TUNSORI CLASICE BARBATESTI EXECUTATE EXECUTATE CU MASINA MA SINA DE TUNS
1
CUPRINS ARGUMENT................ ARGUMENT............................ ........................ ........................ ........................ ........................ ...................................... .......................... CAPITOLUL I...................... I.................................. ........................ ........................ ...................................................... .......................................... PREGĂTIREA CLIENTULUI CLIENTULUI PENTRU REALIZAREA TUNSORII.............. TUNSORII................... ..... 1.1.Notiuni de etică profeion!"ă...................... profeion!"ă.................................. ........................ ........................ ................... ....... 1.1.1.Coni"iere!.............. 1.1.1.Coni"iere!.......................... ........................ ........................ .................................................. ...................................... 1.1.#.Prote$!re! %&'răcă&intei.................... %&'răcă&intei................................ ........................ ................................. ..................... 1.1.(.A)e*!re! c"ientu"ui..................... c"ientu"ui................................. ........................ .......................................... .............................. 1.#.+ecriere! "ocu"ui de &uncă, ! &o'i"ieru"ui................... &o'i"ieru"ui............................... ..................... ......... CAPITOLUL II..................... II................................. ........................ ........................ ...................................................... .......................................... TUNSORI -AR-ATESTI -AR-ATESTI I A PROCE+EELOR PROCE+EELOR /OLOSITE........................ /OLOSITE............... ............ ... #.1.Tunori #.1.Tunori e0ecut!te cu &!)in!....................... &!)in!................................... ........................ ............................1 ................1 #.#.Tunori #.#.Tunori e0ecut!te cu fo!rfece )i &!)in!............................................1 &!)in!............................................1 1 #.#.1.Tuno!re! #.#.1.Tuno!re! cu 'reton pentru 'ăie2i................................................ 'ăie2i................................................11 1 #.#.#.Tuno!re! curtă cu căr!re pentru 'ăieti....................................1 # #.#.(.Tuno!re! pe păr fo!rte curt 3ne&te!că4.................................1( 3ne&te!că4.................................1 ( #.#.5.Tuno!re! #.#.5.Tuno!re! căr!re....................... căr!re................................... ........................ ........................................ ............................11 5 #.(.Tunori #.(.Tunori e0ecut!te cu fo!rfece"e............ fo!rfece"e ........................ .............................................. ..................................11 6 #.(.1.Tuno!re! c"!ică fără căr!re, cu pieptănătur! pete c!p.........17 c!p.........17 #.(.#.Tuno!re! #.(.#.Tuno!re! c"!ică cu căr!re........................... căr!re....................................... ...............................1 ...................1 8 #.(.(.Tuno!re! #.(.(.Tuno!re! cu căr!re pe păr curt 3 en9"e*e!că 4.......................1: 4.......................1: #.(.5.Tuno!re! #.(.5.Tuno!re! &odernă 3it!"i!nă4....................... 3it!"i!nă4................................... .................................1 .....................1 : #.(.6.Tuno!re! #.(.6.Tuno!re! rotundă ;port;....................... ;port;................................... ..................................... .........................## 1 #.5.Tuno!re! #.5.Tuno!re! cu 'riciu"..................... 'riciu"................................. ........................ ........................ ................................ ....................## ( #.5.1.Tuno!re! #.5.1.Tuno!re! p"!tică....................... p"!tică................................... ......................................... ...................................... .........## ( -I-LIOGRA/IE............. -I-LIOGRA/IE......................... ........................ ........................ ........................ ........................ ................................. ....................... # 7
2
ARGUMENT Numărul total al firelor de par este de 100.000 pana la 150,000 fire. Un fir de par creste aproximativ 1cm pe luna. Durata de viata medie a unui fir de par este de aproximativ 3 pana la 5 ani pentru barbari si de 4 pana la 6 ani pentru femei. u to!ii ne dorim sa avem un par cat mai frumos, cu un aspect cat mai sănătos. "arul, odata crescut, nu se poate reface in acelasi fel ca pielea, care se re#enerea$a in mod re#ulat. %ata de ce, este esential, pe cat posibil, sa prevenim deteriorarea, pentru a pastra sanatatea si frumusetea parului si pentru a preveni caderea acestuia "arul tau reflecta starea sanatatii tale de aceea si el trebuie in#ri&it. Un par in#ri&it iti va da mai multa incredere si si#uranta. . 'underea părului este o opera!ie absolut indispensabilă, deoarece lăsat să crească (n voie, firul de păr se toacă la vărf, este insuficient )rănit, se sub!ia$ă, (*i pierde vi#oarea *i adeseori cade. +ceasta este o opera!ie care se execută (n scopul de a conferi (nfă!i*ării omului un aspect (n#ri&it, mascarea unor imperfec!iuni ale cutiei craniene sau ale fi#urii. n acest scop se ale#e *i se execută o tunsoare adecvată la trăsăturile fe!ei *i la conforma!ia capului. n examinarea pe care o face, fri$erul se #)idea$ă după principiile estetice clasice care aprecia$ă că forma ideală de frumuse!e a capului este asemănătoare unui ou cu v-rful ascu!it (n &os, *i forma ideală a fi#urii este asemănătoare unui oval. "rintre imperfec!iunile cele mai frecvent (nt-lnite se situea$ă următoarele diferen!e craniene - fruntea este (naltă *i partea din cre*tet te*ită/ - fruntea este mică *i (n#ustă, iar partea din cre*tet ascu!ită/ - capul are o conforma!ie ascu!ită/ 3
