USTUROIUL Miracol al naturii
1
USTUROIUL …de ce? Il apreciem, dar fugim de el. Il vrem, dar ii refuzam calitatile. Usturoiul este o planta blamata pe de o parte si admirata pe de alta. Poti sa nu fii de acord cu calitatile lui miraculoase, dar nu poti sa il ignori. Este o planta controversata care din cauza mirosului lui patrunzator este de multe ori ignorata sau deteriorata prin tratare la cald pentru ai pastra gustul si a-si pierde mirosul. Planta insa nu este ignorata de etaloanele medicinii naturiste: doctori, nutritionisti sau fitoterapeuti ca: Iulian Mincu, Ovidiu Bujor, Pavel Chirila, Gheorghe Mohan, Sabin Ivan, Jean Valnet, Valeriu Popa etc. Tocmai pentru aceste controverse am ales sa-i studiez “profilul” de planta vindecatoare, extrem de nutritiva si de asemenea ofertanta in gastronomie, asa cum o sa relatez mai departe, una dintre acele plante considerate pe drept cuvant MIRACULOASA. Exista insa si un motiv pur personal. In urma cu vreo 30 si ceva de ani, in urma unei erori a unui medic de familie care a confundat o enterocolita de fermentatie cu celebrii “viermisori” specifici varstei mele de atunci mi-a fost administrat un tratament gresit pe baza de antibiotice care mi-a distrus total flora intestinala. Efectele au fost extreme. Plimbat pe la mai toate spitalele din Bucuresti li s-a spus parintilor sa se pregateasca de un final tragic. Toata povestea s-a intins pe o perioada de cel putin un an de zile, perioada din care imi aduc aminte ca un flash-back de durerile insuportabile de stomac, chiar si pentru un adult, dar pentru un copil de 4-5 ani, de saloanele de spital in care eram internat frecvent si externat dupa ce doctorii ridicau din umeri. Partea ce a urmat suna si arata ca dintr-un film de spionaj. Printr-o conjunctura favorabila parintii mei au luat legatura cu inginerul Valeriu Popa. O legenda acum si o persoana controversata in acele momente si poate si acum. S-au intalnit cu el in diferite locuri publice. Eu imi aduc aminte doar de mainile domniei 2
sale care coborau paralel cu trupul meu fara sa zica nimic si fara sa ma atinga, dupa care le-a zis parintilor mei exact ce am fara sa greseasca si le-a cerut sa isi ia angajamentul ca indiferent cat de greu va fi vor respecta tratamentul naturist pe care el il va recomanda, altfel el nu le va da nici un sfat. Anii au trecut, tratamentul a durat ani de zile, respectat in proportie majoritara, dar nu 100%. Legatura cu subiectul de fata este legata de un “ce ar fi fost daca...”. “Ce ar fi fost daca...” medicul de familie care m-a diagnosticat gresit initial ar fi avut o deschidere mai mare si pentru un tratament naturist si in loc de antibiotice mi-ar fi prescris de proba sa mi se dea niste USTUROI, macar pana se edifica ce am, oare nu as fi scutit ani de zile de chin? Alaturi de alte fructe, legume sau produse conexe ca lamaia, macesele, catina, aloe-vera, germeni de grau, polenul, argila etc., usturoiul se bucura de numeroase calitati cunoscute de sute si poate mii de ani, si inca industriile de profil ii mai gasesc si acum calitati si utilizari noi. Retetele prin care usturoiul este folosit dateaza si sunt preluate din generatie in generatie. Bunicii isi vindeca nepotii cu ajutorul usturoiului, nepotii de acum sigur vor folosi usturoiul pentru a-si vindeca urmasii. O planta atat de simpla, aparent, dar extrem de complexa. Dar sa o cunoastem mai bine...
