Gramatică şi Vocabular (Grammar and Vocabulary) SUMAR
Gramatică (Grammar) • Sunetele limbii engleze; alfabetul limbii engleze; clasificarea verbului, diateze, aspect, moduri, timpuri verbale; • Prezentul simplu şi continuu – formă şi utilizare; Exerciţii • Trecutul simplu şi continuu – formă şi utilizare; Exerciţii • • • • • • • • • • • • • • •
Prezentul Perfect simplu şi continuu – formă şi utilizare; Exerciţii ai mult ca perfectul simplu şi continuu – formă şi utilizare; Exerciţii !iitorul – formă şi utilizare; Exerciţii odul "ondiţional şi If clause – formă şi utilizare; Exerciţii "oncordanţa timpurilor – formă şi utilizare; Exerciţii odul Sub#onctiv – formă şi utilizare; Exerciţii odul $mperativ – formă şi utilizare; Exerciţii %iateza pasivă – formă şi utilizare; Exerciţii !erbe modale $ – formă şi utilizare; Exerciţii !erbe modale $$ – formă şi utilizare; Exerciţii $nfinitivul – formă şi utilizare; Exerciţii &ormele 'n $ng – utilizare; Exerciţii !erbe care primesc infinitive sau forma 'n –$ng; Exerciţii !erbe complexe – formă şi utilizare; Exerciţii !orbirea indirectă – formă şi utilizare; Exerciţii
Prepoziţii, "on#uncţii – formă şi utilizare; Exerciţii Substantivul – formă şi utilizare; Exerciţii • (rticolul – formă şi utilizare; Exerciţii • (d#ectivul – formă şi utilizare; Exerciţii • Pronumele – formă şi utilizare; Exerciţii • (dverbul – formă şi utilizare; Exerciţii Vocabular (Vocabulary) • T)e car and *n t)e road • Travelling • +olidas- Staing in a )otel • &ood- (t t)e restaurant • S)opping • +ealt) service • Postal and telep)one service • •
Bibliografie: • oravec.*campo; (-, &arrugia, (- – /imba Engleză – gramatica de bază, Editura Teora, 0ucureşti, 1222 • Paidos, "onstantin – 3ramatica limbii engleze – !erbul, $nstitutul European, $aşi, 1224 • 3ălăţeanu.&5rnoagă, 3eorgiana; Sac)elarie./ecca, %oina . /imba Engleză 'n conversaţie, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 0ucureşti, 1264 • 3ălăţeanu, 3eorgiana – Exerciţii de gramatică engleză, Timpurile verbale, Editura (lbatros, 0ucureşti, 1272 • 8ăranu, ariana – /imba engleză, Exerciţii pentru nivelul superior, Editura "orint, 0ucureşti, 1229 • inisterul Educaţiei şi :nvăţăm5ntului, niversitatea 0ucureşti – /imba Engleză, Exerciţii pentru admiterea 'n 'nvăţăm5ntul superior, Editura %idactică şi Pedagogică, 0ucureşti, 1276
<
• • • • • • • •
• • • • • • • •
isztal, ariusz – Test our vocabular, Editura Teora, 0ucureşti, 122= isztal, ariusz – Test our Englis) grammar, Editura Teora, 0ucureşti, 1222 T)e >e? $nternational @ebsterAs PocBe t 0usiness %ictionar of t)e Englis) /anguage – Trident Press $nternational, 1227 Pa?lo?sBa, 0arbara; CempinsBi, Dbignie? – Teste de limba engleză, Editura Teora, 0ucureşti, 1222 Timar, Eszter – /imba engleză 'n teste şi exerciţii, Editura Teora, 0ucureşti, 1222 ")iriacescu, (driana; ureşan, /aura; 0arg)iel, !irginia; +ollinger, (lexander – "orespondenţă de afaceri 'n limbile rom5nă şi engleză, Editura Teora, 0ucureşti, 122 3eog)egan, "-3-; 3eog)egan, F-G- – Engleza pentru negocieri, Editura Teora, 0ucureşti, 4HHH Ioland, arie."laude; ast.3rand, art)a – "! 'n limba engleză, un pas spre anga#are, Editura Teora, 0ucureşti, 4HHH %aan, (-; /indsa, @-+-; FanaBie?icz, (-; arc)eteau, - – Engleza pentru marBeting şi publicitate, Editura Teora, 0ucureşti, 4HHH 0antaş, (ndrei; Porţeanu, Iodica – /imba engleză pentru ştiinţă şi te)nică, Editura >iculescu, 0ucureşti, 122 /aun, &lavia E- – 0irotics and Telecommunication Explanator %ictionar, Editura %acia, "lu#.>apoca, 1229 ănăilă, %-; Popa, "-; Popa, %-; Popescu, $--; !lad, !-$- – ic dicţionar poliglot de fizică, te)nică şi matematică, Editura (cora Press, 0ucureşti, 122 "otton, %avid – Ces to management, /ongman, 1229 "otton, %avid; Iobbins, Sue – 0usiness "lass, >elson Englis) /anguage Teac)ing, /ondon, 122< /e %ivenac), Jloi – Engleza 'n presă, Editura Teora, 0ucureşti, 1222 arc)eteau, ic)el – 0erman, Fean.Pierre – Savio, ic)el, Engleza comercială 'n =H de lecţii, Editura >iculescu, 0ucureşti, 4HH1
I
Sunetele limbii engle!e" alfabetul limbii engle!e" cla#ificarea $erbului" moduri" diate!e" a#%ect"
tim%uri &Sunetele limbii$erbale engle!e Vocale Simbolul fonetic 1iK 4i
Exemplu sea it ten man part dog s)ort booB moon sun first a
