Chestionarul Woodworth Woodworth - Mathews Mat hews
Chestionarul pentru diagnosticheaza tendinţele psihonevrotice. Este tradus şi adaptat după Heuyer, Courthial Dublineau şi Néron !utorul este "ood#orth, "ood#orth, iar $athe#s $athe#s l%a revăzut revăzut şi co&ple co&pletat. tat. Chestio Chestionaru narull este aplicat, aplicat, astăzi 'n cercetare şi in clinica. Chestionarul " % $ nu poate (i considerat depăşit, 'ntr 'ntruc uc)t )t el a (ost (ost con constru struiit prin prin anal analiz izaa şi sele select ctia ia si& si&pto pto&el &elor care care caracterizează psihonevroz psihonevrozele, ele, si&pto&e si&pto&e care ra&an valabi valabile le in psihiatrie psihiatrie si psihologie psihologie.. Con(or Con(or& & autoril autorilor or personal personalita itatea tea *sau caracteru caracterull , intr% intr%o o denu&i denu&ire re a scolii scolii (ran (rance ceze ze de psih psihol olog ogie ie clin clinic ica+ a+ este este o su&ă su&ă de a(ect a(ecte, e, care diri dirie eaz azăă co&porta&entul individului. Chestionarul cuprinde - de 'ntrebări, clasate 'n / categorii, după tendinţele psihonevroti psihonevrotice ce pe care le evalueaza evalueaza 0 1. 'ntrebări indicative pentru emotivitate: , 2, /, 3, 4, , 2, 5, 3, 24, 2, 56, 64. psihastenice0 5, 6, 7, 11. 'ntrebări indicative pentru tendinţe obsesive şi psihastenice0 , -, 27, 2, 52, 55, 5, 5/, 53, 64, 6, 62. 111. 'ntrebări indicative pentru tendinţe schizoide0 schizoide0 2-, 57, 65, 6, 6/, 63, 74, 7, 72, 75, 76. 18. 'ntrebări indicative pentru tendinţe paranoice0 paranoice0 , 57, 65, 66, 67, 6-, 75, 77, 7, 7/, 73, 4, , 2, 5, 6, 7. 8. 'ntrebări indicative pentru tendinţe depresive şi ipohondrice0 ipohondrice 0 3, 22, 25, 26, 27, 2, 2-, 2/, 23, 54, 6, 76, 7. 81. 'ntrebări indicative pentru tendinţe impulsive şi epileptice0 epileptice 0 3, 4, 5, 5-, 7, , -, /, 3, -4. 811. 'ntrebări indicative pentru instabilitate emotionala0 emotionala0 6, 7, , -, /, 57, 5. 8111. 'ntrebări indicative pentru tendinţe antisociale -, -2, -2, -5, antisociale00 24, -, -6, -7, -. 1ntrebările 1ntrebările , 3, 4, 3, 24, 27, 2, 2-, 5, 52, 57, 5, 64, 65, 66, 6, 75, 76, 7 şi 7 aparţin &ai &ultor categorii. Cotare Heuyer, Courthial, Dublineau et Néron: Tests de caractere en neuropsychiatrie neuropsychiatrie infantile (\n: Annales medicopsycholo!i"ues, medicopsycholo!i"ues, thome ##, nr$ %, 1&%', p$1 s"$) 1
9corurile obtinute prin adunarea coincidentelor cu grila se in&ultuesc cu indicii de corectie corespunzatori de &ai os. 1. e&otivitate % 2/ 11. tendinţe obsesive şi psihastenice % 26 111. tendinţe schizoide % 54 18. tendinţe paranoice % 24 8. tendinţe depresive şi ipohondrice % 2 81. tendinţe i&pulsive şi epileptice % 5 811. instabilitate e&otionala : 72 8111. tendinţe antisociale % 72 Etalon 4 % 24 % nor&al 24 % 274 % li&ită 274 % 56 : prezent
Interpretare Dacă scorul obţinut *dupa ce s%a calculat cu indicele de corectie+ se a(la in intervalul 4 : 24 % tendinţa respectivă e;istă, dar &ani(estările ei sun slabe, nu sunt se&ni(icativ prezente in co&porta&entul persoanei. Dacă scorul obţinut se situeaza in intervalul 24 : 273 : tendinţa