partea superioară a capului este te*ită, iar por!iunea de la spate este bombată. "entru a masca aceste imperfec!iuni, e va lăsa părul ceva mai lun# (n por!iunile te*ite *i se va scurta mai mult (n por!iunile proeminente, căut-nd ca prin tunsoare *i pieptănătură să se dea o formă c-t mai frumoasă capului. "rin examinarea fi#urilor se poate observa că masa de păr mai mare supline*te *i ascunde deficien!ele de conforma!ie. n ceea ce prive*te fi#ura aceasta poate prelun#ă, rotundă, pătrată, triun#)iulară, )exa#onală, etc./ fri$erului (i revine sarcina ca prin măiestria sa te)nică, să cree$e impresia că fi#ura este ovală. n principiu va căuta să de#a&e$e *i să reliefe$e c-t mai mult fruntea la fi#urile pătrate, rotunde sau triun#)iulare *i so masc)e$e la fi#urile prelun#i, fie cu breton, fie cu o ondulă. 'otodată va căuta să sublinie$e c-t mai mult păr!ile laterale ale fi#urii prelun#i *i să masc)e$e maxilarul superior sau fruntea exa#erat de lată. n acest ca$ se piaptănă părul de la ca$ la ca$, fie spre spate, fie spre fa!ă, lăs-nd perciunii mai lun#i *i mai plini sau scurt-ndui (n raport cu trăsăturile fi#urii. -
4
CAPITOLUL I PREGĂTIREA CLIENTULUI PENTRU REALIZAREA TUNSORII 1.1.Notiuni de etică profesională
iecare om isi are locul sau bine stabilit in societate, potrivit pre#atirii si educatiei sale. 2ducatia si pre#atirea se contopesc de multe ori, se completea$a una pe alta, dar niciodata nu se exclud. + vorbi despre educatie, pentru ca ea implica si manierele, mai precis felul de comportare fata de toti semenii nostrii, a avea maniere si a te comporta civili$at, inseamna, mai intai de toate, a te respecta pe tine insuti. +cest respect de sine se reflecta ca intro o#linda in relatiile pe care le stabilim sau suntem obli#ati sa le stabilim in societate potrivit cu natura muncii noastre. asa, locul lor de lucru, este de multe ori un amal#am, o de$ordine care nu face altceva decat se sperie clienta. Daca ne vom stradui sa cumulam aceste re#uli de comportament civili$at cu tinuta noastra exterioara, cu talentul si ima#inatia, dorinta noastra de a multumii cat mai mult clientii, vom observa ca ei ne vor prefera si nu se vor mai lipsi de serviciile noastre. Deci, discretia, constiincio$itatea, serio$itatea profesionala, amabilitatea si demnitatea sunt trasaturi importante care trebuie sa caracteri$e$e pe orice lucrator din aceste ramuri profesionale. 1.1.1.Consilierea
Datorita specificului meseriei lucram cu oameni deci cu caractere. iecare om are un caracter deosebit de al celuilalt sau particularitatea care il deosebesc de indivi$ii cu caractere asemănătoare. %n meseria noastră trebuie sa beneficiem de tact, răbdare, mi#ala, un de$voltat simt al frumosului, al formei si ec)ilibrului, in a*a fel incit clientul sa plece de la noi multumit, nu numai pe plan fi$ic, cit si psi)ic. Discutiile pe care le purtam cu clientul trebuie sa de#a&e bun simt, discretie, modestie, si o polite!e desavarsita. 5
2xista lucratori care sunt bine cotati pe plan profesional, cu talent si ima#inatie, dar sunt ri#i$i, respin#atori, certareti. Consilierea < se face prin discu!ii cu clientul pe parcursul cărora acesta este sfătuit (n ale#erea unei tunsori potrivite folosind reviste, cataloa#e, pro#rame pe calculator. ai sunt unii lucratori care cauta sa se strecoare usor in viata clientei punand intrebari &enante si dand sfaturi lipsite de bun simt. 'ot in aceasta cate#oric se includ si cei care monopoli$ea$a discutia, vorbesc sau rad excesiv de tare, sau se plan# de neca$urile lor particulare. +cestea sunt, in #eneral, procedee #resite de comportament la locul de munca, de care trebuie sa ne ferim pe cat putem. %n primul rand la serviciu, trebuie sa uitam de neca$urile de acasa, sa fim cat mai bine pusi la punct, ustensilele si materialele de care ne folosim sa fie in ordine si aran&ate cu #ri&a. ncrederea si dra#ostea clientului o c-*ti#am printro mima calda, sur-$ătoare, printro discu!ie le&era, pe un ton bl-nd, prin aten!ia pe care o acordam celui de pe scaun si, nu in ultimul r-nd, prin calitatea lucrării pe care o executam. 1.1.2.Protejarea îmbrăcămintei
< se folose*te len&eria de protec!ie pentru acoperirea (mbrăcămintei clientului Protejarea îmbrăcămintei
•
antaua pentru tuns
•
"rosop plu*at dacă se udă părul
e aplică o manta pentru protec!ie, peste )aine, care se str-n#e (n &urul #-tului *i un prosop curat/ e pune un strat sub!ire de vată pe l-#ă #uler astfel (nc-t să nu pătrundă firele de păr/ D2 2%NU' ixarea mantalei trebuie să asi#ure protec!ia eficientă a )ainelor. 6
Aşezarea clientului =
1.1.3.Aşezarea clientului
clientul este a*e$at pe scaun astfel (nc-t pe parcursul
lucrării să stea (ntro po$i!ie comodă/ scaunul se fixea$ă la o (năl!ime care să permită po$i!ia corectă a lucrătorului. 1.2.Descrierea locului de muncă a mobilierului
"entru executarea in cele mai bune condi!ii a meseriei de fri$er coafor trebuie, in primul r-nd, sa se amena&e$e un salon spa!ios, luminos, i#ienic, curat si aerisit. pa!iul trebuie astfel reparti$at incat sa se asi#ure desfă*urarea ritmica a lucrului. %n acest scop este necesara amena&area unui spa!iu special pentru primirea clientelei si pentru a*teptare. alonul trebue sa fie dotat cu vitrine, firma, o#lin$i mari de cristal, mobilier modern, compus din fotolii de fri$erie sau de coafura, c)iuvete, noptiere, masute pentru reviste si $iare, fotolii, canapele, scaune si taburele pentru asteptare, perdele si draperii, loc de munca special pentru pedic)iura si pentru masute de manic)iura. De asemenea trebuie amena&ata o #arderoba pentru clienti si o #arderoba pentru personal/ o casa pentru incasarea veniturilor obtinute de catre cei ce lucrea$a in cadrul salonului respectiv/ toalete 78.c.9 pentru personal cat si pentru clienti. alonul trebuie sa aiba instalatii electrice, de alimentare cu apa si de canali$are si instalatii de aerisire, toate in stare buna de functionare, deoarece se lucrea$a cu substante c)imice. De asemeni salonul trebuie sa aiba o instalatie de incal$ire centrala sau aparat :o;ler pentru asi#urarea apei calde in permanenta. alonul trebuie sa fie dotat cu un dulap special sau o ma#a$ie unde sa se depo$ite$e mateialele necesare productiei, precum si un dulap mai voluminos peva$ut cu rafturi unde se pastrea$a len&eria, un dulap sanitar cu baremul de medicamente si cusete speciale pentru pastrarea ustensilelor si materialelor lucratorilor respectivi.