Vocala i: este o vocală lungă- Este aproape identică cu i rom5nesc din cuvintele 'n care accentuăm această vocală 'n mod deosebit, ca de pildă 'n exclamaţiaK biine! O'n sens de concesieVocala i este o vocală scurtă, un sunet intermediar 'ntre i şi e din limba rom'nă-
• • • •
•
Vocala e este o vocală scurtă şi foarte apropiată de e rom5nesc, fiind 'nsă ceva mai desc)isă- Ea seamănă 'ndeosebi cu e din limba rom5nă, c5nd acesta e urmat de r, ca de exemplu 'n cuvintele mere, pere etcVocala * este o vocală scurtă şi ocupă o poziţie intermediară 'ntre a şi e; [L] nu se poate compara cu nici un sunet din limba rom5nă- Se obţine desc)iz5nd gura pentru a şi pronunţ5nd eVocala a: e o vocală lungă şi se formează 'n partea din fund a gurii, ceea ce 'i dă o rezonanţă de sunet profund- Pronunţ5nd un a rom5nesc prelungit şi din fundul gurii vom obţine un [aK] englezesc corectVocala o este o vocală scurtă- Ea nu poate fi comparată cu nici un sunet existent 'n limba rom5nă- Pentru cine cunoaşte 'nsă limba mag)iară, sunetul englez este uşor de pronunţat, el fiind foarte apropiat de vocala o din această limbă- [o] este un sunet intermediar 'ntre sunetele a şi o şi se pronunţă mult mai din fundul gurii dec5t o rom5nesc şi cu gura mult mai desc)isăVocala o: este o vocală lungă- Ea se deosebeşte de vocala [o] care este mult mai desc)isă spre a. [ ]
• • • •
• • •
• • • • • •
Pronunţ5nd un o orom5nesc lung şifoarte din fundul guriidevom obţine un Se sunet foarte apropiat oK puţin englezescvocală scurtă, apropiată u rom5nescpronunţă cu buzeledemai rotun#ite Vocala u este dec5t 'n cazul lui u din limba rom5năVocala u: este o vocală lungă şi seamănă foarte mult cu un u rom5nesc prelungitVocala e o vocală scurtă şi seamănă foarte mult cu un a rom5nesc scurt- Pentru pronunţarea lui [∧] este necesar să 'ntindem puţin buzele lateral şi să ponunţăm un a retrăg5nd limba puţin 'napoiVocala ∂: este o vocală lungă, asemănă toare lui ă rom5nesc prelungit- Pentru a o rosti corect trebuie să ţinem maxilarele apropiate şi buzele 'ntinse lateral- Este absolut necesar ca 'n timpul pronunţării lui [∂K] buzele să fie numai uşor 'ntredesc)iseVocala ∂ este o vocală scurtă, niciodată accentuată şi corespunde vocalei ă din limba rom5nă-
'iftongul ei se aseamănă cu diftongul rom5nesc din cuvintele mei, tei, lei etc- Elementul al doilea al diftongului este sunetul [i] scurt englezesc'iftongul ou - Primul element al acestui diftong este o vocală 'ncă ne'nt5lnită, vocala [o]- * obţinem rotun#ind buzele pentru o şi pronunţ5nd ă- (l doilea element al diftongului este [u], despre care reamintim că este un sunet scurt'iftongul ai se apropie foarte mult de diftongul rom5nesc din cuvintele mai, cai, dai etc-, cu deosebirea că elementul al doilea al difotngului este sunetul [i] scurt englezesc'iftongul au se apropie de asemenea foarte mult de diftongul rom5nesc din cuvintele dau, sau etcElementul al doilea al diftongului este sunetul [u] scurt englezesc'iftongul oi se apropie de diftongul rom5nesc oi din cuvintele ca noi, doi, voi etc- Totuşi primul element, [o], e mai desc)is dec5t 'n limba rom5nă, iar cel de.al doilea element este [i] scurt englezesc'iftongii i∂ şi u∂ conţin sunete cunoscute- /a pronunţarea lor trebuie să avem 'n vedere sunetele specific englezeşti [i] şi [u]'iftongul ∂ conţine o vocală nouă, [ε]- (ceastă vocală este mai desc)isă dec5t [e] şi mai 'nc)isă dec5t [L]'iftongul o∂ - Primul element al acestui diftong este vocala scurtă [o] urmată fără efort de [∂] Oamintim că avem de.a face cu un o desc)is spre a- (cest diftong tinde să fie 'nlocuit de vocala lungă [oK]-
•
riftongul ai∂ Pronunţaţi 'ntr.o singură silabă acest triftong, ţin5nd seama de caracterul vocalei englezeşti [i]K fire [fai∂], tired [tai∂d]-
•
format din sunete cunoscute- /a pronunţarea lui trebuie să ţinem seama de caracterul riftongul au∂ este vocalei englezeşti [u]>u.l pronunţaţi pe [u] din triftongul [au∂] cu emitere puternică de aer, pentru a nu.l transforma 'n semivocala [?]- *bţineţi o pronunţie corectă a acestui triftong dacă rostiţi 'ntr.o singură silabă grupul de sunete rom5neşti aâă-
•
Semi$ocala + se pronunţă ca un u foarte scurt, cu puternică emitere de aer printre buze, semăn5nd cu sunetul u pe care 'l adăugăm 'n pronunţare la 'nceputul unor cuvinte ca oală, oaie etcSemi$ocala , , cea de.a doua semivocală din limba engleză, se poate compara cu un i foarte scurt, cu rezonanţă consonantică- Ea se 'nt5lneşte şi 'n limba rom5nă 'n cuvinte caK este, ei, iarnă, iertare etc-