... in istorie Usturoiul este o planta atat de veche, incat originile sale nu sunt stabilite exact. Dupa cum sustin majoritatea surselor, prima data a fost gasit in zona Marii Caspice, la frontiera dintre Europa si Asia. Usturoiul este printre legumele cele mai vechi in cultura (cu cca 5000-6000 ani inaintea erei noastre). In Egipt se citeaza utilizarea usturoiului in hrana lucratorilor ce ridicau piramidele de la Gizeh, ca fortifiant si pentru a proteja impotriva pestei. Talmudul ii recunoaste o proprietate perfect valabila si azi, aceea de vermifug. Autorii greci, in frunte cu Aristofan, i-au adus elogii pentru numeroasele sale proprietati
3
terapeutice. Dioscoride 1-a descris ca fiind un bun vermifug, la fel ca la romani, Galen. In acest cor de laudatori, singur Horatiu a facut exceptie, scriind ca „daca, intro zi un fiu va dori moartea batranului sau parinte, va putea sa-1 faca sa piara cu usturoi. Caci chiar si cucuta e mai blanda ca acesta". O relatare anecdotica arata ca motivarea era foarte subiectiva: bogatul Mecena, invidios pe Marele Poet pentru succesul pe care Horatiu il avea in fata frumoasei Lidia si cunoscand ca aceasta detesta Usturoiul, 1-a imbiat inaintea unei intalniri pe genialul indragostit la o masa bogat agrementata cu acest odorant condiment. Este lesne de inteles ce s-a intamplat apoi... Arabii 1-au recomandat ca antidot contra turbarii si muscaturilor de vipere iar scoala din Salerno i-a recunoscut insusirile antiseptice. In timpul Renasterii, Paracelsus si vestitul chirurg Ambroise Pare il considerau ca un advarat panaceu. Timp de secole a constituit singurul mijloc de combatere a teribilelor epidemii de ciuma care bantuiau lumea depopuland regiuni intregi. Se utiliza pentru aceasta vestitul „otet al celor 4 hoti", legat si el de o anecdota istorica: se spune ca in timpul epidemiei din 1628 de la Toulouse, care a secerat in 3 ani 50.000 de vieti, au fost prinsi 4 hoti care jefuiau casele celor morti sau muribunzi, fara sa se teama de contaminare. In schimbul salvarii vietii lor, ei au destainuit reteta otetului aromat care continea si usturoi 'in cantitati mari. In medicina traditionala romaneasca, usturoiul este de asemenea mult folosit, frecandu-se spre exemplu buzele copiilor cu un catel de usturoi pentru a le da forta si a-i apara de boli, interesanta confluenta cu traditiile populare din alte tari (se citeaza, de exemplu, ca bunicul regelui Henric al IV-lea al Frantei a procedat la fel cand acesta era mic). Referirile la traseul usturoiului prin istorie nu se opresc aici, sunt numeroase si una mai interesanta ca alta. Usturoiul a existat din vechi timpuri si va fi folosit cu succes si de acum incolo, insa beneficiaza si de mici povesti de alta natura...
4
... in superstitii sau fictiuni Despre usturoi se spune ca are si virtuti magice, avand capacitatea de a alunga duhurile rele. O posibila explicatie a acestei povesti este o alta care spune ca in Asia Centrala, in trecut, era raspandita o forma rara a bolii numita porfirie. Printre simptome se numarau culoarea palida si intoleranta totala fata de soare. O parte dintre aceste simptome erau ameliorate datorita proprietatilor medicinale ale usturoiului. Cum am relatat mai sus, Horatiu l-a detestat din motive persoanale. Asa au mai existat si alti denigratori. Din cauza mirosului sau patrunzator, usturoiul era blamat de aristrocrati care considerau ca este un aliment specific oamenilor de conditie joasa, saracilor cu alte cuvinte. Chiar Cervantes in celebrul sau roman Don Quijote recomanda: “sa nu mancati nici ceapa, nici usturoi, caci mirosul lui va va trada obarsia de tarani”. Nici Shakespeare nu considera usturoiul ca fiind potrivit pentru inalta societate. Mari literati au facut referire la usturoi, Alexandru Dumas, Boccaccio in celebra sa lucrare – Decameronul – intr-un mod pozitiv sau nu…dar nu l-au putut ignora. Nici cultura musulmana nu scapa de numeroasele superstitii legate de miraculosul usturoi. Credintele islamice sustin ca usturoiul are o origine demonica. Parasind Gradina Edenului, Satan ar fi lasat, se spune, urme de picioare pe pamant si din urmele piciorului stang crescuse bulbul magic, de unde si “virtutile” satanice atribuite ulterior usturoiului de catre musulmani. Si pe plaiurile balcanice, in Romania, in Bulgaria, in Grecia dar si in Iran, se regasesc obiceiuri legate de usturoi si calitatea lui de a speria duhurile rele. Astfel se purta la gat, in buzunar sau se freca cu usturoi tocul casei pentru a fi feriti de duhurile rele, de strigoi, de deochi sau descantece si de multe si mai multe intamplari negative.
5
...in fitoterapie Usturoiul este o planta bienala din familia liliaceelor. Inaltimea acestei plante, in etapa de maxima dezvoltare, poate ajunge pana la un metru. In pamant se dezvolta un bulb complex (capatana), de forma unei sfere turtite, format la randu-i din bulbi mai mici (catei). Frunzele de usturoi sunt mult alungite si turtite avand o dispunere interesanta. Astfel, pana pe la jumatatea plantei, frunzele sunt adunate intr-un manunchi invelit in teci, desfacandu-se, mai apoi, intr-un fel de mini-coroana. Usturoiul este o planta cultivata pentru uz medicinal, cat si pentru uz alimentar, se utilizeaza bulbul (capatana) si frunzele tinere. In scopuri medicinale, atat bulbul, cat si frunzele, se vor consuma intotdeauna in stare cruda Uz intern: •
-preferabil sa fie consumat crud, insa se foloseste pe scara redusa
datorita mirosului persistent pe care il lasa in cavitatea bucala. •
-in tratamentul hipertensiunii- sucul obtinut din presarea bulbilor.
