a apelor uzate menajere; piesa de curatire. Acoperisurile sau terasele cladirtlor civile sau industriale sunt prevazute cu pante de curgere cafre receptoarele de apa meteorice (fig. 3.5.2). Colectarea apelor meteorice de pe terase necirculabile se face prin receptoare fara qarda hidraulica.

2

Fig. 3.4.3. imbinarea tuburilor din poliester armat cu fibre din sticla: 1 - rnufa; 2 - qarnitura de etansare ; 3 - capatul tubului.

3

Fig. 3.5.2. Realizarea pantelor de curgere a apelor meteorice de pe acoperlsunle ~i terasele cladirilor: 1 - receptor de ape meteorice; 2 - coloana de canalizare a ape lor meteorice; 3 - terasa.

-;-1

b

Fig. 3.5.1. lnstalatla interioara de canalizare a apelor meteorice: 1 - receptor de ape meteorice; 2 - piesa de racordare; 3 - coloana: 4 - piesa de curatire; 5 - colector orizontal; 6 - camin de racord.

Fig. 3.5.3. tnstalatle de canalizare a apelor meteorice de pe terasele halelor industriale: - receptor de ape meteor ice; 2 conducta orizontala colectoare; 3 coloan a; 4 - conducta de racord; 5 - placa din beton; 6 - strat de termo-hidroizolatie.


c

Fig. 3.5.4. Instalatie de canalizare cu jgheaburi ~i burlane pentru evacuarea apelor meteorice: montat /a streesine; a - receptor b - scurgere la rigo/a; c - scurgere /a canalizarea extertosrii; 1 - jgheab; 2 - piesa de racord; 3 - burlan; 4 - tub din tonta de scurgere; 5 - piesa de curatire, 31/74

5/12/2018


C a pi to lu l 3 : lnstalatii de c a na liza re Apele meteorice colectate de pe terase aflate la cote diferite se evacueaza prin coloane independente. In cazul unor ploi de intensitate mare, chiar daca sunt de scurta durata, In conductele de canalizare a apelor meteorice se poate stabili regimul de curgere sub presiune (Ia sectiunea plina a conductei) si orice leqatura intre aceste conducte si reteaua de canalizare a apelor uzate menajere ar duce la inundarea cladirii, prin obiectele sanitare. Din aceasta cauza reteaua de canalizare a apelor meteor ice este separate de reteaua de canalizare a apelor uzate menajere, racordarea acestora tiind posibila numai In caminul exterior al cladiri', Conductele retelei de canalizare a apelor meteorice vor trebui sa reziste la o presiune corespunzatoare Inaltirni] cladirii, utllizandu-se In acest scop, dupa caz, conducte din mase plastice, tonta de scurgere sau tevi din otel. Pe toate coloanele de canalizare a apelor meteorice, avand inaltirnea p<:':ma la 45 m, se prevad piese de curatire la primul $i la ultimul nive!. La coloanele mai Inalte de 45 m, se recornanda prevederea unor devieri ale coloanelor la intervale de 8 niveluri, prin utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 45° $i mai mici. In acest caz se pre-

1.

vad, suplimentar, piese de curatire, lnainte si dupa deviere. Colectarea ape lor meteorice de pe terasele halelor industriale cu deschideri mari se poate face racordand receptoarele (fig. 3.5.3) la 0 conducts colectoare orizontala, montata la parte a superioara a halei, din care apa este evacuata printr-o sinqura coloana la canalizarea exterioara, prin conducta de racord. Receptoarele de ape meteorice, (fig. 3.5.3) se rnonteaza In placa din beton, iar deasupra acesteia se prevede un strat de

lnstalatii sanitare

terrno-hidroizolatie pentru a evita patrunderea apei meteorice In interiorul halei industriale. Racordarea mai multor receptoare de ape meteorice printr-o conducta orizontala colectoare la 0 singura cotoana (fig. 3.5.3) este indicata In cazurile In care pardoseala halei industriale este ocupata de rnasini si utilaje. In functie de lnaltimea halei industriaIe si de procesul tehnologic care se destasoara In interior, coloana de canalizare se poate executa din fonta de scurgere, fonta de presiune, tevi din otel, tub uri din potipropilena, pclietilena sau PVC. In cazul unor cladiri civile sau industriale, apele meteorice pot fi colectate si evacuate la rigola strazii sau in carrunul de racord la canalizarea exterioara, cu ajutorul jgheaburilor (fig. 3.5.4a) si burlanelor, intre ele racordarea tacandu-se direct sau printr-o piesa speciala (receptor). De regula, jgheabul si burlanele se executa din tabla zincata sl se rnonteaza pe fatada cladirii. Evacuarea apei meteorice din burlane la rigola strazii (fig. 3.5.4b) este lndicata In cazul unor debite mici, adica In cazul cladirilor cu acoperisuri de suprafete (colectoare de ape meteorice) relativ mici. In cazul unor debite mari de ape meteorice, burlanele se leaqa la reteaua exterioara de canalizare prin tuburi din fonta de scurgere (fig. 3.5.4c) prelungite pana la Inaltimea de 1,5 m deasupra terenului, prevazandu-se la circa 0,5 ... 1 ,0 m de la nivelul terenului 0 piesa de curatire, In cazul in care exista pericolul de coroziune a conductelor sau a burlanelor, datorita gazelor emanate din canalizarea exterioara se iau masuri de protectie prin montarea de sifoane sau recipiente.

a

b

Tabelul 3.5.1. Dimensiunile sifonului ~ din PE pentru ape meteorice [mm]:

I

D

H

75

65,5

16,7

hAd 19,8

10,5

110

78,4

22,8

28,8

14,4

e

Fig. 3.5.5. Coloana de canalizare prevazuta cu slton, pentru ape meteorice: receptor de terasa; 2 - piesa de racordare; 3 - coloana: 4 - piesa de dilatare; 5 - sifon cu qarda hidraulica; 6 - iesa de curatire,

Fig. 3.5.6. Receptoare pentru colectarea ~i evacuarea apelor meteorice de pe terase ~i acoperisurl: a - terase circulabile; b - terase (acoperisun} necirculabile; c - racordarea tuburi din polipropi/ena verticale; d idem. orizontale; e - cu parafrunzar.


I Fig. 3.5.7. Sifon din polletilena montat Ipe coloanele de ape meteorice. I

32/74

5/12/2018


1 . lnstalatii

Capitolul 3: lnstalatii

sanitare

de canalizare

Cand receptoarele de ape meteorice sunt amplasate pe terase circulabile, coloanele sunt prevazute cu sifoane, (fig. 3.5.5) cu garda hidraulica, amplasate astfellncat s a fie ferite de inghet. Burlanele se amplaseaza in interior atunci cand forma acoperlsului impune colectarea ape lor in interior sau cand acoperisul fara pod

meteorice de pe acoperlsurlle halelor industriale se produc receptoare cu parafrunzar (fig. 3.5.6e) fie din bare din otel si plase din sarma, fie din tabla pertorata. Sifoanele pentru ape meteorice (fig. 3.5.7) se executa, In special, din ponetilena, sunt prevazute cu manson lung $i dop de cura-

supratetele acoperisurilor, teraselor, peretikx, curtilor de lumina $i curtilor engleze. Debitul de calcul al apei meteor ice qc se calculeaza cu relatia:

permite topirea zapezii cu pericol de accidentare sau de deteriorare a constructiei. Apele meteorice din curtile interioare, se evacueaza la canalizarea exterioara, printr-o retea separata de reteaua de canalizare a apelor uzate menajere.

tire si au dimensiunile tabelul 3.5.1.

- I este intensitatea de calcul a ploii !Vs·haJ; - ( P i - coeficientul de curgere a apei meteorice de pe suprafata respectiva ale ciirui valori sunt date in tabelul 3.5.3. Valorile coeficientului ! . p j se stabilesc experimental si depind de clirna, de natura (rugozitatea) suprafetelor colectoare etc., valorile mai rnari fiind recomandate pentru pante mari $i chma urneda; Sci - supratata de calcul avand coeficientul de curgere < pj [m2J . Suprafata de calcul Sc se considera proiectia pe un plan orizontal a suprafetei receptoare, S:

3.5.2. Materiale ~i echipamente specifice tnstalathlor de canalizare a apelor meteorice Pentru realizarea instalatiei interioare de canalizare a apelor meteorice se utilizeaza aceleasi tipuri de tevi, tuburi si piese speciale de imbinare ca $i pentru instalatiile de canalizare a ape lor uzate menajere. Receptoarele pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe terase circulabile (fig. 3.5.6a) sau necirculabile (fig. 3.5.6b), STAS 2742 au diametre nominale de 100 sau 150 mm si pot f cu racordare oreapta sau cornea, la coloana. Firmele straine (Franta, Germania, Italia etc.) produc 0 gama variata de receptoare de ape meteorice, pentru racordarea la tuburi din polipropilena (fig. 3.5.6c $i d) cu diametrul minim de 50 mm, cu posiMtati de racordare verticals (fig. 3.5.6c) sau orizontala (fig. 3.5.6d). Pentru colectarea $i evacuarea apelor

. ,? -

v-

~

ii

I I

.I

I I

_L if

,I

-

I

o

hmax.

hlrnm]

Fig. 3.5.S. Variatia debitului specific al receptorului de terasa in functle de inaltimea stratului de apa colectata deasupra lui.

n

(3.5.1)

/"d

in care:

uzuale redate in

3.5.3. Dimensionarea conductelor retelei interioare de canalizare a apelor meteorice 3.5.3.1 Debite/e specifice ale receptoare/or de ape meteorice ~i debite/e de ca/cut pentru dimensionarea conducte/or Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteorice qsR, in cazul curgerii libere, sunt indicate In tabelul 3.5.2 in func-

(3.5.2) tie de inaltimea h a stratului de apa, de s: Scoscx in care (X este unghiul de Inciinare a sufelul racordarii receptorului la tubul de canalizare $i de modul de colectare a pratetei receptoare, S, tata de planul orizontal. apelor meteorice. Intensitatea ploii de calcul, In functie de Debitul maxim qRmax de evacuare a receptorului de ape meteor ice (denumit $i frecventa normala a ploii $i de durata de capacitate maxima) se obtine cand s-a calcul, se ia conform diagramei din figura 3.5.9. eliminat tot aerul din instalatia interioara de canalizare. Dupa evacuarea aerului, deFrecventa ploii de calcul este normabitul maxim al receptorului ramane practic ta (ST AS 1846) In functie de irnportanta constant, la cresterea Inaltimii h a stratului obiectivelor respective si consecintele ce de apa deasupra gratarului sau le-ar avea pentru cladki eventualele ne(fig. 3.5.8) preluari de catre reteaua de canalizare a Debitele specifice (inciusiv debitul rnaapelor provenite din precipitatii. In tabelul xim) se deterrnina experimental pentru 3.5.4 este indicat modul de stabilire a freefie care receptor de ape meteorice. ventei de calcul a ploii pentru cliidirile civile, Prin debit de calcul al apei meteorice social - culturale sau industriale. din instalatiile interioare de canalizare se Durata de calcul a ploii t se stablleste lntelege debitul de apa colectat d~~~_~_ereciere $i se verifica prin calcul

[I/s·ha I

700 650 t-...... t--. 600 r- . 550 r- b 500 r- t-450 400 I--.. 350

t I -

r-- r-- .

I

f

..._ r--:.::

115'--

..._ S~: . z ~

-

•

_ -

!

.........

F!(7

300

...::.....

.........

-

r-- .........

......1 '--

r--, I'--

r -.

*'7 r;--'

250 200

150

I

-

f-."","-

Tabelul 3.5.3. Coeficientul de curgere a apei meteorice < p in tunctle de felul invelitorii ( S T A S 1795) Felul Invelitorii

[lis]

qc=O,OOOl/L_
".

<

......

r-- I

r-- -

100 1

1,5

Fig. 3.5.9. Nomograma


2

2,5 3

3.5 4

pentru determinarea

5

6

lntensltatti

7

8 9 10 t

[mini

ploii de calcul.

33/74

5/12/2018


C ap it ol ul 3: lnstalatii d e can ali zare

·s 'S ...

0 0

'T'""""'CO

'< t

l!) (\J

-

I. I nstalali i san it ar e

-

'
-

I

0

c.

..

Q)

e

Q)

"t : t'O

'0

......

0 o

0

t'O

io

'S

0 )

0 0

c0

l1

0 0 0 0 0 0

0

co (')r-I'-Lri
l! ) 0 )

0 ) -

co

0

~

0 0 0

0

c0c0"'[

0

co

l!) 0 ) 0 )

.!li :g .
.:

ro (J)

t5 ()

t5

c :::J

:::J

a..

> ro 0

<~

o (J)

-0

'r o

J)

....

:::J

o (J)

(\J

a.ro (J)

-0

Qj

,r o g

c 0

o

-

> ro

a..

ro

(J)

-0

:::J

N -§

(5

-0

0.._

<~

,r o

o .;::

E

'c c 'E

(J)

,r o

c..c ro.~

<~

0..:J (J)

ro

c

:J,ro

a. ro (J)

-0

E c

E

0.._

c

<-

0 ()

(J)

-0 sn

,r o

.-

.-

-0

,ro o

'c

0

o

'c

-

o

-0

,ro o 0

> ro

a. .

ro

(J)

-0

·s "5

.8a.. o (J)

i=


34/74

5/12/2018




dupa alegerea diametrelor conductelor cu relatia:

t=fcs+-v

I

[mini

(3.5.3)

in care: - tcs este timpul de adunare al apei de ploaie de pe suprafata receptoare sl timpul de scurgere prin coloanele instalatiel interioare de canalizare pluviala [min]; - J - distants cea mai mare pe care 0 parcurge apa de ploaie in conductele orizontale de canalizare pana la sectiunea de control [m]; - v - viteza de curgere a ape; in conductele orizontale de canalizare, corespunziitoare debitului maxim la curgerea cu nivel liber [rn/rnin}. Viteza de curgere a apei se ia aproximativ 4 0 . . .8 0 mimin, in functie de materialul conductei. La instalatiile interioare care colecteaza apele meteor ice de pe 0 suprafata pana la 3 ha, valoarea t nu trebuie sa depaseasca 5 min. La hale I e industriale cu supratete rnai mari de 2 ... 3 ha este necesar a se veri-

fica cu relatia 3.5.3 durata crttica efectiva a ploii de calcul, care poate depasl 5 min. Cunoscand durata de calcul a ploli si frecventa de calcul a ploii, se poate stabili intensitatea ploii de calcul fie utilizand nomograma din figura 3.5.9 fie datele din tabelul 3.5.5.

cui a ploii [l/s-rn-]. In cazul in care amplasarea receptoarelor este imp u sa fie de confiquratla acoperisutui, fie de panta jgheabului, in puncte de cota minima, nurnarul receptoarelor este imp us. La amplasarea receptoarelor de-a lungul unei dolii sau intr-un jgheab fara

3 .5 .3 .2 C a lc u lu l h id ra u li c d e dimensionare a c o nd u ct el or d e canalizare a a p e /o r m e t e o ri ce

panta, numarul receptoarelor se alege, din considerente economice, tinand seama de ansamblul receptor-cotoana-colector, astfel ca acesta sa asigure evacuarea apelor meteorice de pe Intreaga soprafata St a acoperisului, Nurnarul receptoarelor, n este dat de relatia:

• Alegerea tipuritor si determinarea numsrului de receptoare de ape meteorice Receptoarele de ape meteor ice se aleg In functle de caracteristicile hidraulice si functionale ale acestora sl de particularitatile constructive ale acoperisului sau terasei cladirii, Cunoscand debitul specific al receptorului (tab. 3.5.2), qsR, se poate deduce supratata colectoare SR, aterenta receptorului respect iv, astfel:

- Cladiri civile si industriafe situate In depresiuni la care exista pericolul de patrundere a apei meteorice din exterior la nivelul terenului - Cladiri monumentale sau care

(3.5.4)

In care qJ este coeficientul de curgere a apei meteorice si I intensitatea de cal-

TabeluI3.5.4. Tipul de cladire

1m2]

SR = ~;

n

_§.

cu precizarea ca In conditii de siguranta In exploatare se prevad minimum 2 receptoare de apa meteorice pentru acoperisu] unei cladiri. Pentru cladiri industriafe, alegerea tipodimensiunilor sl determinarea nurnarulul de receptoare cu parafrunzar cilindric din sarrna, montat In mufa tubului de canalizare se poate face cu nomograma

Frecventa de calcul a ploii (STAS 1846) Frecventa Tipul de cladire adrnisa - Cladiri industriale unde apa de pe 1/5 acoperis ar putea patrunde in interior prin deschideri si ar provoca pagube mari la materialele depozitate - Cladlri industriale unde apa de pe acoperis

adapostesc valoridemari (muzee, biblioteci, palate .cultura etc.) expozitii, - Cladiri industriale unde apa de pe acoperisuri ar putea patrunde in interior prin deschideri si ar putea conduce la pericol de explozii - Cladiri industriale unde apa de pe acoperisuri ar putea patrunde in interior prin deschideri si ar provoca pagube la utilajele$i materialele depozitate - Cladiri social-culturale un de apa de pe acoperisuri ar putea patrunde In interior prin deschideri sl ar provoca pagube si dezagremente mari (spitale, sali de spectacole, biblioteci) Tabelul 3.5.5. Intensitatea ploii de catcut It's-hal, diferite durate $i frecvente (STAS 1846) Durata ploii Frecventa ploii 2/1 iii 1/2 1/3 [mini 2,0 260 345 415 465 240 385 330 435 3,0 230 310 370 420 3,5 220 295 355 400 210 340 285 385 I 4,5 200 275 330 370 5,0 195 260 320 360 6,0 180 245 300 340 170 230 280 320 8,0 160 215 265 305 150 200 250 290 10,0 140 190 235 280

ar in interior prin deschideri, darputea nu ar patrunde putea provoca pagube mari - Cladiri social-culturale unde apa de pe acoperisuri ar putea patrunde in interior prin deschideri, dar pagubele nu ar putea fi prea mari - Cladiri industriale unde apa de pe acopertsuri nu poate patrunde In interiorul cladiru

1/5 1/5

1/3

- Canalizari exterioare pentru incinte care nu sunt situate In depresiuni

1/3

pentru

1/5 545 505 480 460 440 420 410 385 360 340 320 300


(3.5.5)

SR

Frecventa adrnisa 1/2

iii iii

2/1

2/1

Tabelul 3.5.6. Debitele maxime evacuate prin coloanele de canalizare a apelor meteorice, la care se racordeaza cate un singur receptor (ST AS 1795) Diametrul interior [rnrn] lnaltirnea 150 coloanei 75 100 125 200 50 H [rn] qc [lis] 7,1 11,2 16,8 33,0 1 2,0 3,8 19,2 40,0 2,5 4,7 8,4 13,0 5,6 9,7 15,1 22,5 46,2 3,0 6,8 11,5 17,5 26,7 54,2 3,9 12 7,5 12,3 28,4 58,2 16 4,3 18,9 8,5 14,0 21,8 32,0 24 5,0 64,3 68,8 5,8 9,6 15,5 23,8 35,5 45 Exemplu de calcul. Pentru: q==7 lis, H=3 rn, rezulta d=100 mm; q=7 lis, H=12 m, rezulta d=100mm;

35/74

5/12/2018


I. Instalatii sanitare


tale rnasurate de la cel mai indepartat rea cladirii, la care sunt racordate din figura 3.5.10, iar pentru receptoare din receptoarele de ape meteorice. ceptor fata de coloana pana la tronsonul tonta cu palnie sl caleta semisferica, Coloanele care se racordeaza la colecnomograma din figura 3.5.11. de conducts care se dimensloneaza toare orizontale trebuie sa aiba diametrul In cazul rnontarii receptoarelor de ape astfel meat debitul de calcul q c, pe minim 100 mm, debitul de calcul fiind meteorice in jgheaburi, debitele spetronsonul respectiv sa, nu depaseasca apropiat de debitul maxim din tabelele cifice ale receptoarelor se vor reduce cu debitul maxim din tabelul 3.5.7. 3.5.6 si 3.5.7. 20 % avand in vedere in acest caz partiDiametrul coloanei se ia cel putin egal Pentru alte valori ale Inaltimilor cularitatile curgerii apei. cu diametrul cel mai mare al conductei coloanelor sau ale lungimilor conductelor orizontale montate la partea superioara • Dimensionarea coioeneior de cana/izare a ape/or meteorice. Diametrul coEXEMPLUL 1 loanei de canalizare a apei meteorice, la Ipotez e de calcu l: care se racordeaza un singur receptor, se - intensitatea ploii de calcul i=320 l/s-ha: suprafata aferenta unui receptor s=310 m-': alege in functie de inaltimea coloanei, astfel Hlcm] - receptor racordat la coloane verticale; '('C) incat debitul de calcul qc s a nu oepaseasca - Inaltirnea stratului de apa H=10 cm. 0. debitul maxim din tabelul 3.5.6. Rezulta: : u debitul de calcul q=9 lis; Pentru dimension area coloanelor cu - dimensiunea receptorului 0=200 mm; '5 30 diferite inaltimi, prevazute cu un singur reEXEMPLUL 2 :; ceptor de ape meteorice, se poate utiliza 1 § 25 Ip otez e de c alcul: - dimensiunea receptorului 0=100 mm; tl nomograma din figura 3.5.12, in care se - inaliimea stratului de apa H=10 ern: m 20 intra pe ordonata cu valoarea debitului de - intensitatea ploii de calcul i=260 l/s-ha: E calcul qc [VSI $i se duce 0 paralela cu axa 15 - receptor racordat in jgheaburi. ~ Hezulta: .~ absciselor pan a la intersectia cu curba - debitul de calcul q=4.5 lis; corespunzatoare inaitimii H [m] a coloanei. - supratata aterenta unui receptor s= 194 m2. Din punctul obtinut se coboara 0 verticala qsp [l/s] si se citeste pe axa absciselor valoarea diametrului necesar, care se rotunjeste la 2 3 4 5 6 8 9101112131415161718 valoarea diametrului standardizat, cel C pacitate specifica de s u rge re a rece ptoarelor mai apropiat de diametrul necesar. Diametrul coloanei de canalizare, care colecteaza ape meteorice de la 2 sau mai multe receptoare, racordate la 0 conducta orizontala montara la partea superioara a ctadirii, se deterrnina in functie de 13 Ina~imea coloanei si de lungimea conductei 14 orizontale astfel incat debitul de calcul q c 15 16 sa nu depaseasca debitul maxim din q llisl tabelul 3.5.7. Diametrele tronsoanelor succesive care alcatuiesc conducta orizontala la partea superioara a ciadirii, pentru racordarea receptoarelor de ape meteorice la coloana, Fig. 3.5.10. Nomoqrama pentru alegerea ~i dimensionarea receptoarelor cu se deterrnina in functie de inaltirnea coparafrunzar cilindric din sarma montat in mufa tubului din fonta. ----"'_-"_".--,----loanei $i de lungimea conductei orizonTabeluI3.5.7. Oebitele maxime evacuate prin coloanele de canalizare a apelor meteorice, la care se racordeaza colectoare montate la partea superioara a cladirii prevazute cu mai multe receptoare (STAS 1795) Exemplu de calcul: 125 Dj[mmj 50 75 100 150.1_1_0.Q_ Pentru: Inattimea coloanei H=6 m Leo H=6 m, qc=7 lis, Lco=6 m; q., [l/s] 1m ] rezulta: di=75 mm; se alege di=100 mm 6 12 18 30

4,0 4,6 4,7 5,3

Leo 1m] 6 12 18 30

5 5,5 6 7

Leo [m] 6 12

5,8 6,3

7,2 12,0 17,0 7,8 12,5 18,0 8,4 13,0 19,0 21,5 9,,6__ .__ ._1:!!5 lnattimea coloanei H = 12 m qc Ills] 14,5 7,5 22 15 23.5 8 24.5 16 9 10 18 27 Inaltimea coloanei H = 24 m qc II/s] 9,5 15,5 25,0 10,3 17.3 27,0

18 6,8 11,5 18,5 20,5 30 7,8 12,0 .. Leo = Lungimea conductei orizontale Di = Diametrul interior

29,0 32,0


25,5 27,0 28,0 31,0

n'-'o'54,5 57,0 62,0

64 67 70 76

32 33.5 35 37

36,5 40,0 " 1 42,5 47,0

~ ;~ _

I

ca diametrul receptorului - Pentru: H=6 m, qc=14 lis, Lco=12 m; -

rezulta:

d =125 mm Pentru: H=6 m, qc=21 lis, Lco=18 m; rezulta: di=150 mm . Pentru: H=6 m, qe=28 lis, Leo=30 m; rezulta: dj=150 mm

86,0 95,0

36/74

5/12/2018


l. lastalatli sanitare

C apitolul 3: lnstalatii d e can al iz are

EXEMPLUL 1 Ipoteze de calcul: - intensitatea ploii de calcul i=320 I/s·ha; H [em] - suprafata aterenta unui receptor s=235 m2; - receptor racordat la coloane verticale; ,til 0.. - inaltimea stratului de apa H=10 cm. til Rezulta: - debitul de calcul q=6,80 lis: .g s 30 - dimensiunea receptorului 0=100 mm; ':J EXEM PLUL 2 's 25 Ipoteze de calcul: 1 '1 t i 20 - dimensiunea receptorului 0=150 mm; - inaltimea stratului de apa H=10 cm; gJ - intensitatea ploii de calcul i=260 I/s·ha; E 15 - receptor racordat la conducte orizontale. :;::: Hezulta: ,1 ¥ +--'---,+,t'-7l' - debitul de calcul q=7,05 lis; 2 - suprafata aferenta unui receptor s=300 m . S [m2] Suprafata aterenta unui receptor 450 400

350

3 0

orizontale montate la partea superloara a cladirilor, la care se racordeaza receptoare de apa meteorice altele decat cele din tabelele 3.5.6 si 3.5.7, debitele maxime se stabilesc prin interpolare. Pentru dimensionarea coloanelor de canalizare $i a colectorului superior la care sunt racordate receptoare la diferite

qspll/sj 789101112131415161718

Capacitate specifica de scurgere a receptoarelor

9 10 11 12 13 14 15 16

q Ills]


pentru alegerea ~i dimensionarea

receptoarelor

din

tonta cu palnie ~i caleta semlsferlca,

c [lis]

-~~~-r-7--~~-'-~~'~-~~~~--~~r-,

,..,..~-c--,--,.----,----,-~-,-.,---,-

c-!--j"+-!-+

~

+-

100 E c : ' lC . = = E : E : : :J : : :: E : l = : . ·: t :t : :

90 80 70 60 50

40 30 25

20

15

FE :':T:::.F't.'l :E 1.i=I:F

g=aE-fE~El

,~--"'r-v-'!

Y

!.

10 9

!

8 7 6

~I I .

~

II.

I!