•
9
• • •
•
•
•
•
•
•
• • •
•
•
on#oana d prezintă o particularitate faţă de limba rom5nă, 'n sensul că la articularea ei v5rful limbii se spri#ină pe alveole Ope rădăcina dinţiloron#oanele b - $ - g - ! - m - n pot fi considerate ca fiind identice cu consoanele corespunzătoare din limba rom5năon#oana з este aceeaşi ca şi consoana rom5nească din jar, ajun etc- Ieţineţi semnul [з] pentru sunetul j rom5nesc; reamintiţi.vă că semnul [#] reprezintă o semivocală asemănătoare sunetului i din cuvintele rom5neştiK iarnă, chiar, iată etcon#oana dз este corespondenta sonoră a consoanei surde [t∫]- * 'nt5lnim 'n rom5neşte 'n cuvinte caK gimnastică, geam, legi etc- *bservaţi că 'n limba rom5nă această consoană poate fi urmată numai de vocale e sau i- Trecerea la oricare din celelalte vocale O o, a, u se face cu a#utorul unui i sau e de legătură- %e exempluK geam, George, giulgiu- :n limba engleză, trecerea de la [dз] la oricare dintre vocale se face direct%e exempluK John [dзon], George [dзoKdз]- >u pronunţaţi deci cuv5ntu l John ca gion- :n limba engleză , sunetul [dз] termină cuv5ntul- %e exempluK Geroge [dзoKdз], judge [dз∧dз]- >u pronunţaţi giorgi şi giagion#oana . este o consoană sonoră Oca b, g, m, z etc pe care o putem rosti corect pronunţ5nd un d Osau z rom5nesc cu v5rful limbii 'ntre dinţi- Exerciţiul trebuie repetat de foarte multe ori 'n faţa oglinzii pentru a controla poziţia limbiion#oana r se deosebeşte fundamental de consoana rom5nească r, fiind de fapt cu totul altă consoană, deşi e reprezentată de aceeaşi literă a alfabetului- (stfel, 'n timp ce r rom5nesc este o consoană vibrantă, [r] englezesc se rosteşte fără vibraţie Oca şi consoanele s şi j, de pildă- Pentru a obţine [r] englezesc, pronunţaţi j cu gura mult desc)isă- P5nă c5nd vă deprindeţi cu pronunţarea firească a lui [r], căutaţi să rostiţi un r rom5nesc c5t mai şters şi fără ca v5rful limbii să atingă cerul guriion#oana l . 'n limba engleză există două variante ale consoanei [l]- :nainte de vocală, [l] este identic cu l rom5nesc; de exemplu 'n cuvintele live, lily- :n poziţie finală sau 'nainte de consoană, [l] este un sunet voalat- /a rostirea lui, partea posterioară a limbii se ridică spre cerul gurii- :ntr.un cuv5nt ca apple, [l] este precedat de un î foarte scurt- Pronunţaţi deci [Lp'l] şi nu [Lpl']on#oana ŋ este asemănătoare cu consoana rom5nească n din cuvintele 'n care n este urmat de c sau de gK încă, nghel, singular, unde n devine 'n parte guturalon#oanele % , t , / sunt consoane surde- Spre deosebire de consoanele corespunzătoare din limba rom5nă, ele sunt urmate – c5nd nu sunt precedate de altă consoană şi sunt 'n silabă accentuată – de un uşor sunet h- "onsoana [t] se pronunţă cu v5rful limbii spri#init pe alveole Ope rădăcina dinţiloron#oanele f şi # pot fi considerate ca fiind identice cu consoanele corespunzătoare din limba rom5năon#oana ∫ este aceeaşi ca şi consoana rom5nească on#oana t ∫ este aproape identică cu consoana rom5nească din cuvinte caK cine, ceas, cel etc-, şi se pronunţă cu o uşoară aspiraţie, ca şi [B], [p], [t]"onsoana englezească răm5ne 'nsă perfect surdă şi poate fi urmată direct de orice vocală, fără a necesita un e sau i de legătură, ca 'n limba rom5năK c hild [t∫aild]%e semenea, consoana [t∫] finală, spre deosebire de consoana corespunzătoare din limba rom5nă, nu este urmată de un i asilabic Ocare nu formează silabă ca 'n cinci, pleci etc- %e exempluK much [m∧t∫]- Este necesar să dăm o deosebită atenţie pronunţării acestei consoane c5nd este urmată de alte vocale dec5t i şi e, sau c5nd este 'n poziţie finală- %eci pronunţaţi [t∫aild] şi nu ciaild, [m∧t∫] şi nu macion#oana 0 este perec)ea surdă a consoanei [M], care se deosebeşte prin aceea că la pronunţarea ei coardele vocale nu vibrează- Pentru a pronunţa sunetul [N], vom ţine v5rful limbii 'ntre dinţi şi vom articula un t Osau s rom5nesc, fără efort- "a şi 'n cazul lui [M], exerciţiile trebuie făcute 'n faţa oglinzii- "onsoanele [M] şi [N] sunt reperezentate 'n scriere prin grupul thon#oana 1 se pronunţă cu aspiraţie Oemitere de aer mai puternică dec5t 'n limba rom5nă-
