Sistem de Dozare Cu Lichide

Universitatea Universit atea “P “Politehn olitehnica” ica” București Facultatea acultat ea Ingineria Sistemelor Sistemelo r Biotehnice Biotehni ce Specializarea Special izarea Tehnologii ehnolog ii Avansate în Industria Industri a Alimentar Alimenta r

PROIECT :

Sistem tehnic tehnic de dozare și umplere umplere cu lichide

2015  Bucuresti

Cuprins I!Introducere II.Clasificarea metodelor de dozare II.1 Procedee de dozare prin contorizarea debitului de material II.2 Procedee de dozare prin determinarea masei materialului dozat II.3 Analiza factorilor care influenţează dozarea

III. MASINI SI !I"A#$ P$N!% &'(A%$A P%'&S$"'% P%'&S$"'% A"IM$N!A%$ III.1 )eneralitati. Clasificare III.2 &ozatoare pentru produse lic*ide III.2.1 &ozatoare la ni+el constant III.2.2 &ozatoare +olumetrice III.2.3 &ozatoare continue de debit III.2., &ozatorul cu +entil comandat electroma-netic I. MASINI SI !I"A#$ P$N!% MP"$%$A AM/A"A#$"'% C "IC0I&$ I. I.1 &ispoziti+ul de umplere izobarometrica a sticlelor  I. I.2 &ispoziti+ de umplere cu robinet cana I. I.3 &ispoziti+ de umplere fara robinete I., azele dozarii lic*idelor  I. I. Instalatii de dozat si umplut bere in butoaie I. Instalatia de dozare sub +id /I/"I')%AI$

I.Introducere &ozarea poate fi definită că fiind procedeul de fracţionare după o anumită re-ulă a unei cantităţi de material4 5n porţii4 operaţie care +a fi făcută 5n condiţii specificate de domeniul concret de aplicaţie. 6n funcţie de material 7i -radul de compactare al acestuia4 precum 7i de diferitele soluţii te*nice utilizate 5n măsurare4 respecti+ de diferitele principii de funcţionare4 sistemele de porţionare se pot numi dispoziti+e de dozare4 sisteme de dozare 7i măsurare compuse din ansamble de măsurare 8 dozare precum 7i instalaţii de dozare. &ispoziti+ele de dozare reprezintă părţi importante ale procesului de automatizare. Ansamblele de dozare sunt o combinaţie de diferite dispoziti+e de dozare4 iar instalaţiile de dozare pot cuprinde mai multe componente cu dispoziti+e de dozare. &ozarea4 este urmată de obicei de ambalare4 se face 5n flu9 continuu sau discontinuu. Scopul etic*etării produselor  alimentare este de a -aranta accesul consumatorilor la informaţii complete cu pri+ire la conţinutul 7i compoziţia produselor4 pentru a prote:a sănătatea 7i interesele acestora. Alte informaţii pot oferi detalii despre o caracteristică specifică a produsului4 cum ar fi ori-inea sau procedeul de fabricaţie. nele produse alimentare4 cum ar fi or-anismele modificate -enetic4 alimentele aler-enice4 alimentele destinate su-arilor sau c*iar di+erse băuturi fac4 de asemenea4 obiectul unor re-lementări specifice. In cadrul unei linii de ambalare sau inbuteliere cea mai importanta operatie este dozarea deoarece de precizia acestea depinde eficienta econimica a ambalarii. &ozarea este di+izarea in cantitati e-ale diferite prestabilite si poate fi; < &ozare &ozareaa +olumetr +olumetrica ica
&eoarece umplerea se confunda de cele mai multe ori cu dozarea aceste operatii op eratii se realizeaza concomitent si operatiile de dozare
&oza &o zare reaa +olu +olume metr tric icaa si um umpl pler erea ea prod produs usel elor or lic* lic*id idee cu +asc +ascoz ozit itat atee mica mica si

•

 pul+erulente ce cur- foarte bine bine in ambala:e= &oza &o zare reaa +olu +olume metr tric icaa si um umpl pler erea ea prod produs usel elor or lic* lic*id idee +asc +ascoa oase se si a prod produse uselo lor  r 