•
viermifug - 2, 3 catei de usturoi, plus lapte cald, plus miere - se
bea, in fiecare dimineata, pana la expulzarea viermilor. Aceasta reteta are si o actiune sedativa, fiind recomandata in insomniile poststres. •
-sirop vermifug: 500g usturoi zdrobit, plus 1 litru de apa fiarta. Se
lasa sa se infuzeze o ora, se strecoara, si se adauga un kg de miere de albine. Se consuma dimineata, 30-60 g pana la eliminarea parazitilor. •
-tinctura de usturoi: usturoi 50 g, plus alcool 70 °C 250 g. Bulbii se
zdrobesc, se lasa la macerat 10 zile, se agita frecvent (3,4 ori pe zi), se filtreaza. Se iau 10-15 picaturi pe zi, in doua prize in cure discontinui de cate 15 zile. Conform altor scheme, se mareste numarul de picaturi progresiv, ajungandu-se la maximum 15 picaturi in a cincea zi, apoi se scade progresiv pana in a zecea zi. Dozele se iau in 5 ml de lapte, cu 30 minute inainte de mese (antiseptic, antisclerotic, antireumatismal, antiasmatic). 6
•
-consumul de 2-3 catei de usturoi pe zi da rezultate bune si in
tratamentul faringitelor, al infectiilor intestinale, asigura antisepsie bucala de lunga durata si previne complicatiile gripale. •
Mirosul de usturoi poate fi neutralizat mestecand in gura 2-3 boabe
de cafea, cativa graunti de chimen, un mar sau un fir de patrunjel. Uz extern: •
-intepaturi de viespi si diverse insecte: se extrage acul si se freaca
cu o bucata de usturoi •
-usturoiul pisat, cu grasime si cu ulei, da un unguent resorbant al
tumorilor albe •
-slabiciune generala si astenie: amestec cu doua parti de ulei
camforat si cu una de usturoi, frectii de-a lungul coloanei vertebrale. •
-contra surditatii de origine reumatismala. Se introduce in ureche,
in fiecare seara, un tampon de vata imbibat in suc de usturoi amestecat cu ulei •
-contra durerii de urechi: se introduce in urechi o tesatura subtire
(destul de lunga ca sa poata fi scoasa) continand o jumatate de catel de usturoi ras, amestecat cu ulei. •
Unguent obtinut din o capatana de usturoi, o lingura de ulei, o
jumatate de lingura de untura. Usturoiul se piseaza fin, se adauga uleiul, amestecand pana la incorporare, si untura. Se unge zona afectata. •
Ulei de masline cu usturoi: o capatana de usturoi, 100 ml. ulei de
masline. Se piseaza usturoiul si se pune intr-o sticla impreuna cu uleiul de masline. Macerarea dureaza trei zile, dupa care se filtreza. Se fac frectii locale (reumatism, nevrite, entorse). Este contraindicat in sindroamele congestive pulmonare: tuse cu sange, tuse seaca si puternica, friguri. Usturoiul nu convine persoanelor atinse de dermatoze, pecingini, de iritatii ale stomacului si ale intestinelor, femeilor care alapteaza (altereaza gustul laptelui si dau colici sugarilor) 7
... in nutritie Usturoiul contine peste 200 de tipuri de ingrediente biologic-active precum si vitamine, minerale, aminoacizi si enzime. Principalul component activ al usturoiului este alicina, substanta cu un puternic efect antibiotic. De asemenea este demn de remarcat si continutul apreciabil de seleniu si minerale. Alicina, eliberata atunci cand usturoiul este zdrobit, incurajeaza eliminarea colesterolului din organism si reduce cantitatea de grasimi nesanatoase produse de ficat. Unii cercetatori spun ca 1 mg de alicina, are puterea a 15 unitati standard de penicilina. In momentul in care catelul de usturoi este zdrobit, taiat sau macinat, usturoiul devine un adevarat laborator farmaceutic. Printre numerosii sai compusi gasim, in afara de substante minerale si glucide, vitaminele A, B1, B2 si C, o multitudine de aminoacizi (inclusiv aminoacizi esentiali), potasiu, fier, cupru, germanium, zinc, proteine, lipide, acid ascorbic, ajoen (un anticoagulant despre care se spune ca este la fel de puternic ca si aspirina) si peste 30 de compusi cu sulf. Dar principalul compus chimic care se degaja atunci cand taiem usturoiul este, fara indoiala, ALICINA. Studiata de Louis Pasteur, de Arthur Stole (laureat al premiului Nobel) sau de Chester Cavallito (renumit chimist) alicina este cea care da cunoscutul miros specific. Alicina se obtine din simbioza dintre aliina (o molecula importanta inodora continuta in planta) si alinaza (o alta molecula continuta in usturoi). In interiorul bulbului de usturoi, aceste doua molecule sunt separate printr-o membrana foarte fina si intra in contact una cu alta pentru a forma alicina numai in momentul in care bulbul este zdrobit. De asemenea, in literatura de specialitate se spune ca un catel de usturoi, circa 30 de grame, are 4 calorii/g, 0,2 proteine/g, 1 glucida/g, mai putin de o lipida/g si 1 mg. de sare, fara cholesterol, fara fibre. Dupa alti autori, 100g de usturoi se gasesc urmatoarele: calorii 138, apa 63, proteine 6,70, lipide 0,10, glucide 28, celuloza 1, zinc 1, mangan 1,30, vitamina C 18 mg., vitamina B 0,18. 8
Parerile sunt impartite in functie de metoda cercetarii si tipul bulbului investigat, cert este ca usturoiul este MIRACULOS, o farmacie intr-un bulb.