5 4

E XE MPL E DE CA LC UL Pentru 0=7 lis H=3 m rezutta d=100 mm Pentru 0=7 lis H=12 m rezulta d=100 mm

3

50

75

100

125

150

175

200

225

d [mrn]

Fig. 3.5.12. Nomograma pentru dimensionarea coloanelor avand diterite inaltimi, cu un singur receptor. http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

distants de coloana se pot utiliza nomogramele din figurile 3.5.13, 3.5.14 $i 3.5.15, trasate pentru inaltimi ale coloanelor H e = 6,0 m (fig. 3.5.13), H e = 12,0 m (fig. 3.5.14) si H e = 24,0 m (fig. 3.5.15). In aceste nomograme se intra pe axa ordonatelor cu valoarea debitului de calcui q c [l/s] se duce 0 paralela la axa absciselor pana Ia intersectia cu curba L=O, de unde se coboara 0 vertical a pana la intersectia cu curba L [m] de valoare cunoscuta (din contiquratia retelei) sl de aici se duce din nou 0 para lela la axa absciselor pana la intersectla cu curba L = 0, iar din punctul obtinut se coboara o verticala, rezultand pe axa absciselor valoarea diametrului standardizat cel mai apropiat de diametrul necesar. • Dimensionarea conductelor orizontale colectoare de ape meteorice. Se adopta modelul curgerii cu nivel liber sl se verifica, In unele cazuri, functionarea retelei la regimul de curgere sub presiune. a) Cazul curgerii cu nivelliber. Diametrul preliminar al conductelor orizontale colectoare de ape meteorice se alege din conditia constructiva, cel putin egal cu diametrul cel mai mare al coloanei racordata la conducta orizontala resoectva, Pantele normale si minime ale conductelor orizontale de canalizare a ape lor meteorice sunt date in tabelul 3.3.14. In conductele orizontale de canalizare a ape lor meteorice se admite gradul de umplere maxim u = 1,00 (tab. 3.3.13). Vitezele de curgere a apei trebuie sa se incadreze intre viteza minima de autocuratire a conductei (0,5 m /s pentru canale deschise $i rigole sl 0,7 m /s pentru conducte inchise) $i viteza maxima (4 rn/s pentru conducte metalice, din polipropilena, polietilena $i PVC $i 3 m /s pentru conducte din beton $i azbociment). Metodologia de dimensionare a conductelor orizontale colectoare de can alizare a apelor meteor ice cuprinde: - intocmirea schemei de calcul a instalatiei; - determinarea debitelor de calcul ale tronsoanelor de conducte orizontale; pentru tronsoanele succesive spre punctul de evacuare a apei in carninul exterior de canalizare, debitele se determina prin insumarea debitelor de calcul ale coIoanelor racordate la conductele - In functie de diametrul respective; preliminar ales si tinand seama de conditiile constructive ale cladrii, se alege panta de montare, din tabelul 3.3.14: 37/74

5/12/2018




- In functie de natura materialului conductei, din tabelele 3.3.15 sau 3.3.16 pentru valorile diametrului $i pantei rezulta debitul qsp si viteza Vsp la curgerea cu sectiune plina a conductei; - se calculeaza raportul x cu relatia (3.3.36) $i din nomograma din figura 3.3.30 rezulta gradul de umplere U $i raportul z; - se verifies conditia: Vmin :s : Vr:S: Vmax unde Vr = ZVsp care, daca nu este indeplinita, se alege un diametru de con dueta cu 0 dimensiune mai mare dedit eel ales initial si calculul se rep e ta pana la Indeplinirea conditiei. b) Cazul curgerii sub presiune a apei meteorice In coloane si colectoare. Diametrul de al coloanelor de canalizare a apelor meteorice se determina cunoscand debitul de evacuare al receptorului qn si viteza de curgere VR: _ nd~ v R

qR

[m3/s1

(3.5.6)

Iml

(3.5.7)

4 De unde:

Viteza de curgere VR se calculeaza cunoscand Inaltimea h admlsibila a stratului de apa de deasupra gratarului receptorului (fig. 3.5.16) din relatia: v2 h=2~-(1+ I . ~ R ) [rn] (3.5.8)

5

10 0

12 5

150

175

200

225

d [mrn]

Fig. 3.5.13. Nomograma pentru dimensionarea coloanelor de canalizare a apelor meteor ice, avand inallimea H 6 m ~i a colectorului superior la care sunt racordate receptoare la diferite distante de coloana.

=

de unde:

2gh

VR=.,----

v

[m/s]

(3.5.9)

1+2:~R

In care 2 : ~ R este suma rezistentelor locale ale receptorului de ape meteorice. Inlocuind relata 3.5.9 in relatia 3.5.7 se obtine: 1m]

(3.5.10)

Diametrul d o al colectoarelor (conducte orizontale) de canalizare a apelor meteorice se deterrnina cunoscand debitul de calcul qe al fiecarui tronson, care se obtine lnsumand debitele coloanelor legate la el si viteza de curgere Va : ndg qC=4-vo [m3/sl (3.5.11) de unde:

Iml

do

(3.5.12)

Viteza de curgere Va se deterrnina din relatia (fig. 3.5.16):

rf·9 v2

(

k

)

,-1

si Inlocuind obtine:

~ _ 0 -

(3.5.13)

1+ I . ~ o i = h + H c + H

2

qc

Va In relatia

se

1 1+ I, .~oi

Ii

; -

In care:

3.5.12

"

2gH'

0

[rn] (3.5.14)

75

10 0

12 5

50

175

200

225

d [mrn]

Fig. 3.5.14. Nomograma pentru dimensionarea coloanelor de canalizare a apelor meteorice, avand inallimea H = 12 m ~i a colectorului superior la care sunt racordate rece toare la diferite distan e de coloana.


38/74

5/12/2018


L lnstalatii sanitare


- ~ ~

- suma coeficientitor rezistentelor locale; - 9 - acceleratia gravitationala Im/s21; H *= h+ Hc +H i - sarcina hidrodinarnica sub care are loc curgerea sub presiune, [kPal sau [rn H201 (fig. 3.5.16); - h - inaltlmea stratului de apa deasupra receptorului Iml;

f1

SO

- He - inaltlmea coloanei de canalizare [rn]; - Hi - inaltimea rezultata din panta de

montare a conductei orizontale, [rn], Viteza reala de curgere a apei In conducta orizontala de canalizare este: [m/sl

(3.5.15)

unde hr este suma pierderilor totale de sarcina de la receptorul de ape meteorice pana la sectiunea de calcul determinata cu relatia: n

ti,

= b, + h ,, =

if +

I~Oi i1

2

IkPal (3.5.16a)

n

h,

h"

+h

,1 = i /

+ I~Oi ii1

2g

ImH201

(3.5.16b) In care: - hri = il este suma pierderilor de sarcina liniare [kPaj, [m H201: - i - pierderea de sarcina liniara unitara, IkPalmj, [m H20/m]; _ _ 4qc - viteza de calcul (teoretica) v, - J[d~ a apei in conducta orizontala de canalizare [rn/s]; - 1 - lungimea conductei [mi. Se veriflca conditia: Vr2Vt. In cazul

Vr
- A este aria sectlunii burlanului [cm2]; - h - lnaltimea apei In jgheabul racordat [ern]; - / - intensitatea de calcul a ploii [mrn/rninrn-']. Pentru burlane cu sectiunea patrata sau dreptunghiulara valoarea rezultata din aplicarea relatiei 3.5.19 se majoreaza

circulare se deterrnina cu relatia:

cu 30 %. Diametrul stutului de racordare de la jgheab la burian, se calculeaza cu relatia:

0,=7,771-

q 2 )0 2

( -x -

[em]

(3.5.17)

In care: - q este debitul de calcul [l/s]: - i - panta qeometrica a jgheabului. Supratata minima de acoperis, in proiectie orizontala, pentru colectarea apei meteorice, evacuate de un jgheab, este: S=

1~A,jRi

Im21

(3.5.18)

In care: - A - aria secttunii utile a jgheabului Icm2]; - R - Sip - raza hidraulica a jgheabului [ern]; - i - panta geometrica a jgheabului; /- intensitatea de calcul a ploii Imm/min·m2]. Supratata maxima de acoperis, In proiectie orizontala, pentru colectarea apei meteorice evacuata de la un burlan cu sectiunea circulara, este: S

1,435 A~ h

[m2]

(3.5.19)

unde:

D= 7,35

~o~:

[cm]

(3.5.20)

in care: - q - este debitul de apa evacuat [lis); - h - inaltimea apei in jgheab, la gura receptorului [cml. Pentru burlane cu s e c ti u n e a p a t ra t a , ta tura se rnajoreaza cu 10 %.

3.5 .4. E xem ple d e calcu l Exemplul de calcul 1. Se efectueaza calculul hidraulic al conductelor instalatiei de canalizarea apelor meteoricea unei cl8.cti de locuit avand parter si 4 etaje (fig.3.5.17). Se cunosc urrnatoarele date: cladrea are terasa circulabila avand suprafata de 350 m2; inaltimea stratului de apa adrnisa deasupra receptoarelor este h = 15 cm; instalatia se executa cu tevi din PVC. Rezolvare. Pentru colectarea $i evacuarea apelor meteorice se folosesc doua receptoare pentru terase circulabiIe (STAS 2742), suprafetele de calcul ale terasei care revin fiecarui receptor fiind de 200 m2 respectiv 150 m2. lnstalatia va avea doua coloane P1 $i P2 (fig. 3.5.17) ambele cu inaltimea de 14 m. Tinand seama de categoria cladirii $i de conditia ca apa de pe terasa nu poate patrunde in interiorul cladirii, din tabelul 3.5.4 s-a ales frecventa de calcul a ploii de 211. S-a considerat durata de calcul a ploii de 5 min $i din nomograma din figura 3.5.9 sau din tabelul 3.5.5a rezultat intensitatea ploii de 1= 195 I/s.ha. Pentru terasa asfaltata, din

= 1 !®i(ii1!

c

I

I

f.

I

;t ;

_ I

I

Fig. 3.5.15. Nomograma pentru dimensionarea coloanelor de canalizare a apelor meteorice, avand inaltimea H = 24 m ~i a colectorului superior la care sunt racordate receptoare la diferite dlstante de cotoana, http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

I~ri I

;t ;

~

~

I

....

Fig. 3.5.16. Schema de calcul pentru curgerea sub presiune a apelor meteorice in reteaua tnterloara de . canalizare. 39/74

5/12/2018


Capitolul 3: lnstalatii de canalizare

1 . lnstalatii sanitare

tabelul 3.5.3 s-a dedus valoarea coeficientului < p = 0,9. S-a calculat debitul de apa al fiecarui receptor cu relatia 3.5.4 si din tabelul 3.5.2 s-au ales doua receptoare cu diametrul de 100 mm, avand debitul maxim de 4 lIs la h = 15 cm. Calculul hidraulic al conductelor este sistematizat In tabelul 3.5.8. Cunoscand diarnetrul receptorului R 1 s-a ales preliminar diametrul coloanei P 1 ega I cu diametrul receptorului de 110 mm ~i s-a efectuat calculul de verificare, cornparand debitul de calcul al coloanei qe = 3,51 lIs cu debitul maxim qmax = 14,4 lis ce poate f evacuat prin coloana cu diametru de 110 mm si Inaltimea H e = 14 m, dedus prin interpolare din tabelul 3.5.6 sau din nomograma din figura 3.5.12. Conductele orizontale colectoare au fost calculate In ipoteza regimului de curgere cu nivel liber, veritlcandu-se condttia hidraulica: Vmin:::; Vr:::; Vmax. Exemplul de calcul 2. Se efectueaza calculul hidraulic al conductelor instalatiei de canalizare a apelor meteorice la 0 hala industriala tip parter avand Inaltimea de 6 m ~i dimensiunile In plan 36x48m (fig. 3.5.18). Se folosesc receptoare cu parafrunzar din bare din otel sl piasa de sarma (fig. 3.5.6e) montate In puncte de cota minima. lnstalatia se executa cu tevi din otel, Intrucat In hala industriala se desfasoara procese tehnologice cu degajari mad de caldura. Pardoseala halei este ocupata de utila]e tehnologice.

de colectare a apelor meteor ice de pe suprafata acoperisului halei si h = 10 cm pentru Inaltimea stratului de apa, Rezolvare. S-a adoptat solutia de retea cu col ector montat la partea superioara a halei, la care sunt racordate 4 receptoare, o sinqura coloana avand H e = 6,0 m ~i o conducta orizontala de evacuare a apei meteorice la caminul de racord al instalatiei interioare la reteaua exterioara de canalizare (fig. 3.5.18c). Tinand seama de forma constructive a acoperisului halei si de suprafetele de colectare a apei care revin unui receptor, au rezultat 2 colectoare marginale identice (I si V fig. 3.5.18.a)~i 3 colectoare ldentice ( II , I II si IV ) amplasate Intre colectoarele marginale. Dupa marimea suprafetel colectoare aferente se observa ca sunt 3 variante de receptoare R1, R2 ~i R3 (fig. 3.5.18a). Calculul debitului evacuat prin reeeptoare s-a efectuat cu relatia 3.5.1 considerand 1=320 l/s-ha, pentru 0 frecventa de calcul a ploii de 1/2, rezultatele fiind centralizate in tabelul 3.5.9. Dimensionarea tronsoanelor componente ale colectorului montat la partea superioara a halei s-a efectuat fie folosind tabelul 3.5.7, fie nomograma din figura 3.5.13. Diametrul primului tronson al colectorului (fig. 3.5.18a) se alege preliminar, cel putin egal cu diametrul receptorului, dar minimum de 100 mm. Pentru inaitimea colcanei Hc=6,0 m, cunoscand lungimea L=12 m masurata de

nelor specifice ale colectorului vor f mai mari sau cel putin egale cu diametrele tronsoanelor precedente. Dimensionarea colectorului se peate face si cu ajutorul nomogramei din figura 3.5.13. Diametrul coloanei se alege preliminar eel putin egal cu diametrul ultimului tronson al colectorului superior si se veriflca conditia ca debitul de calcul qc evacuat prin coloana sa fie rnai mic, cel mult egal cu debitul maxim ce poate fi evacuat prin coloana de diametru preliminar ales si de inaltirnea H e = 6,0 m, redat in tabelul 3.5.6. Aceasta conditie poate fi verificata si eu ajutorul nomogramei din figura 3.5.12. Diametrul eolectorului orizontal se alege, preliminar. egal cu diametrul colcanei ~i se verifica conditia hidraulica Vmin:::; Vr:::; Vmax, considerand cazul curgerii cu nivel liber.

Se considera c p = 0,9 pentru coeficientul

la cel mai receptor 1pana sirea apeiindepartat din tronsonul carela iese drnensioneaza (fig. 3.5.18c), s-a comparat debitul de calcul qc=1,03 lis al apei pe tronsonul respectiv, cu debitul maxim indicat In tabelul 3.5.7 qmax=12,5 lis ce pcate fi evacuat prin conducta cu diametrul de 100 mm preliminar ales, verificanduse conditia: debitul qe este mai mic decat debitul maxim. Diametrele tronsoa-

Dupa rolul $i irnportanta lor, retelele exterioare de eanalizare pot fi ciasificate in: retele exterioare secundare (sau "de serviciu") amplasate, de regula, in interiorul ansamblurilor de cladiri, incintelor sau platformelor industriale ~i retele exterioare prineipale (sau retele publice de canalizare) In care sunt preluate apele uzate din retelele secundare ~i transportate la

3.6. Retele exterioare de canalizare din ansambluri de cladlrl Evacuarea apelor uzate menajere, industriale si meteorice, din instalatiile interioare la emisar, se efectueaza printr-un ansamblu de conduete ~i constructf accesorii, denumit retea exterioara de canalizare.

3.6.1.incadrarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladirl in schemele ji sistemele de canalizare a localltatilor

1 12.00

12.00

t.oo

II

-:po

12.00

IV

o <0

F===t====t=~

o

<0 o·+4~~~~~~~

-o.oo

IV -

-195

I~Lr=_'

'6 PC

<0

'6 PC

'(

y

.12/

~

~1

1 30

~r±4*~~~~~~ C

5t>s;\_

C

a

Fig. 3. 5.17. Schema de calcul a lnstalatiel interioare lade0 canalizare apelor meteorice cladlre de a locuit cu P + 4 etaje: P1,P2 - coloane de canalizare ape meteor ice.

Fig. 3.5.18.lnstalatie a

lnterloara de canalizare pentru ape meteorice aterenta unei hale industriale tip parter: plan hala; b - sectune longitudinala 1 - 1.: c - schema de calcul.


40/74

5/12/2018

1.


lnstalatii sanitare


---------_-_,--1 •

,

, ,

LO (")_

a

r -

,

,

OCO ,COOl

f'..

,co

,~o r -

aci I

I

I

I

I

I

I

aa

a

I

,

I

I

I

I

I

,

'

o

I

I

,O l

,Ol

a

ci

"'-, -. :::t

ac:i

LO

LO I

I

I

I

I

I

I~_

I

I

I

I

I

LOdD

, tq LO .

'c0

,

f'.. ,f'..

,.-; .,.-

r -

r -

,

,co

a

c:i

o

':'

,

to

I

to

, , ,

, 0

,

"

,

LO

"Ci) o

0 0

'0

.!!

C\JC\J

C\J

, 0 0

aa

a

0 -

!.'!<5

...0

"g

a

E--

I

_

I

I

I

I

I

I

I

C T=

" * f -+ ~ + + -l -+ -I ( j~ ) f--+ ~ -1

Etil

0

E .2 -c E .8' .. . Q i

:.8

'~ .

--= ~

. 2 g . x, I~ (/)C T E~

,

'0

~(j»

o ~

.

CO o

,

, , ,

E.

~:ii

LO

r -

o

:::I

t:ro-cE

,0

,

r -

t:

~ I + -,d

o

, ,

';:

f'...

o

to

"

OlltO I

t -

o

,C\J'<:I"

,(,,)

r -

'<:I" I

Olf'..

'<:I"

, r -

,C\J

til

0

' ~

','

, .8

I---I --'--!-,--!-'-I

,

=

l

~ ~ '- -

10

..0'

,

,0

,

,

1 1 r -

I

I

.e

I~"

til

,i

<5

0I

~8..IE

~ f----~ --I --'-+ --1

,i

<5

r -

, ,

( " )

(")(")(")'<:1"

t o t o t o ,-

N'N'N'0

I ~ f'I Q)

E

()

" I ~ fI til

o

"L :

-

,0

, I I

,

to

o- , to

a ::

to

~,

CT

,

, ,

'<:I"

Q)

t:f-------I

"Ci)

1 :S

.c

. . .

"Ci)

E ~, £

~ I . . . . . .. j

"=

a ::

iijCT

a ::

I~ -c

E

sr-·----I (/) t:.c

~,

E

o

I

§,o o

0:

r -

1 0 , -

I~ ,

,

o

o '0 ,-

I

'0 ,-

,

,~

iijf-----I "~

" S j

"~

f! ()

... ;

"OCT

:c

o

t5

C\J

CT

r-, ,0

to

,

,

C\J

r-,

.

q C\J

I~

q

o

,

I~

I

o C\J

1

(")

:::I

0,

q,

I

,

0 1 10 C\Ji

C\I'

(")

Ol

oq!

I

I

c:i o

o C\J (")

I

(")

'C\J

co

'C\J

o

,

Ol.

,

o

o I

(\Ji

I

I

(")

(")

o o,

~(J)

C\J

...:§ §

Z_p(/)

"

,

~ f-----j ~

a:

I~

\ j

C\J


:

a:

:-'

,

M

a:

41/74

5/12/2018



Capitolul 3: lnstalatii de canalizare Pentru retelele exterioare de canalizastatia de epurare a localitatii si mai departe In emisar. re din ansambluri de cladiri se utilizeaRetelele exterioare de canalizare din anza, In general, tuburi de canalizare de secsambi uri de cladiri sunt delimitate de tiune crculaa, din: beton simplu sau armat, materiale ceramice, gresie cerarnica antisectiunea de control, care este caminul acida, materiale plastice (PVC, polietilena, de racord al incintei canalizate la colectorul retelei publice de canalizare a localit3.tii. polipropilena) si, mai rar, tonta si otel Hetelele secundare de canalizare din (pentru subtraversari de obstacole).

Gurile de seurgere (fig. 3.6.4) sunt prevazute cu depozit (Ia partea inferioara) pentru colectarea depunerilor prin sedimentare si sifon care are rolul de a impiedica iesirea gazelor rau mirositoare din conducta de canalizare in atmosfera. Apele canalizate de rigola intra in gura de scurgere prin capacul metalic prevazut cu

ansambluri de cladirl se executa, In general, In sistem unitar. Sistemul separativ se adopta, In anumite cazuri, pentru canalizarea ape lor meteorice aferente halelor industriale. Racordarea instalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere, industriale si meteorice, care sunt concepute 'in sistem separativ, se face prin conducte distincte, In carnine exterioare de racord. De exemplu, pentru un ansamblu de cladiri de locuit (fig. 3.6.1), In fiecare camin exterior de racord sunt evacuate din cladlrl prin conducte separate apele

Tuburile din beton simplu, cu sectiune circulars (fig. 3.6.2), sunt utilizate pentru ape uzate neagresive sau slab alcaline (pH=8 ... 10); se fabrica cu diametre Intre 200 si 1000 mm. fmbinarea tuburilor din beton se realizeaza fie cu mufe (fig. 3.6.2,a,b)fie cu cep si b uza (fig. 3.6.2.c,d,e).

fante longitudinale. In interiorul unor platforme industriale si pe caite mai putin circulate, ape Ie meteorice sunt canalizate prin rigole acoperite cu placi perforate din beton. Ceminete de rupere de panta (fig. 3.6.5) sunt constructli anexe care permit disiparea energiei apei, astfel incat viteza in canal sa nu depaseasca valorile maxime admise. Aceste ca rrm e re ah ze az a coborarea nivelului canalizsrii exterioare cu 0 cota h variabila In functie de cota radierului canalizarii din aval, cotele terenului etc. Tn interiorul caminului se rnon-

uzate menajere, respectiv apele meteorice. L a re te aua se cu nda ra e xterio ara de canalizare din ansambluri de cladiri se racordeaza sl gurile de scurgere a apelor meteorice care sunt amplasate la rigole (fig. 3.6.1).

sunt: carninele de racord, de vizitare a retelei, de rupere de panta, de spalare etc., precum sl guri de scurgere amplasate la riqola, Acestea au rolul de a asigura evacuarea fara dificultati a apelor uzate, in conditiile unor debite variabile si ale regimului de curgere cu nivel liber. Ceminele de record ea si eele de vizitare (fig. 3.6.3) se pot executa din zidarie de caramida, din beton, tuburi din beton prefabricate sau tuburi din mase plastice. Sectiunile caminelor sunt standardizate, iar inaltlrnea lor variaza in functie de cota de montare a tuburilor de canalizare. Pentru accesul personalului de intretinere, in timpul exploatarii retelei, caminul este prevazut cu 0 gura de acces inchisa cu un capac metalic montat pe 0 ram a incasfrata in beton, iar In interior sunt prevazute 0 serie de trepte metal ice fixate In peretele lateral.

3.6.2. Materiale ~i echipamente utilizate la realizarea retelelor exterioare de canallzare din ansambluri de cladiri Canalele si conductele care alcatuiesc retelele exterioare de canalizare trebuie sa indephneasca 0 serie de conditii de calitate, impuse de caracteristicile apelor uzate transportate, de structura si configuratia terenului In care se monteaza etc. Conditiile principale ce trebuie indeplinite sunt: - rezistenta la sarcinile mecanice sau de alta natura la care sunt supuse; - impermeabilitate, adica sa nu permita infiltratia si exfiltratia; - rezistenta la agresivitatea apelor uzate transportate; - rugozitate cat mai redusa,

3.6.3. Constructii accesorii ale retelelor exterioare de canalizare

din ansambluri de cladiri Reteaua exterioara de canalizare cuprinde 0 serie de constructii accesorii, cum

teaza uneori elemente pentru intensificarea dislparli energiei apei uzate.

Caminele de spalare (fig. 3.6.6) servesc pentru curatarea rete lei exterioare de canalizare si sunt prevazute In interior la intrarea sl iesirea apei uzate, cu cate 0 clapeta cu lant pentru actionare. In prima taza a procesului de spalare, accesul apei uzate In conducta de intrare este liber si cel din conducta de iesire inchis. Apele uzate se acumuleaza In de carnin pana la nivelul conductei siquranta si apoi se deschide brusc clapeta conductei de iesire, producand

o curgere la sectiunea ptina cu viteza marita a apei uzate cafre avalul caminului, Se realizeaza astfel antrenarea impuriteltilor depuse pe fundul canalelor. Ceminele de intersectie (fig. 3.6.7) se executa cu rigola amenajata corespunzator. Se recornanda racordarea a cel mult

7

L

- - - - .- - - -

Fig. 3.6.1. Reteaua de canalizare pentru un ansamblu de cladiri: 1 - racord pentru ape uzate menajere; 2 - idem, pentru ape meteorice; 3 - carnin de racord; 4 - canal colector secundar (de serviciu); 5 - qura de scurgere; 6 - carnin de vizitare; 7 - canal termic; 8 - cladire. __ -

01

,.:::,/

e

Fig. 3.6.2. Tuburi de canalizare din betan simplu, cu sectlune clrculara:

a - tara talpa, eu mute, pentru imbinari umede; b - idem, pentru tmbinsri useate; e - tara talpa, eu eep $i buza; d_- eu talpa, eu eep $i buza; e - eu talpa, eu muta.


42/74

5/12/2018

1.


