-Principii-de-Marketing-Farmaceutic 2.doc

MARKETING IN DOMENIUL FARMACEUTIC FARMACEUTIC - PROFESOR NEAGA NICULINA BIANCA

C1.ENUMERA PRINCIPII ALE MARKETINGULUI FARMACEUTIC FARMACEUTIC

1.PRINCIPII DE MARKETING FARMACEUTIC DEFINITIE

MARKETING- reprezinta o activitate orientata spre satisfacerea nevoilor si dorintelor consumatorilor, prin procesul de schimb care are loc pe piatap; el anticipeaza,identifica si satisface in mod profitabil cerintele consumatorilor. consumatorilor.

• • • •

• • •

NOTIUNI CHEIE IN MARKETING PIATA In mod traditional cuvintul PIATA desemneaza un loc concret, in care ofertantul si solicitantul se intilnesc pentru a schimba produse (de exemplu pietele din orase). In acceptiunea moderna moderna a cuvintului PIATA, PIATA, vinzatorii si cumparatorii cumparato rii nu se mai mai intilnesc direct, ci prin intermediari de exemplu producatorii de medicamente isi distribuie produsele prin depozitele farmaceutice, deci prin canalele de distrbutie, si nu direct la farmacii) iecare firma firma (farmacie) isi construieste construieste piata. irmele trebuie trebuie sa conoasca cit cit de mare este este procentul lor de piata prin prin comparative cu procentul de piata al celui mai puternic concurent. SCHIMBUL, TRANZACTIILE, RELATIA. RELATIA. !"#I$%&' in maretin maretin consta in in obtinerea unui produs produs prin cedarea cedarea unei valori valori in loc si poate poate fi in in bani sau in nanatura. Pentru realizarea schimbului sunt implicate doua parti care trebuie sa comunice, sa aibe libertatea de a accepta sau a refuza oferta. "and cele doua parti sunt ana*ate ana*ate in schimb, schimb, neociaza neociaza si mer mer catre o inteleere. "and se a*une la inteleere, inteleere, are loc T+AA"TIA, adica are loc actiunea de vinzare-cumparare. aca tranzactiile sunt repetate, se stabileste o +/'ATI/ +/'ATI/ de schimb. NEVOIA: /ste caracterizata printr-o stare de insuficienta. evoia aspira spre starea de satisfactie, deci spre inlaturarea lipsei care depinde de fiecare individ. CEREREA SI OFERTA: Cererea este cerinta pentru care individul este dornic sa plateasca. "ererea solicita oferta. PRODUSUL: Oamenii isi acopera nevoile folosind produse sau servicii. &tilitatea produselor nu consta in posedarea lor, ci mai ales in utilitatea acestora pentru consummator. SATISFACTIA CLIENTULUI, UTILITATE, VALOARE, COST: Aceste notiuni se utilizeaza impreuna. "ind individul se afla in fata mai multor variante, pentru a-si satisface o anumita nevoie, va face o analiza pentru a determina care dintre ele ii va oferi cea mai mare !ATI!A"TI/, va avea cea mai mare &TI'ITAT/ si 0A'1A+/ pentru el si va analiza "1!T&'. APARITIA MARKETINGULUI FARMACEUTIC PARTICULARITATI Productia de medicamente pina la cel de al II-lea razboi mondial, nu depasea consumul. "apacitatile de productie productie erau limitate si controlul controlul medicamentelor medicamentelor se facea numai in faza finala. upa upa razboi capacitatile de productie au crescut, au aparut si producatorii de medicamente enerice. Productia a deposit consumul si a aparut necesitatea de a stabili o corelatie intre cele doua. Market!"#$ %ar&a'e#t' a aparut ca o necesitate de ar&(!)are intre cele doua, adica intre PRODUCTIA * CONSUMUL +e &e+'a&e!te. atorita faptului ca piata farmaceutica nu este o piata de libera aleere a consumatorului, maretinul farmaceutic prezinta unele PARTICULARITATI care il diferentiaza de maretinul obisnuit. obisnuit. Producatorul nu poate enera 2cerere3(raspindirea bolilor in populatie) de medicamente. Productia si comercializarea nu este libera, ci presupune obtinerea in prealabil a autorizarii si inreistrarii. $a*oritatea medicamentelor medicamentelor se elibereaza numai cu prescriptie medicala (etice). $edicamentele $edicamentele care se elibereaza fara prescriptie medicala( 1.T.".), 1.T.".), sunt supuse unui proces strict de control din punct de vedere al reclamei pentru publicul lar. !tabilirea pretului nu este liber ("onsiliul concurentei, $inisterul sanatatii intervin in relementarea pretului) istributia nu este libera, ea trebuie sa parcura obliatoriu mai multe etape4 producator- depozit farmaceutic-farmacie. farmaceutic-farmacie. +ealizarea unui medicament nou necesita ani de munca. /laborarea unui dosar farmaceutic si obtinerea avizu-lui de fabricatie dureaza 5-67 ani.

6

MARKETING IN DOMENIUL FARMACEUTIC FARMACEUTIC - PROFESOR NEAGA NICULINA BIANCA •

6. 8. 9. :.

upa introducerea in practica medicala, un medicament este tinut toata viata sa sub control sever( producatorul prin epartamentul epartamentul de control al calitatii analizeaza fiecare lot fabricat si A..$.-ul).

FUNCTIA DE CUMPARARE A unui produs farmaceutic este realizata prin contributia a patru factori4 $/I"&'$/I"&'- care care pune pune dianos dianosticu ticull si prescri prescriee tratamen tratamentul. tul. A+$A" A+$A"I!T&' I!T&'-- care elibereaza elibereaza medicam medicamentul entul si consilia consiliaza za pacientul. pacientul. PA"I/T PA"I/T&'&'- beneficiar beneficiarul ul medicamen medicamentulu tuluii si al serviciil serviciilor or farmaceuti farmaceutice. ce. I!TIT&TII'/ &0/+A$/TA &0/+A$/TA'/("..A.!. '/("..A.!. si ".<.A.!.) care achita partial partial medicamentele medicamentele consummate consummate de pacient, pacient, conform leislatiei din +omania.

COMARKETINGUL In piata farmaceutica poate sa apara acest fenomen care care reprezinta- punerea pe piata a aceluiasi medicament de catre mai multe firme producatoare in acelasi timp, sub nume de marca diferit( /=.-Aspirin- %a>er, AspenterAspenter- Terapia, Acid Acid acetil salic>lic- !icomed +ambaxi, &psarin- &psa, +ompirin- Antibiotice). comerciale pentru acidul acidul acetilsalicilic acetilsalicilic (aspirina) iura : Denumiri comerciale

PUBLICITATEA Aceasta trebuie sa fie obiectiva, obiectiva, in sensul sensul ca medicamentul medicamentul trebuie trebuie sa fie la nivelul promisiunilor promisiunilor facute prin reclama. reclama. 1rice abatere de la calitatea medicamentului aduce o reclama neative firmei producatoare, deoarece medicamentul se adreseaza sanatatii omului. Pentru producatorii producatorii de medicamente, a-i informa informa pe medici, medici, pe farmacisti, farmacisti, pe pacienti pacienti cu exactitate, constituie constituie o datorie morala. /ste antiproductiv pentru intreprinderea intreprinderea de medicamente si daunator pentru sanatatea publica a se trece sub tacere o descoperire importanta, dar si a da sperante false sau a trece sub tacere riscuri confirmate. Informatia corecta permite permite medicului medicului sa-si sa-si asume asume responsabilitatea responsabilitatea prescrierii prescrierii unui medicament in cunostinta cunostinta de cauza. Ana*amentele producatorului privesc toate aspectele maretinului farmaceutic, inclusive Asiurarea "alitatii $edicamentului, $edicamentului, ca si informarea sub toate aspectele adresata celor care prescriu sau celor care i-si administreaza medicamentele.

