hpb humanitas practic de buzunar AAAAAAAAq
Patricia Hedges Personalitate şi temperament Ghidul tipurilor psihologice Traducere din engleză Anamaria Schwab HUMA!TAS "oordonatorul seriei #AA $%&A "operta şi concep'ia gra(ică a seriei )!U )UM$&*+!"!A )escrierea "!P a $ibliotecii a'ionale a &om,niei H-)G-S. PAT&!"!A Personalitate şi temperament/ ghidul tipurilor psihologice Patricia Hedges0 trad1/ Anamaria Schwab1 2 -d1 a 32a1 2 $ucureşti/ Humanitas. 3443 345 p10 65 cm1 2 7 Humanitas practic de buzunar8 $ibliogr1 $ 9:;2<42439=2< !1 Schwab. Anamaria 7trad18 6<9193;1> Understanding ?our ?our Personalit@ ith M@ers2$riggs and more B Patricia Hedges 699; Cirst published in Great $ritain in 699; Sheldon Press. SP"D. Mar@lebone &oad. Eondon l >)U Third impression 699: B HUMA!TAS. 6999. pentru prezenta Fersiune rom,nească !S$ 9:;2<42439=2< Eui Tom. so'ul meu de tip iSA !ndi(erent de circumstan'ele Fie'ii dumneaFoastră. de rela'iile r ela'iile personale. de serFiciul şi responsabilită'ile pe care le aFe'i. n'elegerea tipurilor de personalitate Fă Fa aIuta să Fede'i lucrurile mai clar. să Iudeca'i mai temeinic şi să Fă apropia'i de genul de Fia'ă pe care Fi2l dori'i1 !sabel $riggs M@ers Gi(ts )i((ering "uFint nainte u F2a'i sim'it niciodată derutat de reac'iile celor celor din IurJ u F2a'i dorit niciodată să n'elege'i n'elege'i (elul n care simt. gndesc şi ac'ionează semenii dumneaFoastră J -ste imposibil să nu (im uneori (ascina'i. intriga'i sau chiar eKaspera'i de di(eren'ele de personalitate dintre noi şi de reac'iile celor cu care trăim sau lucrăm1 "teodată chiar propriul nostru comportament ne surprinde. mai ales cnd se deosebeşte (lagrant de al celorlal'i1 )acă ne2am n'elege mai bine attpe noi nşine. ct şi pe cei cu care aFem de2a (ace zilnic. Fia'a noastră ar (i cu siguran'ă mai uşoară şi mai pu'in derutantă1 Scopul acestei căr'i este să ilustreze. pe de2o parte. mo2dul n care sentimentele. gndurile şi ac'iunile tuturor snt in(luen'ate de tipare psihice di(erite. iar pe de alta. (elul n care aceste tipare snt răspunzătoare de nen'elegerile dintre Personalitate şi temperament noi1 !n capitolele următoare Fe'i a(la care snt aceste tipare şi cum Fă pute'i (olosi de ele acasă. la serFiciu şi n Fia'a dumneaFoastră socială1 Patricia Hedges 699;
Tipurile de personalitate !ntroducere n clasi(icarea tipurilor #amenii au (ost conştien'i din cele mai Fechi timpuri de Farietatea şi de pluralitatea comportamentelor umane. n anul ><4 1 "r1. Hipocrate distingea patru temperamente di(erite 2 o ipoteză pe care mai trziu au preluat2o şi al'i specialişti1 nsă abia "1 G1 ung a adus argumente mai con2sistente n spriIinul acestei teorii. n cartea sa Tipuri psiho2logice1 SaFantul elFe'ian sus'inea că oamenii au anumite trăsă2turi speci(ice care pot (i identi(icate cu uşurin'ă1 "artea lui ung. deşi acoperă o mică parte din preocupările sale. a re2prezentat o bază solidă pentru diFersele studii de mai trziu1 Printre cei care au recunoscut Faloarea ei indiscutabilă s2a numărat şi Datharine M@ers din Statele Unite. care a găsit acolo con(irmarea propriilor ei teorii1 Datharine M@ers era de multă Freme (ascinată de di(eren'ele psihologice dintre indiFizi. iar teoriile lui ung au au ncuraIat2o şi au stimulat2o să2şi continue cercetările1 cercetările1 Personalitate şi temperament )eşi nu erau psihologi. Datharine şi (iica ei !sabel au studiat teoriile lui ung timp de patruzeci de ani. cu aten2 'ie şi răbdare. n ciuda di(icultă'ilor şi a lipsei de recunoaş22 tere1 Ea s(rşitul acestei perioade. n 69=3. au (ormulat un chestionar care permitea clasi(icarea şi identi(icarea a şai2sprezece tipuri de personalitate1 "hestionarul a (ost numit !ndicatorul de Tipuri M@ers2$riggs 7M@ers2$riggs T@pe T@pe !n2dicator 2 M$T!81 Ea nceput. ideea tipurilor nu a (ost primită cu prea mare entuziasm. dar n 69:3 s2a n(iin'at n Clorida un centru o(i2cial de cercetare n domeniu. numit "enter (or the Appli2cation o( Ps@chological T@pe 7"APT81 Această institu'ie. care şi propune să strngă in(orma'ii şi date despre tipurile de personalitate. s2a constituit cu Fremea ntr2un centru mon2dial1 )in 69:< !ndicatorul de Tipuri M@ers2$riggs este pu2blicat n Statele Unite de către "onsulting Ps@chologists Press1 Treptat. el a (ost unanim recunoscut. iar interesul n priFin'a in(orma'iilor pe care le con'ine a crescut conside2rabil. mai ales n perioada anilor L541 Tipologia respectiFă se poate aplica oricărui indiFid. indi(erent de zona culturală din care proFine1 !n ultimii ani. pro(esorul pro( esorul american )aFid Deirse@ a adus cea mai substan'ială contribu'ie la studiul tipurilor1 Urmnd. timp de aproape patruzeci de ani. o metodă proprie de inFes2tiga'ie. el a conceput o teorie despre temperament care sim2pli(ică mult !ndicatorul M@ers2$riggs1 Deirse@ sus'ine că cele şaisprezece tipuri ini'iale 2 altminteri greu de re'inut 2pot (i grupate n patru temperamente de bază şi dă indica'ii precise pentru identi(icarea acestora1 Sec'iunile căr'ii de (a'ă re(eritoare la temperament au ca punct de pornire cercetă2rile pro(esorului Deirse@1 Deirse@1 n ce mă priFeşte. am a(lat despre teoria tipurilor n urmă cu aproape zece ani şi tot atunci am nceput s2o studiez1 Eu2crul acesta mi2a mbogă'it Fia'a. m2a aIutat să2mi găsesc Tipurile de personalitate echilibrul şi să2mi canalizez aptitudinile n direc'ia potri2Fită1 !ndi(erent cine snte'i şi ce pro(esie aFe'i. ncerca'i şi dumneaFoastră Să deFenim conştien'i de di(eren'ele dintre noi n acest subcapitol ne Fom ocupa de cteFa dintre mo2durile n care percepem rela'iile noastre cu ceilal'i1 -Kem2 plele de mai I os For pune n lumină (elul n care care (aForizăm atitudinea unei anumite persoane persoane şi nu pe a alteia1 Gndi'i2Fă dacă aceste eKemple se Feri(ică şi n cazul dumneaFoastră. n subcapitolul următor Fe'i găsi mai
Tipurile de personalitate !ntroducere n clasi(icarea tipurilor #amenii au (ost conştien'i din cele mai Fechi timpuri de Farietatea şi de pluralitatea comportamentelor umane. n anul ><4 1 "r1. Hipocrate distingea patru temperamente di(erite 2 o ipoteză pe care mai trziu au preluat2o şi al'i specialişti1 nsă abia "1 G1 ung a adus argumente mai con2sistente n spriIinul acestei teorii. n cartea sa Tipuri psiho2logice1 SaFantul elFe'ian sus'inea că oamenii au anumite trăsă2turi speci(ice care pot (i identi(icate cu uşurin'ă1 "artea lui ung. deşi acoperă o mică parte din preocupările sale. a re2prezentat o bază solidă pentru diFersele studii de mai trziu1 Printre cei care au recunoscut Faloarea ei indiscutabilă s2a numărat şi Datharine M@ers din Statele Unite. care a găsit acolo con(irmarea propriilor ei teorii1 Datharine M@ers era de multă Freme (ascinată de di(eren'ele psihologice dintre indiFizi. iar teoriile lui ung au au ncuraIat2o şi au stimulat2o să2şi continue cercetările1 cercetările1 Personalitate şi temperament )eşi nu erau psihologi. Datharine şi (iica ei !sabel au studiat teoriile lui ung timp de patruzeci de ani. cu aten2 'ie şi răbdare. n ciuda di(icultă'ilor şi a lipsei de recunoaş22 tere1 Ea s(rşitul acestei perioade. n 69=3. au (ormulat un chestionar care permitea clasi(icarea şi identi(icarea a şai2sprezece tipuri de personalitate1 "hestionarul a (ost numit !ndicatorul de Tipuri M@ers2$riggs 7M@ers2$riggs T@pe T@pe !n2dicator 2 M$T!81 Ea nceput. ideea tipurilor nu a (ost primită cu prea mare entuziasm. dar n 69:3 s2a n(iin'at n Clorida un centru o(i2cial de cercetare n domeniu. numit "enter (or the Appli2cation o( Ps@chological T@pe 7"APT81 Această institu'ie. care şi propune să strngă in(orma'ii şi date despre tipurile de personalitate. s2a constituit cu Fremea ntr2un centru mon2dial1 )in 69:< !ndicatorul de Tipuri M@ers2$riggs este pu2blicat n Statele Unite de către "onsulting Ps@chologists Press1 Treptat. el a (ost unanim recunoscut. iar interesul n priFin'a in(orma'iilor pe care le con'ine a crescut conside2rabil. mai ales n perioada anilor L541 Tipologia respectiFă se poate aplica oricărui indiFid. indi(erent de zona culturală din care proFine1 !n ultimii ani. pro(esorul pro( esorul american )aFid Deirse@ a adus cea mai substan'ială contribu'ie la studiul tipurilor1 Urmnd. timp de aproape patruzeci de ani. o metodă proprie de inFes2tiga'ie. el a conceput o teorie despre temperament care sim2pli(ică mult !ndicatorul M@ers2$riggs1 Deirse@ sus'ine că cele şaisprezece tipuri ini'iale 2 altminteri greu de re'inut 2pot (i grupate n patru temperamente de bază şi dă indica'ii precise pentru identi(icarea acestora1 Sec'iunile căr'ii de (a'ă re(eritoare la temperament au ca punct de pornire cercetă2rile pro(esorului Deirse@1 Deirse@1 n ce mă priFeşte. am a(lat despre teoria tipurilor n urmă cu aproape zece ani şi tot atunci am nceput s2o studiez1 Eu2crul acesta mi2a mbogă'it Fia'a. m2a aIutat să2mi găsesc Tipurile de personalitate echilibrul şi să2mi canalizez aptitudinile n direc'ia potri2Fită1 !ndi(erent cine snte'i şi ce pro(esie aFe'i. ncerca'i şi dumneaFoastră Să deFenim conştien'i de di(eren'ele dintre noi n acest subcapitol ne Fom ocupa de cteFa dintre mo2durile n care percepem rela'iile noastre cu ceilal'i1 -Kem2 plele de mai I os For pune n lumină (elul n care care (aForizăm atitudinea unei anumite persoane persoane şi nu pe a alteia1 Gndi'i2Fă dacă aceste eKemple se Feri(ică şi n cazul dumneaFoastră. n subcapitolul următor Fe'i găsi mai
multe detalii1 Tom şi enni(er se deosebesc n ceea ce priFeşte neFoia lor de sociabilitate1 Tom lucrează ntr2un birou şi şi petrece cea mai mare parte a programului n compania compania oamenilor1 oamenilor1 )in această cauză are neFoie neFoie de momente de singurătate n care săNşi Oncarce bateriile. căci perioadele lungi petre2cute mpreună cu al'ii l eKtenuează1 Aşteaptă cu nerăbdare serile liniştite de acasă1 enni(er nu i se aseamănă n aceas2tă priFin'ă1 -nergia ei este mereu rennoită prin contactul cu oamenii. iar singurătatea o deprimă1 )e aceea. cnd spu2ne/ OMi2ar plăcea să inFit pe cineFa la cină săptămna asta. n2am mai Forbit cu nimeni de2o Feşnicie. Tom este uluit/ cum poate enni(er să spună că n2are cu cine ForbiJ O"um )umnezeu po'i să spui aşa ceFaJ eKclamă el1 2a trecut dect o săptămna de cnd au (ost la noi ohn şi Susan "u care dintre cele două atitudini snte'i de acord/ cu neFoia de intimitate a lui Tom sau cu neFoia de permanent contact cu oamenii a lui enni(erJ Personalitate şi temperament )ereQ şi ean. ambii manageri. snt angaIa'ii unei (irme de consultan'ă n domeniul ingineriei1 S2au cunos2cut cu pu'in timp nainte de a2l interFieFa pe $ob Smith. noul candidat candidat la postul de consultant al al companiei1 ean crede că trebuie. n primul rnd. să a(le mai mul2te detalii despre cali(icările lui $ob. despre eKperien'a lui şi despre locurile n care a ob'inut această eKperien'ă1 )ereQ. n schimb. consideră că este mult mai important să ştie ce idei noi şi ce proiecte de Fiitor are $ob n legă2tură cu sluIba o(erită1 Pe măsură ce discută tacticile de interFieFare. di(e2ren'a de Federi dintre cei doi deFine tot mai Fizibilă1 ean este nemul'umită1 Mai luase interFiuri n cadrul (irmeişi ntotdeauna hotărse n (unc'ie de eKperien'a trecută a persoanei interFieFate1 !i plăcea să i ntrebe pe candi2da'i despre trecutul lor şi să să a(le ct mai multe detalii prac2 tice interesante1 )ereQ mai luase şi el interFiuri. deşi nu mai lucrase niciodată cu ean1 Atitudinea lui este di(erită/ )ereQ crede că trecutul e mort şi numai Fiitorul contea2ză1 Gndirea lui de tip conceptual i spune că un candidat trebuie să Fină cu sugestii şi idei noi dacă Frea să ocupe un post1 "u care dintre ei snte'i de acord/ cu ean. care este interesată de (apte şi de eKperien'a acumulată n timp. sau cu )ereQ. care pune accentul pe importan'a proiecte2lor de FiitorJ "arol şi Margaret se ntlniseră n urmă cu trei luni la un club de(itness şi deFeniseră de atunci bune prietene1 "arol aprecia gndirea limpede şi logică a lui Margaret. iar Margaret punea mare pre' pe (irea plăcută şi caldă a lui "arol1 Se ntlneau cteodată n weeQend2uri1 ntr2o diminea'ă de smbăta au plecat la cumpărături. cnd deo2 dată "arol a spus/ O)upă2amiaza asta snt liberă. aşa Tipurile de personalitate că o să trec pe la ane1 Margaret a rămas uimită1 # cunoştea şi ea pu'in pe ane şi ştia că e o persoană obo2 sitoare0 mai ştia că prietena ei aFusese o săptămnă in(er2nală la serFiciu. aşa că a ntrebat2o/ O)acă eşti eKte2 nuată. ce rost are să treci astăzi pe la ane J Oane nu are prea mul'i prieteni. i2a eKplicat "arol. şi mi2a părut tare rău cnd am a(lat că s2a certat cu prietenul ei1 -ste aşa de (ericită cnd trec pe la ea. nct mă (ace şi pe mine să mă simt bine1 Margaret nu a spus nimic. dar s2a gn2dit că motiFele lui "arol snt n (ond ridicole1 "arol şi Margaret priFesc situa'ia din unghiuri di(e2rite1 Pentru "arol. atitudinea lui ane (a'ă de ea este (oar2te importantă. iar Fizita pe care i2ar(i(ăcut2o ar (i cimen2tat şi mai mult prietenia lor1 Simpatia lui "arol sporise cnd a(lase că ane se despăr'ise de prietenul ei1 Pe de altă parte. Margaret crede că e mult mai important ca lucru2rile să decurgă logic şi ra'ional/ "arol (iind Fizibil obo2sită. Fizita ei la ane i se pare ilogică şi (ără rost1 Snte'i de acord cu (elul subiectiF de a lua hot,rri al lui "arol sau cu perspectiFa mai realistă a lui MargaretJ e a(lăm n liFingul(amiliei acQson. ntr2o ntr2o după2amia2zăde Fineri1 Andrew acQson s2a ntors de la lucru lucru şi a luat de curndcina mpreună cu so'ia lui. $arbara1 $arbara i2a reamintit că mama lui este n conFalescen'ă după o mică opera'ie şi că ar (i bine să o sune1 Andrew i2a promis că o Fa (ace. dar apoi a uitat1 $arbara i2a amintit de cteFa ori n timpul weeQend2ului. nsă Andrew a sunat2o pe mama lui abia duminică seara trziu. ceea ce a indispus2o pe $arbara1 O)acă aş (i (ost n locul lui. segndea ea. i2aş(i tele(onat mamei de Fineri seara. ca pe urmă să pot sta liniştită1 Ar (i pre(erat ca Andrew să (i procedat la (el1 Personalitate şi temperament Andrew Foia să o sune pe mama lui. dar nu n'elegea de ce era neFoie să se grăbească1 Smbătă diminea'a se dusese să Ioace tenis şi apoi şi amintise că trebuie să re2pare un dulap din bucătărie1 EuiAndrew nu2i place să2şi plani(ice lucrurile din timp. nici ca Fia'a lui să să (ie prea strict organizată1 u poate poate n'elege de ce $arbara l bă2 tuse la cap tot weeQend2ul1 )uminică seara a sunat2o to2tuşi pe mama lui1 Snte'i de acord cu neFoia $arbarei de a rezolFa orice treabă repede şi organizat sau cu atitudinea mai (leKibilă a
lui Andrew. Andrew. care lasă lucrurile să2şi urmeze cursulJ Ast(el de con(licte şi di(eren'e de păreri eKistă (rec2Fent ntre noi. dar semni(ica'ia lor deFine clară abia cnd le priFim cu aten'ie şi ncercăm să le n'elegem1 )acă n2cepem prin a recunoaşte recunoaşte şi a identi(ica di(eritele caracte2 ristici psihologice n noi nşine şi n cei din Iur. Fom aIunge să ne dăm seama că un comportament care la prima Fe2dere ni se părea inconsistent şi hazardat are de (apt logica şi coeren'a lui1 Pe măsură ce cartea de (a'ă Fă Fa dezFălui compleKita2tea personalită'ii umane. Fe'i a(la cum pute'i să Fă identi2 (ica'i şi să Fă pune'i n Faloare propriile calită'i1 +e'i +e'i căpăta ncredere de sine şi Fe'i descoperi. chiar năuntrul dumnea2Foastră. către ce anume trebuie să Fă orienta'i n Fia'ă1 +e'i +e'i n'elege de ce unele lucruri Fi se par uşor de (ăcut. n Freme ce altele Fă cer un e(ort mult mai mare1 Tipurile de personalitate Aspectele (undamentale ale personalită'ii noastre n acest subcapitol Fe'i a(la care snt caracteristicile de bază ale personalită'ii umane1 ota distinctiFă a oricărei personalită'i este dată de caracteristicile caracteristicile ei dominante1 )intre toate caracteristicile pe care le de'inem. pre(erăm să ne (olosim n mod constant de cele mai bine conturate. pe care le Foi numi n continuare predispozi'ii1 "elelalte ca2racteristici. mai pu'in dezFoltate. snt oarecum negliIate n compara'ie cu acestea1 Predispozi'iile de(inesc Fariatele as2pecte 7sau (unc'ii8 pe care !e mbracă interac'ia noastră cu lumea1 A pre(era ceFa nseamnă a2'i plăcea un anumit lucru mai mult dect altul1 A pre(era nseamnă a alege1 Tot aşa stau lucrurile şi cu caracteristicile personalită'ii noastre1 AFem AFem patru perechi de caracteristici şi din (iecare pereche alegem una. pe care o pre(erăm1 pre(erăm1 Aceste Aceste patru caracteristici 7sau pre2dispozi'ii8 For (orma tipul de personalitate pe care l repre2zentăm1 "nd Fe'i citi mai Ios despre cele patru perechi de carac2teristici. Fe'i obserFa probabil că snte'i de acord numai cu una din (iecare pereche1 Urmărindu2le de2a lungul căr'ii. Fe'i remarca treptat rolul pe care aceste caracteristici l Ioacă n Fia'a dumneaFoastră1 "aracteristicile de bază ale personalită'ii/ -KtraFertirea 7e8 şi introFertirea 7i8 2 legate de pre(e2rin'a noastră pentru lumea eKterioară. respectiF interioară1 Cunc'ia senzorială 7S8 şi cea intuitiFă 7!8 2 legate de mo2dul n care asimilăm in(orma'ii despre lumea nconIurătoare1 Cunc'ia re(leKiFă 7&8 şi cea a(ectiFă 7A8 2 legate de pro2cesul prin care luăm decizii1 Personalitate şi temperament Cunc'ia IudicatiFă 78 şi cea perceptiFă 7P8 2 legate de pre(erin'a noastră pentru un stil de Fia'ă mai organizat. res2pectiF mai (leKibil1 -KtraFertirea 7e8 şi introFertirea 7i8 -KtraFertirea şi introFertirea descriu atitudinea noastră (a'ă de lume1 n timp ce unii dintre noi pre(eră l umea eKte2rioară a oamenilor şi lucrurilor. al'ii pre(eră lumea interioară a gndurilor şi contempla'iei1 !ndi(erent ce predispozi'ie aFem. ea reprezintă sursa sursa noastră de energie1 -KtraFerti'ii şi introFerti'ii au neFoie de medii de Fia'ă di(erite care să2i stimuleze şi să le transmită energie1 -Ktra2Ferti'ii simt neFoia să comunice0 ei Forbesc şi se eKprimă cu uşurin'ă şi snt mai degrabă eKpansiFi dect rezerFa'i1 !n2troFerti'ii au neFoie de singurătate. de perioade n care să re(lecteze şi să cntărească lucrurile0 ei snt mai curnd rezer2Fa'i dect eKpansiFi1 n (a'a solicitărilor lumii eKterioare. eKtraFerti'ii Oies din ei nşişi. pe cnd introFerti'ii Ointră n ei nşişi1 n Freme ce eKtraFerti'ii snt sociabili şi prietenoşi. sim'ind neFoia să le mpărtăşească şi celorlal'i ideile şi problemele lor. intro2Ferti'ii snt mai mai re'inu'i şi mai detaşa'i1 Au neFoie de mo2mente de linişte. n care să să nu (ie tulbura'i1 -KtraFerti'ii simt mereu neFoia să (ie n contact cu oa2menii. să comunice. să discute. să interac'ioneze1 Aten'ia lor se ndreaptă spre lumea eKterioară1 Prezen'a introFerti2'ilor. acasă sau la serFiciu. i nelinişteşte. iar pasiFitatea şi neputin'a acestora acestora de a comunica i (ac să2şi piardă răbdarea1 răbdarea1 !ntroFerti'ii snt ct se poate de di(eri'i/ ei au neFoie de singurătate pentru a analiza lucrurile cu aten'ie1 Ac'ionează mai ncet dect eKtraFerti'ii. pre(erind să re(lecteze temei2nic nainte1 Snt mai răbdători. iar aten'ia le este ndreptată spre lumea interioar,1 Rnd au n preaImă eKtraFerti'i. acasă 6= Tipurile de personalitate sau ia serFiciu. se simt eKtenua'i1 Adesea se nchid n sine. ascunzndu2şi emo'iile1 Prin urmare. din punctul de
Federe al atitudinii. eKtraFertitul are tendin'a de a se eKterioriza. pe cnd introFertitul se interiorizează1 A(irma'iile de mai Ios se re(eră la (iecare din cele două atitudini0 gndi'i2Fă care coloană Fi se potriFeşte1 -T&A+-&T!TUE Pre(eră să lucreze mpreună cu al'i oameni şi se simte ne2(ericit cnd e singur1 )oreşte compania oamenilor şi n mo2mentele de destindere1 Se simte bine ntr2un grup şi este n general Forbăre' şi prie2tenos1 Perioadele prea lungi de singurătate pot să2l deprime1 "ere noută'i despre toată lumea0 este interesat de tot ce nseamnă lume eKterioară1 -ste de obicei deschis şi se mprieteneşte uşor0 cunoaşte multă lume1 Acumulează energie din contactele cu oamenii. dar şi epuizează repede rezerFele1 )e obicei. discută deschis cu cei din Iur. şi eKprimă senti2mentele şi Forbeşte cu plăcere la tele(on1 +orbeşte cu uşurin'ă despre el nsuşi şi şi eKprimă părerile !T&#+-&T!TUE i place. din cnd n cnd. com2pania oamenilor. dar are neFoie şi de momente de singurătate n care să citească. să mediteze sau pur şi simplu să aibă linişte1 Pre(eră grupurile mici şi con2tactele cu cte un singur om1 # companie prea numeroasă l oboseşte şi2l Flăguieşte1 Aşteaptă să primească nou2tă'i de la ceilal'i1 - mai intere2sat de lumea interioară a re(lec2'iei dect de lumea eKterioară1 -ste rezerFat şi are uneori di(icultă'i de comunicare1 şi (ace mai greu prieteni. dar se simte (oarte legat de ei1 Se Orealimentează din surse interioare de energie0 are ten2din'a să2şi economisească energia n loc s2o cheltuiască1 Gnd se a(lă ntr2un grup. are neFoie de timp de gndire na2inte de a2şi spune opinia1 n general nu interFine n conFer2sa'ia celorlal'i1 -ste posibil să nu2i placă să Forbească la te2le(on1 -ste mai greu de cunoscut căci şi ascunde calită'ile1 "om2 6: ! Personalitate şi temperament (ără re'ineri1 "ompania intra2 panta eKtraFerti'ilor i trezeşte Ferti'ilor i produce o senza'ie un sentiment dureros. de discon(ort. ntruct i displa2ce tăcerea1 -ste impulsiF0 n(ii ac'ionea2 Pre(eră să se gndească bine ză. apoi gndeşte1 nainte de a ac'iona0 uneori nu ac'ionează la momentul oportun1 )eFine mai echilibrat dacă )eFine mai echilibrat dacă reuşeşte să2şi dezFolte trasă2 reuşeşte să2şi dezFolte trăsă2turi introFertite1 turi eKtraFertite1 "on(orm statisticilor americane. :42:< din popula'ie apar'ine tipului eKtraFertit. iar 3<2;4. tipului introFertit1 Ambele tipuri cuprind n egală măsură bărba'i şi (emei1 Ciind mai numeroşi. eKtraFerti'ii nu au n general probleme de adaptare1 !ntroFerti'ii snt n minoritate şi de aceea resimt acut presiunea eKtraFerti'ilor de a deFeni mai comunicatiFi şi mai sociabili1 Ciind n număr mai mic. ei snt adesea con2sidera'i eKcentrici şi nesociabili1 )e (apt nu ar trebui să se (acă asemenea discriminări. căci şi unii. şi ceilal'i contri2buie n (elul lor la dezFoltarea societă'ii1 -KtraFerti'ii Forbesc adesea mai mult şi mai tare şi une2ori gesticulează pentru a conFinge1 !ntroFerti'ii tind să For2bească mai rar şi mai ncet. iar mimica şi gesturile lor snt mai pu'in eKpresiFe1 -KtraFerti'ii şi clari(ică gndurile şi ideile pe măsură ce le eKpun0 introFerti'ii aIung la acelaşi rezultat n urma cuge2tărilor solitare1 Singurătatea i nelinişteşte pe oamenii puternic eKtraFer2ti'i. căci comunicarea este pentru ei o necesitate1 # dată ce reuşesc să comunice. şi pot relua. pentru o Freme. actiFită2'ile solitare1 Earndul lor. persoanele puternic introFertite şi pierd orice interes. obosesc şi simt neFoia să se retragă atunci cnd snt obligate să stea Freme ndelungată n com2 Tipurile de personalitate pania oamenilor1 O&ealimentate de singurătate. pot rede2Feni sociabile1 -KtraFerti'ii şi introFerti'ii au uneori di(icultă'i cnd con2Fie'uiesc sub acelaşi acoperiş. căci (iecare tip are
neFoie eKact de lucrurile pe care celălalt nu i le poate o(eri1 eFoia eKtraFerti'ilor de a Forbi despre preocupările lor i oboseşte pe introFerti'i0 iar dacă Făd că nu primesc nici un răspuns. eKtraFerti'ii şi dublează e(orturile şi Forbesc şi mai mult Pe de altă parte. ei nu n'eleg neFoia introFerti'ilor de a aFea un spa'iu care să le apar'ină doar lor1 "a să2şi proteIeze acest spa'iu. introFerti'ii deFin din ce n ce mai retraşi. determi2nndu2i ast(el pe eKtraFerti'i să2i OinFadeze şi mai mult1 Un grup oarecare de oameni cuprinde deopotriFă eKtra2 Ferti'i şi introFerti'i1 oi nşine sntem implica'i n grupuri pro(esionale. sociale sau. pur şi simplu. de prieteni1 Să Fe2 1 dem cum se comportă eKtraFerti'ii şi introFerti'ii ntr2un grup1 )acă grupul este (ormat att din eKtraFerti'i. ct şi din introFerti'i. eKtraFerti'ii For Forbi probabil primii. racndu2 şi ast(el auzite opiniile1 &eplicile For Feni tot de la eKtraFerti'i. ceea ce2i Fa mpiedica pe introFerti'i să ia şi ei cuFntul1 -K2traFerti'ii nu (ac asta inten'ionat/ ei cTed că şi introFerti'ii ar putea Forbi. dar pre(eră să tacă1 )e (apt introFerti'ii au neFoie de calm şi linişte ca să re(lecteze nainte de a Forbi. nsă o ast(el de atmos(eră se instalează greu ntr2un grup de oameni1 !ntroFerti'ii ne pot aIuta enorm cnd trebuie să luăm decizii. dar numai daca le dăm su(icient timp să ana2lizeze problemele şi le cerem s(atul abia după aceea1 "nd ntlnirn un introFertit. trebuie să (im conştien'i că partea lui cea mai bună e năuntru. inaccesibilă n co2 municarea obişnuită1 !ntroFerti'ii ni se dezFăluie doar cnd aIung să ne cunoască bine şi să aibă ncredere n noi1 Acesta e un punct2cheie n n'elegerea acestui tip. la care Fom re2Feni n capitolul O"um ne n(ă'işăm celorlal'i1 "u toate acestea. to'i introFerti'ii şi dezFoltă ntr2o mă2sură mai mare sau mai mică o latură eKtraFertită. care i aIu2 Personalitate şi temperament tă să intre n contact cu ceilal'i1 )acă un introFertit consideră că e important să ia cuFntul pentru a ob'ine ceFa. de obicei o Fa (ace1 -l ştie că se con(ormează ast(el lumii eKterioare. dar. de ndată ce2şi ndeplineşte scopul. se ntoarce n lumea sa interioară1 n cadrul cuplurilor. predispozi'iile partenerilor snt deseori di(erite. mul'i (iind atraşi de persoane cu o (ire opu2 să1 -KtraFerti'ii snt (ascina'i de (or'a calmă a introFerti'ilor şi şi dau seama că aceştia i echilibrează1 !ntroFerti'ii snt atraşi de (irea deschisă şi prietenoasă a eKtraFerti'ilor1 Traiul mpreună poate (i nsă di(icil. căci (iecare dintre ei are altă atitudine (a'ă de Fia'ă1 n'elegerea atitudinii partenerului e singura cale către o conFie'uire mai bună1 Cunc'ia senzorială 7S8 şi (unc'ia intuitiFă 7!8 Aceste două (unc'ii se re(eră la modul n care cunoaştem lumea din Iur şi primim in(orma'ii de la ea1 -le ne spun cum obserFăm oamenii. lucrurile şi situa'iile şi cum asimilăm ceea ce citim şi ceea ce ni se spune1 - (oarte important să n'elegem aceste două predispozi'ii1 )eciziile noastre ulte2rioare şi modul n care le ducem la ndeplinire depind de (elul n care percepem sau obserFăm lucrurile1 )e aceea (unc'ia senzorială şi (unc'ia intuitiFă se numesc perceptiFe1 nsuşirile noastre senzoriale depind de in(orma'iile pe care ni le (urnizează cele cinci sim'uri 2 Făzul. auzul. pipă2 itul. gustul şi mirosul1 )acă aFe'i o (unc'ie senzorială dezFol2tată. Fe'i pune probabil accentul pe tot ce este speci(ic şi particular0 Fe'i pre(era să (ace'i un singur lucru o dată. Fe'i trăi n prezent. Fe'i 'ine seama de toate instruc'iunile primite0 aFe'i nclina'ie spre concret şi Fă ba3a'i ntotdeauna pe datele reale0 snte'i probabil o persoană Ocu picioarele pe pămnt. Tipurile de personalitate care pre(eră realitatea posibilului şi se simte atrasă de ac2'iune. nu de specula'ie1 Senzorialii snt ancora'i de regulă n realitatea cotidiană. pre(eră lucrurile bine determinate şi măsurabile. snt pri2cepu'i n chestiuni practice1 şi rezolFă problemele n mod sistematic. pas cu pas. dnd mare aten'ie aspectelor precise. concrete1 Adesea absorb pur şi simplu orice in(orma'ie (ac2tuala. chiar dacă nu au neFoie de ea1 Ee place să se (oloseas2că mereu de cunoştin'ele acumulate şi (ac lucrurile metodic. concentrndu2se asupra prezentului1 "onsecin'a este că pot (i inconştien'i de urmările actelor lor1 !ntuitiFii snt complet di(eri'i/ ei absorb şi percep un spec2tru mult mai larg şi mai di(uz de in(orma'ii. re'innd mai curnd ntregul dect componentele1 )acă aFe'i o (unc'ie in2tuitiFă dezFoltată. tinde'i să negliIa'i (aptele şi instruc'iunile. abordnd orice actiFitate ntr2o manieră personală1 "teodată snte'i Ocu capul n nori. mai interesat de idei şi posibi2lită'i dect de realită'ile cotidiene. şi tinde'i să Fă concentra'i asupra Fiitorului1 +ă place mai degrabă să dobndi'i cunoş2tin'e noi dect să Fă (olosi'i de cele deIa acumulate1
!ntuitiFii tind să trăiască n Fiitor. descoperind perma2nent noi posibilită'i şi căi de a schimba şi a mbunătă'i lucru2rile1 Simt imediat ce mbunătă'iri s2ar putea aduce unei si2tua'ii date şi le place să2şi imagineze cum ar trebui procedat1 Uneori snt complet rup'i de realită'ile cotidiene şi uită. de pildă. unde şi lasă cheile. abonamentul de autobuz ori port2moneul1 Au o priFire de ansamblu. neatentă la detalii. dar pot surprinde tipare ascunse şi rela'ii subtile ntre oameni sau lucruri1 Se entuziasmează n (a'a oricărui proiect nou. n care se grăbesc să se implice. şi lucrează bazndu2se ade2sea pe (ler1 u asimilează in(orma'ii la ntmplare. căci pentru ei totul se leagă şi este inFestit cu sens1 AFe'i mai Ios cteFa a(irma'ii re(eritoare la (unc'ia sen2zorială şi la (unc'ia intuitiFă. care ne arată cum percepem Personalitate şi temperament lumea din Iurul nostru1 Una dintre ele este (unc'ia dumnea2Foastră dominantă1 )etermina'i care S-V#&!AEUE !TU!T!+UE &ealist. cu sim' practic. rezo2 Are imagina'ie. e nclinat nabil1 spre re(lec'ie1 Se con(ormează instruc'iuni2 Uneori nu se con(ormează lor0 atent la detalii1 instruc'iunilor0 ac'ionează pe neaşteptate0 nu e atent la de2talii1 la lucrurile aşa cum snt0 (ace !nFentiF0 i plac schimbările uz de metode deIa Feri(icate. şi Farietatea1 )ă mare importan'ă trecutu2 )ă mare importan'ă Fiitoru2lui0 crede că orice decizie trebuie lui şi crede că deciziile trebuie să se bazeze pe eKperien'a luate n (unc'ie de posibilită2trecută1 'ile ulterioare1 Se implică n tot ce se ntm2 Poate părea absent. căci nu plă acum şi este Ocu picioarele e interesat de ce se ntmptă pe pămnt0 ştie să se bucure acum. ci de ceea ce s2ar putea de clipa prezentă1 ntmpla0 are Ocapul n nori1 "rede că datele concrete snt !nteresat mai ales de idei şi importante şi trebuie eKploa2 de posibilită'i0 se ntmpla să tate0 n general. domeniul po2 negliIeze date concrete impor2sibilului nu26 interesează1 tante1 Are tot timpul ceFa de (ăcut Are tot timpul n minte idei şi asta l relaKează1 şi proiecte1 -sen'ial pentru el este să se -sen'ial pentru el este să simtă util1 creeze1 #bserFă detaliile. dar uneori +ede mai curnd ntregul de2nu are perspectiFa ntregului. ct detaliile şi poate să nu aibă sim' de obserFa'ie1 Adesea. i consideră pe intu2 Adesea. i consideră pe sen2itiFi cam inconsecFen'i. lipsi'i zoriali cam plicticoşi şi incapa2de sim' practic şi nereaiişti1 bili să priceapă o idee1 Are neFoie să2ş dezFolte tră2 Are neFoie să2şi dezFolte tră2sături intuitiFe pentru a2şi găsi saturi senzoriale pentru a2şi echilibrul1 găsi echilibrul1 Tipurile de personalitate "on(orm statisticilor americane. :< din popula'ie apar2'ine tipului senzorial şi 3 < celui intuitiF1 "ele două tipuri se regăsesc n egală măsură la (emei şi la bărba'i1 Ciind mai numeroşi. senzorialii snt mai adapta'i la lumea din Iur1 "a şi introFerti'ii. intuitiFii snt n minoritate şi simt adesea că se a(lă n a(ara societă'ii1 en'elegerile ce se nasc ntre oameni snt cauzate de di(eren'ele din interiorul celor patru perechi de predispozi'ii. dar di(eren'ele de percep'ie a lucrurilor dintre senzoriali şi intuitiFi sdrnesc. probabil. cele mai mari (rustrări şi con(licte. ntruct senzorialii percep realitatea cu aIutorai sim'urilor. ei trebuie să Fadă. să atingă. să guste sau să miroasă un lucru. alt(el totul li se pare ireal1 !ntuitiFii. n schimb. nu au neFoie de lucruri concrete 2pre(eră să şi le imagineze0 ei Ionglează mental cu idei şi concepte. stabilind legături ntre lucruri1 "nd un senzorial şi un intuitiF (ac schimb de in(orma'ii. nici unul nu n'elege prea bine ce spune celălalt1 Senzorialilor li se pare că intuitiFii snt negliIen'i. ba chiar iresponsabili n priFin'a Feri(icării datelor şi detaliilor0 intu2itiFii. la rndul lor. cită că senzorialii snt lipsi'i de imagi2na'ie şi incapabili să Fadă n perspectiFă1 )acă un senzorial primeşte indica'ii de la un intuitiF. el Fa descoperi că nu i s2au dat toate in(orma'iile de care aFea neFoie1 !ntuitiFul spune ceFa Fag. de pildă/ O- spre capătul coridorului. cum treci de chestia aia rotundă. undeFa pe stnga1 Un senzorial ar da in(orma'ii mai detaliate. cum ar (i/ O"nd ieşi din li(t la etaIul doi. o iei pe coridor la dreapta. treci de biroul asis2tentei care e sub arcada rotundă şi la a treia uşă pe stnga o să găseşti cabinetul doctorului Smith1 Un intuitiF are mai multe şanse să n'eleagă indica'iile altui intuitiF1 !ntuitiFii Forbesc ntre ei tară să termine propo2zi'iile şi totuşi se n'eleg (oarte bine1 "um reuşesc 2 e un mister pentru senzorialul dornic de detalii1
"unosc o (amilie n care so'ul e senzorial. iar so'ia in2tuitiFă1 Eocuiesc ntr2o casă mare şi adesea trebuie să2şi re2 Personalitate şi temperament amintească unul altuia unde se a(lă cte un lucru1 -l. ca orice senzorial. spune/ O- pe ra(tul din dreapta. n corpul din stin2gă al dulapului galben de la etaIul doi1 -a intră n panică 2prea multe in(orma'ii l zăpăcesc pe un intuitiF 2. nsă. n orice caz. ar (i pre(erat să i se spună/ O-ste la etaIul doi. n dulapul galben. corpul din stnga. ra(tul din dreapta1 Sen2zorialul ncepe cu o in(orma'ie speci(ică 7pozi'ia eKactă a obiectului8 şi continuă cu una generală 7la etaIul doi8. n timp ce intuitiFul merge de la general 7etaIul doi8 spre speci(ic 7pozi'ia obiectului81 Senzorialii (ac (a'ă mult mai uşor aspectelor practice ale eKisten'ei1 Ee place de obicei să meşterească prin casă şi rezolFă micile probleme de zi cu zi (ără e(ort1 !ntuitiFii se descurcă mai greu n Fia'a practică1 Totuşi. pentru că trăim ntr2o lume concretă şi practică. trebuie să se adapteze şi ei1 Unii reuşesc destul de bine. dar cei mai mul'i snt ine(i2cien'i0 nsărcinările zilnice le iau mult timp. i obosesc şi i secătuiesc de puteri1 "teodată. intuitiFii se ntreabă de ce se simt eKtenua'i deşi nu au (ăcut mare lucru1 &ăspunsul este că au consumat prea multă energie ncercnd să (acă (a'ă detaliilor practice ale Fie'ii0 (aptul că trebuie să organizeze şi să 'ină o casă. să călătorească. să conducă. să gătească. să meargă la cum2părături. să coasă. să2şi amintească unde au pus cheile şi să aIungă unde trebuie (ără să ntrzie. toate acestea i aduc la capătul puterilor1 "nd primesc nsărcinări mai compleKe. i ngriIorează gndul că nu le2au re'inut bine1 n asemenea cazuri. se Făd neFoi'i să apeleze la (unc'ia lor senzorială mai pu'in dezFoltată1 Wi pe senzoriali i obosesc asemenea situa'ii. dar n mai mică măsură. căci bene(iciază de latura lor cea mai dezFoltată1 -i ştiu să se bucure din plin de plăce2rile (izice ale Fie'ii pentru că au sim'urile treze n orice clipă1 !ntuitiFii snt atraşi de clipa ce Fa Feni. ratnd adesea bucu2riile prezentului1 Tipurile de personalitate n conFersa'ie. senzorialii (ac adesea aluzie la realită'i din trecut. dar tară să le lege neapărat de Fiitor1 Pentru intu2itiFi. trecutul este trecut0 l men'ionează doar n măsura n care este releFant pentru Fiitor1 Să obserFăm că ambele (unc'ii perceptiFe snt impor2tante. depinznd de in(orma'ia care ne interesează1 "nd luăm o hotărre. e bine să cerem şi părerea unei persoane de tip opus. căci aceasta ne2ar putea o(eri un gen de in(orma'ii la care nici nu ne2am gndit1 Percep'ia noastră deFine ast(el mai echilibrată. punndu2ne la dispozi'ie date mai multe şi mai precise pe baza cărora să decidem1 Uneori oamenii cred că ar trebui s, se situeze ntre cele două tipuri. dar o asemenea pozi'ie de echilibru nu este de dorit1 "nd sntem conştien'i de (unc'ia noastră dominantă. ne ştim mecanismele psihologice şi ne putem (olosi de ele n Fia'ă1 )acă sntem pe teren neutru 2 la miIloc 2. nu ne Fom putea identi(ica nici punctele (orte. nici predispozi'iile0 prin urmare. nu Fom şti cum anume O(unc'ionăm1 )acă sim'i'i că Fă a(la'i undeFa la miIloc. e posibil să aFe'i di(icultă'i n Fia'ă1 Se ntmplă ca din anumite mo2 tiFe să nu ne (i dezFoltat nici una din predispozi'iile noastre naturale. iar unul dintre motiFe este reprimarea acestor pre2dispozi'ii n copilărie1 Se poate ca nici n Fia'a adultă (unc'ia noastră dominantă să nu se (i dezFoltat1 "hiar dacă procesul e mai lent. nu e niciodată prea trziu să ac'ionăm n acest sens. regăsindu2ne şinele adeFărat1 Pe măsură ce Fe'i citi mai departe. Fă Fe'i lămuri cum trebuie să proceda'i1 Cunc'ia re(leKiFă 7&8 şi (unc'ia a(ectiFă 7A8 Aceste două (unc'ii. rmmiteIudicatiFe. se re(eră la mo2dul n care luăm decizii şi la procesul prin care aIungem la concluzii şi Iudecă'i asupra lucrurilor1 Personalitate şi temperament "a sa luăm o hotărre. trebuie mai nti să primim in(or2ma'ii (olosindu2ne de una din (unc'iile noastre perceptiFe 2senzorială sau intuitiFă 2. despre care am Forbit1 Abia după ce am dobndit in(orma'ii pe calea care ne este proprie 7sen2zorială sau intuitiFă8 putem decide n (unc'ie de ceea ce am asimilat1 u putem lua hotărri dacă nu am asimilat in(or2ma'ii şi trebuie să n'elegem că oamenii decid nu numai n moduri di(erite 7re(leKiF sau a(ectiF8. ci şi plecnd de la in2(orma'ii di(erite 7senzoriale sau intuitiFe81 Aşa cum percepem n moduri di(erite. luăm decizii n moduri di(erite. şi anume (olosind (unc'ia noastră pre(erată. re(leKiFă sau a(ectiFă1 Cunc'ia re(leKiFă (ace apel la ra'iune şi la logică şi se caracterizează prin (ermitate. detaşare şi obiectiFitate1 #a2 menii care pre(eră această (unc'ie priFesc de obicei lucrurile din a(ară şi tind să nu se implice personal1 u arată ce simt 2chiar dacă au sentimente (oarte puternice 2 şi cel mai adesea dau doFadă de obiectiFitate1 Snt buni analişti. snt neclin2ti'i n hotărrile lor şi nu se lasă domina'i de emo'ii1
