Agatha Christie UNU, DOI, TREI...
(1948)
Unu, doi, la pantofi şireturi leg Trei, Tre i, patru patru,, şi înce încett trag trag a mea mea uşă . Cinci, şase, în codru vreascuri culeg, Şapte, opt, şi frumos şi drept le-aşed. Nouă, zece, am o grasă găinuşă. Unsp Unspre reze zece ce,, dois doispr prez ezec ece, e, bărba rbaţii me merg rg la la săpat pat Treisprezece, paisprezece, iar fetele — la curtat. Cincispreze Cincisprezece, ce, şaispreze şaisprezece, ce, la gătit merg merg unele, unele, Şaptesprezece, optsprezece, iar la servit — altele. Nou No uăspre spreze zece ce,, dou douăzeci zeci,, far farfu furi ria a goal goală mi-e mi-e!! (Vechi cântec popular englezesc)
I. Unu, doi, la pantofi şireturi leg 1. Dispoz Dispoziiţia domnul domnului ui Morle Morley y era înfio înfiorrătoare toare în ziua ziua aceea, aceea, la la ora micului dejun. Crit Critic ică şunc şunca a pr prăjită, vru vru să ştie tie de de ce ce caf cafe eaua aua părea rea un un fe fel de de nor noroi oi lichid hid şi şi dec decllară că bisc biscui uiţii era erau u mai mai răi ca ca ori oricâ când nd.. Domnul Domnul Morley Morley era un om mărunţel, el, cu maxila maxilarul rul proemi proeminen nentt şi bărbia rbia agresi agresiv vă. Sora lui, lui, care care se ocup ocupa a de bunul bunul mers mers al gospod gospodă rie rieii — o femeie femeie î nalt naltă, care care sem semăna cu un drago dragon n — îl priv privii cu un un aer gândito gânditorr şi-l întreb întrebă dacă nu cumva, cumva, şi de data data aceasta, aceasta, apa de baie baie fusese fusese rece. Posac, Posac, el îiîi răspunse nega negativ tiv şi îşi îşi arun arunccă privir privirea ea pe ziare. ziare. În clipa clipa următoare, toare, proclamă că guvernu ernull, a cărui rui inc incom ompe pettenţă o dep depllânse ânsese se până atun atuncci, devenea de-a dreptul nefast. Domn Domniş işoa oara ra Mor Morle ley, y, cu voce vocea a ei ei pro profu fund ndă , ră spun spunse se că era era înt întrr-ad adev evă r păca cat. t. Mini Minişt ştri riii avu avuse sese serră, dup după părere rerea a ei, ei, o oar oarec ecar are e uti utili litat tate, e, indi indife fere rent nt de cul culoar oarea ea pol polit itic ică, şi insi insist stă ca frat fratel ele e ei să-i exp expli lice ce de de ce pol polit itic ica a prez prezen entu tulu luii cab cabin inet et era era ino inope peran ranttă, stu stupi pid dă şi peri pericu culo loas asă. Dom Domnul nul Mo Morle rley îiîi dădu sa sati tisf sfac acţie, luă încă o ce ceaş aşccă din din caf cafe eaua aua pe pe care ca re mai mai dev devre reme me o co consi nside dera rase se odi odioas oasă, dup după ca care re mă rtur rturis isii în sfâ sfârşi rşitt motivul motivul real real al proastei proastei lui dispoz dispoziiţii. — Toate tinerele sunt la fel! Nu se gândesc decât la ele şi nu te poţ i bizui pe ele! — Te referi la Gladys? 1
— Da. Da. To Tocm cmai ai m-a m-a inf infor orma matt că mătuşa tuşa ei a avu avutt un un ata atacc şi şi că , din din aces ac estt mot motiv iv,, est este e obl oblig igat ată să se duc ducă în Some Somers rset et.. — Este Este foart foarte e nepl neplăcut, cut, dar dar ea ea nu are are nici nici o vin vină ! Domnul Domnul Morley Morley dădu din cap cu cu un aer aer posomorât posomorât:: — Şi Şi cin cinee-mi mi gara garant ntea eazză că mătuşa tuşa ei a avu avutt cu cu ade adev vărat rat un un ata atacc şi şi că nu est este e vo vorba de de o păcăleală pusă la cal cale e cu cu tân tânărul ac acela at atât de de pu puţ in reco recoma mand ndab abil il de ca care re nu se se des despa part rte e toa toattă ziua ziua?? Pro Proba babi bill că au hot hotă rât rât să şi ia o zi zi de de vac vacan anţă, ast astaa-i! i! — Mi-e Mi-e greu greu să cred cred aşa cev ceva a despre despre Glad Gladys. ys. Mi Mi s-a s-a pă rut înto întotde tdeauna auna că es este te foar foarte te co conş nşti tiin inci cioa oassă. — Des Desig igur ur!! Îns Însă... ... — Este Este o tân tânără inte inteli lige gent ntă şi ca care re-ş -şii iub iubeş eşte te munc munca. a. Tu Tu însu însuţi mimi-ai ai spus-o! — Da, Georgina, Georgina, aşa ţ i-am spus. Dar asta asta era era pe vremea vremea când când înc încă nu începuse să-l frecventeze pe individul individul acela dubios. În ultimul timp s-a schimbat schimbat mult. mult. E de nerecunoscu nerecunoscut. t. Viseaz Visează, se gândeşte gândeşte la altceva, altceva, este nervoasă... Drago Dragonu null oft oftă profu profund nd:: — Ce vrei, vrei, Henry? Henry? Toate fetel fetele e sfârşesc sfârşesc prin a se îndr îndră gosti! gosti! N-ai ce face! Domnul Domnul Morl Morley ey repl replic ică pe un un ton ton dur: — Ast Asta a nu nu tre trebu buie ie să le împi împied edic ice e să-şi -şi fac facă dato datori ria! a! Am o sec secre reta tarră şi am nevo nevoie ie de ea! Mai ale aless astăzi! zi! Am câ câţiva bolnav bolnavii foarte foarte impo importa rtan nţi... i... şi lucr lucrul ul ac aces esta ta mă agas agasea eazză teri teribi bil! l! — Sunt perfect de acord cu tine. À tine. À propos, tinerelul pe care l-ai angajat face progrese? — Nu pre prea. a. NuNu-ii în sta stare re să reţ ină ca lum lumea ea un un nume nume iar iar man manie iere rele le lui lui sunt sunt depl deplor orab abil ile! e! Dac Dacă nu se sc schi himb mbă, voi voi fi obli obliga gatt să-l dau dau afa afarră şi să angajez angajez pe altcineva. altcineva. Cred că metodele metodele actuale actuale de educa educaţie sunt sunt deficit deficitare. are. Par să formez formeze e doar doar nişt nişte e tine tineri ri aiur aiuriiţi care care nici nici măcar nu pric pricep ep cee ceea a ce le spui spui,, darmi darmite te să-şi amin aminte teas asccă ce ceva va!! Se uit uită la cea ceass ap apoi rel reluă: — Pl Plec ec.. Am Am o dim diminea neaţă foar foarte te înc încărcat rcată şi tre trebui buie să-mi -mi fac fac timp imp să mă oc ocup up şi de doam doamna na Sains ainsbu bury ry Seal Seale e. Suf Sufer eră . O sfă tuise uisem m să me mear arg gă la Reil Re illy ly,, dar dar nici nici nu vre vrea a să aud audă de el! el! — O înţeleg eleg!! — Reilly este foarte capabil. Îşi cunoaşte meseria... — Îi trem tremur ură mâna, mâna, răspunse spunse domn domnişo işoara ara Morl Morley. ey. Pentru Pentru mine mine nu este este decât decât un beţivan! ivan! Morl Morley ey zâm zâmbi bi şi, şi, câ când nd se se sscu cullă de la mas masă, era era din din nou bine dispus. — Ca de obicei, obicei, zise zise el, voi voi reveni reveni pe la ora ora unu şi jumătate ca să ciugulesc ceva. 2. dea.
La Savoy, domnul Amberiotis îşi explora dinţii cu o scobitoare şi surâ2
Afacerile îi mergeau bine. Norocul îl favoriza, ca întotdeauna. Nu-şi pierduse zadarnic timpul când îi spusese acelei toante câteva câteva cuvinte amabile! De altfel, merita merita pe deplin ceea ce ce i se întâmpla întâmpla.. Întotdeauna Întotdeauna fusese fusese un om cumsec cumsecade ade şi ştiuse ştiuse să se arate generos. generos. Pe viito viitorr ar putea deveni deveni încă şi mai darnic. darnic. Imagini Imagini fericite fericite i se perindau prin faţa ochilor. Micul Dimitri... Dimitri... Sau Constantopoulos, Constantopoulos, acest minunat minunat Constantopo Constantopopulos pulos care se zb zbă tea atât cu restauran restaurantul tul lui... lui... Ce groz grozav avă surp surpri rizză pent pentru ru ei! ei! Scobitoarea Scobitoarea atinse atinse un punct sensibi sensibill şi domnul domnul Amberiotis Amberiotis se strâmb strâmbă . Plăcute cutele le ant antic icip ipa aţii dis disp părur rură. Un vii viito torr mai mai apro apropi piat at şi şi destu destull de neli nelini nişt ştit itor or îl solicita pe domnul Amberiotis. Amberiotis. Cu precauţie, el exploră cu vârful limbii o cavitate. Apoi îşi scoase din buzunar un carnet; ora 12, strada stra da Queen Charlotte nr. 58. Încer Încerccă să-şi -şi reg regăse seasc ască opti optimi mism smul ul de mai mai înai înaint nte. e. Zada Zadarn rnic ice e efor efortu turi ri.. Pentru moment, viitorul era cuprins în aceste câteva cuvinte: "Queen Charlotte Street, nr. 58, ora 12." 3. La Glengowrie Court Hotel, în South Kensington, micul dejun fusese luat. Stând în hol, domnişoara Sainsbury şi doamna Bolitho conversau ca două vechi vechi prietene. prietene. Locurile Locurile lor, lor, în sala de mese, mese, fiind apropiate, apropiate, cele cele două se împr împrie iete teni nise serră în urm urmă cu opt opt zil zile, e, adic adică a dou doua a zi zi dup după so sosi sire rea a domnişoarei Sainsbury Seale. — Şti Ştii, i, drag dragă, că nu mă mai mai doa doare re!! Chi Chiar ar delo deloc! c! Cred Cred că voi voi tel telef efon ona. a... .. — Nu vei face face aşa ceva! ceva! exclam exclamă doamna doamna Bolitho. Bolitho. Du-te Du-te la dentist dentist şi termină o dată! Doam Doamna na Boli Bolith tho o era era o fem femei eie e voi voini niccă, cu voce vocea a grav gravă şi care care părea rea născută pentru pentru a comanda. comanda. Domnişoara Domnişoara Sainsbur Sainsbury y Seale era era o femeie femeie de vreo vreo 40 de ani, ani, al cărei rei păr înc încărun runţea în în buc bucle le ara aranj njat ate e neg negli lije jent nt.. Hain Hainel ele e ei ei îţi dădeau deau o impres impresie ie bizar bizară. Era genul genul "art "artist ist"; "; lorni lornionul onul îiîi că dea mere mereu u şi vorbea fără încetare. — Dar, reluă ea, dacă-ţi spun că nu mă mai doare! — Da! Da! Numai Numai că nu ai ai dorm dormit it apro aproape ape deloc deloc toat toată noapte noaptea. a. — Aşa Aşa est este! e! Îns Însă ac acum um sunt sunt co conv nvin inssă că nerv nervul ul es este te mort mort.. — Motiv Motiv în plus ca ca să te duci la la dentist!... dentist!... Numai Numai din din cauza fricii fricii nu ne duc ducem în ast astfe fell de de caz cazur urii. Ei Ei bi bine, ne, tre trebu buie ie să te ar arăţi ho hotărât râtă şi să sfâr sfârşe şeşt ştii o dată! Dom Domnişo nişoar ara a Sai Sains nsbu bury ry Seal Seale e fu tentat ntată să -i ră spun spund dă : "E "E uşo uşorr să vorbeşt beşti! i! Se vede vede că nu-i nu-i vorb vorba a de de din dinţii dumi dumita tale le!" !",, dar dar sse e mul mulţumi umi să-i zic zică: — Cred Cred,, scum scump pă priet prieten enă, că ai dre drept ptate ate.. De altf altfel el,, domn domnul ul Mor Morle ley y lu lucrează cu mu multă blândeţe. 4. Adunarea consiliului directorial tocmai se terminase. Totul se 3
petrecuse petrecuse cum nu nu se poate mai bine. bine. Raportul Raportul era excelen excelent. t. Toată lumea lumea avea avea de ce să fie mulţumit umită. Cu toate toate ace aceste stea, a, domn domnul ul Samu Samuel el Roth Rothers erstei tein, n, căruia ruia nu-i nu-i scăpa nimic, remarcase ceva în atitudinea preşedintelui. De dou două sa sau u trei trei ori ori,, Alis Alista tair ir Blu Blunt nt vor vorbi bise se pe pe un un ton ton aspr aspru u fă ră nici nici o justificare. Vreo Vreo sup supărare rare as ascu cuns nsă? Dac Dacă te gân gânde deai ai bin bine, e, nu. nu. Nu era era cazu cazull cu cu Alis Alistair Blunt. Atunci, ficatul?... Domnul Rotherstein suferea de ficat din când în când. Îns Însă Alist listai airr nu nu se plân plânse sese se nic niciodat odată de al său. Avea vea o sănătate ate înfloritoare! Şi totu totuşi şi avea avea ce ceva va.. O dat dată sa sau u de de dou două ori ori îşi îşi trec trecus use e mân mâna a pes peste te faţă , mângâindu-ş mângâindu-şii îndelung îndelung bărbia într-un într-un fel care nu-i nu-i era caracteri caracteristic. stic. Şi, Şi, în mai multe multe rând rânduri uri în cursu cursull şedi şedin nţei, păruse ruse că se gând gândeşt eşte e la la altce altceva. va. Ieşi Ieşind nd din din sa sala la co cons nsil iliu iulu lui, i, se se înt întâl âlni nirră în faţa sc scării. rii. — Vă pot conduc conduce e cu cu maşi maşina na mea? mea? într întreb ebă Rother Rotherste stein. in. Blunt Blunt dădu nega negativ tiv din cap. cap. — Ma Maşin şina me mea mă aşteaptă, ex explică el. Îşi Îşi pri priv vi ce ceas asul ul,, apo apoii ad adăugă: — Am Am or oră la dent dentis ist. t. Mist Mister erul ul se lămuri murise se.. 5. Hercul Herc ule e Poir Poirot ot cob cobor orîî din din taxi taxi,, plăti şi şi sun sună la cas casa a cu num numărul rul 58 58 din din Queen Charlotte Street. Dup După o scu scurt rtă aş aşte tept ptar are e uşa uşa fu desc deschi hissă şi în ca cadr drul ul ei apă ru vale valetu tul, l, un tân tânăr cu cu părul rul ro roşu şi fa faţ a pl plină de pi pistrui. — Domnul Domnul Morley? Morley? întreb întrebă Hercule Hercule Poirot Poirot.. Nutrea Nutrea în adânc adâncul ul inimii inimii speran speranţa ridic ridicol olă că domnul domnul Morley Morley era plecat plecat sau sa u bol bolnav nav,, sau sau că nu dă dea dea con consu sult lta aţ ii în ziua ziua respe respect ctiv ivă . Dar Dar vale valetu tull îiîi făcu loc loc să trea treaccă. Hercu erculle Poiro oirott int intrră şi uşa uşa se înc închise în urma lui. Grea precum destinul. — Num Numel ele e dum dumne neav avoa oast strră, dom domnu nule le,, vă rog? rog? Poirot Poirot i-l i-l spuse spuse şi şi trecu trecu în în sala sala de aştep aşteptar tare, e, o came camerră mobil mobilat ată cu gust, gust, dar dar care i se pă ru extre extrem m de tris tristtă, cu perde perdelel lele e ei de velur velur albast albastru, ru, cu mobilele mobilele în stil stil vechi vechi şi cu fotoliile fotoliile sale sale pe a c ăror tapiserie tapiserie erau impr imprim imat ate e flo flori ri şi nişt nişte e păsări roşi roşii. i. Un dom domn aş aşte tept pta a dej deja. Alur Alură milita litarră, piel piele e gălbui buie, musta ustaţă aro arogant gantă . Privi Privi spre spre Poir Poirot ot ca şi cum ace acesta sta ar fi fi fost fost o inse insect ctă dă ună toare. toare. S-ar S-ar fi fi spus spus că regr regret eta a fap faptu tull de a nu fi avut la el nu un revolver, ci un flacon cu un praf pra f insecticid. Poirot Poirot îl priv privii cu dispre dispreţ şi-şi şi-şi spus spuse e în în sinea sinea lui că exist există pe lume lumea a asta asta atâ atâţia oam oamen enii deza dezagr grea eabi bili li şi şi ridi ridico coli li,, încâ încâtt n-ar n-ar fi fi ră u dac dacă ar fi fi supr suprim ima aţ i de îndată ce se nasc. Domnul Domnul respe respecti ctiv v luă în prim primire ire ziarul ziarul "Tim "Times" es",, îşi răsuci suci fotoli fotoliul ul în aşa fel fel înc încât ât să nu-l nu-l mai vad vadă pe Poiro oirott şi şi înc înce epu să citea tească. La La rân rându dull său, Poirot rot înc înce epu să cite citeas asccă "Punch unch"". Era Era pli plin de de bun bunăvoin oinţă dar, dar, cu toa oatte 4
acestea, nici o glumă nu-l făcu să râdă. Valetul Valetul ap apăru în în pragul pragul uşii, pronunţ ând numel numele e colone colonelului lului Arrowbum Arrowbumby. Domnul Domnul respecti respectiv v se ridic ridică şi ieşi din sala de de aşteptare. aşteptare. Poirot Poirot tocmai tocmai îşi spunea spunea că numele numele acela acela era de-a de-a dreptul dreptul grotesc grotesc când uşa uşa se des desch chis ise e din din nou nou şi un un tân tână r de vre vreo o 30 de de ani ani îşi îşi fă cu apa apari riţ ia. ia. În tim timp p ce ce nou noull ven venit it lua lua de pe mas masă o rev revis isttă ilus ilustr trat ată, Poi Poirot rot îl exam examin ina a pe fur furiş iş.. Nu i se se părea rea un tip tip sim simpat patic ic.. Ba chi chiar ar înf înfăţ işar işarea ea aces ac estu tuia ia părea rea pe periculo riculoas asă. "Dac "Dacă ar fi fi un asa asasin sin,, gândi gândi Poirot, Poirot, n-aş n-aş fi deloc deloc surprins!" surprins!" În orice orice caz semăna cu un asasin mai mai mult decât decât oricare oricare dintre cei pe care Poirot îi arestase în cursul carierei sale. Vale Valetu tull îşi îşi făcu din din nou nou apar apariiţia şi într întreb ebă : — Domnul Peerer? Poir Po irot ot con conch chis ise, e, pe pe bun bună drep drepta tate te,, că despr despre e el treb trebui uie e să fie fie vorb vorba. a. Se ridi ridiccă deci deci şi-l şi-l urm urmă pe tân tânărul rul ghi ghid d pân până la un as asce cens nsor or ca care re-l -l depu depuse se la etaj etajul ul al II-l II-lea ea.. Un Un cul culoar oar,, o uşă , o anti antica came merră , înc încă o uş uşă şi Po Poir irot ot ajun ajunse se în cabinetul dentistului. Auzi curgând apa şi se întoarse. Domnul Domnul Morley, Morley, ca orice profesio profesionist nist conştiinc conştiincios, ios, se spă la pe mâini înainte de a-şi lua pacientul în primire. primire. 6. Exist Există şi moment momente e umil umilito itoare are în viaţa oamen oamenilo ilorr de sea seam mă. Se zice zice că nime nimeni ni nu nu este este ero erou u pent pentru ru val valet etul ul său. S-ar S-ar mai mai pute putea a adă uga uga fapt faptul ul că nimeni meni nu dă dovad dovadă de prea prea mult mult curaj curaj în fa faţ a denti dentistu stului lui.. Hercu Hercule le Poir Poirot ot era era perfec perfectt conşti conştient ent de de asta. asta. În gener general al avea avea o pă rere rere bună despre despre prop propria ria lui lui perso persoan ană. Era Era Herc Hercul ule e Poir Poirot ot şi se se cons consid ider era a super superio iorr majo majori rittăţ ii contem contempor poranil anilor or săi. Dar Dar deoc deocamd amdat ată se sim simţea tare tare insign insignifi ifiant ant.. Era Era un om ca to toţi ce ceilalţi, un biet om teroriz terorizat at de ideea de a lua lua loc pe scaunul scaunul dentistului. Domn Domnul ul Morl Morley ey,, dup după ce se spălă, i se adre adressă pe un ton ton înc încur uraj ajat ator or:: — Nu este prea cald în anotimpul acesta... Cu gesturi domoale, domoale, îl conduse conduse pe Poirot Poirot spre locul voit: voit: în faţ a foto fotoli liul ului ui.. Cu Cu o mân mână expe expert rtă îi aş aşez eză reze rezem mătoar toarea ea sub sub cap cap,, înt întrr-o o poz poziiţie comodă. Inspirâ Inspirând nd profun profund, d, Hercu Hercule le Poiro Poirott se aşez aşeză , lă sându-ş sându-şii capul capul în seam seama a degetelor delicate delicate ale domnului domnului Morley care-l aşezau în în poziţia cea mai adecvată. — Sta Staţi bin bine e aşa aşa?? înt între reb bă domn domnul ul Morl Morley ey,, cu cu o orib oribil ilă bun bună disp dispoz oziiţ ie. ie. Cu o voc voce e ssep epul ulcr cral ală, Poi Poiro rott dădu un un răspun spunss afir afirma mati tiv. v. Domnul Mo Morley tr tras ase e ap aproape o mă suţă, lu luă cu o mână o og oglindă minu minusc scul ulă şi cu ce ceal alal alttă un inst instru rume ment nt as ascu cuţit şi se preg pregăti să ofic oficie ieze ze.. Hercule Poirot, Poirot, cu mâinile mâinile crispate pe braţele fotoliului, fotoliului, închise ochii ochii şi deschise gura. — Vă doar doare e vre vreun un din dinte te?? se inte intere ressă dent dentis istu tul. l. Cam Ca m con confu fuz, z, căci nu-i nu-i lucr lucru u uşo uşorr să te expl explic icii ţinân inând d tot totod odat ată gura gura larg larg deschi deschissă, Herc Hercule ule Po Poiro irott reuşi reuşi să comuni comunice ce că nu-l nu-l dure durea a nici nici un dinte, dinte, dar 5
că ţinea inea să-şi -şi fac facă un exam examen en,, aşa aşa cum cum obi obişn şnui uia, a, din din şa şase se în şas şase e lun luni. i. Era, Era, deci, deci, posibi posibill să nu aibă nevoie nevoie de îngrij îngrijiri iri deoseb deosebite ite,, dar dar poat poate e că n-ar n-ar stri strica ca dacă dentistul dentistul ar examina examina mai mai atent atent al doilea doilea molar de jos, din pa partea stângă... Domn Domnul ul Morl Morley ey îşi îşi făce cea a inve invest stig iga aţiile iile cu grij grijă. — Plomba aceasta s-a cam deteriorat, dar nu-i nimic grav... Constat cu plăce cere re că ging gingii iile le dumn dumnea eavo voas astr tră sunt sunt în perf perfec ecttă star stare. e... .. Urm Urmă un mome moment nt de tăce cere re.. Dom Domnu null Mor Morle ley y dădea dea uşo uşoare are lovi lovitu turri inchizito inchizitoriale riale într-un într-un dinte. dinte. Alarmă falsă. Trecu Trecu la la maxilaru maxilarull inferior inferior.. Nimic Nimic la la primul molar. Nimic la al doilea. În schimb, la al treilea... "A descoperit ceva, nemernicul!" gândi Poirot. — Măse seau aua a ace aceast asta a nu nu v-a v-a duru durutt în în ult ultim ima a vre vreme me?? Mă mir miră... ... Exame Examenul nul medi medical cal lu luă sfârşi sfârşit, t, în cele cele din urmă. Domnul Domnul Morl Morley ey se îndreptă satisfăcut şi şi dădu ve verdictul: — Nimic Nimic grav. grav. Una Una sau două plombe plombe de ref refă cut şi cev ceva a îngrij îngrijiri iri molarului de sus. Ne vom ocupa imediat de toate acestea. Atinse un comutator electric şi Poirot auzi un bâzâit uşor. Dentistul — cu frez freza a pre preg gătit tită — îşi îşi înce începe pea a mun munca ca lui lui însp înspăimân imânttătoar toare. e. — Dacă vă doare, spuneţi-mi! Poirot Poirot se strâmb strâmbă, gemu uşor uşor de câteva câteva ori, dar, per per total, total, avu un comportament portament onorabil. onorabil. De De îndată ce-şi ridic ridica a mâna pentru pentru a întrerupe întrerupe suplic supliciul iul,, acesta acesta înceta înceta.. Apoi Apoi începe începea a din nou dup după ce Poiro Poirott îşi clătea gura. gura. Conver Conversa saţia fu fu relu reluat ată în timp timp ce domnul domnul Morley Morley preg pregătea amalga amalgamul mul cu care ca re ave avea a să umpl umple e mic micu uţa cav cavit itat ate: e: — În În dimi diminea neaţa asta, asta, expli expliccă dentis dentistul tul,, sunt sunt obliga obligatt să fac eu totul. totul. Domniş Domnişoar oara a Nevil Nevilll a fost fost chemat chemată în prov provinc incie ie.. Vă mai aminti amintiţi de dânsa, dânsa, nu? Deşi Deşi minţea, Poiro oirott răspun spunse se că da. da. — S-a S-a dus dus să vadă o rud rudă ca care re s-a s-a îmb îmbo olnă vit, co cont ntiinuă domn domnul ul Morle orley y. Lucrurile Lucrurile acestea acestea se întâmpl întâmplă întotdeauna întotdeauna exact exact când eşti eşti mai ocupat! ocupat! Sunt deja în întârzi întârziere ere în raport raport cu programă rile. rile. Bolnavul Bolnavul care v-a precedat precedat nu a fost fost punctu punctual al şi tot tot progr programu amull mi-a mi-a fost deca decalat lat,, fapt fapt cu atât atât mai mai supă ră tor cu câ câtt tre trebu buie ie să mă mai oc ocup up şi de o doa doamn mnă ca care re,, din din câ câte te afir afirm mă , suf sufer eră îngrozitor. Îmi rezerv mereu, diminea dimineaţa, un sfert de oră pentru aceste urge urgen nţe. Dar as asttăzi îmi îmi va va ven venii tare tare greu greu să-mi -mi găse sesc sc timp timpul ul ac aces esta ta.. Aruncând Aruncând o privire privire rapid rapidă substan substanţ ei pe pe care care o pilise pilise într-un într-un mic mojar, mojar, domnul domnule e Morl Morley ey contin continu uă: — Am remarcat un lucru, domnule Poirot: Poirot: oamenii importan importanţi, cei care care ocup ocupă func funcţii deos deosebi ebite, te, sunt sunt întot întotdea deauna una punctu punctuali ali şi nu nu se lasă niciod niciodat ată aştepta aşteptaţi. Regii, Regii, de exemp exemplu, lu, sunt sunt punctu punctualita alitatea tea întruc întruchipat hipată. La fel fel şi marii marii bancher bancheri. i. Voi Voi vedea vedea în în aceas aceasttă dimine diminea aţă pe unul unul dintre dintre ace aceşti ştia. a. Unul Unul foarte mare, Alistair Blunt! Îi pro pronu nun nţas ase e nume numele le cu em emfa fazză. Poir Po irot ot avea avea în gur gură nişt nişte e tam tampo poane ane de vat vată şi sub limb limbă — un mic mic tub tub de stic sticllă. Nepu Neputâ tând nd să vorbe vorbeasc ască, scoa scoase se un un mârâi mârâitt nein neinte teli ligi gibi bil. l. Alistair Blunt! În ziua de azi nu contau decât astfel de nume! Nu mai era vorba de duci, conţi, prim miniştri! miniştri! Domnul Alistair Blunt nu revendica nici nici un un titl titlu. u. Era un om ale cărui trăsături turi nu nu erau erau cunosc cunoscute ute marelu mareluii publ public, ic, 6
un om despre care ziarele vorbeau rar, un englez despre care oamenii de rând nu ştiau decât decât foarte puţ ine lucruri, lucruri, dar care se afla la conducerea conducerea celei celei mai mari mari bănci a regatului regatului.. Un om extrem extrem de bogat bogat care-şi care-şi putea putea impu impune ne voin voinţa în în fa faţa guve guvern rnan anţilor ilor.. Un om ca care re duce ducea a o via viaţă disc discre rettă , care nu nu vorbea vorbea nicioda niciodattă în public public şi care care dispunea de puteri practic nelimitate. În timp ce-i ce-i plomba plomba măseaua domnului domnului Poirot, Poirot, domnul domnul Morley Morley vorbea vorbea despre despre extrem extrem de bogatul bogatul său pacient pacient pe un ton ton plin de respect respect:: — Întotdea Întotdeauna una este este foarte punctual. punctual. De cele cele mai mai multe multe ori renun renunţă la maş aşin ină şi se înto întoar arce ce ac acas asă pe jos. jos. Un bărbat rbat ferm fermec ecător tor şi şi cu cu gus gustu turi ri foarte simple simple.. Îi place golful golful şi iubeşte iubeşte grădinile dinile frumoase. frumoase. Nu v-ar veni nici nicicu cum m să cred crede eţi că, dac dacă ar vre vrea, ar pute putea a cum cump păra jumătate tate din din Eur Europ opa! a! La prima prima vedere, vedere, este un un om obişnuit obişnuit ca dumneav dumneavoastr oastră ori ca mine! mine! Poirot nu aprecia prea mult apropierea aceasta. Domnul Morley era un dentist dentist excele excelent, nt, dar la Londra Londra se mai găseau şi alţ ii la fel de buni, buni, în schimb, schimb, în toat toată lumea lumea nu exista exista decât un singur singur Hercule Hercule Poirot. Poirot. Poirot Poirot îşi clăti din nou gura. gura. Domn Domnul ul Morle Morley y relu reluă conver conversa saţia, în timp timp ce ref refăce cea a plo plomb mba a cel celei ei de-a de-a doua doua măse sele le:: — Acesta Acesta-i -i răspunsul spunsul pe carecare-ll dăm noi tutu tuturor ror acest acestor or dicta dictator torii conti continental nentali: i: Hitler Hitler,, Muso Musolin linii şi şi ceil ceilal alţi! Nouă ne place place simpli simplitat tatea. ea. Gândi Gândiţi-vă la rege! Este un democrat autentic. Evident, pentru un francez ca dumnea dumneavoa voastr stră, obişnui obişnuitt cu institu instituţiile iile republ republica icane. ne... .. Poir Po irot ot prote protest stă în măsura sura în ca care re-i -i perm permit itea ea situ situa aţia: ia: — Nu francez!... Belgian! Domnul Morley, introducând aer cald în cavitate, îi ceru cu blândeţ e să tacă, ap apoi continuă: — Nu Nu şti ştiam am că sunt sunte eţi bel belgi gian. an. Re Rege gele le Le Leop opol old d era era un un bărbat rbat remarcabil, întotdeauna întotdeauna am auzit susţinându-se lucrul acesta. În ce mă priv priveş eşte te,, pot pot spun spune e că sunt sunt foart foarte e ata ataşat şat regal regalit ităţ ii. ii. Are Are bun bun sim simţ , înţelegeţi!? Dacă ne gândim numai ce bine reţin regii chipurile şi numele! De altf altfel, el, cred cred că este este o apti aptitu tudine dine nat natur ural ală. Eu uit uit nume numele le,, îns însă un chi chip p îmi îmi rămâne âne înt întiipărit rit pen penttru tot totdeauna deauna în minte. minte. Aşa Aşa mi-am mi-am regăsit zilele zilele trecute trecute un fos fostt paci pacien entt al cărui rui nume nu-mi spunea nimic, dar pe care sunt sigur că l-am l-am văzut zut deja deja.. M-am M-am în întrebat în ce împrejurare s-a întâmplat şi sunt convin convinss că-mi voi aminti aminti într într-u -una din zile! Vreţi să vă clăti ţi gura, vă rog? Dou Două minu minute te mai mai târz târziu iu,, Poir Poirot ot părăse sea a foto fotoli liul ul den denti tist stul ului ui,, cons consid ider erân ându-se din nou un om liber. — Sper, domnule Poirot, îi spuse dentistul în momentul în care detectivul vul se se pre preg gătea tea să plec plece, e, că n-a n-aţi des desco cope peri ritt în în cas casa a mea mea vreu vreun n cri crimi mina nal? l? — Pân Până în clip clipa a asta asta,, răspun spunse se sur surâz âzând ând Po Poir irot ot,, eram eram gat gata a să co cons nsid ider er criminal criminal pe oricin oricine! e! Acum văd lucrurile lucrurile cu totul totul altfel! altfel! — Evide Evident, nt, dar trebui trebuie e să recuno recunoaşte aşteţi că dentiş dentiştii tii nu mai mai sunt sunt la fel fel de înspăimântători ca odinioară! Să chem ascensorul? — Nu, Nu, mul mulţumes umesc. c. Voi Voi cob cobor orîî pe sc scar ară. Poirot Poirot plec plecă. Când Când nu mai mai avea avea de coborâ coborâtt decât decât câte câteva va trept trepte, e, îl văzu pe co collone onel părăsind sind ca casa sa.. Mai indulgen indulgentt acum, Poirot Poirot îşi îşi spuse că, gândindu-se gândindu-se mai mai bine, bine, era posi posibi bill ca ac aces esta ta să nu fie fie un om rău. Un "o "och chit itor or"" rred edut utab abil il,, fă ră îndo îndoia iallă , 7
care a ucis ucis probabil mulţi tigri. Un ostaş. Unul din pionierii Imperiului. Imperiului. Poir Po irot ot int intrră în sal salon onul ul de de aş aşte tept ptare are pent pentru ru a-ş a-şii recu recupe pera ra pă lă ria ria şi bas bastonu tonull lăsa sate te aici aici.. Tân Tânărul rul înc încă se mai mai afl afla a acol acolo, o, cee ceea a ce-l ce-l surp surpri rinse nse puţin. in. Lângă el, un un alt pacient pacient citea citea ziarul ziarul "Fiel "Field". d". Poirot Poirot îlîl privi privi din din nou cu cu aten atenţie pe tân tânăr. Reg Regăsi iar iar pe chipu chipull acestu acestuia ia aerul aerul acela acela fero feroce ce carecare-ll frapase frapase şi mai înainte, fizionomia unui om care ar putea deveni criminal, dar îşi spuse că totuşi nu poate poate fi vorba vorba de un verita veritabil bil asasin. asasin. Probabil Probabil că , după interv interven enţia dent dentis istului, tului, tânărul va va coborî coborî scara scara cu un un pas uşor, uşor, cu surâsul plăcut al al cuiva ca care re nu-i nu-i dore doreşt şte e nim nimănui nui răul. ul. Vale Valetu tull int intrră şi-l şi-l chem chemă pe domn domnul ul Blun Blunt. t. Bărbat rbatul ul car care e cite citea a ziaru ziarull "Fie "Field ld"" îl puse puse pe pe mas masă şi se se ridi ridiccă. Era un tip tip mai în în vârst vârstă, nici nici slab, slab, nici nici gras. gras. Foarte Foarte bine bine îmbr îmbră cat. cat. Acesta Acesta ieşi ieşi î n spatele valetului. Domnul Blunt era bogat şi puternic. Dar, ca orice muritor, era şi el obligat gat să se duc ducă la den denti tist st.. Şi înc încer ercar carea ea ace aceast asta a îi era era la la fel fel de pen penib ibil ilă ca oric ricărui om om! Poiro oirott îşi îşi luă bast baston onul ul şi pălăria ria şi şi se se înd îndre rept ptă spre spre uşă. Toc Tocm mai când vroi vroia a s-o s-o înch închid idă în urm urma a sa sa,, ochi ochiii lui lui îi întâ întâln lnir iră din din nou nou pe ace aceia ia ai ai tân tână rului. lui. Îşi Îşi spu spuse se că, înt întrr-ade adev văr, tân tânărul rul sup supor orta ta prob probab abil il o gro groaz azni niccă dure durere re de dinţi! În vest vestibu ibul, l, Poir Poirot ot se opri opri în fa faţa oglin oglinzi ziii pentru pentru a-ş a-şii piept pieptă na must musta aţ a care suferise puţin de pe urma vizitei vizitei sale în cabinetul doctorului Morley. Tocmai reuşise să şi-o aranjeze când, ieşind din ascensor, valetul apă ru în fundul holului holului,, fluierând fluierând cât putea de tare. tare. Ză rindu-l rindu-l pe Poirot, Poirot, se opri brusc şi se precipită să-i deschidă uşa şa.. Un taxi taxi se opri opri în fa faţa uşii. uşii. Prin Prin porti portier eră se ză ri pici picioru orull unei unei femei. femei. Poirot îlîl privi privi cu inte interes res.. O glezn gleznă frumoa frumoassă. Ciorap Ciorapii fini. fini. Un pici picior or mic, mic, dar un un pantof nu prea reuşit. Erau nişte pantofi pa ntofi noi, de piele, cu o enormă cata ca taram ramă str străluci lucito toare are.. Poi Poirot rot dădu din din cap. cap. Pa Pant ntof ofii ii erau erau lips lipsiiţ i de de şic şic şi păreau reau tare tare prov provin inci cial ali. i. În timp ce femeia femeia ieşea ieşea din taxi, taxi, îşi prinse cu cu stângăcie picioarel picioarele e în portier portieră, smulgând smulgând catarama catarama celuilal celuilaltt pantof, pantof, care se rostogol rostogolii cu un zgomot zgomot metali metalicc pe trot trotuar. uar. Poir Poirot ot se aplec aplecă imedia imediat, t, o lu luă de jos jos şi, şi, înclinându-se plin de curtoazie, i-o restitui restitui doamnei. Vai! Vai! Acea Aceast sta a părea rea să aib aibă mai mai cur curân ând d 50 50 dec decât ât 40 de ani, ani, purt purta a un pince-nez, avea avea părul rul vop vopsi sitt şi şi o îmbr îmbrăcămint minte e care care nu i se se pot potri rive vea a delo deloc! c! Îi mul mulţumi lui lui Poirot Poirot în în timp timp ce-şi ce-şi scăpa, rând rând pe rând, mai mai întâi întâi lornionu lornionul, l, apoi apoi poşet poşeta. a. Poli Politic ticos, os, Poirot Poirot le lu luă de jos jos şi şi i le dădu. Dup După ce ce-ş -şii recu recupe perră bunu bunuri rile le,, ea urc urcă trep trepte tele le imo imobi bilu lulu luii din din Quee Queen n Charlotte Street nr. 58. Poirot se apropie de şoferul care contempla dezgustat bacşişul insignifiant cu care-l gratificase doamna. — Sunt Sunte eţi libe liber? r? — Da. — Şi eu, zise Poirot. Ba chiar eliberat! Rem emar arccă priv priviirea rea ne nelini inişti ştită a şo şofe feru rulu luii şi adăugă: — Linişti Liniştiţi-vă, nu sunt sunt beat. beat. Vin Vin de la la dentist dentist şi şase luni luni nu voi mai mai avea nevoie nevoie de servicii serviciile le sale. Gândul Gândul că m-am eliberat eliberat pentru pentru atâta atâta vreme este consolator! 8
II. Trei Trei,, patru, patru, şi înce încett trag trag a mea uş uşă ... 1. Era Era ora ora trei trei fără un sfer sfert, t, câ când nd sun sună tele telefo fonu nul. l. Herc He rcul ule e Poir Poirot ot,, care care-ş -şii făce cea a sies siesta ta dup după un prâ prânz nz exc excel elen ent, t, nu nu făcu nici nici o miş mişca care re.. Aşt Aştep epttă să-şi -şi fac facă apar apariiţia cred credin inci cios osul ul său Geo Georg rge e car care e ridică receptorul. — O clip clipă, domnul domnule, e, zise zise Georg George, e, îndep îndepărtând rtând recept receptoru orull de urec urechea hea lui. — Cine Cine este este?? între întreb bă Poirot Poirot.. — Inspectorul-şef Japp, domnule! — Ah! Poirot duse receptorul la ureche: — Ce se petrece, prietene Japp? spuse el. — Dumneata eşti, Poirot? — Fără îndoială. — Mi Mi s-a s-a spus spus că azi azi dim dimin inea eaţă ai fost fost la la den denti tist st.. Aşa Aşa est este? e? — Scotland Scotland Yard-ul este într-adev într-adevăr bine bine informat! informat! — La un anume anume Morley, Morley, din Queen Queen Charlott Charlotte e Street, Street, numărul 58? 58? — Da. De ce? Tonul lui Poirot se schimbase. Nu mai glumea glumea acum. Japp reluă: — Vizit Vizita a dumita dumitale le era era auten autentic tică? Nu era era efec efectua tuattă în inte interes res profesional? — Abs Absol olut ut delo deloc! c! Ca să fiu fiu sin since cer, r, afl află că mi-a mi-a plom plomba batt tre treii măse sele le!! — Ce impres impresie ie ţi-a făcut? cut? Felu Felull lui de-a de-a fi nu ţi s-a părut un pic bizar? bizar? — Nic Nicii vor vorb bă! De De ce? ce? Japp răspunse pe un ton egal: — Fii Fiindc ndcă, la puţin timp timp dup după plecar plecarea ea dumita dumitale, le, s-a sinuci sinuciss cu cu un un foc foc de pistol. — Ce spui? — Te uimeşte? — Sin Since cerr să fiu, fiu, da! da! — Ei bine bine,, şi pe pe mine mine mă cam dera deranje njeaz ază anumit anumite e lucru lucruri! ri!... ... Aş Aş vrea vrea să-ţi vor vorbe besc sc.. N-ai N-ai put putea ea ven venii pân până aici aici?? — Unde anume? — În Queen Charlotte Street. — Perfect! Sosesc. 2. Uşa Uşa de la num numărul rul 58 îi fu des desch chis isă lui lui Poi Poirot rot de un un poli poliţist. ist. — Domnul Domnul Poirot? Poirot? întreb întrebă respectuos respectuos omul. — În pers persoa oan nă. 9
— Inspectorul Inspectorul şef este este sus. La etajul etajul al doilea. doilea. Ştiţ i unde? — Am Am fos fostt aco acolo lo azi azi dim dimin inea eaţă! În încăpere se aflau aflau trei trei oameni. oameni. La intrarea intrarea lui lui Poirot, Poirot, Japp îşi ridic ridică privirea. — Fe Fericit să te văd, Po Poirot! Ne Ne pr pregătim să-l ri ridicăm. Vr Vrei să-l pr priveşti şti, înainte? Fotogr Fotograful aful care care înge îngenun nunche chease ase lâng lângă cadavr cadavru u se ridi ridiccă . Poirot Poirot se se apropi apropie e de corpul corpul înti întins ns lâng lângă şem şemine ineu. u. Domnul Morley mort nu se deosebea prea mult de cel cunoscut de Poir Po irot ot în timp timpul ul vie vieţii. ii. Ave Avea a o mic mică gaur gaură neag neagrră, pu puţin mai mai jos jos de tâmpl âmpla a dreapt dreaptă. Pe duşu duşume mea a se afla afla un revolv revolver, er, aproa aproape pe de mâna mâna lui dreapt dreaptă . Poiro oirott cl clătin tină uşo şorr din din cap. ap. — Put Pute eţi să-l luaţi, le spu spuse Japp Japp oa oam menil nilor săi. Japp şi Poirot rămaseră singuri. — Treaba Treaba de ruti rutin nă s-a term termina inat, t, decla declarră Japp. Japp. Ampre Amprente nte digi digital tale, e, etc. etc. — Şi? Şi? făcu Poir Poirot ot luând luând loc. loc. — Şi, Şi, relu reluă Japp, Japp, este este posi posibil bil să se fi fi omorâ omorât. t. Este Este chia chiarr probab probabil. il. Sing Singu urele rel e ampre amprente nte găsite site pe arm armă sunt sunt ale ale sal sale. e. Dar Dar ipotez ipoteza a aceast aceasta a nu mă satisf satisface ace decât decât pe pe jum jumătate. tate. — De ce? — Mai Mai întâ întâi, i, fiin fiindc dcă mi se pare pare că nu avea avea un mot motiv iv să se omoar omoare. e. Era Era sănătos, tos, câştiga câştiga bine bine şi, şi, din din spusele spusele oame oamenil nilor, or, nu avea avea duşm duşmani ani.. Nu i se cunoaşte cunoaşte nici nici vreo intrig intrigă, din câte ştim. ştim. Nu era schimbat schimbat în ultima ultima vreme. vreme. Nu era era nic nicii ab abătut, tut, nici nici tris trist. t. Iat Iată de ce te-a te-am m che chem mat. at. L-a L-aii văzut zut dim dimin inea eaţă. N-ai remarcat nimic? — Absolut Absolut nimic! nimic! Mi Mi s-a părut cât se poate poate de normal! normal! — Mărtur rturis iseş eşte te că es este te cam cam ciu ciuda dat! t! Şi Şi apoi apoi,, oare oare un un om îşi îşi ia ia via viaţa în mijlo mijlocul cul zil zilei, ei, în în plin plină activi activitat tate? e? De ce ce n-a aşte aştepta ptatt până sea seara? ra? — La ce ce oră a avut avut loc loc dram drama? a? — Nu ştiu exact. exact. Se pare că nimeni nimeni nu a auzit auzit zgomot zgomotul ul detona detonaţiei. De altfel, altfel, asta nu are nimic nimic surprinz surprinzător. Între culoar culoar şi camera camera asta exist există dou două uşi, uşi, amând amândou ouă ca capi pito tonat nate. e. Se teme temea, a, desi desigu gur, r, să nu se audă stri strig gătele tele paci pacienţilor ilor afl afla aţi pe pe ssca caun un.. — Posibil. — Pe de de altă parte, parte, traf traficu icull de pe strad stradă este este destu destull de inte intens, ns, aşa aşa că este destul de normal normal faptul faptul că nimeni nimeni nu a auzit auzit nimic. nimic. — Cin Cine e a găsit sit cor corpu pul? l? — "Valet "Valetul" ul",, Alfred Alfred Biggs Biggs,, în jurul jurul orei orei unu unu şi jum jumătate. tate. În trea treaccăt fie spus, spus, nu este este prea prea inte inteli ligen gent. t. Se pare pare că persoan persoana a care ave avea a oră la denti dentist st la 12: 12:30 30 a co cons nsid ider erat at că Morl Morley ey o lăsas sase e să aş aşte tept pte e exa exage gerat rat de mul mult. t. Atunci Atunci a chem chemat at vale valetul tul care care s-a s-a dus să bată la uşa uşa cabinet cabinetulu ului. i. Nepri Neprimin mind d nici un răspuns puns,, nu nu a îndr îndră znit znit să intr intre. e. Morl Morley ey îi dăduse duse câ câte teva va aver averti tism smen ente te ser serio ioase ase şi şi se tem temea ea să nu com comit ită vreo vreo gaf gafă. S-a înt întor orss în sala sala de aştep aşteptar tare e iar boln bolnava ava,, că ci este este vorba vorba de de o femeie femeie,, a plecat plecat furi furioas oasă , la ora unu şi un sfert. sfert. Nu pot pot să nu-i dau dreptat dreptate. e. Aştepta Aştepta de vreo vreo trei sfertu sferturi ri de or oră şi pr probabil că i se se făcuse fo foame. — Îi ştii numele? Japp făcu o grimasă: 10
— Dac Dacă ar fi să ne luăm dup după vale valet, t, es este te vorb vorba a de de dom domni nişo şoar ara a Shi Shirt rty, y, dar, dar, dup după regi regist stru rull de de pro progr gram amă ri, ri, num numel ele e să u est este e Kir Kirby by.. — Cum proceda Morley pentru a-i introduce pe bolnavi? — Cân Când d era era gata gata să prim primea easc scă un paci pacien ent, t, apă sa pe pe ace acest st but buton on,, aten atenionându du-l -l pe pe vale valet, t, care care se duc ducea ea să anun anunţ e pers persoa oana na aşt aştep eptat tată. ţionân — La ce ce oră s-a servit servit de de soner soneria ia acea aceasta sta pentru pentru ultima ultima oară ? — La 12:05. Valetul l-a condus pe bolnavul care se afla în sala de aştept aşteptare are.. După regist registrul rul de de progr program amă ri, este este vorba vorba de un un anume anume domn domn Amberiotis, stabilit la hotelul Savoy. Un surâs fugar se ivi pe buzele lui Poirot: — Mă întreb întreb cum s-o fi descur descurcat cat valetul valetul cu numel numele e acesta! acesta! — Fără îndoială că l-a stâlcit! O să-l rugăm să ne spună când vom avea chef chef să râde râdem. m... .. — Şi la ce ce oră a plecat plecat de acolo acolo acest acest domn domn Amberiot Amberiotis? is? — Val Valet etul ul nu nu l-a l-a înso însoţit, it, aşa aşa că nu şti ştie e nimi nimic. c. Mul Mulţi dint dintre re pac pacie ien nţi nu chea cheam mă as asce cens nsor orul ul pent pentru ru a cob cobor orî, î, aş aşa a că se retr retrag ag fă ră a fi fi con condu duşi şi.. Poir Po irot ot arătă, făcâ când nd un se semn mn cu ca capu pul, l, că este ste la la cur curen entt cu cu pro proce cede deul ul acesta. — Dar, continu continuă Japp, am telef telefonat onat la Savoy Savoy şi domnul domnul Amberio Amberiotis tis este categoric. La ieşire şi-a privit ceasul. Era ora 12:25! — Nu ţi-a spus nimic important? — Nimic Nimic.. Declar Declară că Morley Morley era perf perfect ect calm calm,, perfec perfectt normal normal... ... — Ei bine, zise Poirot, un lucru pare limpede. Între ora 12:25 şi ora 13:30 s-a întâmplat ceva, probabil mai aproape de ora 12:25 decât de unu şi ju jumătate. — Da. Da. Căci, ci, alt altfe fel. l... .. — Altfe Altfell Morle Morley y ar fi cerut cerut să-i fie fie intro introdus dusă în cabin cabinet et bolna bolnava va următoare... — Concluzii Concluziile le medicului medicului legist, legist, în măsura în care te-ar te-ar interesa, interesa, concor concordă cu ceea ceea ce ce ne-ai ne-ai spus. spus. El El a exami examinat nat corp corpul ul la la ora 14: 14:20 20.. Nu vrea vrea să -şi asume responsab responsabilit ilitatea, atea, asta asta a devenit devenit o modă printre printre aceşti aceşti domni, dar declară că Morley nu putea să moară după ora unu. După pă rerea lui, decesul a avut loc mai mai devreme. devreme. Dar nu vrea vrea să fie mai mai precis. precis. — Deci, spuse meditativ Poirot, la ora 12:25, dentistul nostru este un om norm normal al,, care care cred crede e că via viaţa est este e frum frumoa oassă şi carecare-şi şi prac practi ticcă me mese seri ria a cu cu talent talentul ul său obişnui obişnuit. t. Dup După ora 12:2 12:25, 5, este este cupr cuprins ins de de dispe disperar rare, e, de descurajare descurajare,, de tot ce vrei.. vrei.... şi se omoar omoară ! — Biz Bizar! ar! Treb Trebui uie e să admit admitem em că es este te biza bizar! r! — Arma era a lui? — Nu. Nu. El nu ave avea a revo revolv lver er şi şi nu a avut avut nic nicio iodat dată . Sora Sora lui lui dec decla larră că nu a avut avut aşa aşa cev ceva a în cas casă. Evid Eviden ent, t, est este e posi posibi bill ca el el să fi cum cump pă rat rat unul unul.. Nu este ste nev never eros osiimil, il, mai mai ales les dac dacă avea avea int intenţia să-şi -şi pun pună capăt vie vieţii. Est Este un punc punctt în în leg legătur tură cu ca care re ne vom vom lămuri muri repe repede de.. — Mai Mai est este e ceva ceva ce ce te deran deranje jeaz ază? într întreb ebă Po Poir irot ot.. Japp îşi scărpină nasul: — Da, răspunse spunse el. el. Felul Felul în care care era era întin întinss pe jos. jos. N-aş N-aş spun spune e că un tip tip nu poa poate te să ca cad dă în poz poziiţia ace aceea ea,, dar, dar, cu cu toat toate e aces aceste tea, a, poz poziiţ ia cad cadav avru rulu luii nu mi mi s-a s-a părut rut norm normal ală. Pe de de al alttă part parte, e, pe pe covo covorr exis existau tau nişt nişte e urme urme care care 11
mă fac fac să pre presupu supun n că ce cev va a fost fost târât ârât.. .... — Foarte interesant! — Da, Da, numai numai de n-o fi făcut-o blestematu blestematull ăsta de de puşti! puşti! Nu ştiu ştiu de ce ce am impr impres esia ia că a înc încer erca catt să mişt mişte e cor corpu pul, l, cân când d l-a l-a găsit. sit. Desi Desigu gur, r, el el jur jură că nu a făcut cut aşa aşa ceva, eva, dar tare tare mă tem că o fac face e doa doarr pen pentr tru u că îi este ste fri friccă . Pare Pa re a fi fi unu unull din din ac acei ei fars farsor orii pe ca care re treb trebui uie e să -i ce cerrţ i fă ră -nce -nceta tare re şi ca care re sfârşesc prin a minţi fără să clipească. Poir Po irot ot exam examin ină înc încăpere perea. a. Aten Atenţia îi fu atra atrassă rând rând pe rând rând de de lava lavabo boul ul plasat aproape de de uşă , de fişierul fişierul sprijini sprijinitt de perete, perete, de fotoli fotoliul ul şi accesorii accesoriile le sale aflate aflate în faţa ferestrei ferestrei şi de locul locul de pe covor covor unde, unde, cu puţ in înainte, se afla întins cadavrul. Lâng Lâ ngă şe şemi mine neu u se se afl afla a o uşă. Răspun spunzâ zând nd la într întreb ebar area ea mut mută a lui lui Po Poiirot, Japp o deschise şi spuse: — Este un mic birou. Era o încăpere minusculă, fără altă uşă, mobilată sumar: un birou, câteva teva sc scaun aune, e, o mas masă, pe ca care re se se afla afla o lamp lampă de spi spirt rt şi o tav tavă pent pentru ru cea ceai. i. — Aici lucra lucra secretara secretara lui, explic explică Japp. Domnişoara Domnişoara Nevill Nevill.. Lipseşte astăzi. — Est Este e exa exact ct ce ceea ea ce mi-a mi-a spu spuss şi el, el, adăugă Po Poir irot ot.. Iat Iată un punc punctt pe pe care care trebuie trebuie să-l reţinem inem împotr împotriva iva teori teoriei ei sinuci sinucider derii. ii. — Fap Faptu tull că ea nu nu era era prez prezen enttă? Japp reflectă o clipă. — Dac Dacă nu este ste o sin sinuc ucid ider ere, e, relu reluă el, el, îns înse eamn amnă că a fos fostt asa asasi sina nat. t. Dar Dar de ce? ce? Ipotez Ipoteza a crimei crimei pare pare la la fel de de nevero neverosim simil ilă ca şi ceal cealalt altă. Se pare pare că tipul tipul era era perfe perfect ct inof inofens ensiv iv şi nu văd cine cine ar fi fi vrut vrut să-l omoa omoare. re. — Să ne într întreb ebăm mai mai curâ curând nd cine cine a put putut ut s-o s-o fac facă . — Răspuns, spuns, zise zise Japp: Japp: foarte foarte mul mulţi oameni oameni.. Sora lui lui ar fi putut putut coborî coborî din apartamentul situat deasupra şi l-ar fi putut omorî. Un servitor ar fi putut face face acela acelaşi şi lucru lucru.. Şi asociat asociatul ul său, Reilly Reilly,, putea putea să-l omoar omoare. e. De asem aseme enea, nea, tân tânărul Alfred Alfred.. Acest Acest lucru lucru pute putea a fi făcut şi de către unul unul dint dintre re bolnav bolnavii ii săi, şi, în mod mod deosebit, deosebit, din din pricina pricina orei, acest acest Amberio Amberiotis. tis. — Aşa Aşa este este,, spuse spuse Poirot. Poirot. Dar trebui trebuie e să găsim motiv motivul. ul. — Reve Reveni nim m la pro probl blem ema a noast noastrră ini iniţial ială: de ce? ce? Amb Amber erio ioti tiss es este te la la Savoy. Savoy. Ce motiv motiv avea un grec grec bogat să-l asasineze asasineze pe pe un simplu simplu dentist dentist britanic? Poiro oirott dădu di din umeri: — Exist Există zile, zile, zise zise el, el, în în care care moar moartea tea este este lips lipsit ită de sim simţ artist artistic ic şi şi pare pare să fac facă o aleg aleger ere e gre greşi şittă. Un grec grec mist mister erio ios, s, un un banc banche herr bogat bogat,, un detectiv detectiv celebru celebru.. Trei personaje personaje al căror asasinat asasinat n-ar fi surprins surprins pe nimeni. nimeni. Străinii inii miste misterio rioşi şi se se ocup ocupă deseor deseorii de spionaj spionaj,, banch bancheri eriii boga bogaţ i fac fac uneor uneorii operaţii care-i care-i conduc conduc cu paşi paşi siguri siguri la moarte, moarte, iar iar criminali criminaliii sunt adep adepţ ii suprim suprimării detect detectivi ivilor lor celebri celebri... ... — În timp ce ce sărmanul Morley Morley nu reprezenta reprezenta pentru pentru nimeni nimeni un un pericol, pericol, adăugă Japp. — Mă întreb întreb şi eu! eu! zise zise brusc brusc Poir Poirot. ot. Japp îşi ridică privirea. — Ştii ceva? — Nu. Mi-am adus aminte de ceva. 12
Îi repetă lui Japp cele cele câteva câteva cuvinte cuvinte ale lui lui Morley, Morley, care-i vorbise vorbise despre memoria sa privind fizionomiile şi despre acel bolnav pe care-l recunoscuse. Japp rămase sceptic. — Evident, conchise el, este posibil. Dar ipoteza aceasta mi se pare puţin tras trasă de păr. Bolna olnav vii pe ca care re i-ai -ai văzut de dim diminea neaţa nu ţi s-au s-au pă rut rut suspe uspeccţi? — Cu Cu exc excep epţia unui unuia, a, răspun spunse se Po Poir irot ot.. Un Un tân tână r care care avea avea,, înt întrr-ade adev vă r, o fig figur ură de as asas asin in!! — Ce spui? — Preciz Precizez, ez, drag dragul ul meu, meu, că asta-i asta-i impr impresi esia a pe care care mi-a mi-a făcut-o cut-o înain înainte te de intrarea mea în cabinetul lui Morley. Eram nervos, neliniştit şi foarte prost dispus. dispus. Totul Totul mi se părea sinistru: sinistru: salonul salonul de aşteptare, aşteptare, bolnavii bolnavii,, chiar şi cov covor orul ul de de pe sc scar ară! Cred Cred că în rea reali lita tate te tân tânărul rul sufe sufere rea a cump cumpli litt din din cauza danturii. — Ştiu ce înseam înseamn nă asta, zise zise Japp. Oricum Oricum,, îl vom audia. audia. Aşa cum cum vom audia audia pe toat toată lumea lumea fie fie că este este vorba vorba de de omuci omucider dere e sau nu! nu! Cred Cred că am putea începe cu doamna Morley, cu care am schimbat deja câteva cuvi cuvint nte. e. A sufe suferi ritt un şoc şoc,, dar dar este este o fem femei eie e care care şti ştie e să se ssttăpâne pâneas asccă . Haide s-o vedem! 3. Tristă şi demnă, Georgina Morley ascultă ceea ce aveau să-i spună cei doi doi dete detect ctiv ivii şi răspuns spunse e la înt între reb bările rile lor. lor. — Mi se pare pare incr incredi edibil bil,, absolut absolut incr incredi edibil bil,, afirm afirmă ea cu tărie rie,, ca fratel fratele e meu me u să se fi sinu sinuci cis. s. — Vă daţi seam seama, a, dom domni nişo şoar ară, zis zise e Poi Poiro rot, t, că în afar afara a sinu sinuci cide deri riii nu mai există decât o singură ipoteză posib sibilă? — Un asasinat? Ea refl reflec ecttă înai înaint nte e de de a ad adăuga: uga: — Da... Şi ipotez ipoteza a aceasta aceasta este aproape aproape la fel fel de neverosi neverosimil milă ca cealaltă! — Spune Spuneţi "apro "aproape ape"? "? — Da. În priv privin inţa sinucid sinucideri erii, i, înţele elege geţi, ştiu. ştiu. Ştiu Ştiu care care era era stare starea a de spir spirit it a fra frate telu luii meu meu azi azi dimi dimine nea aţă. Şti Ştiu u că nu-l nu-l sup supăra nimi nimic, c, ştiu ştiu că nu avea nici un motiv, dar niciunul, pentru a se sinucide. — L-aţi văzut azi dimineaţă? — La micul dejun. — Era ca de obicei? obicei? Nu vi vi s-a părut preocupa preocupat? t? — Era preoc preocupat upat,, dar nu în sensu sensull în care care consid considera eraţ i dumnea dumneavoa voastr stră . Era mai curând contrariat. — De ce? — Ave Avea a o dimi dimine nea aţă foart foarte e înc încărcat rcată şi se secr cret etar ara a lui lui,, care care-i -i era era şi şi asi asisstentă totodată, avea să lipsească. — Domnişoara Nevill, nu? — Aşa este. 13
— Care erau atribu atribuţiile domnişoar domnişoarei ei Nevill? Nevill? — Se oc ocup upa a de co core resp spon onde den nţă , desi desigu gur, r, ţ inea inea evid eviden enţa prog program ramă rilo rilorr şi completa completa fişele fişele bolnavilor bolnavilor.. Tot ea steriliza steriliza instrumente instrumentele le şi pregătea amalgamurile. — Lucra Lucra de mult mult timp timp împreu împreun nă cu doctoru doctorull Morley? Morley? — De De tre treii ani. ani. Est Este e o tân tânără foar foarte te co conş nşti tiin inci cioas oasă şi amând amândoi oi ţ inea ineam m la ea. — Frat Fratel ele e dum dumne neav avoa oast strră mi-a mi-a spu spus, s, dac dacă-mi -mi amin aminte tesc sc bin bine, e, ad adă ugă Poir Po irot ot,, că asi asist sten enta ta i-a i-a fos fostt chem chemat ată în pro provi vinc ncie ie pen pentr tru u a fi al ală turi turi de de o rudă bolnavă. — Aşa Aşa es este te.. A prim primit it o tel teleg egra ram mă prin prin ca care re era era inf infor orma mattă că mătuşa tuşa ei suferise un atac cerebral. De aceea a plecat spre Somerset azi dimineaţă cu primul tren. — Şi asta-l asta-l contraria contraria atât de mult pe pe fratele fratele dumneavo dumneavoastr astră ? — Da. În răspun spunss se sim simţea o oare oareca care re ezi ezita tare re.. Domn Domniş işoa oara ra Morl Morley ey se se gră bi să adauge: — Să nu crede redeţi că frat fratel ele e me meu er era lilipsi psit de de ini inim mă! Nu. Nu... .. Doar Doar că, pent pentru ru o cli clip pă, şişi-a a ima imagi gina natt că... ... — Că? — Oh, Oh, Doam Doamne ne,, că a fos fostt doar doar un pret pretex ext! t! Înţ eleg elege eţ i-m i-mă bine bine!! Sun Suntt sigu sigurră că bănui nuiala ala lui lui era era nej nejus usti tifi fica cattă. Gl Gladys adys nu era era cap capab abil ilă de un asemenea asemenea gest gest şi i-am spus şi lui lui Henry acelaşi acelaşi lucru. lucru. Însă ea s-a logodit logodit cu un tân tânăr des destu tull de de dis discu cuta tabi bil, l, iar iar Hen Henry ry co cons nsid ider era a că ac acea east stă situ situa aţ ie era era foarte neplăcut cută. Era Era co convi nvins că tân tânărul rul o det determ erminase nase pe Glady adys să obţ ină astfel o zi de concediu. — Este posibil? — Sunt sigură că nu! Gladys, vă repet, este o tânără conştiincioasă. — Dar acea aceast stă propun propunere ere este este de de genul genul acel acelora ora pe pe care care tână rul i-ar i-ar putea-o face? Domn Domniş işoa oara ra Morl Morley ey sus suspi pin nă înai înaint nte e de a ră spun spunde de:: — Da, e ceva ce-ar putea face. — Şi cu ce se se o ocu cup pă tân tânărul? rul?.. .... Şi cum cum se nume numeşte şte?? — Carter, Frank Frank Carter. Carter. Este, sau mai mai curând era, era, funcţ ionar la o compani panie e de asi asigu gurrări. ri. Şi-a Şi-a pie pierd rdut ut pos postu tull acum acum cât câtev eva a să ptă mâni mâni şi şi nu pare pare să fi fos fostt capab capabil il de de a-şi a-şi gă si alt altul ul.. Henr Henry y afir afirma ma,, şi cre cred d că pe bun bună drep dreptat tate, e, că nu este este decât decât un un derbedeu derbedeu.. Gladys Gladys i-a încred încredin inţat chiar chiar o parte din economiile ei, iar fratele meu a fost foarte indignat de acest lucru. — Fra Frate tele le dumn dumnea eavo voast astrră, înt între reb bă Japp Japp,, a înc încer erca catt s-o s-o con convi ving ngă pe domn domniş işoa oara ra Ne Nevi vill ll să rup rupă logo logodn dna? a? — Într Într-a -ade dev văr, aş aşa a a făcut. cut. — Atunc Atuncii este este posib posibil il ca ca acest acest Frank Frank Cart Carter er să -i poart poarte e pic pică domnul domnului ui Morley? Domniş Domnişoar oara a Morley Morley îşi îndrep îndrepttă statur statura a sa uria uriaşşă , de drag dragon. on. — Dac Dacă vre vreţi să spun spune eţi pri prin n ace aceas asta ta că el l-a l-a asa asasi sina natt pe pe Hen Henry ry,, zis zise e ea,, ipo ea ipote teza za ace aceas asta ta nu nu stă -n pic picio ioare are!! Este Este adev adevărat că frat fratel ele e meu meu o pusese pusese în gardă pe Gladys Gladys împot împotriv riva a tân tânărului rului Carter, Carter, dar ea nu ţ inuse inuse seamă de asta. sta. Este ste nebună după ac ace est bărbat. at. 14
— Mai Mai vede vedeţi pe cinev cineva a care care ar ar fi putut putut să aibă ceva ceva împot împotriv riva a fratel fratelui ui dumn dumnea eavo voas astr tră? Domniş Domnişoar oara a Morley Morley dădu negati negativ v din cap. cap. — Se înţelegea elegea bine cu domnul Reill Reilly, y, asociatul asociatul lui? — Cât Cât de bine bine te poţi în înţele elege ge cu cu un irland irlandez, ez, răspunse spunse domn domnişo işoara ara Morley. — Adică? — Şti Ştiţi la fel de bine bine ca mine mine că irland irlandezi ezilor lor le place place să se certe certe şi şi că au un carac caracter ter impo imposib sibil. il. Iar Iar domnul domnului ui Reil Reilly ly îi plăcea să aborde abordeze ze subiec subiecte te din actual actualita itatea tea politi politiccă. — Doar atât? — Doar atât! Ar mai fi multe de spus împotriva domnului Reilly, dar, pe plan profesion profesional, al, nu i s-ar putea reproşa nimic. nimic. Cel puţ in aşa pretindea pretindea fratele meu. — Dar în ce-l ce-l priveşte priveşte pe el, el, personal, personal, ce ar fi de spus? întreb întrebă Japp. Domn Domniş işoa oara ra Morl Morley ey răspun spunse se dup după o scu scurt rtă ezit ezitar are: e: — Bea Bea,, zis zise e ea ea în în sfâ sfârş rşit it,, dar dar vă rog rog ca ca luc lucru rull ace acest sta a să ră mân mână într între e noi. — Frat Frate ele dumn dumnea eav voa oast strră a făcut cut vre vreo obs obser erv vaţ ie în ac ace eas asttă pri privin vinţă ? — Doar câteva câteva aluzii! aluzii! înţelegeţi, nu-i aşa? Mâna Mâna unui dentist dentist nu trebuie trebuie să trem tremur ure, e, şi o respi respira raţie miro mirosi sind nd a alco alcool ol nunu-ţ i insp inspir iră încr încred eder ere. e. Japp dădu aprobator din cap. — Ne put pute eţi da inf infor orma maţii pri privi vind nd sit situa uaţia fin financ ancia iarră a frat fratel elui ui dum dumne nea avoa oast strră? zi zise el dup după ac ace eea. — Henry câştiga câştiga bine bine şi avea avea economii economii.. Pe de altă parte, tata tata ne lăsase sase,, fiec fiecăruia ruia dintr dintre e noi, noi, câte câteva va venitu venituri ri mode modeste ste.. Japp tuşi uşor: — Nu Nu şti ştiţi dac dacă frat fratel ele e dum dumne neav avoa oast strră a făcut cut vre vreun un test testam amen ent? t? — Ba Ba da. da. Şi vă pot pot spu spune ne ce ceea ea ce co con nţine. ine. La Lassă o sut sută de lire lire lui lui Gla Glady dyss Nevill. Restul îmi revine mie. Când Câ nd Japp Japp se preg pregă tea să mai pun pună o între ntreba bare re,, cine cinev va bă tu la uşă . Imed Imedia iatt dup după ac acee eea, a, prin prin uşa uşa într întred edes esch chis isă, se ivi ivi cap capul ul tân tână rulu ruluii Alfr Alfred ed:: — S-a S-a întor întorss domniş domnişoar oara a Nevil Nevill. l. Între Întreab abă dacă poate poate intra intra... ... — Spu Spune ne-i -i că o aşt aştep epttăm, Alfr Alfred ed.. — S-aS-a-n nţeles eles!! zise zise în grab grabă valet aletul ul înai înaint nte e să disp dispar ară. Doamna Morley oftă şi exclamă plină de năduf: — Băiatu atul ăsta mă scoate din sărite! 4. Înal Înalttă, blo blond ndă, cu cu o co cons nsti titu tuţie dest destul ul de deli delica cattă, Gla Glady dyss Nev Nevil illl părea rea să aib aibă ca cam m 28 28 de de ani ani.. În În ciu ciuda da em emo oţiei iei care care o tul tulbu bura ra,, se se ved vedea ea că es este te o tânără inteligentă, care putea fi o funcţionară preţioasă patronului să u. Pretex Pretextân tând d că doreşt doreşte e să arunce arunce o privi privire re pe docu docume mente ntele le lui lui Morley Morley împreună cu ea, Japp îi ceru să coboare în biroul ală turat cabinetului dentistului. — Nu pot crede aşa ceva! repeta ea mereu. Mi se pare imposibil ca 15