• •

-ranulate ce cur- -reu in ambala:e= &ozarea -ra+imetrica a produselor pastoase si -ranulate= &ozarea cu bucata a produselor solide=

II.Clasificarea metodelor de dozare &ozare &ozareaa +izeaz +izeazăă 5ntotd 5ntotdeau eauna na masă masă materi material alulu uluii 5n +rac4 +rac4 astfel astfel 5nc>t4 5nc>t4 sustra sustra-er -erea ea cantitati+ă de material este asociată cu determinarea masei de material4 c*iar dacă metodă 5n sine se bazează pe +olumul de material sustras. Sistemele de dozare au că scop porţionarea masei de material4 definindu
II.1 Procedee de dozare prin contorizarea debitului de material Procedeele automate de dozare prin analizarea masei sau a +olumelor de material pot fi clasificate 5n funcţie de modul de funcţionare 5n; ? procedee de dozare cu funcţionare discontinuă la care se realizează dozarea 5n 7ar:e cu controlul debitului sec+enţial de material măsurat=

? procedee de dozare cu funcţionare continuă la care se realizează controlul permanent al masei de material supusă dozării. do zării. &ozarea discontinuă poate fi e9ecutată lin sau -rosier prin apro9imarea unui inter+al de timp timp ce depind depindee de contro controlul lul debitu debitului lui de materi material al dar 7i prin prin aran:a aran:amen mente te de dozări dozări continue .

II.2 Procedee de dozare prin determinarea masei materialului dozat 6n cazul acestor procedee4 te*nicile de c>ntărire utilizate determină indirect masa prin efectele date de masă cum ar fi; inerţia4 impulsul4 absorbţia radiaţiei 7i transportul căldurii . Cele mai precise metode sunt cele -ra+imetrice4 deoarece sin-ura lor +aloare măsurată este forţa de -reutate @acceleraţia -ra+itaţională este o constantă locală. Aplicaţia se e9tinde la materialele 5n +rac 7i fluide4 de la c>te+a -rame la mii de tone pe 7ar:a măsurată. C>ntărirea este efectuată prin adău-are sau prin sustra-ere de +olum. &ozarea prin radiaţie a flu9ului de material 5n +rac4 denumită uneori eronat Bc>ntărirea nucleară4 se bazează pe fenomenul de absorbţie a radiaţiei de către materialul e9pus determin>ndulnesc 5n instalaţiile cu transportoare cu benzi4 dar nu este potri+ită  pentru c>ntăriri datorită preciziei preciziei limitate .

II.3 Analiza factorilor care influenţează dozarea Comportarea materialelor 5n timpul procesului de dozare este influenţată de numero7i  parametri. Ace7tia pot modifica funcţionarea 7i producti+itatea dozatoarelor. $9perimentele  practice 7i teoretice sndu<7i influenţa asupra procesului de dozare . Studiul analizei influenţei parametrilor de lucru asupra operaţiei de transport 5n funcţie de necesarul de putere s
actorii de influenţă ai procesului de dozare pot fi 5mpărţiţi 5n trei -rupe principale; ? parametri constructi+i= ? parametri de lucru= ? parametri le-aţi de materialul dozat. Cercetările efectuate de %e*Du-ler ). $. 4e*lauer /. 7i $rtl S. prezintă o pri+ire de ansamblu asupra +alorilor de influenţă a unor parametri. Parametrii ce pot influenţa funcţionarea dispoziti+elor de dozare sunt; ? debitul sau rata de dozare= ? sensibilitatea= ? timpul de răspuns= ? temporizarea operaţiei= ? caracteristica de răspuns a frec+enţei= ? precizia dozării sau reproductibilitatea ei.