Cunc'ia a(ectiFă pune n schimb accentul pe armonia din rela'iile interumane. 'ine seama de neFoile oamenilor şi de mpreIurări. de sentimente indiFiduale şi de loialitate1 Tipul a(ectiF participă la trăirile celorlal'i şi ia hotărri n (unc'ie de in(luen'a. bună sau rea. a hotărrilor lui asupra oameni2lor1 "nd se gndeşte să ntreprindă ceFa. a(ectiFul şi pune problema e(ectelor acelui lucru asupra celorlal'i1 &e(leKiFul crede n cinste şi n dreptate. iar n absen'a lor se simte ultragiat şi protestează Fehement1 Ea neFoie. şi eKpune deciziile metodic şi detaşat1 Pentru că pune mare pre' pe standarde şi pe principii. de obicei ignoră circum2stan'ele atenuante1 Tipul a(ectiF ia hotărri ntr2o manieră mai personală şi mai subiectiFă. iar neFoile oamenilor şi mpreIurările di(i2 cile din Fia'a lor l mişcă pro(und1 A(ectiFii şi eKteriorizează 3= Tipurile de personalitate cu uşurin'ă sentimentele şi şi eKprimă (ără re'ineri simpa2tiile1 Spre deosebire de re(leKiFi. se simt personal implica'i n maIoritatea deciziilor pe care le iau şi snt gata să (acă orice ca să mul'umească un om1 &-CE-!+UE la decizii sub in(luen'a ra'i2unii0 este impersonal şi obiec2tiF cnd alege1 PriFeşte lucrurile din unghi logic şi ra'ional1 $un analist. are principii (erme1 &eac'ionează emo'ional la (el ca un a(ectiF. dar pentru că nu se eKteriorizează mul'i l cred insensibil1 - deFotat (irmei sau compa2niei n cadrul căreia lucrează0 este capabil să (acă (a'ă ori2cărei situa'ii (ără sa se implice emo'ional1 n maIoritatea cazurilor. ră2mne (erm pe pozi'ie1 "rede de obicei că a(ectiFii snt con(uzi şi ilogici1 l2ar (i de (olos să 'ină sea2ma de sentimentele celorlal'i şi de latura umană a diFerse2lor situa'ii1 AC-"T!+UE la decizii sub in(luen'a senti2mentelor0 'ine cont de Falo2rile subiectiFe şi personale cnd alege1 PriFeşte lucrurile din unghiul neFoilor umane0 crede că aces2tea trebuie să primeze ntot2deauna1 Simpatia şi armonia ntre oa2meni snt pentru el esen'iale1 şi eKteriorizează sentimen2tele1 -ste deFotat şe(ului şi co2legilor de serFiciu0 se simte im2plicat n maIoritatea situa'iilor şi ncearcă să men'ină armonia n rela'iile umane1 n maIoritatea cazurilor. se lasă conFins de dolean'ele oa2menilor1 "rede de obicei că re(leKiFii snt calcula'i şi (ără inimă1 l2ar (i de (olos să (acă apel la ra'iune şi logică0 e bine să cea2ră părerea unui re(leKiF cnd trebuie să ia o decizie impor2tantă1 3: Personalitate şi temperament Pe re(leKiFi şi a(ectiFi i desparte nu att incapacitatea de a se n'elege unii pe al'ii. ct neputin'a de a cădea de acord1 "nd re(leKiFii a(lă de greută'ile cuiFa. ridică din umeri şi zic O-i şiJ # să treacă. n Freme ce a(ectiFii priFesc com2pătimitor şi spun OSăracul de el1 &e(leKiFii nu snt totuşi lipsi'i de sentimente. chiar dacă nu U se citeşte n ochi com2pasiunea. aşa cum se ntmplă cu a(ectiFii1 Se pare că predispozi'ia pentru Iudecă'i re(leKiFe şi cea pentru Iudecă'i a(ectiFe snt la (el de (recFente1 Totuşi băr2ba'ii se deosebesc de aceasta dată de (emei/ =< dintre ei apar'in tipului re(leKiF. (a'ă de ; < dintre (emei1 Această di(eren'a de număr a generat n societatea noastră credin'a că. prin natura lor. bărba'ii snt mai ra'ionali. iar (emeile mai sentimentale1 # situa'ie tipică e aceea n care bărbatul Te(leKiF i spune (emeii a(ectiFe/ OCii şi tu logică măcar o dată. iar (emeia i răspunde/ OPune şi tu un pic de inimă1 Schimbul acesta de replici e tipic tocmai pentru că eKistă mai mul'i bărba'i re(leKiFi şi mai multe (emei a(ectiFe1 "nd rolurile se inFer2sează. ceea ce se ntmplă destul de rar. tradi'ia noastră cul2turală este bulFersată1 O$ărbatul Fiitorului mileniu. despre care se crede că Fa aFea un comportament predominant a(ectiF. nu pare prea uşor de acceptat. aşa cum nu e accep2tată nici (emeia re(leKiFă1 &e(leKiFii 2 bărba'i sau (emei 2 nu2i prea menaIează pe oameni şi spun lucrurilor pe nume. cu riscul de a se do2 Fedi lipsi'i de tact1 u 'in neapărat să placă. aşa că nu (ac nimic n acest sens1 A(ectiFii. n schimb. eFită din
răsputeri să spună celor din Iur lucruri neplăcute şi. cu tactul care2i caracterizează. pre(eră uneori să le ascundă adeFărul1 +or să (ie simpatiza'i şi mul'i dintre ei caută prileIuri h care să2şi mani(este nsuşirile a(ectiFe. bucurndu2se ast(el de căldura şi aprobarea oamenilor1 35 Tipurile de personalitate )e eKemplu. un re(leKiF nu se Fa sim'i stnIenit să anun2'e pe cineFa că e concediat. chiar dacă nu e ncntat s2o (acă1 n schimb. unui a(ectiF i Fa displăcea pro(und o asemenea nsărcinare şi Fa găsi. probabil. o persoană care s2o preia1 "nd a(ectiFii snt totuşi obliga'i să anun'e o concediere. ei For su(eri mpreună cu cel n cauză1 &e(leKiFii şi a(ectiFii pot mai uşor conFie'ui şi lucra m2preună dacă şi mpărtăşesc unii altora punctul propriu de Federe1 &e(leKiFii n'eleg atunci eh şi a(ectiFii snt sensibili la logică. iar aceştia Făd ca şi re(leKiFii au sentimente pro2(unde. chiar dacă le maschează1 "nd re(leKiFii acceptă să ia n considerare dorin'ele şi sentimentele oamenilor. iar a(ec2tiFii acceptă să 'ină cont de consecin'ele logice ale unei de2cizii. şansa ca cele două tipuri să se n'eleagă sporeşte1 Atitudinea IudicatiFă 78 şi atitudinea perceptiFă 7P8 Această nouă pereche de predispozi'ii descrie altă la2tură a atitudinii noastre (a'ă de Fia'ă. eKprimnd tendin'a de a (olosi cu precădere o (unc'ie perceptiFă 2 senzorială ori intuitiFă 2 sau una IudicatiFă. re(leKiFă ori a(ectiFă1 +ă petrece'i cea mai mare parte a timpului acumulnd in(orma'ii şi obserFnd lumea din Iur sau lund hotărri şi Iudecind lucrurileJ "elor care pre(eră atitudinea IudicatiFă le place să aibă o Fia'ă organizată şi plani(icată1 n general. iau decizii cu uşurin'ă şi le pun n aplicare ad litteram1 )imi2nea'a For să ştie ce au de (ăcut de2a lungul zilei. iar schim2bările de program i scot din ritm şi i irită1 Ee place să aibă mereu un scop n Fia'ă şi se adaptează greu situa'iilor nepre2Făzute1 "ei care pre(eră atitudinea perceptiFă snt mai relaKa'i şi nu au o Fia'ă prea organizată. iar deciziile le iau pe mo2 ment1 Uneori şi amnă hotărrile pnă n ultima clipă pentru Personalitate şi temperament a strnge ct mai multe in(orma'ii şi a Fedea Ocum stau lu2crurile. ceea ce l2ar nspăimna pe un IudicatiF )iminea'a se bucură de noua zi şi de surprizele cu care aceasta i ntm2pină1 )acă se ntmplă ceFa nepreFăzut sau lucrurile s2au modi(icat ntre timp. perceptiFii se adaptează (oarte uşor. lăsndu2se Olua'i de Fal (ără să2şi (acă probleme1 "ele două atitudini. IudicatiFă şi perceptiFă. reprezintă stiluri de Fia'ă opuse1 Tipul IudicatiF. organizat din (ire. şi plani(ică treburile. se pregăteşte temeinic şi şi duce la bun s(irşit proiectele1 şi petrece timpul n mod constructiF şi creator. (ără să26 irosească1 Adesea. IudicatiFii se simt presa'i de timp. căci orice lucru. (ie el pregătirea mesei sau scrierea unei diserta'ii. reprezintă pentru ei un proiect care trebuie ncheiat1 Tot ce rămne neterminat le Ostă pe cap Iudica2tiFilor. nemul'umindu2i1 Mai pu'in organiza'i şi mai (leKibili. perceptiFii nu şi (ac planuri bine de(inite şi adesea le modi(ică pe parcurs. n general nu se pregătesc. ci pre(eră să rezolFe lucrurile din mers1 u se prea simt presa'i de timp. căci suit interesa'i nu att să ncheie un proiect. ct să adune ct mai multe in(or2ma'ii. n consecin'ă. For urmări mai multe lucruri deodată. spre deosebire de IudicatiFi care pre(eră să2şi rezolFe trebu2rile pe rnd1 PerceptiFilor le place să trăiască Fia'a aşa cum este. (iind mai pu'in preocupa'i să realizeze ceFa1 n timp ce IudicatiFii snt nelinişti'i cnd lasă ceFa neterminat. per2ceptiFii snt. din contra. nelinişti'i cnd termină ceFa. pentru că nu suportă lucrurile de(initiFe şi imuabile1 "on(orm aceloraşi statistici americane. IudicatiFii şi per2ceptiFii reprezintă <<. respectiF >< din popula'ie. pro2centele incluznd un număr egal de bărba'i şi (emei1 U)!"AT!+UE P-&"-PT!+UE Pre(eră să ducă lucrurile la Pre(eră să lase lucrurile să bun s(rşit1 decurgă (iresc. o dată cu (luKul Fie'ii1 ;4 Tipurile de personalitate şi (iKează termene2limită şi le respectă0 se con(ormează programului stabilit1 Are un sentiment de uşurare după ce s2a luat o decizie. căci poate trece la treabă1 Eucrează mult şi (ace lucru2rile temeinic0 se pregăteşte se2rios pentru orice nsărcinare şi iasă lucrurile n ordine cnd a terminat0 de obicei nu se poa2te relaKa ctă Freme are ceFa de (ăcut şi plani(ică şi şi structurează Fia'a. aşteptindu2se ca şi cei din I ur să procedeze ast( el0 schim 2bările l
derutează1 Adesea. se simte presat de timp şi Frea să ncheie ce a nceput1 i consideră pe perceptiFi ne2hotăr'i. Fersatili şi lipsi'i de 'el1 Ar aFea de cştigat dacă ar (i mai receptiF la nou şi mai (leKibil1 Termenele2limită nu2i (olo2sesc dect ca să2şi amintească ce2ar trebui (ăcut0 aduce (rec2Fent schimbări programului ini'ial1 Amnă deseori luarea unei decizii pentru a strnge ct mai multe in(orma'ii0 are un senti2ment de discon(ort cnd s2a luat o hotărre de(initiFă1 u se (ereşte de muncă. dar pre(eră să lucreze cnd are dis2pozi'ia necesară0 nu2i place să se pegătească din timp şi nici să lase lucrurile n ordine1 - gata să se relaKeze sau să se distreze chiar dacă mai are tre2buri de (ăcut1 - mai (leKibil şi re(uză pro2gramele (iKe0 se adaptează cu uşurin'ă la orice schimbare1 "onsideră că are timp bere2chet0 pre(eră să stea şi să Fadă ce se mai ntmplă1 i consideră pe IudicatiFi măr2gini'i. ncăpă'na'i şi rigizi1 Ar aFea de cştigat dacă s2ar strădui să ( ie mai organizat şi mai ordonat1 udicatiFii şi perceptiFii snt atraşi unii de ceilal'i şi n acelaşi timp s2ar strnge de gt Ciind lipsi'i de spontaneitate şi aFnd o Fia'ă mult prea plani(icată. IudicatiFii apreciază compania perceptiFilor. mereu amuzan'i şi naturali0 la rndul lor. perceptiFii bene(iciază de spiritul organizatoric ai Iudica2tiFilor1 Pe aceasta se şi ntemeiază rela'iile dintre ei. la care ;6 Personalitate şi temperament perceptiFul Fa contribui prin adaptabilitate şi bună dispo2zi'ie. iar IudicatiFul. prin (elul e(icient n care pune ordine n Fia'a amndurora1 "nd a a(lat că so'ul ei urma să aibă o deplasare n weeQ2end. Anna. apar'innd tipului IudicatiF. a plani(icat să2şi Fiziteze două prietene 7ambele apar'innd tipului per2ceptiF81 A insistat să (iKeze cu (iecare momentul cnd se For Fedea. ntruct Foia să2şi noteze totul n agendă. dar amn2douăperceptiFele ezitau să (acă promisiuni 2 una spunnd că Onu ştie precis ce Fa (ace n weeQ2end. cealaltă că Oor să mai Forbeascăpnă atunci1 Anna a deFenit nerăbdă2toare. căci pierduse nu ştiu ct timp la tele(on ca să2şi asculte prietenele ntorcnd problema pe toate (e'ele1 Pentru căIu2dicatiFii tind să ia repede decizii. ea s2a indispus Făznd ct de nehotărteşi dezorientate erau cele două. care n2au reuşit pnă la urmă să aIungă la nici o concluzie 2 lucru ce l nelinişteşte pro(und pe tipul IudicatiF1 "nd au un program (oarte strict la serFiciu. perceptiFilor li se pare ca nu mai pot (i deschişi şi (leKibili dect după2ma2sa. n (amilie. şi n weeQ2end1 Ea serFiciu par să mprumute ceFa din trăsăturile IudicatiFilor. dar o dată aIunşi acasă de2Fin ei nşişi 2 mai relaKa'i. mai sociabili şi mai spontani1 $r@on@ 7o IudicatiFă8 abia se mutase n acelaşi apar2tament cu prietenul eiAlan 7un perceptiF8. că a şi nceput să2 şi noteze n agendă ce aFeau de (ăcut săptămna Fiitoare. luna Fiitoare. ba chiar şi anul Fiitor1 Asta ntrecea orice mă2sură pentru Alan. căruia şi la serFiciu i se cereau termene stricte şi organizare. dar care n weeQ2end nu2şi (ăcea nici un plan pnă nu se trezea. iar uneori nici măcar după1 "u ct $r@on@ insista asupra programului. cu att el deFenea mai reticent1 +oia să2i rămnă ct mai multe Farianteposi2;3 Tipurile de personalitate bile n timpul liber. căci pentru un perceptiF e important să aibă de unde alege1 Pnăla urmă. A lan a nceput să se enerFeze. iar$r@on@ s2a sim'it nşelată n aşteptările ei1 Au căzut de acord că personalită'ile lor puternice 2perceptiFă. respectiF Iudi2catiFă 2 i mpiedică să conFie'uiască şi că ar (i mai bine sase despartă1 !n'elegndu2şi reciproc atitudinea. au reuşit să rămnă n rela'ii amicale1 udicatiFii au tendin'a de a re(uza alte in(orma'ii o dată ce au luat o hotărre1 Uneori greşesc procednd aşa. căci in2(orma'iile respectiFe se pot doFedi Fitale1 PerceptiFii. pe de altă parte. continuă adesea să acumuleze in(orma'ii cărora nu le dau pnă la urmă nici o ntrebuin'are1 "um ne cunoaştem tipul Să rezumăm ce am a(lat n acest capitol despre noi n2şine şi cei din Iur1 -KtraFertirea 7e8 şi introFertirea 7i8 ne spun ce atitu2dine sau orientare aFem (a'ă de lume/ n primul caz sntem orienta'i spre eKterior. n al doilea spre interior1 Cunc'ia senzorială 7S8 şi cea intuitiFă 7!8 ne spun cum percepem lumea nconIurătoare1 Percep'ia este unul din
modu2rile n care (unc'ionăm şi de aceea Forbim de une'ii perceptiFe1 Cunc'ia re(leKiFă 7&8 şi cea a(ectiFă 7A8 ne spun cum aIungem la Iudecă'i re(eritoare la percep'iile noastre1 A Iu2 deca este celălalt mod n care (unc'ionăm şi de aceea Forbim de (unc'ii IudicatiFe1 Atitudinea IudicatiFă 78 şi cea perceptiFă 7P8 ne spun cum (unc'ionăm mai bine 2 emi'nd Iudecă'i sau. pur şi sim2plu. percepnd lucrurile1 - Forba şi n acest caz de atitudini (a'ă de lume1 e cunoaştem tipul n clipa n care am determinat care din aceste predispozi'ii e mai puternică n cazul nostru1 )acă. Personalitate şi temperament de pildă. sntem eKtraFerti'i mai degrabă dect introFerti'i. senzoriali mai degrabă dect intuitiFi. re(leKiFi mai degra2bă dect a(ectiFi şi IudicatiFi mai degrabă dect perceptiFi. atunci tipul nostru este eKtraFertit2senzorial2 re(leKiF2Iudi2catiF 7eS&81 )acă sntem introFerti'i. intuitiFi. a(ectiFi şi perceptiFi. apar'inem tipului ilAP1 )ar cel mai bine Fom n'elege tipurile obserFndu2le comportamentul ntr2o situa'ie concretă1 Să ne imaginăm opt prieteni n Iurul unei mese de restaurant. n momentul n care chelneri'a le aduce desertul 2 o prăIitură cu Fişine1 Presupunnd că nu a epuizat deIa subiectele care2l inte2resau. eKtraFertitul Fa Forbi neapărat despre prăIitură. ca şi despre multe altele 7cu gura plină dacă este un perceptiF. după ce a nghi'it dacă este unIudicatiF81 !ntroFertitul Fa mnca n linişte dacă este intuitiF2re2leKiF sau dacă tocmai a terminat altă discu'ie1 )acă e sen2 zorial2re(leKiF şi n2a ieşit de mult din casă. s2ar putea să Forbească. dar nu despre aceleaşi lucruri ca eKtraFertitul1 Senzorialul Fa obserFa că prăIitura e cu Fişine şi i Fa saFura gustul1 Senzorialul eKtraFertit Fa (ace şi remarci asu2pra gustului. chiar dacă snt per(ect banale1 Un senzo2rial2IudicatiF poate mnca nti pandişpanul şi pe urmă Fişinele. dar este mai probabil să le mănnce totuşi Ocum se cuFine. adică mpreună1 Un senzorial2perceptiF nuFa ezita să mănnce mai nti Fişinele dacă i plac (oarte mult1 !ntuitiFul s2ar putea să nu bage de seamă că are n (a'ă o prăIitură cu Fişine. dar se Fa gndi n mod sigur ce prăIitură Fa aFea la desertul de mine şi n acelaşi timp Fa ghici. după atmos(era din Iur. că ceilal'i saFurează ceea ce mestecă1 &e(leKiFul Fa re(lecta la prăIitura cu Fişine1 )acă este un senzorial2re(leKiF. Fa identi(ica re'eta şi se Fa gndi ce alte re'ete s2ar mai putea (olosi1 !ntuitiFul2re(leKiF se Fa gndi la complet altceFa. cum ar (i posibilitatea să (acă Tipurile de personalitate indigestie sau sase ngraşe1 )acă a auzit Freunul din co2mentariile eKtraFerti'ilor. introFertitul intuitiF2re(leKiF2 Iu2dicatiF Fa sta pu'in pe gnduri şi Fa spune ceFa de genul/ OPe oameni n2ar trebui să2i preocupe atta mncarea 2 n Fia'ă snt lucruri mai importante A(ectiFul Fa resim'i (ie plăcere . (ie dezgust şi Fa (i con2Fins că to'i cei din Iur simt acelaşi lucru1 )acă cineFa i Fa arăta limpede că nutreşte un sentiment opus. se Fa ne2linişti la culme1 A(ectiFul2IudicatiF Fa ncerca să identi(ice şi apoi să elimine elementul care tulbură armonia grupu2lui. iar dacă este. pe deasupra. eKtraFertit. i Fa cere chel2neri'ei să propună alt desert1 -KtraFertitul a(ectiF2IudicatiF Fa merge pnă acolo nct să2i ntrebe pe nemul'umi'i/ O"ine Frea pandişpanul şi cine Frea Fişinele J şi se Fa o(eri să (acă schimbările necesare 7indi(erent de ceea ce pre(eră el nsuşiA pentru ca to'i să aibă ce le place şi sase instaleze pacea1 udicatiFul Fa dori să le arate tuturor cum se mănncă (iresc şi ciFilizat o prăIitură cu Fişine1 PerceptiFul Fa mnca prăIitura cu plăcere şi Fa aduna (irimiturile cu degetele umezite1 Wi to'i se For sim'i ct se poate de bine111 Probabil că F2a'i (ăcut deIa o imagine asupra tipului pe care l reprezenta'i1 n continuare. Fom trece n reFistă tipu2rile generate de cele opt predispozi'ii1 Pro(ilurile celor 6= tipuri de personalitate nainte de a prezenta pro(ilurile celor 6= tipuri de per2sonalitate. să ne aducem aminte ce caracteristici ne aştep2 tăm sa găsim la (iecare tip1 Aceste caracteristici snt su(icient Personalitate şi temperament de eFidente ca să le putem recunoaşte att n noi nşine. ct şi la cei din Iur/ -KtraFertitul 7e8 2 persoană mai deschisa. care Forbeşte cu uşurin'ă şi acceptă cu plăcere să colaboreze şi să co2 munice cu ceilal'i1 !ntroFertitul 7i8 2 persoană mai rezerFată. care Forbeşte mai pu'in şi are neFoie de mai multă singurătate1 Senzorialul 7S8 2 trăieşte n prezent. acordă mare im2portan'ă (aptelor şi este priceput n chestiuni practice0 i
plac lucrurile bine de(inite şi măsurabile1 !ntuitiFul 7!8 2 creatiF şi orientat spre Fiitor0 pre(eră să imagineze mereu alte posibilită'i şi se străduieşte să mbu2 nătă'ească lucrurile1 &e(leKiFul 7&8 2 ia decizii (olosindu2se de logică şi ana2liză0 apelează mai degrabă la ra'iune dect la sentimente1 A(ectiFul 7A8 2 interesat de oameni şi de neFoile lor0 apelează mai degrabă la sentimente dect la ra'iune1 udicatiFul 78 2 este organizat şi şi ndreaptă e(ortu2rile spre de(initiFarea proiectelor1 PerceptiFul 7P8 2 (leKibil. deschis schimbărilor şi noului n general1 Aceste scurte descrieri ne permit să ne (acem o imagine sumară asupra (iecărui tip de personalitate1 # persoană de tip eS&. de pildă. este sociabilă. acordă importan'ă (aptelor reale. (ace uz de logică şi este bine organizată1 Un ilAP este re'inut. creatiF. dă multă aten'ie problemelor oamenilor şi este (leKibil1 Ciecare tip are anumite trăsături care l particu2larizează1 )upă ce Fe'i citi mai Ios despre tipul dumnea2Foastră. citi'i şi despre tipul care Fi se opune. pentru ca ast(el să pute'i clari(ica anumite lucruri aparent di(icile1 Altă chestiune ar (i (recFen'a de apari'ie a (iecărui tip n masa popula'iei1 -KtraFerti'ii senzoriali. de pildă. trăiesc (e2aNw12X wNi
Tipurile de personalitate şi lucrează mpreună cu nenumărate persoane aFnd aceleaşi caracteristici. pe cnd introFerti'ii intuitiFi au mai pu'ine şanse să Fină n contact cu oameni de acelaşi tip. ceea ce le pro2duce adesea un sentiment de izolare1 !1 Tipul elA eKtraFertit2!ntuitiF2A(ectiF2udicatiF deschis creatiF interesat de oameni organizat Celul cald şi protector n care se poartă cu oamenii. ca şi siguran'a cu care o(eră solu'ii şi organizează lucrurile i trans(ormă pe cei apar'innd tipului elA n Feritabili lideri1 )acă un elA crede n ceFa. el Fa şti să transmită entuziasmul său celorlal'i. iar capacitatea de a Forbi coerent şi conFingător i Fa (ace pe oameni să reac'ioneze pozitiF la ideile lui1 Ea rindul lor. elA reac'ionează cu promptitudi2ne la problemele celorlal'i. ceea ce le sporeşte popularitatea1 Aceste calită'i determină de multe ori succesul pro(e2sional. elA (iind antrena'i n sluIbe care implică un contact direct cu oamenii1 -i snt atraşi de radio. teleFiziune şi alte institu'ii mass2media şi snt (oarte buni agen'i de Fnzări. căci se implică personal n tranzac'ii1 )acă aIung pro(esori. snt simpatiza'i deopotriFă de colegi şi eleFi1 Snt buni psiho2terapeu'i1 Se simt atraşi de problemele religioase şi spirituale şi (ac adesea parte din grupuri de această natură1 Partea ad2ministratiFă a oricărei sluIbe i irită. iar detaliile practice pur şi simplu i demoralizează1 )in acest motiF. contabilitatea. asigurările sau domeniul bancar nu i atrag1 Un elA are ntotdeauna o Fia'ă plină. căci se implică pnă la capăt n bucuriile şi necazurile celor din Iur şi n di2(erite proiecte. riscnd să aibă o eKisten'ă agitată1 "auza aces2tui lucru poate (i timpul insu(icient pe care l alocă (iecărui proiect1 Un elA inFită pe toată lumea la el acasă. şi primeş2te oaspe'ii cu bra'ele deschise şi le o(eră o masă bună1 Tele2 Personalitate şi temperament (onul i sună ncontinuu. iar nota de plată este probabil pe măsură1 Persoanele de tip elA se simt cel mai bine n compania altor oameni1 "um singurătatea ndelungată le deprimă. se For grăbi să2şi programeze ct mai multe ntlniri1 Tipul aces2ta e ct se poate de sociabil1 "on(lictele şi lipsa armoniei la serFiciu sau acasă l supără. şi de aceea Fa (ace tot ce i stă n putin'ă pentru a le eFita1 &areori i Forbeşte de rău pe ceilal'i1 "u asemenea calită'i eKcep'ionale n ceea ce priFeşte rela'iile interumane. elA For atrage oamenii n mod (iresc1 Asta nseamnă că For (i ntotdeauna nconIura'i de lume. dar şi că For trebui să asculte problemele tuturor1 Cunc'ia lor a(ectiFă puternică i Fa (ace să se identi(ice cu aceste proble2me şi să şi le nsuşească1 Adesea. un elA se poate epuiza din punct de Federe emo'ional. prelund griIile celorlal'i1 )eşi n acel moment Fa aFea neFoie de re(acere. este posibil ca sentimentul puternic al dăruirii de sine să nu i2o ngăduie1 #ricare dintre tipurile psihologice poate (i a(ectat de ne2cunoaşterea caracteristicilor contrare1 Tipul elA trebuie să se asigure că nu se precipită. că de'ine datele reale ale oricărei probleme. că priFeşte orice situa'ie n mod logic şi că ia n considerare orice in(orma'ie nouă nainte de a lua o decizie1 nIur de > din ntreaga popula'ie snt persoane elA şi. cum ocupa'iile lor di(eră. nu prea eKistă şanse ca mul'i
să lucreze n acelaşi loc1 umărul (emeilor apar'innd aces2tui tip este mai mare dect al bărba'ilor1 !!1 Tipul ilA i ntroFertit2l ntuitiF2A(ectiF2 ud icatiF rezerFat creatiF interesat de oameni organizat Sentimentele persoanelor apar'innd acestui tip snt (oar2te puternice0 ilA se implică n problemele celor din Iur şi ;5 Tipurile de personalitate For neapărat să contribuie la dezFoltarea lor psihologică0 adesea. serFesc drept model oamenilor1 Totuşi nu mul'i bene(iciază de calită'ile tipului ilA. căci el nu2şi dezFăluie sentimentele dect apropia'ilor. n care poate aFea ncredere1 )e obicei. oamenilor li se pare că ilA snt persoane plăcute. dar cam reci1 !n realitate. ei nu snt reci deloc0 dimpotriFă. snt stăpni'i de sentimente puter2nice. nsă pe cele mai adnci şi mai compleKe nu le pot eK2prima şi mpărtăşi celorlal'i1 "te un eKtraFertit intuitiF mai perspicace poate percepe instinctiF această bogată Fia'ă in2terioară. aIutndu26 pe tipul ilA s2o aducă la lumină. spre binele celor din Iur1 Te po'i bizui ntotdeauna pe un ilA. căci şi ndepli2neşte obliga'iile cu promptitudine. este punctual la ntlniri şi se 'ine de cuFnt1 Ea serFiciu respectă termenele de lucru 2nu2i place să (acă nimic n grabă. n ultima clipă1 )etestă să2şi ncalce promisiunile şi ncearcă din răsputeri să eFite acest lucru1 - conştiincios şi perseFerent şi uneori dorin'a lui de a duce orice la bun s(rşit ntră n con(lict cu neFoia de a re(lecta. de a imagina şi de a Fisa1 Adesea. un ilA are premoni'ii cu totul speciale. care de obicei se adeFeresc1 - greu de eKplicat cum şi de ce au reprezentan'ii acestui tip ast(el de premoni'ii. cert este că mul'i posedă calită'i eKtrasenzoriale1 Un ilA e capabil să treacă rapid n reFistă nenumărate posibilită'i şi adesea re2simte acut att criticile ce i se aduc. ct şi prezen'a stărilor con(lictuale. de care ncearcă să se (erească1 Persoanele de tip ilA au neFoie de sluIbe n care să2şi (olosească talentul de a scoate la supra(a'ă tot ce este mai bun n ceilal'i1 n general. se simt bine n nFă'ămnt sau n alte pro(esiuni care implică griIa (a'ă de oameni. iar eleFii lor ştiu că For (i spriIini'i şi ncuraIa'i să2şi mplinească po2ten'ialul1 -ste (oarte probabil ca ilA să (i (ost ei nşişi stu2den'i străluci'i. capabili de o carieră uniFersitară1 Snt intere2 Personalitate şi temperament sa'i. de asemenea. de artele plastice şi de muzică1 "eea ce i (ascinează nsă cu adeFărat este natura umană. aşa că se For ndrepta adesea către psihiatrie sau psihologie1 Se simt totodată atraşi de religie şi spiritualitate. ceea ce i poate determina să2şi aleagă o carieră n acest domeniu1 Mul'i ilA snt scriitori. găsind ast(el o modalitate de a transmite şi celorlal'i gndurile şi sentimentele lor pro2 (unde1 Ee este mai greu să se eKprime Ferbal. dar n scris au o (luen'ă uimitoare şi o mare capacitate de a comunica1 $inen'eles că nu to'i reuşesc să2şi cştige eKisten'a scriind1 Unii scriu din pură plăcere sau ca parte integrantă a Fie'ii lor pro(esionale ori sociale. al'ii snt implica'i n editoria2listică1 Un ilA ar trebui să nu2şi piardă prea mult timp disecnd problemele. să se asigure că de'ine datele reale ale oricărei chestiuni. că priFeşte lucrurile n mod logic şi că ia n con2siderare orice in(orma'ie nouă nainte de a lua o decizie1 Persoanele de tip ilA reprezintă doar 6 din popula'ia globului. (emeile de'innd maIoritatea1 Probabil că un ilA Fa ntlni pu'ini indiFizi din categoria sa. pe care i Fa recu2noaşte totuşi după interesele lor bine precizate1 !!!1 Tipul elAP eKtraFertt2!ntuitiF2A(ectiF2PerceptiF deschis creatiF interesat de oameni (leKibil Persoanele de acest tip tind să aibă o Fia'ă plină şi Fa2riată. adesea urmnd mai multe cariere de2a lungul eKis2 ten'ei lor1 Eucrează cu plăcere şi entuziasm şi. datorită min'ii lor imaginatiFe şi ingenioase. se pot ndrepta spre aproape orice i atrage1 "ei din preaIma lor se simt ncuraIa'i de aceas2tă atitudine plină de Fia'ă şi de bunăFoin'ă. ast(el că elAP snt de obicei (oarte populari1 Tipurile de personalitate #rice ar ntreprinde. un el AP trebuie să stabilească re2ia'ii cu oamenii0 lucrnd pe cont propriu. nu dă acelaşi randa2ment1 Adoră să Fină cu idei inedite n a(aceri şi să ini'ieze proiecte noi1 şi sus'ine att de conFingător cauza. nct i en2tuziasmează pe to'i. (ăcndu2i să2i acorde tot spriIinul1 u cru'ă nici un e(ort pentru a2şi prezenta apoi proiectele att Ferbal. ct şi n scris. următorul pas (iind acela de a2i implica şi pe al'ii. pe ct mai mul'i1 "nd nsă proiectul Fa demara. n s(rşit. şi doar micile detalii practice For mai trebui puse la punct. tipul elAP şi Fa pierde răbdarea şi interesul0 dacă nu are şansa ca altcineFa 2 un senzorial 2 să se ocupe de chestiunile
practice. minunatul proiect Fa pieri1 Prin urmare. este capabil mai degrabă să nceapă dect să (inalizeze ceFa. ast(el că tipurile mai organizate se ntreabă adesea de ce un proiect att de promi'ător s(rşeşte att de Ialnic1 )eşi se pot ocupa temporar şi de actiFită'i practice. cu şanse de succes datorită adaptabilită'ii şi capacită'ii lor de a improFiza. el AP snt mai degrabă atraşi de tot ce presu2pune interac'ia cu oamenii1 Se For descurca minunat n acti2Fită'ile de Fnzare şi de publicitate0 snt interesa'i totodată de psihologie şi. n general. de educa'ie1 Actoria e alt dome2niu care li se potriFeşte1 n a(aceri şi ncuraIează colegii şi subordona'ii. eFitnd să se plaseze n postura de şe(i auto2ritari1 "a partener. tipul elAP are umor. este blnd şi plăcut1 $ărba'ii şi (emeile din această categorie atrag (ără nici un e(ort1 Un zmbet. o ocheadă şi un sărut şi croiesc drum ime2diat spre inima celuilalt1 Un elAP este un bun partener de Fia'ă pentru un alt perceptiF. dar unei persoane cu o pronun2'ată componentă IudicatiFă i se Fa părea impreFizibil. ntre altele deoarece tinde să cumpere (recFent articole luKoase şi (oarte scumpe1 Un om de acest tip se simte adesea epuizat pentru că dă o importan'ă eKagerată eFenimentelor cotidiene1 Mintea Personalitate şi temperament lui lucrează nencetat. ncercnd să asimileze toate in(orma2'iile noi. ceea ce duce uneori la suprancărcare şi la stări de2presiFe1 Pentru că este oricnd gata să se implice. consumă prea multă energie şi adesea are neFoie de ncuraIările celor2lal'i pentru a nu claca1 )eşi e (oarte receptiF n priFin'a oa2menilor. poate să2şi interpreteze greşit percep'iile1 )e obicei are nenumărate cunoştin'e. iar agenda tele(onică i este pli2nă1 "ei din Iur ştiu că pot apela la el oricnd au neFoie să (ie puşi n legătură cu cineFa1 &eprezentan'ii acestui tip trebuie să se asigure că nu se precipită. că de'in datele reale ale oricărei chestiuni. că priFesc totul n mod logic. că nu2şi amnă hotărrile la nes(ir2şit şi că respectă termenele1 "am > din ntreaga popula'ie apar'ine tipului elAP1 )atorită mobilită'ii lor. este (oarte probabil ca elAP să se ntlnească (recFent cu oameni de acelaşi tip1 Atta timp ct Oau pus mna pe un nou proiect şi snt nconIura'i de per2soane n'elegătoare. se simt mul'umi'i1 !+1 Tipul ilAP introFertit2!ntuitiF2A(ectiF2PerceptiF rezerFat X creatiF interesat de oameni L(leKibil Un ii AP este o persoană ieşită din comun. de o sensibi2litate cu totul aparte şi cu intui'ii neobişnuite1 &eprezentan'ii acestui tip se dăruiesc cu generozitate cte unei sarcini care i interesează1 )e'in Faste cunoştin'e pe care le transmit şi celorlal'i. ca pro(esori sau publicişti1 n Fia'a de zi cu zi pot părea retraşi şi nesociabili. ast(el că mul'i i Iudecă greşit1 Aceşti oameni au conFingerea că trebuie să contribuie la bunăstarea celor din Iur şi se implică din tot su(letul n nenumărate proiecte. (iind permanent n criză de timp1 Snt deseori n ntrziere. căci organizarea lor lasă de dorit 2 de obicei datorită neputin'ei de a aloca (iecărui lucru timpul >3 Tipurile de personalitate necesar1 "ei toleran'i se pot nFă'a cu ideea că un ilAP ntr2zie mereu. dar cei cu sim' organizatoric socotesc acest lucru inacceptabil1 !dealurile tipului ilAP intră cteodată n con(lict cu reali2tă'ile Fie'ii cotidiene1 )acă şi alege un partener realist. Ocu picioarele pe pămnt. acesta se Fa ocupa probabil de micile detalii practice ale Fie'ii1 )ar dacă partenerul i seamănă. cei doi şi For petrece timpul schimbnd idei şi concepte pe care nu le For pune niciodată n practică1 n copilărie. ilAP asimilează cu uşurin'ă in(orma'ii şi cunoştin'e. (iind de obicei eleFi buni1 Munca de cercetare li se potriFeşte. căci le place să acumuleze date0 de aseme2nea. snt atraşi de tot ce are legătură cu (iin'a umană1 Snt buni consilieri. psihiatri şi psihologi şi snt adesea interesa'i de domeniul religios şi spiritual1 Au sim' muzical şi artistic1 Au talent pentru limbi. inclusiF pentru limbaIul compute2rului1 )acă se For ndrepta spre lumea a(acerilor. For aFea succes n măsura n care se For sim'i răspunzători de bună2starea salaria'ilor 2 de pildă. ca şe(i de personal1 "redin'a n bine şi (rumos a unui ilAP este adesea umbrită de melan2colie1 -l percepe acut partea ntunecată a Fie'ii. ceea ce l cu(undă n stări depresiFe chinuitoare0 n aceste momente. pre(eră să se izoleze1 umai un partener n'elept şi pro(und Fa putea să26 n'eleagă1 +ia'a unui ilAP este o continuă căutare de sens şi. cum rareori ntlneşte oameni de acelaşi tip cu el. are un senti2 ment de izolare1 "onFins că are de dăruit lumii ceFa unic. tipul ilAP deFine pro(und (rustrat cnd nu2şi poate mplini menirea1 )acă snte'i de acest tip. trebuie să Fă asigura'i că nu pierde'i prea mult timp disecnd problemele. că de'ine'i da2 tele reale ale oricărei chestiuni. că priFi'i lucrurile n mod logic. că nu Fă amna'i la nes(rşit deciziile şi că
respecta'i termenele1 Personalitate şi temperament "am t23 din popula'ie apar'ine tipului ilAP0 maIo2ritatea snt (emei 2 un motiF n plus pentru a le spori senti2 mentul de singurătate şi neasemănare cu cei din Iur1 +1 Tipul el& eKtraFertit2!ntuitiF2&e(leKiF2udicatiF deschis creatiF logic organizat #amenii de acest tip snt sinceri. direc'i şi (oarte comu2nicatiFi1 "el mai adesea spun lucrurilor pe nume1 Persoanele mai rezerFate i pot considera agresiFi. dar n (ond este For2ba doar de neFoia de a eKplica şi a clari(ica lucrurile1 Au o capacitate organizatorică eKcep'ională. mai ales cnd se pune problema (olosirii e(iciente a timpului şi a oamenilor1 )in acest motiF snt adesea numi'i n posturi manageriale1 Mul'i el& (ac din muncă scopul Fie'ii lor. nu2şi cru'ă e(orturile şi pretind celorlal'i să se comporte la (el1 "nd constată că cineFa nu2şi ndeplineşte sarcinile. i supraFe2ghează şi i Feri(ică munca1 Pentru că snt Forbăre'i. se eKprimă cu uşurin'ă şi au n2credere n (or'ele lor. el& snt considera'i realişti şi cu sim' practic1 "ei din Iur şi dau rareori seama că trăsătura lor do2minantă este imboldul de a crea. de a inoFa. de a ntreprinde ceFa inedit1 Prea pu'in interesa'i de rutina administratiFă şi de detalii. el& se For strădui totuşi să le acorde aten'ie dacă serFesc scopului lor (inal1 Urcă de obicei repede treptele ierarhiei manageriale. aIungnd uşor n posturi de conducere. adesea (oarte nalte1 MaIoritatea snt lideri nnăscu'i. bucuroşi să dea instruc'iuni şi să Forbească n public1 Uneori subordona'ii i consideră prea autoritari1 "nd li se cere părerea. el& Fin ntotdeauna cu solu'ii logice1 umai ceea ce este logic are Faloare n ochii lor1 Cirile emo'ionale nu prea au trecere n (a'a acestui tip. dar >> Tipurile de personalitate dacă un lucru i este n(ă'işat şi din unghi logic. nu numai emo'ional. atunci Fa primi aten'ia şi simpatia cuFenite1 aturi (oarte independente. el& 'in să plani(ice totul dinainte şi să controleze per(ect ce (ac şi cnd (ac1 Tipurile rezerFate. sensibile şi mai pu'in organizate i pot considera dominatori şi agresiFi. aşa că el& ar trebui să2i trateze pe aceşti oameni cu mai mult tact1 $ărba'ii el& par să (ie accepta'i de societatea noastră mai uşor dect (emeile1 n Fia'a domestică. att bărba'ii. ct şi (emeile se aşteaptă ca ntreaga (amilie să2i sus'ină şi să (ie bine organizată1 )acă problemele de acasă i solicită prea mult. deFin irascibili. ntruct au neFoie de stimuli adecFa'i (irii lor creatiFe1 Persoanele apar'innd acestui tip trebuie să se asigure că nu se precipită. că de'in datele reale ale oricărei chestiuni. că nu nesocotesc sentimentele celorlal'i şi că 'in seama de orice in(orma'ie nouă nainte de a lua o hotărre1 Wansele ca el& să ntlnească multe persoane de ace2laşi tip For (i mici. pentru că to'i 7reprezentnd cam > din popula'ie8 snt prea ocupa'i să2şi pună planurile n aplicare #ricum. For ntlni mai curnd bărba'i dect (emei1 +!1 Tipul il& introFertit2!ntuitiF2&e(leKiF2udicatiF rezerFat creatiF logic organizat )atorită spiritului lor creatiF şi receptiF la nou. il& snt ntotdeauna antrena'i ntr2un proiect sau altul1 Adesea. nu snt mul'umi'i nici cnd lucrurile merg bine şi găsesc negre2şit o cale de a aduce mbunătă'iri1 Ee place să2şi Fadă planu2rile puse n aplicare1 Ea serFiciu For (i probabil considera'i nişte originali atraşi de Fiitor şi de organizarea lui1 Tendin'a lor de a aduce schimbări şi mbunătă'iri la toate niFelurile este sus'inută Personalitate şi temperament de calită'i organizatorice deosebite şi de capacitatea de a2şi duce la bun s(rşit proiectele1 "hestiunile mărunte ale Fie'ii zilnice de (amilie. ca şi ocaziile sociale i lasă reci1 )e aceea snt considera'i nepoli2ticoşi şi Fădit elitişti. cnd de (apt ei pur şi simplu nu se pot concentra asupra detaliilor domestice ale eKisten'ei1 )e ne2numărate ori. obserFa'iile şi sugestiile originale pe care le (ac n public par deplasate şi stranii n ochii celorlal'i pen2tru că nu snt n'elese1 Adesea au di(icultă'i de comunicare din cauza (irii (oarte rezerFate şi pentru că gndirea lor creatiFă rămne un proces interior1 &a'iunea e (oarte importantă pentru un il& şi tot ceea ce (ace 2 chiar distrac'ia şi Iocul 2 trebuie să aibă o logică1 )acă ceFa i se pare logic şi realizabil. se Fa strădui din răsputeri să26 pună n practică1
