CRISTIAN M VLADEU
_ Diformele arte oâne
.
'
•
•
•
CRISTAN M. VLĂDESCU - - Uniformele armatei române
Dsne CRTIAN M VĂDESC Dpoztiv color şi fotoga b-ngu AL. OĂNU
Rdaor PERE LUPAN Supraor ETER SZAI Mhtă şi hnorecae ERE DR
CRISTIAN M. VLĂDESU
Uniformele armate româe de la începutu secolului a XIX-lea pînă a victoria din mai 1945
ditura Merdane Bucreş • 1977
În memorf taălui meu, Con Mrce A. Vădes
CUVÎNT ÎNAINTE
Stdiul ştiinţic al unfmelo milae genea nd eativ ent, domeiu uniormooge omâeşti ca şiină axilaă a istoriei mitae vag tatat u dcenii n mă îş găseşte aia n zilee noasre aea niă Lipsa ui studi docmena şi d sinteă cae să upidă o peioadă mai mare de timp u pivie la nimee amatei române, mai als dpă modernzae dată pînă la cae a fs parţial studat şi ilsta potul lo, ără a umăi evoluţia şi nionai tatea ostumuu milia e ecesară alcătiea une lucăr att c arae de speciaiae şi de larg ineres năţişînd intee eguamentae dpă aceste piciii Evoluţa unifrmelo este srîns legaă de oganzaea amaei cae ae la ază legile oiectve ae dezvoltăii cietăi, poid de la eiele vei sociae de la structura eoomiă ş pol iă, de la ptul ă modul de podcţie al vieţi maiale demină pocesul vieţii socale, poiice şi spiiae Mijloacele de dere a ăzoli ehica miliaă, nzsaea cu amame şi ogaiarea arma depind dict de aactel onduiii socialecoome de teapt pe ae se aă dezvoltarea foţelo de poducţie Aste amaa şi aa miară sn n stînsă legăt u modul de pode, u einţele dezvoăii sociae pe care în anmite imte le ecă Armat arta şi tehia mtaă a un carae istoic evoează şi se peeţionează neconteit Pogresele alzae pe pau tehi miliae au la îdl lo inuene aspa dezvoăii soceăţii. Evouţia armelor a oganizări armaei şi a iomelo poae expicaă nmai mărnd usu ansomăilo eonomiosoale şi politie Devoaea unformeor omneşi se îcadează acest poes obiectiv întîni pe plan modial, mprumuîd de la ifomle epocii ş inlenţd la dl o, mpunînd şi păstîd un speic omâesc, în are rol impota îl ae eementul tadţional ae sa transms pnă astăi. apele de evouţi a uimelo omâneşt egate de unele momene ae organzăii armaei reetă aaeree epoii, teîd de a unfmee omplate u aeee somptuoase de ceemone, a cee simpiate, adapae ăzolui moden, cînd eceţa amlo de fc soreşe. Adăugnd iustarea glorioaselor tradiii de lpă ae armaei omne u speiaă privie a nfrmee purae de ce ae a st nsueţi de profnde senmene pariotie în uptee dn Dealu Spiei de la 3 sepembrie 1848, a uimele
şiri mu şi mldn întîli n tbăr cmuă d Floşti, tru mmnt cr s punu bz unirm cmu, în pod Urii Priciptlr, cr dus cr spcicului rmânsc, l cl cr u însţt p sldtu rmâ ăzboiul ptru obţ idpdţ d stt Rmâni n 8771878 su c strpit cu sîgl cr c su jrt ptu ut ţină pmul răzb mdi şi ptru librr î războiu titrist, vm imgi smicţi isc ptuui ufrm militr sl d uiormă militră prc şi c bct d tă przttivă, cu smicţi istrică şi vr moţioă, s păstr c mărurii l trcuuui cu pcădr în muz miitr dvi «slu» uiomlo În c c urmă, prt unfomo v ăcută î rd vlutivă: d l încputul gnării rmtlr ţil pă l vcri di m 945, cu picipl momnt d dzvlt, scoţîd vidţă lmtu dcrtiv după psl păstrt ccţ Muzuu milit cntrl oosind ît trmii cscţ în unomlogi, ct ş trmiog d pcă P miul dzvtării uiormor omânşti su sbilit cici pci mri vlutiv rim s eră l stbiir portului uiform rmtlr ţio cr d îcput u vut u fd comu mblr prcipt cur lbsă d p drpl , dosbirie ţid d mblml dft ş cuil distictiv crspuzător culrior d p drpl, glbn ptru Ţ omânscă şi ru ntru Mdov. Pcsul d unfmiz ţiutlr soricşt îtr 18591868 odu uiormr dîndul c mt comun ccd cloră şi chi tp cră uiormlr trdiţi omânşt în 872 După g d rrg m d 1872 ăm în pă rm uiormr trdiţi, ordot prin gumntl pus în picr î 1873 Es priod în c s prcizză uirm căi m dul că s vor csitui tot ţiut pri plicr su dtşr xr, cr dsc ţinută su t. Ep urmăr s crctrizză pi dpr uiorm l răzbiu mr cu priţi uirmi d culr vrdcuşiu pntru cmpn, n 192, urmă d simpcări di 91 şi trcr tpttă, di 19 unfom d culr kk, ără t mdicăi pîă î 930 ltim pă, cupisă r ii 19301945 duc mdri zr uiormo rmti mâ ptru ţiut zlcă ş d cmi, d sm vi î 930, odu tradiţio l utlr d cmi bndot să î mpul cui d di' ăzbi modi Lucrr stl ccpută s drsză doprivă crcătorilr d ptudi mtorr şi cocţirir c şi cr cr lucă dcumt ptru costum tr, cmgr şi tlvizun, î id cuşti costumului mlitr ţi cu pricp mmnt gnţ mr cu sccul tdiţio omânsc scopu ducării ptriotic tii grţi
Uniformele amatelor atioale romae de la orgazare pîă la irea Pricipatelo (1830-859) "
'
1) AA MÂNEASCĂ Î a forme mltare modere româeş 830 se sabieşe penru armata Ţării regamenare Româeşt în ermeni lacoici, arhaci Ifaera pra unică d postav ş specici iormoogiei româneşi bleumar c gler îalt paspoat cu posav galbe strîs c două copc de ncept rmăoarea iformă : « mbrăcăminea se alcătuieşe de Lungă pnă a gench unica se îcea srtuc de posav albastr c csătr a n rnd de şape nastr din aamă ş c postav gabe, patao arg, de formă semibombată şi era paspoaată ciaco de hîrşie neagră palaşcă de ele- cu posav galbe. Ungă margea pasn c şeci de 2 bcă peru poalată aţă, pe parea butoieror inanerie ş penr cavalre, de n oaă lgmea se remarcă elemetul sruc de pîă abă şi o mata de posav oramenal al normei o fîşe de broderie aă din lă penru soldaţ şi d sr. mbrăcămtea oţerilor asemănătoa- r auriu petr oţer Broderia smpă, re cu a sodaor cu deosebire uma dispsă în sprale ese reată atî pe că csările sînt de r şi îcă o oseire ger, s paspol, a partea de ss şi orîduiă petr deosebirea raguror în faţă cî şi pe maşete coborînd î oţereşi de la treapta praporgiclui drepul cusătrii laerale marcaă de paspo Poalee tnicii ra căptşie pîă la a spătarli» Din aaiza sampelor de epocă şi a cu pnză galbenă ar spaee prezea tabelelor anexă a paragraf citat din plri îngse de la aie î jos poleii Regulameu Organic precum şi a re penru trpă din postav fondu gameeor ostăşeşti adăgînd şi pie- paspoaai cu gaben c măr regisee de formă origale care sa mentli tot di postav galben era păsra în coecţii, pem ntgi primle prnşi î csăra mîecii cu mărul 8
ş x cu un nasure galben în drepul guerului Pantalnii crţi larg, dn psav beumarin, erau prevăzuţi cu vipuşcă din pstav galben, ar cizmele purtate pe sub pantani ş gheele aveau vîrfl a, rtunji la cţuri şi bmbat Drep ciură se purta ceac dn pee neagră de frmă ciindrică, mai ă la partea superară, prevău la exremtăţi cu bezi circulare de meşină ş czrc arcuit cu margine tiviă undu ceacului era acpert cu psav galben prelungit cu amă, pe partea ateraăsnga erminată cu un cuce de înă galbenă respectiv din r auru a ţer. a partea superară, ub banda de mşină ceacu era încnurat de un şnur împeti din lnă pentru rupă ş din r auriu pentru ţeri de care erau suspendaţi prin şnururi mpetite di ciucuri dn aceaş material pe parea drepă În aă era mntată pajura principatuu : vuturul ncrna a Ţării Rmânşti cu aripie deschise eecuta din aamă în rlief, prin cicănire, cu redarea pener în daiu capul n prsînga avînd n cc cruce Vulurul se sprijinea la începu pe un scut cu margnile arcuite api pe un suprt va pe care era indica număru regmenuui cu cfră arabă Subbărbia era alcătuită dn duă uguare de aamă, n rmă de si suprapuşi dspuşi pe duă rînduri şi mntaţi pe piee Fecare se a cu rete metalce pe părţile laeral ae ceacuui şi se încheia sub bărbie cu cureuşă ş cataramă mnată a etrematea lr Unifrma se cmpleta cu centură ată din piee neagră, încheiată cu pafa mare, de ormă drptunghiuară din aamă în mijcu căreia era mnta vuturul Cenura se ntrducea întrun bru tt din piee, mai at va în fă astfl ca să acpere pataua în ţinuta de campanie Se adăuga cruşera, care se pura pe şdul drep, ataşată a cenură dagnaă, trecuă pe sub epeul sîng încrucişînduse pe pept ş pe spae cu dagnaa prtbaneă pentru slda ş prsabe pentru ţer.
J - : 0 .
! v
l o .H
:
/ ,/ . 1' , _ I · / , � ':"/ ; V" /ur, 1
I
J 1
'j
Fg. 1 Colone/ fon So01. Cabetu d sp l Acemi RSR (Gr I Lcc 1, nv 4050)
Gradaţii şi subţerii aveau grad indicat pe ep, cu galane nguste din lnă rşie ş, respectiv din r auriu suberii avnd n pus un gan din r cusut la guer sub pasp, iar iucher aveau re margini ale epetuui prevăzue cu un galn îngust dn r auriu Aceeaşi unormă pura ş ormaţia de muzică a crpuu, cu desebirea că pe piepi tuncii erau aplcate benz rzntae ascite a vr, spre exerir ş dispuse pe cinci rnduri La mînecă sub ept, era aaşaă cupă de benzi care cbrau pînă la manşeta în unghi cu vîrl în sus a această inuă se purta diagnaă prttbă trecuă pe sub epletu drept şi prevăzuă în aţă cu duă lcaşuri penru tamburi be Cavaeria grupaă pe escadrane a aceasă daă în cadr regimenter de inanterie purta unirma nanterei
Fig. 2 Unfr d c nnt dn Ţ aa Românescă, ml 1830.
la cae se adăuga un şnu împleti din lnă gabenă pentu pistol Şnuul înconjua guleu la bază şi coboa pe pep, pentu a se a de inelu monat la tocul pstoului Cavaeiştii aveu în plus posabie din piele neagă, o diagonală cu catuşieă din iu negu şi dagon alcăui dinto undă dublă din înă gabenă Tîmbiţaşi şi muzicanţii cavaleiei puau o dagonală cu catuşieă. Vahmaisteul unteoţeul şi efeieu aveau galon din auu ca ş suboţeii de nneie ia eeiteu pua în plus « pagonui » o dn gaon de auiu 10
aa putau sutuc ş pantaoni din chie a manaua ea conecţionată din posav su cu gue din posta abasu, închenduse a un înd de şapte nastu simpli din alamă Unima oţeo ea coiă după acelaşi model da dn postav mai n Tunica, cu tai ponunţaă ea a paspoaă cu deosebea că bodeiile din aţă de la gule şi de a manşete eau conecţionae din auu cu ondul ţesu în linii depte cu supapunei de ini în zigzag competate în plan aătuat cu spale de bodae diec pe posav Colone comandanţ de egmente aveau la gule şi a manşete bode în eie execuae cu move loae, a geneali, bodeii acăuie din două îndu de unze de steja Penu geneali în plus, bodeia în patea dn ţă a tunici, ea dubă, atî pe paea buonieeo cît ş pe paea nastuilo cusuţi diect pe ea Sub gaonu dn cae măginea guleul eau bodate unze de sea pe o amuă deaptă; la manşeta coită în coţ, sub galonu cusut în unghi ea euaă bodea de pe gule da cu amua în ungh o din auiu eau lucate şi ga niuile de a ceac coloneii şi geneali avînd egetă albă, pevăută a bază cu pene gabene ş abaste culoie dapluu Ţăi Româneşti Pînă în 1832 epoeţii oţeilo eau concţonaţi în osade împetite dn auiu după cae pimesc oma cae va deveni tadiţonaă cu fond de postav galben măgni a gît ş a colac cu onamente din canetil auiu împeti în tei îndui încucişate spe gît în ţa nastuelui cae a epoetu după ce nta pe sub ţineepoleţi bodaţ de asemnea cu auiu Gadee oţeo eau indicate de sele ae pe colac Pentu obeoţei « papocicul avea o stea din meta galben î mijocul colacului poucicul două stee a căpianu nici o stea Ştaboţei aveau aceeaşi bodeii maginale însă cu ranjui din caneti în zona colacului. Maioul avea două stee, ia coonelu poetu simpu gadul de locotenencoonel nend încă institut eneali pu
a oţe de cavalee se adagă leduca şi uaea Ledunca acătuă dn catuşieă şi badeoă dagoală ea conecţionaă din piele penu oţei eioi ş din auiu, î ţesăta cetionuui peu cei speioi, ambee modee avînd apicae pe pa tea din aă a bandeoei o oetă mae ş un ecu;o dn metal gaben distanţate ş legate cu un ăţişo gabe Fuajea sau ţiecoiua, cea de a doua aeă suplmentaă speccă petu cavaeie, se compune ditun şu dubu din ariu avd la extemtăţi mpetitui de auiu eţea de om bui temiate c ciucu masivi putate pe pept stîng sub epoet. De aic, cee două şuui conjuau gueul, apo ea adse de a spate faţă, pe sub epole dept, şi lăsate să atîne patu bucle mai pe patea deapă pise cu iele cuante d , xîduse a pimul astue a tucii Geneai puau eghilet acăuit d şu gos împetit di aiu, e� mat cu ciucue masv augt Eghietul îcoua gueu şi cădea libe pe Fig 3 Unfm d ţ dn ' a Românesă, mdl 180 up « Rgulmenl tşesc t patea deaptă, pese cenion. instrucţia de oaă». De a înţaea amatei aţioale î Ţaa Româească pînă n 1859 u se au epoeţ de tp « gheţat » costînd poduc schimbăi stuctuale ale uio din păci metalice supapuse n soli meo C vemea îsă sau ads unele pe toată lugmea gîtui paca ovaă a colaculi avînd supaaţa etedă ăă stee şi pevătă cu aju goase, g. 4. Ctn de mar d Ţ Române o 180 tipu împetite Centioaee oţeilo eau concpute at decît a tupă, cu disticţie pentu eca gad Astfe sublocoteentu avea cention de ac, măgint de un aui at de o umătate de deget », ia pataua ea dn meta alb pe cae se apca embea vutuul eeat tot di meta ab La locoteent cention ea di aceaşi mateial da c pata abă şi emblemă galbă ia căpitau avea pataua şi embema di meta gabe Oţeii supeoi şi geneaii putau centio din auiu cu ţesăuă bodaă în zgag, maoul avd pataua ş embema abe, cooel ga bee, a geneau pafa cu « maca Piţpatuui
_J
-
Ţ
surprinde înnoirile inroduse de Ghca în 835 Tnica rămîne cu aceeaş croaă dar se screaă pnă deaspra gennchi n elemen nou î constue bro dere dreptunghiuare dispuse pe doă rndri execuae din r argin pen r oeri şi dn lnă pentru solda , c nervur n nghi ecare rnd ind despări prn doă şnruri subiri mpe ie Manşetee sîn paspolae circlar c posav galben şi prevăte c pafale drepunghiulare xate pese paspoau circlar c laturie mari dea ungu
ig. 6 Ufrmă de looet de nfnt n Ţra Română, după oăil dn 85 •!' µ
: j ·
, H :�IJ'l- /' ,. ;1/ > C '.lTY : to I
;
/, ' . yM /,;7H•' /
Fig. 111 Î 1� 1 uniă e mră roderiile d l, l ş rea Cbeul e stpe Adeiei RSR (G I, Lecc 3, v 44).
îmbnăăţiri în sensl adapării la moda epocii între 835 185 ajungînd la forma în care e srprnde « Albuml Oştirii » iograa a Bucreş de căre Bie şi Danies n 852 Ae modcări n se mai înregsrează pnă n 859 Un prim pas spre nfrumusearea cos tumu miiar se face prin aparia niormelor aghotanor domneşti corp ninţat de Aexandru Ghca Aghioanii pra broderii specae a gler ş manşete bicorn cu pena şi eşarfă din r ari cu ciucuri mar pe parea sngă a tunici oae elemeneaneă de uniforme intrae n dotare din anul 185. O încercare de modernare a nifor melor şi dorina de a le da un specic românesc fără să se abată de la prn cipiile generae ale uniformoogei vre mii care dădeau o noă de asemănare uniformeor ror armaelor din ume se semnaleaă n 187, ca în desenee li Raffet executate c prile jl călătorie sae în ările române El 12
mînecii a rîndul lor paftalee de manşetă dn postav de culoarea ondului, paspoalate tot cu gaben, au în cîmp numai la tunica oţror trei rînduri de boderii executate n maniera ceor de a guler dar mai scurte La etremi tatea anterioară a celor două de sus este cusut cte un nasture de uniformă iar un al treiea nasture este plasat n afara patalei, pe mîecă în dreptul ceei de a treia broderii pe jumătate aco perită de pata La trupă pafalele erau simpe cu rei nasturi dea lungul lor Ceacu rămîne de aceeaşi formă suprimînduise doar caota de postav şi ama laterală. Rămîne ornat cu un şnur din r argintu împetit din lînă albă pentru trupă montat sub banda de meşină de la partea superoară a cilindruu şi atrnînd cu doi cicuri pe partea dreaptă Pentru ţinuta de ceremonie i se adaugă un pampon oval împletit din r argnti sau dn înă, ig. 7 Alexandru Ghca, gen inpcor oşt Ţăi âeşt Cbil d sta l Ami R.S (G I, Lcc 1 nv 4053) Fg 8 Infanteria dn Ţara Româneasă În 1837, uă Rfet
Ioane dnre care doă porneau dn tale unde erau xate c cîe n nasure De aic urcau pe lna omopaţor pînă la subsuori A reea gaon cobora pe sub guler pe cusătură pînă în taie Guler era, de asemenea, preăzut c un galon de lînă cusu a parea superoară şi coborînd n faţă pe ambee părţ La ger ş pe pafalee de manşete era apcae broder drepnghiare dn lînă gabenă ca a oţer, ar ambur major purta epoeţ cu ranjur şi eghile, o dn nă galenă. Epoleţ oţeror se modcă numa în ce priveşte broderile margnae, care nu se ma încrucşează spre gî c înconoară margnea, ondul rămînînd to dn posa. « Pornca dn 18 37 » căe oştirea românească acordă şaboţerlor numa dn Bucreşi drep de a pura păării c pene albe ş în afra slbei ronulu Acesa ese bicorn dn eru, g 9 Tunică de mai n Rgimtul 3 infnie in Ţaa Rmânasc, modl 84, ca a apaţiut clluui Pa Scarlat Cerchz.
şi egreă abă penru oţer roşe penr trpă ş roşie c vrful al penru mzcă Emlema se modică, r luînd dmensun ma mar avînd ca spor o pacă semovaă c ndul perat fără nmăru regmenuli, care apare nmai pe capac cartşiere. Cenura se îngustează şi are caarama smplă Oţeri prta eşara descrsă mai sus La ţinua zncă se pura chipiu ără însemne, c o caloă joasă fără eşară, ar pantaonii era al fără pşcă. a generai se nroduce lampas duu dn postav roşu, ompus din doă enz ate, despărţe de o vipşcă roşe Dragon săei era acău dinrn şnur subţire împle, de r aru, ş termna cu doi ccuri. Tunica muzc militare era prevăzută cu două rîndur de petţe dn lînă galenă, dispuse pe ambi piepţ tamrl major aînd a eremităţie peliţeor cîte un cicre din lnă gabenă e spatele tunc era apcae tre a
Fg 10 Cpan/ S î r Reget/ 2 1fa1l di Ţaa Româască, model 8 (Clqa Muuu Mlta cntal) ictu I. Ngl
Fig 11 Unorm d i1ft dn Ţ Roâească, moel 843, după Biclz.
semalat peru prma dată ţiuta oţerior româ El este prevăzut a margiea superoară cu gao di mătase eagă ş o broderie drepughiulară care raversează partea dreaptă pă la bor ude se xează cu u asure « luctor peste o cocardă bcoloră avîd galbe la mjoc ş abastru pe margie Utima modicare a uiformelor pîă î 1859 are loc î 843 La tuca beumar a trupei cu talie prouţată gueru îat era paspoalat cu postav galbe, fodu epoleţlor id de cuori diferite după regimete Regmetul faterie avea epoeţ roş Regimeul 2 gabe iar Regimetu 3 albaştr Maşetee aveau paftae simpe di postav d culoarea fodulu paspoaate cu postav gabe şi xate cu astur Spatee uic avea şliţ care despărţea două capace acoadate paspoaae cu gabe ş xate cu cîte rei asturi, a extre mităţi şi î mijloc Pataoii bleumar aveau vipuşcă galbeă Se purtau dagoaele dube
cu cartuşeră şi cetură iar d 85 fără cetură Ceacou se îgusează a partea supe rioară ude este prevăzu cu u gao di lîă gabeă petru sodaţi. etu ţiuta de ceremoie se adaugă u pam po acătuit d două sfere de lîă ua abă aşezată a bază şi ceaaltă mai mcă roşie deasupra Embema rămîe aceeaşi ar subbărbia ese di piele eagră Suboţer stegar şi muzicaţ pur tau la partea superioară a guleruu ş faţă u al doiea gao di lîă gabeă Oerii aveau tuca a fe crotă cu paspoale galbee paftae de maşete tot simpe ş asuri cu umărul regi meulu poleţii de ip « geţat xaţi de ţeepoleţ ca ş eşara petru iuta de ceremoie erau după modeu escrs ma sus O caracterstică a vremi erau « za curle » itroduse acum ca îseme de servicu ale gradului purtate la gt sub gueru tunicii Acesea aveau formă semiovaă prevăzute la coţur cu asuri 15
îmbrăcaţ în şur de r uru împlett sa răsuct în sprlă ş dspus î cercur cocentrce Se tşu gît cu un şur sbre d r auru Zncure eru dn meta galben sau lb pe cre se aplca vulturul ăr Româet d meta de culoare dfertă în uce de grad Cooeu ş morul veu ac dn metl glbe cu vultur d celaş meta ; gdu de căptan er ndct de vutur lb pe nc glben, ce de locoteent pr vultur glbe pe od lb ar ce de sublocotenent pr zc ab pe care er aplct vulturul d meta alb a cec, oţer aveu glou de prte superoră d r uru, ugure dn metal gabe ş pmpo bserc ce de la bă d r rgntu ar ce de sus dn r uru Muzc mtară purt ceeş unfrmă care se dăugau pe pep tunc cele zece petle d înă gabeă xte cu stur l extremtă. tuncă pre ca eement ou cup de sub cusătura mînec stîng, sub epoet cofecţontă d îş de lîă glbeă atenîd cu îş abstre. În regulametu Şcol Recrulor d 84 7, uormele nere sînt e prezentate num că l cecur se portă cum egretă lbă, respectv roşie petru mcă r în 18 se reve pampo ot î aul 847 pr drgoanee cu pgcă dubă esute cu r uru ş termn: e cu cucure. Uorm cvlere se a pe prm treptă evolue prmnd în 845 ca mjloc nou î deosebre uormoogc dtre rme unform lăceror cuoscută în rmtele europene orgazduse acu ş î untă ndepedente de cavere m îtî cu umee de uan, r oarte curînd după cest cu denumre de ăncer Tuc lăcerlor dn postv beumar er în ţă scurtă pînă în tale ş termtă l spte î codă de rîdu că prevăzută cu cpce coldate. Gulerul, înlt pspoat cu alb este prevăut cu petlţe dreptugulre lbe aşezate pe mlocu gulerulu d ă pîă î dreptu epoetulu Suboer veau l prtea d ă ş superoră ]6
gulerulu un glo d r argntu Manşetele tăte în col eru conecţonte d postv lb ş xte în unghul mşete cu u sture dn metl alb Tuc se complet cu plstron lb îchs a două rîdur de cîte şpte nstur d metl lb Epole erau după modeul geerl al armate dar cu fodul dn lînă abă, trcotă pentru sold ş suoţer mărgn l colac cu două şrur d înă împlettă peste cae se aplca o garntură în ormă de potcoavă d metl ab Epolţ oţerlor erau mărg cu r argntu, materl dn care eru conecoţ ş ranule Ţeepleţ eru dn galo de înă lbă ş respectv, d r argtu Ptlon rg dn postv beumarn, veu mps smpu ab r ghetele se purtu cu pten prevăzu cu tă lungă ş durţă ără zm xaţ în toc rept coură lăncer veau şapca speccă or eement nou în uformolog româescă Şpca er compusă dtro clotă oasă bombată d pele cu un cooroc scurt plect vîd margne îmbrăctă în metal alb Pe părţe aterle ae clote eru motte ugulree lcătute dn păc de meta ab dspuse pe u rîd în ormă de so ş rozete smple d metl lb Deasupra cote se au pere trpe zod d postav roşu, pspoaaţ cu postv lb, respectv cu glo subţre d r rgntu pe care se suprpue uu şepc, « mpera» de ormă pătrată dn postav bleumr Î aă prta un vultur dn metl lb cu det lle penelor relete pr cocăire, spr nduse pe o potcovă d acelaş metl dr lustrut Vulturul îcoronat vînd cpu în prodreapta cu rpe descse, este de propor ma mr decît cel de la ceacurle ntere. Colul din dreapta mperae re un cîrlg de care se ataşeză rjer în lupt călre ar pe coul d stîga a mperle se mot merşorul oval dn lînă albă împlettă ş pmponu dn lîă roşe L trupă, centura cu portsabe ş gberna eru d pele albă
ar furajra dn lnă albă. Giba oţ rlor avea dagonaa dn galon de r argintiu montat p posav p care s aplica la dstană roztastea ş ecusonu dn metal lgat nt l cu r ănţ şoar Furajra dn r argntiu, se co punea dnrun şnur trmna la cap cu o ra de şnururi mpete d care s legau cucurii. Se mona cu cucur p pieptul stng ai la nivul pri mului nastur al plastronulu duă care se făşura p după guler la sptle căruia ra prnsă ntun n ş rdcată a coţul drpt al şepcii unde se prndea d crg - cnd ăncerul era călar sau de la spale gulruui s trca pe sub polu drpt, căznd lbr pe pip tul drpt în două faduri şi se prinda de nasturel de sus din drapta, al plastronulu. Orii d lăncir purtau şarfe dn r auriu În 1856, lăncieri snt dotai cu spnr pnu inuta de servicu. Acsta ra scurt pînă în al nchs la un rînd d nouă nastur alb cu polei d culoarea ndulu cusu în mncă, avea ptţ alb dreptunghiular ascu ţt la capăul d sus şi manşete n
co din postav ab Pantalonii aveau numa vipuşcă ar ca lement nou la şapcă s smnalează caota dn postav blumarn cu bandă din posav alb fără cozoroc La şapcă şi a caoă se va purta număru escadronuu O dată cu nnţara prme batr d artieri n 843, oer ş sodai primsc unirmă apar ca şi a lăn cierior însă car se dosbş ipo logic de a cloralt arm ndu ş croala rămînnd aceaş Tunica, bleumarin, închaă la un rnd d nasur galbn ra paspoalaă c roşu avea gurul ngru, la l paspoalat, ar manşe crcular dn posav negu, cu patal roşii ş tre nasur Spatl tunic ra prevăut cu două capac acoada ş paspolate analo nii, ot din postav bleumarn, rau arg ş avau un ampas lat, din posav roşu pest cusăturil latrale Drpt coiură artirş avau chivă ră dn pele, ar ma îrziu dn mtal dar de acaş confrmaie nd o altă psă nouă caractrstică n unfrmolo ga românască Chivăra st alcătuă dintro caoă cu viieră şi apărătore
Fig. 2 Ure d l1ceri n Ţra Românască, mode 1843, după Blz
Î 1847 medic primesc uforme ca ae ifterei Dacă pr legea di 18 pompieri militariîduse, se cosiue îtro co paie aa î 1851 ei prmesc uifrmă di posa leumari Mudir, scur î aţă, pîă î talie, se termă la spae î coadă de rîducă, cu capace drepte plasae oriota, de o pare şi de ata a şliţuui udirul ese paspoala î ţă la poale a capace şi pe margile cozi de rîducă Guerul este îat, d postav roşu manşetele sît crcu lare roşii ş au paftale smpe ot roşi. Paaoi erau preăuţi cu puşcă roşe ca a fanterie ş, a fe, cartu şiera cu diagoală. Oţeri aeau aceeaşi ufrmă, dar cu epoleţ îgheţaţ », zac ş eşarfă Î eoluia uiformelor, u eleme ou este casca de aamă a pompierior Aceasa are caoa cu creasă proemi etă, pe care se aă păr egru de ca,
1 Unoe artileri din Ţaa Românească, odl 183, dpă Bz
de ceafă ale căror marg sît îtărie cu o garitură de alamă care urcă pe parea poseroară a calote şi se ermiă cu ţu xa pe îrf caloe pe o pacă cu patru lame, ţitută cu turi ora meale Ţuu care se a pri nşuru bare î placă peru ţinua de ser cu se demota petru ataşarea tie care susţea peajul d păr umuriu de cal, peru ţuta de paradă. La baa caloe pe părţle laerale apar ugu larele galee, ar aţă emblema ca a aerei Aexele metace ale chvă re sî cuosce cu umee de ală mur Ceura era simplă, ma îgusă, cu o cataramă drepughuară Caru şera, de frmat mic, se purta pe şoldul drep, cu diagoaă recută pe su epo leu stg Oţeri purau aceeaş ufrmă dar cu epolei de tip « îgheţat » broderii dreptughiulare di r auru la guer, patale simpe de maşeă ş eşarfă după modelul geeral a armae 18
Fg 14. Unfmă de ootennt d şaluple canor din Ţa Românscă, odl 850
apărătoare de ceaă, veră şi juguare xate cu rozete simple, iar în ă vu turul Ţări Româneş După nnţarea, n 845 a şaupeor canoniere, n 1850 rupa primeşe uni ormă din postav verdeînchs compusă din spenţer n oc de mundir penru a ăsa mşcărie mai bere ş pantalon argi oae paspoalele de a cusăur snt din posav ab pe manşetee speneruui apicînduse patale dn posavu onduu a el paspoaae Pese spenţer se purtau numa dagonaee duble, încrucşae pe piep cu o cartu şeră mare dn pele Ceacul din pee neagră era crot după modelu nfantere, dar cu embemă din metal ab, pe a cărui pocoavă erau apcate două ancore încrucşae, din mea gaben. Oerii aveau pe gueru mundiruu cte o ancoră pe ecare parte brodaă dn r argntu, ar pe paaele de manşeă broderi dreptunghuare o din r argintu Epolei de tip « nghea», aveau corpu ş păcie din mea alb ar brodere marginae dn r argin u E aveau numa porsabie, cu diago nală recuă pe sub epoetul drept Generai aveau uniorma crotă după modelu cee a oerior de nante rie a care guleru era paspoaat cu şnur subţre din r auru, sub care era cusut un gaon iar cmpu era prevăzu cu brodere specială compusă dn frunze de sejar, cu ghndă pe o ramură dreapă Manşetele, crcuare aveau şnur dn r auriu sub care erau cusute galonul ş fondu brodate la e ca ş guerul pese care se aşezau pataee de manşeă, acoadate pe aura ungă poseroară paspoaate cu r auru, avnd cmp unze de sear pe ramură curbaă Epoleţii îş păstrează frma dar anu rile snt ermnate cu inele de r cusue ntre ee Pantaloni aveau dubu ampas despăr de o vipuşcă dn posav portocaliu Bcornul, conecţiona după modelu descris era prevăzut cu gaon de r auriu pe creastă ar vîrfurle erau er mnae cu torsade dn canetil Torsada d pe peretele ateral, dspusă n dago
naă, ra n aon ascuţită a vr şi ată cu un nasure gaben Penaju tricoor era compus dn pene abe la bază galbene la moc ş abasre a vr. În inua zinică se purta capotă nchsă a două rnduri de nasuri cu guer na paspoalat şi manşete duble de ase menea paspoaate cu postav galben Pe umeri se purtau aceiaş epoe, iar genera aveau n pus reverele căpuşite cu postav roşu a fel aveau uniorma cu deosebrile de gad şi brodere oţer din şabu domnesc ş oeri aghotan Oe aghoan al căror corp a ost orma de Aleandru Ghica şi egiera în 839 aveau broderiie pe guler, manşee ş pafale de manşee eecutate după un model speca în formă de ori de crn. La aceşta pantaloni erau prevăzui cu lampas dubu portocaiu fără vipuşcă ar pe coacul epoeţior cul ncoronat Fg 15. Unfma ompeilor dn Ţara Rmânească, modl 8, upă Bielz
comandan Penu a putea opeav a soicăie epeae avea asupa lui un ceion ega de capătu unei sfi pnsă pe după gît sau pe după umă pentu a nu piede n amintiea acestei siuai de pe cîmpu de uptă sau ceat eghileţ cae eezntă simbolc pentu păstaea tadiţei nsemnul oţ e oaghotani, extns apoi şi la oe de stat mao a nceput nedfenin duse cum obsevăm în această epocă ma îzu ămînnd dui doa a aghoanţi Revenind la uniomle aghiotanţio domneşti şi ale oeo din statul majo, se constată că aceşia puau chvă ă ca a atileie da cu pă alb de cal a şeul aghiotnilo păăe cu pena ticolo alb a bază, gaen a mloc ş alasu sus Muzca şaului muzcă pope co puu de amată puta epolei de cuoae galbenă cu anui din nă gaenă ş pafae de manşete simple din postv aasu Unifoma elevo de şcoă miltaă ntocmai ca a innteei n ce pveşte culoaea şi coaa avea doa epole deoseiţ în cuoaea ondului pas poalaţi cu gaen a pantaon pevăzu cu ampas smpu gaen La ceac se puta un galon dn lînă gaenă la patea supeoaă şi meişo cu pampon din nă aă. Dep emlemă, în oc de vutu se aa cfrul domnesc ncoona de o cunună simpă dn unze de lau Slujba de săuie a ranielo ea efctuată din 834 pe Dunăe ş spe Fig 6 Ţinta iică ra, dl 843, Austia şi Modova cu săteni stae prtaă e Gherge Bbsc. pînă în 1850 cînd este pomulată leea pentu oganzaea copuui găniceilo ule se despat cel scr tecnd diect căuia i se dstiue unifomă pope În copu de gănicei existau oma de su epoet n fţă căzînd pe pepul dept însciind o cubă şi înduse de iuni pentu paza Dunăii şi pentu pmu nastue al tunc Cel de a munte unioma o avea acelaşi ond şi doilea şnu cade pe spatee tunci, tece nu se deoseea dect pin culoe dstincpe su susuoaa deaptă tavesează tive oşu pentu ganceii de Dunăe peptul dept pe sub pimu şnu n şi ede pentu gănceii de mune scind ş e o cuă ş ucă pentu a se a de ce de a doiea nastue al tunici 7 D1to Aexan Ghica f 1fr Eghileţii simoliează o veche tadie de gweral d Ţara Rmâească, mol 1843 Pictr înîlniă pe cîmpu de luptă a oeul atră C Lea (Clcţia Mzelu mlitar călae cae pimea odnele scse de a nral) domnului Spe deosee de esu oeio, a unioma oţeilo aghio anţi apa penu pma dată eghileţii di cae ină în tadiia unifmelo omâneşt Eghile sîn alcătuiţi dn două şnuu due dne cae unul ma scut împletie pnă a umătate şi teminae cu un apendce meac numit cui sau ceon ghileţii se poată pe umău dept ataşnduse pe patea dnapoi a tunic sub epoet de unde şnu
20
nform rupei se compune din cortel lung pnă genunch de cuore cstne închis un rnd de nstri dn met b c guler înt, de cuore dstnctvă, cu epoeţ ş spol de ce eşi culore e pările ere e cor telulu eru tăite buzunrele cu cpce drepte, codte :ă ş pspote, r mnşetee er' pspolte circur Unorm se compet cu ciorec dn dimie lă peste cre se puneu corp resrtur, cu cucur pre superioră spre exteriorul pupei, ş opici cu nojţe împete, pînă su genunch Grăncerii prtu căciulă negră, din piele cu und de postv de cuore dis
Fg 18 U1ee şi milta d Bet, dl 1852 d B
Fig 19. 11e de ge d D1 d 1 di1 Ţara RâaIă, model 850, dă el
tinctivă vnd n ieşind în d mc pe pre dreptă ermint cu ciucure de ceeş cuore Peste cortel se purt o dgonă cu ptrontş pe şoldu drept r irn cooc scurt sub corte eri veu uniform c infan terie, d dn postv negru, cu guerul pspo de cuore distincvă or mţiunii, ără roder cu resu ps polelor plee de mnşete ş mp sl mle în ceeşi culori Epoleii veu ondu de culore distinctivă c mrginile orne cu broder din r rginu, c şi pmponu de cec, ără glon prte superioră dr cu emlemă ş ugulre din met l şr er din r uru după modelu gener rmte După 180 în Ţr Românescă con form egmentului Orgnic, pe lîngă ecre dregăore de l ge pnă « ocîrmure» de jude u fost det şe eemente penru ăstrre pei şi ordin interne, sigurtă de doronţ cre reuiu să ă mrăcămine to de o formă şi cătănescă», de cuore beumrn sumn cu şnur roşu ş semnele dstncte e postlui unde eru reprz Aşezămîntu» dn 1834 nu modică uniformele dorobnţor. b în 850, după reorgnre lor pe judee l se schimbă uniorm şi din dornţ de ridic cest corp l rng de oştre regultă dorobi prmesc în 852 stndrde c e cvere Trup de grănceri şi dorobnţ îşi procur pe cont propru mbrăcăminte, num rmmentul er d de căre s Uniform dorobnior dn 1850 se compune dn mundir de dime negră cu guler şi epolei din postv verde închs l un rnd de nstur din mel l, pspolt în fă ş vînd mnşete dn postv verde, n colţ Suboerii purtu, mrgine superioră gue rulu, un glon de r rgnu ntoni, de cizmă, eru confcionţ din dme lbă, r czmele eru prevăzue cu un F 0 Coloe/ os î1 1fă d mai agbian du d Ta mneauă, odel 1843 pctu d Gorh Tares (Colcţ Muzul mlar cnral)
gao dn lnă, iar la ofţe dn r agnti tvit a partea sprioară Pintni cş avea tija sctă ş diţă mare Căca Căc a c bană neag neagă ă pe mgne avea caota ţgată, din postav vrd, onată c n galon sbţire din creştet spre ază ş ntre păţle ateae, din lnă abă espctv, din arginti. Mndr a ncins c î dn anghnă vrde a care se adăga diagonaa c patrontaş prtat pe deapta Mantaa era din postav g c poţi din postavl ond li închisă la n rnd d nastri ia manştel ea dbe ăsrnte. Ofţei din cop doroanţlor avea niorm d acaşi coală şi cloare c deosebirea că pe gl se apca brode deptnghiae, dn argin t ia pantaon ra lngi din postav neg c n ampas smpl verde, la ţinta de ceemonie a ghet s pta pinten ai n toc Pntr ţinta ilncă, pantaloni d czmă ea Fig. 21. Uformă de wbc wbc iate ater r di Mova mdel 1830.
g 22 or drb rbaţil aţil jde jde din Ţara Râ1eauă, odel 5, upă Biclz
tot al. La tncă se adăga uaea simpă dn şn de arginti pe partea dreaptă, ledncă c galon dn r agiti trectă p s epolet stîng, ia eşa ea dpă modl genra a armati Dpă acastă dată alte modcă la niormele armatei ă Româneşt n se mai ac pnă în 1859. 2. MOLDOVA. Un Unome omeee din di n Modova a aceeaş exprsie exprs ie în poada poada ne 830859 deenţiindse doar pn mbemă ş pn clole princpatl abastr şi oş oş ş ceva ceva ane cae cae seră mai mte modicăr dect cele din Ţaa Româneacă n privinţa primeor nirme date oştr din Modova, regament stabieşte bie şte : « mbrăcămintea s acătşte de n srtc de postav vînă c găitanri de postav roş prn csăti de pantaon ag chivă de pielcea neagră de miel paaşcă de pe neagră pntr fşicr Stc de pnă ş o mana de postav sr Îmbrăcămintea oţrior ca a soda ţor. eosea nmai a găitanri ca la oţe sînt de r şi alt semne ntr a se cnoaşt rangrie de la tegar a hatma hat man n » a data ninţării ei inantra prta tnică lngă pnă la gennchi şi anta oni dn postav emarin paspoalaţ c postav roş şi cibote c alngit şi drept
Ornamentarea uncor cnsa din bdere asemănătare cu cea din Ţaa Românească, da din lnă rşe pentu sodaţi şi dn auiu pen oţeri Bdea se apia a maginea paspaulu din postav roşu, de la partea superă a guleulu, n fţă pe patea utoneelr ş la manşete rodeia ea alcătuită dintun fnd de lini dee paaee supapuse de patu rndui n zigzag Peste aceste şur la gule snt brodae duă ndur în spirale a la manşee un nd de spiale simple dublae la colţ. Suţei aveau în lus a patea supeoaă a gulerulu un gan dn lînă gabenă, esul bde nd execuate ca a ruă Oţei rau aceleaş bdei da dn r au ar colone în locu spiae, o odeie reiefată cu motve în omă de unze cu vîurie căte partea upeioaă a gueulu mărgnit la bază de un şnu împetit dn auiu iar la manşete vîfure funzeor erau orienate se mjlc Ceacu din piee la fel cu cel din aa Rmânească avnd diametul a patea pat ea superaă ma mae decît ccumerinţa eri nţa capuu era pevăzut sub şuvţa de meşină de a partea suerioaă suerioaă cu un şnur împleti din lînă albă, eminat cu di cucu, din acelaşi maea pe pate pateaa stngă Fundu ceacuu din postav şu se peungea cu amă pe patea deptă erminată cu un ciucue din nă oşie. La ţei, şnuul cae ncnura cacul a partea supeaă, cei di cucui cae atîrnau pe patea stîngă ca ş ciucuee amei eau executaţ din aui a baă pe părţile laterale se xau juuarele dn solz de alamă n ţă se pua embema dn alamă un scut avnd în cîmp u soae c a:e pe cae se aa capul de u. Colnecmndanţi de egimen şi genraii putau pe patea sîngă a ceacului deasupa ciucueu, egetă albă avînd a bază pene roş ş alaste cuo pnciatului Tupa purta dagnală lată dn iele, ecuă pe su epoletul dep, şi « pa laşcăă » pe şoldu stng Centionul laşc Centionul,, de aceeaşi ăţime avea pata dn alamă pe
Fig 2 Unifmă d sldt de cvlerie din odoa, d 1830.