III.MASII SI !"I#A$% P%"&! '()A&%A P&('!S%#(& A#IM%"A&% III.1 *eneralitati. Clasificare Produsele alimentare obtinute din procesul te*nolo-ic de fabricatie necesita4 in +ederea ambalarii si li+rarii sau a depozitarii4 dozarea acestora. 'peratia prin care se stabileste +olumul4 debitul +olumetric +olume tric sau masa produselor se numeste dozare. &ozarea4 urmata de obicei de ambalare4 se face in flu9 continuu sau discontinuu. In anumite operatii cu caracter te*nolo-ic4 materiile prime si au9iliare au9 iliare se distribuie in cantitati pre+azute cu retetele de fabricatie.

mplerea ambala:elor trebuie sa asi-ure continutul dorit de produs. Aceasta operatie necesita masini speciale4 in componenta carora sunt necesare dispoziti+e de dozare specifice naturii fiecarui fel de produs. Masinile de dozat pot fi +olumetrice4 -ra+imetrice sau numerice. Pentru produse solide pul+erulente dozarea se face +olumetric sau -ra+imetric. In cazul produselor solide in forma de bucati mici4 cu o confi-uratie -eometrica re-ulata4 cum sunt bomboanele4 dozarea se face cu a:utorul masinilor cu inre-istrator numeric. Masinile sau dispoziti+ele pentru dozarea -ra+imetrica a produselor solide4 folosesc platane de  balanta4 care masoara cu precizie precizie cantitatea de produs destinata ambalarii. ambalarii. &ozatoare +olumetrice se intalnesc si la dozarea produselor de dimensiuni mici si cu forma re-ulata4 cum ar fi mazarea +erde4 + erde4 ciresele etc. Pentru produsele lic*ide se folosesc dozatoare +olumetrice. + olumetrice. Acestea acumuleaza4 in  prealabil4 un +olum de produs e-al cu cel al recipientului in care urmeaza sa fie ambalat si pe care il descarca in momentul umplerii. Pentru a se asi-ura o precizie a dozarii4 se impune realizarea acestei operatii in anumite conditii de temperatura4 pentru a se e+ita +ariatiile de +olum datorate +ariatiilor de temperatura a produsului. Masinile de dozat produse +ascoase4 cum ar fi pasta de carne4 -emurile4 se folosesc dozatoare +olumetrice cu functionare discontinua sau dozatoare d ozatoare +olumetrice de debit cu functionare continua @spriturile pentru umplut pasta de carne in membrane. In industria conser+elor4 se folosesc masini speciale de dozare automata pentru solide si lic*ide4 de e9emplu4 la dozarea fructelor si a siropului in acelasi recipient. Astfel4 clasificarea masinilor si dispoziti+elor pentru dozarea produselor alimentare se  poate face dupa mai multe criterii; criterii; < dupa proprietatile fizico-dinamice ale produselor avem: -

dozatoare pentru produse solide4 lic*ide4 +ascoase4 solide si lic*ide=

< dupa modul de functionare: < dozatoare cu functionare functionare continua si discontinua= < dupa principiul de dozare: < dozatoare -ra+imetrice4 -ra+imetrice4 +olumetrice si numerice= < dupa conditiile in care se desfasoara operatiunea de dozare avem: -

dozare la presiune atmosferica4 izobarometrica4 la suprapresiune4 in +id=

d eplasarea materialului doza: < dupa fortele care asigura deplasarea

cu piston4 cu transportor elicoidal4 cu transportor cu racleti sau cu banda4 disc rotati+ cu razuitor4 mecanism +ibrator4 etc.= -

&ozatoarele sunt dispoziti+e cu functionare comandata si cu functionare automata. In continuare +or fi prezentate principalele masini si instalatii pentru dozarea  produselor alimentare4 dupa proprietatile proprietatile fizico
III.2 'ozatoare pentru produse lichide &ozarea lic*idelor este o operaţie realizată 5n scopul umplerii recipienţilor folosiţi  pentru ambalare. &ebitul de dozare este determinat de +iteză de cur-ere 7i diametrul conductelor prin care lic*idele alimentează aparatele 7i utila:ele de imbuteliere. &ozarea lic*idelor 5n +olum se realizează la ma7inile de dozat 7i ambalat4 printrnd este menţinut un ni+el constant al lic*idului 5n rezer+orul ma7inii= nd din rezer+orul ma7inii se transferă cu pa*are de măsură de +olum e-al cu al recipientului ce urmează a fi umplut4 cantităţile necesare.

