Tulburare de Personalitate Antisociala

STUDIU DE CAZ Tulburare Tulburare de personalitate antisociala ANAMNEZA

R. are 27 de ani şi a venit la centrul de sanatate mintala pentru un control , trimis trimis fiind de către şeful său, în urma unor atacuri atacuri de furie la locul de munca. munca. Cu toate toate sus ține cu tărie că nu are nimic, nimic, a fost de acord să completeze câteva teste şi să răspundă la întrebările puse. S-a efectuat anamneza subiectului, pentru a afla informaii despre trecutul acestuia şi pentru a afla condiiile care au dus la apariia unei dezordini psi!ice.  Antecedente patologice personale:

-

boli infecioa infecioase" se" ru#eolă ru#eolă la șase ani şi oreio oreionn la vârsta vârsta pubert pubertăă ții, depăşite depăşite fără complica complicaii. ii.

-

fără fără trau trauma mati tism smee cra crani nien ene. e.

-

$n #urul #urul vârste vârsteii de %& %& ani a suferit suferit numeroase numeroase leziuni leziuni însă însă fără fără compl complica ica ții în urma unui accident accident de motocicletă, iar la vârsta de 2' de ani a fost operat de apendicită.

„Probleme „Probleme neroase! n eroase! "n copil#rie:

-

multiple multiple acces accesee de furie, furie, în în care se se lovea lovea cu capul capul de pere pereii până când când primea primea ceea ceea ce îşi îşi dorea. dorea.

-

balbis balbismul mul care care se accent accentua ua în situai situaiile ile stres stresant antee sau emoion emoionant ante, e, dar și în situai situaiile ile în care care era nervos.

Antecedente $amiliale:

-

tatăl" vârstă () de ani * alcoolic , studii superioare , functie de director . -rela -relaia ia cu tatăl tatăl este este distan distantă, tă, cei doi certâ certându ndu-se -se foart foartee multe multe și având având multip multiple le mom moment entee tensionante.

-

mama" vârstă (' de ani-sănătoasă şi în timpul concepiei şi în prezent.Studii superioare cu functie

de raspundere. -R. +re foarte multe certuri şi neîneleeri cu mama sa, la care locuie ște încă. - fratele sau, +., are 2& de ani - nu are antecendente psi!opatoloice psi!opatoloice - este absolvent al unei acultății de ninerie - în prezent nu are loc de munca. - cei doi frați nu sunt foarte foarte apropia apropiați. - tip de familie" despărită despărită prin divor când R. avea vârsta de şase ani. Cei doi fra ți au rămas alături de mama. $nsă $nsă păstrând în permanen permanență contactul cu tatăl. tatăl. - atmosfera şi climatul familial" dezacord între părini şi copii - afeciuni mintale în familie" bunica din partea tatălui a fost dianosticată cu sc!izofrenie şi s-a aflat sub tratament până până la sfârşitul vieii vieii sale. +ceasta +ceasta consuma și alcool. Istoricul %colarit#&ii: %colarit#&ii:

-

rezult rezultate ate şcolar şcolaree foarte foarte bun bunee în școala coala primar primară. ă.

-

nivel educaional atins" a absolvit acultatea /ar0etin și +dministra ție 1ublică, urmând cursurile la distanță.

-

relaia cu învăătoarea şi profesorii din imnaziu a fost una foarte bună, a liceu a început să fie tot mai rebel, fiind e3matriculat din două licee din ora șul în care locuie ște.

+re talent la desen și înclinaii spre sport unde început să facă performană în !andbal. + #ucat la o ec!ipă importantă din orașul sau, iar dupa doar două luni a fost dat afară de antrenor pentru nerespectarea cerinelor din cadrul ec!ipei. -

relaia cu coleii a fost întotdeauna bună, făcându- și prieteni peste tot fără dificultă ți.

Istoria ocupa&ional#:

-

marea dorină a sa este aceea de a avea bani, fără a- și da interesul și a manifersta interes fa ță de ceva anume.

-

a fost plecat în străinatate, având diverse #oburi.

-

/omentan lucrează într-un comple3 comercial.

-

$n relația cu superiorii are momente în care e3plodează, având accese de furie, nu se mai controlează, vorbeşte vular, devenind uneori violent cu cei din #ur fără să mai ină cont de statutul lor profesional sau social.

Actiit#&i sociale:

-

petrecerile, filmele, muzica, ie șirile în cluburi.

-

are muli prieteni. Consideră că ceilalți îl apreciază pentru că are simul umorului bine dezvoltat, creând mai tot timpul bună dispoziie în cercul său de prieteni.

-

consideră că nu poate avea aceeaşi încredere cu fetele precum cu băieii.

Se'ualitatea %i istoricul cuplului:

-

subiectul nu a fost până acum căsătorit şi nici nu a avut o relaie stabilă sau de lună durată. 4e aceea preferă relaiile de scurtă durată, cea mai lună leătură a sa durând în #ur de trei luni.