2 1e Al%1abet a ei
n en
7
b c d e f g 1 i , / l
bi: #i: di: i: ef d4i: eit∫ ai d4ei /ei el
o ou % %i: 3 /,u: r a: # e# t ti: u ,u: $ $i: + d bl,u: 5 e/# y +ai
m em
! !ed
6 la#ificarea Verbelor Q "on#ugarea verbelor engleze se bazează pe trei forme princip ale- (cestea sunt formele de dic7ionar ale verbelor englezeK
I formă Oto ?orB Oto give
a II8a formă ?orBed gave
a III8a formă ?orBed given
Q !erbele engleze se clasifică 'n verbe obişnuite şi #%eciale- "ele obişnuite pot fi regulate sau neregulate, iar cele speciale sunt 'mpărţite 'n $erbe au5iliare şi $erbe modaleVerbele obişnuite au un sens propriu şi pot avea funcţia de predicat 'n propoziţieVerbele #%eciale nu au un sens propriu şi a#ută la formarea timpurilor verbale compuse-
a Verbe regulate !erbele regulate formează past tense şi past participle prin adăugarea terminaţiei "#$- ExK %or&ed; cleaned; closed
b Verbe neregulate !erbele neregulate formează past tense şi past participle neregulat şi aceste forme trebuie 'nvăţate!erbele neregulate se 'mpart 'n < categoriiK - grupa verbelor care nu suportă nici o modificare cut – cut – cut put – put – put - grupa verbelor care suportă o modificare bring – broug)t – broug)t meet – met – met - grupa verbelor care suportă două modificări do – did – done ring – rang – rung c Verbe au5iliare Sunt formatori temporali, a#ută la formarea timpurilor verbale compuse- '9 – se foloseşte la present tense simple şi past tense simple . forma interogativă şi negativă; Odo, does, did - B – se foloseşte la formarea diatezei pasive şi a timpurilor verbale continue; Oam, are, is, ?as, ?ere - ;AV – se foloseşte la formarea timpurilor verbale perfecte; O)ave, )as, )ad
6
-
S;A<<- =I<< – se folosesc la formarea timpurilor verbale de viitor; S;9U<'- =9U<' – se folosesc la formarea lui &uture.in.t)e.Past şi a modului "ondiţional; < – se foloseşte la formarea $mperativului pentru persoana $.a sg şi pl şi persoana a $$$.a sg şi pl-
d Verbe modale Sunt o clasă specială de verbe care exprimă permisiunea, abilitatea, probabilitatea, obligaţia, necesitateaK (G, $3+T, "(>, "*/%, ST, >EE%, S+*/%, *3+T T*, +(!E T*, >EE% T*> ?ormele Verbale se 'mpart 'n %redicati$e – pot forma predicatul 'n propoziţie şi au un subiect . şi ne%redicati$e – nu pot forma predicatul 'n propoziţie O infiniti$ul, %artici%iul, gerund8ul> Modul 'nseamnă maniera sau modul 'n care acţiunea este exprimată de verb- odurile limbii engleze suntK Indicati$, Im%erati$, Sub,oncti$ şi ondi7ional> 'iate!a este forma verbului care indică dacă o persoană sau un lucru face acţiunea sau o suferă- :n limba engleză sunt 4 diatezeK - 'iate!a acti$ă ne indică faptul că o persoană sau un lucru care e şi subiectul propoziţiei face acţiunea(ceasta poate fi suferită de o altă persoană sau lucru sau de acceaşi persoană care o realizează O ac'iune refle(ivăExK +er grandparents brought )er up$ )ash myself ever da- 'iate!a %a#i$ă ne indică faptul că persoana sau lucrul care este subiectul gramatical al propoziţiei suferă acţiunea făcută de altcineva Osubiectul logicExK Englis) is spo&en all over t)e ?orld+e )as educated in "ambridge> A#%ectul indică durata, realizarea completă sau incompletă a unei acţiuni- A#%ectul #im%lu . acţiunea este văzută ca un fapt general, obişnuit sau particular- A#%ectul continuu exprimă o acţiune 'n proces, 'n desfăşurare la un anumit moment 'n timpExK @e get up at six ever morning$t is beginning to rain> im%urile $erbale (en#e#) sunt construcţii verbale care exprimă diverse relaţii temporale- ( nu se confunda time cu tenseR >oţiunea de timp O time este universală şi independentă de orice limbă- Timpurile verbale Oten#e# diferă 'n funcţie de fiecare limbă 'n parteTimpurile 'n limba engleză indică dacă o acţiune este realizată 'n prezent, 'n trecut sau 'n viitorK -
Timpuri verbale legate de presentK @re#ent en#e Sim%le K T)e teac)er comes in@re#ent en#e ontinuou#K @)at are ?e doing @re#ent @erfect Sim%leK $ )ave been ill for t?o ?eeBs@re#ent @erfect ontinuou#K @e )ave been ?riting for )im for )alf an )our- Timpuri verbale legate de trecutK @a#t en#e Sim%leK @)en did ou come )ome @a#t en#e ontinuou#K $t ?as raining all da esterda@a#t @erfect en#e Sim%le K +e said )e )ad spent t?o mont)s t)ere@a#t @erfect en#e ontinuou#K 0 t)at time $ )ad been learning Englis) for five ears-