domnul domnul Morley Morley să se fi fi sinuc sinucis! is! Ea afi afirm rma a şi că era era sigu sigurră de fapt faptul ul că ac aces esta ta nu avus avuses ese, e, în zile zilele le prec preced eden ente te,, nic nicii o sup supărare rare deos deoseb ebit ită, nic nicii o gri grijjă ca care re să me meri rite te a fi fi menţionată. — Dom Domni nişo şoar ară Ne Nevi vill ll,, zis zise e Japp Japp,, aţi fos fostt che chema mattă astăzi în prov provin inci cie. e... .. Ea îl întrerupsese: — Da! Da! Era Era o glum glumă, iar iar fapt faptul ul că exis existtă oa oame meni ni ca care re se pret pretea eazză la astfel de glume este deplorabil! — Nu vă înţeleg! — Dar este este foarte foarte simpl simplu. u. Mătuşa tuşa mea nu este este bolna bolnav vă şi nici nicicând când nu s-a simţit mai bine. A fost foarte sur surprinsă să mă vadă. Şi Şi mulţumită, de desigur! gur!.. .... În ce ce mă priv priveş eşte te,, pot pot spun spune e că eram eram fur furio ioas asă ! Tele Telegr gram ama a acee aceea a mă nelinişteşte... — Aţi putea să mi-o arătaţi? — Nu, Nu, pent pentru ru că am arun arunca catt-o o când când mă înto întorc rcea eam m de de la la gar gară . Tex Textu tull era era foar foarte te scu scurt rt.. "Mă tuşa tuşa dum dumne neav avoa oastr stră a avut avut un un atac atac noap noapte tea a trec trecut ută . Veniţi cât mai mai repede repede posibil! posibil!". ". Tuşind discret, Japp îşi drese vocea şi întrebă : — Sun Sunte teţi sig sigur ură că tele telegr gram ama a ace aceast asta a nu nu v-a v-a fost fost trim trimis isă de prie priete tenu null dumnea dumneavoa voastr stră, domnul domnul Carter Carter?? — Fra Frank nk?? De De ce ce ar ar fi fi fă cut cut una una ca as astta? Vă gând gândiiţ i cum cumv va că a fos fostt un un aranjament între noi? Nu, inspectore, acestea sunt lucruri pe care nu le-ar face nici unul dintre noi! Indi Indign gnare area a ei, ei, ca care re părea rea sinc sincer eră, persi persist stă în ciud ciuda a cuv cuvin inte telo lorr lini linişt ştit itoa oare re pron pronun unţate ate de de Jap Japp, p, dar, dar, câ când nd ac aces esta ta înc încep epu u să -i pun pună într întreb ebă ri refe referi rito toar are e la pac pacie ien nţii pe pe car care e Morl Morley ey îiîi văzuse zuse în în acea acea dim dimin inea eaţă, tân tânăra îşi îşi reg regăsi ca calm lmul ul său ob obişnu işnuit it.. — Numele Numele lor sunt sunt trecut trecute e toate toate în registrul registrul de program programă ri pe care l-aţ i examinat deja. deja. Îi cunosc aproape aproape pe toţ i. La ora 10:00, 10:00, domnul Soames. Venea pentru pentru placa placa sa. La ora 10:30 10:30,, lady Grant. Grant. Este o doamn doamnă mai în vârst vârstă care locuieşte în Lowndes Square. La ora 11:00, monsieur Hercule monsieur Hercule Poirot. Dânsul vine vine regulat. regulat... .. Ah, dar sunte sunteţ i aici, aici, monsieur P monsieur Poirot! Vă rog să mă scuzaţi! Afacerea asta m-a tulburat aşa de mult... mult... La ora 11:30, 11:30, domnul Alistair Alistair Blunt, Blunt, bancherul. bancherul. Totul Totul era gata şi domnul domnul Morley Morley nu avea de ce să -l reţină prea mult... mult... Apoi, Apoi, Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, care care telef telefonase onase pentru progra programar mare. e. Se pare pare că sufere suferea a mult mult şi domnu domnull Morle Morley y fă cuse cuse tot posi posibil bilul ul pentru a o primi spre sfârşitul programului. Este Es te o femeie care creează încurcături şi care te înnebuneşte cu limbajul ei! La 12:00, domnul Amberiotis. Este un bolnav nou care a telefonat de la Savoy. Domnul Morl Morley ey ave avea a mul mulţi str străini ini prin printr tre e paci pacien enţii săi, mai mai ale aless amer americ ican ani. i. La La 12 şi jumătate, domnişoara Kirby, care venea special pentru tratament, de la Worthing... — La sosirea mea, zise Poirot, se afla în salonul de aşteptare un domn care care avea avea înf înfăţişa işarea rea unui unui mili militar. tar. Cine Cine putea putea fi? — Fără îndoială unul di dintre bo bolnavi avii do domnului Re Reilly. Vr Vreţi să mă duc să veri verifi ficc în în reg regis istr trul ul său de de pro progr gram amări? ri? — Vă rog! Dup După o abse absen nţă de câ câte teva va minu minute te,, tân tânăra se înto întoar arse se ţinân inând d în mân mână 16
un mic registru registru asemenea asemenea celui celui aparţinând lui Morley. Morley. — La ora 10:00 10:00,, zise zise ea, verificând verificându-i, u-i, Betty Heath. Heath. Este Este o micuţă de nouă ani. La La ora 11:00 11:00,, colonelul colonelul Abercrombi Abercrombie. e. — Abercr Abercrombie ombie!! murmur murmură Poirot. Poirot. Chiar Chiar aşa! — La ora 11:30 domnul Howard Raikes, şi la prânz, domnul Barnes. Doar atât!... Desigur, domnul Reilly Reilly are mult mai puţin de lucru decât decât avea domnul Morley. — Îi cunoaşte cunoaşteţi pe aceşti aceşti bolnav bolnavi? i? — Colonel Colonelul ul Abercrom Abercrombie bie vine vine de mult multă vreme vreme şi toţi copiii copiii doamnei doamnei Heath sunt îngriji îngrijiţi de domnul domnul Reilly. Despre domnul Raikes Raikes şi domnul Barnes nu ştiu ştiu nimic, deşi deşi numele numele lor mi se par cunoscute cunoscute.. Într-adev Într-adevăr, eu primesc me sc comuni comuniccările rile telefon telefonice ice... ... — Domnu Domnull Reill Reilly y ne va va vorbi vorbi despre despre ei. ei. Aş fi dorit dorit să-l văd cât mai repede posibil. După ieşirea ieşirea domnişoare domnişoareii Nevill, Nevill, Japp se întoarse întoarse spre Poirot. Poirot. — Toţi bolnavii bolnavii din dimine diminea aţa asta, exceptând exceptându-l u-l pe Amberioti Amberiotis, s, veneau veneau aici aici de mult multă vreme. vreme. Am impre impresia sia că voi avea avea o disc discu uţie intere interesant santă cu acest acest Ambe Amberio riotis tis.. Se pare pare că a fost ulti ultimul mul care care l-a l-a văzut pe pe Morley Morley în în viaţă şi trebuie să ştim cu cu si siguranţă dacă Morley mai mai trăia la la pl plecarea rea acestui pacient! — Ar mai rămâne mâne de stabil stabilit it mobi mobilul lul crimei crimei,, remar remarccă Po Poiro irot. t. — Ştiu. Lucrul acesta, sunt sigur, ne va da mari dureri de cap. Dar este posibil posibil ca Scotland Scotland Yard-ul să ştie ceva ceva despre despre domnul Amberi Amberiotis! otis!... ... La ce te gândeşti? — Tocm Tocmai ai mă într întreb ebam am.. .... — Ce anume? Un surâs se ivi pe chipul lui Poirot: — De ce inspectorul-şef Japp? — Ce spui? — Spun: "De ce inspectoru inspectorul-şef l-şef Japp?..." Japp?..." Oare acum, acum, un ofiţ er cu gradul şi func funcţia dumi dumital tale e este este trim trimis is să facă anchet ancheta a într-o într-o afacer afacere e de sinuci sinucider dere? e? — De De fapt fapt,, exp expli liccă Japp Japp,, ast asta a se se dat dator orea eazză fapt faptul ului ui că eram eram în apropiere. apropiere. Mă ocupam de de afacerea afacerea fraudelor fraudelor descoperite descoperite la la Laventham, Laventham, în Wingmore Street. Acolo mi s-a telefonat. — Dar de ce dumneata? — Eviden Evident, t, din din pricin pricina a lui Ali Alista stair ir Blunt Blunt!! De îndat îndată ce a aflat aflat că Blunt Blunt sa dus în dimineaţa aceasta la Morley, inspectorul inspectorul divizionar a prevenit Scotland Yard-ul. Yard-ul. Domnul Domnul Blunt Blunt este este unul dintre dintre acei acei oameni oameni că rora poli poliţ ia le acordă o protecţie discretă... — Pentru că el consideră că există indivizi ca care n-ar fi supăraţi să-l vadă mort? — Exact. Anumi Anumiţi extremişti extremişti de stânga, mai mai întâi, şi, de asemenea, pri prieten eteniii noş noştr trii cu cu cămaşă nea eagr gră! Bl Blunt unt şi şi gru grupu pull său re repre prezint zintă vech veche ea gardă conservato conservatoare are a finanţ elor şi constit constituie uie cel cel mai mai ferm ferm spriji sprijin n pentru pentru actual actualul ul guver guvern. n. Este Este posib posibil il ca sub sub pove poveste stea a asta să se ascun ascund dă altcev altceva a şi de ac acee eea a s-a s-a ce ceru rutt o anch anchet etă se seri rioas oasă... ... — Ave Aveam am eu o oar oarec ecar are e bănuia nuiallă, zis zise e Poi Poirot rot.. Şi părere rerea a mea mea persona personallă este este că suntem suntem în fa faţa unei unei "afac "afaceri eri"" în care care lucru lucruril rile e "n-au "n-au ieşi ieşitt 17
tocmai tocmai cum cum trebu trebuie" ie".. Presupu Presupun n că victi victima ma trebui trebuia a să fie Alis Alistai tairr Blunt. Blunt. Numai de n-am fi la începutul unei campanii... Adul Adulme meccă în juru jurull lui lui foar foarte te suge sugest stiv iv şi adăugă: — N-ai N-ai impre impresia sia că miroas miroase e a bani? bani? — Oare Oare nu te hazarde hazardezi zi un un pic? pic? răspunse Japp. — Poa Poate te!! Îns Însă am impr impres esia ia că săracu racull Mor Morle ley y nu nu era era dec decât ât un un pio pion n pe tabla tabla de şah. şah. Poat Poate e că ştia ştia ceva, ceva, poate poate că i-a spus spus cev ceva a lui Blun Blunt, t, poate poate s-a s-a crezut crezut că i-ar i-ar putea putea spune spune cev ceva.. a.... Cum Glad Gladys ys Nevi Nevill ll intr intră în înc încăpere, pere, Poirot Poirot îşi îşi întrer întrerupse upse ipot ipoteze ezele. le. — Domnul Reilly, Reilly, zise ea, este foarte foarte ocupat momentan momentan cu o extrac extracţie. Va veni aici peste zece minute. — Perfe Perfect! ct! spuse spuse Japp. Japp. Pân Până atunci atunci îlîl vom vom reved revedea ea pe tânărul Alfr Alfred. ed. 5. Alfred Alfred era stăpânit de sentim sentimente ente diferit diferite. e. Afacerea, Afacerea, în ansamblul ansamblul ei, îlîl amuza, amuza, dar era nervos nervos şi se temea temea ca ca nu cumva cumva să i se reproşeze reproşeze lui lui tot ceea ce se întâmplase. Nu era era în în serv servic iciu iull domn domnul ului ui Mor Morle ley y decâ decâtt de dou două săptămâni mâni,, dar dar în aceste ce ste 15 15 zile zile comis comisese ese atât atâtea ea prost prostii ii şi i se se făcuser cuseră atâte atâtea a reproşu reproşuri ri justificate încât încrederea încrederea în sine îl abandonase complet. — Nu era era în apel apele e lui, lui, spu spuse se tân tână rul, rul, ră spun spunzâ zând nd une uneii înt între reb bă ri pus puse e de Japp, dar n-aş fi crezut pentru nimic în lume că avea să se sinucidă ! Poirot interveni: — Tre Trebu buie ie să ne spui spui tot tot ce ce--ţi poţi ami amint ntii în în leg legătur tură cu ce cee ea ce ce s-a s-a pe petrecut trecut azi dimine diminea aţă. Eşti Eşti un un marto martorr extre extrem m de import important ant şi şi ne poţi fi de mare ajutor. Chip Chipul ul tân tânărulu ruluii se împu împurp rpur ură, iar iar piep pieptu tull i se se bom bomb bă cu mând mândri rie. e. ÎiÎi f ăcuse deja lui Japp Japp o rapid rapidă relatare relatare a eveni evenimente mentelor lor dimine dimineţii. Acum Acum avea avea să dea dea o vers versiu iune ne dezv dezvol olta tattă. Îşi Îşi dădea dea sea seama ma de prop propri ria a lui lui impo import rtan anţă şi aceast ace astă consta constatar tare e îl recon reconfor forta. ta. — Vă voi voi spun spune e tot tot cee ceea a ce şti ştiu, u, răspun spunse se el. el. Pun Pune eţi-mi i-mi într întreb ebări.. ri.... — Să începem începem cu începu începutul, tul, zise zise Poirot. Poirot. Ai remarcat remarcat cumva, cumva, în diminea dimineaţa aceasta, aceasta, ceva ceva anormal anormal?? — Nu. Nu. A fost fost o dim diminea ineaţă obi obişnui şnuittă. — Au Au ven venit it în ca cassă pers persoa oane ne str străine? ine? — Nu, domnule. — Nic Nicii măca carr pri print ntre re paci pacien enţi? — Ah, Ah, nu nu mă gânde gândeam am la la ei! ei! To Toţi aveau aveau prog program ramare are,, dac dacă cumv cumva a asta asta dori doriţi să şti ştiţi. Erau Erau toţi tre trecuţi în regi regist stru ru.. — N-a N-a putu pututt pătrun trunde de nime nimeni ni în ca cassă pe furi furiş? ş? — Cu siguranţă că nu! Ar fi trebuit să aibă cheia. — Dar Dar,, în în ori orice ce caz, az, se se put pute ea pl plec eca a fă ră ca per perso soan ana a să atra atrag gă aten atenţ ia? ia? — Asta Asta,, da! da! N-ai N-ai dec decât ât să răsuce suceşt ştii mâne mânerul rul uşii uşii de de la strad stradă şi-a şi-aii ieşi ieşit! t! Aşa Aşa cum cum v-am v-am spu spuss deja deja,, apro aproape ape toţ i paci pacien enţ ii ren renun unţă la a mai mai fi fi cond conduşi uşi.. Adesea Adesea îi văd coborând coborând scara în timp timp ce conduc conduc pe cinev cineva a la ascensor... ascensor... — Bine. Bine... .. Vorbe Vorbeşte şte-ne -ne despre despre bolnav bolnavii ii din din dimi diminea neaţa asta... asta... Dacă nu-ţ i 18
mai aminteşti aminteşti numele, numele, spune-ne spune-ne cum cum arătau! Alfred Alfred îşi acord acordă o clip clipă de gând gândire ire înaint înainte e de de a începe începe.. — A fost fost mai întâ întâi, i, zise zise el, el, o doam doamn nă, îns înso oţită de o fet fetiiţă, car care e ven venea ea la domnul domnul Reilly, Reilly, şi o anume anume doamn doamnă Soap, sau cam cam aşa ceva, ceva, pentru domnul domnul Morley. — Foarte bine! — Apo Apoii a mai fost fost o doa doamn mnă bătrân rână , pu puţ in cam afe afectat ctată , car care e a veni venitt într-o "Daimler". La plecarea acesteia, a sosit un individ individ înalt care pă rea să fie un ofi ofiţer în în civi civill şi, şi, aproa aproape pe imed imediat iat după ace aceea, ea, aţi veni venitt dumn dumnea eavo voas astr tră... ... — Exact, zise Poirot. — Apoi, Apoi, a apărut amer america icanul nul... ... — Amer America icanul nul?? într întreb ebă Japp. Japp. — Da, Da, domn domnul ule, e, un un bărbat rbat tân tână r. Era Era chi chiar ar un un amer americ ican, an, îţ i pute puteai ai da da seama sea ma dup după accent accentul ul său. A sosit sosit mai mai devre devreme. me. Şi Şi ce-i ce-i mai inte interes resant ant este este fapt faptul ul că nu a aş aşte tept ptat! at! — Cum aşa? — Aşa Aşa cum vă spun! spun! Am venit venit dup după el când când m-a m-a sunat sunat domnul domnul Reil Reilly, ly, la ora ora 11:3 11:30, 0, sau, sau, poate poate,, un pic pic mai târziu, târziu, pe pe la dou două sprezec sprezece e fă ră dou douăzeci — şi şi el disp dispăruse ruse.. Şi Şi-a pie pierdut rdut,, fără îndoi ndoial ală, răbdar bdarea ea şi a pl plec ecat at.. .... — Atu Atunc nci, i, făcu Po Poir irot ot,, pro proba babi bill că a ieş ieşit it imed imedia iatt dup după mine mine.. — Da, domnule. Când aţi plecat, tocmai tocmai îl condusesem condusesem sus pe un domn care sosise sosise într-un într-un "Rolls" "Rolls".. Şi, pardon, pardon, este o maşin maşină pe care o are domnul domnul Blunt Blunt!! Era ora ora 11:0 11:00 0 şi jum jumătate. tate. Cobor Coborând ând din din nou, nou, v-am v-am condu conduss până la uşă şi am introd introdus-o us-o pe o doam doamn nă , domniş domnişoar oara a Berry Berry Seal, Seal, sau sau ceva ceva în genu genull ăsta! sta! Aces Aceste tea a fii fiind nd înde îndepl plin init ite, e, am dat dat o rait raită pe la buc bucătărie, rie, aşa aşa,, ca ca să iau iau o gus gusta tare re,, şi şi nic nicii nu nu int intra rase sem m aic aicii de de dou două minu minute te câ când nd vă d că se declanşeaz declanşează semnalizat semnalizatorul orul la cabinetul cabinetul domnul domnului ui Reilly. Reilly. Urc din nou nou şi consta constat, t, aşa cum v-am v-am spus, spus, că americ americanu anull o şterse ştersese. se. M-am M-am dus dus să -i spun spun domnul domnului ui Reil Reilly, ly, care care a tras tras câteva câteva înju înjurrături cum cum i se mai mai întâm întâmpl plă! — Cont Contin inu uă, zise zise Poi Poirot rot.. — Ce s-a s-a petr petrec ecut ut dup după ac acee eea? a?.. .... Să ne gân gândi dim m puţ in!. in!... .. Ah! Ah! da! da!.. .... Domnul Morley m-a chemat. De data aceasta era pentru domnişoara Seal. M-am dus dus s-o anunţ. Domnul Blunt Blunt cobora cobora scara în momentul momentul în care care eu urca urcam m cu asc ascen enso soru rull împr împreu eun nă cu ace aceast astă domn domniş işoa oarră cum cum s-os-o-fi fi-c -che hemâ mând nd.. Când Când am cobor coborât ât iar, iar, au sosit sosit doi doi domni domni.. Era unul unul mă runţ el, cu cu o voce voce ascuţită, care venea la domnul domnul Reilly Reilly.. Pe celălalt îl conduse condusesem sem la domnul domnul Reill Re illy y imedi imediat at dup după ce sosi sosise. se. — Şi, Şi, într întreb ebă Japp, Japp, pe pe str străinul inul ace acest sta, a, dom domnu null Ambe Amberi riot otis is,, nu l-a l-aii vă zut zut plecând? — Nu, Nu, domn domnul ule. e. Cu Cu sig sigur uran anţă că a ieş ieşit it sing singur ur!! Ca Ca şşii cel celă lalt lalt domn domn pe care, de asemen asemenea, ea, nu nu l-am l-am văzut ieşind... ieşind... — Începând de la 12:00, unde te-ai aflat? — În ascensor, ascensor, domnule. domnule. Acolo Acolo aştept aştept să fiu chemat chemat cu semnali semnalizator zator,, sau să se sune sune de la intr intrare! are! — Şi Şi pre presu supu pun, n, zise zise Po Poir irot ot,, că te preg pregăteai teai să cite citeşt şti? i? Alfred roşi. — Nu Nu văd nici nici un rău în în asta asta!! răspuns spunse e el. el. Nu es este te ca şi câ când nd aş face face 19
altceva! — Eviden Evident, t, făcu Poiro Poirot. t. Şi ce ce citea citeai? i? — O carte carte poli poliţistă americ american ană, domnu domnule le:: "Moar "Moartea tea vine vine la la ora ora 11:4 11:45". 5". O ches chesti tiun une e nema nemaip ipom omen enit ită, plin plină cu gan gangst gster eri! i! Poirot Poirot zâmbi zâmbi şi-i şi-i puse puse o nouă întreb întrebare are:: — De unde te te aflai, aflai, ai fi auzit auzit dacă s-ar fi închis închis uşa uşa de la intrare? intrare? — Dacă cineva cineva ar fi ieşi ieşit?. t?... .. Asta Asta n-o n-o prea prea cred! cred! Poat Poate e că l-aş l-aş fi auzi auzit, t, dar dar fără să-i dau dau ate aten nţie! ie! Înţeleg elege eţi, as asce cens nsor orul ul es este te chia chiarr în în fun fundu dull hol holul ului ui,, acolo acolo unde culoarul culoarul face face un un colţ . Acolo Acolo se află soneria soneria de la intrare intrare şi semnalizatoarele! — Apo Apoi? i? într întreb ebă Japp Japp.. Alfred Alfred se încrunt încruntă într-un într-un ultim ultim efort de a-şi a-şi chema chema amintiri amintirile. le. — Nu mai rămâne, spuse spuse el, decât decât ultima ultima vizit vizitatoare atoare,, domnişoara domnişoara Shirty. Shirty. Pândea Pândea semnalizato semnalizatorul rul domnului domnului Morley, Morley, care care întârzia întârzia să se aprindă şi treb trebui uie e să vă spun spun că, pe pe la la ora ora 1:0 1:00, 0, doam doamna na,, car care e con conti tinu nua a să aş aşte tept pte, e, începuse să se enerveze! — Nu ţi-a venit venit ideea ideea să urci urci la la cabin cabinetu etull domnu domnului lui Morley Morley şi să-l într întrebi ebi dacă nu cumv cumva a uitas uitase e de de dânsa dânsa?? Alfr Alfred ed făcu o miş mişca care re ener energi giccă cu ca capu pull pen pentr tru u a suger sugera a că o asemen ase menea ea iniţiativ iativă ar fi fi comp comport ortat at risc riscuri uri.. — Nici nu poate poate fi vorba vorba de una ca ca asta! exclam exclamă el. Mai întâi întâi că cellălalt ce lalt dom domn n se mai mai afl afla a prob probab abil il aco acolo lo,, şi apo apoii eu tre trebu buia ia să aştep aşteptt să mă chem cheme e patr patron onul ul.. Desi Desigu gur, r, dac dacă aş fi fi ştiu ştiutt că s-a s-a si sinu nuci cis.. s.... Dă du din din cap cap cu cu trist riste eţe. — Semnalizato Semnalizatorul, rul, spuse Poirot Poirot,, se declanşa declanşa înainte sau sau după plecarea plecarea paci pacien enţilor ilor?? — Depinde! Depinde! Deseori, Deseori, soneria soneria se declan declanşa şa când pacient pacientul ul se preg pregă tea să co cobo boare are scările rile.. Dac Dacă ac aces esta ta chem chemase ase,, ea ea fun funccţiona iona în în tim timpu pull cob cobor orâri ârii. i. Nu era ceva constant. Adesea domnul Morley aştepta 2-3 minute înainte de a cere cere să-i fie introd introdus us paci pacient entul ul următor, tor, dar, dar, când când era era gr gră bit, bit, nici nici nu ieşe ieşea a bine un pacient pacient din din cabinet, cabinet, şi doctorul doctorul suna pentru pentru a-l primi primi pe urmă torul... torul... Se făcu un un mom moment ent de tăcere, ere, dup după ca care re Poiro oirott îlîl între ntreb bă pe tân tânărul rul func funcţionar ionar dacă a fos fostt surp surpri rins ns de de moa moart rtea ea patr patron onul ului ui să u. — Chiar că puteţi spune că am rămas cu gura căscată, ră spunse Alfre Alfred. d. Dup După câte câte ştiu, ştiu, nu nu avea avea absolu absolutt nici nici un moti motiv v să se omoar omoare. e. Brus Bruscc fu fu fra frapa patt de de o idee idee.. Cu Cu och ochii ii că sc sca aţ i de de uim uimir ire e ad adă ugă : — Nu cumva o fi fost omorât? Poir Po irot ot răspun spunse se,, fără a-i a-i lăsa lui lui Jap Japp p tim timpu pull nec neces esar ar pen pentr tru u a vor vorbi bi:: — Te-ar surprinde? — Pe cinstea cinstea mea, mea, domnule, domnule, nu prea prea ştiu! Nu văd cine i-ar i-ar fi putut putut dori moartea domnului domnului Morley. Era un om om foarte... foarte foarte obişnuit. Chiar credeţ i că a fos fostt asa asasi sina nat? t? — Tre Trebu buie ie să luăm în în con consi side dera raţie toat toate e pos posib ibil ilit ităţile, ile, zise zise grav grav Po Poir irot ot,, şi de aceea îţi semnalam semnalam mai înaint înainte e că eşti un martor martor foarte foarte import important ant şi că treb trebui uie e să te str străduie duieşt ştii să-ţi ami amint nteş eşti ti foar foarte te exac exactt tot tot ce ceea ea ce s-a s-a petrecut în în ac această dimineaţă. Chip Chipul ul înco încord rdat at al tân tânărulu ruluii era era o dova dovad dă evid eviden enttă a bun bună voin voinţei sa sale le.. — Într Într-a -ade dev văr, făcu el el în ce cele le din din urm urmă, nu-m nu-mii mai mai ami amint ntes escc de nimi nimicc 20
altceva! Tonul era lugubru. — Îţi mul mulţumes umesc, c, Alf Alfre red. d. Eşt Eştii foart foarte e si sigu gurr că, cu exc excep epţia bol bolnav navil ilor, or, nimeni meni altcin altcineva eva nu nu a mai mai venit venit în cas casă în dimin diminea eaţa asta? asta? — Nici Nici un străin, domn domnule ule,, sunt sunt sigur sigur de asta! asta! Desig Desigur, ur, nu nu mă refer refer la prietenul prietenul domnişoar domnişoarei ei Nevill, Nevill, care a trecut trecut pe aici şi şi care a cam fă cut scan sc anda dall văzând zând că ea nu es este te.. .... — Cam când când a venit venit?? întreb întrebă repede repede Japp. Japp. — Puţin dup după ora ora 12:0 12:00. 0. Când Când i-am i-am com comun unic icat at că domn domniş işoa oara ra Nevi Nevill lle e va lip lipsi si în în ziua ziua res respe pect ctiv ivă, a părut rut stup stupef efia iatt şi a afir afirma matt că va aşte aştept pta a pentru pentru a-l a-l vedea vedea pe pe domnul domnul Morl Morley ey.. I-am răspuns spuns că patron patronul ul va fi fi ocupat ocupat până la ora mesei, mesei, dar el el a spus: "Nu "Nu face nimic! nimic! Voi Voi aştepta." aştepta." — Şi când a plecat? Într Întreb ebar are ea îlîl lăsă pe tânărul rul Alf Alfre red d stu stupe pefi fiat at.. — La naib naiba! a! excl exclam amă el. el. Nu mă gând gândea eam m la la asta asta!! L-am L-am vă zut zut intr intrân ând d în în salon, salon, dar, când m-am m-am întors, întors, nu mai era era acolo! acolo! Probabil Probabil că se strecurase strecurase să aşte aş tept pte e şi, şi, fără îndo îndoia iallă, a plec plecat at spun spunân ându du-ş -şii că se va înto întoarc arce e mai mai târz târziu iu.. 6. — Crez Crezii că ai făcut bine bine men menţionând ionând şi posibi posibili litat tatea ea unui unui asa asasin sinat at în faţa acest acestui ui puşt puşti? i? îl într întreb ebă Japp pe Poirot, Poirot, după plecar plecarea ea lui lui Alfr Alfred. ed. — Aşa cred, cred, răspunse spunse Poir Poirot. ot. Ideea Ideea asta asta va acţ iona iona asupra asupra memori memoriei ei sale, stimul stimulând-o, ând-o, şi-i şi-i vor reveni reveni în minte minte lucruri pe care care probabil probabil le-a văzut sau le-a le-a auzit. auzit. Pe de altă parte, va va fi mai vigilen vigilentt cu ceea ceea ce s-ar putea putea întâmpla în casă... — Aşa cred cred şi eu, admise admise Japp. Japp. Totuşi, Totuşi, n-ar fi de dorit dorit să se vorbeasc vorbească prea prea devre devreme me desp despre re crim crimă... — Părere rerea a lui lui Alfr Alfred ed,, dra drag gă prie priete tene ne,, nunu-ii lua luattă în se seam amă de nime nimeni ni!! Ci Citeşte romane poliţiste, nu se gândeşte decât la crime şi la criminali, şi tot ceea ce ar putea spune el el va fi pus pe seama seama imaginaţ iei sale debordante. — Poa Poate te că ai drep drepta tate te,, dec decla larră Japp Japp.. Să me merg rgem em să-l vede vedem m pe pe Rei Reill lly. y. Poate că are să ne spună ceva. Situat Situat la la etajul etajul I,I, cabinet cabinetul ul domnu domnului lui Reil Reilly ly era era la fel fel de înc încăpător ca acela al lui Morley, Morley, dar nu tot atât de bine luminat, şi mai puţ in luxos. Asoc Asocia iatu tull dom domnu nulu luii Mor Morle ley y era era un tân tânăr îna înalt lt şi brun brunet et.. O şuvi şuviţă de pă r îi aluneca pe frunte. Avea privirea privirea pătrunzătoare şi vocea plăcută. — Spe Sperrăm, domn domnul ule e Rei Reill lly, y, decl declar ară Japp Japp de înda îndattă ce prez prezen enttările rile fur fură făcute, că veţi aduce puţină lumină în toată afacerea asta! — Ta Tare re mă tem că vă voi voi deza dezam măgi, gi, răspun spunse se Reill eilly y. Uni Unicu cull lucru ucru pe care vi l-aş putea putea spune este este că sinuciderea sinuciderea lui lui Henry Henry Morley Morley este de neconceput neconceput!! A mea mea ar fi fost fost explicab explicabililă, dar a sa, nu! nu! — Dumneavo avoas asttră aţi avea motive să vă luaţi viaţa? întrebă Poirot. — Da, Da, căci nu duc duc lip lipssă de neca necazu zuri ri!! Înc Încep epând ând cu ce cele le băneşt neşti! i! Nu am reuşit reuşit nicicând nicicând să-mi potriv potrivesc esc cheltui cheltuielil elile e în funcţie de venitu venituri. ri. Morley, Morley, în în schimb, schimb, era era un om chibzu chibzuit, it, care ştia să se organiz organizeze. eze. Situa Situaţ ia lui lui financ anciară era ex excelentă! Dac Dacă veţi fac ace e ce cercetări, ve veţi ve vedea că nu av avea 21
datorii. — Sup Supărări din din dra drag gos ostte, atun atunci ci?? sug suge eră Japp Japp.. — Mor Morle ley, y, nici nici pome pomene neal ală! Nu Nu şti ştia a să se bucu bucure re de via viaţă. Era Era,, sărmanul, rmanul, compl complet et sub sub papucul papucul sorei sale. Japp îl rugă pe Reilly să-i vorbească despre bolnavii pe care-i văzuse în cursul cursul dimine dimineţii. — To Toţi sun suntt niş nişte te oa oame meni ni foart foarte e de de tre treab abă, ră spuns spunse e Rei Reill lly. y. Micu Micuţa Betty Betty Heath Heath este este o copilă încântătoare şi, de de altfel, altfel, sunt medicul medicul familie familieii sale. Colonelul Colonelul Abercrombi Abercrombie e este este şi el o veche veche cunoşti cunoştin nţă de-a mea... mea... — Şi domnul Howard Raikes? Reil Re illy ly se se strâ strâmb mbă: — Cel Cel care care n-a mai avut avut răbdare bdare să aştept aştepte? e? Ei bine, bine, n-am n-am mai mai auzit auzit niciodat niciodată vorbindu-se vorbindu-se despre despre el mai înainte înainte,, şi nu ştiu nimic nimic despre el. el. Dăduse telefon telefon pentru pentru a fi programat programat şi insist insistase ase ca să fie primit primit în dimi dimine nea aţa asta. asta. — De unde a telefonat? — De la la hotelul hotelul Palace. Palace. Cred că este american. american. — Ast Astaa-ii şi părere rerea a tân tânărulu ruluii Alfr Alfred ed.. — O fi ştiind ştiind el el ceva! ceva! Nu degeaba degeaba st stă tot timpul timpul la cinema! cinema! — Celălalt pacient pacient era domnul domnul Barnes, Barnes, nu-i nu-i aşa? aşa? — Da. Da. Este Este un tip tip mărun runţel şi me meti ticu culo loss car care e mă amuz amuză groz grozav av.. Un Un funcţionar pensionat pensionat care locuie locuieşte şte prin Ealing. Ealing. Japp îl întrebă pe Reilly ce părere are despre domnişoara Nevill. Dentistul surâse. — Frum Frumoa oasa sa şi şi blo blond nda a se secr cret etar ară ? spus spuse e el. el. Vă pier pierde deţ i timp timpul ul anch anchet etând ând în ace aceas asttă dire direccţie. ie. Am ce cert rtit itud udin inea ea că rela relaţiile iile sal sale e cu Morl Morley ey erau era u de o corectit corectitudi udine ne irepro ireproşabi şabillă ! — Dar, Dar, rep repli liccă Japp Japp,, ai cărui rui obra obraji ji se col color oras aser eră puţ in, in, n-am n-am pret pretin inss nicicând altceva. Reilly îşi ceru scuze. — Cre Crede deam am,, exp expli liccă el, el, că vă gând gândiiţi la la ace acell vec vechi hi adag adagiu iu fran franţuzes uzesc: c: "Cau "Cauttă feme femeiia!" a!" Pron Pronun unţase cuv cuvin inte tele le în în limb limba a franc francez eză. — Mă veţi sc scuz uza, a, dom domnule nule Poiro oirot, t, adăugă el, el, pent pentru ru fapt faptul ul că mă exprim exprim în limba limba dumneavoastr dumneavoastră. Am un accent accent bun, nu-i aşa? Este Este meritul meritul călugărilor care m-au crescut... Japp puse capăt acestei vorbă rii care începuse să-l agaseze, printr-o întrebare trebare pusă pe un ton ton destu destull de aspru aspru:: — Îl cunoaşteţi pe logodnicul domnişoarei domnişoarei Nevill? Un oarecare Frank Cart arter, er, dac dacă nu mă înşe nşel... l... — Mor Morle ley y nu nu avea avea o părere rere prea prea bun bună desp despre re el, el, ră spun spunse se Re Reil illy ly.. O sf sf ătuise tuise pe domniş domnişoar oara a Nevil Nevilll să renun renunţe la la el. el. — Se Se poa poate te cred crede e că ac acea east stă inte interv rven enţie nu a fos fostt pri privi vittă cu oc ochi hi buni buni de Carter? — Foarte probabil! Continuând să surâdă , Reilly adăugă, după o clipă de tăcere: — Vă rog să mă scuzaţi, da dar an ancheta du dumneavoastră se re referă la o sinucidere sau la un asasinat? 22
Replica lu lui Ja Japp nu nu se se lăsă aş aştteptată: — Dac Dacă ar fi un un asa asasi sin nat, at, i-a i-aţ i gă si o ex expli plicaţie? ie? — Categoric Categoric nu! exclam exclamă Reilly Reilly bine dispus. dispus. Nu mi-ar mi-ar displace displace ca asasinul nul să fie fie Geo Georg rgin ina, a, car care e nunu-ii dec decât ât o fem femel elă poso posomo morâ râttă , obs obsed edat ată de idee ideea a că toat toată lume lumea a bea bea prea prea mul mult, t, dar dar exi exist stă în suf sufle letu tull ei prea prea mul multe te sent se ntim imen ente te frum frumoa oase se pent pentru ru ca ac acea east stă ipot ipotez eză să fie fie lua luattă în co cons nsid ider era aţie. ie. Evident, Evident, aş fi putut putut urca urca până la cabinetul cabinetul lui lui Morley Morley pentru pentru a-l omorî omorî pe aces ac esta ta,, dar dar n-am n-am fă cutcut-o o şi nic nicii nu-m nu-mii pot pot imagi imagina na că cine cineva va ar ar dori dori s-o s-o fac facă . Este Este adev adevărat că nu pot pot acc accep epta ta nici nici idee ideea a sin sinuc ucid ider erii ii lui! lui! Adăugă pe un ton ton indi indife fere rent nt:: De De fapt fapt,, sfâr sfârşi şitu tull lui lui mă îndu îndure rere reaz ază. Nu Nu mă jude judeca caţi dup după aparen aparenţe... e... Sunt cam cam ner nervos din fire... În fond ţineam mult la Morley şi-mi va lipsi!... 7. Japp puse receptorul telefonic în furcă şi îşi întoarse chipul necă jit spre Poirot. — Domnul Domnul Amberioti Amberiotis, s, spuse el, el, nu se simte simte bine. bine. Ar prefera prefera să nu fie dera deranj njat at de nime nimeni ni în ace aceas asttă dup după-ami -amiaz ază. Adăugă, însă, ap aproape imediat: — Ei bine, bine, eu îl voi voi deranja, deranja, totuşi!... totuşi!... Şi ar greşi greşi dacă şi-ar imagina imagina că va putea putea să mi se strecoare strecoare printre printre degete. degete. Am la Savoy Savoy un om care-l care-l va va ine sub obse observ rva aţie pent pentru ru even eventu tual alit itat atea ea că va înce încerc rca a să ne fac facă vreo vreo ţine figură. — Crezi Crezi cumv cumva a că l-a omor omorât ât pe Morl Morley? ey? — Hab Habar ar n-am n-am.. Dar Dar est este e ult ultim imul ul car care e l-a l-a vă zut zut în în via viaţă şi, şi, pân până ac acum um,, nu a mai mai ven venit it nic nicio iodat dată la cab cabin inet etul ul doc docto toru rulu lui. i. L-a L-a pă ră sit sit pe Mor Morle ley, y, dup după cum afirm afirmă, la 12:25 12:25.. Morle Morley y era era în în via viaţă, spune spune Amberi Amberioti otiss şi, şi, se pare, pare, foart foarte e sănătos. tos. Este Este posi posibi bill să fie fie ade adev vărat, rat, dar dar şi co cont ntra rari riul ul es este te la fel fel de de posi posibi bil. l. Dac Dacă Morl Morley ey era era sănătos tos în ac acel el mome moment nt,, treb trebui uie e să stab stabil ilim im ce ce s-a s-a petrec petrecut ut dup după ace aceea. ea. ÎiÎi mai rămâneau mâneau cinc cincii minut minute e libere libere înai înainte ntea a prog progra ram mării rii urm următoar toare. e. Să fi veni venitt să-l vadă cine cineva va în timp timpul ul ce celo lorr cinc cincii minut minute? e? Carte Carterr sau Reil Reilly, ly, de de exempl exemplu? u? Trebu Trebuie ie să exami examin năm aceast această ipot ipotez eză. Şi chia chiarr foar foarte te atent tent căci răspuns spunsul ul ne va perm permit ite, e, sa sau u nu, nu, să afir afirm măm că la 12: 12:30 30,, sau sau cel cel mai mai târ târzi ziu u la la ora ora 13 13 fără 25, 25, Morl Morley ey era era mor mort. t. Aşa cred, cel puţin. Altfel l-ar fi alertat pe Alfred prin semnalizator, fie a-i cere cere s-o introd introduc ucă pe domni domnişoar şoara a Kirby, Kirby, fie pent pentru ru a-i a-i transm transmite ite că nu o poate primi. Nu, ori a fost asasinat, asas inat, ori cineva i-a spus ceva care l-a dete determ rmin inat at să-şi -şi ia via viaţa! Arun Arunccă o pri privi vire re la ce ceas as,, apo apoii con conti tinu nuă: — Voi vedea toate persoanele cu care avea Morley întâlnire azi dimine diminea aţă. Este Este posibi posibill să-i fi fi spus spus vreu vreunei neia a dintr dintre e acest aceste e persoa persoane ne o fraz frază care ca re să ne dea dea o urm urmă. Alis Alista tair ir Blu Blunt nt mimi-a a tran transm smis is că-mi -mi va pute putea a acor acorda da câteva câteva minute minute la ora 16 16 şi un sfert. sfert. Vom începe începe deci cu el. el. După acee aceea, a, am putea putea s-o s-o vede vedem m pe ace aceast astă domniş domnişoar oară Sainsbu Sainsbury ry Seal Seale, e, apoi apoi pe pe Amber Amberiot iotis, is, pe care care nu vrea vreau u să-l contac contactez tez decât decât dup după ce voi obţine alte alte câteva câteva indicii. indicii. Voi încheia încheia cu acest acest american american care, care, după câte spui, spui, are o 23
figu figurră de crim crimin inal al.. Poirot Poirot zâmbi zâmbi şi rectif rectific ică: — Dacă mă gândes gândescc bine, bine, figu figura ra lui lui era era mai curând curând a unui unui om om pe care care-l -l dor dor din dinţii! ii! — Asa Asasi sin n sau sau mar marti tir, r, rep repli liccă Japp, Japp, dom domnu null Rai Raike kess mă inte intere rese seaz ază. Pur Purtare tarea a lui lui es este te biza bizarră ca să nu spune spunem m mai mai mult mult!. !... .. De altf altfel el,, în înţeleg eleg să mă informez informez şi despre telegram telegrama a primită de domnişoara domnişoara Nevill, Nevill, referitoare referitoare la mătuşa sa, despre despre logodnic... logodnic... pe scurt, scurt, despre toţ i şi toate. 8. Alistair Blunt era puţin cunoscut de marele public. public. Pe de o parte pentru că duce ducea a o viaţă linişt niştiită şi retr retras asă, dar dar mai mai ale ales pe pentru ntru că, vre vrem me de mai mulţi ani, ani, fusese fusese mai curând un prin prinţ consort consort decât decât un suveran. suveran. Rebecc Rebecca a Sansev Sansevera erato, to, născut scută Arnhol Arnholt, t, era, era, în mome momentu ntull sosiri sosiriii sale la Londra, Londra, o femeie femeie de 45 de ani, ani, pe care care via viaţa o dezam dezamă gise cu cruzime cruzime.. Ea apar aparţinea inea aristo aristocra craţ iei bani banilor lor.. Mama Mama ei era era o Rother Rotherste stein, in, tat tată l ei condu conducea cea banca ce-i purta numele, una dintre cele mai puternice din Statele Unite. Cum Cum cei cei doi doi fra fraţi ai ai săi, prec precum um şi un văr, îşi îşi găsise siserră moar moarte tea a înt întrr-un un ac acci cident dent de avia aviaţie, ie, Reb Rebec ecca ca moşt moşten enis ise e sin singu gurră o ave avere re imen imenssă. La mul mulţi ani ani dup după ac acee eea, a, ea ea se căsători torise se cu cu unul unul din dintr tre e cele cele mai mai mar marii nume nume din din Eur Europ opa, a, prin prinţul Feli Felipe pe di di Sansev Sanseverat erato, o, o puşl puşlama ama cu titl titlu, u, a că rui purtar purtare e imora imorallă era noto notori rie e şi care care avea avea să o fac facă foar foarte te nef nefer eric icit ită . Totu Totull se ter termi mina nase se cu cu un divo divorrţ în al trei treile lea a an an al căsnic snicie iei. i. Re Rebe becc cca a obţinus inuse e ca feti fetiţa născ scut ută din din această căsătorie orie să-i fie fie înc încre redi din nţată ei. ei. Cop Copiilul muri muri.. Tân Tânăra fem femeie eie hot hotărî atunci atunci să se cons consacre acre afaceri afacerilor lor.. Avea Avea fina finan nţ ele în sânge. sânge. Se asoc asocie ie cu tat tată l ei, iar iar la moarte moartea a acestuia acestuia lu luă efectiv efectiv conduce conducerea rea reţelei de "holdin "holdinguri" guri" asup as upra ra căreia reia domi dominase el în timpul timpul vie vieţii. Venind Venind la Londra, ea îl primi primi la Claridge, Claridge, unde unde locuia, locuia, pe unul unul dintre dintre tinerii tinerii asociaţ i ai Bă ncii Londrei, Londrei, care care avea să-i prezinte prezinte diferite diferite document documente. e. Şase luni luni mai târziu, târziu, lumea afla afla cu stupoa stupoare re că Re Rebec becca ca Sans Sanseve everato rato se se căsătore torea a cu cu Ali Alist stai airr Blu Blunt nt,, deş deşii acesta ace sta era era cu vreo vreo 20 20 de ani ani mai tânăr decât decât ea. ea. Urmar Urmară glumel glumele e obişnu obişnuite ite.. Prietenele ei ei nu nu sc scăpară ocazi azia să proclame clame că Rebecc Rebecca a îşi pierd pierdea ea comple complett capul capul când când se îndr îndrăgostea. gostea. O dovedi dovedise deja cu Sanseverato şi o lua de la început cu tânărul Blunt. Lui nu-i păsa, cu siguranţă , decât de banii ei, iar ea se îndr îndrep epta ta spre spre o nou nouă catas atastr trof ofă . Nu se întâ întâmpl mplă nimic nimic din din toate toate acest acestea. ea. Spre Spre surpriz surpriza a general generală , Rebec Re becca ca a fost fost feric fericit ită cu cel de-al de-al doil doilea ea so soţ. Oame Oamenii nii care care prezi preziser seră că Blunt îi va delapida averea soţiei sale se înşelau. înşelau. El o iubea pe Rebecca şi îi era fide fidel. l. Nici Nici dup după zece zece ani de de la moart moartea ea soţiei sale sale,, el nu s-a recăsătorit. Geni eniul său în în afaceri faceri îlîl egala egala pe ace acela la al disp dispărutei. rutei. Nu Nu se înşe înşela la nicio niciodat dată în judecăţile sale şi nici în previziunile previziunile sale, integritatea lui era proverbială şi administr administra a cu o abilitate abilitate extraordi extraordinar nară interesel interesele e colosale colosale reprezentate reprezentate de grupurile Arnholt şi Rotherstein. Ieşe Ieşea a pu puţin în so soci ciet etat ate e şi şi tr trăia simp simplu lu,, nunu-şi şi părăse sea a reş reşed edin inţa sa sa din din Lond Lo ndra ra,, o clădire dire magn magnif ific ică situ situat ată pe Che Chels lsea ea Emb Emban ankm kmen ent, t, dec decât ât pen pentr tru u câteva câteva zile, zile, în în tov tovărăşia câto câtorva rva prie prieten teni, i, într într-un -una a din din casele casele sal sale e de la ţară 24
situate situate fie în Kent, Kent, fie în Norfolk. Norfolk. Îi plăcea golful, golful, deşi juca juca destul de de prost, şi părea rea int inter ere esa satt de de art arta gr gră din dinăritu ritullui. ui. Inspectorul Inspectorul-şef -şef Japp şi Hercule Hercule Poirot Poirot fură introduşi introduşi într-un într-un salon luxos luxos şi confort confortabil, abil, unde Alistair Alistair Blunt veni să li se alăture aproape imediat. imediat. Japp Japp îşi prezentă însoţitorul. — Vă cuno cunosc sc dup după repu reputa taţie, ie, domn domnul ule e Poir Poirot ot,, zise zise Blu Blunt nt,, dar mi mi se pare pare totu totuşi şi că v-am v-am văzut, zut, nu de mult mult,, und undev eva. a. — Nu mai căuta uta ţi să vă amint mintiiţi, răspun spunse se Poiro oirot. t. Ne Ne-a -am m înt întâlni âlnitt az azi dimine minea aţă în sa salo lonu null de de aşt aştep epta tare re al sărmanu rmanulu luii Mor Morle ley. y. — Înt Întrr-ad adev evăr! excl exclam amă Blun Blunt. t. Ştia Ştiam m eu eu că vă întâ întâln lnis isem em unde undeva va.. Se întoarse spre Japp. — Cu ce vă pot pot ajut ajuta? a? înt între reb bă el. el. Am Am fost fost dez dezol olat at să aflu aflu de moart moartea ea lui lui Morley. — Şi surprins? — Foarte Foarte surpri surprins. ns. Desig Desigur, ur, îl cuno cunoaşte aştem m puţ in, dar dar nu-mi nu-mi pă rea un om om care să-şi -şi ia vi viaţa! — În În dim dimiinea neaţa ast asta a vi vi s-a s-a părut rut să nă tos şi bine bine disp dispus us?? — Dumn Dumnez ezeu eule le,, sigur sigur că da! Surâ Surâzâ zând nd,, Ali Alist stai airr Blu Blunt nt adăugă: — Dacă trebuie să vă spun tot adevărul, vă mărturisesc că-mi este îngrozitor de frică de dentist şi de această odioasă freză mică pe care o plim plimb bă prin printr tre e din dinţii pac pacie ien nţilor ilor.. De ac acee eea, a, cân când d intr intru u în ca cabi bine netu tull să u, nu nu remarc remarc nici un lucru. lucru. Dar când când totul totul s-a sfârşit, sfârşit, când trebui trebuie e să plec, se se schimb schimbă lucrurile! lucrurile! Nu, v-o v-o repet, repet, Morley Morley era în diminea dimineaţa asta asta ca de obicei. obicei. Amab Amabil il şi grăbit. bit... .. — L-a L-aţi văzut zut des des mai înai înaint nte? e? — Este Este a treia treia sau a patra patra vizit vizită. Până anul anul trecut trecut,, n-am n-am avut avut necaz necazuri uri cu din dinţii. ii. — Cine vi vi l-a recomand recomandat at pe domnul domnul Morley? Morley? întreb întrebă Poirot. Poirot. Blunt făcu un efort efort de memorie, memorie, încrunt încruntându-şi ându-şi sprânce sprâncenele. nele. — Să vede vedem. m... .. Mă ca cam m sup supăra o măse sea a şişi-mi mi amin aminte tesc sc foar foarte te bine bine că cineva cineva mi-a spus spus că Morley, Morley, din Queen Queen Charlotte Charlotte Street, Street, este un dentist dentist remarc remarcabi abil. l. Numai Numai că sunt incapab incapabil il să spun spun cine cine anume. anume. Re Regre gret! t! — Dac Dacă v-a v-aţi ami amint ntii num numel ele e pers persoa oane nei, i, zise zise Po Poir irot ot,, aţi vre vrea a să fiţi atât atât de amab amabil il să mi-l mi-l co comu muni nica caţi? Alistair Blunt îl privi surprins pe Poirot. — Cu Cu sigu siguran ranţă, răspunse spunse el. Detali Detaliul ul ace acesta sta ar prez prezent enta a vreu vreun n inte interes res?? — Poate Poate,, făcu Poir Poirot. ot. Am Am impre impresia sia că ar putea putea fi fi foarte foarte impo importa rtant! nt! Japp şi Poirot, pără sind reşedinţ a financiarului, coborau treptele scă rii, când un automobi automobill se opri la margine marginea a trotuarului. trotuarului. Era Era o maşină "Sport", "Sport", cond co ndus usă de o tân tânără ca care re,, pen pentr tru u a se se e ext xtra rage ge de la post postul ul să u de de pil pilot otar are, e, a tr trebuit să facă o ad adevărată gimnastică labo aborioasă şi me meritorie rie. Ce Cei do doi bărba rbaţi se se înd îndep epărtau rtau dej deja a când când,, în în sfâr sfârşi şit, t, ea ea se elib eliber eră din din coc cochi hili lia a sa. sa. ÎiÎi stri strig gă cu un "Ei! "Ei!"" răsun sunător. tor. Ei îşi îşi con conti tinu nuar ară drum drumul ul,, neg negân ândi dind nduu-se se că lor lor lili se adres adresa a tân tânăra. ra. Ea îi stri strig gă din din nou. nou. De De data data ace aceas asta ta,, se opri oprirră şi se se întoarseră. Tânăra ven venea ea spr spre e ei ei.. Înal Înalttă, sub subţire, ire, num numai ai mâi mâini ni şi şi pici picioa oare re,, cu părul cas castan taniu iu închis închis şi pielea pielea bronza bronzattă, avea avea un un chip chip lips lipsit it de de frum frumuse useţ e, dar inteligent şi energic. 25
— Vă cunosc cunosc,, spuse spuse ea, adresâ adresându ndu-se -se lui lui Hercu Hercule le Poiro Poirot. t. Sunte Sunteţ i Hercule Poirot, detectivul. Vocea Vocea ei ei era era grav gravă şi cald caldă, cu un uşor uşor accent accent americ american. an. Poir Po irot ot se încl înclin ină cu cur curto toaz azie ie şi, şi, răspunz spunzând ând înt între reb bării rii mute mute a tin tiner erei ei,, îl prez prezen enttă pe ins inspe pect ctor or.. Ea făcu nişt nişte e ochi ochi mari mari,, în care care Poir Poirot ot avu avu impre impresia sia că ghiceş ghiceşte te o licărire rire speri periat ată, şi şi, cu o voce voce chinu hinuiită, înt între reb bă: — Ce căutaţi aici? aici?... ... Sper.. Sper.... că nu i s-a întâmp întâmplat lat nimic nimic unchiu unchiului lui Alis Alistair? — De ce ce crede credeţi că i s-ar fi putut putut întâmpla întâmpla ceva? ceva? zise repede repede Poirot. Poirot. — Nu i s-a întâmplat nimic? Atunci, totul este perfect! Japp repetă la rândul său întrebarea lui Poirot: — De ce ce,, domn domniş işoa oarră?... ?... Ea zise, aproape mecanic: — Olivera, Jane Olivera... — De De ce, ce, domniş domnişoar oară Oliver Olivera, a, cred crede eţi că i s-ar s-ar fi putut putut întâ întâmpl mpla a cev ceva a domnului Blunt? Ea râse, râse, cu un un râs care care suna suna fals, fals, şi şi ră spunse spunse:: — Cân Când d înt întâl âlne neşt ştii pol poliiţişti işti în prag pragul ul unei unei ca case se,, îţi spu spui, i, fără să vrei vrei,, că în pod sunt bombe!... Unchiul meu v-a chemat? chemat? Întreb Întrebare area a îi era era adres adresat ată lui Poirot, Poirot, dar dar Japp Japp fu cel cel care care ră spunse spunse:: — Nu. Nu. No Noii am vrut vrut să -l vede vedem. m. În leg legătur tură cu o sin sinuc ucid ider ere e car care e a avu avutt loc azi dimineaţă. — O sinucidere? — Da. Aceea a domnului Morley, dentistul din Queen Charlotte Street, nr. 58. — Oh! Ea pălise lise.. Rămase mase cât câtev eva a se secu cund nde e nemi nemişc şcat ată, priv privin ind d drept drept îna înain inte tea a ei ei,, cu frunt fruntea ea întun întuneca ecattă de grij grijă, apoi spuse spuse,, într-un într-un fel fel destul destul de neaş neaştep teptat tat:: — Dar este stupid! Dup După ca care re,, înt întor orccându ându-l -le e sspa pate tele le brus bruscc, se se înd înde epă rtă fă ră cerem eremon oniie, urcând în grab grabă treptele treptele şi intrând intrând în casa casa a cărei rei che cheie ie o ave avea. a. Japp, foarte mirat, privea această retragere care semă na cu o fugă . — Curi Curioa oassă refl reflec ecţie, ie, zise zise el în în sfârş sfârşit it.. — Curi Curioa oassă, făcu şi Po Poir irot ot,, dar dar şi inte intere resa sant ntă . Japp se dezmetici, îşi privi ceasul ceasul şi opri un taxi care tocmai trecea. 9. În holul slab iluminat din Glengowrie Court Hotel, domnişoara Sainsbury Seal Seale e îşi îşi lua lua ceaiu ceaiul. l. Sosir Sosirea ea unui unui ofi ofiţer de poli poliţie, ie, în unifo uniform rmă , o tulbur tulbura a un pic, pic, dar nu-i nu-i displ displăce cea. a. Po Poir irot ot rema remarc rcă uimi uimitt că pant pantof oful ul co cont ntin inua ua să fie fie privat de catarama sa. — Într Într-a -ade dev văr, dom domnu nule le ofi ofiţer, er, zise zise ea ea cu o voce voce me melo lodi dioas oasă, plimbânduplimbându-şi şi privirile privirile în jurul jurul ei, nu ştiu unde unde ne-am putea putea instala instala ca să fim lini linişt ştiiţi! Es-t Es-te eo ora ra cea ceaiu iulu lui, i, în înţeleg elege eţi? De fapt fapt,, mimi-a aţi per permi mite te să vă ofer ofer câ câte te o cea ceaşc şcă de cea ceai, i, dum dumne neav avoa oast strră şi.. şi.... prie priete tenu nulu luii dumn dumnea eavo voas astr tră ? 26
— Nu, Nu, mul mulţumesc, umesc, doam doamn nă, zise zise Japp. Japp. Vi-l Vi-l prezi prezint nt pe monsieur Hercule monsieur Hercule Poirot. — Chi Chiar ar nu vre vreţi să ac acce cept pta aţi o ce ceaş aşccă de ce ceai ai?? Atu Atunc ncii poa poate te că ne-a ne-am m putea putea instala în salon, salon, deşi, deşi, la ora aceasta, aceasta, este de obicei obicei cam mult multă lume... lume... Iat Iată, aco acolo lo,, în în col colţişor işorul ul ace acela la.. Cei Cei de ac acol olo o plea pleaccă ... ... Locul, Locul, un mic mic patrula patrulater ter puţin mai mai ferit ferit privi privirilor, rilor, pă rea relativ relativ calm. Trecând înaintea lor, ea îi conduse. Până acolo, Poirot culese de pe jos o eşarf eş arfă şi o bat batis isttă pe care care ea le le scă pase pase şşii pe ca care re i le le rest restit itui ui în în timp timp ce ce se aşezau. — Mul Mulţumes umesc, c, spuse spuse ea ea,, şi şi scu scuza zaţi-m i-mă! Sun Suntt atât atât de dezo dezord rdon onat ată ! Şi Şi acum, acum, inspectore inspectore,, sau, mai bine bine zis, zis, inspect inspector-şe or-şef, f, nu-i aşa?, vă rog, pune puneţ imi ce întreb întrebări dori doriţi! Afacer Afacerea ea asta asta este este de-a de-a drept dreptul ul lament lamentabi abillă! Sărmanu rmanull domn domn Mor Morle ley! y! Pre Presup supun un că-l pre preoc ocup upa a ceva ceva!! Trăim vre vremu muri ri atâ atâtt de grele! — Vi s-a părut că ar avea o înfăţişare preocupată , azi dimineaţă , domniş domnişoar oară Sainsb Sainsbury ury Seale Seale?? Ea ref refle lect ctă un mom momen ent. t. — Oh, Doamne, zise ea în sfârşit, n-aş putea afirma aşa ceva! Numai că, av având ând în în ve vedere dere împr împre ejur jurăril rile, cred cred că aş fi fost fost inc incapab apabil ilă să rem remarc arc ceva ce va!! Nu mă simt simt stăpân până pe mine mine cân când d intr intru u în ca cabi bine netu tull unui unui den denti tist! st! Ea cârâi uşor uşor şi, sclifosi sclifosindu-se, ndu-se, îşi îşi pipă i cu mâna buclel buclele, e, despre care Poirot Poirot tocmai remarcase remarcase în sinea sinea lui că sunt asemene asemenea a unor cuiburi cuiburi de păsări. — Ne pute puteţi spune, spune, între întreb bă Japp, Japp, care care era erau u persoane persoanele le care care se aflau aflau cu dumnea dumneavoa voastr stră în salonu salonull de aştepta aşteptare? re? — Să vedem vedem... ... Când Când am am sosit sosit,, nu era era acolo acolo decât decât un tân tână r. Proba Probabil bil că sufere suferea a groaz groaznic nic căci murmur murmura a ceva ceva strâng strângând ând din dinţ i. Lă sa impr impresi esia a că se stăpâneşte pâneşte cu cu greu, greu, şi răsfoia sfoia cu un un deget deget nervo nervoss paginil paginile e unei unei revist reviste e pe care care părea incap incapabi abill s-o citea citeasc scă. Apoi, Apoi, brusc, brusc, s-a ridic ridicat at dintrdintr-un un salt salt şi a ieş ieşit it.. Da, Da, prob probab abil il că se sim simţea într într-a -ade dev văr foa foart rte e ră u! — Şti Ştiţi und unde e s-a s-a dus? us? A părăsit sit cas casa a? — N-am N-am abso absolut lut nici nici o idee idee.. Presu Presupun pun că şi-a şi-a spus spus că nu mai mai poate poate aştept tepta a şi că treb trebui uie e să-l vad vadă numa numaid idec ecât ât pe pe den denti tist st.. Dar Dar nu s-a s-a dus dus la domnul domnul Morl Morley ey,, căci nici nici nu plec plecase ase bine bine când când valet valetul ul veni veni dup după mine mine şi mă conduse în cabinetul domnului Morley. — Înainte de plecare plecare v-aţi mai întors în salonul salonul de aşteptare? aşteptare? — Nu. Nu. Îmi Îmi aran aranja jase sem m părul rul şi-m şi-mii puse pusese sem m pălă ria ria chia chiarr în în cabi cabine netu tull domn domnul ului ui Morl Morle ey. Ştiu tiu că exi există doam doamne ne care are-şi -şi las lasă pălăria ria în în sal salon onul ul de aşteptare, aşteptare, dar eu nu procede procedezz aşa niciodat niciodată . Una din prietenel prietenele e mele, care care are are ace acest st pro prost st obic obicei ei,, şi-a şi-a găsit sit înt într-o r-o zi pă lăria ria într într-o -o sta stare re jaln jalnic ică . Cine Cineva va,, un co copi pill desi desigu gur, r, se aş aşez ezas ase e pe ea ea.. Şi Şi era era o pă lă rie rie nou nouă ! — O adev adevărat rată ca cata tast stro roffă, zis zise e pol polit itic icos os Po Poir irot ot.. — Cea Cea vinov vinovat ată este este mama, mama, relu reluă domniş domnişoar oara a Sainsbu Sainsbury ry Seal Seale. e. Copi Copiii ii treb trebui uie e să fie fie ssup upra rave vegh ghea eaţi. Ei n-au n-au inte inten nţii rele rele.. Num Numai ai că, dac dacă nu eş eşti ti atent la ceea ce fac... Japp aduse discuţia pe făgaşul care-l interesa. — Tân Tânărul ace acesta sta suferi suferind, nd, întreb întrebă el, este este unic unicul ul bolnav bolnav pe care care l-aţ i remarcat în cursul vizitei? 27
— Da. Cu exce excep pţia unui unui domn domn care care cobor cobora a trepte treptele le scă rii chia chiarr în momentul mentul în care care eu sos soseam eam.. Pleca Pleca.. Era un un domn domn cu o alur alură destul destul de de bizar bizară , care părea străin... Japp tuşi uşor. — Eu eram eram acela, acela, zise zise Poirot Poirot cu mult multă demnitate. demnitate. — Doamne! Doamne! exclam exclamă domnişoara domnişoara Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, privin privindu-l du-l cu aten atenţie pe domn domnul ul ce cell mărun runţel. el. Ier Ierta taţi-m i-mă! Sun Suntt atâ atâtt de de mio mioap apă şi part parter erul ul ac aces esta ta este atât atât de întunecos! întunecos! Am Am o excelent excelentă memorie memorie a fizionomi fizionomiilor, ilor, dar trebuie trebuie să recu recuno noaş aşte tem m c ă aici aici nu se vede vede apro aproap ape e del deloc oc!! Nu Nu fi fiţi sup supărat! rat! Vă rog! rog! După ce Poirot Poirot o linişti linişti pe domnişo domnişoara ara Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, Japp îiîi mai puse o întrebare. — Su Sunteţi si sigură, do domnişo şoa ară, că domnul Mo Morley n-a făcut în în fa faţa dumn dumnea eavo voas astr tră aluz aluzie ie la vreo vreo disc discu uţie nepl neplăcut cută pe ca care re treb trebui uia a s-o s-o aib aibă în cursul cursul dimine dimineţii? — Abs Absol olut ut sigu sigurră. — Nu v-a vorbit despre un pacient numit Amberiotis? — Nu. De fapt, n-a pronun pronunţ at alte cuvinte cuvinte decât decât pe acelea acelea pe care dent dentiş işti tiii sun suntt obl oblig iga aţi să le spun spună câ când nd se oc ocup upă de un paci pacien ent. t. Frazele Frazele acelea acelea erau cunoscute cunoscute de de Poirot Poirot,, care şi le le amintea: amintea: "Clătiţi-vă gura gura,, vă rog! rog! Desc Deschi hide deţi-o puţin mai mult, ult, vă rog! rog!.. .... Nu vă doar doare? e?"" Japp o informă, în acest timp, pe domnişoara Sainsbury Seale, că va trebui să depună mărturie la la an anchetă. Ea Ea păru să se obişnuiască cu această idee idee car care e mai mai întâi întâi o însp înspăimân imânta tase se.. O înt între reba bare re pus pusă de Japp Japp o dete determ rmin ină , un pic pic dup după ac ace eea, să-şi -şi spu spun nă pov poves este tea a vie vieţii sal sale e. Înto Întoar arssă din din Ind India ia,, în în urm urmă cu 6 lun luni, i, dup după ce stătuse tuse prin prin dive divers rse e hot hote eluri luri şi pensiu pensiuni, ni, ea ea se fixase fixase la la Glengo Glengowri wrie e Court, Court, a cărei atmo atmosfe sferră famili familial ală îi plăcea. În India, trăise mai ales la Calcutta, lucrând cu diverşi misionari misionari şi dând dând lec lecţii de dic dicţie. ie. — Să vorb vorbeş eşti ti o eng engle lezză foar foarte te pur pură şi să arti articu cule lezi zi cuvi cuvint ntel ele e înt întrr-un un mod ireproşab ireproşabil, il, explic explică ea, umflându-se umflându-se în în pene, este este în ochii mei mei un lucru esen es enţial. ial. Tre Trebu buie ie să spun spun că în tin tiner ere eţe juc jucam am în în dive diverse rse pies piese e de de teat teatru ru.. Nu aveam decât roluri modeste, modeste, dar dar aveam aveam mari mari ambi ambiţii. Vroiam Vroiam să joc repe repert rtor oriu iull cuno cunosc scut ut.. În cel cele e din din urm urmă am făcut cut turn turnee ee în în toat toată lume lumea: a: Shakespeare, Bernard Shaw... Cont Co ntin inu uă dup după un susp suspin in stud studia iat: t: — Nenorocirea, în ce ne priveşte pe noi, femeile, este inima! Suntem la buna ei ei plăcere. MM-am căsătorit di dintr-o ne nesăbuinţă. Ne Ne-am despărţit aproape aproape imediat imediat.. Fusesem Fusesem decepţionată crunt. crunt. Mi-am Mi-am reluat reluat numele numele de domniş domnişoar oară şi, atunci atunci,, graţ ie unor unor fond fonduri uri ob obţ inute inute de de la priete prieteni, ni, am am deschis un curs de dicţie. Am contribuit contribuit mult la la crearea unei excelente comp co mpan anii ii de ac acto tori ri ama amato tori ri.. Treb Trebui uie e să vă arăt not notiiţele ele mel mele. e... .. Japp cunoştea în ce consta pericolul. Îşi anunţă deci plecarea. În timp ce-şi ce-şi lua lua rămas bun, domnişo domnişoara ara Sainsbury Sainsbury Seale Seale îi atrase atrase aten atenţia asupra unui ultim punct. — Dac Dacă, înt întâm âmpl plător, tor, nume numele le me meu u ar treb trebui ui să apar apară în ziar ziare e în în cal calit itat ate e de marto artorră, de de exem exempl plu, u, aţi vre vrea să vă as asiigura guraţi că va fi sc scri riss co core recct, Mabelle Sainsbury Seale, Mabelle cu doi "L" şi "E", iar Seale, S, E, A, L, E... Norm No rmal al,, dac dacă fapt faptul ul îi inte intere rese seaz ază, să ream reamin inte teas asccă apar apariiţia me mea a în în "Cu "Cum m 28
vă place" place" pe scena scena din din Oxford Oxford Repertory Repertory Theatr Theatre... e... Japp îşi căută scăpare în fugă: În taxi, scoase un oftat de uşurare uş urare şi îşi şterse fruntea. — Dac Dacă ar fi nece necesa sar, r, decl declar ară el, el, nu nu ne ne va va fi fi greu greu să -i veri verifi ficcăm spusel spusele. e. Numai Numai dac dacă nu ne-a ne-a pove povesti stitt de la înce început put pân până la sfârşi sfârşitt basme basme bune de adormit copiii, ceea ce nu cred... — Oameni Oameniii care care mint, mint, adăugă Poirot Poirot,, nu dau atât atâtea ea detal detalii ii şi pove poveşti ştile le lor lor par par mai mai adev adevărate. rate. — Mă temeam să nu refuze să vină la anc anchetă, reluă Japp. În general, fetele fetele bătrâne trâne au oroare oroare de ace acest st gen gen de de exhi exhibi biţii. Dar faptul faptul că a jucat jucat cândv ândva a te teatru atru a dec decis is-o -o să ac acce cept pte e fără ezita zitare re.. Să fie fie oar oarec ecum um vedet edetă, undev undeva, a, este este o tenta tentaţie cărei reia a nu-i nu-i poat poate e rezis rezista! ta! — Chia Chiarr crez crezii că vei vei avea avea nev nevoi oie e de ea ea la anc anche hettă? — Nu ştiu înc încă. Depinde. Depinde. În orice orice caz, sunt sunt mai convins convins ca ca oricând, oricând, Poirot, rot, că nu-i nu-i vorba vorba de de o sinuc sinucide idere. re. — Şi mobilul?! — N-am N-am deoca deocamda mdattă nici nici o idee. idee. Cine Cine ştie ştie dacă Morley Morley nu a sedus sedus-o -o cândva pe fiica lui Amberiotis? Poir Po irot ot înce încerc rcă să şi-l şi-l imag imagin inez eze e pe pe Mor Morle ley y făcâ când nd-o -o pe Făt-Fr t-Frum umos os pe lâng ângă o tân tânără şi frum frumo oasă gre greco coai aiccă cu ochi chii mar marii şi şi lan langu guro roşi şi.. Tab Tablloul oul nu nu era verosi verosimil, mil, iar Poirot Poirot îi reamint reamintii lui lui Japp că Reilly Reilly le le spusese spusese că asociatul asociatul lui nu ştia ştia să profit profite e de bucuri bucuriile ile vieţii. ii. — Ştiu, făcu Japp. Dar în în cursul unei unei croazier croaziere e se poate întâmp întâmpla la orice! orice! De altf altfel el,, vom vom cun cunoaş oaşte te mai mai bin bine e situ situa aţia dup după ce vom vom vor vorbi bi cu cu cet cetăţea eanu null Amberiotis. La Savoy, Savoy, funcţionarul ionarul de la recep recepţ ie îl privi privi pe pe Japp într-un într-un fel destul destul de biza bizarr când când poli poliţistul istul îiîi ceru ceru să-i anun anunţe domnul domnului ui Amber Amberiot iotis is vizit vizita a sa. — Regre Regrett mult mult,, domn domnul ule, e, zis zise e el el,, dar dar mă tem tem că nu-l nu-l put pute eţi vede vedea a pe monsieur Amberiotis. monsieur Amberiotis. — Ei Ei bine bine,, te te înşe înşeli li foarte foarte tare! tare! repli repliccă poli poliţistul istul cu cu o voce voce aspr aspră. În acel acelaşi aşi timp, timp, într întrede edesch schiz izându ându-şi -şi portof portofelu elul, l, îlîl lăsă pe func funcţionar ionar să întrezărească legitimaţia care-i atesta funcţia. — Nu Nu m-a m-aţi în înţeles eles,, dom domnu nule le,, rel relu uă omul omul.. Monsieur Amberiotis Monsieur Amberiotis a murit acum o jumătate ate de oră. Herc He rcul ule e Poir Poirot ot avu avu imp impre resi sia a că se înc închi hide de o uş uşă. Încetişor, dar definitiv.