7
iecare loc de munca trebuie sa aiba iluminatul electric corespun$ator, deasupra o#lin$ii, iar pe plafon se vor instala #rupuri de iluminat mai puternice pentru a da o lumina uniforma. De asemenea trebuie sa fie instalate pri$e electrice la fiecare loc de munca, pentru folosirea aparatelor electrice. +tat mobilierul cat si toate obiectele trebuie sa fie tinute si ase$ate in ordine.
#. S!"onu" de fri*erie %n salonul de fri$erie trebuie sa se #ăsească uramatoarele unelte si aparate/
materiale necesare produc!iei/
materiale necesare după tunsoare /7materiale pentru spălatul capului, de$infectante pentru ustensile etc.9 un dulap sanitar dotat cu cele necesare conform baremului
8
CAPITOLUL II TUNSORI BARBATESTI ŞI A PROCEDEELOR FOLOSITE
+v-nd un rol estetic at-t de important, tunsoarea este influen!ată direct de evolu!ia *i preferin!ele societă!ii, de curentele modei, beneficiind totodată de toate pro#resele te)nicii. +stfel sa a&uns (n pre$ent la numeroase posibilită!ii de aran&are a părului, fapt care a dus la r-ndul său la situa!ia ca denumirea de tunsoare să fie improprie (n unele ca$uri. De aceea trebuie distins că prin tunsoare se (n!ele#e numai opera!ia de tuns părul, aran&area părului cu pieptenele, cu peria ori cu feonul constitue a doua opera!ie importantă *i anume pieptănatul. 2ste corect să se folosească termenul de fri$ură, care cuprinde am-ndouă opera!iile. n ceea ce prive*te tunsoarea trebuie observat că (n func!ie de ustensilele folosite *i (n consecin!ă *i de procedeul te)nic, se distin# următoarele tipuri de tunsori tunsori cu ma*ina de tuns nr. 0/ 1/ =/ 3/ 4/
tunsori cu ma*ina *i foarfecele/
tunsori cu foarfecele/
tunsori cu briciul.
'ipul de tunsoare se ale#e (n func!ie de fi$ionomia clientului, de preferin!ele sale, de tendin!ele modei,de lun#imea *i calitatea părului. n sfera profesională a fri$erului sunt cuprinse, paralele cu tunsorile pentru bărba!i *i tunsorile pentru băie!i. +cestea se pot executa fie cu foarfecele, fie cu briciul, ob!in-nduse o #amă variată de modele adaptate bine(n!eles la fi$ionomie *i modă.
9
2.1.!unsori e"ecutate cu maşina
'unsorile executate cu ma*ina de tuns electrică sau manuală sunt cele mai simple, practice, u*or de (n#ri&it *i i#ienice, deoarece părul poate fi tuns scurt, foarte scurt sau c)iar aproape de $ero. "ărul poate fi tuns la aceia*i lun#ime pe toată suprafa!a sau la lun#imi variabile, pe diferite por!iuni, prin folosirea diferitelor numere ale ma*inii de tuns. u ma*ina de tuns 0000 se ob!ine o scurtare aproape totală a părului, cu ma*ina nr.1 se ob!ine o lun#ime de cca. 5mm, iar cu celelalte numere, respectiv = sau 3, lun#imea părului poate a&un#e p-nă la cca. 1cm. 2xecutarea tunsorii cu ma*ina de*i simplă, cere totu*i aten!ie, mai ales c-nd se folosesc diferite numere, deoarece trebuie evitate diferen!ele de lun#ime 7scările, dun#ile9 dintre o por!iune tunsă, de pildă cu ma*ina nr.0000 *i o por!iune tunsă cu ma*ina nr.1. %n acest scop, pe măsură ce se (naintea$ă cu ma*ina nr.0000 spre por!iunea tunsă cu ma*ina nr.1, se ridică pu!in partea din fa!ă a ma*inii, ob!in-nduse prin aceasta o #rada!ie armonioasă a lun#imilor de păr dintre por!iuni, respectiv pierderea dun#ilor sau a scărilor. >a fel se procedea$ă *i la ceafă unde se utili$ea$ă numai ma*ina nr.0000/ c-nd ma*ina se apropie de implanta!ii 7por!iunea unde (ncepe cre*terea părului9, se ridică u*or partea din fa!ă , pentru a pierde dun#a dintre firele de păr de pe ceafă *i implanta!ie. De asemenea, pentru a ob!ine o uniformi$are armonioasă a lun#imii firelor de păr, tăi*ul ma*inii trebuie să fie c-t mai aplati$at *i c-t mai culcat pe pielea capului. Nu este permis ca tăi*ul să fie a*e$at vertical. "entru a se evita smul#erea părului *i a pufului de pe ceafă, trebuie să se imprime ma*inii de tuns, (n tot timpul lucrului, o mi*care lentă de alunecare.