Timpuri verbale legate de viitorK ?uture en#e Sim%leK @e s)all meet t)em at seven?uture en#e ontinuou#K T)e ?ill be travelling all nig)t?uture @erfect en#e Sim%le K $ s)all )ave done it b four oAclocB?uture @erfect en#e ontinuou#K 0 t)e first of Fanuar t)e ?ill )ave been ?orBing )ere for t)en ears-
?ormă &ormaţi prezentul simplu folosi nd indicativul- (dăugaţi # sau e# pentru persoana a $$$.a singular la afirmativ-
Afirmati$ $ ou ?e ou t)e – ?orB +e s)e it – ?orB# egati$ $ ou ?e ou t)e – do not ?orB +e s)e it – doe# not ?orB Interogati$ 'o 8 $ ou ?e ou t)e . ?orB 'oe# – )e s)e it – ?orB egati$8Interogati$ 'o $ not ?orB 'o ou not ?orB 'oe# )e not ?orB Etc?orma contra#ă: %o not U donAt %oes not U doesnAt Utili!are Prezentul simplu se foloseşteK & %entru acti$ită7i re%etate- obişnuite- %ermanente @e go to sc)ool ever morning- Orepetată &at)er smo&es too muc)- Oobişnuită Fane )or&s in a big factor- Opermanentă 2 %entru ac7iuni care #unt ade$ăruri general $alabile •
$ce in t)einsunT)emelts sun rises t)e East and sets in t)e @est6 cCnd #e $orbeşte de#%re orare şi %rograme fi5e- cu #en# de $iitor T)e film starts at 1H-ot marble, nor t)e gilded monuments of princes s)all outlive t)is po?erful r)me-W OSonnet Ocitat T)e goal.Beeper passes to aradona, but +agi intercepts; +agi to /ăcătuş and )e shoots and itAs a goalR Ocomentarii sportive %espair gives courage to a co?ard- Oproverb &irst, $ ta&e t)e potatoes and slice t)em- T)en, $ slice t)e tomatoes, fry t)e onionX- Oreţete • otă (dverbele de frecvenţă sunt deseori folosite pentru a sublinia repetarea- "ele mai comune adverbe de frecvenţă
suntK , al+ay# , ne$er , e$er , often , rarely , generally , occa#ionally #eldom Pentruu#ually a sublinia repetarea unei acţiuni se, mai poate folosi, #ometime# adverbul e$ery 'n combinaţie cu anumite cuvinte ce definesc momente 'n timpK e$ery day+ee/mont1year etc; @RS S 9IU9US
?ormă &ormaţi prezentul continuu cu to be F ing Afirmati$ $ am ?orBing Gou are ?orBing +e s)e it i# ?orBing •
1H
@e ou t)e are ?orBing
egati$ $ am not ?orBing Gou are not ?orBing +e s)e it i# not ?orBing @e ou t)e are not ?orBing Interogati$ Am $ ?orBing Are ou ?orBing I# )e s)e it ?orB ing Are ?e ou t)e ?orBing Interogati$8egati$ Am $ not OarenHt I ?orBing Are ou not OarenAt ou ?orBing I# )e not OisnAt )e ?orBing ?orma contra#ă este uzuală 'n engleza vorbită$ am U $Am Gou are U ouAre $t is )e is s)e is U itAs )eAs s)eAs $t is not U it isnAt sau itAs not @e are not U ?eAre not sau ?e arenAt T)e are not U t)eAre not sau t)e arenAt Utili!are Prezentul continuu se foloseşteK & %entru ac7iuni care #e %etrec En momentul $orbirii •
is reading Cate isis at at )ome sc)ool-?it) S)emumbooB- Pete +e is aplaying 4- %entru ac7iuni care #e %etrec En %rea,ma momentului $orbirii- dar nu nea%ărat En momentul $orbirii" cu today- these days- this term- at the moment etc 0eatrice isn*t studying Englis) t)is ear- S)e ?ants to concentrate on anot)er foreign language6 %entru a e5%rima un aran,ament anume Entr8un $iitor a%ro%iat @)at are ou doing tomorro? =- %entru a e5%rima $iitorul- En #%ecial cu $erbe de mişcare: to come+ arrive+ go+ leave. *ur friends are arriving tomorro?+e is going to /ondon on &rida - cu al)ays (En#emnCnd %rea multJ) %entru a e5%rima iritarea Gour c)ildren are al+ay# running on m la?n$ canAt stand )im; )eAs al+ay# interupting meK %entru a e5%rima o ac7iune tem%orară @e usuall go to ?orB b bus, but toda ?e are going b cabL %entru ac7iuni En de#făşurare Entr8o %erioadă limitată En %rea,ma momentului $orbirii Fo)n is loo&ing for a #ob-
%entru ac7iuni care indică o #c1imbare #au trecerea de la o #tare la alta ,s our Englis) improving T)e traffic is getting ?orse and ?orse in ToBoT)e c)ildren are gro)ing up ver fastotă "u prezentul continuu se folosesc adverbele no+ şi ,u#t, dar ele nu sunt menţionate c5nd sensul lor este sub'nţeles/ooB, t)e c)ildren are sleepingR Verbe care nu #e folo#e#c la tim%ul continuu: 1- verbe de percep'ieK to feel, 1ear, notice, #ee, #mell, ta#te-
11