III. Cinci, şase, în codru vreascuri culeg... 1. 24 de ore mai târziu, Japp îl chema pe Poirot la telefon. Vorbea cu amărăciune. — Falime Faliment nt pe toat toată linia! linia! zise zise el. el. — Cum aşa? — Morley Morley s-a s-a sinucis sinucis cu cu adevărat. Ştiu Ştiu şi de ce. ce. 29
— De ce? — Mi s-a înmânat chiar acum raportul medicului referitor la moartea lui Amberioti Amberiotis. s. Renun Renunţ la jargonul jargonul medical. medical. În În stil vulgar, vulgar, vom spune că a murit murit ca urm urmar are e a admin adminis istr trării rii unei unei doze doze exc exces esiv ive e de adr adren enal alin ină şi de de proc procai ain nă. Inima Inima nu nu i-a i-a rezi rezistat stat şi nu min minţea biet bietul ul om om când când afirma afirma,, ieri ieri dup după -amiaz -amiază, că nu se simte simte bine. bine. Cu Cu asta asta totul totul se explic explică! Aneste Anestezic zicul ul de care se serves ser vescc dentiş dentiştii tii pent pentru ru aneste anestezii zii loca locale le este este pe baz bază de adren adrenali alin nă şi proc procai ain nă. Morl Morley ey s-a înşelat asupra dozei, şi-a dat seama s eama de eroarea sa, dup după plec plecare area a lui lui Amberiotis, şi, de frica scandalului, s-a sinucis! — Cu un un revolv revolver er despr despre e care care nu se ştie ştie că i-ar i-ar apar aparţ ine? ine? — Revolverul Revolverul acesta acesta putea putea fi foarte bine bine în posesia posesia lui de multă vreme, vreme, fără ca el să fi spus spus cui cuiva va.. Nu spun spunem em înto întotd tdea eaun una a totu totull des despr pre e noi noi oame oa meni nilo lorr alături turi de care care tr trăim! im! Dac Dacă ţi-aş i-aş spu spune ne tot tot ce ce lili se se asc ascun unde de uneo uneori ri acestor oameni, ai fi stupefiat! — Aşa este, admise Poirot. — Oric Oricum um,, relu reluă Japp Japp,, aface afacere reaa-ii clas clasat ată. Totu Totull se exp expli liccă foar foarte te log logic ic.. — NuNu-ţi voi voi as ascu cund nde, e, drag dragă prie priete tene ne,, rep repli liccă Po Poir irot ot,, fap faptu tull că expl explic ica aţia asta as ta es este te depa depart rte e de de a-m a-mii da da sat satis isfa faccţ ie depl deplin ină. Est Este e ade adev vărat rat că anum anumiiţi bolnav bolnavii reac reacţioneaz ionează foarte foarte neaşte neaştepta ptatt la aneste anestezii ziile le loca locale, le, este este exact exact că, în anumite cazuri, adrenalina în combina combinaţie cu procaina a putut produce efecte efecte toxice. toxice. Este o problem problemă de temperame temperament. nt. Dar nici dentişt dentiştii, ii, nici nici medici mediciii nu împin împing, g, în în gener general, al, conşti conştiin inţa profes profesion ional ală până la a se sinuc sinucide ide,, dacă li se întâmp întâmpllă vreun vreun accide accident nt bolnav bolnavil ilor or lor! lor! — De aco acord rd!! zise zise Jap Japp. p. Num Numai ai că treb trebui uie e să face facem m o dis disti tinc ncţie! ie! Când Când aneste nestezic zicul ul a fost fost admini administra stratt în doz doză normal normală, nu i se poat poate e reproş reproşa a nimic nimic doct doctor orul ului ui,, car care e nu nu ave avea a cum cum să prev previn ină reac reacţia deos deoseb ebit ită a bol bolna navu vulu luii să u. Dar, Dar, în în cazu cazull de car care e ne oc ocup upăm, gre greşe şeal ala a prof profes esio iona nallă es este te evi evide dent ntă . Nu am încă cifrel cifrele, e, pent pentru ru că analize analizele le ace aceste stea a cant cantita itativ tive e neces necesit ită foarte foarte mult mult timp timp,, dar dar pot pot să afirm afirm că doza doza era era cu cu mul multt supe superi rioa oarră ce cele leii norm normal ale! e! — Dar Dar,, obi obiec ecttă Po Poir irot ot,, nu nu era era decâ decâtt o greş greşeal eală , nu nu era era o cri crim mă . — Ade Adev vărat! rat! Exi Exist stă îns însă eror erorii care care te dist distru rug. g. Din Din punc punctt de de ved veder ere e profes profesion ional, al, Morl Morley ey era era termin terminat. at. N-ai N-ai mai mai gă si pe nime nimeni ni care care să-şi pun pună via viaţa în în mâi mâini nile le unui unui dent dentis istt cap capab abil il să inje inject ctez eze e o doz doză mort mortal ală de otra otrav vă, chia chiarr dac dacă oric oricui ui îi poat poate e fi perm permis isă o cli clip pă de neat neaten enţie! ie! — Rec Recun unos oscc că o eroa eroare re de de felu felull aces aceste teia ia es este te groz grozav av de de sup supărătoare toare.. — Reţine că-i vorba vorba de un un lucru lucru ce se poate poate întâmp întâmpla. la. Medi Medicii cii ori ori farmacişti farmaciştiii care nu s-au înşelat înşelat nicicând nicicând,, ani şi ani de zile, zile, au, într-o bun bună zi, o se secund cundă de neat neaten enţie şşii pro produ ducc o ade adevă rat rată ca cattas astr trof ofă ! Şi Şi tre trebu buiie să suporte consecinţele acestui fapt. fapt. Morley era era un tip sensibil. Când i se întâmplă una ca asta, un medic are de obicei, ală turi de el, un farmacist ori un asistent asistent cu care împarte împarte responsab responsabilit ilitatea. atea. Morley, Morley, îns însă , era singurul singurul răspun spunzzător. or. Poi Poiro rott înc încă nu era co conv nviins. ns. — Nu Nu cre crezi zi că ar fi lăsa satt în în urm urma a lui lui un me mesa saj? j? Măca carr pen pentr tru u a-ş a-şii expl explic ica a ero eroare area a şi şi a decl declar ara a că nu vrea vrea să supr suprav avie ieţ uiasc uiască unui unui om pe ca care re l-a l-a omor omorât ât din din gre greşe şeal ală. Cons Consid ider er că ar fi fi putu pututt scri scrie e în grab grabă câ câte teva va cuvinte pentru sora lui... — Dacă lucrur lucrurile ile s-au s-au petr petrecu ecutt aşa cum cred cred eu, ră spunse spunse Japp, Japp, este este normal normal să nu fi făcut aşa aşa ceva. ceva. Şi-a Şi-a dat seam seama a brusc brusc de cee ceea a ce s-a s-a întâm întâm30
plat plat,, şişi-a a pie pierd rdut ut stăpâni pânire rea a de de sine sine şi, şi, fă ră să mai mai ste stea a pe pe gându gânduri ri,, s-a s-a sinu sinucis! Cum Cum Po Poir irot ot tăce cea, a, Japp Japp co cont ntin inu uă: — Te Te cun cunos osc, c, amic amice! e! Dac Dacă ţi-ai i-ai băgat gat în în cap cap idee ideea a că eşti şti în în pre preze zen nţa unei unei crim crime, e, nu vrei vrei să renu renun nţi şi şi tre trebu buie ie să fie fie o crim crimă! Rec Recun unos oscc că, de de data data aceast aceasta, a, eu sunt sunt cel cel care care te-am te-am cond condus us pe că rarea rarea ră zboiul zboiului. ui. M-am M-am înşelat, îţi mărturisesc cu umilinţă! — Co Cont ntiinuu nuu să cred, red, zise Poiro oirot, t, că exis existtă alt altă expl expliicaţie. — Pot Pot exist exista a chiar chiar mai mai multe multe,, nu mă îndoie îndoiesc sc de asta asta,, replic replică Japp, Japp, iar iar eu m-am gândit la câteva. Dar toate mi se par fantastice! Putem presupune că Amberi Amberioti otiss l-a omorât omorât pe Morle Morley, y, dup după care care acesta acesta s-a s-a întor întorss la el, el, la hote hotel, l, şi şi s-a s-a sinu sinuci cis, s, cup cupri rins ns de de rem remuş uşccări. ri. Dac Dacă crez crezii că ac acea east stă ipot ipotez eză este es te pos posib ibil ilă, eu per perso sonal nal,, nu sunt sunt del deloc oc de de acea aceast stă pă rere rere!! Scot Scotla land nd Yard Yard-ul mi-a comunicat comunicat informaţiile de care care dispune despre Amberiotis. Foarte intere interesan sant. t. Era Era un mic mic hoteli hotelier er grec, grec, care, care, dup după ce a fă cut un un pic de de polit politic ică în ţara sa, începuse să facă spionaj în Germania şi în Franţ a. Meseria nu-l îmbogăţea atât de repede cum îşi dorea el şi se presupune că s-a apucat şi de şantaj. Era, în general vorbind, un tip lipsit de scrupule. Anul trecut s-a aflat în India India şi se crede că, acolo, acolo, i-a i-a sustras sustras unui prinţ indigen indigen sume sume consid considera erabil bile. e. Numai Numai că, tipu tipull fiin fiind d şiret şiret,, nu nu s-a s-a putut putut găsi nici nici o prob probă care care să-l incr incrim imin ine eze. ze. Dac Dacă vre vrei o alt altă ipote potezză, mai mai am una una de de re rezerv zervă! Di Dintrntr-un un motiv sau altul, Amberiotis are asupra lui Morley un ascendent şi îl şantajeaz şantajează. Oferind Oferindu-i-se u-i-se ocazia, ocazia, Morley Morley profită pentru pentru a-i injecta injecta în în gingii gingii o doz doză mas asiv ivă de adre adrena nali lin nă şi de proc procai ain nă. Se Se bi bizui zuie pe pe fap faptu tull că moa oart rte ea duşman duşmanulu uluii său va trece trece drept drept un acci acciden dentt neferi nefericit cit.. După plecar plecarea ea lui lui Amberioti Amberiotis, s, este cuprins cuprins de remuşc remuşcări şi se sinucide. sinucide. Este şi asta asta o teorie, teorie, deşi deşi,, în ce ce mă priv priveş eşte te,, mi-e mi-e gre greu u să-l văd pe Mor Morle ley y în rol rolul ul unu unuii asas asasin in.. Pentr Pe ntru u mine mine,, unic unica a expl explica icaţie valabi valabillă este, ţi-o repet, cea pe care ţi-am spus-o: spus-o: Morley, Morley, suprasolici suprasolicitat tat de activitat activitatea ea sa, a comis o greşeal greşeală . Cam aceasta va fi concluzia anchetei. I-am vorbit despre afacerea asta comisarului principal, iar acesta este categoric... — Foarte bine, spus Poirot cu un oftat. Foarte bine... — Îţi înţele eleg g sentim sentiment entele ele,, conchi conchise se cu amab amabil ilita itate te Japp. Japp. Dar Dar nu poţi să dai dai de de fie fieca care re dat dată pest peste e o crim crimă frum frumoa oassă! Aşa Aşa că îţi spu spun: n: "Pe "Pe cur curân ând! d!"" şişimi ce cerr scu scuze ze repe repetâ tând nd în co cont ntul ul me meu u ac acea east stă fraz frază deve deveni nittă clas clasic ică: "Sc "Scuz uzămă că te-am te-am deran deranjat jat!". !"... .. La revede revedere, re, drag dragul ul meu meu Poir Poirot! ot! Acestea Acestea fiind fiind spuse, spuse, el el puse puse receptor receptorul ul în furc furcă. 2. Hercule Hercule Poirot Poirot era instal instalat at în faţa biroului biroului să u. Un birou modern. modern. În materie terie de de mobil mobilă, Poiro Poirott iubea iubea tendin tendinţa modern modernă, din din cauza cauza lini liniilo ilorr sale sale sobre sobre şi nete pe care le prefera curbelor, oricât oricât de graţ ioase ar fi fost ele, specif specifice ice stilul stilului ui vech vechi. i. În În faţa lui lui se afla afla o foaie foaie de hârti hârtie e pă trat trată pe care care,, sub rubrici rubrici bine delimitate, delimitate, scrisese scrisese câteva câteva observaţii. Mai întâi, acestea: Amberiotis. Spionaj. De ce se afla în Anglia? În India, anul trecut. În 31
timp timpul ul une uneii peri perioad oade e de tul tulbu burrări şi agi agita taţii. ii. Poat Poate e că era era un agen agentt revo revolu luţiona ionar. r. Urma apoi un nume cu un semn de întrebare: Howard Raikes? Şi apoi apoi o fra frazză: "Dar este stupid!" Poir Po irot ot ref refle lect ctă. Afar Afară, pe mar margi gine nea a perv pervaz azul ului ui se se aşez aşezas ase e o pas pasă re car care e ţinea inea în cioc ciocul ul ei o rămuri muriccă nece necesar sară co const nstrui ruiri riii cui cuibu bulu luii său. Şi Po Poir irot ot ca cam m aducea aducea cu o pasăre, cu capul capul lui ţuguiat uguiat,, în form formă de ou. Lăsă un spa spaţiu alb alb pe pe pag pagin ina a resp respec ecti tiv vă şi sc scri rise se sub sub ulti ultimu mull rând rând:: Domnul Barnes? Apoi, mai jos: Biroul Biroul lui lui Morl Morley? ey? Urme Urme pe covor. covor. Pos Posibi ibilit lităţi. Priv Privii pen pentr tru u o clip clipă cu mult multă aten atenţie ac aces estt ult ultim im rând, rând, apoi apoi se ridi ridiccă şi ceru să i se aducă pălăria şi şi bastonul, du după care ieşi. 3. Trei sferturi de oră mai târziu, Hercule Poirot lăsa în urmă staţ ia de la Metropolitan, ajungea în Ealing Broadway şi termina pe jos parcursul pe care-l re-l avea avea de făcut până la Cas Castle tlegar garden den Road Road nr. nr. 88. 88. Era o casă mică, iz izolată de celelalte şi despărţită de stradă printr-o grădin dină îngr îngrij ijit ită admi admira rabi bil, l, pe ca care re Po Poir irot ot o con conte temp mpllă cu o vie vie satis satisfa faccţie. ie. — Iat Iată cel puţin ce ce îns înse eamn amnă o sim simet etri rie e per perfe fect ctă! mur murm mură el pent pentru ru sine. Domnul Domnul Barnes era era acasă. Veni numaid numaidecât ecât în mica mica sufrageri sufragerie e unde detectivul fusese introdus. Era un om cu o talie sub cea mijlocie, aproape comple complett chel şi şi ai cărui ochi ochi clipe clipeau au în spate spatele le ochel ochelari arilor lor cu sticl sticla a groas groasă. inea în în mân mână ca cart rtea ea de de vizi vizittă a lui lui Poi Poiro rot, t, care care-i -i fuse fusese se înm înmân ânat ată de Ţinea cameristă. — Monsieur Po Monsieur Poir irot ot,, zise zise el cu o voc voce e pi piţigăiat iată, sunt sunt foart foarte e ono onorat rat de vizi vizita ta dumn dumnea eavo voas astr tră. Dete Detect ctiv ivul ul se sc scuz uză. — Vă rog să mă iertaţi că m-am prezentat la dumneavoastră pe neaşteptate... — Nu Nu vă sc scuz uza aţi, răspun spunse se dom domnul nul Bar Barne nes, s, aţi fă cut cut fo foarte arte bine bine şi aţ i ales les foar foarte te bine bine ora. ora. Ora Ora şap şapte te fă ră un sfer sfert, t, în ac acea east stă peri perioa oad dă a anul anului ui,, reprez prezin inttă apro aproap ape e cer certi titu tudi dine nea a de a-i a-i găsi pe pe oam oamen enii la la ei ei aca acassă! Îi ind indic ică cu mâna mâna un sca scaun un viz vizit itat ator orul ului ui său. — Luaţi loc, loc, domnule domnule Poir Poirot. ot. Prob Probabi abill că avem avem a ne spune spune mult multe e lucrur lucruri. i. Îmi imag imagine inezz că este este vorba vorba de Queen Queen Char Charlot lotte te Street Street,, numărul 58? 58? — Ave Aveţi dreptate, dreptate, zise Poirot. Poirot. Dar Dar v-aş putea întreba întreba ce anume vă face să pres presup upun une eţi că es este te vorb vorba a des despr pre e ace acest st ca caz? z? — Scump Scumpul ul meu meu domn domn Poirot Poirot,, am părăsit Mini Ministe sterul rul de de Inter Interne ne de câtăva vreme vreme deja, dar n-am rugini ruginitt complet. complet. Exist Există afaceri afaceri care nu au nevoie nevoie de publici publicitate tate şi şi pentru pentru care care este este preferabi preferabill să nu apelezi apelezi la poli poliţie. Este Este inut inutil il să atra atragi gi aten atenţia asu asupr pra a lor lor!! 32
— Vre Vreţi să-mi -mi pe permi rmiteţi înc încă o înt între reba bare re?? De De ce ce con consi side dera raţi că afac afacer erea ea nu are nevoie de publicitate? — Mă înşel? înşel? Ei bine bine,, regre regret! t! Aplecându-se înainte şi agitându-şi ochelarii pe care tocmai şi-i scos sc oses ese, e, domn domnul ul Barn Barnes es adăugă: — Când este vorba de spionaj, monsieur Poirot, monsieur Poirot, nu plevuşca este important importantă. Cei care ar trebui trebui prinşi prinşi sunt peştii peştii mari. Dar, Dar, pentru a reuşi, reuşi, treb trebui uie e să fii fii foart foarte e aten atentt să nu spe speri riii plev plevuş uşca ca!! — Mi se pare, pare, domnule domnule Barnes, Barnes, zise zise cu simplit simplitate ate Poirot, Poirot, că dumnea dumneavoastr voastră ştiţi mult mult mai mai mult multe e lucru lucruri ri decâ decâtt mine mine!! — Nu ştiu ştiu absolut absolut nim nimic, ic, repl replic ică domnul domnul Barne Barnes. s. Nu fac fac decât decât să subli subliniez câteva fapte şi atât. — Cum ar fi? — Cum ar ar fi, de exemplu, exemplu, prezen prezenţa lui Amberi Amberiotis otis la la Morley. Morley. Uita Uitaţi că eu am stat în în faţa lui, lui, în salonul salonul de aşteptar aşteptare, e, unul unul sau dou două minute. minute. Nu mă cunoştea. Întotdeauna am fost unul din acei oameni care trec neobserva neobservaţ i... Uneori este foarte util... Dar, eu l-am remarcat... şi am ghicit perfect ce căuta aici! — Adică? Ochii Ochii domnului domnului Barnes clipir clipiră într-un într-un rit ritm accelerat. — Vede Vedeţi dumneav dumneavoastr oastră, domnule domnule Poirot, Poirot, spuse spuse el, noi, englezii, englezii, suntem suntem nişte oameni oameni extrem extrem de obosito obositori. ri. Suntem Suntem conservator conservatorii până -n măduva oa oaselor! lor! Bomb Bombănim, nim, prote protest stăm, dar dar nu nu avem avem în fond fond nici nici un chef chef să înl înloc ocui uim m in institu stituţiile iile noastr noastre e cu cu altel altele e de de crea creaţie mai mai rece recent ntă! Sunt Suntem em cu totu totull ataşa ataşaţi sis sistemului temului nostru nostru democratic democratic,, iar agitatorii agitatorii str străini, pe care-i care-i intere interesea seazză ţara noastr noastră, sunt sunt foarte foarte contrar contraria iaţ i din cauza cauza ace aceast asta. a. Cee Ceea a ce-i supără este faptul că avem, avem, şi este este un lucr lucru u aproap aproape e excep excepţional ional la ora ora actu ac tual ală în Euro Europa pa,, fi finanţe sol solide ide!! Şi atât atâta a vreme vreme cât cât lucru lucruril rile e vor rămâne mâne astfel astfel,, nu va fi nimic nimic de făcut pent pentru ru ei în în Anglia. Anglia... .. iată de ce ar ar fi atât atât de intere interesan santt pentr pentru u ei să-i eli elimine pe oameni ca Alistair Blunt! Domnul Domnul Barnes Barnes îşi trase trase o clip clipă suflet sufletul ul şi şi cont continu inuă: — Blunt Blunt este este unul unul dint dintre re acei acei oame oameni ni carecare-şi şi plătesc tesc datori datoriile ile şi şi trăies iescc fără a-şi a-şi ciu ciunt ntii capi capita talu lul, l, şi şi asta asta,, indi indife fere rent nt că disp dispun un de de sume sume eno enorm rme e de bani bani ori ori câş câşti tig gă foar foarte te puţin. in. El El con consi side derră că buge bugetu tull na naţ iona ionall pre prezi zint ntă similitudini cu bugetul unui particular. De aceea, va fi împotriva aventurilor costisitoare, împotriva împotriva experien experienţelor utopice... şi acesta-i un motiv pentru care are uni uniii au au de decis cis că ar fi bine bine să disp dispar ară . — Ah! Ah! făcu Po Poir irot ot.. Domn Domnul ul Barn Barnes es con conti tinu nuă: — Cunosc problem problema. a. Există în rândurile rândurile acestea acestea unii "foarte "foarte buni", buni", care vise viseaz ază la o lum lume e mai mai bun bună şi alţii mult mult mai mai pu puţin buni buni,, care care nu sunt sunt,, de de fapt, decât nişte puşlamale, sosite, adesea, de foarte departe. Şi unii şi ceilalţi sunt de acord asupra mai multor multor puncte de vedere şi, şi, mai ales, ales, asup as upra ra ace acest stui uia: a: "Bl "Blun untt treb trebui uie e să dispa disparră ". Şi Şi asta asta pen pentr tru u că es este te unu unull dintre dintre susţinătorii fermi ai acestei acestei vechi vechi ordini ordini sociale sociale pe care trebui trebuie e s-o dist distru rug gă! Und Undee-ii ade adevărul? Nu ştiu. ştiu. Înainte Înainte de a distruge distruge,, n-ar trebui trebui să fim siguri că vom putea putea reconstrui reconstrui şi face mai bine? Lucrul Lucrul acesta acesta ar merita merita să fie discutat, discutat, dar, dar, pentru moment, moment, nu dezbate dezbaterea rea aceasta aceasta ne interesea intereseazză . 33
Noi nu Noi nu ne oc ocup upăm de de teo teorii abstract abstracte, e, ci de fapte. fapte. Dac Dacă vor fi suprimate suprimate fund funda aţiile iile,, cas casa a se se va va pr prăbuşi... Se apleacă spre Poirot şi adăugă, cu voce scăzută: — Iată de ce ce vor vor să-l omoar omoare e pe Blun Blunt. t. Ştiu Ştiu asta. asta. Şi Şi am conv conving ingere erea a că ierii dimin ier diminea eaţă au fost fost pe punc punctul tul de a reuşi. reuşi. Poa Poate te mă înşel înşel,, dar asta asta m-ar m-ar surprinde surprinde teribil. teribil. Au fost precede precedente. nte. Spunând Spunând aceasta, aceasta, cită trei nume: nume: acela ace la al al unui unui cancel cancelar ar al Admini Administr stra aţiei financi financiare are,, a cărui politi politiccă era deoseb deosebit it de insp inspira irattă; acela acela al unui unui indu industr striaş iaş pute puterni rnicc că ruia ruia lumea lumea îi admira admira vederile vederile largi; largi; şi, în sfârşit, sfârşit, acela al unui tân tână r politician politician care avea avea priz priză la mul mulţimi. imi. Primul Primul a murit murit pe pe masa masa de oper opera aţie, al al doile doilea a în urma urma unei unei maladii maladii îngrijite îngrijite prea prea târziu, târziu, al treilea treilea fusese călcat de un automobil automobil.. — În cele trei cazuri, cazuri, continu continuă domnul domnul Barnes, Barnes, nu s-a riscat riscat absolut absolut nimic. În ce-l ce-l priveşte priveşte pe cancelar cancelarul ul Admini Administra straţiei financ financiare, iare, medicul medicul îns însărcinat cu cu anest anestezi ezia a a comis comis o mic mică greşea greşeallă. Lucrur Lucrurile ile ace aceste stea a se mai mai întâmplă. În al doilea caz, medicul curant, care nu era un specialist, s-a înşelat asupra diagnosticului. Şi, în al treilea, era vorba de o mamă înnebunită care "alerga" la căpătâiul copilului său bolnav. Avocatul i-a făcut pe jura juraţi să plân plâng gă, iar iar ace aceşt ştia ia au ac achi hitat tat-o -o pe pe doa doamn mna a în în dis discu cuţ ie. ie. Rel Relu uă după o scurtă tăcere: — Toat Toate e aces aceste tea a n-au n-au părut rut nim nimănui nui suspe suspect cte e iar iar ast astă zi sunt sunt luc lucru ruri ri deja uitate, uitate, dar poate v-ar intere interesa sa să ştiţ i ce s-a întâmpl întâmplat at cu eroii eroii acestor acestor trei trei aventu aventuri. ri. Prim Primul, ul, medi medicul cul care care a făcut anes anestez tezia, ia, pose posed dă acum acum un magnif magnific ic labora laborator tor de cerc cercet etări pentr pentru u instala instalarea rea că ruia ruia a cheltui cheltuitt o avere. avere. Al doil doilea ea s-a pens pension ionat. at. Tr Trăieşte ieşte acum acum pe malu malull mării, rii, pe o propri proprieta etate te frum frumoa oassă, car caree-ii aparţine, ine, şi are un iaht iaht.. Cât Cât despr despre e ace acea a doa doamn mnă , cop copii iiii să i prim primes escc o exce excele lent ntă educ educa aţie şi, şi, în în tim timpu pull vac vacan anţelor elor,, se se înt întâl âlne nesc sc la ţară, pe super superbu bull dome domeni niu u cump cumpărat rat de mama mama lor. lor... .. Ad Adă ugă , dând dând uşo uşorr din din cap: cap: În toate toate profesiun profesiunile, ile, poate fi găsit întotde întotdeauna auna un om accesib accesibilil la tentaţ ie. Împr Împrej ejur urările rile au vrut vrut îns însă ca Morl Morley ey să nu fie. fie. — Ast Asta a ar ar fi fi exp expli lica caţia mor morţii sa salle, dup după părere rerea a dum dumne neav avo oas astr tră ? — Aşa cred, cred, răspunse domnul domnul Barnes. Barnes. Un om om ca Blunt Blunt nu este uşor de întâlnit şi de atins. Este păzit, protejat. Accidentul de maşin maşină este foarte hazardat şi nu reuşeşte reuşeşte întotd întotdeauna. eauna. Dar un om este este practic practic lipsit lipsit de apă rare când câ nd se se afl află pe sca scaun unul ul den denti tist stul ului ui.. Dup După pă rere rerea a mea, mea, Mor Morle ley y nu a vru vrutt să marşeze. marşeze. Şi, Şi, pentru pentru că ştia prea prea multe, multe, ei ei l-au suprim suprimat. at. — Cine, "ei"? — Oamenii Oamenii care sunt în frunte fruntea a organiza organizaţ iei care se afl află în spatele spatele tuturor faptelor pe care tocmai vi le-am relatat. Desigur, nu a existat decât un executant. — Şi anume? — Aş putea putea să-mi asum asum riscul riscul unei presupune presupuneri, ri, dar nu va fi decât decât o supozi supoziţie şi m-aş putea înşela. înşela. — Reilly? zise calm Poirot. — Într Într-a -ade dev văr, la la el ar fi fi norm normal al să ne gân gândi dim, m, dec decla larră domn domnul ul Barn Barnes es.. Nu cred cred că i s-a s-a ce ceru rutt dom domnu nulu luii Mor Morle ley y să fac facă el însu însuşi şi trea treaba ba.. Aş Aş bă nui nui mai curând curând că acesta acesta trebuia, trebuia, în ultimul ultimul minut, minut, sub un pretext pretext oarecare, oarecare, de exem exempl plu u inv invoc ocân ând d o brus brusccă indi indispo spozi ziţie, ie, să-l roag roage e pe pe Blu Blunt nt să se lase lase îngrijit de asociatul său. Reilly ar fi intervenit şi lumea lumea ar fi vorbit de un 34
accide accident nt depl deplora orabil bil.. Tânărul dentis dentist, t, urm urmărit în just justiiţie, cum este este fires firesc, c, s-ar s-ar fi arătat atât de de nefer neferici icitt şi atât atât de copl copleşi eşitt de remu remuşc şcări încât încât ar ar fi scăpat cu o con condam damna nare re uşo uşoar ară , iar iar ceva ceva mai mai târz târziu iu l-a l-am m fi reg regă sit sit tră ind ind unde undeva va din veni venitur turii foarte foarte confor confortab tabile ile şi renun renunţând la la profes profesia ia sa. sa. Să nu crede credeţ i că inventez inventez un roman roman foileto foileton, n, lucrurile lucrurile acestea acestea se întâmpl întâmplă! — Ştiu asta, spuse Poirot. Domnul Domnul Barnes puse mâna mâna pe o carte cu coper coperţ i închise la culoare culoare care se afl afla a pe pe mas masă. — Am citi cititt o mulţime de de romane romane de de spionaj spionaj,, relu reluă el. el. Povest Povestesc esc aventuri aventuri fantastic fantastice e dar care, este este destul de de curios s-o remarc remarcă m, nu sunt mai extraordi extraordinare nare decât decât autenticel autenticele e istorii istorii de spionaj. spionaj. Există în viaţă aventurie aventurieri ri cu chip adorabil, adorabil, exist există oameni oameni bizari care care vorbesc vorbesc cu un putern puternic ic acce accent nt str străin, exis există band bande e iint nter erna naţiona ionale le şi şi şefi şefi a căror ror pute putere re nic nicii măcar nu este bănuită. Dacă ar fi fi deja deja pub publi lica cate te une unele le din din înt întâm âmpl plările rile adev adevărate rate pe pe care care le le cuno cunosc sc,, sunt sunt con convi vins ns că nime nimeni ni nu nu ar vrea vrea să le creadă. — Ce rol rol joac joacă Ambe Amberi riot otis is în în teor teoria ia dum dumne neav avoa oast strră? într întreb ebă Po Poir irot ot.. — Nu prea prea şti ştiu, u, mărtur rturis isii domn domnul ul Bar Barne nes. s. Poat Poate e că era era sort sortit it să devi devin nă ţap isp ispăşitor. şitor. A jucat jucat deseor deseorii dubl dublu u şi este este posi posibil bil să se fi dorit dorit să se termi termine ne cu el cu aceast această ocazie. ocazie. Este Este doar o sugestie. sugestie... .. — Admi Admiţând că aţi intu intuit it bine bine,, zise zise Poir Poirot, ot, ce se se va va întâmp întâmpla la acum acum?? Domnul Barnes îşi scărpină nasul, dar ră spunse fă ră să ezite: — Vor încerca încerca iar. Evident, Evident, Blunt Blunt este protej protejat, at, dar gă rzile rzile sale de corp ar face face bin bine e să-şi spor sporea easc scă vigi vigile len nţa. Nu treb trebui uie e să se aş aşte tept pte e ca ca un un om om înarmat să apară brusc dintr-un tufiş sau la vreun atac produs la un colţ de strad tradă. Duş Duşm mani anii lui lui sunt sunt de o alt altă natu naturră . Să -i fie fie fri friccă de oamen amenii car care e nu nu inspir inspiră neîncredere neîncredere,, de prietenii prietenii lui, de bătrânii trânii servit servitori, ori, de farmaci farmacistul stul care ca re-i -i pre prepa parră siro siropu pul, l, de neg negus usto toru rull de vin vinur urii de la la care care îşi îşi cump cumpă ră vinu vinull de Porto Porto pe pe care-l care-l prefer preferă! Habar Habar n-ave n-aveţ i de ce sunt sunt în în stare stare oameni oameniii să facă pentru pentru a-şi asigura asigura un mic mic venit venit de vreo vreo patru mii mii de lire! lire! — Chiar atât de mult? — Poate chiar mai mult! Se făcu un un mo moment ent de de tăcere. ere. — M-am gândit la Reilly chiar de la început, zise Poirot. — Fii Fiind ndccă es este te irla irland ndez ez şi fiin fiindc dcă în Irla Irland nda a exi exist stă mai mai mul multe te aso asoci cia aţii revo revolu luţiona ionare re?? — Nu atât atât din cauza cauza aceasta aceasta cât cât pentru pentru faptul faptul că pe covorul covorul din din cabi ca bine netu tull lui lui Morl Morley ey exi exist stă nişt nişte e urme urme car care e suge sugere reaz ază că co corpu rpull acest acestui uia aa fost fost târât. târât. Dac Dacă Morley Morley ar ar fi fost fost omorât omorât de de unul unul dintre dintre boln bolnavi aviii să i, fapta fapta ssar fi petrecut petrecut chiar chiar în cabinet cabinet şi şi n-ar mai fi fi fost cazul cazul să fie deplasat deplasat cadavr cadavrul. ul. Iat Iată de ce m-am m-am gândi gânditt numaid numaidecâ ecâtt că n-a fost fost asas asasin inat at în cabi ca bine netu tull său, ci alături turi,, în în bi birou. rou. Ce Ceea ea ce ne face face să cred credem em că n-a n-a fos fostt omorât omorât de unul unul dint dintre re bolnav bolnavii ii săi, ci de unul unul dint dintre re apropi apropia aţ ii să i. — Bine Bine gândi gândit, t, rem remarc arcă Barnes Barnes.. Poir Po irot ot se ridi ridiccă. — Vă mul mulţumes umescc cu cu mul multtă sinc sincer erit itat ate, e, zise zise el, el, luân luându du-şi -şi rămas mas bun bun.. Am Am impre impresia sia că cee ceea a ce mi-a mi-aţi spus spus îmi va fi extr extrem em de de folosi folositor tor.. 35
4. Înainte Înainte de a se întoarce întoarce acasă, Poirot se opri opri la Glengowrie Glengowrie Court Court Hotel. Hotel. A doua doua zi dimi diminea neaţa, ca urmar urmare e a aceste acesteii vizi vizite, te, îlîl chem chemă pe Japp Japp la telefon. — Bun Bună ziua ziua,, drag dragă prie priete tene ne,, zis zise e el. el. Anch Anchet eta a are are loc loc ast astăzi? zi? — Da. Vei asista la ea? — Nu cred! — Îmi imagin imaginez ez că nu va prezen prezenta ta nici nici un interes. interes. — Vei Vei cere cere să se înf înfăţişez işeze e ca mart martor or dom domni nişoa şoara ra Sai Sains nsbu bury ry Sea Seale le?? — Adorabila Mabelle, cu doi L şi E în final, care ar putea la fel de bine să se nume numeas asccă Mabe Mabel, l, B, E, L, ca toat toată lume lumea? a? Feme Femeil ile e mă vor vor ulu uluii întotdeauna! Nu, nu am citat-o. Nu-i nevoie! — Ţi-a i-a dat dat vreu vreun n se semn mn de via viaţă? — Nu. De ce? — Mă într întreb ebam am doar doar!! Pen Pentr tru u că, poat poate e ai ai fi fi int inter eres esat at să afli afli că domn domniş işoar oara a Sainsb Sainsbur ury y Seal Seale e a pă ră sit sit Glen Glengo gowr wrie ie Court Court Ho Hote tell alal alalttă ieri ieri seara, sea ra, chia chiarr î-nain î-nainte te de ora cine cinei, i, şi că , de atun atunci, ci, nu nu a mai mai apă rut. rut. — Ce Ce spu spui? i? Să fi fugi fugit? t? — Est Este e o exp expli lica caţie vero verosi simi millă. — Dar de ce? ce? Este o femeie femeie foarte foarte cumsecad cumsecade e şi căreia nu i se poate reproşa nimic! Am cerut prin cablu informaţii referitoare la ea — asta înainte de a cunoaşte cauza morţii lui Amberiotis, căci altfel nu mă mai deranjam deranjam s-o fac — şi Calcutta Calcutta mi-a mi-a ră spuns ieri ieri seara. Nimic Nimic de reproşat. reproşat. Tot ceea ce ne-a relatat este adevărat. Poate că a trecut puţin cam repede peste peste pove poveste stea a cu maria mariajul jul ei, ei, dar dar nu-i grav. grav. S-a că să torit torit cu un un studen studentt hind hindus us şi a băgat gat apo apoii de de se seamă că el mai mai are are o mulţime de de rel rela aţii sentiment sentimentale. ale. Atunci Atunci şi-a reluat reluat numele numele de domnişoar domnişoară şi s-a ocupat ocupat de opere opere de binef bineface acere. re. Foar Foarte te bine bine văzută de misi mision onar ari, i, ea a-nc a-ncep eput ut să dea dea lecţii de dic dicţie şi este ste ade adevărat rat că a part partiicipat la crearea unui teatru de amatori. amatori. Pe total, total, este ceea ceea ce eu aş numi o femeie femeie redutabil redutabilă, dar despre care ca re nu nu se se poat poate e pres presup upun une e că ar fi fi ames ameste teca cattă într într-o -o cri crim mă . Şi ac acum um îmi îmi spui spui că a ple pleca cat! t! Chia Chiarr că nu mai mai în înţeleg eleg nimi nimic! c! Japp tăcu câteva minute, apoi adăugă: — Poate Poate că s-a săturat turat de hote hotelul lul acel acela? a? În locu locull ei, n-aş n-aş fi aşte aşteptat ptat atât de mult mult ca ca să-mi fac bagaju bagajul! l! — Bagaje Bagajele le ei ei au rămas acol acolo, o, răspunse spunse Poir Poirot. ot. Nu Nu a luat luat nimi nimicc cu sine. sine. Japp strivi între dinţi o înjurătură. — La La ce ce or oră a ple pleca cat? t? într întreb ebă el apoi apoi.. — Pe Pe la la ora ora şa şapt pte e fără un sfert fert.. — Ce cred oamenii din pensiune despre asta? — Situ Situa aţia îiîi îngr îngrij ijor orea eazză. Dire Direct ctoa oare rea a es este te nel nelin iniş işti tittă. — De ce ce nu a prevenit prevenit poli poliţia? — Pentr Pentru u că, dragul dragul meu, meu, unei unei femei femei i se poat poate e întâm întâmpla pla să-şi petr petreac eacă noapt noaptea ea şi altu altund ndev eva a decâ decâtt la la ea ac acas asă , chi chiar ar dac dacă as asta ta ar pă rea rea neve nevero rosi simi mil, l, şi şi pen pentr tru u că la înt întoa oarc rcer erea ea ei ei ar fi des destu tull de sup supărată să cons co nsttate ate că a fos fostt alert ertată pol poliţia pent pentru ru că a dor dormi mitt în în al altă part parte. e. Doam Doamna na 36
Harrison — este directoarea de la Glengowrie — a telefonat la spitale, temâ temând nduu-se se de un ac acci cide dent nt.. Toc Tocma maii se se pre preg gătea tea să fac facă apel apel la poli poliţ ie câ când nd am sosi sositt eu şi şi m-a m-a primi primitt de parc parcă aş fi fost Mesia. Mesia. I-am I-am spus spus că -mi asum asum răspun spunde dere rea a şi şi că afac afacer erea ea va fi încr încred edin inţ ată unui unui ofi ofiţ er de poli poliţ ie ca care re es este te discreţia în însăşi. — Presu Presupun pun că la mine mine te refe referi? ri? — Exact. Japp mormăi câteva mulţumiri ironice. — Ne-am Ne-am înţeles, zise el, în în cele cele din urmă. Ne întâlni întâlnim m la Glengowrie Glengowrie după anchetă. 5. — În sfârşit, zise Japp furios, în timp ce o aşteptau pe directoare, de ce naib naiba a a sim simţit feme femeiia ace aceea ea nevo nevoia ia să disp dispar ară? — Admi Admiţi că este este un un lucru lucru curios curios?? spuse spuse Poirot Poirot.. Nu avură timpul timpul necesar necesar de a face face alte remarci remarci.. Doamna Harisso Harisson, n, directoarea directoarea şi proprie proprietara tara pensiunii pensiunii Glengow Glengowrie rie Court Hotel, Hotel, apă ru. Domn Domniş işoa oare reii Hari Harisso sson n apro aproape ape că -i dă dur dură lacr lacrim imil ile e şi pri prima ma înt între reba bare re a lui lui Japp Japp dec decla lanş nşă un ver verit itab abil il pot potop op ver verba bal. l. Ace Aceast astă doam doamn nă cums cumsec ecade ade era foarte foarte nelinişti neliniştittă. Oare ce i se putuse întâmp întâmpla la domnişoarei domnişoarei Sainsbur Sainsbury y Seale? Luase în consideraţie toate ipotezele: pierderea memoriei, memoriei, o indisp indispozi oziţie brus bruscă, hemo hemorag ragie ie,, acci accide dent nt de de cir circu cula laţie, ie, agre agresi siun une e com comis isă de persoan persoane e înarmat înarmate e urmat urmată de furt, furt, etc. etc. Doamna Harisson se întrerupse pentru a-şi trage sufletul şi conchise: — O fem femei eie e atât atât de de înc încân ânttătoar toare! e!.. .... Şi care care părea rea atât atât de de fer feric icit ită cu noi! La cerer cererea ea lui lui Japp, Japp, ea îiîi condus conduse e pe cei cei doi bă rbaţ i în came camera ra pe care care o ocupa ocupase se disp dispăruta. ruta. Totul Totul era era curat curat şi şi ordon ordonat, at, de de la hain hainele ele gă site site în dulap, ap, pâ până la cămaşa de de no noapt apte îm împă turită pe pe pernă. În Într-un -un co colţ se mai mai afla aflau u două vali valize ze foa foart rte e obiş obişnu nuit ite e şi şi,, alin alinia iate te sub sub o toal toalet etă , nenu nenum mă rate rate perechi perechi de pantofi pantofi solizi solizi de mers, două pereche pereche de ghete ghete de lac cu toc înalt, înalt, pantof pantofii de sea searră din satin satin negr negru, u, care care nu fuse fuseser seră purta purtaţ i la la drept drept vorbin vorbind, d, şi o pere perech che e de moc mocas asin ini. i. Poi Poirot rot rema remarc rcă fapt faptul ul că panto pantofi fiii de sea searră avea aveau u un num număr mai mai mic, mic, de de unde unde se se putea putea presup presupune une fie că domniş domnişoar oara a Sainsbury Seale avea bătături, fie că ţinea mult la eleganţa extremităţilor sale sa le infe inferi rioa oare re.. În leg legătur tură cu as asta ta,, se într întreb eba a dac dacă ea avu avuse sese se tim timp p să -şi -şi coas coasă la loc cataram catarama a panto pantofulu fuluii înai înaint nte e de de a ieş ieşi. i. Sper Spera a că da, da, mai mai ale aless că, pentru pentru el, neglijen neglijenţa vestimen vestimentară era întot întotdea deauna una ceva ceva insupo insuporta rtabil bil.. Japp examina nişte scrisori găsite într-un birou. Poir Po irot ot tras trase e un se sert rtar ar de de la la como comod dă , const constat ată că era era plin plin de de lenj lenjer erie ie de de corp şi-l şi-l împinse împinse la loc discret, discret, remarcând remarcând în sinea sinea lui că domnişoara domnişoara Seale Seale părea rea să apre apreci ciez eze e mult mult luc lucru ruri rile le de de lân lână. Desc Deschi hise se apo apoii alt alt sert sertar ar car care e conţinea ciorapi. — Ai Ai găsit sit cev ceva, a, Poi Poiro rot? t? înt între reb bă Japp Japp.. Poirot privea atent o pereche de ciorapi, având pe chip un aer tare nefericit: 37
— Nu, Nu, spuse spuse el. el. Est Este e num numărul rul "2" "2",, mătase tase arti artifi fici cial ală, pre preţ prob probabi abil: l: doi doi şilingi şi 11 pence! — Parc Parcă ai fi un comis comisar ar evalu evaluato ator. r. Surâzân âzând d, Japp adă ugă : — Nici Nici pe aici aici n-am n-am găsit mare mare lucr lucru! u! Dou Două scriso scrisori ri sosit sosite e din din India, India, do două sa sau u trei trei chi chitan tanţe el elib iber erat ate e de niş nişte te org organi aniza zaţii cari carita tabi bile le,, nici nici o urm urmă a vreunei vreunei factur facturi! i! Domnişo Domnişoara ara Sainsbury Sainsbury Seale este cu siguran siguranţă o persoan persoană foarte bine... — Dar, Dar, rem remarc arcă Poirot, Poirot, cineva cineva care care se îmbrac îmbracă foarte foarte pros prost! t! — Fără îndoială, de declară Japp, de deoare arece co consideră că asta nn-are nici o importanţă! Îşi Îşi no notă o adr adres esă, lua luattă de pe o scr scriiso soar are e ve veche che de de dou două luni uni. — Poate Poate că persoanele persoanele acestea acestea ne-ar ne-ar putea putea da rela relaţ ii despre despre ea, zise zise el. Locuiesc Locuiesc în în Hampstead Hampstead şi par par s-o cunoasc cunoască destul destul de bine. bine. Ceii doi Ce doi bărba rbaţi mai mai afla aflarră, tot tot din din gura gura doam doamne neii Har Harri riso son, n, că nimi nimicc nu păruse anormal anormal în felul felul de a fi fi al domnişoare domnişoareii Sainsbury Sainsbury Seale Seale în seara dispariţiei sale şi că se părea că avea intenţia să se întoarcă pentru că, trecân trecând d prin prin hol, hol, i-a i-a spus spus priete prietenei nei sal sale, e, doamne doamneii Boli Bolitho tho,, că după cină îi va arăta "pasien "pasienţa" despre despre care-i care-i vorbise. vorbise. Mai mult, mult, domnişoar domnişoara a Sainsbury Sainsbury Seale nu-i spusese nimic doamnei Harrisson, deşi la Glengowrie exista obic obicei eiul ul,, în în caz caz că cine cineva va nu vene venea a la la tim timp p pen pentr tru u mas masă, să prev previn ină direcţiunea şi acest lucru lăsa să se înţeleagă că intenţiona să se întoarcă la cina cina serv servit ită între între ore orele le 19 şi jumătate tate şi şi 20 20 şi jumătate. tate. Cu toate toate ace aceste stea, a, nu a mai fost văzută. Plecase Ple case prin prin Crowe Crowell Road şi şi dispăruse. ruse. Părăsind sind reş reşed edin inţa Glen Glengo gowr wrie ie Cou Court rt,, Japp Japp şi şi Poi Poiro rott se dus duser eră la Ham Hamp pstead, stead, la la adresa adresa notat notată de inspe inspecto ctor. r. Familia Familia Adams locuia locuia împreun împreună cu numeroasel numeroasele-i e-i progenit progenituri uri într-o mic mică vil vilă co coch chet etă; era erau u niş nişte te oa oame meni ni simp simpat atic ici. i. O cun cunos oscu cuse serră pe domnişoara Sainsbury Seale în India şi nu mai conteneau elogiind-o, dar nu o mai văzuse serră de o lun lună, mai mai exac exactt de la vaca vacan nţa de Pa Paşt şte. e. La vre vreme mea a aceea ace ea locuia locuia într-un într-un hotel hotel din Russel Russelll Squa Square. re. Poirot Poirot îşi notă ace aceast astă adres adresă , ca şi pe aceea a unei familii prietene a domnişoarei Sainsbury Seale, şi care locuia în Streatham. Nu aflară nimic nimic de la hotelul hotelul din din Rusell Rusell Square unde unde lumea lumea nu-şi amintea tea de domni domnişoar şoara a Sainsb Sainsbury ury Seal Seale e decât decât ca ca de o doam doamn nă care care nu fă ce cea a zgomot zgomot şi şi care care trăise mult multă vreme vreme în în India, India, şi rezult rezultatul atul fu fu identi identicc în Streat Streatham ham unde unde prie prieten tenii ii ei n-o n-o mai mai văzuser zuseră pe domni domnişoar şoara a Sainsb Sainsbury ury Seale din luna februarie. După verifi verificar carea ea spita spitalel lelor, or, dobând dobândind ind cert certitu itudin dinea ea că ipotez ipoteza a unui accident tr trebuia în înlăturată, Jap Japp p şi şi Po Poirot rot fu fură obligaţi să convină că domnişoara domnişoara Sainsbury Sainsbury Seale dispă ruse în în mod indubit indubitabil. abil. Părea să se fi ev evapo aporat în în sp spaţiu. 6. A doua doua zi zi dimi diminea neaţă Her Hercul cule e Poir Poirot ot se se preze prezent ntă la Hol Holborn born Pal Palace ace Hotel Hotel 38
şi ce ceru ru să-l vad vadă pe domn domnul ul Ho Howa ward rd Rai Raike kes. s. N-ar fi fost fost surpr surprins ins dac dacă ar fi afla aflatt că şi docto doctorul rul Howa Howard rd Raike Raikess a dispărut la rândul rândul său, dar nu se întâmpl întâmplase ase una ca ca asta. Domnul Domnul Howard Howard Raikes locuia tot la Holborn Palace, unde în momentul respectiv, aşa cum i se spuse spuse lui Poirot Poirot,, se preg pregătea să-şi ia micul micul dejun. dejun. Prez Prezen enţa lui lui Poir Poirot ot nu nu păru să-i pro procu cure re dom domnu nulu luii Raik Raikes es dec decât ât o plăcere cere foarte foarte modera moderattă. În privir privirea ea lui lui se vedea vedea o ostil ostilita itate te nedegh nedeghiza izattă, în în timp ce, ce, privindu-şi privindu-şi vizitat vizitatorul orul indezirab indezirabil, il, îl întreba întreba cu o voce aspră "ce avea cu el". În vrem vremea ea as asta ta,, îns însă, Poi Poiro rott lu luă un sc scau aun n şi şi se se aşe aşezză . — Pe Perm rmit ite eţi? Domn Domnul ul Rai Raike kes, s, cu cu o iro ironi nie e evid eviden enttă, îl inv invit ită pe det detec ecti tiv v "să se ssim imttă că la el el acas acasă". Surâz Surâzând ând,, Poir Poirot ot se se pre preva vallă de perm permis isiu iune ne şi şi se inst instal ală confortabil confortabil în faţa domnului domnului Raikes. Raikes. — În sfârşit, sfârşit, zise acesta acesta,, ce vreţi de la mine? mine? Poirot Poirot îi răspunse spunse print printr-o r-o întreb întrebare are:: — Vă amin aminti tiţi de mine mine,, domn domnul ule e Rai Raike kes? s? — Nu Nu v-a v-am m văzut zut ni niciod ciodat ată în vi viaţa me mea. — Eroare! Eroare! replic replică Poirot. Poirot. N-au trecut trecut mai mai mult de de trei zile zile de când când am stat, stat, la la câţiva paşi departe departe unul unul de celălal lalt, t, în în aceea aceeaşi şi came camerră, timp timp de de cel cel puţin 5 minu minute te.. — Nu-mi amintesc. — Era în sala de aşteptare a unui dentist. Aceste cu cuvinte părură să facă o an anumită impresie sie asu asup pra tân tânărului. Îş Îşi reve reveni ni imedi ediat, at, dar dar îşi sc schi him mbă ati atitud tudine inea. Renun nunţă la ins insol ole enţă şi se arătă circumspect şi prudent. — Şi? zise el. Poir Po irot ot îl priv privea ea.. Poa Poate te că exag exager era a decl declar arân ând d că tân tânărul rul ave avea a o fig figur ură de asasin, asasi n, dar era sigur sigur că avea un aer aer periculos. periculos. Ceea Ceea ce se remarc remarca a mai ales ales la acest chip emaciat era maxilarul enorm şi, de asemenea, ochii, care părea reau u ai unui unui ilumi iluminat nat sau sau ai unui unui fanat fanatic. ic. Ave Avea a haine haine de proast proastă calita calitate te şi mânca cu o voracitate pe care Poirot o considera revelatoare, ba chiar simbolică. "Are el anumite idei, gândi Poirot, dar este un lup înfometat". Cu ace aceea eaşi şi voc voce e as aspr pră, Raik Raikes es înt între reb bă din din nou: nou: — În În sfâr sfârşi şit, t, pot pot afla afla şi eu ce ce îns însea eamn mnă ac acea east stă vizi vizittă? — Vă disp displlac ace? e? — Nic Nicii măca carr nu nu şti ştiu u cin cine e sun sunte teţi! — Scuzaţi-mă! Poirot îşi scoase portofelul din buzunar şi-i întinse lui Raikes, peste masă, cart cartea ea sa de vizi vizittă. Bărbat rbatul ul îşi îşi aru arunc ncă o pri privi vire re pest peste e ea ea şi şi i-o i-o rest restit itui ui detectivului. În privirea lui se putea citi acum mai mult mânie şi ostilitate dec decât tea eam mă. — Deci, Deci, spuse spuse el, dumneavoast dumneavoastrră sunteţi Hercule Hercule Poirot. Poirot. Am auzit vorbindubindu-se se despre despre dumn dumneav eavoas oastr tră... — Sunt destul destul de cunoscu cunoscut, t, remarc remarcă Poirot Poirot cu obişnuita obişnuita-i -i modestie. modestie. — Sunte Sunteţi poli poliţist, ist, contin continu uă Raikes Raikes.. De genul genul cost costisi isitor tor.. Unul Unul dintr dintre e aceia la la care care apel apelez ezii când când nu te te uiţi la la chel cheltu tuie ieli li,, când când con consi side deri ri că poţi plăti 39
oric orice e pre preţ ca să-ţi sa salv lvez ezii piel pielea ea!! — Dac Dacă nu vă beţi cafe afeaua, aua, zise zise Poiro oirot, t, se va ră ci. Vorbea Vorbea blân blând, d, dar dar cu o voce voce sigu sigurră . Raikes Raikes îl examin examină cu o oarecare oarecare stupoare stupoare.. — Cafe Cafeaua aua din ţara asta asta este este întotd întotdeau eauna na foarte foarte proast proastă . Dar Dar dacă n-o bei bei cal cald dă este ste miz mizerab erabiilă! Raike aikess aprobă cu o vorbă şi reluă : — În sfâr sfârşi şit, t, unde unde vre vreţi să ajun ajunge geţi? Ce căuta utaţi aici aici?? Poir Po irot ot dădu din din ume umeri ri.. — Vroiam să vă văd. — Înt Întrr-ad adev evăr? Domnul Domnul Raike Raikess îşi puse puse coate coatele le pe mas masă. — Dac Dacă cumv cumva a căuta utaţi bani bani,, domn domnul ule e Poi Poiro rot, t, aţi gre greşi şitt adre adresa! sa! Oa Oame meni niii cu car care e luc lucrez rez eu eu nu nu po pot cum cump păra ce cee ea ce ce dor dore esc să obţină. Înt Întoa oarc rce eţ i-vă la cel care vă plăteşte! Poirot rot of oftă. — De Deocamdată nu mă plăteşte şte ni nimeni! — Nu-mi Nu-mi spun spune eţi basme! basme! — Chi Chiar ar dac dacă nu mă cred crede eţi, ac aces esta ta-i -i adev adevărul. rul. Timp Timpul ul me meu u est este e pre preţios os,, dar dar pent pentru ru momen omentt îl risi risipe pesc sc fără reco recom mpens pensă. Să spun spunem em că o fac pentru pentru a-mi satisface satisface o curiozitate curiozitate personal personală... — Şi tot pent pentru ru "a vă sa sati tisf sfac ace e curi uriozi ozitat tatea pers person onal ală " vă afla flaţ i, fără îndoia doiallă, deun deunăzi la bles bleste tema matu tull ăsta sta de dent dentis ist? t? Poir Po irot ot clătin tină nega negati tiv v din din ca cap. p. — Se Se pare pare că uita uitaţi că, atunc atuncii când când te afli afli în în anti anticam camer era a unui unui dentis dentist, t, înseamnă că ai nevoie să-ţi îngrijeşti dantura. Era şi cazul meu. — Înt Întrr-ad adev evăr? Vene Venea aţi la la con consu sult lta aţie? ie? — V-o V-o mărtur rturis ises esc. c. — Ei bine bine,, domn domnul ule e Poiro oirot, t, vă rog rog să mă sc scuz uza aţi, dar dar nu vă cred! red! — E drept dreptul ul dumne dumneavo avoast astrră! răspunse spunse Poir Poirot. ot. Dar, Dar, în în cazul cazul acest acesta, a, aş put putea să vă înt întreb reb ce ce căuta utaţi dum dumne neav avoa oast strră înşi nşivă în sa sallonul onul de aş aşttepta eptare re?? Domn Domnul ul Rai Raike kess se strâm strâmb bă. — Vene Veneam, am, ca şi şi dumne dumneavo avoast astrră, să-mi îngrij îngrijesc esc dantur dantura. a. — Sufe Sufere rea aţi? — Aşa Aşa cum cum spune spuneţi! — Cu Cu to toate ate ac acestea aţi pl plecat fără să-l fi fi văzut pe pe de dentist! st! — Ei, Ei, şi? şi? Mă priv priveş eşte te!! Se făcu un un momen momentt de tăcere cere pe care care Raike Raikess o între întrerup rupse se pentr pentru ua spune spune cu cu o voce voce din din care care disp dispăruse orice orice urm urmă de iron ironie: ie: — Nu Nu cr credeţi că am vorbit de destul fără să spunem nimic? Vă aflaţi ac acolo pentru pentru a-i asigura asigura protec protecţ ie client clientului ului dumne dumneavoastr avoastră barosan. barosan. Nu i s-a s-a întâmpla tâmplatt nimi nimic? c? Atunci Atunci de ce vă plânge plângeţi? Scumpu Scumpull dumn dumneav eavoast oastrră domn domn Alis Alista tair ir Blun Bluntt est este e per perfe fect ct sănătos. tos. Nu ave aveţi nim nimic ic ca care re să mă incr incrim imin inez eze? e? Deci? — Unde v-aţi dus, atunci atunci când când aţi ieşit ieşit brusc din din salonul salonul de aştept aşteptare? are? — Am părăsit casa. — Ah! Poirot se uita spre plafon. 40
— Dar, spuse el, nimen nimenii nu v-a v-a văzut ieşind ieşind.. — Ce importanţă are? — Ar Ar pute putea a avea avea.. Nu Nu uit uita aţi că cine cineva va a mur murit it în ac acea east stă ca cassă la câ câte teva va minu minute te dup după ac acee eea! a! — Vreţi să vă referiţi la dentist? — Exact! Raikes îl privi drept în ochi pe Poirot. — Aţi vrea să mă ac acu uzaţi că l-aş -aş fi ucis? întrebă el. Asta sta-i intenţia du dumneav neavoas oastr tră? Ei bine bine,, ar fi fi mai mai bin bine e să renu renun nţaţ i! To Tocm cmai ai am am cit citit it rezu rezuma matu tull anchet anchetei ei care care a avut avut loc ieri ieri.. Sărmanul rmanul de de el s-a s-a sinucis sinucis fii fiindc ndcă a comis comis o eroar roare e pro profe fesi sion onal ală ca care re avea avea să aib aibă drep dreptt con conse seci cin nţă moar moarte tea a unu unuia ia dint dintre re pacienţii săi. Poiro oirott părea rea să nu fi auz auzit. it. — Put Pute eţi dov doved edii că aţi ieş ieşit it din din cas casă la ora ora la la car care e pre preti tind nde eţi? într întreb ebă el. Aveţi pe cineva care să fie în măsură să spună unde vă aflaţi între orele 12:00 şi 13:00? Ochii lui Raikes priveau fix în aceia ai lui Poirot. — Ţine ineţi neap neapărat rat ca s-o s-o fi făcut cut eu? eu? Prob Probab abil il că Blun Bluntt ţine ine la idee ideea a asta! Poir Po irot ot oft oftă agas agasat at.. — Vă rog să mă scuzaţi, spuse el, dar pare să devină o obsesie sie a dumneavoastr neavoastră! De ce reveni reveniţi mereu mereu la Alistair Alistair Blunt? Blunt? Nu lucrez lucrez pentru pentru el şi nici nici n-am n-am lucrat lucrat niciod niciodat ată. Nu Nu mă intere interesea seazză domnul domnul Blunt Blunt şi sec securi uritat tatea ea persoanei sale ci moartea unui om cinstit care lucra bine în profesiunea pe care şi-o alesese! Raik Ra ikes es dădu din din cap cap.. — Sun Suntt dez dezol olat at,, răspun spunse se el, el, dar dar nu nu vă cred cred.. Că o rec recun unoa oaşt şte eţ i sau sau nu, nu, sunteţi un poli poliţist în în slujba slujba lui Blunt şi mi-e mi-e de ajuns. Trăsăturile chipului său deveniră dure şi, aplecat peste masă, adăugă: — În În ori orice ce caz, caz, vâr vârâ âţi-v i-vă bine bine în ca cap p ide ideea ea că nu-l nu-l veţi sal salva va!! Va Va tre trebu buii să disp dispar ară, el el şi şi tot tot ce ceea ea ce el repr reprez ezin inttă! Ne îndr îndrep epttăm spr spre e o ord ordin ine e nou nouă care care ne va debar debarasa asa de toţ i aceşti aceşti financ financiar iarii corup corupţ i, de toţ i aceşti aceşti banch bancheri eri,, care are par par să fi ţesut sut pest peste e lume ume o giga gigant ntiică pânz ânză de păianj ianjen en.. Tre Trebu buiie să fie fie înlăturaţi. Personal, nu am împotriva împotriva lui Blunt nimic altceva altceva decât că repr reprez ezin inttă tipul de om om pe care-l care-l detest detest.. Este un mediocru mediocru,, dar că ruia nu-i nu-i poţi veni de hac decât cu dinamita. Face parte dintre acei oameni oameni care zic: "Nu aveţi dre drept ptul ul să vă atin atinge geţi de de ord ordin ine ea st stabil abiliită!" Zău?.. u?.... Ei Ei bi bine, ne, vom vom mai vedea vedea noi asta! asta! În lumea lumea pe care care ne-o dorim dorim nu exist există loc pentru pentru oameni oameni ca Blunt, Blunt, pentru indi-vi indi-vizi zi care trăiesc din cultul cultul unui unui trecut pe care-l care-l detest detestăm! Ace Aceşti ştia a sunt sunt înc încă numero numeroşi şi în în Angli Anglia, a, fosil fosile e înţepenit epenite e care care sunt sunt simboluril simbolurile e decrepite decrepite ale unei unei epoci dep depăşite! Îi vom vom suprima suprima şi vom crea crea o lume nouă! Auziţi, o lume nouă! Poirot se ridicase. — Văd, dom domnu nule le Ra Raik ikes es,, zis zise e el, el, că sunte sunteţi un un ide ideal alis ist. t. — Ei şi? — Şi Şi că în ac acea east stă ca cali lita tate te nu vă pute puteţi pre preoc ocup upa a del deloc oc de moar moarte tea a unui biet dentist! — Înt Întrr-ad adev evăr, ce impo import rtan anţă are are? pro pronu nun nţă Raike aikess pe pe un un to ton pl plin de 41
dispreţ. — Nu are are nici nici una una pentr pentru u dumnea dumneavoa voastr stră , ră spunse spunse înce încetiş tişor or Poir Poirot, ot, dar pent pentru ru mine mine are. are. Tocma Tocmaii în asta asta const constă difere diferen nţ a între între mine mine şi dumn dumnea eavo voas astr tră! Când Când Poi Poiro rott se înto întoars arse ea aca cassă , Geor George ge îl info inform rmă că era era aşte aştept ptat at de de o doamnă. — Mi s-a părut cam nervoasă, adăugă el. Cum Cum doa doamn mna a nunu-şi şi dăduse duse nume numele le,, Poi Poiro rott înc încer erccă să ghic ghicea easc scă cine cine ar pute putea a fi, fi, dar dar se se înş înşel elă în pron pronos osti ticu cull fă cut. cut. Nu-ş Nu-şii imagi imagina na,, înt într-a r-ade dev vă r, că o va găsi în în salo salonu null său pe domn domniş işoa oara ra Nev Nevil illl Glady Gladys, s, fos fosta ta sec secre reta tarră asiste asi stent ntă a defunct defunctulu uluii domn domn Morley. Morley. Ea se se ridi ridiccă la intr intrare area a lui: lui: — Dra Drag gă domn domnul ule e Poi Poiro rot, t, zise zise ea ea,, foa foart rte e agi agita tattă , sun suntt dez dezol olat ată că vă plicti plictises sesc, c, şi şi vă mărturis rturisesc esc că am ezit ezitat at foart foarte e mult mult înaint înainte e de de a veni. veni. Ştiu Ştiu că minu minute telle dum dumne neav avo oas astr tră sunt sunt pre preţioas ioase e şi şi că ave aveţi mul multe te de făcut, ut, dar dar sunt sunt atât atât de nenoro nenorocit cită... Poirot Poirot îi cunoştea cunoştea pe englez englezi. i. Îi propuse propuse o ceaşc ceaşcă de ceai. ceai. Domnişoara Domnişoara Nevi Ne vill ll reac reacţion ionă co conf nfor orm m aşt aştep epttării rii lui lui.. — Foarte Foarte amabil amabil din partea partea dumne dumneavo avoast astrră , domnul domnule e Poiro Poirot. t. Dup După -amiaz miaza a nu nu est este e pre prea a îna înain inta tattă, dar dar oric oricân ând d po poţ i să bei bei o ce ceaşc aşcă de ce ceai ai,, nunu-ii aşa? Poir Po irot ot,, care care con consi side dera ra de de fapt fapt că oric oricân ând d te po poţ i lipsi lipsi de o ce ceaş aşccă de ceai ce ai,, min minţi hot hotărât şi, şi, dup după câtev câteva a minu minute te,, dato datori rittă pric pricep eper erii ii fid fidel elul ului ui George, George, Poirot Poirot îi servea servea vizitatoarei vizitatoarei sale sale prima prima ceaşcă de ceai. ceai. Imediat Imediat după aceea, aşa cum cum sperase şi Poirot, domnişoara Nevill, Nevill, graţ ie fericitului fericitului efect al mira miracul culoas oasei ei băuturi, uturi, îşi îşi reg regăsea un pic pic calmu calmull şi echi echilib librul rul.. — Domnu Domnule le Poiro Poirot, t, spuse spuse ea, ea, îmi îmi cer cer din nou nou scuze scuze că vă inoport inoportune unez. z. Am veni venitt să vorb vorbes escc cu dumn dumnea eavo voas astr tră refe referi rito torr la anc anche hettă. M-a M-a deza dezam măgit git profund! Poir Po irot ot decl declar ară cu blân blânde deţe că ar fi fost fost surp surpri rins ns dac dacă nu s-ar s-ar fi întâmplat aşa. — Nu mă dusese dusesem m acolo acolo pent pentru ru a face face o depo depozi ziţie, cont continu inuă domniş domnişoara oara Nevil Nevill, l, ci pentru pentru că eu cons conside ideram ram că cineva cineva treb trebuia uia s-o s-o însoţească pe domnişoara Morley. Mai era şi domnul Reilly, dar domnişoara Morl Morley ey nu nu prea prea-l -l apr aprec ecia iazză. Am co consi nside dera ratt deci deci că es este te de de dato datori ria a mea mea să -i fiu fiu al alături turi.. .... — Aţi făcut foar foarte te bine bine!! — Era ceva normal. Am lucrat mai mulţi ani cu domnul domnul Morley şi tristul său sfârşi sfârşitt a însem însemnat nat o încerc încercare are dure dureroas roasă pentru pentru mine mine.. Adaug Adaug că ancheta n-a rezolvat nimic! — Lucru Lucru care care nu mă surpri surprinde nde delo deloc. c. Domnişoara Domnişoara Nevil Nevilll se aplecă spre Poirot. Poirot. — Şti Ştiţi, domn domnul ule e Poi Poiro rot, t, că poli poliţia se înşe înşeal ală co comp mple let? t? — Cum aşa? — Este imposib imposibil il ca lucruril lucrurile e să se fi petrecut petrecut cum cum pretinde pretinde ea! ea! Este exclus exclus ca domnul domnul Morley să se fi înşelat înşelat asupra dozei dozei de anestezic anestezic inject injectat at în gingia unui bolnav. — Cre Crede deţi? 42
— Sunt Sunt sig sigur ură de asta! asta! Se Se înt întâm âmpl plă ca uni uniii boln bolnav avii să supo suport rte e mai mai greu greu aneste anestezi zicul cul,, dar de vin vină este este tempe temperamentul lor, cel mai adesea cauza o const co nstit itui uie e vreo vreo boa boallă de ini inim mă de care care sufe suferră ac aceş eşti tia. a. Dar Dar o ero eroare are în dozarea anestezicului anestezicului este un lucru aproape imposibil. imposibil. Obişnuinţ a medicu medicului lui este este atât atât de de mare mare încât încât nici nici măcar nu mai mai trebu trebuie ie să fie aten atentt la ceea ce ea ce face face.. În În mod mod auto automa mat, t, aproa aproape pe fă ră să -şi -şi dea dea se seam ama, a, el el ia ia în în sering ser ingă cantit cantitate atea a exac exacttă de aneste anestezic zic necesa necesar. r. Poir Po irot ot apr aprob obă dând dând din din cap. cap. — M-am gândit şi eu la asta, spuse s puse el. Domniş Domnişoar oara a Nevi Nevill ll contin continu uă: — La denti dentist, st, doza doza nu se se schimb schimbă niciod niciodat ată. Farmaci Farmacistu stull poate poate comite comite erori pentru pentru că preparatele preparatele sale sale nu sunt întotdeau întotdeauna na identice, identice, medicul medicul se poate înşela înşela în timp timp ce ce scrie scrie reţeta. Pentru Pentru un dentist, dentist, îns însă, este cu totul totul altceva! — N-a N-aţi vru vrutt să face faceţi ace acest ste e dec decla lara raţii în faţa cur curţii? ii? zi zise Po Poir irot ot.. Glad Gladys ys Ne Nevi vill ll ezit ezită puţin înai înaint nte e de de a răspun spunde de.. — Nu, Nu, spuse spuse ea ea în cele cele din urmă. Şi asta asta pentr pentru u că poate poate mi mi s-ar s-ar fi interp interpret retat at greş greşit it depo depozi ziţia. Eu Eu ştiu ştiu că domnul domnul Morley Morley ar fi fi fost fost inca incapab pabil il să -l asasin asa sineze eze pe unul unul din pacien pacienţii săi, dar dar dac dacă aş fi fi spus spus ceea ceea ce tocm tocmai ai v-am v-am spus spus dumnea dumneavoa voastr stră, nu s-ar s-ar fi conch conchis is că ero eroarea area acea aceasta sta fuses fusese e comis comisă inte ntenţionat? — Foarte Foarte adev adevărat, rat, zise zise Poir Poirot. ot. — Ia Iată de ce ce am am ve venit să vă găsesc sc,, do domnule Po Poirot rot. Po Poliţia of oficială ar pute putea a să nu pri price ceap apă şi, şi, cu toa toate te ace acest stea ea,, treb trebui uie e totu totuşi şi ca ca cine cineva va să ştie ştie că lucrurile nu s-au petrecut cum se spune! — Ave Aveţi dre drept ptat ate, e, decl declar ară Po Poir irot ot.. Nec Necaz azul ul e că as asta ta nu inte intere rese seaz ază pe nimeni. Ea îlîl priv privii stup stupef efia iattă. — MiMi-ar ar plăce cea, a, rel reluă el, să-mi -mi vo vorbi rbiţi des despr pre e ace acea a tel teleg egra ram mă pe care are aţi prim primiit-o, t-o, cea care are v-a v-a făcut cut să părăsiţi Lo Lond ndra ra în ziua ziua cu pri prici cina na.. — Sin Since cerră să fiu, fiu, domn domnul ule e Poi Poiro rot, t, răspun spunse se ea ea,, nu nu şti ştiu u ce ce să cred cred despre despre tele telegram gramă. Este Este o povest poveste e foarte foarte stra stranie nie!! Nu numai numai că persoan persoana a care care a exped expediat iat-o -o mă cunoşt cunoştea ea bine, bine, dar dar o cunoş cunoşte tea a şi pe mă tuşa tuşa mea mea şi ştia unde locuieşte. — Să fi fost fost dec decii tri trimi missă de unul unul din dintr tre e prie priete teni niii dumn dumnea eavo voast astrră? — Nu văd pe care dintre dintre ei l-aş l-aş putea putea acuza, rezonab rezonabilil vorbind. vorbind. — Atunci? Era Era evi evide dent nt fapt faptul ul că într întreb ebar are e o jena jena pe tân tână ră. — La început, început, zise zise ea în sfârşit, sfârşit, când când am aflat aflat că domnul domnul Morley Morley s-a sinucis, nucis, m-am m-am într întreba ebatt dacă nu cumv cumva a el mi-a mi-a trimis trimis acea acea telegr telegram amă. — Nu Nu pen pentr tru u că era era vor vorba ba de de dum dumne neav avoa oast strră ci doar doar pen pentr tru u că vroi vroia a să fie singur? — Da. Da. Numai Numai că, reflec reflectân tând d mai mai atent atent,, am consid considera eratt că este este o pre presupu supune nere re lipsi ipsittă de log logică, chi chiar ar dac dacă el ave avea a int inte enţia să se sinu sinuci cid dă întrntradev adevăr. Chi Chiar ar că nu mai mai şti ştiu u ce să cred cred.. În sc schi himb mb,, Fran Frank, k, est este e un un prie priete ten n de-a de-all meu, meu, dup după cum cum şti ştiţi, şişi-a a băgat gat mai mai înt întâi âi în în cap cap o idee idee com compl plet et absur absurd dă. Cred Crede e că eu mimi-am am tri trimi miss tele telegr gram ama a ca să-mi -mi pot pot petr petrec ece e ziua ziua cu cu altcineva. altcineva. Ca şi cum aş fi capabil capabilă de aşa aşa ceva! ceva! 43
— Mai exist există şi un un "altci "altcinev neva"? a"? Domnişoara Nevill roşi. — Bine Bineîn înţeles eles că nu! nu! Numa Numaii că Fran Frank k s-a s-a schi schimb mbat at mul multt în ult ultim ima a vre vreme. A dev devenit nit sup supărăcios cios,, gelo gelos. s. Fără îndoi ndoial ală că şi-a şi-a pie pierdut rdut se serv rviiciul ciul şi încă nu şi-a putut găsi altă slujbă!... Nu există nimic mai rău pentru un bărbat de decât să nu ai aibă de lu lucru şi şi, în în ul ultimele săptămâni âni, mi mi-am făcut multe griji pentru Frank! — Cred Cred că a fost fost foart foarte e surpri surprins ns când când a desco descoper perit it că în ziua ziua ace aceea ea lip lipseaţi. — Da Da... şi şi est este e de de în înţeles! Venise să mă anunţe că îşi găsis sise un un lo loc de de munc uncă... ... Un Un lo loc mi minuna nunatt und unde e av avea să câş âşttige ige ze zece lire lire pe săptămână. Nu Nu mai voia oia să aş aşttept epte, voia oia să-mi -mi îm împă rtăşe şeas asccă num numaide aideccât vest veste ea ce cea mare. are... .. şi mai mai cre cred d şi şi că nu era era del deloc oc sup supă rat rat să i-o i-o adu aduccă la cuno cunoşt ştin inţă domnului domnului Morley. Morley. Era Era foarte vexat vexat de faptul faptul că domnul domnul Morley Morley nu avea o părere rere bun bună desp despre re el şi, şi, în în plu plus, s, cred credea ea că patr patron onul ul me meu u înc încer erca ca să mă îndepărteze de el. — Şi se se înşela înşela în privin privinţa asta? — Da... Sau, mai bine spus, da şi nu! Evident, Frank a avut mai multe slujbe slujbe şi şi n-a păstrat-o strat-o pe pe niciun niciuna a din ele, ele, deci deci se poate poate consi consider dera a că nu a fost prea serios. Dar s-a îndreptat. Cred mult în posibilitatea de a-i schimba pe oa oame meni ni prin prin infl influe uen nţa noas noastr tră . Cân Când d un un bă rbat rbat are are sen senti time ment ntul ul că o femeie femeie se bizuie bizuie pe el, el, înce încerc rcă să fie demn demn de ea. Nu sunt sunte eţi de ace aceeaş eaşii părere? Poirot Poirot îşi îşi stăpâni pâni zâmbet zâmbetul, ul, dar dar se feri feri să coment comenteze eze.. Cuvint Cuvintele ele acestea le mai mai auzise, fiind pronunţate de sute de femei, femei, care, ca şi Gladys, Gladys, credeau cu un optimism incurabil în puterea de mântuire a dragostei. Consid Considera era că, în prop propor orţ ie de unu la la o mie, mie, nu se se înşel înşelau. au. — Aş vrea vrea să-l întâ întâlne lnesc sc pe pe priet prietenu enull dumnea dumneavoa voastr stră, zise zise el. el. — Aş fi foar foarte te feric fericit ită să vi-l vi-l prezi prezint, nt, spus spuse e ea imedi imediat, at, dar dar în preze prezent nt nu est este e lib liber er dec decât ât dum dumin inic ica. a. Toa Toattă săptămâna mâna luc lucre reaz ază în afa afara ra Lon Londr drei ei.. — E vor vorba ba de de noua noua lui lui slu slujb jbă, nu? nu? Cu ce ce se oc ocup upă de fapt fapt?? — Nu ştiu exact. exact. Cred Cred că are un post de secretar. secretar. Depinde Depinde de un un minister. Eu îi scriu la adresa din Londra şi de acolo scrisorile mele îi sunt trimise mai departe. — Nu vi se pare curios? — Faptul acest acesta a m-a mirat mirat mai întâi, întâi, dar Frank Frank m-a asigurat asigurat că este perfect normal... Poirot re reflectă câteva mi minute fără să scoată o vo vorbă, ap apoi sp spuse: — Mâin âine este duminică! Vreţi să-mi fac ace eţi plăcerea s ă lua ţi amând ândoi masa masa cu mine mine la Logan Logan?? Aş dori dori să vorbes vorbescc despr despre e aceast această neferi nefericit cită afacere cu amândoi. 7. Frank Frank Ca Cart rter er era era un un tân tână r de de tal talie ie mijl mijloc ocie ie,, îmb îmbrrăca catt cu cu o eleg elegan anţă ieft ieftiină. Avea Avea ochii ochii foarte foarte apro apropia piaţi unul unul de de cel celălal lalt, t, şi şi un un mod mod curi curios os de de a se foi foi pe sca scaun un atun atunci ci când când o într întreba ebare re îlîl punea punea în încu încurc rcă tură . 44
Lăsa impr impres esia ia că nu are are înc încre rede dere re în Po Poir irot ot împo împotr triv iva a că ruia ruia pă rea rea a fi fi fost fost pus pus în în gar gard dă . — Nu ştia ştiam, m, domn domnul ule e Poi Poiro rot, t, dec decla larră el înc încă de la înc încep eput ut,, că vom vom avea avea plăce cere rea a să luăm mas masa a cu cu dum dumne neav avoa oast strră. Gl Glady adys nu nu m-a m-a anun anunţat. at. Poirot zâmbi. — Nu e vina vina ei. Ieri am am aranjat aranjat aceast această întâlnire! întâlnire! Moarte Moartea a domnului domnului Morley Morley o preocupa preocupa mult pe pe domnişoara domnişoara Nevill Nevill şi mi-am mi-am spus spus că, poate, dac dacă am mai discut discuta a împr împreun eună... Frank Frank Ca Cart rter er îl într întrer erup upse se pe dete detect ctiv iv fără să -i pese pese de co conv nven enie ien nţe. — M-am M-am săturat turat pân până peste peste cap cap de moarte moartea a domnu domnului lui Morley Morley!! Nu te poţi gândi gândi la altc altceva eva,, Glad Gladys? ys? După câte câte ştiu, ştiu, nu era era o persoan persoană chiar chiar atât atât de rema remarc rcab abil ilă! — Frank! Frank! excl exclam amă ea. Cum Cum poţi vorbi vorbi astf astfel? el? Era un un om foart foarte e cums cumsec ecade ade!! Nu mi-a mi-a lăsat o sut sută de lir lire? e? Ier Ierii sear seară am pri primi mitt scri scriso soare area! a! — Pos osiibil, bil, repl replic ică tân tânărul rul cu o evi evide dent ntă proa proast stă disp dispoz oziiţie. ie. Nu Nu şi-a şi-a făcut cut decât datoria. Te speteai muncind. Şi cine primea toate beneficiile? Domnul Morley, desigur! — Mă plătea cu largheţe. — Nu e şi părere rerea a mea. mea. Mic Micu uţa mea mea Glady Gladys, s, eşt eştii mult mult pre prea a mode modest stă şi de acee aceea a lumea lumea te exploa exploate teaz ază! Încă din prim prima a zi mi-a mi-am m dat sea seama ma de de caract caracteru erull lui lui Morley Morley,, şi de de aceea aceea a făcut tot tot ce ce i-a i-a stat stat în pute puteri ri să te determ determine ine să-mi dai papucii papucii!! — Nu ştia... — Ştia foarte bine!... Şi de n-ar fi murit, i-aş fi spus eu vreo două vorbe! Poirot rot consideră că era oportun să intervină. — Fără îndoială că vă referiţi la la ac acele câteva cu cuvinte pe pe ca care inte inten nţiona ionaţi să i le le spu spune neţi când când v-a v-aţi dus dus la el, el, chi chiar ar în în ziu ziua a în în care care a mur murit it?? — Cine Cine v-a v-a spus spus că am trec trecut ut pe la el? el? — Nu este exact? — Era dreptul dreptul meu! meu! Vroiam Vroiam s-o s-o văd pe domnişo domnişoara ara Nevill. Nevill. — Şi vi s-a spus spus că lipse lipseşte şte.. — Da. Da... .. şi chia chiarr mi mi s-a s-a pă rut rut că nu-i nu-i o tre treab abă cura curattă . De De ace aceea ea i-am i-am şi spus pus roş roşca catu tullui ca care re apă ruse ruse la uş uşă că aş aşte tept pt să -l vă d pe pe dom domnu null Mor Morlley. ey. Trecuse cam multă vreme de când făcea tot ce-i stătea în puteri pentru a o asmu asmuţi pe pe Glad Gladys ys împot împotriv riva a mea. mea. Îmi propuse propusesem sem să-i spun spun că nu sunt sunt un un biet biet mil milog og lips lipsit it de orice orice mijlo mijloace ace,, că am descop descoperi eritt o slujb slujbă intere interesant santă şi că era era caz cazul ul ca Gl Glady adys să-i facă o pl plecăciun ciune e pen pentr tru u a-ş a-şii lua lua rămas mas bun bun şi a se ocupa de propriul ei trusou! — Dar, în definiti definitiv, v, nu i-aţi spus nimic nimic din toate astea? astea? — Nu!! M-am M-am plictisi plictisitt să aştept aştept în cripta cripta lui şi am plecat. plecat. — La ce oră? — Nu-mi mai amintesc. — La ce oră sosiserăţi? — Nu ştiu. Probabil, Probabil, un un pic pic după ora 12:00 12:00.. — Şi Şi cât cât aţi rămas as?? O jumătat tate de de or oră?... ?... Mai Mai mul mult. t... .. sa sau u mai mai puţ in? — Nu mai ştiu, v-am spus! Nu fac parte dintre acei oameni care stau tot timpul cu ochii pe ceas! 45
— Cât timp aţi stat acolo acolo se mai afla cineva cineva în sala sala de aşteptare? aşteptare? — Când am intrat, intrat, se afla acolo acolo un tip cam cam gras şi cu cu pielea pielea unsuroasă . Dup După plec plecar are ea lui lui,, am am rămas mas sin singu gur. r. — În În caz cazul ul ac aces esta ta,, pro proba babi bill că aţ i ple plecat cat înai înaint nte e de de 12 12 şi şi jum jumătate, tate, căci la ora ora aceea aceea a venit venit o doamn doamnă . — Pro Proba babi bil! l! Piv Pivni niţa acee aceea a înc încep epuse use să mă ca calc lce e pe pe ner nervi vi.. Poirot Poirot îl privea privea pe Frank Carter Carter şi reflecta. reflecta. Avea Avea impresia impresia că spusele spusele tânărului erau lipsite lipsite de sinceritate sinceritate.. Cu toate acestea, acestea, contin continu uă conversa conversaţ ia pe tonul cel mai prietenos. — Do Domniş mnişoa oara ra Ne Nev vill ill mi mi-a spu spus că aţi av avut noro noroccul să gă siţi un un pos postt bun. — Nu e rău plătit! — Zece lire pe săptămână, nu-i aş aşa a? — Ba da! da! Un pre preţ cinsti cinstit, t, nu? nu? Şi asta asta dovede dovedeşte şte că , atunci atunci când când vrea vreau, u, ştiu ştiu eu să mă desc descur urc! c! Se umfl umfla a în în pen pene. e. — Munca Munca nu este prea grea? întreb întrebă Poirot. Poirot. — Mă descurc! — Int Inter ere esa sant ntă? — Foarte Foarte intere interesan santtă. Dar, Dar, dacă tot vorb vorbim im de de meser meserii, ii, aş aş fi curi curios os să ştiu ştiu cum se descu descurc rcă detect detectivi iviii particu particular lari! i! Îmi Îmi imagin imaginez ez că li se întâ întâmpl mplă dest destul ul de rar rar să fac facă pe Sher Sherlo lock ck Ho Holm lmes es şi că se oc ocup upă ce cell mai mai ades adesea ea de divo divorrţuri. uri. — Eu refuz întotdeauna astfel de afaceri, zise Poirot. — Zău? Şi Şi, atu atunci, din ce tr trăiţ i? — Mă des escu curc rc,, dra drag gă prie priete ten ne, mă desc descur urc. c... .. — Şi apoi, domnule Poirot, zise cu amabilitate Gladys, dumneavoastră sunteţi în fruntea fruntea eşalonul eşalonului! ui! Sunte Sunteţi genul de detectiv detectiv la care fac apel apel potenta potentaţii: regele, regele, ministrul ministrul de interne, interne, ducesele... ducesele... Poir Po irot ot se înto întoar arse se spre spre tân tânără. — Mă flataţi, murmură el. Surâdea, iar tonul lui nu era prea convins. 8. Poirot Poirot se întoars întoarse e pe jos jos acas acasă. Era gândi gânditor tor.. De îndat îndată ce sosi sosi,, îl chem chemă pe Jap Japp p la tel telef efon on.. — Sc Scuză-mă că te der deran anjjez, ez, dra drag gă prie priete tene ne,, dar dar aş fi vrut rut să şti ştiu dac dacă ai găsit ceva ceva referi referitor tor la la telegr telegrama ama prim primit ită de Glad Gladys ys Nevil Nevill. l. — Afac Afacer erea ea co cont ntin inu uă să te preo preocu cupe pe?? Ei Ei bin bine, e, pent pentru ru că as asta ta te trac racas ase ează, afl află că a e exi xist stat at înt într-a r-adev devăr o te telegr legram amă! Lov Loviitura tura era era bin bine e organ rganiizat zată. Mătuşa locuieşte la Richbourne, în Somerset. Telegrama a fost expedi expediat ată din Rich Richbarn barn,, care care este, este, dup după cum ştii, ştii, un fobu foburg rg din din Londra. Londra... .. — E tare, zise zise Poirot, Poirot, foarte foarte tare! Dac Dacă domnişoara domnişoara Nevill Nevill ar fi aruncat aruncat o pri privi vire re pe tele telegr gram amă ca să vad vadă de unde unde a fos fostt exp exped edia iattă, cuv cuvân ântu tull "Richbarn" "Richbarn" sem semăna destul destul de bine cu "Richbour "Richbourne" ne" pentru pentru a o convinge convinge că aceasta venea chiar din Somerset... Adăugă, după un moment de tăcere: 46