cae era alicat capul de ou n ijlcul soaelui Oţei infei aveau centură de lac măgnită cu odere de auu lată la tă de umătate de deget n afa suocennţilo care aveau cenură smplă fră margni odate. Oţe supeo aveau centua dn ţesătură dată n zigag eecutată în manera celei de la gule aftalele centu ilor la ţei erau din metal dierit potivit gadului As la subocenent paftaua şi emblema alcată eau dn metal alb la cenent pafaua din metal al şi emlema din alamă a a căptan mele erau din alamă 25
• � o: o: B , . ' a L Lns /, :�· : �·' " r . . ; ; Y�
Fig 24 Co01e/ Gh. Lescu. Cabieul stamp Acdii SR (Gr I, Lc 19 nv. 4055)
Moul ve pt ş emblemă dn met b l centu dn r coloneu p ş embemă dn amă Epoeţi soldlor eu dn posv de cuore fnduu cusuţ în mînecă ş pspolţi cu oşu i oţerlo cu fond dn postv bleumrn pspo bză cu roşu ş mărgniţi desupr cu brode ntocmi c cei dn r Romnescă, cu stelee ndictoe de grd epoeţ oţelor supero nd prevăzui cu frnjur Cve încdtă pe escdone în regmentee de nntee, ve unorm c inntere l ce se dăug pentru oţeri o urjeră smplă dn şnur de uru cr înconjur guleru, form o buclă pe spte, po e dusă n fă pe sub epoleu dept rnînd 2G
pe pept unde om din nou o bucă ş se x l cec, sub ciucurele ciucurele me din drept Oţeri din escdonele de cvlerie m puu pe şodu drept gbernă prevăzuă în aţă pe dgonă cu se ş ecuson egte ne ele cu tre lănţşoe Trup de cvleie ve şnur dn înă roşie, purt n urul guleu u cu extremtte temintă n cucue şi legtă de ineu de tocul pisouu nen eu cş cu tiă oblcă ş dură mcă Gene veu pe gulerul tunci un glon din r uriu sub cre se brod pe prte dn fţă o rmură curbă cu unze mr Broder er relută pe mnşete Pte dn fţă tunci er prevăută pe mbee ltur cu un gon c cl de pre superoră guleruu poleţii veu fnjuri dubu dubump mptte tte termnte cu inee dn r uriu neegte între ele r plc er dn met glben lucos Gener veu fer din lucos şnur dublu, cre nconjur gueul l bză, strîngnduse întrun ine dn r uru de und căde lber lber peste pe ste centură Sujtoii ndrmi de m tîrzu corespondenţ c funcţe i doobnţlor dn Ţr omânas omânască că puru ncepu după regumen unfrme c le nfntere ş cvre ără boder, ir în loc de cec, căcuă smpă Prin «Înltele pounc de z» nume ele 8 ş 20 dn 1834 se ninţeză corpul ghonţor domneşt ş sevicu de cncelre dmnstrtv l me Oţer dn cest cop putu tunc m scură cu mul desup genuncho pspotă guer n aţă ş crcur mnşete cu posv lb ir pntlon veu vpuşcă oşe nu se complet cu bcorn vnd tosdă din gon de r uru 5 pene rcoore bsre, roş be primee nd l bză enure eru după modelu genel l rme Aghotn veu broder spece executte dn uru guer ş pftlee de mnşetă egeţ dubli dn şi epoeţ după mode dr cu ndu dn r uriu pe cre er pc cfrul încoront domntoruui. roder de l gule plstă oc er lcă
iă din cinci or d crin plcnd dinro upină drapă pronunţaă c şnuui din r ăsuci. Flol ava nrvri proinn cu pal rli şi ra ărgin d frun, alrnnd c spira Margina glrulu a ona r pvăzuă cu un şnur sbţir din ariu, pli Broria patao d anşă ra asănăor concpuă, cu ori d crn disps p ri rîndri, iar frunz în vanai Tri părţi a pafalor ava agni orna cu şnur subţir pli, rănnd libră jăaa inrioaă a auii anrioar, d a car porna circular, p anşă, sub paspoa acaşi gn d şnr car ăginş pafaua Oţiadinisao ava bodrii drpnghilar dn r aginu a g ş a paal d anşă, ărgini d şnur, iar poţi şi ghlţii o dn r argini În acaş an, n 834, din « naa poruncă d z p iţia Principai r
Fig 2 . Paladi, coa111t! rmei dn v, f1 1fă d gnerl. Cbineu stmp al Acadeiei RS (Gr I, Lc, 5 îv 346)
;,. «�t {/ \'
t"cMl
4 -
'
Modovi nr 31 din 10 noibi caplais priş o brodri spciaă a gl p car s pasază, nrun cp d frn d dan c nvură proinnă, o ă c par bagh avnd daspra o sa c op coţui p n soar cu ra O pră odica a loc în 1835 n ua « nali pounci d z» n8 din 7 ocobri cnd la infanri apar pafall d anş ar cavalria piş unioră apa unica, pţn a scă, dasupra gnunchiului ăn cu aclaşi fond bluarin, paspoaaă cu oş pnr infanri adăugndus ac paspoal circlar a anş ps ca s apcă paal barin a cu r nasui. analoni, bluarin avau vipuşcă oşi, ar c din pînză abă ra ără vipuşcă Cacu, ăţ a para suprioară s conecţiona nai din p şi ar la para suprioaă un şn dub îp dn lnă albă c doi cucu alb p drapa Apar paponu c d oră ovaă, conecţiona dn nă albă împiă. Ebla s schibă, avînd acu a p sc a pincipaui şi capu d bour Capu d bour s nconjra d raz d soar sub car s încrcşază două ţv d un o sabi c gardă siplă şi sagri c ovă n capul hap Cnra upi s ngusază închinds c o caaraă sipă drpunghilară, din alaă, paonaşl a diagonala o aă rcuă p sub poll drp, ar caruşira s icşorază avînd capacu acoada la bază Unioa oţior caă după acaşi coaă, priş a gl brodii drpnghila din ariu, oţri supriori avînd n ps, sb paspolul glui n galon dn r aiu Paal d anşă rau pvăz cu ri ndri d brodri drpunghila, doă d sus ind xa c c un nas, al rla nasu cosndus p anşă în aara paal, în drp brodri drpunghua d jos Cn ra din r ariu pnr oa gad s închi cu paa, ca ra ca blă 27
a rece pese ceiro o atîrnăoare scură aşezîduse drept şoduui sg, şi cealală ma ugă a spae amele nd prevăzte a exremăţe opse găcilor cu muscheoae care se aaşa a cele două iee ale ecii saie, suate u ma ss spre gra tec alul ma os căre mloc tecii, asfe ca atîrăoarea scurtă să se ataşeze a inel de sus, iar cea lugă la nelul de os, per a se da o pozţie oblcă saei sspedate fără să aigă pămît. Ceac c forma descrisă la itere ese preăzt spre deosebire de ce al nfanterie cu u fud de postav roş, cu amă pe partea deaptă, er maă c u ccure de nă albă La partea speroară ceacul ese îcoura de n şnr de lă ală c do cicur pe parea sgă Deaspra şruli pe parea sgă, ese at pampoul Apar petr prma daă a soldaţi de cavaere şi uma a e acm epole ca ai oţerior, dar cu fod di îă albă, tricotaă şi roderii marginale di lnă Ţeepoe erau o di gaon de lîă aă paspoala c roş a oer şnurul şi cicur de a Fig. 26 Dtalu brie de la gulerul tniii şfli eac erau dn r auru, a fe pamponul mzicii mlitae 1 Mova, mod 34, dpă purat pe parea sgă, cu egreă a Ai Poock (« Unfmle amati român gulerl uic broderiile era dpă mo1830-1930», Buueşt, 93). delul geeral coloeul păstrd roderia de frnz, descrisă mai sus petru spate î coadă de rînduică scurtă ua din 80, ca dealfe ş la maşee Ger a poaele ş manşeee n Maşetee, croite î coţ petru toi col era paspoalate cu roş Spaele oţerii erau paspoalae, fără asri ospeneru era prevăzu c două capace eri speriori avîd galo d r aru acoada ae c cîe re astri cus î ghi deasupra paspoalului Capacee ca ş margiile şlţu, era Oeri de cavaere aeau leduca de asemeea paspoaate. Spnţrul se după modelul di 1830 cu diagoaa cheia la u rîd de şapte asuri dn mrăcată î gao de r auri şi por meta al ş avea cîte do asur dea- sabi, ca a rpe dar dn gaon de spra maşeei, mai la rupă Pan- r ari La acese aee se adaugă aon, atî peru soldaţi c şi petr furaera acăuită d şur simplu ş oeri erau cofecoaţ dn posav prtaă jurul gului de ude coboară abasrdeschs, c ipşcă roşe şi pre- şor pe spae recd în fă pe sub ăzi cu souspiedri a gete era sbsoara dreapă ridcdse cea aţi pinteni cu tiă oblcă altă etremiae, a cac ş dse educa era ca a ifriei nsă se sub amă. Cetra din r ese dpă purta p şodul drep, recîduse pe modelul geeral a armaei sb epoletul stîg Cetirol i s a uma ceva lu după aceasă adagă portsaie formată din doă primă modicare î uiformologia mo « arători » c găici a n capă per doveească, pri « Înata porcă d
doar capul de bour mărgii de raze de soare Ceac oţerilor era ca şi ce descris petru soldaţi dar cu pampon din r auri şi şr împleti d aceaş maera, c cîe do cucur pe părie laerale Epol·ii aveau odl dn posav lemari prevăzţi c două şiruri di e de r auri suprapse la coac şi n rd pe oaă margiea ţerii superior aveau fari. Epoeii trecea pri eepolei alcăiţi ditrn galo di r ari, paspoalaţ cu roşu Îcălţămiea avea formă agiă de so eegat, c vîrf părat Cavaeria a cărei uiformă se deosebeşte acm de cea a faterei primeşe speţer lemar ermnat a
2
z », n 20 22 sepembe 83 moeu e cenă d se scmbă peu oaă amaa cu moelu ou de eşară confecţionaă boere băă dn auu, compusă n cngă oare pevăă cu do cuc cu fa ju ugi din r îme pe paea sîgă. Ciucui poeau dno fuă făcuă pe area sgă a ceouu cu doă anăo mai îguse em nae c nod oud, de sub cae se espiea caafile c anjue des, dn cae, ag pă a aculaa genunchl To acum oţ de naneie p mesc peru ţia e ceemoe egee e culoae mue aghoanţi ămî n a unioma d 183 da fee ţiise pe ame cei e ianee avînd peaju bconui fumuru, a cei de cavaee ab a bico s adagă, sb osaă o cocaă bcoloră c albasr în moc ş oşu la exeio cuoie Moove În 80 se ac mbunătăţ oiea nrumuseţăii unorme irodu cînse ţua e bal < Îaa pocă e zi dn aprlie 1840 prind nua de bal a oţeo sabileşe că « pen îăţşaea o la bau îcviiţăm a se pua a munde scue aao e posav alb pao de piele e gla cu caarame albe, coţi albi e măase ş . . în locu chivăei vo ua păă ei corur c paă adcă oţeri de inanerie, paă neagră a ce e cavaleie albă» Mndu ea d osav beuma scu ă la ale cu guler îa pas pola cu oş Paspoalu oşu conuă pe piepu cu buoiere, mun îchiduse la u e ouă nasu Spaele se emă î coadă e dncă. Oe o pae şi de aa şţ era cuse capacee oizoae, aspoaae ş emnae î acolaă Îe capace s xai o nasr e la cae poneşe paspoa oşu pe ecae mage a co de îucă, emnse î ungh La ambee ame gueul munuu era peău cu boei epghu ae goase, auu, a maşeee
avea aspoa ccula, pese cae se monau afaele c e rdi e broeri repughuare ispuse oizo al peu anere. La cavaeie, man şeele ea n colţ ş paspoaae, sub ugi plasînduse o sngă boee drep ughuaă dpusă veca Epoleţ ş eşare ea cee sablie ia iconule aveau cocardă bcooă, in măase înceţă ş peaj aaoi eau eseu srîmţi acopeeau genuch cheinse cu nasue sb aculaţie, pese coap albi n măase. Pao lac negu aveau vîr bomba, la oc al ş capă pese care se aşea caarama mea ab Dacă 1835 forma cavaeie îcepe să se eosebească e a ianere, d 83 se eaşeaă aical e a uro armeo prmo pe cea duă moell lănceo Fg 27. Uifrmă soda d nt <i Mldva, de 1835
rn « Înala poună de zi », nr 3 din 7 anuae 1843 lănciei poaă şapcă de piele u o aloă sembombată şi cozooc ngus apeat în fţă mă gini de meal alb la upă, ar la oţei dn gaon de r argntu Deasupra calo ei, pereţ rapezoidali erau din posa oşu, a mperiala din posta beumain Margnile pereţilo erau cusue cu şnur dn înă abă penru rupă şi dn r argntu penu oţer, ia locul de înce ere a caoe cu pereţi ea preăzut u un gaon lat de lînă ş, espect, dn r aginiu La mijlocul caloe, pe părţile laeale, sn xae, u smple ozee, ugulaele, cu solzi supapuş, din meal ab. Emblema ea ca a infan terie - spină însă pe o placă sem ovală din meal alb pe ond perla, cu margnile rdicae şi ăsue , se mona în aţă, pe peeţ pnă sub mpelă şi se spijnea u paca pe paea superioară a caloe La oţul din dreapta al mpe Fig 28 Unifă colon d cavaler in Mlov, mo 1835.
ale se aa un îg penru xaea aee La colţul dn snga se mona pamponul ound, din lnă sau dn aginiu şi egea din pă alb de ca ridiînduse deasupa calote şi ăzînd apo în mănun bogat pînă la baza ei Tunica - bleumarn cu plason oşu xa pe două înduri de cîe şape nas ui dn meal ab, cei de sus mai de păraţ aeal de nia celolaţ aea guler na, paspoaa u roşu Sură n aţă, pnă n ale unica avea spaele emina n coadă de nduniă Manşe ele, n colţ, eau dn posa roşu şi aeau cusu cîe un nasure n ungiu lo şi e do nastur pe usăuile lae ale ae mîneclor Spaele ea peăzu cu două capace eriale, acolade spe neror paspoalate şi xae cu îe e nasuri. Poalele tunicii, inlusiv magi nie şliţuu, eau de asemenea paspoa ate Soldaţi a�au gulerul simplu, doar paspoala ia oţeii brode depun gulae dn agntu Panalon de gheaă, dn posa alasrudescs, aeau puşcă oşe Cenironu, portsaba şi edunca preăzuă a spae u o aaamă penu xaea aruşerei, purată pe şoldul dep - erau din piee albă Oţerii aveau ledunca din galon de agntu u ecuson şi sea, legae cu lănţişoare dn meta ab Furajeee u do cu u mas, eau dn lînă abă ş, res peci din r agntu uaea, alcă uiă din şnur ung, era emnată la cele două capee cu o reţea de mpleuă în ombu la are se monau ciucu Cu auoru găcii de la capătu reţee or, ea se xa pe primul nasure din stnga de sus a tunci, înconjura baza guleruui prnzînduse la spae nrun inel de înă sau de r apo cădea lbe ş rma o bucă la nielul ale penru a ura apo la şapcă de a cărui crlig se agăţa Epoleţii oţelor erau după modeul geneal a armaei, u bodei din r agnu a ai soldaţlo, din lnă albă cu ond rioa tecuţ prn ţineepoleţ din galon de lînă abă, pas poalaţi u oşu
Fg. 30 Urmă d ctent d ftri di Moldva, dl 1845
mpete d caetil, temiae c ee. Î cmpl colacl se moa stelee c cetrl roemiet ş erv e colri Petr sodai gada şi sboeri polet coi dreptglar di ostav bemari paspoaa c roş ea ăiat g ascit la extremitatea de se xa c astre mic di alamă Galoaele se aplca a area seioară a epoeti sb aste Galoaele era e d lă roşie estă strri, e di r ai c aceeaşi esătă, fcţi de gad Capoal 1 avea galo, capoall 2 avea doă gaoae, iar caoalsboţer trei gaoae Galoele era cse gă al fără disaă ee Capoal eagaja avea e galoae sb ase şi galo d acelaşi maeria erezetd seml de eagaa cst spe csătra mecii e epolet Adatl avea n galo di r ari, iar cade avea n ao es pe oată
margia poletli Pet cavaee gaoaele de lă sa de r era abe Corl saiar c cie med cae ale miiei Moldovei prmeşe 846 imă compsă di bico be mar spener, acheă ceaă la rd de ot astri ermiată a spae coadă de rdică paspoaaă c oş, deaspra căeia s apicae doă capace orizoae, de o ate şi de ala a ceor do asti di taie, de de oresc cee doă pregir de paspoal termiate g, şi paaloi gi c vpşcă roşie Boderiile galoaele epoe dferi de cei ra de toată armaa şi aexele ea exectate di agi�i til docto ispector geera) avea a bco o torsadă oblcă, d ş gos mpletit xată pese cocarda b coloră a coţl de ss al bicoli D acelaşi ş mpet era execat ş c epoet pa pe mărl dep La gle pra doă brodei drept glae iar a maşetă doă bode depglae aşezate erca At g er c ş maşetele aea sb paspoal roş o esă di agit. ataoii avea amas db roş despări de ipşcă Ceelalte ci pta la bicor orsadă simplă di galo de r d ă. Doctorl a doilea (oe seio) avea aceleaş broder a gler şi la maşee dar ără tresă sb pspoal Epolel de e mărul drept era alcătit di ş siml, mpti, ia paao era preăţi ma c vipşcă Ispecor geeral şi oerii spe ori pta pe măr dept egileţi dbi împletii d r argint, c ceioae albe Medici oţe feori chirg şi eteiari aea epolet ca ş oerii speriori dar la ger o sigră broderie dreptghiaă, ar maşetee simpe prevăte c ce do asti a păie ateal atroaş di piele neagă, e rta e area dreaptă, ad cartşiera deaspa aie ia dagoaa cheiată c o cataramă dn metal alb Sboţeii elcerii sanitar şi vete a pra epoleţ dar avea sb asoal gel ş a maşetelo cte 3
Fig. 31. Unirmă de căptn d nfante dn Moldov, ode 87 ţinut d dă
u glo de ş dgolă potsbe pe pe sgă Suucul copuui s ve spe două cpce depte şeze vecl ş xte um cu cte doi sui ex emăi. Umătoe modice e oc î 1847 cu uee competăi î 1848 şi î 1849. Acese modicăi sît dece e de « Îltee pouci de zi 2 di 8 mte 847 ş 9 d 15 oiem bie 1847 ş cum e găsim uste î Regulmetu m peu sub oului de ee » (Işi 847) Cu pilejul cesto modică se e mcă oducee două o ee mete uiomologce Pimul costă î coue m cceuă ceo două ţue de sevciu şi de pdă iu zilcă su de sevciu păstduse su ucul su cpo (uică ugă două îdui de sui) i ţu de cee mie chet cu codă de îducă Al doie eemet uimoogic ese 34
mteizt p ite î dote chivăei d pele cu gu me ce Astfel fe v pu chetă beu m cu gule îlt d posv oşu epoeţ oşii cusui mecă pspo ltă cu oşu şi îcheiă aă u îd de şpe sui falele de m şetă eu mote pe o vpuşcă de ce eşi cuoe pă bz mîeclo Sol di veu două dgole dube : pe tu potsbie ş petu cuşieă me, ce ve plictă pe cpc o gredă di mă expodd cu ceul otud de ce pecă re ăcă u î sus ş două î păţile lele Oţe veu bodeii depughiu le l gule ş pe plele de mşee poleii ş eş ămî ceş şi se dugă zcu anoii peu toă ite, eu d postv gr cu vi puşcă oşie i v di pză su dil lb ăă vpuşcă etu iut zilcă se pu suucu ug cu semele exee şi disiciile de jcheă Chvă d pele ve cotă u giă cozooc mic şi păăoe de ce uşo cuiă îăă pe cusătu d spte cu giuă de mă coboîd pe mgie păăoi de ceă L p te supeioă cote se mo ţuul mec pe u supot de mă cu pu be bombe eve l extemtăţi coboîd pe cubu cote Ţuu po puz e cătu di două poemi ee iee şi vî coic ; se îşuub ş e îocui cu tj pope iu tee odote Peu ieie peju di pă egu de c Chivă e evăzută cu ugule dspuse sozi suppuşi pe u nd şi e pe o co cdăozeă bicooă d met cu si ui Emblem schmbă epezet u cp de bou di lmă îocmi c ce descs peu zc d de poporţii mi m Muzic miă ve ceşi d de uimă pe ce se picu î ţă peiţe duble cu ughiule spe m ge Pe pe exteoă mîeclo eu cusute celeşi pete îsă cu u ghiue î sus pîă l cusău cu uă u ude se o cpă
Pomperii putau unomă ca a in teriei da cu paspoale albase Geerali aveau boderi speciae. Pe guerul din posav roşu paspoala cu galo de r auru eau bodae n ee funze cu vrfule î sus Maşeee circuare eau din postav roşu, paspoa ate cu galon di r auru la parea superoaă. Pese manşeta cu brodea d fuze de stear, ca şi în Ţaa Româ ească se plasa pataua de manşetă acoladaă din postav roşu pîă a margnea manşetei bodată la fel ca gueul. Epoleţi geealo aveau anju dublumpleţi, ia ţieepoeţ din gaon cu aceeaşi bodee eau paspoalaţ cu roşu Bcornul avea tosadă d şnu de împet ată peste cocarda bcoloră ş pee albe de struţ. Paaoni eau d postav alb a czmeleboto aveau pen aţ cu autou curelelo ae. Fig 32 Unifrmă de locoet d lăci dn oldova, odl 87
g Bcon d gra d Modova ode 143 cae a apaţut dontolui Gigoe A Ghi (coecia Gr. Ghyka).
Oţe d sau mao aveau chvăă cu peaj alb acheă cu gue roşu cu brodee acătuită di o de crin ş vpuşcă d auu Paftalele de manşetă, to roşii cu aceeaş brodei de cin eau pevăzute cu u şnu d r auriu Epoeţi, după modelu general ş eghileţi di r auu, compeau uima Patalon eau d posav g cu vpuşcă oşie Sutucl pentru ţinuta zincă ea nchs la două rîduri de cte şase asuri avea uler oşu ş maee dube paspoae a partea superioaă Eşara ea după modelul geneal al amae Aghoaţii aveau penaul ab, asui din metal alb, paspoalele din posav sau d ab la jacheă, ş vipuşcă d postav roşu a pataloni a gule şi a manşete aveau spe deosebie de aghiotanţi domneşti boderi dreptunghiulae din r agintu. Eşarfa era galbeă d auu, î schmb egheţi îoc mţi după aceeaşi reguli erau d rgintiu La lăncei şapca ş jachetee ămîn eschmbate. Se adaugă numa la soldaţ broder dreptunghulae d lîă albă a gue ş emblema reprezetnd u vutur ca ş Ţara Românească. 35
ig 3 Ufrmă de căpin Fig. 5 Ufmă d old de F 36. Tuncă de sr d d infnter dn Moldo, le dn Moldova odel ublootet de le di Mol o 1848 do mdl 848 188
n locul centironului al apare cordonu bcoor din stoă cu ond beumarin n mioc şi margine oş înceindue n ţă cu un ineundă din aceaşi maeria a fe cooat Toţi ăncerii primesc antaoni eumarn, ca şi tunca cu ampa dulu ia rmbţaşii lăncieor a el ecipai, au pe uncă ma exac pe plasron ce cinci eţe ca ae muicanţilor nn eriei dar dn maea ab iar p mîncă petiţe cu unghurile în sus pînă a cusăua mînec cu umăru cuăură acoperită de o capă roşe cu dungi ae avnd a baă două gaoane abe n 188 pn « Înata poruncă de zi , nr din 30 noembe ş inaneia pimeşte panaoni eumain, cu vipşcă roşie, ia artiera jaceă eumain cu guer din aceaşi potav paspoaată cu oşu poe roşii şi aae o oş monae p vipuşi circuare oşi La aceată daă se noduc epoeţii de ip ngea», cu oi d aamă pe cop şi pe coac oderii marginae răm 36
nnd aceeaşi ca şi însemnee de rad a civără areria avea sub capul de bour, dn aamă două unui ncrucişae, dn acelaşi maeia Panaoni ati lerştio rămn o gi cu vpuşcă roşie Surtucu ea din aceaşi posav ca al nfanerei, dar cu ue eumain papoala cu roşu manşete dule ntorse şi paspoalae cu oşu rin Înala pouncă de , nr. 0 din 20 augut 1849, inspecoru genera a armate primeşte penaj a păărie ar aduanu de regment pena negru a civără eghie din r auru, resul roderiilor ş epoeţii ind de culoare abă În 185 andamii căăr prmec cără ş unică eumarin paspoaae cu ab unica avînd guer de cuoarea ondului pe care e apică peiesăgeaă Epoei a au anuri iar edunca ş codonu n ca cee ae ăncerior şi au în pu egeţi ai p umărul dep anaoni beumarn, nt prevăzuţi cu vipuşcă roşe
Ulma moicae mai sbstanială sbstan ială este odonată pin « Înalta poruncă de decem emr rie ie 1854 zi», r dn 3 dec Inanteia pimeşte din no panta loni bleuma bleumain, in, c vipuşcă vipuşcă oşie pen tu inta inta de iarnă şi dn pnză ală, espectiv din postav al pent oeri ăă paspoal penu ţnta de vaă Se schmă acum emblema de la chi vără alămule ămînînd aceleaşi Em ema ia mă mă semovală cu aze sema ind eieată prin ciocănie şi epe:entînd un sct ncoonat, în a căi cmp se nscie capu e o măginit de doi deln cu capetele spe exteo şi cu coze în sus Tunica, leumain pasoaată în ţă, este ncheiată la n n de şapte nas tui semiomai, in metal gaen ae a spate doă capace acoadate paspo ate c roşu şi xae c ce tei nasi Gulel, nat, din postav oş, este roni la colţue de ss, iar epoli, csi a umă, snt to din postav oş. Manşetee cicuar, dn postav oş, a Fig. 37 Brodii dpuglr ulrl patae in acelaşi maeia xate c şi anl fţeril di Molda odl 184 te nasti ma de unfomă. Cenaham, cu beele care rec ig 38 Brdrii d p guu i anetl c· vetical n faă, pe piepi, pe s ambii rilor aghotai di \[oldov:, mdl 1854 epoleţ, înccşînduse pe spae şi pnzînduse p această pate n găic pe cenă, este prevăztă cu pottesac pe partea sngă ş se încheie în ă c paa de alamă smpă De o pate şi de alta a patae, cenua se spijnă n faă pe oi coţa din aamă csu n tala tnici penru a păsta orontalitatea. La spaee centi se mai ataşa, c oă găci catşa pe al căei capac ea apicat însemn nfaneei din alamă Oei ptau aceeaş unifomă da cu znac ş eşaă antaa dn posav gi, att pentu soldai, ct şi pentu oei ea înche :�-. iată n aţ aţă a oă oă r rnd ndu uii de ce şas şasee " nas gaeni ea paspoalată cu roş la gue pe cae era montate petiţe în fomă e săgeaă, în coare istinctivă ; aceste eie vor deveni tadi ionae pentru amata omână Ateia avea tnică emain şi pan talon gi paspoalai c oşu chivăra ind dpă moel odonat în 84 făă ală
dstincţe Tuca avea însă guleul e g paspoa cu oşu, epoleţ erau la l a pafalele de maşeă montae pe vpuşca cculaă roşe La soldaţi cen uaam era dn piele neagră Oţe putau la gle două bode dreptungulae dn auu ş te ma scute, la paaee de manşeă. Epolţi şi eşaf eau executaţ to din auu. Mantaua gi - ca deatel peu toa tă armata - , la atl atlee ee avea epoeţi roşi şi guler n culoarea fndulu pe cae se apcau petliţe tip « săgeată săgeată» », d e cuo cuoae ae neagră, paspoalate cu roşu u n at eement care devine tradiţonal pen tu artleria omânească a această dată, oţeri agioaţi aveau chivăă cu penajul ab epoeţ ş eghleţ di r argntiu ş eşară aue Tuca Tu ca - cu guler roşu, roşu, ora cu bro de depugulae d r argtu ig 39 irm e coeet d te te e 8 « Alb Albm m Miei Moo Mooe e 854 Fig. 40 Unif Unifrm rm e sold solda a de d e ei ei din Md M dv v,, mdel 1854 1 854 pă « Album Album Miţii Modvi»
ş pas paspoa poa alb, sub cae era cusu chena chenau u di şnur subţe de r agntiu agntiu av avea ea la bază tel d canetl ag agnt ntu u Pa Patal talele ele de maşetă, maşetă, di postav oşu, paspoalate cu posav alb sub cae apăea elu di r agnu ca a gule, erau onate nu ma pe tei păţ şi pe jumătatea anter oară e pafa eau plasate trei bode deptuguae dn r Sub vipuşca circulaă din posav alb întlnm şnuul agnu u Resu paspoaului tunc din r agn ea dn postav alb, ar vipuşca pantalo nlor era din postav roş Oţe agotanţ domneşti aveau n schimb toate aneele galbene epoleţ ş egileţ din r auru, ia paspoalele tunci abe, iar a panaloni gr avea vpuşcă din postav oşu Fodul gle ului şi ce al paftaleor de maşetă, dn posav oşu, aveau boder speciale, alcătute dn or de cn măgnie de r auiu, cu şnu at a gule, cît ş la paftae, după modeu descs la oţeri de sta maor
Procesul de uniare tinutelor la uniformele armatei romane '
"
(1859-1872)
Dacă pînă la nea incipateo unfomele dn ăile omâne au sufeit modcăi în dierite etape după modeee epoci, evoluînd în pas cu tonul vemi, în peioada 1859187, cea de a doua etapă mae evoutivă ondu or se uncă Pe acest fond se ceează speccu omânesc, devenit tadiţional, une le mci schimbăi ţinnd doa de aspec tu anexelo Deşi pin « Înaltul odn de i », din 20 matie 859 se numeşte o comise mxtă pentu înlătuaea deosebiilo de unme ale celo două amate dn in cipatele Unite abia în 860 se poate vorbi de o uniomă egulamentaă comună stabltă pin boşua de uniomitate » Eementele comune n acţiunea de uncare vo cocada ticoloă pe coifua amatei, eşa tcoloă şi indi c apicaţi deopotivă tutuo unifomelo ca tresee n «ghlandă » pe mîne, instituiea gadului de ocote nentcolone ş apaiţia uno unfme pentu amele noudecetate 40
Vom urmăi unomele pe ame cu modicăie suvente pentu ecae n parte dea ungu aceste peoade. Infantria de l avea unifoma com pusă dn tuncă beumain şi pantaon gideschis entu marea ţnută tunca ea cu gule nat şi dept, nchsă la un înd de nouă nastui din metal galben sembombaţ ia manşetele n colţ cu paspoale din postav roşu Pantalon ag de culoae bleuman dn 860, aveau vpuşcă oşe ia cmee, dn vax » erau conecţionate cu vî pătat Pe gueul paspolat al tunc ea bodată din lnă roşe, o genadă expodînd, compusă din bombă şi acăă » Epoleţi omaţ din gît ş colac dn postav oşu, eau măginiţi de tosada din tel de lnă roşe ş de fanjui tot dn nă oşie Ţineepolţi, din gaon de lînă oşie, erau paspoalaţ cu postav bleumain. entu ţnuta de toate ille spenţeu mai scut decît tunica din postav bleumain ea ăă paspoau ia pantaloni de cuoae gideschis.
Mntu din ostv gri-be e pe văztă c n cişon Pe geul de l mn e bodtă grend exodnd din postv oş Chiil ve cot beumin c bndă oşie cooocu ind oizontl c couile dee Pe csătile te e şi ondol de îmene cotei cu und chiiui se tese din înă oşie i în fă sub ondo e cotă o osdă cătită din t tese de înă oşie pinse ste o cocdă metlică ticooă c n nste de nifomă i sb co cdă pe bndă se ă o gendă eodînd, din mă. Ceco nou dnmie cecui de fomă ciindică nt îngstt l te sueioă şi şo cb l ste, e din postv bleminînchi şi evăut ss c un gon de nă oşie P cusăuie tele ş spte cecoul ve psol oş, i în ă tosdă oşie xtă c n nst pese cocd ticooă Des tosdei în ondo se mon pmonul biseic din înă oşie Cozooc cecoi e cbt i sbbăbi e din iee Un element nifomoogic nou-into dus în cestă eiodă este cpel zis de « czm » în fomă de boneă ble min, cu doă cle semiovle, ps olte c oş Pe csăuie cotei se ă de semene psolui din postv oş L col din aţă de sus este csut n cice din lînă oşie ss int de un şn i sub e e clă gend şi număul egimenti Însemnee de gd e indicte pe bţ înte co şi mă c gone din înă oşie, psole cu ostv be min cusue n nghi cu vul n ss Gdee de cdet şi suboe noil nd conte spiii Conveniei din 7 / 9 gs 858 un dece din 860 e desineză ecîndu-i n ctegoi segenio. Sboţeii veu în s un glon din lnă gbenă cst în unghi de sp pspoui de mnşetă Aceşi gon i distinge şi cel unde cest e cst pte seioă cpeo Din 1860, gon se desine
Fig 41. Pfaua d a cul oţrl d nnti, mdel 1861
ă i cicele · din lînă c i Centionul tpi din piele negă, se închide c t detnghiă din lmă pe ce e plictă gend Oeii ve nifom l el coită d din ostv mi n şi ve epolei metlici şi nsti bombi c nmăr egimentlui eie Din 860 oeii otă din no d nmi ţinut zinică, pnoni gri c vişcă dis tinctivă dpă egiment. Dminic şi n zilele de săbăoe, de o 2 pnă n zoi puu « deplină uniomă » int de cemonie. Eoeţii e din metl gben lcătii din ăci co dte (« sozi vonţi ») e co eoe ti şi o pcă simlă bombă, pe colc măgini înd-i de o bodeie din ui c ni şi stele din metl b pent contst cu ndu şi pentu distinge mi bine gdul Sblocotenent ve o ste ocotenent doă stee i căitnl nici n O cioitte epocii e că sbocotenen ul pt un epoe c ni e mă dept i e umăul stîng n făă fnji în im ce ocotenent t eolet c ni e mă sng şi ce ăă ni pe mă de, căpi
au avîd ambi epoeţi cu raur i 860 oţer nferior vor avea fauri a ambi epoeţ. Oţeri superor aveau aceaşi tip de epolei dar cu franur groase împetite şi mai scurte gradee d dicae ot prin stele una petru maior două pentru ocotenetcoone şi re petru coone Ţieepoei erau di galo de r auriu, cu utur metaici cusui pese gao emee de grad pe mantalele oeror erau idicate cu ua, două ş tre trese pă a căpitan, ar petru maior, ocotenetcoone şi cooe ua două şi tre rese sub care se aa gaoul din r at de 8 mm semnul distc tv petru oţer superiori. e gulerul tuncii a oţeri grenada era brodaă d r auru Ceirou d r auru se îcheia cu pafta meaică pe care era apicată aceeaşi embmă a chpiu cusăturile laterale erau orna te cu gaoae înguste din r auriu ca ş rodou, a care se adăugau pe ud patru spirae dn acest galo petru oeri nferiori galoae dublate petru oerii superori ş rpate pentru gee rai Dacă pe pereţ aterai de sus pîă a badă, oeri ieriori avau cîte o tresăgalo ce superori aveau cte două, iar geeraii cîte rei gradee erau indicate crcuar deasupra bezii la baza caote ciindrice. Egreă purtau umai coloneii comandai de regiment şi maiori comadati de batalo corp apare Comandaii de bataioae dn regmente purtau pene de vulur că zînde mpărite pe trei zone egae albastru os, galbe a mjloc ş roşu a vîrf, avîd la bază o oivă di r auriu. În aţă torsada era di patru rese se xa cu asture pese cocarda tricooră di mătase, iar sub ea pe badă, greada cu umăru regimetu, din alamă Ceacou era prevăzut la partea supe rioară cu un galo de r auriu Capeu aea un gaon de r auriu cusut pe parea superioară a capelor ş două gaoae pentru oerii superior, ambee categori avîd suspedat în ă ciucu ree dn r auru n 860, galoanele de a cape se desinează La oţerii 42
ieriori, ciucuree avea fraurie ibere iar a cei superior ciucuri erau tar şi mai scuri in 86 se adoptă ca sm distinctv posav ro pentru oate regimentele de iaterie de iie Se rvine a pan talonii de cuoar gri ca şi mataua iar tuica se va modica. e suprimă epoeii ş se ocuiesc pri două semi cercuri roşii ma umate pe moc şi subiate spre expremtăi cusute a încheietura mîncir petru a su5ie cure le de a puşcă Guerul va ăiat cu courie rotunde ş ncheiat cu o copcă Capota, beumari va avea guer ntors şi croit rotund mîeca dreapă oarsă. n 861 se ntroduc seee de ser vicu, întînte a armatee dn ara Românească şi Modoa, de a care s păstr:aă deosebrile de grade Zacu re semiova, cu marginea recurbată au a mioc apicaă stema încoroată a ricpateor Uite, două scutur pr zetîd curburi aterale, î cmpu dn stînga d pasat capu de bour, iar în ce din dreapta vulturul cu capu î prostînga şi cu arpile deschse a colţurile de sus zacurie erau prevă zute cu spirale de r mpetit, care ieşeau de sub pacă ş se montau la gît sub guer. Placa galenă c ema o abenă era a oerii superiori, sublocotenetu g. 42 Epţi d clonel, e a aarnt mnilui Axand l Cz
Fg 43 Chipu d maior, moel 1860.
avînd placă şi stemă albe cu spiralee de a colţur din r argintiu ocotenentu placă albă cu stemă şi spirale galbene, iar căpitanu pacă gabenă cu semă ş sirae albe Cu acelaşi prile s suprimă grenada de la ceac şi guer la ceac introducînduse o placă epsoidală albă cu numărul regimentuu de culoare roşie De asemnea sergnţilor care se aau ataşa pe gă comanda regimenulu i se acordă drepul d a purta drao din r auriu a sae ca şi oţer in 863 pentru a se deosebi de oeri, adutan maori or pura unirma corpului avnd franurie epoleţilor din r argnu iar n mca ţinută tresele de pe braţ n r ab Adutanţii suoeri vor avea franurile amestecat cu mătase roşie dragonu şi centironul ca al oerilor în mica ţnută, chipiu şi cacou ca a subocoenenţor dar cu paspoal din mătase roşe n nua de campanie oerii trupelor pedsre, prin Înaltul ordin de zi nr 02, dn 13 noembre 183 or purta n faţa tupi pistol ataşat de cenronul sabie în parea stngă iar cartuşiera n partea dreaptă Penru că nuele nu erau regementate ş purau denumri dirite indicae prn depnă ţinută nţeegnd rin aceasta nuta de ceremonie sau ţinuta de ordonanţă or zinică « Înaul orin de zi» din 864 decretează patru ţinute : 1 marea nută de ceremonie 2. marea ţinută de serciviu sau marea nuă ;
3 mica ţinută de servc mica ţinută de oa ziele Şcoala miitară avea unrma ca a innterie cu deosebirea că grenadee de la gulerul tunici erau brodae din mătase galbnlimone epoleţi erau confeconai din nă gabenă iar nas turii din aamă au marca prncipaelor n pare apo din 1861 cu marca rincipaelor Unie Cipul din postav roşugarance cu banda eumarin avea perpendicuaree cindrului şi rondoul ornate cu trese din mătase gabenă n ă era montaă o grenadă dn alamă după modelu descris pentru chipiu oeror Capeu avea gaon de lînă gabenă ca l sub oţer iar ceacoul avea gaonul de sus din lnă roşe iar pamponu bsferic dar tricoor În 864 se adaugă a mana un capi şon mo şi genadă din mătase ga benă la guer ar la chipiu se introduc drept embemă inţialele M (şcoala mitară) nconurate de funze de laur Capeul avea caota roşugarance, capele beumarn ş era ornat cu o grenadă galbenă brodată. Semnele distinctive ae gadelor se indicau ca a infanerie ar pe paftaua cntironului era apicaă marca rincpaeor nte Directorul şcoii purta uniforma cor pului din care provenea pe cnd su drectoru şi ceilai oţer purtau un rma şcol natee ordine de zi din 86 rege mentează unirma bataionuu de vînă ori care se compunea din păărie neagră, tuncă maro pantaon negr ghete şi ambiere abe Pălăria avea caota bombată şi boru re mari ridicate torsada de patru trese dn nă verde sau din r auru, xată pe parea dreapă, cu un nasture peste cocarda ricoloră. Su oruri era prevăzuă cu subărie iar pe pae stngă a spae cu penaj verde de cocoş rdica a coor şi căznd pe spae at ntrun merşor de nă sau dn r auriu Şefu ataonuui de nător purta egetă ca şei de baaoane corp apare 43
Fig 44 Unifă e ctee de vîri, model 1861.
unica mao, la doă rîndui de nastui ea paspoalată cu vde satele prevăzt cu doă capace paspoalate g erul vede ş manşetle n coţ, din postav vrde Pe guler eau apicate rompetele încolăcite dn postav verde ş, respectiv, din boderie de r auri pentu oţer e umi se aau sem cecui dn posav vrde pentu ss ţineea celelo G2loanele ea cste pentu gadaţi n unghi, deaspa manşee Pentu oţe adele erau ndi cate c tese « n ghiandă» carace istică a unfrmologie euopene pen tu anumte ame, mrgînd de la na pînă la re rese disse în spiale pînă deasupra înceieti mneci pentr oţe ineiori la el pentr oţeri supe rioi, c adausu uni galon din r, semnu lor dstinctv dsps în ung, deasupa manşete, peste cae se aşeza tesele gadului de oţei superiori pînă la tei trese anaon din postav 4
negru aveau vpuşcă verde, ia am biee pest ghete, erau nchse c nasi la exteio Centionl din piel neagră pentu soldaţi şi dn a pentu oţei se încdea cu paa după modlul general. Vînători aveau faeră întocmai ca a atilerie (vezi mai os) dn r aui penr oţei ş din înă verde entu sodaţ Fuaea se pua astel ca un cana să e pe patea stîngă iar pe cealaltă parte, adusă e umăul dept ş prnsă în nastui părţii din deapta a tnicii umăl dep se aa n şnu de lînă sau din aui pentu ssţineea fraereo Jandarmii pedşti prmsc în anul 1864 culoaea albastă cae devine tadiţională pin stabiiea nanţei de cuoae unca dn postav abastrudes chis, dpă mode inante ea pţn ma lngă, c guerl, manşetele ş paspoalee dn postav oş. antaloni din aceaş postav avea lampas simplu roş, a mantaa, ca a nnteiei era dn posav gibleu Epoleţi rau din înă albă, paspoalaţ c roş, a nasturii la pă din plumb cu o genadă c tre ăcăi ghileţi era din lînă albă, după modl ceor de sta mao prnşi în ţă de pimul şi al dolea nastue al tnici Calpacu avea în ţă n soae oval, ma ma ca a innteiei Capelu ea cu fund din postav roş şi clapee de cuoae albasrdescs c ciuce al în fţă şi o grenadă de lînă albă c tei ăcări Cenonul din piee abă, cu ţinepumnal ava pafa cu emblema de pe nastri În mica ţinută nica se pua făă epolţi şi fără eglţi ia capacul era învelt în muşama neagă avnd în ţă doa emblema. Unioma oţelo ea la el coită cu epolţi, ţneepoleţ şi ehileţi dn r agni şi nas din meta alb c grenadă Cpul, din posav oşu cu tese din aginti ava în ţă genada dstinctivă Centionu de ari avea pe pata genada relefă, înconjaă de nscipţia ATRI şi ONOAR Dagonul de a sabe era din ai
În mica ţiută unica se puta ără epoleţi şi egieţ cu rese de gad după modeu geea deasupa manşeeor Cetirou de ac şi dagoul din pe erau după modeu ifnterie Î 1859 anu Uirii Principatelo cavaeia amaei permaee se compea di ăncieri care purtau uiorma după modeu facez şi cavaeia armatei ertoriae, acătuită dn dorobanţi căăi ae căror unorme cu badenbgu au sfeit inuenţa uiormeor de usari le armateor ţă ior vecine Lăncierii aveau tunică scuă beumar, închisă la două rduri de cîe şapte nasuri ger dep otjit î aţă manşete coţ şi două capace acoadae la spate prinse n cîe rei nastur mari de unormă şi uie a coţurie superioare c un îd de ciucui de bumbac de cuoare discvă (roşu peru regmentul lăciei ş ab penru regmetu 2) Gueru era prevăzu cu doă petliţe dreptunghiulare, aşezate la moc ar maşetele erau di posav de cuoae distictivă, asurii bombaţ di metal ab peu regmentul şi di alamă petru regmentul 2 Tunica era prevăzută cu pasro de cuoare dstictvă monta pe cele două înduri de nastu Pataoii puaţi n uncţe de ţnută eau de odoanţă şi de căăie cei de odoanţă ind de aceeaşi cuoare cu uica avînd ampas dsticiv simplu dintro siguă bandă iar cei de căărie era din posav gridescis umai cu vipuşcă ş bazoaţ cu pee Tupa mai puta şi pataloni penu sevicu de grajd coţi ca ş cei de căăre dn « pînză de acu Penu ţnua zincă ra în dotare speţeru lug cît să acopere şoldurie încs a un înd de noă nasuri alb sau gaben (î fnţie de egimet) cu doă buzare patea de jos cu guleru ş maşetee î coţ paspoaate în cuoare distictivă Pe ume erau cusuţi numai ţneepoeţii Mataua, dn posav i cu guer ăst, avea petliţee n rmă de seguleţe de ace, ia manşeee îdoite pas
poaate cuoae dstictvă Manaua se ncdea a u înd de cici astui avea buzuarele obce pse la moc îtun nastue, iar epoeţii beuman cusuţ î umăr, era paspoalaţi în culoae distictivă Şapca ea compusă din «bombă » sau cauc (caotă) peeţi de dasupra caotei paca mperaa viziea şi ănţişou Caoa, di pee ăcuiă pezea o curbură pronunţată a spae Peeţii erau de ormă tapezoidaă, acoperiţi cu postav de culoare şie a regmetu 1 ş abă la regimenu 2 din 186 aveau marginile prevăte c gao di lînă abă sau roşie iar fdu din muşama eagă a ocu d împreuae a caoe cu peeţ se aă u gaon mprejmutor at de 3, cm, executat n ţesătura zisă « ud de degeta » din lînă abă sau gabenă, dpă remen Coţu di aţă a impeiaei avea u ociu pentru montat panaşu care ana pe patea sîngă Sb paaş pe peree se aa o cocadă metalică ticooră, cu albasru mjoc avd toată spafaţa striată Pampou semiseric ab peru regimentul 1 şi egr pentu reimentu 2 a oţe ia a trupă roşu pentru regmentu 2 ncepîd cu au 81 di ă rcooră, se aşeza deasupa cocarde metace sb impriaă ; egreta d păr ab de ca petru ambele regmente roşie umai petr muzicaţi avea a bază o scoică de fomă coică d înă oşie cae se monta deaspa pamponuu Pamponu se pura înotdeaua la şapcă at a ţiuta dezveiă, c ş la cea înveiă Viziea, ncnată to di piee ăcuiă ea mărgintă de o ganitră de meta de cuoarea egimentuui. Pe « bombă î ţă se aşeza embema o pacă dn mea de cuoare dstincvă de omă semieliptică avînd în mioc umăru regmentuui ee pe u od simpu de a care pecau ze în reief. Laţu tot din mea de cuoae disinciv în formă de sună ea motat pe o garită dn posav de cuoarea regimentuui şi se xa d crig monat a un cap de eu di metal embemei cu pău reiea mona pe parea -5
sgă a calotei. aţul traversa paca n diagonaă ş se xa e n at crlig motat a colţ din reapta al imperia le U cap e le cu cîrlig se aa şi pe partea reapă a calote, petru stuaţle cd anţ se purta sb ărbie Sb băra proprzsă era alcăiă dn doă crelşe, na scră, n stga cu sem caaramă, şi ata ngă, dreapa Înve oarea penr ţinuta e campanie era di muşama eagră Capeul n posav eumar, se paspoala c posav de culoare distnctivă, avea ccure de lă, iar deest, ţă, însem ăcierilor : ouă ănc c stegeţe crcişate, cofecţionate n postav e culoare isncvă. La cape, suboţerii aveau galon ă ot de culoare distincvă, iar sergenţi majori, gao cofecţiona umăae n r argn sau aur şi umăae n lnă de coare istinctivă Epoeţii sodaţior adeor iferioare ş a suoţeror avea ajr lă ală şi, respectiv roşie ar păce g şi colacul, di meta a petru regimen 1 ş galbe petru regi men 2 Galoaee de rad se purta easupra manşetei în ngh Caporal avea u galon n lă gabenă, ţest în ngi, brgaderul doă sergentl n galo in r, iar sergenmaor două Gaoaele de vecime, dn înă roşie, era cste pe meca sngă, su umăr şi numai a tuică Mzcanţii purta n ur gerui ş a maşetelor n gaon rcoor în romr, care va rămne în niormooga românească pă la prmul răzo monial. Potcovari avea e meca stgă a nici ş a spenţerlui o pocoavă dn postav roş Fraera, cofecţioaă, petru soaţ ş sboţeri, itrn coro e bmbac roş, ucrat « gepre », era prevăztă cu tre ciucri, avnd par petrecăori ş o aîrnăoare e ă petr ccure Atrnăoarea ciucurel se xa la nasturele superior di sînga al tunici ia a oa aîrnătoare de u i asturii nferior di aceeaşi pare. Apo coronl se perecea peste umăr drep şi se aducea apoi pe su raţul stng, dpă 46
care se ridca, îcojra gler, n xat c u nel în ţă şi c u alt ie a spatee geruli, de ue rca la şapcă Atuci cd n se mona a şapcă e cădea ber la aza gerul, la spae şi se petrecea pe sb raţ stîng, atrnîd de nasturee speror al tii pe partea sngă Cîn a niformă se purta şi patrotaş, cordo trecea pe s diagonaa acesia Patrontaş sodaţilor şi sboţeror se compnea nro cartuşeră ş marngaa. Carşera ra din pele neagă, cu părţile laterae n mea a petru regmentul 1 şi dn alamă penr regiment 2, ar agonala din piee ală, trecută pe su epoe sîng Cetir, n piee neaă, avea la extremiăţi ce n cîrg în formă e S, numt şarpe Pe lngimea sa era prevăz cu oă ee metalice e care se xa atrătorle, na ma ngă la Fg. 45. Unfrmă d solda di Regentul 2 lc, odl 1861.