C ap ito lu l 3 : lnstalatii de canalizare

lnstalatii sanitare

canale intr-un carrun de intersectie. Pentru canale cu diametre rnai marl de 5 0 0 mm se prevad camere de mtersectle,

3 .6 .4 . D im e ns io na re a c on du cte lo r retelelor e xt er io are d e c an aliz are d in a ns am b Ju ri d e c la diri 3 .6 .4 .1 D eb ite d e cstcut pentru d im e ns io n ar ea c on d uc te lo r

Debitele de ape de canalizare se determina tlnand seama de: sistemul de canalizareadoptat (separativ, unitar sau mixt), in sectiunile caracteristice pentru reteaua de canale. • Debitele racordurilor instalatiilor interioare la reteeue exterioere secunoere (stradala) de canalizare din ansambluri de cladiri, debitele de ape uzete menajere, tetuiotoqice (cu suspensii) si de ape meteorice evacuate din interiorul cladirilor se determina cu re/atii/e 3.3.7,3.4.1 si 3.5.1. Pentru calculul hidraulic al retelei de canalizare a localitatii, aceste debite se considera repartizate uniform pe suprarata bazinului de canalizare, daca au valori sub 10 lis, sau concentrate in anumite puncte ale retelei de canalizare, daca au valori peste 10 lis. • Debite de catcul penru sistemul de canalizare separativ. Debitele de calcul pentru reteaua de canalizare a apelor uzate se determina prin lnsumarea debitelor orare maxime pentru diferite categaii de ape uzate, care rezulta in diferitele sectiuni de calcul, Debitele de calcul pentru reteaua de ape meteorice se stabilesc, de regula, prin metode rationale, admitanou-se ca model 0 ploaie de calcul uniform distribulta pe intregul bazin de canalizare, cu intensitatea A-A

,062,

constants pe durata de concentrare superficiala si de curgere prin canal. La determinarea debitelor de ape meteorice se tine seama de: clasa de importanta a folosintei pentru care se realizeaza canalizarea; relieful si conditiile de curgere; permeabilitatea supratetelor canalizate; necesitatea de aparare impotriva

A-A

inundatlilor la ploi mai mari decat ploaia de calcul (pentru care sunt necesare justificari tehnicoeconomice). Debitul de calcul pentru ape meteorice se stabileste luandu-se in considerare numai debitul ploii de calcul O p [lis], care se calcuteaza cu relatia: n

o,

mIS,CP;li

[lis]

(3.6.1)

in care: - m este coeficient adimensional de reducere a debitelor de calcul, care tine seama de capacitatea de inmagazinare in timp a canale lor si de durata ta a ploii de calcul: m=0,8 pentru K-10 min; m=0,9 pentru t> 10 min; - Si - aria suprafetei bazinului de canalizare aferent sectiunii de calcul [hal; - C P i - coeficient de curgere aferent suprafetei S, care se calculeaza cu relatia: qc (Pi (3.6.2) qp

Fig. 3.6.4. Gura de scurgere cu depozit ~isifon: 1 - gratar; 2 - corpul gurii de scurgere; 3 - cot simplu (sifon); 4 - depozit.

qc - debitul de ape meteorice cazute pe suprafata S; care ajunge in canal [l/s]; - q p - debitul de ape meteor ice cazute pe suprafata Si [lIs]; - I - intensitatea norrnala a ploii de calcui in functie de frecventa f si durata ploii de calcul t conform STAS 9470 [t/s-ha]. Valorile coeficientului de curgere C P i

B-B

2

Fig. 3.6.5. Cam;n de rupere de panta. 3

4

Fig. 3.6.3. Camin de racord pentru canalizare: 1 - capac si rarna: 2 - piese pentru aducerea la cota: 3 tub circular (cos de acces); 4 - piesa tronconica; 5 - camera de lucru; 6 - fundatie; 7 bancneta: 8 - trepte de acces. http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

Fig. 3.6.6. Camin de spalare a retelei de canalizare: 1 - peretele caminului; 2 - clapeta: 3 - articulatie: 4 - lant; 5 - tub de canalizare. 43/74

5/12/2018


C ap it ol ul 3: lnstalatii de canalizare In functie de natura suprafetei bazinului de canalizare, sunt indicate In tabelul 3.6.1. Pentru Intreaga localitate sau zona industriala, aqrozootehnlca etc., sau pentru zone caracteristice care cuprind diferite tip uri de amenajare a supratetelor bazinelor de canalizare, coeficientul de cur< P i , se determina ca medie ponderata gere, a valorilor din tabelul 3.6.1 cu suprafetele bazinelor de canalizare, Frecventa norrnata a ploii de calcul t, In functie de clasa de importanta a tolosintei, este indicata In tabelul 3.6.2.


Durata ploii de calcul t se stabileste in sectiunea din avalul tronsonului de canal care se dirnensioneaza, cu relatiile: - pentru canale incipiente: t=tcs+-'=-

v,

(3.6.3)

[min]

- pentru restul canalelor: ;=t,,+-L

Vai

["mm 1

(3.6.4)

In care: - tcs este timpul de concentrare superficiala (timpulln care apele meteorice ajung de la punctul de cadere cel mai In8-8

A-A

c-c

a apei 'in depresiuni etc. Timpul de concentrare superflclala se alege d u p a cum u r m e a z a (valorile minime considerandu-se pentru pante mari ale terenului, iar valorile maxi me pentru terenuri plate): - zone cu densitate mare a construetiilor, cu supratete de colectare asfaltate sau pavate, unde apa de ploaie se scurge practic In canale, tcs= 0,5...3,5 min; - zone cu densitate medie a construetiilor, cu suprafete de colectare asfaltate sau pavate, alternand cu zone de spatiu verde, cel mai apropiat canal fiind la

Fig. 3.6.7. Camin de intersectle: 1 - tub circular; 2 fundatie: 3 - camera de lucru. TabeluI3.6.1. ValorlieCoeficientului de curgere < p (STAS 1846)-Natura su rafetei Coeficientul de curQere Invelitori metalice din ardezie, tigla, sticla 0,95 Terase asfaltate 0,85 ... 0,90 Pavaje din astfalt, din piatra sau alte materiale, cu rosturi umplute cu mastic 0,80 0,85 Pavaje din piatra cu rosturi umplute cu nisip 0,60 0,70 Drumuri din piatra sparta (macadam) 0,25 0,50 Drumuri pietruite 0,15 0,30 Terenuri de sport, gradini 0,10 0,20 Incinte si curti nepavate, nelnierbate 0,15 0,25 Terenuri agricole 0,05 0, 15 Parcuri si su rafete 1m adurite 0,05 0,10 ~

_ _

~

,L

~

_ _

in viteza la sectiune la care dimensionarea canalului plina diferarezultata cu mai mult de ±20 % tata de viteza apreclata initial, calculul se reface adoptand 0 noua viteza, eqala cu viteza la sectiune plina rezultata, pana cand se verifica conditia de mai sus; - ti - durata ploii de calcul in sectiunea i situata in avalul tronsonului de canal care se dimensicneaza [min]; - ti-t - durata ploii de calcul ln sectlunea i-t situata in avalul tronsonului de canal dimensionat anterior [min]; - L , - lungimea tronsonului de canal care se dimensioneaza [rn]; - Va i - viteza apreciata de curgere a apei in canalul care se dimensioneaza [mlminl; ea trebuie astfel aleasa incat s a nu difere cu mai mult de ±20 % de viteza la sectiune plina rezultata din dimensionarea canalului respectiv [m/min]. Timpul de concentrare superficiala tcs este in functie de panta si natura suprafetei de colectare a apei, de densitatea constructiilor, de lungimea parcursului de la punctul de cadere a apei de ploaie pana la eel mai apropiat canal, de intensitatea si durata ploii, de capacitatea de retmere

2

_ _ _

departat de pe suprafata considerata la cel mai apropiat canal) [min]; - L - lungimea tronsonului de canal incipient care se dimensioneaza [rn]: - Va - viteza apreciata de curgere a apei In canalul incipient, considerata pentru un prim calcul de 60 ... 120 m/min. In cazul

~

_ _ _ _

I

mai mult de 20 ... 30 m de supratata de cadere a apei de ploaie, tcs = 3 . .. 5 min; - zone cu densitate mica a construetiilor, in zone cu caracter rural, cu suprafete de colectare nepavate, tcs = 5... 10 min; zone rezidentiale, cu teren plat, strazi si piete largi, cu mult spatiu verde amenajat, alei din pietris etc., tc s = 10... 15 min. Daca durata ploii de calcul, t sau ti, stabilita cu relatiile 3.6.3, sau 3.6.4 rezulta mai mica decat: 5 min in zone de munte (pante medii > 0,5 %), 10 min In zone de deal (pante medii Intre 0,2 % sl 0,5 %), 15 min in zone de ses (pante medii

OBSERVATII:

1. In cazul bazinelor de canalizare cu pante marl, se adopta valorile maxi me ale coeficientului de curgere. 2. Coeficientul de curgere se poate lua In mod diferentiat, pe etape de dezvoltare a localitatilor si industriilor. http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

0,2 %) la determinarea intensitatii ploii de calcul se adopta urrnatoarele durate minime: 5 min pentru zone de munte, 10 min pentru zone de deal sl 15 min pentru zone de ses,

:S

44/74

5/12/2018


1 . lastalatii sanitare

C a pito lu l 3 : lnstalatii de canalizare

Debitul de calcul al apei de ploaie, intro sectiune i, rezulta din luarea in considerare a traseului pentru care se obtine cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul ti, pornind de la extremitatea amonte a canalului. in cazuri speciale, conditionate de caracteristicile zonei canalizate, cum sunt: forma bazinului, marl-

recare i este mai mare sau cel putin egal cu debitul determinat In sectiunea imediat amonte i-t. • Debite de calcul pentru sistemul de canalizare unitar. Se stabilesc prin insumarea debitelor de ape uzate menajere, determinate cu relatla 3.3.6, a debitelor de ape uzate tehnologice (cu suspensii)

suprafata terenului, debitul de calcul pentru reteaua de canalizare exterioara In sistem unitar, se poate determina prin Insumarea debitelor de ape uzate menajere calculate cu relata 3.3.7, de ape uzate tehnologice determinate cu relatia 3.4.1 si de ape meteorice calculate cu relatia 3.5.1.

mea coeficientului de curgere, pozitia unor afluente de apa la suprafata etc., se au In vedere situatlile care conduc la debite maxime, chiar daca acestea nu corespund intregii supratete a zonei. Debitul determinat lntr-o sectiune oa-

determinate cu relatia 3.4.1 si de ape meteorice, determinate cu relatia 3.5.1. In cazul particular, al unor ansambluri mici de cladiri, la care, prin sistematizarea verticala, nu sunt prevazute guri de scurgere pentru colectarea apelor meteor ice de pe

3.6.4.2 Dimensionarea conductelor re!elei exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri

Conductele retelei exterioare de canalizare se dirnensioneaza tinand seama de: panta de montare, panta terenului, gradul