8


.ROLUL OBIECTIVELOR GENERALE ALE MARKETINGULUI FARMACEUTIC 1biectivele $A+?/TI&'&I $A+?/TI&'&I //+A' sunt clasificate in obiective4 -'a!ttat-e * 'a$tat-e !A&4 OBIECTIVE/CHEIE. 0 '(ta +e ata 0 *e"&e!ta$ +e ata 0 "ra+#$ +e '#!(a*tere 0 *at*%a'ta '$e!t$(r 0 +*tr2#ta 0 &a"!ea 0 "ra+#$ +e e!etrare a ete 0 a!"a3a&e!t#$ '$e!t$(r 14 4 64 74 84

OBIECTIVELE GENERALE ALE MARKETINGULUI FARMACEUTIC sunt4 'ererea * (%erta +e &e+'a&e!te a''e*2$tate * e'5tate 2e!e%'# t5erae#t' e%'e!ta * e%'a'tate 'a$tate 14 CEREREA SI OFERTA DE MEDICAMENTE In cadrul operatiunilor de maretin, cele doua parti care participa la schimb, alcatuiesc "/+/+/A si 1/+TA. 1/+TA. /le sunt influentate de numerosi %a't(r e'(!(&', *('a$, +e &e+#, *tat#t#$ *('(/e'(!(&' a$ '#&arat(r#$#, a''e*2$tatea $a &e+'a&e!t. $a*oritatea activitatilor de maretin, conduc la modificarea cantitatii cerute. "ea mai frecvent discutata relatie in interfata cerere-oferta este aceea dintre P+/T si "ATITAT/. "ATITAT/. Pentru ma*oritatea produselor se poate poate discuta despre o variatie variatie inverse a cantitatii cu pretul. Pentru medicament medicament nu se poate face o astfel de de asociere deoarece, atunci cind este nevoie de un anumit medicament medicament pentru tratarea unei boli, el va fi cumparat indifferent de pret. $edicamentele prescrise nu beneficiaza beneficiaza de de cerere diri*ata prin reclama reclama la pacientul pacientul consumator, consumator, ele fiind recomandate in special prin reclame in reviste de specialitate adresate medicilor si farmacistilor. $edicamentele $edicamentele prescrise sunt necesare pentru sanatate si in in anumite limite limite rezonabile, vor fi cumparate cumparate chiar daca preturile cresc. In cazul medicamentelor, medicamentelor, nu sunt situatii de a se cumpara cumpara cantitati mai mari, mari, atunci cind scade scade pretul foarte mult, mult, pentru a se face provizii( provizii( cu exceptia alcatuirii trusei de medicamente). medicamente). Pretul la medicamente capata un rol secundar si in urmatoarele doua situatii4 - rolul medicului care ia decizia in aleerea medicamentului, medicamentului, ceea ce tinde sa dea pretului un rol secundar. secundar. - eforturile industriei de medicamente de diferentiere a produselor, fie prin reclama sau prin modificarea produsului actual, reduce importanta pretului ca factor important in aleerea medicamentului. Importanta pretului scade si in cadrul sistemelor de compensare a pretului medicamentelor prin contributie uvernamentala uvernamentala sau prin achitarea unei parti a costului acestora de catre casele de asiurari. In planificarea productiei de medicamente si in maretin, importanta variatiilor sezoniere este mare. &nele produse farmaceutice cum ar fi4- remediile antiripale- sunt vindute in cantitate mai mare iarna. iureticele, cardiovascularele, dermatoloicele dermatoloicele si antialericele, prezinta variatii sezoniere. Astfel4 vara si iarna, la temperaturi extreme, creste cererea de cardiovasculare; dermatoloicele si antialericele sunt solicitate vara. In maretin maretin exista si o "/+/+/ I+I
9


-

aleerea medicamentului cel mai potrivit. Tinta primara a eforturilor de maretin pentru medicamentele medicamentele prescrise, o constituie $/I"II si A+$A"I!TII licentiati. Me+' vor decide4 -daca sa ia sau nu un anumit medicament -ce cantitate din medicament sa ia -forma de dozare administrata -durata tratamentului Far&a'*t vor elibera medicamentul si vor consilia pacientul in leatura cu4 -modul de administrare al medicamentului ( doza, orarul de administrare, forma farmaceutica) -unele restrictii in timpul administrarii medicamentului medicamentului -posibile reactii adverse la administrare -modul de pastrare al medicamentului medicamentului 4 ACCESIBILITATE SI ECHITATE "ele mai importante fonduri in industria farmaceutica sunt diri*ate catre cercetare si dezvoltare si se intelee foarte putin contributia sistemului sistemului de maretin farmaceutic. $aretinul farmaceutic face ca medicamentul sa fie ACCESIBIL la momentul potrivit, la locul potrivit, si in cantitatea necesara, la un pret rezonabil si cu toata informatia necesara. A""/!I%I'ITAT/A '(*t#r$(r este asiurata prin4 -existenta unui sistem de asiurari de sanatate -existenta sistemului sistemului de stabilire a preturilor -informatii accesibile referitoare la medicament -reuli privind importul importul si exportul de medicamente medicamente -asiurarea amei adecvate de medicatie Impefectiunile unei piete libere a asiurarilor asa cum este acum, acoperirea c t mai lara a cateoriilor defavorizate, impune interventia puterilor publice (de ex4 persoanele virstnice, risca sa fie excluse dintr-un sistem bazat pe criteriul BENEFICIULUI maxim si al economicitatii). Imperfectiunile pietei medicamentelor, *ustifica !ter-e!ta #ter$(r #2$'e, consumul de medicamente !# e*te #! a't +eter&!at +e a'e!t. Acesta nu este un consumator lamurit, care poate sa-si aleaa medicamentele, dupa utilitate si cost; 'ererea e*te tra+#*a +e &e+', sinurul care are dreptul sa stabileasca un dianostic si sa prescrie un medicament; transparenta pietei este foarte slaba pentru bolnav. In circulatia medicamentului9 '#&arare/ -!)are/ +*tr2#te4, participa mai multe cateorii de persoane si institutii4 $/I $/I"& "&' ' car caree pre presc scri riee si si PA PA"I/ "I/T& T&' ' car caree cum cumpara para medic edicam amen entu tul. l. P+1 P+1&" &"A AT1+&' +&' si I!T I!TIT IT&T &TIA IA IA IA" "IA IA+A +A pent pentru ru vinz vinzar are. e. A+ A+1! 1!I!T I!TII II ( dep depoz ozit itel ele) e) si A+$A" +$A"I! I!TI TIII din din farm farmac acii ii pent pentru ru dist distri ribu buti tie. e. Printr-o buna diri*are a fluxurilor de activitati se poate realiza o buna relare a pietei farmaceutice, care contribuie la buna asistenta cu medicamente a populatiei.

6 4 BENEFICIU TERAPEUTIC !pecificitatea unor medicamente medicamente care pot fi consummate consummate in cantitati mici, dar cu beneficii mari pentru populatie( de exemplu -a''!#r$e, care permit evitarea contaiunii si *ustifica interventia puterilor publice). 74 EFICIENTA SI EFICACITATE, EFICACITATE, SIGURANTA IN UTILIZARE !unt asiurate prin4 -procedurile de inreistrare -oranizarea controlului printr-o retea specializata -inspectia Industria farmaceutica, farmacistii farmacistii si asistentii de farmacie au obliatia etica si leala de a produce si elibera medicamente eficace therapeutic, corect dozate, stabile fizic, chimic si microbioloic. B)CALITATEA CALITATEA MEDICAMENTELOR MEDICAMENTE LOR 9 . M.4 "aracteristicile de mai sus constituie calitatea medicamentelor( C.$.). eci C.$. reprezinta suma factorilor factorilor care contribuie la puritatea, inocuitatea inocuitatea (lipsa de toxicitate), eficacitatea si stabilitatea stabilitatea produsului medicamentos medicamentos . "alitatea medicamentelor se realizeaza prin4

:


-respectarea +eulilor de %una Practica Pr actica armaceutica. -reoranizarea productiei indiene de medicamente. -privatizatea unitatilor de productie,a farmaciilor, a depozitelor. depozitelor. $edicamentul $edicamentul este important prin consecintele sale in plan uman, individual si social. $edicamentul $edicamentul trebuie sa satisfaca exientele de ordin stiintific si tehnoloic care sa-i asiure calitatea. Aceasta Aceasta explica relementarile riuroase la care este supus medicamentul in plan international si national. In politica de maretin a A+$A"I/I, A+$A"I/I, se au in vedere inca doua componente4 /SATISFACTIA PACIENTILOR /SERVIREA PACIENTILOR "and pacientul are convinerea ca a primit produsul care i-a ameliorat suferinta si pentru care a platit se declara satisfacut. "and exista o diferenta defavorabila intre ceea ce se astepta si ceea ce a primit, pacientul se declara deceptionat. !atisfactia este starea unui client ce apare in urma compararii calitatii unui produs cu asteptarile sale. !atisfactia depinde de marimea marimea diferentei dintre realitate si asteptari. !ervirea unui pacient reprezinta reprezinta o combinatie intre doua elemente4 -serviciul in sine si oamenii care il presteaza. Aceste doua elemente se intrepatrund, nu pot fi separate. Ser-'$e +e 'a$tate * re$at$e ate!te '# a'e!t sunt inseparabile. inseparabile. Personalul farmaciei, farmaciei, furnizor de servicii medicale, trebuie instruit in permanenta. "onducerea unei firme performante priveste !*tr#rea ca o strateie esentiala, prin recurerea la serviciile serviciile de calitate, pentru pentru a obtine avanta*e competitive. competitive. Instruirea continua este obliatorie pentru toti ana*atii de la conducator pina la ultimul om pe scara ierarhica. A!"a3at -(r % !*tr#t permanent in ce priveste4 -deprinderile si aptitudinile din domeniul reletiilor interpersonal -tehnicile de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale -seriozitate profesionala, care este cheia revenirii pacientului in farmacie -disponibilitatea -disponibilitatea personalului pentru pacienti -timpul afectat fiecarui pacient -noutatile farmaceutice !ervirea de calitate si relatiile bune cu pacientii constituie o caracteristica manaeriala de prim ran. Personalul implicat in furnizarea de servicii medicale de calitate catre pacienti trebuie 4 -sa fie selectionat si ana*at pe baza aptitudinilor interpersonale insusite prin proramele de instruire; -sa fie el insusi, sa-i placa comunicarea atit cu oameni cunoscuti, cit si cu oameni necunoscuti; -sa-i placa pacientii, adica sa inteleaa sistemele prin care urmeaza sa-si puna in practica talentul professional (comportare (comportare sociala de bun simt si professionalism), professionalism), in vederea atinerii scopului umanitar si commercial. -sa aiba capacitate de inmaazinare a infomatiilor despre nivelul de satisfactie al pacientilor. pacientilor. CELE ZECE IMPERATIVE ALE INTREPRINDERILOR ORIENTATE CATRE CLIENTI upa #ansieter ollondz I&erat-#$ 1: Pastrati un contact strins cu clientii dumneavoastra; este valabil in special pentru manaement.acest fapt poate presupune, de exemplu, exemplu, convorbiri fata fata in fata,la intervale de timp timp reulate,in afara spatiilor spatiilor de afaceri. I&erat-#$ : Informati-va in leatura cu nevoile, asteptarilor si dorintele clientilor dumneavoastra. dumneavoastra. epasirea asteptarilor clientilor dumneavoastra ar trebui sa fie scopul intreii dumneavoastra oranizatii. I&erat-#$ 6: 0erificati erificati periodic satisfactia clientilor dumneavoastra, in ceea ce priveste produsele si serviciile dumneavoastra. dumneavoastra. &n flux permanent de informatii intre dumneavoastra si clienti este foarte important, oricum ar fi4 pozitiv, neutru sau neative. I&erat-#$ 7: "oncentrati-va pe toate realizarile dumneavoastra prin care cresteti valoarea pentru client, ca de exemplu4 calitate si service, amabilitate, rentabilitate, preocupare pentru nevoile si dorintele clientului, livrare rapida, precum si randament, siuranta. I&erat-#$ 8: Implicate-va clientii in stabilirea deciziilor, in punctele cheie in functie de subiectul abordat, in planificari si chiar in *udecatile cu privire la activitatea interna a intrprinderii. u-i excludeti. I&erat-#$ ;: "ereti fiecarei personae din cadrul oranizatiei sa se intilneasca, cel putin o zi sau mai multe pe an, cu clientii dumneavoastra dumneavoastra si sa-i serveasca. u exista o alta modalitate mai buna pentru a lua pulsul intreprinderii si al clientilor dumneavoastra.

B


I&erat-#$ <: Adaptati-va procesele comerciale nevoilor si perceptiilor clientului si restructurati-le dupa caz. 'uati masuri de sus pina *os si includeti toate domeniile functionale ale oranizatiei dumneavoastre. I&erat-#$ =: !tructurati-va oranizatia oranizatia corespunzator pietei. +ealizati oranizarea astfel incit sa fie 2croita3 dupa piata. I&erat-#$ >: /laborati o strateie a recistiarii clientilor si aplicati-o. I&erat-#$ 1?: +ecrutati-va ana*atii numai dintre persoanele amabile fata de clienti. 6.CLASIFICAREA SI DESCRIEREA MEDICAMENTELOR DUPA POZITIONAREA LOR IN GAMA PRODUSELOR FARMACEUTICE CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR DUPA DIFERITE CRITERII: HOMEOPATE, PUTERNIC ACTIVE, TO@ICE, OFICINALE, TIPIZATE, MAGISTRALE. Tratamentul Tratamentul medicamentos are la baza doua conceptii terapeutice4 /a$(ata /5e&e(ata "lasificarea medicamentelor se refera la medicamentele medicamentele alopate. "+IT/+I&/ '(!'eta terae#t'a 1.Me+'a&e!te a$(ate "onstituie ma*oritatea formelor farmaceutice utilizate curent in terapeutica, si sunt formulate, dupa conceptia lui Hipocrate 2contraria contrariis curantur (leea contrariilor D ceea ce este contrar vindeca). $edicamentul actioneaza asupra bolii in mod antaonic, neutralizandu-i efectele. !tabilindu-se cauza bolii, se administreaza un medicament care vindeca boala Tratamentul Tratamentul alopatic poate fi completat cu4 - fitoterapia care utilizeaza plantele medicinale ca remediu; - aromoterapia care utilizeaza uleiurile volatile ; - opoterapia care utilizeaza tesuturile si oranele animale.

.Me+'a&e!te 5(&e(ate -numite si remedii homeopate. Sunt formulate dupa conceptia lui Hipocrate 2 similia similibus curantur (leea similitudiniiDceea similitudiniiDceea ce este asemanator vindeca). &n medicament este folosit impotriva unei boli, daca provoaca la omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respectiva. !imptomele bolii duc la aleerea medicamentului medicamentului iar tratamentul este individualizat. !pecific pentru tratamentul homeopat sunt4 -leea similitudinii; -administrarea in cantitati extreme de mici ; -experimentarea pe om (interzis in alopatie). olosite rational medicamentele medicamentele homeopate pot completa pe cele alopate. /xista peste 8777 de medicamente homeopate, de oriine veetala, animala si minerala. !e practica macerarea in alcool a plantelor proaspete pentru extraerea principiilor active active . !e obtine 2 tinctura tinctura mama3 care se concentreaza la 67 parti parti din masa initiala initiala pentru plante sau la la 87 parti pentru produse produse animale. /le se diluiaza la 6E67 . 6E677. Inainte de dilutie, dilutie, flaconul se aita puternic, pentru a-i creste puterea terapeutica, operatie numita dinamizare. ormele farmaceutice homeopate care se administreaza sunt4 -solutii, prezentate ca picaturi sau fiole ; -solutii in*ectabile , pulberi, comprimate, supozitoare, unuente; -ranule; -lobule; -doze - forma ex4 sunt doze- lobule, lobule, doze- supozitor. supozitor.

F


CRITERII +e '$a*%'are a &e+'a&e!te$(r a$(ate 1.D#a "ra+#$ +e t('tate: a4 Me+'a&e!te * *#2*ta!te anodine sau obisnuie! !e elibereaza cu si fara reteta. &tilizarea lor este in cantitati cantitati de ordinul ramelor. ramelor. !e pastreaza in recipiente bine inchise, incolore sau brune pe care se aplica eticheta cu fond f ond alb si scrisul neru. !e pastreaza in depozitul farmaciei. a$i%e sau e#oi$e! !e elibereaza numai cu reteta. !e pastreaza la 24 &e+'a&e!te * *#2*ta!te "u#ni$ a$i%e& 'oa#e a$i%e !eparanda. &tilizarea lor este in cantitati de ordinal centiramelor.. u trebuie depasita depasita doza terapeutica maxima maxima din + =. !e pastreaza in recipiente recipiente bine inchise,cu dop rodat, rodat, incolore sau brune, pe care se aplica eticheta eticheta cu fond alb si scrisul scrisul rosu. '4&e+'a&e!te * *#2*ta!te o(i$e si su"e'iane! /ticheta pentru 0//A. !e elibereaza numai numai cu reteta. reteta. !e pastreaza la 0enena 0enena,, sub cheie. !e pastreaza in recipiente bine bine inchise incolore incolore sau brune pe care se aplica eticheta eticheta cu fond neru si scrisul alb si in plus etichetele 2cap de mort si 2 atentie otrava3. &tilizarea lor este in cantitati de ordinal miliramelor. miliramelor. aca se depasesc dozele terapeutice maxime admise, produc fenomene toxice, chiar moartea. u se elibereaza din farmacie nici o substanta toxica, fara sa fie prelucrata intr-o forma farmaceutica. St#e%a!te D cunoscute si sub numele de d#o) sau na#$oi$e . !unt substante de sinteza, semisinteza saunaturale ,a caror utilizare antreneaza o intoxicatie cronica care determina4 -toxicomania -toxicomania G este nevoia de administrare administrare continua a acestui dro; -obisnuinta G este tendinta de a creste aceste doze, pentru a obtine aceleasi efecte -tendinta de crima G cu consecinte nocive pentru individ si societate $edicamentele $edicamentele cu substante stupefiante, ca si substantele toxice, au eliberare strict relementata pe baza de reteta speciala, cu timbru sec, si numai pentru 9 zile. .D#a (r"!ea, !at#ra, '(&()ta &ater$(r r&e &e+'a&e!te +e%!te '5&': "ontin una sau mai multe !$ de natura minerala, bioloica, de semisinteza sau sinteza obtinute prin 4 -prelucrarea produselor minerale; -semisinteza sau sinteza chimica; -extractia de produse veetale sau animale; -biotehnoloii -biotehnoloii diverse. a4&e+'a&e!te !e+e%!te '5&'/ "ontin amestecuri cu caracteristici variabile. !e prepara prin extractie din plante, din microoranisme sau din produse animale.