— Ştii ce cred, Japp? — Nu! — Ei Ei bin bine, e, tocm tocmai ai înc încep ep să-mi -mi spun spun că aface afacere rea a asta asta es este te co cond ndus usă de un tip foarte inteligent! — Her Hercu cule le Po Poir irot ot vrea vrea să fie fie o cri crim mă, deci deci es este te o crim crimă! — Cum îţi explici explici telegrama? telegrama? — O coincidenţă. Cineva a vrut s-o păcălească pe tânără... — De ce? — Dragul meu meu Poirot, Poirot, lucrurile lucrurile acestea acestea nu se explic explică! Un mistificat mistificator or operează din plăcere. Să spunem, dacă vrei, că suferă de o deviaţie a simţului ului umorulu umorului.. i.... — În orice orice caz, este este curios curios faptul că acesta acesta a ales, pentru pentru a-i face face acea ac east stă glum glumă domn domniş işoa oare reii Nevi Nevill ll,, exac exactt ziua ziua în în care care Mor Morle ley y avea avea să co comi mittă greşeala pe care o ştii! — Nu Nu spu spun, n, prec preciz iză Japp, app, că nu exist xistă o rel rela aţie de de la ca cauz uză la efe efect ct între aceste două fapte. Morley este grăbit tocmai fiindcă domnişoara Nevill lips lipseş eşte te,, şi pent pentru ru că este ste gr grăbit, bit, com comit ite e o gre greşe şeal ală! — Nu cred una ca asta, zise Poirot. — Bănuiam nuiam eu! Dar Dar vezi vezi unde unde te condu conduce ce raţioname ionamentu ntull dumita dumitale? le? Dacă s-a vrut vrut îndep îndepărtarea rtarea domniş domnişoare oareii Nevill Nevill într într-un -un scop scop determ determina inat, t, asta asta înseamnă foarte probabil că Morley însuşi i-a trimis telegrama. telegrama. De aici rezu rezult ltă că el l-a l-a omo omorât rât în mod mod vol volun unta tarr pe Amb Amber erio ioti tiss şi nu nu din din greş greşea eallă ! Poiro oirott tăce cea. a. Japp Japp insi nsistă: — Deci, Poirot, ce spui? — Spun Spun,, răspun spunse se Poi Poiro rot, t, că es este te posi posibi bill ca ca Ambe Amberi riot otis is să nu fi fi fost fost omorât de Morley. — Impos Imposibi ibil. l. Nimen Nimenii nu a venit venit să-l vad vadă la Savo Savoy. y. A luat luat masa masa în camera camera sa, iar medicii medicii sunt sunt categori categorici: ci: nici nici o urmă de drog în stomac stomac.. Nu a fost înghiţit, ci injectat. injectat. Şi atunci? atunci? Nu, Poirot, afacerea este limpede... limpede... — Asta vor să ne facă să credem! — Comisarul Comisarul principal principal este mulţumit în felul felul acesta! — Şi nu-i nu-i mai mai treb trebui uie e nici nici o expl explic ica aţie nici nici în în leg legătur tură cu disp dispari ariţia dom domnişoarei Sainsbury Seale? — Asta-i Asta-i altce altceva! va! Anch Anchet eta a continu continuă. Trebui Trebuie e să fie pe pe undev undeva a femeia femeia asta! Omul nu dispare aşa... — Ba Ba s-a s-arr zic zice e că da! da! — Moa Moart rtă sa sau u vie vie,, se se afl află unde undeva va!! Şi, Şi, în ce mă priv priveş eşte te,, con consi side derr că na murit. — De ce nu? — Fii Fiind ndccă i-am i-am fi găsit sit dej deja a tru trupu pul. l. — Toate Toate cadavrele cadavrele se recupere recupereaz ază aşa de repede? repede? — Vrei, fără îndoială, să insinuezi că a fost asasinată şi că o vom desc descop oper erii înt întrr-o o bun bună zi, zi, în adân adâncu curi rile le vre vreun unei ei ca cari rier ere, e, hă cuit cuită mărunt runt precum carnea tocată, făcută bucăţi? — Nu Nu ins insin inue uezz nim nimic ic,, dra drag gă prie priete tene ne.. Num Numai ai că mi se pare pare că exis existtă efect fectiiv per perso soan ane e di dispărute rute şi a căror ror urm urmă nu se mai mai gă se seşt şte e ni niciod ciodat ată. — Se întâmpl întâmplă foarte rar. rar. Multe Multe femei femei dispar, dispar, de acord, acord, dar sfârşim sfârşim aproape proape totd totdeau eauna na prin prin a le regă si. În În nouă cazuri cazuri din din zece zece este este vorba vorba de de o 47
poveste poveste de dragoste. dragoste. Se Se aflau pe undeva undeva în compania compania unui bă rbat. Nu cred cred însă să fie şi cazul cu Mabelle a noastră cu doi L şi E. — Nu Nu se se ştie ştie niciod niciodat ată, zise zise Poirot Poirot cu pruden prudenţă. Totuş Totuşi, i, consid consider er ca şi dumnea dumneata ta că-i pu puţin prob probabi abil. l. În În orice orice caz, caz, este este sigur sigur c-o c-o vei vei găsi zile zilele le astea? — Absolut Absolut sigur. sigur. Semnalmen Semnalmentele tele sale sale sunt public publicate ate în pres presă şi difuzate la radio. — Evident, asta ne-ar putea ajuta... — Nu te te mai mai nec necăji, ji, priete prietene, ne, conc conchis hise e Japp. Japp. O s-o s-o găsim pe frum frumoas oasa a dumitale dumitale cu desuuri desuurile le sale sale de de lână cu tot! tot! Poirot puse receptorul la loc. George, George, care intrase intrase în în vârful picio picioarelor, arelor, dup după cum obişnuia, obişnuia, aranja aranja pe o măsuţă o can cană cu ciocolată fierbinte şi şi o farf arfurie cu cu pră jituri. — Geo Georg rge, e, zise zise Po Poir irot ot,, iat iată-mă perp perple lex! x! — Într-ad Într-adev evăr, domnul domnule? e? Sunt Sunt dezola dezolat! t! Poiro oirott îşi îşi turn turnă o ce ceaş aşccă de cioc cioco olat lată. Înv Învâr ârti ti apo apoi înd înde elung lung,, fă ră să scoat sco ată o vorb vorbă, lingu linguri riţa în lich lichidu idull consi consiste stent. nt. George George,, atent atent şi resp respect ectuos uos,, nu se mişca. mişca. Se întâmpla întâmpla uneori uneori ca Hercule Hercule Poirot să-şi discute discute anchetel anchetele e cu vale valetu tull său ale ale cărui rui păreri reri îi erau erau pre preţioas ioase. e. Dup După anum anumit ite e se semn mne, e, ca care re ar fi rămas neobservate neobservate unui servitor servitor mai mai puţ in perspic perspicace, ace, George George îşi dăduse duse seam seama a că un ast astfe fell de de mom momen entt se apro apropi pia. a. — Presupun, Presupun, George, George, zise zise Poirot, Poirot, că ai aflat de de moartea moartea dentistulu dentistuluii meu. — Domnul Morley, domnule? Da, domnule. E foarte trist, domnule. S-a împuşcat, cred? — Ast Asta-i a-i părere rerea a gene genera rallă. Dac Dacă nu s-a s-a sinu sinuci cis, s, a fost fost as asasi asina nat. t. — Da, domnule. — Şi, Şi, dac dacă a fos fostt ucis ucis,, se se pun pune e prob proble lema ma să afl află m cine cine a fă cutcut-o. o. — Foar Foarte te adev adevărat, rat, domn domnule ule.. — Adau Adaug, g, Geo Georg rge, e, că num numărul rul perso persoan anel elor or car care e ar fi putu pututt să -l omoa omoare re este limit limitat. at. Nu pot fi vinovate vinovate decât decât persoanele persoanele care care se aflau în casă în momentul momentul mor morţii sale sau cele cele care s-ar s-ar fi putut afla afla acolo. — Cu Cu si sigura guran nţă, dom domnu nule le.. — Iat Iată care are sunt sunt ac ace este ste pers perso oane ane: o buc bucă tă reas reasă şi o cam came erist ristă , doi doi serv se rvit itor orii dev devot ota aţi, pe pe car care e i-a i-aşş sco scoat ate e de de pe pe lis lista ta susp suspec ecţ ilor ilor fă ră să ezit ezit,, o soră care-l care-l iubea iubea mult mult şi pe pe care care n-o n-o văd omorâ omorându ndu-l, -l, dar dar carecare-ll moşteneşte moşteneşte,, consider considera aţie financi financiar ară pe care care nu nu ne putem permite permite s-o s-o neglij neglijăm, un asoc asociat iat,, inte inteligent ligent şi capabil, capabil, care ar fi putut putut acţ iona dintr-un dintr-un motiv motiv pe care care-l -l ignor ignorăm; un tân tânăr valet valet destu destull de obtuz obtuz,, care are are capul capul îmbâcsit de romane poliţiste; şi, în sfârşit, un grec cu antecedente cam suspecte. George tuşi uşor. — Cu str străinii inii aceşti aceştia, a, domnul domnule.. e.... — Sunt cu totul totul de părerea ta, ta, George. George. Grecul Grecul era vinovatu vinovatull cel mai mai indica dicat. t. Num Numai că se întâm ntâmpl plă ca ac aces estt gre grec să moară şi el, în apar aparen enţă uci ucis de domn domnul ul Morl Morley ey,, fără ca noi noi să pute putem m spu spune ne dac dacă ac aces esta ta l-a l-a sup supri rima matt în în mod volunt voluntar ar sau sau dac dacă este este doar doar vorb vorba a de o eroare eroare nefe neferic ricit ită . — Este Este posibil posibil,, domnu domnule, le, ca cei cei doi bărbaţi să se fi fi omorât omorât recipr reciproc. oc. Pu48
tem presup presupune une că aveau aveau atât atât unul unul cât şi şi cel celălal laltt idei idei asasin asasine, e, pe care care le-a le-au u pus şi unul şi celalal celalaltt în practi practiccă, deşi fiecare fiecare ignora ignora inten intenţ iile celuilalt. celuilalt. Hercul Her cule e Poiro Poirott aprob aprobă printr printr-o -o succ succesi esiune une de morm mormăiel ieli: i: — Foarte ingeni ingenios, os, George, George, zise zise el apoi. apoi. Dentistul Dentistul îlîl asasineaz asasinează pe nefericitul gentleman gentleman care s-a aşezat pe fotoliul fotoliul din faţa lui şi nu-şi dă seama seama că exact în moment momentul ul respectiv respectiv victim victima a sa se gândeşte gândeşte la clipa foarte apropiat apropiată în care îşi îşi va scoate scoate revolve revolverul rul din buzunar buzunar pentru pentru a-l executa. executa. Lucrurile Lucrurile s-ar s-ar fi putut petrece petrece în în felul felul acesta, acesta, dar dar îţ i mărturisesc rturisesc că ipot ipotez eza a nu mă încân încânttă. Şi, Şi, în plus plus,, lis lista ta sus suspe peccţilor ilor noş noştr trii nu-i nu-i înch închis isă. Mai Mai există două perso soa ane ca care se puteau puteau afla în cas casă în moment momentul ul indicat indicat.. Au fost văzuţi plecând toţi pacienţii care care l-au l-au precedat precedat pe monsieur Amberiotis, monsieur Amberiotis, cu exce excep pţia unui unuia a sing singur ur,, un un tân tânăr ame ameri rica can n car care e a pă ră sit sit sal salon onul ul de aşte aş tept ptar are e pe pe la la 12 12 fără 20, 20, dar dar pe pe car care e nim nimen enii nu nu l-a l-a văzut zut ieş ieşin ind d din din cas casă . Trebuie deci să-l includem printre posibilii posibilii suspecţi. Mai trebuie, de asemen ase menea, ea, să figure figureze ze pe lis listtă un anume anume domn domn Frank Frank Carter Carter,, care care nu era era paci pacien ent, t, dar dar car care e a veni venitt pu puţin dup după ora ora 12 12 cu cu spe spera ran nţ a să -l vad vadă pe Morl Morley ey.. Nici Nici pe el nu l-a l-a văzut nime nimeni ni retr retrăgându-s gându-se. e. Acest Acesteaea-ss faptel faptele, e, bunul bunul meu meu George. Ce crezi despre ele? — La La ce ce or oră a fost fost co comi missă crim crima, a, domn domnul ule? e? — Între Între ora ora 12 şi 12:2 12:25, 5, dac dacă vinova vinovatul tul este este domn domnul ul Amber Amberiot iotis. is. Dac Dacă-i altcin altcinev eva, a, dup după ora 12:2 12:25, 5, căci, mai devrem devreme, e, domnul domnul Amber Amberiot iotis is ar fi fi văzut cadavrul. Geor George ge refl reflec ecttă. Poir Poirot ot îl înc încur uraj ajă din din privi priviri ri.. — Deci, George? — Mă frap frapea eazză un lucr lucru, u, domn domnul ule. e... .. — Da? — Faptul că va tr trebui să vă căutaţi un un alt de dentist. — George, George, exclam exclamă Poirot, Poirot, te întreci întreci pe tine însuţi! Este Este un lucru lucru evid eviden entt de de care care nu-m nu-mii dăduse dusem m sea seama ma înc încă. Înc Încântat, Ge George pără si în încăperea. Poirot Poirot îşi bău cioco ciocolat lata a cu înghi înghiţituri ituri mici mici,, conti continuân nuând d să reflec reflectez teze e la faptele faptele pe care le trecuse trecuse în în revistă. Afacerea Afacerea se prezenta prezenta aşa cum tocmai tocmai o rezumase în aspectele ei generale. Asasinul, oricare i-ar fi fost mobilurile, era neap neapărat una din persoane persoanele le despre despre care care vorbise vorbise.. Nici Nici nu-şi nu-şi formu formulas lase e bine bine gândul gândul şi şi Poirot Poirot îşi îşi dă du seama seama brus bruscc că lis lista ta era era inc incom ompl plet etă: uit uitas ase e un un num nume. e. Era, Era, fără îndo îndoia iallă, pu puţin prob probab abil il ca ac aces esta ta să fie numele numele asas asasinu inului lui.. Dar omul omul era era în în casă în momen momentul tul crim crimei, ei, deci deci trebui trebuia a să fie trecut trecut pe pe listă. Sub celelalte nume, Hercule Poirot îl scrise şi pe acela al domnului Barnes. — Do Domnul mnule e, zis zise e Geo Georg rge e, o do doamn amnă dore doreşt şte e să vă vorbe orbeas asccă la telefon! Acum câte câte zile, Hercule Hercule Poirot Poirot se înşelase înşelase încercând încercând să ghiceasc ghicească numele numele doam doamnei nei carecare-ii venise venise în în vizit vizită. De data data aceasta aceasta prono pronosti sticul cul său fu excelent: vocea care-i ajunse la ureche era exact cea pe care o aştepta. — Monsieur Hercule Monsieur Hercule Poirot? — Eu Eu îns însum umi, i, doam doamn nă. 49
— Jane Olivera la aparat. Nepoata domnului Alistair Blunt. — Omagii Omagiile le mele, mele, domniş domnişoar oară Olive Olivera. ra. — V-a V-arr fi fi pos posib ibil il să veni veniţi pân până la locu locuin inţa unc unchi hiul ului ui me meu? u? Aţi afl afla a aic aicii lucruri care, cred eu, v-ar interesa. — Este Este posibi posibil. l. La ce oră v-ar v-ar conven conveni? i? — Se poat poate e la ora ora şase şase şi jumă tate? tate? — Cont Conta aţi pe pe mine mine!! — Sper Sper că nu v-am v-am deranj deranjat at de la acti activit vitate atea a dumnea dumneavoa voastr stră ? — Absolut Absolut deloc, deloc, domnişoar domnişoară Olivera. Olivera. Aşteptam Aşteptam telefon telefonul ul dumneavoas dumneavoastră. Hercule Poirot puse receptorul la loc, surâzând. Se întreba de ce pretext pretext se folosea folosea Jane Olivera Olivera pentru pentru a-l determina determina pe Alistai Alistairr Blunt să -l conv co nvoac oace e la la el el aca acassă. Nu fu fu lăsa satt să aştep aştepte te şi, şi, de îndat îndată ce so sosi si,, fu intr introd odus us în în mare marea a bibl biblio iotec tecă ale ale cărei rei fer feres estr tre e dădeau deau spre spre Ta Tami misa sa.. Ins Insta tala latt în în fa faţ a bir birou oulu luii să u, Alistair Blunt se juca distrat cu un coupe-papier. Avea aerul obosit al bărbatul rbatului ui pe care care feme femeile ile din din fami familie lie îlîl inopor inoportun tuneaz ează de câtva câtva tim timp. p. Jane Olivera stătea în picioare aproape de şemineu împreun împreună cu o fem femeie eie de o oar oarec ecar are e vârst ârstă, mărun runţică şi gras rasă care, are, în momen omenttul int intrării rii lui lui Po Poir irot ot,, decl declar ară cu însu însufl fle eţire ire că "nu "nu era era posi posibi bill să nu se ţină se seam ama a de opin opinia ia sa în în priv privin inţa resp respec ecti tiv vă". Alis Alista tair ir Blun Bluntt îiîi răspun spunse se că avea avea foar foarte te mult multă drep drepta tate te şi se ridi ridiccă pen pentru a-l întâmpina pe Poirot. — Cum Cum pres presup upun un că veţi dis discu cuta ta ac acum um tot tot fel felul ul de oror orori, i, adă ugă doam doamna, cred cred că mă voi voi re retrag trage. e. — În locul locul tău, mam mamă, zise zise Jane Jane Oliv Olivera, era, aş proce proceda da la la fel. fel. Urmând Urmând sfatul sfatul fiicei fiicei sal sale, e, Juli Julia a Olive Olivera ra ieşi ieşi din încăpere pere cu cu măreţie, prefăcâ când nduu-se se că nu a rema remarc rcat at pre preze zen nţa lui lui Po Poir irot ot.. — Domnule Poirot, zise Alistair Blunt, foarte amabil din partea dumn dumnea eavo voas astr tră că v-a v-aţi dera deranj njat at.. Cre Cred d că o cun cunoa oaşt şte eţ i pe pe dom domni nişo şoar ara a Oliv Oliver era, a, nu? nu? Dân Dânsa sa m-a m-a rug rugat at să vă chem chem.. .... — Este Este vor vorba ba,, expl explic ică Jane Jane Oli Olive vera, ra, de de acea aceast stă feme femeie ie care care a disp dispărut. rut. Domnişoara nu-mai-ştiu-cum Seale... — Domnişoara Sainsbury Seale. — Exa Exact ct!! Un Un num nume e cum cum nu se poat poate e mai mai pret preten enţios! ios! Să lăsăm ast asta! a! Cine vorbeşte, unchiule, tu sau eu? — Cred Cred că ţie îţi revi revine ne sa sarc rcin ina! a! Jane Olivera se întoarse spre Poirot: — Este Este posib posibil il,, domnul domnule e Poirot Poirot,, zise zise ea, ca ceea ceea ce ce vă povest povestesc esc să fie lipsit de importanţă, da dar mi s-a părut că trebuie să vă aduc la cunoştinţă . — Vă ascult. — Ultim Ultima a dată când când unchi unchiul ul meu meu s-a s-a dus dus la dent dentist ist,, nu deun deună zi, ci acum acum trei trei luni luni,, l-am l-am înso însoţit. Era în "Rol "Rollsls-ul" ul" său, cu cu care care trebu trebuia ia apoi apoi să -mi continui drumul la nişte prieteni în Regent's Park, pentru ca apoi şoferul să se înto întoarc arcă la den denti tist st dup după unch unchiu iull meu. meu. Maşi Maşina na s-a s-a opr oprit it la la num numă rul rul 58, 58, în Queen Charlotte Street, unchiul meu a coborât şi, chiar în momentul acela, o doam doamn nă a ieşi ieşitt din din cas casă, cu coafur coafura a în dezord dezordine ine,, şti ştiţ i... i... genul genul artist. artist. A venit venit drept drept spre spre unchiu unchiull meu meu şi, cu o voce voce cam cam pi piţigăiată, i-a i-a spus: spus: "Ah! "Ah! 50
domn domnul ule e Blu Blunt nt!! Sun Suntt sin singu gurră că nu vă mai mai ami amint ntiiţi de de min mine" e"!! Bin Bineî eîn nţeles eles,, am rema remarc rcat at ime imedi diat at dup după figu figura ra pe pe care care o fă ce cea a unch unchiu iull meu meu că pers persoa oana na nu se înşela înşela deloc deloc şi că unchiu unchiull meu meu nu-şi nu-şi amint amintea ea s-o s-o mai fi văzut! zut! Alis Alista tair ir Blun Bluntt oft oftă. — At Atâţia oa oameni mă abordează cu ac această frază-pretext! — Unchiu Unchiull meu, meu, conti continu nuă Jane Oliver Olivera, a, aştept aştepta a urmare urmarea a cu o figu figurră pe care i-o cunosc cunosc bine, bine, un aer de o credulitate credulitate politi politicoas coasă care nu l-ar înşela înşela nici nici pe un co copi pill de de trei trei ani. ani. Cu o lip lipssă total totală de co conv nvin inge gere re el decl declar ară că-şi -şi aminteşte aminteşte foarte foarte bine bine de dânsa, dânsa, iar aceasta aceasta continu continuă : "Eram o foarte foarte bună prie priete ten nă a scu scump mpei ei dumn dumne eavoa avoast strră soţii"! ii"! — Şi asta mi mi se spune spune destul de de des, remarc remarcă Alistair Alistair Blunt Blunt cu o voce voce plicti plictisit sită. Urmar Urmarea ea se se modi modific fică puţin. Este Este vorba vorba întotd întotdeau eauna na de de ceea ceea ce se chea cheam mă "tapa "tapat" t".. De data data ace aceea ea am am sc scăpat cu 5 lire lire don donate ate nu şti ştiu u că rei rei Misiuni din Zeanana. Nu era scump! — O cun cunos oscu cuse se înt întrr-ad adev evăr pe so soţia dum dumne neav avoa oast strră ? într întreb ebă Po Poir irot ot.. — Gre Greu u de de spu spus, s, ră spun spunse se Blun Blunt. t. Fapt Faptul ul că ac acea east stă doam doamn nă se inte intere resa sa de Misi Misiun unil ile e din din Zean Zeanan ana a îmi îmi dă drep dreptu tull să cred cred că, dac dacă ar fi cuno cunosc scut ut-o -o pe soţia mea, mea, aceast aceasta a s-ar fi petrecu petrecutt în India, unde ne aflam aflam împreun împreună acum zece zece ani. ani. Oric Oricum um,, îns însă, nu pute putea a fi fi foa foart rte e bun bună prie priete ten nă de-a de-a Re Rebe becc ccăi. Altf Altfel el aş fi cuno cunosc scut ut-o -o şi eu. eu. Fără îndo îndoia iallă, o fi fi înt întâl âlni nitt-o o pe soţia me mea a în în vreun salon... — Eu Eu per perso sona nall cre cred d că n-o n-o văzuse zuse în via viaţa ei ei pe pe mătuşa tuşa me mea, a, zise zise Jane Jane Olivera. Olivera. Doar că îi trebuia trebuia un un pretext pretext pentru pentru a ţ i se adresa... adresa... — Foarte posibil. Se si simţea fo foarte mu multă indulgenţă în to tonul să u. — În orice orice caz, caz, relu reluă Jane Jane Olive Olivera, ra, eu consi consider der că felul felul în care care-nc -ncerc erca a să ţi se fac facă cunos unoscu cuttă este ste tare are ciuda iudat! t! Blun Bluntt dădu din din ume umeri ri.. — Îmi vroia vroia contribu contribuţia la lista lista de de subscrip subscripţ ii, asta-i asta-i tot! tot! — A mai înc încerc ercat să ia leg legătura ura cu cu dum dumne neav avoa oast strră dup după ac acee eea? a? întrebă Poirot. — Nu, spune Blunt. N-am mai auzit vorbindu-se despre ea şi-i uitasem chiar şi numele când Jane i-l descoperi în ziar. Jane Olivera conchise cam fără convingere: — Oricu Oricum, m, domnu domnule le Poir Poirot, ot, m-am m-am gândit gândit că este este un am amănunt nunt pe care care treb trebui uia a să-l cuno cunoaş aşte teţi. Poir Po irot ot se ridi ridiccă. — Vă mulţumes umesc, c, dom domnişo nişoar ară Oliv livera; era; mă voi ret retrage rage pent pentru ru că şti ştiu, domn domnul ule e Blun Blunt, t, că sunte sunteţi foart foarte e ocup ocupat. at. — Vă co cond nduc uc,, zis zise e Jane Jane.. Herc He rcul ule e surâ surâse se pe sub sub mus musta taţă. Cobo Co borâ rârră unul unul lân lâng gă ce cellălalt lalt sc scar ara a mare mare.. La part parter er,, Jane Jane Oliv Oliver era a îl invită pe Po Poirot să intre în într-o ca cameră mică ce dădea în într-u r-un ho hol. Du După ce uşa fu închis închisă, ea îl privi privi drept drept în ochi pe detectiv detectiv şi spuse: spuse: — Ce vro vroiaţi să spun spune eţi adi adineau neauri ri când ând aţ i afi afirmat rmat că aş aşte tept pta aţ i telefonul meu? Poir Po irot ot îşi îşi rid ridic ică mâin mâinil ile, e, înde îndep părtând rtânduu-le le una una de de cea ceala lalt ltă: — Exact ceea ceea ce am am spus, răspunse el, el, zâmbind. zâmbind. Aştept Aşteptam am telefonul telefonul 51
dumn dumnea eavo voast astrră şi aţi tele telefo fona nat! t! — Ştiaţi că o să telefonez în legătură cu această doamnă Sainsbury Seale? Poirot Poirot dădu nega negativ tiv din cap. cap. — Acea Aceasta, sta, expli expliccă el, era un pretex pretext. t. La nev nevoie oie aţi fi fi găsit altcev altceva. a. — Dar Dar de ce ce naib naiba a îmi îmi atri atribu buiiţi inte inten nţia de de a vă tele telefo fona na?? — Vreţi să-mi spuneţi de ce aţi vrut să-mi daţi mie această mic ă informaţie referitoar referitoare e la doamna doamna Sainsbury Sainsbury Seale Seale şi şi nu aţ i comunicat comunicat-o, -o, cum era şi normal, la Scotland Yard? — Foarte bine, bine, domnule domnule Ştiu-Tot, Ştiu-Tot, foarte bine! bine! Ce ştiţi exact? — Ştiu că persoana ana mea vă preocupă de când ând aţ i afl aflat că i-am -am fă cut, deun deunăzi, o vizit vizită cuiva cuiva care care locu locuieş ieşte te la Hol Holbor born n Palace Palace Hote Hotel. l. Ea îlîl priv privea ea cu cu o stup stupoa oare re nep nepre reffă cut cută. Chip Chipul ul ei ei îşi îşi schi schimb mbă culo culoare area. a. Nici Niciod odat ată n-ar n-ar fi crez crezut ut Poiro oirott că o pie pielle atâ atâtt de de bru brun nă ar pute putea a să par pară atât atât de verde. — M-a M-aţi che chem mat aici aici,, co conti ntinuă el, el, foa foart rte e cal calm m, pen penttru că vroi roiaţi să şti ştiţi ce am "în "în guş guşă". Scuz Scuza aţi-mi i-mi expr expres esia ia!! Vă inte intere rese seaz ază de fapt fapt ce ştiu ştiu desp despre re domnul Howard Raikes. — Nu ştiu ştiu despre despre cine vorbiţi! Poirot continuă fără a ţine seama de această afirmaţie făcută fără prea mare speranţă: — Vă voi voi evi evita ta ost osten enea eala la de de a-mi a-mi pune pune într întreb ebările rile abi abile le la la care care,, fără îndoială, v-aţi gândit. Vă voi spune ceea ce ştiu sau, mai bine zis, zis, ceea ce am ghicit ghicit.. Prima Prima dat dată când am venit venit aici cu inspect inspectorul orul Japp, aţ i fost fost surprinsă văzânduzându-ne ne şi. şi... .. foarte foarte nelini nelinişti ştittă. V-a V-aţi gând gândit it numaid numaidecâ ecâtt că i s-a s-a întâmplat ceva unchiului dumneavoastr dumneavoastră. De ce? — Ei, Ei, Doamne Doamne,, pentr pentru u că este este unul unul dintr dintre e oameni oameniii cărora rora li se pot în întâmpla tâmpla astfel de lucrur lucruri. i. Într-o zi, dup după nu mai ştiu ce împrum împrumut ut balcanic, balcanic, am prim primit it pri prin n poşt poştă o bomb bombă. Şi des deseo eori ri gă se seşt şte, e, în în core coresp spon onde den nţ a sa sa,, scriso scrisori ri de ameni amenin nţare are.. — Inspec Inspector torulul-şef şef Japp Japp,, relu reluă Poirot, Poirot, v-a spus spus atun atunci ci că un denti dentist, st, domn domnul ul Morl Morley ey,, fus fuses ese ea asa sasi sina nat. t. Vă amin aminti tiţi răspun spunsu sull dum dumne neav avoa oast strră ? Aţi spus: "Dar este stupid"! Ea îşi îşi muşc muşcă buze buzele le.. — Am Am spu spuss eu eu ast asta? a? făcu ea ea.. Ref Refle leccţia a fos fostt înt întrr-ad adev evăr stu stupi pid dă ! — Mi Mi s-a s-a părut rut mai mai mult mult curi curioa oassă decâ decâtt stu stupi pid dă. Ea Ea dez dezv văluia luia fapt faptul ul că eraţi la la cur curen entt cu cu ex existen stenţa dom domnu nullui Morl Morley ey şi că vă aş aşte tept pta aţi ca ca să i se se în întâmple ceva, nu acestuia ci... — Vă plac ace e să vă spuneţi poveşti şti, nu-i aşa şa?? Poirot continuă fără să-i dea atenţie. — Acest "ceva" "ceva" care trebuia trebuia să se întâmple întâmple în în casa lui Morle Morley y era aştept aşteptat, at, sau mai bine bine zis zis temut, temut, de dumnea dumneavoa voastr stră. Văzânduzându-ne, ne, v-aţ i temut temut ca nu nu cumva cumva să i se fi întâ întâmpl mplat at ceva ceva unchi unchiulu uluii dumnea dumneavoa voastr stră. Asta Asta înseamnă că dumneavoastră ştiaţi ceva ce noi ignoram. Am trecut în revi revist stă oa oame meni niii care s-au perindat în ziua aceea pe la imobilul din Queen Charlotte Charlotte Street Street nr. 58 şi am descoper descoperit it imediat imediat unica unica persoană cu care, în mod rezona rezonabil bil,, aţi fi putu pututt fi dumn dumneav eavoas oastr tră în rela relaţ ie; este este vorba vorba de de acest acest tânăr american american despre despre care vorbeam vorbeam mai mai adineauri, adineauri, domnul domnul Howard Howard 52
Raikes. — Este pasionan pasionantt ca un foileton! foileton! Aştept Aştept cu cu nerăbdare episodu episodull următor. — Am fost fost să-l văd pe domnul domnul Howard Howard Raike Raikes. s. Este Este un un om ce are, are, probabil, babil, o oarecare educa educaţ ie şi care este este periculos periculos.. Nu mai mai con conti tinu nuă. Priv Privea ea cu cu aten atenţie chip chipul ul tin tiner erei ei.. Părea rea vis visătoar toare. e. După câtev câteva a cli clipe, pe, surâse: surâse: — Ren Renun unţ, zis zise e ea. ea. Aţi câşt câştig igat at,, dom domnu nule le Po Poiro irot. t. Est Este e ade adev vărat rat că muream ream de fri frică. Deve Deveni nind nd se seri rioa oassă, co cont ntin inu uă. — Domnu Domnule le Poir Poirot, ot, vă voi spun spune e câtev câteva a lucrur lucrurii pe care care pref prefer er să vi le le povest povestesc esc person personal al căci îmi dau sea seama ma că veţi sfârşi sfârşi prin prin a le le desco descoper peri. i. Pe Pe bărbatul batul acest acesta, a, Howar Howard d Raikes Raikes,, îl iube iubesc. sc. Sunt Sunt nebun nebună după el. Mama Mama m-a dus dus în în Eur Europ opa a ca ca să mă înde îndep părtez rteze e de de e el. l. Ce Cell pu puţin ace acest sta ae est ste e unu unull din din motive motivele le şede şederii rii noastr noastre e aici, aici, celălal laltt fiind fiind sper speran anţa mamei mamei că unchiu unchiull meu, meu, cunosc cunoscându ându-m -mă mai bine bine,, îmi va lăsa moşte moştenir nire e averea averea sa. sa. Mama Mama mame mameii mele mele era sora sora Rebe Rebecc ccăi Arnhol Arnholtt şi eu nu-i nu-i sunt sunt decât decât nepo nepoat ată de gradul gradul al al doilea lui Alistair Blunt, dar el nu are alte rude mai apropiate. Şi apoi, sunt sinc sincer eră cu dum dumneavoastr neavoastră, domnule domnule Poirot, Poirot, aşa este este mama! mama! Suntem Suntem foarte, foarte, foarte foarte bogate bogate,, odios odios de bogate bogate,, ca să mă exprim exprim ca Howar Howard, d, dar dar averea averea noastr noastră nu-i nimic nimic în compara comparaţie cu cu aceea aceea a unchiului unchiului,, şi mama consider consideră că mi-ar mi-ar sta sta grozav grozav în cali calitat tate e de unic unică moşten moştenito itoare are a unch unchiul iului! ui! Tăcu o clipă, reflectând. Apoi, reluă: — Cu Cum să vă fac să înţelegeţi? Ho Howard de detestă ideile în în ca care am am fo fost eu cre cresc scut ută şi ar ar vrea vrea să le poa poattă dist distru ruge ge.. Şi, Şi, uneo uneori ri,, gânde gândesc sc şi şi eu exac exactt ca el! Îl iubesc mult pe unchiul Alistair, dar sunt momente în care m ă exaspereaz exasperează. Este atât de burghez, burghez, atât atât de prudent, prudent, atât de tipic tipic englez! englez! Mi se întâm întâmpl plă să-mi -mi spu spun n că es este te una una din din ac acel ele e fii fiin nţe care care co const nstit itui uie e o pie piedi diccă în calea progresului, fiind printre cei care trebuie trebuie în mod necesar să dispară dac dacă vrem vrem să pute putem m sc schi himb mba a cev ceva. a. — Domnul Raikes, se pare, v-a convertit la ideile sale! — Da... şi şi nu! Howard Howard vede vede mai mai departe departe decât decât aproape aproape toţ i ceilal ceilalţ i. Dar mulţi oamen oamenii sunt sunt de de acord acord cu cu el până la un un anumit anumit punct, punct, mulţ i oame oameni ni ca care cons conside iderră că s-a s-arr putea putea încer încerca ca ceva ceva cu unchiu unchiull Alist Alistair air şi şi cu cei cei asemen ase menea ea lui, lui, pres presupu upunând nând că ace aceşti ştia a ar accep accepta. ta. Num Numai ai că nu vor vor fi nici niciod odat ată de acord! Stau Stau linişti liniştiţi în fotoliile fotoliile lor, dau din din cap şi spun: "Nu put putem să ne as asu umăm acest acest risc!" risc!" sau "Din "Din punct de vedere vedere econom economic ic lucrul lucrul acesta ace sta nu me merge rge!" !" sau "Trebu "Trebuie ie să ţinem inem sea seama ma de respon responsabi sabili littăţile noastre!" noastre!" ori: "Nu uita uitaţi lec lecţiile istoriei!"... Dar tocmai asta trebuie să facem! Istoria Istoria ţine de trecut! trecut! N-o vedem vedem decât întorcându-ne întorcându-ne în urma noast noastrră. Iar Iar noi noi treb trebui uie e să priv privim im înai înaint nte! e! — Şi-i interesant ce se vede acolo? Ea răspunse spunse pe un un ton ton de reproş: reproş: — Vorbi Vorbiţi ca unchiu unchiull Alistair! Alistair! — Poa Poate te pent pentru ru că şi eu sun suntt bătrân trân,, fă cu el el. Urm Urmă un momen omentt de de tăcere. re. Dup După oa oare re,, cu o voce voce foa foart rte e dife diferi rittă , acea acea voc voce e oare oarecu cum m sev sever eră cu care vorbea vorbea când îiîi lua cuiva interogator interogatoriul, iul, Poirot Poirot o întreb întrebă de ce ţ inuse Howa Ho ward rd Rai Raike kess să aib aibă prog progra rama mare re la la domn domnul ul Mor Morle ley. y. 53
— Era Era idee ideea a mea, mea, dec decla larră Jane Jane Oli Olive vera ra.. Voia Voiam m ca ca el să-l înt întâl âlne neas asccă pe unchiu unchiull Alis Alistai tairr şi şi nu nu găsis sisem em alt mijlo mijloc. c. Mi-a Mi-a spus spus lucrur lucrurii atât atât de răutăcioa cioase şi de nedrept nedrepte e despre unchiu unchiull meu, a vorbit vorbit despre despre el cu aşa aşa o ură încât am vru vrutt să fac fac ce ceva. Eram Eram sigu sigurră că, înt întâl âlni nind nduu-ll măcar o dat dată pe unc unchiul hiul Alist Alistair air,, sentim sentiment entele ele lui lui s-ar s-ar schim schimba. ba. Nu putea putea să nu desco descoper pere e că unchiu unchiull este este un om de de treab treabă, simplu simplu,, amabil amabil şi şi simpat simpatic. ic. Îns Însă, din cauz cauza a mamei, mamei, care ar fi stricat stricat totul, totul, îmi era imposibi imposibill să organizez organizez o întâlnire întâlnire altundev altundeva... a... — Şi, Şi, într întreb ebă Po Poir irot ot,, de de ace aceea ea vă era era tea team mă, pen pentr tru u că dumn dumnea eavo voas astr tră eraţi autoarea autoarea acestei acestei întâln întâlniri? iri? — Da, Da, mur murmu murră ea ea,, lăsând sând cap capul ul în jos. jos. Pen Pentr tru u că , uneo uneori ri,, Howa Howard rd se se lăsă dus dus de de mân mânie ie.. El. El... .. el.. el.... Poirot îi veni în ajutor. — El El se se pro pronu nun nţă în favoar favoarea ea acţ iuni iuniii dire direct cte. e. Câ Când nd vrei vrei să dist distru rugi gi,, să nimice nimiceşti şti,, să exterm extermini ini... ... Ea îlîl între întrerup rupse se cu cu un strig strigăt. — Nu spune spuneţi aşa aşa ceva, ceva, domnul domnule e Poiro Poirot, t, vă implo implor! r!
IV. Şapte, opt, şi frumos şi drept le-aşed 1. Timpul trecea. Se scursese mai mult mult de o lună de la moartea domnului Morley Morley şi nu aveau aveau încă nici o veste veste din partea partea domnişoar domnişoarei ei Sainsbury Sainsbury Seale. Seale. De fiecare fiecare dată când se gândea gândea la asta, asta, Japp se înfuria înfuria.. În ziua aceea, după ce trase o înjurătură, el el exclamă: — În sfârşit, sfârşit, Poirot Poirot,, femeia femeia asta trebuie trebuie să se afle undeva! undeva! — Sau Sau a mur murit it,, sau sau tr tră ieşt ieşte! e! Dac Dacă a mur murit it,, und undee-ii cor corpu pul? l? Să pres presup upu unem nem că s-a s-a sinu sinuci cis. s... .. — Înc Încă o sin sinuc ucid ider ere? e? — Să nu mai mai dis discu cuttăm che chest stiu iune nea a asta asta!! Dumn Dumnea eata ta per persi sişt ştii să crez crezii că Morl Morley ey a fost fost asa asasi sina nat, t, eu eu ră mân mân conv convin inss de fapt faptul ul că sing singur ur şişi-a a pus pus cap capă t zilelor. — Tot nu ştii de unde şi-a procurat revolverul? — Nu. Era o armă stră ină. — Interesant detaliu. — Nu în sen sensul sul atri atribu buit it de dum dumne neat ata! a! Mor Morle ley y a călă tori toritt mul mult. t. Făce cea a croazi croaziere ere cu cu sora sora lui şi şi se poate poate foar foarte te bine bine să -şi fi fi cump cumpă rat acest acest revo revolve lverr în cursul unei escale. În călătorie oamenii se lasă adesea tentaţi de arme. Asta sta le le dă iluzia că duc o via ţa pe peric riculoasă. Poirot asculta, evident sceptic. — Dar, Dar, co cont ntiinuă Japp Japp,, să nu ne înde îndep pă rtă m de la pro proble blema no noas astr tră ! Spun Spunea eam, m, aten atenţie, ie, es este te o simp simpllă pres presup upun uner ere, e, că dac dacă ac ace eas asttă bles bleste tem mată de fem femei eie e s-a s-a si sinu nuci cis, s, dac dacă, de exe exemp mplu lu,, s-a s-a arun aruncat cat în ap apă , corp corpul ul să u ar fi fi trebui trebuitt să fi fost fost găsit la ora actu actual ală ... De altf altfel, el, ace acelaş laşii lucr lucru u ar fi treb trebuit uit să se pet petreac reacă şi dac dacă ar fi fost fost as asas asiinat nată . — Doa Doarr dac dacă nu cumv cumva, a, obi obiec ecttă Po Poiro irot, t, i-a i-a fost fost atârn atârnat ată ca cadav davru rulu luii 54
vreo greutate înainte de a fi aruncat în Tamisa... — Înt Întrr-o o noap noapte te fără lun lună, pe unde undeva va pe la Lime Limeho hous use? e? Vorb Vorbeş eşti ti,, dragul meu Poirot, ca o femeie care scrie romane foileton! — Şti Ştiu! u! Şi nu spun spun lucr lucrur uril ile e ast astea ea fără să roşe roşesc sc!! — De Desigu sigur, r, vreo reo ban band dă de ră ufă cători tori int interna ernaţ ional onalii s-o s-o fi oc ocup upat at de ea? Poirot Poirot susp suspin ină profun profund d şi zise zise:: — Cin Cinev eva a mă as asig igur ura a mai mai zil zilel ele e tre trecu cute te că as astf tfel el de bande bande exis existtă. — Cine "cineva"? — Domnul Reginald Barnes, Castlegardens Road, la Ealing. Japp, la rândul să u, afişa un oarecare scepticism. — O fi ştiind el ceva, spuse pe un ton ironic. Când lucra la Ministerul de Interne, Interne, avea avea destui destui străini de suprave supravegheat gheat.. — S-ar S-ar zice zice că nu prea prea eşti eşti de de acord acord.. — Nu este este secto sectorul rul meu. meu. Nu pret pretind ind că ace aceste ste aso asocia ciaţii inte interna rnaţionale ionale nu exis existtă, dar afirm afirm că, în gene general ral,, nu sunt sunt prea prea pericu periculoa loase. se. Poir Po irot ot îşi îşi răsuce sucea a mus musta taţa. Cum nu părea că avea de gând să vorbească , Japp reluă: — Am primit referitor la domnişoara Sainsbury Seale câteva mici informaţii suplimentare. S-a întors din India pe vaporul cu care a venit venit şi Amberioti otis. Pr Probabi abil în însă că-i vo vorba de de o coincidenţă, pe pentru că el călătorea cu clasa I iar ea cu a II-a. Cu toate acestea, unul dintre chelnerii de la Savoy crede crede că ea a luat luat o dată masa masa cu el, la Savo Savoy, y, bine bine înţ ele eles, s, cam cam cu cu vreo vreo opt zile înainte de moartea lui Amberiotis. — Aşa Aşa încâ încâtt ar ar fi fi pos posib ibil il ca ei să fi fost fost în leg legă tur tură ? — Pos Posib ibil il,, dar dar mi mi se pare pare pu puţin pro probab babil il.. Nu prea prea vă d o doa doamn mnă , care care se ocup ocupă cu oper opere e de carita caritate te şi are are rel rela aţ ii cu cu misio misionari narii, i, ames amestec tecat ată în combina combinaţii îndoielnic îndoielnice! e! — De unde conchi conchid d că prietenul prietenul nostru nostru Amberio Amberiotis tis se ocupa ocupa cu ceea ceea ce dumneata dumneata numeşti numeşti "combina "combinaţii îndoielnice îndoielnice"? "? — În priv privin inţa lui lui nu exis existtă nici nici o îndo îndoia iallă! Ave Avea a rela relaţii strân strânse se cu cu organ organiizaţii de spionaj spionaj.. — Eşti sigur de asta? — Abs Absol olut ut.. Numa Numaii că am fi fost fost inca incapa pabi bili li să-l prin prinde dem m fii fiind ndccă el le lăsa alto altora ra acţiuni iunile le peri pericu culo loase ase.. El El făce cea a pla planu nuri rile le de lupt luptă, împ împărţea sar sarci cini nile le,, primea rapoartele. De toate acestea suntem siguri. Dar, în privinţ a disp dispărutei rutei noa noast stre re,, n-am n-am aju ajuns ns la la nici nici un un rezu rezult ltat at.. N-o N-o vă d ames ameste teca cattă în aşa ceva! — Nu uita uita că a tr trăit în Ind India ia!! Au fost fost cam cam mul multe te tul tulbu burrări pe pe acol acolo o în ultimii ani! — Nu-mi imaginez o asociaţie între Amberiotis şi domnişoara Sainsbury Seale! — Ştii Ştii că se presu presupun pune e că domniş domnişoara oara Sainsb Sainsbury ury Seal Seale e ar fi fi fost fost o bun bună prieten prietenă de-a defunc defunctei tei doamne doamne Alistair Alistair Blunt Blunt?? — Ţi s-a s-a spus spus aş aşa a ce ceva va?? Nu cred cred nici nici mă ca carr o vorb vorbă ! Fă ce ceau au parte parte din din lumi diferite! — Repet ceea ce a spus domnişoara Sainsbury Seale. — Cui anume i-a spus? 55
— Chiar lui Alistair Blunt. — Am înţeles. Este un vechi truc, iar Blunt a întâlnit probabil de multe ori pretinse prietene de-ale defunctei sale soţii. Cât despre presupunerea că Amberioti Amberiotiss s-ar fi gândit s-o s-o utilizeze utilizeze astfel, astfel, nu! N-ar N-ar fi mers. Blunt Blunt s-ar fi deba debaras rasat at de ea cu o sub subve ven nţ ie oar oarec ecare are,, dar dar nu nu ar ar fi fi inv invit itat at-o -o să vin vină să -şi -şi petrea petreaccă weekend weekend-ul -ul pe pe moşia moşia lui! lui! Nu treb trebuie uie totu totuşi şi să fie luat luat drept drept imbecil! Poirot, Poirot, căruia ruia nici nici nu-i nu-i trecus trecuse e prin prin minte minte o astfel astfel de idee idee,, aprob aprobă cu gravit gravitate ate.. Puţin dup după ace aceea ea Japp Japp exam examina ina din nou nou situa situaţ ia. Ce Ce i s-ar s-ar fi putut putut întâmpla domnişoarei Sainsbury Seale? — Bin Bineî eîn nţeles eles,, cada cadavr vrul ul său ar ar fi fi put putut ut fi intr introd odus us într într-o -o cadă plin plină cu acid ac id,, de către tre un un sava savant nt atins atins de alie aliena nare re men menta tallă. De obic obicei ei,, în că rţi aşa aşa se petrec petrec lucr lucruri urile le cu cadav cadavrel rele e stânjen stânjenito itoare are.. Dar iată, nici nici aceast această ipotez ipoteză nu-m nu-mii est este e pe pe pla plac! c! Sunt Sunt de părere rere că, dac dacă es este te cumv cumva a moa moart rtă, a fost fost îngropată direct undeva. — Da, dar unde? — Asta Asta mă întreb întreb şi eu. eu. La La Londra Londra a disp dispă rut. rut. La Lond Londra ra nu exist există grădină, cel cel puţin nu una una demn demnă de ac aces estt num nume e şi şi per permi miţând ând fune funera rali liii modest modeste, e, discr discrete ete,, privat private. e. Ceea Ceea ce ne-a ne-arr intere interesa sa ar fi o gr gră dină mare, mare, o curt curte e de de fer ferm mă... ... O gr grădină! Po Poirot rot re revăzu di dintr-o dată frumoasa gr grădin dină pe ca care re o adm admiirase atât de mult la Ealing, cu peluzele sale simetrice şi tufele ei perfect întreţinute. Ar fi fantastic ca o femeie să fie îngropată acolo. Ideea îl amuza, dar era conştient de absurditatea ei. Japp continuă totuşi: — Să admi admite tem, m, ac acum um,, că nu a mur murit it.. Atu Atunc ncii und unde e est este? e? A dis disp părut rut de de mai bine bine de o lună, portretul portretul i-a fost fost publicat publicat în toate toate ziarele. ziarele... .. — Şi nime nimeni ni nu nu a văzutzut-o? o? — Spu Spune ne mai degr degrab abă că a văzut-o ut-o toat toată lume umea! Nic Nici nunu-ţi dai dai se seam ama a câ-te femei, femei, ale ale căror semnalmen semnalmente te corespund corespund acelora acelora ale domnişoar domnişoarei ei Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, circul circulă actualment actualmente e pe teritoriul teritoriul Britanic! Britanic! A fost fost întâlni întâlnittă în landurile din Yorkshire, în pensiunile din Devon, în hotelurile din Liverpool şi pe plaj plaja a din din Ram Ramsga sgate te!! Oam Oamen enii ii me meii au au făcut cut cu cu mig migal ală ce cerc rcet etări pretut pretutind indeni eni unde unde domn domnişo işoara ara Sain Sainsbur sbury y Seale Seale a fost fost ză rită . Tot ce ce au câşt câ ştig igat at a fost fost faptu faptull că s-au -au lăsa satt insul nsulttaţi de nenum enumărate rate fete fete bătrâne râne foart foarte e res respe pect ctabi abile le,, deş deşii cam cam trec trecut ute, e, fără să afle afle nim nimic ic!! Chip Chipul ul lui lui Poi Poirot rot exp expri rim mă o si simp mpat atie ie înt întri rist stat ată. — Şi cu toate toate acestea, acestea, continu continuă Japp cu o voce voce care-i care-i proclama proclama exasperare exasperarea, a, domnişoara domnişoara Sainsbury Sainsbury Seale Seale nu este este o fantomă . Ni se mai cere cere uneori uneori să o găsim pe pe o oarec oarecare are domn domnişo işoara ara Spink Spinks, s, care care a sosit sosit unde undeva va înt într-o r-o bun bună zi, zi, ven venin ind d nu se se ştie ştie de unde unde,, şi ca care re a disp dispă rut rut fă ră urm urmă cinc cincis ispr prez ezec ece e zile zile mai mai târz târziu iu.. Acea Aceast stă domn domniş işoa oarră Spin Spinks, ks, cu existe existen nţa efem efemer eră, este este cee ceea a ce eu numesc numesc o fanto fantom mă! Dar Dar domn domnişo işoara ara Sainsbury Sainsbury Seale Seale este cum cum nu se poate poate mai autenti autenticcă. Are un trecut, trecut, copi co pillăria ria ei ei îmi îmi este ste cun cunos oscu cuttă, şi şi chi chiar ar toat toată via viaţa ei, ei, pân până-n ziua ziua câ când nd,, ca ca printr printr-o -o vraj vrajă, s-a vola volatil tiliza izat. t. — Trebuie Trebuie să existe existe un motiv, motiv, zise zise Poirot. Poirot. — Dac Dacă vrei vrei să insi insinu nuez ezi, i, în felu felull ace acest sta, a, că ea l-a l-a uci uciss pe pe Mor Morle ley, y, îţi 56
răspund pund:: "Nu "Nu"! "!.. .... Amb Amber erio ioti tiss l-a l-a văzut zut pe pe Mor Morle ley y în în via viaţă dup după plec plecare area a domn domniş işoa oare reii Sai Sains nsbu bury ry Seal Seale e şşii noi noi ştim ştim ce a fă cut cut ea ea dup după ce a pă ră sit sit Queen Charlotte Street. Poirot Poirot făcu un un gest gest nervos nervos.. — Nu pret pretind ind că ea l-a l-a asasi asasinat nat pe pe Morle Morley. y. Sunt Sunt sigur sigur că nu. Totu Totuşi. şi... .. Japp îl întrerupse: — Ştiu Ştiu.. Dacă ai dre drept ptat ate e în pri privi vin nţa lui Mor Morle ley, y, s-ar s-ar put putea ea adm admit ite e că acesta sta i-a i-a spu spus cev ceva a car care, e, fă ră ca ea ea să bă nui nuias asccă , ne ne-ar -ar fi fi put putut ut pune pune pe urma asas asasinu inului lui.. De aici aici şi nevoia nevoia de a o face face să dispar dispară ! — Ceea Ceea ce presupu presupune, ne, atrase atrase aten atenţia Poirot, Poirot, o organiza organizaţ ie de anve nvergur rgură, o aso asocciaţie vas vasttă, pu puţin cam cam în dis dispr prop opor orţ ie cu cu obi obiec ecttivul ivul să u: moartea unui simplu dentist din Queen Charlotte Street. — Deci nu mai acorda atât credit poveştilor spuse de Reginald Barnes. Este Este un bătrân trân neb nebun un cu min minte tea a puţin zdru zdrunc ncin inat ată de spio spioni niii şi revo revolu luţ ionarii săi. Japp se ridicase. Se retrase după ce-i promise lui Poirot să -l ţ ină la curent cu eventualele veşti. Poirot Poirot rămase mase gândit gânditor or în faţ a mesei. mesei. Ave Avea a sentime sentimentu ntull acut acut că aşte aş teapt aptă ce ceva va,, dar dar ar ar fi fost fost inc incap apabi abill să spun spună ce anume anume.. Cev Ceva a mai mai devreme, se aşezase în faţa aceleiaşi mese pentru a nota câteva nume pe o foa foaiie de de hâr hârttie, ie, ca ca şi şi cât câtev eva a fap fapte te care are pă reau reau fă ră nici nici o le legă tur tură între ntre ele.. Pe margi ele marginea nea fere ferestre streii se aşeza aşezase se pentr pentru u o clip clipă o pasăre. În În cioc cioc avea avea o creng rengu uţă. Şi Şi el el, ca ca şi şi pas pasărea, adunase adunase nişte nişte crengu crenguţ e. Cinci, Cinci, şase, adun adun vreascuri... Crenguţe avea avea deja deja multe, multe, de acum. acum. Toate plasate plasate ca rezerv rezervă într-un într-un colţ al memo memorie riei, i, unde unde le-ar le-ar pute putea a găsi când când îi vor fi nece necesare sare.. Pân Până -n prez prezen entt nu nu înc încer erca case se să le clas clasif ific ice, e, să le ordo ordone neze ze.. O să vin vină şi as asta ta.. .... De ce n-o n-o făcea chiar chiar acum? acum? Ştia Ştia el de ce: ce: aştepta aştepta ceva. ceva. Ceva inevitabil. Când acest ceva se va produce, atunci, dar numai atunci, va considera că a sosit momentul să se pună pe treabă. Opt zile zile mai târziu, târziu, spre sfârşitul sfârşitul serii, serii, Japp îi telefo telefon nă. Vocea lui era era grăbită şi sacadată. — Dumnea Dumneata ta eşti eşti,, Poirot Poirot?? Am găsit-o! sit-o! Vino Vino dup după noi! noi! King King Leopol Leopold d Mansions, Battersea Park, nr. 45. Dup După nici nici un sfer sfertt de de or oră, un un tax taxii îlîl lăsa pe Po Poir irot ot în faţa unu unuii mar mare e imob imobil il ale ale cărui rui fere ferest stre re dădeau deau spr spre e Batt Batter erse sea a Park. Park. Num Numă rul 45 era era la etajul etajul al II-lea II-lea şi chiar Japp în persoan persoană fu cel care-i care-i deschise deschise lui Poirot Poirot uşa. Avea un aer posomorât. — Vino, Vino, spuse el. el. Spectacolu Spectacolull nu este deosebi deosebitt de plăcut, dar cred cred că vezi.. .... ţii să-l vezi Poir Po irot ot înt între reb bă, dar dar abia abia dac dacă era era o înt între reba bare re:: — Moartă? — Şi nu de de puţin timp timp!! Un zgomot bizar, bizar, dar destul de uşor de identificat, identificat, îi atrase atenţ ia lui Poirot. — Est Este e port portar aru ul, expli plică Japp. app. Este ste la la buc bucătărie, rie, i s-a s-a cam făcut cut rău. I-am cerut cerut să urce pentru pentru identi identificare ficarea a victimei. victimei. 57
Un miros miros gre greţos domnea domnea în în culoarul culoarul îngust prin care treceau. treceau. Nă rile lui Poir Po irot ot se strân strânse serră. — Est Este e des destu tull de de dez dezgu gust stător, tor, dar dar tre trebu buia ia să ne aş aşte tept ptă m la la una una ca ca asta! asta! A muri muritt de mai mai bine bine de de o lun lună. Ceii doi Ce doi intr intrar ară într într-o -o camer cameră goal goală, o deb debara ara în mod mod evi evide dent nt.. În mijlo mijlocul cul înc încăperii perii se afl afla a un cufăr mare, mare, analo analog g acelor acelora a necesa necesare re pentr pentru u păstrare area bl blănurilor. nurilor. Capacul Capacul era ridicat ridicat.. Poirot se se apropie apropie şi privi privi înă untru. Văzu mai întâi un picior. El recunoscu catarama care orna pantoful de calitate calitate îndoiel îndoielnic nică, era catarama catarama pe care el o remarcase remarcase în în ziua în care, în faţa imobilului de la nr. 58 58 din Queen Queen Charlotte Street, Street, o întâlnise pentru prim prima a dat dată pe domn domniişoara Sainsbur Sainsbury y Seale. Seale. Priviril Privirile e sale urcar urcară de-a lungul lungul unei unei rochii rochii verz verzii de lân lână şi ajuns ajunser eră în sfârşi sfârşitt la cap. cap. Poiro Poirott nu-şi nu-şi putu putu reprima reprima o mişcare mişcare de recul. recul. Fa Faţa fusese fusese atât atât de lovit lovită încât nu mai era decâ decâtt o mas masă info inform rmă, înc încă şi mai mai ori oribi billă din din cauz cauza a des desco comp mpun uner erii ii dest destul ul de avansate. Ceii doi Ce doi bărba rbaţi se ret retra rase serră rapid rapid.. Amând Amândoi oi erau erau foart foarte e pali palizi zi.. — Ei! Ei! excla exclam mă Japp. Japp. Acest Aceste e bucur bucurii ii mărunte runte fac fac parte parte din din progra programul mul nostru nostru de fiec fiecare are zi. zi. Meseri Meseria a nu poate poate fi plăcută întotd întotdeau eauna! na! Vino Vino încoa încoace, ce, am reperat o sticlă de coniac. Un păhărel n-o să ne facă ră u! ţă , dar Came Ca mera ra,, un un fel fel de de sstu tudi dio, o, era era mob mobil ilat ată cu ele elega gan nţă dar înt întrr-o o not notă de un modernism modernism foarte categoric: categoric: mobile mobile din ţevi de oţel, fotolii foarte foarte largi acoperite cu o tapiserie cu desene geometrice. Poirot îşi puse un pahar de coniac, apoi, ceva mai reconfortat, ceru expl explic ica aţii. ii. — Iată, zise zise Japp, Japp, ne afl aflăm actual actualmen mente te în în apartam apartament entul ul unei unei oarec oarecare are doam doamne ne Cha Chapm pman an.. Dup După info inform rma aţiile iile pri primi mite te,, acea aceast stă doam doamn nă Chap Chapma man n este ste o bl blond ondă drăguţă, de destul stul de pli plinuţă şi care are se se apro apropi pie e de de vâr vârst sta a de de 40 de ani. ani. Îşi Îşi plăteşte teşte fact facturi urile le în mod mod regul regulat, at, joac joacă bridge bridge din din când când în când când la nişte prieteni, dar, în general, nu iese prea mult în societate. Nu are a re copii, iar soţul ei este este comis voiajor. Domnişoara Sainsbury Seale a venit aici în seara sea ra zilei zilei în în care am văzut-o. zut-o. A sosi sositt către orel orele e 19 şi un sfert, sfert, ceea ceea ce ce mă face să presupun că venea venea direct din din Glengowri Glengowrie e Court. Portaru Portarull care o mai văzuse cu cu cât câtva timp înainte, a recunoscut-o. Venea pur şi simplu în vizită şi nu exista exista nimic nimic suspect suspect în asta. asta. Portarul Portarul a urcat urcat împreun împreună cu ea în asce as cens nsor or şi, şi, câ când nd a văzutzut-o o ulti ultima ma oar oară , ea tocm tocmai ai apă sa cu cu dege degetu tull pe butonul soneriei. — Între Între noi noi fie vorba, vorba, i-a i-a trebu trebuit it cam cam mult mult timp timp ca ca să -şi aminte aminteasc ască, remarc arcă Poiro oirot. t. — Se Se par pare e, răspun spunse se Japp Japp,, că a fos fostt bol bolna nav v şi şi că a tre trebu buit it să -şi petreac petreacă o vreme vreme într-un într-un spital, spital, timp în în care a fost înlocu înlocuit. it. Doar săptămâna mâna trec trecut ută a găsit sit înt întrr-un un ziar ziar noti notiţa pe pe ca care re am publ public icat at-o -o,, dân dând d semn se mnal alme ment ntel ele e disp dispărutei. tei. I-a I-a spus spus mai mai întâi întâi soţiei sal sale: e: "S-ar "S-ar putea putea să fie acea ac ea fat fată bătrân trână ca care re a ven venit it mai mai zil zilel ele e tre trecu cute te s-o s-o vad vadă pe doam doamna na Chapma Chapman. n. Era Era îmbr îmbrăcată în verde verde şi ave avea a nişte nişte catara catarame me la pant pantofi ofi." ." Şi apoi apoi,, dup după vreo vreo or oră, şi-a şi-a ami amint ntit it num nume ele... sau aproape. "Dar mi se pare, într-adevăr, i-a spus soţ iei sale, că avea un nume în genul ă sta! Domnişoara Domnişoara nu ştiu ştiu cum Seale"! Seale"! Nu i-au mai mai fost necesare necesare după acee aceea a decât 4 zile zile pentru pentru a-şi a-şi înving învinge e aversiune aversiunea a obişnuit obişnuită împotriv împotriva a poliţiei şi 58
pentru a ne aduce informaţia. Nu prea aveam aveam încredere! Am fost de atâtea ori deranja deranjaţi degeaba! degeaba! Totuşi Totuşi i-am i-am comuni comunicat cat lui Beddoes Beddoes informa informaţ ia. Este Este un sergent sergent tânăr destul destul de isteţ. Un pic pic cam prea bine bine crescut, crescut, poate, dar ce să-i faci faci?? De alt altfe fel, l, acu acum m se poart poartă genu genul. l... .. ŞiŞi-a a dat dat seam seama a imed imedia iatt că , de data data ac acea east sta, a, ne afl află m pe pe o pis pisttă bun bună . Ace Acea a doa doamn mnă Chap Chapma man n nu nu mai mai fusese văzută de mai bine de o lună şi plecase fără a lăsa vreo adresă. Faptul Faptul că portar portarul ul nu o văzuse zuse plecâ plecând nd pe domn domnişo işoara ara Sains Sainsbur bury y Seale Seale nu avea avea nimic nimic neobiş neobişnui nuit. t. Putea Putea foarte foarte bine bine să fi trecut trecut pe pe lângă loj loja a portaru portarului lui fără ca ac aces esta ta s-o s-o fi fi văzut. zut. Ce Ceea ea ce ce,, în în sch schim imb, b, părea rea ano anorm rmal al era era ace aceas asttă bruscă plecare a doamnei Chapman. Nu prevenise pe nimeni, iar portarul nu avea avea s-o s-o afl afle e dec decât ât a doua doua zi zi din din bile bileţ elul elul agăţ at de uşă : "N-a "N-am m nev nevoi oie e de lapt lapte. e. Spun Spune eţi-i lui Nel Nellie lie că a trebu trebuit it să plec". plec". Nel Nelli lie e este este feme femeia ia de de serviciu serviciu care care venea venea la la ea în în fiecare fiecare dimine diminea aţă. Cum i se mai întâmp întâmplase lase o dată sau de două ori ca do doamna Ch Chapman s-o şteargă fă ră să anunţ e, lu lucrul acesta acesta nu i se păru bizar menaje menajerei. rei. Dar era era în schimb schimb bizar faptul faptul că plecase fără să-i ceară portarului să-i coboare valiza sau să se ducă să -i caute taxi. taxi. Toate Toate acestea acestea justificau justificau o vizită în apartament. apartament. Am cerut cerut un mandat, mandat, administrat administratorul orul mi-a mi-a dat cheia cheia şi am venit să arunc o privire. privire. Deabia abia când am am ajuns ajuns în baie baie,, lucruri lucrurile le au înce început put să devin devină intere interesant sante. e. Se pare are că fusese sp spălată cu mu multă apă şi în gr grabă : linoleumul de de pe pe pa parchet fusese fusese spălat, lat, dar, dar, pe pe la la col colţ uri, uri, se mai zărea reau u pete pete de sâng sânge. e. Nu Nu ne mai rămâne mânea a dec decât ât să găsim sim cor corpu pul. l. Dac Dacă doam doamna na Chap Chapma man n ar ar fi fi ple pleca catt cu cu bagaje, bagaje, portarul portarul ar fi ştiut. ştiut. Deci, Deci, cadavrul cadavrul se afla afla neapă rat în apartament. Cuf Cufărul rul ăsta sta pent pentru ru blănuri nuri ne-a ne-a sărit rit în oc ochi hi.. L-am L-am desc deschi hiss cu chei cheile le gă site site într-un sertar... şi urmarea o ştii: femeia se afla înă untru! — Ce se ştie despre doamna Chapman? Chapman? întreb întrebă Poirot. Poirot. — Ştiu, Ştiu, răspunse spunse Japp Japp,, că se nume numeşte şte Sylv Sylvia, ia, dar dar nu mai mai ştiu ştiu nimi nimicc altceva. ceva. Cu Cu excep excepţia fapt faptulu uluii că ea a ucisucis-o o pe doamna doamna Sainsb Sainsbury ury Seale Seale şi că a pus-o în în cufăr. Ea sau priete prieteni ni de-ai de-ai ei, desig desigur... ur... — Dar de ce-au ce-au lovit-o lovit-o până ce-au desfig desfigurat-o urat-o comple complet? t? Este oribil oribil!! — De orib oribil il est este eo ori ribi bil, l, nim nimic ic de de zis zis,, afir afirm mă Japp Japp.. Dar Dar ca să expl explic icăm de de ce a fost fost lov lovit ită în fel felul ul ace acest sta, a, îns însea eamn mnă să facem facem doa doarr pres presup upun uner eri! i! Doar Doar din din sălbătici ticie, e, cre cred. d. Dac Dacă nu cum cumva va au au desfi desfigu gura rat-o t-o pent pentru ru a ne ne împi împied edic ica a s-o recunoaştem. Poir Po irot ot se încr încrun unttă. — Nu am am acea aceast stă impr impres esie ie.. — De De alt altfe fel, l, adăugă Japp Japp,, i s-au s-au lăsa satt hai haine nele le,, a că ror ror des descr crie iere re foar foarte te prec precis isă ne es este te cuno cunosc scut ută, şi şi s-a s-a intr introd odus us în cuf cufăr, ală turi turi de feme femeie ie,, poş poşet eta a sa, în care care se afla o scrisoar scrisoare e care-i care-i era adresat adresată la fostul fostul ei domicil domiciliu iu din Russel Square. — Dar, Dar, excl exclam amă Po Poiro irot, t, este este comple complett lips lipsit it de de logi logiccă! — Ast Astaa-ii şi şi părere rerea a mea mea.. Li Li se se înt întâm âmpl plă crim crimin inal alil ilor or să mai mai com comit ită şi erori... — Da, dar... Poirot nu-şi sfârşi fraza. Tocmai îi venise în minte o idee. — Aţi făcut cut per perch chez eziiţie în tot tot apa apart rtam amen entu tul? l? într întreb ebă el. el. — Da, Da, răspun spunse se Japp Japp.. Viz Viziita nu nene-a a fă cut cut să afl află m ni nimic mic se senza nzaţ ional onal.. — Aş Aş vre vrea a să văd dor dormi mitor torul ul doam doamne neii Cha Chapm pman an.. 59
— Vino! Nimic Nimic din din ace acea a camer cameră nu suge sugera ra o plec plecare are precip precipita itattă . Nici Nici o dezordine dezordine.. Nimeni nu se culcase culcase pe pat pat şi cuvertura cuvertura era pusă . Pe mobile mobile se strânsese un strat gros de praf. — N-a N-am m zărit rit ni nicăieri eri amp ampre rent nte e dig digiitale tale,, cu cu ex excepţia buc bucătărie riei, pe diverse ustensile. Probabil cele ale menajerei... — Ceea ce ar părea să indice că, după crimă, a fost luată precauţ ia de a le şterge? — Aşa cred. Poirot Poirot se uită de jur împreju împrejurul rul camerei. camerei. Ca şi studioul, studioul, ea era era mobilat mobilată în stil foarte modern, dar fă ră lux adevă rat. Anumite mobile erau "de efect", efect", dar nici nici una dintre dintre ele nu fusese fusese prea prea scump scumpă . Poirot Poirot deschise deschise un dulap dulap î ncast ca strat rat în per peret ete e şi exam examin ină hain hainel ele e de dam damă atârn atârnat ate e în înăuntr untru. u. Erau Erau elegant ele gante e fără a prove proveni ni de la la un croi croitor tor de de renume renume.. Tot acolo acolo se afla afla şi încălţămintea, tea, pe care care o priv privii îndea îndeapro proape ape,, reţ inând inând faptu faptull că doamna doamna Chap Chapma man n pur purta ta nr. nr. 36 36 şi şi că -i plăce ceau au pant pantof ofii ii cu talp talpa a gro groas asă impu impussă de o recentă modă. Mai deschise deschise un un al doilea doilea dulap, dulap, care în partea partea de jos jos adă postea postea un morm morman an de de bl blănuri nuri.. — Evident, Evident, au fost scoase din cuf cufăr, spuse spuse Japp. Japp. Poiro oirott ex exami amină un manto antou u de de vev vever eriiţă. — Foarte frumoase piei, spuse el. Părăsind sind dormito dormitorul rul,, Poirot Poirot trec trecu u în baie. baie. Se Se afla afla acolo acolo un uimito uimitorr sorti sortiment ment de de flac flacoane oane şi de borcan borcane e difer diferite ite:: crem creme e de de fa faţă, pudr pudră , ruj. ruj. Două stic sticlu luţe cu cu vops vopsea ea de de păr reţinur inură aten atenţia det detec ecti tivu vulu luii în mod mod deos deoseb ebit it.. — Nu Nu s-ar s-ar spun spune e că doam doamna na Chap Chapma man n est este e o blon blond dă plat platin inat ată foar foarte te auten utenttică, rem remarc arcă Japp Japp.. — La 40 de ani, dragul meu, zise Poirot, majoritatea femeilor încep s ă aib aibă păr cărunt runt.. Doam Doamna na Cha Chapm pman an fac face e part parte, e, des desig igur ur,, dint dintre re ace acele lea a care care refu refuzză să se supu supun nă legi egilor natur aturii ii.. .... — La La ora ora ac actu tual ală prob probab abil il că a de deveni venitt roş roşca cattă . — Ast Asta a mă într întreb eb şi eu! eu! Poir Po irot ot părea rea îngri îngrijo jorat rat.. — Poiro Poirot, t, zise zise Japp, Japp, am am impre impresia sia că ceva ceva te trac tracase aseaz ază ! Despr Despre e ce-i ce-i vorba? — Doar Doar că, răspun spunse se Poi Poirot rot,, am desc descop oper erit it o prob proble lem mă ce ce-m -mii pare pare inso insolubilă. Îl trase cu cu hotărâre pe inspecto inspectorr în camera camera în care era era corpul. corpul. Luând în mâna mâna lui lui unu unull din din pici picioar oarel ele e moar moarte tei, i, el el reuş reuşi, i, nu nu fără greu greutat tate, e, să -i scoa scoattă pant pantof oful ul.. Îi exam examin ină înde îndelu lung ng cat catar aram ama: a: fuse fusese se cus cusut ută la loc loc cu cu o stâng stângă cie cie evidentă. — Mă întreb întreb dacă nu vise visezz cumv cumva! a! zise zise Poirot Poirot cu un un oftat oftat.. Japp îl privi bănuitor — Iar Iar eşti eşti pe pe cal cale e să inve invent ntez ezii cev ceva? a? înt între reb bă el. el. Înce Încerc rcii din din nou nou să co com mplici problema? — Tu ai spus-o. Japp dădu din umeri. — Ai acolo un pantof, intact, cu catarama lui cu tot. Ce te deranjeaz ă 60
în asta? — Abso Absolu lutt nim nimic ic,, făcu Poi Poiro rot. t. Doa Doarr că, tot totuş uşi, i, nu în înţ eleg eleg!! 2. Dup După câ câte te spun spunea ea port portăreas reasa, a, ce cea a mai mai bun bună prie priete ten nă a doa doamn mnei ei Chap Chapman era doamna Merton, din King Leopold Mansions 82. Japp şi Poirot se duseră s-o vadă fă ră întârziere. Găsir siră o doam doamn nă cu oc ochi hiii foar foartte neg negri ri şi cu o co coaf afur ură co com mpli plica cattă , foart arte vo vorbăreaţă şi ca care de de-ab -abia aş aştepta să spună ce şt ştie. — Sylvia Sylvia Chapman? Chapman? zise zise ea. Sigur Sigur că o cunosc! cunosc! Nu suntem suntem ceea ceea ce s-ar putea putea numi prietene prietene intime, intime, dar am jucat jucat bridge bridge împreun împreună de mai multe multe ori, ori, sau sa u s-a s-a-n -ntâ tâmp mpla latt să me merg rgem em la cine cinema ma amân amândo dou uă, ori ori să cutr cutrei eier eră m magazi magazinel nele. e. Dar, Dar, spune spuneţi-mi, i-mi, sunte sunteţi chiar chiar sigu siguri ri că nu a muri murit, t, nu-i nu-i aşa? aşa? Cum Cum Jap Japp p îiîi dădu toat toate e asi asigu gurră ril rile, ea re reluă: — Ast Asta a mă bucu bucurră. V-a V-am m pus pus ac acea east stă într întreb ebar are e pen pentr tru u că poşt poştaş aşul ul toc tocmai mi-a mi-a povestit povestit că într-un într-un apartament apartament dintr-un dintr-un imobil imobil apropiat apropiat s-a descoperit perit cadav cadavrul rul unei unei femei. femei. Se Se spune, spune, pe bun bună dreptat dreptate, e, că nu trebu trebuie ie să crezi crezi decât decât pe jum jumătate tate zvonur zvonurile ile.. Japp puse o întrebare precisă . — Nu, răspunse ea, n-am n-am avut veşti veşti de la doamna doamna Chapma Chapman. n. Nu mi-a mi-a mai mai dat dat nic nicii un se semn mn de de via viaţă din din ziua ziua când când am stab stabil ilit it să me merg rgem em săptămâna urm următoare toare să vedem vedem un nou nou film film cu cu Fred Fred Asta Astaire ire.. În ziua ziua ace aceea ea n-a făcut al aluzie la la vr vreo călătorie ap apropiată... Doamna Merton Merton nu auzise auzise niciodat niciodată vorbindu-se vorbindu-se despre o doamnă Sainsb Sainsbury ury Seale. Seale. Nici Nicioda odattă doamna doamna Chapma Chapman n nu pronun pronunţ ase în în faţ a ei ace acest st nume. — Şi, Şi, totu totuşi şi,, adăugă ea ea,, num numel ele e îmi îmi spune spune ce ceva va!! Mi Mi se se pare pare că l-am l-am văzut pe unde undeva, va, nu demu demult. lt. — A apărut în toate toate ziarel ziarele e în ultima ultima vreme vreme,, zise Japp. — Aveţi dreptat dreptate, e, excla exclam mă doamna doamna Mert Merton. on. E vorba vorba despre despre feme femeia ia aceea ace ea care care a disp dispărut! rut! Cred Crede eţi că doamna doamna Chapma Chapman n o cunoşt cunoştea? ea?... ... Eu nu cred. În orice orice caz, nu nu mi-a vorbit vorbit nicio niciodat dată despre ea! — Ne puteţi spune câte ceva ceva despre despre domnul domnul Chapman, Chapman, doamnă Merton? Între Întrebar barea ea păru s-o s-o sur surpr prin ind dă pe doa doamn mna a Mert Merton on.. — Mi Mi se se par pare, e, răspuns spunse e ea, ea, că es este te repre repreze zent ntan antt de de com comer erţ. Cel Cel puţin aşa cred red că mi-a spus spus Sylv Sylviia. Călătore toreşt şte e în str străinătate ate pent pentru ru o fabr fabric ică de arme, dac dacă nu mă înşe şell. Ci Circulă prin to toată Europa. — L-a L-aţi întâ întâln lnit it vreo vreoda dattă? — Niciodat Niciodată! Se întorcea întorcea rar în Londra Londra şi, când sosea, sosea, doamna doamna Chapman îşi neglija oarecum prietenele. Lucru normal, de altfel! — Şti Ştiţi cumv cumva a dac dacă doam doamna na Cha Chapm pman an ave avea a rude rude la la Lond Londra ra sau sau al alţ i prieteni? — Prieteni Prietenii, i, presupunând presupunând că mai avea, avea, nu îi cunoşte cunoşteam. am. Cât despre despre rude, de, nu cred cred să aib aibă. În oric orice e caz, caz, nu nu mi-a mi-a vor vorbi bitt nici niciod odat ată despr despre e ele. ele. — A fost cumva în India? 61
— Nu, Nu, dup după câ câte te ştiu ştiu!! Se făcu tăce cere re.. Apo Apoii, la la rân rându dull său, doam doamna na Mert Merton on între ntreb bă : — Dar, Dar, spu spune neţi-mi i-mi,, de ce ce-m -mii pune puneţi toat toate e aces aceste te înt între reb bări? ri? Sunt Sunte eţi de la Scotland Scotland Yard, am în înţ eles asta, dar trebui trebuie e să existe existe un motiv motiv pentru pentru care are să-mi -mi pune puneţi ace acest ste e într întreb ebări! ri! — Ei, Ei, Doam Doamne ne,, cum cum tot tot ve veţi afl afla a pân până la urm urmă, nu nu vă voi voi asc ascun unde de,, doam doamn nă Mert Merton on,, că în apart apartam amen entu tull doa doamn mnei ei Chapm Chapman an s-a s-a gă sit sit un cadavru. Timp de câteva secunde biata femeie femeie rămase mută de uimire. — Un cadavru! cadavru! exclam exclamă ea apoi. apoi. Nu este, este, sper, sper, cel al al doamnei doamnei Chapma Chapman? n? Sau Sau acela acela al vreu vreunui nui str stră in? — Nu. De altfel este vorba de o femeie... — O femeie! Doam Doamna na Mer Merto ton n părea rea din din ce în în ce mai mai stup stupef efia iattă. — Scu Scump mpă doam doamn nă, zis zise e Poi Poirot rot cu voce vocea a lui lui ce cea a mai mai suav suavă, de de ce ce crede redeţi că este ste vo vorba rba de despre spre un bărbat rbat?? — Nu ştiu! Mi se pare mai normal... — De ce?... ce?... Oare pentru pentru că doamna Chapman Chapman avea avea cumva cumva obiceiul obiceiul de a primi domni? Doamna Doamna Merto Merton n protest protestă pe un ton ton indignat indignat.. — Nu! N-am vrut să spun aşa ceva!.. ceva!.... Sylvia Sylvia Chapman nu nu era o astfel astfel de feme femeie ie... ... Numa Numaii că, având având în în vedere vedere că doamna doamna Chap Chapman man... ... Vrea Vreau u să spun spun.. .... Nu mai mai con conti tinu nuă. — Scumpă doamn amnă, reluă Poirot rot, cr cred că ştiţi mai mult decât aţi bine binev voit oit să ne spun spune eţi. Ea se întoarse spre el. — Ade Adev vărul rul est este, e, zise zise ea puţin încu încurc rcat ată, că nu pre prea a şşti tiu u ce treb trebui uie e să fac. fac. N-aş N-aş vrea vrea să trădez dez un un secr secret et şi nu am am rep repet etat at nim nimă nui nui acea aceast stă conf co nfid iden enţă făcut cută de doam doamna na Chapm Chapman, an, sa sau u cel cel mult mult la 2-3 2-3 per persoa soane ne inti intime me despre despre care care ştiu ştiu că sunt sigure sigure... ... Cum ea se întrerupse pentru a-şi trage sufletul, Japp interveni. — Ce v-a spus exact doamna Chapman? Doamna Merton Merton coborî coborî vocea vocea pentru pentru a ră spunde: spunde: — Este vorba vorba despre despre un secret secret care i-a i-a scă pat într-o într-o zi când ne-am ne-am dus dus la cine cinema ma să vedem vedem un un film film de spio spionaj naj.. La ieşir ieşire, e, ea mi-a mi-a spus spus că autoru autorull scenariulu scenariuluii nu cunoştea cunoştea prea bine subiectu subiectull şi atunci atunci mi-a zis, zis, după ce m-a pus pus să jur jur că nu voi voi rep repet eta a nim nimănui nui ace acest st lucr lucru, u, că domn domnul ul Chap Chapm man lucr lucrea eazză la Int Intel elli lige genc nce e Servi Service ce.. De ace aceea ea călătore torea a destu destull de mul multt în străinătate. Fab Fabricarea armelor nu era decât o acoperire. Domnul Chapman făcea spionaj... spionaj... şi şi era era cumplit cumplit pentru biata lui soţ ie care care nu nu putea putea coresponda cu el în timpul absenţelor lui. Şi asta în timp ce el înfrunta, dup după cum cum vă daţi se seama, ama, tot tot fel felul ul de peri perico cole le.. 3. În tîmp ce cobora scara pentru a se reîntoarce la apartamentul doamne doamneii Chapm Chapman, an, Japp Japp bomb bombă nea: nea: 62
— Umbră a lui Phillips Phillips Oppenhe Oppenheim, im, a Valentine Valentineii Williams Williams şi a lui William William le Queux, Queux, excla exclam mă el, am impre impresia sia că voi înnebu înnebuni! ni! Sergen Sergentul tul Bedd Beddoes oes îşi îşi aştep aştepta ta şeful şeful căruia ruia îi preze prezent ntă raport raportul ul pe tonu tonull respectuos obişnuit. — N-am N-am putut putut scoate scoate nimic nimic folosito folositorr de la micu micuţa menajer menajeră, spuse spuse el. el. Se pare că doamna Chapman Chapman îşi îşi schimba schimba servitoar servitoarea ea destul destul de des, des, iar acea ac easta sta nu era era aic aicii dec decât ât de de o lun lună sa sau u dou două . Dup După câ câte te ne-a ne-a dec decla larat rat,, doamn amna Chapm apman era o stă până deose seb bită , că reia-i plă cea să asculte radiou radioull şi cu care care se pute putea a vorbi vorbi.. Slujn Slujnicu icuţ a crede crede că soţ ul era era cam cam fust fustan angi giu u dar dar că doam doamna na Chap Chapma man n nu ave avea a bă nuie nuieli li.. Stă pâna pâna ei ei prim primea ea din din când când în când când scriso scrisori ri din din stră ină tate. tate. Menaj Menajera era îşi îşi amint aminteşt eşte e de câte câteva va venite venite din Germania Germania,, de două din Statele Statele Unite, Unite, de una din Italia Italia şi de alta alta din Rusia. Rusia. Cum iubitu iubitull acesteia acesteia colecţioneaz ionează timbre, timbre, doamna doamna Chapman Chapman i le dădea pe cele cele de pe pli plicur curi. i. — N-ai descoperit nimic prin actele ei? — Nu domnule, domnule, absolut absolut nimic! nimic! Nu păstra mare lucru. lucru. Câteva Câteva facturi, facturi, câteva chitanţe, toate din Londra. Câteva programe vechi de teatru, 2-3 reţete ete de de buc bucătărie rie dec decup upat ate e din din ziar ziare e şi şi o noti notiţă desp despre re misi mision onar arii ii din din Zenana. — Şi Şi cre cred d că ştiu ştiu dest destul ul de bine bine cine cine a adus adus-o -o,, adă ugă Japp. Japp. Pe sc scur urt, t, nimic nimic nu pare pare să indice indice că ea a fost fost autoa autoarea rea crim crimei. ei. Şi Şi cu toate toate aces aceste tea, a, prob probab abil il că a făcutcut-o. o. În ipot ipotez eza a ce cea mai mai favo favora rabi billă , pro proba babi bill că este ste compli complice. ce. Nu au fost fost văzuţi, în sea seara ra acee aceea, a, str străini dând dând târc târcoal oale e prin prin vec ecin inătate ate? — Port Portaru arull nu-ş nu-şii amin aminte teşte şte să fi văzut zut vreu vreunu nul, l, dar dar est este e posi posibi bill să fi ui uitat. Trece Trece enorm de mult multă lume prin fa faţa lojei lojei sale sale care are în în supraveghe supraveghere re un întreg întreg grup de imobile. imobile. Faptul Faptul că -şi aminteşt aminteşte e exact ziua ziua vizitei vizitei domni domnişoarei şoa rei Sain Sainsbur sbury y Seale Seale se expl explic ică prin prin aceea aceea că a doua doua zi a fost fost transpo transportat rtat la spita spitall şi, înc încă din sear seara a acelei acelei zile, zile, nu se sim simţea prea prea bine. bine. — În apartamentul vecin nimeni nu a auzit nimic? — Nu domnule. Nici deasupra, nici dedesubt. Nu a fost remarcat nici un zgomot zgomot suspect. suspect. Dar, se pare pare că în ambele ambele apartamen apartamente te era deschis deschis aparatul de radio... Medicul Medicul legist legist ieşea ieşea din baie, baie, unde se dusese dusese să se spele spele pe mâini. mâini. — Nu prea prea atr atrăgător tor cadav cadavru rull nost nostru ru!! exc excla lam mă el bin bine e disp dispus. us. Trim Trimit ite e-mi-l când când vre vreţi ca să-l exam examine inezz mai mai înde îndeapro aproape ape!! ţi-mi-l — Aveţi deja o idee, doctore, doctore, privind privind cauzele cauzele decesului? decesului? — Imposib Imposibilil să avem certitudin certitudinii în privin privinţa aceasta aceasta înainte înainte de autopsie. autopsie. Cre Cred că rănile nile feţei au surv surven eniit dup după moa oart rte e, ast astaa-ii tot tot ce vă pot pot spu spune ne pentru moment. Este vorba de o femeie între 40 şi 50 de ani, care era sănătoasă şi al cărei păr încărunţea. Se vopsea. Sper să gă sesc pe corp semne semne particular particulare e căci, în în absen absenţa lor, nu nu va fi fi poate poate uşor uşor de identi identificat ficat.. O cuno cunoaş aşte teţi?.. i?.... Atunci tunci este este perfe perfect. ct. Ce Ce spune spuneţi? Este Este o femei femeie e disp dispărută despre care s-a vorbit mult?... Îmi cer scuze, dar eu nu citesc niciodată ziare ziarele le!! Mă mul mulţumes umescc să dezl dezleg eg cuvi cuvint nte e înc încru ruci cişat şate. e. Dup După plec plecare area a medi medicu culu lui, i, Poi Poirot rot lu luă de pe pe un bir birou ou un un carn carne eţ el cu cu adrese cu cu coperta coperta cafenie. cafenie. Neobositul Neobositul sergent sergent Beddoes, Beddoes, care-i care-i urmă rea mişcările, îlîl in informă. 63
— N-am găsit nimic nimic interesant interesant aici. aici. Adrese Adrese de coafori, coafori, croitori, croitori, etc. etc. Am notat numele şi adresele persoanelor particulare. Poirot deschise carnetul la litera "D". Înscris în partea de sus a paginii, numele doctorului Davis, Prince Albert Road nr. 17 le preceda pe acelea ale lui Drake şi Pomponetti, negustori negustori pe peşte. peşte. Pe rândul rândul următor Poirot Poirot citi: citi: "Dentist, "Dentist, domnul domnul Morley, Morley, Queen Charlotte Street, nr. 58". O lumin lumină sclipi sclipi în privirea privirea detect detectivul ivului: ui: — Încep Încep să cred, cred, zise zise el, el, că nu va exista exista nici nici o dific dificult ultate ate pent pentru ru a iden identifica corpul cu certitudine. Japp îl privi pe Poirot atent, cu un aer neliniştit. neliniştit. — Sper Sper din din toa toattă inim inima, a, făcu el. el. Nu Nu cumv cumva a crez crezi. i... .. Poirot îl întrerupse: — Am nevoie de o certitudine! Nu este vorba de ceea ce cred eu! 4.