"5nd verbele de percepţie 'şi sc)imbă sensul, ele pot fi folosite la timpul continuuo #ee ( avea o 'nt5lnire fixată, un interviu$ am seeing m dentist on &ridaFane is seeing t)e manager no?( face o vizităar is seeing t)e sig)ts so s)e ?ill be a little lateTo see about Oa face aran#amente*ur form master is seeing about t)e trip to t)e mountainsTo see to Oa aran#a ceva, a verificaT)e mec)anic is #ust seeing to t)e engine of our carTo see somebod offupdo?nout Oa conduce pe cinevaTom is )alucinaţiiseeing )is grandfat)er off at t)e rail?a station no?( avea $Am seeing t)ingso 1ear ( primi ştiri despre ceva sau cineva$Am )earing interesting t)ings about our ne? neig)bour( audia O'n cadrul #udecătorieiT)e #udge is )earing t)e ?itnesso feel ( avea o anumită senzaţieT)e doctor is feeling t)e patientAs armo #mell to ta#te (cţiune voluntară T)e girl is smelling t)e flo?ers in t)e garden no? mot)er is tasting t)e soup as s)e ?ants to feed t)e bab4- verbe care e(primă activită'i mentale K to agree , belie$e, di#tru#t, doubt, find, fore#ee, forget, gue##, imagine, /no+, mean, mind, remember, recogni!e, recollect, regard, #u%%o#e, t1in/ t1at , tru#t, under#tando forget * pierdere graduală a memoriei$Am forgetting figureso t1in/ ( se g5ndi la ceva O nu se exprimă nici o opinie@)at are ou t)inBing about $Am t)inBing about our ne? teac)ers-
o mind ( avea gri#ă de cineva Oto looB after(t t)e moment (nn is minding )er sicB mot)er<- verbe care e(primă dorin'a K to de#ire, intend, +ant, +i#1 =- verbe care e(primă atitudini+ sentimente+ stări emo'ionale K to ab1or , adore, dete#t, di#li/e, di#%lea#e, li/e, lo$e, 1ate, %lea#e, %refer- verbe care e(primă posesiunea K to belong to, 1a$e, 1old, /ee%, o+e, o+n, %o##e##9- verbe care e(primă o stare+ o condi'ie K to a%%ear , be, con#i#t of , contain, differ, de#er$e, e3ual, re#emble, #eem, #uit 7- verbe diverseK to com%are, e5%ect, matter, re#ult from, #uffice-
5erci7ii: @une7i $erbele din %arante!ă la %re!entul #im%lu #au continuu 1- $ Ogo out to get t)e evening paper- 4- X-- t)is booB Obelong to ou <- Gou Oal?as, beat me at c)eesR =@)at time Ousuall, get up ouX - Everbod OliBe summer- 9- @e Ogo to t)e circus t)is evening- 7- $ O)ave an appointment ?it) m dentist at oAclocB- 6- Fane OmaBe all )er clot)es )erself- 2- (ll t)e students in t)is class Oread Englis) ?ell- 1H- $ OBno? ?)at ou Omean- 11- T)e parB OlooB beautiful in spring- 14- +eR Gou OdrinB from m glassR 1<- $ must go, mot)er O?a it for me- 1=- T)e train Oarrive at t)e >ort) Station at 9-
14
next ?eeB- 17- %uring t)e ?eeB ?e generall Oget up earl- 16- $ O)ope our sc)ool team ?ill ?in t)e football matc)- 12- *ur aunt Ocome to see us t)is afternoon- 4H- $ Onot approve of our be)aviour- 41- @e Oget a lot of sno? in t)e mountains in ?inter- 44- +e Ofl from 0uc)arest to Sibiu tomorro?- 4<- Fo)n Oforever, boast of ?)at )e )as done- 4=- T)e O?ant to see ou for a minute- 4- +e O?alB to )ospital ever da- 49- S)e Omove )er booBs into )er ne? booBcase- 47- +e usuall OspeaB )is mot)er tongue, but toda )e OspeaB Englis)- 46Gou OdrinB coffe or tea 42- Gou Ounderstand t)e Present Tenses in Englis)
1eia e5erci7iului: 1am going 4- does t)is booB belong <- are al?as beating =- do ou usuall get up - liBes 9- are going 7- am )aving 6- maBes 2- read 1H- Bno? – mean 11- looBs 14- are drinBing 1<- is ?aiting 1=- arrives 1- is feeding 19am seeing 17- get up 16- )ope 12- is coming 4H- do not approve 41- get 44- is fling 4<- is forever boasting 4=?ant 4- ?alBs 49- is moving 47- speaBs; is speaBing 46- are ou drinBing 42- do ou understand
III
; @AS S SIM@< ; @AS S 9IU9US
; @AS S SIM@< :n funcţie de modalitatea de formare a trecutului şi a participiului trecut, verbele engleze se 'mpart 'n regulate şi neregulate Ovezi pagina 11-
Reguli de ortografieK –e mut, se adaugă numai –d Oto dance " danced; to recite " recited1scurt silabă se termină 4- c5nd c5nd infinitivul verbele dintr.o se ter'nmină 'n con#oană Ocu excepţia lui c, w sau x %recedată de o $ocală , consoana finală este dublată şi se adaugă –ed Oto drop " dropped; to pat " patted<- verbele care se termină 'n –c, primesc un k 'nainte de sufixul –ed Oto panic " panic&ed ; to picnic " picnic&ed=- c5nd un ve rb format din m ai multe silabe se ter mină într-o singură consoană precedată de o vocală , consoana finală se dublează dacă silaba finală este accentuată O to omit " omitted ; to occur " occurredExcepţiiK to &idnap " &idnapped; to handicap " handicapped- c5nd infinitivul scurt se termină 'n –y precedat de o vocală, -y nu se schimbă- $acă –y este precedat de o consoană, se schimbă în –i i se adaugă –ed Oto play " played; to try " tried-