-

6.D#a &(+#$ +e %(r&#$are: a)&e+'a&e!te &a"*tra$e se prepara in farmacie, la cerere, pe baza de prescriptie medicala(reteta) medicala(reteta) prescrisa de medic. $edicamentele $edicamentele au o durata de pastrare scurta, se prepara in cantitati mici si sunt destinate utilizarii imediate. imediate. 24&e+'a&e!te (%'!a$e sunt medicamente inscrise in + =, avand o formula stabila. Au o durata de pastrare mare si o lara utilizare. !e prepara in farmacie in cantitati mai mari, din care se fac diviziuni si se pot elibera bolnavului, bolnavului, la cerere cu sau fara prescriptie prescriptie medicala. c)&e+'a&e!te !+#*tra$e reprezinta H5 din eliberarile din farmacie. Au valabilitate mare 6-9-B ani, inscrisa pe ambala*ul primar. primar. !e produc in cantitati mari- pe loturi, pe sar*e. enumirea caracteristica inreistrata si folosita numai de firmele producatoare. /x4 - acidul acetil salicilic, cu prima denumire comerciala de aspirine, are astazi peste 677 de denumiri comerciale, comerciale, date de firmele producatoare. Pe fiecare unitate de conditionare fiureaza urmatoarele elemente4 numele produsului; numarul sar*ei de fabricatie; numele si adresa producatorului; producatorului; forma farmaceutica; compozitia; numarul de unitati sau continutul; modul de administrare; precautii de pastrare;

J


-

termenul de valabilitate; marca fabricii; pretul de cost. In leatura cu medicamentul medicamentul industrial exista si notiuni specifice ca4 K&ar'a unui medicament este numele cu care acesta este pus in circulatie de catre o firma. $arca apare sub forma unui 2semn3, desen,specific firmei respective, pe ambala*ul primar si secundar Kr(+#* %ar&a'e#t' este considerat orice medicament, care contine o substanta medicamentoasa si este eliberat sub denumirea sub care a fost inreistrat. &n alt termen intalnit este medicament. Kr(+#* "e!er' / reprezinta un medicament industrial, reprodus dupa formula unui medicament oriinal,( oriinal,( care a fost brevetat), existent de*a pe piata.. $edicamentul $edicamentul eneric trebuie sa indeplineasca conditiile4 -sa fie similar cu medicamentul oriinal; -are aceeasi activitate farmacoloica si aceleasi indicatii terapeutice; -sa aiba aceeasi biodisponibilitate; -sa fie bioechivalent cu medicamentul medicamentul oriinal; -nu poate fi inreistrat si nu poate constitui obiectul unei ameliorari terapeutice; -este comercializat de o firma alta decat cea producatoare a medicamentului oriinal oriinal si cu pr@t mai mic; -comercializarea unui medicament eneric este posibila numai daca medicamentul oriinal este prote*at de brevet.

7.D#a reart)area +()e$(r +e *#2*ta!ta &e+'a&e!t(a*a ! %(r&a %ar&a'e#t'a: a4%(r&e %ar&a'e#t'e #!tare/ ex. iole, spozitoare, comprimate, capsule. +epartizarea in doze ofera o mare precizie de dozare. 24%(r&e %ar&a'e#t'e #!tare %ra't(!a2$e/ ex. "omprimate fractionabile- ofera posibilitatea de administrare in fractiuni. '4%(r&e %ar&a'e#t'e &#$t+()e/ solutii, siropuri, suspensii, pulberi, ranule. oza se masoara utilizand masuri aproximative aproximative (linura, linurita, picatura). 8.D#a &(+#$ +e re*'rere * +e e$2erare: a)*e'a$tat &e+'a$e/ pot fi medicamente medicamente maistrale sau industriale. industriale. !e elibereaza din farmacie farmacie numai pe baza de prescriptie medicala medicala G reteta se utilizeaza la indicatiile medicului. medicului. b)&e+'a&e!te e*e!ta$e/ sunt medicamente stabilite de 1$! pentru a*utorul tarilor in curs de dezvoltare. 'ista cuprinde 877 de produse absolut necesare. !e pot elibera cu sau fara reteta. c)OTC/ fara prescriptie medicala. (ex. Produse antiripale, pentru tuse, fortifiante, anticonceptionale). anticonceptionale).

6. 8. 9. :. B. F. J. 5.

;. D#a 'a$ea +e a+&!*trare 6. (ra$a (enterala, bucala, diestiva, astro-intestinala, astro-intestinala, sau uz intern). 8. e 'a are!tera$e (I.v, i.m, s.c.) 9. e 'a tra!*&#'()a$e t ra!*&#'()a$e4 mucoasele bucale, rectala, vainala si uretrala. :. e 'a$e '#ta!ata (piele) J. ATC 9a!at(&', t5erae#t', '5&'4 Are in vedere urmatoarele criterii4 K locul de actiune a medicamentului(anatomic) medicamentului(anatomic) K tipul de actiune a medicamentului medicamentului (terapeutic) K identitatea chimica a medicamentului medicamentului (chimic) !unt 6: rupe pentru4 tractul diestiv si metabolism sane si orane hematopoetice sistemul cardiovascular preparate de dermatoloice apar aparat atul ul en enito-u to-uri rinnar si horm hormoonii nii sex sexua ualli preparate hormonale si sistemice antiinfectioase de uz sistemic antiinfectioase si im imunom omoodulatoare

5


H. 67. 66. 68. 69. 6:.

sistemul musculo-scheletic sistemul nervos produse an antiparazitare aparatul respirator orane sensitive varia. A2re-er: &e+'a&e!t r(+#* +e !+#*tra %ar&a'e#t'a r(&a!ea*'a: 1T" medicament eliberat fara prescriptie medicala += medicament etic (se elibereaza cu prescriptie medicala) ! medicament de uz spitalicesc !T1 medicament de uz stomatoloic / medicament eneric T$ medicament prote*at de patent "1$P medicament medicament compensate de care beneficiaza asiuratii, pe baza de prescriptie medicala, in tratamentul ambulatoriu, ambulatoriu, cu contributie personala +A medicament ratuit, ratuit, de care beneficiaza beneficiaza asiuratii, asiuratii, pe baza de prescriptie prescriptie medicala, medicala, in tratamentul tratamentul ambulatoriu, ambulatoriu, fara contributie personala.

C. *. ENUMERA FA+EL FA+ELE E PROCESULUI DE APRO,I+IONARE APRO,I+IONARE CU MEDICAMENTE

1.SISTEMUL DE APROVIZIONARE APROVIZIONARE CU MEDICAMENTE Cara'ter*t'a "e!era$ a **te&#$# +e ar(-)(!are ar(-)(!are %ar&a'e#t' oLiunea de aprovizionare aprovizionare provine de la franLuzescul franLuzescul 2approvisionner3 2approvisionner3 Mi semnificN acLiunea acLiunea de a procura resurse, On acest acest caz G produse farmaceutice. farmaceutice. n afarN de realizarea nemi*locitN nemi*locitN a funcLiei de aprovizionare, aprovizionare, pentru acest sistem sistem mai sunt caracteristice astfel de funcLii ca4 determinarea necesarului de medicamente, Oncheierea contractelor cu producNtorii de medicamente sau furnizorii intermediari, transportarea, depozitarea, pNstrarea, distribuLia (livrarea 2en ros3), importul, exportul etc.