ţară.
Dom Domnişo nişoar ara a Mor Morlley părăsise sise Lo Lond ndra ra pent pentru ru a se duc duce să tră ias asccă la
Locuia Locu ia înt întrr-o o mic mică vil vilă, lâng lângă He Hert rtfo ford rd şi acolo acolo se se duse duse Poi Poiro rott ca s-o s-o va vadă. Ea îl prim primii cu mult multă amabil amabilita itate. te. Ave Avea a acelaşi acelaşi aer aer de drago dragon, n, era era la fel fel de ţea eap pănă ca înto întotd tdea eaun una, a, faţa îi era era poa poate te mai mai pă mânt mântie ie,, dar dar vizi vizita ta lui lui Poiro oirott îiîi făce cea a pl plăce cere re.. Cu Cu at atât mai mult ult cu cu cât cât el o lăsa sase se să înţele eleagă, înc încă de la început, început, că nu aproba concluz concluziile iile anchete ancheteii pe care şi ea le respinge respingea, a, afec afecta tattă prof profun und d de pat pata a arun arunca cattă as astf tfel el asu asupr pra a memo memori riei ei frat fratel elui ui să u, vino vinova vat, t, în în oric orice e caz, caz, de de o greş greşea eallă prof profes esio ional nală de nei neier erta tat, t, dac dacă s-ar s-ar admite punctul de vedere al procurorului regelui. Ea răspun spunse se deci deci între ntreb bărilo rilorr lui lui Poiro oirott cu deos deoseb ebiită bun bunăvoi voinţă. Doc Documentele profesionale ale domnului Morley, ordonate de domnişoara Nevill, fusese fuseserră remise remise succes succesoru orului lui său. Unii Unii dintre dintre pacien pacienţii domnul domnului ui Morl Morley ey deve deveni nise serră ac acum um pac pacie ien nţii dom domnu nulu luii Reil Reilly ly,, alţii tre trecu cuse serră în gri grija ja nou noulu luii asociat asociat iar alţii, în sfârşit, sfârşit, formau clientel clientela a altor dentişti. dentişti. — Deci, Deci, spus spuse e domni domnişoar şoara a Morley Morley după ce-i ce-i dădu lui lui Poiro Poirott toate toate info inforrmaţiile iile sol solici icitat tate, e, aţi reg regăsit-o sit-o pe domn domnişo işoara ara Sains Sainsbur bury y Seale Seale,, o pacien pacienttă de-a de-a lui Henr Henry. y. Şi ea ea a fost asas asasina inattă . Insistase Insistase în mod mod semnificat semnificativ iv asupra asupra ultimelor ultimelor două cuvinte. cuvinte. — V-a vorbit vorbit vreo vreodat dată fratele fratele dumne dumneavo avoastr astră în mod mod speci special al despre despre dâns dânsa? a? înt între reb bă Po Poir irot ot.. — Nu, Nu, răspuns spunse e ea, ea, nu, nu, dup după câ câte te-m -mii ami amint ntes esc! c! Dac Dacă avuse avusese se de-a de-a face cu un pacient pacient deosebi deosebitt de dificil, dificil, sau dacă vreunul vreunul dintre dintre ei îi spusese spusese ceva amuzant, el îmi spunea. Altfel nu-mi vorbea despre munca lui. Când se termi termina na ziua ziua de lucr lucru, u, era era deseori deseori obos obosit it şi pref prefera era să se gânde gândeasc ască la altceva. — Vă ami aminti ntiţi cum cumv va dac dacă o oa oare reccare are doam doamn nă Chap Chapm man făce cea a part parte e dintre dintre pacien pacienţii despre despre care v-a v-a vorbit? vorbit? — Chapma Chapman? n? Nu mi mi se pare pare.. De fapt fapt,, aceast această întreb întrebare are ar ar trebui trebui să i-o puneţi domnişo domnişoarei arei Nevill. Nevill. 64
— Trebuie Trebuie neap neapărat s-o s-o întâlnesc întâlnesc.. Unde este acum? — Cred că a acceptat acceptat un post la la un dentist dentist din din Ramsgate. Ramsgate. — Deci Deci nu s-a s-a căsători toritt înc încă cu tânărul rul Fra Frank nk Ca Cart rter er?? — Nu Nu, şi şi sper di din su suflet ca ca ac această căsătorie să nu se se facă . Tâ Tână rul acesta ace sta,, domnul domnule e Poirot Poirot,, nu-mi nu-mi inspir inspiră nici nici o încred încredere ere.. Are ceva ceva rău în el şi cont co ntin inui ui să cred cred că nu are are nic nicii un un sim simţ mora moral. l. — Cre Crede deţi că es estte pos posib ibiil să vă fi omor omorât ât frat fratel ele e? Ea răspunse fără grabă , cântă rindu-şi cuvintele. — Ar Ar fi fost fost cap capabi abill s-o s-o fac facă , de as asta ta sun suntt sigu sigurră , că ci nu nu are are nici nici un un pic pic de stăpânire pânire de de sine, sine, dar dar nu vă d deloc deloc de de ce l-ar l-ar fi fi omorâ omorâtt şi nici nici când când ar fi putu pututt s-o s-o fac facă. Dac Dacă frat fratel ele e meu meu ar fi fi reuş reuşit it s-o s-o con convi ving ngă pe Gla Glady dyss Nevi Nevill ll să nu-l nu-l mai mai vadă pe acest acest tân tânăr, n-aş n-aş mai mai gândi gândi astfel astfel.. Dar tot tot ce i-a spus spus n-a n-a servit ser vit la nimi nimicc şi ea a rămas foarte foarte ataş ataşat ată de Fran Frank k Carter Carter!! — Şi Şi dac dacă l-ar l-ar fi plătit tit cine cinev va pent pentru ru a vă omor omorîî frat fratel ele? e? — Pl Plătit? tit? Ca Ca să-mi -mi omo omoar are e frat fratel ele? e? Ce idee idee!! În mo momentul acesta sta o sl slujnicuţă drăguţă îşi făcu apa apariţia ad aducând ând ceaiul. iul. Dup După ce ac acea east sta a se retr retrase ase,, Poi Poirot rot decl declar ară că a recu recuno nosc scut ut-o -o.. — Nu este, este, zise zise el, el, micu micuţa pe care care o avea aveaţi la Londr Londra? a? — Într-a Într-adev devăr, este este Agne Agnes. s. Acolo Acolo o folose foloseam am drept drept came cameris risttă. Am renunţat la bucătăreasă, care are nu voia să vină la ţară şi, şi, aic aici, Agnes este cea care are se se oc ocup upă de tot. ot. Va Va de deveni eni în curâ curând nd o exc excelen elenttă buc bucătăreas reasă. Poir Po irot ot apro aprob bă... ... El ştia perfect perfect cum cum era organizat organizată la Londra Londra casa lui Morley Morley.. Dentistul Dentistul şi sora lui ocupau ocupau cele cele două etaje superio superioare are ale imobilul imobilului. ui. Camerele Camerele de la parter, cu excep excepţia locului de aşteptare, nu erau folosite. Un coridor coridor îngust ducea spre curtea din spate unde se afla un lift de serviciu pentru furnizori. Alături se afla afla de asemenea asemenea un un tub acustic. acustic. Nu se putea intra intra în casă decât pe uşa uşa din din faţă ca care re era era supr suprav aveg eghe heat ată de Alfr Alfred ed.. În felu felull aces acesta ta pol poliiţ ia putuse putuse stabil stabilii cu cu cert certitu itudin dine e că nici nici un un necu necunos noscut cut nu pătrunse trunsese se în casă în dimine diminea aţa cu pricin pricina. a. Cât desp despre re servi servitor tori, i, menaj menajera era şi bucă tărea reasa sa erau erau la famil familia ia Morle Morley y de mult multă vreme vreme şi şi deţineau ineau despr despre e ele ele cele cele mai mai bune bune info informa rmaţii. În În teorie teorie,, se putea putea consi consider dera a ca probab probabil il că una dintr dintre e ele să fi cobor coborât ât de la la etajul etajul al al IIlea pentru pentru a-şi asasina asasina stă pânul, dar, dar, în fapt, fapt, ipoteza ipoteza nu putea putea fi luată seri se rios os în în con consi side dera raţie. ie. De altf altfel el,, cel cele e dou două feme femeii răspun spunse sese serră nest nestân ânje jeni nite te la interog interogatoriu atoriu şi nu exista exista nici nici o raţiune care care să fi justifi justificat cat un gest criminal din partea lor. 5. Acas Acasă îl aşte aştepta pta un viz vizita itator tor a cărui sosi sosire re îl surp surprin rinse: se: domn domnul ul Barne Barnes. s. Domn Domnul ul ce cell mărun runţel, el, ai cărui rui oc ochi hi clip clipea eau u într întrun una, a, afir afirma ma că ţinus inuse e să-i întoar toarccă vizi vizita ta lui lui monsieur He monsieur Herc rcul ule e Poir Poirot ot.. Dete Detect ctiv ivul ul răspun spunse se că era era încântat să-l revadă pe domnul Barnes şi îl întrebă ce preferă: cafea, ceai sau whisky? whisky? Domnul Domnul Barnes Barnes optă pentru pentru cafea. Servito Servitorii rii englezi englezi nu se pricepeau, pricepeau, în general, general, s-o s-o prepare, prepare, dar el nu nu se îndoia îndoia că valetul valetul lui monsieur Po monsieur Poir irot ot va va face face o e exc xcep epţie de de la la regu regullă. 65
Urma Urmarră şi alte alte poli polite teţuri. uri. Apoi, dup după ce tuşi uşor uşor pentru pentru a-şi drege drege vocea, vocea, domnul domnul Barnes Barnes zise: zise: — Monsieur Poi Monsieur Poirot rot,, vreau vreau să vă vorbes vorbescc since sincer. r. Curi Curiozi ozitat tatea ea m-a m-a adus adus la dumn dumneav eavoast oastrră. Mi-am Mi-am spus că sunte sunteţi proba probabil bil la cure curent nt cu cu detal detalii iile le aceste ace steii curioa curioase se aface afaceri. ri. Din Din ziare ziare am afla aflatt că ace acea a domniş domnişoar oară Sainsb Sainsbury ury Seal Seale, e, ca care re disp dispăruse ruse,, a fost fost reg regă sit sită, că anch anchet eta a a avut avut loc, loc, că pron pronun unţare area de de către tre cur curte a verdic verdictului tului s-a amânat amânat din din lipsa lipsa de mărturii rturii care să-i permită să se pronun nunţe, în sfâr sfârşi şit, t, că moar moarte tea a ar fi fost fost cau cauza zattă de o doză exce excesi siv vă de so somn mniifere. — Toate acestea sunt exacte, zise Poirot. După o scurtă tăcere, adăugă: — Domnule Domnule Barnes, Barnes, aţi auzit auzit vreodat vreodată vorbindu-se vorbindu-se despre despre Albert Albert Chapman? — Soţul doamne doamneii în al cărei apart apartame ament: nt: domni domnişoa şoara ra Sainsb Sainsbury ury Seale Seale şi-a şi-a găsit moarte moartea? a? Pers Persona onajul jul pare pare a fi fi destu destull de greu greu de gă sit. sit. — Aş crede că nu există. — Aţi gr greşi, şi, răspu spunse do domnul Bar Barn nes. Există. Fără nici o în îndoială. Ex Există... sau sau a exis existat tat.. Am auzi auzitt spunân spunându-s du-se e că a murit, murit, dar dar nu era era decât decât un un zvon... — Şi cine era acest Chapman? — Mă îndoiesc că o să se spună la an anchetă, dacă se va pu putea ev evita. Presupu Presupun n că se va va sus susţine faptul faptul că era reprez reprezent entant antul ul unei unei fabrici fabrici de arma armament... — Apar Aparţinea deci serviciul serviciului ui britani britanicc de informa informaţii? — Desi Desigur gur!.. !.... Numai Numai că nu era cazul cazul s-o spun spună soţ iei sal sale. e. De fapt, fapt, ar ar fi trebu rebuiit să ple plece de la Int Intel elllige igence nce Se Servi rvice dup după ce s-a s-a căsători orit. Adev devăraţii agen agenţi, cei cei care care au acti activit vitate atea a asta asta în sânge, sânge, nu se se că să toresc toresc în gene general ral... ... — Şi Chapm Chapman an făcea part parte e dintre dintre aceia aceia?? — Da. Q.X 912. Sub acest cifru era cunoscut. În lumea spionajului nu exist există nume proprii. proprii... .. Q.X.912 Q.X.912 nu era un agent deosebi deosebitt de important, important, poate nici nici deosebit deosebit de remarcabi remarcabil, l, dar aducea aducea servicii servicii tocmai tocmai pentru că nu se rema remarca. rca. Avea Avea o figu figurră insign insignifi ifiant antă, un chip chip banal banal,, care care se uita uita numaidecât. A servit drept curier. O activitate pe care poate o cunoaş cunoaşte teţi?... i?... Se trimit trimite e la la o ambasad ambasadă o scri scrisoar soare e foart foarte e demn demnă , foar foarte te ofic oficia iallă... ... care care es este te dubl dublat ată de alta alta,, ofi ofici cioas oasă, dar dar sing singura ura ca care re co cont ntea eazză ... ... Scrisoarea aceea le parvenea prin QX.912 alias domnul Albert Chapman. — Pro Proba babi bill că ştia ştia o gr grămad madă de lucr lucrur urii int inter eres esan ante te?? — Nu ştia probabil probabil absolut absolut nimic nimic,, ră spunse domnul domnul Barnes amuzant amuzant.. El nu tre trebu buia ia dec decât ât să ia tre trenu nul, l, vapo vaporu rull şi avio avionu null şi să aib aibă o pove povest ste e verosimil verosimilă pentru pentru a explica explica de ce se duce duce acolo acolo unde se duce. duce. — Aţi auz auzit it spun spunând ânduu-se se că a mur murit it?? — Da. Dar nu trebuie trebuie să crezi crezi tot ce se spune. spune. La mine mine aceasta-i aceasta-i un un principiu. Poir Po irot ot îl priv privea ea fix fix cu cu och ochii ii săi pătrun trunzzători tori pe pe dom domnu null Bar Barne nes. s. — Ce Ce cre crede deţi, într întreb ebă el, el, că i s-a s-a put putut ut înt întâm âmpl pla a soţiei iei sal sale e? — N-am N-am nici nici o idee!... idee!... Şi dumneavoast dumneavoastrră? — Eu aş avea una... Se întrerupse şi spuse lent: 66
— Este Este tare tare greu greu să vezi vezi limp limpede ede în ace aceast astă afacere afacere.. Domnul Domnul Barne Barness se apleac apleacă spre spre Poirot Poirot.. — Exi Exist stă ce ceva va ce vă dera deranj njea eazză în mod mod deo deose sebi bit? t? Poirot rot of oftă. — Da, Da, răspuns spunse ee el. l. Cev Ceva a ce am văzut zut cu cu ochi ochiii mei mei.. 6. Japp pătrunse în fugă în cabinetul lui Hercule Poirot Poirot şi îşi aruncă atât de violent pălăria pe pe măsuţă încât aceasta era să se răstoarne. — Cine Cine ţi-a dat ideea ideea asta? asta? întreb întrebă el. — Scumpul Scumpul meu Japp, Japp, răspunse Poirot Poirot cu cel cel mai mare mare calm, calm, nici măcar nu nu ştiu ştiu despre despre ce vorb vorbeşt eşti! i! — Despre ideea ideea că acel corp corp nu ar fi al domnişo domnişoarei arei Sainsbury Sainsbury Seale. Seale. Poir Po irot ot păru trac tracasa asat. t. — Ceea Ceea ce ce mă deranj deranja a era figura figura,, zise zise el el.. De ce ce să faci faci zob zob chipul chipul unei unei moarte? — Pe cinst cinstea ea mea! mea! excla exclam mă Japp, Japp, sper sper că ace acest st tip tip cumsec cumsecade ade,, Morley Morley,, acolo acolo unde se află, este la curent curent cu evenimen evenimentul! tul! Este Este foarte posibil posibil,, ştiu, să fi fost fost suprim suprimat at doar doar pentru pentru a nu putea putea depu depune ne mă rturie rturie.. — Este Este sigur sigur că ar fi fost fost mai mai bine bine dac dacă ar fi putu pututt da el el însuşi însuşi o depozi depoziţie! — Mărturia rturia lui lui Leathe Leatheran, ran, succ succeso esorul rul său, va fi fi mai mult mult decâ decâtt sufici suficien entă. Este un bărbat care-şi care-şi cunoaşte cunoaşte mese meseria ria şi, şi, de altfel, altfel, nici nici nu este posibil posibil să te în înşeli! A dou doua a zi, zi, ziare ziarele le de se sear ară anun anunţau o ves veste te "sen "senza zaţional ională": ca cada davr vrul ul găsit în apartame apartamentul ntul din din Battersea Battersea nu era, era, cum se crezuse crezuse,, acela al domnişoarei Sainsbury Seale, ci al doamnei Albert Chapman. Corpul fusese iden identi tifi fica catt fără nici nici o înd îndoi oial ală posi posibi billă de domn domnul ul Le Leath ather eran, an, dent dentis istu tull din din Queen Queen Charlotte Charlotte Street Street nr. 58, care-l care-l recunoscuse recunoscuse dup după starea maxil maxilarului arului şi a din dinţilo ilorr folo folosind fişa fişa întocmit întocmită de defunctul defunctul domn domn Morley Morley care care o îngrijea îngrijea pe doamna doamna Albert Albert Chapman; Chapman; hainele hainele cu care care fusese fusese îmbr îmbră cat corpul corpul apar aparţinând inând domniş domnişoa oarei rei Sai Sainsbu nsbury ry Seal Seale e a cărei rei poş poşetă fuse fusese se gă sit sită, de de asemenea, asemenea, lâng lângă cadavru. cadavru. Dar unde era era domnişoara domnişoara Sainsbury Sainsbury Seale? Seale?
V. Nouă, zece, am o grasă găinuşă... 1. Ieşind din sala în care avusese loc ancheta, Japp Ja pp se întoarse spre Poirot. Era radios. — Într Într-a -ade dev văr, excl exclam amă el, stra straşn şniică treab reabă! Au rămas perp perple lecş cşi! i! Poir Po irot ot apr aprob obă dând dând din din cap. cap. — Dumneata Dumneata ai fost primu primull care a mirosit mirosit ceva, ceva, relu reluă Japp, dar trebui trebuie e să spun spun că nici nici mie mie nunu-mi mi plăce cea a delo delocc cad cadav avru rull ace acela la!! Dac Dacă cine cinev va simt simte e 67
nevoia să-i distrugă înfăţişarea unei pers persoa oane ne moart moarte, e, n-o n-o fac face e fă ră moti motiv! v! Este ste o trea treab bă murda urdarră, urâ urâttă , car care e nu nu se se fac face e de de pl plă ce cere re şi, şi, dac dacă totuş otuşii te te resemn res emnezi ezi s-o s-o faci, faci, este este evid evident ent din din cauza cauza iden identit tităţii. Gene Genero ros, s, adau adaug gă: — În schimb, un lucru la care nu m-aş fi gândit atât de repede ca dumneata neata a fost fost că era vorb vorba a tocmai tocmai de ceal cealalt altă femeie femeie din afac afacere erea a asta. asta. — Şi totuşi, zise Poirot cu un zâmbet, semnalmentele nu erau atât de dife diferi rite te.. Fără îndo îndoia iallă, doam doamna na Chap Chapma man n era era o fem femei eie e ele elega gant ntă, bin bine e mac achi hiat ată şi îmbrăca cattă cu mult ultă gri grijă, în în ti timp ce domn domniişo şoar ara a Sai Sains nsbu bury ry Seal Seale e era era îmbr îmbrăcată de doa doamn mnee-aj ajut ută şi n-a n-ave vea a obic obicei eiul ul de a fol folosi osi ruj rujul ul de buze. buze. Dar, Dar, în ce priv priveşt eşte e esen esenţial ialul, ul, ele semănau. nau. Aveau Aveau amândo amândou uă cam 40 de ani, ani, erau erau aproape aproape de aceeaşi aceeaşi talie şi de aceeaşi aceeaşi corpole corpolen nţă , amândou amândouă începuseră să încărunţească şi amândouă se străduiau să treacă drept blonde. — În privi privin nţa asta, asta, desigu desigur! r! făcu Japp, Japp, nu prea prea conv convins ins.. În orice orice caz, caz, trebui trebuie e să conven convenim im că cinsti cinstita ta Mabel Mabelle, le, cu cu doi L şi şi E, ne-a ne-a dus dus perfec perfectt de nas! Şi Şi totuşi totuşi aş fi jurat jurat că nu ne-a spus minciun minciuni. i. — Dar ne spunea spunea adev adevărul ! ÎiÎi cunoşti cunoşti acum acum tot trecut trecutul! ul! — Pos osiibil bil! Îns Însă nu ştia ştiam m că es este te capab apabil ilă de o cri crim mă. Fi Fiindc ndcă aş aşa a se se prezint prezintă lucrurile lucrurile!! Nu Sylvia Sylvia a asasinat-o asasinat-o pe Mabelle, Mabelle, ci Mabelle Mabelle a omorât-o omorât-o pe Sylvia! Poir Po irot ot se strâ strâmb mbă. I se părea în încă destul de greu să vadă în Ma Mabelle Sainsb Sainsbury ury Seal Seale e o ucigaş ucigaşă. Cu toate toate ace aceste stea, a, avea avea impre impresia sia că aude aude vocea vocea sub subţiric irică şi iro ironi niccă a domn domnul ului ui Bar Barne nes, s, spu spunâ nând nduu-i: i: "C "Că uta utaţ i pri print ntre re oam oamen enii ii care nu inspir inspiră neîncrede neîncredere!" re!" Mabelle Mabelle Sainsbur Sainsbury y Seale nu era oare oare întruchi întruchiparea îns însăşi a unor astfel astfel de persoane persoane respecta respectabile bile pe care care nu le-ai le-ai fi bănuit niciodată? În acest timp Japp îşi continua ideea: — Un lucru lucru este este sigur, sigur, afirm afirmă el în chip de de concluz concluzie, ie, voi voi descurca descurca iţele ace cest ste ei afac aface eri! ri! Dac Dacă feme femeia ia as asta ta îşi închi nchipu puiie că mă va păcăli, se înşea nşeallă. 2. A doua zi, Japp Japp îl chemă pe Poirot Poirot la la telefon. telefon. — Alo, Alo, Poir Poirot? ot? Îţi voi voi comun comunica ica o veste veste bizar bizară. N, I, NI, s-a terminat! — Ce spui?... spui?... Am impresia impresia că nu aud prea bine! bine! — Îţi rep repet et!! N, N, I, NI, s-a s-a termi terminat nat.. SpuneSpune-ţi că ziua ziua s-a înche încheiat iat,, instale instalea ază-te -te înt într-u r-un n foto fotoli liu u şi taie taie frun frunzză la câi câini ni!! Vocea lui era plină de amărăciune. — Dar, totuşi, totuşi, întreb întrebă foarte surpri surprins ns Poirot, Poirot, ce s-a întâmpl întâmplat? at? — Toat Toată treaba treaba!! Nu se mai mai vorbe vorbeşte şte desp despre re nimic nimic!! Afacer Afacereaea-ii clasat clasată, lichi chidat dată, măturat urată. De De par parccă n-ar n-ar fi exis existtat nici nicicâ când nd!! — Înţeleg eleg din din ce în ce ce mai mai pu puţin. in. — Asc Ascu ultă-mă bine şi şi în înţelege-mă din al aluzii, căci nu nu tr trebuie să dau nu nume!. me !... .. Eşti Eşti la cure curent nt cu anch anchet eta a noa noast strră? Şti Ştiii că ce ceru ruse sem m să fie fie căutat utată, pri prin n
68
toa oattă ţara, ara, un fel fel de foc focă sa sav vant antă1? — Nu ştiu. Şi? — Ei Ei bin bine, e, mi s-a s-a cer cerut ut să renu renun nţ la ce cerc rcet etări. ri. Şi Şi cân când d spu spun n că mi s-a s-a cerut, cerut, exag exagere erez, z, mi s-a s-a ordon ordonat at s-o fac. fac... .. Şi fă ră me menaj najame amente nte!! Acum, Acum, înţelegi? — Da. Dar, de ce? — Ordinul Ministerului Afacerilor Externe. — Nu este oare total neobişnuit? — Se Se mai mai întâ întâmp mpllă uneo uneori ri.. Dov Dovad adă! — Dar, oare de ce? Afacerile Externe ţin s-o protejeze protejeze de domnişoara... domnişoara... — Foca Foca mea mea nu-i nu-i inter interese eseaz ază! Se tem tem îns însă de publ publici icitat tate! e! Se tem ca nu cumva, cumva, în în cazul cazul unui unui proce proces, s, să se spun spună la audier audierea ea marto martoril rilor or prea prea multe multe despre despre doamna doamna A. C... victim victima. a. Presupun Presupun că-i vorba vorba de latura de de spionaj spionaj a afacerilor afacerilor.. Asta Asta se întâmpl întâmplă, desigur, desigur, din cauza cauza soţ ului, domnul domnul A. C... Mă urmăreşti? — Foarte bine! — Pro Proba babi bill că es este te pe unde undeva va în str străinătate tate,, că şi-a şi-a găsit sit un un po post de obser bserv vaţie inte nteresa resant nt şi că se dore doreşt şte e să şişi-l po poată me men nţine. ne. — La naiba! — Ce spui? — Spu Spun: n: "La nai naiba! ba!" pe pentru ntru că mă dera deranj njea eazză! — Dacă aş vorbi confor conform m sentimente sentimentelor lor mele mele actuale, actuale, aş folosi folosi un alt cuvâ cuvânt nt,, mai mai viol violen ent. t. Câ Când nd mă gând gândes escc că fem femeia eia ast asta a va va sc scăpa, pa, văd roş roşu u înaintea ochilor! — Dar, Dar, spune spune blând blând Poir Poirot, ot, nu nu va sc scă pa! — Ba da! Îţi repet; repet; avem mâinil mâinile e legate. legate. — Poate dumneata! Eu nu! — Dragul meu meu prieten, prieten, Poirot! Poirot! Deci, Deci, este este adevărat, vei vei continua? continua? — Voi Voi conti continua! nua!... ... Pân Până la moar moarte! te! — Las Lasă glum glumel ele, e, Po Poir irot ot!. !... .. Dac Dacă aface afacere rea a ia ia amp amplo loare are — şi şi mă tem tem că aşa se se va întâm întâmpla pla,, după cum au au evolua evoluatt lucrur lucruril ile e — s-ar pute putea a să primeş primeşti ti prin po poştă vreo insectă veninoasă! Punând recepto receptorul rul jos, Poirot Poirot se întreb întrebă de ce folosise folosise acea melodra melodramati maticcă repl replic ică: "Pân "Până la moar moarte te!" !" ca care re nu nu se just justif ific ica a prin prin nim nimic ic.. "Exist "Există momente, momente, conchise conchise el, el, când sunt sunt de-a dreptul dreptul idiot! idiot!"" 3. Scriso Scrisoarea area sosi cu poşta poşta de sear seară . Era Era dac dacti tillogra ografi fiat ată, doa doarr se semnă tura ura era era sc scri rissă de mână . Poir Po irot ot o cit citii de dou două ori. ori. Iată-i conţinutul: Drag Dragă domn domnul ule e Poi Poiro rot, t, V-aş fi foart arte obligat dacă aţ i binevoi să veniţi să mă vedeţi în cursul sul Joc de cuvinte general de substantivul propriu "Seale". "Seal" însemnând focă în limba engleză.
1
69
zilei de mâine. V-aş încredin încredin ţa o misiune. Vă propun ora 12:30, la mine, în taru Chel Chelse sea. a. Dac Dacă nu vă co conv nvin ine eo ora ra întâ întâln lnir irii ii,, vre vreţi să tele telefo fona naţi sec secre reta rulu luii meu me u pen pentr tru u a sta stabi bili li alt altă oră? Îmi Îmi ce cerr scuz scuze e pen pentr tru u fapt faptul ul că vă prev previn in atât atât de târziu. Al dumneavoastră sincer Alistair Blunt Poirot Poirot tocmai tocmai citise citise scrisoarea scrisoarea pentru pentru a doua doua oară , când soneria soneria telefo telefonulu nuluii se decl declan anşşă. Hercul Her cule e Poiro Poirott se mândr mândrea ea uneor uneorii că recuno recunoaşt aşte e doar doar după soneri soneria a apara aparatu tulu luii natu natura ra prob probab abil ilă a comu comuni niccă rii. rii. De data data aces acesta ta îşi îşi spu spuse se că es este te vorba vorba de ceva ceva import important ant,, că la ce cellălal laltt cap capăt al firulu firuluii nu nu se va afla afla vreu vreunul nul dint dintre re prie priete teni niii săi şi şi că nu era era vor vorba ba de de vre vreo o gre greşe şeal ală. Se rid ridic ică deci deci,, luă rece recept ptor orul ul şi spus spuse e poli politi ticos cos:: — Alo! O vo voce neut neutrră, im impers person onal ală, îiîi ce ceru num numărul rul. El El răspun spunse se:: — Aici, Whitehall 7272. Se auzi auzi un decl declic, ic, după un scur scurtt mome moment nt de de tăcere, cere, apoi apoi o voce voce de femeie spuse: — Domnul Poirot? — În pers persoa oan nă! — Domnul Hercule Poirot? — Întocmai. — Domnule Domnule Poirot Poirot,, aţi primit, primit, — sau veţi primi primi — o scrisoare. scrisoare. — Cine este la aparat? — Nu este necesar necesar s-o ştiţi! — Foarte bine. bine. Am Am primit, primit, doamnă, cu poşta din din seara aceasta, aceasta, opt opt scrisori şi trei facturi. — Proba Probabil bil că ştiţi, atunc atunci, i, desp despre re ce ce scris scrisoar oare e vorbe vorbesc. sc. Ar Ar fi înţ ele elept pt din partea partea dumnea dumneavoa voastr stră dacă aţi refuz refuza, a, domn domnule ule Po Poiro irot, t, misi misiune unea a care care o să vi se încre ncredi din nţeze. eze. — Este Este un un punct punct asupra asupra că ruia ruia voi voi deci decide de eu eu însum însumi, i, doam doamn nă . Vocea Vocea repl replic ică cu mult mult calm calm.. — Acesta, Acesta, domnule domnule Poiro Poirot, t, este este un avertismen avertisment. t. Începe Începeţi să ne cam cam plic plicti tisi siţi. Re Retr trag age eţi-v i-vă din din joc! joc! — Şi dacă nu mă supun? — Atunc Atuncii vom face face în aşa aşa fel fel încât încât să nu ne mai deranj deranja aţi. — Este Este o ameni amenin nţare? — Vă ce cere rem m doa doarr să ave aveţi un un pic pic de bun bun sim simţ. Vor Vorbe besc sc îîn n int inter eres esul ul dumn dumnea eavo voas astr tră. — Sunt Sunte eţi foar foarte te amab amabil ilă! — Nu pute puteţi schimba schimba cu nimic nimic cursul cursul evenim evenimentel entelor, or, nu pute puteţi împiedica nimic din din ceea ce s-a hotărât. Deci, vedeţi-vă de treburile dumn dumnea eavo voas astr tră. Înţeleg elege eţi? — Foa Foart rte e bin bine! e! Numa Numaii că, înt întâm âmpl plător, tor, eu eu con consi side derr că moart moartea ea lui lui Morl Morley ey es este te o tre treab abă ca care re mă priv priveş eşte te!! — Moartea lui Morley nu a fost decât un accident. Ne încurca planurile. — Mor Morle ley, y, doam doamn nă, era era o fii fiin nţă omen omenea easc scă, şi şi a muri muritt pre prema matu tur. r. 70
— N-are importanţă! Calm, Cal m, dar dar ferm, ferm, Po Poiro irott răspunse spunse:: — Greşiţi, dacă aveţi părerea ac aceasta sta! — A prim primit it ce ceea ea ce me meri rita ta.. A refu refuza zatt să ne înţelea eleag gă. — Şi eu refuz! — Atunci, Atunci, nu sunte sunteţi decât un un imbecil! imbecil! Un decl declic ic la ce cellălalt lalt ca cap păt al al firu firulu luii îlîl ave avert rtiz iză pe Po Poir irot ot că inte interl rloc ocut utoa oarea rea sa puse pusese se rece recept ptor orul ul în furc furcă . Mai Mai spus spuse e înc încă odat odată "Alo "Alo", ", dup după ca care re închis chise. e. Nic Nicii măca carr nu se se os oste teni ni să într întreb ebe e lla a cent central rală de und unde e a fost fost che chema mat. t. Era Era sig sigur ur că pers persoa oana na vorb vorbis ise e de de la la o ca cabi bin nă publ public ică . Îl intriga intriga faptul faptul că mai auzise auzise vocea vocea aceasta aceasta undeva. undeva. Era convins convins de lu lucrul acesta. Dar unde? Zadarnic îşi scotocea toate ungherele memoriei, zadar-ni dar-nicc îşi punea punea aceas aceasttă întreb întrebare are.. Misterioasa lui interlocutoare putea fi oare Mabelle Sainsbury Seale? Dup După câ câte te îşi îşi amin aminte tea, a, voc vocea ea ei ei era era des destu tull de de ascu ascuţită, cu o dic dicţie afe afect ctat ată şi o articula articulaţie conştii conştiincio ncioas asă. Vocea Vocea pe care care tocmai tocmai o auzise auzise adineauri adineauri era foarte foarte deos deosebi ebittă, dar poate poate că şi-o şi-o modifi modificas case. e. Domni Domnişoar şoara a Sainsbu Sainsbury ry Seal Seale. e. A juc jucat at tea teatr tru u odin odinio ioar ară. Prob Probabi abill că se pri price cepe pea a să -şi -şi schi schimb mbe e vocea. vocea. Da, Da, poate poate că ea se se afla afla la la celal celalalt alt capă t al firulu firului.. i.... Şi totuşi, nu! Vocea aceasta îi amintea de altcineva. Nu-i era o voce fami familliară, dar dar o auz auzis ise e o dată sa sau u de de dou două ori ori. O altă întreb întrebare are îiîi era în în minte. minte. De De ce s-a s-a deranj deranjat at să -i telef telefone oneze? ze? ÎiÎi vene enea gre greu u să cread readă că ce ceii ca care re-i -i adre adresa sase serră ac acel ele e ame ameni nin nţări îşi îşi im imagi aginau nau într-adevăr că-l vor determina să renunţe! Şi cu toate toate acest acestea, ea, se pare pare că aşa crede credeau! au! Poirot Poirot conchise conchise că avea de-a face cu nişte nişte psihol psihologi ogi tare tare neprice nepricepu puţ i. 4. Pres Presa a din din ziua ziua urm următoare toare anun anunţa o ves veste te "sen "senza zaţ ională": în se sear ara a din din a jun se trăsese o împuşcătură asupra primului ministru, pe când pleca din Downin Downing g Street Street în tov tovărăşia unui unui priet prieten. en. Din ferici fericire, re, glon glonţul nu-şi nu-şi atinse atinsese se ţinta. Autorul atentatului, un hindus, fusese arestat. Poir Po irot ot,, de înd îndat ată ce afl află veste vestea, a, lu luă taxi taxiul ul şi şi se duse duse la la Scot Scotla land nd Yard Yard.. Nici nu intrase intrase bine bine în biroul biroul lui Japp Japp şi inspecto inspectorul, rul, după ce-şi exprim exprimă bucuri bucuria a de a-l a-l vede vedea, a, îl întreb întrebă: — Ai găsit în în vreun vreun ziar ziar numele numele priete prietenului nului care-l care-l înso însoţea pe premier? premier? — Nu. Cine era? — Alistair Blunt. — Chiar? — Şi avem avem toat toate e moti motivel vele e să ne gând gândim im că lui îi era era dest destina inatt glon glonţul şi şi nu primului ministru. Sau altfel, tipul este un ochitor şi mai prost decât pare! — Cine-i omul acesta? — Un student student hindus. hindus. Pe jum jumătate nebun, nebun, desigur. desigur. Un creier creier zdruncinat zdruncinat care n-a fost fost decât decât un instrum instrument. ent. Cu siguran siguranţă , ideea ideea atentat atentatului ului nu-i aparine. De De altf altfel el,, puţin a lips lipsit it să nu fie fie are arest stat. at. Ştii Ştii că în fa faţa imob imobil ilul ului ui de de la la ţine. 71
nr. 10, 10, din din Downin Downing g Street, Street, exi exist stă întotd întotdeau eauna na adunat adunată ceva ceva lume. lume. Dup După împuşcătură, un tânăr american l-a luat de guler pe un bă rbos care se afla pe aproa aproape pe şi l-a l-a scutu scuturat rat de de i-au i-au să rit fulg fulgii ii în tim timp p ce strig striga a că l-a prin prinss pe omul care care trăsese. În vremea vremea aceasta aceasta hindusul hindusul îşi lua lua picioarele picioarele la spinare. spinare. Din fericire, unul din oamenii noştri l-a prins la timp... — Cum se se numeşt numeşte e tânărul ame americ rican? an? — Raikes, mi se pare... Văzând surâsul surâsul lui lui Poirot Poirot,, se întrerupse. întrerupse. — Howard Raikes Raikes cu reşedin reşedinţa la Holborn Palace Palace Hotel, nu-i nu-i aşa? întrebă Poirot. — Chia Chiarr aşa! aşa! exc excla lam mă Japp Japp.. Şi acu acum m înţeleg eleg de de ce nume numele le mi mi se părea rea cunosc cunoscut! ut! Este Este pacien pacientul tul care care nu nu a avut avut răbdare bdare să aştept aştepte e în ziua ziua când când Morley s-a sinucis! Reflectă un moment, apo apoi adăugă: — Ciudat cum ne tot întoarcem la afacerea afacerea asta veche! În privinţ a ei cont co ntin inui ui să-ţi păstre strezi zi păreri rerile le tale tale,, nunu-ii aş aşa, a, Po Poir irot ot?? — Da, Da, răspuns spunse e gra grav v Poi Poiro rot. t. Ră mân mân în în con conti tinu nuare are la pă rere rerea a mea mea în priv privin inţa ast asta! a! 5. De la Scotland Yard, Poirot se duse la Alistair Blunt. Fu primit primit de un tânăr secretar secretar foarte elegant elegant care, care, cu cu o disti distinc ncţ ie cam cam afec afecta tattă, îlîl rug rugă să prim primea easc scă sc scuz uzel ele e tra trans nsmi mise se de domn domnul ul Blun Blunt. t. — Domnul Domnul Blunt, Blunt, explic explică el, a fost chemat chemat în în Downing Downing Street, Street, în urma... urma... incide incidentu ntului lui de de ieri ieri sear seară. Am tele telefon fonat at la dumn dumneav eavoas oastr tră, dar, din din nefericir nefericire, e, era eraţi deja deja plecat. plecat. Fără să-i lase lui Poirot timpul de a răspunde, frumosul tânăr adă ugă : — Do Domnul mnul Blun Bluntt mi mi-a ce ceru rutt să vă între ntreb b dac dacă nu aţi fi de aco cord rd să petrece treceţi weekend weekend-ul -ul împreu împreun nă cu dumnea dumnealui lui la cas casa a pe pe care care o are la ţară , în Kent Ke nt,, la Exsh Exsham am.. Dac Dacă răspuns spunsul ul dum dumne neav avoa oastr stră es este te afi afirm rmat ativ iv,, voi voi trec trece e să vă iau, mâ mâine seară, cu cu ma maşina. Poirot ezita. Tânărul insistă. — Dom Domnu null Blu Blunt nt ar fi deos deoseb ebit it de feri ferici citt să vă vadă. — Ei bine, zise zise Poirot, Poirot, ne-am înţeles eles!! Accept. Accept. — Domnul Domnul Blunt va va fi încântat. încântat. Dacă aş trece pe pe la dumneavo dumneavoastr astră mâine âine se sear ară, la la ore orelle 18 18 fără un sfer sfert. t... .. Secretarul se întrerupse pentru a o saluta pe doamna Olivera care tocmai intr intra. a. Era Era îmb îmbrrăca cattă foar foarte te eleg elegan ant, t, şi purt purta a o pă lă rie rie ext extre rem m de de origi rigina nallă, pu pusă co coch chet et pe o coa coafu furră arti artist stiic co concep nceput ută . — Domnule Domnule Selby, Selby, zise ea adresându-i adresându-i-se -se tânărului, rului, domnul Blunt Blunt v-a dat dat cum cumva va inst instru ruccţiuni iuni priv privin ind d sca scaun unel ele e de de gr grădin dină? Am Am vru vrutt să-i vorb vorbes escc ierii sear ier seară despre despre asta, asta, ştii ştiind nd că vom pleca pleca mâin mâine e şi... şi... Rema Re marc rcân ând d prez prezen enţa lui lui Poir Poirot ot,, tăcu. cu. Dete Detect ctiv ivul ul se încl înclin ină, ea îiîi răspun spunse se cu un sa salu lutt scu scurt rt şi relu reluă : — Evident, Evident, domnule domnule Selby, Selby, ştiu ştiu că Alistair Alistair este foarte ocupat ocupat şi că 72
aces ac este te luc lucru ruri ri mărunt runte e n-au n-au pen pentr tru u el nic nicii o impo import rtan anţă, dar. dar... .. — Domn Domnul ul Blu Blunt nt mimi-a a vorb vorbit it des despr pre e scau scaune nele le de grădin dină, răspuns spunse e secretar cretarul, ul, şi şi am tele telefon fonat at în legătură cu asta asta la la Messrs Messrs Deev Deevers ers.. — Pen Pentr tru u min mine e ast asta a îns însea eamn mnă o gri grijjă mai puţ in, in, dec decla larră doam doamna na Olivera. Olivera. Acum îmi îmi puteţi spune, domnule domnule Selby, Selby, de ce... Continuă să cotcodăcească de parcă ar fi fost o cloşcă . Comparaţ ia aceast ce asta a îi veni veni brusc brusc în mint minte e lui lui Poir Poirot, ot, iar el o găsi perf perfect ect justif justifica icattă. O găină, o găină mare, grasă, imensă, exact asta era! Ea se îndreptă spre uşă cu măreţie. — Dat fiind fiind că vom fi doar între între noi în weekend weekend-ul -ul acesta... acesta... Domnul Domnul Selby Selby,, un pic pic stingh stingheri erit, t, o anun anunţă pe doamn doamna a Oliver Olivera a că monsieur Poirot sieur Poirot era invitat. Ea se se înt întoa oars rse e şşii-ll măsur sură pe Po Poir irot ot cu cu o pri privi vire re tru trufa faşşă : — Adevărat? at? în întreb rebă ea. — Dom Domnu null Blu Blunt nt,, răspun spunse se Po Poir irot ot,, a avut avut bun bunătate tatea a să mă invi invite te.. — Ia Iată ceva cu curios! ex exclamă ea. Mă veţi sc scuza, monsieur Poirot, monsieur Poirot, dar domn domnul ul Blun Bluntt îmi îmi decl declar aras ase e cat categ egor oric ic că inte inten nţione ioneaz ază să-şi -şi pet petre reac acă ac aces estt weekend în familie! — Domn Domnul ul Blunt, Blunt, zise zise sec secret retarul arul,, reg regăsindusindu-şi şi siguran siguranţ a, s-a ară tat foart arte do dornic să-l vadă pe monsieur Poir monsieur Poirot ot acceptân acceptându-i du-i invita invitaţia. — Într-adev Într-adevăr? În orice orice caz mie mie nu mi mi s-a spus spus nimic! nimic! Uşa Uşa se desc deschi hise se şi şi Jan Jane e Oli Olive vera ra îşi îşi făcu apa apari riţia îmb îmbrră ca cattă ca pen pentr tru ua ieşi în oraş. — Ei Ei bi bine, ne, str striigă ea din din pra prag, g, vii, mamă? Şti Ştiii că trebu rebuiie să luăm mas asa a la ora unu şi un sfert? — Vin Vin!! Nu mai mai fi fi atâ atâtt de de ner nerăbdătoar toare. e. — Atu Atunc nci, i, grăbeşt beştee-te te un pic! pic! Ia te uit uită, monsieur Poirot! monsieur Poirot! Dint Dintrr-o o dat dată îşi îşi pie pierd rdu u toa toattă exub exuber eran anţa. Po Poir irot ot sim simţ i că intr intras ase e în defensivă. — Poirot Poirot,, zise zise doamna doamna Oliv Olivera era cu o voce voce de de ghea gheaţă, vine vine cu noi noi la Exsham, pentru weekend. — Ah?... Jane Olivera se îndepărtă puţin pentru a o lăsa pe mama ei să treacă dar, dar, în loc loc s-o urme urmeze, ze, ea ea făcu un pas pas spre spre mijlo mijlocul cul came camerei rei şi-l şi-l chem chemă pe Poirot. Docil, detectivul se apropie de ea. — Ade Adev vărat? rat? îl într întreb ebă ea ea,, în în şoa şoapt ptă. Ven Veniiţi la la Exs Exsha ham? m? De ce ce?? Poirot Poirot făcu un un gest gest care-i care-i expri exprima ma ignoran ignoranţa. — Un gând gând amabil amabil din partea partea unchiulu unchiuluii dumneavoa dumneavoastr stră ... — Dar el nu poate şti! Nu poate! Când v-a invitat? — Jane! Doamna Olivera Olivera îşi pierde pierdea a răbdarea aştept aşteptând-o ând-o în în hol. — Nu Nu ven veniiţi, domn domnul ule e Poi Poiro rot! t! murm murmur ură din din nou nou Jane Jane.. Nu Nu ven veniiţi, vă rog! rog! Se duse duse la mama mama ei care care nu-şi nu-şi mai pute putea a stă pâni pâni proasta proasta dispo dispozi ziţ ie. ie. Poirot Poirot auzi frânturi frânturi din ceart ceartă. Auzi mai ales ales vocea vocea doamnei Olive Olivera ra care spunea: — Afl Află, Jane Jane,, că impo impoli lite teţea ta ta înc încep epe e sa sa mă ca calc lce e pe pe ner nervi vi mai mai tar tare e ca ca de obicei! obicei! Dac Dacă va trebui, trebui, voi voi face în aşa fel fel încât... încât... 73
Contin Continuar uarea ea nu mai mai fu auzit auzită de Poiro Poirot. t. Făcu maşin maşinal al un semn semn cu capu capul, l, răspunzâ spunzându ndu-i -i astfe astfell secret secretaru arului lui care care-i vor vorbe bea a des despr pre e ora ora la ca care re maş aşin ina a ave avea a să vin vină să -l ia a dou doua a zi. zi. Stă tea tea în în picioa picioare, re, în în mijloc mijlocul ul camere camerei, i, dar dar nu era era prea sigu sigurr că -şi dă dea seam seama a de ceea ce ea ce se se petrec petrece e în juru jurull lui. lui. Era ca ca un om care care tocm tocmai ai văzuse zuse o fantom fantomă, sau mai curând o auzise vorbind. Dou Două dint dintre re fraz frazel ele e pron pronun unţate ate de doa doamn mna a Oliv Oliver era a se sem mă nau nau în mod mod strani straniu u cu dou două fraze fraze care-i care-i fuse fuseser seră spuse spuse la tele telefon fon în ajun ajun şi şi acum acum îşi dădea seama seama de ce vocea misteri misterioasei oasei sale sale interlocuto interlocutoare are nu-i era total total necu necuno nosc scut ută! Cont Co ntiinuă să se gânde ândea ască la luc lucru rull ace acest sta a în în dru drum m spr spre e cas casă . Deci doamna doamna Oliver Olivera a să fie oare persoan persoana a care i-a telef telefonat? onat? Dar nu, nu, era era imp imposi osibi bil. l. Ace Aceast astă feme femeie ie de de lume lume,, lips lipsit ită de jud judec ecat ată, care care nu se preocu preocupa pa decât decât de de ea şi şi de prob proble lemel mele e ei mărunte, runte, ace aceast astă cloşc cloşcă care care clonc cloncănea cât cât era era ziulic ziulica a de lung lungă, nu putea putea fi totu totuşi şi miste misterio rioasa asa lui lui interl interlocu ocutoa toare! re! Po Poate ate că urechi urechile le i-au i-au jucat jucat o fest festă. Şi totuşi... 6. "Rolls"-ul "Rolls"-ul veni să-l ia pe pe Poirot Poirot exact exact la ora ora 6. Cum doamna doamna Olive Olivera ra şi fiic fiica a ei se se duses duseser eră la Exsham Exsham cu alt altă maşin maşină încă din cursul după-amiezii, Poirot călătorea împreună cu Alistair Blunt şi cu se secr cret etar arul ul său. Blunt Blunt vorb vorbii mai mai întâi întâi despre despre grădinile dinile sal sale e şi de ulti ultima ma expo expozi ziţie flor floral ală. Apoi Apoi,, pen pentr tru u că Po Poir irot ot îl feli felici cittă că a sc scăpat pat din din ulti ultimu mull at atenta entat, t, el răspun spunse se:: — Meritul meu este cu atât mai mai mic cu cât nu eu eram ţinta acelui nenorocit. norocit. Este de altfel altfel un ochitor ochitor foarte foarte prost! Un Un student cam cam să rit care, care, la drept vorbind, nici nici nu-i prea periculos. Unul dintre dintre acei tipi tipi nefericiţi care s-au s-au lăsa satt înd îndoc octr trin ina aţi şi şi car caree-şi şi imag imagin inea eazză că un glon glonţ tras tras as asup upra ra unui unui prim prim minist ministru ru poate poate schim schimba ba mersul mersul isto istorie riei. i. E chiar chiar înduio înduioşşător dac dacă stai stai să te gândeşti! — Cre Cred d că nu es este te prim prima a dat dată câ când nd se se org organ aniz izea eazză un aten atenta tatt împotriva dumneavoastră. — Cuvântul Cuvântul atentat atentat pare foarte melodramat melodramatic, ic, ră spunse Blunt surâ surâzâ zând nd.. Nu Nu de de mul multt mi mi s-a s-a trim trimis is o bom bomb bă prin prin poşt poştă . Tre Trebu buie ie să vă spun spun cu regret regret că bomba bomba era era foart foarte e prost prost execut executat ată . Oame Oamenii nii ace aceşti ştia a au ambi ambiţ ia să conducă lumea. Cu Cu toate acestea, acestea, nu sunt sunt în stare stare nici nici să fabrice fabrice o bombă adevărată! Dădu di din cap cap şi continuă: — Vede Vedeţi, mere mereu u se întâmp întâmpllă ace acelaş laşii lucr lucru! u! Idea Ideali lişti ştiii aceşt aceştia ia cu cu părul lor lung, lung, n-au practic practic nimic nimic în cap. cap. Nu pretind pretind că aş fi un om remarc remarcabil, abil, nu am fost fost nic nicic icând ând aş aşa a ceva ceva,, dar dar ştiu ştiu să cite citesc sc,, să sc scri riu u şi să so soco cote tesc sc.. Înţelegeţi ce ce vr vreau să spu spun? — Aşa Aşa cred, cred, zise zise Poirot, Poirot, dar n-ar n-ar stri strica ca să preciz preciza aţ i. — Ei bine, bine, iat iată. Când cite citesc sc ceva ceva în lim limba ba englez engleză, pricep pricep ceea ceea ce ce vrea vrea să expr exprim ime. e. Să ne înţeleg elegem em,, nu mă refe referr la la luc lucru ruri rile le abst abstrac racte te şi la filo filozo zofi fia a 74
transc transcede edental ntală, ci la acel acele e lucru lucruri ri sim simple ple,, făcute cute pentr pentru u a fi fi în înţele elese. se. Majori Majoritat tatea ea oame oamenil nilor or le le cite citesc sc fără a le înţele elege, ge, deşi deşi sunt sunt conv convinş inşii de contrariu. contrariu. De asemene asemenea, a, când scriu, scriu, scriu ceea ceea ce vreau să exprim. exprim. Mi-am dat seama seama de faptul că majoritate majoritatea a contemporani contemporanilor lor noştri sunt sunt incapabili incapabili de asta. În În sfârşit, sfârşit, aşa cum v-am v-am spus-o spus-o deja, deja, ştiu să socotesc. socotesc. Jones Jones are 8 banane, banane, Brown Brown ia de la el 10, 10, câte îiîi mai rămân? Proble Problema ma aceasta aceasta ar fi rezo rezollvată fără şo şov văia-l a-lă de 9 di din 10 10 pers persoa oane ne.. Ac Aces este tea a nu nu vor vor adm admite nici niciod odat ată că es este te gre greu u ca Brow Brown n să ia 10 10 bana banane ne de de la la cine cineva va car care e nu are are decâ decâtt 8 şi nici nici că răspun spunsul sul nu tre trebu buie ie să fie fie afec afecta tatt de sem semnu null "plu "plus" s"!! — Ele Ele pref prefer eră ca prob proble lema ma să fie fie sol solu uţiona ionattă print printr-o r-o şm şmec eche heri rie e ase aseme menea nea celor celor făcute cute de prestid prestidigi igitat tatori ori.. — Ex Exac act. t. Şi pol politici ticien enii ii raţionea oneazză cu o log logiică as ase emănătoa oare re.. În În ce ce mă priv priveş eşte te,, eu mă me men nţin în în limi limite tele le bun bunul ului ui sim simţ. Cu tim timpu pull îţi dai dai seam seama a că este cel mai bun lucru... Adăugă râzând: — Dar Dar fac fac rău că vorb vorbes escc des despr pre e pro profe fesi siun unea ea me mea. a. Est Este e un un obi obice ceii ră u şi, când când plec din din Londra, prefer prefer să uit de afaceri afaceri.. Mi-am propus, propus, domnul domnule e Poir Po irot ot,, să vă ce cerr să-mi -mi vor vorbi biţi de despre spre aven aventu turi rile le dumn dumnea eavo voas astr tră pers person onal ale. e. Sunt Sunt un mar mare e amat amator or de de roma romane ne poli poliţ iste iste.. Dup După pă rere rerea a dumn dumne eavoa avoast strră , există printre aceste acestea a unele unele care care exprim exprimă realitatea? realitatea? Restul drumului nu fu vorba decât decât de câteva câteva dintre "senzaţ ionalele" afaceri descurcate de Hercule Poirot. Alistair Blunt asculta cu o atenţ ie pasion pasionat ată şi cere cerea a detal detalii ii.. Luc Lucruri rurille nu nu mai mai fur fură însă la fe fel de de pl plăcute cute de înda îndattă ce ajun ajunse serră la Exsham sham.. Doa Doamn mna a Oli Olive vera ra,, imp impoz ozan anttă şi mas asiv ivă, ar arătă ca cate tego gori ric, c, prin prin atit atitud udin inea ea sa, că prez prezen enţa det detec ecti tivu vulu luii îiîi era era nepl neplăcut cută. Ign Ignor orând ânduu-ll pe pe Poirot Poirot atât cât îi stătea în puteri, puteri, ea ea nu li se adresa adresa decât lui lui Blunt Blunt şi domnului Selby. Acesta îl conduse pe Poirot în camera lui. Casa nu era prea mare, dar era încântătoare şi mobilat mobilată cu un gust gust sigur, sigur, la la fel ca şi reşedin reşedinţa din Londra a financia financiarului. rului. Luxul se sim simţea pretutind pretutindeni, eni, dar nu sărea în ochi ochi.. Nu era era ceva ceva oste osten ntativ, tativ, însă pretut pretutind indeni eni domnea domnea senza senzaţia unei unei simp simpli littăţi agre agreab abil ile. e. Serv Servic iciu iul, l, dis discr cret et,, era era perf perfec ect, t, iar iar buc bucătăria ria engl englez ezea easc scă — exc excel elen entt ă. La La cin cină, vin vinur uril ile e pro provo voca carră entu entuzi ziasm asmul ul lui lui Poi Poiro rott care ca re gust gustă deli delici ciil ile e une uneii me mese ce debu debuttă cu o sup supă exac exactt pe pe gus gustu tull său, urma urmattă de lim limbi bi de de mare mare la la grătar, tar, cot cotle lete te de de miel miel,, şi, şi, la des deser ert, t, căpşuni pşuni cu cu friş frişccă atât atât de dulc dulce e încâ încâtt fu sati satisf sfăcut cut pe dep depli lin. n. Aces Aceste te circ ircumst umstan anţe plăcute ute făcur cură ca el să nu ac acor orde de nici nici o ate aten nţie răcelii celii persi persiste stente nte a doam doamnei nei Oliv Olivera era,, care cont continu inua a să se prefa prefaccă a nu-i nu-i obse observ rva a prez prezen enţa, şi şi nici nici ost ostil ilit ităţile ile nemo nemoti tiva vate te ar arătate tate de Jane Jane Oliv Oliver era. a. Tocmai se termina desertul când Blunt îi puse Juliei Juliei Olivera o întrebare la care aceasta nu se mai aştepta. — Cum Cum se face face,, într întreb ebă el, el, că Hélène nu a cinat cu noi? Julia Olivera răspunse destul de rece: — Mi Mi s-a s-a părut rut că sc scum ump pa noa noast strră Hélène s-a obosit cam mult azi dup după-am -amiază, în în gr grădin dină. I-a I-am m spus spus că se pute putea a fo foarte arte bine bine ret retrage rage în aparta apartamen mentul tul său pentr pentru u a se culc culca a imedi imediat, at, dac dacă o deranj deranja a ideea ideea de de a se îmbrăca pentru cină, şi că noi o vom înţelege perfect. Mi-a împărtăşit punctul de vedere... 75
— Perfe Perfect, ct, spus spuse e Blunt Blunt.. Totuşi Totuşi mă gândeam gândeam că weeken weekend-u d-ull va aduc aduce e puţină schimbare are în în vi viaţa ei ei, pu puţin ne neprevăzut... — Hél Hélèn ène e es este te o fat fată foar foarte te sim simpl plă, repl replic ică doam doamna na Oli Olive vera. ra. Îi pla place ce să se culce devreme. Dup După ca cafe fea, a, în în timp timp ce ce Blun Bluntt se înd îndep epărta rta pent pentru ru a dis discu cuta ta pu puţ in cu cu secret cretar arul ul său, Po Poir irot ot lili se se a allătur tură doam doamne nelo lorr în sa salo lon. n. Jane Olivera şi mama ei îşi continuar continuară conversaţia fără să-i acorde nici cea mai mică aten atenţie. ie. — Am Am imp impre resi sia, a, mam mamă, zise zise Jan Jane, e, că unch unchiu iulu luii Alis Alista tair ir nu nu i-a i-a plăcut cut felul lul în în care care ne-a ne-aii deb debara arasat sat as asttă se sear ară de Hélène Montressor! — N-ar N-are e nici nici o impo importa rtan nţă, repli repliccă doamna doamna Oliver Olivera a categ categori oric. c. Alis Alistai tairr este este prea prea bun. bun. Înţeleg eleg să-i ofer ofere e gratui gratuitt locui locuin nţa, dar dar acesta acesta nu-i nu-i un un motiv motiv pentru pentru ca să cineze cineze cu noi când când venim venim în weekend. weekend. Nu-i Nu-i este verişoar verişoară decât decât de de gradu gradull al II-le II-lea a sau al IIIIII-lea lea.. Nu trebui trebuie e să -şi impun impună prezen prezenţ a! — Şti Ştiii că, în în fel felul ul ei, ei, est este e gro groza zav vă? A făcut cut o mul mulţime ime de de luc lucru ruri ri frumoase în grădină! — Ast Asta a demo demons nstr trea eazză că nu are are un un car carac acte terr ră u. Sco Scoţ ieni ieniii sun suntt foar foarte te inde indepe pend nden enţi, iar iar eu sunt sunt pri prima ma ca care re să o rec recun unoas oasccă şi să -i feli felici cite te pent pentru ru asta. Aşezân Aşezândudu-se se pe o canape canapea a şi cont continu inuând ând să se pref prefac acă a nu-l nu-l vedea vedea pe pe Poir Po irot ot,, o rug rugă pe fiic fiica a sa sa să -i dea dea Low Down Review. — Cr Cred, ad adăugă ea, că se af află aic aici un un ar articol de despre Lois Van Schuyler. Aş vre vrea a să-l cit cites esc. c... .. Alistair Blunt deschise uşa. — Acum, Acum, zise zise el, el, sunt al al dumnea dumneavo voastr astră, domnul domnule e Poirot Poirot.. Vreţi să veni veniţi în biro biroul ul meu? meu? Era Era o camer ameră lung ungă şi joa oassă, sit situa uattă în spa spate tele le ca case seii şi ale ale că rei rei ferest ferestre re dădeau deau spre spre grădină. Îi lipsea lipsea,, desi desigur, gur, ace acea a sime simetri trie e la la care care Poirot Poirot s e putea nega aspectul simpatic. Fotoliile erau ţinea foarte mult, dar nu i se adânci adânci,, lumina lumina plas plasat ată în mod mod fericit fericit atât atât pent pentru ru lectu lecturră cât şi şi pentru pentru conv co nver ersa saţie. ie. Alistai Alistairr Blunt Blunt îi ofer oferii oaspe oaspetel telui ui său o ţigar igară, îşi îşi aprin aprinse se pipa pipa şi intrar intrară numaidecât în miezul problemei. — Sunt Sunt mult multe e lucr lucruri uri care care nu mă satisf satisfac, ac, zise zise el. el. Mă refer, refer, aşa cum aţ i ghicit, la dispariţia acelei domnişoare Sainsbury Seale. Din motive cunoscute cunoscute doar de de ele, dar dar care — nu mă îndoiesc îndoiesc — sunt sunt foarte legit legitime, ime, auto autori rittăţile ile au hot hotărât într întrer erup uper erea ea ce cerc rcet etărilo rilor. r. Nu Nu ştiu ştiu cine cine es este te de fapt fapt Albert Albert Chapman Chapman şi habar n-am n-am cu ce se se ocupa, dar dar presupun presupun că -i vorba vorba de ceva ceva foarte importan importantt şi care comport comportă riscuri riscuri serioase. serioase. Nu cunosc cunosc dedesubtur dedesubturile ile acestei acestei afaceri, afaceri, dar primul primul ministru ministru mi-a mi-a declarat declarat că a avut deja deja cam cam pre prea a mult multă publ public icit itate ate şi că dacă s-ar s-ar uit uita a mai mai repe repede de de de ea ar fi fi mai bine. bine. Acesta-i Acesta-i şi punctul punctul de vedere vedere oficial. oficial. Nu-l discut discut căci trebuie, trebuie, desi desigu gur, r, să aib aibă o ra raţiun iune. Co Cons nsttat numai mai că poli poliţia are mâin mâinil ile e leg legat ate. e. Aplecâ Aplecându ndu-se -se spre spre Poiro Poirot, t, continu continuă: — Ori, Ori, domnu domnule le Poir Poirot, ot, eu eu person personal al vrea vreau u să cunosc cunosc adev adevă rul. rul. Şi dum dumneav neavoa oast strră mi-l i-l ve veţi găsi! si! Pen Penttru că dum dumneav neavoa oast strră nu sunt sunte eţi par paral aliizat zat aşa aşa cum sunt oamenii care depind de guvern!... — Ce aştepta aşteptaţi, exact, exact, de la mine? mine? întreba Poirot. Poirot. 76
— Vre Vreau au s-o s-o reg regăsiţi pe ac acea east stă domn domniş işoa oara ra Sai Sains nsbu bury ry Sea Seale le.. — Moa Moart rtă sa sau u vie vie?? Alistair Alistair Blunt îşi ridică sprâncenele sprâncenele.. — Credeţi că este posibil să fie moartă? Hercul Her cule e Poiro Poirott nu răspunse spunse imed imediat iat.. Refle Reflect ctă un mome moment nt apoi apoi spuse spuse rar, rar, cântărindurindu-şi şi fieca fiecare re cuvânt cuvânt:: — Dup După părerea rerea mea mea — dar, desig desigur, ur, este este vorba vorba doar doar de o opini opinie e şi aş putea să mă înşel — este moartă. — Ce Ce vă face face s-o s-o cre crede deţi? Umbra unui surâs trecu pe chipul lui Poirot. — Poa Poate te că nu pre prea mă veţi lua lua în se serios rios,, dom domnu nule le Blunt lunt,, dac dacă vă voi spun spune, e, îns însă ac aces esta ta-i -i adev adevărul, rul, că-i vorb vorba a de de o pere perech che e de cior ciorap apii noi noi,, gă sit sită într-un sertar! Alistair Alistair Blunt Blunt îlîl privi privi îndelu îndelung, ng, cu multă atenţie, pe pe detecti detectiv. v. — Sunte Sunteţi un tip curios curios,, domnule domnule Poirot, Poirot, zise zise el în în cele cele din din urm urmă. — Foarte curios curios,, într-adev într-adevăr, admise admise Poirot. Poirot. Sunt metodi metodic, c, sunt ordonat, ordonat, raţ ionez ionez logic logic şi nu încerc încerc să adaptez adaptez faptele faptele pentru pentru a le potrivi potrivi ipotezel ipotezelor or mele. Recunosc Recunosc că toate aceste acestea a fac din mine un om neobişnu neobişnuit. it. Alis Alista tair ir Blu Blunt nt rel relu uă: — Am răsucit sucit în în mint mintea ea mea mea ace aceast astă afac afacer ere e pe toate toate feţele ele pent pentru ru a pricep pricepe e cev ceva! a! Este Este plin plină de ciud ciudăţenii. enii. Dent Dentist istul ul acel acela a care care se se sinu sinucid cide, e, doam doamna na ace aceea ea,, Chapm Chapman, an, reg regă sit sită cu chi chipu pull comp comple lett zdro zdrobi bit, t, înc închi hissă în propri propriul ul ei cuf cufăr pentru pentru blănuri, nuri, toate toate aceste acestea a sunt strani stranii, i, foarte foarte stran stranii ii!! Nu mă pot împied piedic ica a să cred cred că aici aici se asc ascun unde de ce ceva va!! — Est Este e şi şi părere rerea a mea mea.. — Şi cu cât cât mă gândes gândescc mai mai mult mult,, cu atât atât sunt mai convi convins ns că ace aceast astă domnişoar domnişoară Sainsbury Sainsbury Seale n-a fost fost nicicân nicicând d prietena prietena soţ iei mele. mele. Mi-a Mi-a spus spus că a cunosc cunoscutut-o o doar doar pentr pentru u a mă aborda. aborda. Dar de de ce? ce? La ce-i ce-i ser serve vea? a? Nu-mi spuneţi că pentru pentru a scoate scoate de de la mine mine cele cele câteva câteva lire pe care care i le-am le-am dat şi şi de care care,, de altfel altfel,, nici nici măcar n-a n-a profita profitatt person personal al pentr pentru u că au fost fost date pentru pentru nu ştiu ştiu ce oper operă de caritate caritate de care care se ocupa! ocupa! Şi, cu toate toate aces ac este tea, a, am co conv nvin inge gere rea a că ac acea east stă întâ întâln lnir ire, e, în în faţa locu locuin inţei den denti tist stul ului ui,, a fost fost organ organiza izattă cu mult mult timp timp înaint înainte! e! Cu Cu ce inten intenţie? Iată ce nu înce încetez tez să mă într întreb eb.. De De ce? ce? — Mi-am Mi-am pus pus deseor deseorii întreb întrebare area a aceast aceasta, a, zise zise Poiro Poirot. t. Deoca Deocamda mdattă , ră spuns punsul ul îmi îmi sca scap pă! — Şi nu nu aveţi nici nici o idee idee?? Poirot Poirot făcu un gest gest plict plictisi isit. t. — Ba da, idei am. Dar care mi se pare ridicole, când le examinez. Mi sa înt întâm âmpl plat at să mă gând gândes escc că era poat poate e un un şi şiret retlic lic pen pentr tru u a vă ară ta cui cuiva, va, pentru pentru a vă indica indica.. Dar, Dar, dac dacă te gândeş gândeşti ti mai mai bine bine,, este este absurd absurd.. Sunte Sunteţ i un om cuno cunoscu scut.. t.... Şi, la la o adic adică, ar fi fost fost cu mult mult mai mai simpl simplu u să pândea pândeasc scă sosir sirea du dumneavoas asttră şi să -i spună celui care are trebuia să vă vadă: "P "Priviţi! Este Este bărbatul rbatul care care va va intra intra acum! acum!"" — Pe Pe de de alt altă part parte, e, de ce ar fi treb trebui uitt să mă arat arate e cui cuiv va? Poirot Poirot tăcu câte câteva va sec secund unde. e. — Dom Domnu nule le Blu Blunt nt,, zis zise e el el apo apoi, i, aţi vre vrea a să vă înto întoar arce ceţi cu cu gân gându dull la la di diminea mineaţa aceea în în care eraţi instalat instalat în fotoliu fotoliu dentistu dentistului? lui? V-a V-a spus Morley Morley 77
ce-va ce-va care v-a surprin surprins? s? Nu vă aminti amintiţi de nimic nimic care ne-ar ne-ar putea oferi o pistă? Alistair Alistair Blunt se încrunt încruntă concentrând concentrându-se, u-se, dar nu-şi nu-şi aminti aminti nimic. nimic. — Dezolat, spuse el. Nu-mi amintesc nimic deosebit. — Sunte Sunteţi sigur sigur că nu v-a vorb vorbit it despr despre e domnişo domnişoara ara Sainsb Sainsbury ury Seale Seale?? — Absolut sigur. — Şi nu v-a spus nimic despre doamna Chapman? Cha pman? — Nu. De fapt, nici nici un nume nu a fost pronun pronunţ at în cursul cursul convers conversa aţ iei. Am vorbit vorbit despre despre flori, flori, grădini, dini, vaca vacan nţe... e... — Şi n-a n-a intrat intrat nimeni nimeni în cabinet cabinet în timp timp ce dumneavoas dumneavoastr tră eraţi acolo? acolo? — Nu cred. cred. În alte ocazii, ocazii, se afla afla acolo, acolo, după câte-mi câte-mi amintesc amintesc,, o blon blond dă drăguţă, dar dar îîn n ziu ziua a ace aceea ea lips lipsea ea.. .... Tot Totuş uşi, i, ave aveţ i dre drept ptat ate! e! A ven venit it cineva, acum mi-aduc aminte... Un dentist care avea accent de irlandez... — Ce Ce a spus spus şi ce a fă cut? cut? — I-a pus domnului Morley o întrebare şi a plecat. Am avut impresia că Morley Morley l-a primit primit destul destul de rău. N-a N-a rămas mai mult mult de un minu minut. t. — E tot ce-mi ce-mi pute puteţi spune spune?? Nu vă mai aminti amintiţi nimi nimicc altce altceva? va? — Nu. Morl Morley ey mi mi s-a părut absol absolut ut norma normal. l. — Şi mie mie mi s-a s-a părut absolut absolut normal, normal, zise zise gânditor gânditor Poirot Poirot.. Ceii doi Ce doi bărba rbaţi tăcur cură câ câte tev va cli clipe pe.. Apo Apoii Poi Poiro rott vor vorbi bi din din nou nou.. — Vă amin aminti tiţi, domn domnul ule e Blu Blunt nt,, înt între reb bă el, el, de de tân tânărul rul care care se afla afla împr împre eună cu dumn dumnea eavo voas astr tră în sal salon onul ul de de aş aşte tept ptare are?? — Foart Foarte e vag. vag... .. Înt Într-a r-ade dev văr, se se afla afla aco acolo lo un un tân tână r foart foarte e agit agitat at,, dacă mi amintesc bine. — L-a L-aţi recu recunos noscut cut?? Blunt Blunt făcu un un semn semn negati negativ. v. — DeDe-ab abia ia dac dacă l-am l-am priv privit it,, exp expli liccă el. el. — N-a N-a înce încerc rcat at să co conv nver erse seze ze cu cu dumn dumnea eavo voast astrră? — Nu. Privi Privirea rea lui Blun Bluntt era intero interogati gativ vă. — Und Unde e vre vreţi să ajun ajunge geţi? zise zise el. el. ÎlÎl cuno cunoaş aşte teţi pe tân tânărul rul aces acesta ta?? — Se numeşte Howard Raikes. Poirot Poirot pânde pândea a reac reacţia inte interlo rlocut cutorul orului ui său. Dar Dar nu nu avu avu nici nici o rea reaccţ ie. — Ar Ar treb trebui ui să-l cuno cunosc sc?? într întreb ebă Blun Blunt. t. Să-l fi înt întâl âlni nitt pe unde undeva va?? — Nu cred, cred, răspunse Poirot Poirot.. Este un prieten prieten de-al de-al nepoatei nepoatei dumnea dumneavoastr voastră, domni domnişoar şoara a Olive Olivera. ra. — Ah! Un prieten al lui Jane? — Da. Da... .. şi cred cred că ac acea east stă prie priete teni nie e nu nu est este e văzut zută cu oc ochi hi buni buni de doamna Olivera. — Lucru de care care lui Jane Jane nu-i pas pasă deloc, deloc, probabil! probabil! spuse bine bine dispus dispus Blunt. — Ceea ce ce n-a împiedi împiedicat-o cat-o pe doamna doamna Olive Olivera ra s-o pună pe fiica fiica sa să traverseze Atlanticul Atlanticul tocmai pentru a o scoate de sub influenţa acestui tânăr. — Ah! Despre el este vorba! Blunt înţelegea elegea în sfârşit. sfârşit. — Văd, re remarcă Poirot, că discuţia în începe să vă intereseze. — Tân Tânărul, rul, spus spuse e Blu Blunt nt,, est este e un un fl flăcău car care, e, dup după câ câte te ştiu ştiu,, nu nu fac face e 78
prea prea multe multe paral parale, e, un tân tânăr cam exal exaltat tat care care frecv frecvent enteaz ează nu ştiu ştiu ce medii medii revolu revoluţionare ionare... ... — Am aflat aflat de la domnişoar domnişoara a Olivera Olivera că-şi stabili stabilise se programarea programarea în dimine minea aţa aceea aceea la la Morl Morley ey doar doar pen pentr tru u a vă întâ întâln lnii pe dum dumne neav avoa oast strră . — Cu speran speranţa că-l voi voi cons conside idera. ra... .. acce accepta ptabil bil?? — Eh!. Eh!... .. NuNu-ii chia chiarr aşa! aşa!.. .... Am Am avut avut imp impre resi sia a că el treb trebui uia a să vad vadă dac dacă dumn dumnea eavo voast astrră era eraţi sau sau nu acce accept ptabi abil! l! Stupefac Stupefacţia lui lui Alistai Alistairr Blunt Blunt se traduse traduse printr-o printr-o serie serie de înjur înjură turi. Poirot rot cont contin inu uă, stăpânin pânindu du-şi -şi cu gre greu u un zâm zâmbe bet: t: — Se Se par pare e că repr repre ezent zenta aţi to tot ce ceea ce de detest testă tân tânărul! rul! — Iar el face parte dintre acei tineri pe care car e nu-i pot suferi, cei care-şi risipesc risipesc vremea vremea cu discurs discursuri uri sforăitoare itoare şi care stau stau degeaba degeaba în loc să munceas asccă! În tăcere erea car care e se se lăsă, Poi Poiro rott med mediit ă la o înt întreba rebare re ca care re i se se părea rea im import portan anttă: în în cele cele din din urm urmă, cer ceru u per permi misi siun unea ea s-o s-o pun pună. — Spune Spuneţi! zise zise Blunt Blunt.. — Trebuie să vă previn că este perso son nală şi că vi se va părea, rea, desig sigur, indi ndisc scre rettă, pre preciz ciză Poiro oirot. t. — Vă ascult. — Ce disp dispoz oziiţii tes testa tame ment ntare are a ţi luat luat,, în caz cazul ul mor morţii dum dumne neav avoa oast strră? Blunt nu-şi ascunse surprinderea. — De ce v-ar interesa lucrul acesta? zise el. — Pent Pentru ru fapt faptul, ul, răspunse spunse Poir Poirot, ot, că este este foarte foarte posibi posibill ca dispoz dispoziiţ iile iile dum dumneav neavo oas astr tră test testam amen enta tare re să aib aibă leg legătur tură cu afac afacer ere ea car care e ne preocupă. — NuNu-mi mi vine vine să cred cred!! — Poate Poate că aveţi drepta dreptate, te, dar nu nu putem putem fi fi siguri siguri de de asta! asta! — Cred Cred,, domn domnul ule e Poir Poirot ot,, relu reluă Blun Bluntt pe un un ton ton mai mai puţin cor cordi dial al,, că vă face face plăce cere re să dram dramati atiza zaţi. Nu-i Nu-i vorb vorba a de de min mine. e. Nime Nimeni ni nu a înc încer erca catt să mă omoare. — O bomb bombă în cor cores espo pond nden enţa dumne dumneav avoa oast strră ... ... Un foc foc de de revo revolv lver er în în stradă... — Incidente fără importanţă! Nu există nici un om care are să se ocupe mai se seri rios os de fina finan nţe şi şi car care e să nu atra atrag gă , înt întrr-o o bun bună zi, zi, ate aten nţ ia vreu vreunu nuii nebun sau fanatic! — Repet Repet că poate poate fi fi vorba vorba de de cinev cineva a care care să nu fie fie nici nici nebun, nebun, nici nici fanatic! — Dar Dar,, în în sfâ sfârş rşit it,, exc excla lam mă Blun Blunt, t, unde unde vre vreţi să ajun ajunge geţi? — Aş vrea vrea doar doar să ştiu, ştiu, răspunse spunse Poir Poirot, ot, cine cine ar benef benefici icia a de pe pe urma urma morţii dumn dumne eavoa avoast strră! Blun Bluntt se se str strâm âmb bă. — Ei bine, bine, zise zise el, afla aflaţi că ar fi mai ale aless spital spitalul ul Saint-Edwards, Institutul pentru pentru Cercetări în Domeniul Domeniul Cancerului Cancerului şi Institutul Institutul Regal Regal pentru pentru Orbi. — Ah! — În În afa afarră de as asta ta,, am am pre prev vă zut zut o sum sumă impo import rtan anttă pent pentru ru nepo nepoat ata a mea me a pri prin n ali alian anţă, doa doamn mna a Oli Olive vera, ra, o sum sumă se sens nsib ibil il egal egală fiic fiicei ei sal sale e Jane Jane şi alta, unicei mele rude. După aceea, adăugă: 79
— Acestea, Acestea, domnule domnule Poirot, sunt strict strict confiden confidenţiale. — Bineîn Bineînţele eles, s, domnule domnule.. — Sper Sper,, domn domnul ule e Poir Poirot ot,, cont contin inu uă Blun Bluntt cu o iron ironie ie evi evide dent ntă, că nu vă imagi imagina naţi că vreu vreuna na din din ce cele le tre treii moş moşte teni nito toar are e ale ale mel mele e int inten enţione ioneaz ază să mă omoare omoare pent pentru ru a intr intra a mai repede repede în în stăpânirea pânirea moşt moşteni enirii rii sale sale?? Poirot îl linişti. — Nu-mi imaginez nimic... Absolut nimic! — Şi accepta acceptaţi misiunea misiunea despre despre care am vorbit? vorbit? — S-o caut pe domnişoara Sainsbury Seale? Sea le? Da. Proasta dispoziţie a lui Alistair Blunt se risipi imediat imediat şi, cu tonul cel mai cordia cordiall posib posibil il,, îi spuse spuse lui lui Poiro Poirot, t, bătându-l tându-l pe um umăr: — Sunteţi un tip nemaipome nemaipomenit, nit, domnule domnule Poirot! Poirot! 7. Ieşind Ieşind din birou, birou, Poirot Poirot fu pe punctul punctul de a se ciocni ciocni de de o siluet siluetă înaltă care care trecea trecea prin prin faţa uşii. uşii. El se se sc scuză. — Vă ce cerr scuz scuze, e, domn domniş işoa oarră Oliv Oliver era. a. Jane Olivera îi aruncă o privire sfidătoare şi, luându-l deoparte, îi spuse: — Şti Ştiţi ce cred cred desp despre re dumn dumneav eavoas oastr tră, domnul domnule e Poiro Poirot? t? Întreb Întrebare area a nu ave avea a decât decât o valoar valoare e retor retoric ică iar tonul tonul ar ară ta clar clar că tân tânăra nu aş aşte tept pta a răspun spunsu sull lui lui Po Poir irot ot şi că-l va form formul ula a sin singu gurră . — Ei bine bine,, domnu domnule le Poir Poirot, ot, relu reluă ea, înai înainte nte chiar chiar ca el el să fi avut avut timp timp să desc deschi hid dă gura gura,, vă co cons nsid ider er un spio spion n ord ordin inar ar.. — Dar Dar domn domniş işoa oarră... ... — Exact aşa, un spion ordinar! Şi v-am în înţ eles jocul! Ştiu foarte bine bine ce vreţi, şi nu mă las las păcălită de minc inciuni iunille pe pe car care e mi mi le spun spune eţi! De De ce ce nu nu re recuno cunoaş aşte teţi? În În oric orice e caz, caz, vă voi voi spun spune e un lucr lucru: u: nu nu veţi găsi nim nimic ic!! Abso Absolu lutt nim nimic! ic! Fi Fiindc indcă nu e ni nimic de găsit! sit! Nim Nimeni eni nu nu se se gân gânde deşt şte e să-i facă rău pre preţioasei persoane a preţiosului meu unchi! Nu are de ce se teme! Nu va avea vea ni niciod ciodat ată a se se tem teme de ce cev va! Va co cont ntin inu ua să fie fie sănătos os,, să se îmbogăţească şi să vorbească în proverbe. Va fi întotdeauna ceea ce este: este: un John John Bull Bull gras gras,, fă ră un dram dram de imag imagin ina aţ ie şi ca care re tră ieşt ieşte e pur purtân tând d niş nişte te ochelari de cal! Se opri opri,, îşi îşi tras trase e suf sufle letu tul, l, apoi apoi adă ugă cu o voc voce e în înă buşi buşittă şi rea: rea: — Iar dumneata eşti un abject detectiv burghez şi mi se face grea ţă numai privindu-te! Spunând Spunând aces aceste tea, a, ea se se îndep îndepă rtă, cu un mers mers suplu, suplu, într într-un -un foşne foşnett uşo şorr de de mătase tase.. Poirot, Poirot, imobil imobil,, rămase pe gânduri, gânduri, mângâind mângâindu-şi u-şi mustaţ a. Epitet Epitetul ul de de burghez burghez i se potrivea potrivea bine, bine, era de acord. acord. Era burghez burghez pân până -n vârful urechilor şi şi în în în însăşi co concepţia sa sa de de viaţă. ÎlÎl de deranj anja în însă faptul că o tână ră atât atât de de drăguţă ca Jane Jane Olive Olivera ra cons conside idera ra ace acest st cuv cuvânt ânt drept drept o injur injurie ie.. Iată un lucru lucru la care care trebu trebuia ia să refle reflecte cteze. ze. Se întoarse în salon. 80
Doam Doamna na Oliv Oliver era, a, care care făce cea a o pasi pasien enţă, îşi îşi ridi ridiccă spre spre el el och ochii ii,, aru arunc ncân ândudu-i o căutătură de ghe gheaţă, apo apoi, i, lăsâ sând nduu-şi şi în jos pri privire virea, a, spus spuse e punâ punând nd o carte: — Valet Valetul ul roşu roşu pe pe dama dama de de pic pică... Poir Po irot ot murm murmur ură: — Cu siguranţă, nimeni nu mă agreează! Bătând ând în în ret retra rage gere re,, se se înd îndre rept ptă spre spre uşa uşa de de st sticl iclă şi ieşi ieşi în gr gră din dină . Seara Seara era era fru frumo moas asă şi nen nenum umă rate rate parf parfum umur uri, i, pe pe care care le le insp inspir iră cu ext extaz az,, îmbălsămau mau aer aerul ul noct noctur urn. n. O por porni ni pe o al alee mărgi rginit nită de arbu arbuşt ştii şi, şi, la o co coti titu turră a că ră rii rii, di distin stinsse în umbră două siluete vagi care, la apropierea sa, se despă rţ iră brusc: deranj deranjase ase o pere pereche che de îndr îndrăgosti gostiţ i. Se întoar întoarse se nemul nemulţ umit. umit. Chiar Chiar şi şi afar afară era în plus! Trecu pe sub fereastra lui Alistair Blunt care-i dicta ceva ceva secretarului. De fa fapt, nu nu-i ma mai rămăsese de făcut de decât un un lu lucru: să se du ducă în camera sa. Cee Ce ea ce ce şşii făcu. cu. Acolo, Acolo, examin examină din nou câtev câteva a din problemel problemele e pe care le le avea de rezolvat. rezolvat. Unele Unele dintre dintre ele i se păreau de-a de-a dreptul dreptul fantastice fantastice.. Doamna Olive Olivera. ra. Oare se înşela înşela conside considerând rând că este necuno necunoscuta scuta care care îi telefonase? Ideea părea absurdă. Şi totuşi... Se gând gândea ea la biza bizare rele le reve revela laţii pe ca care re i le le făcuse cuse ca calm lmul ul şi mărun runţelul elul domn Barnes. Acest QX 912, alias Albert Chapman, cu ce s-o fi ocupând de fapt? Se gânde gândea a şi la la slujni slujnica ca Agne Agnes, s, la la privir privirea ea ei însp înspă imânta imântattă. Aşa se se întâmpl tâmplă mereu! mereu! Întotdeauna Întotdeauna oamenii oamenii ascund ascund ceva. ceva. În general fac nişte nişte veritabil veritabile e mistere mistere din nişte fleacuri, fleacuri, dar, atâta atâta vreme cât misterel misterele e rămân, ele te împie împiedic dică s ă vezi vezi limpe limpede de drumu drumul! l! Şi prea prea uşor uşor nu este este aces acestt drum! drum! E presărat cu o mulţime de obstacol obstacole. e. Şi de de toate toate feluril felurile! e! Cel Cel mai enervant enervant era probabil cel pe care Poirot l-a botezat "enigma Sainsbury Seale". Căci, ci, pre presu supu punâ nând nd că văzuse use bi bine, ne, că sim simţuri urile nu l-au -au înş înşel elat at,, că faptel faptele e pe care care le-a le-a const constata atatt erau erau cu adev adevărat reale reale,, nimic nimic nu st stă tea în în picioare. "Nu-i posibil! posibil! conchise conchise Poirot, Poirot, culcându-se culcându-se.. Probabil îmb îmbătrânesc". trânesc".