Persoane independente. il& şi urmează netulbura'i dru2mul singular. crend sisteme bazate pe clasi(icări şi pe de2duc'ii. cărora snt oricnd capabili să le demonstreze meri2tele1 )eşi pre(eră să2şi (olosească propriile idei. pot n'elege şi analiza şi ideile altora. pe care le prezintă apoi ntr2o ma2nieră accesibilă1 Ea serFiciu snt de obicei (oarte pre'ui'i pentru că oa2menii de tipul lor snt rari şi pot lucra aproape n orice dome2niu atta timp ct se ocupă de proiecte de Fiitor1 Au un sim' critic ascu'it şi pot (i ncăpă'na'i1 Se pricep să lucreze la com2puter şi pot crea noi sisteme0 pre(eră să se ocupe de o mai bună utilizare a oamenilor dect a miIloacelor de produc'ie1 )acă are ca partener un intuitiF. tipul il& i Fa mpăr2tăşi probabil multe din ideile şi gndurile sale0 un partener cu mai mult sim' practic s2ar putea să nu n'eleagă aceste idei şi gnduri. n schimb i Fa spune dacă au sau nu Freo aplicabilitate1 Persoanele de tip il& trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp disecnd problemele. că de'in datele reale >=
Tipurile de personalitate ale oricărei chestiuni. că nu nesocotesc sentimentele celor2lal'i şi că 'in cont de orice in(orma'ie nouă nainte de a lua o hotărre1 )oar 6 din popula'ie este de tip il&. ceea ce i poate (ace pe aceşti oameni să se simtă cam singuri1 umărul băr2ba'ilor este mai mare ca al (emeilor1 +!!1 Tipul e!&P eKtraFertit2!ntuitiF2&e(leKiF2PerceptiF deschis creatiF logic L(leKibil &eprezentan'ii acestui tip se implică n nenumărate ac2tiFită'i. au o Farietate impresionantă de preocupări şi ini'iază multiple proiecte1 !mensa lor capacitate de a Oproduce idei atinge tot ce ntlnesc n cale1 Au capul plin de idei şi snt mereu inspira'i1 #bişnuiesc să sară ncontinuu de la un pro2iect la altul. modi(icndu2şi ideile pe măsură ce absorb in(or2ma'ii noi1 "ei din Iur. mai ales IudicatiFii. se simt adesea deconcer2ta'i/ obiceiul tipului e!&P de a2şi schimba punctul de Federe cnd tocmai se aIunsese la un consens i derutează1 AdeFărul este că e!&P snt att de proli(ici şi gndesc cu atta repezi2ciune. nct prea pu'ini reuşesc să2i urmărească1 Un e!&P se pricepe să2şi prezinte ideile ntr2o manieră care2i determină pe ceilal'i să le preia imediat1 u se gn2 deşte nsă dacă ele pot (i puse n practică. pre(erind să lase n seama altora acest aspect1 Adesea. cnd ideile lui snt pe punctul să se realizeze 2 rămnnd doar cteFa detalii practice de rezolFat 2. tipul e!&P şi pierde orice interes şi Frea să treacă la ceFa nou1 +echiul proiect are toate şansele să eşu2eze dacă nu e dus la ndeplinire de altcineFa1 Pentru că nu se ocupă n mod sistematic de micile detalii practice. multe dintre ideile lui bune rămn n suspensie1 Se pricepe totuşi de minune să le insu(le Fia'ă1 >: Personalitate şi temperament )acă n2au libertate la serFiciu sau dacă snt constrnşi la o Fia'ă de (amilie ritualizată şi repetitiFă. e!&P se simt. (ără să ştie de ce. adnc (rustra'i şi pot aFea stări depresiFe1 -i au neFoie de Farietate şi de proFocare n Fia'ă. sub (orma mai multor proiecte di(erite cărora să li se dedice simultan1 "elelalte tipuri s2ar putea să nu2i n'eleagă şi să i creadă incapabili de dăruire1 Ea serFiciu şi n societate snt o prezen'ă plăcută. iar cnd ncep să Forbească deFin (ascinan'i0 snt (oarte sociabili şi au n general o bună dispozi'ie molipsitoare1 "u logica lor impecabilă. snt capabili să argumenteze n (aFoarea a orice. căci nimeni nu le poate 'ine piept1 Acasă. e!&P nu snt de obicei un model de ordine şi cu2ră'enie. dar ştiu să nsu(le'ească mediul n care trăiesc1 Pen2tru că nu2i interesează mărun'işurile Fie'ii casnice. i pun la treabă pe ceilal'i1 Wtiu cum să se Ioace cu copiii pentru a2i stimula să gndească. iar asta nseamnă că Fia'a lor de (amilie nu e niciodată plicticoasă1 Se pricep să inFenteze (el de (el de gadgeturi nostime1 Persoanele de acest tip trebuie să se asigure că nu se precipită. că de'in datele reale ale oricărei chestiuni. că nu nesocotesc sentimentele celorlal'i. că nu2şi amnă hotărrile la nes(rşit şi că respectă termenele1 "am > din popula'ie apar'ine tipului e!&P. predomi2nnd bărba'ii1 AFnd nenumăra'i prieteni şi cunoştin'e. e!&P au şanse mari să ntlnească oameni de tipul lor1
+iii1 Tipul i!&P introFertit2!ntuitiF2&e(leKiF2PerceptiF rezerFat creatiF X logic (leKibil &eprezentan'ii tipului i!&P şi construiesc opiniile lo2gic şi ra'ional şi snt considera'i de obicei (oarte inteligen'i1 MotiFul este capacitatea lor de a re'ine cu uşurin'ă date de2 Tipurile de personalitate spre un anumit subiect. eliminnd tot ce e nesemni(icatiF1 Snt ntotdeauna cu un pas naintea celorlal'i. care adesea nu le pot urmări ra'ionamentele compleKe1 Pe măsură ce asimilează in(orma'ii şi idei noi. il&P şi aIustează tabloul mental. modi(icnd2şi corespunzător Fe2 chile gnduri şi decizii1 Cac asta cu uşurin'ă şi plăcere. aFnd sentimentul că totul n Fia'ă este sortit schimbării1 PriFesc problemele ca pe nişte situa'ii care se nasc şi eFoluează. nu ca pe un set rigid de circumstan'e necesitnd o reac'ie spe2ci(ică1 )i(icultă'ile apar cnd trebuie să2şi pună ideile n prac2tică. deoarece pe de2o parte no'iunile cu care lucrează snt prea abstracte şi cumFa nebuloase. iar pe de alta aten'ia le e captată mereu de ceFa nou1 )in această cauză. ideile lor snt puse adesea pe seama altora. presupunnd că se găsesc persoane capabile să le (inalizeze1 "um il&P trăiesc n uniFersul abstract al conceptelor. ei pot părea retraşi. detaşa'i şi eKcentrici1 Adesea snt cititori mpătimi'i. ce deForează carte după carte. ast(el că cei din Iur se ntreabă pe ce lume snt Snt ntr2o lume a lor 2 şi lasă lumea Oreală sa2şi Fadă de treburile ei1 )eşi un ser2Ficiu pe măsura capacită'ilor lor e greu de găsit. snt n ge2neral satis(ăcu'i cnd lucrează n cercetare. unde pot mbogă'i permanent o descoperire cu date noi1 u snt (ăcu'i pentru sluIbele de rutină. care cer stăpnirea detaliilor practice. ci pentru cele care presupun studiul minu'ios al tuturor cone2Kiunilor unei probleme. (ără a da răspunsuri imediate1 So2cietatea noastră i acceptă cu mai multă uşurin'ă pe bărba'ii il&P dect pe (emeile de acelaşi tip. care snt considerate oarecum lipsite de (eminitate şi noncon(ormiste1 Spre deosebire de opusul lor. tipul eSA. il&P nu se im2plică prea mult n Fia'a de (amilie şi n cea socială1 "u toate acestea. snt toleran'i. iar compania (amiliei i bucură. ne2deranInd2i dezordinea din casă sau mesele neregulate1 u Personalitate şi temperament le place să2şi organizeze şi să2şi ngriIească mereu casa şi nici nu n'eleg rostul acestor ocupa'ii1 n schimb. se strădu2iesc să dezFolte capacită'ile intelectuale. nu numai deprin2derile practice. ale copiilor lor1 &eprezentan'ii acestui tip trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp disecnd problemele. că de'in datele reale ale oricărei chestiuni. că nu nesocotesc sentimentele celorlal'i. că nu2şi amnă hotărrile la nes(rşit şi că respectă termenele1 "um doar 6 din popula'ie este de acest tip. eKistă pu2'ine şanse ca i!&P să ntlnească mul'i oameni similari. mai ales că au tendin'a să ducă o Fia'ă solitară1 !1 Tipul eS& eKtraFertit2Senzorial2&e(leKiF2udicatiF deschis practic logic organizat Persoanele apar'innd tipului eS& snt Ocu picioarele pe pămnt. Figuroase şi practice1 Snt totdeauna la curent cu ceea ce se petrece n Iurul lor pentru că obişnuiesc să se a(le n miezul eFenimentelor1 Spun lucrurilor pe nume. ast(el că ştii la ce să te aştep'i din partea lor. iar la serFiciu. ca şe(i. For să se nconIoare cu oameni productiFi şi de ncre2dere1 Tipul eS& şi impune anumite standarde şi se aşteaptă ca ceilal'i să procedeze la (el1 !deile şi teoriile au Faloare n ochii lui doar dacă p ot (i puse n practică1 )acă are impresia că o idee se poate concretiza ntr2un produs util. o spriIină. dacă nu. o respinge. socotind2o utopică1 )atorită (irii lor deschise. eS& snt ntotdeauna la cu2rent cu ultimele noută'i n materie de a(aceri sau de poli2 tică. despre care a(lă mai ales din discu'iile cu cei din Iur1 Ea rndul lor. snt considera'i surse inepuizabile de in(or2ma'ii. căci pot da nenumărate detalii releFante despre aproa2pe orice1 Tipurile de personalitate +orbesc curgător şi n cunoştin'ă de cauză. ceea ce2i (ace să se detaşeze net ntr2o mul'ime1 Snt sistematici şi hotăr'i. iar capacitatea de a (inaliza proiectele i (ace (oarte potriFi'i pentru o pro(esiune n domeniul comercial1 Se descurcă bine şi n a(aceri sau n (inan'e. ob'innd adesea sume impor2tante. pe care le inFestesc cu pricepere1 AIung cu uşurin'ă n posturi manageriale nalte. căci ştiu să pro(ite la maKi2mum de timp şi au griIa ca subordona'ii lor să (acă la (el1 Se doFedesc buni administratori. deşi cam seFeri1 Snt orga2nizatori desăFrşi'i0
po'i (i sigur că şi For duce ntotdeauna proiectele la bun s(irşit1 "andizi şi sinceri. nu le place să2şi complice Fia'a1 u se simt atraşi de ezoterisme sau de teorii nclcite. iar cei cu (iri mai compleKe. nclina'i spre abstrac'iuni. i consideră cam rudimentari1 Acasă sau la serFiciu. pre(eră să rănească sentimentele cuiFa dect să lase o problemă nerezolFată1 !n comitete şi n consilii. li se o(eră adesea preşedin'ia1 ude2că'ile lor snt tranşante 2 cei incapabili să2şi asume respon2sabilită'i snt condamna'i tară drept de apel1 &eprezentan'ii tipului eS& se doFedesc părin'i şi par2teneri stabili. deşi nu se (eresc să spună lucrurilor pe nume1 "ei din (amilie ştiu la ce să se aştepte din partea lor1 Ee place să aibă o casa ordonată şi bine ntre'inută şi o (ami2lie pe măsură1 Participă de obicei la o sumedenie de pro2iecte comunitare. n care pre(eră să Ioace un rol ct mai actiF1 Persoanele eS& trebuie să se asigure ca nu se precipită. că nu ignoră posibilită'ile ulterioare. că nu nesocotesc senti2mentele oamenilor şi că 'in cont de orice in(orma'ie nouă nainte de a hotăr ceFa1 AproKimatiF 6> din popula'ie este de tip eS&. aşa că oamenii aceştia se For ntlni (recFent ntre ei0 e unul dintre motiFele pentru care se simt att de bine n lumea materială1 Personalitate şi temperament 1 Tipul iS& introFertit2Senzorial2&e(leKiF2udicatiF rezerFat Lpractic logic organizat i ntlnim pe iS& mai ales n domeniul bancar. n asi2gurări. inIusti'ie şi n contabilitate1 n aceste zone pro(esio2nale e ntotdeauna neFoie de oameni capabili să ducă singuri la capăt o treabă. să dea rezolFări logice problemelor prac2tice şi să respecte procedurile1 )e asemenea. pot (i des nt(l2ni'i n institu'iile militare. căci se adaptează uşor unei Fie'i simple şi stricte1 Cormează coloana Fertebrală a multor insti2tu'ii tradi'ionale. Făzndu2 şi linişti'i de treabă. conştien'i de responsabilită'ile lor şi gata oricnd să2şi (acă datoria1 Snt (oarte conştiincioşi cnd superFizează ceFa1 S2ar putea ca ceilal'i să nu le recunoască meritele. so2cotindu2i rigizi şi oarecum mărgini'i1 şi petrec ore ntregi trecnd n reFistă detalii cu care al'ii şi2ar pierde imediat răb2darea1 Temeinici şi meticuloşi. Feri(ică şi coordonează da2tele concrete cu in(inită aten'ie1 Ast(el şi petrec cea mai mare parte a Fie'ii. mai ales dacă se simt răspunzători pentru ceea ce (ac1 A primi responsabilită'i e (oarte important pentru tipul iS&1 &eprezentan'ii acestui tip şi trăiesc Fia'a concentrndu2se asupra etapelor pe care le au de parcurs ca să aducă la nde2plinire cte o sarcină1 imic nu2i abate din drum cnd snt conFinşi că urmăresc un obiectiF corect şi iau oricnd cuF,n2tul. cu (ermitate şi hotărre. pentru a2şi pleda cauza1 )eşi par cteodată greu de abordat din cauza (irii lor re2zerFate. cei din Iur şi dau curnd seama că snt oameni pe care te po'i baza1 Sursele lor de in(orma'ie snt ziarele. citite regulat şi metodic. radioul şi teleFiziunea1 Un iS& nu poate (i niciodată Osu(letul unei petreceri 2rolul acesta reFine tipului opus. elAP1 !nspira'ia. distrac'ia şi posibilită'ile nelimitate nu I oacă un rol important n Fia'a <3 Tipurile de personalitate lui1 n schimb. este gata oricnd să dea detalii precise despre munca lui. ca şi despre hobb@2urile trecute şi prezente1 Per2soanele apar'innd altor tipuri nu prea Făd rostul acumulării unor date (ără Freo legătură eFidentă ntre ele. dar iS& pro2(ită de orice sursă pentru a memora tot (elul de in(orma'ii1 Ea serFiciu. iS& Fin şi pleacă la ore (iKe0 rutina Ioacă un rol esen'ial n Fia'a lor1 Pre(eră să2şi petreacă timpul liber ntr2un cadru organizat. cum ar (i cluburile şi alte aseme2nea structuri0 deseori snt actiFi n cadrul $isericii1 Grupu2rile ezoterice nu2i atrag1 Cemeile iS& tind să2şi găsească mplinirea n rolul tra2di'ional de so'ie şi mamă. trecnd uneori prin adeFărate crize cnd copiii cresc mari şi părăsesc căminul. căci li se pare că au deFenit inutile1 u aspiră de obicei la o carieră pro(e2sională. iar dacă şi iau o sluIbă se simt oarecum FinoFate că şi negliIează ndatoririle casnice1 To'i i&S snt puter2nic lega'i de (amilie şi orice membru al acesteia se poate bizui pe ei1 &eprezentan'ii acestui tip trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp disecnd problemele. că nu ignoră posibilită2'ile ulterioare. că nu nesocotesc sentimentele celorlal'i şi că 'in cont de orice in(orma'ie nouă nainte de a lua o hotăr,re1 "el pu'in = din popula'ie apar'ine tipului iS&1 Pentru că tind să se Oadune cu persoane de acelaşi tip 7şi cu eS&8. iS& nu se simt izola'i1 umărul bărba'ilor este mai mare ca al (emeilor1 r1 Tipul eSA eKtraFertit2Senzorial2A(ectiF2udicatiF deschis Lpractic X interesat de oameni organizat
"ei mai mul'i i simpatizează pe eSA pentru că snt plini de căldură. Ocu picioarele pe pămnt şi organiza'i1 Tipul acesta ştie să2i (acă pe oamenii din preaImă să se simtă Personalitate şi temperament proteIa'i 2 indi(erent că2i aIută să2şi scoată haina cnd Fin acasă. ca le gătesc ceFa bun. că se interesează cum o duc sau că e(ectiF i ngriIesc1 Cemeile snt (oarte mul'umite de rolul lor casnic şi adesea ncearcă să26 ampli(ice. re'inndu2şi pe ct pot membrii (amiliei acasă1 Ea rndul lor. bărba'ii snt nişte părin'i iubitori1 )e obicei. eSA snt (oarte sociabili şi adoră să Forbeas2că. brodind la nes(rşit pe tema Fie'ii (amiliei lor sau a co2legilor de serFiciu1 Cemeile care nu pot aFea copii su(eră mult şi snt pro(und dezamăgite1 )eşi s2ar putea pregăti pentru cariere strălucite. eSA pre(eră să se pună n sluIba celorlal'i. aşa că şi aleg pro(e2 siuni de un anumit gen1 Pot deFeni asisten'i medicali. nFă2'ători. pro(esori. recep'ionai sau orice presupune un aIutor de ordin practic dat semenilor1 Snt eKcep'ionali ca agen'i de Fnzări. căci se implică din tot su(letul n tranzac'ii1 i găsim adesea n diFerse comitete locale. unde se do2Fedesc cooperan'i şi actiFi1 Acasă ori la serFiciu. au perma2nent griIă de al'ii1 Mul'i nu ştiu să2i pre'uiască/ s2au obişnuit ntr2att cu buna lor dispozi'ie. cu loialitatea şi griIa lor (a'ă de ei. nct li se par de la sine n'elese1 Totuşi. eSA au mare neFoie de apreciere. căci numai ast(el pot continua să se pună n sluIba celor din Iur1 Asta e tot ce pretind de la Fia'ă0 teoriile complicate. care2i atrag att de mult pe il&P. pe ei i lasă reci1 Cemeile eSA pot crede chiar că abstrac'iunile snt eKclusiF de competen'a bărba'ilor1 Acasă. persoanele de acest tip au griIă ca ceilal'i membri ai (amiliei să2şi respecte programul şi adesea i nso'esc. asi2gurndu2se că aIung la timp1 Au o Fia'ă de (amilie agitată şi plină de peripe'ii. pe care le mpărtăşesc cu plăcere şi luK de amănunte prietenilor şi colegilor de serFiciu1 Adesea. oamenii spun că (amilia unui eSA este O(oarte unită. motiFul (iind. probabil. tendin'a acestui tip de a2 şi aduna laolaltă ntreaga (amilie şi de2a o ocroti1 Stilurile de Tipurile de personalitate Fia'ă eKcentrice nu snt pe gustul unui eS A. căci i se pare că subminează ordinea stabilită1 oncon(ormiştii (amiliei nu snt nici ei prea simpatiza'i1 &eprezentan'ii acestui tip trebuie să se asigure că nu se precipită. că nu ignoră posibilită'ile ulterioare. că priFesc lucrurile n mod logic şi că 'in cont de orice in(orma'ie nouă nainte de a lua o decizie1 Tipul eS A de'ine un procent semni(icatiF n ansamblul popula'iei 2 cam 65 2 aşa că reprezentan'ii lui Fin (recFent n contact unii cu al'ii1 Cemeile snt n număr mai mare dect bărba'ii1 !!1 Tipul iSA introFertit2Senzorial2A(ectiF2udicatiF rezerFat practic interesat de oameni organizat #amenii de acest tip snt tăcu'i. serioşi. răbdători şi mun2citori1 u le place să se laude cu ceea ce (ac şi 2 pentru că ceilal'i le ignoră contribu'ia 2 snt rareori aprecia'i aşa cum merită1 Se mani(estă n spatele scenei şi lumea nu2 i poate Fedea la lumina rampei1 Pot lucra ani de zile n aceeaşi institu'ie. ndeplinind li2nişti'i şi răbdători sarcini care pe al'ii i2ar plictisi la culme1 Ee place ca munca lor să serFească oamenilor. să simtă că (ac ceFa util celorlal'i1 Snt atraşi de contabilitate. de lucrul n bănci sau n asigurări. pentru că toate acestea presupun contactul cu oamenii1 Cemeilor iSA le place să lucreze ca in(irmiere. secretare. recep'ionere sau ca (unc'ionare n spi2tale. mai ales n administra'ie şi n aproFizionare1 Se achită de obliga'ii cu griIă şi acurate'e1 &eprezentan'ii tipului iSA au neFoie să (ie recunoscu'i şi aprecia'i (ără a (i ridica'i n slăFi1 u aspiră să conducă şi nici să deFină cunoscu'i sau (aimoşi 2 nu s2ar sim'i bine n aceste situa'ii1 Pozi'ia de şe(ii se pare di(icilă1 Snt mul'u2 Personalitate şi temperament mi'i ca subalterni. iar dacă urcă n ierarhie le este (oarte greu să dea ordine1 Subordona'ii unui iSA aIuns ntr2un post de conducere nu2i n'eleg comportamentul şi adesea se produc con(uzii de roluri1 n copilărie. tipul acesta e serios şi ascultător2copilul ideal "a părin'i. iSA şi cresc copiii după principii Osănă2 toase. tradi'ionale1 Ciind oameni pe care te po'i bizui ntru totul. iSA snt adesea eKploata'i. propunndu2li2se sarcini pe care al'ii le re(uză1 )intr2un sim' al datoriei eKacerbat. ei le acceptă. deşi este mai mult dect pot duce1 )e obicei. e(orturile lor trec neobserFate1 +ia'a acestui tip se derulează liniştit. (ără nimic dramatic care să atragă aten'ia celorlal'i1 &ezerFa'i şi modeşti.
iSA nu se mndresc cu ce (ac şi uneori snt prea creduli1 Spre deosebire de tipul e!&P. opusul lor. nu snt prea inFentiFi. nu au o inteligen'ă sclipitoare şi se adaptează destul de greu la schimbări1 "a parteneri se doFedesc loiali şi credincioşi. dar nu (ascinan'i1 u snt genul care să2'i propună un pro2gram spectaculos pentru weeQ2 end1 "nd are un partener schimbător şi impreFizibil. tipul iSA poate. n schimb. să o(ere stabilitatea şi realismul necesare unei rela'ii1 Cemeile iSA casnice se simt att de legate de (amilie. nct pot trece printr2o criză de identitate atunci cnd copiii părăsesc casa părintească1 +ăzndu2şi rolul diminuat. senti2mentul inutilită'ii le copleşeşte1 "nd căsnicia li se destra2mă. att (emeile. ct şi bărba'ii iSA snt pro(und a(ecta'i de pierderea rolurilor lor conIugale1 Ea serFiciu şi acasă. iSA snt capabili să (acă o sume2denie de lucruri practice relatiF repede. iar dacă nu i ntre2rupe şi nu i conFinge nimeni că trebuie să (acă altceFa. se integrează per(ect n timpul pe care şi l2au alocat1 -i trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp dise2cnd problemele. că nu ignoră posibilită'ile ulterioare. că Tipurile de personalitate priFesc lucrurile n mod logic şi că 'in cont de orice in(orma2'ie nouă nainte de a lua o hotărre1 "el pu'in = din popula'ie apar'ine acestui tip. aşa că şansele unui iSA de a Feni n contact cu persoane similare 7şi cu nenumăra'i eSA8 snt destul de ridicate1 umărul (emeilor este mai mare ca al bărba'ilor1 !!!1 Tipul eS&P eKtraFertlt2Senzorial2&e(leKiF2PerceptiF deschis Lpractic logic 2(leKibil Persoanele de acest tip nu trec neobserFate1 Au mereu ceFa interesant de spus şi la orice reuniune se a(lă n centrul aten'iei1 PoFestesc despre lucrurile dramatice şi neobişnuite ce li s2au ntmplat lor sau altora. iar Fia'a le este aFenturoasă şi Fariată1 Se plictisesc repede de rutina zilnică şi reuşesc adesea să eFadeze din ea1 $ărba'ilor eS&P le este mai uşor s2o (acă. ntruct şi pot găsi actiFită'i noi şi pot călători 2lucru pe care26 adoră1 Aceşti oameni trebuie să (ie actiFi1 )acă au la serFiciu o muncă prea repetitiFă. eS&P se simt (rustra'i şi şi (olosesc timpul liber pentru a ac'iona aşa cum e place 2 adică din impuls1 !ar dacă sarcinile de ser2Ficiu nu presupun ceFa pe care Opo'i pune mna. For (ace lucruri practice şi actiFe n timpul liber1 Persoane ndemna2tice. eS&P ştiu adesea să picteze. să prelucreze lemnul sau să sculpteze. iar uneori le place să meşterească prin casă1 )acă au talent la muzică şi cntă la un instrument. For ncer2ca să intre n ct mai multe (orma'ii1 Adesea snt pasiona'i de sport1 Cilozo(ia sau psihologia nu2i interesează ctuşi de pu'in1 !deile şi teoriile nu2i prea atrag. căci nu snt lucruri pe care Opo'i să pui mna1 Snt in(init mai interesa'i de lumea con2cretă şi reală din Iur. ca şi de realitatea şi concrete'ea mo2mentului prezent1 Trăiesc clipa la maKimum şi şi schimbă Personalitate şi temperament reac'iile de ndată ce clipa s2a schimbat1 Snt sensibili la mi2cile schimbări din Fia'ă şi de aceea unele tipuri i pot con2sidera impreFizibili. ba chiar nedemni de ncredere1 u (ac parte dintre aceia care cer aIutorul psihologului pentru a2şi dezFolta personalitatea. căci nu snt interesa'i deloc de eKplorarea inconştientului1 )eFin de obicei cir2cumspec'i cnd aud de chestiuni ezoterice. cum ar (i Orezo2nan'a undelor telepatice 2 probabil pentru că nu ştiu ce Frea să spună această eKpresie )eşi snt Forbăre'i şi comunicatiFi n societate. eS&P caută mai degrabă ac'iunea ,ect discu'iile intime1 Adnc nrădăcina'i n realită'ile zilnice. ei şi bazează deciziile pe (apte concrete1 !au hotărri cu uşurin'ă. (olosindu2se de lo2gică şi (ără să se implice prea mult. după ce au analizat toa2te Fariantele1 )acă au n Federe un proiect. For testa ct mai multe posibilită'i. (ără să le pese dacă maIoritatea nu For conduce la nici un rezultat1 )in această cauză. eS&P snt mai tot timpul ocupa'i. eKplornd mereu cte ceFa. călăto2rind ncolo şi2ncoace. re(uznd să stea prea mult ntr2un loc1 "hiar şi n lumea de azi. acest stil le este mai accesibil băr2ba'ilor dect (emeilor1 # (emeie eS&P lăsată acasă să2şi n2deplinească rolul tradi'ional de mamă şi so'ie se Fa sim'i (rustrată din cauza monotoniei şi a lipsei de Faria'ie şi Fa ncerca să2şi găsească diFerse supape de descărcare1 &ela'iile apropiate i obosesc 2 şi chiar i stnIenesc 2pe eS&P. ast(el că persoanelor sensibile le Fa (i greu să se ataşeze de ei1 "u ct snt mai presa'i să intre ntr2o asemenea rela'ie. cu att se retrag mai tare 2 deopotriFă (izic şi emo'io2nal1 !n rela'iile amicale pot (i captiFan'i şi impreFizibili. iar realismul lor este bene(ic rela'iei1 u se simt ataşa'i de deta2liile zilnice ale Fie'ii de (amilie şi adesea pur şi simplu !e ignoră1 "ei mai mul'i eS&P se implică de2a lungul Fie'ii n numeroase actiFită'i şi lasă pretutindeni amprenta talentului lor1 Adesea şi aleg prietenii dintre colegii de serFiciu1 Ee <5 Tipurile de personalitate
place să lucreze ca antreprenori. căci snt negociatori nnăs2cu'i1 Adoră riscul şi ar da orice pentru a2şi (ace Fia'a mai palpitantă1 Mecanismele şi tot ce are legătură cu transpor2tul 2 naFe. aFioane şi Fehicule de orice (el 2 i atrag pe eS&P pentru că se mişcă şi trebuie maneFrate1 "nd o a(acere e n declin. eS&P snt persoanele cele mai potriFite să trans2(orme pierderile n pro(ituri1 )e ndată nsă ce lucrurile n2cep să meargă bine. şi pierd orice interes1 Pot ini'ia o a(acere eKcelentă. care Fa eşua pnă la urmă pentru că n2au răbdare să se ocupe constant de ea1 &eprezentan'ii acestui tip trebuie să se asigure că nu se precipită. că nu ignoră posibilită'ile ulterioare. că nu neso2cotesc sentimentele altora. că nu2şi amnă hotărrile la ne2s(rşit şi că respectă termenele1 "a şi celelalte tipuri eS. eS&P eKistă n număr mare. re2prezentnd cam 63 din popula'ie. deci nu duc lipsă de com2panie1 $ărba'ii snt mai numeroşi dect (emeile1 !+1 Tipul iS&P introFertit2Senzorial2&e(leKiF2PerceptiF rezerFat practic logic (leKibil &eprezentan'ii acestui tip nu Forbesc mult 2 pre(eră să ac'ioneze 2 şi au o (oarte bună n'elegere a realită'ilor acestei lumi1 Au sim' de obserFa'ie şi remarcă micile detalii prac2tice 2un aFantaI indiscutabil n lumea a(acerilor1 u ratează nici o ocazie (aForabilă0 pentru că ştiu cnd sa intre n scenă şi să2şi Ioace rolul. şi consumă rareori energia n ac'iuni inutile1 "um nu snt atraşi de discu'iile minore sau de br(ă. cei din Iur nu2şi dau de obicei seama de inteligen'a şi per2spicacitatea lor1 Sim'ul lor practic este att de dezFoltat. nct n'eleg şi pot mnui orice mecanism 2 maşini şi unelte de toate tipu2 rile. Fehicule şi. n general. orice se mişcă1 - de2aIuns să anin2 Personalitate şi temperament ce o priFire sau să atingă o maşinărie ca să n'eleagă imediat cum (unc'ionează şi adesea şi găsesc cu uşurin'ă sluIbe care necesită ndemnare1 )emontarea unui mecanism. eKamina2rea (elului n care (unc'ionează. repararea şi utilizarea lui 2toate acestea răspund neFoii lor de a2şi (olosi minile1 #rice presupune manualitate sau maneFrare li se potriFeşte per2(ect1 Pilotarea unui aFion ori conducerea unui Fehicul le poa2te o(eri satis(ac'ii eKtraordinare1 )ar e posibil ca n copilărie să2şi (i adus la disperare părin'ii şi pro(esorii din cauza inca2pacită'ii de a nFă'a lucruri teoretice1 Pentru că snt att de realişti şi de temeinici. iS&P rezolFă problemele Fie'ii practice cu o e(icien'ă şi o siguran'ă de sine inaccesibile altor tipuri1 )acă actiFită'ile de la serFiciu snt Fariate şi incitante. iS&P acceptă bucuroşi să lucreze mult. cu perseFeren'ă şi talent. chiar n condi'ii neaFantaIoase1 )acă au nsă un serFi2ciu conFen'ional sau monoton. se For plictisi imediat şi une2ori For ncerca să regizeze situa'ii critice. pentru a mai nFiora lucrurile1 SluIba trebuie să le dea posibilitatea să2şi pună n Faloare acurate'ea practică ntr2un mediu mereu schimbător1 )esele răsturnări de situa'ii din lumea a(acerilor şi din co2mer' nu2i deranIează. căci se pot adapta imediat. (olosindu2şi Oochii de Fultur şi perspicacitatea1 u snt (ăcu'i pentru o Fia'ă de (amilie liniştită. iar dacă sluIba i condamnă la actiFită'i de rutină. acasă au neFoie de actiFită'i spontane1 Spontaneitatea. impulsiFitatea şi liber2tatea de ac'iune snt esen'iale pentru un iS&P. dar l neliniş2tesc pe partenerul lui cnd acesta apar'ine altui tip1 )eşi nu snt lipsi'i de sim'ul datoriei. iS&P şi For asuma ct mai pu'ine responsabilită'i n (amilie sau la serFiciu. căci For să se simtă absolut liberi1 Pentru că snt sensibili la mi2cile schimbări de moment. pre(eră să nu (ie lega'i de nimic şi să decidă din mers ce au de (ăcut mai departe1 =4 Tipurile de personalitate "aracteristicile tipului iS&P snt acceptate mai uşor de societate cnd este Forba de bărba'i1 -Kistă nsă şi (emei cu aceste caracteristici. şi ele pot (i ntlnite astăzi eKercitnd pro(esiuni rezerFate mai demult doar bărba'ilor2 n dome2niul construc'iilor şi decora'iei interioare. n transporturi. ba chiar n armată şi poli'ie1 &eprezentan'ii acestui tip trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp disecnd problemele. că nu ignoră posibilită2'ile ulterioare. că nu nesocotesc sentimentele altora. că nu2şi amnă hotărrile la nes(rşit şi că respectă termenele1 &eprezentnd doar = din popula'ie şi (iind (oarte mo2bili. iS&P au pu'ine şanse să Fină n contact unii cu al'ii la locul de muncă1 Se ntlnesc mai degrabă n a(ara serFiciului1 +1 Tipul eSAP eKtraFertit2Senzorial2A(ectiF2PerceptiF deschis practic interesat de oameni L(leKibil #amenii de acest tip snt (oarte populari şi oricine se simte bine n compania lor1 Prietenoşi cu toată lumea. chiar
şi cu străinii. au o mare putere de conFingere şi de comu2nicare1 )e obicei. snt angaIa'i n mai multe proiecte simul2tane şi trec cu uşurin'ă de la unul la altul1 u snt nclina'i spre teorie şi analiză. pre(erind să se a(le n miezul lucrurilor concrete 2 să ac'ioneze. nu să re(lec2teze asupra lor1 Pot primi mai multe nsărcinări practice deodată. pentru că au aten'ie distributiFă1 Ee place să meşterească prin casă. dar lasă treaba la Iu2mătate de ndată ce se iFeşte ceFa mai interesant de (ăcut1 Treburile neterminate nu2i neliniştesc. ci le dau sentimentul plăcut al lucrului Oaproape gata0 i For nelinişti n schimb pe eFentualii lor parteneri IudicatiFi. obişnui'i să ducătorul la bun s(rşit1 Musa(irii snt ntotdeauna bine Feni'i n casa unui eSAP. chiar dacă totul e cu susul n Ios1 #amenii de acest tip ştiu Personalitate şi temperament să creeze o atmos(eră plăcută şi calda. să pregătească mn2căruri bune şi să poarte discu'ii interesante1 Adesea le place să se mbrace eKcentric şi elegant. snt la curent cu moda şi se pricep de minune să2şi asorteze hainele1 Snt interesa'i de tot ce se ntmplă pe lume şi For să participe la tot. ct mai repede1 n (a'a unei asemenea mobilită'i şi adaptabilită'i. s2ar putea ca partenerul şi copiii lor să tnIească după o Fia'ă de (amilie ceFa mai liniştită1 Atraşi de o mul'ime de sporturi. eSAP pot deFeni buni antrenori. mereu aten'i la neFoile imediate şi schimbătoare ale echipei lor1 Snt totodată eKcelen'i pro(esori de gimnas2tică şi educa'ie (izică n şcoli0 obişnuiesc să2şi schimbe de la o săptămnă la alta (elul de a preda. 'innd treaz interesul eleFilor1 Prin natura lor. eSAP snt drăgu'i şi amabili1 Unii dintre ei snt (oarte spirituali şi amuzan'i. calită'i pe care le trans(or2mă adesea n atuuri pro(esionale1 Snt ncnta'i cnd au o sluIbă care presupune deplasări. căci le (ace plăcere să stea la tai(as cu oamenii. chiar necunoscu'i1 Mereu zmbitori şi destinşi. eSAP i nFeselesc şi pe cei din Iur1 Această calitate i (ace (oarte potriFi'i pentru asisten'a medicală. de pildă0 chiar dacă par străini de triste'e şi durere. se descurcă per(ect n situa'ii de criză1 Spontaneitatea lor se mpacă greu cu rutina şi regulamen2tele de tot (elul1 Ea serFiciu For mai degrabă să ac'ioneze dect să gndească1 Snt atraşi de rela'iile publice şi se do2Fedesc eKcelen'i agen'i de Fnzări. mai ales dacă trebuie să Fndă ustensile practice sau serFicii1 n a(aceri se pricep de minune la tranzac'ii. ştiind să spună ce trebuie eKact cnd trebuie1 Wi teatrul i atrage. ntruct iubesc tot ce este palpitant şi dramatic1 &eprezentan'ii acestui tip trebuie să se asigure că nu se precipită. că nu ignoră posibilită'ile ulterioare. că priFesc lucrurile n mod logic. că nu2şi amnă hotărrile la nes(rşit şi că respectă termenele1 =3 Tipurile de personalitate Tipul eSAP poate (i găsit n aproKimatiF 63 din an2samblul popula'iei şi n Fariate domenii pro(esionale. aşa că reprezentan'ii săi For intra n contact unii cu al'ii relatiF (recFent1 Cemeile snt mai numeroase dect bărba'ii1 +!1 Tipul iSAP introFertit2Senzorial2A(ectiF2PerceptiF rezerFat Lpractic interesat de oameni (leKibil #amenii de acest tip snt adesea greşit n'eleşi. căci snt tăcu'i. modeşti şi se mani(estă rareori cu Figoare1 #bserFă totul cu aten'ie. percep (iecare detaliu. dar nu Forbesc de obicei despre asta1 Trăiesc din plin clipa prezentă şi. cnd le place un lucru. le Fine greu să treacă la altceFa1 "eilal'i pot crede că snt oarecum debusola'i. dar de (apt aceşti oa2meni nu pierd niciodată contactul cu ei nşişi şi cu lumea din Iur1 Se simt bine n compania animalelor şi a copiilor şi snt n armonie per(ectă cu natura şi cu pămntul1 )eFiza lor este Otrăieşte şi lasă2i şi pe al'ii să trăiască. aşa că nu ncearcă niciodată sa2i schimbe pe oameni. care. sus'in ei. snt parte integrantă din natură1 Probabil din cauza acestei conFingeri. aspiră să lucreze n aer liber. eFentual n compa2nia animalelor. ca (ermieri. sau n rezerFa'iile naturale1 Au deseori talent artistic 2 la dans. pictură sau muzică 2 şi se eKprimă mai uşor ast(el dect prin cuFnt1 -Kersează şi repetă ore ntregi (ără să obosească deoarece nu Ose pregătesc pentru un lucru. ci chiar O(ac acel lucru. liberi şi dintr2un impuls lăuntric1 Cermecători şi cooperan'i. neobişnuit de amabili şi de n'elegători. iSAP percep cu intensitate neFoile celorlal'i şi snt bucuroşi oricnd să dea o mnă de aIutor1 Uneori snt att de implica'i n amănuntele prezentului. nct ignoră com2plet Fiitorul1 Ea serFiciu reac'ionează la necesită'ile de mo2ment. iar acasă şi primesc oaspe'ii cu căldură. anticipndu2le Personalitate şi temperament delicat dorin'ele1 Pentru acest tip. a 'ine la cineFa nseam2nă să te ngriIeşti de neFoile lui şi să2i o(eri mese pregătite cu griIă1 "opiii au parte de o ngriIire per(ectă. părin'ii iSAP părnd să ştie eKact cnd trebuie să interFină1 &eprezentan'ii acestui tip au neFoie să se pună n sluIba oamenilor. dar (ără să iasă n eFiden'ă1 Pentru