III.2.1 'ozatoare la ni+el constant &ozatoarele la ni+el constant ec*ipeaza masinile de imbuteliat im buteliat lic*ide in sticle4 care asi-ura automatizat procesul de umplere si inc*idere. Masinile pot asi-ura introducerea lic*idului la presiune atmosferica4 izobarometric4 cu suprapresiune de -az sau sub +id. &ozatorul de ni+el @i-. 1este un dispoziti+ alcatuit din; corpul dozatorului @1 fi9at la baza rezer+orului de alimentare al masinii cu piulita @2 si mansonul metalic @3 liber sa culiseze pe portiunea cilindrica a corpului de umplere. Mansonul @3 este pre+azut cu un centrator @, pentru sticlele care sunt aduse pe rand la umplere4 in interiorul corpului se -aseste o conducta de eliminare a aerului @4 care asi-ura comunicarea dintre spatiile de aer situate deasupra ni+elului de lic*id din rezer+orul de alimentare a masinii si interiorul sticlei atasate la capul de dozare. Conducta are la partea inferioara o -arnitura de etansare @ care inc*ide sau desc*ide sectiunea de trecere a lic*idului prin corpul dozatorului. Cand dozatorul nu are atasata sticla4 arcul @E mentine mansonul in pozitie inferioara4 astfel ca sectiunea de cur-ere a lic*idului din rezer+or este obturata de -arnitura de etansare. "a ridicarea sticlei

 prin dispoziti+ul masinii de imbuteliat imbuteliat -atul ei se spri:ina spri:ina de centrator4 ridicand ridicand mansonul4 care comprima arcul @E4 asi-urand desc*iderea sectiunii sec tiunii prin care lic*idul +a cur-e in sticla4 iar aerul +a trece prin conducta @ in spatiul din rezer+or pana la atin-erea ni+elului in sticla redat prin linia punctata b
1 - corpul dozatorului; 2 - piulita; 3 - manson culisant; 4 - centrator; 5 - conducta de eliminare a aerului; 6 - garnitura de etansare; 7 - arc; 8 - rezervorul de alimentare.

Fig. 1.

'ozator de ni+el

III.2.2 'ozatoare +olumetrice &ozatorul +olumetric @i-. 2 se compune dintr
Pentru functionarea normala a dozatorului4 capatul superior al cupei de masura @24 la -olirea acesteia4 trebuie sa fie ridicat deasupra ni+elului lic*idului din rezer+orul @1 cu 1< 2H mm. a - pozitia initiala; b - pozitia de umplere: 1 - rezervorul de alimentare; 2 - cupa de masura; 3 - conducta; 4 - robinet; 5 - centrator; 6 – ambala; ! - platou; 8 - tia. Fig. 2. Dozator volumetric

III.2.3'ozatoare continue de debit Pentru dozarea diferitelor materii prime sau au9iliare lic*ide4 li c*ide4 cum ar fi solutii de de saramura4 apa etc.4 se utilizeaza dozatoare de debit pre+azute a asi-ura aportul acestora in cantitatile pre+azute de retelele de fabricatie pentru fiecare sort de produs. Acestea Acestea fac parte din instalatiile dotate cu posibilitati de citire sau inre-istrare a debitului masic sau +olumetric si e+entual a temperaturii acestuia @in cazul apei. Cele mai reprezentati+e instalatii sunt;
 Dozatorul semiautomat



 Dozatorul automat  permite masurarea @si inre-istrarea de precizie a cantitatii

de lic*id stabilite4 fiind cuplat la un termore-ulator pentru pre-atirea lic*idului la temperatura prescrisa. &e la termore-ulatorul @14 lic*idul trece la debitmetrul cu elice @2. &ebitmetrul este pre+azut cu un dispoziti+ de indicare al cantitatii prestabilite si masurate de lic*id4 precum si cu un +entil electroma-netic pentru inc*iderea si desc*iderea automata a alimentarii cu lic*idul dozat. In cazul solutiei de sare sau al suspensiei de dro:die4 dozatorul se racordeaza direct la conducta pe care se pompeaza aceste lic*ide.Pentru dozarea -rasimilor fluidificate se utilizeaza instalatii similare a caror alimentare se face prin condu cte incalzite cu abur4 pentru a se mentine -rasimea in stare fluida.