-

Spune că se3ul este foarte important pentru el, este ceva necesar. 5u are o rela ție serioasă, deoarece, spune el, fetele din ziua de azi nu merită, nu e nici una care să fie sinceră și să merite toată atenția lui.

(ista de probleme

+ccese de furie , aresivitate verbala si fizica , instabilitate emotiva Planul terapeutic

ui R.  s-a aplicat testul 6ec0 pentru evaluarea depresiei şi nventarul de 1ersonalitate reibur. a inventarul de depresie 6ec0 a obinut un scor total de 27 de puncte, ceea ce înseamnă prezena unei depresii moderate, care se manifestă prin teama persistentă, in!ibiie în e3primare şi o atitudine  pesimistă. $n anamneza subiectului nu a fost trecută nici o pierdere a unei persoane apropiate, sau un eşec  personal marcant suferit, acest lucru putând însemna că sursa depresiei sale este una de oriine internă. +ceastă depresie, probabil a fost determinată de acumularea unei insatisfacii continue, a unei frustrări, sau a unui disconfort în relaiile interpersonale sau în relaiile cu mediul.

nventarul de 1ersonalitate riebur evaluează subiectul în funcie de doisprezece scale" nevrozitate, aresivitate, depresie, e3citabilitate, sociabilitate, calm, dominare, in!ibiie, sinceritate, e3traversiune, labilitate emoională şi masculinitate. Cotele mici obinute de R. pe scala nevrozităii poate reprezinta faptul că acesta are o rezonană somatică afectivă redusă, asociată cu un rad redus de conştientizare a proceselor somatice relatorii. +vând numeroase antecedente în care a avut un comportament aresiv, un scor aproape de ma3im obinut la scala aresivității e confirmarea faptui că subiectul compune imainea imaturităii emoionale, lucru evident prin atacurile fizice sau verbale, asupra animalelor sau asupra oamenilor din #urul său, fără a mai ine cont de relaia dintre ei. Scorul depresiei coincide cu cel indicat de nterviul de 4epresie 6ec0, indicând un nivel moderat de depresie. +ceasta s-ar putea datora mai mult sc!imbărilor de stare frecvente pe care le traversează, care oscilează între bună dispoziie şi nervozitate şi c!iar aresivitate, stări observate în comportamentul subiectului de-alunul întâlnirilor avute cu el. R. a obinut un puncta# aproape ma3im pe scala e3citabilităii. Relevând unele trăsături precum" iritabilitate, tolerană redusă la frustrare, c!iar şi în cazul unor probleme cotidiene, uşor de deran#at, nerăbdare, uşor de enervat şi de înfuriat, recurând cu uşurină la violenă, declaraii şi manifestări nec!ibzuite, manifestări nec!ibzuite, izbucniri afective şi irascibilitate. Scalele la care a obinut un puncta# scăzut, sub media normală, au fost calmul şi in!ibiia. aptul că R. nu este calm este o consecină a faptului că este deosebit de e3citabil. l este iritabil, uşor de dezamăit, uşor de tulburat, dar şi !ipersensibil. 8 in!ibiie redusă se referă la faptul că subiectul e spontan, !otărât în aciuni şi capabil de a stabili contacte. 9ensiunea somatică şi manifestările somato-afective sunt reduse în situaiile de aşteptare, şi e ata oricând să pornească la aciune. )E(ATA)EA INTE)*IU(UI

a scurt timp de la completarea c!estionarelor, R. a venit din nou şi am purtat o discuie în care au fost lămurite anumite aspecte ale anamnezei. nterviul a fost următorul" 9" 4upă cum am stabilit la întalnirea trecută, astăzi vom avea o discuie în care îi vei putea spune  punctul de vedere în leătură cu tot ceea ce consideri tu a fi o problemă. +şadar, îmi poi spune încă o dată de ce ai a#uns aici: R" /-am enervat foarte tare la lucru, am urlat la şeful meu şi am vrut să bat un cole. ar șeful m-a trimis la un control... 9" +i mai avut conflicte la locul de muncă sau acesta s fost primul: R" 5u...am mai avut dar nu a fost întotdeauna şeful acolo...şi până la urmă s-au băat și ceilal ți colei. 9" $ntotdeauna a#uni la ceartă când ai o discuie în contradictoriu cu cineva: R" 5u, deoarece unii nu au cura#u să îmi zică ceva.