că ac'ionează mai ales n culise. ceilal'i nu2i remarcă şi adesea uită să le (ie recunoscători1 $ărba'ilor iSAP li se reproşează de obicei că nu snt destul de energici1 Asisten'a medicală şi cea socială pot corespunde neFoilor unui iSAP. ca şi domeniul artistic sau actiFită'ile n aer liber1 )acă snt ndeaIuns de Fariate. actiFită'ile de birou care presupun aten'ie şi minu'ie sau munca manuală i se potriFesc de asemenea1 Ea şcoală. iSAP nu se numără printre primii0 subiectele academice nu2i prea atrag şi mul'i nici nu2şi doresc să intre n nFă'ămntul superior1 "alită'ile şi chiar talentul le trec adesea neobserFate. şi de aceea realizările lor de mai trziu par surprinzătoare1 &eprezentan'ii acestui tip trebuie să se asigure că nu2şi pierd prea mult timp disecnd problemele. că nu ignoră posi2bilită'ile ulterioare. că priFesc lucrurile n mod logic. că nu2şi amnă hotărrile la nes(rşit şi că respectă termenele1 )in cauza ariei lor largi de pro(esiuni şi preocupări. iSAP au şanse mici să Fină n contact cu persoanele de acelaşi tip0 de'in cam = din totalul popula'iei. numărul (emeilor (iind mai mare ca al bărba'ilor1 Aceste pro(iluri de personalitate ne For permite să identi2(icăm mai bine tipurile şi să deFenim mai realişti n aşteptările noastre 2 (ie că este Forba de noi nşine sau de cei din Iur1 )eFenind conştien'i de aspectele pozitiFe ale (iecărui tip. Fom pre'ui att calită'ile noastre. ct şi pe ale celorlal'i1 n s(rşit. Fom şti ce cale să urmăm pentru a ne dezFolta personalitatea1 )upă ce am a(lat cte ceFa despre cele 6= tipuri. să Fedem cum ne este determinat comportamentul de temperament1 => Grupurile temperamentale Temperamentul 2 tiparul comportamentului Pe măsură ce deFenim conştien'i de tipul pe care26 repre2zentăm. ncep să ne intereseze şi caracteristicile celor din Iur1 +om remarca. de pildă. că prietenul nostru e introFertit. nu eKtraFertit0 Fom mai remarca. poate. că este mai degrabă IudicatiF dect perceptiF. dar nu2i Fom identi(ica neapărat toate predispozi'iile1 Celul n care i Fedem pe ceilal'i depin2de de nenumăra'i (actori. aşa că ne putem uşor nşela asupra tipului1 "ei mai mul'i dintre noi consideră că e greu să re'ii 6= tipuri 2 numărul de Fariante e prea mare1 )in (ericire. aFem la ndemnă o metodă mai directă de n'elegere a ti2purilor1 Această metodă a (ost descoperită de pro(esorul american )aFid Deirse@. care a studiat timp de peste trei2zeci şi cinci de ani di(eren'ele dintre tipuri1 Deirse@ spune că. pe lngă predispozi'iile noastre constitutiFe. aFem un tipar general de comportament. pe care2 6 numeşte tempe2ramentul nostru1 Personalitate şi temperament -Kistă patru temperamente şi (iecare cuprinde patru ti 2puri de personalitate/ cel pe care26 reprezentăm noi nşine şi ncă trei1 Prin urmare. aFem n grupul nostru temperamen2tal trei alte tipuri1 A descoperi că eKistă nenumăra'i oameni care ne mpărtăşesc gndurile. atitudinile şi comportamentul poate (i ncuraIator. mai ales dacă apar'inem unui tip mai pu'in (recFent1 n continuare. Fom a(la cum ne putem deter2mina temperamentul şi care snt caracteristicile (iecăruia din cele patru1 "um ne a(lăm temperamentul # dată ce ne2am găsit tipul. e (oarte uşor să ne descope2rim temperamentul1 "um procedămJ n primul rnd alegem din perechea 7S. !8 (unc'ia pe care o pre(erăm1 )acă pre(e2răm. de pildă. !. o Fom corela cu (unc'ia pre(erată din pe2rechea 7&. A8. ob'innd temperamentul !& sau !A1 )acă pre(erăm S. o Fom corela cu atitudinea pre(erată din pere2chea 7. P8. ob'innd temperamentul S sau SP1 n tabelul de mai I os putem Fedea ce tipuri din cele şaisprezece apar'in (iecărui temperament1 !A !& S SP elA el& eS& eS&P ilA il& iS& iS&P elAP e!&P eSA eSAP ilAP i!&P iSA iSAP )aFid Deirse@ spunea/ OTemperamentul unui om este ceea ce2şi pune semnătura sau amprenta pe (iecare dintre ac'iunile lui. (acnd2o să apar'ină. n mod recognoscibil. nu2mai lui1 Wtim deIa că aFem. (iecare. alte dorin'e şi neFoi0 temperamentul ne Fa arăta prin ce mecanisme comporta2mentale ni le ndeplinim1 !ată o descriere a celor patru tem2peramente1 Grupurile temperamentale Temperamentul !ntuitiF2A(ectiF 7tipurile elA. ilA. elAP şi ilAP8 Persoanele cu temperament !A Ioacă un rol esen'ial n societatea noastră. căci contribu'ia lor unică le con(eră un
statut aparte1 Au neFoi şi aspira'ii mai greu de n'eles. ast(el că pentru celelalte trei temperamente rămn ntru ctFa o enigmă1 eFoia lor primordială. aceea de Oa (i mai degrabă dect de Oa (ace. e legată de un proces al căutării de sine prea compleK ca să poată (i eKplicat celor cu o Fiziune mai concretă şi mai materialistă asupra lumii1 Ea rndul lor. !A pot să nu n'eleagă cu uşurin'ă Falorile şi neFoile celorlalte trei temperamente1 "ăutarea de sine Fa (i un proces continuu. şi de aceea !A For (ace deseori parte din grupuri cu preocupări spirituale şi psihologice sau aFnd drept scop dezFoltarea interioară a indiFidului1 Se simt bine aici. ntre cei care au ales o cale similară1 Uneori deFin terapeu'i. căci intuiesc cu uşurin'ă sen2timentele şi neFoile oamenilor0 şi pot aFea neFoie ei nşişi de un terapeut. căci tind să se suprancarce cu problemele celorlal'i1 !ndi(erent ce (ac. pentru oamenii cu acest tempera2ment e important să (ie sinceri şi să aibă o contribu'ie per2sonală1 !n (ormele ei eKtreme. această sete de mplinire 2 a lor şi a altora 2 i poate (ace ne(erici'i deoarece snt sensibili la orice tensiune dintr2o rela'ie1 !nFestesc enorm n aceste rela'ii şi snt pro(und dezamăgi'i dacă eşuează1 !A au talent la scris şi. n general. la eKprimare1 Această abilitate deosebită. pe care nici un alt temperament nu o de'ine n măsură att de mare. i (ace (oarte potriFi'i pentru orice carieră presupunnd ştiin'a comunicării1 !A pot (olosi ca nimeni al'ii cuFntul ca să conFingă sau să eKplice lucruri di(icil de n'eles1 Wi tot prin cuFnt şi eKprimă sentimentele 2sau interesul şi preocuparea (a'ă de destinele celorlal'i1 "a scriitori. pot să eKprime conFingerile oamenilor despre sem2 =: Personalitate şi temperament ni(ica'ia şi rostul Fie'ii. o(erindu2le celorlal'i un model de urmat1 "ei mai mul'i autori de (ic'iune au temperament !A. pe cnd autorii de teKte ştiin'i(ice snt mai curnd !&1 )acă la serFiciu au de2a (ace mai mult cu obiectele dect cu oamenii. For (i pro(und nemul'umi'i1 !A au neFoie de actiFită'i care să le permită să scoată tot ce2i mai bun din oameni 2 ei snt ntotdeauna n căutarea poten'ialului uman1 Pot (i buni şe(i de personal şi lucrează cu succes n nFă'ă2mnt. n consultan'ă şi n rela'ii publice0 snt atraşi de psiho2logie şi psihiatrie. de medicina alternatiFă. de mediul religios şi de diFerse grupări spirituale1 Eimbile. ştiin'ele sociale şi lumea artistică 2 ntr2un cuFnt. artele liberale 2 le snt mult mai apropiate dect tehnologia sau comer'ul1 )eşi lipsi'i de spirit comercial. For accepta bucuroşi să intre n a(aceri n măsura n care For aFea de2a (ace cu oamenii1 Eumea teatrului. radioul şi teleFiziunea li se potriFesc şi ele1 Acolo unde i găsim pe SP Iucnd. i Fom găsi pe !A comunicnd1 "nd Ioacă la rndul lor. intră per(ect n pielea personaIului. deFenind una cu el1 Snt (oarte buni Forbitori. cu darul de a2i lămuri şi con2Finge pe oameni1 )acă se dedică unei cauze. ceea ce se n2tmplă adesea. şi For (ace adep'i cu uşurin'ă1 Snt ntotdeauna gata să2i aIute pe cei din Iur să (ie mai buni şi mai umani1 )ar le este (oarte greu să spună nu2 şi de aceea trebuie să nFe'e 7mai ales dacă snt perceptiFi8 să2şi cru'e timpul şi energia1 Se simt pe moment atraşi de ideile şi proiectele noi. dar. neputnd să se concenteze dect asupra Fiitorului. tind să renun'e la ele imediat ce se iFeşte altceFa1 Ea (el procedează uneori şi cu oamenii1 Pot (i loiali şi credincioşi cuiFa. dar nu ezită să26 părăsească pentru alt2cineFa mai interesant1 Adesea cel dinti nici măcar nu ştie de ce a (ost nlăturat1 Partenerul unui EA trebuie să răspundă neFoii de roman2tism a acestui temperament. care crede n dragostea adeFă2 =5 Grupurile temperamentale rată şi totală1 !A mai cred n armonia desăFrşită şi n alte Falori nalte. tinznd să2şi priFească idealist rela'iile1 &utina Fie'ii zilnice i deprimă. iar realitatea acestor rela'ii i dezamă2geşte1 Poate că toate acestea se ntmpla pentru că nu snt (ăcu'i să se descurce n Fia'a practică1 )eşi to'i !A snt emo2tiFi. numai eKtraFerti'ii se eKteriorizează0 introFerti'ii se n2chid n sine1 Snt n general plini de bunăFoin'ă (a'ă de oameni1 Ee repugnă ostilitatea şi ar (ace orice ca s2o eFite1 Au. de aceea. darul de a aduce calmul şi armonia n situa'iile tensionate1 Persoanele cu acest temperament au o bogată Fia'ă ima2ginatiFă0 Fisează adesea la situa'ii magice şi romantice. pe care ştiu să le transpună n scris1 !ntroFerti'ii consideră că e Forba de o chestiune att de personală. nct nu arată nimă2nui ce scriu1 "nd scrierile lor 2 sau orice alt lucru n care au pus su(let 2 snt criticate. se descuraIează imediat şi se izolează şi mai tare1 )acă temperamentul dumneaFoastră este intuitiF2a(ec2tiF. ar (i bine sa priFi'i nt otdeauna situa'iile şi din unghi senzorial2re(leKiF1 )eFeni'i ast(el mai realist şi mai logic 7Fezi şi capitolul O"um ne dezFoltăm YumbraZ81
!A de'in un procent de 64 din totalul popula'iei şi. cum (emeile cu predispozi'ie a(ectiFă predomină. eKistă mai multe (emei dect bărba'i n acest grup temperamental1 Pre2dominnd. de asemenea. eKtraFerti'ii. eKistă mai mul'i elA şi elAP dect ilA şi ilAP1 Temperamentul !ntuitiF2&e(leKiF 7tipurile el&. il&. e!&P şi i!&P8 Persoanele cu temperament !& snt călăuzite de neFoia de a n'elege şi a eKplica lucrurile1 n adncul su(letului. snt oameni de ştiin'a. şi perspectiFa lor asupra lumii este de tip Personalitate şi temperament ştiin'i(ic1 Abordează lucrurile logic şi creatiF şi For să se simtă stăpni pe destinul lor1 Pre'uiesc inteligen'a 2 pe a lor şi a altora 2 şi nu nce2tează niciodată să se cultiFe1 &e'in cu uşurin'ă idei şi con2 cepte noi şi snt interesa'i de orice perspectiFă inedită asupra lucrurilor1 şi nsuşesc cu plăcere noi deprinderi şi For să (ie la curent cu tot ce este de actualitate. aFnd cel mai ade2sea n minte cte un nou proiect1 şi dau toată silin'a să se autodepăşească. dar snt rareori mul'umi'i de rezultate0 ce au realizat nu li se pare niciodată de aIuns. aşa că şi ridică ştacheta şi mai sus1 Pun competen'a şi pro(esionalismul pe primul plan. neezitnd să (ie critici cu ei nşişi1 !& trăiesc n Fiitor. adesea cu riscul de a negliIa prezen2tul1 Mintea lor aleargă neobosită nainte. căutnd noi şi noi solu'ii. ceea ce2i trans(ormă n eKcelen'i strategi şi organi2zatori1 Pot preFedea eFenimente şi consecin'e 2 o calitate pre'ioasă n lumea a(acerilor1 +izualizează ideile noi ca şi cum s2ar (i concretizat deIa. dar. pentru că nu iau n seamă calea practică de a le realiza. nu le (ructi(ică ntotdeauna1 Aceste eşecuri le snt n (ond indi(erente. (iindcă neFoia lor esen'ială este mai degrabă să Oproducă idei dect să le apli2ce pas cu pas1 udicatiFii (ac totuşi mari e(orturi pentru a2şi pune proiectele n aplicare. alegnd uneori 2 ca şi percep2tiFii 2 solu'ii practice inadecFate1 !& pun mare pre' pe acurate'e şi eKactitate. ast(el că cei din Iur i socotesc cam arogan'i şi cam tipicari0 le displace pro(und să2şi irosească timpul şi energia. şi de aceea i irită cuFintele n plus şi lipsa de e(icien'ă1 Se pricep de minune să grupeze şi să clasi(ice. dar nu prea ştiu să (acă determinări cantitatiFe0 le Fa (i destul de greu să estimeze. de pildă. timpul n care poate (i (ăcut un anumit lucru1 "oncentra'i asupra Fiitorului. !& nu percep curgerea timpului n prezent1 )orin'a lor de progres i Fa aIuta să eKceleze n ştiin'ă şi tehnologie1 Ee place n aşa mă2:4 Grupurile temperamentale sură să contribuie la mbunătă'irea unui lucru. nct pre(eră munca distrac'iei1 "omplet absorbi'i de tot ceea ce (ac. ne2gliIează adesea conFen'iile sociale din Fia'a cotidiană1 Ee este greu să se relaKeze şi să se amuze şi se simt oarecum stnIeni'i n societate. pentru că nu i atrag discu'iile (riFole1 !& decid singuri ce For (ace şi o spun răspicat celor din Iur1 nainte de a se alătura unui grup. For să li se dea o motiFa2'ie logică pentru constituirea lui1 n(ă'işarea lor calmă şi stăp2nită e rezultatul structurii ra'ionale şi al unei Foin'e puternice1 u se mul'umesc să Fegheze la buna des(ăşurare a tre2burilor. căci (unc'ionează cel mai bine cnd au de rezolFat o problemă1 "nd aFansează o idee. o eKpun clar şi precis. lăsnd nsă n seama celorlal'i punerea ei n practică1 u snt n general satis(ăcu'i de realizările lor şi se străduiesc din răsputeri să ob'ină mai mult. iar eFentualele greşeli i irită1 "red n Iusti'ie şi n onestitate1 Cunc'ia senzorială şi cea a(ectiFă. mai pu'in dezFoltate. (ormează Oumbra temperamentului !&1 Persoanele cu pre2dispozi'ie senzorială şi a(ectiFă snt per(ect conştiente de tre2buin'ele practice ale (amiliei şi ale societă'ii1 -le se ngriIesc de neFoile noastre zilnice. indi(erent dacă asta nseamnă să ne ntrebe de ce sntem trişti. să ne dea un medicament cnd sntem bolnaFi sau să se asigure că nu ne lipseşte nimic1 Per2soanele cu temperament !& snt mai pu'in conştiente de aceste lucruri. ast(el că lumea le consideră adesea lipsite de inimă1 AproKimatiF 64 din popula'ie are temperament !&. predominnd bărba'ii1 -KtraFerti'ii (iind mai numeroşi. eKis2tă mai mul'i el&8 şi e!&P dect il& şi i!&P1 Temperamentul Senzorial2udicatiF 7tipurile eS&. iS&( eSA şi iSA8 e ntlnim adesea cu temperamentul S la locul de mun2că. n (amilie şi oriunde se strnge multă lume1 Societatea Personalitate şi temperament noastră nu ar putea (unc'iona (ără S. căci ei i păstrează Falorile şi au griIă ca totul să se des(ăşoare corect1 Wtiu să (ie (olositori şi şi (ac datoria1 Sus'in institu'iile publice. cred n ele şi snt gata oricnd să contribuie la organizarea şi !a buna lor (unc'ionare1 )intre toate temperamentele. ei snt cei mai tradi'ionalişti n concep'ii1
S doresc să apar'ină societă'ii aşa cum partea apar'ine ntregului0 deseori actiFează n cadrul mai multor grupări şi cluburi1 u pregetă să2şi ia sluIbe pe care al'ii le ocolesc0 acceptă să (acă serFicii practice comunită'ii. să lucreze ca ngriIitori. n ntre'inere şi n general şi asumă sarcini pre2supunnd aten'ia (a'ă de detaliu1 Snt conştien'i de di(icultă'ile pe care le implică buna (unc'ionare a unei organiza'ii şi le place să preia o parte din răspunderi1 Ar putea (i numi'i Ogardienii societă'ii. căci o proteIează de eFenimentele nedorite. de nenorociri şi ruină1 Ac'ionează cu toată responsabilitatea şi putem (i siguri că For respecta ntotdeauna instruc'iunile şi contractele0 dau mare aten'ie normelor şi regulamentelor. bugetelor şi dărilor de seamă1 Eor le dedică cea mai mare parte a timpului. ac2ceptnd să lucreze ore ntregi pentru a le Feri(ica n detaliu1 Snt conştiincioşi n tot ce (ac şi uneori şi iau de lucru mai mult dect i 'in puterile. dintr2un sim' eKagerat al datoriei1 "ariera pe care şi2o aleg re(lectă griIa lor (a'ă de socie2tate1 Securitatea cetă'enilor este principala preocupare a per2soanelor cu acest temperament. aşa că For opta să lucreze n asigurări. n contabilitate. inIusti'ie sau n sistemul bancar1 Snt atraşi şi de nFă'ămnt. de institu'iile bisericeşti. de ser2Ficiile ciFile şi de diFerse munci administratiFe 2 inclusiF n asisten'a medicală şi socială. mai ales dacă e Forba de ngriIirea bătrnilor sau a tinerilor1 Ciind practici. organiza'i şi economi. reuşesc cu brio n a(aceri şi n industrie. urend adesea pnă n Fr(ul ierarhiei1 )au mare importan'ă numelor şi titlurilor. aşa că sus'in autoritatea şi (unc'ia1 :3 Grupurile temperamentale S asimilează cu uşurin'ă nenumărate detalii (aptice şi priFilegiază trecutul/ şi bazează deciziile pe eKperien'a tre2cută şi pe in(orma'iile anterioare. (ără să dea prea mare aten'ie posibilită'ilor Fiitoare1 ActiFită'ile pe care alte temperamente le consideră plicticoase şi monotone snt n ochii lor nece2sare şi importante. aşa că trebuie (ăcute 2 de ei sau de sub2ordona'ii lor2 Ocum se cuFine şi la timp1 n cadrul grupului n care actiFează. un S pre(eră să supraFegheze detaliile. să Feri(ice (ondurile. să pună la punct procesele2Ferbale. să se asigure că totul se des(ăşoară precum s2a stabilit1 u e imposibil ca tot el să (acă şi ordine la s(rşit. n sala unde s2au ntrunit membrii grupului1 Pentru S timpul este real şi concret0 poate că de aceea snt punctuali şi respectă orice program. calculează corect durata unei actiFită'i şi şi plani(ică timpul n consecin'ă1 "unoscnd importan'a (iecărei etape dintr2o des(ăşurare tem2porală şi. (iind adesea conştien'i de tot ce poate merge prost. deFin uneori pesimişti1 S For. mai presus de orice. să (ie (olositori1 u i inte2resează abstrac'iunile şi posibilită'ile. ci rezultatele concrete1 Snt oameni eKtrem de serioşi. care mai demult. n copilărie. erau n general eleFi buni1 Ea şcoală ştiau cnd să interFină. se purtau cuFiincios şi şi (ăceau !a timp temele. iar condi'ia de eleF li se potriFea per(ect1 Predispozi'iile noastre mai pu'in dezFoltate indică do2meniile pe care le negliIăm1 n cazul temperamentului S. acestea snt intui'ia şi percep'ia 2predispozi'iile care ne des2chid către idei şi posibilită'i noi1 S iau n considerare mai degrabă (aptele cunoscute dect conceptele şi teoriile ipote2tice1 Ar aFea de cştigat dacă. urmnd modelul altor tempera2mente. ar priFi situa'iile şi proiectele şi dintr2o altă perspec2tiFă şi. mai ales. dacă ar accepta ideile şi planurile realizabile pe termen lung1 Personalitate şi temperament )in (ericire pentru societate. eKistă mul'i oameni cu tem2perament S 2 cam >< din totalul popula'iei1 -KtraFerti'ii predomină. ast(el că tipurile eS& şi eSA snt mai bine reprezentate dect tipurile iS& şi iSA1 Temperamentul Senzorial2PerceptiF 7tipurile eS&P. iS&P. eSAP şi iSAP8 Probabil că persoanele cu temperament SP nici nu citesc această carte Snt oameni energici. care pun libertatea lor mai presus de orice. şi nu snt interesa'i de teorii1 Ee place mai degrabă să (acă un lucru dect să Forbească despre el1 )eşi numărul lor e mare. SP For (i mai rar ntlni'i n grupări şi organiza'ii. aşa cum se ntmplă cu S1 ActiFită2 'ile de rutină nu2i atrag. iar discu'iile care se repetă i plicti2sesc0 dacă intră la un moment dat ntr2o structură prea orga2nizată. nu For ezita să o părăsească1 Atunci cnd au ocazia 2şi SP ştiu să pro(ite de o ocazie 2 şi aleg o sluIbă Fariată şi palpitantă0 una monotonă i2ar plictisi imediat1 )intre toate temperamentele. SP se bucură cel mai mult de clipa prezentă. percepnd schimbările in(initezimale din mediul nconIurător1 Se adaptează cu uşurin'ă la aceste schimbări. pe care al'ii le2ar găsi de nesuportat1 "unoscu'ii spun despre ei că nu iau niciodată lucrurile n tragic. că snt amuzan'i. (ermecători şi spirituali1 u snt atraşi de discu'iile serioase şi prea intime. căci sentimentele şi emo'iile adnci i deconcertează1 n Fiziunea lor. Fia'a trebuie trăită la maKimum0 de aceea. SP re(uză să Fadă şi să accepte ne(ericirea şi
dezastrele1 n timp ce persoanele cu alte temperamente se simt copleşite de o nenorocire. ei depăşesc perioadele de criză. cu credin'a (ermă că norocul le Fa surde iar şi că zilele bune n2au intrat n sac1 - posibil ca partenerul lor. mai ales dacă este un Iu2dicatiF. să nu le mpărtăşească Fiziunea luminoasă asupra Grupurile temperamentale Fie'ii1 !ar natura lor impulsiFă. prezentă n tot ce (ac. s2ar putea să le proFoace neplăceri acasă ori la serFiciu1 n timp ce S snt păstrători şi economi. SP aruncă n2colo şi2ncoace cu banii. (iind deseori generoşi cu cei din Iur1 )acă lucrurile merg bine. obişnuiesc să2şi mpartă bene2(iciile cu ceilal'i0 dacă norocul le este potriFnic. nu se lasă totuşi copleşi'i1 "ele cinci sim'uri 2 Făzul. auzul. mirosul. gustul şi pipăitul 2 le snt bine dezFoltate şi de aceea au n2credere că pot să se descurce per(ect n Fia'a practică1 Spre deosebire de S. copiii cu temperament SP nu se simt bine n mediul şcolar. unde se pune accentul pe dis2 ciplină şi teorie1 Wcoala primară este probabil singura lor şansă de a nFă'a prin metode actiFe. att de adecFate (irii lor practice1 n timp ce intuitiFii nFa'ă oarecum pasiF. ascui2tnd un curs şi n'elegnd teoria. SP nFa'ă actiF. interac'ionirid cu materia pentru a descoperi cum (unc'ionează lucrurile1 Se pricep de minune să mnuiască uneltele. (ie pentru a meşteri prin casă. (ie n scopuri artistice. industriale sau tehnologice1 UtilaIele de orice (el. pe care le maneFrează cu mişcări sigure şi precise. nu au secrete pentru ei1 )acă un SP a Făzut. a auzit. a mirosit. a gustat sau a pipăit o sin2gură dată un lucru. nu26 uită niciodată şi ştie cum (unc'io2nează şi la ce serFeşte1 u snt n schimb prea punctuali şi pot ignora un pro2gram stabilit anterior dacă ntre timp s2a iFit ceFa mai in2 teresant1 Acest stil de comportament le Fa irita negreşit pe persoanele organizate. mai ales pe cele cu trăsături Iudica2tiFe pronun'ate1 )eşi pot trece rară e(ort de la un proiect la altul. mai ales dacă snt interesa'i de ce (ac. respectarea termenelor nu2i preocupă1 )uratele precise. măsurate n ore şi minute. nu li se par importante 2 important este. din punc2tul lor de Federe. să (aci ce 'i o(eră Fia'a n orice moment1 SP snt buni actori 2 pe scenă şi n Fia'ă1 Pe ct snt de ndemnatici cu obiectele. pe att snt de abili n rela'iile Personalitate şi temperament interumane1 Mobili şi captiFan'i. au neFoie de o sluIbă pe măsură1 Antreprenorii. depanatorii. chirurgii. pilo'ii. anima2torii. muzicienii şi artiştii de toate (elurile proFin (recFent din rndul persoanelor cu temperament SP1 )intre toate temperamentele. ei se simt cel mai pu'in constrnşi de ideea de datorie. gra'ie (irii lor tolerante şi Iu2 căuşe. n a(aceri. le place nepreFăzutul şi proFocarea. iar situa'iile de criză pot să2i stimuleze1 )e (apt. o criză scoate la iFeală tot ce au ei mai bun/ atunci lucrează ca nişte pose2da'i. chiar n condi'ii de mare incon(ort (izic1 "nd norocul nu le surde. SP ştiu cum să2şi drămuiasă rezerFele şi să (o2losească la maKimum pu'inul pe care26 au. dar de ndată ce lucrurile se ndreaptă reFin la Fia'a On stil mare1 Mul'i din2tre ei reuşesc să ini'ieze a(aceri promi'ătoare pe care n2au răbdare să le ntre'ină1 "a şi S. SP n2au nclina'ie spre abstrac'iuni0 ei For ca lucrurile să (ie concrete. să aibă ntrebuin'are şi să se ntm2ple0 de ce se ntmpla nu2i interesează1 n (amilie snt n'elegători şi cred că toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi1 "a părin'i. pot (i impreFizibili. dar nu lipsi'i de toleran'ă1 şi ncuraIează de obicei copiii să (ie liberi şi independen'i. aIutndu2i să iasă de sub aripa ocro2titoare a (amiliei şi să2şi urmeze propriile nclina'ii1 &itua2lurile şi ceremoniile de (amilie deFin (astuoase n prezen'a lor1 ici un alt temperament nu se dăruieşte cu atta (renezie sărbătorii ca SP. căci numai el ştie să se bucure pnă la capăt de plăcerile sim'urilor1 Cunc'ia intuitiFă şi cea IudicatiFă nu snt att de dezFol2tate n cazul acestui temperament1 Prima (unc'ie ne aIută să aFansăm idei şi concepte 2 adesea (oarte abstracte 2. iar a doua. să le punem n practică1 SP au nsă tendin'a să (olo2sească lucrurile prezente. nu să Fiseze la posibilită'i Fiitoare. să Iongleze cu mai multe lucruri deodată. nu să se hotărască asupra unuia dintre ele1 !ată de ce le2ar (i util să ceară cte2 := Grupurile temperamentale odată părerea unei persoane cu predispozi'ii intuitiFe şiIu2dicatiFe1 Temperamentul SP se regăseşte la aproKimatiF ;< din totalul popula'iei. deopotriFă la bărba'i şi (emei1 "um eK2traFerti'ii predomină. ne putem aştepta ca tipurile eS&P şi eSAP să (ie n număr mai mare dect iS&P şi iSAP1 n ziua de astăzi. atitudinea societă'ii (a'ă de (emeile cu acest tem2perament s2a schimbat. ast(el că ele au şanse de a(irmare pe măsura calită'ilor lor1 &ezumat n ncheiere. să Fedem cum se comportă cele patru tem2peramente n situa'ii similare/
n Freme ce !A ncearcă să le creeze celorlal'i condi'ii con(ortabile. !& eKplică ce pot şi ce nu pot (ace0 S se strng laolaltă. (ormnd o grupare0 SP şi urmăresc propriile interese1 n Freme ce !A se !asă pradă emo'iilor. !& şi păstrează calmul0 S se ngriIorează0 SP se simt stimula'i1 !n Freme ce !A snt n căutare de inspira'ie şi sens. !& For să n'eleagă totul pe cale ra'ională0 S participă la ritualuri şi ceremonii0 SP participă la (estiFită'i şi petreceri1 n Freme ce !A eKcelează la literatură n şcoală. !& reuşesc n domenii ştiin'i(ice0 S snt potriFi'i pentru studii economice0 :: Personalitate şi temperament SP nFa'ă ac'ionnd1 Tabelul următor este un (oarte util rezumat al caracteristicilor (iecărui grup temperamental1 T-MP-&AM-T-E7după )aFid Deirse@. Porlrails o( Temperament. Prometheus emesis $ooQ "o1. 695:8 S-V#&!AE2U)!"AT!+ !TU!T!+2AC-"T!+ entuziast caritabil omenos subiectiF n'elegător perspicace creatiF imaginatiF talentat la limbi nclinat spre cercetare sensibil idealist loial !TU!T!+2&-CE-!+ abstract analitic compleK dornic să ştie e(icient eKigent impersonal independent ingenios intelectual inFentiF logic cu spirit ştiin'i(ic cu sim' teoretic nclinat spre cercetare sistematic demn de ncredere realist srguincios amator de rutină conştiincios conserFator consecFent meticulos muncitor răbdător perseFerent rezonabil stabil S-V#&!AE2P-&"-PT!+ adaptabil
cu sim' artistic sportiF realist calm nepreten'ios ndrăgostit de Fia'ă prietenos receptiF la nou conFingător cu sim' mecanic tolerant lipsit de preIudecă'i sensibil la culori. linie. teKtură interesat de orice in(orma'ie utilă bine dispus :5 Grupurile temperamentale # dată ce am deFenit conştien'i de di(eren'ele de tempe2rament dintre oameni. aFem la ndemnă o metodă generală de a ne n'elege pe noi nşine1 !ar cnd. mai trziu. Fom des2coperi că aFem prieteni. colegi şi rude cu care mpărtăşim caracteristicile temperamentale. Fom resim'i o neaşteptată satis(ac'ie1 "um temperamentul este centrul personalită'ii. stilul nostru de Fia'ă are multe n comun cu al lor1 n următorul capitol Fom a(la despre meseria care ni se potriFeşte şi despre modul n care ne comportăm la serFiciu1
Tipurile n Fia'a pro(esională "on(licte de personalitate la locul de muncă "u to'ii Frem să (im mul'umi'i de serFiciul pe care26 aFem. indi(erent n ce domeniu lucrăm1 nsă cnd ne alegem o sluIbă. putem (i constrnşi de anumite mpreIurări. de si2tua'ia noastră personală şi de eKigen'ele sociale şi culturale ale mediului n care trăim1 n ciuda acestor constrngeri. interesele. aptitudinile şi comportamentul ne snt dictate de personalitatea şi temperamentul nostru0 dacă nu putem să le dăm ascultare. Fom aFea o Fia'ă pro(esională (rustrantă şi lipsită de mpliniri1 Pu'ini dintre noi au libertatea de a2şi alege eKact ser2Ficiul pe care şi26 doresc1 Totuşi cunoştin'ele n materie de tipuri şi temperamente ne pot ghida către o Fia'ă pro(esio2nală care să ni se potriFească1 )e obicei. ne petrecem o bună parte din Fia'ă ca salaria'i ai unei institu'ii. şi de aceea munca pe care o prestăm şi condi'iile n care se des(ăşoară ea au un e(ect imens asupra stării noastre de spirit1 "nd ceea ce (acem se potriFeşte cu predispozi'iile
noastre. dăm randa2
Tipurile n Fia'a pro(esională ment maKim şi ne sim'im bine1 "u ct munca de la serFiciu ne cere să (acem uz de calită'i şi caracteristici mai pu'in dez2Foltate. a(late n umbra personalită'ii noastre. cu att deFe2nim mai stresa'i şi mai ne(erici'i1 "ei din Iur su(eră la rndul lor. căci le arătăm Oumbra noastră. nu chipul cel luminos 7Fom reFeni asupra Oumbrei ntr2un capitol Fiitor81 -Kistă moduri di(erite de a lucra şi. dacă Fom deFeni conştien'i de aceste di(eren'e. Fom n'elege de ce anumite lucruri ni se par uşor de (ăcut. iar altele nu1 )in ne(ericire. adesea subeFaluăm ceea ce (acem cu uşurin'ă. deşi marile noastre reuşite proFin mai curnd de aici1 Am putea totodată să recunoaştem că acei colegi de serFiciu care ac'ionează şi gndesc alt(el dect noi nu urmăresc neapărat să ne contra2zică0 ei percep. probabil. Fia'a n mod di(erit1 Adesea. s2ar putea să (ie chiar persoanele potriFite să ne Feri(ice propriile planuri şi date. căci opiniile lor ar da mai mult echilibru de2ciziilor şi ac'iunilor noastre1 "apitolul de (a'ă se ocupă de cteFa dintre con(lictele care apar la locul de muncă. aIutndu2ne să n'elegem cum iau naştere şi cum se pot rezolFa1 Pentru nceput. să trecem n reFistă predispozi'iile. indicnd pe scurt in(luen'a lor asu2pra comportamentului la locul de muncă1 -KtraFerti'ii1 Sursa energiei lor este lumea eKterioară a oamenilor şi lucrurilor1 Ea serFiciu au neFoie să ac'io2 neze repede0 ideile lor prind (ormă pe măsură ce le discută1 !ntroFerti'ii1 Sursa energiei lor este mai curnd lumea interioară a gndurilor şi contempla'iei1 Ea serFiciu au ne2 Foie să re(lecteze nainte de a ac'iona 2 deci le trebuie timp Wi linişte1 Senzorialii1 Procesează in(orma'ia prin intermediul celor cinci sim'uri1 Pre(eră actiFită'i de natură practică. n care să (olosească date concrete şi propria lor eKperien'ă1 Personalitate şi temperament !ntuitiFii1 Procesează in(orma'ia prin intermediul sche2melor şi rela'iilor1 Ea serFiciu le place să găsească solu'ia unei probleme şi să aducă mbunătă'iri de orice natură1 &e(leKiFii1 şi bazează deciziile pe logică şi obiectiFitate1 Ea serFiciu argumentează logic şi i tratează pe ceilal'i cu (ermitate1 A(ectiFii1 şi bazează deciziile pe Falori personale su2biectiFe1 Ea serFiciu i tratează pe ceilal'i cu simpatie şi căldură1 udicatiFii1 Au neFoie de o actiFitate care să le permită să (ie structura'i. ordona'i şi organiza'i1 Ee place să (acă planuri şi să2şi aducă la ndeplinire deciziile1 PerceptiFii1 Pre(eră actiFită'ile care le permit să (ie (le2Kibili. adaptabili şi spontani1 Ee place să lase lucrurile n suspensie pentru a le putea modi(ica oricnd1 -KtraFerti'ii şi introFerti'ii Wtim deIa că eKtraFerti'ilor le place să lucreze n compa2nia altor oameni. căci numai Oast(el şi ncarcă bateriile şi au randament maKim1 Gndesc n general repede şi se pun n mişcare la (el de repede cnd au ceFa de (ăcut1 Atraşi n permanen'ă de lumea eKterioară. pot să aibă di(icultă'i de concentrare dacă snt neFoi'i să lucreze pe cont propriu Freme ndelungată1 Spre deosebire de ei. introFerti'ii pre(eră să lucreze n linişte. de obicei pe cont propriu. căci numai atunci dau ran2dament maKim1 Analizează lucrurile pe ndelete şi rareori spun celorlal'i n ce stadiu se a(lă1 )acă pro(esia le cere să Forbească n public. trebuie să se pregătească temeinic şi din Freme1 -KtraFerti'ii. mereu agita'i. nerăbdători şi pre2cipita'i. au adesea neFoie de reac'ia calmă a introFerti'ilor1 !ată un eKemplu de interac'iune ntre cele două tipuri1 53 Tipurile n Fia'a pro(esională Patru angaIa'i ai unei agen'ii publicitare 2 trei eKtra2Ferti'i şi un introFertit 2 se ntlneau n (iecare săptămnă ca să discute stadiul unui proiect important1 -KtraFerti'ii aşteptau cu nerăbdare ntlnirea. ca pe o nouă ocazie de a se bucura de compania celorlal'i şi de a schimba idei1 +orbeau ntre ei repede şi cu nsu(le'ire1 Ea s(irşitul (iecărei ntlniri. se sim'eau plini de elan şi ncuraIa'i să2şi continue
lucrul1 !ntroFertitul trăia complet alt(el această eKperien'ă1 Schimbul de idei l ncnta şi pe el. iar după aceea se gndea ndelung cum să pună n aplicare ceea ce se discutase1 n timpul ntreFederii nsă. abia scotea cteFa cuFinte. (ăcn2du2i pe ceilal'i să creadă că n2are nici o idee1 imic mai (als)eşi aFea nenumărate idei. i trebuia un timp de re(lec2'ie nainte de a şi le eKpune0 pe de altă parte. eKtraFerti'ii acaparau n ntregime discu'ia. nedndu2i nici o şansă de a interFeni1 "nd au nceput să n'eleagă că au predispozi'ii di(e2rite. cei patru au hotărt să organizeze alt(el discu'ia1 )eşi eKtraFerti'ii şi eKpuneau la (el de repede ideile. unul dintre ei l ntreba din cnd n cnd pe introFertit ce crede/ dacă acesta ezita să răspundă. ceilal'i nu2l grăbeau1 Ea s(irşi2tul ntreFederii. nu uitau să se intereseze din nou dacă ar mai aFea de (ăcut Freo obserFa'ie1 )upă cteFa luni. au constat cu uimire că introFertitul aFusese o contribu'ie sub2stan'ială. iar acesta s2a arătat mul'umit că (usese lăsat să se implice n discu'ie n mai mare măsură1 "u to'ii aFuse2seră numai de pro(itat de pe urma conştientizării di(eren2'elor dintre ei1 [I\ serFiciu. eKtraFerti'ii simt neFoia să (ie nconIura'i de oameni cu care să comunice1 Adesea şi clari(ică ideile Wi problemele ntr2o discu'ie cu colegii1 )acă se ntmplă să rămnă prea mult singuri n birou. se simt descuraIa'i şi Personalitate şi temperament deprima'i. aşa că For pomi de obicei n căutarea cuiFa cu care să stea pu'in la tai(as0 numai după o ast(el de pauză se pot ntoarce la lucru1 !ntroFerti'ii lucrează bine mai ales cnd snt singuri şi e linişte n birou1 eFoia de a Forbi a eKtraFerti'ilor i miră şi i agasează1 )acă snt neFoi'i să lucreze ntr2un loc unde e gălăgie. n general nu dau randament. (ără să ştie de ce1 Ciecare tip ar trebui să n'eleagă că are neFoie de alt mediu de lucru 2 şi. n măsura posibilului. să26 ob'ină. ca n eKem2plul următor1 ohn. un introFertit care lucra bilan'uri contabile ntr2o sală mare. mpreună cu al'i salaria'i. aFea biroul chiar Ungă automatul pentru ca(ea1 )e2a lungul zilei. colegii lui se adu2nau acolo n grupuri de cte doi sau trei. antrennduNl şi pe el n discu'ii şi (ăcndu2l să2şi piardă şirul ideilor1 ohn ştia că are neFoie de linişte ca să dea randament1 #bserFase un col' mai (erit care stătea gol şi a reuşit să2şi conFingă şeIul că ar putea lucra mult mai bine dacă s2ar muta acolo 2ceea ce s2a şi ntmplat1 enni(er. o eKtraFertită. se a(la n situa'ia opusă1 Eu2crase n domeniul studiilor de pia'ă. dar cnd s2a căsătorit şi2 apărăsit serFiciul ca sase ocupe de casă1 AFea o locuin'ă mare şi erau attea de (ăcut. nct s2a gndit că nu se Fa plic2tisi niciodată1 )upă un an şi2a dat seama că statul acasă o deprimă. aşa că şi2a găsit un serFiciu cu Iumătate de nor2mă1 OSnt mai (ericită acum. spune ea1 u2mi dădusem sea2ma nainte ct de mult contau pentru mine colegii de serFi2ciu1 u e Forba numai de munca pe care o (ac. ci mai ales de (aptul că Fin n contact cu oamenii. că iau interFiuri. că am cu cine schimba o Forbă1 "ei pe care i interFieFez mi poFestesc cte ceFa despre Fia'a lor. şi asta2mi place mai mult ca orice1 enni(er şi n'elege acum per(ect pre2dispozi'ia eKtraFertită şi şi dă seama că. dincolo de satis2 5> Tipurile in Fia'a pro(esională (ac'iile pro(esionale pe care i le o(eră. sluIba opune n con2tact cu lumea eKterioară1 -KtraFerti'ii For lucra mai bine n compania introFerti'i2lor dacă ştiu să le lase un spa'iu şi un timp de lucru personal1 Trebuie de asemenea să nu acapareze discu'iile. dndu2le şi introFerti'ilor şansa să interFină1 )acă ar asculta mai mult. ar putea să a(le mai mult1 - pre(erabil să2i in(ormeze din timp pe introFerti'i asupra unor Fiitoare subiecte de discu'ie 7eFentual n scris8. ast(el ca aceştia să aibă su(icient timp de re(lec'ie1 !ntroFerti'ii For lucra mai uşor n compania eKtraFerti'i2lor dacă nFa'ă să spună răspicat ceea ce au de spus1 Trebuie să pro(ite ntotdeauna de şansele 2 nu (oarte numeroase 2de a interFeni n discu'ii1 "nd For să (acă o obserFa'ie. e cazul să2şi aducă deliberat n prim2plan caracteristicile eK2traFertite. ştiind că se pot ntoarce apoi la atitudinea lor de bază1 -ste important să le spună colegilor că au neFoie de linişte şi de o atmos(eră calmă cnd lucrează0 ntr2un birou mare. For (i probabil nconIura'i mai ales de eKtraFerti'i 2care nu ştiu acest lucru1 Senzorialii şi intuitiFii "nd lucrăm mpreună cu al'ii. mai deFreme sau mai trziu predispozi'ia noastră eKtraFertită ori introFertită iese de obicei la iFeală1 Trăsăturile senzoriale sau intuitiFe snt nsă mai greu de obserFat1 Ea serFiciu. senzorialii aleg in(orma'iile precise şi mă2surabile1 #bserFă detaliile şi elementele speci(ice. merg la surse. caută proceduri şi instruc'iuni1 Ee plac lucrurile con2crete. lucrează din aproape n aproape şi au o bună