10
Una din tunsorile cele mai simple *i mai i#ienice este tunsoarea completă ce se efectuea$ă pe (ntrea#a suprafa!ă a capului *i la care lun#imea părului nu depă*e*te 5mm. "rin adoptata acestei tunsori, firul de păr, sub!ire, anemiat sau predispus la cădere se re#enerea$ă, se (ntăre*te *i re*te mai ri#uros. De aceea aceste tunsori se recomandă copiilor cu păr rar sau celor cărora le cade părul/ ele sunt de asemenea lar# răsp-ndite (n r-ndul solda!ilor *i elevilor. 'unsoarea se (ncepe din por!iunea frontală, mai precis de la mi&locul frun!ii *i se execută pe f-*ii paralele. e procedea$ă la fel *i cu păr!ile laterale *i cu por!iunea de la spatele capului, ma*ina av-nd o traiectorie ascendentă de la contur spre cre*tet/ deci tunsoarea se execută (n tot timpul (n sens contrar sensului de cre*tere al părului. e perie părul cu o perie aspră de cap *i se controlea$ă lun#imile pentru a scurta eventualele fire de păr mai lun#i care au scăpat din ma*ină. n principiu, se recomandă o a doua tunsoare cu ma*ina pe (ntrea#a suprafa!ă a capului, asi#ur-nduse astfel o lun#ime uniformă a părului. După aceea, se perie din nou părul *i se (ndepărtea$ă cu scuturătoarea de pe fa!ă, urec)i *i ceafă. u ma*ina nr.0000 se cură!ă părul de pe ceafă, făc-nduse o le#ătură armonioasă cu restul părului. e tund perciunii (n linie dreaptă au oblică. e taie părul de la conturul urec)ii *i se retu*ea$ă părul de la ceafă. 2.2.!unsori e"ecutate cu foarfece şi maşina
unt tunsori combinate la executarea cărora se folosesc (n e#ală măsură mai multe ustensile de tuns, cum sunt, de exemplu, ma*ina de tuns *i foarfecele.
11
2.2.1.!unsoarea cu breton pentru băie#i
'unsoarea cu breton este foarte lar# răsp-ndită (n r-ndul băie!ilor a căror v-rstă varia$ă (ntre = *i 14 ani, deoarece pe l-n#ă faptul că este practică *i i#ienică, ea !ine seama *i de aspectul estetic al celui care o poartă. +ceastă tunsoare se execută cu foarfecele *i cu ma*ina de tuns electrică sau manuală, folosinduse toate numerele după cerin!e. e tunde părul cu ma*ina nr.=, de &ur (mpre&ur (n por!iunea superioară a capului, după ce, (mprealabil, sau despăr!it *uvi!ele frontale necesare bretonului. e (nlocuie*te placa cu numărul = a ma*inii cu placa nr.1 *i se sub!ia$ă părul (n păr!ile laterale *i la ceafă. u ma*ina cu nr.0000se cură!ă părul de la ceafă *i se sub!ia$ă, ?se pierde@ u*or părul de la conturul cefei. e tund cu foarfecele perciunii *i părul de la conturul urec)ilor *i se retu*ea$ă eventual ceafa. 'ot cu foarfecele se scurtea$ă *i se armoni$ea$ă (n a*a fel (nc-t privind capul din orice parte să nu se observe nici o diferen!ă (ntre părul tuns cu ma*ina de tun *i cel cu foarfecele. Auvi!ele frontale se tund cu foarfecele (n linie dreaptă, form-nduse bretonul *i urmărinduse (n o#lindă simetria sa. e perie bine părul cu o perie aspră *i se piaptănă (n forma cerută de tunsoare. n (nc)eiere se tunde părul la perciuni, fie cu ma*ina de tuns 700009, fie cu briciul.
12
n acela*i mod se execută *i tunsoarea cu ma*ina nr.= sau 3, acord-nduse mai multă aten!ie la diferen!ele de lun#ime, pentru a se ob!ine treceri c-t mai armonioase. 2.2.2.!unsoarea scurtă cu cărare pentru băieti
2ste frumoasa si usor de intretinut. e executa cu masina nr.1, nr. 0000 si cu foarfecele. e tunde parul cu masina nr.1 de &ur impre&urul capului, incepand cu partea dreapta, continuanduse dupa urec)e, cu ceafa si inc)eind cu partea stan#a. "arul se tunde pe o portiune care nu trebuie sa depaseasca =3cm in dreptul perciunilor si 56 cm in partea de la spatele capului. e controlea$a lun#imile pentru a se vedea daca toate firele de par au fost e#al si simetric tuns. e curata parul de la ceafa si se e#alea$a, se pierde cu masina nr.0000, apoi cu foarfecele si pieptenele, se scurtea$a din portiunea netunsa, avand #ri&e ca parul taiat cu foarfeca prin pierdere sa se imbine armonios cu cel taiat cu masina incat sa nu existe dun#i si diferente. 'ot cu foarfecele se tund perciunii si parul din &urul urec)iilor. +cest par se poate tunde si cu briciul, dupa ce a fost insa in prealabil udat cu apa. e perie bine parul, scuturanduse resturile taiate. e uda tot parul cu apa sau cu lotiune speciala, in acest ca$ executanduse un masa& 7frectie9. e aplica apoi putina briantina, dupa care se piaptana parul, trasandu se din un#)iul frontal drept sau stan# o carare spre crestetul capului. e piaptana parul cu peria si cu pieptanele, insistanduse in re#iunea varte&ului unde parul trebuie sa fie frumos pieptanat si bine fixat. %n portiunea frontala unde parul este ceva mai lun# se piaptana suvitele in sus, formanduse o usoara ondula care de$#oleste aporpoape toata fruntea. "arul din &urul fruntii mai poate fi pieptanat si intro forma bombata care avanta&ea$a pesoanele cu fi#uri rotunde sau patrate. 13