VI. VI. Unsp Unspre reze zece ce,, doi doispr sprez ezec ece, e, bărba rbaţii me merg rg la la săpat... pat... 1. Dup După o noap noapte te agit agitat ată, Her Hercu cule le Po Poir irot ot se se scu scullă devr devrem eme. e. Era un timp timp superb, iar iar el ieşi numaidecât numaidecât afar afară . Parcurgând Parcurgând acelaşi acelaşi itinera nerarr din din sea seara ra prec preced eden enttă , se plim plimb bă pe alei aleile le dint dintrr-o o prim primă gră din dină , und unde e totul era înflori înflorit, t, dar unde unde tufele, tufele, la a că ror frumuse frumuseţ e era sensibil, sensibil, nu nu erau dispuse du după gustu stul său. În schimb, schimb, tufele tufele de trandafiri trandafiri,, unde totul totul era simetric simetric şi şi parcă aranjat la lin linie ie,, îl încâ încânt ntar ară. Îşi Îşi term termin ină plim plimba bare rea a în gr grădina dina înc închi hissă de un un zid zid,, 81
dincolo dincolo de care care se afla gr grădina de zarzavaturi. zarzavaturi. Poirot Poirot se opri opri o clip clipă pentru pentru a privi privi o feme femeie ie care-i care-i dădea instru instruccţ iuni iuni unui nui bărbat rbat în în care care îl pute puteai ai ghic ghicii cu cu uşur uşurin inţă pe gră dinar dinarul ul şe şef. f. Feme Femeia ia,, car care e purt purta a un cos costu tum m de twe tweed ed,, era era vigu viguro ross clă dit dită. Avea Avea pă rul rul şi spr sprânc âncen enel ele e foarte negre negre şi vorbea vorbea rar cu un puternic puternic accent accent scoţ ian. Lui Lui Poi Poiro rott i se păru că grădina dinaru rull şef şef nu prea prea agre agrea a con conve vers rsa aţ ia cu domniş domnişoara oara Hél Hélène ène Montre Montressor ssor.. Îşi contin continu uă apoi apoi drumu drumull întrîntr-o o alt altă direc direcţ ie. La aprop apropier ierea ea sa, un gră dinar dinar — despr despre e care care Poiro Poirott ar fi pariat pariat că se odihn dihnea ea de de o bun bună buca bucattă de vre vreme me — înc încep epu u să sa sape pe cu cu ardo ardoare are.. Poi Poiro rot, t, ca care-l re-l priv privea ea din spate, spate, îl sal salut ută priete prieteneş neşte. te. Omul Omul îiîi răspunse spunse cu un morm mormăit neintelig neinteligibil, ibil, dar fără a-şi întrerupe întrerupe munca. munca. Faptul Faptul îl surprinse surprinse pe pe Poirot Poirot care se opri. opri. Oricât ar fi de dornic dornic de a-şi ară ta zelul, zelul, iar Poirot Poirot avea avea o experien experienţă prea prea bogat bogată pentru pentru a se se înşel înşela, a, un gr gră dinar dinar este este înto întotde tdeauna auna dispus dispus ca, ca, atunci când când este interpe interpelat, lat, să-şi lase deoparte deoparte unealta unealta pentru pentru a-şi trage trage puţin sufletul şi a schimba câteva câteva cuvinte. Nu era deci anormal ca acesta, acesta, care de de alt altfel părea şi şi foart arte tânăr, să facă excepţie? Poir Po irot ot îl priv privii cât câtev eva a min minut ute. e. Pa Parc rcă i se se părea rea că mai mai văzuse zuse unde undev va aceşti ceşti umeri. umeri. Se înşela oare? oare? Nu era cumva cumva pe cale să contractez contracteze e o manie sup supărătoare toare,, acee aceea a de a desc descop oper erii pest peste e tot tot umer umerii şi voc vocii care care i se pă reau reau fami famili liare are,, deşi deşi nunu-ii mai mai văzuse zuse ssau au nu le le mai mai auzi auzise se nic nicio iodat dată? Să înse însemn mne e asta, sta, aş aşa a cum cum îşi spu spuse sese se ieri eri cu cu te teamă, că înce ncepuse puse să îmb îmbătrâne râneas asccă? Poirot părăsi gr grădina, făcu câ câţiva pa paşi într-o lilivadă , ap apoi, o clipă mai târz târziu iu,, se înt întoa oarse rse şi arun arunccă o priv privir ire e indi indisc scre rettă peste peste zidu zidull gră dini diniii de legume legume.. Tân Tânărul grădinar dinar îşi îşi îndr îndrept eptase ase statur statura. a. Cu Cu un un bra braţ îşi şterge ştergea a chipul chipul pli plin n de sudoa sudoare. re. Poir Poirot ot îşi îşi părăsi aproa aproape pe imedi imediat at postu postull de obse observ rva aţie. ie. — Foarte curios curios şi foarte foarte interesant, interesant, zise zise el cu jumă tate de voce, voce, scutu scuturând rând cu cu mâna mâna câtev câteva a fire fire de muşchi muşchi care care se se ag agăţ ase aserră de revere reverele le hainei hainei sale. Da, era era cu adev adevărat curi curios os şi inte interes resant ant fapt faptul ul că Frank Frank Carte Carter, r, care care ocupa undeva un post de secretar, aflat mai mult sau mai puţ in în slujba guvernului guvernului,, lucra ca grădinar în servic serviciul iul lui Alistai Alistairr Blunt. Blunt. Un gong gong răsun sună în dep depărtar rtare. e. Herc ercule ule Poi Poiro rott se se îndr îndre eptă spre spre casă . Pe Pe drum, îşi îşi zări gazda conversân conversând d aprins cu domnişoar domnişoara a Montressor, Montressor, care toc tocmai ieşis ieşise e din din grădina dina de legu legume. me. — E foarte drăguţ din partea partea ta, Alist Alistair, air, spuse ea. Totuşi, Totuşi, aş prefer prefera a să nunu-ţi acce accept pt inv invit ita aţia săptămâna mâna ast asta, a, deo deoare arece ce eş eşti ti în com compa pani nia a rude rudelo lorr tale din America! Blun Bluntt înc încer erca ca să o con conv vingă. — Jul Julia ia nu pre prea a are are tact tact,, est este e ade adev vărat, rat, dar dar ast asta a nu înse înseam amn nă că ... ... Foarte autoritar autoritară, domnişoara domnişoara Montres Montressor sor îl întrer întrerupse. upse. — Consider Consider că s-a purtat purtat cu mine mine într-un într-un mod inadmisi inadmisibil. bil. Şi nu-i nu-i voi supo suport rta a ins insol olen enţele ele doar doar pent pentru ru că ea ea-i -i amer americ ican anccă ! Spun Spunând ând ace acest ste e cuvi cuvint nte, e, ea ea se înd îndep epărtă spre spre cea ceala lalt ltă extr extrem emit itat ate ea gră-dinii de zarzavaturi. Poirot, Poirot, care care stătuse tuse cu discr discre eţie deopart deoparte, e, se aprop apropie. ie. Aşa Aşa cum se se întâmplă de multe ori după câte o discuţie neplăcută pe care un bărbat o mai are are cu cu rud rudel ele e sal sale, e, Alis Alista tair ir Blun Bluntt ave avea a o înf înfăţişar işare e vin vinov ovat ată şi spăşit şită. 82
— Femeil Femeile, e, spuse spuse el, el, sunt sunt într-a într-adev devăr nişte nişte diavo diavoli! li! Bun Bună ziua, ziua, domnu domnule le Poirot Poirot.. Frumoa Frumoassă zi, nu-i nu-i aşa? aşa? Se întoarse serră împreună spr spre casă. Blun Bluntt oft oftă şi spuse spuse:: — Ah! Ce mult mult simt simt lipsa soţiei mele! mele! Aşezân Aşezândudu-se se la mas masă, i se adres adresă direct direct redu redutab tabil ilei ei doamn doamne e Oliv Olivera. era. — Tare Tare mă tem, tem, Juli Julia, a, că ai jign jignit it-o -o pe pe bia biata ta Hélène! Voin Voinic ica a doa doamn mnă îi răspunse spunse pe un ton ton sec sec:: — Scoţienii sunt sunt mult prea prea sensibili sensibili întotdeaun întotdeauna. a. Alis Alista tair ir Blu Blunt nt îşi îşi înd îndre rept ptă priv privir irea ea pli plin nă de obi obid dă spre spre Poir Poirot ot şi şi nu mai mai insistă. — Am Am imp impre resi sia, a, spu spuse se Po Poir irot ot,, că ave aveţi un un gr grădina dinarr foar foarte te tân tână r car care e nu pare pare să fie fie de mult multă vrem vreme e aic aici. i. — Aşa Aşa este, este, răspunse spunse Blun Blunt. t. Burto Burton, n, cel cel de-al de-al treil treilea ea gră dinar, dinar, ne-a ne-a părăsit sit ac acum um vreo vreo trei trei săptămâni mâni şi băiatu iatull ace acest sta a l-a l-a înlo înlocu cuit it.. — Şti Ştiţi de unde unde vine? vine? — La drept vorbin vorbind, d, nu! Mac Aliste Alisterr l-a angajat. angajat. Îmi Îmi amintesc amintesc că cineva cineva mi-a mi-a ceru cerutt să fac o înce încercar rcare.. e.... Mi-a Mi-a fost fost reco recoman mandat dat cu că ldur ldură ... şi lucrul lucrul ace cest sta a mă cam mir miră. Mai Mai ales ales că Mac Mac Al Alistai stairr afi afirm rmă că nunu-i bun bun de nim nimic şi că ar vrea vrea să se ca cam m deb debar aras asez eze e de de e el! l! — Cum se numeşte? — Dunning... Sunbury... Ceva în genul acesta! — Aş fi fi indi indisc scre rett dac dacă v-aş v-aş înt între reba ba cât cât câşt câştig igă? — Deloc Deloc!! răspunse spunse amuzat amuzat Blunt. Blunt. Două lire lire şi şi 15, 15, cred cred.. — Nu mai mult? — Fireş Fireşte te că nu... nu... poat poate e chiar chiar ceva ceva mai mai pu puţin! — Ei bine, bine, conchise conchise Poirot Poirot,, iată ceva curios! curios! Alis Alista tair ir Blun Blunt, t, surpr surprin ins, s, inte inten nţiona iona să ce cear ară lămuri muriri ri,, dar dar Jan Jane e Oli Olive vera ra,, care care tocmai tocmai citis citise e ziarul ziarul,, schimb schimbă cursul cursul conve conversa rsaţiei iei.. — S-ar S-ar zice zice,, unchi unchiule ule,, excla exclam mă ea, că ai fost fost atacat atacat din nou! nou! Alistair Blunt zâmbi. — Citeşti rezultatele dezbaterii de la Camera Comunelor? Nu-i nimic grav, grav, liniş linişteş teştete-te! te! Este Este vorb vorba a doar de de Archer Archerton ton!.. !.... Ador Adoră să se lupte lupte cu cu morile de vânt. Un tip curios, care, în materie materie de finanţe, are nişte idei idei de-a dreptu dreptull ridic ridicole ole.. Dacă ar fi lăsat de de capul capul lui, lui, în în opt zil zile e Angli Anglia a ar da faliment! — Dar, Dar, dumnea dumneata, ta, unch unchiul iule, e, nu dore doreşti şti chia chiarr niciod niciodat ată să încerc încercii ceva ceva nou? — Nu, Nu, drag draga a mea mea.. Num Numai ai dac dacă ac aces estt nou nou înse înseam amn nă un prog progra ram m fa faţă de vech vechiu iul, l, pe pe care care treb trebui uie e să-l înl înloc ocui uiasc ască. — Dar Dar nu vre vreii să ac acce cep pţi idee ideea a în sin sine e că ac acel el "ce "ceva va"" ar put putea ea înse însemn mna a un prog progre res! s! Îţi spui spui:: "N"N-o o să mea earg rgă!... !..."" şi nici nici măca carr nu nu înc încer erci ci.. — Anumite Anumite experien experienţe sunt foarte costisit costisitoare! oare! — Ade Adev vărat! rat! Dar Dar cum cum po poţi fi fi mul mulţumit umit cu stare starea a act actual uală de lucr lucrur uri? i? Nu te revo revolt ltă ineg inegal alit itat atea ea soc socia iallă? Nu Nu cre crezi zi că-i abso absolu lutt nec neces esar ar să se fac facă ceva? — Doamne Doamne,, micu micuţa mea Jane Jane,, dacă ne gândi gândim m bine, bine, lucru lucruril rile e nu merg merg în ţara asta chiar atât de ră u pe cât se spune! 83
Jane replică cu o violenţă pe care cu greu şi-o stăpânise până atunci: — Ne trebuie trebuie un ideal ideal nou, o lume lume nouă! Iar tu stai stai aici, linişt liniştit it şi mănânc nâncii rini rinich chii la gr grătar! tar! Ea se se ridică şi, şi, cu un pas gr gră bit, se îndreptă spre gră dină . Alistair Alistair o privi cum se îndep îndepărta, iar figura figura lui exprima exprima surpriza surpriza şi chiar chiar jena. — Jane s-a schim schimbat bat mult în ultima ultima vreme, vreme, remarc remarcă el. De unde-i unde-i vin vin ideile astea? — Nu da aten atenţie spusel spuselor or ei, ei, răspunse doamna doamna Olivera Olivera.. Jane nu-i decât o prost prostu uţă. Ştii Ştii cum cum sunt sunt fetel fetele e în ziua ziua de azi. azi. Frecv Frecvent enteaz ează tot felul felul de de saloane bizare, bizare, unde întâlne întâlnesc sc tineri tineri care poartă cravate cravate extravagant extravagante, e, iar când când se întorc întorc acas acasă spun spun o mul mulţ ime de prosti prostii. i. — Ştiu. Ştiu. Dar, Dar, pân până acum, acum, lui lui Jane Jane nu i-a lips lipsit it bunu bunull simţ ... — Ăsta-i stilul, stilul, Alistair, Alistair, e o mod modă! Ideile Ideile astea astea sunt actuale! actuale! — Ştiu... Doam Doamna na Oliv Oliver era a se ridi ridiccă. Poi Poiro rott îiîi des desch chis ise e uşa uşa.. Ea, Ea, îns însă , nu nu pă ru să -i rem remarc arce ge gestul stul şi tre trecu pri prin fa faţa lui lui fără o vor vorb bă . — Toate Toate aste astea a sfârşe sfârşesc sc prin prin a mă exaspe exaspera, ra, excl exclam amă Alista Alistair ir Blunt Blunt.. Toată lumea exprimă astfel de idei şi o ştiu foarte bine! Asta nu înseamn înseamnă că-s mai mai pu puţin nes nesăbuit buite! e! Nu-s Nu-s decâ decâtt niş nişte te absu absurd rdit ităţi... i... şi şi pe pe car care e tre trebu buie ie să le as ascu cult lt toat toată ziua ziua!! Un Un ide ideal al nou, nou, o lume lume nou nouă!... !... Dar Dar ce ce îns însea eamn mnă as astta? Nici ei n-o ştiu. Se îmbat îmbată cu vorbe, vorbe, asta-i asta-i tot. Surâse Surâse pu puţin cam cam trist trist.. — Dac Dacă aţi fi. fi... .. înl înlătura turat, t, într întreb ebă Po Poir irot ot,, ce ce s-a s-arr înt întâm âmpl pla? a? Pe chipul chipul lui lui Alistair Alistair Blunt Blunt se aşternu aşternu o expresie expresie gravă. — Oh! Oh! răspuns spunse e el. el. E foar foarte te simp simplu lu şi vă voi voi exp expli lica ca.. O band bandă de nebuni s-ar instala la putere şi ar experimenta o serie de idei costisitoare. Şi s-ar duce duce naib naibii ii stabil stabilita itatea tea financ financiar iară , să nă toasel toasele e prac practic ticii econ economi omice ce şi chiar simplul bun sim simţ! De fapt, s-ar termina cu Anglia pe care o iubim noi... Poirot Poirot aprobă dând din cap. cap. Era pe deplin deplin de acord acord cu financia financiarul. rul. Prin Principi cipiil ile e ap apărate rate de ac aces esta ta îi erau erau şi lui lui scu scump mpe e şi şi înc încep epea ea să înţelea eleag gă mai mai bine acum ceea ce reprezentau exact Alistair Blunt şi lumea pentru care el lupta. Domnul Barnes îi vorbise deja despre asta, dar de-abia acum înţelegea cu adevărat. Şi, brusc, brusc, se sim simţea nelinişt neliniştit... it... 2. Puţin mai mai târzi târziu, u, în curs cursul ul dimi dimine neţii, ii, Blunt, Blunt, ieşi ieşind nd din din biroul biroul său, veni veni spre Poirot. — Mi-am Mi-am termin terminat at core corespo sponde nden nţa, îiîi spuse spuse el. el. Veni Veniţi, vă voi conduc conduce e în grădină. Ceii doi Ce doi bărba rbaţi ieşi ieşirră împr împreu eun nă. Blun Bluntt îi vorb vorbea ea cu cu ent entuz uzia iasm sm desp despre re pas asiiunea sa sa şi şi ră maseră o bună bucată de vr vreme în gr gră dina al alpestră , un unde reuşise reuşise să aclimatize aclimatizeze ze câteva câteva specii specii rare de care era era foarte mândru. mândru. Hercul Her cule e Poir Poirot, ot, ale cărui picioa picioare re erau erau liter literalm alment ente e înc încătuşate tuşate în pant pantofi ofiii săi fini fini de piele piele,, asculta asculta cu cu răbdare. bdare. Îşi Îşi lăsa greuta greutatea tea când când pe un un picior picior,, când 84
pe cel celălal lalt, t, strâm strâmbân bândudu-se se din din timp timp în timp, timp, fiin fiindc dcă era foart foarte e cald cald şi avea avea impresia impresia că picioarel picioarele e lui umflate umflate erau nişte nişte puddinguri puddinguri enorme. enorme. Îşi cont continu inuar ară plimba plimbarea rea.. Pe lâng lângă ei trece treceau au bâzâin bâzâind d albinel albinele. e. Nu prea prea departe departe se auzea pocnetul pocnetul regulat regulat al unei unei foarfeci foarfeci care tă ia crengu crenguţ ele gardul gardului ui viu viu de lauri. lauri. Ziua Ziua era aşa aşa de liniş liniştit tită încât încât aveai aveai impre impresia sia că natura natura aţipise. Blunt se opri şi se întoarse pentru a privi în urma lui. Zgomotul foarfecii se auzea acum mai aproape, dar persoana care o folosea tot nu era vizi izibil bilă. — Sun Sunte teţi de de aco acord rd,, nunu-ii aşa aşa,, că priv privel eliş işte tea a est este e pl plăcut cută, zis zise e financiarul financiarul.. Perele Perele acestea acestea vor vor fi splendide splendide!! Nu-mi Nu-mi amintes amintescc să mai fi fi văzut altele altele la la fel de de frumoa frumoase se în acea aceast stă perioa perioad dă a anului anului.. Şi aceşti aceşti lauri lauri sunt sunt încântători! Ce splendidă culoare, nu-i aşa? Şi, deoda deodattă, calmul calmul acest acestei ei dimin dimine eţi fu tulbur tulburat at de zgomo zgomotul tul unei unei împuşcături turi.. Ceva Ceva şuie şuierră în văzduh zduh.. Stup Stupef efia iat, t, Alis Alista tair ir Blun Bluntt văzu, zu, nu depart departe, e, un un firiş firişor or sub subţ ire de fum fum în înă lţ ându-se ându-se în spat spatele ele paravan paravanulu uluii de lauri. lauri. Apoi Apoi se se auzi auzi ceva ceva ce aduce aducea a a ceart ceartă, nişte nişte strig strigăte şi gardu gardull viu viu se desf desfăcu sub sub gre greu utatea tatea a doi oamen oamenii care se se încleş încleştas taser eră. — Te-am prins, prins, golanule! golanule! striga striga o voce cu un pronun pronunţ at accent americ american. an. Dă drumul drumul armei! armei! Cei doi oameni oameni se băteau acum în fa faţa gardului gardului viu. Poirot Poirot îl recunoscu recunoscu pe tân tânărul rul grădinar dinar care care să pa cu cu atât atâta a ardo ardoare are atunc atuncii când când îlîl priv privea ea şi, şi, de de aseme ase menea nea,, şi şi pe pe adve adversa rsarul rul lui, lui, care care părea să fie într-o într-o netă superio superiorit ritate ate,, un tânăr înalt înalt care-l care-l dep depăşea cu un un cap şi pe care care detec detectiv tivul ul îl ident identifi ificase case,, înainte chiar de a-l vedea, după accentul său. — Daţi-mi i-mi dru drumu mul! l! url urla a Frank Frank Ca Cart rter er.. Din Din mome moment nt ce ce vă spun spun că n-am n-am tras eu! — Ch Chiar aşa aşa?? re replică Howard ard Rai Raike kes. s. Tră geai, ai, fă ră îndoială , în în vr vră bii. Fără a-i da da drumul drumul priz prizoni onierul erului, ui, el el se întoa întoarse rse spre spre Alist Alistair air Blunt Blunt şi spre Poirot care se apropiau. — Domnu Domnull Alist Alistair air Blun Blunt?. t?... .. Flăcăul acest acesta a tocmai tocmai a tras tras asup asupra ra dum dumneavo neavoastr astră. L-am prins prins asupra asupra faptul faptului! ui! — Nu-i Nu-i adev adevărat! strig strigă Frank Frank Carte Carter. r. Tund Tundeam eam gardul gardul,, am auzit auzit zgomot zgomotul ul unei unei împuş împuşccături turi şi un rev revolv olver er mi-a mi-a căzut la la picioa picioare. re. M-am M-am aplecat aplecat şi l-am luat de jos jos aproape aproape maşinal maşinal şi imediat imediat după aceea tipul ă sta s-a aruncat asupra mea! Howard Howard Raikes Raikes dădu din din umer umeri. i. — Ţineai ineai un revolv revolver er în mână şi, lucru lucru sigur, sigur, se tră ses sese e cu el! Îi întinse lui Poirot arma. — Voi vedea vedea ce crede crede despre despre toate toate acestea acestea un detectiv detectiv!... !... Bine Bine că am ajun ajunss la la vre vreme me,, pen pentr tru u că pres presup upun un că treb trebui uie e să mai mai fie fie şi alte alte gloa gloan nţ e în în încărcător! — Este Este adev adevărat, rat, zise zise Poir Poirot. ot. Blunt, Blunt, cu sprâncene sprâncenele le încrunt încruntate, ate, îl întreb întrebă pe Carter. Carter. — De fapt, cum te numeşti dumneata exact? Dunnon? Dunbury? Poirot Poirot răspunse în locul locul celui celui interpel interpelat. at. — Omul acesta se numeşte Frank Carter. Celălal laltt se întoa întoarse rse spre spre el, el, furios. furios. 85
— Mă căutaţi de de de destu stulă vreme! Am Am în în ţeles as asta, duminica tr trecută, când câ nd aţi vru vrutt să mă face faceţi să vorb vorbes esc! c!.. .... În În ori orice ce ca caz, z, v-o v-o rep repet et,, nunu-ii adev adevărat! rat! Nu Nu eu am tras! tras! — Atunc Atunci, i, zise zise Poirot Poirot cu cu o voce voce amabil amabilă, cine? cine? În Înţele elege geţi, nu suntem suntem aici decât patru, nu mai exist există altcinev altcineva, a, deci? deci? 3. Cu părul rul în în vân vânt, t, cu oc ochi hi măriţi de de spa spaim imă, Jan Jane e Oli Olive vera ra so sose sea a alergând. — How Howard ard?? zis zise e ea, ea, opr oprin indudu-se se cu respi respira raţ ia într întret etă iat iată . — Jan Jane, e, răspun spunse se el jovi jovial al,, sun suntt fer feric icit it să-ţi com comun unic ic că tocm tocmai ai i-am i-am salvat unch unchiiului ului tău vi viaţa! — Tu Tu? făcu ea ea, st stupefiată. — Cu siguran siguranţă, zise zise Blunt, Blunt, aţi sos sosit it exact exact la ţanc, anc, domnul domnule.. e.... Domn Domnu ule?... Jane interveni: — Îţi prezint, unchiule, unchiule, pe Howard Howard Raikes, un prieten prieten de-al meu... meu... Blunt îl privi pe Raikes şi surâse cu un aer complice. — Ah! Ah! ah! Sunte Sunteţi caval cavaleru erull servan servantt al lui lui Jane! Jane!... ... Vă datore datorezz mul mulţumiri. umiri. Prec Preced edat ată de un un zgo zgomo mott care care te te făce cea a să te gânde gândeşt ştii la gâfâi gâfâial ala a unei unei locomo locomotiv tive e sub pres presiun iune, e, Juli Julia a Oliver Olivera a îşi făcu apari apariţia. — Am Am auz auzit it o împ împuş uşccătur tură, exp expli liccă ea ea.. .... Nu Nu cum cumva va.. .... Restul Res tul fraz frazei ei îiîi rămase mase în gât. gât. Tocm Tocmai ai îl zăris rise e pe Howa Howard rd Raike Raikes. s. Rămase mase fără grai grai mai întâ întâi, i, dar dar apo apoii îşi îşi reve reveni ni şi-l şi-l inte interp rpel elă. — Dumnea Dumneata? ta?... ... Ce cau cauţi dumnea dumneata ta aici? aici? Cum Cum îndr îndrăzneşti zneşti... ... — Mam Mamă, spus spuse e Jane Jane cu cu o voce voce îng înghe heţată, Howa Howard rd toc tocma maii i-a i-a sal salva vatt unchiulu chiuluii meu meu via viaţa! — Cum? — Chiar Chiar aşa! aşa! Omul Omul ace acesta sta tr trăgea asup asupra ra unchi unchiulu uluii când când Howard Howard a să rit asupra lui şi l-a dezarmat. — Minţiţi! strigă Frank cu violenţă. Doamna Olivera nu nu ma mai ştia ce ce să spună. Rămase un ti timp fără să vorbeasc bească, cu cu gura gura deschi deschissă. Apoi Apoi se întoar întoarse se spre Blunt Blunt.. — Din fericire, dragul meu Alistair, nu ai fost atins! Dar este o întâmplare cumplită şi ai simţit, probabil, o emoţie îngrozitoare. În ce mă pri priveş eşte te,, mă sim simt înc încă co com mplet plet răv ăşit şită. Nu Nu şti ştiu u cum cum de nu am leş eşin inat at.. Mă întreb dacă n-aş -aş fac face e bi bine să beau beau un păhărel rel de de con coniiac ac.. .... — Iat Iată o ide idee ee exc xcel elen enttă, zis zise e Blu Blunt nt.. Să ne înto întoar arce cem. m... .. Blunt Blunt porni porni,, după ce le le făcu un sem semn n lui lui Poiro Poirott şi lui lui Howar Howard d Raikes Raikes ca care se preg pregăteau teau să-l urme urmeze ze.. — Aduce Aduceţi-l! spuse el. Vom Vom telefo telefona na la poli poliţie şi-l şi-l vom vom preda. preda. Frank Carter Carter deschise deschise gura gura ca pentru pentru a ră spunde, spunde, dar cuvintel cuvintele e nu voiau iau să ias iasă. Era Era la la fel fel de alb alb la la fa faţă ca şi lenj lenjer eria ia sa, sa, iar iar pic picio ioare arele le nu-l nu-l mai mai ascultau, ascultau, Howard Howard Raikes Raikes îlîl apucă de cot cu cu brutalitate brutalitate.. — Hai Hai,, miş mişccă-te! -te! Frank Carter Carter continua continua să protesteze protesteze slab: 86
— N-a N-am m făcut cut nim nimic ic!! Howard Raikes îl privi pe Poirot. — Pent Pentru ru un un poli poliţist ist deos deoseb ebit it ave aveţi într într-ad -adev evăr puţine ine de spu spus! s! rem remarc arcă el. el. De De ce ce nunu-ll fac face eţi să înţelea eleag gă pe ac ace est indi indivi vid d că-şi -şi pie pierd rde e vre vreme mea a protestând? — Pentru Pentru că reflectez reflectez,, domnule domnule Raikes. Raikes. — Ave Aveţi nev nevoi oie e de de aşa aşa ce ceva va deoar deoarec ece, e, în mod mod logi logic, c, ar ar tre trebu buii să vă daţi dem demisi isia. Ali Alistai stairr Blun Bluntt co cont ntin inu uă să trăias asccă întrntr-ad ade evăr, dar dar nu dator atorit ită dum dumneavo avoas asttră! — În timp timp ce dumne dumneata ata eşti eşti la cea cea de-a doua doua isprav ispravă ! — Ce vreţi să spuneţi? — Nu-i aşa că dumneata dumneata eşti acela acela care, care, acum câteva câteva zile, zile, îl prindeai prindeai pe bărbatul rbatul care care tocma tocmaii trăses sese e asupra asupra domnu domnului lui Blun Bluntt şi asupra asupra primu primului lui ministru? Howard Howard Raike Raikess ezit ezită câteva câteva sec secund unde e înain înainte te de de a răspunde spunde cu o veselie prefăcută. — ÎntrÎntr-ade adev văr, s-ar s-ar zice zice că-mi fac din asta asta un obicei obicei!! — Da Da, sp spuse Po Poirot. Nu Numai că există o di diferenţă. De Deunăzi, bărbatul pe pe care-l care-l prindeai prindeai nu era era cel care care trăsese. Te Te înşelaseşi înşelaseşi!! — Se înşe înşeal ală din din nou nou azi, azi, bom bomb băni Fran Frank k Cart Carter er.. — Mă înt întreb reb dac dacă-i ade adevărat, rat, murm urmură Poiro oirot, t, în aş aşa a fel fel înc încât să nu fie fie auzit de nimeni. 4. Stând Stând în în picio picioare are în în faţa oglin oglinzii zii,, absorb absorbit it de de o oper opera aţ ie deli delicat cată care consta consta în asigurarea asigurarea perfectei perfectei simetrii simetrii ale ale celor două aripi ale papionu papionului lui său, He Hercul rcule e Po Poiro irot se se îm îmbrăca pen pentr tru u cin cină. Era Era nem nemul ulţumit umit,, dar dar,, dac dacă ar fi treb trebui uitt să spun spună de ce ce,, s-a s-arr fi fi sim simţ it tare încurcat. Afacerea, Afacerea, nu o putea putea nega, nega, era foarte foarte clară . Frank Carter Carter fusese fusese prins prins asupra faptului. Poirot Poirot nu nu avea avea nici nici cea cea mai mic mică urmă de simpa simpatie tie pentru pentru Cart Carter er şi nic nicii un pic de încred încredere ere în el. Îl judeca judeca fără părtinir rtinire e şi-l şi-l consid considera era drept drept "un tip prea puţin intere interesant" sant",, una din acele acele puşlamale puşlamale seduc seducă toare care, chiar şi atunci atunci când când nu pot pot fi apă rate, rate, gă ses sescc întotd întotdeaun eauna a oameni oameni,, femei femei mai mai ales, ales, care ca re să le ple plede deze ze cauz cauza. a. Sist Sistem emul ul de de apărare rare era era de de o vul vulne nera rabi bili litat tate e sup supărătoar toare. e. El El rela relata ta că fusese fusese cont contact actat at de agen agenţi ai Poli Poliţiei brit britani anice, ce, care care i-ar i-ar fi fi pretin pretinss să culeag culeagă "inf "infor orma maţii". ii". Treb Trebui uia a să intr intre e în în ser servi vici ciul ul lui lui Blu Blunt nt ca grădinar dinar şi să le comunice comunice ceea ceea ce făceau ceilal ceilalţi oameni oameni din din personal. personal. Povestea Povestea lui lui nu avea nici nici o baz bază real reală, luc lucru rull fus fuses ese e demo demons nstr trat at cu uşur uşurin inţă . Ea Ea dov doved edea ea o lame lament ntabi abillă lips lipsă de imagi imagina naţie. ie. Poi Poirot rot se gânde gândea a că nici nici nu te pute puteai ai aştepta la altceva din partea lui Carter. Iar în în privi privin nţa atent atentatul atului ui prop propriu riu-zi -zis, s, Cart Carter er repe repeta ta că nu el el tră ses sese, e, că era victima victima unei capcane, a unei maşina maşinaţii din care nu pricepea nimic. nimic. Întradev adevăr, nu nu se put putea ea spu spune ne nim nimic ic în în apărarea rarea lui lui.. 87
Nimi Nimic, c, în afar afară de fapt faptul ul că era era tot totuş uşii str stran aniu iu că , de de dou două ori, ori, la un interval de câteva zile, Howard Raikes se aflase la ţanc acolo unde aveau să fie trase focuri de revolver asupra lui Alistair Blunt. Dar era era gre greu u să vezi vezi în în asta asta mai mai mul multt decâ decâtt o coi coinc ncid iden enţă . Cu sig sigur uran anţă că nu Raikes Raikes era era autorul autorul atentatul atentatului ui din din Downing Downing Street, Street, iar prezen prezenţ a lui la Exsham Exsham nu avea nimic nimic extraordin extraordinar. ar. Venise Venise aici pentru pentru a fi împreun împreună cu iubita lui, iar povestea sa, nu se putea nega acest fapt, era perfect vero erosim similă. Desigur, evenimentul evenimentul acesta îl favoriza în mod providenţial. Când un om îţi sal salv vează via viaţa, nu poţi să nu-l nu-l pri prime meşt ştii în în cas casa a ta, ta, şi cel mai mărunt runt lucru pe care-l care-l poţi face este să-i oferi oferi priete prietenia nia şi ospitalitat ospitalitatea ea ta. La fel procedase şi Alistair Blunt. Lucrul acesta nu era deloc pe placul doamnei doa mnei Oliv Oliver era, a, dar dar îşi îşi dădea dea se seam ama a că nu se se pute putea a opun opune e şi că treb trebui uia, a, de de voi voie, e, de de nevo nevoie ie,, să-l suporte porte pe pe aces acestt inde indezir zirabi abill care, care, o dat dată intrat intrat în casă , înţelegea să şi rămână. Poir Po irot ot,, care care me medi dita ta la la acea aceast stă prob proble lem mă, îl obse observ rvă pe How Howard ard Ra Raik ikes es în cursul întregii seri. Jucându-şi rolul cu îndemânare, îndemânare, tână rul se ferea să -şi expr exprim ime e ide ideil ile e rev revol olu uţionar ionare e şi şi să vorb vorbeas easccă despr despre e pol polit itic ică. El pove povest stea ea întâmplări de călătorie amuzante, amintiri ale unor lungi plimb plimbări făcute în ţări îndepărtate. "Lupul, "Lupul, gândea Poirot Poirot,, s-a îmbrăcat în piele piele de oaie. oaie. Tare sunt sunt curios curios să ştiu ce ascund toate lucrurile astea...!" Poirot Poirot se se preg pregătea de culc culcare are,, când când cinev cineva a bătu la la uşa uşa lui. lui. Răspun spunse se:: "In "Intr tra aţi!" i!" şi-l şi-l văzu apărând rând pe Ho Howa ward rd Rai Raike kes, s, foa foart rte e în în largul lui şi, şi, se pare, pare, foarte foarte amuzat amuzat de surpriz surpriza a produsă . — Nu vă aş aşte tept pta aţi să mă vedeţi? zise ise tânărul rul. VV-am pri privit vit mul multt în se sear ara a asta as ta şi mi-a mi-aţi stâr stârni nitt mila mila.. Avea Aveaţi o înf înfăţişare işare gând gândit itoa oare re,, pre preoc ocup upat ată ... ... — Poate, Poate, dar nu văd de ce v-ar v-ar fi nelini neliniştit ştit acest acest lucru? lucru? — Nici eu nu nu ştiu, dar dar cert este este că lucrul lucrul acesta m-a m-a indispus. indispus. Mi-am Mi-am spus spus că exis existtă prob probab abil il luc lucrur rurii pe ca care re le le supo suport rta aţ i mai mai gre greu. u. — Şi Şi dac dacă ar fi aş aşa? a? — M-a M-am m gân gândi ditt atu atunc ncii că ar fi mai bine bine să vă spun spun tot tot ade adev vă rul rul în în leg legătur tură cu ce s-a s-a înt întâm âmpl plat at deun deunăzi.. zi.... Înt Întrr-ad adev evăr, aţi ghi ghici cit, t, mi-a mi-am m cam cam bătut tut joc cu nonşalanţă de poliţie. Fără premeditare, de altfel. L-am remarcat pe primul primul ministru ministru care ieşea ieşea din din Downing Downing Street Street nr. 10 şi am am văzut când când Ram Lal tr trăgea asup asupra ra lui. lui. Pe Ram Ram Lal îl cunos cunosc. c. Este Este un tân tână r foarte foarte cumse cumsecade cade,, care ca re se se înf înfie ierb rbânt ântă ca cam m repe repede de,, dar dar care care duc duce e o lup lupttă cinst cinstit ită pent pentru ru eliberarea Indiei. Indiei. Atentatul eşuase, glonţul trecuse la kilometri kilometri de preţioa ioasel sele e bur burţi ale ale celo celorr dou două person personaje aje import importante ante pe care care le le cuno cunoaşt aşte eţ i. Atunci m-am hotărât rât să joc micul icul sketch sketch pe care-l care-l ştiţi pentru pentru a-i da lui Ram Ram Lal şa şans nsa a să sc sca ape. L-am L-am apucat apucat de guler guler pe un tip care care se afla afla lângă mine şi-a şi-am m url urlat at că l-am prins prins pe indivi individul dul care care a tras. Speram că Ram Lal Lal va profita profita de asta pentru pentru a fugi, dar poli poliţ iştii puseser puseseră deja mâna pe pe el. el. Exact Exact aşa s-au petrecut lucrurile. — Şi Şi az azi dimineaţă? — Azi Azi dim dimine inea aţă a fost fost cu cu totul totul altcev altceva. a. Nu se mai afla afla prin prin zon zonă nici nici un Ram Lal şi şi Carter Carter a fost cel care care a tras. tras. Avea Avea înc încă în mân mână revolv revolveru erull când când m-am -am repe repezzit la la el. el. Presu resupu pun n că se pre pregătea tea să mai trag ragă o dat dată... ... 88
Poirot asculta cu un scepticism evident. — Era Eraţi chia chiarr atât atât de de grij grijuli uliu u să-l protej proteja aţi pe domnul domnul Blunt? Blunt? Raikes zâmbi. — Dup După cele cele pove povesti stite te zile zilele le trec trecute ute vi se pare pare ciudat ciudat,, nu? nu? Vă înţele eleg! g! Consid Consider er că Blunt Blunt este este un om om care, care, în inte interes resul ul uman umanit ităţii, ii, trebui trebuie e supri suprimat mat.. Dar, Dar, să ne în înţele elegem gem!! Cu el, el, person personal, al, n-am n-am nimic. nimic. Dimpot Dimpotriv rivă, în felu felull lui, lui, îmi este chiar simpatic. Ideile Ideile mele au rămas aceleaşi... Şi, totuşi, când am văzut zut că un tip şi-l şi-l lua lua ca ţintă, am am sărit rit as asup upra ra lui pent pentru ru ca gl glonţ ul să devie devieze. ze. Asta Asta dove dovedeş deşte te doar doar că omul omul este este un anim animal al ale ale cărui acte acte nu nu sunt sunt guve guvern rnat ate e în într întreg egim ime e de o logi logiccă rigu riguro roas asă! — Exi Exist stă, spu spuse se se sent nten enţios ios Poi Poiro rot, t, o prăpasti pastie e înt între re teor teorie ie şi prac practi ticcă . — Est Este e şi şi părere rerea a mea mea.. Raik Ra ikes es,, car care e se se aşez aşezase ase pe pat, pat, se ridi ridiccă. Cont Contin inua ua să zâmb zâmbea easc scă . — Oric Oricum um,, conc conchi hise se el, el, mimi-am am spu spuss că vă dato datore rezz nişt nişte e expl explic ica aţii asup as upra ra aces acestu tuii lucr lucru. u. Am Am făcutcut-o. o. Mă retr retrag ag.. Noapt Noapte e bun bună , domn domnul ule e Poiro Poirot! t! Ieşi, închizând încetişor uşa în urma lui. 5. Scap Scapă-ne, -ne, Doam Doamne ne,, de de ce ceii răi... i... Vocea doamnei Olivera suna cam fals, dar avea în ton o convingere care ca re arăta clar clar că "cel "cel rău" avea avea pent pentru ru ea, în ac acea ea dimi dimine nea aţă, un un chi chip p bin bine e determinat: acela al domnului Howard Raikes. Asta Asta era era cel cel puţin părere rerea a lui lui Po Poir irot ot ca care re,, al alături turi de amfi amfitr trio ionu null să u, asist sista a la la slu slujb jba a dum dumin inic ical ală în micu micuţa bis biser eric ică din din sat. sat. Văzând zânduu-ii gat gata a de de plecare, plecare, Howard Howard Raikes Raikes zâmbis zâmbise e puţin dispre dispreţuitor şi-l şi-l întrebase întrebase pe domnul domnul Blun Bluntt "dac "dacă se duce duce în în mod mod reg regul ulat at la la sl sluj ujb bă". Ali Alist stai airr morm mormăise ise un răspun spunss vag, ag, spun spunân ând d că exis existtă la ţară obli obliga gaţii de la ca care re es este te greu greu să te sust sustra ragi gi şi că nu-l putea putea "l "lăsa balt baltă" pe preot preot,, sentim sentiment ent tipi tipicc britan britanic ic carecare-ll mirase mirase pe pe tânărul ameri american can,, dar pe care care Poir Poirot ot l-a l-a înţ ele eless perfec perfect. t. Nişte Niş te voci voci copil copilăreşti, reşti, foar foarte te sub subţiri cântau: cântau: Limbile Limbile lor sunt sunt ascu ţ ite ca aceea aceea a şarpelui şarpelui Şi sub buzele lor se ascunde veninul... Tenorii şi başii reluau: Fereşte-ne, Doamne, de laşii necredincioşi Şi de de urzel urzelile ile celor celor răi... i... Alăturându-şi turându-şi vocea vocea lui de bariton bariton nesigur nesigur,, Hercule Hercule Poirot Poirot cânta: cânta: Ei mimi-au au înt întin inss o capc capcan ană, o plas plasă cu och ochiu iuri ri des dese e Şi ambu ambusc scad ade e mă aş aşte tept ptă la drum drum.. .... Nu mai continuă şi rămase cu gura că scată. Acum vedea vedea totul, totul, şi mai mai ales ales capcana capcana în care aproape aproape că zuse. 89
O capc capcan ană înti întins nsă cu abili abilita tate te,, o plas plasă cu oc ochi hiuri urile le dese dese.. .... Hercul Her cule e Poirot Poirot nu se se mişca mişca.. Stătea tea în picio picioare are,, privin privind d înainte înaintea a lui fă ră să vad vadă, ca ca un un om om căzut zut înt întrr-un un so somn mn hipn hipnot otic ic.. Cei Ceila lallţi se se aşe aşeza zase serră la loc loc,, cu destul zgomot, dar el nu remarcase nimic şi, pentru a-l aduce la realitate, fu nevoie de un ghiont discret dat de Jane Olivera. Preot reotul ul înc începu epu să cite citeas asccă. — Aici Aici începe începe capito capitolul lul al XV-lea XV-lea al cărţii I a lui Samuel... Poirot asculta fără să audă. Crei Creier erul ul lui era era în în pli plin nă ac acti tivi vita tate te:: fap fapte te ce păreau reau fără nici nici o le legătur tură între ele se ordonau acum într-o construcţ ie logică. Totul îşi gă sea locul, totul se explica. Poirot se gândea la nişte catarame de pantofi, la o pereche de ciorapi, ciorapi, la un chip făcut zob, la gusturil gusturile e literare literare deplorabil deplorabile e ale valetului valetului Alfred, la activitatea domnului Amberiotis, la rolul jucat de domnul Morley şi, pentru pentru prima prima dată, examina examina afacere afacerea a aşa cum trebuia. trebuia. Preotul îşi încheia lectura astfel: — "C "Căci revo revolt lta a est este e un un păcat vrut vrut de demo demon. n. Pen Pentr tru u că ai refu refuza zatt cuvântul Domnului, Dumnezeu te-a lipsit de regalitate". Aici se termină prima carte. Cont Co ntin inuâ uând nd să fie fie cu min minte tea a în alt altă parte parte,, Herc Hercul ule e Poi Poirot rot se rid ridic ică pen pentru tru a int inton ona a împ împre reun ună cu ce ceil ilal alţi un un Te Deum.
VII. Treisprezece, paisprezece, iar fetele la curtat... 1. — Domnul Reilly, nu-i aşa? Foarte Foarte surp surprin rins, s, tână rul se se întoars întoarse e pe jum jumă tate tate pentru pentru a-l a-l privi privi pe cel cel care care vorbea vorbea.. Văzu, lâng lângă el, el, aproap aproape e de lung lunga a tejghe tejghea a a Compani Companiei ei de de Navi Na viga gaţie, ie, pe pe un un dom domn n car care e avea avea o mus musta taţă stuf stufoa oassă şi un ca cap p în în for form mă de ou. — Poa Poate te că nu vă mai aduc aduce eţi ami amint nte e de de mine mine?? înt între reb bă bărbat rbatu ul cel cel mărunţel. — Sunte Sunteţi prea modest modest,, domnule domnule Poirot! Poirot! Nu sunteţi dintre dintre aceia aceia care pot fi uita uitaţi uşor! uşor! Reil Re illy ly răspun spunse se fun funccţiona ionarul rului ui care care aşt aştep epta ta de de ceal cealal alttă parte parte a tejghelei tejghelei,, apoi se întoarse întoarse spre Poirot Poirot care-i care-i punea o nouă întrebare: întrebare: — Părăsiţi An Anglia pe pe pe perioada vac vaca anţei? — Nu Nu ple plecc în în vac vacan anţă. Dar Dar dumn dumnea eavo voast astrră , dom domnu nule le Po Poir irot ot?? Ple Pleca caţ i cumva? — Mi Mi se se înt întâm âmpl plă uneo uneori ri să me merg rg să-mi -mi petr petrec ec câ câte teva va zile zile în ţara ara mea, mea, în Belgia, răspunse Poirot. — Eu merg mai mai departe, departe, relu reluă Reilly. Reilly. Plec Plec în Americ America... a... şi nu intenţionez să mă întorc! — Sunt Sunt dezola dezolatt să aflu aflu lucr lucrul ul aces acesta, ta, domnul domnule e Reil Reilly. ly. Vă veţi aban abandon dona a clientela din Queen Charlotte Street? — Ar Ar fi mai mai exa exact ct să spun spunem em că ea m-a m-a aband abandon onat! at! 90
— Într-a Într-adev devăr?... r?... Este Este foarte foarte tris trist! t! — Oh! Oh! as asta ta nu mă sup supără. Cân Când d mă gând gândes escc la la dat dator orii iile le pe ca care re le voi voi lăsa în în urma urma mea, mea, sunt sunt feri fericit cit!! Adăugă surâzând: — Nu voi fi nicic nicicând ând eu acela acela care să se omoare omoare pentru pentru probleme probleme băneşti! Când acestea devin prea presante, pune-le datoriilor o cruce şi ia-o de la zero! zero! Am nişte nişte diplome şi, deşi sunt puţin jenat s-o spun personal, sunt excelente. Poirot spuse foarte încet: — Am văzut-o recent recent pe domnişoara domnişoara Morley Morley.. — Şi v-a v-aţi dist distra rat? t? Aş Aş pari paria a că nu. nu. N-am N-am mai mai înt întâl âlni nitt nici niciod odat ată aşa o figur figură tris tristtă. M-a M-am m înt între reba batt des deseo eori ri cum cum o fi fi ar ară tând tând un pic pic che cherc rche heli littă, dar dar aceasta-i aceasta-i un lucru pe pe care nimeni nimeni nu-l va afla afla vreodat vreodată ! Poirot Poirot de-abi de-abia a dac dacă zâmbi. zâmbi. — Aproba Aprobaţi verdict verdictul ul pronun pronunţat de curte referitor referitor la la moartea moartea asoc as ocia iatu tulu luii dum dumne neav avoa oast strră? înt între reb bă el. el. — Absolut Absolut deloc! deloc! răspunse Reill Reilly y silabisind silabisind cuvint cuvintele. ele. — Nu credeţi că a fo fost o greşeală? — În caz că Morley Morley i-a injectat injectat acelui acelui grec grec cantitat cantitatea ea de anestezi anestezicc pret pretin inssă, atun atunci ci tre trebu buie ie să fie fie una una din din dou două: sau sau a fost fost com compl plet et bea beat, t, sau sau a vrut rut să-l uci ucidă. Or eu nu l-am l-am văzut nic niciod iodată bând! ând! — Deci, ştia foarte bine ce face? — N-a N-aşş vre vrea a să spun spun asta. asta. Est Este e o acu acuza zaţ ie foart foarte e gra grav vă . Şi, Şi, dup după părere rerea a me mea, nej neju usti stific ficată. — O expl explic ica aţie tre trebu buie ie tot totuş uşii să exis existe te.. — Este Este şi părere rerea a mea.. mea.... Dar Dar nu văd care care anu anume me!! — Când Când l-a l-aţi văzut zut pe Morl Morley ey pen pentr tru u ulti ultima ma dat dată?... ?... Des Desig igur ur,, mă refe referr la Morley în viaţă! — Să vede vedem. m... .. Tot Totul ul est este e pu puţin ca cam m înd îndep epărtat rtat pen pentr tru u a răspun spunde de la o astfel astfel de întreb întrebare... are... Cred că a fost în ajunul ajunul mor morţ ii sale... sale... Seara, Seara, pe pe la ora şapte fără un sf sfert... — Nu Nu l-a l-aţi văzut zut chi chiar ar în ziua ziua mor morţii sa sale le?? — Nu. Poir Po irot ot insi insist stă: — Sunt Sunte eţi sigu sigur? r? — Nu afirm categoric, dar nu cred! — N-a N-aţi urca urcatt pân până la cabine cabinetul tul său pe pe la la orel orele e 11:3 11:35?. 5?... .. Se Se afla afla un bolnav în fotoliu... — Ave Aveţi dreptate. dreptate. Acum, Acum, îmi îmi amintes amintesc! c! Vroiam Vroiam să-i pun pun o întreb întrebare are de ordi ordin n tehn tehnic ic în în leg legătur tură cu ins instr trum umen ente tele le pe pe care care tre trebu buia ia să le com comand and.. Firma Firma îmi îmi ceruse ceruse la la telefo telefon n un amănunt. nunt. N-am N-am rămas mai mai mult mult de un un minut minut la el şi, şi, de acee aceea, a, am şi uita uitatt aceast această întâmp întâmplar lare. e. Într-a Într-adev devăr, tocmai tocmai se se preg pregătea tea să trat tratez eze e un un bol bolna nav. v... .. Poir Po irot ot dădu din din cap cap.. — Dor Dores escc de de mult multă vrem vreme, e, relu reluă el, el, să vă mai mai pun pun o într întreb ebar are. e. Unul Unul dint dintre re pac aciienţii dum dumne neav avoa oast strră, dom domnu nule le Reil eilly, ly, a ple pleca catt fără să se sinchi sinchisea seasc scă de progra programar mare. e. În În felu felull acest acesta a aţ i avut avut o jum jumă tate tate de de or oră liberă. Cu Cum aţi folosit-o? 91
— Ca de de obicei obicei în astfe astfell de împr împreju ejurrări. Mi-a Mi-am m făcut un cockt cocktail ail.. După care am primi primitt un telefon telefon care m-a m-a determina determinatt să urc pentru pentru un minut minut la Morley. — Am impr impresi esia, a, de asem asemene enea, a, că nu aţi avut avut pacien pacientt nici nici între între ora 12:30 12:30 şi ora 13, 13, după plecarea plecarea domnul domnului ui Barnes. Barnes. De fapt, îmi îmi pute puteţi preciza preciza exact exact la ce ce oră a pleca plecatt acest acesta? a? — Puţin după 12 şi jumătate. — Şi Şi ce ce aţi făcut cut atu atunc ncii? — Ca şi mai înainte înainte!! Mi-am Mi-am făcut un cocktail! cocktail! — Şi v-a v-aţi dus iar la Morley? Morley? Domnul Domnul Reil Reilly ly zâmb zâmbii şi într întreb ebă: — Vre Vreţi cum cumva va să insi insinu nua aţi că am urca urcatt la la el el pen pentr tru u a-l a-l omor omorî? î? V-am V-am spus spus deja, deja, de câtv câtva a timp, timp, că nu am făcut aşa aşa ceva. ceva. V-o repe repett acum, acum, deşi deşi re recuno cunosc sc că sunt sunte eţi pus pus în situ situa aţia de a mă cred crede e pe pe cuv cuvân ânt. t. — Şi Şi ce ce părere av aveţi de Agnes, camerista? Între Întrebar barea ea părea rea să-l mire mire pe dent dentis ist. t. — De ce vă interesează? — Pentru ntru că aş vrea rea să şti ştiu! — Ei Ei bin bine, e, vă voi voi răspund spunde. e. Nu i-am i-am dat nici niciod odat ată aten atenţie. ie. Geo Georg rgin ina a îşi îşi supraveghea supraveghea personalul. personalul. Şi în în privin privinţ a aceasta aceasta avea avea perfect perfectă dreptate!.. dreptate!.... Şi treb trebui uie e să adaug adaug că miti mititi tica ca nu nu s-a s-a uita uitatt nici niciod odat ată la min mine, e, cee ceea a ce dove dovede deşt şte e că era era lip lipsi sittă de gust gust!! — Eu, pers persona onal, l, cred, cred, zise zise Poir Poirot, ot, că ştie ştie ceva. ceva. Privi Privirea rea lui lui se fix fixă, între întrebătoare, toare, asupra asupra lui Reilly Reilly,, care care dădu surâ surâzân zând d din din cap. cap. — Nu pe min mine e treb trebui uie e să mă într întreb eba aţi, zis zise e el. el. N-am N-am nici nici o idee idee în privin privinţa asta asta şi şi nu nu vă pot fi de de nici nici un ajut ajutor. or. Luă bile bilete tele le ca care re se afla aflau u în în fa faţa lui lui,, îlîl sal salut ută pe Po Poir irot ot şi se înde îndep părtă zâmbitor. Nu-i Nu-i mai mai rămânea mânea lui Poirot Poirot decât decât să-i explic explice e unui unui func funcţionar ionar dezo dezolat lat de ac acea east stă hot hotărâre râre că, dup după ce refl reflec ecta tase se înde îndelu lung ng,, ren renun unţ as ase e la ac acea east stă croazi croazier eră pe care care dorise dorise s-o facă în capi capital talele ele nordic nordice. e. 2. Poirot Poir ot făcu o nou nouă vizi vizittă la Ha Hamp mpst stea ead. d. Re Rev văzând zânduu-l, l, doam doamna na Adam Adamss fu oarecum oarecum surprins surprinsă. Deşi îi fusese fusese prezent prezentat at de inspecto inspectorul-şe rul-şeff al Scotland Yard, fapt care, care, pentru ea, constituia o garanţ ie, ea îlîl considera ca pe "un străin ciudat", şi nu prea îl lua în serios. Cu toate acestea, de-abia aştepta să-i vorbe orbeas asccă. Info Inform rma aţia ini iniţial ială refe referi rito toare are la ide ident ntit itat atea ea vic victi time meii fuse fusese se dat dată de către tre zia ziare re ca o ves veste te se senz nza aţional ională, dar dar desc descop oper erir iril ile e făcute cute în cursu cursull anchet anchetei ei se bucura bucuraser seră de o publi publicit citate ate extre extrem m de de lim limita itattă. Publ Publicu icull ştia ştia că, mai întâi, cadavrul doamnei Chapman fusese considerat ca fiind acela al domnişoarei Sainsbury Seale şi cam atât! El ignora nu numai faptul că domniş domnişoara oara Sain Sainsbur sbury y Seale Seale fuses fusese e probab probabil il ultim ultima a persoan persoană care care o vă zuse zuse în viaţă pe nefericita doa doamn mnă Chap Chapma man, n, ci şi că ar put putea ea fi incu inculp lpat ată , înt întrruna din zile, zile, pentru pentru crim crimă. 92
Doam Doamna na Adam Adamss fus fuses ese e foa foart rte e fer feric icit ită să afle afle că ac acel el ca cada davr vru u gă sit sit în în apartamentul partamentul doamne doamneii Chapman Chapman nu este al prietenei prietenei sale sale şi nu pă rea să bănuiasc iască măca carr ce suspi suspici ciun unii grav grave e apăsau asupr asupra a domn domniş işoa oare reii Mab Mabel elle le Sainsbury Seale. — În ce mă priv priveş eşte te,, domn domnul ule e Poi Poiro rot, t, spu spune nea a ea, ea, sunt sunt con convi vins nsă că es este te vorba de o amnezie. Poirot Poirot admise admise că este este foarte foarte probabi probabil. l. Exista Existau u nenum nenumărate rate precede precedente nte.. Doamna Doamna Adams cit cită unul care care o privea îndeaproa îndeaproape: pe: una dintre dintre verişoarel verişoarele e sale care se vindecase doar în urma unor îngrijiri îndelungate şi costisitoare. Poir Po irot ot o înt între reb bă dup după ac acee eea a dac dacă o auz auziise vreo vreoda dattă pe domn domniş işoa oara ra Sainsbury Sainsbury Seale Seale vorbind vorbind despre o anume anume doamn doamnă Albert Albert Chapman. Chapman. Nu, doamn doamna a Adams Adams nu-şi nu-şi aminte amintea a ca priete prietena na ei să fi men menţ ionat ionat vreodat vreodată pe cineva cineva cu numele numele acesta. acesta. Dar, desigur, desigur, domnişoara domnişoara Sainsbury Sainsbury Seale nu-i vorbise despre toţi oamenii pe care-i cunoştea. cunoştea. Cine era această doamn doamnă Chapma Chapman? n? Ştia Ştia poli poliţia cine cine o omorâ omorâse? se? Poir Po irot ot răspun spunse se că fapt faptul ul ac aces esta ta era era înc încă un mist mister er,, apo apoii o înt între reb bă pe doamna doamna Adams dac dacă ştie cine cine i-l recoman recomandase dase pe domnul domnul Morley Morley,, ca dentist, domnişoarei Sainsbury Seale? Doamna Adams nu nu avea habar. Ea Ea personal personal era tratat tratată de domnul domnul French French,, din Harl Harley ey Stree Street, t, şi, şi, presup presupunân unând d că Mabell Mabelle e ar fi rugat rugat-o -o să -i reco recomande un dentist, dentist, i l-ar fi indicat indicat pe pe al să u. Poirot Poirot spus spuse e atunc atuncii că era foarte foarte posibi posibill ca Morley Morley să -i fi fi fost fost recomandat recomandat domnişoar domnişoarei ei Sainsbury Sainsbury Seale Seale chiar de că tre doamna doamna Chapman. Chapman. Doamna Doamna Adam Adamss îi împ împărtăşea punct punctul ul de vede vedere. re. De De altfel altfel,, consid considera era c-ar c-ar trebui să poată obţine ine ace aceast astă info inform rma aţie chia chiarr de de la cabin cabinet etul ul dent dentis istu tulu lui. i. Poirot Poirot răspunse spunse că şi el se se gândis gândise e la asta. asta. Totuş Totuşi, i, domni domnişoar şoara a Nevill Nevill,, cărei reia-i a-i puses pusese e aceast această întreb întrebare, are, nu-şi nu-şi amin amintea tea.. Ea-şi Ea-şi aminte amintea a perfect perfect de doam doamna na Chapm Chapman, an, dar nu cred credea ea că ac acea east sta a fă cuse cuse vreo vreodat dată aluz aluzie ie în faţ a ei la vreo vreo domn domnişo işoar ară Sains Sainsbury Seale, un nume suficient de ciudat şi pe care are l-a l-arr fi fi re reţinut inut cu sigu sigura ran nţă . Poiro oirott con conti tinu nuă să-i pun pună între ntreb bări. ri. Doa Doamn mna a Ad Adams ams con conffirm irmă faptu aptull că o cunoscuse pe domnişoara Sainsbury Seale în India, ceea ce-l determină pe Poir Poirot ot s-o s-o întreb întrebe e dacă, după câte câte ştia, ştia, domniş domnişoar oara a Sainsbu Sainsbury ry Seale Seale îiîi întâlnise pe domnul şi doamna Alistair Alistair Blunt în India. — Nu cred, cred, răspunse spunse doamn doamna a Adams. Adams. Vorbi Vorbiţ i despre despre marel marele e bancher bancher?? Într Într-ad -adev evăr, acum acum câ câţiva iva ani ani se se afla afla în Indi India a cu cu so soţ ia, ia, dar dar sun suntt sig sigur ură , sau sau aproap aproape, e, că Mabell Mabelle e nu-l nu-l cunoşt cunoştea. ea. Altfel Altfel mi-ar mi-ar fi fi spus spus cu siguran siguranţă . Cu un un zâ zâmbet fi fin, ad adăugă: — Alistair Blunt era primit la vice rege, era deja un personaj considerabil, bil, unu unull dint dintre re ace aceii oame oameni ni des despr pre e care care--ţi plac place e să-ţi amin aminte teşt ştii ca făcâ când nd parte din cercul cercul celor pe care-i frecventezi. frecventezi. În adâncul sufletului sufletului toţi suntem puţin sno snobi bi.. — Şi nu v-a v-a vorbit vorbit niciodat niciodată de doamna doamna Alistair Alistair Blunt? Blunt? — Ni Niciodată! — Dac Dacă ar fi fost fost o cun cunoş oşti tin nţă apro apropi piat ată a doa doamn mnei ei Blun Blunt, t, aţ i fi fi şti ştiut ut,, f ără îndoială? — Cu siguran siguranţă!... !... Famil Familia ia Blun Bluntt apar aparţ inea inea unei unei lumi lumi pe care care ea n-o 93
frecventa. Prietenii Prietenii lui Mabelle Mabelle erau oameni foarte obişnui obişnuiţi, aşa cu noi... noi... Herc He rcul ule e Poir Poirot ot pro prote test stă cu poli polite teţe şi doa doamn mna a Adam Adamss cont contin inu uă să vor vorbească despre Mabell Mabelle e Sainsbury Sainsbury Seale ca ca şi când era vorba vorba de cineva care care murise murise de curâ curând. nd. Aminti Aminti de binele binele făcut de Mabell Mabelle, e, de de greut greutăţile ei, ei, de devotamentul cu care se consacrase operelor de caritate... Poirot asculta. Aşa cum spusese şi Japp, Mabelle Sainsbury Seale era "cum "cum nu se poat poate e mai mai aute autent ntic ică". Trăise ise la la Cal Calcu cuta ta,, dăduse duse ac acol olo o lec lecţii de dicţie, îi frecve frecventa ntase se pe pe indi indigen geni, i, era era cuno cunoscu scuttă şi cons conside iderat rată o perso persoan ană respectabilă, ca cam "lăudăroasă" şi şi lipsită de tac tactt, dar dar plină de bu bune in intenţii şi având având ceea ceea ce lumea lumea numeşte numeşte o inimă de aur. — Tot Tot ceea ceea ce într întrepr eprind indea, ea, cont continu inuă doamna doamna Adams, Adams, era era fă cut cu cu un fel de pasi pasiune une.. Spunea Spunea ade adesea sea că oameni oameniii erau erau lipsi lipsiţi de moti motiva vaţie şi greu greu de scos scos din din tipare tiparele le lor. lor. Cu mare mare difi dificul cultat tate e reuşea reuşea să -i deter determin mine e să-i subv subven enţione ioneze ze oper operel ele e cari caritab tabil ile. e. Imp Impoz ozit itel ele e erau erau ap apăsătoar toare, e, via viaţa — mereu mai costisitoare şi, cu fiecare an, subscrip subscripţ iile deveneau mai reduse. Îmi amintesc amintesc că într-o zi mi-a mi-a spus: "Când "Când ştii ştii ce pot face banii, banii, tot binele binele care devin devine e posibil posibil datorit datorită lor, ai ai uneori uneori sentim sentimentul entul — eu, cel puţin, aşa simt simt — că ai co comi mite te şi o cri crim mă pent pentru ru a intr intra a în în pose posesi sia a lor lor!" !"... ... Vă pute puteţi da da seama din spusele astea, domnule Poirot, cu ce fervoare se devota tuturor acelor ace lora a pe care care dore dorea a să -i ajute ajute.. Poir Po irot ot vru vru să ştie ştie câ când nd fus fuses eser eră pron pronun unţ ate ate aces aceste te cuvi cuvint nte, e, şi şi afl află că numai numai cu vreo vreo trei trei luni luni în în urmă. Mai puse puse apoi apoi câte câteva va între întreb bă ri lipsi lipsite te de impo import rtan anţă, apoi apoi se se retr retrase ase,, gând gândit itor or.. Se gânde gândea a la Mabe Mabelle lle Sainbu Sainbury ry Seale Seale şi şi se str stră duia duia să dea un contu conturr persona personajul jului. ui. Era Era o femeie femeie foart foarte e cumsec cumsecade ade,, gentil gentilă, activ activă, inspirâ inspirând nd simpat simpatie ie şi respe respect. ct. O femei femeie e "de treab treabă". Dintr Dintre e acelea acelea care, care, dacă te-ai te-ai lua lua dup după domn domnul ul Barn Barnes es,, erau erau foa foart rte e susc suscep epti tibi bile le să devi devin nă crim crimin inal ale. e... .. Ea se întorsese din India cu acelaşi a celaşi vapor cu care venise şi domnul Amberi beriot otis is şi exis exista tau u toat toate e moti motive vele le să se crea cread dă că ei luas luaser eră împr împreu eun nă masa masa la Savoy. Savoy. Ea îl abordase abordase pe Alistair Alistair Blunt, Blunt, pretinzând pretinzând că -l cunoaşte cunoaşte şi că fuse fusese se pri priet eten ena a inti intim mă a soţiei iei sale sale.. De dou două ori ori se duse dusese se la la aces acestt apartament apartament din din King Leopold Leopold Mansions, Mansions, unde, unde, mai târziu, târziu, avea avea să fie desco descope peri ritt un cada cadavr vru u îmbr îmbrăca catt cu hai haine nele le ei ei şi zăcâ când nd al alături turi de de o poşe poşettă care-i care-i apar aparţinea inea aşa în încâ cât, t, ce cell pu puţin în apar aparen enţă, cor corpu pull să fie fie ide ident ntif ific icat at în mod evident. Într-un mod mult prea evident chiar! Se şti ştie că disp dispăruse ruse subi subitt din din Glen Glengo gowr wrie ie Cou Court rt Hot Hotel el,, după o disc discu uţie cu un ofi ofiţer de poli poliţie. ie. Se explicau explicau oare toate aceste aceste fapte fapte prin prin teoria construi construittă de Poirot? Poirot? Acum, el era convins de lucrul acesta. 3. Tot reflectând, Poirot se întoarse pe jos până la Regent's Park, pe care se hot hotărî să-l parc parcur urg gă în par parte te,, înai înaint nte e de a lua lua un tax taxi. i. Şti Ştia a din din expe experi rien enţă momentul momentul exact exact în care superbii superbii lui lui pantofi pantofi începeau începeau să-l jeneze jeneze şi consi onside dera ra că mai pute putea a me merge rge înc încă puţin. in. 94
Era o zi zi frumo frumoas asă de var vară şi Poir Poirot ot le privea privea cu un ochi ochi indulg indulgent ent pe pe dădacele dacele şi pe guvernantel guvernantele e cărora tinerii tinerii le debitau debitau cuvinte cuvinte galante, galante, în timp timp ce ele ele îiîi suprav supravegh egheau eau pe pe copii copiiii care care le erau erau încr încredi edin nţaţi. Câini Câiniii lătrau trau împărtăşind jocul copiilor care se zbenguiau pe alei şi peluze. Puştii lansau vapora vaporaşe şe în minia miniatur tură în apa bazi bazinel nelor. or. Aproape sub fiecare copac se afla o pereche. Înduioşat, Poirot murmur murmură: "Ah! "Ah! tinere tinereţe!" şi surâse. surâse. Aceste Aceste mici mici london londoneze eze nu erau lipsit lipsite e de farmec. Rochiile lor nu erau poate întotdeauna de cel mai bun gust, dar le purtau purtau cu cochetărie. El le aprecia aprecia din din priviri priviri şi le plângea plângea oarecum. oarecum. Unde era lini linia a frumoa frumoassă de odini odinioar oară ? Ce se întâmp întâmplas lase e cu acel acele e forme forme armo armoni nioa oase se pe ca care re nu pute puteai ai să le vezi vezi fără să le admi admiri ri?? Îşi Îşi amin aminte tea a de de femei pe care le cunoscuse. Şi, în mod special, de una care era de o frum frumus use eţe răpit pitoa oare re.. O pas pasăre a para paradisului, o Venus. Toate tinerele acestea erau, desigur, dră guţ e, dar nici una dintre ele nu era demn demnă nici nici să-i dezleg dezlege e şiretur şireturile ile panto pantofil filor or contese conteseii Vera Vera Rossakof Rossakoff. f. O rusoaic rusoaică din înalt înalta a soci societa etate, te, aristo aristocrat crată până -n vârful vârful unghii unghiilor lor.. Dar, Dar, de asemen ase menea ea nu putea putea uita, uita, şi şi o hoaţă de mâna mâna întâ întâi. i. Un adev adevă rat geniu, geniu, în felul ei... Cu un suspin, Poirot se smulse din reveria sa şi reveni la spectacolul care-l care-l înconj înconjura ura.. Nu numai numai dădacele dacele tinere tinere asc ascult ultau au decl declara araţ iile iile fă cute cute la la umbra copacil copacilor or din Regent's Regent's Park. Park. Undeva, Undeva, sub un tei, tei, el ză ri o rochie rochie care nu putea proveni proveni decât de la Schiaparelli iar iar cea care o purta era însoţ ită de un tân tânăr car caree-şi şi pled pleda a cau cauza za cu că ldur ldură . Nu treb trebui uie e să depu depuii arme armele le prea prea repede repede.. Oare Oare tânăra cea cea frumoas frumoasă intuis intuise e acest acest lucru lucru?? Poirot Poirot spera spera pent pentru ru ea că da... Şi, Şi, în timp timp ce ce priv privea ea per perec eche hea, a, i se păru că ce cele le dou două silu siluet ete e îiîi erau erau oarecu oar ecum m fami famili liare are.. Dar, Dar, bineîn bineînţeles, eles, era erau u Jane Jane Oliver Olivera a şi tână rul să u revolu revoluţionar din din Statele Statele Unite Unite!! Se sc schi himb mbă la faţă şi, şi, cu cu pri privi vire rea a sev sever eră şi chip chipul ul încr încrun unta tat, t, înai înaint ntă pe gazon, gazon, după o scurt scurtă ezitar ezitare, e, pent pentru ru a o salut saluta a pe Jane Jane Oliv Olivera era scoţ ându-şi ându-şi cu un un ges gestt pol poliitico ticoss pălă ria. ria. — Bun Bună ziua ziua,, dom domni nişo şoar ară! zis zise ee ell în în lim limba ba fran france cezză. Sosi Sosire rea a lui lui nu nu păru să-i disp displa laccă tine tinere rei, i, dar dar How Howar ard d Rai Raike kess nic nicii mă ca carr nu înce ncearc arcă să-şi -şi as asccund undă ani animozi ozitate atea. — Ah! Ah! mârâi mârâi el, el, iar iar dumne dumneavo avoast astrră? Jane Olivera îi răspunse lui Poirot cu drăgălăşenie: — Bună ziua, ziua, domnu domnule le Poiro Poirot. t. Daţi peste peste noi noi când când ne aştept aşteptam am mai mai puţin. — Ca Ca o mari marion onet etă ca care re iese iese dint dintrr-o o cut cutie ie!! adăugă Ra Raik ikes es,, a cărui rui privir privire e îl ţintuia intuia pe detect detectivu ivull cel mărunţel. el. — Spe Sper, r, spuse spuse Po Poir irot ot,, că nu vă dera deranj njez ez?? — Absolut Absolut deloc, deloc, declar declară Jane Olive Olivera, ra, în timp ce înso însoţitorul ei cu chipul chipul posomorât evită să răspundă. — Aţi găsit ai aici un un co colţişor tar tare e pl plăcut, re reluă Poirot. — Era până acum! spuse furios Howard Howard Raikes. Raikes. Jane Olivera încercă să-l potolească. — Fii Fii calm, calm, Howa Howard! rd! Ar Ar trebui trebui să înve înveţi bunele bunele manier maniere! e! Cu o strâmbătură neplăcută, acesta replică: 95