spate ş alta, ma scurtă n deptul şoduu sng. Pe aceasa dn urmă era monta şi un crlg penu suspendarea sae diect de ine n anumie siuaţ odonate Cingăoarea cae servea la acope rrea centionuui era confeqonaă din posav rcoor cu roş a parea supeioară şi se încheia cu ajuou unor copc peste care se aşeza o andă ngusă dn acelaş matera Dragonul pentu sodai era din pele neagră cu un cucure ăa n uvţe mic Pe curea s aau două inee dn piee împetie unul a parea supeioară ş atu la artea nroaă deasupra ciucuelui nrun posav ma n, unforma oţeio avea aceleaşi elemente aneă, la cae se adăuga uanca domanu de mai tziu confeionată dn posav bleuman croă mai larg cu guler răsîn din pş roşu penru regimenu şi dn puş ab penu egmenul 2 Aceeaş garniur e întînm a manşee a margnile exterioae şi a capee uzunaeo a uancă se purau numa nepoeţ şi cordon din r de coare disincvă Codonul avea a o exremtate un nastue cndrc îmrăcat în r argnu sau auu Numa oerii superiori purau a manşeă un gaon n unghi conecţona cu esări în « unghui » La călărie se purau panaon de czmă dn posav al, fră vipuşcă. Vara în ara sevciuui se puea pura unică din dil în culoarea ondului Şapca era nocmai ca la rupă nsă mperaa ea din posav oşu prevăzuă la margini şi pe mijoc cu două dagonale din şnur de r argniu penru egimenul 1 şi auiu penru egmenul 2 ca şi esele de pe cusăturie atele ale pereţor ş galonu n « unghur de la partea supeioară a caloei cu ăim dferie după gad (20 mm penru subocoenen 25 mm penu ocoenen şi 30 mm penru căpitan La oţeri supe ror (aor, ocoenencoonel ş coonel), la galoanee de aceleşi lăimi ca la oer infeioi în odine ierahcă, se ma adăuga un a doilea galon deaupra at de 6 mm pentu maior ş
Fig 46 Uifrm sblootnn n Regmntul 2 ănci, model 186.
locoenentcoone ş de 1 5 mm penu colone Pamponul scoca ş penaju ea din r argnu sau auriu, ia colonei puau la solemnăţ şi la nua pnă egeta din pene abe de erodiu Fuaera ea ca a rupe nsă se confeciona din r de cuoae dstincvă. Oer puau epoeţ după modeu genea al amae, avnd corpu ş scutu din meal, corespunzător odero maginale şi franuror din argintiu şi respecv din r auru Ţneepolei, brodai în aceleaş culoi cu r cane 47
timat, au căpuşţ cu posavu fondului d uniormă atontaşul ava cutia dn mal d culoaa rmnulu cu mina pvuă cu o bată dn o ciza numai pnu oţii supoi, ş p capac în miloc maca rncipatlo Uni, din mta anala patontaşulu a din aon din ainiu sau auiu după rimnt, şi ava în aţă capul d lu ca a cu ti ănţşoa csonul p ca la lăncr a iat însmnu : două lănc cu stulţ înccş În mca ţnuă paontaşl a învli cu maocn nu încia mloc cu nasui mai, d unifomă, aunc cînd şi şapca a nvtă nionul pntu mca ţnuă a dn pil nară ăcută, avînd caaamă suaă cu aint sau au şi s puta p sub unică nt ţnua plnă cnonul a din alon d , anu sau auiu după rimnt, pvăzu a miăţi cu paal crcua sua cu arn sau au, avnd şanţa în lif două suliţ ncucişat, lga cu o panică agonul, din codon d măas nară pnu ţinuta plină, ava ciucu din auiu, în omă d paă ea în osad oas pntu oţii supiori şi în orsad mic pnu oţi info Pnu ţinuta mică daonu ava şi cucul o dn mătas nagă în fmă lipsodală Capul ca a tupă, a pvău cu un aon ţsu n «unghui », din ainu, la d 22 cm pnu oţri inioi Oţi supoi avau dasupra un al doila aon at d 5 mm Gaoan la cap sau uta pînă la eşia lo dn dotaa amai Cucu capluu a tot dn r d culoar ca şi nsmnul din fţă, ănci încucşa dn canl cu uui to din d culoaa rgimnulu Cipiul inodus şi a oţii d lăncii, ava calo lumain şi banda n ·cuoara rimnului ia s aa cl d ondou şi cl ndicaoa d ad, dn agniu ş, spciv dn auu. Cooocul d ac, ava gl la man, ar dasupa o subbă să din aon cu dungi paa 48
l ia, xa cu cî un nasu d culoa cusut p bandă la xtmtăţil cozooculu magna bnzi n aţă s aa o cocadă icoloră Tsl indicaoa d grad s aşau cicula dasupa bnzii, d a una a şas, ia c d p cusăul lara una pnu subocotnnt şi oconn, două pnu căpian şi ti pnu oţii supioi Fundul cpiuu a prvăzu cu un nod a oţ no ş două nod paal nu oţi supo a mana rondoului a cusuă o snuă rsă ccuaă pnru oţi oţii a încput mantaua a din postav a nu distincţi, oţii infio avau două şnuur din p umă, iar c supio ri şnuu din r împti a ambl imnt uul d a mana a dn posav vnă Şu muc la mnl d ănci, ava tunca după modlu inanii cu aspoal în culol distincv al rgmnlor d lănciri, ia la pantaoni numa vipuşcă ăăa biconă », din tu ava panş vd dn pn d cocoş, a chipiu, ca a sublocotnnţio, a pvăzu, în loc d cocadă, cu o lă odaă din d culoa. Dn 186, oa anx d înă d a uniorml mntuui 2 ănci car rau oşii, vor an, iar cuo dsnciv, roşi nu imnul 1 şi albă pntu rmntul 2 La ctva lun după acastă oărî, consandus că s ma uşo d ntţinut şi ma cono mcos a muăl dnun imn n alul, sa odona cuoaa distnctvă roş şi pnu mnu . Dn acaşi an comandanţ dvizoanlo d cavalr poaă pn icoo d cocoş căzînd n 1864 la manaua ăncieo capişonul s înlocuş cu o plină împuu îtului ca să cadă p sa ; d asmna, s ntoduc uecni » (apărăo d uci) Duă patu an d xpnţă, în 186 obsrvîndus că uraja d la ulancă incomoda p oţi a călări s odonă ca p vio să puaă p umău drp
Dorobanţi călăr pmesc ou mo
nfo gao c ţesăă în nghi de de că î 1860 pet pma penu oe supeo ş bodee d dată î mooga omânască, tu- au pe geea Magnea d că u Aceasa ea d ţă ş poalele c eau pevăue cu ostav egru, cu şase îd de ba ş d au, a coţe de jos debugu dn au petu oţe, cu cîte un od În spae avea ş cae ate a etemtă cu ozete ma dn despăea î ambele pă ce te şu mea gaben c cel lcto de a u di r dsuse vecal emate ae poea căe magie ae ele- î ele ate, cu două ozete ma te nca se nchea pe mloc c în tae ş şase mc a magnea de os şase nast oval (căuş), ee î D tae se dica ae două şn tosad�. Gel ea co dept mă- cae avesau spaele î dagoală, op gt tesă d au pt oei dse, în ee, a nvel umeo Pe mnec gadele eau cusue « ghlade» ş eau emae n ngh deasupa couu cu ese dcatoae de Fig 47 unifrmă de slat l rtir, moc gad de la a la te penu oei 1860. fo ş speo aceşta dn mă avîd plus la baza eselo gaonl de oţe supeo, cae ea cs mai ccla Petu oate gadee se pta pe ume două şnu apopate, dn au cusue n mîecă ş ate cu ozete la umă. Acese şnu se vo asma ma îu n adioalee tee omneşt pn adăugea ceo te och î teă, a eemaea dnspe mă a şulo Panaloi ea dn postav alb cu ăae dn au cste ot n gh adă c magnea datelaă da dspse c ghl spe genuch csăle lateae d evăze cu vpşcă dn aceaş matea Czmee cu pnei cş, aveau magnea de ss estă cu gao di a a ă, no cestăă ghaă, o ozetă cu cu ce d au Căcla de asahan avea fd d posav oş a n ţă ăşo de aamă dsps î ungh pe fnd de postav oş xa c un cap de leu, de popoţ ma mc decî cel de la şapca ăcelo. Egeta, d pă de cal se mota pe meşo ova d au Eemetele descse se puau la uta pă la cae se adăgau ledca a e c a ăceo da e d gabe , ţecăcla ş bl d au c ccu compaci. Tupa, gadaţ ş suboţe cu ga oae după modelu geea al amate avea aceeaş unmă ca a oelo, 49
c deosebiea că bandebugue şi bîul au d nă oş Din 1864 la ţiua mică di posav vînăt bandenbuguil eau coec oa di îă nagă pantaloi di acelaşi osav ăă găia a î loc d căculă, chiu, duă modeul gee al cu paspoal oşu ş badă gabeă Vaa s ua bluză albă din pîză chisă a două îndu de asui Uniforma atileri, di osav beu man ava tuic chisă l două ndui de cîe şa nasu semisfci di aamă, tmbaţi n elef cu două tunu îcucşt deasup căo se aa o genadă Tunica ava oae magnie pasoala cu oşu ia sae văzu cu şlţ pasoa şi do asui î al De o pae ş ala şlţuu, eau alicae două cpace acoladte, asolae cu cî t sui ecae De la asui di taie oneau n diagoal e spae, nă în depul umilo as poae oş, ca coboau aoi e mîeci e ia cusăuii Guleul, dn posav egru ăia peziş colţuie de sus ş pasoaa cu oşu, ave picaă pe eca at cî o readă di posav oşu cu bombă şi ăcăi î şe vî fu Mnşeele, o ne ş asoala cu oşu coite î colţ s nchdeau a sae cu u asu mic d uiomă Sodaţi utau oeţi di gao de lîă oş elza î ţsăua şsă degea, cu unae d îă oşie, lu cae î « gpu » e od de bumbac şi faui di lnă oşi ăsucită Ţi eoeţii eau din ostavu odulu, as poalaţi cu oşu Semnee de gd se idcau ece mîecă cu glone Aste, eeiei aveu un gao di lă gabă cusu î coţ deasup maşi ; bgadieul (cpoalu) două galoane, sgetu un gao dn uiu, segţi majo două oepii aveu lîgă cel două galoan d , îcă uu a de 8 mm, dsu o Şvoanee gaoae de vechime s şezau umai la mîeca sîngă cu ughul î sus a scoi aveau pe ecae mecă u gao di agintu î aa gaoaeo d gad 50
ş d vechm voae se uau uma la ucă galoal d maştă eu gd ş de sciito la ucă şi la spenţ L mana ş a capoă u se ua goane ompţ veau î pus ca semn disiciv, în juu gueuu şi a maşte lo gaoul di îă, luca î ombui icoloe, pocovaul ave e mneca ucii ş a vesei o pocoavă dn osav oşu nt umă ş co aaloii de odoţă pu oameii căăi şi e os eu ot dn ostv blumai coiţi de, cu ipuşcă ş două lamasu dn posv oşu, de o t şi de alta aaloii de căăi eu oameii călăi di osav ceuşiu deschis coiţi ca ce de odonaţă aveau umai puşcă şi eu bazonaţi cu acşi mtl sau cu pi de iut negru eu oamei pe jos aonii aveau ceaş coiaă da făă baoa Cacu di ie de viă, de fomă cidică nală, avea vzie îciată ia la a supioă ş ce ifioă ea văzu cu ce o badă < piele lăcută Osbi d acese benzi la aea sueioă se mai a u glo oşu lat de 20 mm execua cu ţesău n dung, sub l la spae, un asu mic pu xe uee Î ţă cacou e evăzu cu o osadă alcăuiă d es de lîă oşi cusue n odou ş xae ciidu cu u asue pes o cocadă icoloă sub cae ea moa smul ailiei : două uui îcucişe cu o gdă îe l Deasu vizeei ea o subbăb di iee îcheită cu caamă ampoul semisfic, di l oşi ea aşa ese gaonu ceacouu ast ca magia sueioă să angă fudu ceacuu cceisică acse eoci ntu că mai tzu se va xa cha magiea ondoului. aşu di ă oşu u um liă, ş dt, e un co di îă oşe ş cădea aoi diaiea ceacuui velioaea cecului din muşma egă e ivită la bază cu u şie negru Fua di lîă oşie, dgoul ş ceiou eu ca le ăcieilo Pe
capa auşee ea a onamen n semn atleiei În aaa inuei de eeone, unca ea nouă u speneu şi apoa dn posav bean, Speneu e înhs a un nd de nouă nastui de unfoă, ăă paspoae, doa cu pete dn postav oş, n oă de săgeaă u op aoadat. Manşeta în coţ se înheia la nteo c n naste mi Epoleii eau dn postav oş paspoaţ negr ş xaţ c nast a ge Capota, ngă pnă a 30 m de pănt putată nma u ana ea onecţionată dn postav bleman, n cheaă la doă nd de te şase nasui ăă paspoae, cu ş a spae ş avea doa petle ş epoleţ a la spenţe Manaa, din postav beuain, ngă pnă a 22 c de pămn, se închea cu şase nast din postav beuain pe patea deaptă. Avea bznae depe aopeite de apae deptnghae xae cu nasti. Manşetee ea ndoe ia geul pevă cu doă pete tp săgeată, din posavu cîmpi. Spatele avea şlţ e ponea dn tae, c pat nasu Manaua ma dspnea de o otondă aşea pese ge, ae tebia să aopee mînie ăăeu cnd aesa ţinea dog piu avea aoa din postav oşu, banda din posav negu a vzea nclinată, din a negu La caloă, oae sătie vetcae ş mpenaea undi c peeţ, ea paspoalae cu neg, ia în aţă, pe bandă se aa o genadă dn postav oş Pent oamen călă na la se viu de grajd şi a disbuiea ajeo se oosea calota conecţonată dn postav mantaelo n oă de pat semsi sfece şi u o ă bandă Oţe avea nioma de aeeaş cloae şi coiaă, da dn postav a n ge şi manşete din atia neagă Genadee de a ge ea bo dae c aneilui ş ui aii, oţe speio avnd agnea de sus ş dn faă a gleu onate o baghetă danteaă din au. Ţineepoleii eau bodaţi u canetl din aiu şi paspoaaţ c postav oş ia epolei
dpă odel genea al aate u scu şi cop băa n gaon dn au u ţesăa zisă «n dngi», avnd te unante n ju stu, una exeoaă copsă din două vie oase nfăşuae atenatv, ata dn beteală sube a a tea din viţă subie oae teminae cu uu pent oe noi şi c tosade goase pentru oe supeoi Sbocotenen t avea o stea, ocoenentl doă, a ăpitanu n avea n na Maoul avea op stui din agnt u o sea, ooenentooneul doă, Fig 48. Uifrmă d subcont d ate, modl 1860
iar colonelu nu avea ici ua. Aceşti epoeţi vor puraţi pîă a îocuirea or cu păci mealice. a ţiuta zilică tuica u avea broderi. Tunca de iar ă (uaca) era coecţioaă di « iu eumari, mai argă, paspoalată cu roşu cu guler şi manşee di pluş negru. Ţe-epoleţii erau dn catifea neagră paspoalaţi cu roşu ş brodaţ cu două tuur încrucişae La gît se purta cor do din r auriu cu paru perecăor Deasupra manşeelor numa oţeri su periori aveau u galo cu ţesătură î « ungiuri» lat de 35 mm Capota era ca a trupei cu deosebiea că buuarele erau mărginite de un cor do din îă eagră, care forma la capătu de jos a buznaruu o treă La e era mărgint şiţu ude cordo nul se ermia la parea superoară ot cu eă Un galo di mătase neagră se aa la margiile guerulu Gaonul era reluat a maşte und ra dispus în col Peru dstincţia gadelor, la ulancă, deasupra galouui di măase se aa o resă din auriu, după gradu oţe rului : subocotnentu ua ocoeen tul două, căpianul trei maiorul patru locoee-coonelul cic şi cooeul şase Aces sistem de idicare ş dis puere a gradelor de inueţă an ceză va îocut curînd cu un sistem care a devei tradiţiona româesc, dar care va tie seama de metodee urmoogic îtînite la oae ar maele Pe umăr era cusut în mîecă u şnur dublu di r auriu, xa la guer cu u nasture mar de uirmă eacul avea rma celui descris pe tru trupă dar cu pereţi din posav egru şi galonul de la parea superioară din r auriu în « ughiuri» la con rm graduui sublocotenetul de 20 mm ocoteneul de 25 mm căpitanul de 35 mm, oţeri superiori de 35 mm ocoeen-coloelul şi colonelu avîd sub acest galo un al doiea, la de 6 mm şi altul de 15 mm Cocarda era di « poi de cve», ar drugueţul din r auriu simplu la oţeri nfe rior, şi lucrat di re torsade mari la 52
Fg. 49 Unfră e cptn iu, modl 186.
oţerii supriori iar sub cocard îsem u arilerie, aurit. amponul sfric di şireturi de r auriu peru oţeri inrori, şi in torsade mici pru oţeri supriori se compea cu peaul di pe roşi de cocoş îlîinde pentru oţerii inf rior, şi dn pee ricolore cu roşu a vîr pentru oţrii superiori Numai cooneii comandanţi de regment aveau în loc de penaj egreă albă din pee d erodiu cu ricoor la bază tăiate î ungiur cu abastrul os susţiue de u ie din deş elemet nou î unor mologia româească, ce se va perpetua în doare a ţinua de ceremoie Egreta trecea prinro eipsă acăută din o sade mic di auru. Furajera, ca a trupe dar din r auriu, se complea cu dragou ş e dunca la fel ca ale oţerilor de ăncieri cu deosebirea că pe baderolă î cîm pu ecusoului se aau uurile încu-
cişate iar pe capac tunurile cu greadă Cetiroul ca a trupe dar di glaţ, ava catarame aurite cu od perat pe care erau releat tuurile şi greada etru uniorma piă cetiroul era di r auriu cu două dugi de mătase roşie şi albastră pentru a da tricoorul mode după care erau coecţioate ş bilierele. Chipiul cocţioat după forma ş· dmensiule celui descris a trupă avea banda din catiea neagră iar pe cusătu rile latrale şi p cea de împreunare a udului cu pereţi trese d r auriu Tresee laterale verticale de pe pereţi erau cîte una petru sublocoteent ş locoteent două petru căpita ş trei pentr oţerii superori dispuse astel tot după inluenţa fraceză. Subbărbia lsă era din gao de r auriu cu dugi paralele relieate P undul chpiului se aa un od ditro sigură tresă petru oţerii ineriori şi di două trese para ele petru oţerii superiori. Tresele dicatoare de grad erau dis puse circula deasupra bezi Astel sublocoteentul avea una pe margnea superoară a benii locoteentul două deasupra primei căpitaul trei maoru patru ocotenentcooeul cinci şi coonelul şase. În aţă pe bandă în ocu grenadei pe care o avea trupa la oţeri întlnim o coardă tricoloră di aamă Modcări imediate surveite la puţ mp după apariţia regulametului co tau în itroducerea primul rîd a plastroului di postav egru petru sodaţi şi din catiea eagră petru o ţeri Urmează speţrul modicat după cel l lăncierilor cu buunare laterale jos şi cu ţieepoleţi. a capotă se vor purta de asemeea umai ţineepoleţi di postavu cîmpuui, paspoaaţi cu roşu La mata umai oteri mai poartă ro tondă. La soldaţ s� suprimă rotoda şi se troduc epoeţi di postav roşu paspoalaţi cu egru Ceacul rămîe mai puţin înalt iar chiiul se îocuieşte la sodaţi ş suboţeri cu u cape de ca armă din postav bleumar paspoalat cu roşu cu greadă di postav roşu şi ciucure d îă roşie ergeţii aveau
deasupra clapelor un galon di înă cu ţesătura « degetar» iar sergenţi majori, canaf de îă roşie amestecată cu r auriu Capeul era purtat şi de oţeri cu ornamente corespunătoare : greada şi galoaele cu ţesătură î ughi » coectioate din r auru Bata'oanele de geiu, îniţate n 186 primesc tuică di postav beumarin îcheiată pe miocul pieptuu cu nouă asturi de uniormă ca a sta tu maor general Guerul egru era brodat ca a artilerie iar a gradaţi era di înă roşe Maşetele tăiate în coţ erau paspoaate cu roşu ca şi gueru ataloi di postav bleumari aveau două ampasuri roşii mica ţiută oţeri poartă ulacă la el ca a statului major general şi pa tao grideschis cu vipuşcă roşie Cea cu era ca la artierie cu egetă roşie ar chpiu di postav stacojiu cu bada de catiea eagră petru oţeri şi dn postav egru pntru sodaţ Mataua era ca a iariei. Epoleţii oţerilor erau executaţ ca la cei din statu major geera, iar gradaţii aveau numai o torsadă peste umăr di postav de culoare distinctivă roşi Cetiroul di r auriu sau di piele ş dragoul erau ca la statul major Fig. 50 Boei e ge oţeilo fo, speio ş a geri din tatu majo gea
ig 2. Boei e apae e a atl icii nalio, mol 1860
a spate n os avînd ş un nasure mic deasupra paspoui Guler drept, din posav roş, tigheit şi paspoaa c negr avea coţue de ss şo otunte şi se ncheia c o copcă Nastrii snt din aamă, de ormă semsfrică şi timbraţ în reief c doă topoare încuci şae Ţineepoeţii, n postav cîmp, eau paspoaaţ c roşu, ia epoeţi, dpă modeu ănceio din nă oşie aveau copu şi scu din meta gaben, gaoanee ind dpă mode genea a amaei incsiv pntr toboşai i or niş Coiu, din amă, ste acătit dn caota semibomată cu o ceasă pnă a mătatea caotei, vizeră ş apărătoare e ceafă compsă din oă păci
genel, cu patae care avea în mp embema de pe nastr La ceva uni dpă sabiea unformei în 186 se desnţeaă ampasu duu, nocindse c vipşca roşi, pent ca în 1863 să se evnă aspa aceste dispozţ n 865 penu a distnge pe oţe dn stat major de geni de rest oţeor de geni i se acordă depu de a puta n marea ţnută de ceremonie trcona, eghieţi şi eşa ca ae staeor majore Aătuită din tnică şi panaon eumarin c paspoauri roş especti nmai ipşcă, unfrma pomieil ar cîteva caracisci de croaă nchisă în ţă a două ndri de cîte şase nastri, parea pepui cu butonere se petrca n ine draptă, pe inia gueri în os Spatee, cu şiţ este pvăz c doă capac depe, cu coţre rotnjite Capacee snt cse obc spre poae şi sînt xate nmai c cîe do nast Manşetee n coţ snt paspoaate c roş circa coond pe csăta d
suprapse, cea de os avînd maginea recrbată şi teminată n acoadă a păţie ateae ae caote sn monae gaee c tonroetă avnd ae reiefte. Jgaele snt frmate din so acoadaţ a bază spapşi, aţi pe pie ce din dreapta temnndse c o creuşă mai ngă, ar ce n stnga nd pevăz cu o cataamă pent a se a sărbia În faţă se apca o pacă de aamă ştanţată în ree cu aze de soare pe cae s aa nsemn pompieo, doă opoae ncucişate avnd a a:ă pangica c inscripţa « Cop omperior » Deaspa roztei dn stnga ssţnăoare a gua este mona n ăcaş portpena Pena din pene oş de cob are scocă oşi a ază Penru ceeae ţinte pompie ea doţ cu spenţe dn postav beumain ca a nfanteei ş c epoeţi din postav oşu, pecm ş c o capoă dn posav gricenuşi după coaa inaneriei nmai c ţineepoţ din postav cmpu, paspoaaţi cu oşu Pantaoni pen
Fg 5 Boei e aşeă o d sau mjo er gna
54
'i 53 Epol d geral modl 186
Fg 54 Chpu d gal-căpitn, mdl 860 ş dl ) îsemul d l ş bt.
aceste inte ea din postav gdes chis c vpuşcă oşie a pantaoni de vaă, dn pînză abă de « anc Pomperii avea de asemenea n dotae cojoc, cu bana abă ş încheiat în ţă cu opt copc Capeu executat după modeu genera a armatei avea în aă nsemnu de amă dn postav roş Centiron ş patontaş cu port tesac erau ca a innterie Se adagă cingătoaea « de oc » din înă beumain cu extremităţie mbăcate n pie e. La un capăt se a doă cree din piee neagă, ar a ceăat cataamele Peste această cingătoare ea custă o curea de pee c inee Tot pent ncendiu se oosea ota dn piee neagră subie de omă trapeoidaă ma ată sus Codonu conşto avea doi c c trcoor, ar creaa toboşario dn pee neagă avea un scut d aamă c două inee pent ciocanee tobei. Oţe avea aceeaş nirmă cu nastu arţ ţineepoeţii din ariu paspoaaţi cu oşu epoe după mode ănceor cu ciucri ş tnante dn fr au corp şi scut din meta de cu oaea ciucurio oei superio avînd paca de coae opusă ccuor Capota ea ca pentru innteie ; pantaoni era beumarin cei de ordo nanţă gri cei pentru căăe cu piee sub genunch avînd vipşcă oşe ; pantaonii pentru vaă era din dri cenşiu. Chpiu beumarin după modeu ge nera a amatei era c bandă şie tese din auriu şi c o cocardă tri cooră ar cape ca a trupei cu gaoane ccre ş embemă din r auru Centionu se puta a mica ţinută din piee neagră ăcuită ia a ţnuta ină din auu c ben de mătase roşie ş abastă a margin, and două patae eate c un şarpe bicea în spiraă eieat Pataee din aamă au chenar n torsadă ş doă cercuri con centce erate c ond nisipos pe cae snt apcate doă topoare încc şate Uniorma mzicanţor a pompie era ca a ceor de a inanterie cu pas poae oşi avînd brodată a guer a tuncă şi a capotă o iră din r 5
uru păăr cu pş d pene verz de cocoş cu o cocrdă nţonă peste cre se x loc de « druguleţ» dn r uru gon de r lucrt n dug ăăr nu ve go pre superoră Chpu c sublocoeneţlor ve n oc de cocrdă o lră brodtă d r uru c ş cpe Cerou er c oţeror, dr ără drgon sbe. Grdee nerore veu urm c trupe purtd sub glonele grdeor glonul dn lnă brodă n rombur trcoore r tmburulmjor vnd n plus l mrge de sus guleruu ş mşeteor u gon dn r uru r epoeţ cu cucur dn r uru ş mătse roşe Cetronu de mre prdă er dn pele copert cu postv roşu ş prevăzut cu u glon d r uru lăsnd să se vdă pe mrgn pspoul dn postv dstnctv. Donl ortă c ş centronu purtnd go n ţesătur « degetr» ve pe mloc u scut cu grendă ş lănţşor egt e două bghete mc dn em neu, num petru ţu mr n 863 cor tmburor mor v o căcuă de urs cu d de lc cu pă rcoloră L ecre rmă ce cre ăceu pre dn muzcă puru gou dn rombur trcolore Pr « Îltul ord pe toă ose» r 44 dn 28 decembre 184 se cord oţror d corpul pomperor dreptu de purt ţnu de ceremone chpu cu pmpo, c ş celellte trupe Csc se pur n ţ trupe ş mre ţnută r decretul dn prle 860 se stbeşe ofţerilor corpul spcial de stat major, cre er l e cu ghotnţlor cu deosebre că veu pspole d postv roşu cu ulrul, ţiepoleţ ş ptlee de mnşetă dn ct egră, r sur cu mrc sepr rncptlor Unte ; ce dn trupele dn Moldov cpu de bour r ce dn Muten cvl uerul ş pele de mnşetă le tuc eru prevăzue cu o bghetă d r uru de rmă semovodă, î l smpe obce pentru oţer ror complette sub e cu un rd de brode 56
peră petru oţer superor ş pe un l rele rd u şur n torsdă petru generl entru oţer ror, pe guler r brodt un rnd de frunze de ser colăcte pe rmur lernd cu cte o ghindă oţer superor eru două rdur de frunze, r l geerl tre rdur e ptlee de mşetă toţ oţer vu ct re rndur de cte două runze de stejr peste cre se plcu re nstur de unrmă Gener veu ş cpcee coldte brodte cu două rdur de runze executte n mner cele de guler ntalo ·eu pspolee dstnctve r păăr ără gon, ve pee bcoore roş ş gbene. Mntu ş cbn pte cetronul ş eghleţ eru c gotnţ domneşt el ulnc dr cu pluş roşu ş reră dn r uru entru ţnut de servcu cpot ve guerul mnşetee dn cte eă pspote cu roşu, ir chpiul er cu cndru roşu ş bdă de ct egră. Gener veu urm croă c oţeror dn sul mor, d postv beumr cu pspole roş mbele ţute ncusv cpotă uncă ş cbnă l cre brodrle eru dn r uru după modeul cele de mătse
Fg 55 Pfaa de la cntiroul gror, mol 1860.
a genealupmar, denmre no, soarele a în bilan înconjra de şape sele albe dea lungl colacuu aşeae a dsanţe egale Ţineepoleţi eau bodaţ cu r de cane şi u pe posav oş enru manşee a lanc deoseb de galon csu în ngh penu oţer supeior genera avea în ps dea supra acesia la disanţ de 4 mm, n a dolea galon a de 20 mm La mana gaonlu de 45 mm se adugau, dup gad înc nu pîn la e galoane de mm lărabcorn era prevz la margne e ss cu n gaon dn r a penru pn ţnu ş dn mase penru mic ţn Ornamenl galonul cons din do amur de funze împle e, cu elu pe fond aşura, şi n chenar pe band c baza în dou în di sprapse pe o denţe semicrcu Fg 56. Brderi d ger d manşete la ar La parea speroa pe cele dou tuca aghiotaţl do�, oel 180. pţ de deasupa galonuu pra ea ona cu pene scure nege penu în a cabanee oţerlo ampasl generalu de brgad ş albe pen gene dblu se pura aî a panaloni beu ralul de dvzie Dn 1863, plra se main de pn ţnu cî ş la ce de poar numa a ţna de ceremonie servcu, gribeu ; cei de cie g cu galonl din r aur. descis bazonaţ ş cei de drl cenuş Cipu dup model geneal al araveau numa vipuşc Manaa ea cu mae era dn posav roşu aînd pe roond band o ramu de rune de sejar, poeţ aveau fondu execua dn ca cele de a ger, penru genealu de r au cu paca boda în move bgad do ramu pen geneal geomerce pe g ş n spral c gh de dvze ş ei penru generalcp ande pe colac avînd maginea coacu an Pe fndu cplu se aa n nod pevz cu broder rounde pese alcu dn par îndur de rese, a cae erau apcae şnurur paaele n mpeunaea fndu cu pereţi o res osad la disanţe egale De sb bro crclar a pe pereţ veca cîe dere colaclu aîna fanjurle în par În faţ pe paea de ss a ben orsade goase Gradele era ndcae era cs o bage boda dn r de se albe în cnci coţur una penu au. genera de brgad do pen gene Capel era de asemenea concep ra de dvizie ar generacptan dp modelu general avînd pe mar nm ş geneal « en chef», neavnd gnea capeo n galon dn r a see a de mm ar sub acesa ae dou Din 186 oţer general vor pra gaoane de mm, la disanţ de mm epoleţi cu pac meac gava avnd un de all n aţ în aara ciuce pe paea ova un soae de meal ga lu, avea ca ornamen un uge broda ben, cu o sea alb Asel generall ca a sau majo de bigad va avea pe colacl epoeu Eşafa (semnl de sevcu) pura lu numa soaee genealu de dvze înodeana în faţa pe, ea exec dou see de o pae şi ala a soaelu at în ţes de mase în frm de 57
mrea roşe c dngi dn r ar şi din caa neagră, paspoalele rămnînd măase alastră prevăă la extrem roşii iar pantalonii de culoare roş tăţi cu două canari din r ar c carmin c ampas beumarn penru toa anrile lngi Eşaf se înfăşra de e ţnee a sa maor general şi doă ori pe alie, înnodnduse asfl dn galon ariu a general penr ţinuta ca ciucri să vină la măaea coapse- mare sa lampas beumarn penr mca lor nodl făcnduse în sînga spadei ţintă. Cenironul penr mare ţintă c ga La toate aceste caegori, din 1862, on dn r ar ş ce pentr mică pluş margnal de la ancă va negr, ţnută de lac erau ca la statul ma- ca la arlerie culorle dstinctive ab or, avea paftale ştanţate în relief c ş respecv, roş rămînnd aceeaşi un cap de meduză Primii care doîndesc o nirmă În rma nor modicări survente comună sîn mdc mltar « oţeri char în crsl anuli 1860 cu termen sanitar osăşeş a armatei Prncpaelor de execare pnă la anare 186 Unie ale Române» cm îi numeşe aghiotanţii domneş vor pra fondl regamenl dn 1859. Medci mli de ger ş paftae de manşetă lemarin ari socotiţi a această dată ca făcînd paspoalee rămînînd albe la nică, pan corp disnct şnţc c ierarhie setaloni dn postav roşugarance c lam- paraă, dar asimlată c a oţerior de pas gaben la marea ţinută ş leumarin ront nu treia să poare epoleţi la ţinta ilncă Sal major şi generalii care după observaţle fcte char de vor avea gerul ş paaele de manşete Caro Davia preşedintele comise de unformtate reprezenta semnul autorităţi dar aveau nevoie otuşi de n Fig 57 Ufmă ga vizi, odel 1860 ţnut de ceremoi. semn dstinctiv osăşesc care să le dea respectl cuveni unca medicior era din postav eu marin crotă ca şi a nfantere nchsă la un rînd de şape nasr semiom baţi dn alamă ariă, mbraţi în relief cu trei aghete împrenate şi nfăşurae de un şarpe avnd la partea sperioară în drep capi, o « oglindă de prdenţă Desen era nconurat de două ramri na de sejar ş alta de aur Pentru inendenţă, corp creat ma tîrziu a st daă o ordonanţă aparte în 1860 nca era dn postav lemarn încheată drept pe piept cu noă nasturi abi pe care era reeaă stema rincpatelor Unie ca la statul major enera şi c aceeaşi dstincţe de grad Manşeee dn posav blemarn avea roderii ca a sta maor dar di r argintiu Pantaonii era roşii cu am pasr blemarin ş din r argn pen tru inendentu şe Capota cu paspoae roşugarance n avea broder anca era ca a artierie cu puş roş iar man taa era de coare servînăt c rese din r argintiu Toae trupele în ară de ănceri ş pompier doroanţ vînători olă
arme deasupra subăbiei ase, în rma gaonulu sma uoile posauu din cae erau co ecţionaţi eeii şi urbanul rămn cee descise la ecae armă ca şi cuoe galoanelo şi eselo genea and în aţă pe tuban n locu semnulu de amă soaele descis penru epoeţi. eneraii comandanţ, n maea ţnu tă or puta egreă avnd a ază « mărul unguieţ » o ată denume nouă cunoscuă nă acum ca oivă şi mai zu ca meişo din r aurumat şi easua ulgi ticoloi urmaţi de egea popruzsă În mica ţinuă, a F. 58 Epli gnal d ivi, ml 1861 cpiu neli geneali ără comandă ca :u apaţit orl Alexa Cza aciă ca ş n maea ţinuă o purta numa mău dn r auriuma ca ·o ura coua amei o o Ştaul domnsc avea a chiu î aea et singură coă chipul înalt locu semnuui de armă, ciul încoon aţă de 8,5 cm. De a această daă se na al domniorului, între două amui sailşe eguamenta dspunerea tese una de stear în deapta, ia aa de lo ămnînd în vigoae, cu moicăi lau în stnga din onz aurt În marea innJ oar de mă ş dmensiuni ţnuă aceşia puau pena ticolo e o impu putării cipiuui n a- nal d 8 cm ş cănd pe supraţa vimata română Ase tesee noduu pe :iere La corpul de stat mao, em fund ş ce repe de pe peeţi chipiu- lema de p urban va « coiu ui ui o de un singur înd penu oţi Mas » pe două steagur ncucişae, oţeii inioi două rnduri pentu înte două grlande una de sear şi oţeii suio şi tei pentru oţeii aa de au Oţii de inendenă nu enali. Grae se o ndica easupa aveau semn e amă, n scm ce uranuui, noiune nouă uniomolo sanai maca lo cu pena alasu ică echialen1 cu bana eluaă n iar nsecorul gnera, pene abe cu esieile regulamentae ioare uă aza albastă cum snt pe mnece unici e la una Inanea urta sub cocadă numău la re entu o inrioi şi la el coului şi, n oc de pna pampon nru cei sueoi cu aausul gaonu oşu pentu soaţ umăate oşu ş lui eut n zgzag n aaă de geneali jumăae galben a ază, penu subca aeau brodat pe uan moelul oţei iar pentru oţei biseic icoor Vînăoi aveau bandă, ca semn funelo stear Chipiu se va pua n mae inută conu, cu penaul verde în maea i de�eli cu pampon sau cu egeă şi nuă, iar în mica ţnuă pampon verde penaje n impu seiciuu va înveli enru soaţ, vede şi alb entru susau nu, după cum a al upei nd oţei biseric rde enru oţei in va nelit, se a pura numai pam ero şi biseic e şi alb a ază penu cei supeior onul Şe copuri iuai în maea i a pae comună chipiul a aea p easupa tuanuu, a patea supei- nuă aeau egreă ca a geneailor ar oaă pau ese n orsadă xae la un locotenenţicolonei in corpule de tu capă n ondoul ndului şi a celălal ă şi şei de aalioane, penaje tcooe capă cu un nastue pe cae era eliefa eia ămne cu acelaşi ena ; gensemnul ame pese o cocardă n tei niul n maea ţinută cu egreta roşie, culo ia pe uran nsemnul ecăei cu aa in bonz auiu, and ca macă 59
Fg 5 Bdr de glr ş eplţ de l mdci de baali la a -a mdel 185.
semnl de pe nasti; a tenl o bombă în expoze, cu pene nege n maea nă ş pampon ca a infntee în mca ntă. Gănceii aveau aceleaş elemente ca la nantee cu deosebiea clo banlu ş a eselo În afa sevic, toţ oei pua cp făă pampon şi egreă in clsv lăncei ş pompei cae avea ca însemn lăncle înccşae şi especv, două opoae înccşate La cîteva un o noă odonană otăăşe putaea cocade ş a semni de amă ş a inuta învetă ia ca nsemn aghiotan domneşti vo avea nma cooana pncaă oţe mpegaţi în Mnste de Răbo oe de inendenă şi de adminstae vo avea n fge nconjat de glandă, ca a statl mao Găncei nu avea însemn, ia cei din compania santaă o stea în cnc col Oei de nendenă ce supeoi dn mnste ş cei pincipa dn adminstaţie avea pampon bicoo cu albasu a bază oei sania pena abast a nspectou geneal bicoo cu alb la patea speioaă To oei sanitai a mca 60
ţnută, aveau pampon bisfeic abast a cei neasimla, o să abastă Agoani domneş ş copl de stat mao făă deosebe de gad, vo pta pampon bsfeic, oş a ba:ă ş alb ss, ca ş oe de odonană Şe de copi cu egetă la maea ţntă, vo ava la mca ţnuă pampon bisfe alb sus şi ticoo a bază o oţe speo cae n inta n categoiie enunate ptau pampon bsfec oşu ss şi galben combnat cu albastu, a baă ce nfeioi aveau pampon bisfec oşu. Oeii de gănce aveau pampon bisfec oşu a Dunăe, ş ede la mune o oe de intenenţă ş oţe info mpegai ai mnsteui şi funcţionaii cvli aveau pampon bsfeic oş, c abastu a baă. Fncţiona de a subşe de secţ în os cu Jrept de a pa nfoma aea pampon smpu ab Intendentl genea avea meşo, ca la geneai da făă egetă Soda şi capoa pta pampon cu o sngă seă oşe, a sboţei o sfeă jumătate oşe, mătate galbenă a bază Lănciei doobanţi căă pompie andam ş otia pau la maea şi mica ţinută de sevicu coa specală a cop lo
Fg 60 roder d l i ţ r u e mnşete l medi de regm s I, mod 859
Un feome eose semat penru prma daă unformoogi româească este nsttuire unormeor de vandere corp uxr compus feme înţa 865 Unform or a coormă cu rmeor comonenţa cărora inru În fra eemenelor de uformă e armelor rspecie aderele u ca
g 63 Lduca dl lta pru nua învltă pntr ţnu plnă dl 1859
g 61 d d gul plţ ş anşt pntu mdcul d bgdă odl 1859.
elemente unormologce comune : ăări în ar ceor de pe lgă regime le de lăcer, cu bdă trcooră dea supra orurlor rd a spte în ouă pangc cu semul de armă în faă ş o cocrdă ricooră pe prea repă L cas se dug{ o crată roşie ustă plisată ş un şor scur cu două buur oce Fusele bleumarin er mnae cu aur ale au l faner două cercur roşi la aă a nător on gr cu ouă cercur eri, ar a clel rme jumăttea superoră roşe, cu trei crcur leumrn a baă. *
Fg 2 Bdi d l gulr pţ nşte ş pacl d la sl t ntr inptru gl, mdl 1859.