q [m3 /sl 0,05

0,1

0,2

0,3

0,5

2

3

4

56

810

20

304050 0, 1000

-,-,-t---I;----c-;t-;--t--7----,---r-----nc-j-,.--t-rn

0,0700

0,0700 0,0500

0,0500 ,0400 [;; 0,0300

~~~~t2$

0,0400 0,0300 r=r+r

t+t-t-r+

1

0,0200

~

;; )

a :: 0,0100

: ;t

0,0070

0,0070

rr

0,0050 0,0040 +··,·+;1'1+ 0,0030

0,0050 004 0,,0030

,

0,0020 r~tf+·'''K+·--.li---··h:·

0,0020

0,0100

~=t='+$::l;t

II

° i"

0,0010 f-t-+'Ht'······

0,0010

0,0007

."-L"_"L.I.O<..i-'_"

0,0007

1- 1-+11+1-·'"

ktfllti

0,0005 0,00041 [ : : _ = " '

~:;zt9;~~~

''+++1

0,0005

;'!

0,0004

i.2

0,0003

0,0003

0,0002

0,0002

0,000 1 '--L1__LJ~---'-'---4--J_LL~__lL+-_lj_l~~._-"---'--'-i----'-"--+-LLL'4-Ll.-i..lLLjJ___n__--+----'----'----'--',,-,-+__lLL"'-i-'-+---:t.._J_.L.-.;"--.J..4--J-+,,_J 0,005

0,01

0,02

0,05

0,1

0,2

0,3

0,5

2

--~ q


dimensionarea

3

5 6

8 10

0,0001 20

30 4050

[m3/sl

canalelor din beton cu .

. . -

Tabelul 3.6.2. Frecventa normata a ploii de calcul f, in functle de clasa de lmportanta a folosintel (STAS 1846) Clasa de importanta Unitati cu caracter Unitate cu caracter a folosintei care economic (industriale, social (pentru populatie, se canalizeaza agrozootehnice etc.) cartiere etc.) (conform STAS 4273) I 1/5 1/3 ... 1/5 i 1 /3 ... 1 /2 1 /2 ... 1 1 1 II 1 /2 ... 1 /1 ...2/1 IV 1/1...2/1 IV 2/1 211 OBSERVATII:

1. La alegerea valorilor frecventelor normate se vor adopta frecventele mai mici pentru unitatile industriale sau centrele populate mai importante. 2. La propunerea proiectantului si cu acordul beneficiarului, pe baza unor calcule tehnicoeconomice justificate, se pot stabili si alte frecvente decat cele din tabel.


4

clrculara

(k = 74).

Tabelul 3.6.3. Gradele de umplere u, maxi me admise pentru ape uzate menajere canalizate prin procedeul separativ H [mm] Pana la 450 500 ... 900 0,75 peste 900 0,80 OBSERVATII: 1. Gradul de umplere este raportul dintre tnaltlmea apei In canal (h) sl lnaltimea interioara a eanalului (H).

2. La proiectare se vor alege profilul si dimensiunile colectorului care con due la gradul de umplere cel mai mare, fara a depasi valorile din tabelul 3.3.13.

45/74

5/12/2018


C a pitol ul 3 : lnstalatii de c a na li za re de umplere maxim admis sl rugozitatea suprafotelor interioare ale tuburilor de canalizare, astfel incat viteza medie a apei la curgerea cu nivel liber sa fie mai mare (cel putin eqala) decat viteza minima de autocuratire si mai mica decat viteza maxima admisa. Pantele normale $i minime de mentare, In functie de natura apei uzate, pentru diametre ale conductelor sunt date in tabelul 3.3.14. Panta canalelor trebuie astfel aleasa, incat la trecerea debitului maxim orar al apelor uzate - cu exceptia celor neimpurificate - sa se realizeze viteza minima de autocuratire, Vmm = 0,7 rn/s. Pe traseele cu pante mari, unde s-ar putea depasi vitezele maxi me admisibile, se prevad camine de rupere de panta sau dispozitive asernanatoare. Pentru procedeul separativ, gradul de umplere U, maxim admis pentru ape uzate menajere, este indicat in tabelul 3.6.3. Pentru sisteme unitare si sisteme separative de ape meteorice, gradul de umplere la debitul orar maxim se ia U:;0,95. Vitezele maxi me admise Vmax sunt: in canale Inchise din sisteme separative, 5 mls pentru tuburi din beton armat $i 3 mls pentru tuburi din beton simplu, gresie cerarnica, policiorura de vinil, azbociment $i poliesteri armati cu fibra din sticla: in

I. Instalatii sanitare

canale inchise In sisteme unitare, 8 m/s pentru tuburi din beton armat si 5 m/s pentru tuburi din beton simplu, gresie, policlorura de vinil, azbociment $i poliesteri arrnati cu fibra din sticla, Pentru calculul hidraulic al conductslor exterioare de canalizare se folosesc nomogramele din figura 3.6.8 pentru tuburi din beton cu sectiune crculara si din figura 3.6.9 pentru tuburi din gresie ceramica, bazalt sau tonta, Aceste nomograme au fast trasate pe baza relatiei: q = Ak·R3/2·11/2 [m3/sl (3.6.5) In care: - q este debitul de calcul Im 3/s]; - A - aria sectiunii de curgere 1m2]; - k - coeficient care depinde de materialul folosit (k = 74 pentru canale din beton $i k = 83 pentru canale din tonta, bazalt, gresie ceramica): - R - raza hidraulica [m]; - I - panta radierului canalului. Diametrele conductelor se determina din conditii constructive $i hidraulice. Conditiile constructive constau In alegerea prelirninara a diametrului incipient al retelei, care (conform STAS 3051) se recomanda sa fie: de minimum 300 mm pentru canale circulare in sisteme de canalizare unitare $i respectiv, separative pentru ape meteorice, $i de 250 mm pentru celelalte ape uzate in sisteme separative.

De asemenea, conditille constructive impun ca diametrul unui tronson oarecare al rete lei de canalizare, sa fie mal mare sau cel putin egal cu diametrul tronsonului precedent. Conditiile hidraulice constau in verificarea relatlllor: U :; Umax (3.6.6) $i Vmm:; v S Vmax (3.6.7) In acest scop se calculeaza raportul x = q/qsp intre debitul de calcul q sl debitul de curgere cu sectiune pllna qsp, in care q sp se determine cu nomograma din figura 3.6.8, pentru conducte din beton cu sectiunea circulara sau, figura 3.6.9, pentru tuburi din fonta, bazalt sau gresie ceramica. Cu nomograma din figura 3.3.30 pentru canale circulare se deterrnina U $i z. Se verifica relatia 3.6.6; daca U > Umax se alege un diametru cu 0 dimensiune mai mare decat cel preliminar ales sl se reia calculul pana la indeplinirea conditiei 3.6.6. Cunoscand valoarea z = v/vsp in care viteza la curgere cu sectiune plina vs p rezulta din nomogramele redate in figura 3.6.8, pentru conducte din beton, sau figura 3.6.9, pentru tuburi din tonta, bazalt sau gresie ceramica, se calculeaza v = zVsp si se verifica relatia 3.6.7; daca V
~ q Ills] ,30,4

0,5

2

3

4

56

8 10

20

30 4050

100

200 300

500

1000

2000

40005000

0,1000

0,1000 1"l+H""

0,0700

0,0700

0,0500

0,0500

0,0400

0,0400 r-rx-r-c+r-r

0,0300

0,0300

0,0200

0,0200

0,0100

0,0100

-":

0,0070

0,0070

fr

0,0050 0,0040

i

S'

~ a: <1:

ll\....i.JlUUJI

i 0,0050 0,0040 ""IeV<"[l""

0,0030

0,0030

0,0020

0,0020 C')

co

II

.:.:.

0,0010

0,0010

0,0007

0,0007 N+""'krNli"l

"N1T~t7k1;$=t1

0,0005 0,0004

0,0005 0,0004

0,0003

0,0003

0,0002

0,0002

0,0001 LL~~~~--U_~~~~+L~+-~~_U_~YU~LL~~~_~_L~~~LJ-4~~~~~~

0,0001

0,30,4

0,5

2

3 4 56

810

20

30 4050

100

200 300

500

1000

2000

40005000

~ q Ills]


pentru dimensionarea

canalelor din tuburi din fonta, bazalt sau gresie cerarnlca, cu sectlune clrculara (k = 83).


46/74

5/12/2018


C ap ito lu l 3 : lnstalatii d e c a na li za re

I. lnstalatii sanitare $i se reia calculul pana la verificarea relatiei 3.6.7. Pentru conductele de canalizare exterioara din sistemul unitar, dimensionate dupa metodologia de mai sus se verifica Indeplinirea conditiilor hidraulice 3.6.6 $i 3.6.7 $i In ipoteza evacuant numai a debitelor de ape uzate menajere.

3.6.4.3 D i mensionarea gurilor de scurgere Se recomanda amplasarea gurilor de scurgere de fiecare parte a strazii la intervale de 30 ... 50 rn , revenind pentru o gura de scurgere 500 ... 7 00 m2. Calculul se efectueaza cu urrnatoareIe relatii: Q==2·AH~5 [m3/s] (3.6.8) pentru: v2 A (3.6.9) [rn] Ho = = 2g <1,33 T respectiv: Q 2AHgs

(3.6.10)

pentru: A

[rn]

Ho?:>1,33-

L

(3.6.11)

In care: - Ho este adanclmea adrntsibila a apei In rigole [rn]; - v - viteza apei In vecinatatea gurii de scurgere [m/sl: - A - suprafata golurilor gratarului [m2]; - /- lungimea frontului de deversare, egal cu perimetrul gratarului [mi.

3 .6 .4 .4 D i m e ns io n a re a d e ve r so a re lo r Deversoarele sunt constructii prin intermediul carora canalele colectoare in sistem unitar se descarca partial de apeIe de ploaie. Debitulln canalul amonte: Qam = =

Qpl

+ Oo:

[m 3/s l

(3.6.12)

Debitul evacuat In canalul aval: Im3/s1 (3.6.13) Qav = nQuz

In care: - Qam este debitul de apa in amonte; - Qav - debitul de apa In aval; - Qpl - debitul de calcul al apelor pluviale; - Quz - debitul orar al apelor uzate pe timp uscat, calculat conform STAS 1846; - n = 5 descarcareain cuprinsul 10 -

relatiile 3.6.13 st 3.6.14. Capacitatea de inmagazinare a bazinelor de retentie pentru apele pluviale: V = K·Qc· t ; [m3] (3.6.17) In care: - Veste capacitatea de inmagazinare a bazinelor de retentie: - Qc - debitul apelor pluviale si uzate

calitatitor: - n = 2 - descarcarea inaintea statiei de epurare. Lungimea totala de deversare:

la intrarea in bazin [m 3/s]; - T c - timpul ploii de calcul pana la intrarea in bazin [s]: - K - coeficient adimensional avand valoarea in functie de a = Qav IQc.

L

2

,_

[m]

(3.6.14)

3J1V2gh~5

In care: - L - lungimea totala a deversorului [rn]; - Qdev - debitul de apa deversata in emisar, fara epurare [m 3/sl; - hm = (ham - hav)/2 - Inaltirnea medie a lamei deversante [m]; - ham, hav - lnaltimea lamei deversante in sectiunile amonte, aval [rn]; - J 1 - coeficient de debit, avand valorile: coronament rotunjit: J 1 0,70 ...0,85; coronament rectangular cu muchii vii, J 1 = 0,63...0,68; coronament lat si rectangular, J l = 0,57 ... 0,63.

3 .6 .4 .5 D im e n sio n ar ea b a zin e/ or d e retentie Bazinele de retentie sunt construcff pentru retinerea pe timp limitat a apelor pluviale sau ale amestecului de ape uzate cu ape meteorice. Desc8.rcareabazinelor de retentie se poate face prin: - curgere libera la nivelul corespunzator debitului maxim al emisarului; - pompare, in functie de capacitatea retelei publice de canalizare din aval, Debite de calcul: Qc = Qdev - Qav [m3/sl (3.6.15) Qdev = = (Qpl + Quz) nQuz Im3/s 1 (3.6.16) in care: Qdev, Qav au semnificatia de la

Nr. carntnului 153.80 153.80 14968 422 149.38 0,0055

50 300

300

60

300

50 110

400

160

3 .6 .5. Profilullongitudinal al retelel e x te rio a re d e c an ali za re d in an sa mb lu ri d e c lad iri Profilul longitudinal (fig. 3.6.10) reprezinta 0 sectiune verticals efectuata prin axa conductei exterioare de canalizare, intre doua puncte bine definite (de regula, doua carnine de canalizare). Pentru trasarea profilului longitudinal al conductelor rete lei exterioare de canalizare, sunt necesare urrnatoarele date: - confiquratia (traseele) $i lungimile conductelor retelei, precum si arnplasarea tuturor caminelor de canalizare, conform planului de situatie al ansamblului de cladiri: - cotele terenului natural (existente inainte de inceperea lucrartlor) si ale terenului amenajat; - diametrele $i pantele de montare a conductelor exterioare de canalizare (stabilite prin calculul hidraulic al retetel); - cotele de iesire din cladiri $i diametreIe conductelor interioare de canalizare; - traseele sl cotele celorlalte retele exterioare (de alimentare cu apa, gaze naturale, combustibile, canale termice, cabluri electrice etc.) cu care se intersecteaza traseele retelei de canalizare, precum si cotele punctelor obligate pentru traseul retelei de canalizare (suotraversart, denivelari etc.). Profilul longitudinal se reprezinta grafic intr-un sistem de axe rectangulare de coordonate avand pe abscisa distantele dintre puncte redate la scara 1:500 sau 1:1000 (de regula, Ia scara planului de s it u at ie al ansamblului de cladiri), $i pe ordonata cote Ie punctelor, redate la scara 1:50. Sub axa absciselor se inscriu intr-un tabel datele necesare Intocmirii profilului longitudinal al retelei exterioare de canalizare (fig. 3.6.10). Profilul longitudinal al retelei exterioare de canalizare este necesar prolectantului pentru stabilirea cotelor tuburilor de canalizare, a volumului de sapatura $i a documentatiei economice a proiectului, iar executantului pentru realizarea instalatiei exterioare de canalizare.

Fig. 3.6.10. Profilullongitudinal al retelei exterioare de canalizare pentru un ansamblu de cladirt. http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

47/74

5/12/2018




3 .6 .6 . E x em p le d e c a lc ul

montare a conductelor care sunt trecute In coloana 20 (tab. 3.6.5). Folosind nomograma din figura 3.6.8 s-au determinat valorile vitezelor vsp si debitelor qsp la curgere cu sectiune plina a conductei si s-au treeut In coloanele 22 $i 23. S-a calculat raportul x (coloana 24, tab. 3.6.5) si din tabelul 3.3.17 s-au determinat

Exemplul de calcul 1 . Se efectueaza calculul hidraulic al traseului principal al retelel exterioare de canalizare, In sistem unitar, pentru un ansamblu de cladir: amplasat In orasul Oltenita, Pe schema de calcul din figura 3.6.11 sunt notate: lungimile tronsoanelor L [m], suprafata construita Sc [m2], si numilrul de apartamente. Nurnarut de persoane pe apartament este 2,5 $i cosumul specific de apa este de 180 I/zi, p e rs o an a, ln tabelul 3.6.4 sunt indicate ariile suprafetelor de colectare a apelor meteorice aferente fiecarei guri de scurgere GS, In care Sv [m2) este suprafata spatiilor verzi $i Sa [m2], suprafata drumurilor $i platformelor asfaltate. Ansamblul de cladiri se incacreaza In clasa II de irnportanta a folosintei, pentru care frecventa normala a ploii de calcul f = 1 /2 (tab. 3.6.2). Timpul de concentrare superficiala lcs =

GS Sv [m21

Sd [m2]

5 min pentru zona cu densitate medie a constructihor, cu suprafete de scurgere asfaltate alternand cu zone verzi. Panta medie a terenului este 0,2 %. Reteaua de canalizare se executa cu tuburi din beton simplu, de sectiune circulara Rezolvare. Calculul hidraulic al traseului principal C1...CR este redat in tabelui 3.6.5; In coloanele 1, 2 $i 3 se tree tronsoanele de calcul, lungimile fiecarui tronson, respectiv lungimile cumulate de la carninul C1 cafre caminul de racord CR; In coloanele 4, 5 $i 6 sunt treeute ariile supratetelor Sc, Sv si Sd , iar Yncoloanele 7,8 sl 9 produsele
---_. De laGS1

Numar carnin

300

600

250

150

300

Sc=250 m2

Sc=250 m2

48 apart.

48 apart.

150

Fi9, 3,S.11. Schema de catcut a r e ~ e ' e i exterioare de canallzare pentru un ansamblu de eladirl,

De la C2 Lr.R99.00

-

I

I

I

i

i

i

-

_.,==-

, De la C6-3 De I~Q±:_5 CR 98.27\ CR 98.80 ,DelaGS6 VCR 98.60 ,c--.__

De la C3 ./CR 99.00

1 -

---I

300

-

'

I

I

-

-It-

'r----

i

I

I'

I

De la C_L1 VCR 98.70

= ---- - - if=" .I~_---'r-

-

't -

I I

C1

C2

C3

C4

Cs

C6

Cota te re n n atura l

120,0

100,0

130,0

115,0

110,0

100,0

100,0

100,0

Cota teren amenajat

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Cota ra dier c an al

99

Cota siipatura

98,8098,59

pistanta

dintre camine

Distante cumulate Panta conductei Diametrul conductei

L .

500

- - - - - -I - - - - - - - - - - . -

I 1---

150

·c·>//>//·.

I

CR 99.00

300

98,79

30,0 0

0

C)

~

125

98,22

97,77

97,4797,37

97,02

98,30

98,02

97,57

97,27 97,17

96,82

40,0 0

r--.

250

50,0 0

so

~

----.Q&.Q_9

~7 200

50,0

~ ~

0

~

CR

98,50

40,0

0

C7

250

15,0 io

l( )

-r-r-

( \ j

I '-

( \ j

( \ j

( \ j

~

~6~ 315

50,0

0

315

_ c F _ c i 9 " , _ . _ 3 _ , _ S _ . 1 _ 2 _ .P _ ro _ f_ il_ u _ '_ ' o _ n _,9 ,,- i_ tu _ d _c i_ n _ a _1 a _ '_ t_ ra _ s _e _ u _'_ u _ i p ._ r_ i_ n _ ci_ ,_ p _ a_ l_ a _ ' _ re ,2 .l_ e _ le _ i_ e _ xt_ e _ r_ i o _ a _r _e _ d _e _ c _ a _ n_ a _ l_ i z _ a _r e_ .


315

~ 48/74

5/12/2018



C a pit olu l 3 : lnstalatii d e can ali zar e

3.6.5), calculandu-se, In final, viteza reala a apei v = zVsp (coloana 27, tab. 3.6.5). Se constata ca sunt verificate relatiile 3.6.6 $i 3.6.7. In continuare s-a efectuat calculul de verificare a relatiei 3.6.7 In ipoteza trecerii prin conductele traseului principal C1...CR numai a debitului de calcul al ape l or uzate menajere, rezultatele fiind redate in tabelul 3.6.5. In figura 3.6.12 se prezinta profilul longitudinal al traseului principal al retelei exterioare de canalizare din figura 3.6.11. Exemplul de ca/cul 2. Se efectueaza calculul hidraulic al retelei exterioare de canalizare (fig. 3.6.13) in sistem unitar, pentru un ansamblu de cladiri de locuit cu 576 apartamente cu 3 persoane pe apartament si consumul specific de apa de 280 l/zipers. Pe schema de calcul din figura 3.6.13 sunt date: lungimile tronsoanelor de conducte, masurate Intre 2 camine succesive de canalizare. In ansamblul de cladiri nu sunt prevazute guri de scurgere pentru colectarea apelor meteor ice de pe suprafata terenului: frecventa ploii de calcul se considera de 2/1. Heteaua exterioara de canalizare din ansamblul de ciadiri este racordata la conducta de canalizare a localitatii In caminul de racord CR (fig. 3.6.13). Conductele retelei de canalizare din ansamblul de ciadiri se executa cu tub uri din beton simplu. Rezo/vare. Calculul hidraulic al retelei exterioare de canalizare din ansamblul de cladiri este redat In tabelul 3.6.6. Intrucat reteaua exterioara de canalizare nu colecteaza ape meteorice de pe

CR

I@

8 ap.

J~

48 ap·1

C3.2

42 ,5 ' C

.1 1

,5...J

LD 1

I

48 ap.

Ell L-30m

~12

E

E l!)

Ii C 5.1.3 L=30m C

_

1

n

Ii

_

C2

1@48ap.

SHIPTI

L;10m

CS.3

5.1,4

I

...J

8 ap.

48 ap.

Cs

o

E

@

lIC

s L =20rTi" C5.1.1 L=45m

0

@

48 ap. ~

11

L=15m J L=20m C4 C3

48 ap. C3.1

C4

m

-

JL=30m

I,§ I@

48 ap.

L 30

48 ap.

48 ap.

C21

E

I

l:nqs=2

0 C)

II ...J

48 ap.

PC1

Fig. 3.6.13. Schema de calcul a retelel exterioare de canalizare in sistem unitar aferenta unui ansamblu de cladiri de locuit avand 576 a artamente.

Fig. 3.6.14. Profilullongitudinal

al traseului principal C1 . .. CR ale retelei de canalizare. CR

J[j 5

D

)6~

V

~

,

Sv=1500 m2 Sd= 540 m2

~

~11'

V

JC

,

,

,,

,

qcc~G

V

JD

v

v

Sc= 881 m2 \, Sd=1275 m2 '

, .8

V

Sv= 225 m2 Sd= 175 m2

~-.'-'_

Sv=1095 m2 Sd= 255 m2

:

© V

©I

:

r+:

.

: V

V

:

L (S9

2

:

Sv=1618 m2 Sd= 407 m2

:

./

-,

: D

v

Fig. 3.6.15. Schema de calcul a retelel exterioare de canalizare a apelor meteorice ~i conventional lnclnta lndustrlala.


-- -

, '.

,

-

,

--

curate pentru

0

49/74

5/12/2018


C a pit olu l 3 : lnstalatii d e can ali zare

I. mstalatii sanitare

<0 <0 co L D Ol"
II

5l-~

0 l 0 l 0 0 l 0 0 6 6 -6 __

> >

0 0 0 0 0 0

N <>

N~

E

..q-.,-0 l 0 0 l 1 ' 0 l ( \ J 0 l . . . -

c»6 (\J i6

I '- O l

L D :"
Ol

co

(j)

, '6 ' , , -

N~

0 0 0 0 0 0 0

LD (\ J

. . .- ' c o O l Ol' (\ J 0 (\ J < 0: L D "< t

LD, L D

<0

<0

6666666

II

r - (')"
666666 '--''--''--.''-:'-

666666

(j)

....

'S fil-~ o a- =:.

iii u r -I l

i :!

<0

( ') (') ( \J 0

::::-~~[O~m~

,6666666

1 0 , q.

o_~' ~- ~

~~[O~~~~ (, )Olt'- OCO(\J (\J 0:: "!_. =; t '- _~

II)

't:I

...-

66 OlCO (\J CO,

oooq o, o_

"
066

~

__

[ X ;. [ X ; "
0 0 0 0 LDLD 00 0_0_ 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

66666666

OOOL D L D L D

oio.o

T"""''--

Ol co (\J ( \J ."
co (')

66c:5666

O, .- OlCOCO(\J CO"
0...- OlCOCO:(\J co "
LD

LD

LD

LD: L D

LD

LD

oooo_ q , L D - t . 6 t.6 ~

LD ~

C')

OlCO(\J (\J :!L D I'- L D "
r-:

g gs

CO

(')..,ft.6r-:r-:r-: L D 'L D

,--: ,.-

,- ",- •, - •' T • ,-

'

t.6c 00S <.O~ ~ r - ~ r - (\J "
1 '- I'- 00
0 0 ' 0 0 0 : 0 0 0 0 0 0 ' 0

O...- OlCOCO(\J CO"
"
()()

L D L D L D
( \J ( \J ( \J ( ')

0 0

66

OOOOOL D OO (')(')(')(')"
66 I ' - t '-

0 0 0 0 0 0 0 0

o

I

<0 0

(\J (\J O(')COOlOlCO (\J "
666666

co o_ ...- : _ o

( ' ) 1 ' ,

666066c:56

o 0 0 " < t_ (' ) " < t I'- I'- I'- ~

I

0 · '-

660":..-:6 _

Q.

ax'O a-

~.r: r - "
...-
"
OlCO

(j)

0 0 0 0 0 0

1 ' , 0 l 0

66 _

o

Q.

O:OL D O:OOO C\j; ( \J O l 0 ( \ J . . .-( ' ) ~;O;(j)'--:O",-·",-

Q.

OlCOCO

_ c q _ ' ,-_

..:

co

co

co

co co

co

8; co

- - ,

c oc o

666c:56666

0 0

OOL D OOOL D O
OL D "
COOlL D (')"
t.6t.6<.Or-:r-:c:t5c:t5ci

OlL D
COOlL D C')"
o

L D
0S(,,)..,ft.6t.6<.O Ol

. .. -L DL D
..

LDLDLDLDLDLD

oj)1 ( ---1

Ig

cL

OlL D

LD

(\ J

,

LDLD' (\ J

o

o q o

0

o 0 0 0 0 0 0

CO CO

,

co

co

co

0

co

(!)

0 0 0

co

CO

co

co

1-----1---1.$ t '-(')~ (,),<00

(/ )

'

0

L D ~(\J

II

1-----1---1..2

CO(\J (\J (\J (\J t'- ' (!) L D I' 1------1---1.$ t' -C')(' ) (/ ) OOlOl'O ...II

c·

C' ) '0 I' -

,

c c o 0

~

(/)

,

(')"
0 0 0 0 0 0 I

I

I

I

I

I

(\J (')"
0 0 0 0 0 0


50/74

5/12/2018


1.

lnstalatii sanitare

lo ~

LD

> EN


..

o

- - - -

"-

Q_ (/)

0"':

L("),,-00C'0L(") 1'-.00."'::q_'00000

N
O
'
OL(") '
L(")NC'0o) ~.
'
Nl'-ooooN 0),0 0_"-_

< ;_

> II

o

r -

~;LO

1'-1'00

,.-L(") 1'-1'00

..-,L(")oo 1'-'1'-00 000

NL(")oo 0)0

L(")0C'0 N
-

I -

-

L(")O 1'-00 00

N
O:r-~

L(")O 1'-00 cio

'
OL(") '
00

.,-.L!)

I'-I'00

OJ''''':

~

I -

o

L(")O 1'-00 00

N

C'0

N

- - - -

r -

r--------.--

I~~ 0 0

L(")O C'0
N"-N

00000

'-

0)

NN

00

'
0 0 . . .

'
00008 NNC'0C'0 • ololoo';Q NNL(")L("),.-

00008 N N C'0C'0• ololociL(") NNL(")L(")

00

0 0

0)0)

olol

ooool'-I'-
0000 00

00000

0 0 0 0 I '- I' -< D 00000 00000 00000

00000 OOL(")L(")L(") NNNNC'0

00000 OOL(")L(")L(") NNNNC'0

'
r -

q o . o0 0

NN N N

q q 00

r 00 00 NN

f----

NN

or-: ,.- ,.~

'
"l"l

NN

1 00 0 0 0 0 00

0000 00 0_0.

0 0 f----

NN

,.-L(")

~

0)0) NN

0 0 0 0

r 00"-

NL(")L(")'
0 0

f------

19

I'-

I~~·

0 0

f---0 0

00

N N N .,-'

'
-

-

L(")O C'0
f---'
'
NN

L!)

01'-'

'
f L(")O)O) C'0L(")00 000

-

NN

"l"lC'0. 0)0)0 NNL(")

00001'000 0 _ 0 _ 000 00 000

-

NN

0 06 0 1

'
0000 0 0

0 0 0 0

000

0 0- 6 6 000

N

NN

"lN 0)0)

00001'000 000 000

0000 00 0 0

0000 00 00

NN

000 000 NNN

c 6 00 00

0.0

NN

0 0 r 00

NN

cir-: ,.- .,.

-

f----

I -

olol

.,-.·1O

"-
'
0'0

f C \J '''-

01'-

I -

000 NNC'0 ololO NNL(")

f 000 000 NN

f----

L(")O C'0
N

'
-

'
'
'-

'
OL(") '
0 0

NN I -

01'"-.'D. '
f----

oo'
cO;:::

-

f "-C'00oo0 0)00001'-1'-

C'0oo 0)00

-_

0)0)0)0)0) 00000

.. -

0) 0)

f---0) 0)

0 0

0 0

f -

r -

0 0

00 L(")O C'01'-

L(")O C'01'-

~ 0000
I -

C'00 ,.-L(") L6L6

r 0000
C'00 ,.-L(")

-0 - - - a - r- -' • . , .. .-

0 0

. ,-

00000 0000000000

0 0

00 00

f L(")L(")L(")L(")L(")

L(")L(")

r-

fNL(")N 0)0000

"-00 0) 00

-

-

0)0)0) 000

0 0 0 0

-

-

000 C'0.L(") L(")-L6

O)L(")O I'-0 0 0 " -

r -

---

00 C'0L(") 00

+ -

00 0000

000 000000

-

-

-

0 0

0000

+ -

L(")(")(")

IL(")(")

r -

0)0) + -

L(")O C'01'-

000 C'0L(") 00

r -

,..--:.,...+ -

C'0L(") 000 L(")(") I -

.,-.c:o 0)00

L(")L(")

-

-

..-.. c

o

"-NC'0'
"-NC'0'
N .

0 0 0 0 0

0 0 0 0 0

Go

c

~

0 0 0 0 0 I

I

I

I

I

0 0 0 0 0 I

,

I

,

I

.

N

o Cf)

.,.-

.L(") L(")o 0

NC'0'
NC'0'
..-

~C'0 C'0o 0

',.-

. C'0


I :. ,-

..-.. ... L(")

(30

51/74

5/12/2018


C a pit ol ul 3 : lnstalatii de c a na liza re

I. mstalatii sanitare

suprafata terenului, debitul de calcul al conductelor exterioare qc [l/sJ s-a determinat prin insumarea debitelor de ape uzate menajere si ape meteorice evacuate din instalatiile interioare ale c1adirilor. Metodologia de efectuare a calculului hidraulic este sirnilara celei folosite la exemplul de calcul 1. Atat pentru traseul

canalizare (fig. 3.6.15) a apelor meteorice ~i conventional curate pentru 0 incinta industriala arnplasata in orasul Oltenita. Punctele de deversare a apelor conventional curate sunt precizate In figura 3.6.15. Supratetele din incinta industriala de pe care se colecteaza ape meteorice sunt: terase asfaltate, drumuri $i platforme

vederea determinarii debitului Qp [l/sJ, cu relatia 3.6.1 pentru sectiunile de calcul ale retelei. Calculul hidraulic al retelei exterioare de canalizare este redat in tabelul 3.6.7 in care s-au considerat valorile: Va = 80 mlmin; fc s = 5 min; m = 0,8 pentru durata ploii de calcul t < 40 min; diametrul minim al primului tronson de conductii 300

principal C1... CR cat $i pentru traseele exterioare ale retelei exterioare de canaiizare, s-a efectuat ~i calculul de verificare al reiatiei (tab. 3.6.6) In ipoteza evacuarii numai a debitelor de ape uzate menajere. In figura 3.6.14 este redat profilul longitudinal al traseului principal C1...CR al retelei exterioare de canalizare din figura 3.6.13. E xe mp lu l d e c a l c u i 3. Se etectueaza calculul hidraulic al retelei exterioare de

asfaltate sl suprafete nepavate. Panta qenerala a terenului In incintii este 0,2 %. Se considera frecventa normala a ploii de calcul pentru c1iidiri industriale clasa II de irnportanta, f = 1/3 (tab. 3.6.2). Heteaua exterioara de canalizare se executa cu tuburi din beton simplu.

mm si panta de 0,005 m/m. S-a determinat pentru fiecare sectlune de calcul diametrul conductei $i viteza reala de curgere a apei vertticandu-se relatiile 3.6.6 $i 3.6.7 $i anume: u s 0,95 si 0,7 m/s ~ v ~ 3m/s.

Rezolvare. Pe schema de calcul din figura 3.6.15 se delimiteaza suprafetele aferente de colectare a apelor meteorice, in


52/74

5/12/2018



3 .7 .ln s ta la tii d e p o m pa re a a pe lo r d e c an aliz are Pomparea ape lor uzate este necesara atunci cand, datorita confiquratiei terenului, cota radierului conductei pub lice de canalizare este deasupra cotei radierului conductei de canalizare secun-

C apitolul Acest tip de statle are avantajul exploatarii tara diflcultati a partii mecanice a pompei or, dar are dezavantajul ca, in camera de pompare, se acumuleaza gazeIe de canal. Statia de pompare cu bazinul de recepfie amplasat la acelasi nivel cu camera pompei or (fig. 3.7.2) este utilizata pentru

3: lnstalatii d e c an aliz ar e de pompe sl refulata in reteaua publica de canalizare. in cazul utilizarf pompelor cu ax vertical (fig. 3.7 .2a) manevrarea robinetelor pentru inchiderea sl deschiderea instalatiei se face din camera electromotoarelor. Acest tip de statie cere luarea unor rnasuri speciale de etanseltate, la con-

3

dara din ansamblul de cladiri sau cand distanta Intre zona canalizata si statia de epurare sau emisar este mare.

debite mici (pana la 15000 m /zi). Pompele utilizate pot fi cu ax vertical (fig. 3.7.2a) sau cu ax orizontal (fig.3.7.2b). Din bazinul de receptie apa uzata este aspirata

structia si izolarea

camerei pompelor si la trecerea conductelor de aspratie prin peretele despartitor dintre bazinul de receptie sl camera pompelor.

3.7.1. S o lu tii c on st ru ct iv e ~ i s ch em e

pentru instalatii de p om p are a a pe lo r de canalizare Elementele principale ale unei statii de pompare a apelor de canalizare sunt: - camera de receptle in care sunt colectate apele uzate ce urrneaza a fi pornpate catre emisar; - camera pompelor, in care sunt instalate agregatele de pompare ~i lnstalatiile aferente; - conductele de aspiratie, de refulare $i armaturile de reglare ~i control ale functionsrii. Statiile de pompare se clasifica dupa urmatoarele criterii: - tipul agregatelor de pompare: cu pompe cu ax vertical sau cu ax orizontal; - modul de amplasare al bazinului pentru receptionarea (colectarea) apelor uzate: cu bazinul de receptie sub, adiacent (lipit) sau independent de sala pompei or; - tipul constructiei: subterana, semiin-