... in medicina Usturoiul este un antibiotic comestibil. Chimistul francez Louis Pasteur a fost primul care a demonstrat proprietatile antiseptice ale usturoiului, care aveau sa fie folosite in Primul Razboi Mondial. Usturoiul a fost folosit in medicina populara pentru tot felul de afectiuni, de la constipatie la lepra. Iar mirosul de usturoi? Este dat de compusii sulfurosi, raspunzatori si de mare parte a puterilor tamaduitoare ale plantei. Usturoiul are proprietati antibacteriene, antifungice si antivirale; pare chiar sa distruga unele bacterii rezistente la antibiotice, cel putin in eprubeta. Potentialul sau de combatere a bolilor vine, in cea mai mare parte, de la compusii sai sulfurosi, care actioneaza ca antioxidanti, substante care protejeaza sistemul cardiovascular. Usturoiul micsoreaza destul de modest colesterolul, dar actioneaza si ca anticoagulant, reducand astfel riscul producerii atacului de cord si cerebral. Cu numai cinci sau sase catei de usturoi mancati pe saptamana puteti reduce riscul cancerului colorectal, de stomac si de prostata la jumatate in comparatie cu situatia in care ati manca saptamanal nu mai mult de un catel de usturoi. Compusii sulfurosi elimina din organism substantele cancerigene inainte ca acestea sa vatame ADN-ul si silesc celulele cancerigene care se dezvolta totusi sa se autodistruga. Concret calitatile medicinale ale usturoiului sunt: bactericid, antidiabetic, fortifiant, anticoagulant, combate hipertensiunea, stimuleaza circulatia sanguina, vermifid, , laxativ, diuretic, antiseptic, bactericid, rezolutiv, expectorant, febrifug, tonic muscular, antireumatismal, antiasmatic, detoxifiant, sudorific, are efect antihelmintic si anticarcinogenetic, fiind si afrodisiac, echilibreaza activitatea bilei, cicatrizant gastro-intestinal, actioneaza impotriva parazitilor intestinali, previne unele 9
forme de cancer (cancerul de stomac, de colon, de piele). Usturoiul este considerat foarte eficient in prevenirea si combaterea infectiilor pulmonare. Actiune vasodilatatoare si hipotensiva, antimicrobiana, stimulenta si antihelmintica, diminueza agregarea plachetelor -acele elemente ale sangelui care inlesnesc coagularea lui, contribuind astfel la evitarea trombozelor si infarctelor. De asemenea, descongestioneaza ficatul si ii potenteaza activitatea. Contribuie la scaderea tensiunii arteriale. Trebuie retinut si faptul ca usturoiul intervine si in regularizarea activitatii gastro-intestinale, stimuland-o. Cercetatorii sustin ca usturoiul este eficace atat in combaterea bolilor infectioase, cat si in tratamentele facute de diabetici. Numarul afectiunilor in care usturoiul previne sau trateaza este de-a dreptul impresionant. Contine vitaminele B1 si C, precum si o serie de elemente ca: Brom, Cobalt, Iod, Magneziu, Siliciu si Zinc. Se spune despre usturoi ca este o farmacie in miniatura. Aproape ca nu exista afectiune a corpului omenesc in care usturoiul sa nu aiba un cat de mic rol benefic. Din acest motiv, specialistii recomanda consumarea usturoiului, intotdeauna crud, zilnic, tocmai pentru a fi in ordine cu sanatatea si a avea un tonus bun. Doza poate fi de la doi-trei catei de usturoi pe zi, pana la doua-trei capatani pe zi. Cercetarile au demonstrat ca utilizarea regulata a usturoiului in alimentatie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie si tratament a arterosclerozei. Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mica (LDL) raspunzatoare de formarea ateroamelor si contribuie in acelasi timp la sporirea cantitatii de lipoproteine cu desitate crescuta (HDL) ,care au un efect protector fata de arteroscleroza. Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale, retiniene, ale membrelor inferioare). Din aceasta cauza poate ameliora durerile de cap si claudicatia intermitenta. Usturoiul este util in unele pneumopatii, iar datorita efectului antibiotic este indicat in tratamentul virozelor, bronsitelor, traheitelor. De asemenea, accelereaza epitalizarea si vindecarea ranilor. Persoanele care consuma cantitati insemnate de ceapa si usturoi prezinta un risc foarte 10
scazut de aparitie a cancerului gastric, de piele sau de colon. Usturoiul este foarte eficace in caz de tenie iar medicina populara aminteste folosirea acestuia drept leac impotriva caderii parului. De asemenea, usturoiul are proprietati terapeutice in numeroase boli si afectiuni, cum ar fi: •
Tromboza, tromboflebita - exista nu mai putin de 10 studii,
facute in spitale universitare din Germania, Statele Unite, China si Coreea, care au urmarit efectul usturoiului asupra trombozei si toate au aratat o reducere semnificativa a tendintei de formare a cheagurilor de sange la pacientii tratati cu el. Consumul a 4-6 catei de usturoi pe zi este, un remediu sigur pentru prevenirea si chiar pentru tratarea tromboflebitei si a trombozelor in general. •
Cancerul de colon si cancerul gastric - mai multe cercetari
epidemiologice arata ca la populatiile unde usturoiul intra in dieta zilnica, exista un risc mult diminuat de dezvoltare a cancerului de colon si de stomac. Doza de usturoi consumata este de minimum 2 catei pe zi. •
Cancerul de esofag si laringe - Cercetatorii de la Nanjing Cancer
Institute din China au comparat incidenta cancerului la cateva mii de oameni care consumau 1-2 catei de usturoi zilnic cu cea in randul celor care consumau usturoi cel mult o data pe luna. Rezultatele studiului indica faptul ca primul lot de subiecti au prezentat cu 69% mai putine cazuri de cancer fata de lotul doi. Interesant este ca la cei care consuma si ceapa pe langa usturoi, rata imunitatii la aceste forme de cancer ajunge pana la cifra record de 83%. •
Cancerul de rect - un colectiv de medici americani de la
Universitatea Carolina de Nord, condus de dr. Lenore Arab, a analizat mai multe studii realizate pe consumatorii constanti de usturoi. In raport se arata ca un consum regulat de usturoi reduce riscul cancerului de colon si de rect cu 10%.