?ormă &ormaţi afirmativul trecutului simplu al verbelor regulate adăug5nd terminaţia ed infiniti$ului fără to•
Infiniti$: To?orB
recutul#im%luregulat: ?orBedO?orBYed
>egativul se formează cu did not F infiniti$ $nterogativul se formează cu did F #ubiect F infiniti$
Se foloseşte aceeaşi formă pentru toate persoanele&orma contrasă a lui did not este didn"t-
Interogati$ negati$K did t)e not Odidn"t t)e ?orB &ormarea afirmativului verbelor neregulate nu urmează nici o regulă- !erbele neregulate trebuie memorate-
Infiniti$ go To
recutul #im%lu neregulat ?ent
speaB To bring
spoBe broug)t
Utili!are Trecutul simplu se foloseşteK & %entru o ac7iune finali!ată En trecut cCnd e#te men7ionat momentul ac7iunii: Tom arrived esterda"olombus discovered (merica in 1=24•
(dverbele sau expresiile de timp pot fi o marcă a trecutului simpluK ye#terday, la#t +ee/, t+o year# ago, la#t #ummer, a mont1 ago etc2 %entru o ac7iune finali!ată #igur En trecut c1iar dacă tim%ul nu e#te men7ionat: 0rutus assassinated Fulius "aesar$id ou ever see @inston ")urc)ill in person 6 %entru o obişnuin7ă din trecut: S)e al?as )o&e up earl on sc)ool dasate liverEn Sara) never astrecut: a c)ildD %entru o nara7iune $ stopped to bu a ne?spaper and t)en sat do?n on a benc) to read it- T)e ne?s )as Zuite depressing- So $ got up and too& a ?alB and tried to t)inB )app t)oug)ts-
otă Trecutul simplu folosit pentru acţiuni obişnuite din trecut este adesea 'nsoţit de adverbe de frecvenţăK #ometime#, al+ay#, often, u#ually, rarely, #eldom etc•
otă Traducerea lui Past Tense Simple 'n limba rom5năK •
#$ perfectul simplu% perfectul compus&
@)en )e opened t)e door, )e sa? t)e doga desc)is uşa, văzu c5inele'$ "5nd imperfect& T)e little bo ?as ver tired0ăieţelul era foarte obosit-
($ con)unctiv pre*ent&
+elen said s)e felt lonel before s)e met )imElena a spus că se simţea singură 'nainte să.l fi 'nt5lnit+$ condiţional pre*ent&
$ ?ould read t)at booB if )e gave it to me(ş citi cartea aceea dacă el mi.ar da.o-
$ pre*ent&
$ didnAt Bno? s)e loved music-
1=
>u ştiam că.i place muzica$ viitor&
T)e girl said t)at s)e ?ould come )ere ?)en s)e ?as free&ata a spus că va veni aici c5nd va fi liberă-
; @AS S 9IU9US ?ormă &ormaţi trecutul continuu cu forma de trecut a lui to be F 8ing •
Afirmati$ ing?orBing $ )e?e s)e ou it was ?orB Gou t)e were egati$ $ )e s)e it was not ?orBing Gou ?e ou t)e were not ?orBing
Interogati$ .as $ )e s)e it ?orB ing .ere Gou ?e ou t)e ?orBing Interogati$8negati$: .as )e not Owasn"t )e ?orBing .ere t)e not Oweren"t t)e ?orBing 'e re7inut N nele verbe nu pot fi folosite la timpurile continue- Ovezi pagina 16.12 •
•
Utili!are
Trecutul continuu foloseşteK & %entru ac7iunisetrecute cu o anumită durată- dar ale căror limite %reci#e En tim% nu #unt cuno#cute: $t )as raining and getting colder2 %entru ac7iuni trecute care au Ence%ut şi au continuat %robabil du%ă un anumit moment dat: (t noon t)e sun )as shining(t ten oAclocB at nig)t Ferr )as studyingMomentul dat %oate fi e5%rimat şi de o e5%re#ie de tim% la trecutul #im%lu: @)en Tom arrived, t)e sun )as shining6 %entru de#crieri En trecut: T)e flo?ers )ere blooming, t)e birds )ere singing and t)e breeze )as blo)ing softlD %entru a indi ca o ac7iune care #e de#fă şoară ca fund al (bac/gorund) En mome ntul En care o altă ac7iune- #curtă- mai im%ortantă (foreground)- are loc: @)ile ar )as crossing ObacBgorund t)e road esterda, s)e sa) Oforeground a fling saucer in t)e sBO %entru a indica două #au mai multe ac7iuni care #e de#făşoară #imultan- En trecut: @)ile mot)er )as coo&ing, fat)er )as reading a ne?spaper and t)e c)ildren )ere playing in t)e garden9- %entru a indica o ac7iune re%etată- care El irită %e $orbitor- #e folo#eşte Em%reună cu ad$erbul al)ays: T)e t?o pupils )ere al)ays laughing during m classes-
otă: *bservaţi diferenţaK Q @)en t)e bell rang, Sam was having breaBfast- OSam ?as in t)e middle of breaBfast ?)en t)e bell started to ringQ @)en t)e door bell rang, Sam ran to open t)e door- OSam ran to t)e door as soon as t)e door bell rang•
5erci7ii: @une7i $erbele din %arante!ă la trecutul #im%lu #au continuu:
1