acă peroa cuprins re 89 1866 a constut nu num unormrea cosumeor mre ale armei Prncpaeor Unt ci şi procesu de conturre sluetei unei unrme nţone, lăurînd parţal inuenţa mo dei străie erioada urmăoare nre 18661872 cerc să ea o ie propre româească ce se deiva o daă cu disruirea unformeor mo el 872/873. frele schmări de termae de reorgirea arme din 868 ş 872 duc a modcrea ui formeor în concordnţă cu cerţee cîmpulu de upă, cu dezvotarea arma eor şi unfrmelor uropene După legea de reorgnar a armate d 22 ue 868 pr « Îna decre » nr 1188, dn 22 ue 1868, se stabeşe nou unfrmă. 61
O caaceiscă ţinînd de modicaea ee de o mangală aă de 45 cm Blua geneală pivesc epoleţ cu an de vaă ea din pînă cenuşeînchisă Aceşta ămn n z a oae amele n n oma un paeo, agă pen a aă de vnăo pedeş ş căă, an- se pea snge pe alie Se încheia pe dam de udeţe, doobanţi căăi, me- pept c n înd de şase nasi îmbădici nendenţă şi adminsaţie caţ Panalonii de vaă ea conecţio Epoeţi se puta c ţineepoleţ făă naţ din an ab Unoma săpăolo esele de distncţie ale gaduui la man- ea ca cea dscsă pentu tupă şetă În aaa cazio pevăte mai La oţe, nca ş panaonii se cn sus distncţia gadelo oţeeşi se va fecţionau ca a tupă, adăgînd is ce a oce ţinuă pin esele de la tncţiie oţeeşt. Manaua, din posav chipi şi cee d a mîneci modicae sa vel gi, ava doă bznae la pin ennţaea la oma n « ghiandă » aleacopeie de cape în dept ci şi teceea a dspuneea lo n ngh de a şaselea nastue şi capace acoadae la spate Buza de vaă din nă cu acoadă laeale sa ccla Tunica ce nu compoa epoeţi cu şoaă de coae abasuîncs, s fanjui pen oce gad şi amă, stîngea c două şietu cane no va avea p mi găianele din esă d cusă inteioaă pn a oma nc au, exsente la mana, omînd ţ n ae Se închdea cu şase nastui o eă pe csăa cae uneşe mîneca c boniee ineioae şi avea bna c umă şi cae se vo nmi d acm ee laeale cu cape acoladae. G înane « ee » sa epoleţiteă şi manştee, ca ae nicii, eau paspoa a co se va pne cfl domnsc ae c oşgaance a disncţle e sb cocadă n oc însemnelo sa gad dspus după model Se pa numeeo de pînă acm facav nmai în mica ţină a caMantaa de caucic de cuoae nea zamă la inscţie ş n oaş nu şi a gă sa beuman fă s şi făă ţina de sevci ş a cea de campanie nic un semn distnci, este pmsă Panaonii de vaă ea dn pînă abă oţeio de oice gad şi de a oice sa din di Cnion se încheia c amă nmai pe imp ece şi n campa- două pafae ounde avînd p e maca nie de asemenea chip de ac sa ma- naneiei Znacu semn de sevicu ohin în maneve şi în mica ţină es nocui c şa din ai c Oţeii de nfnee de oice gad vo dng oş şi abase de măase pen pua n maşi sau în campan, pan- a da nanţa icooă ş ea agaft� aoni şi izme pnă sb gennchi a vnăoi pedeşi nica ămne a Obcee de niomă cae n sînt fe din posav casani, ncheiată a spmae sa modicae pin dspozi- două îndi de cîe cinc nasu nţie deceui din 186 ămn cee de ocind doa cooanee c epoeţi in pnă acum. posav vede, de fma şi dmensnie a innea de ni, nica am epoleţlo infnteie. Panaoni de cudpă coiaa veche, închinduse c şap- oaea de pnă acm, ăiaţi nsă ca a te nasi în ţă, a mnecă ămnnd inntee, se puau c czme, ghee nmai cte n nase Cooane de ş ambeele albe spimîndse. Mana mă s nocisc c doi cona- aa avea paspoale ve, ia buza şi epoleţi de coaea postavui ncii panaloni de aă au ca a infnteie paspoaaţ c oşgaance csţi n mă Oţei aveau nifoma ca a tupă şi pinşi n nas a g, nde a disincţiie oţeeş. fomă unghlaă Panaonii dn posav Oţei de grnţă poaă tunică n gi avea vpşcă oşgaance Man- postav neg, c ee şi ese din aua din posav g, pimeşe epoeţi agniu, panaon şi manta ca la inn dn posavl ondui paspoaat cu oşu eie gaance Spaee peznă înceţii ps Jandamii pedeşi avea cască e cae sîn cs capace egate ne pee neagă ăcă, c gană de 62
reimentl şi oşie pentr cel de al 2lea Un ătan de lnă, ca ce de a tnică va orna căcila, traversndi peeii În ă se a cocada, a sb ea cifrl ept panaş se prta ereta de cloae roşe n inta de campane, căcila ea acopeită de mşama neavnd eetă La mica ntă se prta boneta, ca a foşto lăncie, c paspoale n cloaea ementli nica din postav castani c ăitan din nă albenă amestecată c lnă al bastră ş oşie aea cinci « ceaprazri » Pantalonii din postav albastncis, tăiaţ strm, aea ăitane, ca ş tnca, pe csătrie aterae exteroae şi n ă a mica ţintă, pantaloni era , tăaţi dept, c paspoae espectve Mantaa, tot ri, ncheiată c pat nastri drept pe piept, ea lnă pn[ la 30 cm de pămnt, da făă pelenă cae se nocieşte c o ă. Bl şi ţincăila era din şnr de lnă trico loră iar ibena din pele albă Czme, c pinten cşi, era tiite la patea s peioară c n ătan ca al tncii, ar la mjloc ea xată o rozetă tricoloă sb descdeea nhiaă a czmei a mca ţintă, cimele era ca ae celo lalte ame La oţeri nirma era a fel, ăitanele ind confecionate din ari amestecat c mătase oşie şi al bastă Pe mnă pta tresee dpă model enera şi pe măr tree, iar la ţinta mică tncă c ătane din ispaan ne şi pantaonii i, semilai c paspoal din postav distinctv a exercii ş n ţnta de campanie se prta pantaloni stm şi botfi Toate etrileanexă era dn r ari c mătase oşe ş abastă, ia ozetele din metal alben. Gibena ămne dpă model flosit pnă a această dată de ăncieri Oţei prta ş lanca din posta de cloaea tnici, c ăitane dn măase neagră măintă c astrahan ne De a ninţaea eimentli la sfrştl anli 868, pnă în pima jmătate a anl 869 căăaş a ptat a marea ţintă tnică dn posta blemarinîncis c bandenbr din a 64
ben, nspicat c re de mătase oşe şi albastră Pantaloni era dn posta oşarance c ăitane din ari ameste cat c mătase abastră şi oşe la trpă dn nă, ş căciă neaă de astaan, c fnd şi amă oşie Căcla ea cstă c şnr tricoor aea n faţă tosadă peste cocada tricoloră şi cifl domnesc din mtal alben, ţinecăclă ti coloră c cte doă nodri la capete de cae atrna ccri tcooi Acest tip de căcilă este aabil, păstnd cloa ea distinctivă, pentr toate nităie de cavaee care prta tnică c brandenbrri l exectat la fel, ea c nană tcooă, ibena din pele albă espectiv din pent oeri, c tabachră din meta alben, pe a căe faţă c marinea zimţată era ree t nsemn cavaleriei : doă săb n crcşate sb şase steai dispse de o pate şi de alta Cimee, dpă mode descris a vnătorii călări, aea manea de ss tiită c ăitan tricolor, iar sb ni oetă abenă Roşiorii avea tnică roşiearance, pantaloni din postav vnăt şi toate ăi tanele şi retrle tcoloe ca la vnă to călări şi la călăaşi Unirma doobanţilo călăi ămne cea ptată pnă a această dată dar cu cinc ăitane nere şi c sprimaea c crilo de a ozete Oţe aea uni forma ca a trpe, dar c ăitane de ispaan ne la tncă ş la pantaloni, att a nta mare, ct şi la cea mică. La cizme, ăitanl era tot de ispaan ner Giberna şi centionl ea din pele neaă Ulanca ămne a fel, da c cinc ăitane Căclil ea onate c şn alben n 868 şi neornate n 1870 fndl ş ama nd dn postav roş a eeta oşe, c meişo alben Jandamii călă, deosebi de ce din escadroanele de adă, avea tnică şi pantaloni ca doobanţii călări, da cu bandenbrre şi şnrl căcli dn nă sa r ticoo, la f bl şi ne căcia Eeta, tcooă, aea meişor roş ia fndl căcil ea din postav alben scimbat c roş n 869 Pantaoni, din postav gi, ea onaţi c
găiane, ar cimele ivie c găian tricolor avea roete La oţeri se adagă însemnele de grad şi chpul c papoe galbene Giberna şi enironu erau de lac c garnituri dn meal gaben penr oţeri nfror iar penr cei speror, cu anderoă de r auri Jandar călăr dn Bucreşt şi dn Iaşi avea cască de lac, cu garniri dn mea gaben, cfr domnec în aţă, cocardă numai dreapa şi pena alb n mica ţinuă purta oneta abar închiă, paspoaă c roşgaance Tunica beumarn u ger ş manşee din postav roşgarance c nastur galen smpi era dpă forma ş dmensunile ncii de innerie c poale căpşite c poav roşgarance, asfe ca a căăre, răfîngnd ppana prină a coţur n copc să e de aceeaşi c Fig. 6. Unfmă vivair e infntr, modl 1865
!oare c manşeee şi guerl. În oc de conraepoleţ vor avea ţneepoleţi dn poav nic paspoaat c roşga rance prin care trec treele dn lă galbenă n 869, epoleţi şi eghileţi jandarmior călări îşi schmă coarea al Căştile n confecţonae din mea al Pantaloni de mare ţintă era strmţi dn poav ab, prtaţ în botfri iar ce de mică ţnă erau gr tăaţi drept cu papoa roşgarance ş praţ pee czme n 87 n marea ţinuă penr ari, e inroduc panaloni bemarin, largi cu vipuşcă roşie. Maaa era ca a vînăoror căăr iar gea dn pele abă c o carşieră neagră Cenironul dn piele albă avea pafa de aamă Mănuşle era din pele de castor ar otrii pee genunci c pnen moil aaşaţi c auor creeor. La marea ţntă e purau egheţ dn lnă galenă pe umărul tîng, penr prma dată apărnd aşa a armaa română nmai penru deaşamene de gardă dar pentru o scrtă peroadă de imp Oţerii aveau în ps, penru mic ţintă, chpu beumarin cu bandă roşegarance Cenironu de mare ţnă, din r, ş cel de mică ţnută dn pele neagră lăcită, se încheiau c pafta ca a rpă eghileţ ş gea erau însă din r auru Din mai 1869 călăraşi vor pra acelaş fond de unifrmă cu deosebirea că brandenburgrile găanele şnurul care orna ăcua, ţinecăcia brî ş merşorl era din r auru repectv din înă galenă fundu căcii gaen ş egea albă. Dn 869 doroanţi căări vor pra ş e brandenrgur şi retr galbene n 1870 ntervne o schimare nma în eea ce prveşe roetele care vor gaene a căăraşi ş ale la vînător călăr Pentru mica ţinuă onea şi chp erau dn postav leumarn cu paspoa, repeciv c bandă de coarea regimentului Mantaua era dn poav r, c peiţesăgeaă conraepoleţ ş paspoal de coarea ditnctvă nasturi simpl iar ele de vară, de culoare 65
gdeschis c paspoal corespnzăo To dn 1870, bandenbgie a doobanţ călă vo oş căcla c nd ş amă oşe, a bonea ş chpl c paspoa roş n 870 se spimă panaoni dn posav g a vnăor călăr călăraş ş oşior, ar czmele de mae intă se poată obgaoi ş în mca ină Unrmee cavalere rămn neschm bate pnă în 87, cnd inevn modcăi mpse de eoganzaea acese ame În 187 se desnţează vînăor căăi scadoni de andam călări de a Bceş se ma adag n penr a frma dvzon de jandam căăr care mprenă c ce de la Iaş vor consti, în 1908, egmenl de escoă. La 25 ocombre 871 egmenl oşoi prmeşe drep cloare dsnc tivă coarea albă, regmentl 2 oşor, gabenlimoni, ar escadronl de şcoală abastl. a aceasă dată, dorobani călă îş vor schimba denmea în călăaşi, ca nd mai conmă c nmele adţo na. Prn legea dn 1872, călăraşi, mprenă c o pae din andarmi călăr de dsce, cae se desnţează se con tie n op regimene de căăaş, care vor pa ncă blemarn c bandenbg oşii căcilă ca a oşio lor c nd oş, da c n lan p n posav de coare dstincvă în loc de găan , egetă oşe ş panalon abi, c găiane oşii. Atî a pă ct şi a oţei nioma aeiei se schmbă nmai în prvinţa clor. Chp beman ae bandă dn posav ş, espectiv dn catia neagă, a nica dpă coaa veche c ace eaşi însemne ş paspoae dar dn posav casani ese ncheaă a doă nd de cnc nast. Epoleţi se înloces a pă prn contaepoleţ dn posav neg, paspoaaţ c oşgarance, pasonl şi uajera spmndse aaşl ese noct c egeă ca a gen a nasi a mpmat nmăl egmentl Panaoni de mare ţnă sîn dn posav sr, c pas 66
poal roşgaance ăieă dreapă, a manaa este ca a cavalere penru sodaţ călă şi ca a nfaneiei, fără pas poale pen cei pedeşr a oer, gel, pepţ ş manşeele nici sn dn caea neagă Se spmă galonl de r de la magnea glel, iar pantalon dn posav gr or avea ce doă lampasi roşigaance. La exerciţi ş n campane, se o pta panaoni strmţi, c cizmă şi nma c paspoa Ce bazonai c piele se sprimă Manaa ca a pei, are dsncţle oţereşti Uanca dn posa de coarea nc, se a pa c ajeră ca şi pnă acm, a nasi sîn ca la pă, c nmărl regmen La nca genştio se adaă pe ndl vech conaepoeţ dn posa neg, c paspoal oşgarance, aînd nastri c nmă batalonl Panaoni, de cloaea nci, a doa vipşcă roşe a oţer se sprimă brodrle de a magnea gler, ămnînd doa enadele a panaoni c n sngr lampas oş pe csăe laterae Semn de sevci, anca şi cabana se spimă La oţeri sal major de gen la cae se desnţează eghleii ş păăra niorma a ca a oţelo de gen c deosebrea că nastr or simp, păstnd lanca şi penajl dpă modcărle efcae la noma sal major. La rpă şi la oţei en ş echpajelor nica din posav casani a de oma ceei de a inanere, c n nd de nas La soldaţ gler ş conaepolei o dn posav negr paspoala c oşgaance, a nasti simp Ganiie de a chpi ş gbernă sînt dn mea alb a oţei, panalon vo aea nmai pşcă abă, toae ele ş ganie ind abe a pompie, tnca de mae ţnă era ca a infaneie, n aaa gerl care se conecona dn posa oşgaance a mica ţntă ămnnd ·esta Nas smp se pa la ambele ine ar panaoni şi manaa era ca a nnee Bicorn ş chp sai majo geneal ămn în doare dar chp ea n
ntregme dn postv de cloe ncii bicorn, pn v tă de clore negă pentru generii de gdă şi bă pentru generii de divize L chipiu, bnd n er brodtă ci se compne dinun gon di uriu ţesu c une de sejr pe e ndr penr generii de dvie şi pe două ndr pentru cei de igdă Broderiile guleruu ş mnşeteo tu nci vo ve re ş, respectiv doă ndu de frnze de sej Pntlonii dn postv de clore tuncii pentru mre ţinuă, ve două lmpsr de core roşupins Pentr mc ţinută pntloni din postv g eu mp sr oşi Mntu c vnătoior căăr, pspolă cu oş se nchei două rînduri de nsui r unc după mode vechi se închei două rîndui de ce cinc nsu Pentru mre şi mic ţinută stu mor, pn suprimre păărei sngur coiură rămîne chpl tnică se fc modicări c l inanere, cu nsu simpl Pnlonii, l mee ţinute ve mpsuri roşgrnce r pentu călă e numi vipşcă Mntu, c vînă torii căă ve pspo oş i lnc er cu modicările ennţte Se supimă cn ş eghieţii. Uniform otilei rămîne ce veche supmînduse cn g uncile oţerilor se intodc ume treele mbee ţinute le medicior rămne nmi chipiu din posv beumrin c bndă dn postv gen. n mre ţinută veu pnş din pene gbene ir cei de l corpr, pmpon dblu cu de sus glbenă ş cu ce de jos roşie Tunic e c nfneriei c pspoe ş guer gen, ără roderi, cu mn şete otunde, gbene vnd desup trse circure de grd Pentru oe gdee se vor prt contrepoeţi cu fond bemrin, pe ce er plcte brodeile medclui de tlion cs II, mode 89. Pnon, gr veu pspol glben ş eru tăiţi drept Medcii şţ l cope căăi vor prt n ţinut de cmpne pntoni strmţ şi cme Mnu, c inan ere e pspoe gene pentr medi
cii din dminisţ centă ş spite i pentr ce de trupele căă c vnăo călări Firetuile er gene şi nsturii simpl Păări, cn eş şi eghileţii se sprimă Trs, din pee negră ăcuită, c grnitu de me gen rămne pentru oţerii inferori c nderoă dn pele, şi dn uriu, pen oţei superori Aceeş ni rmă portă şi frmciştii mili Inspecol generl l servic sni t l rmtei purt ceeşi uniformă, c deosebire că l gler ve n gon din uriu ţes c broderiile echi dr neeliate, ir contepoeţii din 1859 Veerini militri vo ve ceeşi niormă cu deosee că oe grdee u contrepoleţ cu roderi de pnă cum veteinrilor de diviion cls I ş nsturi lbi Mn v c vnăorior călăr Compni sniră poră chpi c bndă gbenă, cu pmpon simplu g ben, n mre ţinută r n mc ţină, bonetă c innere pspoe gene. Tunic, precum ce de l inan erie c pspoe gene şi mnşete n coţ ve contrepoleţ pspolţi. Compn de cătoi v ve ni fom c nfntere nsr şi gr niri le pspoele, bnd chpiuu, contrepoetu ş mnşetee în coţ dn postv de clore stă, c şi pmponu simpl Şei de mucă u nc ntocmi c innteriei c pspole roşii dr ără epoeţi cu mnşee otunde c trese circure de grd c şi chipi, cu pen verde pen mre ţntă Oţerii dn dminstrţ centră cre provin din lte corpuri portă nirm coplui de origne Toţi ceţi oţe dn cest sevic vor ve unfom nocmi c oţeror de inanteie vnd n ps, cs pe coţrie gueruu, nsemnl de l chpiu Tote eue o e, nsri din met lb, ără nsemne. În me ţinută chipiu se tş un pmpon dbtricoor intendenţ militră, chpiul din postv bemn e bnd lbstă, 67
c panaş abasr a mare ntă unica dpă model innerie va avea pas poale abastre manşete crcare ş guler de coare abastrdeschs. Pe gler l coluri se aaşau aceeaş broderi pentr tote gradele Pe mnec deaspra man şeelor gradee erau indcae cu trese albe oae reure şi anexee meta ice era abe Centronul era din r argni, c măase roşe şi abastră Pantaonii , gri c tăieră dreapă, avea ampas albastr Păăra eşar, eghe ş cabana se desinţează nendentul şe avea a guler şi manşetă galon dn r argintu est c brodera descrsă Fig. 66 Unfrmă de sublot călăaş, mde 1869
Acelaş gaon este csut şi la chpu ără alte rese Oerii de admnsraţie a norm la fe fără brodere a ger, iar panaloni ma c paspoa La chpi, pentru marea ţină, spre deosebire de celai avea pampon dub, tricoor. Eev şcol de administraţie aveau norma la e, dr fără distnc, c pampon dbl ricolor şi fără epoeţi, doar c un galon subre, din r argin i deasupra manşetei În 869 se stabesc deale a uni orma generalor General de brgadă v avea la guler ş a manşete cte n rnd de broderi, genera de divizie doă rîndur iar genralşef rei rîndr Chipi n marea ţntă dn postav blemrin v avea pe banda roşe bro deriile de la guler Pe ndul chiplu, nodu era făct din patr rese, la mpreunrea cu pereţi exsta o resă, ar pe csăturile vericle cîe paru rese. În ţă se aplca o broderie din r aru reprezentînd baghea Pînă în 82 mai a loc o serie de modicări care pregătesc fond normelor româneşti tradionale Asf în marie 1870 conraepolei la nca şi a mntaua infanterie de inie vor din postav roş avnd pe mioc nmăr ecăru regimen, din postv de culoarea nduu ar a vnă tori pedeştri din postav verde c nmăr dn postav de coarea ondulu. La arterie contraepole vor dn posav negru c nmărul regmeni roşu la compane de vreri contrepole vor negr, fără nmăr iar a bataoanee de genu to negri paspoal c roşgarnce şi nmăr tot roşgarance Tren de echpaje mitare poartă epoeţi negr paspoalaţi cu roş şi ter T tot dn postav roş Grăniceri primesc culor distnctve dpă dvze tertore Grănceri dn raionul Divzei vor prta la mnt paspoa roşudeschs şi conraepoeţi fel fără nmăr Dvza a a va vea coare dsincivă gabenimonu Dvizia a Ia alastr, ar viia a Va
verdedescs Nastui semiombai făă umă vo albi. Căcua, d baă eagă de mel va avea fud d posav de cuoae disctivă iar î ă o cocardă cu crul domesc di metal al de măimea celu de la căcu lie cavaeie Pampoaee vo de asemeea de culoare distictivă Jadarmii pedeştr primesc cota epoe la maae ş uic şi paspoale di postav al ar pomperii d posav roşu cu tea di postav de culoarea fodulu uci ş espectiv a matalei. Compaiie satae de uveri de admstraie şi de dscpă vo avea coaepolei di postav roşu ră u măr, doa cele saiare avd a mjloc iera S, d postav beumari. Gbea utuo oelo de arle e va ca şi pă acum, dar căpuşă cu o catiea oşe. Dagoul şi cetiroul de mae iută vor d r auriu la fe cu al egimeelor de cavaleie, dar căptuşt cu o cafa roşe a pafae ămd to uuie cucişate î loc de cap de leu La cîeva lu după aceea, î ulie 1870, dagoul î rma cuoscută se suprimă peu to oeri locuduse cu dagoul d măase eagră cu dug trcolore d măase ş cucure la d r auu Ceou de ac al oelo de fatee se supimă meîduse uma cel di Pentru prima dată în 1870 ăpitanii şi oloeii vor puta cît ei stee pe poeţi. Blua va putaă de oei or de de cte or ş tupa va cu buza de pîză Se reitoduc egle, ca ma îate peu corpul de edeă, ia peaul de la chipiu va colo alb la patea superoaă şi oşu la baă Guaz de atiee, fomaue îată p de cretul 998 d 1864, vo puta ufoma oerio de admsae, avîd îsă culole dstictive ale arti leei. La statul mao geeral eşa se îlocueşe cu a fteie, a pam poul ş egrea cu peaju colo date de 1868. Pataoi beumari
Fg 67 Unfrmă de cott de vîăt călăi, dl 1868.
se suprma meîduse umai cei g cu ampas î marea nuă ş vpuşcă peu ţiuta de oae zlele. Peu arlerie ş teul de ecpaje se supmă egeta ş pampoul, îlo cuduse cu peaele diaite de 1868 adică oşu la alee şi egu a e. Tuca oelo de graă va avea coala cele de ifatee cu astu şi eu albe paspoaele şi maşeele avîd cuorie disctve ae dviziio eoale Uirma oelor de mle va ot ca a iftee cu paspoalee şi 69
şetele de tică dpă modeul copulu găceio d cu etu şi stu de culoe gbeă Audto mte (oţei de jstiţe milită) potă im ultimi cop d ce ăct pte Secetii cs şi II de pe gă pctee de rotieă vo put l chpi beumi, bdă şi pspo de cuoe distctivă dviie tetoie pe z căei se vd bodtă c gtiu pe bdă, n ţă, iscpţ « Sevciu otee» Î 187 se dă o ouă uomă copul otiei îchisă doă îdui cu cte do st mci Guleu îtos ve pe ece coţ cte o coă d postv oşu Speţeul de odoţă, de ceeş coe se îchei două îd de cîte oă stui, ve mşete despcte, chse c cte do st şi gule tos, pevăut c coe c cbă Ptoi de odoţă cu tăetă deptă eu d ceşi postv i celţ, de c uul di pză bă ş ceăllt di pîză ceşe m gosă, tăţ c cei de odoţă Bluz d pîă gosă ceşe se îchei cu u ste de os l gît şi c cîte u l mşete Cămş de mă v de pîă vd u gle me lbst cu te şet be mge cste l distţe de 8 mm uul de ltul Pe mbele păţ le despicătuii pieptu se ă cte două şeti petu stîge bu mşete v ve de semee te şetui lbe c pe gule Fle v d bumbc ăă ge cu dg bste ş lbe cee bste lte de 12 mm ş cee lbe de 20 mm Cvt v de două elui ticottă di lă egă, i celtă d sti Pălăiie de semee vo de doă ei : de lc i t de pe mbele c pglică egă de mătse pe pte di ţă picduse c tee uite umee bstmetulu, i cpetele tde, cîte o coă Boet de cu cu o clotă v di pîslă egă, pevăztă c o bdă îcectă c pgică egă c l păăe 70
Mtu ve cpşo e d postv gdeschs dpă fom ateei de e ş depăşe c lugime 8 cm peste geuchi Pto eu di tovl i cimee dpă modeu geel Oţei ieoi ş speioi veu două ţiute. me ţiută putu c lbstudeschs, c doă îdui de cte ouă st c co cootă ee Geu e dept ş mşetele despcte pevăzte cu doi st toii d ceşi mtel eu oţ pe cusătuie tee cu go d t de cm petu oţei speoi ş de 35 cm petu cei ieo. V ptoii e di di lb, ăă go Vest de pichet lb se chei c şpte st mci de mă ş se put cu c l me ţiută Î mc ţiută se itodce gheocul bleumchs cu potepoeţ, gule ăsît vd pe meci goee distctve de gd desup stulo i l spte două cpce Gheoc se îchei două îdui de cte cci sti i l spte v doi stui te şi doi mi jos to eu di postv blemiîchs s b cu buzue depte vest di postv s di pichet dpă tmp et dstcţle de gd subocoteet pt u go di , c u ochi desp, simboid cocul ce se v tîi l tote gdele pe pmu go de sus ocoteetl doă gloe şi căpit te Mioul, c toţi oţe supeioi ve u glo di mt bz gloeo dictoe de gd lt de 14 mm ş desup u glo îgst cu och Î sevciul de ă ş pe tmp ît oţeii ve cbă d postv blemchis şi gugă ăă seme dstictve, chetă c ccui eg. L me ţută se putu epoleţi cu bodeii d uiumt Sblocoteetl ve pe epoleţi o coă glbeă şi o ste lbă locoteetu doă stele şi căpit te stele Mou ve epoleţi c ciuc ti di co ş o ste lbă Fcul de me ţită e bodt cu iu Petu
sbcenent guler era rna c dungă aurită şi ancră încnrată de e stejar a clţr şi la manşte, numa cu dungă ariă Lctenenul şi căptanul avea aceleaşi breri dar ancră în pus Dragnl era ca la inanerie iar centirnl in r ar ca a armata de uscat Pentru marea ţnută ţi ţerii pr ta păărie neagră, braă c un gan de măase şi trsaă verticală, avn a parea speriară ccardă tricră ată cu nasture entr mica ţnută, ţerii prau şapcă cu vieră e pele ş gaane pe bnă, ca cee de a man şete, avn î ţă ccardă Medic in crpu tilei pară ace aşi nrmă, pă gradul a care sn asimiaţ, c semn disncv prescris penr medici Şcala miiară avea mana in psav gr, ca a nnerei c un capşn, paspalaă cu rşgarance, iar epleţ n pstav t rşgarance Manaua se încheia a duă rînri e cte patr nastri La ger se apicau duă grenade din măase gabenimni Tunica, blemarinncs ca a inan tere paspalaă cu rşugarance avea guler şi manşete n psav albasr descs, pe ger aplicînduse grenaee dn măase gabenă, ar pe umăr tree dn mătase galbenă analnii penru ambee ţne era blemarinncis, criţi ca pentru innere cu vipşcă rşiegarance Chipul, rşugarance r na cu rese e măase galbenă, avea bandă abastrdescsă ş egreă galbenă Bnea din pstav rşugarance cu clape abastredeschis paspalae gal ben avea ciucure in înă gabenă grenadă ş gan n măase gbenă Oţerii şclii purtau unirma crp ui dn care prveneau L generaii e rce grad se purta, e a această daă, la tncă nre galn şi trese, ncă n gan di r la de 10 mm
« Înaltu ecret» nr 1247, dn ile 872, stabileşte ca nică distncţie e culare pntru rbanţi albasr descis, pe aă ţara ără esebiri de clare între divizii La miliţieni şi găr răşeneşi nrma ruper e innterie va ca a drbanţilr dar cu pasale rş, iar la cea de cavaere ca a căăraşilr a ţeri ger ş manşeele de cularea ondlui unicii vr paspaate c rşu enru nan er iar la cavaere unirma va ca a călăraşir cu desebrea că branden brgurie vr nege Aî trpa c şi ţerii dn miliţie şi garda răşenească vr avea pe c carda e la chipi ş de la căciă cruce biannă, in meta ab ără rsadă Semnele e gra la acese dă arme se indica ca şi a armaa permannă La unifrma rbanţir se adaugă bluă de pînă, ca la căăraşi. Guler şi manşetele acestr be sînt din pnă abastră avn ş pe piept, de a ger pnă s bană albasră aă de 80 mm, iar pe umeri cntraepleţi csţ, din aceeaşi pînă abasră La buă se ataşeaă un brî de nă abas ră, care se pară pese bă trecu de dă ri peste crp şi înnda n parea stîngă, cu capeele atrnîne La călăraşi bla avea gler man şete ş cntraepleţi dn pînă rşe a care se aăuga pe ?mbee părţi ae pepului n lcl brandenbrgrilr unic, cinc pelţe de pînă rşie şi brî rşu in lnă ca al rbanţir, pra a pese buă, cît şi pese ncă Brigaierul şi capraul vr avea api caă pe ambee părţi ale gerui buei, în ung său, cte petiţă bă laă de 4 mm şi lungă de 50 mm sergenţ uă ar sergenţiimari vr avea rei petiţe Unifrma şcr r de miltar (gimnaie miare) va aceea a fsei şci mitare, decretaă în 870, ar a şcii miitre e inantere ş e cava erie va avea treee din măase rşie
•
Uniformele romanest1 nre "
I
'
1873-1912/1916
După nou lege de ognzre rmei din 1872 unree ecăi rme snt ordonte prin reguente puse în plicre n 83 Pe ndul unfrmei ecăre rme se or consitui tote ţinule Predomnă culore leumrn pentru jortte reor cre se or dstinge prn tunc cu unu su două rîndur de nstur, cu pspou propriu ecăre re tît pn tu rma permnentă ct ş penru rt eritorilă er căută din roşiori şi călărşi purt unci de culore roşe ş respectv, leumrn, cu rndenurguri, r rtleri ş nă tor, tunic de cuore mro Prn modcărle dn 1893 se ntroduce cuore negră n oc de leum rn şi se ninţeză nut de ră, cu uză şi chipu pentru oţer L trupă se ntroduce cpe deventă specică pentru rt română Pe fondul denit încă de sfîrşul nulu 872 vom semnl num elementele noi cr e ntregesc speccul din 73
şi modcărle sur vente pîă etp urătore. nner de lini tunic dn post leurn e nchde un rnd de şpte nsturi de lmă, semiobţ Are petlţele ung pînă nsturee con trpoetuui le ct guerul pe cre coperă; mnşetee, pspolele şi con trepolei sîn din post roşu Pe ocul conrepoletului se ă ş numărul regientuui, dn post eu mrin nlt de 4,5 cm Gulerul este din postu nduui, pspolt pre superoră, tăt pezş n fă, cu cou rle rotune şi închei cu o copcă prezentnd o deschidere de 0 Cpcele de spe snt drepte, roun te l cpete şi xe cu cte do nsuri Pnton giînchs sînt preăzuţi cu vipuşcă roşe Mnu, din pos grnchs ungă pînă 4 c de tocu încălămne se închide două rînduri de cte ptru nsturi Sptee, croit din tro uctă, rmeză un sngur creţ ntua se strnge I spte cu dă 73
este tăiat dept Mănuşile, goase, eau confecţionate dn nă albă mpettă a cele subţi eau dn bumbac alb n pvnţa semnelo distnctve capo au puta pe ambele mnec două ga loane dn înă galbenă late de 0 mm din ţesătuă să « n văg mu gaon ea cusu n coţ deasupa man şete ia capetee u în cusătule ateae ae manşetei A doea ea cusut în aceaşi fel a o dstanţă de 3 mm de pmu Segenţ aveau un gaon de auu cu aceeaş ţesăuă ş lăţme segenţimajoi două gaoane dn auu a segenţiiadjutanţ două ga loane de 0 mm ş un gaon de 10 mm deasupa Fue deoseb de gaoanele de gad putau pe anebaţ cîe un galon de agntu dspuse obic capeee lo ntînd în cusătue de pe lungimea m nec a manta se putau aceleaş gaoane de gad da cusute piezş, deasupa manştei, a la buzele de vaă se cosea pe gue pentu capoal un şiet de nă oşie a segenţ două la segenţimao te ş a segenţ adjutanţ patu şie tu Galoanele de vecme din lnă oşe, cu aceeaş ţesătuă ş lăţme ca cee ga bene, se putau ş a tuncă şi la manta numai pe antebaţul stng, cusute oic Centoanee pentu săbii, ae suboţe lo sînt de lac negu ş se încee cu două pafae epezenînd cte un cap de leu dn alamă, n eief egate înte ee cu un şape n fmă de S Atînă toe una n spate ma ungă a ceaaltă ma scuă pe şodu stng se xează de cîige montate pe cention, a la capetele de jos sînt pevăzute cu cataame şi cueluşe nege Dagonul ea ca al oţeilo însă dn mătase ga benă Suboţeii puau cenionul att peste tuncă deasupa utmuui nasue cî şi peste manta Muzcanţi, conşii şi toboşai poaă unifoma stabiltă ncă dn 872, cu semnul dsinctiv specal dn gaon t coo, a chipu ş tunică avînd doa
pamponu dfet cu sfea de sus albă La fe tambuu mao poată tuncă, gaoane dn auu ţesute în văgi». Pe ume spe deosebe de upă ae ţneepoleţ dn galon de auu pas poala cu oşu Epoleţii au placa ş gîtu dn postav oşu gu ind boda la magne cu galon dn auu ; colacul ae o tosadă dn canet cu dungi de mătase oşe peste cae se supapune o ată tosadă De sub tosade coboaă franju otante, dn canet ăsuc cu e de mătase oşie Î centu plăc se aă numău copului dn aamă Capacu dn blană de us cu păul n Fg. 69. Unifă d br mj nnee, moel 1873, penu are ţntă
os este înalt de 30 cm la spate ş 25 cm n aţă nd ind de lac negru de formă ovală c diamer de 22 cm În ţă este montată o placă de alamă repreentînd semisoarele c rae reiee iar pe partea de jos a păcii n m loc, este aplcat nmărl regimentui dn metal ab Pe mioc calpaculu se monta şi penajl Banda se prta dpă gî trecîndo pe deaspra umărului drept peste epole închenduse pe şodl stîng Ea ese din posav disnctiv, căptştă cu be marin avînd margine prevăue cu n galon dn r auriu ţesut « în vărg». Capeele ei sn tăate în colri, cad iber şi se leagă între ele prinrn găitan dn r aur Vîrrile găitaneor sn prevăte cu cîe un c galben de eghe Pe parea de dinaine a bande se aă o pacă de alamă lucrată c ori n relie, pe mjlocl cărea sînt practicate lăcaşee pentru susţinerea a două ba ghete mci imînd pe cele negre de toboşar Baghetee era prinse cu ăn Fig 70. Uifrmă de sublctne e itri e ie, oe 1873, ţnta pane.
şoare galbene de capl de le din aamă xa pe bandă La 70 cm mai os de pacă se aă numărul regimentu dn aamă Penaju dn pene roşii înalte de 0 cm răsrînte la vr este at nro olvă de canetil ar Centra ornaă ca ş banda era încheaă c paa pătrată pe care se aa xa nmăru regimenlu tot dn aa mă înconrat de doă ramuri de măsln în reie Margnea cataramei ese prevătă c o bagheă reletă. Pe parea stngă a centri coboară pieş pe şold două atîrnători a fel galonate m preunnduse la capeele de os pentru a rma un unghi ; noua atîrnătoare este de ăţmea centurii ş are a capă doă beciuge din alamă care servesc penr suspendarea paoşi de tambur Mănşile tambri major era dn piee abă Săpăori elemenele genstice ale nnterei aveau niforma ca a tru pei la care �e adăga şorţul căca ş mănuşe speciae Şorl este dn pele de bivol groasă şi albiă Pe antebraţ la nică ş la manta, sînt cste două opoare încrcişae dn postav roş, avînd deasupra ncrcişării o grenadă c şapte ăcăr Însemnl se coase la 22 cm mai jos de măr. Căciua dn blană de rs negr c păr n os ese la l ca a ambrlui maor şi prevăztă cu sbbărbe ca cea de la chpiu Mănuşile ca cele pentr ambrl maor a însă a partea de sus mînecae evaate Oţerii de innterie aveau niorma ca a trpei dn postav sbre, mai n, cu aceleaş paspoale, aînd capacele de a spate acoladate xate cu cîte re nasri Pe umer pra tree rmate din doă găane dn r ar, ar dea spra manşeteor avea treele indca toare de grad a mca ţintă Tresee de a manşete dn r ar apatate înconoară manşeele şi se rcă în ormă de oare ascută cu rei nghr Manaa prevăuă c două bnare drepte acoperie de capace avea pe meri tree Deaspra capac de
a buzunar sng ra ăsa oc dschis penr recra aîrnăori centironui Manaa s nchee pe pep c doă rîndr de cîe şase nasur Şţ ese preău c cnc nasur mc d un rmă Tunca de ar ţnă ra a , c dosebrea că la manştă nu s ma aplca rs ar p mer se aa poii car ndica grad, xa în ţneepoi din cantil ş dung orma din raşi dspş rnsvrsa Ţinepoţ, paspoalaţ cu roş, s xau a 45 cm d cusăura măru a 20 mm de gur ste cusută o gaică pnr ntrodcerea agrae de p spat poluu Forma ş dimnsune chp era ca la trpă a care se adăgau tres crcar, vericae, orsada, nod din r aru ş cocarda dn gaon de măas rs indcaoar de grad era cs a 1 mm deaspra enzi la dstana de 2 mm nr , ar sbbărba asă ra dn r c împltră zsă sîrmă xaă n do nasri ără număr Nodul orma o oar în par ochur Pamponul ca ş cel dscrs pnru Fg. 1. Unimă d tboşa d nfnr, mdl rp s prat numa de căr oţer 873 penu marea ţnă. ineror ar greta nmai de cătr comandanul tiular Ori sprori aveau pnaj rcolor, c roşul ss şi era Sel ndicaoare de grad rau de meal a înro ovă de r aru ab d la na a r (subocoennt, ocoEpoţ oror ra d p « ngh tnen, căpan), ind xae p epolţ ţat » dn aamă srtă c pacă ovaă c ranri sţr ; de aceeaş mărme sm bomată gîl ra compus dn 6 ş nmăr ra ş ce pntr maor, so sprapuş c re tăer ron- locotnencoonl ş coon aşzae pe ie ecare placa d a capă d sus poleţ c franjur groase ş scrt Ses xază c n nasre mc d nr- s purtau na n moc, doă pe mă. Împrrul plăc se aă o orsadă aceaş lni a dtana d 30 mm na dn cane de r aru răsc pes de aa iar a ra daspra cor două care se mona o a doua orsadă ma a împrenarea păci c soz ormînd mică ar sb orsada mar o a ra n rungh c cle d jos ş ma mcă Epoeu es căpşi c La ncă ş chp grad rau ndposa de coar dsncvă, aparen ca prn res o de a na la r pnn ormă d paspoa Sb canul d ru oţerii nror ş la pnru ce os car nconoară paca sîn prnş spror a car nsă s adăuga gaonul cucri oanţ compuş dn rndur s- d or spror d'asupra cărua s prapus ş cicr dn r auru d can- aşea res dar pnru car grad mp pnr oţr nror Ci- spror gaon ava aă ţesără : pncri penru oţer spror rau cş r maor ra ţs c o ne în zgzag dn srmă aur lgaţ într ş smi- pntr locoenencoonl c doă n bombaţ a moc aşzaţ p o pacă d iar pnru con cu re in ot n caron sţr căpşă ca ş po. zgzag a hpi gaon d oţr sp 7
ro se cose trei seturi pe bndă şi un set pe pereţii chipiuui Oţei nfeori eu cte o tesă veticlă pe păile tee şi nodu de pe fundu chpiului omt dntro tesă oţerii supeor cte două tese veticle şi nodu dubu, compus din două tese Centionu dn piee lbă, purtt pe sub tună ve două tînăto din r uriu n ţesătură zisă pichet cu o dungă de mătse roşe ş un lbstă căptuşte cu pele oşie şi prevăzute spe cpete cu cte o ctrmă ovlă de mă tă cu un cui întro cpsă intută pe glon Sub e se ă o cue uşă roşi cu ctrm mică, pentru susţnee sbe Atrnătore lungă er mobilă şi se pinde cu gică de centon i ce scurtă de pe şoldu stng xtă de un belciug de lmă cusut pe cingătore Oei cu drept de l nantee ş în inut de cmpnie portă cetiron din pele negră de ceeşi dimensiun cu tînător din pele ntulă Drgonu pentru tote grdele este cel stblit în 1872 dn r uriu esătură pichet, cu o dungă de măse oşi şi un bstră ş cucure cu fnuri strînş în rmă de oivă Pentu toi oţe eşrfa e conecţiontă din uriu lucitor şi e fomtă dintrun bîu su cngătore în ţesătură « ps », prăzută l prte de sus cu o dungă de mătse oşe ir prte opusă cu o dungă de mătse lbstră Brîu este căptuşit cu mătse gbenă Pe pte stîngă se ă l un cpăt, o fundă cu ptu frunze îndoite sub ce snt copcile cu crlge penu închei eşrfa De l fundă coboă două benz în ceeşi esătuă cu brul l etemitte cărr trnă cte un ciucue cu nui din r uriu ş re de mătse roşie şi lbstră rte de sus ciucurilo este prinsă pe o peiţă coperită cu beteă lucitoe ş ee de r uiu Eşr încnsă pe tie ebue să tecă l spte peste nsturi de sus ir n aă să copere nsturele de os tunici Adjutnţi de btlione potă eş peste umăru drept pe sub eoet trecnd n digonlă peste piept 78
Fg. 2. Ufră e locenn dorob{, 1873 penru mica ţnută
ş spte ş ciucuii pe şoldul stîn rvt er c tupei dr din măse negră pspoltă l pte supeoă cu pnă lbă. Mănuşile eru din pele de cstor Cimele eu de x lusruit r petru tmp nefvobil ui oţeri neo veu cizme dn iut neg, ără înceitu, cu crîmb înlt pnă l 60 mm sub genunchi tăite dept Oţ cu dept l cl veu bofri ăscroiţi l prte dinpoi c dinnte ind detă Aceşti oţeri utu pintei de oel ichelt l toc duriţ preăzută cu e terminte cu dinţi L botoi se urtu
pinteni ataşaţi c curele nege, xate de servic ntrebuinţată pent orice în catarame abe pe părţie exteroare servic comanat în gară servic e ae încăţămnte 24 e ore picee, reviste prezenăr Şe e muzcă asmiaţi n armaă şi orine speciae compora cip cu aveau tunica la el ca a oerilor dar pampon sa pena tunică cu tese c trese circare deaspra manşee cro eşară. tă ot circuar Şel e mzică casa La trpă na e campane nreare o tresă clasa , doă trese şi casa binţată în marşuri şi la ordin specia II trei rese. nspectorl genera al se compnea dn nică pantaoni în mzcior avea n galon lat dn r auriu czmă cip nveit c pampon ra ca penr maor şi o tresă easpra niţă cenron, cartuşiere bidon game Acesa avea la gerul tunici de mare lă sac e pesmeţi cortu ivia, ţintă o broerie in r auri traver bidonu ce mare şi marmta Oţerii sată de n rnd de turi ar partea de purta tunica cu ese chipi nvet cu jos daneată Pe ambele păr ale gule- pampon pena sa epoe centiron ruui avea broată c r auri o iră sub nică eşara, revoverul la cei ine străbăttă de n baston e dirior care se mpleteşe prntre coarele Fg. 73 Unifă solt de robanţi, model 1877 rei şi de o ramură e lar care se ţă de r, blo de Nicole Ggosc subţiază ş se termină a vrf c o nză (Coecţ Muzeulu lt cenral) În nta de servic, guler va brodat nmai c ira escrsă ma sus Şei de mică casee I I I vor avea aît penr nta e servciu ct şi pentru marea intă, numa lira Pe mărul tuncii de mare ţintă şi a manta se aă găitan cs drect în mînecă, ără trea e a oţeri combatanţi Cpiu ese fără trese verticae pe pereţi nmai c cele circulare reprezen tnd asmiaţia gadi n aţă lipsec orsaa şi nastrele, pe cocardă andse oar lira escrsă penr ger n spector general va avea gaonul şi resa e maor ar pe nul chipili no ubl Penajul negru este crba ş cade cu vr pe partea e ss a vzerei iar nspecoru genera avea pena neg c vîr roş Centiron asimilaţior care înoc ieşte eşara va ca a sergenţioradu an in r ariu ţesătură « pchet » cu dngă roşie şi abastră căptşt c meşină roşie, iar pentru ţinta zinică ce descrs a oţer Exsta patr ţinte a) marea ţinută b) ţnua e servici ; c) ţinuta e cam panie d) ţinta de z a marea ntă pentru rpă, se prta tuncă chipi ezvelit c pampon panalon de ordonanţă Pentru oţeri : chipi cu pampon penaj şi egeă tncă c epoleţi, eşară Ţinua
r cns la brîu l ce superor în porpstoler a ş Ţnuta de z se întrebunţ înotdeauna cu excepţ czurlor nume pre văzute pentru lte nute sau ordne spe ce şi se compune pentru trupă în orş dn tuncă, centron deasupra cpu cu sau ără învlitoare pampon panalon drep sau în czme după mp În caar�ă se prt capelu fără centron ar pentru oer unc cu trese, cpu ără pmpon penaj egetă centron sub tuncă panalon drep sau în czme, după tmp Uniorma regmenteor de dorobanţ re aceeaş cuoare dar cu paspole, petlţe guler mnşee ş contraepole dn postav lbastrudeschs Mantaua g, are spatele crot dntro sngră bucată, ără marngă, ş ără nastr încreţnduse în ae cu două şretur interoare petrecînduse printro cusă Fig. 74 Unifrm d soldat dn liţi ubnă, el 183
Se închee în ţă cu un rînd de cnc nstur ş re buzunre terae pe pr ea stîngă coperte de un cpac acoa dat paspoal Bluza de pînză este ce decrettă n 1872 Căcula, dn bnă negră de me are orma zsă « cucă» cu prte de sus bombaă ş plecaă spre drep n faţă este montată n ţala ar pe stînga 60 mm de mar gne o cocardă rcooră avînd în mjloc numărul corpulu dn metal alb Sub cocardă se xeză pan de uur lungă de 200 mm r l bază subbărba Legă tura de gît de culoare abastruds cs, se pune peste cămşă ş se înnodă în aţă, formînd un nod drept, ără ndă ar capetee se introduc sub bluză sau mnta ţr dn dme albă croţ pe pcor sînt ără paspoa ar opncle dn pele tăbăctă legte pe pcor cu noţe de cure negră cre ormeaă încrucşăr pînă sub genunc Unormele specale ae cornştlor ş toboşarlor sînt la el ca la nfnter de nie dar cu paspolele de culoare dstnctvă ş căcuă de bnă albă cu pnă de vultur Mlţen urban ş ce rura în oc de tuncă, buză sub frm cele de pînză a dorobnţlor dn postv bleumarn cu paspoa guler bnda de pe pept, manşete ş contraepoeţ dn posav albastruîncs, restu eemente or nd c a dorobanţ avînd dor pe cocard de a căcuă în oc de număru untăţ crucea bantnă dn meta albuctor. Oţeri de dorobanţ unorma c a ceor dn nantera de line cu deo sebre că posavul dstnctv va albstrudescs, ar ce de mle cu aceleaş dstncţ ca dorobanţ numa că pe cocardă vor avea crucea bzantnă dn metal lbucitor Secretar de fronteră vor avea tuncă asemănătoare cu a cadreor permnente de dorobnţ cu manşee circulare deasupr cărora secretar clas vor avea o tresă crcuă dn r auriu ar ce csa I două rese, pe umer ne vînd epoeţ su tree ; cpul este c al elevlor de ntendenţă cu rese
n ea oşie c de cloaea uc es gaoaneo cooe ind apcae Nci tammao n aea nmă pe calpac şi pe andă ci ccea zantină noma oţeilo ea a ca a pă, c dstincţile especie de gad Vînătoi ămîn c noma din 1868 c paspoae ezi la nca de coae casanie Nasu semiomaţi din meta gaen a şanţa în eief con ia conaepoeţii sînt din posta ede, cu numă aaionui din posa de coaea ondli Panaon g ea eă c ipşcă ede Păăa din pîsă neagă avea caoa otundă tită pe magin c ac neg o dep al păăiei ese ăsîn n ss pe oaă năţimea ş xa de caoă cu o ccadă meaică tcooă and în cent nmă aaionui din me al al ia sb ăsîngea din deapa, teacă de pee neară pentu xaea penaui a aa calote ea apcaă o Ig 6 Um d loot de odl 173, a zlcă
F. 5 fră d sld d văoi mdl 8 pntu mar ţu
dn ai ş pampon ca oţei nfioi de dooban ; cenion este din pee neagă de ox ia dagonu ca pentu segenţiimajoi de nfantie Unifma găzio oăşeneşi eadupă odel şi cu semn dsinci a nfan teei de ne nsă făă peţe şi manşee oşii ci din posa de culoaea ndi paspoaae doa c oş ca şi epoe făă numă Banda de a chipu ea de asemenea din posa leman paspo la and pe cocadă cucea iannă. Nasii au simpl făă numă pe e La conşi şi oboşai capa de a umei
îăor
Fg Unrm d l l mir l 183 ţn d c
ig. 8 fă de lv d la şoala la mdl 1873, iuta d
bandă de ac negru pe cae se aplica n aţă cful dn meta gaben. Pe păţile lateale eau ae cueele subbăbei Penaj negru avnd capetee plecate în os ea stns a bază lăţnduse spe vf Capelul, după modeul geneal avea paspoae vez cu cic de nă vede şi con de postav vede, n loc de numă Conşti aveau aceleaş distnci ca la nantee, da pe ndu unime de amă cu cloi dstinctve vei Oe aveau unma ca a tupă cu semnele dstnctve dn auu ia
pe gule conul bodat din Tunca ea căptuştă la evee ş a poale c ustrn vede Oe de vînăto nu aveau în dotae epoeţ cu ani. E putau a toate ţnutee nma tee ca oşoi şi căăaş Pălăa ea a e ca a tupei cu deosebea că pe banda de ac se apca cca tesee indica toae de gad din seas auu gaonul de oţe speio ind cel dpă mode I geneal Chpu ea cu tesee oiş nite şi coile distnctve ae vnătoio Jandam pedeşt păsteaă unfoma decetată în 1868 avnd tunca c as
82
poale roş cu manşet roş co ş nasturi a sipli Conrapolţ erau din posav al fără paspol sa năr iar caplu, fără nuăr avea cucur al Coifl dn pie neagă are calota boată vzieră ş apărătoare d ceaă smpă. Viziera est ărgină de o garnitră din mta a Din centrl apărători d ceafă s rdică p caloă o asmnea garntură care erg pnă n vrfu caloe peste car se aă o pacă ce ssin ţl La aza caoi au st montat juglar car sn alcătuit din sozi de mtal al, suprapuşi, juglaru dn drapta xînduse peste o cocardă metaică ricoloră Tre prtat n ocu contrapoletlor la tnta d cremoni sn din l�ă ală, ' ecar avnd n milocl clor re ochur posav leuarn Egheţ din nă subţre aă ava gătane rotnd Eghili se poartă pe partea dreaptă ş au cuie d aamă Celat lnte snt ca a nfantera de lni Cornştii au aceaş nrmă cu posavu de p mri al Oţer au acaş nformă cu tre trs dn r argnti şi poleţ dn meta al c rtri arginii Eghili sn d doă lr : dn r argintiu pntru area ţntă ş dn măas pntr celalt inut ş rează o placă n fră d ră aplcată p postav roşu p mărl drept n locl poilortree Eşara cntironl ş dragonl erau dn r ariu Unrma copanii d disciplnă este ca a inantrii de lni cu deoseirea că ar p contraepoleţi ş p nastri nmărul enitencarii a n oa intl ză dn posav gri fără paspoale şi contrapolţ ar la capelă, tot dn postav gi n a cicure şi năr Pnă a o nouă rglntar a portu nfrlor, n 189 ntervn o sre de odcăr p ar car vor adnat ntrn nou rglament Char din 183 sori vor avea dragonl c ciucr dn r ari aesecat c lnă galnă in 875 oerii vor purta bluza d vară ca a soldaţlor c tre, nma
Fg 79. Ufmă e căpta de ălăraş mod 1873, pentru marea ţtă de reoie
nteriorul czărm în tber e poi gone şi instrucţe O singură cruşeră în fţă v purt numi nfner de linie n servicu şi prdă Tot în 875 se hotărăşte c în ţnu de cmne ş ce de servcu, oţer dn orce rmă cre u egretă su penj să orte mon cu două sfer sfel nner şi gărze orăşeneşt vor purt monu bisrc Grdele nferore vor ve mbele sfre dn înă roşe oţeri nrori sfer de sus roşi ş ce de os glbenă oţeri suerori roşe şi bcoloră glben ş lbstru ir şei de corpur roşe sr e sus ş dn r uru ce de bză. Muzcnţi cornşt ş oboşri n nterie vor ve sferă lbă sus ş roşe bză, ir şe de muzcă bă şi glbenă. dorobnţ şi miţe, mbee sfere vor lbstre Jndrmi edeştri or ve mbele sfere lbe entru grde nferiore r enru oţeri şi cornşi bă ce de sus ş roşe ce de l bză Btlonee de vnător vor purt mpon de frmă lungită formă nouă uniormologcă ş ovă negră ; o ţeri inferor u olvă din lnă glbenă r oţeri sueror olivă dn r uriu n 1876 se difernţză reee enru oţer cre pînă cestă dtă eru pentu tote grdele e Oţer nferior e vor ve c şi pînă cum oţeri superori, duble dică ru trese pe ungme , ir oţer gener întret În ceş n ndrmi pedeştr nce să porte eghleţ ş ţnut zlncă n 877 se fc modcăr egte de nevole de cmpnie Astfel trupele dotte cu chpu vor purt vr în mnevre su în cmpnie mporv rşţe sorelu învelitor dn pînză lbă peste chiu r oţer vor ve ciu n întregme de pînză, ăr nic o dsincţe tît în cmpnie, ct ş în mrşur To cum opncle dorobnţlor vor nlocute cu czme c le nfnere de lne Pentru soldţi dn infaner e lne se introduc pntlon şi bluză dn pînză cenuşie numi enru exercţi mrşur mnevre ş ţnu zle n 879 se dotă pentru dorobnţ ntu după odelul nfntere de 84
line, cu psoe bstre, ără cişon, şi bluz din postv beumrin cu spole epoeţi guer, etţe şi mnşet bstre entru dorobnţii cu schimbu Buz nrodusă enru oţer n 87 se pute purt vr n grnzon Bucureşt num nă l or 13, ir în ceelte grnzone e ot tmul ze în fră de dumncă L dorobnţ se suprmă iţr înocuinduse cu antlon gri c nfanterie psoţ însă cu stru r în 1880 se nlocuiesc cu posv lb fără nc un spol r nsturii true inntere şi dorobnţlor vor simp fără număr Chiul cu nveiore lbă ş dn pînză lbă dott în 1877, se pute urt in 1879 ş n grnzonă Din 88 nsur vor dn mtl gben fără număr O dtă cu desinţre cucurelu l cpe în 88 pre un nou i de boneă capela, specic românescă devenită trdţionă n rmt română. Vechulu ip de cpe dn ostv beum rn ung cum de 0 mm ş t n cenru de 4 mm se dugă un cozoroc dn ostv de ceeşi cuore cu dubu tghe Cpele ltere se îngusteză în fţă pentru se prinde ntrun nsure desupr căru se cose număru regmentulu în cuore dsincivă corpulu c ş pspolee de pe mrgine ceor ş de pe cusătur Colţurie cele sînt mi ridcte şi rotunjte Din 1882 bu de nză enru otă rmt tî l oţer cît şi l trupă v de frm şi dmensiunle celei probe entru dorobnţi, l cre etţee de ostv guler se înlocuesc cu pînă de cuore dstnctvă ir nsur vor de os Blu (vestonul) v ve şs nstur contreoeţ dn postvul fonduu vînd pct numărul crulu ş spolt cu lbsru benzie ş cpcee de ste suprmnduse Căcul orobnţlor se modcă uînd form :să turcnă cu vrfu plect spre drep rns cu cpcă. n celş n s reînnţeză grdul de runtş cre v
indicat cu un sngur galon din lînă, cusut după modelu descris În 884 se suprimă nveltorile de muşama de la cpiu reîninţînduse în 88 Începînd dn 1873 au rămas numai două elur de untăţi de cavalerie de bază călăraşi şi roşiori care vor purta tunic cu brandenburguri, exceptnd andarmii căăr, ca subunităţi de gardă călare, ş unităţie speciae. Regimentee de roşiori şi de călăraşi aveau aceeaş taccă de luptă cu deosebirea că roşiorii aveau în permanenţă efctivul complet pe cînd regmentee de călăraş Fig 80 Uifmă de soldat de căăaşi, del 1873, ptr maa ţiută de cmonie.