11
•
Gripa - 3-4 catei de usturoi consumati zilnic reduc cu cel putin o
treime sansele de a ne imbolnavi de gripa in timpul unei epidemii, arata studii facute de medicii israelieni. Aceasta, pentru ca usturoiul, pe langa faptul ca are un efect de intarire a imunitatii, contine substante care distrug sau incetinesc ritmul de inmultire al virusilor gripali. •
Infarct miocardic - riscul de infarct scade foarte mult la
persoanele care tin periodic o cura cu usturoi, arata un studiu italian. Pe langa faptul ca normalizeaza tensiunea arteriala si desfunda vasele de sange ingrosate de depunerile de colesterol, usturoiul este si un excelent protector al sistemului nervos, direct implicat in declansarea crizelor cardiace care duc la infarct. Mai ales persoanele peste 50 de ani ar trebui sa faca macar de patru ori pe an o cura de o luna cu usturoi consumat proaspat sau sub forma de mujdei preparat cu ulei de masline si lamaie. •
Diabet - utilizarea regulata a unor doze terapeutice cu usturoi
(minimum 5 grame pe zi) are efect de prevenire al arteriopatiilor diabetice, precum si al bolilor cardiace produse de aceasta boala. •
Efeminare la barbati - usturoiul adaugat in hrana persoanelor de
sex masculin stimuleaza testiculele sa aiba o secretie endocrina mai mare, crescand nivelul de testosteron. Or, testosteronul este chiar hormonul masculinitatii, care determina cresterea masei musculare in detrimentul tesutului adipos specific feminin. •
Ateroscleroza - un studiu german realizat pe 280 de persoane,
timp de 4 ani, arata ca usturoiul previne formarea placii de grasime in artere si poate chiar sa diminueze dimensiunea ateroamelor existente. Oamenii care au consumat cca. 6-7 g de usturoi zilnic au avut cu 18% mai putine depuneri de colesterol in artere la sfarsitul studiului, decat cei din grupul martor. La femei, efectul a fost mai pronuntat, ajungandu-se la reduceri de pana la 25% a nivelului colesterolului, in urma tratamentului cu usturoi. 12
... in cure Usturoiul poate fi consumat fie impreuna cu alte alimente, in supe, in ciorbe, in salate sau mancaruri, insa poate fi si un ingredient in diferite tratamente naturiste. Dar, si aceasta dovedeste calitatile sale miraculoase, usturoiul poate fi si ingredientul vedeta in diferite tratamente profilaxice, nu numai in tratamente. •
Consumat ca atare, zilnic minimum 2-3 bulbili (catei) zdrobiti.
•
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiti, fierti 15-20 minute in 200 ml apa
sau lapte, cantitatea rezultata bandu-se in cursul unei zile. •
Sirop din 50 g usturoi fiert in 200 ml apa, se filtreaza, se indulceste
cu 50 g zahar si se iau 2-3 linguri pe zi (in cazul teniei se bea intreaga cantitate dimineata pe stomacul gol, repetandu-se mai multe zile la rand, pana la expulzarea parazitului). •
Tinctura din sucul rezultat prin zdrobirea usturoiului cu o proportie
egala de alcool 40°, se iau 2-3 lingurite pe zi, timp de 10 zile pe luna. •
Reteta de tinctura din medicina traditionala chineza: 350 g bulbi
bine zdro-biti se lasa la macerat la loc racoros timp de 10 zile in 350 ml alcool de 85 centi-grade. Dupa acest rastimp, se filtreaza si se mai lasa 3 zile la limpezire. Dupa de-cantare, se pastreaza in sticle brune, bine astupate, la temperatura moderata. Se administreaza dupa urmatoarea schema: o picatura in prima zi, trei picaturi in a doua zi si apoi se adauga zilnic cate alte trei picaturi pana in ziua a 9-a, din ziua a 10-a se scad cate trei picaturi pana in ziua a 18-a cand trebuie sa se ajunga la o singura picatura. •
Doza este exprimata in numarul de picaturi. Dupa cum se vede, se
merge cu doze progresive, pornind de la o picatura in dimineata primei zile, la pranz doua picaturi, seara 3 picaturi s.a.m.d., ajungandu-se in ziua a 9-a la 25 picaturi de trei ori pe zi. Apoi dozele scad treptat pana la o picatura in cea de-a 17-a zi, cand se reia tratamentul dupa aceeasi schema, pana la epuizarea 13
extractului alcoolic. Cantitatile mentionate se iau in 50 ml lapte sau apa (indulcite sau nu cu miere), cu 20-30 minute inainte de me-sele principale. Desi modul de administrare este foarte minutios, chiar dificil pentru noi, europenii, totusi da rezultate bune in boala hipertensiva si ateroscle-roza, iar efectele acestui tratament se pastreaza pe timp de 3—5 luni, dupa care cine are rabdare poate relua tratamentul. •
Macerat la cald, cu efecte vermifuge (contra limbricilor si
oxiurilor), din 3-4 bulbili zdrobiti intr-o cana cu apa sau lapte in clocot; se lasa peste noapte, iar dimineata se bea intreaga cantitate (pe o perioada de 3 saptamani la rand). •
Suc, 20 g la 200 ml lapte, cald, baut dimineata, cu efect vermifug.