9" Se întâmplă să fi şi tu cel care tace: R" 5u prea. /ie nu mi-e frică să-mi spun părerea. 9" 4ă-mi e3emplu de o situaie în care nu ai reacionat violent atunci când ai auzit ceva ce nu i-a  plăcut. R" 5u îmi vine acum nimic în minte; 9" Spune-mi cum încep, de obicei aceste discuii: R" Se mai ăsește câte unu să zică vreo c!estie şi mă enervează. ar eu nu tac şi atunci ne certăm. 9" care e atmosfera de acasă: Sau cu prietenii: /i-ai povestit că ai foarte muli prieteni. R" Cu mamă mea n-am treabă, ea nu-mi comentează pentru că știe că mă enervez repede. 4e multe ori nee certăm, iar ea cedează prima pentru că ştie că eu am dreptatei ea şi tata îmi reproşează că nu sunt bun de nimic, dar eu le zic că e vina lor că doar ei m-au făcut... Și deeaba mă fac pe mine nebun pentru că tata și bunică-mea sunt nebuni frate de-a binelea. $mi aduc aminte că el se îmbăta şi o bătea pe mama în fiecare zi; 5? are nici un drept să comenteze
R" 4a. $nsă nu am stat mult că toată lumea o știe pe mama și pe tata şi plecam repede acasă. ra să îmi facă dosar penal, dar normal că nu mi-au făcut. 9" +i vrea să îmi spui din ce cauză ai fost re ținut de poli ție: R" 5u mai stiu e3act..am făcut scandal, că m-am bătut, că am rupt nişte olinzi de la nişte maşini...8 dată..cea mai tare fază...am fost bătut de mascaii. /-au mai bătut de câteva ori... 9" +i făcut vreo reclamație: R" 5u. /-am ândit să îi dau în #udecată că m-au bătut într-o noapte. 4intr-o ma șină au coborât câțiva şi m-au bătut, eram și sinur. 9" Și știai cine putea să î ți facă asta: R" -a trimis un bişniar cu care am făcut eu afaceri. aza a fost că nu am reu șit să îi înapoiez banii și l-am și enervat...și na

i-a pus pe ăia să mă bată. + șa ceva.

9" ?ite..să presupunem că printr-un miracol şeful tău te lasă în pace. Crezi că ar observa că tu ți-ai sc!imbat comportamentul vizavi de el: Care crezi că ar fi aceste sc!imbări: R" /ăi nu ştiu...cred că aş evita să mă mai cert cu el.. și să nu se mai a#ună la din astea. INTE+)A)EA IN,-)MA.II(-) 

R. a venit la centrul de sanatate mintala ,adus de un cole de la servici, după ce a avut o reacie aresivă la locul de muncă. S-a înfuriat pe şef, a vrut să bată un cole şi a distrus mai multe lucruri. $n urma anamnezei, a interviului, şi a teste aplicate am constatat faptul că că aresivitatea este una din trăsăturile care îl caracterizează pe R. +vând în vedere antecedente familiale în care bunica din partea tatălui a fost dianosticată cu sc!izofrenie, iar tatăl său suferă de alcoolism, a asistat totodată la bătaile aplicate de tată fa ță de mamă, nu este de mirare apariia unor astfel de comportamente. aptul că a început încă din adolescenă să comită acte ce constituie motive de arest, a fost implicat în numeroase acte de vandalism, lipsa de remuşcări faă de toate acestea, dar mai ales faptul că acest între comportament antisocial nu apare în urma unei sc!izofrenii sau al unui episod maniacal, duce la concluzia că R. suferă de tulburare de personalitate antisocială. Conform 4S/ B, în cazul unei tulburări de personalitate antisocială, e3istă un patern pervaziv de inorare şi violare a drepturilor altora, care apare de la vârsta de %( ani, indicat de trei sau mai multe din următoarele" -

neconformarea cu normele sociale în privina comportamentelor în limitele leii, indicate de comiterea repetată a unor fapte ce constituie motive de arestare

-

înşelătorie, indicată de minciuni repetate, folosirea unor nume false sau escrocarea altora pentru  profitul sau plăcerea personală

-

impulsivitate sau lipsa unor planuri de viitor.

-

lipsa de remuşcări, indicată de indiferenă faă de faptul că a pre#udiciat sau a maltratat pe un altul, sau a furat de la un altul.

-

iritabilitate şi aresivitate, indicate de bătăi repetate sau atacuri fizice

-

inorarea nesăbuită a siuranei proprii ori a altora

-

iresponsabilitate persistentă, indicată de incapacitatea repetată de a susine un comportament de muncă reulat sau de a-şi onora obliaiile financiare

nformaiile culese din anamneză şi din urma interviului sunt suficiente pentru a observa ca R. îndeplineşte mai mult de trei din criteriile de dianostic ale tulburării de personalitate antisocială. Situaiile descrise de el, în care a fost arestat şi dus la secia de poliie, sunt indici clari ai faptului că a comis în mod repetat fapte şi infraciuni faă de care nu are nici un reret. Biolena cu care reacionează în orice situaie fără a ine cont de împre#urăro, se asociază şi cu inorarea siuranei proprii şi a altora. mpulsivitatea şi lipsa planurilor serioase de viitor l-au determinat pe R. să sc!imbe constant locurile de muncă.

9ratamentul unei astfel de tulburări este foarte dificil. 1e lână tratamentul medicamentos, e nevoie și de interarea subiectului într-o fomă de terapie. ndicată ar fi psi!oterapia individuală, care ar avea mai mult succes într-un mediu spitalizat pentru a evita influenele e3terioare  perturbatoare. $nsă R. refuză orice forme de terapie, însă spune că s-ar putea să urmeze tratamentul medicamentos prescris de psi!iatru.