III.2., 'ozatorul cu +entil comandat electroma-netic  $ste utilizat la masinile de ambalat lapte in pun-i din material plastic.&ozatorul &M<1 se compune dintr
1 - electromagneti; 2-tie; 3 - resort; 4 - bazin; 5-plutitor; 6 - racord de admisie; !"#- ventile de dozare; 8 - tub de dozare.

Fig.3 Schema dozatorului DM-1

%e+enirea +entilelor in pozitia des*is asi-ura cu a:utorul a doua resorturi @3.In prima faza +entilul de admisie @E este in pozitie desc*isa4 +entilul de dozare @ este inc*is4 fiind tras in pozitia superioara de electroma-netul sau. "aptele patrunde prin conducta @ in  bazinul @, al dozatorului4 dupa care ni+elul se stabilizeaza prin inc*iderea orificiului la ridicarea plutitorului @. rmeaza desc*iderea +entilului de dozare prin incetarea actiunii electroma-netului sau si inc*iderea +entilului de admisie prin actionarea electroma-netului

respecti+.rec+enta respecti+.rec+enta actiunii dozatorului este re-lata de forma camei ce comanda alternati+ electroma-netii. Pentru dozarea berii4 bauturilor racoritoare a apei minerale sau a altor produse lic*ide sub presiune de -az4 se folosesc dozatoarele ce functioneaza sub presiune e-ala atat a lic*idului din rezer+orul de alimentare a masinii de umplut ambala:e @sticle4 butoaie cat si din ambala:e.Aceste aparate de umplere izobarometrica sunt dupa constructie pre+azute cu sau fara robinete de comanda.

I.MASII SI !"I#A$% P%"&! !MP#%&%A AM/A#A$%#(& C! #IC0I'% Pentru umplerea buteliilor se folosesc masini rotati+e @i-., a+and un numar de dispoziti+e de umplere corespunzator corespunzator cu capacitatea urmarita4 urmarita4 fiecare fiecare butelie a:un-and in contact cu cate un dispoziti+ de umplere prin care se asi-ura ec*ilibrarea presiunii prin introducerea de aer sau C'24 umplerea propriu
Masinile de umplut sticle constau dintr
Fig. 4. Dispozitivul de umplere izobarometrica a sticlelor 

IV.2 IV.2 Dispozitiv de umplere cu robiet caa

&ispoziti+ul de umplere izobarofnetrica a sticlelor preintampina de-a:area bio9idului de carbon din bere datorita spumarii pe durata umplerii.Partile componente ale dispoziti+ului sunt prezentate in fi-urile  si . rmeaza umplerea prin cele trei operatiuni de e-alizare a presiunii4 umplerea propriu
1 -carcasa robinetului; 2 - cep; 3 - pintenul robinetului -cep;  4 - conducte de aer;  5 - piesa de miloc;  6 -centrator pentru gatul sticlei; ! - conducta de umplere; 8 -ambala; # - platoul cilindrului de ridicare; 1$ - garnitura decauciuc; 11 - suportul dispozitivului; 12 - inc%izator; 13 -ventil de aer; a - sectiune; b - vedere laterala. Fig. !. Dispozitiv de umplere cu robiet caa

'r-anele de umplere de tipul cu robinet cu trei canale comandate prin came @i-.   prezinta nea:unsuri prin uzura prematura si aparitia aparitia neetanseitatii la la inc*iderea celor trei canale4 ceea ce conduce la limitarea producti+itatii si scaderea calitatii produsului imbuteliat @in cazul berii4 aceasta de+ine opalescenta.

IV.3 IV.3 Dispozitiv de umplere"ara robiete

"a dispoziti+ul de umplere fara robinete @i-.  este specific faptul ca lic*idul  patrunde in sticla prin cur-ere cur-ere peliculara dea
2 - caseta dispozitivului de umplere; 3 - carcasa resortului;  4-g%ida; 5 - tie ridicatoare; 6 - tub de umplere; ! - resort de desc%idere; 8 - resort de inc%idere;  #-g%ida; 1$ - cap de centrare a sticlei; 11 - g%idaul capului capului de centrare; 12 - supapa de descarcare &evacuare aaerului'. Fig. #. Dispozitiv de umplere"ara robiete $sectiue%