•
Cura de 3 saptamani pe an cu usturoi: Se bea in fiecare zi,
dimineata, pe stomacul gol, sucul obtinut prin mixarea a 3 capatani de usturoi, fara sa se manance nimic pana la ora pranzului. •
Se curata doua capatani mari de usturoi, se piseaza bine si se pun
in 1/4l de vin alb. Se lasa la macerat timp de o saptamana. Se bea cate o lingurita dimineata pe stomacul gol. •
Sirop vermifug se obtine din 500 g de catei de usturoi, 1 litru de
apa fierbinte si 3 kg. de miere naturala. Se marunteste fin usturoiul intr-un vas de lemn sau de portelan, se opareste cu 1 litru de apa fierbinte, se amesteca de mai multe ori cu o lingura de lemn, dupa care se acopera vasul etans si se lasa in repaus timp de o ora. Se strecoara prin tifon dublu, se adauga mierea, apoi se amesteca pana la omogenizare. Se consuma dimineata, pe stomacul gol, trei patru linguri. •
Pentru imbunatatirea circulatiei: Se iau doi morcovi, doi graunti de
usturoi si o radacina de patrunjel. Se curata, se spala, se faramiteaza si se storc pentru a prepara sucul. Sucul rezultat se bea in fiecare dimineata timp de 10 zile pe luna. 14
•
Pentru revitalizare: Se ia un strugure si 2 graunti de usturoi.
Boabele de struguri se spala si impreuna cu usturoiul curatat si pisat se pun in mixer. Sucul rezultat se bea in cure de o luna de zile. Cei ce nu suporta gustul tare al usturoiului il pot consuma cu vin roz, mai dulce. Pentru indepartarea gustului si mirosului de usturoi se consuma imediat dupa, doua crengute de patrunjel sau 2 boabe de cafea. •
Pentru intarirea radacinii parului: Seara se taie in jumatate un catel
de usturoi si se freaca usor pielea capului (la radacina parului), apoi se pune pe cap o basma si se tine pe cap pana dimineata.
... in gastronomie Chiar daca usturoiul nu este o vedeta in bucatarie, neputand fi consumat ca atare decat in scop medical, nu este insa nici un produs care sa fie ignorat, ba mai mult, ar putea sa nu lipseasca din nici un preparat – aceasta ar putea fi dovedita prin numeroasele retele din care usturoiul nu lipseste. Savoarea sa fiind de netagaduit. Dar mai sunt multe intrebari legate de valoarea sa in gastronomie: cum il alegem, cum il potentam, cum il conservam, cum il gatim etc. Ca si un sfat important de gastrotehnie trebuie repetat ca este mai bine ca usturoiul sa fie folosit ca atare, fara a fi tratat termic si ca este mai bine sa fie zdrobit cu latul cutitului si lasat circa 10 minute inainte de a fi folosit pentru a ii fie potentate la maxim toate calitatile sale. Cum alegem usturoiul? Evident, este important sa alegem capatani de usturoi proaspete si sanatoase. Bulbul trebuie sa fie bine bombat, rotund, tare, fara germeni si fara pete.Trebuie sa fie acoperit cu mai multe pielite suficient de dense si intacte. Cum conservam usturoiul? Usturoiul trebuie sa fie pastrat intr-un loc uscat, racoros, unde sa nu inghete niciodata. Caldura si umiditatea pot provoca inmuierea 15
bulbilor. Temperatura ideala pentru pastrarea usturoiului este in jur de 0o C. In felul acesta usturoiul se poate pastra timp de 6 luni. Trebuie evitata pastrarea alaturi de alte alimente din cauza eterurilor volatile pe care le degaja. Usturoiul se poate si congela. Dar nu mai mult de trei luni. Planta trebuie congelata fara a fi curata de membrana exterioara protectoare. Cum il gatim? Poate fi consumat: taiat, pisat, intreg...dar mai ales crud si proaspat, asa va avea toata forta care l-a facut celebru. De precizat insa ca e bine, atat pentru partea curativa cat si pentru cea gustativa, sa fie adaugat in preparat la finalul prepararii acestuia, imediat inainte de a fi consumat pentru a fi savurat pe deplin. De remarcat ca usturoiul se poate incadra si in bucataria celor care nu pot trai fara proteina animala, si in a celor care consuma numai vegetale si chiar in a celor care nu folosesc tratament termic la pregatirea mesei. Iata doar cateva dintre retetele din care face parte si usturoiul: Usturoi cu varza alba •