H


!istemul de aprovizionare cu medicamente ocupN un loc intermediar Ontre Ontreprinderile industriale-producNtoare industriale-producNtoare Mi reLeaua de farmacii Mi instituLii medico-sanitare. medico-sanitare. Propriuzis acest sistem include reLeaua de depozite farmaceutice. !istemul de aprovizionare farmaceuticN mai este nominalizat sistem de distribuire anrosistN. 'ocul lui On procesul de circulaLie a medicamentelor este demonstrat On fig. 12.1.

!istemul de aprovizionare farmaceuticN are ca scop principal asiurarea pieLei farmaceutice cu un sortiment suficient de medicamente eficiente, inofensive, de bunN calitate Mi accesibile pentru populaLie. Fun$iie "#in$i"ae ae sise/uui de a"#o%i0iona#e $u /edi$a/ene sunt urmNtoarele4 -studiul pieLei farmaceutice Mi determinarea necesarului de medicamente selectate de cNtre depozit pentru distribuire; -Ontocmirea contractului de furnizare; -obLinerea autorizaLiei de import (pentru cazurile de aprovizionare din import); -oranizarea procesului de furnizare-import cNtre depozit4 transportarea, vNmuirea; -recepLia produselor Mi depozitarea lor; -oranizarea controlului calitNLii produselor depozitate; -oranizarea pNstrNrii corecte; -publicitatea Mi informaLia despre medicamente; -participarea la licita licitațiile publice publice de de achiziție a medicamentelor; -livrarea cNtre farmacii Mi spitale, inclusiv transportarea la locul destinat. Su#see de a"#o%i0iona#e a"#o%i0iona#e $u /edi$a/ene. Principalele surse de aprovizionare cu medicamente sunt4 producLia autohtonN, Producţia importul, donaLiile, achiziLionNrile centralizate centralizate pentru necesitNLi publice Mi produsele depozitate On rezerva de stat. Producţia autohton de medicamente alcNtuieMte doar cca. 6B din volumul pieLei farmaceutice. !mportul reprezintN sursa principalN de formare a pieLei farmaceutice. f armaceutice.

. FAZELE PROCESULUI DE APROVIZIONARE CU MEDICAMENTE: - faza de selecLie ↔ politica de produs - faza de procurare ↔ politica de preL - faza de distribuLie ↔ politica de distribuLie - faza de folosire ↔ politica de promovare. ! ($t'a +e r(+#*, acLiunile sunt orientate spre selecLia produselor farmaceutice, din punct de vedere al cantitNLii, calitNLii, sortimentelor, sortimentelor, furnizorii Mi beneficiarii. ! %a)a +e r('#rare, localizarea Mi selectarea furnizorilor, aleerea metodelor de procurare cu cheltuieli minime, precum Mi corelarea necesarului cu resursele, preLul produselor Mi profitul (beneficiul) sunt acLiuni ce Lin de politica de preL. ! ($t'a  %a)a +e +*tr2#e, acLiunile de cea mai mare importanLN Lin de aleerea canalelor de distribuLie Mi asiurarea condiLiilor corespunzNtoare de depozitare On vederea eliminNrii eventualelor pierderi.

67


! ($t'a +e r(&(-are  %a)a +e %($(*re, cele mai importante acLiuni sunt orientate spre prescriere Mi utilizare raLionalN a medicamentelor Mi farmacoviilenLN. armaciile trebuie sN aibN On mod permanent produse farmaceutice pentru a satisface cererea de consum (sN dispunN de un stoc). Aprovizionarea Aprovizionarea farmaciei se face de cNtre conducNtorul unitNLii de la depozitele de medicamente pe baza comenzilor care pot fi scrise, telefonice, fax, online, avnd On vedere o serie de criterii4 stoc, consum (caiet de defecturN), etc. 1biective de urmNrit Mi consemnat On activitatea de practicN farmaceuticN sunt4 participarea la Ontocmirea unor comenzi de medicamente Mi produse parafarmaceutice, descrierea criteriilor utilizate On aprovizionare Mi a modalitNLilor de platN a facturilor cNtre furnizori. 6. METODELE DE RECEPTIE A MEDICAMENTELOR

Re'ea &e+'a&e!te$(r Prin recepLie se OnLelee totalitatea operaLiilor care se executN la primirea produselor medicamentoase, verificndu-se existenLa cantitativN Mi a caracteristicilor Onscrise On documentele OnsoLitoare, aceste operatii aceste operatii constand in preluarea, pe baza de factura, a produselor comandate si inreistrarea lor in estiune. /tapele receptiei sunt urmatoarele4 -+eceptia cantitativa; -+eceptia calitativa; -+eceptia valorica. 1bservatii4 +ecepLia 1bservatii4 +ecepLia produselor farmaceutice se efectueazN de farmacistul diriinte sau un Onlocuitor, in prezenta deleatului de la depozit, Ontr-un spaLiu special amena*at sau Ontr-un loc separat de activitatea farmaciei, avnd la OndemnN mi*loace de cntNrire Mi mNsurare corespunzNtoare. armacistul sau asistentul de farmacie care receptioneaza produsele semneaza de primire pe factura. Primul exemplar al facturii ramane la farmacia destinatara a produselor. Re'eta 'a!ttat-a cuprinde determinarea produselor primite si verificarea corespondentei intre cantitatile de produse primite si cele trecute pe factura, in vederea acestora numarandu-se specialitatile farmaceutice si celelalte produse si cantarindu-se substantele farmaceutice. Re'eta 'a$tat-a inseamna identificarea viciilor aparente si verificarea termenului de valabilitate pentru specialitatile farmaceutice si alte produse de sanatate, identificarea substantelor farmaceutice prin control oranoleptic si reactii de identificare, rezultatele consemnandu-se in caietul cu fise de analiza din farmacie. +eacLiile de identificare se executN la masa de analizN din farmacie, pentru substanLele medicale, conform prevederilor + = On vioare. /fectuarea analizelor de identitate este obliatorie pentru toate substanLele medicale, exceptndu-se substanLele toxice Mi stupefiante pentru care se efectueazN numai control oranoleptic. +ezultatul analizelor va fi consemnat On reistrul de evidenLN al analizelor. n cazul On care On urma verificNrilor se constatN neconcordanLe se OntocmeMte OntocmeMte un proces verbal On care se specificN aceste neconcordanLe. Re'eta -a$(r'a inseamna parcurerea urmatorilor pasi4 -0erificarea -0e rificarea preturilor si calculelor de pe factura; -"alcularea pretului cu amanuntul pentru medicamentele 1T", produsele nemedicam nemedicamentoase entoase (cosmetice, parafarmaceutice, suplimente alimentare, dispozitive medicale), substante farmaceutice, ambala*e; -In eneral nu se calculeaza preturi cu amanuntul pentru medicamentele medicamentele etice (medicamente care se elibereaza pe baza de prescriptie medicala, medicala, numai din farmacii), farmacii), acestea fiind inreistrate inreistrate pe factura, de catre depozitul depozitul furnizor; -Pretul stabilit pentru fiecare produs se inreistreaza pe ambala*ul acestuia. Pret#r$e &e+'a&e!te$(r se compun conform 1rdinului de ministru nr, F68E8778. ivelul valoric al pretului cu ridicata "ota de adaos "1$/+"IA' "1$/+"IA' maxim maxim in farmacie 7-8.77 8: 8.76-B.77 87 B.76-J.B7 6B Peste J.B7 68 Tabelul 6. "omponenta preturilor medicamentelor

Pretul produselor eliberate din farmacie cuprinde pretul de achizitie, adaosul "1$/+"IA' al farmaciei, taxa pe valoare adauata (T0A). (T0A). Preturile medicamentelor 1T" se stabilesc in mod liber de catre farmacie, cu declararea adaosului