— La ce servesc? — Cu timpul timpul,, răspunse spunse Jane Oliver Olivera, a, îţi dai dai seama seama că sunt sunt util utile. e. Nici Nici eu nu prea am cine cine ştie ştie ce maniere maniere dar, dar, în ce mă priveşte, priveşte, asta asta nu are prea prea mare are impo import rtan anţă! Mai Mai întâ întâii pent pentru ru că sunt sunt boga bogattă, apo apoii pent pentru ru că nu sunt sunt prea prea urât urâtă şi am am şi priete prieteni ni infl influen uenţi şi, şi, în sfârşit sfârşit,, pentr pentru u că nu am am nici nici unul unul din ace acele le supărătoare toare defe defecte cte cu care care ne ne într între eţin atât atât de de comp complez lezent ent anun anunţuril urile e din din ziar ziare. e. To Toat ate e ac aces este tea a îmi îmi perm permit it să mă desc descur urcc fără mani manier ere e frumoase! Raik Ra ikes es se ridi ridiccă. — Nu Nu am chef chef de glum glumă, zis zise e el el pe pe un un ton ton as aspr pru. u. Per Permi mite teţi să mă retrag! Cu o miş mişca care re ener energe geti ticcă a cap capul ului ui îlîl sal salut ută pe Po Poir irot ot şi şi se se înd îndep epărtă, urmărit de privi privirea rea tinere tinereii care care,, oare oarecum cum stupef stupefiat iată, nu nu făcuse cuse nici nici o mişc mişcare are şi rămăsese aş aşe ezat ă la po poale alele co copac acu ului, cu cu bărbia sp sprij rijinită în mâ mână. — Vai Vai!! făcu Poi Poirot rot.. Este Este foa foart rte e adev adevărat rat acel acel prov prover erb b care care spu spune ne că , atunci când ţi se face curte, al treilea treilea este de prisos! — Câ Când nd ţi se face face curt curte? e? Cred Crede eţi că es este te expr expres esia ia potr potriv ivit ită? — Ei, Ei, Doam Doamne ne,, sigu sigurr că da! Când Când un tân tână r o copl copleş eşeş eşte te cu cu aten atenţ ii şi şi cu amab amabil ilit ităţi pe pe o tân tânără înai înaint nte e de de a-i a-i ce cere re mâna, mâna, nu ac acea east sta a est este e exp expre resi sia a care se foloseşte? — Spuneţi lucruri foarte foarte amuzante, amuzante, domnule domnule Poirot. Poirot. Poirot Poirot murmur murmură înceti încetişor: şor: — Treisprezece, paisprezece, fetelor fetelor li se face face curte... Privi Priviţi-le, nu s-ar spun spune e că lips lipses esc. c. Ea replică vexată: — Vreţi să spuneţi, fără îndoială, că eu nu sun sunt decât una printre multe altele? Amân Amândo doii tăcur cură o cli clip pă. Apo Apoi, i, pe un alt alt ton ton,, ea ea spu spuse se:: — Dom Domnu nule le Po Poir irot ot,, vreau vreau să vă ce cerr scu scuze ze.. Deu Deun năzi m-am m-am înşe înşela lat. t. Am crezut crezut că v-aţi pretat pretat la la diverse diverse manevre manevre pentru pentru a fi invitat invitat la Exsham Exsham doar cu scopul scopul de a-l spiona spiona pe Howard. Unchiul Unchiul meu meu mi-a explic explicat, at, ulterior, ulterior, că el a fos ostt ac acel ela a car care e v-a ruga rugatt insis nsiste tent nt să veni eniţ i pe pentru ntru că vroi vroia a să vă ce cear ară să limpezi limpeziţi misterul misterul dispari dispariţiei acestei acestei domnişoar domnişoare e Sainsbury Sainsbury Sealy. Sealy. Aşa este? este? — Foarte exact. — Iată de ce regret regret cuvintel cuvintele e rostite rostite în seara seara aceea. Unica Unica mea mea scuză constă în fa faptul că apare arenţele erau împotriva du dumneavo avoastr stră şi că pă reaţ i să fi veni venitt doar doar pent pentru ru a vă ocupa ocupa de de Howa Howard rd şi şi de mine! mine! — Şi dac dacă ar fi fi fost fost aşa aşa?.. ?.... N-am N-am mă rturi rturisi sitt cins cinsti titt că domn domnul ul Rai Raike kess i-a i-a salvat salvat cu curaj viaţa unchiulu unchiuluii dumneav dumneavoastr oastră, aruncându aruncându-se -se asupra duşmanul anului ui şi împie piedic dicându ându-l -l să mai trag tragă înc încă o dat dată? Ea zâmbi. — Preze Prezenta ntaţi în aşa fel lucrur lucrurile ile încât încât nu nu se ştie ştie nicio niciodat dată când când vorbi vorbiţi serios şi când nu! — Vă rog să credeţi, răspunse el cu cu gr gravitate, că deocamd amdată vorbe rbesc foarte serios! Tulburată, ea spuse: — De De ce ce mă priv priviiţi ast astfe fel? l?.. .... SS-ar spun spune e că vă este ste milă de mine mine.. — Se Se poa poate te,, înt întrr-ade adev văr, să-mi -mi fie fie mil milă. Din Din cauz cauza a a cee ceea a ce ce voi voi fi 96
obli obliga gatt să fac fac nu pest peste e mul multtă vrem vreme. e. — Atunc Atuncii n-o face faceţi! — Vai, Vai, domn domnişo işoar ară, nu pot pot s-o s-o fac! fac! Ochii Ochii mari ai lui lui Jane îl privi privirră un moment moment îndelungat îndelungat,, apoi cu o voce voce şovăitoare are, întrebă: — Aţi găsitsit-o o dej deja a pe feme femeia ia ac acee eea? a? — Să spune punem m mai curâ curând nd că şti ştiu und unde e se se afl află. — Moartă? — N-am spus aşa ceva. — Vie, atunci? — Nici asta n-am spus-o. — În În sfârş sfârşit it,, exc excla lam mă ea agas agasat ată, treb trebui uie e să fie fie ori ori una, una, ori ori alt alta! a! — În realitate, nu-i chiar aşa de simplu. s implu. — Am Am impr impres esiia că vă plac place e să co com mplic plica aţi luc lucru ruri rille! — Au mai mai spusspus-o o şi alţii. ii. Jane avu un frison. — Curios, spuse ea. Este frumos, este cald şi, totuşi, brusc, mi s-a făcut frig. — Poa Poate te că ar fi mai bine bine să fac faceţi câ câţiva iva pa paşi. şi. O aj ajută să se ridi ridice ce.. Ea Ea co conti ntinua nua să nu se mişte, şte, neşt neştii iind nd ce să fac facă. — Dom Domnu nule le Po Poir irot ot,, spu spuse se ea deod deodat ată, How Howar ard d vre vrea a să ne că să tori torim. m. Ime Imediat diat.. Fără să spun spune em nim nimănui. nui. El zice zice că altf altfel el nu voi fi nic nicicân icând d sso oţia lui, că nu voi îndrăzni, că sunt fără voinţă... Mâna Mâna sa drea dreapt ptă se agăţ as ase e de de bra braţ ul lui lui Poi Poiro rott pe pe care care-l -l strân strânge gea a cu cu toa oattă pute putere rea. a. — Domnul Domnule e Poirot Poirot,, ce trebui trebuie e să fac? fac? — De De cece-m mi ce cereţi mi mie ssfa fattul? ul? Ave Aveţi părin rinţi? — Mam Mama? a? Doar Doar o vor vorb bă să -i spun spun şi ridi ridiccă în sus sus cas casa a cu cu ţ ipet ipetel ele e ei. ei. Unchiu chiull Alis Alista tair ir?? Este Este pli plin n de cir circu cums mspe peccţie şi şi de în înţelep elepci ciun une e agas agasant antă! Parc Parcăl aud: aud: "Ai "Ai tot tot tim timpul pul înaint înaintea ea ta, ta, micu micuţo! Treb Trebuie uie să fii foarte foarte sigur sigură de ceea ceea ce vrei vrei!! Tân Tânărul rul aces acesta ta es este te puţin cam cam biza bizar! r! Nu treb trebui uie e să grăbim bim lucrurile!" — Ave Aveţi prie prieten teni? i? — Nu am prieteni. prieteni. Cunosc Cunosc foarte mul mulţi oameni cu cu care beau şi dansez dansez schimbând schimbând replici replici stupide. stupide. Singurul Singurul om cu adev adevărat "uman" "uman" pe care l-am l-am întâlnit tâlnit vreoda vreodattă este este Howar Howard. d. — Fie! Dar de ce-mi ce-mi cere cereţi sfatul tocmai tocmai mie? mie? Ea ezit ezită şi în ce cele le din din urm urmă spus spuse: e: — Poate Poate,, domnul domnule e Poiro Poirot, t, pentr pentru u că citesc citesc pe pe chipu chipull dumnea dumneavoa voastr stră că ceva ce va vă nec necăjeşt jeşte, e, ce ceva va cuno cunosc scut ut de dumn dumnea eavo voast astrră şi ca care re se va întâmpla... Ce trebuie să fac, domnule Poirot? Herc He rcul ule e Poi Poiro rott cl clătin tină înce înceti tişo şorr din din cap. cap. 4. Când Când Herc Hercul ule e Poir Poirot ot se se înto întoars arse e acas acasă , Geor George ge îlîl info inform rmă că insp inspec ecto toru rull şef Japp îl aştepta în salon. 97
Poliţistu stul avea o înfăţişare are lugubră. — După cum vezi, vezi, dragul dragul meu meu Poirot, Poirot, zise zise el, strângâ strângând nd mâna detectivului, am venit! Sunt aici pentru a-ţi da replicile pe care le aşteptai: eşti eşti un tip tip grozav grozav!! Cum ai proce procedat dat?? Ce te-a te-a fă cut să te gânde gândeşti şti la la asta? asta? — Mai întâi, întâi, răspunse spunse Poir Poirot, ot, vrei vrei să bei ceva? ceva? Sirop Sirop sau sau whis whisky? ky? — Un whisky va fi perfect pentru mine. Puţin dup după ac acee eea, a, ridi ridicâ când ndu-ş u-şii paha paharu rul, l, Japp Japp exc excla lam mă : — Beau Beau în în sănătate tatea a lui lui Herc Hercul ule e Poir Poirot ot care care nu gre greşe şeşt şte e nici niciod odat ată! Şi, Şi, cum Po Poiro irott protes protesta, ta, el el adăugă: Ba da! da! Aveam Aveam o sinuci sinucider dere e de toat toată frum frumus use eţea. He Herc rcul ule e Poi Poiro rott dec decla larră îns însă că es este te un as asas asin inat at,, el el vrea vrea să fie fie un asasinat asasinat şi... şi... în cele cele din din urmă este chiar un asasinat! asasinat! — TeTe-ai ai deci deciss să-mi -mi împ împărtăşe şeşt ştii pun punct ctul ul de vede vedere re?? — Nim Nimen enii nu nu poa poate te spun spune e des despr pre e min mine e că sunt sunt înc încăpăţânat ânat ca un catâr. În În fa faţa ev evidenţei, mă înclin! Su Supărător es este însă faptul că evidenţa era al naibii naibii de bine bine ascuns ascunsă în afacerea afacerea asta. — Dar acum admiţi că există? — Da. Da. Şi Şi am am ven venit it să fac mea culpa şi să-ţi adu aduc pe o tavă de argint dovada! — Bunul Bunul meu meu Japp, Japp, de-abi de-abia a aştept aştept să te aud! aud! — Iată, revolverul revolverul de de care s-a s-a servit servit Frank Carter Carter pentru pentru a trage asupra asupra lui Blunt, este fratele celui care l-a ucis pe Morley. Poir Po irot ot făcu och ochii ii mari mari.. — Dar este extraordinar! — Şi Şi des destu tull de de sup supărător tor pent pentru ru domn domnul ul Frank Frank.. — Totuşi, asta nu dovedeşte nimic! — Nu, însă este suficie suficient nt pentru ca verdic verdictul tul referitor referitor la sinucide sinucidere re să fie recons reconside iderat rat.. Aces Aceste te două revolv revolvere ere sunt sunt fabri fabricat cate e în în str străinătate tate şi şi au au o marcă rar întâlnită. Hercule Poirot era din ce în ce mai surprins. Sprâncenele i se ridicaseră în partea de sus a frunţ ii. — Nu, spuse spuse el în sfârşi sfârşit. t. Cu sigura siguran nţă nu este este Fran Frank k Carter Carter!! Japp oftă exasperat. — Ce se se întâm întâmpl plă cu dumne dumneata ata,, Poiro Poirot? t? încep începii prin prin a afirma afirma că Morley Morley nu s-a s-a si sinuci nucis, s, că a fo fost as asas asiinat nat şi şi, cân când d vi vin să -ţ i spu spun n că mă preda redau u în în fa faţ a raţionamentel ionamentelor or dumitale dumitale,, protestez protestezii şi nu pari pari să-mi apreciezi apreciezi gestul! gestul! — Chiar crezi crezi că Frank Carter Carter este este acela care care l-a omorât omorât pe Morley? Morley? — Se potriveş potriveşte te perfect! perfect! Carter Carter îi purta purta pică lui Morley, Morley, asta asta o ştim de de la început. început. În diminea dimineaţa aceea a fost în casa casa din Queen Charlotte Street. A pret pretin inss că se dus duses ese e acol acolo o pent pentru ru a-i a-i com comun unic ica a prie priete tene neii lui lui că şi-a şi-a găsit sit o sluj slujb bă. Noi Noi însă am de desc scop ope erit rit că în mom momen entu tull ace acella înc încă nu-ş nu-şii găsise sise slujba slujba!! Acum Acum recuno recunoaşte aşte şi el aces acestt lucru. lucru. Deci Deci,, o prim primă minci minciun ună. Pe de alt altă parte parte,, nu poa poate te dov doved edii unde unde a fos fostt înce începâ pând nd cu cu ora ora 12:2 12:25. 5. Afi Afirm rmă că sa plimbat plimbat prin Maryleb Marylebone one Road, Road, dar noi nu-i nu-i gă sim urma urma decât pe la la ora 13:0 13:05 5 într-u într-un n bar unde unde a intra intrat. t. Iar barm barmanul anul decl declar ară că era exac exactt în starea starea în care ne-am fi aşteptat să fie: era foarte palid şi tremura ca o frunză în bătaia taia vântu ântulu lui. i. Hercul Her cule e Poiro Poirott dădu din din cap. cap. — Asta nu se potriveşte cu ideile mele. 98
— Şi care sunt ideile dumitale? — Cee Ceea a cece-mi mi spui spui mă dera deranj njea eazză mult mult.. Da, Da, mult mult.. Pen Pentr tru u că, dac dacă vei vei avea dreptate... Se întrerupse. Uşa se deschise încetişor şi George, înclinându-se resp respec ectu tuos os în fa faţa st stăpânu pânullui său, îşi ceru eru sc scuze uze că -l de deranj ranjea eazză : — Vă rog să mă iertaţi, domnule, dar... Nu mai mai con conti tinu nuă. Pătrun trunzâ zând nd la la rând rândul ul să u în sa salo lon, n, dom domni nişo şoara ara Glady Gladyss Nevi Ne vill ll,, foar foarte te agit agitat ată, îl înde îndep pă rtă cu o mân mână auto autori rita tarră şi, şi, mai mai mult mult ţipân ipând d decât vorbind, vorbind, i se adres adresă detectivu detectivului: lui: — Domnule Poirot... Japp se ridică. — Eu plec! spuse el. Ieşi Ieşi grăbit bit di din înc încăpere pere,, fără a re remarca arca priv priviirea rea ost ostil ilă a dom domni nişo şoar are ei Gladys Gladys care care cont continu inuă, întorcâ întorcându ndu-se -se spre spre Poir Poirot, ot, de de îndat îndată ce uşa uşa fusese fusese închisă. — Poli Poliţistul aces acesta ta nemerni nemernicc este este cel cel care care a înscenat înscenat toat toată afacerea afacerea împotriva bietului meu meu Frank! Cum Cum Poi Poiro rot, t, ca care re nu se lăsă dep depăşit şit de de eve eveni nime ment nte, e, o inv invit ită la ca calm lm,, ea ea urmă, fără să ţină seama de sfaturile lui. — Dar Dar ăstasta-ii adev adevărul. rul. Mai Mai întâ întâii l-a l-a ac acuz uzat at că a înce încerc rcat at să -l ucid ucidă pe acest ace st domn domn Blunt Blunt şi şi iat iată că, acum, acum, nemul nemulţumit umit doar doar cu cu atât, atât, mai pretin pretinde de că l-a asasinat asasinat şi pe bietul bietul domn domn Morley Morley!! Herc He rcul ule e Po Poir irot ot tuşi tuşi uşor uşor.. Ea Ea con conti tinu nuă îns însă să vorb vorbea easc scă , cu un regret regretabi abill abuz abuz de pronu pronume me perso personal nale, e, care care fă cea ceau u discur discursul sul să -i fie fie cam confuz. — Să admi admite tem m că Fran Frank k a co comi miss ace aceas asttă nebu nebuni nie! e! El apar aparţine ine "Cămăşilo şilorr Impe Imperi riul ului ui". "... .. Şti Ştiţi ce-i ce-i as asta ta?? Ei defi defile leaz ază sub sub drape drapele lele le lor lor şi au un salut salut ridico ridicol.. l.... Deci, Deci, pentru pentru că doamna doamna Blun Bluntt era o evreic evreică notori notorie.. e.... Şefii Şefii îi îndoctrinează pe nefericiţii tineri care vin în organizaţiile lor, tineri perfect inofe nofens nsiivi ca ca Fra Fran nk, pe care are reu reuşe şesc sc să -i fac facă să cread readă că sunt sunt sa salv lvat ator orii ii patriei patriei şi că fac nişte lucruri lucruri magnifi magnifice. ce. Deci este este foarte foarte posibil posibil ca... Poir Po irot ot reuş reuşii să stăvile vileas asccă poto potopu pull de de cuvi cuvint nte. e. — Acesta Acesta este este sistemul sistemul de apărare al domnului domnului Carter? Carter? — Oh, Oh, nu! nu! Fra Frank nk se mulţume umeşte şte să jure jure că nu a făcut cut ni nimic şi şi că pân până atunci atunci n-a n-a mai văzut nici nicioda odattă revolv revolveru erull acela. acela. Desigu Desigur, r, n-am n-am mai vorb vorbit it cu el, nu mi s-a permis, dar are un avocat care mi-a transmis spusele lui Frank. Frank. Frank Frank declar declară că este este victim victima a unei unei capcan capcane. e. — Iar Iar avoca avocatul tul lui, lui, zise zise cu cu blând blânde eţe Poir Poirot, ot, este este de părere rere că client clientul ul său ar ar tre trebu buii să-şi -şi ima imagi gine neze ze o pov poves este te mai mai plau plauzi zibi billă? — Oamenii Oamenii legii, legii, exclam exclamă ea, sunt de-a de-a dreptul dreptul imposibili imposibili!! Ei nu pot vorbi sincer! sincer! Cât despre despre această inculpare inculpare pentru pentru asasinat, asasinat, domnule Poirot, Poirot, este es te cev ceva a odio odios! s! Iat Iată ce mă neli nelini nişt şteş eşte te!! Nu este este posi posibi bill ca Fran Frank k să-l fi fi omorât omorât pe domnul domnul Morl Morley. ey. Sunt Sunt sigur sigură de asta. asta. N-av N-avea ea nici nici mă car umbr umbra a unui motiv pentru a o face! — Est Este e ade adev vărat că, în în dimi dimine nea aţa acee aceea a când când s-a s-a dus dus în în Que Queen en Charl Charlot otte te Stre Street et,, nu nu avea avea înc încă nici nici o sluj slujb bă, înt între reb bă Po Poiro irot? t? — Dar, Dar, domnul domnule e Poiro Poirot, t, asta asta nu schimb schimbă cu nimi nimicc lucrur lucrurile ile.. Că şi-a şi-a obinut sluj slujba ba dim diminea neaţă sa sau u dup după-ami -amiaz aza a ce ce import portan anţă are are? ţinut 99
— Neca Necazu zul, l, spu spuse se Poi Poiro rot, t, con const stă în fapt faptul ul că ne-a ne-a rel relat atat at că nu s-a s-a dus dus aco collo dec decât ât pent pentru ru a vă anun anunţ a că -şi gă sise sise un loc de munc uncă . Se Se par pare e îns însă că nu era era ade adev vărat rat. Atu Atunc nci, i, ce căuta uta aco acollo? — Ade Adev vărul, rul, domn domnul ule e Poi Poiro rot, t, răspun spunse se ea ea,, est este e că se sim simţea desc descur uraj ajat at şi fo foart arte ab abătut. Ba Ba ch chiar bă nuiesc că băuse puţ in. Să rmanul Fr Frank nu nu-i prea rezisten rezistentt şi cele câteva câteva pahare pahare băute l-au iritat iritat şi i-a venit venit brusc chef chef de scandal şi atunci s-a dus în Queen Charlotte Street pentru a avea o explicaţie cu domnul domnul Morley. Este Este extrem de susceptibil, iar spusele domn domnul ului ui Mor Morle ley y car caree-ll acuz acuza a că are are o pro proas asttă infl influe uen nţă as asup upra ra mea mea îiîi apăsa sau u suf sufle letu tul. l. — Şi Şi ast asta a l-a l-a hot hotărât rât să vină în cur cursu sull ore orellor de lucru ucru,, să -i fac facă sc scan anda dall patronului dumitale. — Da... Da... Cred Cred că, în privin privinţa asta, avea ideile ideile lui. lui. Desigu Desigur, r, greşea, greşea, şi eu nu-l aprob. Vis Visător, tor, Po Poir irot ot o priv privii înd îndel elun ung g pe pe frum frumoa oasa sa tân tână ră blon blond dă ca care re rămăse sese se în pic picioar ioare e în faţa lui lui şi care are era era iinc ncap apab abiilă să-şi stăpâne pâneas asccă lacrimile. — Şt Ştiaţi, înt între reb bă el dup după o cli clip pă, că Fran Frank k Car Carte terr av avea un un rev revol olve ver? r? — Nu, domnule domnule Poirot, Poirot, nu ştiam ştiam acest acest lucru, lucru, vă jur. Şi nu cred cred ca el să fi avut unul! Poirot rot co continuă s-o s-o pr privească cu o înfăţişare are pe perplexă. — Vă implor, do domnule Po Poirot, re reluă ea, aju ajutaţi-mă! Dacă măcar aş şt şti că sun sunteţi de partea no noastr stră ... El o întrerup întrerupse se şi spuse spuse cu blânde blândeţ e: — Nu sunt sunt de partea partea nimănui. nui. Sunt Sunt numai numai de part partea ea adev adevă rului. rului. 5. De înd îndat ată ce sc scap apă de Glady Gladyss Nevi Nevill ll,, Herc Hercul ule e Poi Poirot rot chem chemă Scot Scotla land nd Yard-ul la telefon. Japp nu se întorsese încă , dar sergentul Beddoes era în posesia posesia inform informa aţiei care-l interesa interesa pe pe Poirot Poirot şi de-abia de-abia aştepta aştepta să i-o comu co muni nice ce:: nu, nu, pol poliiţia nu nu deţinea inea înc încă dova dovada da că Fran Frank k Cart Carter er ar fi avut avut un revolver înaintea înaintea atentatului din din Exsham. Poirot Poirot îi mulţumi şi puse receptorul receptorul în în furcă. Acesta Acesta era un punct în favoarea favoarea lui Carter. Carter. De altfel, altfel, unic unicul ul pân până-n pre prezent. Beddoe Beddoess mai adăugase şi câteva câteva detalii detalii referitoare referitoare la modul în în care Frank Carter Carter îşi explicase explicase prezenţ a la Exsham în calitate de grădina dinar. r. El sus susţinea inea că este este vorba vorba de o misiu misiune ne care care-i -i fuses fusese e încre încredin dinţată de Serv Servici iciul ul Secre Secret. t. I se se dăduser duseră bani bani ca avan avanss şi i se se înmân înmânase aserră certif certifica icatel tele e atest atestând ând calit calităţile sal sale e prof profesi esional onale, e, spun spunând ându-i u-i-se -se să se prezinte prezinte la Mac Alister, Alister, grădinarul-şef dinarul-şef,, pentru a solicita solicita postul vacant. vacant. Avea Avea inst instru ruccţiuni iuni prec precis ise: e: tre trebu buia ia să asc ascul ulte te con conve vers rsa aţiile iile cole colegi gilo lorr săi şi, dân dându du-se el însu însuşi şi un "roş "roşu" u" să înce încerc rce e să desc desco opere pe aceia care profesau idei revolu revoluţionare ionare.. Ordin Ordinele ele îi fuseser fuseseră transmi transmise se de de către o feme femeie ie care-i care-i spuse spusese se că es este te cuno cunosc scut ută cu nume numele le de cifr cifru u C.H C.H.. 56 56 şi şi fa faţă de care care i se recomandase recomandase să se proclam proclame e categori categoricc împotriva împotriva revolu revoluţiei. Ea îl primise primise într-o încăpere slab luminată şi de aceea nu se credea în măsură s-o recu recuno noas asccă. Era Era vorb vorba a de de o roşc roşcat ată foar foarte te mac achi hiat ată . 100
Poirot Poir ot as ascu cult ltas ase e fără nici nici o pl plăce cere re ac acea east stă rela relata tare re.. Pov Poves este tea a "în "în maniera maniera lui Phillips Phillips Oppenhe Oppenheim" im" ieşea ieşea iar iar la lumin lumină. Se gândea gândea să-l asculte asculte pe domnul domnul Barnes, Barnes, care conside considera ra că evenimentele de acest gen nu erau chiar toate pur imaginare. Poşta de seară îi aduse o scrisoare scrisoare care-i care-i spori perple perplexitat xitatea. ea. Scri Scriso soare area a se se afla afla într într-u -un n plic plic ieft ieftin in,, scri scrisu sull pă rea rea să apar aparţ ină unei unei pers persoa oane ne necult necultiva ivate, te, iar iar ştampi ştampila la de pe timb timbru ru arăta că provin provine e din Hertf Hertford ordshi shire. re. Iată-i conţinutul: Drag Dragă domn domnul ule e, Sperând că veţi binevoi să mă iertaţi că vă deranjez, fi fiindcă sunt tare necă jită şi pentru că nu ştiu ce trebuie să fac, având în vedere că nu vreau, cu nic nicii un chi chip, p, să am dede-a a face face cu cu poli poliţia. ia. Ştiu Ştiu că poate poate ar fi fi treb trebui uitt să spun spun mai mai dev devre reme me ce ceea ea ce ce ştiu ştiu,, dar, dar, cum cum ei spuse spusese serră că stăpânu pânull s-a s-a sinu sinuci cis, s, m-a m-am m gân gândi ditt că aş aşa a tre trebu buie ie să fie, fie, mai mai ale aless că nu voia voiam m să-i prod produc uc necazu necazuri ri priete prietenul nului ui domniş domnişoare oareii Nevi Nevill ll şi că niciod niciodat ată nu m-am m-am gândi gânditt că el a dat dat lov lovit itur ura a asta asta.. Dar Dar vă d acum acum că a fost fost are arest stat at pen pentr tru u că a tras tras asup asupra ra unui unui domn domn de la ţară, dec decii se se poa poate te să mai fi făcut cut şi alte altele le şi treb trebui uie e să v ă spun spun cee ceea a ce şti ştiu. u. Am Am pref prefer erat at să vă sc scri riu u dumn dumnea eavo voast astrră, fiin fiind d un pri priet eten en al domn domniş işoar oarei ei Morl Morley ey,, mai mai ales ales că m-a m-aţi înt între reba bat, t, deun deunăzi, zi, dac dacă mai mai şti ştiu u ceva ceva şi regre regrett că nu am mai vorbit vorbit atun atunci. ci. Dar Dar sper sper ca ca lucrul lucrul aces acesta ta să numi cree creeze ze nepl neplăce ceri ri cu cu poli poliţ ia fii fiind ndcă nu mi-a mi-arr fac face e pl plăce cere re,, iar iar mame mamei, i, ca care re are are ide ideil ile e ei ei în în ace aceas asttă priv privin inţă, cu cu atâ atâtt mai mai puţin. in. Cu mult mult resp respect ect,, a dumnea dumneavoa voastr stră, Agnes Fletcher "Am ştiut ştiut întot întotdea deauna una că este este vorba vorba de de un bărbat în poves poveste tea a asta, asta, murmur murmură Poirot, Poirot, punând la loc loc scrisoarea. scrisoarea. M-am înşelat înşelat asupra asupra persoanei, persoanei, asta-i tot".
VIII. Cincisp Cincisprezec rezece, e, şaisprezec şaisprezece, e, la gătit merg merg unele... unele... 1. Deoa Deoare rece ce Agne Agness insi insist stase ase să nu i se cea cearră să-şi rela relate teze ze isto istori ria a sub sub privir privirea ea sever severă a domnişo domnişoare areii Morley, Morley, Herc Hercule ule Poir Poirot ot a trebui trebuitt să discut discute e cu tânăra camerist cameristă într-un într-un salon salon de ceai ceai destul destul de ponosi ponosit. t. Primul Primul sfert sfert de oră al întreve întrevederii derii fu fu consacrat consacrat mamei mamei lui Agnes. Era absolut absolut necesar necesar ca Poirot Poirot să ştie cât de de învechite învechite sunt ideil ideile e acesteia. acesteia. El mai mai afl află, de de ase aseme mene nea, a, că tat tatăl tin tiner erei ei,, deş deşii ţinea inea o cafe cafene nea, a, nu avuse avusese se nici nicicâ când nd difi dificcult ultăţi cu cu pol poliţia, ia, că fam familia lia era era foar foarte te bine bine văzut zută la Darlingham, Darlingham, GloucesGlouces-tershi tershire, re, şi că cei şase copii, copii, dintre dintre care doi muriser muriseră de mi mici, nu nu le le dăduseră părin rinţilor de decât sat satiisfa sfacţii. Agne Agness mai mai spus spuse e că, dacă ea ar ar fi avut avut de-a de-a face face cu poli poliţ ia indi indifer ferent ent din ce moti motiv, v, tat tată l şi mama mama Fletch Fletcher er ar muri muri cu sigu siguran ranţă din cauza cauza asta asta,, că ci, aşa cum spuses spusese e deja, deja, ei au putut merge întotdeauna şi pretutindeni cu fruntea sus şi nu au avut nici 101
cea mai mai mică nepl neplăcere ere cu cu au autorităţile. Dup După ce rep repet etă de mai mai mul multe te ori ori aces acestt disc discur urs, s, înf înfru rumu muse seţându-l ându-l de fiecar fiecare e dată cu detali detaliii suplim supliment entare are,, Agne Agness con consi sim mţi să intr intre e în în sub subie iect ct.. — N-am N-am vrut vrut să-i spun spun nimi nimicc domniş domnişoare oareii Morley Morley,, expli expliccă ea mai mai întâi întâi,, pent pentru ru că, la la o adi adică, ar ar fi fi fos fostt în în st stare are să -mi -mi spun spună că ar fi tre trebuit buit să vorbes vorbescc de mult mult.. Dar am am vorbi vorbitt despre despre asta asta cu cu bucă tă rea reasa sa şi amân amândou două am fost fost de de acor acord d că nu ave aveam am de de ce ce să vorb vorbes escc pent pentru ru că ziar ziarel ele e scri scrise sese serră negru negru pe alb alb că patron patronul ul se sinuci sinucises sese e pentr pentru u că se înşe înşelas lase e asupra asupra medi me dica came ment ntel elor or,, că fuse fusese se găsit sit cu cu rev revol olve veru rull în în mân mână şi că totu totull era era perfect limpede. Nu-i şi părerea rerea dumne dumneavo avoast astrră, domnu domnule? le? Poir Po irot ot o apr aprob obă şi ris risccă o într întreb ebar are e nu pre prea a dire direct ctă , care care ave avea, a, spe spera ra el, el, să o co conduc nducă pe int interl erloc ocut utoa oare rea a ssa a la la de dezvăluire uirea a pro prom misă. — Cân Când d aţi înc înce eput put să vă sc schi him mbaţi părere rerea a asu asupr pra a afa aface ceri riii? Ea răspunse fără şovăială: — Atunc Atuncii când când am văzut în ziar ziar că Frank Frank Carter Carter,, iubitu iubitull domniş domnişoar oarei ei Nevill, Nevill, a tras asupra asupra unui unui domn la care care lucra lucra ca gră dinar. dinar. Atunci mi-am mi-am spus spus că treb trebui uie e să fie fie cam cam nebu nebun. n. Exis Existtă şi astfe astfell de de oam oamen eni, i, şti ştiţi, oa oame meni ni ca care re se cred cred per perse secu cuta taţi, care care-ş -şii ima imagi gine neaz ază că sunt sunt înc încon onju jura raţi de duşm duşmani ani şi până la urm urmă este ste pe pericu ricullos să-i ai în pre preaj ajm mă avân având d în în ved vede ere că-s toc ocm mai potr potriv iviiţi pen pentr tru u o ca cassă de nebu nebuni ni.. Şi, Şi, dac dacă mi-a mi-am m spu spuss că es este te posi posibi bill ca ca şi şi Fran Frank k să fie fie aşa aşa,, am am fă cutcut-o o pen pentr tru u că mi-a mi-am m amin aminti titt că-i purt purtas ase e întotdeauna pică domnului Morley, spunând că patronul este contra lui şi că ar vre vrea să-l des despart partă de domn domniş işoa oara ra Ne Nevi vill ll.. Bin Bineî eîn nţeles eles că ea nu dădea dea nic nicii o aten atenţie ace acestu stuii lucr lucru u şi nu perm permite itea a să se spun spună nimic nimic împo împotri triva va lui lui şi şi avea avea drep drepta tate te,, dup după părere rerea a mea mea şi a Emme Emmei. i. Căci nu se poat poate e spu spune ne că domn domnul ul Ca Cart rter er nu-i nu-i băiat iat dr drăguţ, sau sau că nu-i nu-i un adev adevă rat rat dom domn. n. Desi Desigu gur, r, nu le trec trecuse use nici nicicân când d prin prin minte minte că va face face cu adev adevărat cev ceva a împotr împotriva iva domnului domnului Morley. Morley. Deşi Deşi asta, asta, ei ei bine, bine, asta asta ni ni se pă rea pu puţ in cam cam ciudat! ciudat! Înţelegeţi ce ce vr vreau să spu spun? Poirot, hotărât să nu-şi piardă ră bdarea, întrebă : — Ce anume anume vi s-a părut ciudat? ciudat? — În diminea dimineaţa aceea, aceea, domnule, domnule, dimin diminea eaţa în care s-a sinucis sinucis domnul domnul Morley, mă întrebam dacă n-ar trebui să cobor în fugă după coresp respo ondenţă . Factorul trecuse, dar puturosul acela de Alfred nu venise sus cu scrisorile. Şi nici nici nu avea avea de de gând gând să le aduc aducă, ştiam ştiam eu! Când Când era era ceva ceva pent pentru ru domnişoara domnişoara Morley Morley sau pentru pentru domnul domnul,, urca cu ele, ele, dar dacă era ceva ceva pentru pentru mine mine sau pent pentru ru Emma Emma nu nu se deran deranja ja să ni le aducă înaint înainte e de ora ora prânzului. Atunci m-am dus pe palier şi am aruncat o privire peste balust balustrad radă. Domniş Domnişoar oarei ei Morle Morley y nu-i plac place e să coborâm coborâm în în vestib vestibul ul în timpu timpull orel orelor or de de con consu sult lta aţie, ie, dar dar spe spera ram m să -l ză resc resc pe Alfred conducând vreun pacient pacient la cabinet cabinet şi-mi spuneam spuneam că l-aş striga striga la întoarcerea întoarcerea lui... lui... După ce luă o gură de aer — părea chiar să aibă nevoie de aşa ceva — Agne Agness co cont ntin inu uă : — Şi atunci atunci l-am l-am văzut! zut! Nu pe Alfred, ci pe Frank Carter! Era pe treptele treptele scării. Aceea Aceea a etajului nostru, nostru, deasupra deasupra etajului etajului cabinetului cabinetului.. Era acolo, în picioare, la mijlocul treptelor şi aştepta privind în jos. Mai târziu tocm tocmai ai ast asta a mi s-a s-a părut rut din din ce în ce ce mai mai ciud ciudat at.. Părea rea că pânde pândeşte şte.. .... şi se se vedea vedea bine bine că numai numai la asta asta se gânde gândeşte şte!! 102
— Cam cât putea fi ceasul? — Cam 12 şi şi jum jumătate, tate, domnu domnule. le. Mi-a Mi-am m spus: spus: "Ia "Ia te uită! Este Este Frank Frank Carter Carter!! Cum domn domnişo işoara ara Nevi Nevill ll este este pleca plecattă toat toată ziua ziua va fi teri teribil bil de de dezamăgit" git"!. !... .. Mă între ntreba bam m dac dacă n-aş n-aş face face bine bine să merg să-l pre previ vin, n, căci îmi dădeam deam se seam ama a că puşl puşlam amau aua a ace aceea ea de Alfred nu-i spusese nimic. Altfel nar fi aş aşttepta eptatt-o o aco acolo lo!. !... .. Şi tocm tocmai ai mă într întreb ebam am ce să fac fac cân când d iat iată că , brusc, brusc, ca ca şi când când ar fi luat luat o hotă râre, râre, încep începe e să coboar coboare e trepte treptele le foart foarte e repede repede şi să alerge alerge pe culoarul culoarul care care duce spre spre cabinet. cabinet. Mi-am Mi-am spus că domn domnul ului ui n-o n-o să-i plac placă as asta ta şi şi că va ieş ieşii cu cu scan scandal dal dar tocm tocmai ai atu atunc ncii Emma Emma m-a m-a striga strigatt întreb întrebând ându-m u-mă cu ce mă ocup. ocup. M-am M-am întor întorss şi, mai mai apoi, apoi, am aflat aflat că patron patronul ul şi-a şi-a tras tras un glon glonţ în cap. cap. Desig Desigur, ur, am fost fost tulbur tulburat ată ca toţi din din cas casă şi toat toate e acest acestea ea mi-a mi-au u ieşit ieşit din minte. minte. Doar Doar mai târziu, târziu, după ce inspectoru inspectorull de poliţie a plecat, plecat, i-am i-am spus Emmei Emmei că nu-i povestisem povestisem că domnul domnul Cart Carter er îl vizi vizitas tase e pe domnu domnul. l. Ea m-a m-a între întrebat bat dac dacă-i adev adevărat, rat, eu iam expl explica icatt totul totul şi ea mi-a mi-a spus spus că poate poate ar trebui trebui să vorbes vorbesc. c. I-am I-am răspun spunss că pref prefer er să aş aşte tept pt.. Ea Ea mi mi-a spu spus că am drep drepttate ate şi şi că nu era era caz cazul ul să-i cree creezz nep nepllăce ceri ri lui lui Fran Frank k Car Carte ter, r, dac dacă pot pot să le evit evit.. De ac acee eea, a, câ când nd a avut avut loc loc anche ancheta, ta, pentru pentru că s-a dovedi doveditt că domnul domnul se înşe înşelas lase e în privin privinţa medicame medicamentelo ntelorr şi că s-a sinucis sinucis din cauza cauza asta asta — lucru normal normal din din mome moment nt cece-şi şi dăduse duse sea seama ma de gre greşe şeal ală — mimi-am am spu spuss că nu era era nev nevoi oie e să vorb vorbes esc, c, mai mai ale aless că n-ar n-ar ser servi vi la nim nimic ic.. Numa Numaii că, atun atunci ci când când am am văzut zut arti artico colu lull din din ziar ziar,, acu acum m dou două zile zile,, am am sim simţit că mă trec trec toat toate e căldur lduril ile! e! Şi mi-am mi-am spus spus:: "Dac "Dacă este este unul unul dintr dintre e acei acei nebuni nebuni care care-şi -şi înch închipu ipuie ie că toat toată lumea lumea îi persec persecut ută şi care care se se pli plimb mbă omorând omorând oameni oameni,, în în cazu cazull ăsta se poate foarte bine ca el să-l fi ucis pe pe domnul! domnul!"" Ochii Ochii ei ei neli neliniş nişti tiţi îl cercet cercetau au pe Poirot Poirot.. Dornic Dornic să o liniş liniştea teasc scă, el puse puse în vocea lui toată blândeţea posibilă pentru a-i răspunde. — Poţi fi sigură, Agnes, Agnes, zise zise el, el, că ai făcut bine bine pove povesti stindu ndu-mi -mi toate toate acestea! Ea păru că respiră mai în voie. — Pot Pot spu spune ne,, domn domnul ule, e, că mi-a mi-aţi luat luat o greu greutat tate e de pe ini inim mă. Înţelegeţi, mă întrebam fără încetare dacă trebuie să vorbesc! Doar că mă cam ca m sup supăra ide ideea ea că am dede-a a face face cu cu poli poliţia. ia. Ce ar ar spun spune e mam mama? a? Est Este eo femeie cu principii... — Bineîn Bineînţeles! zise repede repede Poirot. Poirot. Înţeleg foarte bine! Dete Detect ctiv ivul ul con consi side dera ra că-i era era suf sufic icie ient nt pen pentr tru u acea acea dup după-ami -amiaz ază câ câte te auzise despre doamna Fletcher — mama. 2. Poirot Poirot se duse duse la Scot Scotlan land d Yard Yard şi şi ceru ceru să vorbea vorbeasc scă cu Japp. Japp. Nici nu intrase bine în biroul inspectorului-şef şi-i spuse: — Aş Aş do dori să-l văd pe pe Car Carte ter. r. Japp îl privi cu coada ochiului. — CeCe-ţi mai mai umbl umblă prin prin ca cap? p? — Nu-m Nu-mii perm permiiţi? Poli Po liţistu istull dădu din din ume umeri ri.. 103
— Oh! Oh! n-a n-am m de de gând gând să ridi ridicc nici nici ce cea a mai mai mic mică obie obieccţie! ie! Cine Cine est este e favoritul favoritul ministru ministrului lui de interne? interne? Dumneata! Dumneata! Cine are jum jumătate din Cabinet Cabinet în manşeta lui? Tot dumneata! Serveşte Serveşte la ceva să poţi să înăbuşi scandalurile care i-ar viza pe aceşti domni! Japp făcea aluzie aluzie la o afacere afacere pe care care Poirot Poirot o botezase botezase "Afacere "Afacerea a grajdurilor lui Augias". Poirot rot răspunse cu cu ju jumătate de de vo voce, dar dar cu o înfăţişa şare re satisfă cută : — Recu Recuno noaşt aşte e că am man manev evra ratt cu abi abili lita tate te şi şi că am avu avutt imag imagin ina aţie! ie! — Nimeni, Nimeni, zise zise Japp, nu s-ar s-ar fi gândit gândit vreodat vreodată la aşa ceva. ceva. Mi se întâmplă chiar să mă întreb, dragul meu Poirot, dacă-ţi faci vreodată scrupule! Chipul Chipul lui Poirot Poirot lu luă brusc brusc o expr expresi esie e de o durer dureroas oasă gravita gravitate: te: — Japp, Japp, nu ai ai drept dreptul ul să -ţi pui pui într întreba ebarea rea asta! asta! — Nu Nu te te sup supăra, Poirot Poirot!! Ştii Ştii doar doar că glumes glumesc. c. Eşti Eşti uneori uneori atât atât de de mul mulţ umit de blestemata ta ingeniozitate! Întreb Întrebă, schimb schimbând ând tonul: tonul: — De ce vrei vrei să-l vez vezii pe pe Cart Carter er?? Ca Ca să-l înt între rebi bi dac dacă l-a l-a uci uciss într într-adev adevăr pe pe Mor Morle ley? y? — Chiar Chiar pentr pentru u asta! asta! ră spunse spunse Poir Poirot. ot. — Şi Şi sp speri eri să-ţi spu spun nă? re reluă Japp app cu cu un un hoh hohot ot de râs. râs. — Nu-i imposibil!! Seriozitat Seriozitatea ea lui Poirot Poirot îl impresion impresionă pe Japp. Japp. — Dragul meu meu Poirot, Poirot, zise zise el, te cunosc cunosc de mult multă vreme. vreme. Cam de 20 20 de ani sau pe-aproap pe-aproape! e! Cu toate toate acestea acestea tot nu-mi nu-mi dau seama seama unde unde vrei să a jungi. Ştiu că, în ce-l priveşte pe acest Carter, ai tu o idee idee în minte. Dintr-un motiv motiv sau altul, altul, nu vrei vrei ca ca el să fie vinov vinovat... at... Poirot Poirot protes protesttă veheme vehement: nt: — Nu, nu, te înşeli! Mai curând e invers! — Crede Credeam am că poate poate din din cauza cauza priete prietenei nei lui, lui, frumoa frumoasa sa blond blondă . În anumit anumite e privi privin nţe eşti eşti un bătrân trân senti sentimen mental tal... ... De data data asta asta Poiro Poirott se indign indignă . — Nici Nici pomene pomeneal ală! exclam exclamă el. Senti Sentimen mental talism ismul ul este este o specia specialit litate ate britan britanic ică. În Angli Anglia a suspin suspină lumea lumea când când este este vorb vorba a despre despre tine tineri ri îndrăgostiţi, despre pre mam mamel ele e bătrân trâne e car care e tra trag g să moar moară şi des despr pre e cop copil ilaş aşii ii de treabă carere-şi iu iubesc părin rinţii. Eu Eu mă mulţumesc să fiu lo logic. Da Dacă Frank ank Cart arter a uci ucis, nu sunt sunt,, cu cu si sigura guran nţă , at atât de naiv aiv să vre vreau să -l vă d căsătorindu-se u-se cu o fată frumoasă, da dar car care e se seam amă nă cu mu multe al altele, şi şi care ca re,, în ca cazz că-l vor vor spâ spânz nzur ura, a, îlîl va va uita uita pes peste te un an an sau sau doi doi şi vă gă si un un alt alt îndrăgostit! — Atu Atunc ncii de de ce ce nu nu vre vreii să crez crezii în în vin vinov ovăţia lui? lui? — Dar Dar aş vre vrea să cred red în în vi vinov novăţia lui lui!! — Presu Presupun pun că este este felul felul dumit dumitale ale de de a-mi a-mi spune spune că ai desco descoper perit it ceva ceva care ca re ar pute putea, a, mai mult mult sa sau u mai mai puţ in, in, să -i demo demons nstr trez eze e nev nevin inov ovăţia. ia. Dac Dacă-i aşa, de ce ţii asta pentru dumneata? Nu joci joci corect, Poirot! Poirot! — Ba da, dragul dragul meu Japp, joc corect corect şi sunt absolu absolutt loial loial faţă de tine. tine. De fapt, fapt, peste puţin, îţi voi da da numele numele şi adresa adresa unui unui martor martor care va va fi de nepre nepreţuit pentru pentru acuzar acuzare. e. Este Este vorba vorba de o femei femeie e a că rei depozi depoziţie îlîl încriminează pe Carter. 104
— Dar, în cazul acesta, nu mai în înţeleg nimic!... nimic!... De ce ţii atât de mult mult să-l vezi? — Pen Pentr tru u sat satis isfac facţia me mea a per person sonal ală , răspuns spunse e Poi Poiro rot. t. Japp nu mai putu scoate nimic altceva de la detectiv. detectiv. 3. Foar Foarte te pali palid, d, cu cu priv privir irea ea rătăcit cită, gat gata a să-şi -şi man manif ifes este te furi furia, a, Fra Frank nk Cart Ca rter er îlîl priv privea ea cu cu o ost ostil ilit itat ate e făţişă pe vizi vizita tato toru rull neaşt neaştep epta tatt care care veni venise se săl vadă. — Deci, Deci, stri strig gă el, cu o voce voce urâtă, dumnea dumneata ta eşti eşti!! Nu eşti eşti pentru pentru mine mine decât un nemernic nemernic de microb microb străin. Ce vrei de de la mine? mine? — Vreau să te văd şi să-ţi vorbesc. — Ei bine, priveşte-m priveşte-mă! Dar nu voi voi vorbi vorbi decât decât în prezen prezenţa avocatului avocatului meu! — Nu Nu co contează acest lu lucru. ru. Po Poţi să-i co comunici să vină dacă vrei, dar dar aş pref prefer era a să n-o n-o fac faci! i! — Bănui nuies escc ast asta! a! Îţi im imagin agine ezi că vei fi fi de destul stul de deşt deşte ept ca să mă faci faci să recu recuno nosc sc lucr lucrur urii care care mă vor vor încr încrim imin ina? a? — Îţi voi voi atrag atrage e aten atenţia asup asupra ra fapt faptul ului ui că sunt suntem em sin singu guri ri.. — Ceea ce ce de altfel altfel este destul destul de neobişnui neobişnuit. t. Probabil Probabil că amicii amicii dumi dumita tale le,, pol poliiţişti iştii, i, ne ne asc ascul ulttă! — Te Te înşel înşeli! i! Este Este vorb vorba a de o discu discuţie partic particula ularră, stric strictt parti particul cular ară , între între mine şi dumneata. Frank Carter izbucni în râs. — Aşa Aşa va va să zic zică, spus spuse ee ell dup după ac acee eea. a. Est Este e un vech vechii şire şiretl tlic ic cu car care e no să mă păcăleşti! Impert Imperturb urbabi abil, l, Poiro Poirott întreb întrebă: — Îţi aminteşti de o tâ tânără al cărui nume este Agnes Fletcher? — N-am N-am auzi auzitt nici nicioda odattă de ea! — Cred Cred că-ţi vei vei amin aminti ti de de ea ea,, deşi deşi nu nu i-ai i-ai dat dat nic nicio iodat dată prea prea mar mare e aten atenţie. Era Era camer camerist istă în imob imobil ilul ul de la la nr. 58 58 din din Queen Queen Charlotte Street. — Şi dacă? — În ziua ziua asas asasin inării domn domnulu uluii Morle Morley, y, răspunse spunse Poir Poirot, ot, vorb vorbind ind cu cu o înceti etineal neală voi voită, ss-a înt întâm âmpl plat at că ac ace eas asttă Agnes Agnes a priv privit it peste peste balu balustr strad adă şi te-a te-a zărit. rit. Erai Erai pe pe sca scarră. Aşt Aştep epta taii cu cu ure urech chea ea ciul ciulit ită. Apo Apoii tete-a a văzut zut înd îndre rep ptându-te spre cabinetul domnului Morley. Era ora 12:26 sau pe aproape... Frank Frank Ca Cart rter er tre tremu mura ra.. Pic Pică turi turi de de sudo sudoare are îi apă rur rură pe fru frunt nte. e. Och Ochii ii i se măriseră reflectând o spaimă imensă. — NuNu-ii ade adev vărat! rat! stri strig gă el cu furi furie. e. Este Este o min minci ciun ună! O min minci ciun ună odio odioa asă! Aţi plătit-o, poliţia a plătit-o ca să spună că m-a văzut. Poirot rot îş îşi păstră calm almul. Co Continuă: — În mome moment ntul ul ace acela la,, dup după decl declar ara aţiile iile dum dumit ital ale, e, părăsise siseşi şi ca casa sa şi şi mergeai pe Marylebone Road. — Ace Acest staa-ii ade adev vărul! rul! Fata Fata as asta ta mint minte! e! Nu se poat poate e să mă fi văzut! zut! Este Este o une unelt ltir ire e mârş mârşav avă! Dac Dacă, aşa aşa cum cum pre preti tind nde eţi, m-a m-a văzut, zut, de ce nu a vor vorbi bitt până acum? 105
— Chiar Chiar atunci atunci a sem semnal nalat at faptu faptull priete prietenei nei sale sale,, bucă tăreas reasa. a. Erau Erau tare tare nec necăjite jite şi şi nu şti ştiau au ce ce să facă. Verd Verdic ictu tull de sin sinuc ucid ider ere e fiin fiind d dat, dat, ele ele se se simţiră liniştite şi şi co consid siderară că nu ma mai er era ca cazul să vorbească. — Nu cred o vorb vorbă din toate toate astea! astea! S-au vorbit vorbit între între ele, ele, asta-i! asta-i! Sunt neruşinate... Poir Po irot ot as ascu cult ltă fără em emo oţie inju injuri riil ile e var varia iate te ca care re urm urmară. Cân Când d val valul ul se scurse se,, Po Poirot rot re reluă cu vo vocea cal calm mă şi măsurată: — Nu vei vei ieşi ieşi din din încurc încurcătură înfuri înfuriind indu-te u-te şi şi purtân purtândudu-te te ca ca un imbec imbecil. il. Acele Acele dou două femei femei îşi vor spune spune pove poveste stea a şi vor fi crez crezute ute.. Fiind Fiindccă, înţele elegi, gi, spun spun adev adevărul. rul. Came Cameris rista, ta, Agnes Agnes Fletch Fletcher, er, te-a te-a văzut într-a într-adev devăr. Erai acolo acolo pe sc scar ară. Nu Nu părăsise siseşi şi ca casa sa.. Şi Şi ai ai int intra ratt înt întrr-ad adev evă r în în cab cabin inet etul ul lui lui Mor Morle ley. y. Dup După o sc scurt urtă pauz auză, ad adăugă, cu cu ac acelaş elaşii ton ton calm: alm: Ce s-a s-a pet petrecu recutt atu atunc nci? i? — Vă spun că este o minciună! Hercul Her cule e Poir Poirot ot se se sim simţi deod deodat ată foarte foarte bătrân trân şi şi foart foarte e obos obosit. it. Nu avea avea nici un fel fel de simpatie simpatie pentru acest acest Frank Carter. Asta Asta era chiar prea puţ in spus. spus. Dup După pă rere rerea a lui, lui, Car Carte terr era era o brut brută , un min minci cino nos, s, un un escr escroc oc,, unul unul din din aceii oameni ace oameni de de care lume lumea a s-ar lips lipsii fără nici nici o pierder pierdere. e. Hercul Hercule e Poirot Poirot n-ar n-ar avea vea ni nimic mic mai mai bun bun de de făcut cut de decât să se ret retrag ragă şi să-l las ase e pe tân tânărul rul acesta ace sta să persis persiste te în în minciu minciunil nile e lui. lui. Planet Planeta a ar avea avea de câşt câştiga igat, t, dac dacă ar fi debaras debarasat ată de unul unul dintr dintre e cei cei mai mai dezagre dezagreabi abili li locu locuito itori ri ai săi... i... — TeTe-aş aş sfătui tui să-mi -mi spu spuii ade adev vărul, rul, spus spuse e Poi Poiro rot. t. El înţelese elesese se perfect perfect situaţia. Frank Frank Carter Carter era era prost, prost, dar nu destul destul încât să nu-şi dea seama că cel mai bun sistem de apărare era să continue să nege nege.. Îşi Îşi as asum uma a cel cele e mai mai mari mari risc riscur urii dede-ar ar fi admi admiss o sin singu gurră dat dată că a intrat intrat în în cabine cabinetul tul lui lui Morle Morley y la ora ora 12:26 12:26.. Căci dup după asta, asta, orice orice alt altă afir afirma maţie ar pute putea a fi, fi, pe bun bună drep dreptat tate, e, luat luată drep dreptt min minci ciun ună . Num Numai ai să persiste persiste în negările sale sale şi Hercule Hercule Poirot şi-ar şi-ar putea putea considera considera încheiat încheiată misiu misiunea nea.. Frank Frank Carter Carter ar fi, fi, dup după toate toate probab probabili ilittăţ ile ile,, spânz spânzura uratt pentr pentru u asas as asin inare area a lui lui Morl Morley ey şi şi poat poate e că pe bun bună drep drepta tate te.. Hercul Her cule e Poiro Poirott nu avea avea decât decât să se ridi ridice ce şi şi să plece. plece. — N-am N-am făcut nim nimic, ic, zise zise Fran Frank k Carter. Carter. Herc He rcul ule e Poir Poirot ot nu nu se rid ridic ică. Îşi dore dorea a să plec plece. e. Ter Terib ibil il,, dar dar totu totuşi şi ră mânea. nea. Se aple apleccă spre spre Carter Carter şi, şi, cu cu o voce voce în în care care îş îşii punea punea toat toată putere puterea a sa pers persua uasi siv vă, cu cu o voce voce ca care re dore dorea a să co conv nvin ing gă , spus spuse: e: — Car Carte ter, r, eu nunu-ţi vre vreau au răul şi, şi, te te rog rog să mă crez rezi, dac dacă nu l-ai -ai om omorât orât pe Morl Morley ey,, unic unica a ta ta şa şans nsă de sal salva vare re est este e să -mi -mi spui spui ade adev vărulrul-ad adev evărat rat în în leg legătur tură cu ce s-a s-a înt întâm âmpl plat at în în dim dimin inea eaţa acee aceea! a! O expresie expresie de îndoial îndoială se aşternu aşternu pe chipul chipul ipocrit ipocrit al lui lui Carter. Carter. Cu degete degetele le sale sale nervo nervoase ase îşi îşi frământa mânta buza buza de jos, jos, iar ochi ochiii pă rea reau u ai unui unui anim animal al hăitui ituit. t. Era Era o exp expre resi sie e car care e părea rea să spun spună : "Ac "Acum um ori ori nic nicio ioda dattă !" Şi brus brusc, c, învins de puterni puternica ca personalita personalitate te a detectivul detectivului, ui, Carter Carter se hotă rî. Vorbi: — Foarte bine! spuse el. Voi povesti totul şi nenorocire dumitale dacă mă vei încr încrimi imina. na. Este Este adev adevărat, rat, am intrat intrat în cabi cabinet netul ul lui lui Morley. Morley. Urcas Urcasem em pe sc scar ară şi aşt aştep eptam tam pent pentru ru a fi fi sig sigur ur că va fi fi cu adev adevă rat rat sing singur ur.. Eram Eram deasupra deasupra palierului palierului etajulu etajuluii său. A ieşit un tip, tip, unul gras, care care a coborât. coborât. Tocmai mă hotărâsem să intru când a mai ieşit unul care a coborât la 106
rândul rândul lui. lui. Ştia Ştiam m că nu am nici nici o clip clipă de pier pierdut dut.. Am mers mers pe pe corid coridor or şi am am intra ntratt fără să bat. at. Era Eram m fo foarte arte hot hotă rât rât să -i spun spun ce cre cred d de despre spre el şi şi des despr pre e felul în în care încerca încerca s-o asmut asmută pe prietena prietena mea mea contra contra mea. Se întrerupse. — Şi? Şi? făcu Po Poir irot ot.. Tonul era imperios. Carter reluă : — Morley era acolo, întins cât era de lung pe duşumea. Era mort. Acesta-i ta-i adev adevărul, rul, vă jur! jur! Era Era cul culca catt aşa aşa cum cum l-a l-au u gă sit sit pol poliiţişti iştii. i. Nu-m Nu-mii ven venea ea sămi cred ochilor. M-am aplecat asupra lui. Era mort de-a binelea şi mâna-i era deja deja rece. Avea Avea o gaură în frunte, frunte, iar în jurul jurul ei un pic pic de sânge închegat... Carter Carter vorbe vorbea a cu efort, efort, cu o voce voce gâtuit gâtuită . — Am Am în înţeles eles numa numaid idec ecât ât că m-am m-am pus pus înt întrr-o o sit situa uaţie tare tare nepl neplăcut cută. Voi Voi fi cu sig sigur uran anţă ac acuz uzat at de de cri crim mă! Nu atin atinse sese sem m nim nimic ic,, cu exce excep pţia mâi mâini niii lui şi a clan clanţei de de la uşă. Cu mâna mâna nu risc riscam am nimi nimic. c. Clan Clanţa am ştersşters-o o şi pe pe din dinăuntr untru u şi pe pe dinaf dinafar ară, înai înaint nte e de a plec pleca, a, dup după ca care re am am înti întinsns-o o cât cât am putut de repede. repede. Nu era nimeni nimeni pe hol. hol. Am ieşit ieşit şi m-am m-am îndep îndepărtat în pas pas alert. rt. Nu-i nevoie să vă spun că trebuie să fi avu avut o înfăţişa şare re ciudată, vă daţi şi şi dum dumne neav avoa oast strră se seam ama! a! Dup După o clipă de tăce cere re,, adăugă, priv priviindundu-ll pe det detec ecttiv în oc ochi hi:: — Vă jur jur că am spus spus ade adev vărul. rul. Era Era dej deja a mor mortt când când am ajun ajunss acol acolo! o! Tre Trebuie să mă credeţi. Poir Po irot ot se ridi ridiccă. Părea rea obo obosi sit. t. — Te cred, zise el. Se îndrep îndrepttă spre spre uş uşă. Fran Frank k Carte Carterr îlîl priv privea ea îngroz îngrozit. it. — Da Dacă se af află că am intrat în cab cabiinet, mă vor sp spânz ânzura! Mă vor spânzura! Poirot se opri. — Spunându-mi Spunându-mi adevărul, zise el, ţi-ai salvat salvat piele pielea. a. — Eu nu văd lucrurile lucrurile în în felul felul acesta! acesta! Se va va spune... spune... Poirot nu-l lăsă să continue. — Ceea ce ce mi-ai povest povestit it confirm confirmă ceea ce ce ştiam deja, deja, ceea ceea ce cons co nsid ider eram am că treb trebui uie e să se fi întâ întâmp mpla latt cu cu ade adev vărat. rat. Poţi să te bizu bizuii pe pe mine! O clip clipă mai târziu, târziu, detect detectivul ivul ieşis ieşise. e. Nu era era deloc deloc mul mulţumit. umit. 4. Ajunse Ajunse la la Ealing Ealing,, la domnu domnull Barnes Barnes,, pe la la orele orele şapte şapte fă ră un sfert sfert.. Domnul Domnul Barne Barness îi decl declaras arase, e, îşi îşi aminte amintea a şi acum, acum, că era o or oră excel excelent entă pent pentru ru viz vizit ite; e; put putea eaii fi sigu sigurr că-i găse seşt ştii pe oa oame meni ni la ei ei acas acasă. Domn Domnul ul Barn Barnes es,, care care tre treb băluia luia pri prin n gră din dină , îl pri primi mi pe pe Poir Poirot ot spu spunâ nând nd că pământ mântul ul avea avea nevo nevoie ie de apă. Apo Apoi, i, dup după ce ce-l -l priv privii înd îndel elun ung g pe pe det detec ecti tiv, v, îl întrebă ce nu este în regulă. — Se Se înt întâm âmpl plă uneo uneori ri,, răspun spunse se Po Poir irot ot,, să am de făcut cut luc lucru ruri ri ca care re nunumi fac nici nici o plăce cere re!! 107
— Cunosc! spuse laconic domnul Barnes. Priv Privir irea ea lui lui Poi Poiro rott rătăce cea a pes peste te rond rondur urii şi şi tuf tufe e de de ver verde dea aţă. — Grădina dina dum dumit ital ale e es este te adm admir irabi abill aran aranja jattă, rema remarc rcă el. el. Totu Totull este este la la scară. Este mică, dar bine proporţ ionată în toate pă rţ ile. — Când nu ai prea mult mult loc, trebuie trebuie să-l utilizez utilizezii cât mai bine posibil posibil.. Nu-ţi poţi permi permite te vreo vreo eroar eroare e pe trase traseu.. u.... Poir Po irot ot apr aprob obă dând dând din din cap. cap. — Am văzut, reluă domnul Barnes, că v-aţi găsit omul. — Frank Carter? — Da. Da. Mărtur rturis ises escc că epil epilog ogul ul ace acest sta a mă surpr surprin inde de des destu tull de de mul mult. t. — Nu Nu cre crede deţi să fie fie vor vorba ba de o ban banal ală crim crimă cu mobi mobile le de ordi ordin n stri strict ct particular? — Cu sig sigur uran anţă că nu! nu! Din Din cauz cauza a lui lui Ambe Ambero roti tiss şi a lui lui Ali Alist stai airr Blun Bluntt eram convin convinss că în spatele spatele acestui acestui asasinat asasinat se ascunde ascunde o afacere afacere de spionaj! — Aşa mi mi-aţi spus câ când am am venit să vă văd! — Ştiu... Ştiu... Şi atunci atunci eram eram convin convinss că aveam dreptate. dreptate. — Şi cu toat toate e acest acestea, ea, zise zise Poiro Poirot, t, vă înşela înşelaţi. — NuNu-mi mi răsuci suciţi pum pumna nalu lull în în ran rană! exc excla lam mă Barn Barnes es.. Nec Necaz azul ul,, ved vede eţi dum dumneav neavo oas astr tră, co const nstă în fapt faptul ul că fiec fiecar are e ra raţ ione onează co conf nfor orm m ex experi perie enţei sale personale. Am fost amestecat în atâtea istorii de spionaj încât am tend tendin inţa să văd pre pretu tuti tind nden enii ac acelaş elaşii luc lucru ru!! — Cunoa Cunoaşte şteţi, într întreb ebă Poirot Poirot,, şiretl şiretlicu icull făcut de pres prestid tidigi igitat tatori ori şi care care se nume numeşt şte e "ca "cart rtea ea for forţată"? — Bine Bineîn înţeles eles!! — Ei bine, de-a lungul întregii anchete mi s-a întâmplat acelaşi lucru. De fiecar fiecare e dat dată când când am crezut crezut că am descop descoperi eritt vreo vreo raţ iune iune pent pentru ru un partic particula ularr ca să-l omoare omoare pe Morl Morley, ey, ni s-a s-a flutur fluturat at cart cartea ea for forţ ată şi noi noi neam lăsa satt păcăliţi. Ambe Amberi riot otis is,, Ali Alist stai airr Blu Blunt nt,, sit situa uaţia poli politi ticcă, etc etc.. Şi Şi mai mai mult mult decât oricine, monsieur Bar monsieur Barne nes, s, dumne dumneavo avoastr astră ne-a ne-aţi orien orientat tat spre spre piste piste false. — Vă cred, cred, drag dragă domnul domnule e Poiro Poirot, t, şi sunt sunt dezola dezolatt din din cauza cauza aceas aceasta! ta! — Ast Asta a pen pentr tru u că dumn dumne eavoa avoast strră vă afla aflaţi în în sit situa uaţia de a şti şti.. Ast Astfe fell în încât cuvint cuvintele ele dumneavoast dumneavoastrră aveau greutate... greutate... — Eram sincer sincer,, este unica scuză pe care o pot invoca! invoca! Adăugă, după un oftat: — Şi chiar chiar este este vorba vorba de o crim crimă de ordin ordin particula particular? r? — Da, răspunse Poirot Poirot.. Mi-a trebuit trebuit ceva ceva timp timp pentru a descope descoperi ri mobilul... lul... şi asta asta în ciuda ciuda faptul faptului ui că şansa m-a m-a ajutat! ajutat! — Cum anume? — Făcâ când nduu-m mă să surpr surprin ind d cât câtev eva a repl replic icii dint dintr-o r-o co conv nver ersa saţie, ie, cât câtev eva a fraz fraze e care care ar fi fi tre trebu buit it să mă lumi lumine neze ze dac dacă, în mome moment ntul ul ac acel ela, a, aş aş fi înţeles ce semnifica semnificaţie aveau. Domn Domnul ul Barn Barnes es rămase mase pe gând gândur urii sc scă rpin rpinân ându du-ş -şii nas nasul ul cu să pă liga liga.. O bucăţică de pământ rămase lipită de nara sa stângă. — Vorbi Vorbiţi în enigme enigme!! zise zise el. el. — Poa Poate te pent pentru ru că vă port port pic pică deoa deoare rece ce n-a n-aţi fos fostt chi chiar ar sinc sincer er cu mine! 108
— Eu? — Păi da! — Dar, Dar, drag dragă prie priete tene ne,, repl replic ică Barn Barnes es,, nu mi-a mi-a tre trecu cutt nici niciod odat ată prin prin mint minte e că ac aces estt Car Carte terr pute putea a fi vino vinova vat! t! Am crez crezut ut mer mereu eu că a părăsit sit cas casa a cu mult mult înai înaint nte e ca ca Morl Morley ey să fi muri murit. t. Îmi Îmi ima imagi gine nezz că aţi des desco cope peri ritt că nu a plec plecat at la ora ora la la care care pret pretin inde dea a că a fă cutcut-o? o? — Carter Carter,, zise zise lent lent Poiro Poirot, t, era era în cas casă la 12: 12:26 26.. L-a văzut pe asasi asasin. n. — Deci nu este el acela care... — Vă repet că l-a văzut pe asasin. — Şi... l-a recunoscut? Poiro oirott făcu se sem mn cu cu cap capul ul că nu. nu.