2.2.3.!unsoarea pe păr foarte scurt $nemtească%
'e)nica de executie a acestei tunsori este urmatoarea se tunde parul de &ur impre&urul capului sau masina de tuns manuala sau electrica nr.1, pana la o anumita inaltime care este in functie de forma capului prelun#a sau rotunda se curata parul de pe ceafa cu masina nr.0000, pier$anduse insa mai mult decat la alte tunsori. u foarfecele se tunde parul, incepand din partea dreapta, continuand cu spatele capului si sfarsind cu partea stan#a . uvitele de par sus!inute cu pieptenele in timpul scurtării lor, incit sa nu romana nici o diferen!e 7dun#a9 intre portiunea tunsa cu masina si cea tunsa cu foarfecele. >a cererea clientului sau daca este necesar, se scurtea$a si parul din portiunea superioara, doar atat cat este necesar pentru a se imbina in mod armonios cu parul din partile laterale. %n ca$ul in care parul din partea superioara este foarte des, se va fila cu foarfecele de filat. >a sfarsit, se tund si se taie perciunii si parul de la contur 7tunsoarea finita9 "arul poate fi pieptănat cu cărare sau peste cap si poate fi purtat in stare uscat sau umeda, aplic-nduse putina briantina. 2.2.&.!unsoarea cărare
ace parte tot din #rupa tunsorilor ob!inute cu foarfecele *i ma*ina de tuns, fiind (nsă una din cele mai #rele tunsori. 2a necesită mult sim! estetic, m-nă si#ură, răbdare *i multiple cuno*tin!e profesionale. n #eneral se execută pe un păr aspru *i des/ este (n pre$ent mai pu!in răsp-ndită, fiind solicitată de persoanele mai (nv-rstă. "entru a se executa corect tunsoarea carre se procedea$ă astfel se tunde părul cu ma*ina nr.=, (ncep-nd din partea laterală dreaptă de &ur (mpre&urul capului, pe o por!iune amplasată ceva mai sus , astfel (nc-t să a&un#ă p-nă la v-rte&/ se sub!ia$ă părul de la perciuni *i ceafă cu ma*ina nr.1. 14
+poi cu ma*ina nr.0000 se cură!ă *i se sub!ia$ă părul de la ceafă. e tund apoi cu foarfecele *i cu a&utorul pieptenului perciunii (n linie dreaptă *i părul de conturul urec)ilor se retu*ea$ă prin pierdere *i eventualele diferen!e de lun#imi de păr 7 dun#i9 de la ceafă. e udă părul *i se perie, (ntin$-ndul c-t mai bine. 'unsul propriu$is cu foarfecele se (ncepe din partea dreaptă/ se tunde părul rotun&it. n por!iunea superioară 7 careu 9 părul este tuns drept, fiind lăsat ceva mai lun# (n fa!ă. n partea st-n#ă se tunde părul ca *i (n partea dreaptă, rotun&it. se controlea$ă aspectul #eneral al tunsorii privind lucrarea cu aten!ie (n o#lindă. e constată dacă păr!ile laterale sunt e#ale *i simetric tunse, *i dacă sunt bine rotun&ite *i dacă firele de păr din por!iunea urec)ii au aceea*i lun#ime. B verificare perfectă a lun#imii se ob!ine prin pudrarea părului din careu, opera!ie datorită căreia orice fir de păr mai lun# se observă cu u*urin!ă, fiind e#alat cu foarfecele *i pieptenele. n ansamblu, careul trebuie să apară ca o perie sau ca o masă plată, perfect dreaptă. e perie din nou părul, se cură!ă cu a&utorul briciului perciunii *i firele de păr de la contur *i ceafă. n ba$a acestei tunsori se pot ob!ine mai multe fire de cărare - cărare lat, dreaptă (n por!iunea frontală/ - cărare rotund (n păr!ile laterale/ - cărare scobit la mi&loc, av-nd aspectul unei albii. n acest ca$, părul din por!iunea frontală a careului va fi tuns mai scurt, pentru a se crea denivelare perfectă *i simetrică, mai lată spre fa!ă *i mai (n#ustă spre cre*tet. 2.3.!unsori e"ecutate cu foarfecele
'unsorile cu foarfeca sunt foarte lar# răsp-ndite in r-ndul clientelei pentru ca pot fi adapta cu usurinta la cerintele modei sau ale fi$ionomiei.
15
"arul se piaptana usor de catre client in intervalul cuprins intre doua tunsori si se executa intrun timp scurt. 'unsorile cu foarfeca se pot executa pe orice fel de tip de par 7#ros, subtire, etc.9. Daca firul de par este #ros, aspru si masa de par este deasa se foloseste si foarfeca de filat cu care se subtia$a #rosimea si desimea parului. %n #eneral, tunsoarea cu foarfeca este idicata mai ales persoanlelor cu firul de par subtire, moale si matasos. 'endintele modei promovea$a linii de fri$uri practice, aerisite si cu aspect cat mai natural. Unele din aceste tunsori sunt deosebit de solicitate. 2.3.1.!unsoarea clasică fără cărare cu pieptănătura peste cap
e execută pe un păr de cel pu!in 1015 cm pe (ntrea#a suprafa!ă a capului, proced-nduse (n felul următor părul pieptănat peste cap este despăr!it (n două printro cărare mediană care porne*te de la frunte spre cre*tet. "ărul din păr!ile laterale se piaptănă (n &os pentru a observa mai u*or deosebirea dintre lun#imea ini!ială a părului *i lun#imea care i se va da prin tunsoare. e cură!ă părul de a ceafă cu ma*ina nr.0000 at-t c-t permite implanta!ia fără a #oli ceafa de păr.