a

5

A-A

gropata sau supraterana. Statia de pompare cu bazinul de receptie amplasat in exterior (fig. 3.7.1) este utilizata pentru instalatii de pompare cu debite mai mari de 15000 m 3/zi. Apa uzata este colectata din reteaua de canalizare exterioara In camera de recepte d e u nd e este asprata de c af re p or npa prin intermediul sorbului montat in capatul conductei de aspiratie si refulata In conducta publica de canalizare. Se utilizeaza pompe centrifugale cu ax orizontal.

1000

_

I

1000 o o CD

2 o

o

2

3

4

Fig. 3.7.1. Statie de pompare a apelor uzate cu bazinul de receptle amplasat in exterior:

1 - bazin de receptie:

2 - sorb; 3 4 - pornpa centrifuqa cu ax orizontal; 5 - conoucta de retulare; 6 - mono~ina; 7 - parapet.

conducta de aspiratie;

b

Fig. 3.7.2. Statie de pompare a apelor uzate cu bazinul de receptie amplasat la acelasl nivel cu camera pompelor: a

cu pompe cu ax vertical; b - cu pompe cu ax orizonta/;

1 - conducta de intrare (colectoare) a ape l or uzate; 2 - bazin de receptie; 3 pornpa cu ax vertical; 4 - pompa cu ax orizontal; 5 - vana; 6 - conducts de refulare a apelor uzate.


53/74

5/12/2018


C ap it ol ul 3: lnstalatii d e can al iz are Amplasarea pompelor in camere uscate are avantajul unei usoare intretineri $i a unei mari sigurante in exploatare. Statia de pompare cu bazinul de receptie amplasat sub sala electromotoarelor (fig. 3.7.3) este alcatuita din bazinul de receptie situat sub placa de beton pe care se atla montat electromotorul care actioneaza axul pompei. Apa asprata din bazin de catre pompe este refulata in conducta publica de canalizare. Amplasarea bazinului de receptie sub sala electromotoarelor cu pompele cufundate (imersate) In lichid (camera umeda) are avantajul economiei de investitii $i a Inlaturarii posibilitatilor de infiltrare a apei uzate din bazin. Controlul si intretinerea pompelor se face insa mai greu; de aceea statiile dotate cu pompe avand ax vertical se echipeaza


cu agregate de rezerva,

3.7.2. Echipamente ~i utilaje specifice folosite pentru pomparea apelor de canalizare Pentru pomparea apelor uzate menajere, industriale si, In general, a ape lor incarcate cu diferite suspensii neabrazive sau putin abrazive, atat solide, cat $i fibroase, cu temperaturi pana la + 30 °C se folosesc pompe submersibile tip EPEG (fig. 3.7.4) fabricate in tara, avand domeniile de valori ale debitelor si inaltimilor de pompare redate in nomograma din figura 3.7.5. Electropompa tip EPEG este alcatuita dintr-o pornpa centrifuqa monoetajata plasata la parte a inferioara, cu carcasa circulara, putand fi echipata cu 3 tip u ri diferite de rotoare, pentru a putea fi adaptata optim la caracteristicile fizice ale apei pompate $i motorul electric de antrenare, de tip asincron trifazat, cu rotorul in scurtcircuit, plasat la partea superioara intr-o carcass etansa pentru a fi ferit de contactul cu apa vehiculata. a pompei se lnstalatia de prindere compune dintr-un cot suport, care se fixeaza pe fundul bazinului colector $i la care se racordeaza conducta de refulare

a apei uzate precum si 0 piesa de cuplare care se rnonteaza pe flansa de refulare a electropompei. Pentru epuismente se folosesc pompe submersibile tip EPET fabricate in tara. Dintre numeroasele tipuri de pompe pentru ape de canalizare, produse de firme straine, se remarca pompele submersibile (DRENAG, FEKA, GRINDER, firma DAB, fig. 3.7.6, tab. 3.7.1) pentru evacuarea apelor uzate cu temperaturi pima la 55 °C, realizate cu carcasa din tonta $i rotorul din tehnopolimer sau otei inox si care pot fi actionate cu motoare electrice trifazate sau monofazate imersabile, dotate cu aparatura etectronica de cornanda $i control. Aceste tip uri de pompe se monteaza in pozitie verticala, adancirnea maxima de imersie fiind de 10 m. Domeniile de debite Q si inaltimi de pompare Hale acestor pompe sunt redate in figura 3.7.7. Se produc $i pompe verticale cu coItalia, fig. loana imersata (CALPEDA, 3.7 .8) recomandate pentru evacuarea apelor uzate neagresive pentru materialele pompei, avand temperatura de maximum 40°C. Se executa cu rotor retras (varianta VAL) pentru dimensiuni maxi me ale particulelor ce pot fi vehicu-

TabeluI3.7.1. Caracteristicile pompelor pentru ape uzate (firma DAB, fig.3.7.6.) echipate cu motoare electrice trifazate (simbol T), respectiv monofazate (simbol M Dimensiuni [mm] MODEL DATE ELECTRICE _T 50 Hz

Fig. 3.7.3. Statie de pompare a apelor uzate cu bazinul de receptie amplasat sub sala electromotoarelor: 1 - conducts de intrare a apelor uzate; 2 - bazin de receptie: 3 - pornpa cu ax vertical; 4 - motor electric de antrenare a pompei; 5 - conducta de refulare a apelor uzate.

P1 P2 I o[in]On [kWj IkWj ICPI IAI 2"G D1800T 3x380 2,2 1,47 4,1 2 4,2 F1800T 3x380 1,47 2"G 2,2 2 2"G G1800T 3x380 1,47 4,2 2 2 D1400M 1x220 1,1 1,5 9,3 2"G 2 1x220 2"G F1400M 1,1 1,5 9 1,8 G1400M 1x220 1,1 1,5 2"G 1,8 9 D1800T=DRENAG 1800T; F1800T=FEKA 1800T; D1400M=DRENAG 1400M; F1400M=FEKA 1400M; 11'= T ensiunea; P1=MAX; P2=NOMINALA; 1=lntensitate.

tv-:

Masa A B Ik91 37 220 150 200 160 35 215 150 35 36,5 220 150 33 200 160 32,5 215 150 G1800T=GRINDER G1400M=GRINDER

H

H1

582 137 580 94 550 108 582 137 580 94 550 108 1800T; 1400M;

' -

H

IkPal ImH201 981

100

490,5

50

392,4

40

294,3

30

196,2

20

49,05

5 4 3

39,29 29,43 19,62

2 6 7 8910

15

20

30

40 50607080100

150200

300400500

Q,[m3/hl

Fig. 3.7.4. Pompa subrnersibila tip EPEG.



pentru alegerea pompelor submersibile pentru ape de canalizare.

tip EPEG

54/74

5/12/2018


C ap it ol ul 3: lnstalatii d e canaliz are

L lnstalatii sanitare late de 50 mm si cu rotor normal (varianta SC), pentru dimensiuni maxime ale particulelor de 6 mm. Exista pompe submersibile de drenare utilizate, In special, pentru golirea rezervoarelor de ape uzate industriale (conventional curate), dotate cu un plutitor cu contact pornit - oprit (fig. 3.7.9) care

pompare si instalatiile electrice de torta $i iluminat.

protejeaza pompa impotriva functionarii tara apa. Se rnonteaza usor (fara vana $i conducta de aspiratie) In instalatii fixe sau mobile (transportabile). Aooncimea de imersie este de maximum 5 m. Motorul electric de antrenare are puterea de 300 W la tensiunea 220 V , frecventa 50 Hz. Firma GRUNDFOS produce pompe submersibile monoetajate, cu ax vertical, pentru ape reziduale (incarcate cu suspensii, materii fecale etc.) cu temperatura maxima de 60 "C, in urrnatoarele tipuri: AP, cu sectiune mare (pana la 70 mm) a canalului hidraulic de trecere; AP-G, cu

si caracteristicile apelor de canalizare, de debitul necesar Qnec [m3/h I si de inaltimea

sistem de taiere a rezidurilor; APL/APLD, pentru ape uzate incarcate cu suspensii grele. Aceste pompe acopera domeniul de debite de ape uzate, pana la 130 m3/h $i Inaltimi de pompare pana la 35 kPa. Pompele GRUNDFOS POMONA, monoetajate, cu ax orizontal, sunt recomandate pentru evacuarea apelor uzate incarcate cu suspensii grele, din instalatli fixe sau mobile, putand vehicula debite pana la 130 m3/h la Inaltirnile de pompare pana la 49 kPa. Firma WILO (Germania) produce 0 gama variata de pompe pentru ape uzate, dotate cu plutitoare care actioneaza pornirea - oprirea motorului electric si cu aparatura eiectronica de cornanda sl control. Statiile de pompare ale apelor de canatizare mai cuprind: instalatiile hidraulice, armaturile, aparatajul de cornanda, instalatiile de ridicat echipamentele de

~~ j~

3.7.3.

Calculul instalajiilor

de pom pare a apelor de canalizare Pompele se aleg In functie de natura

de pompare necesara Hpnec [kPal [mH201 care se deterrnina cu relatia: H p n e c = H g + H u + h r [kPa] [mH20I (3.7.1) In care: - Hg este inaltimea qeodezica de pornpare a apei uzate [kPa]; ImH201; - H u - inaltimea de presiune disponibila In sectiunea de racord la conducta publica de canalizare sau la statia de epurare ( H u = 1 ,O . .. 2 ,O m kPa); - hr - suma pierderilor totale de sarcina, (Iiniare si locale) pe conducta de pompare [kPal; ImH201. In cazul montarii pompelor deasupra nivelului maxim al apei din bazinul de aspiratle, se recomanda determinarea Inaltimii geodezice maxime admisibile de aspiratie, cu relatia: H

qe mex

- P a '- P v -

j. J

h - N PSH ra

h - NPSH ra

IkPal (3.7.2a) ImH20] (3.7.2b)

in care: - pat este presiunea atmosferica (functie de altitudine) [kPa]; ImH20j; - pv - presiunea de vaporizare a apei IkPal; ImH201; - p - densitatea apei [kglm3], avand valori variabile cu concentratia de suspensii $i temperatura apelor de canalizare; - g - acceleratia gravitationala I rn/s-];

1

- hr" - suma pierderilor totale de sarcina (liniare si locale) pe conducta de aspiratie a pompei [kPa]; [mH201; - NPSH - inc'iltimea neta aosoluta la aspiratie a pompei, In functie de debit IkPal; ImH20]; (data In catalogulintreprinderii constructoare de pompe). Se verifica conditia: Hga::; Hgamax [kPa]; [mH201; (3.7.3) In care H g a [kPa]; [mH20]; este Inal~mea qeodezica efectiva de aspratie a pompei. Puterea P rnasurata la arborele pornpei se calculeaza cu relatia:

P

[WI

pgQHp

In care p, g , Q [m 3/s], H p [kPaj; [mH20] au sernnificatiile de mai sus, iar f) p este randamentul pompei. Puterea motorului electric de antrenare a pompei Pm se determina cu relatia: P Pm

[WI

'I"

(3.7.5)

IkPallH

~o

2002

I

V

....

.....

160 16

DRE1NAd

.....

80

8

40

4

NAG 1400M

DR

1

1~obT

m=

-

.......l"o.

120 1c:

~

15

21

27

;;

o

a

33[m3/h]

1 O> 2 [1 1s 1

100 200 300 6000 a 400 500 II/min]

IkPall~ H"OI

160

f'

14

14

12 10

12 10

r-,

"- r--.

i"'"

I "

"

80

8

60 40

6 r- F~CA 4

20

2

o

o

...............

FECA 1800T

"-

1400~

' I : '

I I I

a 03

6 9

15

21

27

9

D.

o

I

(3.7.4)

'1 ,

3

331m /hi

10QII/s]

a

100 200 300 400 500 600 b [l/rnin]

T I

I

:2 Z

0

!

r .. . . 1 . _

1

-

I -

1

··i··

I

2 3 4 5 6 7 8 910111~2,/~1

I i0A

I

o

o

B

a

b

c

Fig. 3.7.6. Pompe DAB (DRENAG - FEKA - GRINDER) pentru ape uzate (tab. 3.4.3): a - DRENAG, dimensiuni; b - FEKA, dimensiuni; c - GRINDER, dimensiuni.


2

J 50

100 c

I

150

3 Q!IIs]

200 a II/min]

Fig. 3.7.7. Curbele caracteristice de sarcina ale pompelor DRENAG, FEKA, GRINDER: a - DRENAG; b - FEKA; c -GRINDER.

55/74

5/12/2018


1. I ns ta la li i s a ni ta re

C a pitolul 3 : lnstalatii de c a nali za re in cese n« este randamentul motorului electric. Volumul bazinului de aspiratie se determma cu relatla: [m3]

V= QZi -QpT

n

presiune disponibila a apei, HtF1,0 mH20 sau 9,81 kPa; suma pierderilor totale de sarcina, hr =1,5 mH20 sau 14,72 kPa; durata unui ciclu de functionare a pornpei, T=30 min; n u rn aru t de cicluri/zi, n=5 pornirilzi. Rezo/ va r e. Debitul pompei este egal cu debitul de calcul, Q p = Q o = 3 0 m3/h. Inaitimea

(3.7.6)

in care: - Qzi este debitul total de apa evacuat zilnic [m 3/zi]; Qp debitul pompelor [m3/hl; - n - numarul de porniri ale pompelor/zi; se recomanda: 2 pornirilzi pentru actionare rn an u ala: 4...6 porniri/zi pentru actionare automata; - T - timpul de functlonare a pompei Iciclu [hI. Timpul de functionare a pompei/ciciu este:

de pompare necesara deterrninata cu relatia 3.7.1 este: Hp=Hg+Hu+hr=5,0+ 1 ,0+ 1 ,5= 7,5 mH20=7,5x9,81 kPa=73,575 kPa Din nomograma redata in figura 3.7.5 se alege 0 pornpa tip EPEG 80-16/2. Volumul bazinului de aspiratie se determina cu relatia 3.7.6:

n

,Qz_i_V

[hI

T=__Q__

o;

Exemplul de calcul

78,48

39,24

'

1 Ap e l e uzate trebuie s a indeplineasca conditiile de calitate impuse de norme (§ 3.2.1) pentru a putea fi evacuate In retelele publice de canalizare sau 'in emisar . Cand aceste conditii nu sunt Indeplinite, apele uzate sunt supuse proceselor de epurare, In instalatii locale.

H [mH20] 10

~~

8

---........

58,86

5

p

3 .8 . I nst ala ti i loc al e d e ep urare a ap elo r u za te

(3.7.7)

Se efectueaza calculul hidraulic de alegere a pompei si determinarea volumului necesar al bazinului de aspiratie/statie de pompare a apelor uzate, cunoscand umatoerele date: debitul de apa evac u ata zilnic, Od=150 m3/zi; debitul de calcul Qc=30 m3/h; inaltirnea qeodezica de pompare a apei, Hg=5,0 m; inaltimea de [kPal 981

VAL'"

t- - -r--.

<

4

"-

'"

1\

-, 6~F 65

1\

2

1 20

Im3/hl Q [llminl50

5

30 10

100

50 70 1000

00

3.8.1.1 Procedee de epurare Epurarea apelor uzate poate f realizata prin unul din urrnatoarele procedee: mecanica, chirnica, rnecano-chimica,

mecano-bioloqica naturala si mecano bioloqica artificiala, Procedeele de epurare utilizate depind de caracteristicile ape lor uzate. Epurarea rnecanica se apllca atat apelor uzate menajere care contin substante minerale $i organ ice provenite din reziduurile animale, grasimi, resturi de mancare, nisip, gunoaie etc., cat sl apelor uzate industriale care contin diverse substante toxice, l8$ii, uleiuri, provenite din procesele de fabrlcatie sau de racire la care au fost folosite. Epurarea chimica se aplica preponderent apelor acide (acizi liber] ca HCI, H2S04, HN03 s i s a ru r il e metalelor grele ca FeCI2, CUS04, ZnS04, CU(N03)2 etc.) $i apelor lncarcate cu substante cianurice sau cromice provenite din procesele de galvanizare, decapare, calire etc. Epurarea bioloqica se aplica apelor uzate tncarcate cu substante organice. In instalatiile locale de epurare, se poate aplica un singur procedeu sau 0 combinatie intre procedeele de mai sus, in functie de natura $i concentratiile nocivitatilor care trebuie eliminate sau diluate, din apele uzate.

-

<

<,

6

1\ 19,62

m3

V= QZi -Q T= 150 -3005=15

3.8.1. P r oc e de e , pr oc e se ~i s ch e m e g e ne ra le d e e pu ra re a a pe lo r u za te

3.8.1.2 Procese principale folosite la epurarea ape/or uzate Epurarea apelor uzate consta dintr-0 succesiune de procese fizice, chimice, biolog i ce etc, concepute lntr-un flux tehnologic (schema tehnologica de epurare) in functie de natura si concentratia substantelor nocive care trebuie diluate sau eliminate din apa $i de presiunile,

a [kPal 127,53

981

H ImH201

13

-

10

~ I""--..

SC

<,

r-.."

1\

r-, \

\ 49,05

29,43

•

\ 1\

5

31

Q [rn,Cl,Ihl 20

[l/rnin]

50

5

1\

\

~(

50\ 10

20

100

30 500

b

Fig. 3.7.B. Pompe DAB tip CALPEDA - curbe caracteristice: a

veriente VAL, b - veriente SC.


I Fig. 3.7.9. Pompa

DAB tip CALPEDA cu ptutitor de protectle impotriva L _____!u nC !_i_o narii tara a~ a .._ _ ---,

1

56/74

5/12/2018


C ap ito lu l 3 : lnstalatii de c a na liza re

I. lnstalatii sanitare temperaturile ~i debitele de ape uzate supuse epuraril. Procesele principale folosite la epurarea apelor uzate sunt: sedimentarea, neutralizatea, flotatia, adsorbtia, extractia, evaporarea, aerarea, spumarea, electrodializa, osmoza inversa, Inqhetarea, schimbul ionic, oxidarea chimica sau

De regula, flotatia se aplica particulelor cu greutate specifica mai mica decat a apei, cum sunt qrasirnite, uleiurile, produsele petroliere etc. Flotatia particulelor cu greutate specifica mai mare decat a apei este posibila numai la 0 qranulatie fina (sub 0,4 mm) a acestora. Flotatia se poate realiza prin: barbota-

trata. Daca presiunea hidrostatica exercitata asupra solutiei mai concentrate atinge 0 anurnita valoare de echilibru, numita presiune osrnotica, procesulinceteaza. Exercitand asupra solutiei mai concentrate 0 presiune mai mare decat presiunea osrnonca are loe 0 circulatie in sens

electro-chirnica, ferrnentatia aeroba sau anaerobe, dezinfectia si sterilizarea. La acestea trebuie adauqata si metoda egalizarii concentratiilor si unitormizarii debitelor, care are un rol important in cresterea econornicitatit instalatiilor de epurare. - Sedimentarea este procesul fizic de depunere gravitational a a particulelor in suspensie din apa aflata in stare de repaus sau de rniscere cu viteza foarte mica (0,002 ...0,5 m/s). Datorita echilibrului dinamic dintre forta gravitationala care produce sedimen-

re, sub presiune sau vid. - Adsorbtia este fenomenul de retinere pe supratata unui corp solid sau lichid numit adsorbant, a moleculelor altui corp, numit adsorb it. Substantele retinute pot f puse in libertate prin desorbtie, proces realizat prin tncazire sau extractia adsorbantului. Repartitia cantitativa a substantei adsorbite, la echilibrullntre adsorbant ~i apa uzata se exprima prin izoterma de adsorbtie, iar mecanismul procesului si viteza de desfa~are a acestuia se studiazii in cadrul cineticii de adsorbtie.

opus (de la solutia concentrata la cea dituata), fenomen numit osmoza inversa (sau neqativa). Procedeul se apnea, in special, pentru desalinizarea apei, insa consumul specific de energie fiind relativ mare, are 0 aplicabilitate lirnitata, Fermentstie este un proces biochimic de transformare catalitica a materiei organice sub actiunea fermentilor (enzime $i microorganisme care Ie secreta) in substante cu 0 constitutie mai simpla. Fermentatia poate fi: aeroba (in prezenta aerului) sau anaeroba (in absenta aerului).

tarea (caderea libera a particulelor de greutate specifica IP mai mare decat greutatea specifica a apei) si torta de frecare Stokes, viteza de sedimentare Ws este practic constanta. Viteza de sedimentare se deterrnina masurand timpul t si inaltimea (spatiul) de cadere H sau cantitatea de dispersoid depusa m, consicerand apa in stare de repaus. In instalatiile de epurare a apelor uzate industriale, sedimentarea se realizeaza practic in bazinele de sedimentare care, dupa granulatia (dimensiunile) particulelor ~i dupa marimea vitezei de mlscare a apei, pot fi deznisipatoare sau decantoare. - Neutralizarea este reactia chirnica dintre un acid ~i 0 baza in cantitati echimoleculare ~i care decurge pana la atingerea punctului de echivalenta (pH=7). Apele uzate acide evacuate de la sectiile de decapari, acoperiri metalice, rafinarii de petrol, fabrici de ingra$aminte etc. sunt neutralizate cu ape alcaline. Neutralizantii uzuali sunt: carbonatul de calciu (piatra de var), carbonatul de calciu ~i magneziu (dolomita), oxidul de calciu (varul), hidoxidul de calciu (Iapte de var praf stins) etc. Timpul de neutralizare variaza intre 2 si 15 min. Apele uzate alcaline se neutralizeaza cu acizi reziduali proveniti din diferite procese industriale sau cu ape bogate in bioxid de carbon. (In reactiile de neutralizare se foloseste unitatea echivalentgram, simbolul [val], defintta ca nurnarut de grame dintr-o substanta egal cu masa sa echivalenta exprirnata in mol/valenta ionului; in mod uzual se toloseste submultiplul [mval=10-3 val.l), - Ftoteti« este procesul de antrenare (ascensionala) a particulelor suspendate In apa la supratata acesteia, cu ajutorul bulelor de gaz aderente la aceste particule.

Adsorbtia poate fistatica sau dinamica si se aplica pentru retinerea unor irnpuritati in concentratie scazuta. Cel mai utilizat material adsorbant pentru epurarea apelor uzate industriaIe este carbunele activo - Extrecti« este operatia de separare bazata pe diterenta de stabilitate a componentilor unui amestec in unul sau mai multi solventi, Extractia se aplica la epurarea apelor uzate, mai ales, atunci cand cornponentul care trebuie separat urrneaza sa fie valorificat (de ex. extractia fenolului din apele uzate de la cocserii). - Spumarea consta in insuflarea de aer comprimat In apa care confine substante superficial active, care au capacitatea de a rnicsora tensiunea superficiala a apei, in spuma torrnata acurnulandu-se impuritatile prezente in apa uzata. Prin separarea spumei sl spargerea ei se obtine un reziduu apos bogat In impuritatile colectate. Spumarea se aplica pentru indepartarea detergentilor sl proteinelor sau a produsilor lor de descompunere. - Dializa este proprietatea ionilor si a rnoleculelor din solutil coloidale de a difuza prin membrane semipermeabile reale. Procesul de dializa poate fi accelerat apreciabil prin trecerea curentului electric prin solutie, ionii separati fiind transportati spre electrozii respectivi si antrenati la un curent de apa, Electrodializa se aplica la desalinizarea si, uneori, la demineralizarea apelor uzate, dar, consumul specific de energie electrica fiind ridicat, metoda are 0 aplicabilitate mai restransa, - Osmoza este fenomenul in care 2 solutii apoase de concentratii diferite sunt separate printr-o membrana semipermeabila, prin care apa trece dinspre solutia mai diluata spre cea mai concen-

Procesele de fermentatie sunt puternic intluentate de prezenta sau absente oxigenului $i de temperatura. Ferrnentatille sunt diferite dupa: materialul supus procesului fermentativ, agentul care Ie produce $i dopa produsul principal obtinut, o irnportanta actualii 0 prezinta fermentatia anaeroba rnetanoqena a dejectiilor animale din complexele zootehnice, pentru producerea biogazului ca una din sursele alternative de energie. - Deziniectie consta in reducerea nurnarului de bacterii si a microorganismelor din apele uzate sub limitele prevazute de norme. - Sterilizarea consta in distrugerea tuturor microorganismelor si produselor patologice din ape Ie uzate.Aceasta masura radicala este irnpusa de norme pentru ape uzate care contin germeni patogeni. Dezinfectia $i sterilizarea apelor uzate se realizeaza prin procedee chimice (tratarea cu clor sau ozon) sau fizice (tratarea termica, actamea radiatiilor ultraviolete etc.). In mod curent se aplica tratarea cu clor (clorinarea) prin introducerea unor doze de clor gazos sau cornpusi de clor (clorura de calciu CaCI2. hipoclorit de calciu CaCI20 etc.) in stare solida care in contact cu apele uzate pun in libertate clorul. Elementele care provoaca distrugerea bacteriilor $i a altor microorganisme din apele uzate, sunt oxigenul (02) si acidul hipocloros (HOCI) rezultate din reactiile clorului in contact cu apa: CI2+H20=HCI+HOCI; 2HOCI=2HCI+02' Ozonul (03) este un gaz cu 0 mare putere oxidanta asupra tuturor speciilor de germeni patogeni. Datorita costului ridicat al mstatatiet de producere a ozonului $i al consumului de energie, procedeul de tratare cu ozon se aplica pentru distrugerea germenilor patogeni foarte rezistenti, asupra carora clorul realizeaza


57/74

5/12/2018



C a pito lu l 3 : lnstalatii de c a na liza re doar 0 distrugere partiala, Sterilizarea apelor uzate prin procedee termice se aplica numai pentru debite mici de ape uzate ~i foarte incarcate cu aqenti patogeni (provenite de la spitale, laboratoare, transarea animalelor bolnave etc.) - Ega/izarea concentretlitcr $i uniformi-

Bazinele de egalizare a concentratiilor $1uniformizare a debitelor sunt prevazute cu sisteme constructive si dispozitive menite sa usureze amestecul, care pot fi: - de dlstributie a apei prin conducte perforate (fig. 3.8.1a) amplasate pe latirnea bazinului, sau cu rigole (fig. 3.8.1b) care sa asigure 0 distributie dispersata a apei

debitele aferente unui ciclu de fabricatie si se determine cu relatia: Ve = n·Omedmax [m3] (3.8.2) In care: - n - nurnarul de ore al ciclului de fabricatie: - Omedmax - cel mai mare dintre debitele medii orare pe cicluri de fabricatie

zarea debite/or apelor industriale reprezinta practic 0 metoda de preepurare a acestora, deoarece, ca urmare a egalizarii $i uniforrnizarli se amelioreaza caracteristicile calitative ~i cantitative ale apelor industriale si se usureaza tratarea lor ulterioara, asiqurandu-se 0 eficienta sporita pentru statia de epurare. Egalizarea concentratlllor este 0 metoda de retinere a apelor industriale in bazine amenajate corespunzator, pima cane efluentul ce se descarca din bazin capata caracteristici relativ uniforme din punctul de vedere al pH-ului, culorii,

pentru realizarea amestecului; - mecanice de amestec, folosind agitatoare actionate cu motoare electrice, care, prin rotire cu 0 turatie de circa 5 rot/min omogenizeaza ~i e q a li z ea z a c o n c e n tr a ti il e ; - de amestec cu ajutorul aerului comprimat (fig. 3.8.1c) care sunt cele mai eficiente, prin aerare realizandu-se $i 0 tratare preliminara a apelor uzate; se recornanda un debit specific de aer de circa 4 m3 la 1 m 3 de apa industriala uzata Pentru evacuarea perrnanenta a unui debit practic constant (avand In vedere variatiile de nivel corespunzatoare volu-

Im3/hl. Volumul fluctuant sau volumul necesar pentru uniformizarea debitelor V, se determina prin metoda diferentei valorilor cumulate ale debitelor intrate $i i~ite din bazinul de egalizare-uniformizare, punandu-se conditia ca debitele iesite sa aiba 0 valoare constants. Calculul se poate efectua analitic sau grafic $i pentru aceasta este necesara cunoasterea cronogramei debitelor de ape uzate industriale (fig. 3.8.2). Calculul grafic al volumului fluctuant Vf red at In figura 3.8.3, In sistemul rectan-

consumului biochimic de oxigen etc. Uniformizarea debitelor reprezinta metoda care permite - prin retinerea In bazine a apelor industriale ce yin cu debite variabile descarcarea lor in retelele de conducte cu un debit relativ constant.

mului fluctuant), bazinele de egalizareuniformizare sunt prevazute cu dispozitive cu plutitor, care reqleaza debitul de apa evacuat. Volumul (capacitatea) bazinelor de egalizare a concentratiilor ~i uniformizare a debitelor se deterrnina cu relatia: Vt = Ve + Vr Im31 (3.8.1) In care: - Vt este volumul total necesar Im31 ; - Ve - volumul necesar pentru egalizarea concentratiilor [m3]; - V, - volumul fluctuant, sau de uniformizare a debitelor [m3]. Volumul necesar eqalizarii concentratiilor trebuie sa fie capabil de a prelua

gular de coord onate avand In absctsa duratele ciclurilor de fabricatie [hi si In ordonata, volumele de apa (intrate sau iesite) Im31 , consta In: - trasarea curbei 1 (fig. 3.8.3) care reprezinta debitele intrate cumulate pe durata ciclului de fabricatie si a curbei 2 care reprezinta debitele cumulate iesite din bazinul de egalizare-uniformizare, pe durata aceluiasi ciclu: - determinarea diferentelor maxime (pozitive sau negative) Intre curbele 1 ~i 2 $i adunarea valorilor absolute ale acestora, obtlnandu-se volumul fluctuant

turbiditatii,

sectiune lonqitudinala

;il T T T I~I 3

a

necesar (de ex., pentru cele 2 cicluri de fabricatie I si II, din figura 3.8.2 rezulta: V, = 42 + 8 = 50 m 3).