no'iune a timpului1 )acă rămn cantona'i n prezent. e posibil să gnore complet eFolu'ia unei situa'ii1 Pre(eră să lucreze cu Personalitate şi temperament lucrurile reale. pe care le n'eleg. nu cu posibilită'i. şi mnu2iesc cu uşurin'ă datele concrete1 !ntuitiFii se comportă di(erit la serFiciu. (iind preocupa'i de legăturile dintre lucruri şi de structurile dinăuntrul aces2tora1 #bserFă mai degrabă ntregul dect detaliile şi se con2centrează mai mult asupra coneKiunilor dect asupra păr'ilor şi elementelor speci(ice1 Se lasă călăuzi'i adesea de (ler. Fiind mereu să aducă schimbări şi sugernd noi moduri de a o (ace1 Ee place să lucreze la proiecte noi. nu să se ocupe de treburi de rutină1 Cascina'i de Fiitor. negliIează (recFent detaliile importante ale prezentului1 Senzorialii şi intuitiFii pot aFea perspectiFe complet di(erite asupra aceleiaşi situ2a'ii. aşa cum Fom Fedea din eKemplul următor1 )oi buni prieteni 2 ohn. un senzorial. şi Tom. un in2tuitiF 2 au (ost solicita'i să (acă parte dintr2un comitet de caritate. aFnd n griIă un grup de cămine pentru bătrni1 Amndoi au mers la ntrunirile comitetului timp de şase luni şi de(ecare dată plecau spre casă mpreună1 ohn era mul2'umit de (elul n care lucra comitetul1 Subiectele de discu'ie i se păreau interesante. iar aten'ia dată detaliilor cotidiene l satis(ăcea1 Tom era de altă părere1 )upă mai multe n2truniri n care discutaseră despre construc'ia unor clădiri aneKe. ustensilele de la bucătărie. repararea unui acoperiş. regulamentul personalului. Tom s2a sim'it plictisit şi (rustrat1 Pe cnd mergeau spre casă. a izbucnit/ O)e şase luni ne tot ntlnim şi n2am Forbit niciodată despre planurile de Fiitor sau despre cum am putea mbunătă'i (unc'ionarea căminelor )iscutăm la nesIrşit detalii (ără importan'ă1 Ar trebui să eKiste un subcomitet care sa se ocupe de ele. iar noi să (acem ce trebuie 2proiecte de ameliorare O"um po'i să spui astaJ areplicat ohn. uimit1 "omitetul e eKce2lent1 Preşedintele e un tip meticulos. ai Făzut că la (iecare ntlnire cere să i se dea toate detaliile1 Putem să ne spunem (iecare părereaşi nimic nu rămne nediscutat1 +orbim pe 5= Tipurile n Fia'a pro(esională larg n (iecare lună despre tot ce e important 2 sisteme de siguran'ă. procedee de construc'ie. regulamente pentru per2sonal. tot1 O)a. dar ne limităm la asta1 Sntem aşa de pre2ocupa'i de ntre'inerea căminelor. că n2aFem niciodată timp să trecem la problemele cu adeFărat importante 2 ce trebuie schimbat şi cum să dezFoltăm sistemul #bserFa'i că cei doi prieteni au păreri di(erite cu priFire la ce e important1 )e (apt. amndouă perspectiFele snt ne2cesare1 Tom are dreptate cnd spune că nu le mai rămne timp să discute despre planurile şi mbunătă'irile Fiitoare dacă se ocupă prea mult de detalii1 ohn are şi el dreptate cnd dă importan'ă ntre'inerii zilnice a căminelor. (ără de care acestea n2ar putea (unc'iona1 Preşedintele comitetului. (iind la rndul lui senzorial. conduce după principii senzo2riale1 ohn este binen'eles de acord cu acest stil de condu2cere. care pe Tom. intuitiFul. l deranIează1 UrmareaJ Ea sugestia lui ohn. comitetul a 'inut seamă de ideile priete2nului său şi toată lumea a (ost mul'umită1 Senzorialii şi intuitiFii pot aFea mari nen'elegeri la ser2Ficiu dacă nu snt conştien'i de (elul n care (iecare asimi2lează in(orma'ia1 !ată un alt eKemplu1 !n (iecare an. consiliul orăşenesc din localitatea orga2nizează Fara o eKpozi'ie1 )e organizarea ei se ocupaseră in ultimii trei ani Margaret şi Mar@ 2 ambele senzoriale N. dar anul acesta. pentru că Mar@ şi luase concediu de ma2ternitate. n locul ei a (ost angaIată acide. o intuitiFă1 "nd Margaret a auzit că anul acesta Fa lucra cu alt2cineFa. s2a ntrebat imediat dacă se For n'elege1 Toată lu2 mea ştia că acide Frea ntotdeauna să schimbe tot şi este rareori mul'umită de ce s2a (ăcut nainte1 "nd au nceput lucrul. Margaret a petrecut o diminea'ă ntreagă studiind planurile de anul trecut1 !2a spus apoi luiacQie că eKpozi'ia Personalitate şi temperament trebuia organizată. după părerea ei. la (el şi că programul putea rămne acelaşi1 "um era de aşteptat. acQie a (ost stupe(iată1 Pe măsură ce citea programul de anul trecut. şi şi imagina ce trebuie schimbat1 OHai să ncercăm altceFa anul ăsta. a spus ea1 Să inFersăm ordinea eFenimentelor şi să mutăm estrada n altă parte1 O)ar de ce J a ntrebat Margaret1 )acă lu2crurile au mers bine. de ce să nu le păstrăm aşa cum sntJ )e ce să (acem schimbări (ără rostJ O$a au rost. a spus acQie1 )acă aranIăm eKpozi'ia n altă parte. lumea o Fa priFi cu un ochi proaspăt. şi dacă mai modi(icăm cte ceFa. aducem pu'ină Faria'ie1 imeni nu Frea să Fadă eKact ace2laşi lucru ca anul trecut1
)ar Margaret nu era de acord1 -Kpozi'ia aFusese suc2ces n ultimii trei ani1 AFnd un temperament senzorial2 Iudi2catiF. Margaret credea că. dacă ceFa merge. trebuie păstrat n aceeaşi (ormulă1 Se mpotriFea mai ales mutării estradei. căci. spunea ea. după trei ani oamenii se aşteptau ca eKpo2zi'ia să se 'ină n acelaşi loc. iar mutarea estradei i2ar(i derutat1 Margaret şi acQie s2au certat mult timp (ără să cadă la o n'elegere1 )e Fină era. de (apt. modul di(erit n care asimilau in(orma'ia1 Pnă la urmă au aIuns la un compromis/ Margaret urma să se ngriIească de estradă. care rămnea tot acolo. şi de eKponate 2 pe care Foia să le aranIeze la (el ca anul trecut0 acQie. n schimb. se ocupa de reorganizarea eFenimentelor. ceea ce i punea n lumină calită'ile de in2tuitiFă1 Senzorialii şi intuitiFii pot interpreta acelaşi teKt n mod di(erit. aşa cum Fom Fedea n alt eKemplu1 )irectorii unei companii de construc'ii. un intuitiF şi un senzorial. au primit un raport asupra personalului can2 55 Tipurile n Fia'a pro(esională 'inei. pe care au (ost ruga'i să2l comenteze la şedin'a din aceeaşi zi1 Senzorialul s2a re(erit la măsurile de siguran'ă ce trebu2iau luate la bucătărie şi la instruirea personalului1 -ra ne2 cesar ca aragazul să (ie Feri(icat regulat. iar normele de protec'ie să (ie a(işate la Federe1 Pe cnd celălalt Forbea. intuitiFul şi aştepta nerăbdător rndul1 n interFen'ia sa. a spus că raportul era On general bun. dar că salaria'ii companiei ar trebui (olosi'i mai e(icient1 A propus prin ur2mare un sistem de autoserFire la cantină1 Ast(el. compania putea să2şi reducă personalul şi să economisească bani1 Senzorialul se concentrase asupra detaliilor practice din raport şi (ăcuse sugestii re(eritoare la sănătatea şi siguran'a personalului din bucătărie1 !ntuitiFul. care aFea de (apt un temperament !& şi nu Foia să risipească nimic. omisese com2plet detaliile practice şi se concentrase asupra tabloului ge2neral. Fenind cu propuneri de mbunătă'ire a situa'iei1 )eşi (iecare contribu'ie are meritele ei. ele nu au nimic n comun1 "nd o companie are doi directori att de di(eri'i şi (iecare este capabil să recunoască importan'a punctului de Federe opus 2 ceea ce s2a şi ntmplat n eKemplul nos2tru 2. compania are numai de cştigat1 !n probleme legate de promoFare. care ne dau celor mai mul'i dintre noi atta bătaie de cap. predispozi'ia senzorială sau intuitiFă Ioacă adesea un rol important1 Pe măsură ce urcăm n ierarhie. responsabilită'ile noastre se modi(ică1 )acă Fechiul post ne solicita calită'ile senzoriale. este posi2bil ca cel nou să (acă apel mai degrabă la trăsăturile noastre intuitiFe1 Mul'i oameni nu n'eleg de ce ntmpină di(icul2tă'i tocmai cnd au (ost promoFa'i1 )e aceea e bine ca. la angaIare. să priFim sluIba şi din perspectiFa unei Fiitoare promoFări1 Senzorialii lucrează mai bine cu intuitiFii dacă snt pre2găti'i nu numai să le asculte ideile. ci şi să le indice n ce Personalitate şi temperament măsură snt aplicabile1 Adesea. chiar senzorialii snt cei care le pun n practică1 )ar ei rămn de obicei (iKa'i asupra anu2mitor elemente. cărora nu le Făd locul n tabloul general. ncercarea de a Fedea lucrurile n perspectiFă le2ar (i de (olos1 !ntuitiFii lucrează mai bine cu senzorialii dacă snt pre2găti'i să2şi Feri(ice ideile şi planurile mpreună cu ei1 Ar (i bine să dea mai multă aten'ie realită'ilor prezentului. pe care adesea le ignoră. (iind concentra'i numai asupra Fiitorului1 Ee2ar (i util să2şi mbunătă'ească percep'ia asupra timpului. att de de(icitară n cazul lor1 &e(leKiFii şi a(ectiFii #piniile re(leKiFilor şi ale a(ectiFilor aduc un plus de echilibru n a(aceri şi n rela'iile de serFiciu1 &e(leKiFii. care au aFantaIul de a priFi ntotdeauna lucrurile de la distan'ă. gndesc logic şi analitic. Făd dintr2o ochire ce nu merge şi snt buni critici1 Adesea pot prezenta (apte şi idei n lucrări limpede scrise1 Toate acestea i (ac de nenlocuit n promo2Farea. eFaluarea şi conducerea a(acerilor de orice tip1 A(ectiFii de'in aFantaIe la (el de importante1 Au mult tact n rela'iile cu colegii. le n'eleg problemele şi reuşesc de obicei să comunice cu uşurin'ă1 Ciind interesa'i de senti2mentele oamenilor şi de rela'iile dintre ei. contribuie la bună2starea psihică a personalului dintr2o institu'ie1 )acă re(le2KiFii ştiu să prezinte n scris o idee sau un raport. a(ectiFii ştiu să2i conFingă pe to'i să accepte ideea sau raportul res2pectiF1 imeni nu se pricepe ca ei să pună n Faloare cali2tă'ile lucrurilor1 Ea serFiciu. re(leKiFii se dedică intereselor ntreprin2derii. (iind de obicei (ermi şi impersonali0 a(ectiFii snt. dim2potriFă. mai indulgen'i şi mai apropia'i. dedicndu2se mai 94
Tipurile n Fia'a pro(esională degrabă oamenilor din ntreprindere1 Uneori. aceste atitu2dini pot genera con(licte. ca n eKemplul următor1 # companie manu(acturieră a (ost neFoităsă2şi nchidă una din sucursale. ceea ce nsemna că trebuiau (ăcute dis2 ponibilizări1 "ei doi manageri. ohn 7un re(leKiF8 şi Peter 7un a(ectiF8. s2au ntlnit ca să (iKeze condi'iile de conce2diere a celor treizeci de persoane din sucursala des(iin'ată1 OTot ce putem (ace este să2i chemăm pe oameni la o şedin'ă şi să le spunem n (a'ă ce s2a ntmplat1 # să le dăm tot acum şi termenul de eKpirare a contractului111 a nceput ohn1 Peter. care era introFertit2a(ectiF. ncă ezita0 nu părea deloc mul'umit1 OMi separe cam dură metoda ta111 MaIori2tatea For (i de2a dreptul şoca'i1 !nchipuieşte2'i cum se For sim'i cei cu (amilii de ntre'inut cnd For trebui să spună acasă ce s2a ntmplat OWtiu cum e. Peter. doar am (ost şi eu dat a(ară o dată111 umai că nu e nimic de (ăcut. tre2buie să scăpăm. pur şi simplu. de ei ohn Foia să scape repede de oamenii disponibiliza'i pentru a2şi Fedea apoi de treburile lui din cadrul companiei1 Primul gndallui Peter a (ost. din contră. la oameni1 O"red. continuă el. că ar trebui să ne ntlnim cu (iecare n parte. să le dăm Festea cu menaIamente şi să le propunem aIutorul ca să2şi găsească alt serFiciu1 Ar (i bine să le pregătim scri2sori de recomandare şi să le indicăm nişte locuri unde şi2ar putea găsi de lucru1 O)ar nu aFem timp de aşa ceFa. spuse ohn iritat1 )e ce să purtăm de griIă unor oameni care ori2cum nu mai lucrează aiciJ )acă asta Frei. să ştii că tot com2pania o să aibă de su(erit. pentru că nu ne mai ocupăm de produc'ie. ci deplasarea oamenilor -ra clar că cei doi aFeau idei complet di(erite despre (elul n care trebuie trata'i oamenii1 Pnă la urmă. s2au n'eles ca Peter să se ocupe de problema celor disponibiliza'i. iar ohn să2şi Fadă de treburile obişnuite. ca să nu rămnă n Personalitate şi temperament urmă cu lucrul1 Ciecare şi punea ast(el n lumină predispo2zi'ia naturală1 "el mai (recFent motiF de con(lict ntre re(leKiFi şi a(ec2tiFi priFeşte rela'iile cotidiene de la locul de muncă1 &e2 (leKiFii nu dau prea mare importan'ă micilor serFicii pe care oamenii şi le (ac unii altora. dar pentru a(ectiFi ele snt ocazii bine Fenite de a2şi arăta simpatia (a'ă de colegi1 "nd colegii răspund prieteniei lor. mul'umindu2le sau măcar zmbind. a(ectiFii snt ct se poate de ncnta'i1 &e(leKiFii nu n'eleg neFoia a(ectiFilor de Oa zmbi tot timpul la serFiciu. iar ultimii snt nedumeri'i de răceala şi Olipsa de inimă a celor dinti1 &e(leKiFii ar lucra mai bine cu a(ectiFii dacă ar da mai multă aten'ie e(ectelor oricărei decizii pro(esionale asupra salaria'ilor şi ar aFea griIă să nu rănească sentimentele aces2tora. cum li se ntmplă adesea. (ără să Frea1 )eşi şi eKprimă mai greu emo'iile. e bine s2o (acă. pentru că. ştiind ce simt. cei din Iur i priFesc cu mai multă bunăFoin'ă1 A(ectiFii. la rndul lor. ar lucra mai bine n compania re(leKiFilor dacă nu s2ar mai sim'i Fiza'i de orice remarcă1 -i cred că totul i priFeşte direct. chiar şi sentimentele legate de situa'ii pentru care nu snt răspunzători1 "nd reuşesc să2şi spună răspicat părerea. chiar dacă şi eKprimă ast(el dezaprobarea. lucrurile se limpezesc şi tuturor le este mai uşor să Forbească deschis1 n compara'ie cu alte tipuri. re(leKiFii şi a(ectiFii se n'eleg destul de bine. ntruct (iecare tip şi dă seama de Faloarea opiniilor celuilalt1 )acă ambele reuşesc să2şi eK2prime punctul de Federe. Fa (i mai uşor de aIuns la decizii care 'in cont de ambele opinii1 udicatiFii şi perceptiFii Wtim că perceptiFii re(uză cu hotărre stilul de Fia'ă or2ganizat. plani(icat şi structurat cu griIă al IudicatiFilor1 )i(e2 93 Tipurile n Fia'a pro(esională rentele dintre ei snt cu att mai Fizibile la locul de muncă. unde dau naştere uneori la con(licte graFe1 udicatiFii şi perceptiFii au (eluri di(erite de a lucra1 !n2di(erent ce tip de muncă (ac. primii For să Fadă totul rezolFat ct mai repede şi de aceea se apucă imediat de lucru1 )acă nu au un motiF temeinic de amnare. şi termină treaba la timp şi continuă să2şi (acă planuri. pe care le respectă1 "nd au nceput ceFa. e greu să2i opreşti sau să2i determini să se răzgndească 2 chiar dacă datele problemei sau circum2stan'ele s2au modi(icat ntre timp 2 căci nu acceptă uşor in(orma'iile noi1 udicatiFii eKtraFerti'i se hotărăsc uneori prea repede şi trec prea curnd la ac'iune1 PerceptiFii lucrează alt(el1 -i strng la nceput ct mai multe in(orma'ii şi adesea amna la nes(rşit nceperea unui proiect1 +or să aibă un program de lucru (leKibil. care să le permită să (acă modi(icări pe măsură ce aFansează1 )acă termenul de realizare e (oarte ndepărtat. nu pot o(eri rezul2tate concrete dect n ultimul moment1 "teodată snt neFoi'i să lucreze ca nişte apuca'i ca să2şi termine treaba la termen1
Ea serFiciu. imboldul IudicatiFilor de a termina ct mai repede şi dorin'a perceptiFilor de a aFea un program deschis şi (leKibil produc adeFărate ciocniri1 udicatiFii snt cuprinşi de o mare anKietate cnd nu2i pot conFinge pe perceptiFi să ncheie un lucru1 Ea rndul lor. ultimii ndură cu greu stre2sul. se simt priFa'i de libertate şi (rustra'i 2 aşa cum Fom Fedea n eKemplul următor1 # (irmă de design pentru interioare primise o comandă de la unul din clien'ii ei importan'i1 Trebuia proiectată o eKtensie a biroului directorului. şi cei desemna'i să o (acă au (ast Geo((şi Marianne1 Planurile trebuiau de(initiFate intr2o lună1 "ei doi se cunoşteau. dar nu lucraseră niciodată mpreună1 Se sim'eau amndoi măguli'i că (useseră aleşi pentru acest contract important1 Personalitate şi temperament Au discutat la o ca(ea cum să atace proiectul1 "omu2nicau cu uşurin'ă. pentru că erau amndoi intuitiFi1 Peste o oră. Geo((. care aFea trăsături IudicatiFe (oarte pronun2'ate. şi2a scos agenda şi a spus că e cazul să stabilească ce aFea de (ăcut (iecare n următoarea săptămnă1 Marianne nsă Foia să i se mai lase timp de gndire. să nu (ieprinsă deIa ntr2o schemă (iKă1 O# să mă nFrt prin bibliotecă. să Făd ce mai găsesc. şi pe măsură ce apare ceFa nou 2 'i spun1 Să nu ne grăbim să ncepem. ca să ne mai putem răzgndi pe parcurs. zise ea1 - limpede că per2soana care Forbeşte este o perceptiFă1 Geo(( a (ost uluit1 -l credea că puteau trece deIa la ac'iune0 ar (i aFut ast(elschi'a proiectului ntr2o săptămnă şi ar (i putut s2o pună apoi n aplicare1 +oia să2şi noteze eKact ce aFeau de (ăcut ca să2şi nceapă partea lui1 Atitu2 dinea relaKată a Mariannei l neliniştea1 )upă ce şi eKpri2mă Fehement dezaprobarea. şi luă lucrurile şi plecă n grabă 2 aFea programată alta ntlnire1 Seara. gndindu2se la ziua lui de lucru. aFu sentimentul că proiectul stagnează1 u pricepea de ce. după o ntreFedere att de rodnică. nu reuşise să o conFingă pe Marianne să treacă la treabă1 Marianne rămăsese şi ea nedumerită1 )e ce se enerFase Geo(( n asemenea hal la s(rşitul ntlnirii J Wi ei i se părea că aFuseseră o ntreFedere rodnică1 -ra totuşi ridicol ca Geo(( să Frea să2şi noteze ceFa precis n etapa asta şi s2o preseze să (acă la (el1 imeni n2ar proceda aşa pnă n ultima săptămnă0 aFeau neFoie de ct mai mult timp ca sase in(ormeze nainte de a ncepe lucrulpropriu2zis Geo(( şi Marianne erau la (el de preocupa'i de proiec2tul respectiF. dar ac'ionau n moduri di(erite1 "a IudicatiF. Geo(( Foia să se apuce de lucru ct mai repede şi aFea ne2Foie de ceFa concret. pus pe hrtie. ca punct de plecare1 Tre2buia să ştie n orice moment ce are de (ăcut. ca să respecte programul1 Tipurile n Fia'a pro(esională Marianne aFea alt mod de lucru1 Proiectul o entuzias2mase şi Foia să strngă o cantitate ct mai mare de in(orma'ii releFante1 i plăcea să a(le ct mai mult nainte de a se angaIa ntr2o actiFitate precisă1 Adesea lăsa lucrurile pe ultima clipă şi trebuia să stea pnă noaptea trziu ca să termine1 Ar (i pre2(erat să nu se grăbească aşa spre s(irşit. dar ntotdeauna aIun2gea aici1 Pe ea n2o deranIa prea mult acest lucru. dar obser2Fase că pe al'ii i a(ecta1 )e2a lungul perioadei n care au colaborat la proiect. att Geo((. ct şi Marianne s2au sim'it stresa'i1 )e (apt. nici unul nu n'elegea modul de a trăi al celuilalt1 )acă şi2ar (i cunoscut reciproc stilurile de lucru. preten'iile lor ar (i (ost mai realiste1 Marianne ar (i strns in(orma'ii după po(ta ini2mii. dar ar (i n'eles neFoia lui Geo(( de a le ordona şi de a ncheia documentarea la momentul potriFit1 Geo(( ar (i nceput să lucreze pornind de la ceFa palpabil. dar ar (i 'inut cont de dorin'a Mariannei. acceptnd să (acă modi(icări pe parcurs. de ndată ce s2ar (i iFit un element nou1 Unul din cele mai (recFente motiFe de dispută la serFiciu ntre IudicatiFi şi perceptiFi este legat de punctualitate şi de timp n general1 )acă IudicatiFii (iKează o oră. şi (ac o da2torie din respectarea ei şi For ca toată lumea să se comporte la (el1 "nd programează o şedin'ă la 64144. ea Fa ncepe cel trziu la 641431 )acă oamenii snt ncă pe coridor la 6414< sau mai trziu. IudicatiFii consideră că li s2a (urat din timp1 &e(leKiFii IudicatiFi. mai ales. ştiu să2şi mpartă timpul bine şi cu (olos şi nu se lasă sustraşi de la ceea ce (ac1 PerceptiFii au o atitudine di(erită (a'ă de timp 2 şi asta se Fede limpede la serFiciu1 Pentru ei. ora de ncepere a unei şedin'e este ora la care şi amintesc că trebuie să plece spre sala de şedin'e1 )acă se a(lă prin apropiere şi nu trebuie să se pregătească n mod special. mai pot aIunge la timp1 )acă sint nsă n altă parte şi au amnat pregătirile necesare pnă m ultima clipă. pot să ntrzie 2 uneori nepermis de mult1 Personalitate şi temperament udicatiFii ar colabora mai bine cu perceptiFii dacă ar accepta să primească in(orma'ii noi pe măsură ce lucrează1 )eciziile lor ar (i mai echilibrate dacă ar lua n calcul mai multe Fariante1 PerceptiFii i2ar aprecia mai
mult dacă nu ar (i att de rigizi şi de in(leKibili1 "nd stabilesc mpreună termenul de realizare a unei sarcini. IudicatiFii ar trebui să nu2i mai scie pe perceptiFi1 Ea rndul lor. perceptiFii ar colabora mai bine cu Iudi2catiFii dacă ar ncerca să2şi termine treaba la timp şi. n ge2neral. dacă ar respecta termenele1 "nd nu se 'in de cuFnt n priFin'a obliga'iilor pe care singuri şi le2au luat. IudicatiFii şi pierd răbdarea şi nu mai au ncredere n ei1 !i tratează dispre'uitor şi eFită să colaboreze altă dată1 PerceptiFii ar trebui să respecte orele de ntlnire pe care şi le (iKează cu IudicatiFii şi să nu le mai strice acestora programul1 Ar aFea numai de cştigat dacă nu s2ar mai risipi n nenumărate pro2iecte. ci şi2ar păstra doar unul sau două1 )in acest subcapitol ne2am putut (ace o idee asupra con2(lictelor care apar la locul de muncă1 Am Făzut. de aseme2nea. cum putem eFita multe dintre ele prin intermediul n2'elegerii tipurilor1 n subcapitolul următor. Fom priFi tipurile ntr2un conteKt mai larg şi ne Fom opri la (elul n care ne2Foile şi comportamentul nostru la serFiciu snt in(luen'ate de temperament1 Tipurile de personalitate şi satis(ac'ia pro(esională Satis(ac'ia pro(esională şi reuşita ntr2o carieră depind de capacitatea noastră de a ne (olosi predispozi'iile natu2 rale la locul de muncă1 +om arăta mai Ios n ce (el şi găseşte 9= Tipurile n Fia'a pro(esională (iecare tip satis(ac'ia pro(esională şi care snt domeniile de actiFitate n care Fa aFea mai mult succes1 e For (i utile nu numai in(orma'iile despre tipul pro2priu. ci şi cele despre tipul opus1 )e aceea. dacă snte'i. de pildă. un eS&. e bine să citi'i şi despre tipul ilAP1 +e'i a(la ast(el ce situa'ii Fi se par di(icile şi le Fe'i putea eFita1 !1 Tipul elA eKtraFertit2!ntuitiF2A(ectiF2udicatiF sursa lui de energie e lumea eKterioară procesează in(orma'ia prin intermediul structurilor şi rela'iilor decide nIunc'ie de Falori subiectiFe proprii dă randa2ment maKim cnd poate lucra ordonat şi organizat - important ca elA să aibă n cadrul actiFită'ii lor un contact direct cu oamenii. deoarece capacitatea lor de co2 municare este eKcep'ională1 Snt ncnta'i să2i aIute pe cei2lal'i să apară n lumina cea mai (aForabilă şi de aceea pot lucra cu succes n mass2media şi n rela'ii publice1 Pot aFea succes şi ca pro(esori. ca agen'i de Fnzări sau n dome2niul asisten'ei medicale şi sociale0 uneori se simt atraşi de institu'ia $isericii1 "apacitatea de a stabili contacte cu oa2menii şi entuziasmul lor molipsitor i aIută să deFină popu2lari ca manageri şi consultan'i1 )acă sluIba presupune con2ducerea unui grup. For (ace apel la talentul lor organizatoric. şi sus'in ntotdeauna colegii şi se implică din tot su(letul in orice lucrează. pre(erind să aFanseze metodic1 ActiFită'ile eKclusiF practice sau care presupun lucrul pe cont propriu i deprimă1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă ar ncerca sa nu negliIeze detaliile practice şi să priFească orice situa'ie n mod obiectiF1 Personalitate şi temperament !!1 Tipul ilA i nt roFe rti t 2l ntu i t i F2A( ecti F2 ud icat i F sursa lui de energie e lumea interioară procesează in(orma'ia prin intermediul structurilor şi rela'iilor decide nIunc'ie de Falori subiectiFe proprii dă randa2ment maKim cndpoate lucra ordonat şi organizat "onştiincioşi. linişti'i. cu nclina'ii spirituale. ilA se caracterizează printr2o originalitate pe care simt neFoia s2o pună n sluIba celorlal'i1 "u riscul de a (i ei nşişi a(ecta'i. se implică n problemele celor din Iur şi au o percep'ie pro2(undă. oarecum stranie. a sentimentelor oamenilor1 Snt (as2cina'i de personalitatea (iecărei (iin'e umane. ast(el că psiho2terapia şi pro(esoratul. care presupun griIa (a'ă de neFoile emo'ionale ale semenilor. snt potriFite pentru ei1 Adesea. au talent la limbi şi nclina'ie pentru munca de cercetare1 )acă (ac ceFa creator. lucrează bine pe cont propriu şi duc la bun s(rşit orice proiect1 Pot serFi drept model celorlal'i1 Eucrează n mod organizat şi snt persoane de ncredere1 u li se potriFesc sluIbele ancorate n realitatea imediată. cum ar (i cele din transporturi sau construc'ii1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă ar (i mai aten'i la eFenimentele din Iur şi ar ncerca să2şi eKprime opiniile cu ndrăzneală1 !!!1 Tipul elAP eKtraFertit2!ntuitiF2A(ectiF2PerceptiF sursa lui de energie e lumea eKterioară procesează in(orma'ia prin intermediul structurilor şi rela'iilor decide n (unc'ie de Falori subiectiFe proprii dă randa2ment maKim cnd poate (i (leKibil şi adaptabil
!ngenioşi. entuziaşti şi deschişi. elAP au mult (armec personal şi pot aFea succes n cele mai diFerse sluIbe1 Ghi2 Tipurile n Fia'a pro(esională cesc imediat poten'ialul ideilor sau proiectelor noi şi se pri2cep ca nimeni al'ii să le impună. conFingndu2i pe to'i să2şi o(ere spriIinul1 Snt plini de Fia'ă. ştiu să ntre'ină buna dis2nozi'ie şi au o energie contagioasă1 "a urmare. pot (ace ca2rieră n domeniul publicită'ii. n orice actiFitate care pre2supune tranzac'ii. n actorie şi publicistică1 Au neFoie de schimbare şi Faria'ie. aşa că pre(eră actiFită'ile care cer mo2bilitate1 Ei se potriFeşte meseria de ziarist. care permite contactul permanent cu lucruri noi1 ActiFită'ile mai statice. bazate pe respectarea unor proceduri de rutină. nu li se po2triFesc0 li se Fa părea greu să se concentreze. se For plictisi şi For omite nenumărate detalii practice1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă s2ar angaIa n mai pu'ine proiecte noi şi s2ar ocupa mai mult de (ina2lizarea treburilor curente1 !+1 Tipul ilAP introFertit2!ntuitiF2A(ectiF2PerceptiF sursa lui de energie e lumea interioară procesează in(orma'ia prin intermediul structurilor şi rela'iilor decide nIunc'ie de Falori subiectiFe proprii dă randa2ment maKim cnd poate (i (leKibilşi adaptabil Adesea ilAP snt considera'i la serFiciu oameni Oas2cunşi. căci nu2şi spun părerile dect celor pe care i cunosc ndeaproape1 Pot (ace carieră n multe domenii. dar i mul2'umesc mai ales actiFită'ile care le solicită creatiFitatea şi implicarea personală1 -Kcelează adesea n (ilologie. arte plastice. muzică şi cercetare. lucrnd cu entuziasm şi dăruire1 "a şe(i. şi ncuraIează subalternii să (ie cooperan'i şi (le2Kibili1 Snt atraşi de actiFită'ile cu impact spiritual1 Munca Oterestră. practică şi repetitiFă. nu i satis(ace0 simt neFoia sa aducă o contribu'ie proprie n tot ceea ce (ac. ast(el că psihologia. actiFită'ile de consiliere şi de educa'ie i inte2 99 Personalitate şi temperament resează ntr2o mai mare măsură dect a(acerile1 "nd snt obliga'i să supraFegheze n detaliu munca altora. se simt eKtenua'i1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă nu s2ar mai mpoFăra cu problemele a(ectiFe ale celor din Iur şi dacă nu s2ar mai lăsa abătu'i din drum cnd trebuie să aducă la ndeplinire o sarcină importantă1 +1 Tipul el& eKtraFertit2!ntuitiF2&e(leKiF2udicatiF sursa lui de energie e lumea eKterioară procesează in(orma'ia prin intermediul structurilor şi rela'iilor decide (ăcnd uz de logică şi obiectiFitate dă randa2ment maKim cnd poate lucra ordonat şi organizat Persoanele de tip el& au neFoie de actiFită'i care să le pună mereu la dispozi'ie proiecte noi1 şi dau adeFărata măsură cnd (ac planuri de perspectiFă şi preFiziuni. aFnd totodată capacitatea de a2şi pune planurile n aplicare1 Snt eKcelen'i directori eKecutiFi. manageri şi consultan'i. ca2pabili să reducă ine(icienta şi pierderea de timp1 Ee place să diriIeze şi să supraFegheze0 la neFoie. ştiu să se eKprime clar şi conFingător1 Snt atraşi de mai toate domeniile ştiin'i(ice1 Au neFoie de actiFită'i n care să2şi mani(este creatiFitatea. iar sarcinile de rutină i (ac să se simtă (rus] tra'i1 u li se potriFeşte o actiFitate care se schimbă de la o zi la alta. n (unc'ie de mersul a(acerilor şi de toanele clien'ilor. căci lucrează cel mai bine cnd pot să2şi urmeze pianul ini'ial1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă n2ar trece att de repede la ac'iune. dacă ar ncerca să (ie mai co2 operan'i şi să 'ină cont de sentimentele celor din Iur1 644
Tipurile n Fia'a pro(esională +!1 Tipul H& introFertit2!ntuitiF2&e(leKiF2udicatiF sursa lui de energie e lumea interioară procesează in(orma'ia prin intermediul structurilor şi rela'iilor decide (ăcnd uz de logică şi obiectiFitate dă randa2ment maKim cnd poate lucra ordonat şi organizat "reatiFitatea deosebită a ilP poate aduce un plus de inteligen'ă şi originalitate n a(aceri şi. n general. n orice proiect1 Aceşti oameni ştiu totodată să (acă planuri de perspectiFă şi să2şi organizeze ideile ast(el nct să de2Fină aplicabile1 "alită'ile lor trec adesea neobserFate. căci ilP snt retraşi şi pre(eră să lucreze mai degrabă pe cont propriu dect n echipă1 Pot (i atraşi de o carieră Iuridică sau ştiin'i(ică. de nFă'ămntul uniFersitar sau de cerce2 tare1 Snt capabili să ini'ieze şi să diriIeze o a(acere pro2prie. dar numai la niFelul ideilor. nu al aplicării lor n actiFitatea practică de rutină1 Ea serFiciu snt persoane independente. gndesc logic şi iau decizii (ără sa ezite1 Pot lucra n domeniul in(ormaticii şi n medicină dacă snt implica'i n cercetare şi analiza datelor1 "nd. prin
natura sluIbei lor. snt neFoi'i să (ie tot timpul calzi şi comuni2catiFi. se simt eKtenua'i1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă s2ar asigura că ideile lor pot (i puse n practică de cei din Iur şi dacă ar (i mai receptiFi la reac'iile acestora1 +!!1 Tipul e!&P eKtraFertit2!ntuitiF2&e(leKiF2PerceptiF sursa lui de energie e lumea eKterioară procesează in(orma'ia prin intermediul structurilor şi rela'iilor decide (ăcnd uz de logică şi obiectiFitate dă randa2ment maKim cnd poate (i (leKibil şi adaptabil 646 Personalitate şi temperament ActiFitatea potriFită pentru e!&P este aceea care o(eră Farietate. pentru că oamenii de acest tip au o minte rapidă şi creatiFă şi snt capabili să (acă mai multe lucruri deodată1 Pot deFeni antreprenori. căci reprezintă o sursă inepuiza2bilă de idei1 Wtiu să ini'ieze a(aceri noi sau să le mbunătă2'ească pe cele eKistente. dar de ndată ce ideile lor prind (or2mă. pre(eră să lase pe altcineFa să se ocupe de a(acere1 Se doFedesc nzestra'i pentru marQeting şi Fnzări 2 cu condi'ia să2i intereseze direct produsul sau serFiciul pe care26 Fnd1 Au neFoie de o actiFitate incitantă şi captiFantă. cum e aceea din domeniul rela'iilor publice. al Iurnalisticii sau al ingi2neriei1 Au neFoie de colegi care să le aprecieze (irea des2chisă şi comunicatiFă. dar şi argumenta'ia logică1 Uneori snt atraşi de teatru1 Permanenta neFoie de schimbare şi Fa2rietate i (ace inadecFati. pe termen lung. pentru actiFită'ile practice de rutină1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă nu s2ar grăbi să se apuce de ceFa nou nainte de a2şi aduce la n2 deplinire sarcinile prezente şi dacă le2ar arăta celor din Iur că le apreciază spriIinul1 +!!!1 Tipul i!&P introFertit2!ntuitiF2&e(leKiF2PerceptiF sursa lui de energie e lumea interioară procesează in(orma'ia prin intermediul structurilor şi rela'iilor decide (ăcnd uz de logică şi obiectiFitate dă randa2ment maKim cnd poate (i (leKibil şi adaptabil Persoanele de tip i!&P snt rezerFate şi de obicei nu2şi dezFăluie gndurile celor din Iur1 "onsecin'a este că oame2nii nu2şi dau seama ntotdeauna că au o minte compleKă. adaptabilă şi creatiFă1 u le este prea uşor să2şi găsească un serFiciu pe măsura capacită'ilor lor intelectuale şi ştiin2'i(ice aparte0 lucrează totuşi cu plăcere n in(ormatică şi n 43 Tipurile n Fia'a pro(esională cercetare1 Au idei abstracte şi subtile. nsă nu snt intere2sa'i să le pună ei nşişi n practică1 )acă al'ii nu o For (ace. nrobabil că ideile lor se For pierde1 )au randament mai ales cnd snt lăsa'i să lucreze n linişte. pe cont propriu. iar prin2cipala lor calitate este rapiditatea şi precizia cu care iden2ti(ică orice inadFerten'ă1 - (oarte improbabil să se anga2Ieze ntr2o actiFitate de rutină. căci tot ce este repetitiF şi necreator i nemul'umeşte pro(und1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă ar ncerca să2şi prezinte ideile colegilor ntr2o (ormă mai practică şi dacă n2ar uita să2şi aducă la ndeplinire sarcinile curente1 !1 Tipul eS& eKtraFertit2Senzorial2&e(leKiF2udicatiF sursa lui de energie e lumea eKterioară se (oloseşte din plin de cele cinci sim'uri decide (ăcnd uz de logică şi obiectiFitate dă randament maKim cnd poate lucra ordonat şi organizat Persoanele de tip eS& snt harnice. practice şi per(ect adecFate pentru lumea realistă a a(acerilor1 "ei din Iur le remarcă imediat talentul de a organiza şi a negocia1 AIung (recFent n posturi manageriale de Fr( şi deFin uneori con2sultan'i1 Se pot ocupa cu succes de administrarea chesti2unilor practice n institu'ii guFernamentale şi militare1 "u colegii de serFiciu snt de obicei deschişi şi comunicatiFi0 intr2o discu'ie aduc ntotdeauna argumente logice1 Snt la curent cu tot ce se ntmplă la locul de muncă şi au griIă ca (iecare să2şi Fadă de treburi1 Au neFoie de o actiFitate n care (iecare etapă parcursă aduce un rezultat palpabil0 nu Z pot acomoda ntr2 un serFiciu dezorganizat şi cu sarcini ucrealiste1 )acă optează pentru o carieră medicală. For (ace probabil medicină generală. chirurgie sau obstetrică1 Personalitate şi temperament Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă ar 'ine cont de sentimentele şi ,e opiniile celor din Iur1 1 Tipul iS& introFertit2Senzorial2&e(leKiF2udicatiF sursa lui de energie e lumea interioară X se (oloseşte din plin de cele cinci sim'uri decide (ăcnd uz de logică şi obiectiFitate dă randament maKim cndpoate lucra ordonat şi organizat Persoanele de tip iS& lucrează ntotdeauna cu serio2zitate. aplica'ie şi metodă. dnd mare importan'ă citirii in2
struc'iunilor şi respectării procedurilor1 Eucrurile practice şi măsurabile snt punctul lor (orte şi de aceea au succes n domeniul bancar. n asigurări. contabilitate şi altele ase2menea1 Snt buni inspectori şi administratori de şcoli. (a2brici şi institu'ii guFernamentale1 Mul'i dintre ei practică stomatologia1 "a şi eS&. le place mai degrabă să mnuias2că ci(re şi date concrete dect să aibă de2a (ace cu sentimen2tele oamenilor1 "eilal'i i consideră de obicei prea preocu2pa'i de ndatoririle lor şi oarecum impersonali0 nici aten'ia pe care o dau celor mai mici detalii nu e (oarte pre'uită1 "u toate astea. snt de nepre'uit n actiFită'ile care cer o Feri(icare conştiincioasă şi metodică a (aptelor1 )impotri2Fă. o actiFitate care presupune imagina'ie sau o Fiziune de perspectiFă nu li se potriFeşte1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă ar 'ine cont de ideile şi sentimentele celorlal'i şi dacă ar eFita să de2Fină prea rigizi şi in(leKibili1 !1 Tipul eSA eKtraFertit2Senzorial2A(ectiF2udicatiF sursa lui de energie e lumea eKterioară se (oloseşte din plin de cele cinci sim'uri decide n (unc'ie de Falori Tipurile n Fia'a pro(esională subiectiFe proprii dă randament maKim cnd lucrează ordonat şi organizat Coarte sociabili. prietenoşi şi calzi. eSA şi dau adeFă2 rata măsură cnd se pun n sluIba oamenilor1 Snt conştien'i de neFoile celor din Iur. le n'eleg problemele şi i compăti2mesc0 ştiu să creeze rela'ii armonioase la serFiciu1 i atrag asisten'a medicală şi. n general. ngriIirea directă a bolna2Filor1 Snt preocupa'i de neFoile noastre (undamentale 2căldură. mbrăcăminte. sănătate. hrană şi adăpost 2 şi ob2serFă primii cnd Freuna din ele nu e ndeplinită1 Eucrează adesea n institu'ii sociale specializate. unde se doFedesc organiza'i. conştiincioşi şi loiali1 Snt oricnd dornici să con2tribuie cu ceFa la bunăstarea comunită'ii 2 lucrnd. de pildă. pentru şcoala din localitate sau la un dispensar. chiar nere2tribui'i1 Snt interesa'i mai ales de sluIbele practice. căci au neFoie să (acă un lucru. nu să re(lecteze la el1 Ei se potriFeşte pro(esia de nFă'ător1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă ar eFita con(lictele şi ar ncerca să (ie mai obiectiFi cnd se implică n problemele celor din Iur1 !!1 Tipul !SA introFertit2Senzorial2A(ectiF2udicatiF sursa !ui de energie e lumea interioară se (oloseşte din plin de cele cinci sim'uri decide n (unc'ie de Falori subiectiFe proptii dă randament maKim cnd lucrează ordonat şi organizat Persoanele de tip iSA snt mul'umite de sluIbele care o(eră oamenilor serFicii practice1 Se pun la dispozi'ia celor2lal'i cu deFotament şi conştiinciozitate. ac'ionnd adesea ^(o culise1 Ea (el ca eSA. iSA pre(eră să lucreze n dome2nZ legate de neFoile umane (undamentale 2 mbrăcăminte. Personalitate şi temperament sănătate. hrană sau locuin'ă1 Snt re'inu'i. dar prietenoşi n rela'iile cu oamenii. aşa că asisten'a medicală şi serFiciile publice li se potriFesc1 Pot deFeni buni educatori şi nFă2'ători1 )acă lucrează laolaltă cu al'ii ntr2un birou. remarcă imediat diFersele treburi mărunte care ar (i de (ăcut şi se o(eră să le (acă ei1 ntr2o ntreprindere. ştiu per(ect să se ocu2pe de clien'i1 Stau adesea peste program sau acceptă să lu2creze (ără plată. şi uneori se pro(ită de bunăFoin'a lor1 "on2struc'iile teoretice nu2i interesează. pre(eră să treacă la treaba concretă1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă şi2ar pune n Faloare realizările proprii. dacă ar (i mai deschişi şi mai direc'i1 !!!1 Tipul eS&P eKtraFertit2Senzorial2&e(leKiF2PerceptiF sursa lui de energie e lumea eKterioară se (oloseşte din plin de cele cinci sim'uri decide(acnd uz de logică şi obiectiFitate dă randament maKim cndpoate (i (leKi2bil şi adaptabil Persoanele de tip eS&P snt ndemnatice şi (oarte pri2cepute la mecanică1 Au calită'i antreprenoriale deosebite. căci sesizează rapid ocaziile (aForabile şi ştiu să pro(ite de ele1 &eac'ionează prompt la schimbări şi ob'in rezultate imediate0 la neFoie. reuşesc să2i mobilizeze pe oameni să negocieze realizarea unui proiect1 Atraşi de mecanismele n mişcare. eS&P lucrează cu succes n industria construc2'iilor de maşini şi n transporturi1 !n rela'iile cu colegii snt realişti. (ac uz de logică. dar au şi o mare putere de conFin2gere1 Pentru că snt spontani şi Fersatili. au neFoie de o sluI2bă incitantă şi Fariată. altminteri tind să nu2şi ducă la nde2plinire proiectele1 u au chemare pentru actiFită'i de genul Tipurile n Fia'a pro(esională