aveau numa un nuceu de instrucţe, restul efectivuu nd cu schmbur în serviciu Cee două eur de regmnte de cavaerie creae în 82873, a căror număr va spor în cursul anilor, vor rămne cu unfrmee tradţionae, care nu vor ma sueri modicări srucurae Începînd dn 183 oţer de căăraşi poară tuncă din postav vnă închisă n fţă cu cinci căuş dn meta galben corespunznd celor cinc brandenburguri dn găitane de măase roşie cusute dubu unu ngă au formînd ce dn stnga butonere, iar cel din dreapta avînd cusut la capă căluşu Brandenburgure raversează pepţi frmnd ecare a extremiăţ ce o oare roundă de a care coboară două ovae xae cu o rozetă, avnd centru luctor ş margnile canelae Tunica este brodată cu găitan roşu, care înconoară guleru at pe partea superioară ct ş la bază, mergnd pe ambee lauri ae pieptuu pe margnie poaelor ş urcnd, la spae, pe marginile şiţului La spaee guerului şi în cenru său, găitanu ormează o oare n formă de treă, aă de 45 mm şi naă c guleru Pe ambee cusături ce mpreunează spaee cu părţie din fţă, se aă cte un găitan roşu care formează o oare de treă aă de 40 mm, a cărui cap superor atinge cusătura împreunări corsauu cu mncie Partea de jos a acestor găiane se opreşte n tlie, unde sîn xae cu cîte o roetă mare De sub acese rozete pleacă pe ecare parte ce trei gătane despărţite de şliţ. Găianele avînd capeele de sus unte în roea cea ma mare din taie, se depărtează sre parea inferioară, ntre ee rămînnd o distanţă de 35 mm capeee de os ind xate n cte o roetă mcă asfe că pe ecare prte a şiţuu vor cte trei rozete Pe umerii unicii eru monae treflele purae a oate ţnuele. radee erau ndicae prin trese din r auriu, cusute n ungi deasupra manşeei după modeul general, oerii superior avnd n pus a guler n aţă pe oată suprafaţa, un galon at din r aru cu zigagurle de grad 85
Pataloii de mare iută erau di postav alb, prevăzui pe usăturile aterae u u găita di mătase roşie are urca d ambele păr pe spate pă a 1 m de talie aruduse ş rmîd a mlo u od rotud ă pe părţe di ară ale armuu piorului se aau două or rmate di aceeaşi găitae. Aceste ori pores de sus de la o distaă de 55 mm de betelie coboară găta dublu ş rmează o oare ugă de 2 cm şi lată de 8 m Căiula eagră de astraa avea fudul di postav roşu uloarea disttivă a tuturor regmeteor de călăraş Aest posta ade dublu rmă de amă pe partea stgă a căciui Î ă se aă iala domasă ar deasupra oarda trioloră di mătase peste are se apă torsada xată cu o rozetă mcă peste cocardă Ca oramet, căcula ă lăraşilor, spre deosebire de a roşoror are u laţ di alamă motat pe postav distitv a partea d dreaptasus a căculi este cusut u asture augt di piee eagră petru a pride ţecăula d aceasta u se xa la utimul căuş a tuiii a baza căiulii se ataşa subbărba greta era d păr de cal vopst roşu iar petru omada ea era d pee abe de stîrc. Ţecăcula este ompusă ditru şur dublu di r auru Şurul est prevăzut cu trei culate mobe ae foloseau la aşezarea iecăciul pe guler Ea se mota mprejurul guleruu la margiea lui de jos strgîdus la spate şi etrul guerului cu prima cu lată a doua rămîîd liberă î dreptul mijocuu ăciul iar a treia gisează a apătul opus ud se aă o butoieră subre di r petru a xa şuru e asturee alugit sau de utimu căuş de
cu u şur ş u asture alugit iar cealată extremitate u do ciuuri tari di r auriu Brîu se îfăşoară pe talie uprizîd bradeburgu de jos astfel a uurii să viă pe mijloul armului picioruui drept Baduera leduci este ofectioată di r auru î esătură pihet ată de 5 cm ş ugă după talie La partea di fă se aă u cap de leu, di alamă Di gura leuu atîră trei lăţişoare di sîrmă galbeă prise de u euso cu ature arcuite, pe are este marcată î relief stema ării Cartuşiera educi este rmată ditro cutie pe al cărui capac este motată o pacă di aamă cu margea zmată avîd pe mjoc î relief trofeele cu steagurile îcrucişate educa se poartă badulieră trecd pe umăul stîg pe sub epoetutrelă. Măuşile erau di piee abă de castor iar czmele di pele lustruită arîmbu id drept, răsrot la spate ş rotujit fă ude este prevăut u rozetă mare a la tuică. Piteii, di oţe ielat u arcada semibombată au tja de seţiue rotudă iar î apătul ei duria cu rae diţate Pteii se ataşau cu ajutorul uor curele egre pri atarame ab la partea eteroară. Dragou după modelu geera s motează pe mîerul sabie pr mpe tire peste prima ramură de gardă Oţerii gerali de avalere purtau tuici cu bradeburgur ş găitae la pataloi, îtocmai ca cele desrise da d r auru Trelele aveau ţieepolţi d galo distitiv de geeral brodat cu uze de stejar paspoaat u roşu iar pe trele u soare de formă ovaă u stea mijo. a guler ea cusut galoul de geera ar gradele erau dicate pe maşete Ia bază aîduse u galo cu ţesătură de uze d stejar urmat de u altu cu aceeaş ţesătură şi tresele graduu espectv una petru geeralul de brigadă ş două pent geeralul de dvizie a căciulă sub iu se mota soaree ca ce de pe epoe iar margea de sus a imeor era tvtă cu u galo îgust de geera
Fg. 81 mă de blocee de oo model 1873, pet mc ţuă
Fg. 82 Unifmă e solda de ş mode 187 et ae nă de cermoe
Cele relaae se referă la ina de ce remonie enr celeate ţine se prau pantaloni gi cei de cizmă c găian roşu iar cei de ghee nmai cu vipşcă Manaa gri, nchisă a doă rndri de ce şase nasri cu numărul regimen ui n reief era paspoalată cu roş avea guler de caifea sau plisă cenşie paspoaa şi prevăz c petliesăgeaă roşii Pe umeri se purau rele. Cipi dn postav bleumarin avea banda roşie Oţerii de roşiori avea nica din posav garance cu brandenbrgurile şi găianele de la panaloni din măase
neagră Căcia era ornaă spre deose bire de căăraşi, cu şnur din r auri Flama era din postav galben penr Regimen 1 roşiori alb penr Regimentul 2 roşiori şi albasr penru coala de cavaerie Specic regmentelor de roşiori ese culoarea proprie ecări regiment cee de căăraşi avînd o singură culoare penru oate regimenee. Toae anexele de uniformă ae roşiori lor sn ca ale călăraşilor nmai egea era dn păr alb de cal. Şei de mzică prau nirma de cavalerie dar c trese circuare ca 87
c al nnr ş lr roda gur, r l chipu numi rs crculr ş pn ngr r bna în culora stincvă rgimnulu. Unorm orior călăraşmli ţini r c clor căăraşi dr cu brannburgur ş găin in măs nagră nd d l chpu n postvul onuui ar ps cocrdă cruca zntină, din m al Trupa av uniorma c c scrisă pnru or, r dn posv mi gros, cu brandnburgr şi găan n lînă roş cu şur p umr, xa n cusăur mnci ar roşori c rnden urguri şi gătn ngr Ornamn căciulii ş anlor rau n lînă gnă ar cocar mtalcă Mantu va p umr şnur c l uncă gulr paspoa a cu roşu ş prvăzu cu pt în culor snctivă. Bua pnr solţ, nchisă l un rnd cnc nsturi, r osav gr cu pspoa roşu a ar suproară a gurulu, la pări in ă ş l manşt La umr av conrpol in posav bmrn cu numărul rgimntului n posv d culor dsncvă. uz vră l căărş ra dn pnză abă, caş formă, ără buzunr p avîn conrpolţ cusu ără numă ru rgmnul aml păr al pipuui ru cusu cinci rnduri d pţ dn înză roş dspus ca ş rnnurguri ără nasuri şi ără ro Soldaţ d roşori puru bluz d vră n pînză cnuşi ără pspo l şi stincţ gradl n ndic gulr c nfnri Cornş muzcani ş romi vau cşi uniformă cu gaonu crcrisc rcolor, r buc postv d umăr ra roş a căărş ală a roşori, r gra roş l căărş ş ală l roşiori Unorm ruă călăraşlormli in ra ca a rup călărşi dar cu rnnburgur şi găan n nă na 8 Uf0 o md 873, ut ă pictr d Sv Hnţ (Clqa Mzu it na).
gră. Acş avu p cocrdă cruca bintină in m mr ţnuă, s pr unica pn oni b căciulă cu grtă ţncăculă brîu nu d srvcu ş d cam pan s compun dn psl nott m sus în ră d ţncăcul cu panon gri prvăzuţ cu găn. Ţnua zl pnru rupă r c cn tiron căculă cu gră şi panon gr n carmă şi l rcţi s purau bl şi capul Pnru oer r prvăzut cnronu sub uncă, panton gri czmă ş chipul n 1874 vi şcoli cvlr vor a p braul sîng, ca smn dsinciv un gon n lnă glnă, avîn p mjoc săr n lînă roşi În 1875, găan a ncă ş pnon lucru i roşioror s ds ină ş s înlocusc cu vs n osv bumrin. Dn 882 nu s ma oră ple blu: d vră, ir con Fg 84 T d slda de jnd ml 1873 int
Fg 85 Ufrm de ian d jadam c modl 18-3, pentru a ţuă.
rapo vor dn culoara fond paspoaaţi şi c numărul gmnu dn poav d coar dstincvă Nast rp vo dn ma gan ără nmăr ar dn 89 pa d p lngă şcoaa d cava va ava norma d roşor a pnr ţina d grajd lă dn posav oş după modl gna dn 882 Jandarmiicălări gada călar o maă xcsv dn cavalrş păraă norma rglmntată n 868 Boor pnr ua crmoni ra n « va c s » avn carîm uo
ul p, ără cţr, nat în aţă 54 mm ş a spa d 4 mm astfl că paa dn ţă să racă cu mm ma sus d gnunch, paa din spat să s opască a nchtră iar p păţ aa să s rdc pst sco uă n cap on, d 60 mm Pn n s aaşaă n crl cu uton la am cap car s ază p uoni pinnlo Prma crlşă rc p su talpă A doa cua s pnd a un capă, ps pma crluşă, d uon inro al pnnuui ş, cuă pst glnă s încataramaă a ro Cizml d svcu ra pînă su gnunch Epolţii ş ghli sînt ca ci dscrş la jandarm pdşi, ar dn lnă galnă ar ghlţii putndus p măl drp Mănuşl sîn al, c manşt înal vaat Or avau acaşi normă c nastur gan smp şi ghilţi n r auru ldunca la fl c ca a oilo d cavalr iar şa ca a nni. În 1874 jandarm călăi primsc cor mac. La artilr unrma rămî ca sa lă n 868 c nasur pund însm nul d armă p ca sn tun r ncrucşa daspra or nd o gnadă cu ăcări a s l nmăul rgmnul Spat s prvă c doă capac acoaa xa cu cî r nau Manaua, ca a nanr a glrul în aţă dn posav ngr ar capul după modl gna ar p grnada roş dn ă nmăr rgmntulu dn postav marn rvan poartă psto ul ps cnon al a săiaonă a condcăo în psolrl sng a ş a ompţi bucaa d posav d p mă n pungra pol va nagră ornaă c galon rcoor ; csa va uma ş clal părţi a nci dpă modll gnral ar pnaj va a spr dosre d cl oş al p. Oţr a grul unic manşt ş anda d a chpu din caa nagră Nma a para sproară a ni d a chpi s un paspoa oşu a ţnua crmon unca s poară c poi
fără ese la manşee a a celeale ţnute u efe ş trese de grd pe manşee Pantaon gi, ca infnere sîn peăzuţ cu două ampasui oşi a pntloni de czmă numi u ipuşă roşe Mnu ae gue din fa neagă c pete oşii Penjul este oşu penu oţei nfeior ş troo pentu oţeii superioi. Centonul de mre ţnută n ţesătuă pet cu dung dn mătse oşe ş alasă se nchee u două pafae pe cae sn relefate tunuile nrucişae, u grenad deasupa eduna ese ea descsă penu aa lee cu deoseire ă pe eusonu de pe ndeoă ese relefată o genadă ia pe capau aahee, nsemnul ri eie Guazii de ateie au aceeaş uni ormă o sngură tuniă pentu toae inuee u mnşeee ăate irulr, esee şezae ot cuar iar pe umăr u gătne dn r auu făă tee Pena ul e ca al oeror inriori de i leie, panaoni cu vipuşcă a nasuri u nsemnu de rilere făă număr Unform sului major de ilerie este nocmai a a oero de arierie, dar făă ndicaea număuu de egi men pe nasur La f are niforma ş ariler eorială În 875, up de arilere tompeţ şi ueii de iere o pua, n afra nei de ceemonie, pampoane isferice din înă oşe oeri u sra de sus oşie ş e de jos ca la inneie Tenul de epae a aea, upă, amee sfere lase oţerii sfer de sus alasă şi ce de jos a a infan eie, iar şei de esadron a enului, c sra de ss lasă şi u cea de os icooă - gaen şi abastru Elei guazi de atee poată uniformă ca garzilor de rileie fără mpas gue făă rodeie şi găitane, fără ree la uncă ş la manta Manşete nu aeau resă ; hipiul daonu ş enironul eau le eleilo de dmnstrţe a paponul aa amele sfere roş Din 188 asi ateie o numa cu nsemn făă număul eg menului
Fig 86 Unfmă de sbocote de leri, ml 1873 petu ţta e eemoie. 91
niorma de geni ămîne o ca cea saiiă în 868 avînd nar dn meal gaen, c nmărl baaion în elief a chpl dn posav oş, banda şi orada n negre, iar pe nasrele care xează orada ş cocarda se eef nmă aalionl Pan aon sn blemarin c paspoal roş oboşai şi conşi pe ngă distincţa specală a gaoni tcolor a posav de sb conraepoeţ de cloare nea�ă Oţe a peliţele de la mana ger nici anşeele şi banda de a chipi din cafea neagră, c anexee odae dn r ar inciv oada de a chip, cae a rpă este neagă Oţeii dn al mao a genii a niforma la fel dar c nar impi fără nmăr Din 1878 chpi oţerior de gen ş de a ajor de geni va beain, ca al arileriei Garzii de gen avea noma ca a oţerir d gen pe meri nmai şr fără ree anşet Fg 87 Ufrm e solda d aleri l 1873, pntr maca ţnuă.
negre, crclare ca şi eee gadl iar na fără nmăr Ei a o ingră nică, fără epoleţ şi eşarfă. Centionl ese ca al atieei dar pe paae ee eiefaă o genadă nfoma companei de pononier va ca cea de geni făă nere pe conraepoeţ ş p na Din 875 baaoanele de geni vor avea n afara marii ţine nd e prta penaj pampon ca a infnee, ia şef de baaion pampon c sea de jo dn ai La panaoni vor pa ampa db, de oare oşecalată Din 878 la geni nmăr pe con raepoeţ va dn posav roş, ca a ncă, iar din 881 nasi vor avea eefaă crasa ş coi nemn de armă inods acm penru prima daă nifma popielo este ca a inn erei de inie dar nica ae gle din poav roşdech nari fără nmăr manşee bemain, în coţ papoalate ia conraepoleţii pe care era apcaă liea , din poav blemarin Panaoni ca la nnerie avea vipşca oşe Coifu ese ca ce sai antero, dar n faţă, pe semisoae are cifa domnească şi b ea o bandeoă c ncrpţa MIRII DIN BUCREŞT. Penaj ese din pene roşii ră rae la vîrf xa nro oi·ă d lnă ricooră Capel ca a inneriei are doă opoare înccişae din pota oş Cenra e din nă împeă ca o chingă de coae alasnchis 3vînd pe magine cîe o dnă roşe Se prind pe alie prin doă cree c caa rame şi ee prevăză c ne de er. Coşii a aceleaşi diincţii iar penaj al Oţer poar dincţiie ca !a ifaneria d linie. În 882 nifra pmpierior e ranmă dpă model arierie răm nînd c disincţii proprii armei de crise mai s dar c tnica de cloare caanie a n rnd de nasri Unifma generalor a dp frma dmennie şi carea clei ecrie penr oţeri de inanie Tnica de mare ţină a a nă gler n
i. 88. Cnfrmă d pta de gnu, mol 1873.
ngm de postav oş, pvă la paa spoaă c bodie di cantilait ş i, pcm şi o bahetă dint înd d caneil n de i coi ş al datela avd coţile ojit a baă Cîmpl gl es bodat pă a 15 mm de magne c o ghladă de sja c rne ş ghide dn de caetil şi c i di a Maşeee o oş a boda d a ge ca şi capac acoada d a spaele ci Tca celolate ţi la fel coită, n ava bodeii mă s poată tee, di 1876 ît c ţepolţi di galo
c e de seja a gle ese csu gao d ai ţst c fnz de steja, ia la manş sîn gaoanele şi esel dcatoa de gad La baa manşi sn cse doă galan c f:e de sea ia apoi esele Ambel nic a ast smpli lcio Pataon de cloaa ndli sn pevăzţi c doă lampas oşii dspăie d o vpşcă, chia p csăă Pet clelae ite paalo sn gri Manaa ae evel din postav oş. Chipl d ma ţină ae oaa d pe fd teiă pe pee veicali st ce ti ese ia p bandă ghiande de ne de sea descs pen nica de cmone Î locl alelo, se aşaă soa alb, c sa albă. Chpi colalte ste la fel, da pe badă se cs galo d geal, ca cl d pe gle nic, ş sl gad a chip s poaă nmai egea şlo de copi a d 87, aa ite de cmoi pamponl bsfeic, dn a, ss, ia jos agii pen gneal de bgadă, şi amb sf dn ai pe geneali de divie Epoleţi de ceemoie ea ca a oţ· ilo spoi, da c solii celaţi c aabesc şi avd aplca pe placă soal de geneal şi stele dicaoa de gad şa ceiol şi dagonl s cl di doaa amaei Geaii cae făca pa di copl oilo miţ avea aceeaşi ifmă c dosebea că gle, maşle şi banda de a chpi a de posta din coaa fdl paspoaae c oş Di 1881 oţei geneal poată epole şi la a de svci da c glel ic d posav oş făă gaon Oţeii copi d sa majo ava nica a f ca a ifati, c as simpli galbilco c glerl ş maşeele din caifa neagă a colţe glli a odae di ag « geel » sm a oio de sa majo lmnt cea acm ifmologia omâească Acesa cosa dio genadă c ap şi lge amble pă ae ăcă s aa cîe
fger î zgzag, ermindse cu o săgeaă care pornea de la vîr ăcărior ca ş ae ouă fulgere, ca cele de mai ss Tunca celorae nue era a e dar cu ree ş rese la manşete Maaa, dpă model iaere era prevăută c peţe de caifea eagră, paspoaae cu roş. Paaoii era ca a arierie, c ampas dblu roş, iar chipi ra i postav garance, cu baă de ca ea neagă ş cu pena ca a oeri s periori de arilere Di 1875 afara ie de ceremonie, se pra pampon biseric cu sera de sus bicoloră (galbeabasu) ar cea de os roşie Eghileţii i r ariu, era ca ai jadarmlor călăr, a cenronu şi eşaf n ] 87 se sabeşe ca oerii care ac sagi peru recerea sau ma jor să poarte uniforma stauui maor, ar ără egheţ Dn 878 oţeri di corp e sa maor vor prta chpi di posav alb c banda e coare neagră, ca la gerul şi maşeee cii 880 se ordonă ca eghieţii să e pra obigaori e căre oţer in sa maor ş de căre aghoan mai la na de servicu ş n siuaţile nde se recamă o uă de gaă Penr ţiua mcă, eghileţi se suprimă Î 883, petr oţeri breveaţ e sta maor, servci de sa maor, eghileţii s nocuiesc c o rajeră di r auri dvza prro esără e măase roşe avn nod mobi, care permiea xarea ei n uru gîu, a o exremae o prevăt c creio, iar la cealaă c un compas Penru oţer ebreveaţi unforma va a armei de proveenă a care se adaugă fraera dn r argnu Aghoaţii omneş poară unrma sabă 868 Guler va avea la parea sperioară o bagheă brodaă n r aurima ş uuri Brodera bageei ese aeaă avnd colţurie obce ş rouje, sub ea un rîd de ur uciori iar apo o gă di cae ma courie guerului sn brodae ramur e sejar ermnae la capă cu o frună ş paru gide laerae Broera aşeaă dea g ger, ese 94
Fig. 89 Uifm gnal viz mol 1873, pntru maa ţnă d cemn
reată şi pe manşee urmînd marnea de sus şi cobornd spre baă Tnca penru celealte nute era la fe dar c tree pe uer avnd nma brodera dn frunze de stejar, ără ba eta marnală Manşetele vor to ără broderi doar c tresee ndicatoare de rad deasupra Pe mărl stn se aă o treă, ar pe mărl drept - ei etu pe petţă de postav Pantaoni de coarea unici pentr marea ntă sînt prevăţi c ampas dbu roş ar pentr ceealte ţinte din postav r cu ampas dub Man taa avea petie şi paspoale în coara dstinctivă ar cpiul din posav ab cu bandă în cuoarea distnctivă Ereta era ca a şeor de corpr dar dn pene roşii iar pamponu din 185 bsrc cel de ss bcoor alben şi roşu ce de os ab e epoeţi s purta cifu domnesc eieţii era dn r aru pentr marea ţintă ş din mătas ga Fig 1 Tuncă d geerl nspct mel 13, eru r ă ar pţut geu d Cl Dvl
g 90. Ufrmă de m ghott doms mdl 1873 ru m ţută
benă penru inta inică cm e avea jandarmii căări c deosebiea că pentr eeţii de toată zia e paă era aşeat cir domnesc. Centiron I din r ari avea paftae abene Dn 8 oerii adjutan e pe nă comandanţii diviilor miitare te rtorae vor prta eghieţ din r arin ti ca ş adjuantu ministrui de ră boi. Unorma şcolii de de miitari ş a şcoi de infanterie şi cavaere rămîne ca cea decreată n 180 şi 1872 Elevii şcoor dvionare poartă uniforma ar ei d care aparţin avînd pe braţ stîn un aon dn inii abastrudes cise c ezarde abe n ţesătră La uniforma medcior tnca este dpă model infanteriei din postav blumarin cu paspoae roşi. Gueru şi manşetee sînt din catifea neară ar natii c însemnu medicnii : bast n • sca încoăct de n şarpe înconrat de doă ramuri una de măs in ş\ ata de steja e umăr se poartă \5
Fig 92. Un fmă e odt d cmpaia saar, mdl 1873
trele iar e gulr st brodat bastonul lu Esculap înăşurat cu un şare ş tre fune dantelate Gradele sînt ndicate de trese aur entru medc de batalion clasa a I Ia o tresă ce de clasa două trese ar mdci de regment clasa a I Ia tre trese ca şi entru oţerii neror Medc de regment clasa I aveau un galon ş o tresă ca maori medic rincial clasa a I Ia (dnumre nouă) au galon ş două trese ca la ocotnentcolonel ; medc rincali clasa I au galon ş trei trese ca la colonel Pantalon lung dn ostav blumarin, erau revăuţi cu lamas dublu garance �nt toţi medcii înă a medcu de regnt clasa a a ncusiv enru ce de batalon docor în medcnă iar entru c titlul de doctor numai vuşc garance. Chul garance cu bandă de cta nagră avea tele au Penau bcolor avea artea d sus roşe ş cea de jos albastru !(
închsă Guerul de la manta era de cata cenuşe cu etlţe de catea neară asoalate cu roşugarance Dn 1875 se oartă amo bisrc garnce ş albastru ca şi enaju Centronul est dn r auru e atae este reieat însemnu medicn ; ledunca ără ornamente e banderoă avea caac dn lac negru cu garntură de alamă ar n mjloc nsemnu tot din alamă Farmacştii aveau unforme a el cu guler manşete ş banda de la chu dn catea verde iar lamasu dubu nă la rmacşt de regment casa a I Ia nclusv armacştii de bataion avînd doar vuşcă Petţee de a manta erau dn catea verde, asoaate cu roşu Aceleaşi caracterstic se întîlnesc ş a veternar care aveau însă cuoarea distnctvă albastruînchsă La antaon însă aceşta aveau doar lampas dublu şi resectiv vuşcă roşie Penajul la ambee categor va ca medcor ar dn anu 1875 amoanele vor bicolore verde cu gaben a armacişt albastru cu garance la medc ubchrurg aveau chu garance cu bandă de catiea neagră ornamente ş trese ca la elevii de amnstrate. Tunca era ca a mdclor însă ără trese ar centronu ca la elev de admnstraţie cu nsemnu medcin Duă aceaş modl era ş dragonu ledunca nsă din lac negru ără ornament doar cu însemn e caacu cartuşerei iar antaon cu viuşcă roş Subarmacştii ş subveternari aveau aceleaş elemente de uniformă ca subchrurgi cu deosebrea de culoare: verde ş albastruînchs Subchirurgii aveau amon cu sferă roşiegarance şi albastră subarmacştii roşiegarace ş verde iar subveternar abastră ş roşiegarance nsectorul genera avea tunca de mare ţnută ca a medcor cu gulrul manşetele şi caacel d la sate brodate cu şaree încolăct e o ramură cu frunze de măslin la guler ş manşet mărnte de o bahetă danteată catea nagră ar la caace e ostav de culoarea fonduu Contraeoeţ sînt
di catifa neagră paspoaaţi u roşugarance, mărgi de bagheta dantelată avî n mijlo broera cu şarpele ncolăcit pe basonul ui Esculap Tunca eorlate ţue are ree şi gaoae a la geeraii de brgaă Chipu e mare ţiută are pe bandă ornametee geeralor de briadă, dar u şarpe oăcit iar chipu pentru eelate ţinute are alonu ş tresa e general e brgaă şi semul de general Buza ompaiei sanitare d postav bleumarn este ncheaă cu şase nasturi e os negru, asuşi sub o şuvţă cu butonere Gu rul manşeee ca a tuia ifateriei, sî d posav de culoarea onduu, paspoalae u roşu ar spaee se srîge tai ntro uisă fără apa. Nasturii de alamă st simp, iar otraepoleţi di postav roşueschis au aplată mijlo o ruce din posav ab u capetee drepte. Patao st ca ai inanterie capeul la f, cu o crue di posta ab n faţă, ar chipu este cu bandă di posav beumari amponu ese ca a ifanterie iar a cornştilor ompanei alb. Uiorma oerlor este ca a celor de administraţie, din a cărui corp fac hiar parte. Î 1886 se sableşe că uifrma stu deţlor stutulu medca mitar va a a subhrurgior din 1874 Oţerii de itendenţă aveau unforma ca a infanterei cu guler şi maşete din postau fouui paspoaate cu roşu şi asturi di mea ab simpi rele ş tresee erau din r argu iar la guler a·eau brodate fugere a a statu mor, să dn r argtiu ataoii gri erau prevăuţi cu ampas dubu Chipiu avea baa di postav garace şi rese abe iar peau bioor roşu garae şi ab) pamponul era sus bioor (garace şi albastru ş galbe jos ghieţii şi entironu u paftaele av capu de u reieat snt di r şi metal ab Aucţii casa a a aeau trei trese deasupra maşetei i a baa chipuui aduţii asa a a maior u ga on şi o tresă subtedei a a ooteneţicooei, iar inteenţii ca a ooei
Oţeri corpuui de admiistraţe avea uiforma ca a itendenţior u eose brea ă pataoni aveau umai vipuşcă roşie admiistratorul asa a a avd o singură tresă albă admistratorul casa a a ouă trese iar admnisratoru asa I, trei rese Aes orp nu purta fugere şi eghieţi Din 875, poară pampo ca ce e intedeă Unorma elevior de admnsrae ese a a oţerior, să fără trese a tuică şi la hipiu acesta di urmă in orat cu pampon bicolor roşu şi ab La uiă se aă uma găitae Fg 93. Unfm de ăpn dn ilă, d 1873 ptr ţuta d co
ră rele Cenronu ese de ac ngru ar dragou ca la uoer Dn 1883 vo ura u galo dn r argiu ca la sergeţ reagaaţ Uorma compaie de adminaie ese ca a comae santare cu eoe fără umăr şi ără arut pampoul d ifric ş de culoae galeă O rii comaei de admiraţ oară uifoma couui a ufoma lotei î 1875 e fac uele eciăr : enru truă seeru de ordoană a leumanînchs cu două rîdur de cîe aru aur cu Fig 94. Ufmă de sbc d in Hlă, mol 1873 ptru i zli
ancora î reie Se roduc coafa de nză ală entru vetoarea oee Muicaţ corş ş tooşar o avea cusu îmrjurul meclor cîe u gaon de muzca La oţei, acul se cide a două rîndur de ce şae au ştaa în rele cu acoră încoronaă a spae racul ae şase aur mar de ecae are şi cîe două acoe odae d auru e pupaă enru dinqa gadeor suocoeneu are a area superoară a guleruu o ageă d r caet deasura cărea se ală o daelură de cael ; aceeaş roder aare ş p manşe a locoee se adaugă la guler ş maşe ce o ancoră d canel pe cae se îcoăceşe o une upă. Căpani au aceaşi rodeii margale, cusue d aco săbăute de o ramuă de stejar fă ghndă aioru ae ei acore locoeecoloelu are oaă paea ueroaă a guleulu ş maşeeor rodaă cu frue d sejar trăăuă la sae gale, de acore Eoe după modeul gnera au odul d ă de r auru cu o acoă din metal al ş sele corespunzăoare gradulu Paaoni e mare ţuă s pre ău cu u lamas d galo e r auru cu acore a de 3 mm penru oţei ror ş de 40 mm enu oer superior. Gheocu are a spae aru asur mar ş ce do mici La maşeă gra dle se dicau cu gaoae din r auru î esăură « srmă» în umă de la uu a cnc cepîd cu sulocoene u pînă a ocoenecoloe a el şi la şacă nsă la locoeencoonl galoul d mijloc este din r argu Vea d mcă nuă ee d posav eumanînchs la un rd d şae aur mc, ca ş cea ală d mre uă Bcoul ese reăzu cu gao de măase neagă la ata suroară ş cu cucur d r auru la colurle oruri or lier eu oi ifeoi ş stînş pentu oţei suror care ma au pus deasupra ug gri raţ Ceirou de mcă iuă ese ca ce
unul l re glone, ir oţrii surior în pus gonul lor dot oă rmt urmt d un gon ngus pnru mor două entru ocoenncolonel ş re penru colone grd nou nrodus în mrn miră Aceş dsozţe goneor se doptă ş pentru şcă L c rodrl guerului ş e mnşelor rămîn ceş penru oţer inro modcîndus l c suerior : moru r două ncor ş un de ser oconencooneu re r colonul pru ncore co se nroduc enru co mndnul une « reunun de smente» ş l comndntul oi ulg l L mn oţr poră tre c oă rm *
Fg 95 Uifomă d ăpt e a, ml 1882 ptru cn.
de mr ţnută dr dn măs negră Ingner consrucori u unrm c oţrlor din olă cu deosere că ulrul ş mnşetele sînt d ctfe n gră, r în loc d poeţ vor p eghle d stt mor, din r rginu In 882 no modcăr rvsc spn ţerul tru cr v închis l două rîndur de c şse nstur ir guleru v răsfînt, în ţă cu coţurl rounjit, nchindus c gherocu oţerlor n mp c stle v prevău cu două cpce dree cu c do nsur Grdle nferor de l mşn ş din compn uvrirlor rsenlulu u pnru distncţ merteor lor un glon d măse lstră cusu dsupr semnulu de gd Pentru ţnut de vră corli u p mînc drptă o ncoră rodtă dn mătse gnă r suboţeri o ncoră dn r uru. L oţr se modcă dstincţ rdlor de e mnşte oţer inferior înd d l
Rgulmentu dn 89 orînduieşte o nouă descrr unormelor dunînd ce cîte modcăr ort înr 1873 895, reertor ule rdmnsonăr le părţor comonente neschmînd însă spectul generl ş cu lorle, cu excepţ unor czur n cre onul v d post nru L nntre doronţ rmsc uncă n ormă de uă, ără li, vnd spolu dn postv roşu ş nchnduse un rînd d şpe nstur smp, smomţ dn mă Spe este crot dntro sngură uctă, răscroiă în lie nru u form corpuui ş re şlţ cr s închd cu un nsur d os cusu pe mloc Guru este drp colţurie lu roun ş solte, ir în aţă re pelţ roş e cî gurul şi ung d 90 mm Contrpoeţ, dn cuore fndulu sînt pspoţ ş u pe mloc număru rgmnulu, dn ostv roşu. non dn ostv nru sn croţ strîmt nru cimă şi u vuşcă roş Mnu negră se închee două rîndur de ce pru nsuri re mnşet dub ş spte rvăzut cu două cpc spoe roune l căt ş te cu cte do nsur Nstur d sus 9
cpaceor eză gaic, rounjiă l capee ş pspoă Epoeţ, de cuorea fndu, sn de semene pspoaţ şi au număru dn postav roşu, pe guler apicînduse peţesăgeă Buza de pînză, ese a fe c unic dr cu spatee croi din două bucăţi, se înceie l un rnd de şse nsri dn os alb acoperiţ Nu re petliţe nmăr pe epoe şi nc paspoe Panon, ot din pînză croiţi c cei din postv, nu vipuşcă. Din posv beurin, capea este paspolaă cu roşu şi re în ţă nmărl regmenuli Căcia din piele de îrşe rămîne l fe c deosebire că se portă c pană de curcn enele disnctive grdţi şi sub oţer se poartă unică după mode vechi în ng, deaspr nşeelor a mnta olic, despr mnşeteor dule, r l lză pe epoe por reglemen pentru prma dtă atunci şi răs pnă săi n trdiţie Fg. 96 ifrmă plutor
F 97. Uif d ca d nr, l 1895.
Conişi, toboşari ş muzicanţii acelaşi galon disinctiv, iar postavul de sb epole este de coare fondulu şi pspoala La mana glonu rcoor se purta numa uler. Cenron din pele neagră, ese prevăz c portbaionetă ş are p din tablă groasă de oţe, poetă ş brntă Crtşierele se poară două în ţă · în stîng ş în drepta pae ş conţ cîte 40 de cartş , ir ce mre u 80 de crşe a spte. Sboţerii a centiro de lc negr, c două rnăor ş se închee c o ctramă dulă neră, cu doi dinţi
petiesăgeată şi tee c ese metale indicatoae de gade şi capace acoadate, c cîte te nast peste cae se xează gaica a buzunaul din stînga, sb capac este ăsat n loc deschis pentu teceea mînei de a sabie Oeii la pantaonii lngi ş a cei de cizmă a vpşcă, ia cei lungi, din pînă cenuşie sînt ăă paspoal Pamponul ămîne ca şi pînă acum, da pentu ţna de ceemonie se intodce egeta din pă umuiu comandant avînd egeta abă dn pene de stîc. Chipiul îşi modică oma avînd peei îna de 90 mm Se ennă la oblicitatea de la spate şi se adagă o sbbăbie falsă, din galon sîma Chipiul complet alb de dil este ăă însemn Pent toi oeii speoi galonul va acelaşi, în esătuă, cu rei inii în zigag Cention este din piee galbenă, cu atînătoie din gaon de ucio, în F 99 Unfă d srg d jai pdeşti, ol 1895.
ig 98. fă lntl i mdl 189 ţu zică.