3 linguri de ulei de masline
•
1 lingurita de praf de curry
•
1 lingura de mustar negru
•
1 varza alba medie taiata in fasii
•
3 catei de usturoi taiati marunt
•
2 linguri nuca de cocos uscata
•
1 lingura sirop de artar
•
2 linguri zeama de lamaie
•
Sare si piper dupa gust
Incingeti uleiul intr-o tigaie mare. Adaugati condimentele si caliti la foc iute pana cand semintele de mustar incep sa sara. Adaugati varza si usturoiul si caliti pana cand varza incepe sa se inmoaie. Adaugati nuca de cocos si caliti la foc iute inca un
16
minut, apoi adaugati siropul de artar si zeama de lamaie. Amestecati bine si condimentati cu sare si piper. Se serveste cald. Sos de usturoi consistent •
4 linguri de otet balsamic
•
1 lingura de sirop de artar
•
1 lingura de mustar de Dijon
•
2 catei de usturoi pisati
•
150 ml. ulei de masline
•
Sare si piper dupa gust
Bateti manual otetul, siropul de artar, mustarul, usturoiul, sarea si piperul cu putin ulei. Adaugati uleiul foarte incet, treptat, pana cand sosul incepe sa se ingroase. Apoi mai adaugati ulei, tot treptat, pana ajungeti la gustul potrivit. Condimentati dupa preferinta. Ciorba de zarzavat cu usturoi •
4-5 catei de usturoi
•
1,5 l suc de mere padurete
•
1 morcov
•
1 patrunjel
•
1 felie de telina
•
1 felie de sfecla rosie
•
1 ceapa
•
1 ardei gras
•
3-4 rosii
•
1 legatura de patrunjel cu tarhon
•
75 ml ulei
•
2 linguri germeni de grau 17
•
1 lingurita pulbere din seminte de gogosari
•
¼ lingurita pulbere din plante aromatice si condimentare
•
½ lingurita pulbere de alge.
Se pune sucul in castron, se adauga radacinoasele date pe razatoare, ardeiul taiat fideluta, ceapa, rosiile si verdeata, taiate marunt, usturoiul pisat, germenii de grau bine maruntiti si uleiul. Se serveste imediat ce a fost preparata.
...si familia (ceapa) Verisoara primara cu usturoiul, ceapa, are o poveste la fel de romantata ca si acesta, dat fiind ca izul ei poate deranja la fel de mult ca si cel al usturoiului, desi este mai putin iute decat acesta. 100 g de ceapa inseamna 42,2 kcal. valoare nutritiva, 10-12 g protide, 0,25 g lipide, 9,55 g glucide, 0,030 mg provitamina A, 0,033 mg vitamina B1, 0,028 mg vitamina B2, 0,2 mg vitamina B3, 8,5 mg vitamina C, 0,2 mg vitamina E, 175 mg potasiu, 48 mg clor, 42 mg fosfor, 34 mg sulf, 32 mg calciu, 9 mg magneziu, 9 mg sodiu, 1,4 mg zinc, 0,5 mg fier, 0,08 mg cupru, 0,042 mg fluor, 0,013 mg cobalt, 0,002 mg iod, 0,76 g celuloza, 87,6 g apa etc. Actiune farmaceutica: antiseptic, antibiotic, analgezic, emolient, rezolutiv, revulsiv. Impiedeca inmultirea microbiana, chiar contra stafilococilor, limiteaza durerea sau chiar o suprima. Diuretic puternic, expectorant, antitusiv, antihelmitic, hipoglicemiant, antitrombotic, afrodiziac, etc. Este utila in afectiunile cardiace deoarece fluidifica sangele fiind utila in tromboze in special. Cea mai utila este ceapa verde, dar la fel de bine se poate folosi si ceapa de iarna. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, acnee, adenite, adenom de prostata, afectiuni digestive, afectiuni intestinale, afectiuni respiratorii, afectiunile sangelui, amigdalite, angina, arsuri, astenie, astm, arteroscleroza, artritism, atonie gastrica, azotemie, balonari, bataturi, boli renale, bronsite, candidoze, congestia cefalice, diabet, diaree, diareea sugarilor, dureri stomacale, fractura, furuncul, gripa, 18
hemoroizi, impotenta, infectii renale, litiaze biliare, litiaze renale, limfatism, meningita, migrena, negi, nevralgii diverse, oligurie, obezitate, paraziti intestinali, pletora, prevenirea senescentei, prostatism, rahitism, rani diferite, retentie de urina, reumatism, sange ingrosat, surditate, surmenaj intelectual, tulburari digestive, tuse, varice Mod de folosire: •
cel mai util este sa se consume pentru intern ceapa cruda in special verde sau sa se consume suc de ceapa.