3 .8 .1 .3 S ch em e g en era /e d e e pu ra re a a p e/ or u z at e

6.

Fig. 3.8.2. Cronograma debitelor de ape uzate evacuate.

Schema tehnologica qenerala se intocrneste cunoscand valorile indicatorilor de calitate a ape lor uzate In sectiunea de intrare si valorile impuse de norme ale acestor indicatori In sectiunea de iesire din instalatia locala de epurare, Fiecarui proces din schema tehnologica de epurare Ii corespunde un aparat sau Ape uzate brute

sectiune longitudinala

4 5 Apa uzata Narnol _,,_,,__ Apa din narnol __

Fig. 3.8.1. Sisteme de distrlbutle ~i amestec a apei in bazinele de egalizare - uniformizare: a - prin eonduete perforate; b - eu rigo/a; e - ames tee eu aer eomprimat; 1 - conducta de intrare a apei uzate; 2 - conducts pertorata; 3 - timpan; 4 rigola de distributie; 5 - conducta de aer comprimat; 6 - conducta de evacuare a apei uzate cu debit practic constant

Fig. 3.8.4. Schema tehnologica 6

8

10 12 14 16 18 20 22 24 t

duratele ciciurilor

de fabricatie

IhI

Fig. 3.8.3. Calculul grafic al volumului fluctuant al bazinelor de egalizare - uniformizare.


gene-

rala de epurare mecanlca:

1 - gratar; 2 - deznisipator; 3 - separator de grasimi; 4 - constructie pentru deshidratarea narnolului; 5 - rezervor pentru fermentarea namolului: 6 decantor; 7 - statie de clorare.

58/74

5/12/2018


I. tnstalatii sanitare

C a pit olu l 3 : lnstalatii d e canali zare

o instalatie care s a 11ealizeze efeetiv, stata locala de epurare fiind ansamblul acestor aparate $i lnstalatil, Schema tehnoloqica de epurare trebuie sa puna in evidenta atat circuitul apei cat si al narnolului rezultat. Schemele de epurare se elaboreaza in functie de: gradul de epurare necesar; spatiul disponibil

turnizeaza agent termic (apa calda sau abur) pentru accelerarea procesului de fermentare. Narnolul fermentat se trimite pe platforme de uscare, de unde apa rarnasa din amestec este drenata si canalizata sau evacuata in emisar. In cazuri particulate, schema tehnoloqica de epurare me-

de suprafata; cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat apa este mai murdara. - Schemele tennotoaice de epurare a ape/or uzate industriale au un caracter specific datorita diversitatf naturii si concentratiilor substantelor nocive, a marimii si variatiei debitelor, presiunilor $i temperaturilor apelor uzate, corespunzator

pentru constructia statiei de epurare; modul de tratare a narnolului; felul utilajului ce umeaza a fi folosit in statia de epurare; conditii locale (geotehnice, alimentare cu energie elecfrica, transport etc.). - Schema tehn%gica genera/a de epurare mecsnice (fig. 3.8.4) cuprinde un sistem de gratare prin care tree apele uzate $i unde sunt retinute suspensiile grosiere. In continuare sunt conduse la deznisipatoare unde, prin reducerea vitezei de curgere, se produce mai lntai sedimentarea particulelor mai mari de 2 mm, apoi la separatoare de grasimi care retin

canica locala se poate reduce la 1-2 echipamente, in functie de caracteristicile apelor uzate (de ex.: un separator de nisip si/sau un separator de grasimi, in cazul apelor uzate evacuate de la bucatsriile restaurantelor etc.). - Schema tetinotoqice genera/a de epurare meceno-ctumice a apelor uzate include treapta de epurare mecanica, la care se adauqa treapta de tratare cu reactivi chimici (de neutralizare, diluare, coagulare etc.) si, in final, dezinfectarea cu clor. Dupa tratarea chirnica apele uzate au 0 reactie neutra (pH=7,0) sau slab

industriilor din care provin. Astfel, epurarea apelor din industria chimica pune accentul pe neutralizarea fenolilor, formaldehidelor, alcoolului metilic etc., care se qasesc 'in concentratii mari (de ordinul gil) in apele uzate. Apele uzate din industria lemnului si stufului contin, pe langa fibre de celuloza in suspensie, suostante organice (alcool metilic, acid acetic, acid formic etc.) extrase din lemn si antrenate odata cu apele de spalare, Epurarea apelor uzate, in acest caz, cere un intens proces de sedimentare tratarea prin si apoi,

uleiurile, qrasirnile $i alte substante plutitoare. In continuare, I n decantoare sunt retinute impuritatile afiate in suspensie gravimetrica si coloidala (cu suspensii mai mici de 2 mm), dupa care apa decantata este dezinfectata cu clor $i apoi evacuate in conducta publica de canalizare sau in emisar. Suspensiile, separate sub forma de namol din decantoarele primare, sunt trimise in rezervoare de fermentare. Produsele gazoase principale rezultate din fermentare sunt NH3, H2S, 02 si CH4 (metan) care este reutilizat drept combustibilin centrale termice. Centrala terrnica la randul sau

alcalina (pH=7,2 ... 7,6).. - Schema tehn%gica genera/a de epurare meceno-blotoqice artificiala (fig. 3.8.5) cuprinde treapta de epurare mecanica si treapta de epurare bioloqica folosind filtre biologice, biodiscuri, bazine cu narnol activ etc. Dupa aceste instalatii, apa supusa epurarii trece prin decantoare secundare in care are loc retinerea peliculei biologice desprinse de pe stratul filtrant din filtrele biologice sau a flocoanelor de namol activo Cantitatea de materii solide in suspensie separabile prin decantare prezinta 0 deosebita irnportanta la dimensionarea decantoarelor si a bazinelor de fermentare a namolurilor. Materiile solide organ ice dizolvate constituie impurificarea orqanica si pe baza ei se dimensloneaza treapta de epurare bioloqica din statiile de epurare. Oxigenul dizolvat (00 se qaseste in cantitati mici in apele uzate (1 ... 2 mg/l), fnsa numai cand sunt proaspete si ~upa epurarea bioloqica, Consumul biochimic de oxigen (CBO) al ape lor uzate reprezinta cant ita tea de oxigen consumata pentru descompunerea biochlrnica in condltii aerobe a materiilor solide totale organ ice la temperatura de 20 °C si timpul standard, respectiv 5 zile; in acest caz valoarea respect iva se noteaza cu CB05 (consumul biochimic de oxigen la 5 zile). Consumul biochimic de oxigen exprirna gradul de impurificare a apei uzate sau

neutralizare. In industria textila, procesele de finisare , care sunt principalele produeatoare de ape uzate, au un caracter ciclic, asttel lncat si variatiile orare ale debitelor precum si calitatile apelor uzate vor avea un caracter ciclic. Schema tehnologica de preepurare a acestor ape uzate (fig. 3.8.6) cuprinde, in principal, procesul de egalizare a concentratiilor si uniformizare a debitelor dlntr-un ciclu de fabricatie, in bazine prevazute cu instalatii de aerare, care realizeaza atat omogenizarea amestecului, cat si oxidarea unor substante toxice. in aceste conditil se obtine egalizarea si rnentinerea pH-ului apei intre limitele 6,5 si 11,0 precum si eliminarea in atmosfera si oxidarea chirnica a hidrogenului sulfurat. Se poate obtine, de asemenea, prin efectul de dilutle, reducerea concentratiilor substantelor fenolice si deterqentilor sub limitele maxime imp use de norme. Reducerea concentratillor este accentuata si prin efectul ulterior de dllutie al apei prin amestec cu debitul de apa din canalizarea publica. Pentru retinerea resturilor de fibre si alte materiale antrenate de apele uzate, in schema de preepurare se prevad site (fig. 3.8.6). - Schema tehnologici!Jde epurare a ape/or uzate provenite de la rafinarii/e de petrol (fig. 3.8.7) pune in evidenta categoriile de ape uzate si procesele la care sunt supuse si anume: - ape uzate tetmoloqice (rezultate din rafinarea, distilarea si cracarea titeiulul)

Ape uzate brute

x - Apa din narnol 0 -

Apa din drenaj

Fig. 3.8.5. Schema epurarii mecano biologice artificiale: 1 gratar; 2 - deznisipator; 3 - separator de grasimi; 4 constructii pentru deshidratarea narnolului: 5 - rezervor pentru fermentarea namolutui; 6 - decantor primar; 7 - consbuctli pentru epurare biologica artiticiata (filtre biologice, bazine cu narnol activ etc.); 8 - decantor secundar' 9 - statie de clorare.

bazin de egalizare a eoneentratiilor si unitorrnizare a debitelor (eu aerare)

Fig. 3.8.S. Schema tehnoloqlca


a a preepurata

la bin~zarea pu rc

de preepurare a apelor uzate din industria

textlla, 59/74

5/12/2018


C ap ito lu l 3: lastalatii d e c a na li za re avand debite specifice de: 1-2 m3apa Im3titei $i continand In medie: substante petroliere 2000 ... 5000 mg/l; acizi naftenici 100 ... 2 00 mg/l; acizi sulfonici 20 ... 30 mg/I; fenoli 1 ... 5 mg/l; cornpusi cu sulf 20 ... 60 mg/l; pH=6 ... 7; CCO: 5000 ... 10000 mg 02/1; CB05: 500 ... 1500 mg/I. Aceste ape sunt supuse proceselor de epurare mecanica, neutralizare chi mica si epurare bioloqica; - ape de racire a agregatelor, care, pentru 0 diferenta de temperaturi de 25 "C Intre temperatura de iesire $i cea de intrare ating valori ale consumurilor specifice de la 10 ... 15 m 3/t la rafinariile cu distilare prirnara pana la 50 ... 80 m3/t la cele complexe putand ajunge pana la 120 m3/t daca se adauga sl consumurile specifice de apa din instalatiile energetice. Aceste ape sunt partial sau total recirculate dupa 0 prealabila preepurare; - ape uzate menajere, care, in general, sunt supuse epurani mecanice $i biologice; - ape meteorice, care se irnpurifica cu produse petroliere $i suspensii sedimentabile de pe platforme si rezervoare si care sunt sup use epuraru mecanice (sedimentare), neutrauzarf $i, eventual, epurarli biologice.

3.8.2. E c hip am e n te , u tila je ~i a pa ra te p en tru e pu ra re a locala a a pe lo r uzate 3 .8 .2 .1 G r at ar e f > is it e Gratarul destinat retinerf suspensiilor mari (peste 10 mm) este 0 constructie cu bare din otel, montate inclinat cu 60... 70 fata de orizontala, care poate fi curatat mecanic sau manual. Viteza de trecere a apei prin gratar este de 0,7 ... 1 m/s. Canalul deschis In care sunt montate gratarele (camera gratarelor) este alcatuit din 2 compartimente adiacente, cu functionare alternatlva, prevazute cu sta-

0


vilare de Inchidere In vederea efectuarii operatlilor de curatire $i intretinere. Sectiunea S de trecere a apei uzate prin golurile gratarului se calculeaza cu relatia: S = Glw [m2] (3.8.3) In care: - G este debitul maxim orar al apei uzate [m 3/s]; - w - viteza de trecere a apei prin golurile gratarului [rn/s]. Pierderea de sarcina a apei uzate la trecerea prin gratare se calculeaza cu relatia: (3.8.4a)

[kPa]

(3.8.4b)

unde: ~

2,42

sin a

(3.8.5)

In care: - s este latimea bare Io r; 2,42 - coeficient pentru bare prismatice rectangulare ; - .; - coeficientul de rezistenta locala ce depinde de forma si inclinatia barelor; a unghiul de lnclinatie al barelor. Sitele au acelasi rol ca sl gratarele sl pot fi: plane, rotative sau vibratoare. Sita plana este formats dintr-un panou mobil, cu rarna metalica pe care este fixata o piasa din sarma sau 0 tabla pertorata, cu orificii a v a n d diametre de 0,3... 0,5 mm. Panoul se poate rabata peste nivelul camerei gratarului, In vederea curatiri: manuale $i Intretinerii. Sita plana mecanica este prevazuta cu un raclor actionat de un motor electric. In acest caz, panoul este alcatuit din 2 parti: panoul inferior perforat si cel superior neperforat, pe care materialul retinut de stta este dirijat de lamele racioare spre jgheabul exterior de colectare. Sita plana stanca (fig. 3.8.8) a carei f~nc-

Ape m eteo r ice

tionare se bazeaza pe "principiul Coanda" este alcatuita din bare din otel inox, sau din PVC, avand profilulln forma de picatura. Barele sunt dispuse orizontal, cu interspatii de 0,5... 1,5 mm $i sunt fixate tntr-un cadru din otet inox sau PVC, care realizeaza 3 planuri cu Incllnatii diferite (fig. 3.8.8). Apele uzate sunt distribuite lntr-un strat uniform, pe toata supratata sitei, cu un deversor situat la partea superioara a acesteia. Suspensiile retinute se colecteaza In zona inferioara, iar apele epurate trecute printre barele sitei se colecteaza intr-un bazin de unde se evacueaza liber. Functionarea sitei plane statice se bazeaza pe atractia intermoleculara, care se rnanifesta la contactul dintre apele uzate si materialul sitei. Acest fenomen face ca viteza de inaintare a stratului de apa uzata, raspandita uniform pe suprafata sitei, sa varieze pe grosimea acestuia de la 0' la contactul cu materialul sitei, pana la valoarea din partea suoerloara a stratului de apa uzata, in care nu se mai resimt fortele de atractie intermoleculara. Stratul de apa uzata, In care se rnanitesta forte Ie de atractie intermoleculara si la care se asociaza rezistenta la curgere a apelor uzate data de vascozltatea acestora, poarta denumirea de strat limiti: o consecinta a variatiei vitezelor pe grosimea stratului limita de ape uzate, raspandite pe suprafata sitei, este stratificarea suspensiilor continute de acestea In functle de densitate $i marlme. Astfel, In zone Ie inferioare ale stratului lirnita se acurnuleaza particule cu densitati $i volume mici, iar In zonele superioare, particule cu volume sl densitati mari. Barele sitei au sectiunea transversal a In forma de plcatura pentru rnentinerea, pe 0 anurnita portlune, a contactului ape lor uzate din stratul limita cu materialul barei, dupa care favorizeaza desprinderea particulei de corpul barei. Sita plana statica poate retina pana la 90 % din suspensii in functie de debitul ["""B

Neutralizare

A e uzate nenajere

Epurare rnecanica

Epurare rnecanica Bazin avarli

a

b

Fig. 3.8.8. Sita plana statlca: a - sectiune A - A; b - vedere B - B;

Fig. 3.8.7. Schema tehnologica de preepurare a apelor uzate de la raftnarllte de petrol. http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

1 - constructia 2 - panouri de bare din otel, inoxsitei; sau PVC; 3 - introducere ape uzate brute; 4 - evacuare ape uzate epurate; 5 - evacuare suspensii retinute. 60/74

5/12/2018


1. lastalati! sanitare

1

2

f:>~

C apitolul 3: lnstatatil d e can ali zare 4

3 ~,;,

~

)

tf 3

6

/

In care:

5

t; ..5

4

- Qmax este debitul maxim de ape reziduale menajere ce trebuie epurate sl care pot trece prin separator [m 3/s]; - v - viteza apei prin separator [m/s]. Lungimea L a deznisipatorului se calculeaza cu relatia: L=60·v T [m J (3.8.7)

7

Fig. 3.B.9. Deznisipator pentru ape uzate: 1 - canal de intrare a apei uzate; 2 - gratar; 3 - batardou (stavila); 4 - compartimente de deznisipare; 5 - stavile la iesre; 6 - drenaj; 7 - canal de ie$ire a apei deznisipate; 8 - bazin de receptie colector). $i concentratia suspensiilor din apele uzate. Sita rotativa este alcatuita dintr-un tambur pe care este flxata 0 piasa din sarrn a, tabla gaurita, bare metal ice sau PVC. Orificiile sitei sau distanta dintre bare au rnarimi de 0,5 ... 3 mm. Apa este raspandita uniform In interiorul tamburului, printr-un jgheab deversor. Tamburul sitei este amplasat deasupra unui bazin care preia apa filtrata. Pentru eliminarea suspensiilor retinute $i evitarea colmataril sitei, tamburul are 0 rotatie In jurul axului de 3...4 rot/min, iar Impingerea suspensiilor retinute In jgheabul exterior de colectare se face cu ajutorul unei spirale sau a unor seqmenti de splrala, fixati tot In interiorul tamburului. In functie de marirnea ochiurilor sitei, instalatia este prevazuta cu un sistem de spalare continua. Avantajul acestui tip de sita consta In faptul ca permite evacuarea suspensiilor fara raclor. Sita rotativa poate retina pana la 4 5 % din suspensii, In functie de dimensiunile medii ale particulelor si respectiv, orificiilor sitei. Sita vibratoare este alcatuita din 2 elemente: unul superior mobil, de care sunt fixate 0 piasa din sarrna sau tabla perforata cu orificii de 0,5 ... 1 mm si un motor care 1 1 imprima 0 rniscare vibratoare; unul inferior fix, pe care este asezat elementul superior prin intermediul unor resorturi. Suspensiile retinute din apa uzata, care este raspandita uniform pe suprafata sitei, sunt evacuate continuu, intr-un jgheab de colectare dispus la capatul aval al s it e i, d a t o ri ta I n cl in a r ii panoului sitei si a miscarii vibratorii. Tabelul 3.B.1. Valorile recomandate pentru vitezele vale apei prin separatoare de nisip sau namol ~iale timpului T de parcurgere a .l:;~r_? .!~!l!Ll!i,_ __

I

Natura suspensiilor pamant nisip

v Irn/s]

T Imin I

0,01 ... 0,003 0, ... 0,05

5 ... 10 0,5 ... 0,3

Avantajul acestui sistem consta In reducerea posibilitatilor de colmatare, chiar la site mai fine. 3.8.2.2 Separatoare de nisip, namo/sau resturi alimentare Separatoare/e de nislp (deznisipatoare/e) $; de nemol sunt constructii din beton armat avand 2 compartimente (fig. 3.8.9) pentru a asigura continuitatea functionarii, cand unul din compartimente este supus curatirii; daca se proiecteaza un singur compartiment, (fig. 3.8.10) se prevede un canal de ocolire (by-pass) a acestuia. Sectiunea transversals a unui compartiment este de forma trapezoidala sau dreptunghiulara. Apa intra In deznisipator prin gratar, trece In camerele de sedimentare $i este evacuate printrun canal. Curatarea deznisipatorului se realizeaza inchizand vanele stavilelor si indepartiind apele remanente prin drenajul inferior. Suprafata sectiunii transversale a separatorului rezulta din relatia:

S= O m a x

unde: - veste viteza apei prin separator [rnls]; - T - timpul necesar apelor reziduale pentru parcurgerea separatorului [min}. Pentru viteza v sl timpul T se recomanda valorile din tabelul 3.8.1, In functie de natura suspensiilor. Separatorul este cu atat mai eficient cu cat timpul de trecere este mai mare. Latimea separatorului se deterrnlna cu relatia: b = SIh2 [m] (3.8.8) In care: - h 2 este Inaltimea sectiunii de trecere a apei prin separator [mi. S e r ec o rn a n d a; h r-O ,1 ... 0,2 m. Inaltirnea totala a separatorului va fi: H=h1+h2+h3+h4+0,3 [m] (3.8.9) In care: - h, este Inaltimea de la nivelul terenului pana la radierul conductei de intrare In separator care trebuie sa fie rnai mare sau cel putin ega I cu adancirnea de inqhet [m]: - h3 - inaltimea stratului de apa .neunu" In care se produce depunerea substantelor In suspensie [mi. Se recornanda h s = O, 2 . .. 0,4 m . - h4 - Inaltimea spatiului de depunere: h4=VlbL [m] (3.8.10)

(3.8.6)

[m2]

v

. 5

6

a 3

2

b

Fig. 3.8.10. Separator de nlslp: corp din beton simplu sau beton 2 - conducts de intrare a 3 - conducta de nisipate; 4 - jqheab: de acces.


Fig. 3.8.11. Separator de resturi alimentare fabricat din: a - ot el; b polietiler ui; 1 - capac etans:

pentru

colectarea

de stropire.

61/74

5/12/2018



C a pi to lu l 3 : lnstalatii de c a na liza re In care: - Veste volumul aferent pentru depuneri: V = p(~u)

3 [m 1

(3.8.11)

unde: - C este cantitatea de materii in suspensii ce sunt aduse zilnic in separator [kg];

- u - umiditatea relativa a depunerilor [%] (In medie u=50 %);

- n - numarul de zile lntre 2 curatiri consecutive ale separatorului; - p - densitatea aparenta a depunerilor [kg/m3j (in medie, p = 1 2 0 0 kg/m3). Apele uzate evacuate de la bucatariile restaurantelor, cantinelor etc., contn resturi alimentare (de la prepararea legumelor, zarzavaturilor etc.) care, In cantitaf mari, dauneaza retelei publice de canalizare. In aceste cazuri se monteaza separatoare de resturi alimentare (fig. 3.8.11) pe conducta de evacuare a apelor uzate menajere, din cladire. Firma SIMOP - Franta (Societe

Industrielle de Moulage des Plastiques) tabrica astfel de separatoare atat din otel (fig 3.8.11a) cat $i din polietilena (fig. 3.8.11b), care se aleg din catalog In functie de nurnarul de mese servite pe zi, Separatoarele sunt prevazute cu un CO$ de colectare a reziduurilor si cu un sistem de stropire (aspersor)care s a men~na aceste

existenta In mediul apa-ulei (grasimi) a unor aqenti de emulsie folositi in procesele de proouctie (suostante albuminoide, particule fine de argila etc.); - densitatea uleiurilor (qrasimllor) si natura lor (rnlnerala, veqetala, animala); in general, densitatile grasimilor si uleiurilor au valori p g .u = 0, 85 . .. 0,98 kg/dm3

reziduuri in stare urneda evitand astfel colmatarea separatorului.

tata

3 .8 .2 .3 S e pa ra to a re d e g ra si m i s a u u l ei ur i Principalele caracteristici ale grasimilor $i uleiurilor, care determina alegerea unui anumit procedeu $i tip de aparat sau echipament de separare si evacuare a acestora, din ape Ie uzate, sunt: - starea lor de dispersie, care poate fi sub forma de particule libere, cu diametrul mediu d>100 ... 250 urn, sau emulsii cu d<100 urn, rezultate ca urmare a actiunil unor factori mecanici sau de

5

a

c

b

d

de

densitatea

ape lor

uzate,

p a u= 1 ,0 . .. 1 ,0 05 kgldm3.

- vascozitatea uleiuritor (grasimilor) $i respectiv, a apelor uzate; - concentratia uleiurilor (qraslmilor) in apele uzate; - pH-ul amestecului apa-ulei (grasimi); - incarcarea electrostatics a particulelor de ulei (grasimi); - existents in apele uzate a unor substante care pot provoca reactii chimice favorizante sau inhibante proceselor de separare a uleiurilor (grasimilor). Pentru separarea grasimilor si uleiurilor se aplica procedeele de flotare naturala sau artificiala (prin insuflare de aer comprimat). Grasimile si uleiurile se ridica la suprafata apei uzate sub forma unei pelicule spumoase, de unde sunt colectate $i evacuate prin diferite sisteme. o conditie de baza pentru asigurarea flotatiei naturale este ca in bazinul separatorului sa nu apara fenomene de turbulenta, respectiv circulatia apelor uzate si a particulelor de substante grase s a se realizeze la numere Reynolds mici. Astfel, pentru circulatia apelor uzate R e =(vLR)/V:S;200, iar pentru circulatia particulelor de substante grase R"e=(vrOlv):O:1 in care: - VL este viteza de deplasare a apelor

Fig. 3.8.12. Separatoare de grasimi fabricate din: a - oiel; b - potietilene; c - poliesier; d - separator poliva/ent (grasimi si resturi alimentare); 1 - capac etans: 2 - separatorul de qrasirni; 3 - separator de narnol lncorporat;

4 - coloana de extractie: 5 - nivelul maxim; 6 - dispozitiv de stropire; 7 - CO$ pentru colectarea reziduurilor.

5

3 b

a

Fig. 3.8.13. Separatoare

b

de ulei cu:

a - fi/tru de u/ei; b - separator de nemot $i obturator incorporat; 1 - capac etans; 2 - separator de namol; 3 - obturator; 5 - evacuare ulei.

4 - filtru de ulei;


Fig. 3.8.14. Separator de produse petroliere prin flotare naturale: a - seciiune /ongitudina/a; b - vedere in plan;

1 - conducta de intrare apa uzata bruta: 2 - constructla separatorului; 3 - colector de qrasimi: 4 evacuare ape uzate degresate; 5 - evacuare depuneri. 62/74

5/12/2018


I.

lnstalatii sanitare

C a pit olu l 3 : lnstalatii d e canali zare

uzate [m/s]; - R - raza hidraulica a sectiunli de curgere a ape lor uzate prin bazinul separatorului [m]; v - vascozitatea cinernatica a apelor uzate [m2/sl; - Vr - viteza de ridicare (flotare) a particulelor de substante grase _ g lY (Pa u - P < l U ) v , - - -' -- -- -'18,u

[m/s];

- {I - vascozitatea dinamica a apelor uzate [N·s/m2], respectiv [Pa,sl. in instalatiile locale de epurare, de capacitati mici, cu debite cuprinse intre 1,5 si 1000 lis se folosesc separatoare de uleiuri si grasimi bazate pe flotare naturale, tara utilaje si dispozitive de colectare si evacuare a uleiurilor (grasimilor) de tip compact (monobloc) fabricate in peste 50 de modele, din otel, polietilena sau poliesteri (fig. 3.8.12 si fig. 3.8.13, firma

SIMOP, Franta). Aceste separatoare sunt recomandate pentru epurarea apelor uzate provenite de la bucatariile restaurantelor, cantinelor etc., sau de la garaje, statii de spalare auto etc. avand incorporate atilt separatoare de grasimi sau uleiuri cat $i separatoare de namol. Inaltimea spatiului de colectare a grasimilor se determina cu relatia: hso;ha~

p,

[m]

.

in care: - hs este inattlmea spatiului de substantele separate [m];

(3.8.12)

ocupat

acestuia [rn]; - O e o - densitatea aparenta a apelor uzate Ikg/m3]. Lungimea separatorului se caiculeaza cu relatla: [rn] L=60·v· T (3.8.13) in care: - v=0,OO4.. 0,006 m/s este viteza de tre-

tate cu utilaje de colectare si evacuare a uleiurilor (grasimilor). Astfel, in bazine cu sectiune circulara sau patrata, se pot folosi rotoare elicoidale (fig. 3.8.16). Acestea, prin rniscarea de rotatie in jurul axului, realizeaza in masa apelor uzate un varte] cu nucleu. Datoritii fortelor centrifuge care se dezvolta, apa este impinsa spre

cere a apei prin separator; - T=240 ... 360 s , timpul de traversare a apei prin separator. Pentru separarea produselor petro liere prin flotare naturala, se recornanda separatoare de capacitate mica (fig. 3.8.14), cu volume pana la 30 m3, la care colectarea si evacuarea substantelor grase flotate se efectueaza fara utilaje mecanice. Se recornanda: viteza de trecere a apei v=0,015 m/s pentru sub stante petroliere cu densitatea pu = 0,9 kg/dm3 $i diametre medii ale particulelor ct;150 11m;timpul de retentie in separator, T=180 ... 1200 sin

periferia bazinului de separare, iar uleiurile (grasimile), mai usoare, se acurnuleaza in nucleul vartejului de unde se pot evacua prin pompe, sifoane, sau gravitational, prin conducte, in functie de rnarirnea bazinului de separare, de cantitatea de ulei ce trebuie evacuat, precum sl de amp lasamentul separatorului. Pentru bazinele de separate longitudinale, se poate adopta tipul de utilaj prezentat in figura 3.8.17 care asiqura conducerea uleiurilor si spumei flotate spre jgheabul de evacuare si a depunerilor de pe radier, spre basa de colectare, de unde

functie de concentratia substantelor grase si de temperatura apelor uzate; adancimea utila a separatorului Hs=1,2 ... 3 m; raportulintre lungimea utila L u I ! ) si latimea B a separatorului L u t i i l B ;: c 2,5. Viteza ascensionala Va, a substantelor grase, se deterrnina din diagrama redata in figura 3.8.15 in functie de diametrul mediu al particulelor d si densitatea acestora p u . Inattimea H g a stratului de substante grase separate se determina cu relatia: Hq a (3.8.14)

sunt evacuate prin pompare. in c a z u l in care trebuie colectate si evacuate cantitati mari de uleiuri libere $i in special de petrol, aceastii operatie se poate realiza cu ajutorul unui mecanism (fig. 3.8.18) alcatuit din discuri contectionate din materiale oleofile (otel inox, aluminiu), 5

2

1- p "

pau

- ps - densitatea aparenta a substan-

telor separate [kq/m'']; - ha - Inaltimea coloanei de apa de la radierul teului de evacuare pana la baza Va [mrn/s] 100