Dacă scorul obţinut se situeaza in intervalul 274 : 56, patologia pri&ara este prezenta si este necesara interventie terapeutica. Semnificatiile scalelor I Emotivitate simpl! % bruscă schi&bare &aladivă şi ne&otivată a dispoziţei= accentuată e;citare a(ectivă, deseori (ără &otiv = vibrare anor&ală la solicltările a(ective, chiar la cele &ini&e. II "bsesie şi psihastenie a+ >sihastenia % absenţa energiei psihice *nehotăr)re, depresie, pesi&is&, 'ndoială+, 'n psihopatii şi nevroze legată de reprezentări de tea&ă şi de constr)ngere, cu senti&ente de nesiguranţă. >sihastenia se structureaza pe un (ond de hipere&otivitate. b+ ?bsesia % tulburare ideo%a(ectivă care apare 'n ti&pul stărilor de psihastenie, o reprezentare parazitară care se i&pune constringator. III #endinţe schizoide . >redispoziţie pentru schizo(renie *@schizeinA , gr. % a despărţi, a diviza= @phrenA, gr.% spirit+. 9i&pto&e care anunţă pierderea, pulverizarea personalităţii, disociere intrapsihică. *E;e&plu0 desco&punerea structurilor &intale anterior 'nchegate= schi&barea rapidă a direcţiei g)ndirii , lipsă de unitate 'n activitati, autis& *re(ugiul 'n sine, 'ntr%o e;istenţă cu totul subiectivă+, dis(unctii in s(era a(ectiva şi co&porta&entala = procesele cognitive *&e&orie si inteligenta+ nu sunt a(ectate. I$ #endinţe paranoice % predispoziţie pentru paranoia *para % l)ngă, nus % raţiune+. >aranoia % co&ple; psiho&orbid, o psihoză (uncţională cronică. 9e caracterizează prin idei delirante, pri&are, siste&atizate şi de ne'nlăturat *iluzii, deliruri si halucinatii, gelozie (ără rost, idei de persecutie, etc.+ $ #endinţe depresive şi ipohondrice. a+ Bendinţe depresive % dispoziţie tristă, depri&are 'ncordare psihică, agresivitate. $elancolia este o stare depresivă accentuată. Endogen % depresia are cauze care rezidă 'n constituţia individuală si are o evolutie in s(era psihozelor. E;ogen % depresia este o reacţie la anu&ite eveni&ente si situatii carcarterizata trăiri şi a(ecte negative *tristeţe, ingriorare, a&ărăciune, etc., reacţie care paralizează energia psihică şi voinţa+ si are o evolutie in s(era nevrozelor. b+ Bendinţe ipohondrice : bolnavul 'şi i&aginează, se autosugestionează că are tulburări grave *'n realitate ne'nse&nate+ şi se considera grav bolnav. Ca ur&are se declanseaza o stare de depresie pro(unda. Bendinţa ipohondrică este
un si&pto& al &aladiei nu&ite @de&entia praeco;A, orientată către preocupări 'n legătură cu sănătatea.
o (or&ă de obsesie
$I #endinţe impulsive şi epileptice . a+ Bendinţe i&pulsive % acţiuni instinctive, pulsionale, 'n care predo&ină a(ectul. !cţiuni voluntare care nu sunt inhibate de raţiune. Este vorba aici de un antrena&ent &orbid irezistibil, lipsit de controlul inhibitor. b+ Bendinţe epileptice % tendinţe către &igrenă, halucinaţii, deliruri, i&pulsiuni instinctive către acţiuni brutale şi cri&inale, dipso&anie *i&puls către băutură+. $II #endinţe c!tre instabilitate % tendinţa de a nu (i statornic. $III #endinţe antisociale % nu este de acord cu ordinea socială si nu respectă regulile sociale.