IX. Şaptesprezece, optsprezece, iar la servit altele 1. A doua doua zi Hercule Hercule Poirot Poirot îşi petrec petrecu u o parte parte din din dimine diminea aţă cu un agent teatr teatral, al, un un priet prieten en de-a de-all său. După-amiaz -amiază se duse duse la la Oxford Oxford.. A doua doua zi, se duse duse cu automo automobil bilul ul la întoar arse se ac acas asă dest destul ul de târz târziu iu.. ţară şi se înto Înainte Înainte de a pleca, pleca, stabilise stabilise o întâlni întâlnire re pentru pentru seara respecti respectiv vă cu Alis Alista tair ir Blu Blunt nt,, la reş reşed edin inţa căruia ruia aju ajunse nse la ora ora 9 şi şi jum jumă tate tate.. Financiarul Financiarul îl aştepta aştepta în bibliot bibliotec ecă. Îi ieşi în întâmpina întâmpinare re şi-i spuse spuse în timp ce-i strângea mâna: — Deci? Poirot Poirot răspunse afirmativ afirmativ printrprintr-o o mişcare mişcare cu capul. capul. Înc Încă neîncrezător, Bl Blunt întrebă: — Aţi găsit-o? — Da, Da, am găsitsit-o. o. Poirot rot se aşe şezză şi oftă. — Sunt Sunte eţi obos obosit? it? — Da, făcu detec detectiv tivul. ul. Sunt Sunt obosi obosit. t. Şi apoi, apoi, ceea ceea ce am a vă spune spune nu este ste delo delocc plăcut! cut! — Este Este moar moarttă! Lent Le nt,, cânt cântărind rindu-ş u-şii cuvin cuvinte tele le,, Poiro Poirott răspun spunse se:: — Depinde Depinde cum priviţi lucrurile lucrurile.. Blun Bluntt se încr încrun unttă. — Drag Dragă priete prietene, ne, repli repliccă el, cine cineva va poate poate fi fi ori mort mort,, ori viu. viu. Nu exis existtă cale de mijloc. mijloc. Sau domnişo domnişoara ara Sainsbury Sainsbury a murit, murit, sau tră ieşte! ieşte! — Da, dar cine este domnişoara Sainsbury Seale? — Vreţi să spuneţi că nu există? — Absolut Absolut deloc! deloc! declară Poirot. Poirot. Domnişoara Domnişoara Sainsbury Sainsbury Seale Seale a existat. existat. A tr trăit în Ca Calc lcut uta, a, und unde e dădea dea lec lecţii de dic dicţie şi se oc ocup upa a de de ope opere re de caritate. S-a întors în Anglia la bordul vasului Maharanah, deci cu acelaşi vapo apor cu cu ca care a călă torit monsieur Am monsieur Ambe beri riot otis is.. Nu călă tore toreau au la la acee aceeaş aşii clas lasă, dar dar el a avut totuşi totuşi ocazia ocazia să-i fac facă un serv servici iciu, u, refer referito itorr la bagaj bagaje. e. 109
Era, se pare, pare, un om amabil în în viaţa de toate zilele. zilele. Şi, cum cum uneori se întâmplă ca amabilitatea să fie recompensată în mod surprinzător, domnul Amberiotis avu norocul de a o întâlni din întâmplare pe domnişoara Sainsb Sainsbury ury Seale Seale într într-una -una din din plimb plimbările rile sale prin prin Londr Londra. a. Întâln Întâlnire irea a îi fă cu plăce cere re şi, şi, din dintr tr-un -un impu impuls ls amab amabil il,, o invi invittă să ia masa masa cu cu el el la Savoy. Pentru ea,, era ea era ca o sărbătoare toare la ca care re nu se aş aşte tep pta. Pentru el, era o mişcare noroc rocoasă cum nici nn-ar fi în îndră znit să spere. Căci o invitase fără vreun gând ascuns ascuns şi, desigur, desigur, nu-şi nu-şi imagina, imagina, rugând-o rugând-o să ia masa cu el, el, că această fată bătrână cam ofilită avea să-i ofere o informaţie care care valo valora ra cât cât o mină de aur. Şi totuşi, ea asta fă cu fă ră măcar să aibă cea mai mică idee. Era Era o fat fată de trea treab bă, pli plin nă de bune bune inte inten nţii, ii, dar dar nu prea prea deşt deştea eapt ptă . Ba Ba chi chiar ar aş sp spune că avea un un cr creier de de gă ină... — În cazul cazul acesta acesta nu ea a omorât-o omorât-o pe acea acea doamn doamnă Chapman? Chapman? întrebă Blunt. Poirot Poirot nu nu răspunse spunse la la între întrebar bare. e. — Nu prea prea şti ştiu u cum cum să vă rela relate tezz pov poves este tea a mea, mea, spu spuse se el, el, dup după câ câte teva va secunde secunde de gândire. gândire. Cel Cel mai bine bine ar fi să încep încep cu ceea ce ce a reprezentat reprezentat pentru pentru mine mine începu începutul, tul, adică cu pantofu pantoful. l. — Pantoful? Blunt era era extrem extrem de surprins. surprins. Poirot Poirot dădu afirmativ afirmativ din din cap pentru pentru a-i conf co nfir irma ma că auzi auzise se bin bine. e. — Da, relu reluă el, pant pantofu oful. l. Un pantof pantof cu cataram cataramă . Tocmai Tocmai petr petrecu ecusem sem o jumătate de oră pe scaunul dentistului Morley şi mă aflam în faţa casei din Queen Charlotte Street nr. 58, când un taxi se opri la marginea trotuarului. Portie Portiera ra se desch deschise ise şi şi am zărit pici picioru orull unei unei femei femei care care se preg pregătea să coboare din maşin şină. Vă mărtu rturisesc că mă număr pr printre ac ace ei oameni pe care ca re o glez glezn nă drăguţă nu-i nu-i lăsa inse insens nsib ibil ili. i. Acee Aceea a pe pe car care e o pri prive veam am nu era era urâtă, piciorul ciorul era strâns strâns într-un ciorap ciorap de bun bună calitate, calitate, dar pantofu pantofull nu-mi plăcea cea.. Era nou, nou, dintr dintr-o -o piele piele care care str stră lucea lucea în soare soare,, şi împod împodobi obitt cu o cataram ramă mare care îiîi răpea tot farmecu farmecull pe care l-ar l-ar fi putut putut avea. avea. Imediat Imediat dup după ac acee eea a o văzui zui şi şi pe pe doa doamn mna a căreia reia îi apar aparţinea inea pici picior orul ul şi, şi, sin since cerr să fiu, fiu, dezam dezamăgirea girea mea mea fu mare mare:: era era o persoan persoană de vreo vreo cinc cinciz izeci eci de de ani, ani, lipsi psită de gra graţie şi îmbrăcată fără gust. — Era domnişoara Sainsbury Seale? — Chia Chiarr ea. ea. Ieşi Ieşind nd din din maşi maşin nă, avu avu o mic mică nepl neplăce cere re:: pici picior orul ul se se pri prinse nse de porti portier eră şi catar catarama ama pant pantofu ofului lui fu smul smulssă . Am luat luat-o -o de jos jos şi i-am i-am rest restiituit-o tuit-o doamnei doamnei în în cauză. Incident Incidentul ul era închis. închis. Trebuia s-o revăd pe doamna respectivă în aceeaşi după -amiază, când avea aveam m să-i fac fac o viz vizit ită împr împreu eun nă cu insp inspec ecto toru rull şef şef Japp. Japp. Obs Obser erv v în tre trece cere re că ac acea ea ca cata tara ram mă nu fuse fusese se cusu cusuttă la loc. loc. În ac acee eeaş aşii sea searră , dom domni nişo şoar ara a Sainsb Sainsbury ury Seal Seale e ieşi ieşi din din hotelul hotelul său şi disp dispăru. Aici Aici se se închei încheie e ceea ceea ce voi voi numi, numi, dac dacă sunte sunteţi de acord, acord, "capit "capitolu olull întâ întâi." i." "Capitolul al doilea" a început când inspectorul şef Japp mi-a cerut să vin vin să mă întâln întâlnesc esc cu cu el la King King Leop Leopold old Mans Mansion ions, s, într-u într-un n aparta apartamen mentt în care care fusese fusese desc descope operit rit un un corp, corp, închi închiss într-un într-un cuf cufă r pentru pentru blă nuri. nuri. Am intrat intrat în în încăpere, pere, am arun aruncat cat o priv privire ire spre spre cuf cufă rul desch deschis is şi prim primul ul lucru lucru pe care care l-am remarcat remarcat a fost fost acel pantof pantof vechi vechi cu cataram cataramă ! — Ei şi? 110
— Nu Nu m-a m-aţi în înţeles eles bine bine!! Era Era un pant pantof of vech vechi, i, o înc încălţămint minte e car care e fusese fusese purt purtat ată mult multă vreme. vreme. Domn Domnişo işoara ara Sainsb Sainsbury ury Seal Seale e venise venise în în acest acest apartament apartament chiar în seara seara asasin asasină rii lui lui Morley Morley.. Diminea Dimineaţa, pantofii pantofii ei ei erau erau noi, noi, seara, seara, era erau u uza uzaţ i. Iat Iată un rezu rezulta ltatt ce nu poat poate e fi obţ inut inut doar doar întrîntr-un un interval de câteva ore. Observ Observa aţia nu păru să-l intere interesez seze e în în mod mod deoseb deosebit it pe Blunt, Blunt, totuşi totuşi obiectă: — Aşa Aşa este, este, dar mi se se pare pare că se poat poate e admi admite te fapt faptul ul că doamna doamna avea avea două perech perechii de panto pantofi fi ident identice ice.. — Da, răspunse spunse Poir Poirot, ot, dar dar eu ştiu ştiu că nu este este aşa. aşa. Am Am vizit vizitat, at, Japp Japp şi şi cu mine, camera pe care o ocupa la Glengowrie Court şi i-am trecut lucrurile în revi revist stă. Nu se afl afla a acol acolo o nici nici un un pant pantof of cu cu cata catara ram mă . Admi Admitt că ar fi fi putu pututt avea o pereche pereche de pantofi pantofi vechi pe care să-i poarte poarte pentru pentru a-şi odihni odihni picioarele, la sfârşitul unei zile obositoare, dar, în cazul acesta, perechea cea ce a nou nouă ar fi fost fost la hote hotel. l. Treb Trebui uie e să admi admite teţ i că es este te curi curios os!! — Poate că da, zise Blunt zâmbin zâmbind. d. Dar faptul faptul nu mi se pare pare prea important! Poir Po irot ot se strâ strâmb mbă. — Nu Nu era era impo import rtan ant, t, relu reluă el, el, dar dar e era ra sup supă ră tor. tor. Ine Inexp xpli lica cabi bilu lull mă deranje ranjeaz ază. M-am M-am apropi apropiat at de cuf cufăr şi am exam examina inatt pantof pantoful; ul; cata cataram rama a îi fuse fusese se cusu cusuttă rece recent nt,, de de mân mână. Dup După ce am făcut cut ace acea a cons consta tata tare re,, tre trebu buie ie să recunosc nosc că am înce începu putt să mă îndo îndoie iesc sc de mine mine.. "Dr "Drag agă He Herc rcul ule, e, îmi îmi spusei spusei,, unde unde naiba naiba ţi-a fost fost gândul gândul azi dimine diminea aţă ? Probabi Probabill că privea priveaii lumea lumea prin nişte lentile lentile roz! Pantofii Pantofii cei cei vechi vechi ţi se păreau noi!" noi!" — Poa Poate te în asta asta con const stă expl explic ica aţia? ia? — Nu, Nu, căci oc ochi hiii mei mei nu mă înşe înşeal ală. Lăsâ sând nd pant pantof oful ul,, m-a m-am m ocu ocupa patt de de cada ca davr vru, u, şi treb trebui uie e să spun spun că ce ceea ea ce am văzut zut nu nu mimi-a a pl plăcut cut del deloc oc.. Fa Faţa acea ac easta sta ca care re nu nu mai mai era era dec decât ât o mas masă info inform rmă , de ce ce fuse fusese se oar oare e lovi lovittă cu o sălbătici ticie e ini inima magi ginab nabil ilă pent pentru ru a dev deven enii de de ner nerec ecun unos oscu cut? t? Alistai Alistairr Blunt Blunt se foi foi în foto fotoliu liull său. — Chiar Chiar este este cazu cazull să mai vorbim vorbim despre despre asta? asta? Ştim Ştim că... Poiro oirott îlîl înt între reru rup pse pe un ton fără repl repliică: — Est Este e ind indis ispe pens nsab abil il!! Tre Trebu buie ie să vă arăt cum cum,, tre trept ptat at,, am reuş reuşit it să desco descop păr adev adevărul. rul. Iat Iată ce mi-a mi-am m spu spus, s, deci deci,, în în fa faţa ace acest stui ui ca cadav davru ru:: "Se "Se află aici, ici, înăuntru, untru, drag dragă Her Hercul cule, e, ceva ceva ce nu se potr potriv iveşt eşte! e! Feme Femeia ia aceas aceasta ta moart moartă poart poartă hainel hainele e domniş domnişoar oarei ei Sainsb Sainsbury ury Seal Seale e — nu vorbe vorbesc sc despre despre pantof pantofii care care pun o proble problem mă aparte aparte — are lâng lângă ea poşet poşeta a domniş domnişoar oarei ei Sain Sainsb sbur ury y Seal Seale e şi est este e desfi desfigu gura rattă. De ce? ce? Nu Nu cumv cumva a pent pentru ru că faţ a nu este aceea a domnişoarei Sainsbury Seale?... Imedia Imediatt încep încep să pun laol laolalt altă tot ce ce am auzi auzitt spunân spunându-s du-se e despr despre e aspectul fizic al unei alte femei, aceea care a închiriat apartamentul, şi mă întreb: "Cadavrul de aici nu o fi oare al celeilalte femei?..." Trec în dormitorul aces ac este teii feme femeii şi înce încerc rc să mi-o mi-o ima imagi gine nezz pe ace aceast astă doam doamn nă Chapm Chapman an.. La prim prima a ved vede ere, re, nu nu se seamănă del deloc cu cea eala lalt ltă: ea ea est este e el elegant gantă, îm îmbrăca cattă dup după ulti ultima ma mod modă şi foar foarte te mach machia iattă. Dar Dar în ce priv priveş eşte te es esen enţialu ialul, l, ac aces este te două femei nu sunt sunt chiar chiar atât de diferit diferite: e: aceeaşi aceeaşi culoare culoare de păr, aceeaşi aceeaşi siluetă, ac aceeaş aşii vâr vârst stă. O dif difer eren enţă treb trebui uie e tot totuş uşii not notat ată: doa doamn mna a Cha Chapm pman an 111
purta nr. nr. 36 la pantofi, pantofi, în timp timp ce domni domnişoara şoara Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, ai că rei ciorapi ciorapi după câte ştiu ştiu erau nr nr "2", purta purta probabil probabil 38. Doamna Doamna Chapman Chapman avea piciorul mai mic decât domnişoara Sainsbury Seale. Înarmat cu aceast ace astă inform informa aţie, am reve revenit nit la cadav cadavru. ru. Dacă ideea ideea care care-mi -mi venis venise e era era bun bună, dac dacă ac acel el co corp rp îi apar aparţ inea nea doa doamn mne ei Cha Chapm pman an,, fi fiind îmbr mbră cată cu hainele domnişoarei Sainsbury Seale pantofii erau probabil prea mari. Cons Co nsttatai atai însă că se potr potriiveau veau perf perfec ect. t. Ceea ce părea rea să indi ndice că, în în ci ciuda uda celor imaginate de mine, aveam totuşi sub ochii mei cadavrul domnişoarei Sainsbury Sainsbury Seale. Seale. Dar, în acest acest caz, de ce fusese fusese desfigura desfigurattă şi de ce fusese fusese lăsa sattă alături turi de ea ac acea ea poşe poşettă, car caree-ii dov doved edea ea iden identi tita tate tea a şi ca care re ar fi putut putut fi foarte foarte uşor uşor luat luată de acol acolo? o? Era aici aici un un mist mister, er, o enig enigm mă... şi care care mă ţinea inea în în şah. şah. În disper disperare are de cauz cauză, am luat luat carn carnetu etull cu adres adrese e al doam doamnei nei Chapma Chapman n pentru pentru a că uta adresa dentist dentistului ului,, care era omul cel cel mai indicat indicat să rezolve rezolve problema problema referitoar referitoare e la identi identitatea tatea corpului. corpului. Coincide Coinciden nţă: domnul domnul Morley Morley era era dentistu dentistull doam doamne neii Chap Chapma man. n. El El mur muris ise, e, îns însă iden identi tifi fica care rea a ră mâne mânea a posi posibi billă . Suc Succe ceso soru rull lui lui Morl Morley ey avea avea să vină, dup după cum cum şt ştiţi, la anch anche etă şi să dec declare lare că es este te vorb vorba a de de ca cadavrul doamnei Albert Chapman. Alis Alista tair ir Blun Bluntt dădea dea sem semne ne mărunt runte e de de ner nerăbdar bdare, e, dar dar Poi Poiro rot, t, hot hotă rât rât să nu ţină cont de ele, continuă: — Aveam de rezolvat rezolvat acum acum o problem problemă de ordin ordin psihologic: psihologic: ce ce fel de femeie era domnişoara Sainsbury Seale? Întrebarea comporta două răspunsur spunsuri. i. Prim Primul, ul, evide evident, nt, era dat de îns însăşi via viaţa pe care care o dusese dusese ea în în Ind India şi de mărturia priete prietenilor nilor săi personali; personali; domnişo domnişoara ara Sainsbury Sainsbury Seale Seale era era o perso persoan ană nu prea prea inte inteli lige gent ntă, dar dar foar foarte te ac acti tiv vă şi foart foarte e conşt co nştii iinc ncio ioas asă. Dar oar oare e nu exi exist sta a şi o alt altă domn domniş işoa oarră Sain Sainsb sbur ury y Seal Seale? e? Se Se pare pare că se pute putea a răspun spunde de afir afirma mativ. Exista Exista o domnişoar domnişoară Sainsbury Sainsbury Seale care care dejuna dejunase se cu un agent agent str stră in, o feme femeie ie care care vă abordas abordase e pe strad stradă pretin pretinzân zând, d, fals fals după cum ştiu ştiu apro aproape ape cu cert certitu itudin dine, e, că fusese fusese prie prieten tena a defunc defunctei tei dumnea dumneavoa voastr stră soţii, o femei femeie e care care ieş ieşise ise din cas casa a unui unui bărbat rbat doar cu foarte foarte puţ in timp timp înainte înainte de a se descope descoperi că ac acol olo o se co comi mise sese se o crim crimă, car care e îiîi făcuse cuse o viz vizit ită alte alteii fem femei ei chia chiarr în în sea seara în care acea femeie fuse fusese se,, dup după toat toate e apa apare ren nţ ele, ele, as asas asin inat ată , şi şi care care,, de de atunc tunci, i, dis disp păruse ruse şi nu dădea dea nic nicii un un sem semn n de de via viaţă, deş deşii ştia ştia prob probab abil il că toat toate e for forţ ele ele de de poli poliţie din din Anglia Anglia erau în în căutarea utarea ei. Erau Erau toate acestea acestea compati compatibi bile cu ceea ce ne spuneau prietenii ei despre domnişoara Sainsbury Seale? Se putea afirma că nu, după câte se se pare. pare. Deci, Deci, dacă domnişoara domnişoara Sainsbu Sainsbury ry Sea Seale nu era prea blânda creatură ce părea a fi, ne ne puteam puteam gândi foarte bine că era posibi posibill ca ca ea să fie o crim crimina inallă cu sânge sânge rece rece rema remarca rcabil bil sau, cel puţ in, complicea unui asasin. Propri Propriile ile mele mele amin amintir tirii îmi înt întărea reau u aceast această opinie opinie.. Avusese Avusesem m chiar chiar o discuţie cu cu Mabelle Mabelle Sainsbury Sainsbury Seale. Seale. Oare Oare ce impresie impresie îmi îmi făcuse? Ei bine, bine, domn domnul ule e Blun Blunt, t, mimi-a a fost fost cam cam gre greu u să ră spun spund d la ace aceast astă într întreb ebare are.. Cuvi Cuvin ntele, gesturile, manierele, atitudinea, felul ei de a vorbi, toate acestea se potriveau perfect cu ceea ce mi se spusese despre persoana ei. Dar toate acestea acestea puteau puteau fi fi de asemenea asemenea rezult rezultatul atul unei unei actri actriţe bune care joac joacă un rol. Şi, la la urma urma urmei, urmei, domnişoara domnişoara Sainsbury Sainsbury Seale Seale debuta debutase se în viaţă ca actriţă. 112
Fusesem Fusesem foart foarte e putern puternic ic impre impresio sionat nat de o conve conversa rsaţ ie avut avută cu domnul Barnes, din Ealing, care, ca şi mine, se dusese în ziua aceea la Morley Morley.. Cu Cu ace aceast astă ocazie ocazie,, îmi îmi declar declarase ase,, cu cu mult multă convi convinge ngere, re, că moarte moartea a lui Morl Morley ey şi cea cea a lui lui Amber Amberiot iotis is erau erau întrîntr-o o oarecare oarecare măsură simple simple accidente şi că pe dumneavoastră voiau să vă facă să dispăreţi. — Ei, astaasta-i! i! zise zise Blunt Blunt.. Nu consid considera eraţi că me merge rgeau au prea prea departe departe... ... — Cr Credeţi? în întrebă Poirot, fără a-i a-i lăsa timp ca ca să-şi te termine fr fraza. Nu Nu este este adev adevărat că, în în chiar chiar clipa clipa asta asta exis existtă grupur grupurii de de indi indiviz vizii pentr pentru u care care ar fi ese sen nţial să disp dispăreţi, car care e ar ar av avea tot tot inte nteresu resull ca ca să fiţi pus pus în imposibil imposibilitate itatea a de a mai exercita exercita vreo influen influenţă oarecare oarecare în domeniul domeniul afacerilor? — De acord acord cu dumne dumneavo avoastr astră . Dar Dar de ce ce trebu trebuie ie să stabil stabilim im o legătură între între urzeli urzelile le acest acestor or indiv indiviz izii şi moarte moartea a lui Morl Morley? ey? — Pen Pentr tru u că mi se pare pare înt într-a r-ade dev văr că afac afacer erea ea es este te de o imp impor orta tan nţă considerabi considerabillă. Pentru Pentru asasin, asasin, banii banii nu nu contau, contau, ca şi via viaţ a unui om de altfel! altfel! — Dar Dar nu cred crede eţi că Morl Morley ey s-a s-a sin sinuc ucis is pen pentr tru u că a comi comiss o tra tragi giccă eroare? — N-a N-am m cre crezu zutt nic nicio ioda dattă aş aşa a cev ceva! a!.. .... Nici Nici măca carr o sec secun und dă !... !... Nu! Nu! Morley a fost asasinat, aşa cum a fost asasinat şi Amberiotis, aşa cum a fost, fost, de asem asemene enea, a, asasin asasinat ată o femeie femeie al al cărui chip chip era era de nere nerecun cunosc oscut. ut. De ce? Fiţi sigur sigur că miza miza era era mare mare!! Barne Barness consi consider dera a că cinev cineva a a înce încerca rcatt să-l cump cumper ere e pe pe Mor Morley ley sa sau u pe pe aso asoci ciat atul ul său pen pentr tru u ca ca să vă omoa omoare re!! — Ipotez Ipoteza a asta asta nu stă în pici picioare oare!! — Sunt Sunte eţi sigu sigurr de as asta ta?? Un bă rbat rbat vre vrea a să -l sup supri rime me pe pe altu altul. l. Dar acest "altul" este este circumspect, este protejat şi nu te poţi apropia de el. Ca să-l omor omorii tre trebu buie ie să te po poţi apr aprop opiia de de el, el, fă ră a-i a-i tre trezi zi bă nui nuieli elile. le. Und Unde e dai dai dovad dovadă de mai mai mult multă încred încredere ere dec decât ât atunci atunci când când te inst instale alezi zi pe scau scaun n în faţa propriul propriului ui dentis dentist? t? — Poa Poate te că ave aveţi dre drept ptat ate e, dar dar vă mărtur rturiise sesc sc că es estte un un luc lucru ru la care are nu m-am m-am gândit gândit niciod niciodat ată: — Am Am cu sigu sigura ran nţă dre dreptat ptate. e. Şi, Şi, o dat dată admi admissă ace ceas asttă teo teorie rie, am am început să întrevăd adevărul. — Deci aţi acceptat ipoteza lui Barnes. De fapt, cine cine este acest domn Barnes? — Barnes este bolnavul pe care l-a primit Reilly la prânz. Este un tip mărunţel şi insignifia insignifiant, nt, care care a ocupat ocupat un un post în Ministe Ministerul rul de Interne Interne şi care s-a s-a retras retras la Ealing. Ealing. Dar greşiţ i afirmând afirmând că i-am acceptat acceptat ipotez ipoteza. a. Nu iiam re reţinut decât principiu principiul. l. — Adică? — De la la un cap capăt la cel celălal laltt al aces acestei tei afacer afaceri, i, am fost fost trimis trimis pe pe piste piste care ca re nu duce duceau au nic nicăieri ieri,, une uneor orii fără inte inten nţie, ie, alt alteo eori ri pent pentru ru că se dore dorea a lucr lucrul ul ac aces esta ta într într-u -un n mod mod bine bine dete determ rmin inat at.. To Toţi se se str stră duia duiau u să mă co conv nvin ing gă că omul care care trebuia trebuia să joace rolul rolul victim victimei ei principal principale e nu era vizat vizat în calitate de particular, ci ca ca om public. public. Şi acest om, om, domnule Blunt, eraţ i dumnea dumneavoa voastr stră. Nu dumnea dumneavoa voastr stră person personal, al, ci banc bancher herul, ul, financ financiar iarul ul care care reglează piaţa, re reprezentant prezentantul ul tradiţiilor iilor conservatoare conservatoare.. Dar, şi în asta asta a constat greşeal greşeala a mea, am uitat uitat că orice om om public public are şi o viaţă partic particula ularră. Nu m-am m-am gândi gânditt la asta asta imedi imediat at şi, şi, totuşi totuşi,, aşa aşa cum cum 113
cineva cineva poate avea avea motive motive deosebite deosebite să-l omoare omoare pe Morley Morley — cele ale lui lui Frank Carter de exemplu — tot la fel cineva putea avea motive deosebite, motiv otive e per perso sona nalle, să vă ucid ucidă pe dum dumneav neavoa oast strră! Oar Oare e nu nu av aveţi şi dumn dumnea eavo voast astrră rude rude care care,, la moart moartea ea dum dumne neav avoa oast strră , vă vor vor moşt moşten enii avere verea, a, şi nu exis existtă, afa afarră de cei care are vă iube iubesc sc,, şi şi oam oamen enii car care e vă ură sc sc,, nu neapărat în calitat calitate e de om public public ci pur şi simplu simplu ca om? om? Şi astfel astfel sunt sunt pus pus în situa situaţia de a vă vorbi din nou nou de acea acea "carte "carte trucată" la car care e făcuse cusem m aluz aluzie ie mai mai adi adine neaur auri. i. Ast Asta, a, à propos de pretinsul atenta atentatt comis comis împot împotriv riva a dumnea dumneavoa voastr stră de Frank Frank Carte Carter. r. Dac Dacă ar fi vorb vorba a de un un aten atenta tatt vala valabi bil, l, ar ar fi la la prim prima a vede vedere re o cri crim mă poli politi ticcă. Doar Doar dac dacă nu cumva cumva ar ar fi posibil posibilă o alt altă expli explica caţie. ie... .. şi era era!! Se mai afla afla acolo acolo un un al doilea doilea bărbat rbat,, ce cel ca care a sărit asupra asupra lui Carter Carter pentru a-l imobil imobiliza. iza. Omul Omul care pute putea a foart foarte e bine bine să fi tras tras asu asupr pra a dumn dumnea eavo voast astrră şi să fi arun aruncat cat apoi apoi revolverul la picioarele lui Carter, ceea ce l-ar fi determinat pe acesta, în mod necesa necesar, r, să-l ia ia de jos. jos... .. Howard Howard Raike Raikess punea punea o proble problem mă pe care care am am exami examinat nat-o -o cu grij grijă . Raikes s-a dus în Queen Queen Charlot Charlotte te în dimin diminea eaţa morţ ii lui Morley. Morley. El era era duşma duşmanul declar declarat at al omului omului care sunteţi dumneavo dumneavoastr astră şi al lumii lumii pentru pentru care care lupt lupta aţi. Dar Dar el el mai mai era era şi şi cel cel car care e se pute putea a căsători tori cu cu nepo nepoata ata dumn dumnea eavo voas astr tră. Dum Dumne neav avoa oast strră disp dispărut, rut, domn domniişoara Olivera se va bucura de un veni venitt foart foarte e coch cochet, et, ace acela la al al capi capital talulu uluii pe care care aţ i hot hotă rât să i-l lăsaţi, av având ând, de de al altfel, gr grija — foart arte înţ eleaptă precauţ ie — să luaţi măsuri suri ca să nu-l nu-l poat poată del delapi apida. da. "Dar "Dar dac dacă în ce cele le din din urm urmă, era era vor vorba, ba, cum cum înc încli linam nam să cred cred,, de de o crim crimă pur pur priv privat ată, oare oare de de ce ce am co cons nsid ider erat at că mai mai ales ales omu omull publ public ic era era viza vizat? t? Numa Numaii pen pentr tru u că, ace aceas asttă idee idee,, mimi-a a fos fostt sug suger erat ată nu numa numaii o dat dată ci în mai multe rânduri, pentru că s-au fă cut eforturi pentru ca eu să fiu determ determina inatt să adopt adopt aceas aceasttă idee, idee, aşa cum cum prest prestidi idigit gitator atorul ul îl face face pe pe specta spectator tor să ia exac exactt carte cartea a pe care care i-a i-a alesales-o o el, cart cartea ea truca trucattă ! Când Câ nd am înţeles eles as astta, am înce începu put, t, înc încă foar foarte te vag, ag, să bă nuie nuiesc sc adev adevărul. rul. În În mome moment ntul ul ace acela la,, mă afla aflam m la bise biseri riccă şi cân cânta tam m un psal psalm m în care era era vorba de capcane capcane şi şi plase cu cu ochiuri ochiuri strânse. strânse. Era oare oare posibil posibil să mi se fi întins întins o capcan capcană? De ce nu? Dar, Dar, atunci, atunci, cine ar ar fi putut-o putut-o concepe? concepe? Nu vede vedeam am dec decât ât o per perso soan ană... ... şi ipot ipotez eza a pă rea rea absu absurd rdă ! Pro Proba babi bill pent pentru ru că nu privis privisem em aface afacerea rea aşa aşa cum cum ar fi fi trebui trebuit. t. O luase luasem m de la la capă tul cel ră u. Banii nu conteaz contează? De acord. Nici viaţa omului! omului! Tot de acord. acord. Şi chiar chiar aşa era. era. Pe Pent ntru ru că miza miza era era eno enorm rmă! Dac Dacă ac ace eas asttă idee idee ciud ciudat ată ca care re-m -mii ven venis ise e era era just justă, ea ea tre trebu buia ia să expli explice ce totu totul. l. Atât Atât miste misterul rul celor celor dou două person personali alittăţi, atât atât de de difer diferite ite una de de cealalt cealaltă, afişate de domniş domnişoara oara Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, cât şi enigma enigma cataramei cataramei de la panto pantof. f. Şi Şi ea ea tre trebu buia ia de as asem emen enea ea să ră spun spund dă la într întreb ebare area a următoare: toare: unde unde se află acum domniş domnişoar oara a Sains Sainsbur bury y Seal Seale? e? Ei bine, ea explica explica toate toate aceste aceste lucruri... lucruri... şi înc încă multe altele altele.. Pentru început, am înţeles că domnişoara Sainsbury Seale era cheia afacerii; începutul, mijlocul mijlocul şi sfârşitul ei. Mi s-a părut că am de-a face cu două Mabelle Mabelle Sainsbury Sainsbury Seale? Seale? Nu-i de loc loc de mirare! mirare! Căci erau efectiv efectiv dou două Mabell Mabelle e Sain Sainsbu sbury ry Seale. Seale. Prima Prima era femei femeia a inim inimoas oasă, amab amabil ilă şi puţin pros prostu tuţă, des despr pre e ca care re prie prietenii ei vorbeau doar de bine, a doua, cea care 114
fus fuses ese e am ames este teccată în dou două cri crime me,, cea cea care minţea, care care a disp dispărut într-un într-un mod atât de misterios... Poat Po ate e că vă mai mai ami amint ntiiţi că port portar arul ul de la King King Le Leop opol old d Mans Mansio ions ns nene-a a declar declarat at că domniş domnişoar oara a Sainsbu Sainsbury ry Seale nu mai venise în vizită la doamna Chapman. Examinând din nou afacerea, am dobândit destul de repede convinger ngerea ea că ac ace eas asttă vizit zită fuse fusese se sing singur ura a pe pe car care e o făcuse cuse vreo reodat dată în ac acel aparta apartamen ment, t, din care care n-a n-a mai ieşit ieşit niciod niciodat ată . Ceal Cealalt altă domniş domnişoar oară Sainsb Sainsbury ury Seale Seale i-a luat locul. locul. Aceast Această a doua Mabelle Mabelle Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, care purta purta haine ase asem mănătoar toare e acel acelor ora a purta purtate te de de adev adevărata rata Mabe Mabell lle e Sain Sainsb sbur ury y Seal Seale e şi, şi, pentru pentru că pantofii pantofii moartei moartei erau prea prea mari mari pentru pentru ea, ea, pantofi pantofi noi noi împodobi împodobiţ i cu catarame, a fost cea care s-a dus la Russel Square Hotel. Îşi alesese bine ora: a sosit sosit într-un într-un moment moment când lumea lumea era era ocupată , i-a strâns strâns lucrurile lucrurile domniş domnişoare oareii Sain Sainsbu sbury ry Seale Seale şi, cu valize valizele le făcute cute şi şi nota nota plătită, s-a s-a dus dus să se instaleze la Glengowrie Court Hotel. Începând din ziua aceea, prietenii adev adevăratei ratei Mabe Mabell lle e nu ave aveau au s-o s-o mai mai vad vadă pe ace aceas asta. ta. Cea Ceala lalt ltă îi juc juca a rolu rolull mai bine de 8 zile: ea era Mabelle Sainsbury Seale, ea purta hainele lui Mabe Mabell lle e Sain Sainsb sbur ury y Seal Seale. e. Să not notăm, în în trec trecer ere, e, şi fap faptu tull că a treb trebui uitt să-şi -şi cump cumper ere e pant pantof ofii de se sear ară, mai mai mic micii ca ca num număr decâ decâtt acei aceia a ai adev adevăratei ratei Mabe Mabell lle e Sain Sainsb sbur ury y Seal Seale. e. Într Într-o -o bun bună zi, zi, disp dispăru. ru. A fos fostt vă zut zută ulti ultima ma oar oară în seara zilei în care a murit Morley, Morley, întorcându-se în King Leopold Mansions. — Pre Preti tind nde eţi deci deci,, înt între reb bă Alis Alista tair ir Blun Blunt, t, că în defi defini niti tiv v cor corpu pull din din cuf cufăr era într-ad într-adev evăr al domnişo domnişoarei arei Sainsbu Sainsbury ry Seale? Seale? — Dar bineîn bineînţeles! exclam exclamă Poirot. Poirot. Nu era vorba vorba decât decât de un dublu bluf deosebit de abil! Chipul moartei nu fusese desfigurat decât pentru a se pune pune prob proble lema ma iden identi tittăţii. ii. — Dar Dar as asas asin inul ul treb trebui uia a des desig igur ur să -şi înch închip ipui uie e că poli poliţ ia va ce cere re să se examineze dantura cadavrului? — Ajung Ajung şi aici! Expertiza Expertiza nu putea putea fi încred încredin inţată chiar dentistului dentistului care o îngrijea îngrijea pentru pentru bunul motiv motiv că aceasta aceasta era mort. El şi-ar şi-ar fi recunoscut recunoscut lucrarea crarea şi ar fi dat cu certitudin certitudine e absolută numele numele moartei. moartei. În schimb, schimb, succe succesorul sor ul său nu putea putea decâ decâtt să apelez apeleze e la fişel fişele e bolnav bolnavil ilor, or, iar iar aceste aceste fişe fişe fusese fuseserră falsif falsifica icate. te. Cele Cele dou două femei femei fiind fiind paci pacient entele ele lui lui Morley Morley,, era sufi sufici cien entt să fie fie luat luate e cele cele dou două fişe fişe şşi, i, sch schim imbân bându du-s -se e nume numele le,, să fie fie transcrise. Şi ia iată de ce ce, monsieur Bl monsieur Blunt unt,, adine adineauri auri,, când când m-a m-aţi între întrebat bat dacă domnişo nişoar ara a Sains Sainsbu bury ry Sea Seale le est este e moart moartă , v-am v-am ră spun spuns: s: "De "Depi pind nde! e!.. ..." ." Că ci, ci, atunci când dumneavoast dumneavoastrră spuneţi domnişoar domnişoara a Sainsbury Sainsbury Seale despre cine vorbi vorbiţi? Despre Despre femei femeia a care care a disp dispărut din Glengowrie Court Hotel sau de adevărata rata Mabell Mabelle e Sainsbu Sainsbury ry Seale Seale?? — Şti Ştiu, u, domn domnul ule e Poi Poiro rot, t, că vă bucu bucura raţi de de o bin binem emer erit itat ată repu reputa taţie şi de ac acee eea a nu mă îndo îndoie iesc sc de faptu faptull că ipot ipotez eza a pe pe ca care re o sus susţ ine ineţi — ţin la cuvânt cuvântul ul "ipot "ipotez eză" — se bazeaz bazează pe argum argument ente e sol solide ide.. Cu toate toate aces acestea tea,, întreaga afacere mi se pare neverosimil neverosimilă! Pretindeţi, dacă am înţeles bine, că domnişoara Mabe Mabelle lle Sainsb Sainsbury ury Seale Seale a fost asas asasin inat ată şi că Morley Morley a fost fost şi el omor omorât ât,, fii fiind ndccă ar fi fost fost în măsur sură, el el şi şi num numai ai el, el, să iden identi tifi fice ce cadavr cadavrul. ul. Moar Moartea tea lui ar ar fi fost fost expl explic icabi abillă deci. deci. Dar Dar cealal cealalttă ? O fată bătrână, pe perfect in inofensivă, ca care are are mul mulţi priet prieteni eni şi, după cât se ştie, ştie, nu 115
are duşmani, de ce naiba ar fi vrut s-o suprime cineva? — Într Într-a -ade dev văr, zis zise e Poir Poirot ot.. De ce? ce? Iat Iată într întreb ebare area a care care se se pune pune.. Aţ i spus-o spus-o şi dumn dumneav eavoast oastrră, Mabelle Mabelle Sainsbu Sainsbury ry Seale Seale era era o creat creatur ură inocen inocenttă care ca re nu nu i-a i-a făcut cut rău nici nici măca carr unui unui muşt muşte! e! De ce a fost fost,, aşad aşadar, ar, asas as asin inat ată? De De ce ce i-au mu mutilat faţă cu ac această josnică sălbăticie? De De ce ce?... Ei Ei bine bine,, vă voi voi spu spune ne părere rerea a mea mea şi în ac acea east stă ches chesti tiun une! e! — Vă ascult. — Sunt Sunt convi convins, ns, cont continu inuă rar Poir Poirot, ot, că Mabell Mabelle e Sainsb Sainsbury ury Seal Seale e a fost fost omor omorât âtă pent pentru ru că se întâ întâmp mpla lase se să aib aibă mem emor oria ia fizi fizion onom omii iilo lor. r. — Ce vreţi să spuneţi? — Am stabilit stabilit deci, deci, expli expliccă Poirot, Poirot, distinc distincţia pe care trebui trebuie e s-o facem facem între cele două Mabelle Sainsbury Seale. Pe de o parte, este este vorba de acea femeie femeie cums cumseca ecade de care care a trăit în Indi India a şi, pe de de altă parte, parte, de de excel excelent enta a actriţă care joac joacă rolu rolull fem femei eiii de de tre treab abă ca care re a tr trăit în Indi India. a. Mai rămâne mâne să preciz precizăm un punct punct:: dintre dintre aces aceste te dou două Mabell Mabelle e Sainsb Sainsbury ury Seal Seale e care care este este cea care v-a abordat abordat în faţ a casei domnului domnului Morley? Morley? Ea pretindea, pretindea, vă amint mintiiţi ace acest st lucru ucru,, că a fo fost "o bun bună pri prieten tenă" a soţiei dum dumneav neavoa oast strră. Afirma Afirmaţie inexac inexacttă, dac dacă ne referi referim m la la ceea ceea ce ne-a ne-au u spus spus pers persoan oanele ele care care au cunoscut cunoscut-o -o pe domnişoara domnişoara Sainsbu Sainsbury ry Seale Seale şi şi chiar chiar dac dacă ne mul mulţ umim cu un calcul al probabilităţilor. Putem spune deci: "Femeia aceasta minte. Adev devărat rata dom domni nişo şoar ară Sai Sainsbury Seale Seale nu minţea. Deci, Deci, este vorba vorba de o minc minciu iun nă co comi missă de fals falsa a dom domni nişoa şoarră Sainsb Sainsbury ury Seale Seale,, într-u într-un n scop bine bine determinat". Alistai Alistairr Blunt Blunt aprob aprobă, dând dând din din cap. cap. — Raţionamentul ionamentul este foarte limpede, limpede, zise el. Dar Dar nu văd rostul rostul acestei acestei minciuni! — Aşt Aştep epta taţi, relu reluă Po Poir irot ot.. Să luăm acu acum m alt altfe fell luc lucru ruri rile le.. Doam Doamna na ca care re v-a abor abordat dat era era adev adevă rata rata domniş domnişoar oară Sainsb Sainsbury ury Seal Seale. e. Ea nu nu minte. minte. Deci Deci ceea ce ea ce ce spune spune este este adev adevărat! — Este evident evident o ipotez ipoteză care se poate poate face, face, admise admise Blunt, Blunt, dar este este tare tare neve nevero rosi simi millă! — Sunt de acord, acord, spuse spuse Poirot. Poirot. S-o examin examină m totuşi! totuşi! Domnişoar Domnişoara a Sainsb Sainsbury ury Seale Seale a spus spus adev adevă rul: rul: a cuno cunoscu scut-o t-o pe so soţ ia dumn dumneav eavoas oastr tră şi a cunosc scu ut-o bi bine. Re Rezultă că soţia du dumneavoastr stră trebuia să facă part arte dintre dintre acei acei oame oameni ni cu care care domn domnişo işoara ara Sains Sainsbur bury y Seale Seale să poat poată fi priet prieten enă intimă, ci cineva a cărei rei si situa tuaţie să nu fie fie dife diferi rittă de a sa, sa, o eng engle lezo zoai aiccă care are trăieşte şte în In India, dia, ataşat ataşată unei unei misi misiuni uni sau, sau, ca ca să me merge rgem m mai mai depa departe rte,, poate poate o actri actriţă. În oric orice e caz nu Rebe Rebecca cca Arnhol Arnholt! t! Vă daţi sea seam ma că, acum acum,, înc încep epea eam m să jude judecc afac afacer erea ea aş aşa a cum cum treb trebui uia a s-o fac! fac! Bani Baniii nu conte conteaz ază? În ce vă priveş priveşte, te, lucr lucrul ul este este evid evident ent!! Şi nici nici viaţa ome mene neas asccă. Şi Şi ast astaa-ii ade adev vărat! rat! De mult multă vrem vreme e sun sunte teţi de de fap faptt un un dict dictato ator. r... .. şi dacă pent pentru ru un dict dictat ator or via viaţ a lui lui es este te pre preţ ioas ioasă , a ce celo lorl rlal alţ i nu nu are nici nici cea cea mai mică valoar valoare. e. — Ce insin insinua uaţi, domnu domnule le Poiro Poirot? t? întreb întrebă Alist Alistair air Blun Blunt. t. Cu acelaşi acelaşi calm imperturba imperturbabil, bil, Poirot Poirot răspunse: spunse: — Doar că, monsieur Bl monsieur Blun unt, t, atu atunc ncii cân când d v-a v-aţi căsători toritt cu Reb Rebec ecca ca Arn Arnholt holt era eraţi deja deja căsători torit. t. Nu ţinea ineaţi chia chiarr atât atât de mult mult să fiţi imen imenss de boga bogat, t, dar perspe perspecti ctiva va de de a avea avea o pute putere re apro aproape ape nelim nelimita itattă vă orbea. orbea. Aţ i ascun ascunss 116
prima dumneavoastră căsătorie şi, în deplină cunoştinţă de cauză, aţi deve deveni nitt bigam bigam,, cu cu co cons nsim imţământ mântul ul prim primei ei dumn dumnea eavo voast astrră soţii! ii! — Şi Şi ci cine er era ac aceas asttă primă soţie? — Trăia înt într-u r-un n apart apartam amen entt din din King King Leop Leopol old d Mans Mansio ions ns,, la o dist distan anţă fareşed edin inţa dumn dumnea eavo voas astr tră pers person onal ală de num numai ai 5 min minut ute e de mer merss pe ţă de reş jos şi era cunoscută sub numele de doamna Albert Chapman. Aţ i împrumutat numele unui agent secret secret care a existat cu adevărat, ca să fie crezută mai uşor când ea va lăsa să se înţ eleagă că soţul ei lucrează în serviciul serviciul de contraspi contraspionaj. onaj. Planul Planul dumneavoast dumneavoastrră reuşi de minune minune şi nimeni nimeni nu bănui nim nimic. ic. Totu Totuşi, şi, un un fapt fapt rămânea mânea indi indiscu scutab tabil il:: mariaj mariajul ul dumnea dumneavoa voastr stră cu Rebec Rebecca ca Arnho Arnholt lt nu avus avusese ese nici nicioda odattă nici nici cea cea mai mic mică valoare valoare legal legală, iar iar dumn dumnea eavoastr voastră eraţi culpa culpabil bil de biga bigami mie. e. Anii Anii s-a s-au u scurs scurs însă şi v-aţi gândit că orice pericol fusese îndepărtat. Ameninţarea se ivi deodată sub înfăţişarea unei să rmane mane femei femei cam cam pis pisăloa loage ge şi agasa agasante nte care, are, zărin rindu-v du-vă dup după 20 de de ani ani,, îşi îşi amin amintti că sunt sunte eţi so soţul prie priete tene neii sal sale. e. Întâmplarea o adusese în Anglia, întâmplarea o scosese în calea dumn dumnea eavo voast astrră, şi tot tot înt întâm âmpl plar area ea voi voise se ca ca nepo nepoat ata a dumn dumnea eavo voast astrră să fie fie de faţă şi să aud audă cuvi cuvint ntel ele e ace acest stei ei feme femei. i. Dac Dacă nu le-a le-arr fi fi auz auzit it ea ea,, poa poate te că n-aş n-aş fi ghic ghicit it adev adevărul rul. — Dar, dragul meu meu Poirot, chiar chiar eu ţ i-am relatat aceste aceste cuvinte! — Nu, Nu, nepo nepoata ata dumn dumnea eavo voas astr tră a insi insist stat at să -mi -mi vor vorbe beasc ască de inc incid iden ent, t, idee pe care are n-o puteaţi combate prea făţiş fără să -i stârniţ i bănuielile. Şi soarta soa rta,, care, care, hotă rât, rât, îşi îşi întor întorsese sese faţ a de la dumn dumneav eavoast oastrră , vru vru ca, ca, dup după ce s-a s-a des desp părţit de dumn dumnea eavo voas astr tră, Mabe Mabell lle e Sai Sains nsbu bury ry Sea Seale le să-l întâlnească pe Amberiotis care o invită să ia masa cu el, şi căruia îi spuse că avus avuse ese sur surpriza de a-l întâlni pe soţul uneia dintre dintre fostele ei prietene de odin odinio ioar ară. "Nu "Nu l-am mai văzut de ani ani de de zile! zile! A mai mai îmb îmbătrânit trânit,, evide evident, nt, dar nu prea s-a s-a schimbat!" schimbat!" Desigur, Desigur, presupu presupun, n, dar sunt convin convinss că aşa s-au petrecut lucrurile. lucrurile. Nu cred — numele pe care-l purtaţi fiind destul de frec frecve vent nt — că domn domniişoara Sainsbu Sainsbury ry Seale Seale şi-a şi-a dat seama seama că acel domn Blunt Blunt care care s-a căsătorit torit cu coleg colega a ei nu era era altul altul decât decât putern puternicu icull financ financiar iar despr despre e care care,, ca toat toată lumea, auzise probabil vorbindu-se. Dar Amberiotis nu era doar un spion, ci şi un şantajist. Ca toţ i asemeni lui, lui, mirosea numaid numaidecâ ecâtt secre secretel tele e pe care oameni oameniii ţin să nu le le dezv dezvăluie. luie. Aces Acestt Blunt Blunt,, despre despre care vorbea vorbea Mabelle Mabelle Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, să fie oare marele marele Blunt? Blunt? El îşi puse puse întreb întrebare area a şi nu-i nu-i fu greu greu să se informez formeze. e. Dup După care, care, sunt sunt sigur sigur,, intr intră în legătură cu dumneavoastră, fie în scris, fie la telefon. Fără îndoială îşi găsise sise mina mina de de a aur ur!! Poir Po irot ot tăcu cât câtev eva a clip clipe, e, apo apoii relu reluă: — Unicul Unicul mijloc mijloc eficie eficient nt de a te debarasa debarasa de un şantaji şantajist st îndr îndrăzneţ şi abil abil este este acela acela de a-l a-l reduc reduce e la tăcere! cere! Mă înşela înşelasem sem asup asupra ra proble probleme meii — care ca re nu nu era, era, aş aşa a cum cum cre crezu zuse sem: m: " Cum Cum să facem facem să dispa disparră Blun Blunt" t" ci: ci: "Cu "Cum m să face facem m să disp dispar ară Ambe Amberi riot otis is?" ?" — dar dar răspun spunsu sull era era ac acel elaş aşi. i. Este Este întotdeauna excelent să ataci când victima vizată nu este vigilentă. Şi când eşti eşti mai mai pu puţin cir circumspect cumspect dacă nu atunci atunci când când te afli pe scaunul scaunul dentistului? Un sur surâs âs uşo uşorr se sc schi hiţă pe buz buzel ele e lui lui Poi Poirot rot,, care care con conti tinu nuă : — Este Este cur curio ioss de re reţinut inut fap faptu tull că adev adevărul rul a fost fost spu spuss cu tot totul ul înt întâm âm117
plător, chiar la începutul începutul afacerii. Alfred, valetul, citea un roman poliţ ist numit: "Moarte "Moartea a vine pe la ora 11:45" 11:45".. Ar fi trebuit să vedem vedem în titlul titlul acesta acesta o premoni premoniţie pentru pentru că, efectiv efectiv,, pe la ora ora aceea aceea a fost omorât omorât Morley. Morley. L-aţi ucis când vă pregăteaţi să-l părăsiţi. Apoi aţi apăsat pe butonul de apel al valetu valetului, lui, aţi deschis deschis robinetul robinetul lavabou lavaboului lui — aflat aflat în colţ, chiar după uşă — şi şi aţi ieşit. Vă calculas ase erăţi ti timpul în în aş aşa fe fel în încât să aju ajungeţi în în part partea ea de de jos jos a sc scării rii în în clip clipa a în ca care re tân tână rul rul Alfred o introducea pe falsa Mabelle Sainsbury Seale în ascensor. ascensor. Aţi deschis uşa uşa de la intrare, intrare, ba chiar este este posibi posibill să-i fi trec trecut ut pragul pragul,, dar, dar, de îndat îndată ce ascen ascensor sorul ul s-a s-a pus în mişca mişcare, re, aţi reveni revenitt şi aţi urcat urcat din din nou sca scara. ra. Ştiu Ştiu exact exact,, din din expe experie rien nţă, cum cum se se comp comport ortă Alfred când conduce un clie client nt la patro patronu null său: bate bate la uşă, des desch chid ide, e, se dă la o parte parte pent pentru ru a-l lă sa pe bolnav bolnav să intre. intre. A precedat precedat şi acum ca ca de obicei. obicei. A auzit auzit apa curgând curgând din robine robinett şi a conch conchis is că Morley Morley se se spăla pe mâin mâini, i, în spat spatele ele uşii. uşii. A închi închiss uşa şi s-a întors la ascensor. De înda îndattă ce aţi auzit auzit zgomot zgomotul ul ascen ascensor sorulu uluii care care cobor cobora, a, aţ i conti continuat nuat să urca urcaţi scara scara şi v-a v-aţi întor întorss la cabi cabinet net.. Ajutat Ajutat de compl complice icea a dumnea dumneavoa voastr stră aţi tran transpo sport rtat at cor corpu pull în bir birou ouaşu aşull ală turat turat şi aţ i că utat utat în în claso clasorr fişe fişele le cel celor or două paciente, paciente, doamna doamna Chapman Chapman şi domnişo domnişoara ara Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, pe care care le-a le-aţi fals falsif ific icat at rapi rapid. d. Aţi îmbr îmbrăca catt un hal halat at alb alb şi, şi, pro probab babil il,, soţ ia dumneavoast dumneavoastrră cu ajutorul ajutorul unui machiaj machiaj abil, abil, v-a mai schimbat schimbat un pic pic fizionom fizionomia. ia. La drept vorbind, vorbind, nu cred cred să fi fost necesar. necesar. Amberio Amberiotis tis se ducea ducea pent pentru ru pri prima ma dat dată la Mor Morle ley, y, nu nu vă întâl întâlni nise se nic nicio ioda dattă şi, şi, cum cum foto fotogr graf afia ia dumn dumnea eavo voast astrră nu apa apare re în în ziar ziare e decâ decâtt foart foarte e rar, rar, est este e prob probab abil il să nu vă fi cuno cunosc scut ut tr trăsături turile le.. Pe scu scurt rt,, nu ave avea a nici nici o tea team mă. Un şant şantaj ajis istt nu are are a se teme teme de dent dentis istu tull său. Fals Falsa a domn domniş işoa oarră Sain Sainsb sbur ury y Seal Seale e ple pleac acă , îns înso oţ ită de valet. Semnalizatorul se aprinde şi Alfred vi-l aduce pe Amberiotis, care-l găse seşt şte e pe pe dent dentis istt sp spălând lându-s u-se e pe pe mâi mâini ni.. ÎlÎl ins insta tala laţi pe pe sca scaun un,, vă arat arată măse seau aua a din din cau cauza za căreia reia sufe suferră, îlîl duc duce eţi cu cu vor vorba ba,, şi şi îiîi spu spune neţi că n-ar n-ar fi rău să insensibilizaţi gingia. gia. El accep accepttă, iar iar dumn dumnea eavo voast astrră îi inje inject cta aţi doz doza a de proc procai ain nă şi de adre adrenali nalin nă care are-l va om omorî orî. Pu Puţin dup după ac acee eea, a, el plea pleaccă. Nu are are nic nici o bănui nuială şi capaci pacittăţile ile dumn dumnea eavo voas astr tră prof profes esio iona nale le i-a i-au u dat dat depl depliină sati atisfac sfacţie. ie. După plecarea plecarea sa, sa, scoate scoateţi corpul corpul lui Morley Morley din biroua birouaş, ş, târându-l târându-l pe covo co vor, r, căci ac acum um treb trebui uie e să acţiona ionaţi sin singu gur, r, îl readu readuce ceţi în în cab cabin inet et,, und undee-ll întindeţi pe jos. Ştergeţi revolverul, înainte de a i-l pune în mână, ştergeţi clan clanţa uşi uşiii pen pentr tru u a face face să disp dispar ară ampr ampren ente tele le,, dup după ca care re plec pleca aţ i, coborând tiptil scara şi traversând holul într-un moment favorabil. Este singurul interval de timp în în care aţi avut de înfruntat ceva riscuri. riscuri. De fapt, fapt, totu totull se se petr petrecu ecuse se perfec perfect! t! Două persoan persoane e vă amenin ameninţau sigu siguranţa. Amân Amândou două era erau u acum acum moarte moarte.. Fuse Fusese se necesa necesar, r, de de asem asemene enea, a, să mai sacrif sac rifica icaţi o victi victim mă, dar, dar, din punctu punctull dumn dumneav eavoas oastr tră de vedere vedere,, nu nu mai mai exist există vreo altă posibilitat posibilitate. e. Şi totul se expli explica ca perfect perfect.. Morley Morley se sinuci sinucisese sese deoarece comisese o eroare determinând moartea lui Amberiotis. Se mai întâmplă astfel de lucruri! Din nefe neferic ricire ire pent pentru ru dumne dumneavo avoast astrră sunt şi eu aici! aici! Bănuiesc nuiesc că afacerea afacerea nu nu este este atât atât de simplă cum pare. pare. Ridic Ridic obiecţiuni. Lucrurile Lucrurile nu nu merg me rg aş aşa a cum cum spera speraţi dum dumne neav avoa oast strră şi treb trebui uie e să ave aveţi în în ved veder ere e a doua doua 118
linie de apărare: rare: dac dacă este este absol absolut ut nece necesar, sar, un inoc inocent ent va pl plă ti în în locul locul dumn dumnea eavo voast astrră! V-a V-aţi inf infor orma matt foa foart rte e bin bine e în în leg legătur tură cu tot tot ce ce se se ref refer erea ea la casa casa Morley Morley şi cunoşte cunoştea aţi existen existenţa lui Frank Frank Carter. Carter. Este Este exact exact ce vă trebui trebuie! e! Compl Complice icea a dumneav dumneavoas oastr tră face face în aşa aşa fel încâ încâtt să fie angaj angajat at la dumnea dumneavoa voastr stră ca gr grădinar, dinar, dar în în condi condiţ ii atât atât de mister misterioa ioase se încâ încât, t, dac dacă vreo vreoda dattă, mai mai târz târziu iu,, va va fi fi pus pus în situ situa aţia să -şi -şi spun spună pove povest stea ea,, să nu-l nu-l creadă nimeni, nimeni, din din cauza absurdului absurdului şi ridicolul ridicolului ui ei. Într-o Într-o zi, zi, se va va descope descoperi ri cadav cadavrul rul înch închis is în cuf cufă rul pent pentru ru blă nuri. nuri. Se va crede crede mai întâi că este vorba vorba de acela al domnişo domnişoarei arei Sainsbury Sainsbury Seale. Seale. Expert Expertiza iza dent dentar ară va demon demonstr stra a contrar contrariul iul.. Lovitur Lovitură de teatr teatru! u! Şi nu nu grat gratui uittă, cum cum s-ar s-ar pute putea a cre crede de,, ci nece necesa sarră. Nu Nu ţ ine ineţi ca toat toate e for forţ ele ele poli poliţiei din din Mare Marea a Britani tanie e să porn pornea easc scă în căutar utarea ea unei unei doam doamne ne Chap Chapma man. n. Nu! Nu! Să fie fie bin bine e stab stabiilit lit fapt faptul ul că doam doamna na Alb Alber ertt Chap Chapma man n a muri muritt şi să se răscolească ţara în căutarea domnişoarei Sainsbury Seale! Aceasta va fi de negăsit! Şi, în în plus, aveţi destulă influenţă pentru a obţine să se renunţe la aceste ace ste cercet cercetări infr infruct uctuoa uoase. Numa Numaii că es este te ind indis ispe pens nsab abil il pen pentr tru u dumn dumnea eavo voas astr tră să şti ştiţi ce fac fac eu. eu. De ac acee eea a mă chem chema aţi şişi-mi mi ce cere reţi să o reg regăse sesc sc pe domn domniş işoa oara ra Sain Sainsb sbur ury y Seal Seale. e. Şi, Şi, cu cu obst obstin ina aţie, ie, miza mizaţi din din nou nou pe fig figur ura a cu cart cartea ea "fo "forrţ ată ". Compli Complicea cea dumnea dumneavoa voastr stră îmi telef telefone oneaz ază; avertism avertisment ent melod melodram ramati atic, c, desti stinat nu nu at atât să mă spe sperie cât să mă convingă în co continuare are că este în în joc o afacere de spionaj şi că nu sunteţi amestecat în povestea asta decât în calitatea dumneavoastră de persoană publică. Soţ ia dumneavoastră este o actriţă excelentă, numai că, atunci tunci când când încerc încercii să-ţi schim schimbi bi voce vocea, a, ai, ai, în mod obişnui obişnuit, t, tendin tendinţa de a o imita mita pe pe a altcui altcuiva. va. Soţia dumn dumneav eavoas oastr tră i-o imit imită pe aceea aceea a doam doamnei nei Oliv Olivera era ceea ceea ce, ce, mărturis rturisesc esc,, m-a cam cam derut derutat at pentru pentru moment. moment. Veni Veni mai apoi invita invitaţia de la la Exsham. Exsham. Acolo Acolo aţi pus în scen sce nă ultim ultimul ul tabl tablou. ou. Ce era mai simplu simplu decât decât să asc ascund unde eţi întrîntr-un un tufi tufişş de dafini dafini un revolver revolver încărcat, plasându-l plasându-l în în aşa fel încât omul omul care trebuie trebuie să taie taie gardul gardul viu, viu, să determ determine ine desc descărcarea rcarea pisto pistolul lului? ui? Arma Arma îiîi cade la picioare. Surprins, o ia de jos. Mai trebuie ceva în plus? Este prins asupra faptul faptului! ui! Va Va povesti povesti o întâm întâmpla plare re never neverosi osimi millă, aceea aceea a angaj angajării sale, sale, iar iar revolv revolveru erull său este este fratel fratele e geam geamăn al celui celui care care l-a l-a ucis ucis pe Morl Morley ey.. Este prins.. prins.... şi excele excelentu ntull nostr nostru u Hercu Hercule le Poir Poirot ot a fost fost pă călit! lit! Alis Alista tair ir Blun Bluntt se se aşe aşezză la loc loc în în fot fotol oliu iull său. Faţa îiîi era era grav gravă şi puţ in tristă. — Domnule Domnule Poirot, Poirot, zise zise el, el, să nu interpre interpreta taţi greşit greşit sensul sensul cuvintelo cuvintelorr mele. mele. Care este, este, în tot ceea ceea ce mi-a mi-aţi spus, partea partea ipoteze ipotezeii şi ce ştiţi exact? exact? — Am, Am, răspun spunse se Po Poir irot ot,, cop copia ia dup după ac actu tull de de căsători torie e înr înreg egis istr trat at lâng lângă Oxford şi purtând numele lui Martin Blunt şi al Gerdei Grant. Frank Carter a văzut doi bărbaţi părăsind ca cabinetul lui Morley, puţin după ora 12:25. Primul, mai gras, gras, era era Amberiot Amberiotis, is, al doilea doilea nu putea puteaţ i fi decât decât dumneavoast dumneavoastrră , dar Frank Frank Carter, care care nu v-a vă zut decât decât de sus şi din spate, spate, nu v-a recu recunoscut. — Est Este e un lucr lucru u deo deose sebi bitt din din part partea ea dumn dumnea eavo voast astrră să me men nţiona ionaţ i acest detaliu. — Carter a intrat intrat în cabinet cabinet unde a gă sit corpul corpul lui Morley Morley.. Mâinile-i Mâinile-i erau reci, reci, iar în jurul jurul rănii avea avea un pic de sânge sânge închegat închegat şi uscat. uscat. Era Era o 119
dova dovad dă că Morl Morley ey muri murise se deja deja de câ câtv tva a tim timp p şi şi că, în în con conse seci cin nţă, den denti tist stul ul de la care Amberiotis primise îngrijiri nu era Morley, ci asasinul lui Morley. — Nimic altceva? — Ba Ba da. da. Hé Hélè lène ne Mont Montre resso ssorr a fost fost ares aresta tattă azi azi dup după -ami -amiaz ază . Alistai Alistairr Blunt Blunt tres tresări uşor. uşor. Se Se aşez aşeză din nou şi şi spuse spuse foart foarte e calm: calm: — În aceste condi condiţii, nu mai avem avem nimic nimic de discutat. discutat. — Aşa cred cred şi şi eu, spuse spuse Poirot Poirot.. Adev Adevărata rata Hélène Montressor, o veri verişo şoar ară mai mai înd îndep epărtat rtată de-a de-a dum dumne neav avoa oast strră, a mur murit it în Ca Cana nada da,, acu acum m şapte ani. Aţi ţinut secret secret evenim evenimentul entul acesta acesta şi aţi profita profitatt de pe urma urma lui. lui. Umbra unui surâs trecu pe chipul lui Alistair Blunt, care vorbi cu un fel de satisfac satisfacţie şi în modul modul cel mai natural natural posibil: posibil: — Aş Aş vre vrea a să înţeleg elege eţi, spuse spuse el, el, că aven aventu tura ra ac acea east sta a a amuz amuzat at-o -o teribil pe pe Ge Gerda. Mă căsătorisem cu cu ea ea fără ştirea fam famiiliei me mele. Er Era ac actriţă, iar părinţii mei mei era erau u destu destull de de scor scorţoşi şi, cum eu avea aveam m să lucrez lucrez în domeniul domeniul bancar, bancar, era preferabil preferabil să nu facem public public acest acest eveniment. eveniment. Gerda Gerda cont co ntin inu uă să joac joace. e. Mabe Mabell lle e Sai Sainsb nsbur ury y Seal Seale e făce cea a par parte te din din ace aceea eaşi şi trup trupă şi cunoş unoşttea si situa tuaţia noa noast strră . Des Desp pă rţ indu indu-s -se e de de tru trup pă , ea ea pl plecă înt într-un r-un turn turne eu în afara hotarelor Angliei; din India, unde se afla, îi scrisese o dată sau de dou două ori ori Gerd Gerdei ei,, dup după ca care re nu nu mai mai auzi auzirră m vorbi vorbind ndu-s u-se e desp despre re ea. ea. Ave Aveam am să afl aflăm tot totuş uşii că Mabel abelle le,, car care e nu nu fus fuses ese e nic nicic icân ând d pre prea a deş deşte teap apttă, se se îndrăgostise de nu ştiu ce hindus. Era una dintre acele tinere care cred tot ceea ce li se spune. Vă rog rog să înţeleg elege eţi ce ce a repr reprez ezen entat tat întâl întâlni nire rea a mea mea cu Re Rebe becc cca a şi şi căsătoria ria cu ea. ea. Ger Gerda da a în înţeles eles.. Aş zic zice, e, pe pe bun bună drep drepta tate te,, că mi se se ofer oferea ea un tren tren.. Mă căsători torise sem m cu cu o regi regin nă, dev deven enea eam m un un fel fel de prin prinţ co cons nsor ort, t, deci deci un fel fel de rege rege.. Exact Exact aşa. aşa. Noua Noua mea mea că să torie torie nu-mi nu-mi altera alterase se deloc deloc sentiment sentimentele ele pentru pentru Gerda: continuam continuam s-o s-o iubesc iubesc şi nu nu ţineam să mă despart despart de acee aceea a pe care o numeam numeam soţ ia mea mea morganat morganatic ică . De altfel, altfel, lucrurile lucrurile mergeau mergeau foarte foarte bine. Aveam Aveam o afecţiune deosebit deosebită pentru pentru Rebecca, Rebecca, care era remarc remarcabil abil de bine bine dotat dotată pentru pentru finan finanţ e, aşa cum eram şi eu. eu. For Forma mam m o echi echip pă exce excele lent ntă, lucr lucram am împ împre reun ună cu ace aceea eaşi şi buc bucur urie ie;; ea a fost pentru mine tovarăşa de de viaţă ideală şi cred că am făcut-o feric ricită. Moart Moartea ea ei ei mi-a mi-a prod produs us o ime imens nsă tris triste teţe. Curios lucru, şi Gerda şi eu am prins gust pentru întâlnirile noastre secrete. Am recurs la mii de stratageme ingenioase care ne-au încântat. Actriţă de talent, talent, Gerda Gerda avea avea în repertoriul repertoriul ei 7-8 7-8 personaj personaje. e. La Londra, Londra, era doam doamna na Alb Alber ertt Chap Chapma man. n. La La Pari Paris, s, deve devene nea a o vă duv duvă amer americ icanc ancă pe car care eo întâlneam acolo, când afacerile mă chemau în Franţa. Când mergea în Norveg Norvegia, ia, unde unde mă duceam duceam şi şi eu sub sub pretext pretext că pescui pescuiam, am, juca juca rolu rolull unei unei pictor pictoriiţe. În cele cele din din urmă, am prezent prezentatat-o o drept drept verişo verişoara ara mea, mea, Hélène Montressor Montressor.. Jocul Jocul acesta acesta ne distra distra şi cred cred că -i pria şi dragostei noastre. Dup După ce a mur murit it Re Rebe beccca, am fi putu pututt să ne căsătorim orim din din no nou, dar dar nu nu ţinea ineam m la la asta asta.. Gerd Gerdei ei nu nu i-ar i-ar fi fi plăcut cut via viaţa as asta ta pu puţ in cam cam "repre "reprezen zentat tativ ivă", pu puţin cam cam "ofici "oficial ală" pe care care eram eram obliga obligatt s-o s-o duc, duc, şi-i şi-i plăce cea a în în schi schimb mb se secr cret etul ul iubi iubiri riii noast noastre re ign ignor orat ate e de de cei ceila lallţi. Să trăim sub acelaş ace laşii acoper acoperiş, iş, în în văzul şi şi cu ştire ştirea a tuturor tuturor,, ni s-ar s-ar fi pă rut ceva ceva banal banal şi şi lipsi lipsitt de atrac atracţie. Blun Bluntt se se opr opri. i. Apoi Apoi relu reluă cu o voc voce e sch schim imba battă, dur dură: 120
— Şi a treb trebui uitt să vin vină idio idioat ata a asta asta de fem femei eie e să stric strice e totu totul! l! De ce ce m-a m-a recunoscut recunoscut după atâţia ani? ani? Şi de ce ce naiba naiba n-a n-a avut avut altcev altceva a mai bun de de făcut cut dec decât ât să se apuc apuce e să-i vorb vorbea easc scă desp despre re întâ întâln lnir ire e lui lui Ambe Amberi riot otis is?? Înţelegeţi, fără îndoială, că trebuia să fac ceva. Nu Nu er era vo vorba nu numai de de mi mine şi nu priveam priveam situaţia numai din punctul punctul meu de vedere vedere personal. personal. Scan Scanda dalu lull avea avea să mă dobo doboar are, e, să mă ruin ruinez eze, e, dar dar ţara, ara, ţ ara ara me mea a ar fi fost fost afec afecta tattă la rând rândul ul ei! ei! Căci, ci, dom domnu nule le Po Poir irot ot,, scu scuza zaţi-m i-mă că v-o v-o spun spun,, am am făcut cut şi eu eu ceva ceva pen pentr tru u Anglia. Fac parte din acel grup restrâns de oameni dato datori rittă cărora rora ţara ara a scă pat pat de de dic dicta tatu turră , atâ atâtt de ce cea a de de drea dreapt pta, a, câ câtt şi şi de cea ce a de stâng stânga. a. Banul Banul în în sine sine nu mă intere interesea seazză. Iubesc Iubesc pute puterea, rea, dar am am oroare oroare de tirani tiranie. e. Anglia Anglia este este demo democrat cratic ică, since sincerr demo democra cratic tică. Ne critic criticăm guvernele, spunem despre ele ceea ce gândim, ne batem joc adesea de ele, dar suntem suntem liberi liberi.. Am luptat luptat toată viaţa mea pentru pentru libertate libertatea a asta. Probab Probabil il că ştiţi, domn domnule ule Po Poiro irot, t, ce ce s-ar s-ar întâ întâm mpla, dac dacă aş di dispărea eu eu. Ţara are nevoie de mine. Un grecotei nemernic, o canalie, un şantajist, un band andit fără nici un un Du Dumnezeu, av avea să distrugă opera întreg întregii ii mele mele vie vieţi! Trebuia să fac ceva. Gerda era de pă rerea mea. Ne gândeam deam cu cu trist triste eţe la la destinul destinul care o aştepta aştepta pe Mabelle Mabelle Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, dar era imposib imposibilil să fie salv sa lvat ată. Ar Ar fi treb trebui uitt s-o s-o conv convin inge gem m să tac tacă, iar iar ea nu era era din dintr tre e acel acele e pers persoa oane ne ca care re ştiu ştiu să-şi -şi ţină gura gura.. Gerda Gerda s-a s-a dus s-o s-o vad vadă , a invit invitat-o at-o la ea ea acas acasă , la un cea ceai, i, spunâ spunându ndu-i -i că locu locuie ieşt şte e în apa apart rtam amen entu tull domn domnul ului ui Chap Chapma man n şi că va tre trebu buii să într întreb ebe e de doamna Chapman. Mabelle a venit fără teamă. A murit fără să simtă. "Med "Medin inal alul ul"" era era în în ceai ceai.. Est Este e o otr otrav avă ca care re omoa omoarră fără dure dureri ri:: ador adormi mi şi nu te mai tre treze zeşt şti. i. Apoi Apoi a tre trebu buit it să fie fie des desfi figu gura rattă. O tre treab abă murd murdar ară şi ca care re îmi repugna, dar pe care noi o consideraseră m indispensabilă : trebuia ca doam doamna na Chap Chapma man n să disp dispar ară de-a de-a bin binel elea. ea. Îi dă ruis ruisem em "ve "veri rişo şoare arei" i" mel mele e Hélène o vi vilă la Exsham, am, unde trăia. În În ce cele di din ur urmă hotărâse serrăm să ne căsători torim m cev ceva a mai mai târz târziu iu.. Dar Dar mai mai îna înain inte te treb trebui uia a să-l supr suprim imăm pe pe Ambe Amberi riot otis is.. Plan Planul ul nene-a a reuş reuşit it de de minu minune ne!! Nu a bănuit nuit nic nicii o secu secund ndă că nu stă în faţa unui dentist dentist autenti autentic. c. M-am descurcat descurcat foarte foarte bine cu cleştel cleştele e pentru pentru extrac extracţii dentare dentare şi cu elevatorul elevatorul,, dar nu am riscat riscat să umblu cu frez freza. a. Nat Natur ural al,, dup după ce i-am i-am fă cut cut inje injeccţia, ia, n-a n-a mai mai sim simţit nim nimic ic.. În fon fond, d, poate poate că era prefer preferabi abil.. l.... — Revol Revolver verele ele?? întreb întrebă Poirot Poirot.. — Aparţineau unui secretar secretar pe care l-am l-am avut în Statele Unite. Le cumpăras rase e acolo acolo şi, când când a plec plecat at de de la la mine, mine, a uitat uitat să le ia. După un mo moment de de tăcere, Al Alistair air Bl Blunt ad adăugă: — Mai Mai vede vedeţi ceva ceva ce ce m-a m-aţi putea putea întreb întreba? a? — Morle Morley? y? între întreb bă simplu simplu Poir Poirot. ot. — Regret ceea ce i s-a întâmplat. Poirot răspunse cu un mormăit şi cei doi bărbaţi rămaseră tăcuţi un moment îndelungat. Blunt vorbi primul. — Şi acum? zise el. — Hélène Hélène Montres Montressor sor este este arestat arestată deja, spuse spuse Poirot Poirot.. — Şi acum este rândul meu? — Tocm Tocmai ai asta asta vroiam vroiam să spun. spun. 121
— Da, Da, zise zise înce încetiş tişor or Alis Alistai tairr Blunt Blunt,, nu vă face face pl plăcere. cere. Poirot rot of oftă. — Nu, Nu, nu îmi îmi fac face e plăce cere re!! Alis Alista tair ir Blu Blunt nt rel relu uă: — Am omorât omorât trei trei persoan persoane. e. Pres Presupu upun n deci deci că ar treb trebui ui să fiu spânzu spânzurat. rat. Dar mi-a mi-aţi asc ascult ultat at apă rarea. rarea... .. — Şi anume? — Că în sufl suflet etul ul şi şi con conşt ştii iin nţa mea mea,, eu eu cre cred d că sunt sunt nec neces esar ar men menţiner inerii ii păcii şi prosperităţii în această ţară. — Foarte posibil, spuse Poirot. — Est Este e şi şi părere rerea a mea mea.. Dum Dumne neav avoa oast strră apăraţi toa toate te idei ideile le ca care re-m -mii sunt scumpe! — Mul Mulţumes umesc! c! Dup După o înde ndelung lungat ată tăce cere re,, Ali Alistai stairr Blun Bluntt înt întreb rebă: — Deci, ce ce hotărâţi? Poirot îl privi. — Cre Crede deţi că... ... ar treb trebui ui să aban abando done nezz afa aface cere rea. a. — Da. — Şi soţia dumn dumnea eavo voas astr tră? — Am Am rel relaţii, ii, voi voi aran aranjja. Voi dem demonst onstra ra fără difi dificu culltăţi că s-a s-au înş înşel elat at asupra persoanei. — Şi Şi dac dacă refu refuzz? — Atun Atunci ci,, răspun spunse se Blu Blunt nt pe pe un ton ton cal calm, m, voi voi pl plăti. ti. Adăugă imediat după aceea: — Hot Hotărârea, rârea, domnul domnule e Poir Poirot, ot, este este în în mâin mâinile ile dumnea dumneavoa voastr stră, dar dar ţ in să v-o v-o rep repet et — şi şi nu nu o fac, fac, cred crede eţi-m i-mă, doa doarr cu cu sco scopu pull de de a mă sa salv lva a— lumea lumea are nevoi nevoie e de mine. mine. Şi ştiţi de ce? Ei bine, pentru pentru că sunt un un om cinsti cinstit! t! Şi Şi de ase aseme menea nea pentru pentru că am bun bun sim simţ şi nu nu am ambi ambiţii pers persona onale! le! Poirot Poirot aprobă cu o mişcare mişcare a capului. capului. Era convins convins de toate toate aceste, aceste, oric oricât ât de stra strani niu u ar fi putu pututt să par pară . — Este un punct de vedere, zise el. el. Sunteţi "omul potrivit potrivit la locul potrivit!" t!" Av Aveţi un un spi spiri ritt ci cinstit stit,, o jud judec ecat ată sănătoa toasă, sun sunte teţi un un om om int inte egru. gru. Dar, Dar, pe de alt altă part parte, e, mai mai exi exist stă şi trei trei mor morţi. — Da, dar cine sunt ac aceştia eştia?? exclamă Blunt. Blunt. Mabelle Mabelle Sainsbury Sainsbury Seale, Seale, aţi spus spus-o -o şi dumn dumneav eavoa oast strră, era era o biat biată feme femeie ie care care nu nu avea avea mai mai mul multtă minte minte decâ decâtt un pui pui de găină! Amber Amberiot iotis is era era un escr escroc oc şi un şantaj şantajist ist!! — Şi Morley? — V-am mai spus-o, sunt dezolat de ce i s-a întâmplat. Dar, la urma urmelor, melor, nu era era decâ decâtt un om de de trea treab bă şi un un bun bun denti dentist. st. Mai exist există şi alţ i dentişti buni! — Da, recunoscu recunoscu Poirot. Poirot. Mai Mai exist există şi alţi dentişt dentiştii buni. buni. Dar Frank Carter? L-aţi fi lăsat să moară fără vreo urmă de regret! — Îmi Îmi păstrez strez mila mila pent pentru ru cei cei ce sunt sunt demn demnii de ea, ea, repli repliccă Blunt Blunt.. Nu-i Nu-i decât un vagabond, o puşlama... — Da Dar es este o fi fiinţă omenească! — Toţi sunt suntem em fii fiin nţe omen omeneş eşti ti!! — Da, domnule domnule Blunt, Blunt, to toţi suntem suntem fiin fiinţe omeneşti omeneşti şi şi tocmai tocmai de acest acest lucru nu v-a v-aţi aminti amintit! t! Mabell Mabelle e Sainsbury Sainsbury Seale nu era era decât decât o să rmană 122
nebună, Ambertiot Ambertiotis is — un escroc, escroc, Frank Frank Carter — o puşlama puşlama,, Morley Morley — un dentis dentistt ca mulţi alţii. Aşa este, este, dar, dar, în în rest, rest, eu eu nu văd lucru lucruril rile e ca dumneavoast dumneavoastrră. Pentru Pentru mine, mine, viaţa acestor acestor patru patru persoane persoane este la fel fel de impo import rtan anttă ca a dum dumneavoastră. — Vă înşelaţi! — Nu, eu am dreptate. dreptate. Sunte Sunteţi un om cinstit. cinstit. Aţi comis comis o greşea greşeallă grav gravă, şi, şi, în apar aparen enţă, aţi ră mas mas la la fel fel:: int integ egru ru,, dre drept pt,, loi loial al.. Dar Dar în adâncurile adâncurile fiinţei dumne dumneavoastr avoastră pofta de putere putere crescuse crescuse atingând atingând prop propor orţii uria uriaşe şe.. Şi, Şi, într într-o -o zi, zi, din din ac acea east stă ca cauz uză , aţ i sac sacri rifi fica catt pat patru ru vie vieţ i omen omeneş eşti ti,, spun spunân ându du-v -vă că nu sun suntt val valor oroa oase se.. — Dar Dar,, Poi Poiro rot, t, chia chiarr nu nu în înţeleg elege eţi că, înt întrr-o o mar mare e măsur sură, sec secur urit itat atea ea şi fericirea fericirea naţiunii depind depind de mine? mine? — Eu, domnule domnule Blunt, Blunt, nu mă ocup de de naţiuni, ci de de indivi indivizi. zi. Acest Acest bun inesti inestimab mabil il care care le apar aparţine, ine, via viaţa, nu are nimeni nimeni dreptu dreptull să li-l li-l ia! ia! Poir Po irot ot se ridi ridiccă. — Aces Acesta ta est este e deci deci răspunsu spunsull dumn dumnea eavo voast astrră? într întreb ebă Alis Alistai tairr Blun Blunt. t. Rar, Ra r, cu o voc voce e obos obosit ită, Poi Poirot rot răspun spunse se:: — Da, Da, acest acesta a e răspunsul spunsul me meu. u. Se duse duse spre spre uşă şi o de desc schi hise se.. Do Doi bă rba rbaţ i int intra rarră în înc încă pere pere.. 2. Palid Pali dă, cu cu och ochii ii înce încerc rcănaţi, Jane Jane Oliv Oliver era a st stătea tea în în pic picio ioar are e lân lâng gă şe şemi mineu. neu. Alături turi de ea stătea tea How Howar ard d Rai Raike kes. s. — Dec Deci? i? îl într întreb ebă ea pe Po Poir irot ot ca care re intr intră în ca came merră. — S-a S-a sfârş sfârşit it,, ră spun spunse se Poi Poiro rot, t, apro aproape ape în şoa şoapt ptă . — Adică? făcu Raikes. Poir Po irot ot prec preciz iză: — Domnul Alistair Blunt a fost arestat pentru crimele sale. — Şi totuşi aş fi putut să jur că vă va cumpăra tăcerea, declară Howard Raikes. — Iat Iată un gând gând care care mie mie nu mi-a mi-a venit venit niciod niciodat ată, spuse spuse Jane Jane.. Hercule Poirot îi privea. Oft Oftă, şi apo apoii spus spuse: e: — Lume Lumea, a, cop copii iiii mei, mei, est este e a voast voastrră, acea aceast stă lume lume pe pe care care o vre vreţi nouă! În această lume nouă, în încercaţi să lăsaţi loc şi şi pentru Milă! Doar at atât vă cer!
X. No Nou uăspre spreze zece ce,, dou douăzeci zeci,, far farfu furi ria a goa goallă mi-e mi-e!! Hercule Hercul e Poiro Poirott se întorc întorcea ea acas acasă, pe stră duţele pustii pustii,, când când îlîl întâl întâlni ni pe pe domnul Barnes. — Deci? Poirot Poirot răspunse spunse la la întreb întrebare are ridic ridicând ând înce încett din umer umerii şi fă când când un gest gest plictisit. 123
Barn Barnes es insi insist stă: — Cum Cum s-a s-a ap apărat? rat? — Rec Recun unoa oaşt şte e tot totul ul şi decl declar ară doar doar că treb trebui uia a să se aper apere. e. Mai Mai ad adă ugă şi că ţara ara are are nevo nevoie ie de el. el. — Asta aşa este. Nu crezi? — Ba da, cred. — Aşa încât... — Doar că, re reluă Poirot rot, ss-ar putea să mă înşe şell. — Într-adev Într-adevăr, admise admise Barnes. Barnes. La asta nu m-am m-am gândit. gândit. S-ar putea putea să ne înşelăm. Făcur cură câţiva paş paşii unul unul alături turi de celălal lalt, apoi apoi Barn Barne es îlîl între ntreb bă pe Poirot ce gândeşte. Poirot Poirot îiîi răspunse spunse cu un un citat citat:: — "Fiindc "Fiindcă ai respins respins cuvântul cuvântul Domnulu Domnului, i, Dumnezeu Dumnezeu te-a te-a lipsit lipsit de Regalitate"... — Înţeleg, zise Barnes. Saul... Amoreii... Amoreii... Da, putem privi privi lucrurile şi aşa... Mai făcură câţiva paşi. — Mă opresc aici, aici, spuse spuse Barnes. Barnes. Iau metroul. metroul. Totuşi, Totuşi, înainte înainte de de a ne despărţi, aş aş vr vrea să-ţi spun ce ceva... — Ce Ce anum anume, e, drag dragă priete prietene? ne? — O expl explic ica aţie pe ca care re ţi-o i-o dato datore rez. z. Fără să vrea vreau, u, ţi-am i-am orie orient ntat at cercetările rile într-o într-o direc direcţie greşi greşittă. Cu Alber Albertt Chapman Chapman,, Q.X. Q.X. 912. 912. — A, da? — Eu sunt Albert Albert Chapman Chapman.. Afacerea Afacerea mă interesa interesa şi din din acest motiv motiv.. Şi, Şi, ori oricu cum, m, şti ştiam foar foarte te bine bine că n-am n-am fost fost că sători toritt nic nicio ioda dattă ... ... Se îndep ndepărtă repe repede de.. Râd Râdea ea.. .... Herc He rcul ule e Poi Poiro rott rămase mase o cli clip pă nemi nemişc şcat at.. Oft Oftă uşor uşor,, apo apoii mur murmu murră: — "No "Nou uăspre spreze zece ce,, dou douăzeci zeci,, far farfu furi ria a goa goallă mi-e mi-e!" !" Apoi Apoi îşi îşi rel relu uă drum drumul ul spre spre ca cassă. Sfârşit
124