IV.4 IV.4 Fazele dozarii lichidului a – (i)area sticlei pe dispozitiv; b – desc%iderea admisiei de aer sau *+ 2  in  in sticla; c – desc%iderea lic%idului din rezervor in sticla si evacuarea aerului; d – inc%iderea admisiei lic%idului si coborarea sticlei: 1 – conducta de intrare aer sau *+ 2  din  din rezervor in sticla; 2 – conducta intrare produs; 3 – conducta iesire aer. Fig. & Fazele dozarii lichidului

IV.! Instalatii de dozat si umplut bere in butoaie

mplerea berii in butoaie se efectueaza in mod asemanator cu cea a buteliilor de sticla4 pe principiul izobarometric4 cu deosebirea ca nu se aplica rotirea recipientelor si umplerea la ni+el constant. /utoiul este adus pe un stati+ cu orificiul in sus4 dupa care se coboara dispoziti+ul de umplere4 ce intra prin acesta pana aproape de fundul butoiului. &ispoziti+ele de dozare sunt deplasate manual sau *idraulic.

In fi-ura G sunt prezentate fazele umplerii butoaielor cu bere pe principiul izobarometric.

Fig. '. Fazele umplerii butoaielor pe pricipiul izobarometric

I. a J des*iderea robinetului de aer= b< desc*iderea desc*iderea robinetului de bere=c J asezarea asezarea butoiului  pe suport. II. introducerea aerului @sau Co2 din tancul de bere in butoi. III. a J desc*iderea +entilului de umplere= b J introducerea aerului deasupra pistonului  prin mane+rarea manetei M= c J intrarea intrarea berii in butoi concomitent concomitent cu e+acuarea aerului din  butoi in rezer+orul masinii= d J se urmareste aparitia berii in lanterna 4 4 cand +a fi e9tras elementul de umplere. I. I. a J inc*iderea butoiului= butoiului= b J se scoate butoiul de sub aparat. Instalatiile moderne de umplere sunt pre+azute cu tancuri de alimentare4 presiunea berii din conducta re-land4 printr
I. Instalatia de dozare sub +id Instalatiile de dozare sub +id sunt folosite la imbutelierea produselor lic*ide sensibile la o9idari4 pentru a le feri de contactul cu aerul.In fi-ura  este reprezentata sc*ema unei instalatii de dozare sub +id.

 1 - ambala; 2 -platou; 3 - garnitura de etansare; 4 - placa; 5 - rezervor; 6 - conducte de scurgere; ! - centrator; 8 -pompa de vacuum; # - conducta;  1$"11 - conducte de aer;  12 - conducta de alimentare; 13-plutitor. Fig. (. Istalatie de dozare sub vid

mplerea sticlelor decur-e in felul urmator; un transportor cu placi aduce ambala:ele care sunt asezate pe platourile @2 ale masinii. Platourile actionate pneumatic ridica si fi9eaza -atul sticlei prin centratorul inelar @E la -arnitura de cauciuc @34 impin-and placa @, si comprimand resortul de readucere. "ic*idul alimentat prin conducta @12 in rezer+orul @ are mentinut ni+elul constant prin plutitorul @13. &in rezer+or lic*idul cur-e in sticla prin conducta @. Cur-erea este acti+ata de absorbtia aerului din sticla prin depresiunea realizata de pompa de +acuum @G in instalatie.

/I/#I(*&AI% /AC(A!4 Ana. Operaţii şi utilaje în industria alimentară. Ia7i; ni+ersitatea !e*nică KL 1. /AC(A!4 )*eor-*e Asac*i 1E. 2. /A!4 C.4 *%(&*%SC!4 *h.4 M&*I%A4 *h.4 PASA"4 *h. '.4 '(&I4 S. Cartea  producătorului şi procesatorului procesatorului de lapte. /ucure7ti ; $ditura Ceres4 2HH.

3. /A!4 Constantin. Dicţionar explicativ pentru ştiinţă şi tenologie : !ndustrie alimentară : rom"n rom"n englez francez rus./ucure7ti /ucure7ti ; $ditura $ditura Academie Academieii %om>ne4 %om>ne4 Comisia Comisia de !ermin !erminoloolo-ie ie  pentru tiinţele tiinţele e9acte4 A)I%4 2HH. 2HH.