Dagonul abie este din măase ga benă. Oeii p'ată aceeaşi tnică pentu toae intele c tese deaspa manşe telo tecînd de la o intă a alta p acelaşi nd, tee sau epoleţ Se intodce buza de pînză cenş închisă a doă îndi de cîte şase nastu c petia cît lăimea glerli şi tee cu nele di metal alb c onamente oale Acee inele sau tese metaice, sînt acm intodse pentu pima dată în amata 1mână La nasti este din nou indicat nmăul egimentui Mantaua, din potav negu ae
Fg. 100 Unfrm de căptan dn Regmentul 5 oşio oe 895, nu cmoni cu olmn 102
ţesătură piche, avnd pe mijoc rei dung de măase albasră, gabenă şi roşie Căpuşeala este dn piee roşie pasoand galonu Arnătorile ăiae n colţ sn preăzue cu o caaramă de aamă, oaă şi emibombaă. Sub ee se aă ce o cureuşă roşie, cu caaramă mcă ce se ncheie în neele sabie Ee sn acum ma scure Dragonul, din gaon « che», cu o dungă roşie ş una gabenă, are cucure cu ranurie srnse şarfa rămne ca cea stabiită aneror Reoerul se oartă pe şodu dret, n toc de ele atra umăru sng e ineul pauu ese xa un cordon din măase roşie care se aşaă a gt deasupra guleruui uncii se rinde nr-un ne de măase şi arnă iber Şei de muică cu unifrma ca a oţeror au e elţele roşi o iră brodaă n r auru, pe umăr doar găi tane, ar manşetee roşii circuare au cusue deasura or resele ca naine pentru dferee case La marea ţnuă inspecorul muicor avea a guler o broderie de r aru traersaă de un rnd de uuri iar parea de jos dane aă La ambee colţur ae gueruu snt brodae cte o iră cu baghee şi o ra mură de auri cu o fună Ciu duă modeu oţerilor ese ără orsadă ş nasture Pe cocardă se aă o ră de aamă Cenironu de mare ţinuă, care nlocueşe eşar d a oţeri ese ce descrs entru suboţeri nsă din r auriu ca a oţeri şi căptuş cu ee roşie Manaua ca a oţerilor are pe umăr şnururi ără ree in 1 905, guerul manaelor oţeri or de nfanterie a din caia, cu eiţe disncie din posa ar dn 1 909 oţer şi asimilaţii nregii arma iarna po să oare cuai gueru de casor a mana La un an după aariţia reguamenu u, n 1896, se sabeşe că uniform milţenilor a ntocmai ca a doro banţilor entru uniforma năoror car rămne neschmbată ca inie nterin ctea modicăr de dealu a tunică satee ese ormat din trei bucăţi cu două caace acoadae ae cu ct
Fig frmă d maio d ăăaş, mdl 85 ţinut d mo
g 102 Unifrmă d gnl vl mdl 89 int d crmne. 103
tre nastr gueru ese răsfînt dn posav de coarea fondui are co urie rotnje este paspoaa c verde şi are doă cornri dn posav o verde Epoleţii sînt o dn postav verde, c nmăr aalionului din postav castani La oţer cornr de pe guler sîn executate dn r auru Din 905 vînător primesc guler de catifea la manta a andarmi pedeştri c tnca emarnînchis se ntroduc epoe dn postav ab pantaonii ş mantaa ind dn postav grbleu a mana epoe şi petele sînt din postav ab Jandarmii sînt snguree rupe de nn ere care mai poartă chpi bemarin cu andă roşe şi paspoae abe avînd a partea de sus a bande un gaon de lînă albă cusut în unghi c deschderea spre parea speroară a pereţior Pam ponul este serc a Penajul din F 103 Ufrmă de eneral de brg cavare, model 895 ut zlnică.
păr a de ca este xat întro sîrmă recrbată ce inră în chipiu enru cavalere ceea ce apare no, nmai a tnca oţeror ese n singur găan la manşee Bzunaree, tăiae oc, sîn mărgine de un găitan duu care rmeaă la partea de os o treă De asemenea pe ecare dn branden burgur se ntrodce cîte un ine dn meta gaen către oarea de reă de a marginea pepţilor. Pantaonii ai sînt ca şi ce ante rior, dar cei din postav griînhis sînt croţi semiargi şi apo srînş pe ppă ără paspoa şi fără gătan La panalon ai a oerilor găitanu ese înocut c un şnur O ţeri a în pus pantaoni din piee de căproară vopsţ gînchs şi pantaoni drepţi din postav ş dn pînă a manta acum de cuoare neagră guer este din postav roşu pentru roşior cu peiţe dn postav de culoare dstnctvă a aceasă daă exis tînd şase regimente de roşori menţo năm cuore or dstinctve : gaen Regmentu ; ab Regimentu 2 verde Regimenul 3 ; abastrueschs Regi ment 4 gabenveru Regiment aastrînchis Regment 6 Geru roşugarance se introduce la mantaua căăraşor în 1905 La manta solda vor prta dn nou găian ca a tncă în oc de contraepoet din postav Căcia dn ană neagră de me are fundul de muşama neagă pese care se ataşeaă nd mo din postav distnctv În aara torsadei cocardei şi a cruu căcia roşorior este ornată c două găitane galene care înconoară căca acum cu pere ega Mrşoru are orma ovaă bomată ş este dn înă gaenă respectiv r ari Dragonul pentr trupă dn pee gabenă este prevăzu cu două inee şi un cicre din pee împletită Ceniron din pee gabenă are o cngătoare cu cataramă ş portatîrnăor pentru saie c caaramee or şi n cîrg c resor pe centură Oeri avea centronul ş ocul revoveruli ot dn pee gaenă i
1
luza din pînză, ese dpă coiaa nici, cu şase nasti ascunşi doă buzunae os fără paspoale şi fără petle, pe piep şi a ge enr oei ea este din di dpă mode genea Căăraşi a aceeaş uniomă ca a roşo ilo însă cu culoi disincive Aceasta ea puaă şi de upee heghelei, depoziteor de remonă, a şcoi de cava ere ş a escadonl de elevi Geneai de cavaleie aveau tunica de ceemonie c bandenbugi de ai, iar pen ţnta zie ăane de înă neagră. Consaîndse că muarea oeilo de oşioi în regimente de căăraşi şi nves necesia schmbaea dolmaneo, de coae oşie şi, speciv neaă în 1907 se decide ca acesea să e de aceeaşi coae şi anme neagră, pen oaă cavaleia Domanu ea pevă cu gle, piep poae şi mînc de asta Fig 104 Unifmă de st ar, moel 1895.
han La ge avea o uraeă din găan dblu, c brandenbgi pen a pura pe umăr Bandenbuie de pe piep erau făă inele mtalce ia e ee aveau ineee coespunzătoae gra du Domanul se puea pua a ate inuele. a aieie gle nicii dino bucaă paspoala de jur împrejr c roş:., ese dep, avînd coţie one Manaa ese in postav neg cu gue şi epoei din posav neg şi c peie oşi Pantaonii sînt de cuoae snegru, c vipşcă ia capela din posav beumanînchis, paspoaă c roşu, are deaspra clapelo doă uni înccişae dn postav oş Deaspa unilo se aă numă egimenui din acaş posav Capea arieei este peăuă c sbbăbie de ac neg Cea, din di ab, se eagă în jr capelei cu oă şietui abe şi se înnoadă deaspa cozorocui. Chpiul ese din posav beumainînchis, c bandă nea gă şi paspoae roşii, ar o sbbărbie asă din şret de lînă oşie Aceasă subbăbie ese roşie la oae amee, numai a andarmi ind albă Pamponl oş ese biseic ia penaj din pă de ca vops oşu ompei au gle tcolo iar pe meri sb epoe posav neg paspoa a cu roşu, deaspra paspoalui avînd gaonu icolo a mana gaonul trcolo ese cusut numai a gue La trompeu mao, galonu coo ese înocut cu un gaon de seent ocova poaă a unică şi la man a pe mîneca sîngă, o pocoavă de posav oş La bză, grenada ş pocoava se poaă pe epoel sîng aşezae pe postav neg Ceniron ese din piee naaă, ae potbaioneă sa porsabe şi se închee c caaramă pe şod sîng Dagonul ese de aceeaş cloae ş mă ca cel dn doaea cavaeiei Toc de revo ver din aceai mateia se poa ă pe şold sîng, ia şnu din înă oşie ea de pat evoveui, se aşază a gî deaspa geuui Caruşera din piele, c 2 caşe se poaă înainea şodi sîng 105
ig. 105. Unimă d dt d pii d 1895
Fig 106 ifm d shc d găie odl 8, ţiut d vară
Suoeii au n us suăre falsă in galon smat Putoneii eanaaţi e lnă galoa nele gaui, oată galonu a treilea e la ajutan, cst e eoet a a bluă, n atea insre er ei e angaa a trea oară oată un raon n auriu entionul utat e su tunică este n ee şi are atî nătoi Maştri a genaele e la er cu nmăul egmentuli, atît la tncă pecum şi la manta Caea este ca a truă iar tnile sînt înocite cu numărul regimentuli, easra căia se aă litea Gaoanele e gra se oartă ciclar, easra manşetei cae este tot ciculaă , iar la lză aael c lature ungi ae eoleţilo Mast otcoar are otcoaă in aiu armu ie oă ciocane înccşate tmla rul comas curear o şa iar maistul cotor o oaecă escisă
Oeri au unifoma ca a tei, c nasti e car est eleat însmnul atleiei ; antalonii, seneg a lam as ul att la cei ungi cît ş a cei scur geru mantae in in catiea neară Mănuşile sînt din ie aă e castor, in iee e Sueia, cu lustru, n ele cenşie, sau n aă ală, ara. Centionl n , ae cătşeala n ee alenă şi atnătoile tot in ce e iele ae atînător n ele Un eement nou este intoucerea e unci la oeii e atiere Aceasta, cu boeriil ca a cavaere, este căt şită cu luş roşu, ia cuta c acă e aamă oată n miloc nsemnul artilerie releat În rest, toate elementee e uniomă snt cele stailite încă in 1868 Atlia e cetate are tunica tuei, in ostav castaniu, închs a un rn e şate nasti c guler şi manşete
IOG
d postav negru, paspoaate cu roşu dn r argntiu de sergeţ maori, ar fără capac a spate Greada de pe eei garz casa gaoaee de serguer este din postav roşu, ar pe epoet geţ adjutani se aă umăru regmentuui, cu o greSodai de genu păstrează unorma veche, cu paspoa greade pe guer adă deasupra Capea n are subbărbie. Ceeate şi număr pe epoet d postav roşu eemente st ca a artiera de cmp. ar gueru ş manşetee, d postav Oer poartă urma artierei de negr spre deosebre de oţeri care cmp e au dn cata neagră sît paspoa Lucrător de arterie aveau unorma ate cu roşu Capacee de a spatee ca a artera de cetate dar ără tunr tunic st obce ate cte doi a capeă, ără grenade pe epoeţ ş ără nastur poeţ sît d postav ngru, cirul regmetu a capeă ş a epoet epaspoaaţi antao beumarin, st a maştr, pe guer se adaugă ite- paspoaaţ cu vipuşcă a manta epo re A pntru arsena, D petr arsena de depot pentru pro Fg 107 Uifră de eera de divizie de teh, PB petr puberăre ş M terie model 1895, ţiu de ceremonie. pentru depoztu de munii Oerii oartă unrma oţerior artiere de cetate a treu echipaeor mitare, trupa are tuca d postav maro, nchsă a u rnd de şapte nastur de meta ab ără nmăr, cu pampo abastru ş penaj egru Grade de dstnci snt d ă aă, iar capea are o greadă, ca a arterie Î rest toate aexee sît ca a artirie, ar pantaoii di postav ser ca a roşori Oer poartă urma arme din care pro Di 1905 um a artiere ş a cavaerie, petru trupă tocure revo ereor vor d pee abă Guarz de artierie aveau uirma ca a arterie de cîmp, dar cu trese, epoeţ ş greade dn r argitiu ş asturi d meta ab iar neee indcatoare de grad a tree d din meta gaben Pataon sînt prevăzui doar cu vipşcă, iar cetronu ş dragou snt d r argntu entronu de serciu ş de ceremone, d r argin tu ca şi atîătorie sae , este î esătură picet, cu o dugă de mătase roşie ş una abastră ; se îchde cu două patae d meta ab, care reeeaă două tunur crucişate cu o greadă evii guarzi de artiere au unrma ca arteria de cmp, cu nastur abi, măru pe epoet d nocuit cu o grenadă, ca cea de pe guer. e capeă a o greadă ar cpu are subbărbie asă dn r argtu ca a oer. Eevii guarzi casa a Ia poartă gaoaee
le sîn ca la ncă iar la capă în oc nmăr regmentul se aplcă o grnadă dn posav roşu Cp ar bandă nagră nepaspoalaă. Clalt anex sînt ca a nfanri La or nasrii sîn prevăzi c însemn de armă o crasă iar chpi ar bandă paspoată c roşu grea oţror infrior s roşie a clor sprori trcooră iar pampoan sînt ca a infanter Panaonii sîn prevăzi numai c vpşcă roşie Or guarzi d gen a unforma a f c rril şi păril mtalce abe ar centiron car Fig. 08 Ufrmă d colo indţă, e 195, iuta coe
108
înoceşe şarf ar paftal c cap de le. Evi guarz de geni a uniforma ca a trupi fără număr pe epoe Chipil, ca a oror d gnu, are orsada ş rsl vrcal roşii omperii rupa ori sboer şi maişrii au nforma ca artria d cîmp cu anel spcc sablt în 180 a soldai pe epoţ şi la caplă se ală smn disncv : doă opoare încrucşae Dn 907, nca pompr or a ca a arrie de mnt avînd pe epoe semnel dstnc Şcoaa miliară avea nca blmarinînchs ca a nfanri c manş în colţ din posav fondul gr roşînchis c grnad brodat c mătase rl tot din măas c ţneoli dn tresă Cînd sîn sub arme lvii şcolii miliare poară poltl cu o învioar d postav galn Vesta din postav ca nca st scură fără manşt s închee la un rînd de şapt nasuri smpi din aamă, are glrl to din postav d cloar distinctiă Capla, ca a nfantrii ar clap roii car a para suproară sîn pră cu n gaon d înă gabnă ca a fntaş şi în faă c o gnadă galbnă. Manaa ş pantalon sînt d coare grib. antaa ar glr roş c grenade brodae din mătase gabnă Ambi panaoni ngi ş ce de cz mă sînt pasoaa c roşu Chipil bmarin are rs vercal ş torsadă din măase galbnă coardă d mătas, ca la ori banda roşi iar sbărbia d r auru a blza d ară şi a vsta d casă gaoan sn cst pe pot iar trl a inle malc. rpl d administrai a nifrma ca a infanre dar nica st crotă ca ba şi ar nastr ascunşi Glr din postav fndlui ar ptli granc iar manştee în co sîn o dn coarea fndl şi paspoalae Epoleţi sînt din postav garanc c nastr din mea alb Toa paspoale sînt din postav roşugaranc Chipul ca la gnu ar banda ş torsada d coar dstincă şi pampon ot ca la gnu
.
, • .
;
: � Î. li
Fg. 0 nifmă d loe dc model 5 iuta d cemn
110 Unfmă d gnrl d divizi d fi model 1895, ţin ncă
nsă c sra de js garance oate galoanee snt albe, ot ca la gen Sboţeri a manşetele garance ş la gler petiţe, ca a infnterie, dar garance şi nastr albi fără număr Chipiul este la ca al sboţerlor garz de geni c bandă din posa roşgarance Tnica oţeror este ca la nanterie c paspoale şi pelţe din posa garance manşetee în cloarea ndi iar nasrii albi fără nmăr resele şi treele snt dn r arginti ar gleru de la mana din caea neagră, c paspoae şi petie garance Pena este roşab, iar pamon ss garancealb ar os galben. Cenron este ca la garzii de geni Oţer de ntendenţă a aceeaşi nirmă şi coare distinctivă ca oţrii e adminstraţie c ger şi manşete in cloarea ondl, pe ger ind brodate flgere din r argint iar egileţii snt ca ai andarmor pedeştri
amponl şi penal ra ca a adminsraţie Compania santară are norma ca a trpa de admnisraţe c paspoale şi petliţe roşi, epoleţi de coarea ondli c nmăr companei iar sb el o crce din postav roş. Cipi are pamponul roşgarance ş banda de cloarea ondl În ţinta de campanie soldaţ prta pe mneca stngă o brăţară din pînă albă lată de 90 mm ntre co şi măr pe care era cstă o crce roşe ţerii sanitari a niorma ca a inaneriei, c deosebirea că paspoaele snt roşiigarance gerl şi manşetee dn cata neagră pentr medic erde pentr armacşti şi abastrncs penr eerinari pe care este brodat bason li Esclap, năşra de n şarpe eţee de la blă şi de a manta era dn posa paspoaate c roşgarance 109
pe fondl cloii distinctive. La pantaloni se pta lampas dbl gaance. Pamponl avea sfera de ss oşie pent medici, albastnchis pent veteinai şi verde pentr amacişti cea de os ind galbenă pent toţi oeii in ioi şi icoloă galben şi albasr, a bază pent oeii speio Penaul ea c patea de ss roşe şi cea de os neagră pent medici al astnchs pent vetinai şi vede pnt farmacişti Centionl de ae intă ea ca la gaii de atileie, da din ai ia ldnca avea andeola de şi capacl catşieei de lac neg mărginit de aamă c însemnl medicinii a mijloc Din 198 elevii Instittli medico milita vo avea tnica la el ca a şcolii de oţei c deosebirea că gle şi manşeele vo din postav neg, pas poalate c oşînchis ia în oc ge
nadei va bodată emblema pnt medicină din mătase galbenă Mantaa va avea gle neg c emlema bro dată Bza, de postav, se concionează ca la compania sanitaă c em lema mdicii Pantaloni ca ai şcolii miitae a paspoal oşînchis, ia chipi andă neagă Capela va ca a companiei sanitae c ondl din pos tav oşgaranc paspoaată c galen Ceelate anexe d nifomă vor ca la şcoala de oţeri. Unifoma intenior din anii V şi V, a absovenio şi doctoanzilo ă maşi nenaintaţi n gad va ca a medi cilo de bataion casa a a, făă tesă la tnică şi la chpi şi tee făă dis tincie de gad. Unioma medicilor de batalion clasa a a şi a eevilo intenatelo medicomitare va întocmai ca cea prevătă pent medicii de ba talion clasa I însă c o singuă tresă
Uniformele româneşti adaptate războiui modern (1912/1916�1921/1927)
În fncţe de cenţele ăzoiuli mo dern de adaptare a teren apare a a mata română nfoma de campanie simplicată verdecenşie în 912 cînd vestonl are clape cae acoperă uzna rele inteoare Din 19 vestonl se poată cu z nare apicate - cele de sus pevăzte cu rduf - şi se introdce casca de răzoi p Adrian dpă model francez Oe a această dată veche nrme se desinţează iar ţnuta de ceemone se simplică realizîndse pe ondul ceei de campane prn ataşarea centuri de r a gerlu de coare distnctivă ş a chipiuli c tese De a uniforma decenşi se trece în 191, la aceea ka fără alte mod cări în afaa clorii fondli prin păstrarea modelli dn 916 princi i!e ţinte rămînînd aceleaş In 9 mpunîndse adaptarea uni orme la condiţe de lptă se adopă o nouă ţintă de campanie verdecenu şi Fondul vechlor ţnte rămîne ace aşi pe e operînduse modicări neesen 12
ţale. Regulamentl editat în 912 sta ileşte această ţnută ş nfoma spe ciaă a corpu no creat a găniceri lor precm şi ţinuta bicicliştilor corpu rilo de trpă Ţinta de campanie ind comnă ttro ameor - deosebrea ăcîndse doar prin clorile dstinc tive constitind n element no pe caea smplcări în fncţe de nevoe timpi - vom tece a descerea pe ansambl subliniind specic ecăre arme. La oţeri se ntodce uniforma din postav sa camgar ma gos sa ma sţire dpă anotimp verdecenuşiu de fapt n amestec de re de lînă verz alastre şi cenuş Bluza ae gler răsrînt ş paspoaat c postav de culoarea petliţei amei res pective Pe colţrile guleru se apică petliţesăgeată în culoae Tăietura bui este deaptă ăscrotă pe corp ş închsă c şase nasti de os ascnşi iar a spate sînt cusţi doi nas turicîlg din metal gaben sa ab pentr susţinerea centrii În aţă sîn
ta1ate oă buzunae pe pept ş două obce ateaejos, cu capace a maşetee sît î coţ ş igete da nepas poaate Epoeţ sî din postavond, suţ mă tp tods peu pma dată a oţe poeţii a omă deptughlaă ş sînt paspoaaţ cu pos ta de cuoae dstnctiă. Pe epoe la oţe neo, se apcă tesee de gad metace a a ce supeo se adaugă gaou cu ţesăuă în zigzag, dspus dea ungu epoeuu ; peu genea gao at c ue de seja cae aopeă epoe pînă a paspoa a cae se adagă tesee Geneai de bgadă au în ţesăta gaonu înd de ze de stea geeal de dze două ia geeai de cop de amaă e epoe se ma aşaă mău sau iţaa egmetu Mantaa, di posav vedecenş a două îdui de asi smp, ae manşete de paspoaae, gue de cati
fea cu petţe de culoae distctă ş spaee pevăut cu doă capace acoa date, paspoaae ş xate c cîe te nas Capacee sît egate îte ee a patea supeoaă cu o gacă paspoaată. e ume se aşază teee cu semee de gad şi mă oi ţala egmeu Î ţta de campae astu me taci sît înocuţ cu astu din meta at a teee c epoeţ de posta ca a ză antaa ae o gugă Mantaa de poae, de aceeaş culoae ş coiaă da dn stofă pemeabiă, c ge d posta, ae nas de os de coaea ondu, a peea ae pa astui de os, ge de catea ş petţe Pataon, din posa edeceşiu paspoalaţ cu oş sa vede pe găncei şi înăo, sît coţ ca ce scuţ, se poată uma cu bocac ş ntot deaa cu moetee sa cu pupae de pee, de cuoae aturaă. Acest tip de pantao n au decît oţe trupeo
Fig. 11 1 Unfrm d subocnn e gu, oe 191 ţnt d mpn.
g 1 2 Colnl gănc m 196 ua d cmne
Fig 11 3 Coloel de ifntei, me 96 nuta e cremie.
pdsr infane vînători, gnu gănce ar oţeri sana şi de admnsraţe numai p tmpul c fac pae din unul din aces copuri Tupl călări au pantaon ngi şi buză vrdecenuşe Chipul zs « moale » d campanie dn sofă vdecenuşie, este d orma şi dimnsiunl cui dn postav negu cu rse avnd cozoocul cocionat din ac de culoarea ondulu ca ş subbărbia Chpiul ese pevăzu cu o sngură esă din mătase verdecenuşie cculară ş veicală pntu toat gadele avnd orsadă o din mătase ce 14
nuşie cocardă şi numa pentru gene ra soarel cu sea ca semn dsinctiv Mănuşl sn dn piel oşucărămzie goas sau subiri după anoimp Czmele dn pele neagă sînt coie dinro bucată fără a ace creuri cu magnea d sus tăată ound în afaă de cizme oerio de cavaeie cae sînt ăscoe Patea dinante a cizme d cavalerie przină o scobitură for mnd două unghu cu magnie ro unje ş la 25 mm mai jos ese pefoaă pntru ntoducerea ozet Bocanci sîn din pee neagă ocu revolvuui ese d culoare nauaă ar cordonul din piee mpetă Oţerii din oae arme poartă retu gabene n ara ceo de a jandami pedeştr, dn admnistaie şi nendenă car au retu abe. Oţrii de stat major poaă la gulu bu ze a mana şi la uza de vară erdecnuş ugee dn meta ab ş ehiei dn auiu Eghie aurii poară şi aghioanii Jandami pedşti ş inendenii poară eghiei din r arginiu Rvrl d a manaua gneaior sîn din posav oşu d rguă dschis pen ru a se vedea distncţa Culole dsincive a peliele de la bluză şi de a mana snt d cuoa oş pentu infan teie erde penu vnăto petie de culoare vede paspoaae cu gaben la găniceri ş de cuoae abă a andarmii pedeşri Rgimenele de oşio au cuole or disincive paspoaae cu oşugarace după cum urmază : galben Rgmen u 1 ab Regmenul 2 verdenchis Regimentu 3 ; albastu ceuui Regimenul 4 vededesci Regmenul 5 abasru Rgmnul 6 ; caniu Rgi menul 7 ; mov Regimentu 8 oz Rgimentu 9 ; cenuşiu Regimentu 10 Călăraşi aveau paspoal oşu ş pelie roşi paspoala cu negu Rgmnul d escortă îninţat în 99 ş povenit dn dvizionu de andarmicălăi avea cuoae neagă ; artlea de cmp de ceae ş pomperii pelie din caifa nagă ; ponii pontoneri căi era ş speciaăi caiea neagră pas
poată c roş ; intndnţa şi admnis raţia postav roşgaranc paspoaat c a mdic catia nagră, paspoaaă c roş vtnarii, catia abastră paspoalată c violtdschs rmacştii catiea vrd, paspoaată c vrdds chis ; aghiotanţii şi oţrii d stat major ulgr din mta ab şi paspoal armi d origin Toat paspoal d la blză şi manta snt d cloara ndi ptii. poţii d crmoni, p trl şi p poi d postav d la bză ca şi a chpi d campani daspra vzri s aşază ăr rgimntli litr sa i 1 Sblte n Regml 4 oşiri, mdl 1916 ţiua de cr
Fi 15. Mnt e locent-loe, fr de sat mjor, odel 91.
atrib din mta alarginta şi nast r d la chipi d mta galn dpă cm rmaă : dvizionl d artri căăraă D.C rgimntl d ctat IC şi 2C pontonirii o ancoră căil frat CF spcaiă C S sc ia d arostaţi A . e ; scţa d aviaţi - A.v
Oţri din mnistr comandamnt stat major stailimnt ş dierit srvici car n ac part din nici n corp d trpă n poartă p pol nci n smn distinctiv avînd doar cil la chip Pntr oţri car a rtril din argint toa smnl sn gabn şi nastr alb Mdici vtrnari armaciştii şi orii d admnstraţi poartă smn corp din car ac part, iar oţr gnrai poară nmai soarl d gn ral La trpă acastă intă va tot vrdcnşi. Blza d pînză sa d mbac 15
este croită dintro bucată ş pevăzută a piepţ şi la spate sub guer c o patcă. e piepţi se aă doă bznare pevăzute cu capace încheiate c nastri de os, de cuoae neagă znarele snt aşezate astfe nct margnea de sus a capaceor să e prinsă a cusă tra lătci ar a tupele călăr la 60 mm mai jos de cusătră Alte doă bunae aterale se aă la poalee b zei a spate, n talie se aă doă găic pentu trecerea centironui a trpee călări ind csute numai a capătu de os cee de ss încheinduse cu un nas ture. Bluza are n aţă şase nastri as cunş ar mînecile sînt pevăzte cu manşete cicare spntecate atea ş ncheate cu cte n nastre de os neg a trpă guleru nu este paspoalat ci pevăzut doa c petiţee de armă. Epo leţ din acelaşi matera au cust nmău sa tera corpui, din postav de cloarea petlţei armi respecti respective ve Fig. 116 Uir Uirmă mă d sat nfeie, modl 1916
Mantaa se închee la doă îndri de cte atu nastu dn metal rnat ia a spate ae doă capace oblice xat c cîte doi nasti legaţi cu o gacă pas poaată Şi mantaa tupei are glgă sa capişon antaloni sîn croiţ ca de cizmă paspoaaţ pînă la gennchi c roş respectiv, verde a vnăto şi găniceri Tupele călăi au pantaoni negr ără paspoal a cavaerie şi numa c vipşcă roşie a artiee Capela din postav vedecenşi este paspoalată cu postav de cuoare distnc tvă ia pe părţi lateae ca emen nou se aă cte o răsătoare pevă ztă c capsă de metal de cuoarea posta vl. Deasupra cozorocui este aplicat nmărl sau litera dn pstav de c oae dstinctvă dstinctvă La tpee căări că ări capea are ş sbbărbie din piee neagră xată c do nastur din metal bunat ca şi ce din ţă cae prinde capele ocanci snt snt de toval « înto întors rs » şi încheaţi cu şiretri, a cizmee nege a oşiori ş căăraş sînt croite ca ale oţerlor şi prevăzute c rozete Galoanee de grad snt ptate pe epoleţi în fomă de inele rntaşu are n galon galben de nă ar capoal două. Sergentl ş sergent eangaat au cte n galon din ari c cusătrie în zigzag Pltonerl are doă gaoane ate din r ari ar puto nerl mao două late ş un ngst Suboţerii de administrae poartă ga loane de pltoner dacă snt de casa a Ia, şi de tonie toniemaj major or dacă sîn sîntt de clasa I Fecae sboţr reangaat ae toţ epoleţi prevăţi pe părţle latrale şi pe colrie dinspre gler cu gao naş din r ari La ţinuta de campan, gaon d cornst mzicant sa trompet se poartă sub fomă de ine p epoet iar sergenţii cornişti, trompeţ ş muzcanţi au epo et măgnit de n gaonaş dn r argin ti ca cel de a eangajaţ Volntai n termen vor purta în rl epoleţilo n galon albastru a blză gaonl se va purta nmai pe epoetu stîng Pentru vontarii cu termen reds gaon abastr ae o ţesă tră abă în igzag
�,
cu vipuşcă verde, iar chipiul cu bandă verde Grăniceri poartă eghileţii din mătase vede, erminaţi cu cicri din r auri în loc de creioane srînşi în inele de r auri Coiul grănicerilor are caloa din ple neagă, lăciă întărită cu ganitră metalică pornnd de sub ţui pînă la apăătoarea de ceafă e mijlocl caoei se aă o placă mealică, galbenă prinsă cu paru nasu cu ghivent ş piuliţe laca ese perorată penru în şrbarea ţuli. Viera ş apăăoarea sîn ot din piele lăciă Viziera are forma de semilună ş a o garnitră metalică, ar apărătoarea de ceaă, drepn ghulaă ar colţurile ronjie ş marginea înăriă cu o garnitră de alamă ca şi viziera La părţile laerae sînt ate juglaele cel din drapa pese o cocadă icoloă Ţuiul în formă de runchi de con răsrnat ese dn meal galben. Unfom de so sold ld de tee mmFg 1 8 Unfom del 96
ig 7 Uomă d ld d Reme Remeul ul 4 oşior, modl 6 ţ de camp.
Uniormele penu celelale ţne rămîn în maniea descisă nmai că vor concţionae din posav negru, cu paspoalele distnctive la nele arme manalele ămînînd de culoare verdecenşiu penu toae ţinutele Tunica va neagră la inanerie grănicei jandarm pedeşri, la călăraşi, la Regimenul de escoră, geniu inendenţă, adminisaţie, la medici a artilerie şi vînăoi ămîn castanie a la roşo oşie Unifoma din posav albasudeschis rămîne numai penr aghioanţ. Blua de vară se păsrează la două rînduri de nasur avnd la spae capacele ăiae în clin şi xae cu cîe doi nasu Se insuie cu acest pilej unioma grănicerilor c unică neagră, paspoa lată cu vede avînd gulel pevăzu cu două peliţ, pe toaă lăţimea li, pînă în depul epoleţilo marginea guleuli ind paspoalaă. Panaloni sn negr
Toate armel armelee cu excepţa excepţa cavalerie cavalerie vor purta cin cingătoare gătoare de r din galon ripsat, cu o dungă roşie şi una albastră, ncheată n fţă cu o bandă de galon, cusut perpendcuar pe centron otu este căptuşit cu mătase gabenă Oerii necombaanţi au centiron dn r auriu sau argintiu încheat cu două patae, pe care sînt reieate capetee de eu Se revne a dragonu ormat dn pangică de piele lăcuită, pe care sînt esute din mătase dunge roşie ş abastră iar dn r auriu, cea din mioc Ciucu ree dragonuu este dn r canetilau riu cu anjurile strînse. Pentru trupele călăr atîrnătorile de sabie sînt după modelu vechi ar pentru cele pedestre, ee snt egale. Ţnutele sînt n număr de cnci, cea de bal numinduse acum ţinută de gală. Restu aneelor de uni formă au rămas cele stabilite de regula mentele anteroare Generalii de cavalerie vor purta la căciulă amă albă Oerii din reg mentul de escortă poartă aceleaş anexe de uniformă ca jandarmiicălări, dn care provin doar tunica şi pantaonii ungi vor dn postav negru ar pantaoni albi, de cizmă ci zmă sînt ără paspoa paspoa La trupă celelate ţnut în afra celei de campanie nountrodusă nountrodusă răm rămîn în nemod nemodiicate structura avînd culorile de uni formă prevăzute la oer, dar cu sem nee dstinctive pentru trupă, cu anexe din nă Doar la jandarmipedeştr pantaloni sînt dn postav grbeu Bicicştii poartă uniorma armei dn care fac parte, cu deosebirea că vor avea bocanci cu pulpare de pînză de cuoarea pantalonor Fiecare bciclst are manta şi peerină de postav În ce priveşte trupa de roşiori ş călă raşi tunica rămîne ca a oeri cu deo sebirea că nu are la tunică buzunare şi inee metaice metaice pe brandenburguri Suboeri de cavaere poartă pe umeri la tunică ş la manta gătan negru şi respectiv roşu împletit cu r auru iar sub găitanu de la gulerul tunic, un galonaş subire, dn r auru Unee modicări intervin la şcoile militare nstituinduse şi unifrma pen tru şcolile nouînnţate. Eevii Gimna 18
zului mitar din Craiova vor avea tunică după modelul innterie, dar din postav beumarnînchis guer albastru deschis paspoaat paspoa at cu roşugarance, roşugarance, avnd pe colţur, brodat cu mătase roşie iteree Q Treele sî sînt nt dn mătase măt ase roş Bluza pentru interiorul şcolii este ca la trupă, cu petie abastre iar pentru oraş ca a oerilor cu tree roşii Mantaua este ca a trupă cu tree roşii petliţe abastre ş iteree Q roşii Pantalonii sînt după modelu genera dar din postav gribeu, paspoalai cu roşu Capela ca la trupă este prăută Fg 119 Unfrmă d gr d brgdă, modl 1916 iu de cmpa.
c n galon de lnă galbenă cst mai jos de maginea clapeor şi are n faţă literele QM din mătase roşie Chipil este din postav blemarin c bandă albastrnchs şi trese din mătase galbenă iar torsada din mătase garance Bocancii snt ca la trpă şi ghete c elastic ca la oţer icel miliar din Iaşi poară aceaşi niformă ca a Gimnaii din Craiova, avnd nsă liere M din măase roşie Şcoala miitară de infanterie poată aceeaşi niomă fără iniţiale c pas poae roşii ger n ntregime roş, avnd şi tree din mătase gabenă nocit pe timpl cnd eevii poată ame c epoeţi din postav oş Banda chipi li este din postav roşamarand ca şi egreta iar tosada din măase galbenă Rstl paspoaeor şi petlţelor de la blză şi manta sn din postav roşamrand Capea, paspoaată c aceeaş cloare are gaonl galben a cape iar n faţ iniţiaele S I. Şcoaa de cavalerie are niorma la c glr tncii din postav ondli avnd părţile din ţă acoperite n nregime c ptliţe ate Fg 20 Uifră de gl
Fig 11 Uifă d runtş d itr modl 927, ţta de cap.
La peină, pen cnoaştea gra li se va pua pe gr o sa pntr oţer spior şi doă pntr gen rai d cloar galbenă pen oţi ombaanţ ş bă pen necombaanţi a rpă se inodce n ojoe făă mîneci prat sb vson iar căcla ese obişniă d oa neagă liţle d la nca şi manaa oţe ilor sana s nloces o c roşe penr medci o fnă de seja ş na d caip v pn frmaşi şi o rnză e ii abasă pntr eteinari Dn 195 ailia gea va pra nifma a a atiei d împ n 96 apea va praă n oa inee e căt oţi sboţer în aaă e maină şi janami Capla ae pas oal armei şi nmăl oplui din posav d oa disintvă. o am s noe n cnion n pn pă şi penr sboţii ş lvii şcoli o miiare, comps din ingăoare şi 120
aăoi in pl, prevă c cît o aabnă dn mea ab. În 1916 pe baza expienţei de război, penr onsideaţii d ordn « osăşsc » şi e pe ma fpi ă în oae armate opne sa introds simplă simţioare la nirme oţeior şi ale rpei s sabileş n moe nc d nrmă penr oae ame La pă, nforma ămîn ea sabi iă în 1912 a oţi, vesonl va pă pa znare aplate cle d ss avînd pe mjloc bdf ia gl răs n moal u piţ d oa distnvă, n afara agoanţor înăto ilo ş aileri cae vo avea o g ul din posav d culoara rspecivă Vstonl avea în ţă şase nasri de mta şi poeţ a e cloae dis inciă penr ceemonie şi cusţ n măr pen ţina de ampani Gen ral e are a g în înrgime d oae nagă Pantalonii pnu oae ame vo d cloaea vston i c vipşcă dsinivă n ara ari rei şi avaliei ae vo aea pantaoni ni ăă vipşcă ampasl dub, roş, ămn nmai pntr gena ds părţi e vipşă iar pntr ţina e monie ără vpşă, nmai pntr aile enr ţina e eremon s nro e hipl vrdeenşi rs in iaoa de grad din a, n afaa celi e apan c o sngră resă in mătase pn oae rae Pam poanle şi egetele s dsinţază Nmai geneal, comananţi e egmene, divzoan ş bataioane orp apare, vo pra egrta e omandant la ţina cmonie Conapoeţii ş nasri a mana snt ca la vson Toat ga oane ş ese vo in r ai inlsv pn janamiipşi ia pen inndenţă ş adminsaţie dn r argnt. Pentr sră veme n imp războli sa pra gaoane şi res a gle p fond de oae disnivă şi poeţi dn loaea sinivă a opli d amaă, gabn a Corpl I e amaă alb la Corp şi vrde a Corpl III ot pn sc
ncheaă cu o cataramă de aamă, cu ouă limbi Diagonaa se xează cu auoul găcio conecţionae ot dn pele Ese aopaă de asemenea casca Adan mode 194/96 de cuoare g beu compusă din caoă omată ş alungiă, cu oruri scure apecae şi cu creasă joasă Simpicarea unirmeor consă n aceea că pe nu ţinue e campane se compune şi cea de ceremonie. În campanie se poară cască sau cpiu cu tesă in mătase, veson cu peie ş epole de culoarea nduui cusuţi în mînecă ataşînduse cenua e piee cu iagonaă ; a nuta de ceremone se poară cpiu cu tese, veson cu guler şi epoei ai, de cuoare isncivă, iar a cavaere uncă cu anenurgui. La nua de ceemone se purta doar cenra de r decreaă în 192 cavaeria puîn ru unca era purtată numa de căre cavalerie ailerie şi
Fg. 22 Unfmă e putoe de tee o 197
tmp, oţei neriori au purat tresele ea lungul epoleilor Din 917 se renună a aces fe de dsincie pe corpu e armaă ş se revine a puarea teseo pe epolei Eghieţii vor purai numai e aghiotani adutanţi mnistului ş oerii e sta mao după modele saile Penru cavaere anenurgurile coninuă să e purtate a unca veecenuşe ş ma apo aki în eapa umă oare din 9 1 930 acesea ind specice unrmeor omâneşt e cavaleie, spe deoseire de ate amate a cae branenbugue spar după pmu ăoi monal a aceast nuă Oe ş geneaii e avalere vo pua uncă verecenuşe cu găitane ş ranenbugui e aceeaşi culoae gene a e cavaere avn la pantaon e cm e ceremonie gaon in r auriu Se nroduce pe oaă amaa centura cu iagonaă, in piee cafenueschisă,
Fg 23 e sbloo e trie, moe 2 ţuta e cmpae
Regiment e escotă Cavaera Regi menul e escoră, grănicerii jandarmii pedeştri şi pomperii poată a ceremone cofra specală de pnă la aceată dată Uniormee vech, e ceremonie cu fond de cloare îchisă, se sprimă În 919 se ntrodc ca nsignă, pentru vînătoii de munte instituti ca amă noă n timpl ăzoiuli · ieree V M suprapse, n meal pentru oţei ş din postav vede pentru trpă Acelaşi nsemn se aşază la capelă şi pe cpi e campanie iar pe guleru vere conl rodat in r ari c rama de rad, pentr oţer, şi din posav verde pentr trpă n 192 se nrouce cultaiv pe lîngă noma n posta edecenuşi aceea de culoar aki de aceeaşi cro ială c anex ş ne ca a cea erdecenşie nirma vedecenuşie supri -g 124. nirm: sot
mînduse ocia e tolerează totş pnă la 1 apie 927 unica d coare kai va încheiată la şapte nasuri galeni impli penr toate armele şi seviciile, şi ai pentru ntenenţă ş amnistaţe. Gulerul ete din potav e culoarea armei sa e coarea onui cu petiţe pe lămea eruli pînă n dreptu epoeo penu unele arme. Tunica are pau buznare aplicate, cu clape şi încheiate cu natri mic ia manşeele în col au cte oi nasu mic laeai Spatele este prevăzut cu şiţ şi cte două capace olice xate cu cte natu Paspoal apare în aă la manşete şi pe clapele n spae. Contrepoleţii, e culoarea onuui, sînt paspoalaţi cu postav e culoae dtinctivă unca e acet ip este purtată de către to oţeri n aară de cei n cavalerie ş ivizioanee de ten
\estonl ae aceeaşi cială cu gle Je culoaend, pevăzt cu petliţel Ji tinctive Vestonl se încheie c şase na tui iar spale n ae capace ci nmai doi nastui n aie Manaua, a două îndi de cîe şase nasui ae gule de catia petliţe cntaepleţ, a a tunică şi capace acadae c cîe tei nastur, s cei de sus xînduse gaica cu doi nastui Guleu manşetele capee şi gaica sînt paspaate Generaii au eveee de la manta din psav şu Haina, scută, îmlăniă ungă pînă la gennch, ae uunae depte, gue nepaspaa, dn postavnd c peţe sau gue de lană de cast la culoae sa de bană umure Peeina c mneci, din posav m pemail, tăaă lag la pale, cu buna oice, ae peliţe, conaepeţ şi se ncheie cu nastui inteii Pee rna ăă mnec ae gle de pstav ncheia cu n cîig şi copcă, ste ăă petliţe ş ae sele gaene pe coţuile gueuui Pantalonii de cimă de aceeaşi cuae c ·etnu, au pasoal în aă de cei pen cavaee şi atieie cae sîn negi Duu ampas oaă aghoanţii şi dul ampas cu vipuşcă generaii antalnii lngi numai negri au vi puşcă oi ampas Răm n dotae chipil cu ese şi chipl de campane La ţinta de ceremni, ţei de cavalerie, aeie, saniaii şi janami pedeşti purta le duncă Însemnl de pe cartuşiea eduncii jandamilo consta dintun scu va haşuat, c maginea czeată, n cîmpu căia apae inscpţa EX, a su scut se încucşeaă două săi cu garda n jos, pe doă steagr c vfu hmpe în mă de siţă Cingătoarea din r auiu, o ată toţi oţe în aară de cei de cavalerie, cae aveau îu Aceea din agintiu era n doae pentu ţeii de ntendenţă şi de adminis taţie a ceemone, gănceri andami urai şi pedeşti, pmpeii ş egimentl de escă ptau ciua specială a ceremona n ont, toţi ţeii aveau cască tip Adran vopsiă kaki
Cuile dstincie penu guler, petiţe şi paspoal de cntaepoleţi ămîn în genea cele vechi une ame prmnd cui ni Asfe vnătoii de mune primesc culoaea vede, ca vînătoii d cmp avnd n lus e gle, cn i amua e ad dn auiu , iar găncerii cloaea verdedeschs. andarmii pdeşt au guleu de cuae distinctivă aă numai n aţă, nă în depu eoeţil a jandami rali leujandam Gue c petliţe doa înă la jmătate, mai au oşi, ecae regiment avnd cloarea sa căăaşi şe, numai cu petiţe paspoaate cu negu dvanele de tren neagră cu petiţe şi paspale nege ; oţeri şclii pegătae de cavalerie şi ai şcoli de tragi ş specialtăţi a cavalerie pecum şi şcoala specială de cavaeie vişnie edcii veteinai şi amacştii aveau de aemenea numai patea din aţă a guu mbrăcată în cuae distinc Fg 126 Uf e mai e nte, odel 197 ţnu de ceremoe.
Fig. 7. Unfrmă de cnel de căăaş, odl 921
vă catifea bordo, voet ş vede r intendenţa ş dmnist roşuance cu paspoal de aceeaşi cuore şi pelţe oşiiarance, paspoaae cu alb Restu meo veu ueul n nreme din posv de cuore dstnc tivă. Astfel n aaa nfaneriei cre ave cuore oşe şi vnătoo verde se dauă pentru drecţ şcoilor mtare ş penu şcoa mitră de nnteie potocaul oţeri de l iceele miltare veau ueul ame de oine pspoa alben ş petţee rme paspoate cu lben Rementu de esotă neu, cu paspoae şi petie ]24
ne ; arteia catife neă cu paspo ş peţe de ctfe neă trupee de comunica că ete pontoniei ponie castanu Aeronuca put unforma rmei de orine a ce se dău insin de pot obsevator ş erostier Oţe dn minste dn toe seviciile ş stbiimenele mlte oeriieevi şcoor spece, oeri şcol de cavaere şi i şcoli de atierie purtu unifrma rme de oine r oţe şcolii de suboţer şi treri de inntee unifma vnătorio. Oţe de cavaerie vor ave tunca din postv ak cu brandenburur tot kaki şi ăine cae pspolau unic n ceeaş frmă c a tuncie vech Din 925 se enoduc ehe Rementu de escort a i ahioano, dr înspcţi c măse neagă La oae nuee caver put pntaoni neri Căciul din pele neă, desinţtă î tmpul ăboiuui enă n dore şi numa pentru oeri, n 92 coneconată însă dn blană de epue opusum su ltă bnă de culoe Puţn m mre are fnd din postv de cuore disnctvă r penru enel dn postav ab Podobee snt aşezae c a căciu veche cu şnur din uriu tît pentru oşor ct ş pentru căăş Se adauă subbăbe cu juulare abene ate în ozee a început căcul este puttă numai cu eetă şi numai de emenele 4 şi 9 roşioi şi de enea ir din 926 de toate emenele de căăraşi ş oşori Căcua se put l nut de ceemone cu merişo ş eeă şi numi cu meşor la ţinuta de sevic În 921 se modică un mrine Oţeii vor purta tunc scurtă, din postv su şevot stumrin închetă la două rndu de ce pau nasuri de mină cu uer răsnt Tunca uşor coiă pe tle re două buzunare os pe păe ltere, cu capce a unul sus n sn, fără cpă Mînece snt pevăzue cu mnşete, încheinduse cu do nastui mic de unrmă Deasupra mnşetei se pică aonl rduui numi pe parea din aă a mînec
epoe Spaele este peăzut umi c o acă cu do nsti Padesiul de poae di stofă impemeaiă, la cloe ese coi ca lanl cu ast ascşi, ia pelena e le ăsfn, dn cea eă pe cae bodeză o sea di a pe oe speioi şi două pet am. e itodce domanul leumanchis la doă îd de cîte şase asi c le de ctife neaă s ă eaă şi doă uzuae olice Pe umei se aşză conaepoeţ. Şapca tp enlezesc ae clo lemai şi badă de măase eaă. Emlem bodă pe fond de măase de coae difeiă, dpă speciatăţi ae ma elipsoidă şi costă dnto acoă de metl î moc măiiă a eipsă de n ş subie de aui To este ncoa de o cnnă g 19 Ufmă d lot d mrină mo 191 ţnu d srviciu.