consilierii personale sau cercetării academice pe cont pro2nriu. căci For să (ie n permanent contact cu lumea eKterioară1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă s2ar gndi la consecin'ele ac'iunilor lor şi dacă nu i2ar desconsidera pe cei din Iur1 !+1 Tipul iS&P introFertit2Senzorial2&e(leKiF2PerceptiF sursa lui de energie e lumea interioară se (oloseşte din plin de cele cinci sim'uri decide (ăcnd uz de logică şi obiectiFitate dă randament maKim cndLpoate (i(leKi2bil şi adaptabil iS&P se simt n mediul lor n lumea noastră practică1 Adesea (ac carieră n comer'. iar dacă munca pe care o pres2tează necesită (leKibilitate şi adaptabilitate. reuşita le este asigurată1 Au darul de a priFi lucrurile cu detaşare. ca nişte spectatori1 Pentru că nu se implică emo'ional şi se pricep la mecanică. pot deFeni buni medici anestezişti/ Ea serFi2ciu. situa'iile de criză i stimulează0 şi dau imediat seama ce trebuie (ăcut şi ac'ionează n consecin'ă1 Pot lua hotărri din mers. n (unc'ie de mpreIurări. şi de aceea colegii i con2sideră reci şi calcula'i1 u au nici o chemare pentru nFă'ă2mnt şi pro(esiunile de asisten'ă. care presupun a(ec'iune şi capacitate de a comunica1 Ee place să aibă de2a (ace mai curnd cu obiectele dect cu oamenii1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă n2ar mai trece la ac'iune indi(erent de consecin'e şi dacă şi2ar sta2 bili obiectiFe de perspectiFă1 +1 Tipul eSAP eKtraFertit2Senzorial2A(ectiF2PerceptiF sursa lui de energie e lumea eKterioară se (oloseşte din plin de cele cinci sim'uri decide n (unc'ie de Falori Personalitate si temperament subiectiFe proprii X da randament maKim cnd poate (i (leKibil şi adaptabil Pentru că snt simpatici. comunicatiFi şi au spirit practic. eSAP snt (oarte utili n domeniul rela'iilor publice1 şi păs2trează cumpătul n orice situa'ie şi ştiu cum să2i (acă pe oa2meni să se simtă n largul lor1 $unul lor sim' şi atitudinea prietenoasă inspiră ncredere. şi de aceea se descurcă per(ect n departamentele de Fnzări1 Au succes n multe domenii 2le place. de pildă. sportul şi pot deFeni buni antrenori 2. cuI condi'ia să !i se ceară ac'iune. nu teorii1 Pot (ace mai multe lucruri deodată şi. (iind Feseli şi toleran'i. se bucură de com2pania oamenilor1 )acă sluIba le cere să lucreze Freme nde2lungată pe cont propriu. se simt ne(erici'i0 nu snt deloc atraşi de actiFită'ile care cer ra'ionamente abstracte1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă ar re(lecta pu'in nainte de a se apuca de un lucru şi dacă nu s2ar mai lăsa antrena'i n tai(asuri cu colegii nainte de a2şi ndeplini sarcinile1 +!1 Tipul iSAP introFertit2Senzorial2A(ectiF2PerceptiF sursa lui de energie e lumea interioară se (oloseşte din plin de cele cinci sim'uri decide n (unc'ie de Falori subiectiFe proprii dă randament maKim cnd poate (i (leKibil şi adaptabil )eşi iSAP au adesea aptitudini pentru a(aceri. modestia şi blnde'ea i mpiedică să iasă n eFiden'ă1 -(orturile le pot trece neobserFate şi de multe ori nu snt nici măcar re2munera'i1 "alită'ile lor pot (i utile n domeniul medicinei şi al stomatologiei1 Snt eKcelen'i agen'i de Fnzări pentru că ştiu să conFingă (ără să (ie agresiFi. ci punndu2se n pie2lea celuilalt1 &ămn de obicei n culise. ndeplinind sarcini Tipurile n Fia'a pro(esională ractice care necesită simpatie şi griIă (a'ă de oameni 2 de ildă ntr2un departament de serFire a clien'ilor1 Au adesea talent artistic şi şi eKprimă sentimentele mai degrabă prin (apte dect prin cuFinte1 Se pricep să ngriIească copiii şi animalele. cărora le ghicesc imediat neFoile1 ActiFită'ile manageriale care i2ar pune n postura de şe(i sau lideri nu li se potriFesc. căci aspiră să i conFingă pe oameni. nu să le comande1 Ar ob'ine rezultate mai bune la serFiciu dacă şi2ar lărgi Fiziunea de perspectiFă şi dacă ar analiza cu obiectiFitate orice in(orma'ie nouă1 &olurile tipurilor ntr2o institu'ie "nd lucrăm mpreună cu al'ii. shtem de obicei integra'i ntr2o institu'ie1 !nstitu'iile reprezintă colectiFe de oameni care. cu ct snt mai mari. cu att snt mai greu de maneFrat şi condus1 -le au un scop 2 (ie produc ceFa. (ie (urnizează serFicii. (ie distribuie măr(uri 2. oricum. nu lucrează la n2tmplare. ci cu o inten'ie bine de(inită1 "a urmare. rolul (ie2cărui membru este şi el bine delimitat1 Putem şti cu o marIă rezonabilă de eroare ce predispozi'ii snt necesare pentru ndeplinirea (iecărui rol. iar dacă reuşim să găsim oamenii potriFi'i Fom ob'ine o (or'ă de muncă redutabilă1 Eucrurile se complică n cazul institu'iilor (oarte mari. dar şi acestea pot (i oricnd diFizate n departamente şi echipe mai mici1 MaIoritatea institu'iilor tind să (ie dominate de un anu2mit tip de personalitate1 l putem determina obserFnd ce predispozi'ii apar mai des n colectiFul respectiF/ eKistă mai mul'i eKtraFerti'i dect introFerti'i. mai mul'i
senzoriali dect intuitiFi ş1a1m1\J Să ne imaginăm. de pildă. că aFem o mică atacere cu un personal de zece oameni. din care şapte snt eKtraFerti'i. şapte suit senzoriali. şapte snt re(leKiFi şi şapte smt IudicatiFi. ceea ce nseamnă că eKistă trei introFerti'i. 649 Personalitate şi temperament trei intuitiFi. trei a(ectiFi şi trei perceptiFi 7binen'eles. nu e Forba de aceiaşi şapte sau trei din grupul de zece81 #b2serFăm că predispozi'iile i. !. A şi P snt depăşite ca număr de celelalte. grupul (iind. prin urmare. dominat de tipul eS&1 )eFenim ast(el conştien'i că dorin'ele şi comporta2mentul e. S. & şi au cştig de cauză n raport cu cele i. !. A şi P1 &ămne să hotărm dacă tipul eS& este cel mai po2triFit pentru institu'ia noastră1 "nd scopul ei este produc2'ia şi distribu'ia n sens tradi'ional. aFem eKact echipa care ne trebuie1 Se poate nsă ntmpla ca institu'ia noastră să piardă prea mult timp adaptndu2se (luctua'iilor pie'ei şi să pre(ere să şi conFingă clien'ii comunicnd direct cu ei1 n acest caz. persoanele & din echipă For (i mai pu'in aFantaIate. spre deosebire de AP. care snt n elementul lor1 AFem. prin ur2mare. neFoie de mai mul'i AP1 )acă institu'ia şi pune pro2blema să recruteze membri noi. ar trebui să se asigure că snt AP1 umai cnd deFenim conştien'i de eKisten'a tipurilor Fom sesiza necesitatea de a echilibra din acest punct de Fe2 dere un colectiF1 Altminteri. n cazul institu'iei de tip eS& din eKemplul precedent. am (i (oarte tenta'i să recrutăm per2soane compatibile cu tipul dominant al grupului1 )e obicei. cnd ne alegem colaboratorii. credem că ne oprim la oameni cu aptitudini di(erite de ale noastre. dar adeFărul este că ne atrage similaritatea1 Wi e(ectiF ne Fom n'elege mai bine cu cei similari nouă. dar s2ar putea să trecem cu Federea acti2Fită'i Fitale ntr2o institu'ie pentru motiFul simplu că nimeni nu e conştient de necesitatea lor1 MaIoritatea institu'iilor au neFoie de angaIa'i cu per2sonalită'i di(erite. chiar opuse. pentru a reuşi n a(aceri1 adeFărat că rela'iile de lucru deFin ast(el mai tensionate. dar in(orma'ia ce parFine (iecăruia e mai Fariată şi Iudecă'ile snt mai echilibrate1 Alt aFantaI ar (i că sarcinile care anu2
Tipurile in Fia'a pro(esională mitor tipuri li se par di(icile şi enerFante For (i rezolFate cu uşurin'ă şi plăcere de alte tipuri. ca n eKemplul următor1 Un U&. care lucra la planurile de perspectiFă ale unei mici companii manu(acturiere. aFea biroul chiar lngă in2 trare. aşa că a primit sarcina să ntmpine clien'ii şi să2i ntrebe ce doresc1 u după multă Freme. treaba asta a n2 ceput să2l irite. pe de2o parte pentru că nu se mai putea concentra la planurile companiei. pe de alta pentru că nu ştia să se poarte cald şi prietenos cu clien'ii. cum s2ar (i cuFenit1 n apropiere de el lucra o (ată (oarte sociabilă. de tip eSA. care redacta scrisori pe computer şi căreia i2ar(i plăcut să schimbe din cnd n cnd o Forba cu cineFa1 Un coleg perspicace le2a sugerat celor doi să inFerseze bi2rourile1 Ast(el. primul putea să lucreze liniştit. iar (ata cea sociabilă i ntmpinape clien'i. ceea ce o (ăcea să se simtă (ericită1 "u această mică schimbare. ambele tipuri şi Făd n continuare de treburile obişnuite. dar snt mai mul'u2mite 2 şi lucrează. probabil. un pic mai bine1 Temperamentele şi satis(ac'ia pro(esională u numai di(eren'ele de personalitate. ci şi cele de tem2perament se mani(estă la locul de muncă1 "apitolul OGru2purile temperamentale ne2a o(erit o priFire de ansamblu asupra celor patru temperamente0 din acest subcapitol Fom a(la cum ne in(luen'ează ele la serFiciu1 +om descoperi ce atltudine are (iecare temperament (a'ă de actiFitatea sa pro(esională şi cum o abordează1 666 Personalitate şi temperament Tipul de muncă n care sntem implica'i şi modul n care lucrăm snt eKtrem de importante. căci de ele depinde sen2timentul nostru de mplinire pro(undă1 Poate părea ciudat să a(irmi că munca are o semni(ica'ie att de personală. to2tuşi acesta e adeFărul1 )ar ne găsim satis(ac'ia şi mplini. rea numai atunci cnd ne putem urma nclina'iile tempera2mentale1 )ăm randament maKim şi ne sim'im (erici'i doar dacă ne regăsim n ceea ce (acem1
!n continuare. Fom arăta cum şi găsesc cele patru tem2peramente satis(ac'ia pro(esională şi care !e este. n linii mari. comportamentul la serFiciu1 Temperamentul !ntuitiF2A(ectiF 7tipurile elA. ilA. elAP şi ilAP8 n centrul aten'iei celor cu temperament !A se a(lă oa2menii1 "hiar dacă lucrează direct n produc'ie. ei şi cana2 lizează energia spre cei din Iur1 Snt preocupa'i de bunăstarea oamenilor. sint sensibili la problemele lor. şi arată simpa2tia şi n'elegerea (a'ă de colegi1 Pot lucra n multe domenii dacă li se dă ocazia de a2i mul'umi şi a2i aIuta pe ceilal'i1 Mai presus de orice. le place să i aprecieze pentru eFolu'ia lor interioară1 )esci(rează şi respectă ca nimeni al'ii sentimentele oamenilor şi şi pot (olosi acest talent unic n rela'iile publice. n nFă'ămnt sau oriunde se pune problema comunicării interumane1 Snt conFinşi că toată lumea are drept 'el suprem n Fia'ă. la (el ca ei. căutarea de sine1 Suportă mai greu dect al'ii neplăcerile şi ncearcă din răsputeri să le eFite1 )in dorin'a de a2i mul'umi pe to'i. şi iau uneori prea multe nsărcinări 2 mai ales dacă snt per2ceptiFi 2 şi se zbat să le rezolFe la timp0 identi(icarea cu sentimentele celorlal'i i (ace să le preia problemele. con2sumndu2şi energia şi timpul1 !A simt neFoia să li se recu263 Tipurile n Fia'a pro(esională oască meritele şi să (ie aprecia'i n mod deschis la serFiciu. altminteri snt cuprinşi de depresie1 -i şi lasă amprenta incon(undabilă pe tot ceea ce (ac1 Au neFoie să2şi personalizeze munca şi nici cnd se ocupă de a(aceri nu procedează alt(el1 "nd Forbesc cu cineFa snt nespus de conFingători1 PriFesc a(acerile nu ca pe nişte sim2ple tranzac'ii. ci ca pe un miIloc de a promoFa armonia n2tre oameni1 )in acelaşi motiF. aleg adesea actiFită'i n care să2şi poată pune n Faloare talentul pentru consiliere şi me2diere0 practică. de pildă. psihologia sau psihiatria ori lucrea2ză n serFicii de personal1 Ee place. de asemenea. lingFis2tica şi literatura şi pot preda aceste materii cu multă dăruire. (iind capabili să transmită intui'iile lor pro(unde celor care2i ascultă1 +om recunoaşte persoanele cu temperament !A din in2stitu'ia noastră după nota personală a muncii lor. după (elul n care umanizează locul de muncă şi i ncuraIează pe cei2lal'i să2şi atingă poten'ialul maKim1 Temperamentul !ntuitiF2&e(leKiF 7tipurile el&. H&. e!&P şi i!&P8 Munca este eKtrem de importantă pentru !& şi ntreaga lor Fia'ă graFitează n Iurul ei1 - esen'ial să aibă ntotdeauna un proiect sau Freo idee la care să re(lecteze şi tot ce lucrea2ză trebuie să aibă drept 'el o Fiitoare ameliorare a lucrurilor1 !& snt un (el de designeri ai Fiitorului1 Au capacitatea de a Fizualiza realizarea proiectelor şi Planurilor0 pot Fedea aceste planuri n (unc'iune. ca şi ope2 rarea şi interconectarea sistemelor1 "nd trebuie să eKplice insă ce Făd. s2ar putea s2o (acă att de succint. nct ceilal'i sa nu priceapă mare lucru1 u comunică prea uşor cu colegii e serFiciu şi nici nu snt (oarte conFingători1 Pentru că (ac 66; Personalitate şi temperament economie de cuFinte. snt considera'i taciturni şi cam ne2sociabili1 Pun mare pre' pe inteligen'ă şi le place să2şi (olosească din plin mintea pătrunzătoare la serFiciu1 Wtiu să analizeze un proiect şi abordează de obicei a(acerile n mod ştiin'i(ic1 "olegii i consideră cam reci şi noncon(ormişti. căci per2soanelor cu acest temperament le Fine greu să2şi arate a(ec2'iunea şi aprecierea (a'ă de cineFa1 u se pot concentra asupra micilor probleme zilnice de la serFiciu 2 mintea le zboară nencetat la Fiitor1 "apa2 citatea lor de a gndi mai repede ca al'ii i poate (ace să2şi piardă răbdarea cu cei care nu reuşesc să le urmărească ra'ionamentele1 Se simt n elementul lor dacă li se cere să inFenteze. să elaboreze. să plani(ice şi să organizeze proiecte noi1 "ei din Iur i pot considera agita'i şi ambi'ioşi. dar se nşală1 Acti2Fitatea de ntre'inere a unei a(aceri nu le satis(ace dorin'a de a ameliora. şi de aceea uneori ini'iază o a(acere proprie ca să2şi poată (olosi inFentiFitatea1 şi petrec (oarte mult timp elabornd planuri şi re(lect,nd la căile de a le realiza1 Munca de rutină. lipsită de creatiFitate. i nemul'umeşte pro(und1 Se pricep ca nimeni al'ii să imagineze un proiect şi. dacă snt aIuta'i de cineFa cu mai mult sim' practic. pro2iectul lor Fa ti probabil ncununat de succes1 )acă n institu'ia noastră eKistă !&. ei For reuşi să dina2mizeze ntreaga actiFitate1 Snt (olosi'i cel mai bine cnd li se dă ocazia să Fizualizeze situa'ii Fiitoare şi să (acă planuri de perspectiFă compatibile cu aceste situa'ii1 Temperamentul Senzorial2udicatiF 7tipurile eS&( iS&. eSA şi iSA8 Wtim deIa că S snt realişti. practici. (oarte organiza'i şi că i preocupă protec'ia şi siguran'a oamenilor şi
bunuri2
Tipurile n Fia'a pro(esională tor Mai ştim că snt gata oricnd să sus'ină institu'iile tra2di'ionale şi că au griIă de banii noştri. (iind n mod (iresc atraşi de actiFită'ile care le pun n Faloare aceste calită'i1 Eumea a(acerilor este lumea lor1 -i snt aceia care (ac a(acerile să meargă. ocupndu2se constant de nenumărate detalii practice1 !nspectează totul. supraFeghează totul şi au griIă ca totul să (ie n ordine1 Se ocupă la (el de con2ştiincios de munca de birou. Feri(icnd atent ci(re şi date1 &epurtează de obicei succese n a(aceri pentru că snt buni economişti şi au un sim' al responsabilită'ii deosebit de pro2nun'at1 Snt (oarte muncitori şi tenace1 Maniera tradi'iona2lă n care abordează orice actiFitate i (ace uneori pe cei din Iur să spună că snt Odemoda'i1 "olegii de serFiciu şi dau imediat seama că se pot bizui pe ei şi de aceea i apreciază1 ntreaga actiFitate a unei in2stitu'ii poate depinde de abilitatea lor de a mnui detaliile practice1 "elelalte temperamente i consideră cam conser2Fatori şi ncăpă'na'i. pentru că respectă cu s(in'enie regulile şi se adaptează greu situa'iilor noi1 Se descurcă totuşi de minune n lumea comercială. gra2'ie bunului lor sim' şi ştiin'ei de a conduce o a(acere1 Au griIă de produsele (irmei şi pro(ită la maKimum de timp1 Se simt răspunzători (a'ă de clien'i pentru calitatea măr(u2rilor o(erite1 +eri(ică regulat starea produselor. pe care le men'in n condi'ii adecFate şi le depozitează corect1 )acă e necesar ca măr(urile să (ie mutate sau eKpediate prin poştă. totul Fa decurge cum se cuFine datorită lor1 S pot (i de asemenea cadre medicale. cadre didactice. contabili sau (unc'ionari de bancă0 uneori lucrează n dome2niul asigurărilor1 )acă n institu'ia noastră eKistă persoane cu tempe2rament S. putem (i siguri că ele aduc rigoare. ordine şi me2 _aă n tot ceea ce ntreprind0 snt Ooameni de bază. care W respectă ntotdeauna obliga'iile1 66< Personalitate şi temperament Temperamentul Senzorial2PerceptiF 7tipurile eS&P( iS&P. eSAP şi iSAP8 SP lucrează n cele mai Fariate domenii. dar calită'ile lor pro(esionale snt rareori n'elese1 &emarcăm realismul acestor oameni. aten'ia lor mereu trează şi capacitatea de a trans(orma dezastrele n succese0 totuşi. pu'ini dintre noi apreciază priceperea lor de a negocia1 SP adoră să negocieze şi percep cu o eKtraordinară acuitate tot ce se petrece n momentul prezent1 u iau n considerare regulamentele. principiile şi celelalte chestiuni care dau atta bătaie de cap altor temperamente1 Se simt liberi să decidă şi să negocieze orice 2 şi se comportă ca atare1 Ee este de obicei greu să opteze deliberat pentru o ca2rieră. căci se simt n largul lor numai cnd se lasă antrena'i de (luKul Fie'ii. adaptndu2se. dacă e cazul. circumstan'elor de moment1 "nd apare Freo problemă. ac'ionează imediat şi (ac eKact ce trebuie pentru a o rezolFa1 Se pricep să ini2'ieze şi să readucă pe linia de plutire o a(acere1 )ar de ndată ce a(acerea ncepe să meargă. men'inerea ei nu2i mai inte2resează şi totul poate eşua din cauza lipsei lor de aten'ie (a'ă de mărun'işurile obişnuite1 n (undul su(letului. rămn nişte artizani sau muncitori ndrăgosti'i de mnuirea uneltelor şi a materialelor1 Mul'i dintre ei au talent artistic şi şi nFa'ă meşteşugul cu o Fiteza şi o uşurin'ă pu'in obişnuite1 )acă nu au o asemenea acti2Fitate la serFiciu. o (ac probabil n timpul liber1 Snt persoane actiFe. neinteresate de munca de birou şi de teorii1 u2şi risipesc energia n proiecte (ără un rezultat palpabil1 Trebuie să aibă un serFiciu competitiF. palpitant şi incitant. alt(el se plictisesc repede1 Adesea şi uita astăzi promisiunile (ă2cute ieri1 Spre deosebire de alte temperamente. călătoriile nu i obosesc niciodată1 !ndi(erent ce lucrează. şi (olosesc cu abilitate cele cinci sim'uri1 Tipurile n Fia'a pro(esională SP snt ncnta'i să ac'ioneze asupra lumii din Iur1 Ee nlace orice actiFitate care ie permite să2şi arate talentul dra2 matic şi să ntre'ină buna dispozi'ie1 -KtraFerti'ii Forbesc conFingător. ştiu să se pună n Faloare şi să promoFeze o a(acere1 !ntroFerti'ii au totuşi di(icultă'i n această priFin'ă1 #rice sluIbă legată de maşini. Fehicule şi unelte este adecFată nclina'iilor spre concret şi mecanică ale SP1 Pentru că snt la curent cu ultimele noută'i n materie de mncare. modă şi distrac'ii. latura socială a serFiciului le Fa da mari satis(ac'ii1 Uneori pot (ace carieră ca muzicieni sau artişti plastici1
)acă n institu'ia noastră eKistă persoane cu acest tem2perament. le Fom identi(ica după capacitatea de a (ace (a'ă situa'iilor nepreFăzute. de a se adapta schimbărilor şi de a ac'iona cu promptitudine1 &olul diFerselor temperamente ntr2o institu'ie )in eKemplul următor. Fom Fedea cum reac'ionează cele patru temperamente puse n (a'a aceleiaşi situa'ii1 !ntr2o diminea'ă de luni. directorul general al unei mari companii i2a conFocat pe cei patru manageri din subordine ca să le anun'e nchiderea unuia dintre centrele de distri2bu'ie ale ntreprinderii1 Auzind Festea. managerul !A şi2a pierdut calmul şi a ntrebat ce s2ar putea (ace pentru salaria'ii disponibiliza'i/ !& şi2a păstrat sngele rece. părnd că nu se implică. Zar a remarcat că nchiderea centrului Fa schimba radical Planurile de Fiitor ale companiei1 Ss2a ngriIorat şi a sus'inut că schimbarea i Fa in2lsPunepe to'i ceilal'i salaria'i0 pe urmă a (ăcut lista nu2 66: Personalitate şi temperament meroaselor disIunc'ii care For apărea o dată cu nchiderea centrului1 n s(irşit. SPs2a n(ierbntat şi a Frut să meargă imediat la centrul cu pricina. ca să găsească el o cale de a rezolFa problema1 &eac'iile (iind att de di(erite. n2a (ost deloc uşor să se aIungă la o n'elegere1 )ar con(runtarea cu cele patru opinii i2a dat directorului general o perspectiFă mai largă asupra situa'iei. pe care n2ar (i aFut2o dacă se consulta doar cu unul sau două tipuri temperamentale1 !n (elul acesta. directorul a(la că problema aFea mai multe aspecte. ntre care/ situa'ia personalului disponibilizat modul n care For (i a(ectate planurile de Fiitor ale companiei eFentualele dis(unc'ii n actiFitatea companiei posibilitatea unei solu'ii practice prin care să se eFite nchiderea centrului !ndi(erent de hotărrea la care s2a aIuns. ar (i (ost bine ca aceste aspecte să (ie luate şi ele n calcul1 !ată un alt eKemplu care ilustrează di(eren'ele dintre cele patru temperamente la locul de muncă şi (elul n care putem bene(icia de pe urma lor1 # (abrică plani(icase să2şi renoFeze cantina1 &esponsa2bilul de proiect. un il&. i2a conFocat pe cei patru reprezen2tan'i ai salaria'ilor la o discu'ie pe această temă1 Ee pusese la dispozi'ie din timp planurile de renoFare. iar acum le2a mai eKplicat o dată proiectul. urmnd ca (iecare să2şi eKpună punctul de Federe1 "antina. sus'inea reprezentanta !A. trebuia să deFină un loc plăcut şi intim n care salaria'ii să2şi poată lua liniş2 ti'i prnzul1 Aspectele practice ale proiectului nu o interesau deloc1 Se re(erea mai ales la (elul n care trebuie decorw Tipurile n Fia'a pro(esională tiul respectiF. ast(el ca salaria'ii să poată conFersa n muri restrnse1 Mesele mici ar (i (ost. prin urmare. mai atriFite dect cele mari. iar scopul pauzei de prnz era. n ninia ei. re(acerea emo'ională a oamenilor. care s2ar (i n2tors la lucru eu(orie noi1 &eprezentantul !& sus'inea că totul trebuie gnditprin nrisma Fiitorului1 A nceput să critice anumite aspecte din proiect şi a propus idei mai rezonabile/ n esen'ă. cantina trebuia să (ie mărită pentru a adăposti mai mul'i salaria'i n eFentualitatea că (abrica s2ar (i eKtins1 Pe reprezentanta So indispunea nsăşi ideea de schim2bare1 "antina era ntr2adeFăr demodată. dar din punct de Federe practic lucrurile mergeau bine şi dădeau salaria'ilor o senza'ie de soliditate şi siguran'ă1 Agita'ia renoFării i2ar (i dat pe to'i peste cap. iar o cantină modernă n2ar mai (i asigurat aceeaşi atmos(eră1 Se puteau aduce mbunătă'iri cantinei (ără a o renoFa din temelii şi de aceea Spropunea n(iin'area unui subcomitet care sase ocupe de acest lucru1 "antina. sus'inea reprezentantul SP. trebuia să deFină un spa'iu cu adeFărat atrăgător. n care salaria'ii sase dis2 treze şi să se poată relaKa1 Sugeră constndrea unui bar cu scaune mobile şi adăugarea unor mese deping2pong şi de biliard1 Ast(el. oamenii ar (i putut să se mişte pu'in n timpul pauzei de masă. nu numai să mănnce1 Ciind un il&. responsabilul de proiect aFea un tempe2rament !&. aşa că nclina să (ie de acord cu sugestiile celui2lalt !&1 )ar pentru că ştia cte ceFa despre tipurile tempe2ramentale. a dat aten'ie şi celorlalte trei opinii1 )e aceea. Proiectul (inal a luat n considerare/ dorin'a lui !A de a se crea o atmos(eră propice relaKării WO apropierii ntre oameni0 un spa'iu adecFat urma să se construiască la un capăt al sălii
Personalitate şi temperament dorin'a lui !& de a se aIusta planurile ast(el nct să eKis1 te posibilitatea unei Fiitoare eKtinderi dorin'a lui S ca proiectul să (ie rediscutat nainte c(e a se lua decizia (inală0 după aceea. reprezentanta SI a n'eles necesitatea renoFării cantinei şi a Fenit cu su2gestii practice pentru ca trecerea de ia Fechi la nou să nu producă bulFersări dorin'a lui SP ca oamenii să se distreze şi să (ie actiFi căreia i s2a răspuns adăugndu2se n proiect ncă o sală. cu bar şi Iocuri sportiFe de interior n (inal. to'i au sim'it că ob'inuseră ceea ce au Frut. ast(el că (iecare a sus'inut ntregul proiect cu entuziasm. ba chiar a spriIinit realizarea ideilor celorlal'i1 Tipurile n procesul de nFătămnt "um absorb copiii in(orma'ia 2 rolul predispozi'iilor )in momentul n care ne naştem 2 şi poate chiar dina2inte 2 ncepem să primim in(orma'ii despre lumea ncon2 Iurătoare şi să nFă'ăm lucruri noi1 Ciecare dintre noi are (elul său propriu de a nFă'a1 n2cepnd de la Frste mici. copiilor le plac lucruri di(erite/ (ie2care pre(eră o anumită Iucărie sau un anumit I oc şi este atras de anumi'i oameni1 "rescnd. copiii aceleiaşi (amilii deFin. (iecare. indiFizi unici1 Aceste di(eren'e se mani(estă cel mai clar n (elul n care copiii acumulează in(orma'ii despre lu2mea din Iur1 !n primii ani de şcoală. libertatea copilului de a alege este destul de limitată. dar. o dată cu gimnaziul. tendin'ele lui naturale ies la iFeală şi ncep să2i in(luen'eze op'iunile1 Modul n care absorbim in(orma'ia şi nFă'ăm depinde m mare măsură de tipul nostru psihologic0 mai mult. asimi2lăm doar in(orma'iile accesibile tipului nostru1 636
Personalitate şi temperament -KtraFerti'ii Forbesc de obicei despre lucrurile pe care le nFa'ă. ceea ce le permite să2şi con(irme ce au n'eles1 n general. nu e greu de a(lat ce ştiu copiii. căci ei se destăinuie tuturor1 Eucrurile snt mai complicate n cazul introFerti'ilor care continuă să asimileze in(orma'ia (ără să Forbească neapărat despre ea1 Ea rndul lor. copiii pot să nu dezFăluie ceea ce ştiu1 )acă Iudecăm oamenii după comportamentul lor eKterior. eKtraFerti'ii par mai rapizi şi mai inteligen'i. ceea ce nu e ntotdeauna adeFărat1 Wtim deIa că senzorialii şi intuitiFii au moduri di(erite de a absorbi in(orma'ia/ n Freme ce senzorialii preiau ca atare datele eKistente. intuitiFii le corelează structural cu alte cunoştin'e1 !ntuitiFii trebuie să ştie mai nti teoria ca să n'eleagă cum se (oloseşte un lucru1 "ea mai pronun'ată di(eren'ă n modul de a absorbi şi a procesa in(orma'ia de2curge din predispozi'ia senzorială sau intuitiFă1 &e(leKiFii. mai ales cei intuitiFi. For ca in(orma'ia să le (ie prezentată logic şi obiectiF1 Snt mai pu'in dispuşi să nFe'e lucruri care re(lectă puncte de Federe subiectiFe1 "opiilor de acest tip trebuie să li se dea un motiF nteme2iat ca să (acă un lucru. alt(el nu For să coopereze1 A(ectiFii. n schimb. nu au neFoie de motiFe ra'ionale1 "a eleFi. şi (ac temele ca să i mul'umească pe pro(esori. dar se pot lăsa uşor de nFă'ătură dacă lipsa de armonie din clasă i descuraIează1 udicatiFii se simt n largul lor dacă pro(esorul le in2dică dinainte ce să nFe'e1 +or să ştie la ce trebuie să se aş2tepte şi snt deruta'i de pro(esorii perceptiFi. care schimbă tot timpul cte ceFa1 PerceptiFii. n schimb. pre(eră să nu ştie nimic dinainte şi să absoarbă in(orma'ia aşa cum li se o(eră1 )acă pro(esorul le descrie n detaliu lec'ia sau cursul următor. şi pierd orice interes1 "ei mai mul'i perceptiFi trebuie aIuta'i să2şi organizeze materialul atunci cnd se pre2gătesc pentru o lucrare scrisă1 Tipurile n procesul de nFă'ămint "um nFa'ă copiii 2rolul temperamentului n'elegem mai uşor cum nFa'ă copiii dacă ne concen2trăm aten'ia asupra temperamentului lor1 Wcoala are o con2 tribu'ie esen'ială n procesul de nFă'are. dar descrierile ur2mătoare nu se re(eră numai la ea. ci la ntregul
uniFers al copilului care nFa'ă1 +om Fedea ast(el că aFem. indi(erent de Frstă. tipuri di(erite de inteligen'ă şi că eKcelăm n do2menii di(erite1 Temperamentul !ntuitiF2A(ectiF Pro(esorii i simpatizează ntotdeauna pe copiii !A. căci se simt inspira'i n prezen'a lor1 !A snt (erici'i cnd i pot mul'umi pe ceilal'i. (ie ei pro(esori sau colegi1 Se simt răs2punzători de atmos(era din clasă. chiar la Frste mici. ncear2că să aibă griIă de to'i şi snt sensibili la sentimentele lor1 &ela'iile pe care le stabilesc acum snt (oarte importante pentru ei0 la (el de important este sa se n'eleagă pe sine şi pe cei din Iur1 Sentimentali şi idealişti. aceşti copii pot su(eri mari dezamăgiri cnd realitatea nu e pe măsura aştep2tărilor lor1 Ee place să nFe'e şi pun pre' pe cunoaştere. atribuin2du2i rostul de a lega orice de orice n chip semni(icatiF1 )acă pro(esorii le dau nsă prea pu'ină aten'ie. nFă'ătura deFine pentru ei o poFară1 +or să placă tuturor. dar au neFoie de mcuraIarea pro(esorilor1 Adoră discu'iile la care contribuie toata clasa şi detestă certurile şi con(lictele de orice (el1 `nFa'ă repede să desci(reze al(abetul şi să citească1 e eKPrimă cu uşurin'ă şi (olosesc adesea cuFinte compli2 cate pentru Frsta lor1 )eFin de obicei cititori pasiona'i şi nFa'ă nenumărate lucruri din căr'i1 Ea Frste mai mari n2 Personalitate şi temperament cepe să le placă literatura. n care se implică personal. aFnd reac'ii emo'ionale1 u le este uşor să priFească lucrurile cu obiectiFitate1 Temperamentul !ntuitiF2&e(leKiF "opiii !& snt nseta'i de cunoaştere de la o Frstă (ra2geda1 Pun mare pre' pe inteligen'ă şi şi respectă pro(esorii numai dacă i socotesc competen'i1 "nd i interesează ceFa. (ac eKplorări pe cont propriu şi adesea acumulează o can2titate impresionantă de cunoştin'e1 Asimilează in(orma'ia ntr2un mod abstract şi le place brainstorming2ul1 )e obicei snt eleFi şi studen'i străluci'i1 Snt atraşi de tot ce decurge logic şi ra'ional şi se com2portă ca nişte mici oameni de ştiin'ă1 AIung adesea să se cu(unde ntr2o actiFitate de tip ştiin'i(ic. presupunnd docu2mentare şi coroborarea datelor1 &ela'iile lor cu pro(esorii riscă să deFină uneori destul de tensionate. căci !& nu snt prea cooperan'i n clasă0 pot părea chiar asociali şi lipsi'i de cuFiin'ă1 "nd li se o(eră in(orma'ii izolate. copiii !& snt nemul2'umi'i. pentru că For să n'eleagă ce se ascunde n spatele acestor lucruri şi cu ce anume se corelează1 Urni dintre ei. mai ales introFerti'ii. par de2a dreptul ciuda'i. căci re(uză de obicei să se Ioace şi să comunice cu ceilal'i copii1 Snt independen'i şi şi urmează calea proprie. nein(luen'ată de părin'i sau pro(esori1 Snt ingenioşi şi au idei (undamentate logic0 ordonarea şi sistematizarea lucrurilor nu reprezintă deloc o problemă pentru aceşti copii1 Temperamentul Senzorial2udicatiF "opiii S simt mai curnd neFoia să mnuiască şi să (acă lucruri dect să re'ină teorii1 Asimilează in(orma'iile prin Tipurile in procesul de nFă'ămnt ntermediul celor cinci sim'uri1 Acumulează cunoştin'ele ogresiF. 'n mod linear. aIuta'i (iind de con(ortul şi sigu2 ran'a mediului n care nFa'ă1 u (ac de obicei descoperiri oe cont propriu1 &ăspund cu uşurin'ă la ntrebările care Fi2zează (apte concrete 2 căci pe acestea le re'in n primul rnd1 "el mai bine li se potriFesc nsărcinările practice şi le place să aibă ntotdeauna n Federe un 'el precis sau un produs (inal1 Pre(eră să li se spună ce să (acă şi cum trebuie să (acă şi au neFoie de lec'ii predate ntr2o manieră sistematică1 Me2todele indirecte de predare şi proiectele indiFiduale nu le conFin pentru că presupun o creatiFitate şi o inFentiFitate pe care de obicei nu le au1 Pro(esorii se bazează n mare măsură pe copiii S. da2torită conştiinciozită'ii cu care aceştia şi ndeplinesc orice sarcină1 Se adaptează cu uşurin'ă la Fia'a şcolară de la Frste (oarte mici1 Se simt (oarte solidari cu clasa din care (ac parte. iar structura şi rutina şcolară i ncntă1 )acă primesc sarcina să supraFegheze clasa sau capătă alte responsabilită'i prac2tice. le ndeplinesc cu toată seriozitatea1 Se străduiesc de la Frste mici să (ie bine crescu'i şi să le (acă serFicii celor2lal'i1 otele snt (oarte importante pentru ei1 Temperamentul Senzorial2PerceptiF "opiii SP snt similari celor cu temperament S n pri2Fin'a neFoii lor de a nFă'a mai degrabă ac'ionnd asupra lucrurilor dect scriind sau Forbind despre ele1 Ea şcoală tre2buie să li se permită o anume mobilitate şi libertate1
nFa'ă dm imagini şi din (ilme şi !e place să deseneze1 )escoperă lumea punnd ntrebări celor din Iur1 Snt (oarte ncnta'i cnd pot să nFe'e prin intermediul Iocurilor1 !n timpul lec'iilor. trebuie neapărat să (acă ceFa 2teoria şi lecturile snt prea abstracte pentru ei1 63<
Snt atraşi de aspectul concret. Fizibil al lucrurilor0 le plac distrac'iile şi societatea1 Simt neFoia să2şi (olosească la maKimum cele cinci sim'uri 2Făzul. auzul. mirosul. gus2tul. pipăitul 2 şi nFa'ă spontan de la Fia'a din Iur1 "a şi S. SP eKcelează cnd primesc nsărcinări practice1 "ompe2ti'iile. riscul şi eFenimentele palpitante snt. n cazul lor. cei mai buni stimulen'i1 Primii ani de şcoală le For o(eri probabil ceea ce le tre2buie1 P e măsură ce cresc. lec'iile deFin prea teoretice pentru ei1 n acest moment. SP şi pierd interesul pentru şcoală. nu mai cooperează şi pot mani(esta tulburări de comportament1 Adesea. pro(esorii lor 2 care n şcoala primară snt de obicei S sau !A2i consideră leneşi sau proşti1 )ar cnd li se per2mite să (ie actiFi şi mobili n timp ce nFa'ă. SP se descurcă (oarte bine1 )impotriFă. dacă li se cere să stea cumin'i şi să absoarbă doar mental in(orma'ia. deFin codaşii clasei şi s2ar putea să nu aIungă niciodată la liceu şi n nFă'ămntul superior1 )e (apt. pu'ini dintre ei ar rezista aici. pentru că (ormele superioare de educa'ie snt rareori adaptate neFoilor lor1 "opilul SP are neFoie de lec'ii care să depăşească teoria. doFedindu2şi utilitatea practică şi in(luen'a concretă asu2pra lumii1 "um predau pro(esorii 2rolul temperamentului "itind cele de mai sus. ne2am (ăcut o idee despre di(e2ren'ele dintre copii n ceea ce priFeşte (elul de a nFă'a1 Am obserFat. de asemenea. că anumite caracteristici snt Fizibile de la Frste (oarte mici1 Pe măsură ce ne maturizăm. ne dez2Foltăm aceste caracteristici ntr2o măsură mai mare sau mai Tipurile n procesul de inFă'ămlnt mică. n (unc'ie de mpreIurările Fie'ii1 Cie că deFenim sau studen'i după ce terminăm şcoala. Fom continua să n2Fă'ăm de2a lungul ntregii noastre eKisten'e1 Ciecare dintre noi are props A uA Za nFă'a. iar cnd ne alegem mese2ria ne ndreptăm instinctiF spre ceea ce ne interesează. dar totodată se şi potriFeşte cu (elul nostru de a nFă'a1 )acă deFenim pro(esori. aFem. (iecare. un stil propriu de a preda1 Un pro(esor de şcoală elementară. reprezentnd un unic tip de personalitate şi un singur temperament. poate să aibă pnă la şaisprezece tipuri di(erite de copii n aceeaşi clasă1 "opiii de acelaşi tip sau de un tip similar cu pro(esorul se For sim'i bine n prezen'a lui1 +or primi in(orma'ia aşa cum !e conFine şi For comunica uşor cu pro(esoral0 la rndul lui. acesta se Fa descurca uşor cu ei1 "eilal'i copii. de tip di(erit sau chiar opus. Forntmpina probabil di(icultă'i. iar pro(esorul Fa aFea şi el impresia că predarea merge mai greu n cazul lor1 Eucrurile stau la (el şi ntre adul'i. căci to'i nFă'ăm mai uşor de la cei asemă2nători nouă1 Singura eKcep'ie este pro(esorul intuitiF2a(ectiF. care ştie să se pună n pielea celorlal'i şi ca atare ştie cum trebuie să le predea1 +om n'elege mai bine de ce pro(esorii au atitudini şi metode de predare di(erite. dacă Fom 'ine cont de tempe2 ramentul lor1 Temperamentul 7ntuitiF2A(ectiF Mul'i dintre pro(esorii cu temperament !A. despre care A spune că snt (oarte buni pro(esori. şi aleg această mese2 tocmai pentru că le pune n Faloare talentul pedagogic1 m ZnFingerea că menirea pro(esoratului este să dezFă2 Z. e Wi să mplinească personalitatea eleFului şi se simt che2 [[ să contribuie la acest proces1 Ea rndul lor. copiii se simt atraşi de ei. căci !A ştiu să şi2i apropie şi le dau toată aten'ia1 63:
Personalitate şi temperament
Pro(esorii !A predau adesea limbi străine. literatură si muzică1 Au o n'elegere pro(undă. naturală. a acestor ma2 terii şi reuşesc să le transmită eleFilor pasiunea lor1 ncu2raIează comunicarea directă ntre copii şi stabilesc ei nşişi o rela'ie personală cu aceştia. crend n clasă o atmos(eră caldă şi destinsă1 Ee place ca toată lumea să participe la lec'ii. aşa că ini'iază (recFent discu'ii la care (iecare trebuie să contribuie0 ncuraIează totodată lucrul n echipă1 "ontinua implicare personală i consumă pe aceşti oa2meni. (,cndu2i să se simtă adesea epuiza'i 2 att (izic. ct şi psihic0 uneori. pro(esorii !A iau asupra lor pnă şi pro2blemele eleFilor1 Principalul lor merit este că i ncuraIează pe copii să2şi dezFolte. prin nFă'ătură. personalitatea proprie1 Temperamentul !ntuitiF2&e(leKiF Pro(esorii cu acest temperament snt atraşi n general de nFă'ămntul superior. aşa că i găsim mai degrabă n co2legii şi uniFersită'i dect n şcolile elementare1 Pu'ini !A de2Fin. de (apt. pro(esori. iar unii dintre cei care aleg această meserie o părăsesc de ndată ce şi dau seama că sistemul de nFă'ămnt nu li se potriFeşte1 Pentru că pun mare pre' pe inteligen'ă şi ştiin'ă. pro(esorii !A predau mai ales disci2pline ştiin'i(ice şi materii abstracte 2 matematică. (ilozo(ie. lingFistică1 Ee displace să (olosească mai multe cuFinte dect e ne2Foie. aşa că nu dau eKplica'ii n plus eleFilor sau studen2 'ilor lor1 -leFii !& For (i probabil mul'umi'i. dar ceilal'i For spune că trec prea repede prin materie şi nu primesc su(i2ciente in(orma'ii1 Pro(esorii !& impun clasei un anumit ritm. (ără să le pese dacă eleFii 'in sau nu pasul cu ei1 Pentru că snt eKigen'i cu ei nşişi. au preten'ii mari şi de la eleFi. dar nu snt generoşi cu Forbele de laudă şi de Tipurile n procesul de inFă',mnt 2 uraiare1 n metoda lor de predare intră eKpunerea lec'iei. stele şi proiectele1 )e obicei reuşesc să transmită clasei ropria l_r dragoste pentru studiu1 u au răbdare cu eleFii labi 2 pre(eră să se ocupe de cei străluci'i1 Principala lor calitate este că i ndeamnă pe copii să2şi mbogă'ească n2 continuu cunoştin'ele şi să2şi eKerseze nencetat mintea1 Temperamentul Senzorial2udicatiF Pro(esorii S snt coloana Fertebrală a sistemului de n2Fă'ămnt. căci ei aduc n şcoli sentimentul responsabilită'ii (a'ă de comunitate şi de societate n general1 Au un anume sim' al istoriei şi al tradi'iei. pe care 'in s,26 perpetueze1 Se integrează uşor n sistemul de nFă'ămnt. unde sus'in. ba chiar ntăresc normele şi regulamentele1 Predau n general materii practice. cum ar (i istoria. geo 2gra(ia şi ştiin'ele economice1 Snt buni pro(esori de tehnica a(acerilor şi de practici comerciale1 Ee place să2i pregătească pe copii să n(runte Fia'a cea practică şi să deFină cetă'eni de ncredere1 i ncuraIează să2şi aleagă pro(esii sigure 2 n contabilitate. n bănci. n asigurări. n nFă'ămnt1 Predau materia pas cu pas. n mod plani(icat şi organi2zat1 !i Feri(ică pe copii cu aIutorul testelor şi recapitulărilor1 Pro(esorii S (iind numeroşi. eleFii S se simt n largul lor n atmos(era şi n mediul şcolii1 S au răbdare cu to'i copiii care se străduiesc. dndu2le un sentiment de siguran'ă şi sta2bilitate1 Principalul lor merit este că şi ncuraIează eleFii să deFină oameni utili şi de ncredere1 Temperamentul Senzorial2PerceptiF u eKistă prea mul'i pro(esori SP 2 sistemul actual de lnFă'ămnt nu i atrage pe oamenii cu acest temperament. prea bine cu structura precisă a orarului 639 Personalitate şi temperament şi cu lec'iile plani(icate cu griIă1 Aşa cum ştim. SP au neFoie de un mediu care să le permită deplina mobilitate şi sponta2neitate1 "nd deFin totuşi pro(esori. se doFedesc captiFan'i. iar orele lor snt dinamice şi antrenante1 "ei mai mul'i predau arte plastice. muzică. teatru sau educa'ie (izică. aşadar. ma2terii deloc abstracte1 Ee place să lucreze cu copiii/ (ac de2monstra'ii pe Fiu. (olosesc ilustra'ii şi (ilme. organizează Iocuri şi concursuri1 Adesea negliIează programa. captiFa'i ei nşişi de cte o actiFitate mult mai interesantă1 )au teme pentru acasă destul de rar şi uită de obicei să pună note1 n general. SP nu rezistă prea mult n nFă'ămnt. căci se simt (rustra'i de regulile stricte ale sistemului şi
mpiedi2ca'i să se comporte natural1 "ei a(ecta'i snt copiii SP. care ar aFea mare neFoie de modele mature1 Am Făzut deIa că aceşti copii se adaptează greu la mediul şcolar. iar una dintre cauze este lipsa pro(esorilor SP1 )acă ar eKista mai mul'i asemenea pro(esori. copiii SP ar Feni cu mare plăcere la şcoală şi ar nFă'a. probabil. mai bine1 Principalul rol al pro2(esorilor SP este să2i nFe'e pe copii să trăiască spontan. descoperind lumea pe cont propriu1 "um nFa'ă adul'ii 2rolul temperamentului &emarcam mai deFreme că di(eren'ele n (elul de a n2Fă'a al copiilor snt determinate de di(eren'ele de persona2 litate şi temperament1 Acelaşi lucru se ntmplă cu adul'ii2Să Fedem n continuare cum depinde modul de a nFă'a al adultului de temperamentul său1 6;4
Tipurile n procesul de nFă'ămnt Temperamentul !ntuitiF2A(ectiF !A trag nFă'ăminte din eKperien'ele lor de Fia'ă. (o2losindu2le mai ales pentru a2şi dezFolta personalitatea1 Percep lumea global şi corelează (iecare eFeniment cu ntregul1 A nFă'a este n cazul lor o eKperien'ă personală. aptă să schimbe eKisten'a unui om1 "a şi !&. !A asimilează in2 (orma'ia n mod abstract. integrnd2o apoi n concep'ia lor generală despre Fia'ă1 Ea (el ca !&. au nclina'ii teoretice mai pronun'ate dect temperamentele S şi S& nFa'ă cu pasiune doar dacă obiectul de studiu pre2supune o implicare emo'ională 2 a lor şi a celor din Iur 2şi au adesea intui'ii unice1 Simt neFoia să (ie recunos2cu'i ca indiFizi aparte şi să (ie aprecia'i pentru contribu2'ia lor1 Temperamentul !ntuitiF2&e(leKiF Pentru !&. nFă'ătura e un proces continuu. care durea2ză toată Fia'a1 )acă nFa'ă de la al'ii. trebuie sa aibă certitu2dinea că pro(esorii lor snt inteligen'i1 Ee place nsă. mai presus de orice. să nFe'e singuri. iar dacă i interesează un subiect. l studiază temeinic pe cont propriu1 Simt neFoia ca studiul lor să aibă un 'el precis1 Asimilează in(orma'ia ntr2un mod abstract. analiznd2o W6 departaInd2o n compartimente coneKe1 Snt gata să se documenteze n pro(unzime cnd For să a(le ceFa şi pro2iectează in(orma'ia ob'inută n Fiitor1 )acă datele respectiFe par ilogice sau neproductiFe. !& le consideră inutile. căci Pun mare pre' pe e(icien'ă1 Ciind (oarte eKigen'i cu ei nşişi. muncesc adesea mai mult dect trebuie1 Simt neFoia să le (ie apreciate logica ra2ndamentelor şi capacitatea de a gndi n perspectiFă1 6;6
Personalitate şi temperament Temperamentul Senzorial2udicatiF Spre s(rşitul studiilor. S ştiu de obicei către ce meserie se ndreaptă1 "u nsuşirile lor. pot intra uşor n a(aceri şI n comer' sau pot lucra n domeniul bancar. n contabilitate n asigurări şi n medicină1 "a şi SP. continuă să nFe'e n timp ce2şi eKercită mese2ria. dar spre deosebire de aceştia nFa'ă ordonat. acumuind pas cu pas date concrete şi cunoştin'e practice1 Stochează ntr2un col' al min'ii chiar şi in(orma'iile ntmplătoare ca să le (olosească. la neFoie. mai trziu1 nFa'ă care snt neFoile societă'ii şi ale comunită'ii din care (ac parte şi For să contribuie concret la satis(acerea lor1 Simt neFoia să le (ie apreciată responsabilitatea şi hărnicia1 Temperamentul Senzorial2PerceptiF Pe măsură ce cresc. SP snt interesa'i din ce n ce mai pu'in de şcoală1 "u ct lec'iile deFin mai teoretice şi mai abstracte. cu att se plictisesc mai tare1 nFa'ă mai degra2bă din scurte eKpuneri bogate n ilustra'ii şi din contribu'ii proprii1 )acă. de pildă. pot produce sau construi ceFa. dacă pot contribui cu un element dramatic sau de mişcare (izică. aten'ia le Fa (i captată mai mult timp1 nFa'ă mai ales după ce au terminat şcoala. din eKpe2rien'e practice n care pot să2şi (olosească (ără oprelişti sim2 'ul tactil. Fizual. auditiF. ol(actiF şi gustatiF1 nFa'ă perce2pnd direct ce se petrece nIur şi au neFoie să (ie aprecia'i pentru eKisten'a lor att de adnc nrădăcinată n realitate1
Să ne reamintim că la şcoală nFă'ătura era o actiFitate preponderent senzorială la nceput. care se trans(orma. p= măsură ce creşteam. ntr2una tot mai intuitiFă1 )at (iind nu2 Tipurile n procesul de nFă'ămnt mărul mare de pro(esori S. mai ales n ciclul elementar. şcolile tind să (unc'ioneze după principii S 1 n nFă'ămntul liceal. această situa'ie e contracarată de prezen'a pro(esorilor !A. cu o puternică in(luen'ă i n(luen'ă asupra dezFoltării personalită'ii eleFilor1 Pe măsură ce nFă'ămntul deFine mai teoretic şi mai abstract. ceea ce se ntmplă mai ales la niFel uniFersitar. numărul eleFilor şi al pro(esorilor intuitiFi creşte1 u ntmplător. eKamenele eKamenele şi testele snt concepute de pro(esori intuitiFi. lucru care2i aFantaIează pe eleFii şi stu2den'ii de acelaşi tip. n detrimentul senzorialilor1 Cie că snt copii sau adul'i. intuitiFii şi senzorialii au atitudini com2plet di(erite (a'ă de cunoaştere şi nFă'ătură1 Tipurile n Fia'a de (amilie )inamica (amiliei n anii din urmă. am deFenit din ce n ce mai conştien'i de eKisten'a unor neFoi personale. proprii (iecăruia1 Am n2ceput să acceptăm mai uşor di(eren'ele de (ire şi stil de Fia'ă dintre oameni şi am deFenit mai toleran'i1 )ar cu ct sntem mai toleran'i (a'ă de neFoile personale. cu att rela'iile de (amilie deFin mai tensionate1 "oeziunea tradi'ională dintre tată. mamă şi copii de2Fine din ce n ce mai slabă şi aproape to'i apar'inem astăzi unui tip nou de (amilie. o (amilie mai laKă1 u e greu s, ne imaginăm stresul generat de acest (enomen1 Toate Toate (amiliile snt ntru nt ru ctFa conştiente de di(eren'ele de tip psihologic dintre membrii lor. de Freme ce aceştia au neFoi. Falori. speran'e şi ambi'ii di(erite1 Uneori pare sur2prinzător că reuşesc totuşi să trăiască laolaltă1 )ar nainte de a eKamina (elul n care sntem a(ecta'i de aceste di(eren'e să obserFăm două lucruri. legate de dinamica (amiliei2 Tipurile n Fia'a de (amilie n primul rnd. perspectiFa pe care o aFem asupra lumii ezultatul eKperien'elor noastre din interiorul (amiliei1 i pare că toate (amiliile snt identice cu cu a noastră1 u snt. hi nen'eles. lucru pe care l Fom descoperi curnd. aşa că trebuie să ne adaptăm lumii eKterioare. (ormată din oameni di(eri'i de cei de2acasă1 Totuşi. in(luen'a părin'ilor şi a (a2 miliei lasă urme adnci. pentru că am resim'it2o de la Frste (oarte mici. cnd eram eKtrem de receptiFi1 n al doilea rnd. rela'iile cu (amilia generează n noi sen2timente (oarte puternice1 Sntem neFoi'i să stăm alături de nişte persoane cu care. (ie că seamănă sau nu cu noi. tre2buie cumFa să ne n'elegem1 Tipuri similare şi opuse Să ne gndim la nişte situa'ii tipice pentru Fia'a de (a2milie1 Tatăl apar'ine unui anumit tip psihologic. mama nu apar'ine neapărat aceluiaşi tip1 Asemănările sau deosebirile dintre ei i For in(luen'a puternic pe copii1 )acă părin'ii snt de tipuri similare. For cădea de acord acord n multe priFin'e şi probabil For impune copiilor propriile lor caracteristici psi2hologice1 )acă snt de tipuri di(erite. copiii nu For şti prea bine n ce direc'ie să se ndrepte. dar For căpăta o eKperien'ă mai largă1 -Kistă şi alte (orme de in(luen'ă1 Părintele care domi2nă (amilia şi poate imprima n mai mare măsură caracte2 risticile asupra copiilor. mai ales dacă şi petrece mult timp eu ei1 -l Fa remarca şi Fa scoate n eFiden'ă orice predispo2zi'ie comună 2 ceea ce este este uneori n aFantaIul copilului. \r in de(aFoarea de(aFoarea predispozi'iilor contrare. care rămn ast(el n umbră1 "opilul. pe de altă parte l Fa pre(era pe părintele de aceiaşi tip cu el. care i Fa deFeni aliat. n Freme ce cu părin2eie de tip opus Fa aFea permanent permanent con(licte1 Acelaşi Acelaşi lucru 6;< Personalitate şi temperament e Falabil n cazul rela'iilor dintre (ra'i/ tipurile similare au o mul'ime de lucruri n comun şi de obicei se simt bine m1 preună0 tipurile opuse snt adesea adesea n dezacord1 )e multe ori. o singură predispozi'ie predispozi'ie di(erită e sursa unor nes(rşite disensiuni şi con(licte1 n structura unei (amilii pot predomina anumite pre2dispozi'ii1 Să presupunem. de pildă. că tatăl este de tip iS&I mama 2 de tip el&. (iica 2 de tip eSA. iar (iul 2 de tip eS&P1 Prin urmare. n această (amilie eKistă trei eKtraFerti'i trei senzoriali. trei re(leKiFi şi trei IudicatiFi. dar numai un introFertit. un intuitiF. un a(ectiF şi un
perceptiF1 perceptiF1 - clar că predispozi'iile e. S. &. au Ocştig Ocştig de cauză n (a'a predis2pozi'iilor i. !. A. P1 P1 Putem spune că tipul eS& predomină n această (amilie şi este (oarte probabil ca ea să pară. priFită din eKterior. o (amilie de tip eS&1 Să Fedem n continuare cum se comportă această (a2milie1 Trei dintre membrii ei snt eKtraFerti'i. doar tatăl e introFertit1 "ei trei Forbesc mult ntre ei şi se miră că tatăl nu ia parte la discu'ii1 Acesta tinde să se retragă. delimitn2du2şi un spa'iu personal. dar ceilal'i l somează să deFină mai sociabil0 n consecin'ă. tatăl Fa deFeni şi mai retras1 Trei dintre membrii (amiliei snt senzoriali. mama (iind singura intuitiFă1 "ei trei snt preocupa'i de ntmplările zilnice şi detaliile practice ale Fie'ii. n timp ce mama gn2deşte mai abstract1 "nd ncearcă să2şi comunice ideile. cei2lal'i nu2i prea dau aten'ie pentru că nu o pot urmări1 Se simte (rustrată. iar cei trei senzoriali o socotesc Ocu capul n nori1 Ea (el de (rustrată se simte (iica eSA1 Trei persoane din (amilie ( amilie snt re(leKiFe. doar ea e a(ectiFă1 Ciica ncear2că să2i (acă pe ceilal'i să pre'uiască. la (el ca ea. sentimen2tele umane. dar re(leKiFii abordează lucrurile mai imperso2nal şi mai ra'ional. zădărnicindu2i e(orturile1 !n a(ară de (iu. care e perceptiF. to'i din (amilie snt Iu2dicatiFi1 "a orice IudicatiFi. snt bine organiza'i. ştiu ce au 6;= Tipurile n Fia'a de (amilie . A c u t şi (ac totul la timp1 "omportamentul (iului percep21 i agasează. căci el nu Frea să respecte nici un program dinainte stabilit şi hotărăşte ce Fa (ace abia n ultimul mo2ment1 "nd (amilia trebuie trebuie să iasă undeFa mpreună. (iul nu niciodată gata la Freme. ceea ce2i scoate din sărite pe cei trei IudicatiFi. care se aliază mpotriFa lui1 PerceptiFului i se pare că (amilia ncearcă să26 controleze. dar de Fină este numai predispozi'ia IudicatiFă dominantă1 +om +om Fedea mai trziu cum se pot rezolFa rezolFa unele din aceste con(licte (amiliale1 (amiliale1 )acă eKistă. predispozi'iile dominante dintr2o (amilie imprimă imprimă membrilor acesteia un anume (el de comporta2ment1 comporta2ment1 "nd copiii snt mici. predispozi'iile dominante proFin de la părin'i. dar pe măsură ce copiii cresc. şi predispozi'iile lor ncep să se impună1 Ea şcoală. se lasă uneori călăuzi'i de predispozi'iile părin'ilor. ba chiar aIung să2şi aleagă o carieră ce re(lectă mai degrabă nclina'iile acestora dect pe ale lor1 Părin'ii s !n(luen'a predispozi'iilor proprii Să Fedem care ar (i calită'ile pre'uite de către părin'i. calită'i pe care le ncuraIează şi For să le dezFolte la co2piii lor1 -KtraFerti'ii şi ndeamnă copiii să (ie deschişi şi soci2 abili1 "nd Făd că snt mai retraşi şi că se Ioacă singuri. i rocuraIează să2şi (acă prieteni şi să intre ntr2un grup de copii1 e tem că ar putea aFea nişte copii nchişi n sine şi ar (ace o n c e ca I implice n ct mai multe actiFită'i. unde să2şi eKerseze capacitatea de comunicare1 Zarin'ilor introFerti'i li se pare că un copil eKtraFertit obositor. aşa că l ndrumă către actiFită'i mai liniş2 6;: Personalitate şi temperament tite. spernd că ast(el Fa nFă'a să aprecieze lucrurile (ăcute pe cont propriu1 Ee place să se Ioace n linişte sau să colabo1 reze cu copiii lor. dar de obicei nu ncearcă să2i trans(orme cu tot dinadinsul n nişte introFerti'i1 Poate pentru că snt ei nşişi prea tăcu'i. acestor acestor părin'i le place spectacolul eK2pansiFită'ii eK2pansiFită'ii şi Fioiciunii unui copil eKtraFertit1 Senzorialii şi petrec mult timp poFestindu2le copiilor lor (apte concrete0 snt conFinşi că toate aceste cunoştin'e despre lume i For aIuta să se descurce n Fia'ă1 Adesea se chinuie să2i nFe'e treburi practice. de la legarea şireturilor la panto(i pnă la ob'inerea unui mprumut1 !ntuitiFii nu le For poFesti copiilor lor prea multe (apte. ci !e For sugera mai degrabă posibile Fariante. care să le stimuleze creatiFitatea1 Pe ei nu i interesează prea mult cum ac'ionează copilul asupra lucrurilor. ci cum Forbeşte de2spre ele1 &e(leKiFii şi ndeamnă copiii să2şi dezFolte logica1 "nd copilul nu are o nclina'ie naturală pentru ra'ionamentul lo2gic. i eKplică unde a greşit şi l nFa'ă să (olosească argu2mente cu sens1 u prea au răbdare cu
un copil care gndeşte con(uz sau are reac'ii emo'ionale1 A(ectiFii şi nFa'ă copiii să aibă n'elegere şi griIă (a'ă de cei din Iur1 Ee demonstrează ce nseamnă acest lucru prin eKemplul propriei Fie'i şi su(eră cnd copiii nu se comportă ca ei1 Pentru aceşti părin'i. mani(estările mani(estările de considera'ie şi apreciere a semenilor snt in(init in(i nit mai importante dect logica şi (ermitatea1 udicatiFii For ca Fia'a copiilor lor să (ie bine organiza2tă1 Se ocupă chiar ei de asta cnd copiii snt mici. dar pe măsură ce cresc i nFa'ă şi le pretind să se organizeze sin2guri1 "ei care ntrzie ori nu snt gata la timp pentru şcoala sau o petrecere de (amilie i ngriIorează pe aceşti părin'i. care For să aibă nişte copii productiFi. hotăr'i şi punctuali2
Tipurile n Fia'a de (amilie IFlai toleran'i. mai pu'in riguroşi şi mai relaKa'i n pri2Fin'a punctualită'ii. punctualită'ii. perceptiFii nclină să2şi lase copiii să descopere singuri Fia'a1 Ee place totuşi să le o(ere nenumă2rate ocazii de a nFă'a şi de a cunoaşte prin eKperien'e pro2prii (el de (el de lucruri1 !n(luen'a temperamentului propriu Propriul temperament ne ndeamnă să cultiFăm !a co2piii noştri acele caracteristici pe care le credem importante1 Să Fedem cum ac'ionează (iecare temperament n ipostaza de părinte şi ce ncearcă să2i nFe'e pe copii1 Părin'ii intuitiFi2a(ectiFi 7!A8 For să2şi aIute copiii să deFină (iin'e umane unice. apte să aducă pu'ină lumină şi (antezie n Fia'a celorlal'i1 Ee o(eră nenumărate ocazii de a (i creatiFi şi de a se deschide către modalită'i diFerse de a gndi şi a sim'i1 Părin'ii !A nu reuşesc să2i n'eleagă pe copiii lipsi'i de imagina'ie şi neinteresa'i de idei 2 sau pe aceia insensibili la problemele celorlal'i1 !ntuitiFii2re(leKiFi 7!&8 snt (oarte eKigen'i cu copiii lor şi pre(eră să le dezFolte intelectul1 Ee pretind să (ie lucizi. să se eKprime logic şi să2şi eKerseze gndirea1 Aceşti părin'i M pierd răbdarea cnd sesizează Freo unnă de incompeten'ă şi nu reuşesc să2i n'eleagă pe copiii (ără imagina'ie şi inca2pabili să ducă pnă la capăt un ra'ionament1 Senzorialii2IudicatiFi 7S8 For să2şi educe n aşa (el co2 Pi. nct să deFină nişte adul'i echilibra'i. pe care te po'i ZDw1 !i nFa'ă să (ie cetă'eni responsabili. ap'i să muncească Pentru a satis(ace neFoile societă'ii1 şi ndeamnă copiii să e narnici la şcoală şi să deFină membri de ncredere ai emiliei1 Părin'ii S nu reuşesc să2i n'eleagă pe copiii care Zaiesc n lumea Fiselor şi a (anteziei. nici pe cei cu nclina'ii sPre aFentură sau lipsi'i de no'iunea timpului1 6;9 Personalitate şi temperament Părin'ii senzoriali2perceptiFi 7SP8 nu snt deioc seFeri şi şi lasă copiii să crească aproape la Foia ntmpl,rii1 i 'O Fată să (ie conştien'i de aspectul practic al eFenimentelor Fie'ii şi să re'ină diFerse lucruri1 Ee atrag aten'ia asupra şan2selor reale pe care le au şi i s(ătuiesc să pro(ite la maKimum de ele1 Ea (el ca S. părin'ii SP nu reuşesc să2i n'eleagă pe copiii Fisători şi imaginatiFi. şi nici pe cei care nu ştiu să Fadă ce se petrece n Iur1 "opiii Am a(lat pnă acum cam ce le impun părin'ii cu di(erite predispozi'ii şi temperamente copiilor lor1 Să Fedem. n con2tinuare. cum se comportă copiii cu di(erite predispozi'ii şi temperamente şi ce reac'ii au n (amilie1 Tipul de persona2litate al unui copil poate (i adesea adesea detectat chiar şi la Frste mici1 Predispozi'iile şi comportamentul n (amilie "opiii eKtraFerti'i simt neFoia ca ceilal'i membri ai (a2miliei să le dea aten'ie tot timpul 2 de pildă. cnd Fin acasă şi chiar cnd intră ntr2o cameră 2. ceea ce părin'ii introFerti'i nu prea (ac1 Au neFoie ca părin'ii şi (ra'ii lor să le Forbească. eKplicndu2le cu ce se ocupă n (iecare moment şi ce gn2desc1 )acă nu se ntmplă asta. i scie (ără ncetare pe in2troFerti'ii din (amilie n speran'a că For spune ceFa. iar aceş2tia snt eKaspera'i1 n general. răspund cu promptitudine unui ndemn şi ac'ionează (ără să stea prea mult pe gnduri1 Pen2tru că snt deschişi şi spun ce simt. copiii eKtraFerti'i snt
Tipurile n Fia'a de (amilie ai uşor de n'eles0 din acelaşi motiF. ob'in de obicei reac'ii pozitiFe de la cei din Iur1 "opiii introFerti'i se re(ugiază deseori n camera lor. mai ales cnd eKtraFerti'ii nu2i lasă n pace1 Pot dispărea ore ntregi cu(undndu2se n actiFită'i solitare. căci trebuie să asimileze lucrurile n propriul lor ritm1 Snt mai degrabă re2ticen'i. timizi şi tăcu'i1 Prietenii de (amilie şi musa(irii nu le ntrezăresc dect rareori calită'ile1 # (amilie eKuberantă şi gălăgioasă i copleşeşte pe aceşti copii. care au neFoie de un spa'iu numai al lor unde să se poată retrage1 Pentru că nu se dezFăluie cu uşurin'ă. snt mai greu de n'eles1 "opiilor senzoriali le place sa (acă tot timpul cte ceFa1 Snt actiFi şi ndemnatici1 nFa'ă de obicei repede care snt ndatoririle practice de zi cu zi1 Trăiesc n prezent. obserFnd lucrurile din Iur0 mul'i dintre ei remarcă. de la Frste (oarte mici. detalii surprinzătoare1 &e'in cu uşurin'ă relatările unor ntmplări reale1 )acă eKistă şi al'i senzoriali n (amilie. ceea ce e (oarte probabil. le poFestesc ce2au mai a(lat şi ce au mai (ăcut1 "nd pun ntrebări. For să primească răspunsuri la obiect şi de aceea replicile Fagi ale intuitiFilor le displac1 Marea maIoritate a copiilor mici snt senzoriali1 "opiii intuitiFi snt mai pu'in ancora'i n lumea con2cretă. Fisează adesea cu ochii deschişi şi snt oarecum ab2 sen'i1 ucăriile şi camera lor par aranIate (ără nici o noimă. dar ei discern o anumită ordine. dată de legăturile inFizibile ntre obiecte1 Pre(eră (ic'iunea. care le permite să dea (riu liber imagina'iei. şi se supără cnd senzorialii din (amilie rid de ideile lor1 umărul copiilor intuitiFi e relatiF mic. iar dacă au părin'i senzoriali. aceştia i pot socoti bizari sau ne2obişnui'i1 "opiii re(leKiFi nu se supun de obicei regulilor (ami2ei dacă nu primesc o eKplica'ie ra'ională0 cnd nsă regu2Zle li se par Iusti(icate. le acceptă tară discu'ii1 u iau parte a cori(lictele din (amilie şi nici nu au reac'ii emo'ionale n 6>6 Personalitate şi temperament (a'a lor. cel mult şi spun răspicat punctul de Federe1 "on2Fersa'ia despre mărun'işurile Fie'ii. (irească ntr2o (amilie nu2i prea atrage1 ici măcar eKtraFerti'ii nu obişnuiesc să şi eKteriorizeze sentimentele. dar asta nu nseamnă că snt lipsi'i de inimă1 )acă un punct de Federe de tip a(ectiF nu le este argumentat logic. copiii re(leKiFi l priFesc cu dispre' "opiii a(ectiFi For să (ie pe plac ntregii (amilii şi snt n stare să (acă orice pentru asta. căci a (i pre'ui'i de ceilal'i este (oarte important pentru ei1 )e obicei sesizează imediat sentimentele şi reac'iile oamenilor1 "nd izbucneşte un con2(lict n (amilie. copilul a(ectiF. a(ectiF. chiar de Frstă mică. se simte direct implicat şi poate ncerca să26 aplaneze1 )isputele şi certurile i tulbură pe aceşti copii şi ei nu ascund asta1 -Ktra2 Ferti'ii. mai ales. Forbesc deschis despre sentimentele lor şi snt a(ectuoşi1 &e(leKiFii i pot ndurera uneori prin atitu2dinea lor aparent rece (a'ă de Fia'ă1 )espre băie'ii a(ectiFi şi (etele re(leKiFe se spune că nu au un comportament Onor2mal. dar aceasta e. n mod eFident. o preIudecată1 "opiii IudicatiFi trebuie să se con(ormeze unei rutine0 orice schimbare i nelinişteşte 2 le clatină structura de care depind1 +or +or ca schimbările să le (ie anun'ate dinainte. nu să Fină pe neaşteptate1 n general. nu ntrzie la şcoală sau cnd snt aştepta'i undeFa1 )acă li se dă de (ăcut Freo treabă prin casă. o (ac la Freme1 !ar dacă ceilal'i membri ai (amiliei nu2şi ndeplinesc sarcinile lor. ncearcă să2i organizeze1 )ez2organizarea şi lipsa de punctualitate a perceptiFilor din (a2milie i irită de2a dreptul dreptul pe aceşti copii1 "opiilor perceptiFi le place să (ie lăsa'i să descopere ei nşişi lumea2 să caute in(orma'ii şi să eKploreze diFer2se posibilită'i1 Adoră surprizele şi i (ascinează noutatea1 noutatea1 Se simt oprima'i dacă Fia'a (amiliei (amiliei se supune unei rutine stricte. pentru că. spre deosebire de IudicatiFi. nu au ne2Foie de o structură1 )e obicei snt dezordona'i1 u au no2 Tipurile n Fia'a de (amilie mea timpului. mai ales dacă snt intuitiFi. şi trebuie să li se aducă aminte mereu ce au de (ăcut1 Temperamentele Temperamentele şi comportamentul n (amilie Wi temperamentul se mani(estă de timpuriu n cazul co 2piilor. aşa cum Fom Fedea n continuare1 "opiii cu temperament intuitiF2a(ectiF au neFoie ca n (amilie să domnească armonia1 Se leagă uşor de al'i oameni şi snt. de obicei. ncntători1 nFa'ă să Forbească şi să ci2tească de la Frste mici. deFenind cititori pasiona'i1 Ee place să audă poFeşti poFeşti pline de (antezie şi. pentru că snt snt inFentiFi. compun la rndul lor poFeşti1 +or să discute orice cu cei din Iur şi snt (erici'i cnd (a2milia le mpărtăşeşte gndurile şi sentimentele1 "on(lictele şi criticile i a(ectează enorm. iar doFezile de aten'ie perso2nală i ncnta1 "opiii intuitiFi2re(leKiFi snt adesea precoce şi obişnu2iesc să pună nenumărate ntrebări complicate pentru Frsta
lor1 ntrebările şi lecturile snt modul lor de a eKplora lumea. iar cunoştin'ele ast(el acumulate se a(lă mai degrabă n min2tea dect n ac'iunile lor1 -ste posibil să nu se ncadreze prea bine n Fia'a socială a (amiliei şi să le lipsească (armecul altor temperamente1 Tind să (ie independen'i şi noncon(or2pşti1 şi dezFoltă de la Frste mici (acultă'ile critice. (olo2sindu2le pentru a distinge Faloarea de nonFaloare0 (a'ă de ultima şi arată (ără menaIamente dispre'ul1 "opiii senzoriali2IudicatiFi au neFoie de o ierarhie 2For să2şi cunoască pozi'ia n (amilie1 Simt că (ac parte din2O2 4 con(igura'ie şi se raportează la (iecare membru al ei. conştien'i de treapta ierarhică şi de drepturile (iecăruia1 )e2arece pozi'ia pe care o ocupă n (amilie este importantă pentru ei. au neFoie de o (amilie sigură. iar despăr'irile şi Personalitate şi temperament schimbările de orice (el i a(ectează pro(und1 Se adaptează cu uşurin'ă rutinei (amiliale şi şcolare1 şi ndeplinesc micile nsărcinări primite acasă sau la şcoală cu toată seriozitatea şi simt neFoia să (ie aprecia'i pentru asta1 Spre deosebire de S. copiii cu temperament senzo2rial2perceptiF urăsc ierarhiile şi se reFoltă mpotriFa lor1 Au neFoie de libertate pentru a eKplora Fia'a pe cont propriu1 $uni obserFatori. ei a(lă despre lumea din Iur ieşind din casă şi ac'ionnd/ ating lucrurile. Făd lucrurile. miros lucru2rile. pipăie lucrurile şi gustă lucrurile. (ără să le pese cum For arăta cnd se ntorc acasă1 Snt actiFi şi au neFoie de proFocare şi Faria'ie1 -ste pu'in probabil să2şi petreacă timpul adnci'i ntr2o carte1 )acă li se dă Foie să (ie mobili şi să (acă (el de (el de lucruri. snt de obicei mul'umi'i1 Ee place uneori să cnte la un instrument. să meşterească ceFa sau să Ioace un Ioc palpitant1 Snt n general n'elegători şi prietenoşi1 "um să ne n'elegem ntre noi Să Fedem n continuare cum s2ar putea rezolFa cteFa din con(lictele (amiliei descrise la pagina 6;=1 "a să (ie posibilă o diminuare a con(lictelor. ar trebui ca (iecare mem2bru al (amiliei să ştie cte ceFa despre tipuri. adică să n'e2leagă att neFoile corespunzătoare predispozi'iilor proprii. ct şi pe cele corespunzătoare predispozi'iilor opuse1 Să ne reamintim care le erau tipurile/ tatăl era iS&. mama 2 el&. (iica 2 eSA. iar (iul 2 eS&P1 Primul con(lict e generat de di(eren'a dintre atitudinea eKtraFertită şi cea introFertită1 -KtraFerti'ii predomină in această (amilie. impunndu2i tatălui să2şi dezFolte şi el tră2săturile eKtraFertite1 Acesta ncepe să se simtă FinoFat pentm neFoia lui de linişte şi calm1 "nd (iecare deFine conştien Tipurile n Fia'a de (amilie A neFoile eKtraFerti'ilor şi ale introFerti'ilor. cei trei n'eleg dorin'a de singurătate a tatălui. tatăl nu se mai simte FinoFat la rndul său. acceptă neFoia de permanentă comunicare restului (amiliei1 -KtraFerti'ii ncearcă s,2şi tempereze Fioiciunea n prezen'a tatălui0 acesta se străduieşte s,2şi pună n eFiden'ă resursele eKtraFertite cnd (amilia se reuneşte. ştiind că se poate ntoarce la atitudinea introFertită (ără a trezi resentimente celorlal'i1 Prezen'a unui singur intuitiF şi a trei senzoriali este altă sursă de con(lict n această (amilie1 "onFersa'ia celor trei senFrte n Iurul actelor lor zilnice. nu a ideilor şi concep2telor. şi (iecare dintre ei are sim' practic şi (ace treburi prin casă1 Mama. singura intuitiFă. simte că nu are cui să2şi m2părtăşească gndurile şi că nu e la (el de capabilă ca ceilal'i s,2şi ndeplinească ndatoririle casnice1 "nd deFin conşti2en'i de di(eren'ele dintre ei. senzorialii o ascultă cu mai multă aten'ie şi nu2i mai resping ideile1 Ea rndul său. mama se hotărăşte să pro(ite de calită'ile celor trei. cerndu2le s(atul şi aIutorul n treburile casei1 Camilia (iind dominată de tipul re(leKiF. (iica a(ectiFă trebuie să lupte pentru a2şi impune propriile Falori subiec2 tiFe1 #ri de cte ori se discută ceFa. cei trei n2o ascultă. căci i consideră argumentele Fagi şi lipsite de logică1 "nd nsă toată lumea n'elege di(eren'a dintre punctul de Federe re2(leKiF şi cel a(ectiF. re(leKiFii deFin mai toleran'i (a'ă de ce spune ea şi ncearcă să nu2i desconsidere (elul caracteristic in care ia decizii0 la rndul ei. (iica se străduieşte să (ie mai logică1 !n s(rşit. (iul perceptiF se simte singur ntre cei trei Iu2dlcatiFi1 Aceştia tind să2şi plani(ice Fia'a. stabilind dinainte 4= Aume For (ace şi cnd1 ici unuia nu2i place să modi(ice ZIamentele deIa (iKate1 Ciul simte că ceilal'i ar Frea ca ă respecte programul (amiliei. dar pre(eră să hotărască X Fa (ace n ultimul moment1 i place. de asemenea. să ple2 6>< Personalitate şi temperament ce de2acasă. ca să2şi nt,lnească prietenii sau să (acă sport cnd are el che(1 "unoştin'ele despre tipuri se doFedesc be2ne(ice şi de data aceasta/ (amilia acceptă să (ie mai (leKibila şi să nu se mai supere dacă (iul nu2i
urmează programul2acesta acceptă să se supună anumitor programe (amiliale de rutină1 Camilia de care Forbim 'ine cont şi de alte di(eren'e ntre tipuri şi temperamente1 Amndoi părin'ii snt & 2 o com2bina'ie de predispozi'ii care i (ace destul de rigizi şi seFeri1 &ealiznd acest lucru. ncearcă să (ie ceFa mai toleran'i cu copiii1 Tatăl şi (iica snt S şi de aceea se simt atraşi de Fia'a şi de Falorile tradi'ionale1 "a !&. mama are mereu idei noi pe care. datorită trăsăturii ei IudicatiFe. simte neFoia să le realizeze1 Ciul SP are multă neFoie de libertate1 Camilia con2tinuă să (ie preponderent eS&. dar membrii ei. n'elegnd tendin'ele di(erite ale temperamentelor lor. se acceptă mai uşor unii pe al'ii1 "u ct o (amilie este mai mare. cu att rela'iile dintre membrii ei deFin mai compleKe1 Pe lngă bunici şi nepo'i. poate eKista o a doua so'ie sau un al doilea so'. alături de (amiliile lor anterioare. ceea ce sporeşte combina'ia de ti2puri1 #rice (amilie lărgită include maIoritatea predispozi2'iilor1 "e2ar trebui să (acă persoanele cu predispozi'ii opuse ca să se n'eleagă bine ntre eleJ -KtraFerti'ii le pot o(eri introFerti'ilor un spa'iu al lor. liniştit. dacă nu le mai pretind să comunice tot timpul cu ei0 introFerti'ii şi pot (olosi trăsăturile eKtraFertite cnd in2terac'ionează cu primii. ştiind că se pot rentoarce oricnd doresc la atitudinea introFertită 7mai multe detalii n capi2tolul O"um ne dezFoltăm YumbraZ81 Senzorialii pot da mai multă aten'ie ideilor intuitiFilor. capabile să le o(ere o Fiziune asupra Fiitorului0 intuitiFii poX nFă'a de la senzoriali despre lumea concretă. ceea ce le FX aduce bene(icii practice n Fia'a casnică1 Tipurile in Fia'a de (amilie &e(leKiFii i pot asculta mai atent pe a(ectiFi. ncercnd 2 tin, cont n mai mare măsură de sentimentele oamenilor0 (ectiFii pot adopta un punct de Federe ceFa mai logic. stră2 duindu2se să2şi imagineze consecin'ele anumitor situa'ii1 IudicatiFii şi perceptiFii pot cădea de acord n priFin'a lucrurilor pe care le organizează mpreună1 PerceptiFii ar trebui să2şi respecte angaIamentele. pentru ca IudicatiFii să se poată concentra asupra altor chestiuni organizatorice1 Unii şi amintesc de copilărie cu bucurie. al'ii cu triste'e0 cei mai mul'i dintre noi priFim n urmă cu un sentiment ce le cuprinde pe amrndouă1 Camiliei din care proFenim i da2torăm ideile noastre despre lume şi un anume (el de a n'e2lege lucrurile1 )eFeni'i adul'i. aFem neFoie să ne rede(inim n raport cu (amilia şi cu cei din Iur1 AFem neFoie să priFim spre alte (amilii şi să cunoaştem al'i oameni1 Ast(el. (elul n care n'elegem lumea se rotunIeşte1 !n(luen'ele din copilărie ne serFesc totuşi ca etalon (a'ă de care să ne reeFaluăm pe noi nşine1 Putem admite că (a2milia proprie ne2a (urnizat multe bene(icii şi a aFut e(ecte pozitiFe. multe dintre ele datorndu2se rudelor cu predispo2zi'ii di(erite de ale noastre1 )acă n2am (i crescut ntr2o anu2mită (amilie. probabil că n2am (i (ost conştien'i de di(eren2'ele dintre tipuri şi am (i aFut mult de pierdut1 Pasul următor este să n'elegem că locul pe care26 ocupăm n lume şi con2tribu'ia noastră snt unice1 n (elul acesta. ne desprindem de (amilie şi ne maturizăm cu adeFărat1 Tipurile n rela'ia de cuplu "uplul/ atrac'ie si con(lict )e la nceputurile lumii. bărba'ii şi (emeile s2au sim'it atraşi unii de al'ii. au (ormat cupluri şi s2au căsătorit1 Uneori legătura lor era temporară. alteori dăinuia o Fia'ă1 u cu mul2tă Freme n urmă. maIoritatea căsătoriilor durau de obicei pnă la moartea unuia dintre parteneri. dar n ultimele de2cenii stilul de Fia'ă s2a schimbat1 n anii L54 s2a nregistrat o creştere masiFă a ratei diFor'urilor0 aproape ntotdeauna. disolu'ia cuplului proFoacă att tulburări de natură emo'io2nală şi su(erin'ă. ct şi di(icultă'i (inanciare1 "hiar dacă ştiu că multe rela'ii eşuează lamentabil. ma2Ioritatea cuplurilor se (ormează cu scopul şi cu dorin'a ar2zătoare ca rela'ia lor să dureze1 Ambii parteneri cred că For rămne mpreună şi nu2şi pot imagina motiFele care i2ar determina să se despartă1 -Kistă deseori ntre ei o potriFire per(ectă de interese. atitudine şi stil de Fia'ă1 )in ne(ericire. toate acestea pot (i nşelătoare1 )upă o săptămnă. o luna. un an sau chiar o Iumătate de Feac. descoperim că rela'ia Tipurile n rela'ia de cuplu oastra nu mai este deloc ceea ce era la nceput1 "alită'ile artenerului. care altădată ne atrăgeau. ncep acum să ne FIteZ caracteristicile şi comportamentul nostru nu2şi mai găsesc ecoul n cel cu care trăim1 Pe scurt. l Fedem ca pe o altă persoană 2 di(erită de noi şi di(erită de ceea ce perce2pusem cndFa1 &ealitatea e uneori crudă111 Wi totuşi. alegerea unui partener are o in(luen'ă decisi2Fă asupra Fiitorului nostru1 Alăturarea a două Fie'i