/A!4 Constan Constantin tin..  #xploatarea$ întreţinerea întreţinerea şi repararea repararea utilajelor din industria cărnii. ,./A!4 /ucure7ti ; $ditura !e*nică4 1H. &ol.. '. /ucure7ti ; $ditura . /A!4 Constantin. %anualul inginerului de industrie alimentară : &ol !e*nică4 1G. a limentară.C*i7inău ; !e*nica< Info4 2HH,. . /I/I&%4 #uminiţa. Operaţii şi aparate : industria alimentară.

E. /ratu4 %.; Operatii unitare in ingineria cimica$ vol. ' -(4 $d. !e*nica4 /ucuresti41G,<1G. G. *a+rilă4 #.; Operaţii unitare ' ) note de curs *++,-*++$ format electronic.

*a+rilă lă44 #.; Oper Operaţ aţii ii unit unitar aree în indus industr tria ia alim aliment entar ară ă şi iot iote enol nolog ogii ii$$ &ol.'.* l.'.*.)  .)  . *a+ri  /mestecarea4ni+ersitatea din /acău4 2HH14 format electronic. *a+rilă4 ă4 #.;0rans 0ranspor portul tul fluidel fluidelor) or) /plica /plicaţii ţii în indust industria ria aliment alimentară ară şi iote iotenol nologi ogiii4 1H. *a+ril $d.!e*nica
iotenologii) 

12. *a+rilă4 #.; 2enomene de transfer 4 +ol. I
1,. PASA"4 *h. '43tilaje și instalaț ii în industria alimentară. $dituraPri  $dituraPrintec* ntec*44 /ucurești4 2HH. 2HH. unitare în industria industria alimentară. $ditura 1. PASA"4 *h. '.Operaț ii unitare  $ditura Printec*4 Printec*4 /ucure /ucurești42HHE. ti42HHE. Operaț ii în indust industria ria alimenta alimentară ră. Caiet de seminar seminar și laorator laorator..  $ditura 1. PASA"4 *h. '.4Opera Printec*4 Printec*4 /ucure /ucurești4 2HH, 2HH,.. alimentară.&ol.' şi *. /ucure7ti ; $ditura 1E. &5%%SC!4 Ioan. Operaţii şi utilaje în industria alimentară.&ol.' !e*nică41E1< 1E2.

1G.&5%%SC!4 Ioan. 4exicon- îndrumar pentru industria alimentară: tenologii$ operaţii$  procese şi produse. produse. &ol. &ol. ': /- 4. /ucure7ti ; $ditura !e*nică.

S"A4 C.4 C.4 C&C C&CI! I!4I 4I.. Operaţ Operaţii ii şi utilaj utilajee în indust industria ria cimic cimică. ă./ucur 1. S"A /ucure7t e7tii ; $ditur $dituraa !e*nică413. S"(ICA4 Anicuţa. Anicuţa. Operaţii termice în industria alimentară. /ucure7ti ; Polite*nica Press4 2H. S"(ICA4 2HHE. 21. S"&(IA4 Ion. 3tilaje pentru industria alimentarăfermentativă : &ol.'. /ucure7ti41E.

"%#%(AC4 C4 &.4 P%"C!# P%"C!#%SC %SC!4 !4 %.4 ((&% ((&%I4I. I4I.  5rocese şi aparate în industria 22. "%#%(A alimentară./ucure7ti ; $ditura &idactică 7i Peda-o-ică413. Peda-o-ică413.

(IC!4 !4 *h *heo eorr-he. he.  5rocese şi utilaje pentru panificaţie : curs. /ucure7ti 23. (IC /ucure7ti;; $ditura $ditura /ren41. 2,.*ttp;88aspecDt.unitb+.ro8:spui8bitstream8123,EG82818%ezumattezaO2HManescu.pdf  2,.*ttp;88aspecDt.unitb+.ro8:spui8bitstream8123,EG82818%ezumattezaO2HManescu.pdf  2. *ttp;88 *ttp;88.scritub .scritub.com8economie8Ambalar .com8economie8Ambalarea