După efectuarea acestei fa$e se tunde cu foarfecele conturul de după urec)e, c-t permite implanta!ia. Nu este permis să se intre (n masa de păr, deoarece se (n#ustea$ă linia cefei, (n consecin!ă aceasta nu va mai fi estetică. e piaptănă bine părul din păr!ile laterale, orient-ndul de la cărarea mediană (n &os, spre urec)i. e tund (nt-i *uvi!ele din partea laterală st-n#ă (n linie oblică, astfel ca părul din fa!ă să fie mai lun# cu c-!iva centimetri dec-t părul dinspre spate, a cărei lun#ime trebuie să fie e#ală cu lun#imea din por!iunea de la spatele capului. +poi se piaptănă părul din partea st-n#ă spre spate, se sub!ia$ă pu!in perciunii *i se taie (n linie dreaptă sau oblică 7 col! 9, după preferin!a clientului. e va avea #ri&ă să nu se de$#olească prea mult urec)ea de păr. +ceea*i opera!ie se va face (n partea dreaptă. De preferat este ca conturul perciunilor să fie c-t mai aproape de urec)i. +poi se piaptănă tot părul peste cap, desfiin!-nduse cărarea. e conturea$ă lun#imile (n ansamblu pentru a tăia cu foarfecele eventualele fire de păr mai lun#i. e (ndepărtea$ă *i se scutură mantaua de părul tuns, se udă cu apă perciunii *i părul de la conturul urec)ii *i după urec)e care vor fi cură!ate cu briciul. n (nc)eiere, se piaptănă părul peste cap, fie (n linie dreaptă, fie (n linie oblică deviată (ntro parte, fie form-nd (n por!iune superioară a capului o ondula!ie le&eră *i lăs-nd păr!ile laterale pieptănate drept (ntins spre spate cu peria. n #eneral, timpul necesar pentru executarea corectă a acestei tunsori varia$ă (ntre 101= minute. Deci, este o tunsoare care nu necesită mult timp. >a urmă se de$infectea$ă contururile perciunilor *i ale cefei cu un tampon de vată (mbibat (n alcool. 17
Dacă părul este prea des se sub!ia$ă cu foarfecele filat de la &umătatea lun#imii firelor de păr către v-rfuri, (nc-t să fie c-t mai bine sub!iate, ca să se (mbine armonios la pieptănat. u pieptenele căptu*it cu vată ume$ită sau uscată, se va cură!a (ntrea#a suprafa!ă a capului, pentru a fi (ndepărtate toate firele de păr mărunte, că$ute la tuns. 2.3.2.!unsoarea clasică cu cărare
>a această tunsoare, părul este ceva mai scurt dec-t la tunsoarea clasică cu părul peste cap. din această cau$ă, (n timpul lucrului trebuie acordată multă aten!ie la scurtarea părului (n cele două por!iuni laterale, delimitate prin cărare. n por!iunea mare părul este mai lun#, (n por!iunea mică, părul este mai scurt. nainte de a (ncepe tunsul se trasea$ă cărarea laterală *i se piaptănă părul (nspre urec)i cu ma*ina nr1. se tunde părul de la ceafă de &ur (mpre&urul capului, nu prea sus pentru a nu de$#oli această por!iune, iar cu ma*ina nr.0000 se cură!ă, se pierde părul de la ceafă. u foarfecele se tunde părul care este sus!inut de pieptene, sub!iindul *i periindul de &ur (mpre&urul capului. 'unsoarea se (ncepe din parte (n care sa fixat cărarea, av-nduse #ri&ă ca părul care răm-ne să forme$e un u*or bombeu. e sub!ia$ă u*or perciunii care vor fi tăia!i drep!i *i nu prea scur!i, precum *i părul de la conturul urec)ilor c-t permite implanta!ia. "ărul din por!iunea superioară a capului, deci părul din partea mare a cărării, care răm-ne mai lun#, se taie drept, e#al-nduse v-rfurile, (nsă at-t c-t permite să fie orientat (n sus sau lateral *i să se (mbine armonios cu părul din por!iunile tunse anterior. Dacă părul este foarte des se va fila cu foarfecele de filat (mpre&urul capului de la lun#imea firului de păr, insist-nduse către v-rfuri.
18
e e#alea$ă pe v-rfuri părul de pe (ntrea#a suprafa!ă a capului *i (n special (n por!iunea superioară. +ceastă tunsoare se mai poate executa cu foarfecele *i piaptănele fără (ntrebuin!area ma*inii nr.1. e cură!ă părul de la perciuni *i conturul urec)ii cu briciul, după ce a fost (mprealabil, ume$it cu pu!ină apă. u un tampon cu vată cu alcool se de$infectea$ă perciunii, contururile, ceafa. e trasea$ă din nou cărarea *i se piaptănă din nou (n stare umedă sau uscată. 2.3.3.!unsoarea cu cărare pe păr scurt $ en'lezească %
+ceastă tunsoare este foarte solicitată deoarece este foarte practică, i#ienică *i se (ntre!ine foarte u*or. "e l-n#ă aceasta, conferă fi$ionomiei o notă de tinere!e, fiind indicată pentru orice v-rstă. 'unsoarea se execută (n felul următor se piaptănă părul *i se trasea$ă o cărare fie din un#)iul frontal drept, fie din un#)iul frontal st-n#, spre cre*tet *i se stabile*te lun#imea părului ce trebuie ob!inută. e tunde cu foarfecele părul scurt (ncep-nd cu partea (n care este fixată cărarea, *uvi!ele fiind sus!inute cu pieptenele. 'unsoarea se execută astfel (nc-t perciunii să răm-nă mai #ro*i, iar conturul să fie c-t mai apropiat de urec)e, nefiind permise rotun&iri pronun!ate. "erciunii sunt tăia!i (n linie dreaptă. e cură!ă părul de la ceafă cu ma*ina nr.0000, at-t c-t permite implanta!ia. n principiu, se recomandă ca ceafa să fie c-t mai prelun#ită spre #ulerul cămă*ii. 2.3.&.!unsoarea modernă $italiană%
'unsoarea modernă este deosebit de solicitată at-t de clientela matură, c-t *i de tineret. +ceastă tunsoare se poate executa pe orice fel de păr 7 #ros, sub!ire 9, cu o sin#ură condi!ie părul să fie des (n #eneral, dar mai des (n por!iunea 19