Fg 8 nirm d lonnt d aili moel 2, i zin
Tnic de ă, c conepoleţi se cheie c u d de cnci nast de miă. La piept şi î tae este peă:ă c cîte doă bzae cu cape Rednot sa haia nă, dn posav albastrmain, ese nceată a doă îd de cîe patu sti ş ae le ăsfn ca tnica leman. Pe me se aşaă aoc şi epoeţi, dpă ţită, a pe maşete, oanee grd Spaele ae doă capace e cu ce do astui. anto luni din postv lasmaichis sa de pînză abă, a dec pe amai, ţita de ceemoe ao de aiu c ţesătuă de fue de stej Vest blemn sau ă, e coiaa vesei ciie îcheiată la n îd de şase as mci de mană Mataa lemanîchs, c le de catiea neaă se nchee l doă înJui de cte şase astui şi ae coa
de ruze de stejar rodte cu r uru Vzier este încină la 5 Deasupra coorocuui se moteză subbărba de ac şi u prmac de r ariu pese sub bărbe, gros de 2 mm la oerii ifrori şi de 4 mm oeri �urior L amrai subbărbi este cu suitş, brodaă p margii cu r uriu Şpca, bă este la , dar re caota aă Subărbi se eză cu doi suri mici Bicorul, tre sau clac, inrodus acum, d eru negru, ese preău cu torsadă de r auru pe rea dreaptă, xd cocarda tricoloră, cu u asture mare L ambee couri su « cocuri» ese prevăzu cu rajuri di r auriu, iar a area superoră cu un gaon di mă tse negră, peru oţeri, şi d r auriu, cu une de stejar, pentr mirl poe de ceremoie s c ce purtaţi pînă a ceasă dată Eoleţi mi llor s c ai oerilor superori, vd pe colac două acore ncrucişate, di meal b. gocile s brodae diagona cu caetil de r auriu, mărginte de o a gheă ir a eerior, ese bagetă, de un şur d r uriu Î cmpul agon cilor se lă şase rduri de cte trei uuri. Contreoeţi sînt dup1 modelu geeral, îcojuraţi de un şnur împei dn r auru Pe ei se lică gaoae gradului pese o măse ripsă de culori diferie după speciaităţi, îocmi ca l maşee dar iear, umai l gee rali pare u gao cu rune de stejar, cusut dea lungu oetuui. Bru di r, este cusut după modelu geerl armae, dr căpuşi cu măase su ctif basrumari îcee cu o pata olă de lamă pe cre ese reiefată ncor ; este purtat umai de oţer, medici ingieri şi mcanci. Oţer de admiistraţie şi guar:i de mrnă poară ceniron abasru. Aces ese format dinru gao d măse albastră cu ptru dugi aterve d r uriu, reăzut cu afta e care este relieaă acora cojurtă de două rmuri de stejar şi de auri ra °
12 (i
Fg 30. Uifrm, căptn de av mol 1926
prău cu arăori, concţioae Ji ngică absră de ceaşi ţsătură Ceroul, urtt î cu sa c şi cu se ese format di gao de măase agră, cu atăori di celş maeria şi este folosi de oţerii ombataţi şi de ci comaaţ Centra d campanie, ti egezesc, cu diaală es după modelul rmae J usct Dragoul, coceput după un igur model, î pru saie ct şi penru ste, se orm dinru ăi împett mpetiura ese din r auriu altrnînd cu re de mătas roşi şi abasră, în spiraă Găianul ese Juu şi are caă un ciucur di r ntiuru, n formă de gt de sclă ra gou se ur de o oţeri comataţi şi comatnţi precum şi d miştrii şi suoer care au drtu de a pura saie de oţer Egileţii di r auriu ît purtaţi d gotnţi ar cei di r rgntiu, de
oţerii de ordonanţă a amiralilor. Agho tanii comenduirior de paă poară eghleţ cu găanele dube mpleie din r auriu iar cele simple, din r arginu eul de sta major a marinei, al es cadrei sau diviiunor navale şi oţerii de sate majore ale acesor servcii poară ehei smp din r auriu cu găian" mleie Eghileţii se poară a oae inuele iar la unica de vară o din nă galbenă sau albă Cămaşa are piepţi apreaţi obigaoriu a inua de ceremonie cu gulerul nor� sau drep iar colţurile răsfrne ravaa dn măase neagră, a puea puraă cu nod marinăesc sau cu fundă. Fuarul şi mănuşe sn albe iar ghele şi panoi de lac, din pele neagră sau piele albă penru vară, se nchee cu şireuri. La ţinua de campanie se poară ghee sau bocanc din piele galbenă Se inroduc galoşii şi şoşon n aara servicului ş cizmel din piele sau din cauciuc la bord Jambierele sn maro iar moleierele nege sau bleumarin enru ndicarea gradului se fosesc galoanele ţesue n gag cu adăugarea că oţeri superiori au denumiri noi, şi anume locoenencomandor corespon denu maioruu; căpiancomandor al locoenencooneluu ş comandor al coloneului. Amiralii poară un galon mai la n esăură de fune de sear deasupra căua ese cusu un galon din aceeaş ţesăură mai ngus şi apoi gaonul de grad cu ţesăua ca la oierii nrior şi superiori un galon penru conraamiral, două pnru vicamral şi re pnru amra. Gaoanele sn aplicae pe panglică de măase de culori diere şi anume : negru penru oţeri de marină, albas ru de Prusa penru ingineri viole penru mecanici şi vişiniu penru medici La oierii de admnisraţie şi guar ii de m'arină gaoanee sn din r aginiu Ochul galoanelor rămne iber neaplca pe panglcă c direct pe manşeă inuee sn n număr de cinci ca la armata de usca
Fig 3 Unfrmă de sldat d vţ, moel 1926.
Ţinua zile se cu unică scură sau cu redingoă, cu gaoane vesă şi şapcă iar vara cosum compe ab La aceasă ţinuă se poară sile. nua de cam pane prevede unică scură, cu conraepoleţ şi cenură de campanie Ţinua de serviciu se compune dn şapcă redngoă vestă bru de r sabie Ţinua de ceremone are n componenţă b corn redngoă cu epoleţi, brîu de r cu sabie iar cea de bal, la e dar ără bru. leii şcoii miliare de marină au vesonu unica de vară panaonii şapca ş manaua ca oţr cu deosebrea că pe mneca unici se aă cusuţi ori onal, paru nasur de marnă iar doi vericali, la cusăurile laerale. Pe umeri se aplcă o placă uşor năriă din posa albasrumarin mărginiă de şnur din măase galbenă, iar în miloc o an coră de aamă Şapca are emblema bro 127
daă din măase galbenă ş ese pevă- e caia e culoae dsicivă Oţeii zuă cu subbăie smplă de ac negu de ntedenţă au la gule ugeele ca Se adaugă bluza mainăească bleuma- oţei e sat majo da din agin in din postav iaa şi din pză vaa ca tiu se einoduce pou egee la la upă Boneta vaa cu calotă abă, chipiu pentu elevii şcolo miltae ca la rupă ae pe panglică bodaă oşii peu ce a iceeo miiae cu mătase galbenă nscipţia COAA ş gabene peu ce ai şcolilo NAVAĂ ia di 98 COAA pegăoae şi ai nsiutului medico VAŢI. Eevi mai au în doae miia tcou albasru, cu gul petu ţinuOţei şi sodaţi bataloaelo de ta de iană n şcoală şi alb făă vătoi de mune vo pua a cofuă mnec vaa Centionu cu anăo şi a epoleţi uuo ţinutelo număul se din piee neagă cu o cataamă de odine al baalouui a pălăia Maşii miiai de mană au uica vîăoo de mue se egementează d iană scuă din posav beuman ca po penu oae unăţe chisă a un înd de cic nasui Cu ncepee de la iauaie 193, gue dep, cu colţuile ăiae şi buzu oţei ş upa aeonautcii vo avea ne ca la tunca oţeilo ntu ds- doae casca de avaţe dn pele de inţia gaduui se aplică pe mneca cuoae havan avînd n ţă emblema sîngă, sub umă un gaon ia deasupa aeonautic La ţiuta zilei se poaă semu de specaitae odat în elief caschea ca a manei milae, de di auiu pe posa de culoaea cuoae kaki avn în ţă emblema ndului unica de vaă ese coiă la amei. Î amitiea faptului că pmii l ş poaă o aşa nsemnee Redn- aviatoi oţeipioţi, au fos din ama goa ese ca la oţei avînd a maşe cavaleie şi a aileie, se acodă depnasui dispuşi c la eevi de şcoaă ul oţeo combataţ dn aeoaucă mlitaă ia p baţul sg însemnele d a puta ledunca n ţinua specială Manaua închsă la gî ae pe baţul Foma eduncii ese ca a caaliei ş stîng însemnu ca a unică. Şapca ese aileie, cu deosebea că pe catu ca la elevi cu deosebea că emblema şeă apae mblema aviaţiei enu ţi ese bodată di măase oşie, a din uta ze ş cea de seiciu, oţii vo puta manta din piele de culoae havan 923 din mătas abenă Semee distincve ae gadului se a stileul ca ce de mană. Penu compun din galoane lae şi înuse, din ţiuta de ceemoie se va pua casca auiu cusu ozoal după cum de aviaţie Din 926, casca şi hana de umeaă: maisu mla sagia u piele se poaă numa pe impul zbou gaon îgus ; masrul mla clasa a lui Totodată se aduc unele pecăi a IIIa un galon lat cel de clasa a a ufma avaţe La ceemoie se it două aoane late cel d clasa I duce unica după modelu geal cu loaea isticivă id bleucie cu guouă aloan lae ş unul gus. Centionu negu făă diagonaă se le î ntegim a cuoae vipuşca şi poaă îtodaua pste tunică şi pese paspoaee a panaloi de aceeaşi cu loae La bluă şi la mana se poaă mana ne 92 90 pînă a umătoaea peliţe Şapca este ca cea d maină, eaă evoluvă uniomeo se aduc da cu bandă kaki. Emema de oţei este bodaă di auiu ia a soldaţi o se de m'ică pe oată amaa n 92 l s coeă medicilo miliai cae poaă tot şpcă, di alamă Solddetu e a ua, la ţinuta e cee ţ poată moeiee şi ocanci Din moie şi cea < seiciu ş oei- 927 genali di aeonautică o aea, o comataţ în locul leduncii sau pese semu de amă de la şapcă, soaele ceioului cae se desnţeaă a m- dsinciv de geneal Suboţeii d oae amele poaă dici De aseenea mdicii macişi şi ina a mana o avea gue unifomă ca a oţeo cu epoleţi de 12�
campane, capelă ş cenură fără dagonală Tupa serviciuu de apărare conra gaeor va purta a capeă şi pe epoeţi in5aee SACG, din posav roşu n 927 se inroduce şi pentru su oţr ieţii ghiltul din r auriu şi arginiu Se reinrouc e asemenea eghileţii penru oţerii regmenului de escoră Din acelaş an evii n anl 11 ai şcoor miliare poară dragon ca al oerilor iar ci din anul I şi suboţerii n termen, din umbac galen. Şcolil miare vor avea unformee ca ale oerilo din posav ma gros cu chipu de campane cu trese din m:ase alenă ; şcoala miiară de infn
tere are guerul n ntregime porocalu sau cu pelie, după nută, oae pas poalele ind galbene şcoaa e cava ere umătae de guer îmrăcat n posav vişiniu sau cu peliţe, paspoaluri de culoare ş panalonii ngri, nepaspoa aţi şcoala de artilere guler negru pantaloni negri, nepaspoalaţi aviaia aasruauriu enu casaniu nsttuul medicomilar ordo lceele militare galen cu iniiaele pe epolet Şcoala miliară de oeri de rezervă de infanerie avea unforma ca la trupă cu paspoale roşii capeă cu gaon gaen mprejmuitor cu iniţiala pe capeă şi la epole ocanci galbeni şi panaon cu moetire
Modernizarea uniformeor armae romane penru ţinua zinică si de campane (930-1945). Revenirea a fondu radiiona al inutelor de ceemone .
"
'
'
'
Ţinuta zinică deschsă a gt pentr oţeri şi nchisă pentr rupă cu modcărie din 933 şi 939, et de coare kaki a oate armee c ecepţia avia ţei şi marnei deosebrie înre arme ăcndse nmai prin cloarea petiţeor, a benzi d a şapcă şi a nsemneor de armă de pe embema şpcii şi de pe nastur. În 930 cu modcărie din 93 pe ngă ţinuta nică rpar uniormele ra diţionae de ceremonie specice ecărei ame E vor abandonate pe imp răboiuui cînd n se va ma prta dect uniorma simpă znică şi de cam panie c noa cască de tip oande Dn 1930 a ţinuta kaki apare veston deschis a gît prtat concomien cu ce închs la gt pnă n 1934. Vesto nl închis a gt c manşee n coţ era paspoaa în faţă ş a manşee c potav de coarea arme ; ce cu revere nu avea paspoa Ambe vestoane aveau petiesăgeată mai ngste dect cee de pnă acum dar a bază tăiate piiş Contraepoleţii era de coare dstinc
tva n timp de pace şi de cuoarea ondlu cusuţi în umăr în timp de război În primu caz se pra nastr gaben semibombaţi cu semn de armă şase a vesonl închis a gît ş patr a ce cu revre a care se adăga cte doi nastur mic a părţie aerae ae manşeeor n imp de campane nasturi metaci se înocia cu cei de cuoarea ondui, din os sau din piele Ambee pri de vestoane erau prevăze c pa bnare apcate, cele de sus cu brdu Spatee vestoaneor avea şlţ Epoeţii a ormă drepnghiuară pun rotnjită a capă a veson cu revere se poartă cămaşă şi cravaă kaki ar la nee ţinue cămaşă abă cu guer x sau mobi şi cravată neagră La ţinuta kaki se poartă nmai pantaoni de aceeaşi coare, de cizmă sa ungi Pantaoni de cimă fără vpuşcă pentru oeri şi cu ampas db penru aghiotanţi cu ampas db ş vipşcă pentr coloneii admişi a comandă de brgadă şi penr genera pot bazo 31
ca a chpiu, eduse a o andă de 55 mm ungme, din posav dstnctv Mantaua de ploaie, dn soă impermeabiă kaki, ese a f cu haina de piele Su gue se poate �aşa, pn cinci nasur mic, de os gluga din acelaş maea Peerina, din stofă kai, de croaă ană, este lungă pnă a umăaea game şi are a gur pete pe care se aă o sea dn meta gaben pent oe superiori ş două stee pent generi Un eemen a unfrme ese genea zaea şepci kaki tp englezesc, cu banda dn măase de culoae dsincivă şi emblema n faă, acăă dnto gan tră de două ramr de sear mpeuna te brodae din r aur, n mocu căoa era brodat semnul de amă, dn a pe ond de posav de coae, n frmă ovaă Deasupa cozoroc se aşază suăba dn ac n
e
maeşal,
moe
30
naţ cu posav de culoae sa cu pele. Panalonii ak lungi ăă manşeă se poaă c lampas dbu la toae amee în aă de jusiţa mltară sa cu ampas dblu şi vipşcă penru gene ra, numai cu ghee În 1934, cnd se genealizează panaoni ung cu manşeă, n se mai aplică vpuşcă şi ampas dect pent genea Manaa aki deschsă la gt, prevăztă cu două n dr de nasturi gaben, cu semnul de armă, avea aplicate pe ger peţee de culoae, ia la spae o gaică, făă capace prinsă n doi nasr e umăr se poartă reele c semnee de gad, ese metice smpe sau epolei dn coarea ondu, penru campane Ge nera au reveee din posav de cuoae distnctvă. Apare haina de piee maro care ae coala caractersică de aglan, făă pe iţe la evere. Însemnele gaduui se aşază pe mneci, c tese ş galoane, 132
urisrm. Oţeri sperori e brodt pe cozoroc n rnd de fnze ir generlii ş colonei dmiş comndă d brgdă doă rîndri. Aceşti din rmă ve pe ememă n oc semnli de rmă, sorele de generl încept cozoroc pt şi din posvu onduui dr dn 1934 nmi de Jc de cuore neră ir frunee d ster din me Cot şepcii c dimetru mic n 1930 emlem mr şi bndă ltă cpătă circmfrinţă mi mre în 1934 r din 1939 dobîndind ş o îngs tre enzi şi micşorre ememei Rămne în dotre csc de tip Adin vopstă ki moe de centă c dgonă şi ceş drgon Se dgă drgonu penr slet cre este nsă c dimnsini rdus l <oă teimi Se ă n dote cizmele şi ghetele de c c sic mbe ărţi e lenelor gloşii de cucic simpi s crstţi şi ntăiţi c o gită metică pntr oţerii cre portă pineni De semne ghetee cu şirei ş pno dn piel negră rămn de formă cică Se introdc pnto gben fră şie tri formă rptă nchei terl c o crmă oţeri de nători de mnte ntenii vo de re fi din mt� nice : pinteni cş cre drţ cu x ipită de rmr pinten pn ghete de c; pinteni c crele ş diţă vnd cpetee rcdor toni şi ctrmă pitenii fără driţă c p oţi l cpte prin cre rec cre rvătă c o ctrmă Un ement nou est nrodcere ţintei d vră Tnic este din pnză de onă drl s doc c gr drept vînd coţile puţin rotnjie închetă n rn de cici nsri c însemnu de rmă Tnc ptru bznre c cp încheite c nstri mici Pe gu se şză petliţele ş pe mer contrpoeţ de clore dstinc tivă. nton drepţi, snt in ceşi mterl r şpc după mode ki c o cofă ă cestă ţină se portă pnoni ciorp şi pnto i ir l căărie pnlon cu cme
ort niforme e ese civ şi se pică înre 5 priie 1 octomrie. Sboţer niformă de ceeş croă c oţerlor de posv mi ros, c gone inelre p epoleţ, centră ără digonă ir şpc ste c emem rodtă din măts gbenă ş sbări c sitş de mătse gbenă. Broderiile snt din mătse lă pentru suboţerii de dmnisrţe şi gr Bz de vră soţrior se nchie cu cinc nstri de os scunş r epoeţ din pnză bă, csuţi în mnecă ir şpc este fe c ce kk dr c o coă lă ntonii ţnu bă sîn kk de cizmă. L rpă nirm to de cuore ki cu cpeă motire şi bocnci pent pedştri şi cizm pent căări se dschide g, în 933 ţint dchisă ne c'ap ir şpc ·iiră din potv L veson se prt Fig. 134 Uifmă solat d gnicri, mel 19
g 135 Pf d mşetă cu bder regmer de gă, od 1930 ! 93
cămaşă abă cu pepţi ş cavată kak P banda şpc, în ţă, se aşza însemnul aei, dn posa de cuoare istnctiă Ţnuta pei se modică în 1939 o dată cu intoducea vston nchis a gt ă ptlie, nma c oă bzuna apcat a pp, pvăzu cu bu şi capac nchiate c nas dn mta opsi kaki Vnăoii d munte, aghotanţii ş rgmnt gadă a niorma kak, cu nle den aă de a esuu amai. Astfe, oţii înătoi d munte a eston c eere, care la nevo s pot ncd gu în înfăşae răsrntă In acs scop, coaa pă stîngi ste ăcă în aşa e înct vstonu ind c reree închs margina i să păşască cu puţin para daptă, pnă a un nastu mc cusut la dapta inei mdiane sub vr Contapoii, dn posta vrde, au smnu nătoio d munt P gul se apică pt posav vd, ngru sa cafniu, dpă spciatat Acst pti d formă specă, dpte a ază ş ascuie a v au la bază, boat din , conu vnoio ia din mătas ] 34
ama bad Pantaonii d cizmă sîn ăă vpşcă a c lung c manşă ş ă lampas. Mantaa ese nchisă a g c doă în e ct şas nas c embmă Spatele a o gaca şi pe şi şase nas Gule este n cata kaki şi a petiţ ca la eston, ar p m se poartă e Generl a vre la manta căptşit cu posav vre şi le poaă schise Beta pvtă dn po, przintă o bană ccaă p cae s boază o mblemă ca cea d p pţ care se poară dasupa tîmpe stng P lngă cizme neg sau de ac, se poată cutati ş czm galbn lalte anx snt ca pn toată amata La aghoan şi gimne d gară, sonu este nchit a un nd d şap nastu, cu zna apica Mînca st aptă, făă manşă a margina jos ş n aa mnci se apică, pe un ond e culoaea niă, pafele d manşte păz c brodii dn r a Paftaa este înconjuraă pe trei a e cî o şnui, n dn au un d 5 mm, altl 2 mm, a aa a paa nd înconrată nma p jumăaa neoară şnu P cl două boni ss, ăcute n boere, s xază o nas mic de nifomă, ar a la s coas pe mîncă sb fondul e postav, p ara dinapoi n dptu utoniei de os a F. 36 Brderie de uer pntru tc rgmenlr d gadă de 193/1934
arterie cu embema în fă ră sem d armă Pe cooroc coon ş ş d corp apart aeau brodat dn r auriu un rnd de funz d stejar ar generali două rînduri Ceeat pes ş anx snt după modelu gnr armati Din 1934 la sonu dschs a gt se aplică petle cu broderii de gardă Pnu trupa acstor regmnt s tonul este ca al oeror Petlele sînt de dimensiune ceor descrise pentru oer, avînd cusut cîte un nasure mare dn meal galbn n co Mnece snt prvăzute cu manşete circulare pe care Fg 38 Unfrmă e tee- e rie, me 194, ţin d mar gaă.
Fg 137 ormă de elev de ceu ma, mde 193
brodere ast ca să e acoprit d paa ş să s vadă o trem dn el Gueru va răsînt şi de cuoarea vestonuu numai a Regmntul de gardă « Mha Vteau » ş a c d artere de gardă La oer aghotanţi va în nrgme dn postav roşupurpuru, ar la escortă negu Petlee de culoare, au brodere pentru ambee rgmente a clat broderia s se drect p gur Contaepoe snt dn postav de culoarea unăi Pantaon de cizmă sînt vpuşcai ar cei lung, cu lampas dublu Mantaua, nchisă a gt ca la vînător de munte are guer dn catiea ak numai a escortă dn postav negru. Pe cour snt apicat ptil d cuoar iar pe umer se poartă tre Genera au reveree de cuoarea untăor respctiv Şapca după modelu genera, are banda de mătas, n culoarea reg mentului ş d catifea neagră, pntr
se apică paftae d pstav de carea ăţ c d nasturi mari din meta gabe spre margiie de ss şi de js ae pataei Cntraepeţi sît nepaspaaţi za de vaă din bumbac ka, are aceeaşi fmă c vestnu c cta epeţ epaspaaţi Pantaii vipuşcaţ au foma cer de cizmă ţereşti Mantaa este ciă a fe ca a trpe d armata de uscat ncsă a duă d de cte patr asr, da epaspaaă cu petiţe în cae disic vă. Şapca sa cascheta are banda de carea ndui ia viziea de ac c Fg 139 Ufrm e căptn dbaţ, mo 1934, iu e gal.
sbbăbe d pstav ak La ţinuta kak se partă cer din piee Reangajaţ au uirma ca a tpei c bde di mătase gabenă, c îcăţăminte ca la ţeri c de czme de ac pată cizme de piee ia a ţinta a ce di piee bac La mata gaaee sît dispse bc deasupra maşetei Crnişt ş trmpeţ partă a ves tn şi a maa ca a amaa de usca pe partea de ss a mîneci bucată de pstav de cuaea uiăţ pe cae ese cst n ga tricr a bază din r a, peru şef cştr şi trm peţir Tambr majr şi trmpe mar a unităţie căăr pată uirma muzcanţ avd a magea de s bcată de pstav sb epet şi tei gaae de r Santar pată pe mîneca sgă cuce d psav şu a iceee miitae vestu bemai este descs a gt c bzare apicae, îchea în fţă c pat nastu Ese prevăzut c ptiţe de psav în cuaea dsctvă ia epeţii csuţi în măr au cuarea dui vestnui Cămaşa este abă ar cravata de carea dstic tvă a iceui Paa, bemarin sînt gi ş vpşcaţ a cae Beeta, bemarin de criaa beetei ape fa ceze dintr bcată are deaspa tm pei stng ccardă că. Cer u este d piee abă cu pata pătată gabenă pe care este reiefată stema ţă Oterii ice partă actativ şi nfo�ma şc Crie dstinctive ae iceer mii are ea dpă cum rmează : ce de a Tîgvşte avea cuare gabenă ; ce din Iaş, beujadam, c geadă şe cravată beandarm c dugi şi ce de a Craiva bejadam cu greadă gabeă cravată beadarm, c dngi gabene ce de a TîrguMeş mai grenadă gabenă, cu vipşcă gabenă cavaă gabenă c dugi bemari Faţă de ie eemee dstincve ae uifme este ecesar să e pecizăm împreuă cu însemnu de pe nastri şi cu embema şepci La innterie dife
enţită pe culoi în uncţie de copui nstuii eleeză o gendă în mijlocul embleme este bodt numău egmentuui, pe ond de cuoe. L egmentel de inanteie culoe distnctivă este oşuînchis, l egmentele oste de lnie ce oşie l egimentele oste de doobnţi ce lbstă. Vînă toi şi vînăoi i de munte u culoe vede, cu gonă pe nstui l mbemă numă de egiment n loc de însemn ; gcei vededeschis, cu gendă pe nstui ş numă de egiment în oc de însemn pe embem Cele de Fi. 140 Unfm cool in Rinul 32 « Mirca», odl 1930/934 ţită de gaă
luptă u cuoe cenuşie petliţe spote cu oşu, i pe nstu şi în mijlocul embeme, un tnc egimentul de gdă « Mihi Vtezl » glbendes chis ghiotnţii, oşupupuiu Căăşii ş oşioi ămîn l culoie distinctive vechi vînd pe nstu două săbii încucişte i pe embemă, sub cunun de runze de stej două săbii încucişte şi toeee, şse stegui încu cişte cu suiţe în vîul hmpelo Btlionele de vînătoi detşte pe îngă diviziile de cvleie u culoe vişinie, putînd pe nstui şi l emblemă conul vînătoilo Dvionele de ten hegheliile diecţie şi depozitee de emontă u culoe oşie cu petliţele glbene exceptînd dvionee de ten ce u petiţe nege, cu vipuşcă oşie, toţi însă u nstui şi emblemă c cvleiei Atilei e ctie negă tiei ge do petliţele pspolte cu glben, tlei căăeţă negu pspolt cu oşu p nstui ş pe emblem de l şpcă ind epezentte două tunui încucişte, cu gendă desup Regi mentul de scotă postv negu tie ntieină bleucie cu petliţele şi bnd de l şpcă pspote cu negu, nstui şi emblem vînd însemnul eonuticii Alei de munte e petlţe şi epo eţi de cuoe vede, bndă l şpcă dn ctife negă i nstuii şi emblem cu însmnul tieiei Pompiei u cu loe oşie petliţe pspolte cu negu, nstui şi emblm cu două topoe stbiimentee, negu pspolt cu lb, vînd pe nstui ş embemă însemnul mei de oigine Pioniei ce de l geniu şi tcţiuni pontonieii, tnsmsionştii şi ce de căile fete u ctfe negă, pspoltă cu oşu, însemnul de pe nstui nd det Pioniei şi cei de l geniu şi tcţiuni din copul vînătoilo veu culoe vede i pe nstui şi emblemă o chvăă şi un scut pontonieii, ncoă ; tnsmisionşt, ulgee (scînteie electică) cle etă o otă cu două ipi Cuisă cu o chivăă veu şi guzii de geniu culoe lo distinctivă ind oşe cu ptliţ şi bnd de 1 :7
F 14 Ufm d clol de vîătr, mde 934 ţinut de mae gală. 138
şpcă de culoare neagră pspolă c roşu Jndarmii ua şi boanee de insrucţe u culorea beundarm, cu peliţe şi band de a şpcă paspoală cu lb, r jandarm pedeşi cuoarea bă, mbele caegoii avînd c însemn l nsur ş l embemă un scu sub care se ncrucişeaă două săbii cu gda în os Adminsraţa ş inendenţ u c în semn pe nsuri şi emblemă două spice de grîu încrucşae culoile ind voe nchis, cu peliţe şi bandă paspoală cu alb penu inendenţă şi oşu cu pe ţe ş bandă pspoaă cu alb penu admnisaţe. Medicii, veerinri şi rmacşii păs rează vechie culor şi însemne avînd în plus pe peliţe ce o cruce emlaă, în cuoe dsincivă Oţeri de l liceele mlae au la unirm bleumarin, cuorie pevăzue penu eevi făă însemn pe nasuri cu vipuşcă a panalon ar la emblemă o gendă în cuoare prevăzuă la liceele miae La unifom k ceşa poară cuorie ş nsemnul rme de origne Şcolile miiare incusiv cea de edu caţe zcă - au culoarea disincivă por oce, cu însemnee mei de oigne a nsuri ş a emblemă, ar şcoie de cvaerie ş cenu de instucţie l cv leie vişiniu cu însemnu cavaeie l nsuri ş l emblemă Jusiţa miă nu re vpuşcă nici mpas, în fră de generli În oc de peţe, se şeza cumpăna depăţii pe o spdă cu grd în , vînd l bză, în snga, o cunună din ramuă cu fune de sear, i n drep unze de dan band de şapcă beumarn ; ca înemn pe nasur şi a emblemă cumpăna dep ăţii Se sbieşe ca geneai să poae a revere culor disncive, l innerie cee enunţae a cvaerie - vişinu, a aieie, geniu ş pompiei usiţie mii ă - roşu l jandarmi bleundarm, a inendenţă - lb, medic - cafe viş nie macşi cife vede, ir vee inari abasră
Î 1930 se evne a odu aditioa a uiomeo de ceemone. Peu a le puea eea pe ecae şi a nelege cee şapte iute, e opim asupa lementeo comue de aexă eu a işa ao unoma ecăea n pate Intevn o see de eemee no ivia aexelo din sau a odoaelo cum e numesc egulametele Se etoduc teele şi epoei de ceemoie Teele s mate peru ofeii iioi dnto singuă resă a ofei supeioi to dinto tesă lateală avnd
i. 14 Uifm d pit n Retl de d « Mh Vitezl», md 130, ţt < mre l
F 42 Urmă de coe de vîo de mut, mde 1934 ţta de gală
pe mjoc mpetite ate două tese ia pentu genea sîn executate d două şuu� de 4 mm gosime, amele me te şi duble pe toată lungimea dnte ochiul astueui şi oaea de tioi e tee se acă ineee gadului din tese simple, metalice gaene, ia dea supa ca sau semee egimenuu La ofţeii de intendenă admistae guazi şi de educaţe ică eee s dn agu Epolei de ceemone au gtu şi cola cu mbăcate posta de culoae ds nctiă, cu tosadele de pe colac după 139
Fig. 144 Unfră de clone d grănicri modl 934, ţinuta de mr gală. 140
sisemul vechior epoleţ de p îghe ţa» ar margiea gîuu prevăzuă cu o roderie îgustă de r auru după modeu cunoscut pîă în 1859 e gîtu sau pe umărul eoletuui se aşază numărul regimeuu di metal ab ar pe coac steele idicatoare de grad de la ua a trei tot di mea ab aşezae ca şi pe epoeţii de tip « îghe ţa » Epoeţi sînt prevăuţi cu ajur suţir peru oţerii iferior în grosime de mm peru oţerii superiori, şi de 8 mm pentru generai Pentru comadamente şi servcii, ca şi peru generai pe gîu epoletuu nu se aşeza număr sau însem. Eghileţii rămîn după modelul vechi, din r auriu, argntiu sau di măase gabeă ş abă după ţiue şi sî pur taţi ca înaie : de aghiotanţi, din r auru ; de adjutanţ ai minstruui ş ai geerilor de a comadanţi de corp în sus di r argnu oţeri de a comenduirea peţei aveau egheţi amesecaţ din r auru şi argiiu Oţeri de stat ajor poară eghieţi simpi, eîmpeţi, dn r auru iar cei de ie denţă di argntiu. Eghileţii de jandarm ş grănceri sînt din găia rotund spu de mătase ab respectiv verdedeschis. Cingăoarea, de r a oţerior comaaţi devenită acum comuă şi pen tru medci, farmacşti ş veeriar ese după modelu vech cu deoseirea că se încheie cu pafta roudă pe care este reliefa semnul distictiv a armei cum sa arătat a asturi şi a emema de şapcă. Această cngătoare este înlocuiă a cavalerie cu brîul a care se adaugă ţinecăciua Cigăoarea cu atîrnători a oţerilor asmilaţi este din r argiu îcheiată cu două paftae rotunde, din meal ab şi gaben pentru şei de muzică pe ecare ind relie capu de eu Ledunca ese daă acum tuturor armelor ese căpuşită cu posav sau catifea de cuoare disncvă ş are pe capacul cartuşierei însemnul de armă şarfa de aghotant rămîne eschimbaă Se iroduce cingăoarea di mătase după cuoa rea uici penru oae armele ş se
Micea » oară epol cu fanjuri căcu ş egeă Oţer de nantere car au os pe font, n acunile de a Mărăşeşi în cadru acestu regment, dar fc ev cul alt unăi a drep să poarte n ocu normei bleumarn unifrma abă a Regmenu 32 « Mircea » La bza abă se poartă pantalon de czmă sau lungi de cuoare cenuşu deschisă, cu ampas dblu albastru. rănicerii n poartă căciulă Au eghi eţi verz ş cou dpă modelu echi prevăzut cu doă cocarde ricolor sb uguare Fg 146 Unfrm de maor cri, mdel 934, ţut de glă.
Jandarm rral, baaloanele de in strucţe şi jandarm pedeşti a unca croită ca la nantere, dar din posav bejandarm cu pasoalee respecive , avînd gueul şi paaee de manşet din posa de coare roşie penr jan darmii rurali ş abă penru andarm pedeşti Tnca se poaă cu panaoni negr prevăzţ c ampasur de cu oare şi şacă cu caloă bleujan darm Eghileţi sînt din r arginu, ia coiul dpă vechul model, cu panaş ab O er de jandam po pua facatv dolman, ca a cavaere, dar dn postav beujandarm, cu rozee care au n m oc semnu de armă Elemenele anexă sîn aceeaşi cu însemnee şi culorile stncive Vînătorii poartă tunca de cloare cstanuînchisă, cu două rînduri de cîe şse nst cu embemă după modelu vech, cu guler ş manşetee n col din postav verde. Geul ae brodat cornul din r argnu iar pe manşete radele sîn cusute în ungh ălăria ese duă modell vech dar are calota din etru maro enee exbile sn de cocoş de culoare verdeînchis, irizae în ormă de seceră, avînd cotorul îmbrăcat ntro meşnă dn canelariu, ar enajul şelor de muzcă ese alb Şapca este dpă mode general, cu bandă de cuoare dar avnd calota maro an an sînt neri, cu lampasuri de cu !oare erde Oţer de vînător dn batalioanele de vînători afecate diviziilo de cava lere vor prta aceaşi normă, dar în locul cuori dsinctive orginae, au viuşcă, ampas, ger, manşete ş bandă la şapcă de culoare vişinie ar companiile de ciclşi bonetă maro, c embema vnătorior Penr vînători de munte, sa proec tat dar nu sa purtat unica din posav casanu, deschsă la gt, cu paru nasturi cu emblemă, fără bznare ş ără şţ e gue se aşaă pele, ca la veston unica nu are paspoal, manşetee snt crcare, iar pe umeri se aşază tree sau epoleţ de ceremone cu ondul de culoare dsincivă a aceasă tncă se
•
934 verz pen vînăor căări şi de n verde a descs penru gănicerii căăr a panaloni o de culoare bleu marin se pra dblu lampas n cuoare disncvă iar a şapcă c o caloă blemarin banda de cloare şi eble ma cavaerei eţee nici cu bran denburgri au acm frmă drepn gilară c laura dnspre milocul ge ruli acoladaă şi paspoaee din şnr de culoarea brandenburgrlor şi pas poalae c negr pen căăraşi La gene ral, pelţa ese prevăză c broderie din fune de tejar şi paspoalaă c şnr din ariu. g. 148 Unfă de lcoenen de ăăş mode 934 ţu de ae gaă
Fg 47 Chp i ună de genel de p de ă de nnere odel 1, ţnut e gală
poară cămaşă bă cu cravaă neagră La fel penru arileria şi pionierii dn corp vînăorilor de mune, aceeaş ncă, dar c pelţe de caifea neagă ş, respecv cafenie avînd broda pe ele cornl ş nţialele VM Panalonii scurţi argi praţ pese gennchi n cizmă precm ş cei lng sîn de coare cenuşie numa cei lung avnd ampas dubl în culoare disincivă ; berea ese de coare caenie cu embema de pe guler ncii Pe aces fond se adaugă oae anexee podoabe de ceremone c însenl ş culore respecive În 193, vnăorii de mne presc unică la două rndri de nasuri şi bereă de culoare cenuşu-specal La cavalerie ţina de ceremonie se spică în sensul că revenind-se a modelele vec de unici acesea vor avea o singură cloare de nd bleu marin cu brandenbrgri nege penru roşior şi roşi penu călăraşi iar i
Fg. 149 Unfmă locot in Regimtul roşio, ţina glă cu doman 14
În ocu centuri din r, cvleri poartă brîu şi ţinecăcuă după modelul vechi ledunc este căptuşită n culore respectivă ir căcul de opusum cu egretă albă pentru roşiori şi roşie pentru căăraşi cu merişor din auriu Dolmanu este după modelu vech, dar pe fnd beumarin c şi tunca Arilera are tunica după modelu vechi de culoare cstanunchs a două rnduri de cîte şapte nsturi cu nsemnu rmei, ş paspo roşu l tote cusăturile Gulerul ş manşetele în coţ sînt dn catfea negră pe guer ind brodtă din r uru cte o grendă cu eploze ongitudină ocupînd o cincme din el e umeri n funcţie de ţinută se poartă tree sau epoleţi de ceremonie Pnt onii sînt negri cu lmps roşu Chipiu este negru cu bnda de ctifa neagră penaj roşu iar şapca re clotă maro ş bandă de catfe neagră Generaii au pe guer şi pe manşetă broderii din une de stejr Oeri de rterie portă dolman din postv cstniuînchs vînd în mjlocul rozetelor însemnu artileriei rtiler gre re aceeaş unformă cu pspole glendeschse arteria călăreaă l fe dr cu pspoe vişin, ir arteri anterană cu bleuciel bnd de şapcă ş chipu bleucie cu nastur de viţie Gurz de rtilerie u uni orm ca a artilerei dar cu nstur li, broder şi nexe din r rgntu Penjul a chipiu este glen la arteria grea vşniu arteri călăreţă beuce a rtileria anternă şi lb cu negru la guarii de artlerie. Pompier u ceeşi unirmă ca a rteriei cu deosebire că gulerul, manşetele şi bnd d la chpiu sînt roşi, cu broderii pe guler iar şapca este mro cu embema cunoscută Pentru ceremonie l pompieri se dugă cofu dn almă cu egret roşie ir pentru comandant, egretă albă. L geniu tunc este dn postv leu marin închsă un rînd de nsturi cu însemnul de rmă cu doi nastur în tie ără capce l spate Guleru drept este din catea neagă, pspoată
c roş aînd brodte din r uri grende c la rtilere pspoalele snt roşii, r pe mînec apr trese circlre peste care se aplică pftalele de culore simple ; generii u gueru ş pfaele brodate cu frunze de sear Pntoni, negri u lmpas dubl roş. Şpc este bleumrin, cu bandă de cfe neagră pspoată c roşu r cpiu este negru c bandă ca l şpcă şi egreta roşie Anexelepoobe u însemnele respectve Aceeşi uni rmă o poartă pionerii trcţiune pontonerii rnsmsunie căle fre ş grzii de geni avînd tot glerl ş mnşetee in catifea negră paspoată c roş, benzile e l şapcă şi chipi negre egret şi lmpsl e culore roşie Broere e a guler pentr pio nieri şi rcţine sn c la gen de semene l gri ar in r rginti, c dealtl tote retrile ş toţi nstri grzilor pontonier u o ncoră bro dtă transmisnile lgere r cei de l căi rte roa c ripi Oţeri specizţi portă elementee de unfrmă ale arei din cre proin c eosebre că nu a nci o insignă pe gler Oţeri e stiţie mtară prtă niora bleumrin cu tncă descsă a gt fără buunre fără paspoal vipşcă s lampas roş n r generilor c însemnl stiţiei ili tre pe gler Poră ree epoeţi de cereone ote neelepodoabă c însemnu respectv şi şpcă n tote ţintee antalonii se poartă c ghete şi corpi negri Oţerii e stat mor u unform rmei din cre fc parte c eghileţi, cînd sînt în servic e s ajor Oţeri combtnţi absovenţ ai Şco l speroare e războ poartă semnul stincv pe partea reptă, sus, şi ul gerele brodate pe guer Oţerii de intendenţă u nica negră croită ca a inntere cu gler violet pe cre sînt brodte lgere din r argintiu nasturi lbi şi trese circulre din r argintiu cu paftle volete sple general vn pftlee şi gleru bro e cu rne e stear Pntlonii snt
Fig 50 Unifră d cpit di Rgetul de gardă c mod 1934, ţin d me glă. 1 45
ng, cu lampas oşu, cpiul ş şapca la l, cu bandă disnctivă ş pna oşu sau alb Toa anlpodoabă sînt alb. Ofţ d aminisa au acaş unomă, a ca culoaa voă s înlocuş cu aca oş avnd bo da p gul două spic ncrucşa. Ofţ saniari au unica blumarn la şap nastu cu însmnu d amă i aspoal sn vşn, gulu n cuoaa dstinctivă pnu mdci, vrinai ş rmaciş, p ca s bo daă smnu d amă ar la gnai, unzl d sa. manşt s aplcă Fg. 151. Ufrm cet d Regmetu de gardă cre, mde 934 ţta d sar
Fig 12 Şapc ş tnc de geeral de brad de cvaer ode 1934 t de gaă
"
l gabn ş paaua d manşă d cuoar impă, ar pntru gnai cu runz d sa Pantaloni sîn oşi cu ampas d culoa la el caloa şpc ş a chipiului. Pnau s oşungru pntru mdic, roşualbastu pntru vnai şi oşuvrd pntru macşti Orii saniari poară oa anx podoabă din r auu Şi d muzcă au unioma ami n ca snt ncadraţi, cu cngăoar dn agntiu, două pata ab p ca t rlit capul d lu La şf d muzică, l snt ăă oa. Acşa nu au poţi d crmon pnaj sau gtă la cpu şi a căcuă gur poară o lă din ma alb Instruco d ducaţ fzcă au uni oma c a şlo d muzcă, cu dosba că p v vsonuui ş a tunici au două spad dn aamă, p un ova d toă dn culoara unităţ dn c ar, ar a brtă două ad
brodae din r auri Fireurie snt gene iar paspoaee ş ampasrie în coarea năţii din care ac pare. La regimenele de gardă şi la aghioanţi tnca ese din posav eumarinnchs cu geru drpt avînd coţrle rotnite din culoarea nită a margnea l superoară de jr împrer se apcă aceaş şnr din r ca cee de pe paalele de manşee ale vesonui În drep nasureli de pe epole p ger se cos verica doă şnrri ncepnd de a csăra gulerui ş pînă la şnururie care înconoar marginea
de ss. Înre aces margini şi col guleu se apică aceeaşi rodere ca ş pe paftaele de manşete Tunica ncheiaă a n rnd de şape nastur ese paspoalaă n faţă ş are manşete drepte pe care se cos circar tresee şi gaoanee pese care se apică paftalee de manşetă. Poaele unc a Regimen de escortă erau căpşie c roş iar ger paaee ş paspoa sîn din posav negr ; la Regimenu de gardă « Miha Vieaz » regimen de inanerie, sn dn posa galbendeschi iar a aghioanţ roşupurpriu Spatee
13 Unfm d cnn-clnl ghio ş a mili, md 134 ţnu d mr
Fig. 54 nifrmă d lctnn rtileri gr, mod 934, ţin d l
•
este preăut cu şţ şi doi asturi î tlie e umeri se poartă trle sau epoleţi de ceremonie a Regimentu de atilerie de gadă tunica este mao ca la atileria de cmp avîd pe gule bodeiile de gardă ş maşetele cu gade cusute circula peste care se aşaă paftalele de manşetă cu roderii de gardă a tuca atile riei de gadă cu egileţi se poată numai pantaoi negri cu lampas cascetă maro şi chipiu egru a tuica bleumai a regimetelor de gadă Regimentul de escotă Regimenu de gardă « Mia Vteaul » şi agiotaţi se poată pataloni de cz mă sau lugi ceuşii cu ampas de culoae distinctvă Aceste uităţ au numai şepci bleumain cu banda de cuoare ş coifura specială coiful petu escortă şi aghiotanţi şi căciula pentru Regimentu de gadă Mihai Viteau » Coiul este după modeul vech cu o siguă cocadă tricoloră sub ugularu din dreapta şi are portpeaj de alamă în ormă de pîlnie avîd la patea supeioaă o rodeă de aamă cae susţe penaul Căciua de astraa egu, este n fomă de cuşmă avînd pe deapta egeta din pă de ca su ormă de evantai xată î pee de cocoş vopsite tricolo d acopeită a margiea feoaă cu o ozetă în spială d r auriu. Tor sada n spatele căeia se xează egreta este din auriu cu nasture peste cocada tricoloă. Subbăra este de lac egu ş se xeaă cu o cataramă pe partea stîgă a feţi Jacetul petu ţinuta de seaă de culoae leumarin a două rînduri de cte tei asturi galei mci se cheie î faţă cu doi nastu unţi ptu şu de r Pe umeri se poartă tee iar pe maşete gadele ciculare Reve ele lugi sît în cuoarea unităţii Î est aexelepodoabă sît după modelul geeral al armatei La ţuta de ceremonie tupa egi meteo de gardă are aceeaşi uiformă cu deoseea că gueu tuicii este mărgit cu bodrie de lnă galeă Pe gue n ocul broderiilo de la H8
oţe se aplică două plăc deptunghiulare di aamă Paftalele de maşetă d fod de cuoarea unităţii au te păc dreptughiuare scurte iar cota epoeţii sît de cuoae distinctivă măr giiţi de un şu di lîă gabeă Coiful de escotă este ca a oţeo iar căciula este di ană eagră de mel avîd paă de curcan şi cocadă tricoloă din meta Eghileţii sînt de oma celor purtaţi de oţeri da di îă gabeă avnd cuee de aamă fără oamente. Cetua este abă cu bretee re portbaioetă sau potsabie şi pot pistol d piee albă şi se înceie cu pafta galeă Suboţerii au aceeaşi uifomă ca a tupe dar cu cetură ală şi broderiile incusiv cele de a gule şi de pe paftalee de maşetă din măase gabenă a tuică gadele sît purtae dea supra mîecii ca a manta a fel poată Fig. 155 Chi pi ş uică d l d amă d rtler, mod 1934, ţint d lă
galoanele tompeţi şi meseriaşii rea gaai n afară de galoanele de pe mîecă, toi acştia poartă gaoaele de grad şi pe coaepoei Corniştii şi trompei au sub epole, după model vechi, o bcată de postav de culoare distictivă, mărginită de galonl rcoor î rombri, şef de cornişti galo din r arginti ar tamburlmajor sa trompetulmaor Ja nităţile căări rei gaoae di r ari Pe pieptul icii, aceşia poartă, după modeu vechi, pe lie din galon dub, termiate în ghi ascui spre pările aterale, mai pentr Regimenl de gardă « Mihai Vitea Santari poartă pe mîeca stgă o cuce roşe. Petr a reaminti, pritr smbol permanent, marile fapte de arme ae egimetlu corp apate , se îninţează raera ». Aces îsem ese putat de toate gradele egimenelor şi comandant îl îmînează recrilor îtr cadr solem Ea este praă de egimentee ş uniăile respective, pe cum ş de cei cae a paticipat Ia acţi pe fro c iatea cae a fost deco ată. Frajera se compne dntn si gu şur de lînă sa mătase, de culoarea pangic decoraiei respective împleti în tre a mijloc şi termina prirun nod ş un cap metalic La capă ops raea fomează o reă de se pnde pe umăr sîg înconjrîd baţul la csătra mărli, lăsîd cuil de ghi let să cadă î aară. Cînd sînt mai mte fraere se poartă toae, dar c un singr ci Oer care poartă eghilei a ş uraeă, pe mărl drept e inroduce de asemeea gaonl de rănit cofecionat dn r ari, în ig ag şi cust în nghi pe postav de c oare disnctivă, pe bral stîng între măr şi cot cu vîr î sus În dotaea amaei rămîn cinci cate gorii de iute de ceremoie de sevici, de gală, ţinta ei ş cea de cam panie Ţinuta de ceemonie n. c chipi pea sa egetă şapcă beeă, căclă cu pampon, egretă sa paă, coi c penaj sa c egetă) tnică de ceemo
Fig 156. Unif de gnrl < bigd d tlei niin mod 930 iu d vaă, d gl
nie, pantaloni de czme cime de lac mănşi albe, eoeţi de cermonie cetură de r, ledncă şi şarfă ; . 2 ese ca nr 1 dar cu paaloni g ş ghete, iar 3 ot ca n 1 da cu unirma de aă. nuta de sevi1 4 : chipi c trese şapcă, beretă), căciă c pam pon per ce care poară căciulă, coif c i, veston şi pantalon kai de czmă, cenră de r Şarfă şi edncă Ţnta de sevi făă trupă 5 ese la fel, dar c pantaloni lngi şi ghete de c Ţinuta de seviu de ară, 6 este c ifrma abă şi c oate anexelepodoabă. nta e gală 7, ae chpi c ese (bereă şapcă) tncă de ceemo nie pantaloni lngi ghete de ac ate a şi cavaeria şi c cme) mănşi albe epoe de ceremoie (î aara cavale iei, care are tree) mănş abe ş ce 9
Fg 157. Pftal pentu cenl de eremoie, mode 934
uă de măse Ţnuta de gală nr 8 ese c n 7 şi cu uniomă bă ina zncă nr , cu şpcă veson kk pnlon de cizmă su lungi. Ţnua nr. O este cu şpcă bluză, pntloni pno lb inuta de campanie, e şpcă ş veson kki pnt oni de cizmă kk cenuă de piele Mnu se dugă inuele 1 ş 2 ăă epolei de ceemonie ţnutee 4 ş 5 i l 9 şi 1 cu etui. Pelen se poă numi l inuee 7 şi 9 i manu de ·poie ş hin de pee num 9 ş 1 Oe Regimenuui 3 « Mice » potă oe inutee, n ceei de cmpne buză lbă pntoni g şpcă bă şi centuă de pee cu deose be că inu de ceemonie şpc se înocuieşe cu csc, inu de glă cenu de piele se înocueşte cu ce de mătse i ce ze cu nut kki. L mnă s noduc unee modi căi pe ndu stbil n 9 Ase 150
edingo şi scou se nchee două ndui de ce ptu nstu Se ino duce jchetu dn postv bleumrn c două ndui de cte e nstu, după m ceo de egimentee de gdă cu gone pe mînecă. Jchetu lb coit l el, ese acultiv şi e cont epolei cu glone c buz de vă Comndoii şi milii poă cultv c după co celu cvi pevăzu cu pu nstu de mină, vnd pe mneci gaonee gdui L pnloni de gă i oeilo se noduce lmpsul din gon de uu, cu ncoe eue, după modeu vech ; miai mpsul ese dn gon cu funze de se ţesute Ves se ncheie cu pu nstu mic Mnu beumn, deschi �ă l g cu evee mbăce în pos t lbsu de nună mi deschisă dec fndu ese coiă după modelul gene mei şi e pe ume conepoei cu gonee gduui. Prdesiu de poie beumin, p gln cu con
taepoeţi se încheie a două ndui de cte patu nastu avnd pe umău dept o capă pinsă în cusătua subsuoi şi pe patea deaptă a guleulu La bicon patea supeoaă ae glon de mătase neagă cu ancoa desenată ia a geneali galonul este din auiu cu unze de steja. La oţei dn administaţie ş de intendenţă fetue bconuui snt agntii ş nastuii ab ca dealtel toate galoanee Rămn două centui cea din auiu după modelul geneal ş cea cu galon de mătase neagă Pentu oţe sanitai amacişti intendenţă şi adminstaţie centua de este cea pevăzută pentu oţe smia dn amata de Yscat Gaoanee de gad din nou conec ţonate dn auumat sînt cusute pe panglci de mătase de culoi dete în uncţe de specalităţ : negru la oţei de maină abastudePusia la in gnei volet la mecanci oşuznobe
Fg 159 Epet de ael moe 934 pentu ţinuta e ceemone.