66


comercial practicat, procedura identica cu cea privind stabilirea preturilor pentru produsele nemedicamentoase. Preturile maximale, conform relementarilor, relementarilor, pentru medicamentele etice, sunt stabilite prin ordin de ministru; daca farmacia utilizeaza aceste preturi, ea nu este nevoita sa le calculeze, fiind trecute pe factura; daca farmacia decide sa practice preturi mai mici, atunci va trebui ca acestea sa fie calculate in farmacie, declarate si inreistrate pe cutiile medicamentelor. Preturile Preturile produselor maistrale maistrale si oficinale se calculeaza calculeaza prin insumarea insumarea valorii inredientelor inredientelor in conditiile adaosului adaosului comercial de maxim 677 la care se adaua costul ambala*ului si T0A corespunzatoare. O2e't-e +e #r&rt  '(!*e&!at ! a't-tatea +e ra't' %ar&a'e#t': - "unoaMterea Mi participarea la recepLia cantitativN, calitativN Mi valoricN a medicamentelor Mi produselor parafarmaceutice. parafarmaceutice. - Identificarea Mi descrierea pNrLilor componente ale unei facturi (modul de completare, scadenLN, perioada de valabilitate On concordanLN cu cea OnscrisN pe cutie); - 0erificarea 0erificarea preLurilor Onscrise On facturN care nu trebuie sN depNMeascN preLul maximal; - "unoaMterea Mi prezentarea modalitNLii de calcul a preLului cu amNnuntul pentru un medicament fNrN preL impus Mi pentru o substanLN farmaceuticN; -"unoaMterea modului de Ontocmire a notelor de recepLie pentru medicamente Mi produse parafarmaceutice; - /fectuarea sub supravehere a reacLiilor de identificare pentru substanLele medicamentoase medicamentoase Mi Onreistrarea rezultatelor On caietul de analize; - Participarea la activitatea de Onscriere a preLurilor pe ambala*, On concordanLN cu cele din calculator; - &tilizarea sistemelor informatice farmaceutice (proram de estiune computerizat) On activitatea de recepLie a farmaciei - Onreistrarea facturilor, Ontocmirea Mi emiterea notelor interne de recepLie On estiunea farmaciei.

68


C. . DESCRIE OPERATIILE OPERATIILE DE IN,ENTARIERE IN,ENTARIERE In%ena#ie#ea este un procedeu al metodei contabilitatii prin intermediul caruia se constata faptic (cantarire" masurare" numarare) e#istenta unui element patrimonial e#istent in documentele contabile (in evidenta scriptica). Din punctul de vedere al contabilitat contabilitatii ii inventarier inventarierea ea este un proced procedeu eu de verificare faptica a e#istentei si starii mi$loacelor economice" a creantelor si datoriilor unei unitati patrimoniale.

S'(#$: • determinarea reala a patrimon patrimoniului; iului; • asiurarea interitatii patrimoni patrimoniului; ului; • repartizarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor; • constatarea cresterilor sau deprecierilor valorilor contabile ale elementelor patrimoniale prin stabilirea valorii acuale si a valorii de utilitate; • stabilirea si evaluarea elementelor elementelor patrimoniale patrimoniale care sunt aduse ca aport aport in natura la capitalul social. social. 1.Fun$iie de in%ena#ie#e

Inventarierea indeplineste urmatoarele functii 4 a. F#! F#!'t 'taa +e '(! '(!tr( tr($$ a '(! '(!'(r '(r+a! +a!te te +! +!tr tree !% !%(r& (r&at at$e $e %#r %#r!) !)ate ate +e '(! '(!ta2 ta2$ $tat tatee * re rea$ a$tat tate. e. Prin compararea situatiei faptice, stabilita prin inventariere, cu situatia scriptica din contabilitate se stabilesc plusurile si minusurile de inventar si se iau masuri in vederea punerii de acord a soldurilor scriptice cu realitatea, in vederea delimitarii rspunderilor rspunderilor si a intaririi ordinei in estionarea patrimoniului. patrimoniului. "u a*utorul inventarierii se identifica bunurile inutilizabile, comenzile sistate, creantele vechi si neincasate, etc si pe aceasta baza se iau masuri pentru preintampinarea sau limitarea paubelor, pentru cresterea vitezei de rotatie si sporirea eficientei. 2. F#!'ta +e *ta2$re a *t#ate !ete * a re)#$tat#$# eer't#$#. Inventarierea este punctul de pornire si de inchidere al oricarui exercitiu financiar. Pe baza inventarierii se deschid conturile si tot pe baza inventarierii se inchid si se definitiveaza bilantul contabil. Siuaia nea a "a#i/oniuui 2 A$i%e in%ena#iae - Dao#ii in%ena#iae.

aca se face abstractie de modificarea aportului proprietarului la capitalul social, atunci rezultatul net se determina in functie de variatia situatiei nete astfel4 Re0uau ne 2 Siuaia nea nea de a s'a#siu e(e#$iiuui e(e#$iiuui - Siuaia nea de a in$e"uu e(e#$iiuui

'. F#!'ta +e 'a$'#$ * e-+e!ta a *t('#r$(r, *t('#r$(r, '(!*#&#r$(r * * -a!)ar$(r . &nitatile patrimoniale mici si mi*locii pot folosi pentru evidenta stocurilor &et(+a !-e!tar#$# !ter&te!t. In aceasta varianta de lucru se inreistreaza in conturile de stocuri numai stocurile initiale si finale ale elementelor patrimoniale resprective, iar intrarile din cursul lunii se inreistreaza in conturile de cheltuieli corespunzatoare.In aceste conditii, inventarierea de la sfarsitul fiecarei luni sta la baza determinarii iesirilor din depozite (a consumurilor si a vanzarilor) astfel4 Iesi#i din de"o0ie 2 So$u#i iniiae 3 In#a#i din $u#su unii unii - So$u#i 'inae.

Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariati proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau *uridice. Inventarierea este o lucrare complexa care se deruleaza in mai multe etape4 • Preatirea inventarierii; • Inventarierea propriu-zisa; • !tabilirea si inreistrarea in contabilitate a diferentelor costatate.

.CAZURILE DE EFECTUARE A INVENTARIERII Inventarierea se efectueaza, in mod obliatoriu, in urmatoarele momente4

69

MARKETING IN DOMENIUL FARMACEUTIC FARMACEUTIC - PROFESOR NEAGA NICULINA BIANCA • • • • • • • •

la inceputul activitatii unei unitati; cel putin o data pe an, pe parcursul functionarii unitatii; in cazul fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii unei unitati; in cazul calamitatilor naturale sau al unor cazuri de forta f orta ma*ora; in cazul predarii-primirii estiunii; estiunii; in cazul sparerii sau la cererea oranelor de control, cu prile*ul efectuarii controlului; controlului; in cazul modificarii preturilor bunurilor; ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in estiune care nu pot fi stabilite cert, decat prin inventariere.

P#o$edu#a de in%ena#ie#e in%ena#ie#e "#e%ede u#/aoa#ee! u#/aoa#ee!

+aspunderea pentru buna oranizare a lucrarilor de inventariere revine administratorului, ordonatorului ordonatorului de credite sau altei persoane care are obliatia obliatia estionarii patrimoniului. patrimoniului. Administratorul numeste prin decizie scrisa comisiile de inventariere, care trebuie sa fie formate din cel putin doua persoane cu preatire corespunzatoare tehnica si economica. in comisiile de inventariere nu pot face parte4 estionarii depozitelor supuse inventariereii si contabilii care tin evidenta estiunii respective, cu exceptia unitatilor mici; estionarul are, insa, obliatia sa asiste la desfasurarea inventarierii. Per*(a!e re*(!*a2$e - administrator; administrator; - farmacist sef A+&!*trat(r: Gemite decizia de inventar inventar in care se mentioneaza4 mentioneaza4 componenta comisiei, comisiei, locul de desfasurare, desfasurare, echipa de numarare, modul modul de efectuare a inventarierii; G analizeaza rezultatele rezultatele inventarului, luand decizii decizii in acest sens; Far&a'*t#$ *e%: G impreuna cu echipa, echipa, oranizeaza locurile, locurile, materialele, produsele produsele supuse inventarierii; inventarierii; Goranizeaza ultimele ultimele activitati activitati de intrare siEsau iesire iesire produse inainte de inventar; inventar; G preda la contabilitate contabilitate documentele de intrare intrare siEsau iesire produse, produse, facturi, avize marfa; - preda la contabilitate reistrul de casa cu analiza financiara aferenta ultimei zile de activitate; G prezinta echipei decizia decizia de inventariere si modalitatea modalitatea de efectuare a inventarului; inventarului; - anunta in scris "asa
6:


G odata cu inceperea actiunii actiunii de inventariere se sisteaza sisteaza orice alte actiuni colaterale colaterale din farmacie; G dupa inreistrarea inreistrarea tuturor produselor aflate aflate in farmacie in listele listele de numarare, acestea vor fi incarcate incarcate in sistemul informatic de estiune, modificand acolo unde este cazul seria si termenul de valabilitate; G dupa finalizarea inreistrarilor inreistrarilor in sistemul sistemul informatic, lista lista de diferente se verifica din din nou pe stocul faptic faptic si se stabileste cantitatea corecta; G se vor inreistra pe fiseseparat fiseseparat de numarare, produsele produsele asite deteriorate deteriorate sau expirate pentru a fi propuse propuse casarii; G in cadrul procesului procesului de inventariere se face inventarierea inventarierea medicamentelor medicamentelor stupefiante returnate returnate de pacienti sau apartinatori, mai exact se verifica cantitatile prezente in farmacie, daca sunt in concordanta cu procesele verbale primite de la pacienti; de asemenea, se verifica si cu reistrul de evidenta al stupefiantelor, acestea fiind inreistrate inreistrate cu rosu in acest caiet. upa inventarierea lor, ele vor fi supuse distruerii conform procedurii de distruere. G ocumentele rezultate rezultate la inventariere, listele listele de inventar, listele de expirate, expirate, deteriorate, alte produse identificate, identificate, declaratiile de inventar, vor fi semnate de estionarii farmaciei si de catre comisia de inventariere si vor fi predate administratorului. G Administratorul Administratorul analizeaza rezultatul rezultatul inventarului si va lua decizia conform leislatiei leislatiei in vioare. vioare. A$te re')ar $e"ate +e r('e+#ra +e !-e!tarere: G %unurile aflate in ambala*e ambala*e oriinale intacte intacte nu se desfac decat prin sonda*, sonda*, acest lucru urmand urmand a fi mentionat si in listele listele de inventariere respective. G %unurile cu un rad mare mare de perisabilitate, termosensibilitate termosensibilitate etc., etc., se inventariaza cu prioritate. prioritate. G "omisia de inventariere inventariere are obliatia sa controleze controleze toate locurile locurile in care pot exista bunuri bunuri supuse inventarierii. inventarierii. G %unurile apartinand altor unitati (in custodie, custodie, cu vanzare in consinatie, consinatie, spre prelucrare etc.) etc.) se inventariaza si se inscriu inscriu in liste separate. G 'istele de inventariere inventariere pentru bunurile bunurile in custodie vor contine contine informatii cu privire privire la numarul si data actului actului de custodie si ale documentului de livrare (factura), precum si alte informatii utile. G Inventarierea faptica a patrimoniului patrimoniului unitatilor unitatilor se materializeaza materializeaza prin inscrierea cu cerneala cerneala sau pix, fara spatii libere libere si fara stersaturi, a valorilor inventariate in formularul G lista de numarare. G Pentru bunurile la care comisiile comisiile de inventariere inventariere au constatat deprecieri deprecieri (sparturi, scureri scureri etc.), se intocmesc liste de de inventariere distincte care se preiau, de asemenea, in listele de numarare. G Inainte de stabilirea stabilirea rezultatelor inventarierii inventarierii se procedeaza la o verificare verificare minutioasa a exactitatii exactitatii tuturor stocurilor stocurilor si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. /rorile descoperite cu aceasta ocazietrebuie corectate operativ, operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere, cu evidenta tehnico-operativa tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte, urmand ca pozitiile cu diferente sa fie preluate in lista de inventariere centralizatoare. G Procesul-verbal privind privind rezultatele inventarierii inventarierii trebuie sa contina, contina, in principal, urmatoarele urmatoarele elemente4 - ata intocmirii; - umele si prenumele membrilor comisiei de inventariere; - umarul si data actului de numire a comisiei de inventariere; - estiunea inventariata; - ata inceperii si terminarii operatiunii de inventariere; - +ezultatele inventarierii; - "oncluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor sau lipsurilor constatate si la persoanele vinovate, precum si propuneri propuneri de masuri in leatura leatura cu acestea. - Propunerile cuprinse in procesul verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 9 zile de la data incheierii operatiunilor de inventariere, administratorului unitatii patrimoniale. Acesta, Acesta, cu avizul contabilului, decide in termen de cel mult B zile, asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea prevederilor leale. - Pe toata perioada inventarierii locatiile supuse acestei actinuni vor trebui securizate prin siilare. - In cazul in care comisia de inventariere hotaraste intreruperea actiunii de numarare si reluarea ei a doua zi, se vor siila caile de acces in depozite. - Pe baza explicatiilor primite si a documentelor cercetate, administratorul administratorul stabileste caracterul lipsurilor, lipsurilor, pierderilor, paubelor si deprecierilor deprecierilor constatate, precum si caracterul plusurilor, plusurilor, propunand, propunand, in conformitate cu dispozitiile dispozitiile leale, modul de reularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma inventarierii. - 'a stabilirea valorii debitului, in cazul in care lipsurile in estiune nu sunt considerate infractiuni, este posibil, cu decizia administratorului, administratorului, compensarea lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii4

6B


- /xistenta riscului de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce priveste aspectul exterior4 culoare, desen, model, dimensiuni, ambala* sau alte elemente; - iferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de estiune si aceeasi estiune; - u se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile constatate la inventariere provin din sustraerea sau deradarea bunurilor respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund de estionarea acestor bunuri; - iferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand pre*udiciu pentru unitate, unitate, se recupereaza de la persoanele persoanele vinovate, in conformitate conformitate cu dispozitiile dispozitiile leale; - %unurile constatate in plus se evalueaza si se inreistreaza in contabilitate la costul de achizitie al acestora, potrivit prevederilor prevederilor pct. 6H din +eulamentul +eulamentul de aplicare al 'eii "ontabilitatiin "ontabilitatiinr. r. 58E6HH6, 58E6HH6, in functie de pretul pietei pietei la data constatarii sau de costul de achizitie al bunurilor similare. Date$e +e e*re a$e r('e*#$# +e e-a$#are a %#r!)(r#$# *#!t *!tet)ate ! #r&at(are$e !re"*trar: - 'iste de numarare; - 'iste de numarare pentru produse cu diferente; - 'iste cu produse deteriorate; - eclaratii postinventariere estionari; - +apoarte *ustificative; - Procese verbale de numarare; - Procese verbale privind rezultatele inventarierilor; - ecizii ale consiliului de administratie. D('#&e!te * a!ee - 'ista de luare la cunostinta a procedurii de catre personal (Anexa 6) - eclaratie preinventar (Anexa 8) - 'ista de inventariere marfa aflata in custodie la terti (Anexa 9) - 'ista de numarare produse deteriorate (Anexa :) - 'ista de numarare produse expirate (Anexa B) - eclaratie postinventar (Anexa 67) - 'ista de inventariere marfa aflata in livrare (Anexa F) - Proces verbal de numarare (Anexa H) - ormular de raport *ustificativ farmacist sef (Anexa 66) - Anexa la listele de numarare (Anexa 5) - 'ista de numarare produse (Anexa J) ANE@A 1 MANUALUL CALITATII

C(+ M / ?1 E+ta 1

FARMACIA ..................

C(a 1 PROCEDURA DE ORGANIZARE SI EFECTUARE A INVENTARIERII

C(+ RBPF  PL 18 E+ta /1

LISTA DE LUARE LA CUNOSTINTA A PROCEDURII DE CATRE PERSONAL Nr. Crt

De*t!atar N#&e Pre!#&e

F#!'ta

Data $#ar $a '#!(*t!ta

Se&! e&!at#ra +e r& r&re Data retra" ra"er

Administrator armacist sef armacist

6F

Se&! e&!at#ra

MARKETING IN DOMENIUL FARMACEUTIC FARMACEUTIC - PROFESOR NEAGA NICULINA BIANCA armacist Asistent Asistent $ena*era

A!ea  MANUALUL CALITATII

FARMACIA ..................