superioară a capului, deoarece accentul estetic al pieptănatului cade tocmai pe această por!iune. 'unsoarea se (ncepe de la ceafă unde se cură!ă părul cu ma*ina nr.0000, at-t c-t permite implanta!ia/ se recomandă ca linia tunsorii să coboare c-t mai aproape de #ulerul cămă*ii, p-nă la 1= cm, dacă este posibil. Nu se folose*te (n nici un ca$ ma*ina nr.1, deoarece se denaturea$ă linia tunsorii. După aceea se scurtea$ă părul, (ncep-nd de la cre*tet spre fa!ă. "ărul se tunde la 45cm, (n func!ie de fi$ionomia clientului, iar tunsul se (ncepe după ce sa fixat lun#imea dorită a părului (n partea d sus a capului. Nu trebuie pierdut din vedere, ca la v-rte& *i (n cre*tet părul să aibă o lun#ime ceva mai mare pentru a se a*e$a, a se aplati$a la pieptănat. oncomitent cu opera!ia de scurtare a părului se face *i e#alarea *uvi!elor. e scurtea$ă *i e e#alea$ă (n continuare părul din păr!ile laterale 7aici el va avea o lun#ime mai mică9, fiind sub!iat propor!ional spre perciuni. "erciunii sunt lăsa!i c-t mai plini *i tăia!i (n linie dreaptă, iar părul de la contur este tuns c-t mai aproape de urec)i. curtarea *i e#alarea părului pe aceste por!iuni necesită doar c-teva minute. e piaptănă părul din re#iunea frontală spre spr-ncene !*i se e#alea$ă v-rfurile lun#imile *uvi!elor nu trebuie să depă*ească linia spr-ncenelor. ntrebuin!area ma*inii nr.1 la perciuni sau la spate ni se admite deoarece se sub!ia$ă prea mult părul *i se denaturea$ă linia tunsorii. >a ceafă se sub!ia$ă părul cu foarfecele *i pieptenele *i se face le#ătura armonioasă dintre părul tuns cu ma*ina nr.0000 *i restul părului. e scurtea$ă *i se e#alea$ă pe de#ete sau prin (mpin#ere cu pieptenele *i foarfecele părul din por!iunea superioară, respectiv părul din partea mare a cărării, aduc-ndul la lun#imea de 34 cm. e (mbină prin sub!iere părul din re#iunea superioară cu cel de la spatele capului *i din păr!ile laterale. "ărul de la cre*tet va fi lăsat mai lun#. 20
După executarea tunsorii se scurtea$ă părul mărunt tăiat cu vată pe pieptene *i se ume$esc perciunii *i părul de la contur, care se va cură!a cu briciul. e piaptănă părul *i se trasea$ă cărarea. n #eneral se recomandă ca după executarea tunsorii să se frec!ione$e părul cu o lo!iune, care dă un apret u*or *i fixea$ă pieptănătura. De asemenea, se recomandă, să se lucre$e cu două feluri de foarfeci cu foarfecele de tuns să se tundă părul #ros *i cu foarfecele de finisat să se finise$e tunsoarea. Nu se recomandă repetarea tunsului pe aceia*i por!iune. "ărul se tunde de la (nceput dintro dată, cu preci$ie *i si#uran!ă, adapt-nduse tunsoarea la fi$ionomie. >a această tunsoare este contraindicată e#alarea v-rfurilor de păr pe de#ete, deoarece răm-n dun#i sau cărări a căror (ndreptare 7 pierdere 9 devine anevoioasă *i necesită mult timp. e piaptănă tot părul peste cap, apoi se tund *i se sub!ia$ă *uvi!ele de pe spatele capului, control-nduse permanent. +ceasta pentru a lăsa lun#imea potrivită, care să forme$e un un#)i frumos (n cre*tetul capului, alcătuit din linia tunsorii, ce mer#e spre frunte *i linia tunsorii spre ceafă. e pierde apoi prin sub!iere părul la ceafă, cuprins (ntre por!iunea tunsă cu ma*ina *i cea cu foarfecele. e cură!ă cu briciul perciunii *i părul de la conturul urec)ilor ca *i la celelalte tunsori. "ărul se piaptănă (n #eneral peste cap, (nsă el poate fi pieptănat *i cu cărare sau (ntro variantă, alunec-nd (n acest ca$ u*or spre frunte. 2.3.(.!unsoarea rotundă )sport)
'unsoarea rotundă sport este de dată recentă, ea fiind creată de mae*trii fri$eri din !ara noastră. "ărul este tuns scurt (n &urul capului, form-nd un fel de perie rotundă care urmăre*te conforma!ia cutiei craniene. >a pieptănat părul nu se aplati$ea$ă, ci răm-ne liber, de#a&at *i foarte aerisit. "ărul stă drept, aproape !epos ca firele de păr de a perie. 21
u toate acestea tunsoarea are un aspect deosebit de (n#ri&it, imprim-nd fi$ionomiei clientului o notă de sportivitate. 'unsoarea se execută pe un păr aspru *i des C mai des (n por!iunea superioară a capului C *i este indicată at-t persoanelor tinere c-t *i persoanelor mai (nv-rstă. pre deosebire de celelalte tunsori cu foarfecele, care se execută (n cca 101= minute, timpul necesar pentru executarea acestei tunsori este de =0 de minute. 'unsul se (ncepe din por!iunea superioară a capului, scurt-nd părul la cca 34 cm. >un#imea părului se stabile*te prin ridicarea (n po$i!ie verticală a *uvi!elor de păr. n tot timpul tunsului se are #ri&ă ca lun#imea firelor de păr să fie e#ală. e scurtea$ă (n acela*i mod *i părul din păr!ile laterale, stabilindue (n acestă etapă linia de ansamblu a tunsorii. "erciunii sunt lăsa!i c-t mai plini *i lăsa!i l cca 1cm sub nivelul oc)ilor, de preferat (n linie dreaptă. Nu este permis nici un #ol (ntre urec)e *i perciune. De asemenea, pentru a imprima tunsorii un aspect c-t mai estetic, se recomandă ca linia de contur de la ceafă să fie căt mai &oasă, c-t mai prelun#ită *i să forme$e un un#)i drept cu linia de contur de la urec)e. După scurtarea *uvi!elor din păr!ile laterale *i partea superioară a capului se perie bine părul e c-teva ori cu o perie aspră *i se e#alea$ă cu aten!ie v-rfurile tăind cu foarfecele firele de păr mai lun#i. "ărul din partea de la spatele capului se scurtea$ă la urmă, tocmai pentru a se putea stabili lun#imile armonioase de păr, care să cree$e un#)iul estetic dintre linia de la spate *i por!iunea superioară a capului. "ărul de la ceafă se cură!ă cu ma*ina nr.0000. este cu desăv-r*ire inter$isă folosirea ma*inii nr.1, motiv-nduse că a u*ura munca. "rin folosirea altor numere de ma*ini se denaturea$ă linia *i principiile te)nice care stau la ba$a tunsorii. 22
+ceastă tunsoare se ba$ea$ă pe e#alarea perfectă a *uvi!elor de păr cu foarfecele. "erciunii *i părul de la conturul urec)ilor se finisea$ă cu briciul, proced-nduse ca la celelalte tipuri de tunsori. "e ba$a acestei tunsori, părul se poate pieptăna cu cărare, fără cărare, sau cu cărare falsă. Dacă părul este deosebit de aspru, mai ales (n por!iunea v-rte&ului, se poate utili$a feonul *i peria după ce *uvi!ele au fost pu!in ume$ite cu apă, pentru a le (ncadra (n linia tunsorii.