in care a este diferenta lntre cotele celor doua deversoare (fig. 3.8.14); p u - densitatea substantelor petroliere; p a u are sernnificatia din relatia 3.8.12. Pentru debite mari de ape uzate se tolosesc separatoare de substante grase cu flotare naturala, avand volume de peste 30 m3 $i lungimi de 5 ... 7 m, do-

Fig. 3.S.17. Colectarea ~i evacuarea uleiurilor (grasimilor) prin racloare de supratata ~i racloare imersate: 1 - intrare ape uzate; 2 - evacuare ape uzate; 3 - jgheab fix de colectare $i evacuare a uleiurilor (grasimilor) separate; 4 - evacuare depuneri; 5 - raclor de suprafat~;_~ raclo:c:.r_;i..;..:m-'.Ce::.;_r..;c_s""at"". -'

2

1 0.1 0.15 0.2 0.3

0.5

1 dlrnm]

Fig. 3.8.15. Nomoqrarna pentru determinarea vitezei ascensionale, rase. Va, a substan elor

Fig. 3.8.16. Rotor elicoidal pentru colectarea uleiurilor (grasimilor):

Fig. 3.S.1S. lnstalatle de colectare ~i evacuare a uleiurilor alcatuita din discuri contecponate din materia Ie oleofile:

1 - elice; 2 - electromotor cuplat cu reductor de turatie; 3 - ulei colectat; 4 - evacuare ulei colectat. NHS - nivel hidrostatic; NHD - nivel hidrodinamic.

1 - strat de ulei; 2 - evacuarea uleiului colectat; 3 - disc mobil din materiale oleofile; 4 - raclor fix; 5 - jgheab de dirijare a uleiului colectat e disc.


63/74

5/12/2018


C a pito lu l 3 : lnstalatii de c a na liza re montate pe un ax care se roteste cu 0 turatie a caret rnarime se stabileste In functie de caracteristicile uleiurilor ce trebuie colectate $i de volumul acestora, Uleiurile colectate pe suprafetele discurilor sunt indepartate cu racloare fixe, care Ie dirijeaza spre un jgheab fix, cu descarcare Intr-un bazin colector. Separatoarele de grasimi cu ftotatie artificiala (fig. 3.8.19), prin insuflare de aer comprimat la presiune joasa (0,5... 0,7 bar), se folosesc pentru eliminarea particulelor fine de grasimi (cu diametrul mediu al particulelor d<150l1m), care adera pe bulele de aer, ridlcandu-se la suprafata. Difuzia aerului de presiune joasa in separatorul de grasimi se face pe radierul acestuia, prin plac! poroase confectionate din cerarnica sau sticla sinterizata, cu rnarimea porilor cuprlnsa Intre 20 :;;i400 11m, care realizeaza dispersia aerului In bule de 8 ... 20 ori mai mari decat rnarirnea porului. Viteza ascensionala a particulelor de grasimi este va=8... 15 m/h. Incarcarea artificiala Us trebuie sa Indeplineasca conditia: Us

=~

$ v,

[m/s]

(3.8.15)

in care: de calcul al apei - Qc este debitul uzate [m3/s]; A - aria suprafetei orizontale la oglinda apei pentru debitul de calcul Qc, deterrninata cu relatia: [m2] (3.8.16) A=nB1L unde: - n este n u r n a r u l de compartimente in functiune: rna- Bl - latirnea unui compartiment surata la oglinda apei pentru debitul de calcul Qc; se recomanda Bl=2 .. .4,5 m; - L - lungimea utila a separatorului; se recornanda raportul UBI::?: 2,5; Viteza lonqitudlnala a apei uzate se determina cu relatia: [m/s I (3.8.17) nSI In care SI este aria sectiunil transverVL

= Qc

1.

sale a unui compartiment [m2], determinata cu relatia: SFb+B1H 1m2] (3.8.18)

2

unde: - b este latimea compartimentului la partea inferioara [m], deterrninata din conditiile respectarn adancirnf H a apei din separator, a unghiului a=60 ... 70' de inclinare a peretilor tata de orizontala (Ia interior) si a asiquraril spatiului necesar realizarli sistemului de distribute a aerului comprimat sub forma de bule fine; - H - adancimea apei In separatorul de grasimi, masurata Intre oglinda apei pentru debitul de calcul :;;inivelul superior al placilor poroase de distribLJtjea aerului comprimat, din sticla sinterizata, sau al stratului de pietris ce a co pe ra p la cile [rn]. Se recornanda H=1,2 ... 3 m. Viteza lonqitudinala a apei VL trebuie s a Indeplineasca condltia: vL$15 f.!s. Timpul mediu de trecere, T, se recoruanda sa fie 5 ... 12 min si se poate verifica cu relatla: T=UVL Suprainaltarea hva peretilor deversori ai jgheaburilor de colectare a grasimilor peste nivelul apei aferent debitului de calcul se deterrnina din conditia ca debitul de verificare Qv sa nu depaseasca creasta acestor perett deversori, iar timpul mediu de trecere tv , a apei prin separator la acest debit, sa respecte conditia: t,

_I:-i_::?: 4

o;

min

(3.8.19)

In care Vv este volumul de apa din separatorul de grasimi corespunzator debitului de verificare Ov [m3] determinat cu relatia: Vv=V+nB1Lhv=n,SI·L+nBl·L·hv Debitul de aer Qaer, la presiunea de 0,5 ... 0,7 bar, se deterrnina cu relatia: (3.8.20) [m3/h] Qaer=qaerQc in care qaer este debitul specific uzata]; [m3aer/m 3apa In cazul insuflarii prin materiale poroase: qaer=0,3 [m3aer/m3apa uzata],

Fig. 3.8.19. Separator de gnlsimi cu flotatte artlflclala: 1 - levi perforate pentru distributia aerului sub presiune; 2 - placi din sticla sinterizata sau cerarnica poroasa: 3 - strat pietris 15 ... 30 mm (10 cm); 4 - strat de nisip 0 ... 15 mm (5 cm); 5 - spatiu de flotare; 6 - ecran de separare a spatiilor de flotare; 7 - canal de colectare grasimi; 8 - grilaj din bare de lemn. http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

lnstelatii sanitare

Pentru separarea grasimilor dispersate in particule fine cu dimensiuni sub 100 11m, c are In mare parte sunt ernulsionate, se folosesc separatoare cu aer dizolvat, prin presurizarea aerului In apele uzate, la presiunea de 3 ... 6 bar. Colectarea $1evacuarea uleiurilor (grasimilor) fiotate cu aer comprimat dispersat prin diverse sisteme: difuzori porosi, detenta, aeratoare imersate, cu sau fara adaos de agenti de flotatie, se poate realiza numai prin racioare de suprafata, pentru uleiurile si spumele flotate $1 racloare imersate, pentru depunerile ce se acumuleaza pe radierul bazinului de separare. Pentru bazinele cu sectiune circulara, se poate adopta un racior circular, de tipul celui prezentat in figura 3.8.20. Volumul camerei de flotatie se calculeaza cu relatia: V=[3Qct [m3] (3.8.21) in care: - Qc este debitul de calcul al ape lor uzate, Im3/hl; - t=0,15 ... 0,25 h - timpul de retentie hidraulica; - [ 3 - coeficient experimental. Supratata de flotare este: [m2] (3.8.22) S=a(V/h) unde a= 1,1 este un coeficient experimental (de aglomerare a spumei pe suprafata de flotare) iar h = 2 .. .4 m. Debitul de aer necesar pe unitatea de suprafata activa a zonei de flotare este q=40 ... 50 (m3/h aerj/m", jar debitul de aer necesar pe unitatea de debit de apa uzata este q'= 0,6 ... 1(m3/h aer)/(m3/h apa uzata), 3.8.2.4 Echipamente $; instala!;; locale de epurare chimica a apelor uzate

Dupa concentratiile de nocivitati de na 7

5

Fig. 3.8.20. Raclor circular de colectare ~i evacuare a uleiurilor: 1 - introducere ape uzate; 2 - evacuare ape uzate brute; 3 evacuare ulei flotat; 4 - evacuare depuneri; 5 - ulei flotat; 6 - racior radial; 7 - grup electro motor de antrenare a raclorului; 8 - aerator irnersat; 9 - aspiratie aer. 64/74

5/12/2018

1.


lnstalatii sanitare

C a pit olu l 3 : lnstalatii de c a na li za re

tura chirnica din apele uzate, se disting tru tratare facandu-se manual; ape: - cu functionare continua, care se adop- de spalare, cu concentratii de - ta pentru debite medii si mari (0)10 m3/h), 100 ... 2 00 mg substante nocive de apa adaosul de reactivi chimici facandu-se uzata: automatizat; - concentrate, continand de la 200 - cu functionere rnixta, care este 0 compana la 1000 gil substante nocive. binare a sistemului stationar pentru apele Principalele sisteme de epurare chimicu debite mici si a sistemului continuu ca a apelor uzate industriale sunt: pentru apele cu debite mari; - stationar, care se adopta pentru de- cu functionare in circuit inchis care bite mici de ape uzate (0<10 m3/h) si se adopta atunci cand apele de spa lafunctioneaza pe principiul acumulare - re trebuie sa alba un conti nut redus de epurare, adaosul de reactivi chimici pensaruri sau cand costul apei fiind ridicat, apare necesitatea recircularii partiale sau totale a debitului de apa uzata . 13 lnstalatla locala pentru epurarea chimi17 ca a apelor uzate (fig. 3.8.21), cuprinde un 12 bazin de colectare avand in acelasi timp 1 .1 f 0 : '_ '_ _ 'A ~r===Ttq $ i rolul de bazin de reacte, Apele uzate sunt, de regula, neutralizate cu acid clorhidric 5 3 $i, respectiv, hidroxid de sodiu, fiecare In 7 concentratii medii de 30 %, introduse in bazin din aparate dozatoare, prin ventile 6 electromagnetice comandate de pHFig. 3.8.21. InstalaJia locale pentru metre. Pentru omogeneizarea amestecului epurarea chlmlca a apelor uzate: din bazin se toloseste un agitator mecanic, 1 - intrare ape uzate impurificate chimic; actionat de un motor electric. 2 - pH-metru (valoare initiala): De regula, instalatia cuprinde doua 3 - rezervor cu capacitatea 50 I; bazine cuplate in paralel, cu functiona4 - clapeta: 5 - robinet actionat cu re alternativa. Cand se toloseste un sinmotor electric; 6 - conducta de ocolire gur bazin se prevede 0 conducts de (pentru ape uzate neutre); 7 - bazin de ocolire a acestuia prin care pot fi evacureactie; 8 - agitator actionat de motor ate apele uzate (pe un interval de timp electric; 9 - pH-metru; 10 - aparat scurt, cat dureaza operatiile de golire, dozator cu solutie HCI 30 %; 11 curatire a bazinului etc.) cu conditia ca aparat dozator cu solutie NaOH, 30 %; 12 - pH-metru (valoare flnata): 13 pH-ul masurat invaloarea sectiunea de intrare sa nu depaseasca maxima admisa conducts de aerisire; 14 - conducta de pentru evacuarea apelor uzate in reteaua evacuare a apei neutralizate; 15 - racord publica de canalizare. la conducta publica de canalizare; 16 Pentru debite mici de ape uzate imrobinet de golire; 17 - aparat de purificate chimic, evacuate discontinuu semnalizare acustica. (de la laboratoare, atanarea, spalarea si,

a apelor uzate lnstalatia locala de epurare mecanobioloqica artificiala (tip AWAS, fig. 3.8.23, tab. 3.8.2) se recornanda pentru asezart mici (pana la 50 de locuitori) qospodarii taranesti, case de vacanta, campinguri, hoteluri, restaurante, baze sportive etc. Decantarea prirnara, unica si/sau inseriata, respectiv cornpartirnentata asigura retinerea suspensiilor grosiere si medii. Printr-un sistem de tuburi imersate sunt colectate $i evacuate grasimile $i uleiurile. Dupa decantarea prirnara urmeaza epurarea bioloqica aeroba a apelor uzate prin intermediul instalatiilor de aerare. Aerul necesar procesului este asigurat de un compresor (sau suflantii) a carui functionare este ciclica, Timpul de aerare este reglat in functie de gradul de incarcare a apelor uzate, asigurand 0 activare corespunzatoare a depunerilor care in amestec cu apa ajung in decantorul secundar. Namolul decantat aici este recirculat partial (prin sistem pneumatic) in bazinul de aerare, iar cel excedentar este trimis In depozitul de namol al decantorului primar, de unde, periodic, este evacuat. Din caminul de racord apele epurate sunt evacuate in conducta publica de canalizare sau in emisar. Problema variatiei debitului apelor uzate, adica a incarcarii instalatiei cu socuri hidraulice, este rezolvatii fie prin realizarea unui bazin col ector de omogenizare, fie prin prevederea unui hidroelevator.

apele uzate sunt aspirate de 0 pornpa $i refulate intr-un ejector. Camera de aspiratie a ejectorului este racordata printr-o conoucta la aparatele dozatoare cu solutie de acid ciorhidric, respectiv, cu solutie de hidroxid de sodiu, fiecare in concentratie medie de 30 %. Amestecul dintre apa uzata $i substantele chimice este refulat de ejector intro camera de reactle, Reglarea dozimetrica a substantelor chimice de neutralizare se realizeaza cu venti Ie electromagnetice comandate de pH-metre. Dupa neutralizare (constatata prin masurarea

si alta de evacuare. Interiorul recipientului este subdivizat in 3 zone ce se afla in intercomunicare: de intrare, de aerare $i de decantare. In zona de intrare se qaseste 0 camera torrnata dintr-un tub deschis la baza si sus. Capatul inferior al tubului este traversat de 0 conducta de distributie a aerului comprimat, iar in interiorul tubului este dispus un agitator antrenat de un motor electric. In zona de aerare se qasesc pachete de placi realizate din material sintetic, dispuse lnclinat cu un unghi de circa 3° , cu

pH-ului final) apele uzate sunt evacuate in conducta publica de canalizare.

spatii egale intre ele sub care sunt dispuse orificiile de ejectie. Placile sunt netede pe 0 tata si prezinta, pe fata cealalta, profile in forma de canale deschise spre baza $i dirijate orizontal.

l

Avantajele acestui tip de de instalatie sunt urrnatoarele: randament epurare ridicat 96 %: mstalatie de aerare usor adaptabila necesarului de aer in functie de incarcarea orqanica a ape lor uzate; suprafata de amplasare redusa: material de executie: beton si PVC; se racorin special, regenerarea filtrelor H-catiodeaza usor la reteaua de canalizare. nice folosite pentru dedurizarea $i dePentru debite mici de ape uzate se remineralizarea apei), ca $i pentru scurcornanda instalatia reoata in figura 3.8.24 geri accidentale de ape acide (probe, cuprinzand, In esenta, un recipient goliri etc.) se foloseste instalatia lC,)cala paralelipipedic, care prezinta in partea de neutralizare (fig. 3.8.22), care cuprinsuperioara 0 gura de acces $i are dispuse, de un rezervor de colectare, din care pe partile laterale, 0 conductii de alimentare

Fig. 3.8.22. lnstalajla locala pentru neutralizarea apelor uzate: 1 - intrare ape impurificate chimic; 2 - rezervor; 3 - aparat dozator cu solutie HCI, 30 %; 4 - aparat dozator cu solutie NaOH, 30 %; 5 si 6 - venti Ie de reglare; 7 - pornpa: 8 - ejector; 9 - camera de reactie: 10 - pH-metru (va-

loare initiala); 11 - pH-metru (dupa amestec); 12 - pH-metru (valoare finals): 13 f;li 14 - venti Ie de reglare; I 15 - evacuare ape uzate neutralizate la canalizarea ublica.

3.8.2.5 Echipamente ~i instalajii locale de epurare mecano-biologica artificiala


65/74

5/12/2018


C a pit olu l 3 : Instalatii d e c a na liz ar e Zona de decantare este separata de zona de aerare printr-un perete ce se intinde pe toata latirnea recipientului si care la partea inferioara este Inclinat la 45°, creand 0 sectiune libera fata de baza recipientului cu ajutorul careia se realizeaza legatura intre cele 2 zone. Recipientul este umplut permanent cu apa uzata pana la nivelul conductei de evacuare. Cu ajutorul unui compresor (nefigurat), se refuleaza, constant, aer, strabatand orificiile de ejectie si parcurgand zona de aerare de la baza In sus. Bulele de aer ramase sunt retinute de placi prin intermediul canalelor, pentru ca Tabelul 3.8.2. Caracteristicile

Date de dimensionare

Dimensiuni de gabarit

1 . Instalalii sanitare

dupa un timp scurt s a fie impinse de bulele de aer urrnatoare. Apa uzata, contlnuta in camera de aerare intra In contact intensiv cu aerul, iar In caz de aflux al apelor uzate, apa tratata din zona de aerare este refulata In zona de decantare, unde aceasta urea lent. Aerul ce strabate tronsonul conductei de distributie, plasat direct dedesubtul fundului oblic al peretelui despartitor, produce 0 aspiratie, ceea ce face ca namoiul activ care luneca pe perete sa fie adus In zona de aerare. Cand prin conducta de aerare soseste o cantitate de apa uzata, ea patrunde

imediat In camera de intrare, fara a fi perturbat procesul de epurare aeroba din zona de aerare, iar reziduurile grosiere din aceasta apa sunt faramitate in camera de intrare, prin turbulenta produsa de curentul ascendent de bule de aer care ies prin conducta de distrioutie. Agitatorul mecanic contribuie la 0 faramitare rapida si intenslva. Prin intermediul unui Intrerupator agitatorul este acnonat de cate ori se produce un aflux de a p a uzata catre carnaa de intrare.

3 .9 . T eh no lo gii d e executle ~i m o nta re a lnstalatiilor d e c a n aliz a re

~i de gabarit ale lnstalatlel locale de epurare mecanobiologica ti AWAS fi 3.8.23 MBA8 MBA12 MBA 16 MBA 20 MBA 25 MBA 30 MBA 40 MBA 50 12 20 40 25 30 8 16 50 1,2 1,8 3,0 3,75 4,5 6,0 7,5 2,4 0,3 0,12 0,18 0,24 0,375 0,45 0,6 0,75

functlonale

Ti ul instalatiei Nr. locuitori Debit zilnic I m3 / ziJ Debit orar max. I m3h} Debit zilnic mediu I m3/hl Continut de poluanti [k CBO /zi] Adancirnea totala Ht Im I lnalttrnea utila Hul ImJ Nr bazine [buc} Diametrul interior D1 ImJ Diametrul interior D2 [m] Diametrul interior D3 [rn]

0,05 0,48

0,075 0,72

0,1 0,96

0,125 1,2

0,156 1,5

0,188 1,8

0,25 2,4

0,313 3,0

2,40 1,20 2 2,00 2,00 1,20

2,55 1,35

2,65 1,45 2 2,50 2,00 1,20

2,70 1,50 2 2,50 2,50 1,60

2,80 1,58 2 2,50 2,50 1,60

3,16 1,96 2 2,50 2,50 1,60

3,70 2,50 2 2,50 2,50 1,60

3,40 2,18 2 3,00 3,00 1,80

2,00 2,00 1,20

12

a B

A

a

C 11

6

6

c

7

A

9

c

B b

Fig. 3.8.24. Instalatle locala cu dimensiuni mici, pentru epurarea mecanobiologica a apelor uzate: Fig. 3.8.23. Instalatie locala de epurare mecanobiologica a schema; b - sectiune ortzonteu; 1 - I; c - detaliu; artificial a a apelor uzate (tip AWAS): A - zona de intrare; B - zona de aerare; C - zona de decantare; a sectiune; b - vedere in plan; 1 - recipient paralelipipedic; 2 - gura de acces; 3 - conducta 1 - decantor primar; 2 - bazin de aerare cuplat cu decantor de alimentare; 4 - conducta de evacuare; 5 - camera de intrare; secundar; 3 - carnin pentru suflante; 4 - conducta de intrare 6 - conducts de aer comprimat; 7 - agitator; 8 - motor a apelor uzate (Dn=150 mm); 5 - conducta de iesre a apei epurate electric; 9 - pachete de placi; 10 - canal; 11 perete despartitor; (Dn = 150 mm); 6 - conducts de intrare aer comprimat. 12 - fund oblic. http://slide pdf.c om/re a de r/full/1-insta la tii-sa nita re -c a p-03-insta la tii-de -c a na liz a re

66/74

5/12/2018




3 .9 .1 . S c ule , u tila je $ i d is po zi tiv e f olo si te la executla $ i m o n ta re a lnstalatlitor d e c a na li za re Se folosesc aceleasi scule, utilaje si dispozitive, ca $i la instalatiile de alimentare cu apa, Exista 0 mare varietate de scule, utilaje si dispozitive, cu pertorrnante

exemplu, de 70°, atunci pe conducta principala, dupa fiecare ramificatie de 70°, se rnonteaza un tub de curatire asezat in carnin de vizitare executat in pardoseala, Pe colectorul orizontal, in dreptul fiecarei coloane, se monteaza cats 0 ramificatie prin care se face leqatura dintre conductele verticale de curgere si colector.

Tuburile din polpropilena se imbina prin coliere, etansarea fiind asiqurata prin garnituri montate in mufe. • Montarea coloanelor de canalizare In cazul In care coloanele se executa concomitent cu conducta colectoare orizontala, montarea fiecarei coloane se lncepe de la subsol, de la ultima ramficatie

tehnice ridicate, produse atat in tara cat si in strainatate, astfel ca, pentru 0 documentare cornpleta, este necesara consultarea cataloagelor firmelor producatoare, Elementele de progres tehnic in acest domeniu constau in larqirea gamei de materiale de conducte ce pot fi prelucrate cu acelasi utilaj (de exemplu: dispozitiv de taiat tevi $i tuburi din polietilena, polipropilena, PVC sau tevi metalice prin simpla schimbare a cutitului; dispozitivul de s arrre n at t ev i etc), fiabilitatea mare a utilajelor, sculelor $i dispozitivelor

In continuare se executa imbinarea conductelor $i a subansamblelor, tehnologia de imbinare a colectoarelor orizontale diferind In functie de materialul conductei. Tuburile din tonta de scurgere se imbina intre ele sau cu piesele de leqatura, introducand capatul drept al unui tub in mufa celuilalt tub, de acelasi diametru, etansarea putandu-se realiza cu franghie qudronata $i plumb, cu franqhie de canepa alba $i ciment metalurgic sau cu franqhie de canepa qudronata $i mastic bituminos. In toate cazurile franqhia umple mufa pana la jumatate din adan-

amplasata sub planseul de deasupra subsolului. La baza coloanelor terminale, In locul unui cot de 90°, se rnonteaza 2 coturi de 45° (fig. 3.9.4a) pentru ca shimbarea directiei apei ce se evacueaza sa nu alba loc brusc, ci treptat. Coturi de 90' (fig. 3.9.4b) se admit numai cand in coloane curg ape conventional curate (Iimpezi, fara suspensii). Coloanele intermediare se colecteaza la conducta colectoare prin ramificatii la 45', montate pe conducta colectoare (fig. 3.9.5) $i cot de 45°. Piesele de coratire montate pe coloane se amplaseaza

conferiili de materialele folosite la fabricarea lor (aliaje de Cr-Va, otet carbon etc.), greutatea redusa (care m icsoreaza efortul depus la manevrarea lor) si elementele de ordin ergonomic.

cimea ei (fig. 3.9.3). Imbinarea tuburilor orizontale din PVC se realizeaza prin lip ire cu adeziv in mute, folosindu-se in acest scop piese de legatura din PVC.

3 .9 .2 . M o n ta re a retelelor i nt er io a re d e c a na li za re • Montarea colectoarelor orizontale de canalizare se incepe de la iesirea ei din cladire, rnerqandu-se catre coloana cea mai indepartata care trebuie racordata.

La montarea colectoarelor se pun urmatoarele probleme : - respectarea pantei de montare prevazuta in proiect; - verificarea corespondentei dintre cota de iesire a tubului de canalizare din cladire sl cea a canalizarii exterioare la care se racordeaza: aceasta verificare se face cu ajutorul unui tub din cauciuc, prevazut la capete cu tub uri din sticla gradate, umplut cu apa, Colectoarele orizontale de canalizare se pot monta aparent sau ingropat. La cladirile cu subsol tehnic, tuburile de canalizare se rnonteaza aparent, pe console, bratari sau sustinatoare metalice (fig. 3.9.1). In cazul constructiilor fara subsol, amplasate in terenuri macroporice (sensibile la inmuiere), montarea conductelor sub pardoseala parterului nu este admisa, cu exceptia Incaperilor pentru fabrici $i ateliere, la care se admite montarea conductelor de canalizare in canale din beton nevizitabile (fig. 3.9.2). La montarea colectoarelor sub pardoseala se prevad curbe cat mai deschise $i piese de rarnificatie la 45', pentru ca scurgerea sa se faca usor $i sa se elimine pericolul de infundare. Daca din diverse motive este totusi necesar sa se monteze rarnlflcatii cu deschideri mai mari, de

a

b

Fig. 3.9.4. Racordarea coloanelor terminale la conducta colectoare: a 2 coturi de 45°; b - cot de 90 0 •

Fig. 3.9.1. Sustinator pentru fixarea colectoarelor orizontale de canalizare: 1 - sustinator: 2 - colector; 3 - mortar pentru fixarea sustinatorului,

Fig. 3.9.5. Racordarea coloanelor intermediare la conducta colectoare prin ramificatie de 45" ~i cot de 45". Fig. 3.9.2. Montarea conductei colectoare in canal sub pardoseala: 1 - conducta colectoare; 2 - coloana: 3 - ramificatie la 45°; 4 - piesa de curatire; 5 - canal din beton. 112

1 /2

2 2

a

2

b

Fig. 3.9.6. Deplasarea coloanei: Fig. 3.9.3. Imbinarea tuburilor orizontale din tonta de scurgere: 1 - franghie qudronata: 2 - plumb stemuit.


a - deplasarea cu curba de etaj; b deplasarea cu 2 coturi; 1 - curba de eta]; 2 - tub de curatire; 3 - coturi.

67/74

5/12/2018



1. hrstalatii sanitare

Fig. 3.9.7. Montarea ramlflcatlel pentru racordarea vasului de closet. la 800 mm deasupra pardoselii finite a mente de constructii (grinzi, socluri etc.) etajului respectiv sau la cel putin 150 mm trebuie ocolite, $i atunci deplasarea deasupra nivelului la care se afla marginea coloanei In dreptul acestora se reasuperioara a obiectului sanitar cel mai lizeaza prin montarea unei curbe de etaj apropiat de la etajul respectiv: astfel, In (fig. 3.9.6a) sau a 2 coturi (fig. 3.9.6b); In cazul desfundarii coloanei, apa uzata nu ambele cazuri se rnonteaza pe coloana, inunda etajul prin tubul de curatire $i se sub portiunea respectiva, cate un tub de poate dirija In obiectul sanitar sau In radeoarece In aceste locuri curatire, mificatia la coloana, Pe traseul vertical trecoloana se poate fnfunda foarte usor. buie evitate, pe cat posibil, deplasarile coCompensatoarele de dilatare axiale loanei, deoarece In exploatare pot conmontate pe coloanele de canalizare, stitui puncte de Infundare a acesteia. executate din PVC, polietilena sau Exista situatii In care anumite elepolipropllena, sunt de forma cilindrica; In partea de sus se introduce capatul conductei, care se poate deplasa liber In interiorul compensatorului, etansarea realizandu-se cu un inel special din cauciuc, iar In partea de jos compensatorul se 1mbina cu capatul conductei prin lipire cu adeziv In rnuta. La jumatatea distantei dintre 2 compensatoare de dilatare se rnonteaza un punct fix. Pe coloane se rnonteaza ramificatii de 45° sau 70°.Alegerea ramificatiilor si a Inaltimilor la care se rnonteaza acestea depind de tipul $i pozitia obiectelor Fig. 3.9.8. Ramificatii montate sanitare pe care Ie leaqa, lnaltimile se una sub alta. mascara de la nivelul pardoselii finite. Ramificatiile pentru racordarea vaselor de closet pot fi realizate In unul din modurile aratate In figura 3.9.7. Pentru racordarea mai multor obiecte sanitare, amplasate la stanqa $i la dreapta aceleiasi coloane, se poate executa montarea cu 2 rarniticatu (fig. 3.9.8) cand una din conductele de leqatura este scurta si se afta aproape de perete. Fig. 3.9.9. Bratani pentru fixarea Dupa executarea tuturor lmbinarilor coloanelor de curgere din tonta. se etectueaza 0 proba de etanseitate $ 'f /

1

3 9 7

In final, fixarea definitiva a coloanei cu bratari speciale din otel (fig. 3.9.9). • Montarea conductelor de ventilare Acestea se executa din acelasi material ca si coloanele de scurgere si se prelungesc cu circa 70 cm deasupra acopetsuul, pentru a nu f acoperite iarna de zapada ce se depune. La capatul de pe acoperis al conductei de ventilare se monteaza 0 caciula de protectie (fig. 3.9.10). executata cu tabla din Otel zincata sau cu tabla neagra decapata si vopsita cu vopsea de ulei. Pentru montare, caciula de protectie se introduce pe tubul coloanei de ventilare, pe deasupra tubului (fig. 3.9.10a) daca tubul are cap at drept $i In interiorul tubului (fig. 3.9.10b) daca tubul are capat cu muta. In ultimul caz caciula de protectie se stemuieste In mufa coloanei cu franghie de canepa negudronata si ciment. Dupa fixarea caclulii de protectie, tubul coloanei de ventilare se imbraca de jur Imprejur cu tabla care se lipeste de corpul caciulii $i de acoperis, asiqurandu-se astfel 0 protectie contra patrunderli apei provenite din precipitatii prin strapunqerea executata in acoperis pentru scoaterea conductei de ventilare. Cand cladirea are acoperis-terasa, tabla se introduce in straturile hidroizolante ale terasei (fig, 3.9.10c). Daca terasa este circulabila, ventilarile vor fi scoase pe acoperis si plasate In locuri mai retrase (Ianga cosuri, ziduri etc.). • Montarea conductelor de legatura ale obiectelor sanitare la coloane Conductele de legatura vor avea trasee drepte cat mai scurte si se vor monta cu pantele indicate In proiect. Aceste conducte pot fi montate: de-a lungul peretelui pe care sunt amplasate obiectele sanitare, aparent, Ingropat sau mascat dupa cum sistemul constructiv sau gradul de confort permite; - sub planseul pe care este montat obiectul sanitar (fig. 3.9.11) sau mascat de o qrinda falsa din rabit; - fngropat In grosimea pardoselii, solutie utilizata, In special, In cazul racordarii sifoanelor de pardoseala din camerele de baie. Conductele de leqatura ale obiectelor sanitare pot fi executate din aceleasi materiale ca si coloanele sau din materiale diferite, In care caz, tehnologiile de