C(+ M / ?1 E+ta 1 C(a 1

DECLARATIE DE PREINVENTAR S#2*e&!at#$................................., S#2*e&!at#$................................., ! 'a$tate +e ..................., '(!%r& #r #r&at(are$e: &at(are$e: - estionezEnu estionez bunuri sau valori materiale in alte locuri de depozitare; - AmEnu am in estiune alte bunuri apartinand tertilor primite cu sa u fara documente; - AmEnu am cunostinta de plusuri sau minusuri in estiune; - AmEnu am in estiune bunuri nereceptionate; - Am primitEnu am primit marfa in estiune fara documente leale; - Am eliberatEnu am eliberat marfa din estiune fara documente leale; - AmEnu am documente de predareEeliberare care nu au fost operate in evidenta estiunii sau care nu au fost predate in contabilitate; - <imele documente de i ntrare in estiune sunt4 t ip document...., data document....., numar document.....; - <imele documente de i esire din estiune sunt4 t ip document...., data document....., numar document.....; - AmEnu am in estiune marfa aflata in custodie primita de la terti (se detaliaza marfa si se anexeaza la declaratie o copie dupa P0 de custodie); - AmEnu am produse care sunt proprietatea societatii si care sunt depuse la terti (se detaliaza marfa respectiva si se anexeaza la declaratie o copie dupa P0 de custodie); - AmEnu am marfa pe drum (se detaliaza marfa respectiva).........; - AmEnu am marfa care este nu este introdusa in estiune..........................; - Am nu am marfa care se aseste in depozit si este in livrare (este de*a facturata, dar nu este dusa catre client). De'$ar e r(ra ra*#!+ere 'a a'e*ta +e'$arate a %(*t +ata ! re)e!ta &ea a*ta), +ata....................... estionar4 "omisia de inventariere4

ANE@A 6 MANUALUL CALITATII

C(+ M / ?1 E+ta 1

FARMACIA ..................

C(a 1

LISTA DE INVENTARIERE MARFA M ARFA AFLATA AFLATA IN CUSTODIE CUS TODIE LA TERTI DATA.......... Nr. Crt.

C(+ *a# +e!#&re

L(t * +ata erare

1  6 7 8 ; < = > 1?

6J

Ca!ttate

MARKETING IN DOMENIUL FARMACEUTIC FARMACEUTIC - PROFESOR NEAGA NICULINA BIANCA 11 1 16 17 18 C(&*a +e !-e!tarere

N#&e$e * re!#&e$e

Se&!at#ra

A!ea 7 MANUALUL CALITATII

C(+ M / ?1 E+ta 1

FARMACIA ..................

C(a 1

LISTA DE NUMARARE PRODUSE DETERIORATE DATA:............. Nr. Crt.

Pr(+#*

Pr(+#'at(r

L(t

Data 9erare4

Ca!ttate

6 8 9 : B F J 5 H 67 66 68 69 6: 6B 6F 6J 65 6H 87

Ge*t(!ar:

C(&*a +e !-e!tarere:


C(+ M / ?1 E+ta 1

FARMACIA ..................

C(a 1

65


LISTA DE NUMARARE PRODUSE E@PIRATE DATA:............. Nr. Crt.

Pr(+#*

Pr(+#'at(r

L(t


Ca!ttate

6 8 9 : B F J 5 H 67 66 68 69 6: 6B 6F 6J 65 6H 87

Ge*t(!ar :


A!ea ; MANUALUL CALITATII

C(+ M / ?1 E+ta 1

FARMACIA ..................

C(a 1

LISTA DE INVENTARIERE MARFA AFLATA AFLATA IN LIVRARE LIV RARE DATA:............. Nr. Crt.

Pr(+#*

Pr(+#'at(r

L(t


1  6 7 8 ; < =

6H

Ca!ttate

MARKETING IN DOMENIUL FARMACEUTIC FARMACEUTIC - PROFESOR NEAGA NICULINA BIANCA > 1? 11 1 16 17 18 C(&*a +e !-e!tarere

N#&e$e * re!#&e$e

Se&!at#ra

A!ea < MANUALUL CALITATII

C(+ M / ?1 E+ta 1

FARMACIA ..................

C(a 1

LISTA DE NUMARARE PRODUSE DATA:............. Nr. Crt.

Pr(+#*

Pr(+#'at(r

L(t


6 8 9 : B F J 5 H 67 66 68 69 6: 6B 6F 6J 65 6H 87

Ge*t(!ar:


A!ea =

87

Ca!ttate

MARKETING IN DOMENIUL FARMACEUTIC FARMACEUTIC - PROFESOR NEAGA NICULINA BIANCA MANUALUL CALITATII

C(+ M / ?1 E+ta 1

FARMACIA ..................

C(a 1

ANE@A LA LISTELE DE NUMARARE DATA:............. Nr. Crt.

Pr(+#*

Pr(+#'at(r

L(t


Ca!ttate

1  6 7 8 ; < = > 1? 11 1 16 17 18 1; 1< 1= 1> ? E'5a +e !#&arare

N#&e$e * re!#&e$e

Se&!at#ra

A!ea > MANUALUL CALITATII

C(+ M / ?1 E+ta 1

FARMACIA ..................

C(a 1 PROCES VERBAL DE NUMARARE A STOCULUI CURENT

Incheiat astazi...................., orele......., cu efectuarii inventarului stocului curent de marfa din estiunea farmaciei !."...........................!.+.'., in baza deciziei administratorului nr. .................... Inventarul a inceput in data de ............., la ora.............., prin numararea stocului de marfa aflata in estiune si localizata in oficina, depozit, friider, dulap psihotrope G stupefiante. In urma prezentarii si prelucrarii s-a procedat la 4 – prezentarea comisiei de inventarieresi componenta echipei de numarare; numarare; afisarea proramului de inventar; – listarea fiselor de numarare; – – identificarea locurilor unde exista marfa supusa inventarierii; declararea sub semnatura a esti onarilor, despre cunoasterea unor diferente in estiune; –

86

MARKETING IN DOMENIUL FARMACEUTIC FARMACEUTIC - PROFESOR NEAGA NICULINA BIANCA "omisia de inventar a verificat prin sonda* unele din rezultatele obtinute de echipa de numarare la urmatoarele produse4 (aproximativ 87-97 produse, de exemplu G aciclovir 877m tub4 cantitate, serie, termen de valabilitate) constatandu- seEnecon- statandu-se diferente intre cantitati, lot, data de expirare G inscrise in fise. 'a sfarsitul acestor operatiuni, de la estionari s-a luat o declaratie din care rezulta ca sunt de acord cu procedurile de oranizare si efectuare a operatiunii de numarare cu rezultatele obtinute in urma numararii efective a stocului curent, efectuate in cursul inventarului din intervalul......................., urmand a se analiza rezultatele inventarului, prin analiza cantitativ-valorica de catre administrator si luarea deciziei conform prevederilor leale.


Se% %ar&a'e:

A!ea 1? MANUALUL CALITATII

C(+ M / ?1 E+ta 1

FARMACIA ..................

C(a 1

DECLARATIE POSTINVENTAR

!ubsemnatul .........................in calitate de........................ , declar pe propria raspundere urmatoarele4 6. Am luat luat la cunostin cunostinta ta si sunt sunt de acord acord cu proced procedur uraa de inventa inventarr pe baza carei careiaa s-a efectu efectuat at numara numararea rea stocu stocului lui de marf marfaa din perioa perioada4 da4... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ... 8. 'a num numara ararea rea efectu efectuata ata s-a respec respectat tat proced procedur uraa de de inve inventa ntarr apro aprobat bataa prin prin decizia decizia adminis administra trator torulu ului. i. 9. "u privi privire re la rezult rezultatu atull finat finat al inventa inventarul rului, ui, obtin obtinut ut in urma urma compara compararii rii stoculu stoculuii scripti scripticc si stoculu stoculuii faptic faptic obtinu obtinutt in urma urma numarar numararii ii marfii, marfii, am urma urmatoa toarele rele observatii4..................... :. "u priv privire ire la la desfas desfasur urarea area actiun actiunii ii de invent inventari ariere ere de de marfa marfa amEnu amEnu am urma urmatoa toarel relee obser observat vatii4 ii4... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ..... B. $entio $entionez nez ca toat toatee bunuri bunurile le materi materiale ale si bane banesti sti din din estiu estiune ne au fost fost invent inventari ariate ate si consem consemnat natee in listel listelee de invent inventari ariere ere in prez prezent entaa mea si nu nu am obiec obiectii tii cu privire la modul in care s-a desfasurat desfasurat inventarul de marfa.

Data:

Se&!at#ra:


C(+ M / ?1 E+ta 1

FARMACIA ..................

C(a 1

RAPORT USTIFICATIV FARMACIST SEF +aport incheiat astazi, ...................., cu ocazia a nalizei inventarului stocului de marfa din estiunea........................ In timpul numararii produselor au fost identificate urmatoarele diferente pentru care am urmatoarele *ustificari4

Pr(+#*

F(r&a %ar&a'e#t'a

Ca!ttatea *'rt'

Ca!ttatea %at'

Far&a'*t *e%:

88

D%ere!ta

E$'ate


C(/"e*t(!ar: C(&*a +e !-e!tarere: Data:

89

-Principii-de-Marketing-Farmaceutic 2.doc

Recommend Documents