23
2.&.!unsoarea cu briciul 2.&.1.!unsoarea plastică
'unsoarea plastică se execută cu briciul pe păr ud, indiferent care este lun#imea acestuia. 'unsoarea plastică este deosebit de solicitată de clientelă, (ntruc-t permite modelarea părului (n raport cu conforma!ia capului *i trăsăturile fi#urii. "ermite de asemenea mascarea eventualelor imperfec!iuni de conforma!ie a cutiei craniene. "e ba$a acestei tunsori se pot ob!ine modele diferite de fri$uri fri$uri ele#ante, fri$uri sport . >un#imea părului varia$ă (ntre 35 cm *i c)iar mai mult. e ale#e modelul de tunsoare (n func!ie de dorin!a clientului *i de conforma!ia capului, stabilinduse lun#imile de păr cele mai potrivit, apoi se spală părul cu *ampon. "e tot parcursul executării tunsorii, briciul este a*e$at (naintea pieptenului/ acesta sus!ine *uvi!a care se poate manevra mai u*or (n timpul scurtării părului. n consecin!ă, părul se poate sub!ia mai mult sau mai pu!in, (n func!ie de #rosime *i de desime *i de cerin!ele tunsorii. #.5.#.Tuno!re! p"!tică fără căr!re "entru această tunsoare e vor executa următoarele opera!ii - părul ud se desparte printro cărare mediană de la frunte p-nă la spatele capului/ - se (ncepe scurtarea părului din partea de la spate către fa!ă, la 34 cm sub nivelul v-rte&ului din cre*tet. - De la (nceput se urmăre*te să se dea o formă mai rorun&ită acestei por!iuni/ - se piaptănă părul din păr!ile laterale spre fa!ă *i se filea$ă din partea st-n#ă, apoi din partea dreaptă. - "ărul se scurtea$ă cu mai multă aten!ie, !in-nd seama de conforma!ia capului *i a fe!ei/ - se piaptănă părul (n direc!ia fri$urii, către frunte prin desfiin!area cărării mediene *i se filea$ă, de#a&-nduse părul de prisos/ 24
se sub!ia$ă *i se scurtea$ă părul de frunte, lăs-ndui o lun#ime de cca 45 cm/ nu ete permis ca *uvi!ele frontale să acopere spr-ncenele/ - după ce sa executat filatul (n păr!ile laterale *i (n fa!ă se trece la sub!ierea părului in spate, mer#-nd p-nă &os, unde (ncepe implanta!ia părului pe ceafă, cură!ind ceafa de părul crescut/ - după terminarea acestor fa$e, se trece la pieptănarea părului din fa!ă *i din păr!ile laterale spre spate, despăr!ind părul (n *uvi!e de =3cm. - n felul cesta se filea$ă părul p-nă la perciuni, iar (n final se piaptănă peste cap *i se filea$ă cu briciul pe toată suprafa!a capului. n #eneral, a ceafă se recomandă ca părul să fie mai pu!in sub!iat, urmărinduse implanta!ia părului *i av-nd #ri&ă ca linia tunsorii să fie c-t mai prelun#ită la ceafă *i c-t mai aproape de #ulerul cămă*ii. -
2#alarea părului 7 tunsoarea plastică fără cărare 9 25
După terminarea tunsorii cu briciul se piaptănă din nou părul *i se controlea$ă lun#imile/ dacă au rămas fire mai lun#i acestea se e#alea$ă cu foarfecele. 2#alarea se face cu foarfecele *i pieptenele pe de#ete sau prin (mpin#erea părului cu pieptenele *i foarfecele pe (ntrea#a suprafa!ă a capului. 'ot cu foarfecele se e#alea$ă v-rfurile firelor de păr din dreptul frun!ii. e scurtea$ă părul de la perciuni *i conturul urec)ilor cu foarfecele *i se finisea$ă ceafa, av-nd #ri&ă să se păstre$e o linie care să respecte implanta!ia părului. n timpul finisării contururilor *i a cefei, foarfecele se !ine (nclinat *i nu ori$ontal, astfel (nc-t să nu se taie prea mult păr deodată *i să se producă #oluri. "entru această tunsoare nu este permisă folosirea ma*inii nr.1 *i nr.0000 pentru sub!ierea părului sau cură!irea cefei. +ceastă opera!ie se execută cu briciul, foarfecele *i pieptenele. e cură!ă părul tăiat, se (ndepărtea$ă *erve!elul de ras *i se scutură mantaua de protec!ie după care e aplică din nou. +poi se de$infectea$ă ceafa *i perciunii cu un tampon de vată (nmuiată (n alcool. e aplică sub formă de frec!ie apă de colonie sau o lo!iune de păr care contribuie la fixarea fri$urii.
26
BIBLIOGRAFIE anualul fri$erului *i coaforului 2ditura :ucure*ti 1E1 arnet de noti!e evista %oana aiet de specialitate +lexe Faleria ecretele frumusetii. 2d. edicala, :ucuresti 16 arciumarescu %., atona F. Dermatolo#ie #enerala si cosmetica, anual pentru scoli postliceale, 2d. Didactica si "eda#o#ica , :ucuresti 1E= "opovici onstanta ac)ia&ul corrector, 2d. 'e)nica, :ucuresti 1E6
27