(culoaea distinctivă a vech unme a inanteei) la medci vede a amacşti Se adaugă semnu de specaitae şi pentu oţe ca la upă Semnul ea putat de cei cae au absolvt şcoaa d atileie ş cea de topile pe buzunau de sus pe o placă metaică albă, c semnu distinctiv. Şefi de muzcă vo
g 8 Leun caşere e leună, mde 4
aea aplica aî pe mîneci cî şi pe con aepoleţ galonul graduui dn au u ia deasupa ochulu o lă odaă din auu Pe conaepoleţ elevio ese o daă o ancoă dn măase gaenă a semnul disnciv consă dn galonul din auiu penu oaş şi din măase gal benă în şcoală aplca oonal pe a ţul sîng Şeful anulu va pua sabe n oc de sle Maşii mla poaă şi e acum edngoe avînd cusu pe baţul sîng gadul ia pe conaepoe semnul de specaliae ca şi la unica de ană închsă a un înd de cinci
nasu la unca de aă şi a sacou Semnee de speciaae ămn aceleaşi, a cele dsncve de gad sîn acum din galon cu ţesăuă n gzag cuse în ungh pe mînecă : masul casa a I IIa un galon la de 20 mm masul clasa a II a unul de 20 mm şi alu de 1 2 mm maisu casa I două lae ia masul pncpa tre galoane ae. Lungmea laui ungiulu ae 80 mm Galonul se coase cu îfu n jos pe posav al basu-man Cenonul negu es ca ce oeesc nsă din pee Reangaaţi au aceeaş unomă ca ş maşii cu emblema de la şapcă dn
Fig. 60 Unifrmă d căpn de stre, mol 934, ţua gală
g. 61. frmă d comdr de ariă modl 1930, ţina e gaă
meta gaben ia gadee dtinctive in dicate pin gaoane dn aui pe contaepoeţ ş emnl de pecalitate pe mă bmat claa a IIa ae doă galoane late, ia matl caa I, doă gaoane ae şi nu îngu La tpă, pe pangica boneei vo apcae mai mte inscip după ni tăţi : DIZA DE RE, pent cei cae apaţin ntăţio de ucat ale divize ; DVZIA E DUNĂRE, pent cei cae apaţin ntăţio de ucat ae divzei deo şcol, nave de upă naveşcoaă, yaht Se ntoduce combnezonu din pînză de cuoae albatumain, pevăzut c o gacă la ate şi două a mînec, c doă bznae pe pepţi Se oată la bod, la cuăenie şi a evic de maşin Apa ghete cu şieui pano negi, cizme c cambu ct pent ce mbacaţi la bod naveo de lpă ş jamiee de foma celo oe eşti Semnee dtinctive de gad e poată pe baţl ng, la 20 cm de mă, xate pe o bcată de potav aatumain, de fomă deptnghiaă Funaş ae n galon dn nă oşie, ţetă în zigzag aşea în ungh cu vru n o capoaul două galoane oş, ia egentl, un gaon din ai Semnl de pecal tate ete ca la maiş, înă boda dn mătae oşe, apica deaupa dechdeii gaonui Cu acelaşi pej e decetată şi noa unimă a aviaţiei, de cuoae gribeu Tunca ete dechă a gît încheiată la n nd de pat naui galbeni c nemnl avaei în eief : o eice şi două api Tnca n ae papoae, nic buzunae ia patele ee pevăzut cu şli Mînecle cote dep au ce doi nat mici a la 8 cm de magine înt cte gaoane dn auu n zigzag, dpue ca la maină, pm e mnndue în om nignee penu peonau navigant e aşază în deapa, a năţimea dnte naii 2 ş 3 Tnca e poată n ţinta zilei cu un codon dn aceeaş oă ncheiat cu o paa otndă cae elieează nemn avaie.
�·* x+ x6 � !
1
2
3
6
1
9
0
12
g 1 Îsmle e scltăţi l mne, model 190: tn topl; 3 nftrs; 4. rmrr; 5 toi; 6 mi; 7 meca 8 ltc ; rtlgrs; 10 st; e 2 muzt
Veton de aceeaş cloae, cu co don c buzunae apicae ae coala ca la amata de ucat cu gaoanele c te tot pe manştle ăînte şi ae e tie în cloaea peciaiăi Jachet ete coi după modelu ma inei da de cuoae gible avînd a cae pe mneci gaoanee gadlui acheul ab ca la maină fcutav, ae conaepoeţi pe ond de cloae beu ce, ca ş la za de vaă, după mode geneal pe a căei gue e poaă şi petliţe în cuoae dtincvă Panaonii ibeu coi dept, cu ampa d bleucie, e oată c coapi negi ş ghee La aceaă ntă pantaonii geneaio au ampa ş vi puşcă becie, paţ ş la nuta de eaă analonii, puta cu veon, a manşetă ş n în vipuşca Pantaonii, ai, coiţi dept n impi Mantaua ete tot gbeu ae cona epoleţ de cloae ş ee ncheiaă la două îndi de ce pa nat de niomă Geneal au eveele de a 15�
manta dn postav bleuce Pardesiul de poae ş ce simpu tot gribleu, snt după modelul general, ca ş pelerina Mantaua de pee este neagră Şapca după modeul general are bandă din mătase de culoare abastrumarn, iar în fă embema avaţei Oţerii superori au broda pe vizieră un rnd de frunze de sear iar generaii două rîndur Bereta de postav beumarin are format de basc iar n ă insigna de aviaie Epoleţ de ceremonie au nd de posav bleuciel Galonul de oţer nrior este at de 1 cm cel de oţer superor de 28 cm ar cele de genera cu frune de stejar, snt de 3,5 şi 2,6 cm Galoanee sîn fexible dn r aurumat spre deosebre de cele de grad care snt dn ţesătură în zigzag Gal "ane "aneee sîn sîntt aplicae pe pangic de mătase de culoare disnctivă rombu rămînnd lber ş apcat direct pe manşetă La oţerii de aeronautică, galoanee sînt cusute pe pangcă de măase gribleu a inginer pe mătase abasruînchisă a mecanci voletă ar a medici vişnie Penru oeri de inendenţă şi admnisraţe gaoanele sîn argntii. Cuorie peţeor snt difrte după specaltă Asf uniăţle de avaţe de vnăoare aveau petiţe verz ca a vnăo vn ăori ri ; cee de bombardamen bombardament,t, roş cele de observare aurii; cee de aerostaie caf cafni ni comandamenee comandamenee bleumarn ; aghiotanţi, amaran amarante te ; ingeri, ingeri, albasu albas unchse nchse mecanic, voete voete medicii vşnii Flola de hdroavoane poartă ancoră de meta în loc de petliţă Cămaşa abă se poartă la ţinuta de ceremone ş de seară cu undă cu capeee atrnînde La haina de seară, piepi cămăşi snt apretai, ar gulerul are colţurie ntoarse. La inuta zie sau de zbor se poară cămaşă grbleu ş cravaă neagră cu nod ularu este ab ca a marnă, ar mănuşle snt abe dn măase sau dn pee castane, după ţnuă. Ghetele şi pano, după modelu genera sînt din pee neagră Ledunca est beucie ş cu însemnu ar mei pe cartuşeră şi pata 154
Fig. 163. Unfrm e subctenen de vţe, moe 1930, inua e sară cu nexe e glă
levi şcoi pregătitoare de oţer de aeronaucă au veston ca al oerlor cu contraepoeţ de sofă petlie porto cai ş pantalon fără manşete În plus au buză cămaşă din posav sau pînză cu două buzunare pe pep cu guler răs frnt şi se ncheie cu nastur de culoare. Şapca a fl ca a oerlor are embema brodată cu mătase ar bereta este beumarin Însemnee gradulu se poară pe mneca sngă ca a marnă au unfrmă abă cenură dn pee, ghete dn pee sau dn ac cu şreur Şcolle tehnce au unfrma ca a şco de oţer cu veston închis la gî, a a
engjior dn rm de usc ir epoeu ese înconjt c n şnur de măse pooclie. Rengjţi nignţ u veston închs l gî cu petţe în cloe speciăţlo Insemnele de grd se şă pe mînec sîngă c mrnă ir nsri sînt de cloe ondui Unirm o de ă ese în întegme lbă cu însemnele putte pe mînecă pe o bcă de posv de clore specăţi Mişi de viie unifm c ţio cu însemnele gduu şi engjţio engj e specilităi pe brl sîng peliţe olete ş c embem de şpcă bodă c mătse oşie Rengjţ nignţ u uniform c engţlo de nntere în cuoe upei de viţe c emblem de l şpcă dn mătse glbenă ir pen cei de dmnstţe dn măse bă Bee pe ce se pcă embem metlcă ş peele de specte este c i 64 Ufă elev d al lita de ntei model 1934 ta d� cmni
Fig. 65. rm de el d şl mi de cvaleie, mdel 93 ţiua de em
tpă Unm de vă e şpcă blă c epoei dn pînă, cusi în măr şi pnto pntoni ni din pos posv v kki Glonele de grd se şă pe epolei. Tp e ceeşi nfmă c tpelor de sc dn posv gbleu c pee de cloe pe speciaiăţ Î n ocl cpeei e beretă bleumin c emblemăă melică i l ceemonie, emblem ceemonie, şp că cu pnlon lngi. L ucu sodi, u blzăcămşă c eevor şcol de vţe ş c miş miii Fntş şi cpo gone glbene din înă ir cele le segenţio sîn din ui pe pe b c mină 155
*
Pnă în 1934 nd apae un nou egu ament care uprinde oae shimbă rie din peioada 930 93 nervin unee noi modicări În 933 se semnalează maoriaea aceso mod căr La şapa suboţerio cu cooro dn piele embema va de măase de cu oarea peliţeo armei iar în mijocu embemei este pasa număru regmen tuu Subbărbia va avea pe margine suaş, dn măase Fg. 166 Uifmă de elev d l şca iiară de aile dl 1934, nut de ceoie
Vesonu kaki u revere, va pu at numa cu ămaşă şi ravată kak Sodaţ de a vnăorii de munte şi aiea de munte vor avea oda pe gue n oc de petţe o amură de bad, de culo verde şi negu Regimentu Regim entull 7 roş roşioi ioi « CuaVod CuaVodă» ă» va puta pe ontraepoleţ cru lu Cu za, din metal ab pentru oţe ş din postav distnciv a rupă. Elevi şcoii miiare de oţei de re zervă (TTR) vor pua şapcă cu bandă ak avînd la paea de jos embema brodaă şi un gaon roş cu ţesăură albă în igzag Oţerii instrutori din şcoaa de ap aţe a cavalerei vor pua spenţer ne gru în serviiu şi a manisările hpice nc la un rînd de şapte nasui din metal gaben, u nsemnul cavaeei · pantaoni negri u ampas vişiniu şi şapă albasă Se geneaieaă poul vestonuu kaki descs a gt iar gene ali vo purta pe epoeţii de ceremonie un soa oun ca e de la şapcă Cenua de măase va în uloarea unic ş anume : beuman beuman pentru pentru n nerie, grăniceri, cavalere genu sanitari ; astanu pen penru ru aiere vînăoi vînăoi şi pompie pompie enuşiu enuşiuspecial special pent pentu u v năoi de mune negu negu pentu pentu nen nen-denţă şi adminisraţe Facuaiv o ţerii de intendenţă şi adminsraţie, pen tu toate amee po puta peerină bleumarin şi neagă. La cavaee se ntroduc pantaon beuman cu ampas ş se suprmă cei neg Oţei de avaţe poară faultatv cime numai în sevicu şi a ţnuta de bo La ţinuta abă de eremonie înd eilaţ oţer poartă epoeţ avaleria va avea ee a a ţnuta de seară în ab numa ree u iorap şi pano negri Oţerii de la şole militae au banda şi ampasul n uloarea şolii u paspo portoau. Oţer elevi ai Şo ml tae de innterie de a Sibiu au banda de a şapcă peliţele ş vpuşca ledunc de uloae pooalie Oţeii şi elev şcoor pregătioare penru toate ar mee au banda de la şapcă petţele, petţele,
vipuşc de l tuc ş mrgne de sus gulerului tot portoi Jndrmi pe deştr vor purt vpuşti lbe în loc de roşi, ir oţerii vor ve guerul tu niii pspo lb. Aghotnţi vor purt eşra cu uur p stîng, r djutnţi de brgdă regment şi d btlonorp prte cu ciuuri pe şodul drept, c edun. Mntu se modiă l două rînduri de îte ptru nstur, re tree şi se portă u ulr kk su lb Unorm bleumrn v pute pur tă n fr ustiţei mltre de ă tre oţerii de l serviile tenie, dr numi de cei cre prte dn orpul tehni În 934 se introduce aculttiv in de piee nă pentru mrină, u g lone plite pe mnşete. Inspetorii gener de rmtă, pe îngă tresee de grd vor mi v o tresă bă Oţeri de infntere vor purt l căciuă, în lo de pnă de urcn egretă, l el oţeror de cverie. L tunic de justţi mtră ş dn învăţămîntu mlitr se portă trese ircure u pt de mnşetă simplă ş tree ir olonei dmiş l comnd de brigdă u dreptu să porte, pe lngă lmpsu duu, soree de gener peste emblem de l şpcă şi un rnd de fun de str. egulmentu dn 4 ulie 934 duce o seri de modicăr, brogînd dspozţiie nteriore dn 1930 pînă l estă dtă e ndu stbilt în 1930 se fc modcăr enunţte ş se dereteă uniorme noi Apr unorm btione lor ănereşti de cuore cstnie, dr după modeul inanterie, cu un singur rnd de nstur ş ce vînătorilor de grdă. L bdere dn r uru le regimentelor de grdă ş e ghiotnţilor tij din miou orior v dn mătse de ulore dstinctivă regmentuui. Vînători de munte pr mes uniormă enuşe, l două rînduri de nstur, u nsemnele ş cuore rmei Dolmnul oţerilor d jndrmi este rtilere, dn postv beundrm
dr cu brndenurgur bleumrn L gulerul peerinei mreşlior se vor purt trei stele Se introdu pnton i pentr shi şi ei b de cimă, din postv, fără vipuşă, pentru Regmentu de grdă ălre ir pntonii k, oţer nu mi portă vipuşcă culore P cozorocu şepcii oţerior supe riori, se generieă portu unui rînd de funze de stejr brodte. Beret v ki pentru tote trupele de munte, grispel pentru vînă torii de munt ceremonie, stnu Fig. 167 Căcl batalioanel găniti BisraNăău şi Bnt, md 934
pentu rtiler de munte şi nnteri uşoră beumrn pentru pompier, crele de uptă şi lieele mtre Se introdue un nou co pentru ăner, cu cot de lc verdenis vnd viieră şi părătore de ceă c ninte, întărte u grnturi metlce be ou re um restă nietă, xtă u şse nturi pe lotă rest re puntul mim 55 mm ăţme ş se îngusteză, l efă jungnd 0 mm n prte din ţă, rest se termină u un vultur din metl l nihelt Cofu re ugulre xte pe ocrde triolore L btlionee grănicrşti se ntro due o ofură nouă, ăciu din nă negră d strhn de ormă trono nică ăiul este prevăzută cu subbărie din piee neă ş se portă după ţinută, u merior şi egetă din păr b de cl 7
Coandamnl titoia ş ccu d cua avau cuoaa casa ş nsu ai d ogi La ţiut ak ş abă, ptil sînt umătat alb şi juăta albast pu Rgimnu 32 « Mca », uăa g şi umăat vz pnu vîătoi d munt, umăat g şi umăa oş, cu banda d la şapcă cuşi şi vipuşca oş, a tacui Hghiil, dic şi dpozit au conapol, lampas şi banda d la şapcă oş, ia ptil oşii, paspoalat cu gab Atilia ataiană a contapol buc cu paspoa ngu ptil umătat bucl ş juăa ng, bada şpcii bucl cu paspoa ngu, ia atia d munt a contapo d catia agă, paspoaaţi cu vd ptl umăa g şi umătat ng, ia bada d a şapcă din catia nagă cu paspoal d Pompi au contapol oş, vipuşcă nagă, a Fig. 169 nră e o e infnie d n ipu răzbui nthleris.
g 70 Ură de gner e crp e armtă, 1939
pas oşu vipuşcat cu gu ptliţ juătat oşii ş jăta ng, ia banda oş cu vipuşcă nagră Stabilnt poată poli d catiea nagă cu vpuşcă abă, ptlţ ş bada d la şapcă sn la , ia lampasul alb. Poniii tacunil ş potoi, ansmsui, căi eat ş guazi d gniu au catifea nagă cu vipuşcă oşi a cotapo l, ptlţa � banda d a şapcă şi apasu oşii. Poi d mu au catifea nagă cu vipuşcă vd a cotapoli şi bandă, ampas vd şi p umătat gi şi juătat ngr şi vpuşcă oş Sviciu d apăa conta ga 159
lor are culoarea dsctvă verdedes chs cu retur ş nastur alb Jadarm rural ş bataloaele de strucţe au epo eţ bleuandarm cu paspoa roşu ce pedeştr la fe dar cu paspoal ab ca ş lampau petlţele ş bada de a şapcă a medc răme culoarea vşe pe tru toate elemetee eunţate la vete rar albastrul ar a armacşt verdele, avnd la petlţe crucea de emal î culoare dstnctvă Istructor de educa ţe ică au culoarea beucel şcolle mltare ş centree de strucţe cu loarea arme respectve paspoalată cu portocalu a contraepoeţ lampas ş Fig. 171. Unfrmă de ar d cvlerie, modl 144 95
la bada şepc petţele nd umătate n culoarea arme respectve ş umătate portocalu comadametele bataoa nele ş cetrele de recrutare au cuoare castae a lceele mltare cuore petru o ţer snt cele ale arme respectve dar a ţuta de ceremoe culoarea este cea a şcolor. Oţer de la ceu mltar « Măăstrea Dealu aveau petlţe umă tate bleumar ş umătate galbee Celealte lcee mtare au cuor ds tctve, astfe Lceu d Craova avea petlţe beuadarm cu greadă galbeă vpuşcă cotraepoeţ ş bada şepc beuadarm ceul « Măstrea ea lu» , galben ; cel dn aş, petlţe bleu adarm cu grenadă şi celealte elemete roş ce d TrguMureş, greadă ga benă fără petlţe dar cu celelate ee mete galbee a oţer, emblema de pe astur de pe paftaua centur de r ş de pe cartuşeră este a utăţ e orgne, iar a emblema de a şapcă au eadă logtudală Reverele de la mataua geeralor snt roşnchse petru antre ş carele de uptă roşi petru regmente ste de ne, peru artlere, geu poer ş ustţa ml tară abastre pentru remete oste de dorobanţ verz petru vîător ş artlere de mute verdeschse pen tru ăcer vş, pentru cavalere galbee petru artera grea bleua darm pentru adarm volete, pentru tedeţă ar satar ş corpul tehnc după culoarea dstctvă etlţele de a veston, aceeaş culoare, snt bro date cu ue de stejar rele Se re ntroduce pampou bserc ără ds tcţe de grade culoare, după mode lu vech adăugduse cel galbe pen tru artlera grea geeral avnd pam po uma dn r auru, ar ce de tendeţă d r argtu. Centura dn r argtu a oţerlor ecombaaţi d r auru pentru oţer santar ş şe de muzcă se va cheia cu pata cu semul ecăre arme, relef albă pentru tedeţă admstraţe ş guar, ş galbeă pe tru santar, şe de mucă ş struc tor de educaţe că. Portsaba pen
tr toţi oţerii, are atîrnători egale şi sît căptşite c postav în cloare dis tictivă Se itroduc bocacii de sci Casca la carele de ltă are î faţă î seul de ară. Uira istrctoilor de edcaţie zică şi cea a instttelor de edcaţie zică este ca a infanteriei c beretă avînd pe gler doă spade încrucişate, din etal, ar la beretă din r ari bodate pe o bcată de postav distinctiv de foră ovală Epoleţi sînt ca ai oţe rilor cobataţi, dar din zece franjri doă sînt de ătase albastră, ca şi tesa Şi de zică a ifora arei care servesc c epoleţi şi tree ca la instctorii de edcaţie zică, dar cee doă fjri şi tesa di ijloc tre ei vor di ătase oşie ; petr cei asiila la oţeri speior abe trese îpletie î jlocl treei vor tot din ătase roşie iar e gler a o iă din alaă S introdce ifora de cereonie la şcolie iitre, c tică de foă şi cloare de fond şi distctivă ca a arele espective, cu gerl paspoalat portocali î afară de cavaerie. Şcoaa iliaă de cavalerie are tica c bradebrguri ege Treele sît ca ale oerilo d ătase galbeă Gaoaee se aşaă diagoal pe îecă a tuica c rînd de asti şi în ngi deasra aşetei la tnica c doă îdri de nastri Nastrii sît di eta gabe Vipşca este poto caie î afară de cavalerie şi istittl edicoilitar, cae a vipşcă î cloaea are Pataloii de ciă şi cei lngi sît de cloare blejandar, c sigr aps potocali n afară de cavalerie a cae este vişii Şapca este ca la oţeri, da c broderie din ătase gabeă cipl c trese di ătase galbeă sa albă c tesă crcaă pe fnd. Căcila este ca la fanteie, ia cea de cavaerie c găita din ătase galbenă Epoleţii a fodl în cloare distctvă c brodeii di ătase fără fanji la cavalerie pr tîndse ai tree Peajee, cizele, bocacii şi getee sînt ca ale oţerilor, cetra est di pele albă, ca a liceee
ilitare iar dragol din ele Vaa s poartă blză ş caschetă c o coafă abă Ţia kai a şcoile ilitare ra la fel ca a oţerior, c distincţiile ptat pe epoleţi, petliţe de cloare şi embla de ară brodată din ătase galbnă a şapcă Uele odicări s senalează în privinţa ţintelor acestea redcnds de la 1 în 1930 la şate în 1934, de la cae poresc îsă ai lte variante ordoae în diferite ocaii ia ărul (de are gaă) se poartă c piesele spcice eerate e are : şapcă de coare, bicorn t Fig 172 Unifrmă de slt de cavli, odl 1944 195.
nică sau achetă cu vestă albă, panta loni lungi, ghete sau cizme de lac la cavalere , panto de ac mănuşi albe, epoleţi de ceemonie cenura de mătase sau cu uniformă albă cu epoleţi de cere monie şi centuri de măase nuta nr 2 (de gală) este ca ţinua n , dar cu tree ş cenua de măase. Ţinua n (de seaă) este la el, cu acheă şi vesă albastră, da fără cenuă inuta n. 4 (de ceremoni) ae cof cu pena căculă chipiu, pălăie, chpiu cu egreă sau pna, beretă, bcorn tu nică redngotă pantaloni lung, ghee (pantaloni cu cizme de lac, la cavaleie), epoleţi, centură din r Cînd este şi tupa de faţă, această ţinută se poaă cu cizme, eduncă brîu ţnecăciulă şi şaă Cu aceleaş elemente, această ţi nută se poată după ocazie cu unirma albă sau cu cea kaki, cu cizme Ţinuta nr. 5 (de seviciu) se compune din : coif cu ţui, chipiu, pălăie căculă cu papon (sau merişo la cavalerie) şapcă, bretă, tuncă pantalon lungi ghee de lac centuă de , leduncă (brîu ţinecăciuă) a tupă se poartă cizme Aceleaşi elemene se poată cu unioma albă sau ka Ţinuta nr 6 (de campanie) este unioma kaki cu şapcă, beetă, cască, ciz me centură de piele Ţinuta nr 7 (ţinuta zile) cupinde şapca de culoae, tunică, pantaloni lungi ghete (czme la cavalere) Aceeaşi ţinută se poae pura cu cizme Tot aici este cuprinsă şi ţinuta de ară, cu conta epoeţi şi cu pantaloni de culoae de czmă numai la căăre şi în cazamă. Aceeaş ţinută se aplică la unoma ka, cu pantaloni lung pentru sradă, şi cu czme, la servciu sau în front n 935 se adc modicăi la vestonul cu revere al tupe, cae va nepaspoaat cu cinci nastu în ată cel de sus se vnd la închideea �veelor pe timp neavoabil Companio de pompieri mlar din Bucueşt şi Iaşi l se acordă începînd cu daa de 9 mai 1935 deptul de a puta acu de 00 de ani după mode lul vechi din metal alb atît pentru o ţer, cît şi penu soldaţi 1G2
În acelaşi an se intoduce semnul de bun scho ş schio, a oţr bodat dn auriu, ia la suboţe din ăase. Semnul care are orma unui schi se poară pe o bucată de postav vede pe mîneca stîngă sub semnu de rănt. Dn 193 se suprimă ledunca penru oţeri care vor pura numai centura de cu excpa oţrilo de caalerie, artleie jandarmi şi oţeri sanitari care rămîn cu lduncă. La tuncle cu un rînd de nastur ale regienelor de gardă inclusiv la re gimenul de gardă călare, cu se va Fg 173 Unfm d sublocet n Rgimnul de rdă cae, d 945.
-
Centra di r a oerilor de arină se înocieşte c centura de piele neagră c panglcă de mătase eagră, avîd aplicată pe mijoc o broderie din r ari, cu frze de stear şi gindă iar pe ar gii trse di r ari pentr amirali şi comadori Centura se încheie cu pata ovală pe care este reliefată acoa e partea stîgă a cetrii sît ataşate atîr ătorile la fel brodate şi teriate c iele d metal galben gravate c motivee galonlui de pe ijocl centurii Petr oerii superior cetra este prevăztă doar c cele doă trese margiile şi ielele sît negravate iar o ţerii inferiori avea cetra simplă Cen tra se prta nmai la ţiutele 4 şi 5 a uniforma oterilor de aviatie se itroduce coaf ală la inuta de' cere monie şi cea de servici. 1939 centura d r a aviaiei se îlocieşte c cea din mătase grible prevătă c aceleaşi broderii şi distincţi ca şi cea de mariă iar la ţita de serviciu se itroduce centura din lac gri Fi. 14 Pelţ geeal, mode 1939 ble c pafta ca la cetra de mătase Uiforma trupe de aviaţie se modică în 1939 dpă modelul armate de nmi fostl regimet de escortă se scat di postav gribleu încisă la adaugă capacele acoladate paspoalate de o parte şi de alta a şlilui Î 1937 se geeralieaă patalonii g 175 Gae de e d vze, pnt lgi cu maşetă care n vor mai avea ardesu vipşcă sau lampas î afara celor pentr geerali ş se vor purta cu pato. Î 198 persoalu de pe ava « Lcea fărl deveită de gardă va purta egleţi di r ari sau mătase galbeă înspicai c ătase blemarin iar pan glica beretei va de culoarea ordiului « Petru merit » Geeraliiigieri di ariă vor purta reverl di postav de culoarea albastruderusia ca ş pagicele pe care se aplică galoanele de a mînci şi fondl cotraepoleilor În acelaşi a se introduce casca isă cooială. Semnele distictive pe cască î faţă era doă ancore di metal gal be îcrcişate pentr amirali ; petru oerii speriori o acoră galbenă cu elipsă iar petr cei inferiori o acoră simpă gabeă. Maştrii şi sbmaiştrii avea o ancoră din metal alb
Centura este prevăuă cu un buon de aamă lngă caaramă penr a o fxa mai bine. Diagonala şi portsabia erau prinse cu inele mealice în care se fau cu buoni de alamă. În 940, a aviaie în ţnuta de mare gală de iarnă şi de vară, epoleţi se n locuiesc cu ree, se desfinţeaă ampa sul pentru oţeri iar pantalonii se poartă cu manşete La ţnuta de serviciu se inroduc cămaşa şi cravata gribleu, centura de piele gribleu la aviaţie şi cen tura de piee a marnă. a ofţerii de nendenţă adminisraţe şi guarz dn marnă apar gaoane din Fig. 77 Ufă · mio jtţ ltaă, od 193
•
ig 176 ifrmă d colol de rtilrie o d t ajo din timpu rboiului nihleist
gt numai cu petiţe la veston şi a manta. Pantalonii erau largi a genunchi şi pulpă, ncheinduse jos cu o ambieră anşetă Subofţeri aveau veson descs a gî Oerii, suboferii ş rupa regmentu lui de geniu aeronautic va pura unirma armate de uscat cu vipuşcă din postav bleuciel. În 1939, se inroduce o cască nouă de tip olande, avnd calotă bombată ş alungiăvizieră scură şi apărăoae de ceaă alungiă şi arcuiă. Tot acum in ră în dotare noul model de cenură dagonală de campanie penru oţeri 164
r uru p ond d măs d cuor rmi, ir l cnur d pi s portă mbm rm rspcv numi drgonu rămnînd din r rginiu În 940 s introduc pntru ofţri, l ţinut d cmpn bon simplă cu clp, l cr n aţă, s portă grdl ş n ungi d 45 , cu vîrul în sus cusu p o bucă d posv ki. Grd sn indct d trs şi gon, gnri d rmă vnd tru trs ir mrşii numi bson ncruc ş poţ, bsonl d mrş din ml rgint, s portă încrucş pst glonul d gnrl ţsut cu run d str Aclş însmn s poră şi l cp d cmpn pnru oţri cr s c l rupă cipiul d crmoni, gonul d gnrl s nlocuişt cu o brodr din r uriu, rprzntînd o girlndă d runz d sjr, rsl grdulu plicndus dsupr Mrşul v v cinci trs l chpu P polt disnţ dnr prim ri rs mlic s cşi (3 mm) pr nd dspusă l mm d cllt, p gonul poltului ind dor bstonl d mrş ncrucş Oţri d rilri nirină şi gniu ronutc vor urt uniorm d viţi, d culor grbu, cu gon p mnci, p ond d culor rmi vnd plţ ngr pnru rri nirin şi ngr, pspol cu bu, pntru gniu ronutic mbm şi bnd d l şpcă ind cu nsmul ş cuor rmi, ir nsurii num cu nsmnu rmi ţinut d cmpn şi l oţri din cs două rm poră cim ngr Innri mrină, ncpnd din 940 v v uniorm griblu c trup d viţi cu smnul dstinctiv : ncor din posv bsru ; rilr, el cu nor din posv ngru ir gnium rină cu uniorm d cşi culor vnd mînc sîngă un scut p cscă, d cuor roşi Ţinut d crmoni, cu unică bu mrin şi csni închs î, uncil cu brndnurur, dolmnl ş ţinu d vră s dsinţă n 41 °
S nroduc uniorm d cmpni cu polţi d cuor ndului cusuţi în mîncă vson şi l mn cu nsur din pi, o d culor nduu Trs din fr uriu sîn pnru oţrii combnţi ir cl dn fr rgintiu pn ru c ncombtnţi Hn d pi rămn n dor num pnru oţri din rup moor, ţ ş mrină şi s rgmntză porul cmor bilghr pntru cmpn Şpc pur ttă num în timp d pc, s înţă în ţă p cloă. L mblm şpcor d innri şi d grăncri număru rgimnului s nocuişt cu o grndă Fg. 178 Unfrmă d lconn de ma d tmpl războlu anhlis.
•
I
Fg 79 n f d od e vţe d tmpl ăzbilui nthilrit.
F 180 Umă de sldat n dn tl răolui nhtlt
Emleme sît brodat d r auriu pe tru oţerii combataţi şi din argitiu petru cei necombaaţi. eretee kai or purtate de trupele de mute, ca rele de luptă le or aea negre, iar ice miliare beumari Rămîe î dotar cetura cu diago aă, purtată ţnuta de campae, a strucţi şi estiităţi a prezetări ca şi dragou uraera, şar de agho tat şi eghie estul podoaeloraexă, ctura de r şi lduca se desi ţează Pnt oţerii de stat maor rămî î dotare ugerele la petliţe, ir tresele metalice se desiţează. Broderie de la petliţe şi atalele de maşete răm etru aghiotaţi ataşai miliar şi pe tru regmete de gardă Gerali poartă a petliţe echile broderii, iar la mata rere roşi penru armele erestre şi gri deschise petru aiaţie, cu lamas de aceeaşi culoare
uorle rmor petru ptli e şi şap că se modcă: la iaterie, abastruiclu chis pnt toată caaea sv Rgimtul gardă căr 1ş1 iu ; la ruple moomecaiat ş la caree de ută, cşiu ; a artilie ş guari, catiea agră l gei şi gari, caea eagră c puşcă roşi ; la toţi adarmii, bleuadarm ; a Îtdeţă, ioet a admiistraţie şudeschs a şcole miitare, culoara rmi licele miitare care primesc şi uiormă kaki deschisă la gt a badă de culoar oranj Ctura era ca la tru n şcoală, şi ală, î oraş Colegiul miliar « N Filipescu» a purta eghileţi gali atî elii ît şi oţerii Corul tehic pri mşte culoarea galbeă paspoată cu ro şu medicii, şi ; eteriarii lastră frmaciştii, rde oţi aînd p petlţ cruce d meal emaiat a culoarea res pectiă ompirii u petla umătate negră şi umătat roşi iar a şapcă,
1 6
bandă roşie cu vipuşcă neagră Vînătorii şi grănicerii rămîn cu vchile culori Tot în anu 191 se rvine asupra sem neor distinctive ae gadeor şi asupra emblemeor care vor pentru toată armata din r auriu ot aurii vor portsăbiile şi dragonu numai eghileţii şi ulgerele de la statul major vor ga bne pentru toţi oţerii şi albe pentru oţerii intendnţi. revin la portul şepcii şi bluei abe, dar cu contra-epoeţi d culoare şi cu nasturi galbeni numai cu pantaoni kai, cei albi ind desinţaţi. La regimentele de gardă broderiile de manşetă se poartă ră nasturi cum erau la vechi unirme Noi modicări de culori distinctiv intervin la uarii de artileri care vor avea ptliţele şi banda şepcii abene cu vipuşcă de cati a neagră iar la guarii geniu vor f galbene cu vipuşcă roşie Adminis traţia primeşte din nou cuoarea roşie vipuşca aă, iar corpu thnic avînd culoarea galbenă După războiul antihitlerist rămîn în vigoare aceeaşi ţinută descrisă mai sus,
introducîndu-se doar portul dolmanu lui pînă în 98 Se revine şi asupra cu lorilor distinctive ale unor arme, moi cate în 941 redndu-se Regimentu lui de gardă « Mihai Viteaul » culoarea gaben-deschisă Regimentuui de pio nieri d gadă catia neagră cu vipuşcă roşi ; Reimentlui de gardă căare postav negru ; Regimentuui roşiori, leu-cie iar Rgimentului 9 roşiori, ro Noi simplicări de unirme au oc după anul 1948 rămînn tradiţionae nsemnel e armă de p epoleţi, uni rma simplicată d un lement ca racteristic întîlnit de acum nainte a toate armate din lume upă aproape un secol şi umtate, constatăm că n cel cinci mari tape de evoluţi a unirmeor românşti schim ările au survenit în ncţie de adaptă ril la dirite rorganiări ale armatei sau datorate nevoilor impuse de situa ţiile de pe cpul de luptă ndul lor, dveni spcic romnesc rămînnJ în totdauna acaşi
BIBLOGRAFIE SELECTIVĂ I Monior oase 1 860 - 1 95 2 Ab Bceşi 852 3 Ab! armae rmâne, Breşi 1873 4 rmaa â Breşi I 903 Unfomee armae â 18301 Bucreşi 19 6 Nole f ale amae â reşi, I 93 7. g apa c f amae de ca, Breşi 19 8 Crisia M Vdes Cbţ a cnaşeea de avalerie erioaa u Aexand Cza (1859-1866) « Sdii şi maeriae de zeorae ş itri liară » (SMMM) 968 9 CRISTIN M VLĂDESC amate omâe ( 930- 948. I Caaleia, SMMM 7 8/1975 10 CST M VDSCU noee armaei ( 30-9 Ianea în SMMM 91976 167
RSUM
ZUSAMMENFASSUG
absenc d'ne de de synhse sr les niforms de larme romaine embassan ne priode assez ongue base sr l'volion e la foncionna l d cosme miliaie a rend nces sare la raisaion d'n ovrage rsen an Ies enes rglemnaies selon ces prncipes e q soi a fois docmnaire e inressan por l grand pbic. Les apes de lvolon des nifor mes omains, raaches cerains mo mens de organisaion de arme, re en es caracrisiqes de loq passan des unifrmes complqus aux sompeses annexes de crmone aux uniormes adaps la gerr modee s nirms son rsens dans ordre de er voluion depis s d s d lorganiaon des armes na onaes en 830 jsq la icoir de mai 945 avec Ies rncipau momens de dvlopemen, mean n idnce !lmen dcoraif confrm
as Fehen einer snheischen Ahandlng ber die nifrmen des ru mănschen Heeres die afgnd der Evolion nd nkionaliă der Mili ărbelidung ene gere Zeispanne um, mache die Abfassng einer Arbei nowendig, die r ihrn dokmenarischen Charaker hinaus ein rei es Pblikm ansprich nd
H8
De novells smpliaions dnfo mes on aps 1948 conseant ependan ls insignes d'ame tadition nels pots s ls aees Louag s'adesse aux ehes, amaeus et oecionneus de ous pays e fonia ne bas indsensable r la domenaion des âes de la inmaogape e de la lision dans l'de de a onnassan d osume miiae national t de l'daon pa tioqe de la jne gnaton
Na 9 olg ene witee Veein fahung d Unimn nu i Abei chn e Wafengatngn af n Ahselstkn gage wedn blei ben de adiionellen e Ahanlung wedet si gle hemaBen an di Fosh von eal, an Liebhab nd Sammle, und dient zgleih dn Then den msha enen und dem Fenshen als Dou menatin zu sseen Kennnis de naionalen Miliăekldung sowe de paioischen Eehng de nen Gen aon.
Cuprins
Cuvînt înant
5
1. Unioml armao naţiona omâne d la oganzare pnă a Unia Prncpao (1830 1859) 1 Ţaa Roânască 2 Modova
8 24
2. Pocu d nca a ţnto a ufome ara oân (1 859 - 18 72 )
0
nfome omânşt în 87 1 9 1 2/1916
7
8
Uniom mânş adapta boui modn ( 1 9 2/ 1 9 1 6 921 / 1927 112 5. Modnaa nioor ama omân pn ţnuta nic ş d campan (190 195 Rna a ondu tadţional al ţnuto d cmoni 1 Boga lct 67 Ru 168 Zammnfang 168
BUN DE TIPAR : 7 XI 19 APĂRU 19 ; COL AR 10 ,5 TIRAJ 380 EX ÎNREPRERA OLGRAFCĂ « ARTA RAĂ » AEA ŞRAN VOĂ NR. CRETI RECA SOCAI ROMÂA
ERTĂ
fg 81 : . c de . 13 L 1 n da de l g. 14 L f t l
•
•
.
•
•
1ane
.
•
-