•
Tinctura- se pune 20 ml de suc de ceapa in 100 ml alcool alimentar de 70 grade. Se tine timp de 15 zile, apoi se strecoara. Se poate apoi pune la rece in recipiente bine inchise si se poate lua diluat in 100 ml apa cate 1 lingurita in toate afectiunile interne de 3 ori pe zi. Extern se poate folosi aceasta in diferite dilutii in functie de toleranta locala.
•
Ceapa cruda ca atare sau macerata cateva ore in ulei de masline, in salata in cruditati, aperitive, in toate ciorbele.
• Taiata fin si luata cu lapte sau in supa, asezata pe unt cu paine. •
O ceapa taiata fin macerata cateva ore in apa calda. Se bea maceratul dimineata pe nemancate, cu cateva picaturi de lamaie in afectiunile venoase
• Contra gripei- lasam sa se macereze 2 cepe taiate in felii subtiri in ½ litru apa. Un pahar de macerat intre mese si un alt pahar seara la culcare, vreme de vreo 15 zile. •
Contra diareei: o mana de foi de ceapa, brune la un litru de apa se fierbe timp de 15 minute. Se bea ½ litri pe zi.
•
Un bulb de ceapa taiat marunt se pune cu miere cat sa-l acopere. Se mai pune 100 ml apa si se lasa timp de 24 ore apoi se strecoara. Se bea in fiecare dimineata in cure in special in bolile sangelui sau boli mai grave, cand se poate face aceasta cura timp de 20 de zile. Este util in candidoze si foarte multe alte afectiuni (retentie de urina, infectii, boli renale, etc). 19
• Contra diareei sugarilor: se infuzeaza timp de 2 ore trei cepe taiate (fara sa fie curatite de coaja-cepe de iarna) la 1 litru de apa in clocote. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Indulcit cu zahar putin. •
Contra parazitilor intestinali: lasam sa se macereze 6 zile o ceapa mare taiata felii intr-un litru de vin alb. Un pahar in fiecare dimineata timp de 1 saptamana, Se reia timp de 2-3 luni, repetandu-se.
• Contra reumatismelor: decoct de 3 cepe taiate, necuratate de foitele invelitoare intr-un litru de apa; se fierbe 15 minute, se strecoara si se ia cate un pahar dimineata si la culcare. •
Contra litiazei biliare: o ceapa mare, taiata fin, 4 linguri cu ulei de masline, 150 g apa si 40 g de untura nesarata. Se lasa sa fiarba 10 minute. Se bea foarte calda mai multe seri la rand. Dupa 2 ore la culcare se ia un decoct de crusin. Tratamentul se face o data in an.
Depozitare: Ceapa prefera temperaturile ceva mai scazute, undeva sub 18°C, cu o umiditate relativa. Nu se pastreaza in frigider, caci apare fenomenul de imbrumare. Exista totusi modalitatea de a o inveli (fiecare ceapa separat) in folie metalica si de a o pastra in compartimentul pentru legume unde rezista, se pare perioade destul de lungi. Daca ceapa apuca sa inmugureasca, mugurii trebuie taiati iar ceapa trebuie folosita cat mai repede.
...in concluzie Nu sunt suficiente 20 de pagini pentru a dezbate toate valentele usturoiului, insa sunt suficiente pentru a demonstra ca usturoiul este acea planta care ne poate salva sau proteja de diferite afectiuni sau stari de disconfort fizic si chiar psihic.
20
BIBLIOGRAFIE: •
Sanatate prin seminte, legume si fructe – Ovidiu Bujor,
Editura Fiat Lux, 2004 •
150 de alimente esentiale pentru imunitate – Kirsten Hartvig,
Editura Litera, 2010 •
Plante medicinale, legume, fructe si cereale in terapeutica –
Stefan Mocanu, Dumitru Raducanu, Editura Militara, 1989 •
Remedii naturiste Ghidul plantelor medicinale – Gheorghe
Mohan, Editura Corint, 2009 •
Ghidul Alimentelor–ce si cum mancam – Julia Heller, Editura
Lider, 2012 •
Usturoiul, planta miraculoasa-retete si leacuri, Genevieve
Pelletier, Editura Lider, 2012 •
Sucoterapia, Liviu si Florina Bulus, Editura Proxima, 2007
•
Ceapa si prazul-legumele sanatatii, Maurice Messegue,
Editura Venus, 2000 •
Secretele medicinei chineze, Henry B. Lin, Editura Polirom,
•
Sa ne tratam fara medicamente, Sabin Ivan, Editura Stiintifica
2000
si Enciclopedica, 1990 •
Medicina naturista, Pavel Chirila, Editura Medicala, 1987
21
•
Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale, Jean Valnet,
Editura Garamond, 1994 •
Tratat de dietetica, Iulian Mincu, Editura Medicala, 1980
•
Incursiune in medicina naturista – in amintirea lui Valeriu
Popa, Speranta Anton, Editura Polirom, 2010 •
Hrana vie, Ernest Gunter, Editura Venus, 1996
•
Tratat de hrana vie, Elena Nita Ibrian, Editura Miracol, 2010
22