8

a

b

c

Fig. 3.9.10 - Montarea caciulil de ventilare: a, b - pe ecoperis din tabla; c ecoperis teress; 1 - cactula de ventilare; 2 - conducta de ventilare; 3 - tabla de protectie: 4 - lipituri de etansare: 5 - franqhie de canepa; 6 - - ciment; 7 carton bitumat; 8 - placa din beton ; 9 - beton de egalizare.


Fig. 3.9.11. Montarea conductei de legatura sub planseu: 1 - ramiticatie; 2 - reductie; 3 - tub drept; 1 4 - cot.

_ _ _

68/74

5/12/2018


C ap ito lu l 3: lnstalatii d e c a na li za re

I. lnstalatii sanitare Imbinare prezinta anumite particularitati. Astfel, Imbinarea tevilor din plumb de scurgere cu tuburile din fonta de scurgere (fig. 3.9.12) se executa prin intermediul unui stut din alama sau cupru. Stutul se cositoreste si apoi se lipeste cu alia] de lipit la capatul tevii din plumb, dupa care se introduce In mufa tubului din fonta,

unsa cu vopsea alba, apoi se introduce pe venti I 0 rondela (saiba din plumb moale) :;;idupa aceasta 0 piulita care se strange pana la fixarea cornpleta. • Racordarea cezik» de baie la reteeua de canalizare Pozitia scurgerii (fig. 3.9.16) se executa Inainte de turnarea mozaicului, iar cada

tevi din polipropilena sau polletilena Intreaga furnttura necesara racordarii cazii de baie la reteaua de canalizare (fig. 3.9.17), oferind multiple posibilitati de montare. • Racordarea dU$urilor la reteaua de canalizare Dusurile pot fi individuale (fig. 3.9.18)

stemuieste cu franghia gudronata, unde peste secare se toarna plumb, mastic bituminat sau mortar de ciment preparat cu nisip fin. fmbinarea tevilor din plumb de scurgere cu tuburile din PVC (fig. 3.9.13) se realizeaza cand: - se pastreaza aceeasi sectiune: teava din plumb se introduce direct In capatul tevii din PVC fara material de etansare, etansarea realizandu-se prin aderenta; sectiunii: se - are loc schimbarea rasfrang marginile tevii din plumb pe dimensiunile mufei din PVC, dupa care se

se rnonteaza Etansarea dupa turn area :;;ifinisareala mozaicului. preaplinului cada de baie se realizeaza cu qamitura din cauciuc moale :;;i vopsea alba email; pentru 0 mai buna etansare, stranqerea ventilului pe corpul cazii se face cu un surub portlant, Pentru etansarea ventilului de scurgere se desuruoeaza :;;ise scoate de pe ventil racordul olandez si piulita de fixare si se introduce sub rozeta ventilului o qarnitura (rondela) din cauciuc. Venti lui se introduce in orificiul cazii de baie. Se insurubeaza pe corpul ventilului, pe sub cada, piutita de fixare, care se strange si

montate In locuinte, crese etc. sau comune, montate camine, In grup (fig. 3.9.19) In anexele ctadrilor industriale, bai publice etc. Pentru dusurile In grup se pot monta cazi pentru fiecare dus, dar, de regula, se da panta mare la pardoseala catre unul sau mai multe sifoane de pardoseala (fig. 3.9.19); In ultimul caz pe pardoseala In panta se pun gratare din lemn, executate astfel ca sa se realizeze orizontalitatea. Panta pardoselii In lncaperlle cu dusuri trebuie sa fie de 30 . . .40 mm/m. Uneori la dusurile montate in sali comune, apele

etanseaza cu franqhie alba :;;i ciment sau mastic bituminos. fmbinarea tevilor de scurgere din PVC cu tuburile din tonta de scurgere se realizeaza rasfranqand marginile tevii din PVC, pe dimensiunile mufei tubului din tonta, dupa care imbinarea se etanseaza cu franghie alba :;;i ciment (fig. 3.9.14). Rasfranqerea se executa cu ajutorul dornurilor.

apoi se rnonteaza la ventil racordul olandez. Intre piulita de fixare a ventilului si cada de baie nu se pune nici 0 garnitur a , e ta n s ar e a fiind asigurata numai de garnitura din cada de baie. Conducta de scurgere de la preaplinul baii se poate executa cu: teava din plumb de scurgere (0 30/34 mm), teava PVC (0 32x1,8 mm), teava din polipropilena sau pclletilena :;;ise racordeaza cu scurgerea de la ventilul baii, executata din teava din plumb (0 40x44mm), teava PVC, teava din polipropilena sau polietilena care la randul

uzate se colecteaza In rigole, care se la canal, prin recipiente sau prin sifoane de pardoseala . • Racordarea vaselor de closet la reteeue de canalizare Tehnologiile de racordare prezinta unele particularitati In functie de modul de fixare a vase lor de closet, care poate f pe: pardoseala, pere~ de rezistenta, pere~ de tip usor. In cazul rnontarii pe pardoseala, vaseIe de closet se flxeaza cu suruburi pentru lemn de 70x6 mm si spirale de sarrna zincata, In gauri astupate cu mortar

ei se racordeaza la pozitia conductei de scurgere leqata la sifonul combinat. Aceasta conducts se rnonteaza tata de ventilul de scurgere al baii la 0 distanta de minimum 15 mm, pentru ca s a se poata executa racordarea la sifonul combinat. Conducta de scurgere, executata din teava PVC, polipropilena, polietilena sau plumb de scurgere de 50/54 mm, se Ingroapa in pardoseala si se termina la sifonul combinat al baii, Unele firme executa un prefabricat cu>

din ciment sau cu suruburi pentru lemn fixate In dibluri din lemn. Leqatura pentru scurgere, dintre vasul de closet din faianta sl mufa conductei din tonta de scurgere (fig. 3.9.20), s e r ea li ze a za cu un stut din plumb de scurgere cu diametrul de 100/105 mm sau din PVC cu diametrul exterior de 110 mm, lung de 150 . .. 200 mm. Etansarea stutului din plumb la mufa tubului din tonta se realizeaza cu franghie gudronata indesata si cu mastic bituminos, iar 1mbinarea dintre vasul de closet si racordul demontabil se etanseaza cu chit amestecat

3 .9 .3 . R ac ord are a o b ie cte lo r s an ita re la reteaua lnterioara de c a naliza re • Racordarea lavoarului la reteeue de canalizare Venti lui de scurgere se introduce In orificiul respectiv din lavoar (fig. 3.9.15), prin interiorul lavoarului, dupa ce sub rozeta ventilului s-a pus 0 qarnitura subtire din cauciuc. Sub lavoar, se introduce pe venti I 0 qarnitura qroasa din cauciuc

/6

/

/

3

evacueaza

/2 2 4

___2

3

4

3

Fig. 3.9.12. imbinarea tevtlcr din plumb de seurgere eu tuburile din tonta de seurgere: 1 - teava din plumb de scurgere; 2 - tub

Fig. 3.9.13. Imbinarea levi lor din plumb

din fonta de scurgere; 3 - tub din alama sau din cupru; 4 - franqhie qudronata: 5 - plumb sau mastic bituminos; 6 - lipitura cu aliaj din cositor.

de seurgere eu tubul din PVC: 1 - tub din PVC cu muta: 2 - teava din plumb; 3 - franqhie alba; 4 - ciment sau mastic bituminos.


Fig. 3.9.14. Imbinarea tuburilor din PVC eu tubul din tonta de seurgere: 1 - tub din fonta cu mufa; 2 - tub din PVC; 3 - fran hie alba; 4 - ciment.

69/74

5/12/2018


C a pit olu l 3 : lnstalatii d e can ali zare


cu vopsea. Leqatura pentru scurgere dintre vasul de closet din faianta si mufa conductei din PVC (fig. 3.9.21) se etansaza fie cu

mastic de colofoniu, fie cu chit rosu. l.eqatura intre rezervorul de spalare $i vasul de closet se executa cu teava din PVC cu diametrul exterior de 32 mm (fig.

a

b

c

d

e

056 6 r o - - -- .__;_=--=c=_--t>j--"--1~ . 19-29

a

Fig. 3.9.15. Montarea ventilului ~i a sifonului de scurgere la lavoar: a - ventil de scurgere; b - corpul lavoarului; c - ventil de scurgere montat pe lavoar; d - sifon; e - lavoarul echipat cu ventil de scurgere si siton; 1 - ventil de scurgere; 2 - lavoar;3 - sifon; 4 - qarnitura subtir e de cauciuc; 5 - qarnitura mai qroasa de cauciuc; 6 - rondela (saiba) din plumb moale; 7 - piulita de fixare; 8 - golul preaplinului din vasul lavoarului; 9 - orificiul din venti 1 pentru preaplin; 10 piulita olandeza: 11 - racord de

b

Fig. 3.9.17. Furnitura pentru racordarea cazii de baie la reteaua de canalizare: a - ansamblu montat; b - vedere in plan a nodului de conducte; 1 - conducts de legatura la sifonul camerei de baie. 2 - venti I de preaplin; 3 - conducta de preaplin; 4 - ventil de scurgere al cazii;

2

r~

N

0 0 C')

2

c::i

0 N

b

Fig. 3.9.16. Legarea la canalizare a cazli de baie cu fund plan: a - vedere laterala; b - vedere In plan; 1 cada: 2 - sifon de pardoseala combinat cu iesire vertical a; 3 - venti I de scurgere; 4 - preaplin; 5 - leqatura la sifon; 6 - conducts de preaplin.

2

Fig. 3.9.18. Montarea dusulul individual:

1 - cada; 2 - ventil de scurgere; 3 - baterie amestecatoare: 4 - teava: 5 - para dU$ului;6 - rnarer; 7 - sapuniera; 8 - sifon combinat de pardoseala,


Fig. 3.9.19. Montarea dusuritor in grup: 1 - riqola; 2 - sifon de pardoseata: 3 - para dusului; 4 - despartltura (paravan) din sticla, tabla, beton etc. 70/74

5/12/2018


C a pito lu l 3 : lnstalatii de c a na liza re


6

Fig. 3.9.20. Legarea closetului cu evacuarea vertlcala la conducta din tonta de scurgere: racordul de scurgere al vasului de closet; 2 - stut din plumb de scurgere de 100/105 mm; 3 - mufa tubului din tonta; 4 - tub din tonta: 5 - mortar de ciment; 6 - planseu din beton; 7 - chit

3.9.22). Se mai folosesc: tevi din plumb de scurgere cu diametrul de 30/34 mrn, tevi din otel zincat cu diametrul de 1 1/4", tevi din pohetitena sau polipropitena. Capatul superior al tevii de spalare se lipeste de racordul de lipit (fig. 3.9.23) al ventilului rezervorului. Dupa lipire, racordul se asambleaza la ventilul rezervorului cu piulita

tevii de spalare se introduce in stutut vasului, iar partea mai larga a mansetei de cauciuc se rasfranqe peste stut (fig. 3.9.24b) unde se leaqa, de asemenea, cu sarrna zincata. T evile de spalare se pot monta aparent la 1 cm fata de peretele finit, de care se fixeaza cu bratari speciale, sau ingropat,

olandeza, punandu-se intre ele 0 garnitura din cauciuc moale de 2 mm grosime. In cazul tevii de spalare din otel zincat, acesta se fixeaza de ventilul de scurgere cu 0 rnufa stanqa-dreapta. Capatut inferior al tevii de spalare se leaga pe $tutul vasului de closet cu 0 manseta din cauciuc (fig 3.9.24) de forma tronconica, Manseta se imbraca mai inta.i cu capatul inqust pe teava de spalare (fig. 3.9.24a) se leaqa cu sarrna zincata de 0,5 mm grosime, apoi capatul

la 1 cm adancime tata de peretele brut. In cazul fixarii pe perete de rezistenta a vasului de closet (suspendat) se poate folosi sistemul bloc (fig. 3.9.25) cu rezervorul de spalare incastrat sau rnontat direct pe vas. Sistemul este compus din: cot WC 0110 mm, manson de evacuare, accesorii de fixare $i capace de protectie. Pentru racordarea vasului de closet, flxat pe un perete de tip usor, se recomanda folosirea unui bloc compus din: rezervor, cot 0110 mm pentru closet, suport de fixare pe perete, manson de evacuare a

.J. 'I'

amestecat cu vopsea; 8 - fri:mghie alba.

......

1i

vasului de closet 0110 mm $i racord pentru intrarea apei de spalare, accesorii de fixare pentru closet $i capace de protectie. Sisteme similare sunt folosite $i pentru racordarea vaselor de bideu suspendate pe perete. • Racordarea pisoarelor la reteeue de

J

2 ----:

I I

3

a <0

N

lD

,-N

I

a a

,

C')

2

a a

3 -----,

.o

c -.

a lD

)

I

a 0

,

I

~

io

I

~ ~

0 (J)

I'-

\«

4

%

Fig. 3.9.22. Ansamblul rezervor,

tea va de spalare ~i vas de closet:

b

Fig. 3.9.24. Legarea levii de spalare la vasul closetului: a - fixarea pe teava de spalare; b - fixarea de stutut vasului de closet; 1 - stut de racordare al vasului; 2 capat curbat al tevii de spalare; 3 - manseta din cauciuc.

1 - rezervor; 2 - ventilul rezervorului; 3 - teava de spalare; 4 - vas de closet.

2

2

a

I ...i.

Fig. 3.9.21. Racordarea closetului din faianta cu tubul de legatura din taianta la coloana de scurgere din PVC: 1 - tub de scurgere; 2 - teava din PVC de scurgere, de 100 x 3,2 mm; 3 - mastic de colofoniu.

9

a

0 co

b

2

c

Fig. 3.9.23. Ventile pentru legarea tevllor de spalare din: a - plumb; b - oiel; c - PVC;

1 - fundul rezervorului; 2 - ventilul propriu-zis; 3 - piulit§. de fixare; 4 - piulita olandeza: 5 - rnuta stanqa-dreapta; 6 - racord de lipit din alarna; 7 - racord de lipit din PVC; 8 - teava de spalare din otel zincata; 9 - qarnitura din cauciuc; 10 - tipitura cu aliaj de cositor.


Fig. 3.9.25. Sistemul bloc de racordare la canalizare a vasului de closet suspendat pe un perete u or.

71/74

5/12/2018


C a pito lu l 3 : lnstalatii d e c a na li za r e

1. Instalalii sanitare

canalizare Vasele pisoarelor se fixeaza pe pereti, cu suruburi pentru lemn prinse In dibluri din lemn sau in spirale din sarma zincata, Pozitia vasului la perete trebuie s a fie astfel ca marginea superioara a lui sa se afle la 0 inaltime de 650 mm de pardoseala finita (fig. 3.9.26) pentru adulti si de

pentru adulti $i de 200 ... 300 mm pentru copii $i se realizeaza prin intermediul unui sifon din alarna nichelat, racordat la conducta de scurgere, exeeutata, din teava PVC, polipropllena, polietilena sau din tonta de scurgere cu diametrul de 50 mm. • Racordarea spalatoarelor pentru va-

pohpropilena sau polletilena, Pentru racordarea spalatoarelor simple sau duble $i a masinii de spalat vase, se executa prefabricat, cu tevi din polipropilena, intreaga furnitura de racordare la reteaua de canalizare (fig. 3.9.28). • Racordarea chiuvetelor la reteeue de canalizare. Leqatura la canalizare, de la

450 ... 5 50 mm pentru copii. l.eqatura la canalizare se rnonteaza la inaftjmea de 400 mm de la pardoseala finita

se la reieeue de canalizare

sifonul de scurgere al chiuvetei se poate face: ingropata (fig 3.9.29a), aparenta verticala (fig. 3.9.29b) sau aparenta inclinata (fig. 3.9.29c) din tevi din PVC cu diametrul de 50 mm, tevi din polipropilena, polietilena, sau tevi din plumb de scurgere cu diametrul 50/54 mm. • Racordarea sifoanelor de pardoseala la reteeue de canalizare. Sifonul combinat din plumb (fig. 3.9.30) sau PVC se rnonteaza inainte de turnarea pardoselii. Conducta de legatura a sifonului la coloana de canalizare se executa din teava din PVC, polipropilena, polietllena

Spalatoarele pentru vase se monteaza pe console fixate in dibluri cu suruburi cu cap nichelat. Cotele de montare ale spalatorulul pentru vase sunt indicate in figura 3.9.27. Pozitia legaturii de scurgere se amplaseaza la 50 cm de la pardoseala firuta $i se executa, de regula, cu tevi din PVC,

o L()

b

Fig. 3.9.26. Montarea vasului de pisoar pentru adultl: 1 - axa conductei de apa; 2 - axa conductei de cur ere.

c

Fig. 3.9.29. Racordarea chiuvetei la conducta de curgere: a - teev« de curgere ingropata; b teava de curgere aparenta, verticala; c - teava de curaere aoarenta lnclinata.

160

0 0

~ ::> < 1l

(/)

0 0 0

0 0 CD

0 0 L()

Fig. 3.9.27. Montarea spalatoarelor entru vase.

sau din plumb de scurgere cu diametrul de 50/54 mm. Pentru a evita infiltratiile de apa, sifonul combinat este prevazut cu un guler din plumb, deasupra caruia se fixeaza stratul de hldrolzolatie peste care se toarna apoi sapa din beton a pardoselii. Panta par dose Iii trebuie sa porneasca din toate colturile Incaperii catre sifonul de pardoseala si sa fie unitorrna, astfel ca apele scurse pe pardoseala sa nu stagneze, deoarece pot degrada tavane Ie si peretli, Sifonul de pardoseala, simplu, cu ie$ire vertlcala (fig. 3.9.31) se rnonteaza, de regula, in spalatorii, camere cu dU$uri etc., in care debitele mari de apa colectate de pe pardoseala sunt evacuate prin gratarul sifonului sl prin racordul vertical, direct in coloana de canalizare. Sifonul se fixeaza cu bitum cald in gaura efectuata in placa din beton (fig. 3.9.31). Racordul vertical al sifonului se introduce in mufa tubului de canalizare si se imbina prin stemuire cu franqhie gudronata si etansata cu plumb topit. Pentru evitarea infiltratiilor 8

6

\ \

-.

'~

b

Fig. 3.9.28. Furnitura pentru racordarea la canalizare a spalatoarelor de bucatarie ~i a ma~inii de spalat vase, cu teava din

poltpropllena,

Fig. 3.9.30. Montarea sifonului combinat din plumb: a - sectiune; b - vedere de sus; 1 - gratar de metal nichelat; 2 - rarna;

pardoseata, simplu, cu ie~ire verticala:

3 - dop de curatire: 4 - despartitura pentru formarea garzii hidraulice; 5 - guler din plumb; 6 - hidroizolatie; 7 - placa din beton; 8 mozaic.

1 - sifon; 2 - tub din fonta cu muta; 3 - franqhie gudronata ; 4 plumb stemuit: 5 - bitum; 6 - hldroizolatie; l? - laca din beton; 8 - rnozaic.


Fig. 3.9.31.

Montarea

sifonului

de

72/74

5/12/2018



C apitolul 3: lnstalatii d e c a n al iz a re

de apa, deasupra betonului de panta se asaza un strat de panza qudronata, peste care se pune 0 piasa de rabit si apoi se toarna mozaicul pardoselii respective. La sifoanele de plinta executate din PVC, Imbinarea racordurilor de scurgere de la cada de baie $i lavoar, precum si racordul sifonului la coloana se executa prin lipire

ton bituminat sau dintr-o folie din poliesteri cu dimensiunile 1x1 rn, In care se practica golul de introducere a receptorului. Gulerul stutului de racord al receptorului are rolul de a evita infiltratla apei de ploaie pe langa receptor sl hidroizolatie In interiorul cladirit, in jurul receptorului se executa 0 termohidroizolatie, iar spatiul

Tuburile din beton cu rnuta se imbina introcucand capatul drept al tubului In mufa tubului ce se afla montat. Atat sapatura, cat si montarea tuburilor Incepe de la capatul din aval al retelei;tuburile se monteaza cu gura mufei cafre amontele retelei. In rostul dintre tuburile cu cep $i bum se introduce un strat de mortar din ciment

cu adeziv.

ramas liber Intre receptor, termohidroizolatie si elementul de acopeds din beton se etanseaza cu mortar de ciment.

fin sl nisip (fig. 3.9.33) care apoi se protejeaza in exterior cu un guler de beton. Mufa tub uri l or din gresie ceramica se etanseaza cu franghie gudronata si bitum turnat fierbinte. Adancirnea de montare a tub uri l or de canalizare exterioara se deterrnina in functie de urmatoarele elemente: - cota de ieslre a conductelor de canalizare din interiorul cladinlor, care determina cota radierului (fundului) caminului de racord la canalizarea exterioara; - cota de inqhet a parnantulul care variaza intre 0,8 si 1 m pentru diferite zone climatice din tara; - pantele de montare a tuburilor exterioare de canalizare, care trebuie sa asigure curgerea apelor uzate cu nivel liber; datorita pantei de montare, adancimea de montare a tubului de canalizare creste In lungul traseului conductei; - ordinea unor obstacole naturale sau coborarea cotei de amplasare a tuburilor de canalizare la intersectia cu traseele altor tipuri de retele exterioare, cum sunt cele de alimentare cu apa rece sau calda, canale termice, conducte pentru transportul gazelor naturale, cabluri electrice sau telefonice etc.

3 .9 .4 . M o n ta re a re ce p to a re lo r d e a pe m ete oric e Tehnologia de montare a receptorului de ape meteorice contine 2 faze sl anume: montarea receptorului propriu-zis $i executarea termohidroizolatiei. Montarea receptoarelor de ape meteorice pe terase executate din beton se poate face numai dupa ce, In prealabil, se executa 0 bariera de vapori din car-

a

3.9.5.1 Trasarea ~i executarea ~anlurilorpentru montarea tuburiior canalizare

de

Axa santului se traseaza cu ajutorul jaloanelor. Pentru a se verifica adancimea sapaturu, de 0 parte $i de alta a viitoarei sapaturi, se bat 2 stalpl (fig. 3.9.32) uniti printr-o rigla de trasare orizontala, Tnainte de Inceperea ccborarii tub urilor in sant, se veriftca adancimea santului cu un vizor mobil. 8aparea santului se executa manual sau mecanizat, din aval catre amonte, pentru a asigura evacuarea apelor de infiltratie.

3.9.5.2 Montarea conductelor (tuburilor) de canalizare Dupa coborarea tuburilor In sant se verifica panta, care trebuie sa corespunda cu cea data in proiect. In cazul in care nu sunt montate rigle de trasare, verificarea se face cu instrumente topometrice (Ia trasee lungi) sau cu nivela cu bula de aer (pentru trasee scurte).

) · ' tl

Lin.ia

Vi Z L J

iii iii ,

\

3 .9 .5 . E x e cu t ar ea retelelor e xt er io a re d e c an aliz are d in an sam blu ri d e cladlrl

a !8 1 ... .

, 1 ! .S D . " 7 /~ ..

~

I.e] _ q ..• · · :.

"I

11 __

\

8U

3.9.5.3 Executarea constructiitor

eccesorii ale relelelor exterioare 2

!.'.

9

b

Fig. 3.9.32. Rigle de trasare: a - s ec pu ne tr an sv ers a/ ii; b - p ro m In lu ng ; 1 - rigla de trasare; 2 - cui de centrare; 3 si 4 - portiuni vopsite In alb, respectiv In rO$U; 5 - tarus de nivelment; 6 - fir cu plumb; 7 - tarus de axa: 8 - vizor mobil; 9 - sabot; 10 - rigle de vizare; 11 - fundul $antului.

a

6 --

5-6mm

/

--

2-,%

-. -

~3

3

~

i

I

II

i~ 1--4

.. .

--+-

\

7 45

Fig. 3.9.34. Verificarea conductelor

b

-,

5

de canalizare in vederea recepfiei:

a - canale vizitabile; b - canale nevizitabile;

Fig. 3.9.33. Etan~areatuburilor cu ce i buza,

1 si 3 - mire topografice; 2 - instrument de nivelment; 4 - surse de lumina; 5 - oqlinda; 6 - canal vizitabil (H ~ 1,80 m); 7 - canal nevizitabil; 1 si II - camme de vizitare.


73/74

5/12/2018



C a pit olu l 3 : lnstalatii d e can ali zare d e c a n a li za r e Caminele de vizitare, de rupere de panta etc. sunt lucrari de constructii la care instalatorul are numai rolul de a verifica cotele de executie si racordurile conductelor, care trebuie sa corespunda datelor din protect. Carninele de canalizare se executa din zidarie de caramioo sau din beton sl sunt prevazute cu capace metal ice montate pe rame Incastrate In beton. Pentru accesul personalului de exploatare in cam in, sunt prevazute trepte metal ice din otel Incastrate in peretii caminului.

3 .9 .6 . P r ob a re a ~i receptia lnstatajlilor d e c a na li za re 3 .9 .6 . 1 Instala/iile interioare Cele de canalizare a ape lor uzate menajere se sup un probelor de etanseitate si de functionare, Proba de etanseitate necesita umplerea instalatlel cu apa, pana la nivelul de refulare prin obiectele sanitare, dupa care se controleaza toate punctele de imbinare. Punctele de imbinare ce se Inchid cu rnasti, se lncearca pe parcursul lucrarii, inainte de inchiderea acestora. In cazul lnstalatiiior executate cu tuburi din fonta de scurgere, se controleaza intreg traseul In scopul de a descoperi eventuale pierderi prin pori. Proba de functionare se executa prin punerea In functiune a obiectelor sanitareoCu prilejul lncercarii de functionare se

c on tro le az a

s i pantele, piesele de curatre, sustinerile conductelor etc. Instalatiile interioare de canalizare a apelor meteorice se supun, de asemenea, probelor de etanseitate si functionare, Proba de etanseitate necesita umplerea instalatiei cu apa pe inaltimea coloanelor si verificarea tuturor lrnbinanlor.

bazalt cu mufe sternuite cu franghie gudronata, pentru verificare se umple tronsonul cu ap a la inaltimea de 1 m deasupra crestei canalului de la capatul din amonte (fig.3.9.35). Tronsoanele de canal supuse probei se tin sub presiune timp de 20 min; pe rnasura ce apa scade, se reumple cana-

Proba de functionere consta In a se verifica caca se evacueaza Intreaga cantitate de apa de pe supratata colectoare, respectiv oaca functioneaza fiecare receptor.

lui cu un vas etalon. Cantitatea de apa adauqata nu trebuie sa depaseasca debitul 0,05 lis pentru fiecare 100 m lungime de canal. La canalele executate din beton $i Irnbinate prin cep $i buza se face proba de etanseitate prin umplere cu apa pana la gradul de umplere u=hld=0,5. Dupa efectuarea probelor retelei de canale si verificarea executiei tuturor constructiilor anexe, reteaua exterloara de canalizare poate fi receptionata.

3 .9 .6 .2 I n st a la / ii le e x te r io a r e d e canalizare La canalele vizitabile (fig 3.9.34a) verificarea pantei sl aliniamentelor se face prin observare dlrecta, La canalele nevizitabile (fig. 3.9.34b) se verifica aliniamentele cu ajutorul oglinzilor. Pantele canalului se mascara printr-un nivelment legat de borne Ie de repere ale canaiizarii. Abaterile limita de executie admise la pantele canalului [cm/100 m] trebuie sa fie egale cu panta din proiect lrnm/m] sau [%1; de exemplu daca panta din proiect este de 0,3 %, este perrnisa 0 abatere limita de ± 3 cm la 100 m. Cotele radierului canalului nu trebuie sa difere cu mai mult de ± 5 cm fata de cotele din proiect. Se efectueaza cel putin 2 verificari la fiecare 100 m canal. Proba de etanseitate a unui tronson de canal se executa dupa verificarea pantei si inainte de astuparea transeei. La canalele cu tuburi din beton sau din 6

3

3 .9 .7 . E le m en te n ec es are p en tru elaborarea tnstructlunitor d e ex plo atare a instalattllor d e c a na li za re Asigurarea functlonarii permanente si In conditii corespunzatoare a instalatiilor de canalizare se face printr-un serviciu organizat de exploatare $i intretinere. Exploatarea si intretinerea tehnica a instalatiilor exterioare de canalizare revine regiilor de apa si canalizare ale localitatilor, Pentru instalatiile interioare de canalizare, beneficiarii acestora lsi organizeaza un sistem propriu de Intretinere si exploatare. Pentru elaborarea lnstructiurulor de exploatare a instalatlilor de canalizare se recornanda urrnatoarele: - operatiile de exploatare si intretinere sa fie efectuate numai de personal calificat si instruit ln privinta cunoasterf si aplicarii normelor de tehnica securitatii $i protectia muncii; - unitatea de exploatare si intretinere s a aiba la dispozitie proiectul (inclusiv schetehnoloqica) instalatiei: - orice modificare (extindere, modern izare etc.) sa fie etectuata numai cu avi-

4

2

Fig. 3.9.35. Verificarea etanseltatil conductelor de canalizare cu mufe stemuite: 1 - capac etans: 2 - elemente pentru fixarea capacului; 3 - traverse; 4 - conducta ce se probeaza; 5 - carranul din amonte; 6 - racord pentru umplerea carninului.


zul proiectantului cu respectarea qislatiei tehnice in $i vigoare.

le-

74/74

1. Instalatii Sanitare - Cap 03 - Instalatii de Canalizare

Recommend Documents