1- +e Ogo to sc)ool b biccle last ear- 4- friends O?atc) television ?)en $ p)oned t)em- <- T)e Oinvite me to see t)e film ?)en $ p)oned t)em- =- 0ob O?rite t)e letter in ten minutes- - &at)er Oread t)e ne?spaper ?)en $ came )ome- 9- @)ile )e O?rite t)e letter, )is sister laid t)e table- 7- S)e OasB me about m )olidas ?)en ?e met- 6- $ Oread a travel broc)ure ?)en ?e met- 2- @e Osee a ver good film esterda- 1H- T)e sun Os)ine ?)en ?e arrived- 11- +e Odrive all t)e ?a to /ondon- 14- $ sa? ar #ust as s)e Oget into t)e classroom- 1<- T)e Ospend a beautiful )olida at t)e seaside last ear- 1=- S)e Orun to t)e door t)e moment s)e )eard t)e bell- 1- @)en s)e reac)ed t)e door, t)e bell Oring still- 19- T)e Ofl to "onstantza last nig)t17- ic)ael missed t)e flig)t- T)e plane OtaBe off ?)en )e arrived at t)e airport- 16- T)e )ouse Oburn ?)en ?e came out- 12- ar OtalB al?as about fas)ion and t)is annoed )er friends- 4H- T)e 3rants Olive in 0raşov ?)en $ met t)em41- &ire at 3rand +otel last nig)t- @illiam 0arnes Osee it as )e O?alB past- 44- +e O?aBe t)e porter and t)en Op)one t)e fire brigade- 4<- (fter t)at t)e O?aBe t)e )otel guests ?)o Osleep in t)eir rooms- 4=- argaret %avidsonfrom ?)ot)e Osta in room, a roomOget on t)e firstburnt floor, Ogets)e frig)tened andt)e O#ump a ?indo?ar 49Stevens, same badl ?)ile Orun do?n stairsout andofObe taBen to 4)ospitalSoon t)e fire brigade Oarriv e- 47- *ne fireman ObreaB )is leg ?)en )e Otr to get into t)e building- >obod else ?as )urt- 46- &inall t)e Oput out t)e fire- 42- 3eorge and +arr Opla tennis esterda ?)en it started to rain- o ParBingW sign- <- Fust as t)e policeman O?rite do?n t)e number of +arrAs car )e O)ear a scream- <9- +e looBed up and Osee an old lad ?)o Ocross t)e road- <7- ( big dog ObarB at )er fiercel- <6- (s t)e policeman Ocross t)e road to c)ase t)e dog a?a, +arr and argaret Odrive a?a in t)e carR <2- @)at X ou Odo esterda afternoon ?)en $ Op)one ou =H- @)at time X ou Op)one me
; @RS @R? S SIM@< ?ormă &ormaţi perfectul prezent cu prezentul lui 1a$e F %artici%iu trecut Participiul trecut al verbelor regulate are aceeaşi formă ca trecutul simpluK infiniti$ F 8edParticipiul trecut al verbelor neregulate variază şi trebuie memorat•
Afirmati$ $ ou ?e ou t)e have ?orBed +e s)e it has ?orBed egati$ $ ou ?e ou t)e have not ?orBed +e s)e it has not ?orBed Interogati$ /ave $ ou ?e ou t)e ?orB ed /as )e s)e it ?orBed
* acţiune anterioară momentului prezent poate fi exprimată at5t prin Past Tense c5t şi prin Present Perfect Tense- %ar, 'n timp ce Past Tense prezintă o acţiune fără nici o referinţă la momentul prezent, Present Perfect leagă acţiunea din trectut cu prezentul- Prezentul perfect simplu se foloseşteK
& %entru o ac7iune En trecut- museumnu ne intere#ea!ă momentul careseen a a$ut loc ci re!ul tatele ei En %re!ent: $ have visited an interesting O$ still remember t)e En t)ings t)ere 2 %entru o ac7iune care continuă En %re!ent şi- %oate- $a continua şi En $iitor: an pupils have learnt in t)is sc)ool- Oin t)e past, some c)ildren learnt )ere, in t)e present ot)ers are learning and, of course, in t)e future, ot)er pupils ?ill learn )ere, too <- %entru a e5%rima o ac7iune com%letă Entr8un trecut foarte a%ro%iat de %re!ent Se folo#eşte cu: just, lately, recently+ of late , latterly, till no), up to no), so far, up to the present , during the last )ee& , the las t fe) days, these t)enty minutes+ etcT)e train has just left@e have not seen FacB lately=- %entru a de#emna o ac7iune care #e de#făşoară Entr8o %erioadă de tim% incom%letă Se folo#eşte cu: today, this )ee&, this month, this year, all day, all night, this night, etc/ast ?eeB ?e ?rote t)ree letters, but t)is ?eeB ?e have )ritten onl one%acă this morning, all night, all evening exprimă o perioadă de timp completă, atunci folosim Past TenseK $ have seen a good film t)is morning- O?e are before 14 oAclocB at noon $ sa) a good film t)is morning- O?e are in t)e afternoon or in t)e evening - cu ho) long %entru a e5%rima o ac7iune care #e e5tinde %Cnă En %re!ent: -o)c5nd longeste havevorba ou been are still ill avemK %ar doar ill deoOou acţiune 'n trecut, -o) long did ou sta in /ondon last ear -o) long )ad ou Bno?n )im ?)en )e died 9- cu ade$erbe de frec$en7ă: ever, never, often, seldom, al)ays, several times: @e have never visited >e? GprB-ave ou ever been to t)e >ort) Pole 7- cu ad$erbele already şi yet
otă