distincte. poate chiar contrastante. dă naştere unui stil de Fia'ă comun. un cadru n care cei doi. deFeni'i cuplu. For trăi mpreună1 )eşi pare greu de crezut. combina'ia 2 sau ar trebui să spu2nem combustiaJ 2 dintre două tipuri di(erite are anumite rezultate preFizibile1 Acest capitol descrie ce se ntmplă cnd tipurile şi tem2peramentele di(erite (ormează cupluri1 Asemănător sau opusJ Unii dintre noi şi aleg parteneri cu care au trei sau patru predispozi'ii n comun. spernd să ob'ină ast(el o armonie aproape desăFrşită1 - nsă de2aIuns să eKiste o singură pre2dispozi'ie di(erită pentru a se produce con(licte şi nen'e2legeri1 Să luăm. de pildă. tipul elA1 # rela'ie cu un ilA. tipul cel mai apropiat. pare să aibă mari şanse de succes. căci tem2peramentele coincid şi ambii au un stil de Fia'ă organizat1 )ar neFoia de re(lec'ie şi de singurătate a introFertitului se opune (irii (oarte comunicatiFe şi deschise a eKtraFertitului1 )acă elA alege un partener eSA. cei doi For aFea şi mai Pu'ine n comun. căci modul concret şi practic n care eSA asimilează in(orma'ia contrastează cu cel oarecum impre2sionist şi general al ilA. ceea ce duce la decizii şi ac'iuni bazate pe in(orma'ii di(erite1 )acă elA alege un partener eL&. partea comună e mai importantă 2 cei doi strng in2 6>9 Personalitate şi temperament (orma'ii. de pildă. n acelaşi (el 2. totuşi eKistă o di(eren'ă n modul de a lua decizii1 "u un elAP eKistă aFantaIul tem peramentului !A comun. dar şi de astă dată apare un con(lIct ntre stilul de Fia'ă organizat al elA şi cel mai (leKibil al elAP1 Wi este Forba de o singură predispozi'ie di(erită "e s2ar ntmpla dacă ar (i mai multe 2 două. trei sau chiar patruJ "nd cercetăm mai atent (elul n care ne alegem partenerul. descoperim un adeFăr surprinzător/ sntem de (apt atraşi de oamenii cu (ire opusă. aşa că Fom opta mai degrabă pentru cineFa care are măcar două predispozi'ii di(erite de ale noastre. dacă nu mai multe1 "unoştin'ele de2spre tipuri şi temperamente ne For aIuta să eFităm anumite con(licte şi să bene(iciem de di(eren'ele dintre noi1 Să obser2Făm că. de Freme ce Iumătate din predispozi'iile noastre snt mai dezFoltate. este (iresc să căutăm o persoană care să ne o(ere Iumătatea mai pu'in dezFoltată1 -Kpresia OIumă2tatea mea ncepe să capete sens şi n'elegem de ce rela'ia cu un om di(erit ne echilibrează şi ne mplineşte1 "nd aFem un partener similar. eKistă mai pu'ine con2(licte. dar şi mai pu'ină atrac'ie1 Probabil că nu izbucnesc certuri Fiolente. dar nici nu ne sim'im Fiolent atraşi unul de celălalt1 Cor'a noastră s2ar putea să sporească. dar slăbi2ciunile pot spori n egală măsură1 -ste cu totul altceFa cnd partenerul nostru are două sau mai multe predispozi'ii di(erite1 n acest caz eKistă mai multă combustie. mai multă tensiune. mai multă atrac'ie şi şansa unei Fie'i mai mplinite1 Ciecare aduce celuilalt ceFa nou şi. cum interesele di(eră. e mai uşor să ne păstrăm indiFidua2litatea proprie1 "ontrariile se atrag şi nu e greu să n'elegem de ce1 Un partener ale cărui predispozi'ii di(eră de ale noas2tre ne o(eră lucruri pe care noi nşine nu ni le putem o(e(l2n acelaşi timp. apare nsă riscul con(lictelor şi dezacordului2 "e Frea. de (apt. (iecare tip de la partenerul săuJ uni dintre noi ar putea spune că For anumite calită'i. dar c Tipurile n rela'ia de cuplu / A i ' i nu reuşesc să (ormuleze ceFa clar1 u cumFa este nFersJ Poate că nu Frem ca partenerul nostru să aibă calită'i bine determinate. ci mai degrabă să ne permită nouă să trăim n con(ormitate cu caracteristicile tipului nostru1 )in păcate. nu putem şti dacă pentru asta aFem neFoie de un partener similar sau di(erit1 e2am putea de asemenea ntreba ce anume ne atrage la celălalt1 &ăspunsul e uşor de dat din perspectiFa teoriei tipurilor1 -KtraFerti'ii snt atraşi de pro(unzimea şi concen2trarea lăuntrică a introFerti'ilor0 i (ascinează (aptul că n aceşti oameni eKistă mai mult dect transpare la supra(a'ă1 !ntroFerti'ii snt atraşi de comportamentul eKuberant şi des2chis al introFerti'ilor0 snt ncnta'i să descopere semeni care se simt n largul lor n lumea eKterioară1 Senzorialii cei Ocu picioarele pe pămnt snt (ascina'i de ingenuitatea intuiti2Filor0 i impresionează (antezia şi puterea lor de pătrundere1 !ntuitiFii snt atraşi de sim'ul practic şi realismul senzoria2lilor0 le plac aceşti oameni att de bine ancora'i n lumea concretă1 &e(leKiFii snt atraşi de căldura omenească şi de maleabilitatea a(ectiFilor0 le apreciază tactul n rela'iile inter2umane şi toleran'a1 A(ectiFii snt captiFa'i de (ermitatea şi de logica re(leKiFilor0 le pre'uiesc capacitatea de a (i obiec2tiFi şi lucizi1 udicatiFii cei stăpni pe sine snt (ascina'i de perceptiFii cei relaKa'i0 i ncntă să descopere oameni ca2pabili să transmită Fie'ii un plus de Figoare şi de spontane2itate1 !n s(rşit. perceptiFii snt atraşi de spiritul organizatoric al IudicatiFilor0 ştiu că aceştia au capacitatea de a structura Wi ordona Fia'a1 - posibil să admirăm calită'ile ce ne lipsesc. dar dacă nu descoperim. nu n'elegem şi nu acceptăm di(eren'ele
din2te noi. eKistă riscul ca rela'ia noastră să se destrame1 Pro2 _m a este că Frem ca partenerul nostru să aibă att aceste "RHtă'i. ct şi pe ale noastre0 am Frea ca el să (ie simultan l(erit şi la (el cu noi Cireşte că nimeni nu poate atinge 6<6 Personalitate şi temperament această per(orman'ă1 "nd două persoane au (iri total opuse e nerealist să sperăm că ele For reuşi să conFie'uiască1 nss maIoritatea di(eren'elor snt uşor de n'eles şi de pre'uit ceea ce reprezintă o şansă pentru ambii membri ai cupluiuIL Să reluăm cele patru perechi de predispozi'ii pentru a obserFa ce anume declanşează con(licte şi nen'elegeri n rela'iile noastre0 ne Fom opri de asemenea asupra posibi2lită'ilor de a le eFita1 Parteneri cu predispozi'ii opuse -KtraFerti'i şi introFerti'i 7e şi i8 -KtraFerti'ii se simt n largul lor n lumea eKterioară1 !ntroFerti'ii pre(eră să stea acasă şi eFentual să citească. să re(lecteze sau. dacă snt senzoriali. să lucreze ceFa n linişte1 Prin urmare. eKtraFerti'ii au n mai mare măsură eKperien'a lumii eKterioare şi. cnd şi aleg partenerul. se doFedesc mai pricepu'i1 Pe de altă parte. tind să ia decizii pripite pentru că On2au timp să cumpănească lucrurile1 !ntroFerti'ii. n schimb. se gndesc temeinic nainte de a se angaIa n ceFa1 -KtraFerti'ii snt şi cei care. n maIoritatea cazurilor. (ac primul pas. (iind mai deschişi. mai dornici de a stabili legă2turi cu ceilal'i şi mai hotăr'i1 - posibil ca introFerti'ii să a(le că au (ost aleşi ca parteneri nainte de a n'elege ce s2a ntmplat1 $ărba'ii introFerti'i snt adesea Onş(ăca'i atit de repede de către (emei eKtraFertite. nct n2au timp să se gndească dacă For cu adeFărat rela'ia respectiFă1 "nd şi pun ntrebarea. este prea trziu. căci snt deIa prinşi n mreIe. captiFa'i de entuziasmul şi Fioiciunea partenerei1 $ărba'ii i& 7mai numeroşi ca (emeile8 deFin adesea aleşii (emeii_r 6<3 Tipurile n rela'ia de cuplu A acestea nFăluindu2i n căldura care lor le lipseşte1 -Ktra2Ferti'iL şi aleg (recFent parteneri introFerti'i şi FiceFersa 2eKista o atrac'ie irezistibilă ntre ei1 -ste o realitate cu care ne ntlnim la (iecare pas1 illiam şi ane. o tnără pereche. şi2au dus copilul la bunici ca să poată petrece o seară singuri. ca n OFremurile bune1 Plănuiseră să iasă la un restaurant1 illiam. care era eKtraFertit. se gndea/ O# să putem Forbi pe săturate 4 să2i spun pe ndelete lui ane despre magazinul de suFe2niruri. (ără ca ăla micu Lsă ne ntrerupă tot timpul1 ane. care era introFertită. şi spunea/ O# să aFem cteFa ore de linişte. doar ale noastre. (ără ca ăla micu Lsă ne scie AIunşi la restaurant. illiam a şi nceput/ OSă2'i mai spun despre magazinul de suFeniruri de lngă debarcader111 Eocul e minunat şi aFem deIa o mul'ime de cunoştin'e n zonă1 "e ziciJ Ai dreptate. e un loc ideal +ara Fin mul'i Fizitatoripe2acolo. şi asta nseamnă că magazinul o să mear2gă1 ane s2agndit pu'in. apoi a Frut să spună ceFa/ O-u111 OAsta e. a continuat illiam1 Ar mai (i cte ceFa depus la punct. de pildă banii pentru inFesti'ie. dar o scoatem noi la capăt1 # să aFem pro(it ct ai bate din palme "unosc deIa c'iFa (urnizori care sntgata să mă serFească1 Tu ce crezi. nu2i o idee minunatăJ ane ezită un moment. apoi ncepu/ Ou snt aşa de sigură că111 Ou eşti sigură de ce J continuă illiam1 # să ne ocupăm chiar noi de maga2zin. pe rnd. unul Fede de magazin şi celălalt de copil1 u L aşa de complicat1 )e ce să nu meargă J "onFersa'ia a continuat n acelaşi stil1 illiam n2a lă2sat2o pe ane să spună mai nimic. iar ane. care trebuia să se gndească nainte de a rosti o Forbă. nu a reuşit să pro(ite de pu'inele şanse care i s2au o(erit1 Abia cnd au auns la ca(ea. a spus/ O"red că ar trebui să mai aşteptăm eFa luni. să nu ne aFntăm aşa111 Wtii (oarte bine cade2 Personalitate şi temperament pindem de salariul tău şi. dacă tu 'i dai acum demisia cp (acem pnă cnd magazinul ncepe să meargă 2 dacă o să meargăJ Pe urmă. nici eu nu pot renun'a la colaborările mele aşa. de pe o zi pe alta1 Te rog. să ne gndim bine nainte să (acem pasul ăsta Tirada ei l2a lăsat mut pe illiam căciane nu scosese aproape nici un cuFnt n timpul mesei O)e ce naiba n2ai spus asta de la nceputJ )e ce2ai tăcutJ M2ai lăsat să mă entuziasmez. ca un idiot. cnd de (apt nu credeai o iotă din ce spuneam Mai trziu. illiam şi2a dat seama căane nu2i mpăr2tăşea aproape niciodată gndurile ei. iar ane şi2a spus că illiam n2o lasă niciodată să scoată o Forbă 2 Forbea el pentru amndoi şi puseserăattea speran'e n seara
aceea 2şi iată că neputin'a lor de a comunica stricase totul1 -KtraFerti'ii primesc energie n cursul interac'iei cu oa2menii1 Eipsa de reac'ie imediată a introFerti'ilor i (ace ca. ntr2o conFersa'ie cu aceştia. să se ncăpă'neze şi să For2bească şi mai mult1 !ntroFerti'ii. n schimb. trebuie lăsa'i singuri 2 sau măcar nu trebuie hăr'ui'i 2 ca să se realimen2teze cu energie1 )acă un eKtraFertit le Forbeşte (ără ncetare. se For proteIa nchizndu2se n sine1 Senzoriali şi intuitiFi 7S şi !8 ntre un partener senzorial şi unul intuitiF eKistă di(e2ren'ele cele mai mari. dar şi cele mai interesante1 -le pot genera con(licte dureroase şi (oarte greu de lămurit1 Am Făzut deIa că (iecare asimilează in(orma'ia n (elul său1 Tipurile senzoriale asimilează ceea ce este concret şi prezent0 tipurile intuitiFe asimilează mai degrabă impresii. structuri şi coneKiuni dect entită'i de(inite1 Am Făzut. de asemenea. că Iudecă'ile şi deciziile noastre se bazează pe in(orma'ii di(erite1 Prin urmare. nu e greu să pricepem de Tipurile n rela'ia de cuplu un senzorial şi un intuitiF care conFie'uiesc riscă să aibă nen'elegeri maIore/ (iecare Fede altceFa nIur şi. ca atare. a"'ionează alt(el1 "nd ies seara la teatru. de pildă. (iecare trăieşte această eKperien'ă n (elul lui1 Ascultnd ce2şi spun după aceea. ai impresia că este Forba de două piese di(erite "nd poFesteşte cuiFa cum a (ost la teatru. senzorialul n2cepe de obicei cu nceputul. dnd detalii despre cum arătau lucrurile. ce miros aFeau. ce sunete scoteau ş1a1m1d1. n Fre2me ce intuitiFul şi ncepe poFestea la ntmplare şi adesea omite cele mai importante detalii1 Toate acestea ampli(ică o rela'ie şi o (ac mai palpitantă. dar pot de asemenea să producă (rustrare şi su(erin'ă dacă nu snt n'elese cum trebuie1 ohn şi -mma locuiesc ntr2un oraş comercial din Ma2rea $ritanic ohn este senzorial şi introFertit. iar -mma este intuitiFă şi eKtraFertită/ !n (iecare miercuri. ohn iaprn2zul la un club unde oamenii de a(aceri din oraş obişnuiesc să discute. la masă. ultimele noută'i1 "nd Fine seara acasă. -mma l ntreabă/ OAi Făzut pe cineFa interesant aziJ OAm stat Ungă ohn Smith. spune ohn. care e managerul companiei ohnson $ros de pe strada Green1 "ompania lor o să2şi mute sediul pe strada $rown2low1 -mma aşteaptă să mai spună ceFa. dar ohn tace1 OTe ntrebam de o persoană interesantă1 O)ar 'i2 am dat o Feste interesantă. replică ohn1 ohnson $ros e una din cele mai importante companii din oraşI ] -mma ridică din umeri şi iese mbu(nată din cameră1 ohn nu n'elege ce2a apucat2o. doar i spusese adeFărul adeFărat 2 n date concrete. eKacte1 )e (apt. -mmei i2ar(i Plăcut să audă ceFa de genul/ OAm stat lngăohn Smith. ZPul ăla cu nas coroiat. care mi2a spus că ohnson $ros. compania plasată acum Ungă arcada aia ciudată din apro2pierea gării. se mută n clădirea Ferde pal de pe $rown2 6<<
Personalitate şi temperament low1 Asta ar (i satis(ăcut curiozitatea ei pentru structuri şi coneKiuni ntre lucruri. iar detaliile concrete şi leNar ( putut imagina şi singură1 "nd so'ul ei i dă doar in(orma'ii (aptice. -mma are impresia că nu a(lă nimic interesant "nd Forbeşte ea nsăşi. -mma men'ioneazăprea pu'ine (apte şi omite detaliile de care ohn ar aFea neFoie pentru a o urmări1 !mpresia lui este că -mma nu se concentrează la ce spune şi că diFaghează de la subiect1 Eui ohn i place să i se dea nume de persoane. denumiri de sluIbe. locuri şi adrese1 Alt cuplu. onathan şi Date. snt eKact opusul lor/ el este intuitiF. iar ea senzorială1 onathan. care e (oarte creatiF şi are multă imagina'ie. lucrează n domeniul publicită'ii1 Date. o (emeie eKtrem de practică şi cu picioarele pe pămnt. se ocupă de gospodărie1 Ea serFiciu. onathan şi petrece cea mai mare parte a timpului gndindu2se la lucruri ab2stracte0 casa nu2l prea preocupă2 de obicei nici nu obserFă obiectele din Iur1 Date. n schimb. e o gospodină nnăscută şi ştie să dea (iecărui lucruşor din casă aten'ia cuFenită1 ntr2o seară. după masă. i spune lui onathan/ OS2a cam ros marginea coForului din su(ragerie1 "e zici. merită s2 o reparăm J onathan nu remarcase marginea. abia dacă obserFase coForul AFea o imagine globală a su(rageriei. care eKcludea detaliile1 Spuse/ Ou prea ştiu de ce parte a coForului Forbeşti1 -u n2am Făzut nimic111 Date e uluită de lipsa lui de interes pentru detaliile practice1 )ar cnd onathan i Forbeşte despre ideile şi pr L
blemele lui de la serFiciu. se simte. la rndul ei. pierduta1 Abstrac'iunile au sens pentru senzoriali doar n măsura n care conduc la rezultate practice1 onathan aprecia sim'ul practic al lui Date şi spunea adesea că Onu ştie ce s2ar (ace (ără ea0 Date recunoştea că OnuNl n'elege şi probabil nu2l Fa n'elege niciodată pe so'ul ei. dar adăuga că asta On2o mpiedică să2l iubeasca] <=
Tipurile Zin rela'ia de cuplu A accepta că nu2'i po'i n'elege partenerul nseamnă să conştientizezi că e di(erit de tine1 -ste o bună premisă. pen2tru că nu Fei mai (i surprins sau dezamăgit de atitudinea şi de comportamentul lui1 &e(leKiFi şi a(ectiFi 7& şi A8 Aceste două caracteristici nu pun probleme att de graFe nFiata cuplului1 Partenerii snt mai degrabă in(luen'a'i de preIudecă'ile societă'ii/ dat (iind numărul mare de bărba'i re(leKiFi şi. respectiF. de (emei a(ectiFe. lumea se aşteaptă ca bărba'ii să (ie logici. stăpni pe sine şi impersonali. iar (emeile. preocupate de armonie şi tolerante (a'ă de con2Fingerile personale1 Următoarea conFersa'ie a aFut loc ntr2o seară. cnd &oger. un re(leKiF. şi so'ia lui Alice. o a(ectiFă. au inFitat nişte prieteni la cină1 "ăsători'i abia de un an. nici unul din2tre ei nu n'elegea ncă modul n care celălalt lua hotărri1 &oger i spune prietenului său Ton@/ O-u n2aş putea să iau hotărrilepe care le ia Alice 2 n2au nici un dram de lo2 gică - (emeia tipică. Iudecă nu cu capul. ci cu inima ] Ton@. care este şi el re(leKiF. zmbeşte şi ncuFiin'ează1 Alice i spune şi ea lui Sarah. care i mpărtăşeşte pre2dispozi'iile/ OEui &oger pu'in i pasă de sentimentele mele. pur şi simplu le ignoră- bărbatul tipic. Iudecă numai cu capul. nu pune su(let deloc1 - rndul lui Sarah să zmbeas2ca. aratndu2i prietenei ei că o n'elege per(ect1 Cemeile şi bărba'ii din aceste două cupluri şi priFesc partenerii cu indulgen'ă0 (iecăruia i se pare că celălalt ntru2neWte toate caracteristicile seKului respectiF. ceea ce repre2zintătotuşi o calitate1 6<: Personalitate şi temperament Eucrurile stau nsă alt(el cu +era. care e re(leKiFă şi om de a(aceri. şi &ichard. partenerul ei a(ectiF şi. prin urmare mai n'elegător1 Scena pe care o Fom descrie contrazice aş2teptările societă'ii/ asistăm aici la o inFersare de roluri1 +erei i separe că &ichard e maneFrat de toată lumea şi pus să (acă treburi pe care al'ii le re(uză1 "nd tele(onul sună din nou. la capătul celălalt al (irului (iind unul dintre membrii comitetului local unde &ichard dă o mnă de aIutor n timpul liber. +era se enerFează/ OTare aş Frea sa nu mai (ii oricnd la cheremul lor1 -u una n2aş suporta asta1 - de aIuns să te sune. că laşi totul baltă şi (ugi acolo1 "ine e stă2 pn pe Fia'a ta. tu ori eiJ Pe (a'a lui &ichard apare un zmbetIenat1 Spune ncet/ O`mi place să2i aIut pe oameni ori de cte ori pot şi nu mă deranIează samă duc 111!se pare că e responsabilitatea lui să2i aIute pe al'ii1 )ar +era e conFinsă că partenerul ei este calul de bătaie al tuturor pentru că n2are (or'a să spună nu1 Ea rndullui. &ichard crede că eprea dură şi că nu2l sus'ine. ceea ce o (ace să2şi piardă din (eminitate1 +era şi &ichard snt conştien'i că ei contrazic tiparele obişnuite. chiar dacă mentalitatea societă'ii noastre a mai eFoluat n anii din urmă1 Teoretic. i ncuraIăm pe bărba'i să aibă un comportament mai a(ectuos şi să aIute la treburile din casă sau la creşterea copiilor1 )e asemenea. le ncuraIăm pe (emei să2şi aleagă orice tip de carieră şi să deFină mai autoritare1 - o situa'ie conFenabilă pentru (emeile re(leKiFe şi bărba'ii a(ectiFi 2 ei par acum liberi să urmeze calea pe care o doresc1 )ar maIoritatea (emeilor a(ectiFe şi a băr2ba'ilor re(leKiFi Otipici se doFedesc nemul'umi'i1 ncmta'i de rolurile atribuite lor n mod tradi'ional de societate. ei se simt amenin'a'i de orice ar putea periclita această situa'ie2<5 Tipurile in rela'ia de cuplu #ricum. pentru a eFita posibilele con(licte din cadrul cuplului. e bine ca re(leKiFii să Forbească deschis despre neFoia lor de a gndi logic şi ra'ional. iar a(ectiFii. despre nropria neFoie de cooperare şi armonie1
udicatiFi şi perceptiFi 7 şi P8 Ea nceputul unei rela'ii. IudicatiFii şi perceptiFii se n2'eleg per(ect1 #rganizat şi oarecum rigid. IudicatiFui e (ericit că partenerul lui Fine cu un plus de bună2dispozi'ie şi de spontaneitate1 PerceptiFul. care şi2ar dori să (ie mai ordonat şi să2şi (olosească mai e(icient timpul. este la rndul lui n2cntat să găsească pe cineFa capabil să (acă un program şi să26 respecte1 # Freme. totul merge bine1 )ar IudicatiFui şi dă curnd seama că (ace treabă pentru doi. iar cnd a (ăcut2o şi totul este. din punctul lui de Fede2re. stabilit. perceptiFul nu respectă programul sau Frea să26 schimbe n ultima clipă1 "um IudicatiFui insistă să (iKeze ore eKacte şi obiectiFe clare. perceptiFului i se pare că i s2a răpit libertatea. că e prins n capcană şi legat de mini şi de picioare. ceea ce i displace pro(und1 - o situa'ie n care di2(eren'ele dintre parteneri dau naştere unor tensiuni insur2montabile1 &ela'ia dintre )aFidşi &ebecca este un eKemplu per(ect al tensiunilor de care Forbeam mai sus. căci amndoi au Predispozi'ii (oarte puternice1 &ebecca esteIudicatiF,şi se ocupă cu pasiune de casă \ (amilie0 e nentatăsă organizeze ceas cu ceas. dacă nu minut cu minut. programul (amiliei şi are griIă ca toată lumea să respecte orele (iKate1 )aFid. perceptiF şi intuitiF. Ate w schimb un Fisător. pu'in preocupat de prezent. lipsit L no'iunea timpului şi neinteresat de aspectele practice e Fietu de (amilie1 ntrzie la toate ntlnirile 2 lucru care Personalitate şi temperament o scoate din sărite pe &ebecca1 "erturile dintre ei pe aceas tă temă nu mai conteneau. pnă cnd &ebeccăi i2a Fenit ideea să recurgă la o stratagemă/ dacă)aFid era. de pildă. prn1 gramat la dentist la ora 66. i spunea că are oră la 641;4L )in acest moment. )aFid a deFenit punctual. (ără mă2car să2şi dea seama de ce111 n cadrul altui cuplu. rolurile snt inFersate/ Tom este IudicatiF. iar Gill@ perceptiFă1 Amndoi merg cu plăcere n weeQ2end la eKpozi'ii şi. ca să a(le ce este mai interesant. citesc din Freme rubricile specializate din presă1 "onsecin'a este că Gill@ are att de multe in(orma'ii. nct nu se poate hotăr la ce eKpozi'ie să meargă1 )ar partenerul ei IudicatiF trebuia să ştie dinainte ce program au1 O)e ce trebuie săhotărm depe2acum ce Fom Fedea J Mai aFem timp pnă smbătă Hai să mai aşteptăm 2 spune Gill@1 O$a trebuie să decidem acum. ca să stabilim progra2mul. răspunde Tom1 )acă ieşim din casă la 64. putem merge nti la Academie. mncăm la restaurantul de2acolo. Fedem galeriile de pe Mall după2amiază şi la < putem (i napoi1 Aşadar. Tom a hotărtpentru amndoi nu numai n pri2Fin'a alegerii eKpozi'iilor. dar şi a mesei deprnz şi a orelor de plecare şi de sosire1 -l era mul'umit că reuşise să pună totul la punct. nsă lui Gill@ i s2a părut că au luat o decizie prematură1 &ela'iile dintre IudicatiFii şi perceptiFii cu personalitate snt ntotdeauna tensionate. căci tendin'ele lor se opun/ Iu2dicatiFii simt neFoia să (inalizeze lucrurile. perceptiFii 2să le lase deschise0 IudicatiFii se simt amenin'a'i cnd nu au o structură. perceptiFii se simt su(oca'i ntr2o structura1 )e obicei. IudicatiFul aIunge să (ie Omanagerul arnin2durora1 Mul'i IudicatiFi snt ncnta'i să ndeplinească aces rol. iar perceptiFii snt şi ei ncnta'i să se lase conduşi26=4 Tipurile n rela'ia de cuplu Ea nceput sntem n general atraşi de di(eren'ele dintre i chiar dacă mai trziu s2ar putea să le respingem1 "erce2 tările n domeniu arată că (ără n'elegerea tipurilor psiho2logice Fom trăi multă Freme alături de un om nainte de a deFeni conştien'i de aceste di(eren'e1 -ste aFantaIos pentru noi să cunoaştem tipul partenerului nostru ntr2 un stadiu incipient al rela'iei. căci ast(el Fom (i scuti'i de con(licte şi nen'elegeri1 Temperamentele n cadrul cuplului Am Făzut că (iecare temperament din cele patru (unc2'ionea3i ntr2un mod unic şi bine de(init. deoarece (iecare ob'ine ceea ce doreşte n Fia'ă ndeplinindu2şi alte neFoi1 Aceste neFoi şi dorin'e ies la iFeală şi n rela'ia de cuplu1 )acă ne Fom concentra aten'ia asupra temperamentelor partenerilor. Fom remarca anumite atitudini şi comporta2mente speci(ice1 Acestea ne aIută să preFedem ce se poate ntmpla ntre ei1 !ată cum gndesc. ce sentimente au şi cum se comportă n cadrul cuplului cele patru temperamente1 Temperamentul !ntuitiF2A(ectiF $ărba'ii şi (emeile !A snt nişte romantici incurabili. care "(ed n dragoste şi n tot ce presupune ea1 A(ec'iunea. tandre2'ea şi căldura su(letească snt eKtrem de importante pentru eiLar credin'a lor nestrămutată n partenerul ideal are ceFa e )afm1 "eea ce pentru alte temperamente 'ine de dome2_LU6 ac'iunii. pentru !Aeste per(ect real
şi posibil1 -i speră 6=6 Personalitate şi temperament că ntr2o bună zi şi For ntlni prin'ul sau prin'esa sortită lor. cu care For trăi (erici'i pnă la adnci bătrne'i1 Toate aceste sentimente snt alimentate de o imagina'ie bogată şi (ertilă0 iar cnd !A găsesc un partener. snt conFinşi că e Forba de dragostea secolului1 +ia'a lor e mbibată de sim'ăminte de adora'ie şi de nostalgii (anteziste1 Cac orice ca să placă partenerului 2 uneori scriu. de pildă. scrisori de dragoste cu mesaI ci(rat1 Alte temperamente s2ar putea să nu aprecieze şi să nu n'eleagă acest comportament1 )acă rela'ia eşuează. !A se simt distruşi1 !A nu se mul'umesc cu pu'in şi For ca aleşii lor să le satis(acă eKigen'ele1 TnIesc ca Fia'a lor să aibă un sens 2şi l caută n rela'iile amicale zilnice. dar mai ales n rela'ia intimă cu un partener1 nsă mărun'işurile Oterestre şi plicticoase ale Fie'ii de zi cu zi alături de un partener intră adesea n con(lict cu aces2te aşteptări idealiste1 !ar cum (unc'ia senzorială şi cea re2(leKiFă nu snt prea dezFoltate n cazul lor. !A nu (ac (a'ă cu uşurin'ă aspectelor practice ale acestei lumi1 )e aceea. oamenii practici şi realişti. capabili să se descurce n Fia'a concretă. pot să2i atragă. dar riscă totodată să2i dezamăgeas2că deoarece rămn străini de lumea lor. o lume a iubirii ade2Fărate şi a idealurilor nalte1 Pentru !A. seKul nu reprezintă o actiFitate pur (izică şi (unc'ională. ci e nFăluit n no'iuni Fagi şi eKtraFagante de dragoste1 deea de seK este mai reală dect actul n sine0 me2canica seKuală nu2i interesează. lucru care l poate irita pe un partener cu alt temperament1 "eea ce i interesează este doar sentimentul de intimitate şi de iubire desăFrşită1 Temperamentul !ntuitiF2&e(leKiF n Freme ce !A trăiesc ntr2o lume a idealismului ro2mantic. !& snt analitici n priFin'a rela'iei de cuplu1 Sin Tipurile n rela'ia de cuplu Znciina'i 2 rnaiaXes introFerti'ii 2 să Iudece temeinic şi Ola rece alegerea unui partener1 &ecurg ntotdeauna la logi2că chiar şi n această priFin'ă1 AIung uneori să2şi (acă liste. planuri şi diagrame pentru a analiza argumentele pro şi con2tra unei rela'ii "apacitatea lor de a păstra distan'a stmeşte mirarea al2tor temperamente. cu precădere a a(ectiFilor. care se implică personal n orice rela'ie0 nu ntmplător partenerii lor pot aFea impresia că !& le ignoră nu numai sentimentele. dar şi prezen'a (izică1 ntr2adeFăr. !& au cteodată momente de absen'ă. iar momentele cu pricina pot (i eKtrem de impor2tante pentru partenerii lor1 )eşi nu eKprimă dect rareori ceea ce simt. !& nutresc de (apt sentimente puternice1 # dată ce le2au mărturisit. la nceputul unei rela'ii. este pu'in probabil să mai Forbească despre ele1 Persoanele cu alte temperamente simt totuşi ne2Foia ca partenerul lor să le asigure din cnd n cnd că le iu2besc şi le este (idel 2 altminteri şi pot nchipui că au (ost trădate1 )acă nu are acelaşi temperament. partenerul unui !& l Fa considera impenetrabil1 Cemeile !& For găsi cu greu pe cineFa la (el de independent ca ele. care să le ngăduie să2şi (acă o carieră şi să2şi urmeze interesele proprii1 To'i !& tind să aibă un cod moral care nu coincide ne2apărat cu cel al societă'ii n care trăiesc1 &espectă şi aplică propriile lor norme morale şi nu se !asă in(luen'a'i de opi2niile celorlal'i1 Sărbătorile de (amilie şi problemele casnice nu2i inte2resează din cale2a(ară1 ici distrac'iile nu2i prea atrag1 n rela'ia de cuplu păstrează o anume graFitate1 Partenerii tre2buie să n'eleagă că !& au neFoie de stimulente şi de con2Fersa'ii de natură intelectuală1 Pentru ei. o discu'ie sau o dlspută tranşantă şi la obiect serFeşte adesea ca preludiu al SeXului1 ici un alt temperament nu se comportă aşa. iar Personalitate şi temperament partenerul se simte adesea derutat1 "a şi n cazul persoaIi lor !A. imagina'ia Ioacă un rol important n rela'iile lor se Kuale. dar. spre deosebire de !A. !& n'eleg de obicei ma2bine mecanica seKului1 )acă snt stresa'i la serFiciu sau dacă partenerul deFine prea pasional. !& se pot inhiba1 Temperamentul Senzorial2udicatiF #amenii cu acest temperament snt (ăcu'i pentru rela'iile stabile şi rodnice1 n concep'ia lor. (iecare dintre membrii unui cuplu trebuie să contribuie la ntemeierea unui cămin şi la bunăstarea comunită'ii din care (ace parte şi de aceea snt surprinşi de (aptul că celelalte temperamente pot aFea alte 'eluri1 Ea serFiciu. S snt buni organizatori. 'in eFiden'a sar2cinilor şi se ocupă de cele mai mici detalii1 Ea (el se poartă şi cu partenerul lor1 $una (unc'ionare a casei este esen'ială pentru ei şi se aşteaptă ca partenerul să aibă
aceeaşi priori2tate1 &areori se plng de ndatoririle casnice. pe care le n2deplinesc răbdători. socotindu2le elementele (ireşti ale unei Fie'i realiste1 )eşi se caracterizează prin stabilitate. snt (recFent atraşi de tipurile mai mobile şi mai aFenturoase1 Ee o(eră acestora o bază (ermă şi sigură. dar pot descoperi că s2au cu(undat ntr2o eKisten'ă plină de riscuri şi nepreFăzut1 Au parte ast(el de distrac'ii şi de eKperien'e noi. dar totodată de anKietate şi ne(ericire1 &areori se despart de cineFa (ără un motiF se2rios0 pe de altă parte. şi pierd adesea capul pentru o per2soană inconstantă. dar atrăgătoare1 n anii din urmă. speran'ele societă'ii n (ormarea de cupluri stabile. hotărte să ntemeieze o (amilie. s2au spul2 berat1 -ste un (enomen imposibil de n'eles de către S . care au neFoie de un cadru sigur şi permanent n rela'ia cu seKu opus1 Tipurile n rela'ia de cuplu SeKul este acceptat de acest temperament ca parte in2erantă a unei rela'ii1 )acă. dintr2un motiF sau altul. parte2 nerul nu are ini'iatiFa. S obişnuiesc să2şi (acă griIi. creznd că seKul intră n obliga'iile şi responsabilitatea lor1 Spre deo2sebire de !&. pe care stresul i inhibă. S Făd seKul ca pe ceFa relaKant n momente de tensiune sau oboseală1 To'i indicatiFii tind să2şi plani(ice seKul. dar S merg att de de2parte. nct l includ n programul lor săptămnal de actiFi2tă'i1 Ciind (oarte Otereştri. cunosc probabil la per(ec'ie par2ticularită'ile (izice ale bărbatului şi ale (emeii şi pre(eră ca actul seKual să se con(ormeze acestora1 Temperamentul Senzorial2 PerceptiF ntr2o rela'ie de durată. partenerii cu alt temperament nu prea reuşesc să2i n'eleagă pe SP1 +ersatilitatea lor este considerată de obicei o doFadă de compleKitate1 )impotri2Fă. atitudinea (a'ă de Fia'ă şi ac'iunile acestor oameni snt relatiF simple şi directe1 Spre deosebire de !A. care caută iubirea per(ectă. de !&. care analizează orice rela'ie. şi de S. care doresc stabi2 litate şi permanen'ă. SP snt atraşi de ceea ce le o(eră clipa prezentă1 #ptează pentru un partener doar (iindcă este ac2cesibil şi disponibil aici şi acum1 u se prea gndesc la ziua de mine şi pro(ită la maKimum de ziua de azi1 "elelalte temperamente snt adesea atrase de SP. n particular de cei eKtraFerti'i. care snt mai prietenoşi şi mai deschişi1 )upă un timp s2ar putea să constate. cu uimire. că SP nu mai par mteresa'i să continue rela'ia. căci noua zi. săptămnă sau lună i2a pus ntr2o nouă conIunctură1 !ar n noua conIunctură nu mai este neapărat loc pentru partenerul de pnă atunci1 )acă se hotărăsc totuşi să nceapă o rela'ie de durată. A se hotărăsc ct se poate de brusc şi trec rapid la ac'iune. Oiuindu26 pe sus pe cel ales1 )acă acesta li se aseamănă. 6=< Personalitate şi temperament For trăi (erici'i mpreună0 (iecare nouă zi Fa (i o aFentură uneori minunată. alteori neplăcută1 Un partener cu alt tem2perament Fa (i nsă şocat 2 mai ales dacă este de tip IudE catiF1 Coarte mul'i SP şi aleg pentru rela'ii de durată tocmai IudicatiFi. (iind atraşi de stilul de Fia'ă controlat şi organizat al acestora şi spernd să li se organizeze şi lor Fia'a1 umai că. (oarte curnd. SP ncep să se simtă lega'i de mini şi de picioare. căci neFoia de ordine şi de rutină a IudicatiFilor contrastează (lagrant cu neFoia lor de libertate1 Atrac'ia se trans(ormă ast(el n respingere1 "a parteneri. SP snt amuzan'i şi Fia'a nu e niciodată plicticoasă n compania lor1 )e obicei nu priFesc lucrurile n perspectiFă şi nu se gndesc la Fiitor. ceea ce poate să2i irite pe partenerii de alt tip1 Stilul lor impreFizibil. acasă ori la serFiciu. duce uneori la instabilitate (inanciară/ (ie au bani grlă 2 pe care se grăbesc să2i cheltuiască. (iind generoşi cu partenerul lor 2. (ie nu au deloc1 #ptimişti şi oarecum (riFoli. SP nu2şi pierd cumpătul. dar cel cu care conFie'uiesc poate deFeni obsedat de griIa banilor1 -Kcita'ia seKuală proFine n cazul acestui temperament de la stimuli senzoriali 2 de natura Fizuală. auditiFă. ol(ac2tiFă. gustatiFă sau tactilă1 UniFersul simbolic şi imaginatiF al intuitiFilor le este pu'in (amiliar sau complet străin per2soanelor SP1 n cazul lor. actul seKual nseamnă ceFa ct se poate de concret şi adesea Forbesc despre el ntr2un limbaI socotit de al'ii Fulgar şi neciFilizat1 )orin'a de Farietate n Fia'ă se eKtinde şi asupra Fie'ii lor seKuale1 "oncluzie )acă aFem mai multe predispozi'ii n comun cu parte2nerul nostru. probabil că n Fia'a noastră For (i mai pu'ine con(licte şi mai multă armonie1 )ar e la (el de probabil ca eKisten'a pe care o Fom duce să (ie mai limitată. căci nici
Tipurile n rela'ia de cuplu unul dintre noi nu Fa Feni cu ceFa inedit n această rela'ie ambii Fom eşua n domenii similare1 )acă amndoi aFem un temperament S pronun'at. (ie2care Fa (i capabil să spriIine actiFitatea sus'inută. ndreptată spre lucruri practice şi de rutină. a celuilalt. iar aceasta se Fa dubla1 "ăminul nostru Fa (i n stare per(ectă. dar rutina deFine şi mai rigidă. iar lucrurile noi şi palpitante dispar n2cetul cu ncetul din orizontul nostru casnic1 n loc ca (iecare să mbogă'ească Fia'a celuilalt. Fia'a noastră deFine din ce n ce mai anostă1 Cireşte. nu e obligatoriu să se ntmple asta/ un stil de Fia'ă similar poate (i trăit şi n mod constructiF1 - posibil ca amndoi să n'elegem neFoile celuilalt. spriIi2nindu26 n orice mpreIurare1 Trăind la adăpost de con(licte. ne Fom atinge scopurile mai uşor1 )acă ne alegem un partener de un tip sau cu un tem2perament di(erit. putem (i siguri că atitudinile membrilor cuplului nu se For armoniza1 S2ar putea să ne (ie greu să2i comunicăm celuilalt neFoile noastre şi să irosim destulă ener2gie pentru asta1 !ar partenerul nostru s2ar putea sa le priFeas2că (ără prea multă n'elegere1 Eucrul acesta duce la anKi2etate. con(licte şi incursiuni ntr2un teritoriu ne(amiliar. dar şi la Farietate. proFocare şi lărgirea orizontului (iecăruia1 n concluzie. să obserFăm că tot ce putem (ace este să o(erim partenerului nostru aFantaIele caracteristicilor noas2tre (ireşti1 !ar el ne Fa o(eri aFantaIele caracteristicilor lui1 Ar (i absurd să2i cerem mai mult1 "ercetările n domeniu arată că aceia dintre noi care şi cunosc nu numai tipul şi temperamentul propriu. ci şi Pe cele ale partenerului dispun de o bază mai solidă pe care să2şi ntemeieze rela'ia de cuplu1 Alt(el spus. aceasta Fa (i ancorată n realitate n loc să se hrănească din Fise Wi (antezii1
"um ne n(ă'işăm celorlal'i Cunc'ia dominantă "apitolul de (a'ă ne pune la dispozi'ie o altă metodă de inFestigare a celor patru (unc'ii şi cteFa indica'ii impor2 tante despre introFerti'i1 Metoda men'ionată sus'ine că tipu2rile reac'ionează la in(orma'ii şi la situa'ii n mod ordonat şi indică ordinea proprie (iecărui tip1 +ă pute'i (olosi de aceste cunoştin'e ca să aduce'i mbunătă'iri tipului pe care l reprezenta'i. mbunătă'iri despre care Fom Forbi n capito2lul următor1 Pentru a utiliza in(orma'iile care urmează. trebuie să Fă (i identi(icat n prealabil tipul1 )acă nu snte'i sigur n pri2Fin'a Freunei predispozi'ii. capitolul de (a'ă Fă poate aIuta. ncepe'i prin a Fă reaminti cele opt predispozi'ii/ atitudinea eKtraFertită şi atitudinea introFertită (unc'ia senzorială şi (unc'ia intuitiFă (unc'ia re(leKiFă şi (unc'ia a(ectiFă atitudinea IudicatiFă şi atitudinea perceptiFă 6=5 "um ne n(ă'işăm celorlal'i prima şi ultima pereche au (ost numite atitudini1 Prima (eKtraFertirea 2 introFertirea8 Fă spune dacă atitudinea dum2neaFoastră (a'ă de lume este predominant eKterioară sau interioară1 Ultima pereche Fă spune dacă atitudinea dum2neaFoastră (a'ă de Fia'ă este mai degrabă organizată şi struc2turată sau. dimpotriFă. (leKibilă şi adaptabilă1 e2au mai rămas două perechi care se numesc une'ii1 -le descriu modul n care (unc'ionăm n Fia'ă. ne spun cum asimilăm in(orma'ia şi cum ac'ionăm sub e(ectul ei1 n capitolele anterioare am Făzut cum se mani(estă aces2te (unc'ii n cadrul tipurilor1 Acum le Fom priFi mai nde2aproape. pentru că modul lor de operare este interesant1 Ee Fom reprezenta n (elul următor/ (unc'ia senzorială 7S8 ^ 222222] (unc'ia intuitiFă 7!8 (unc'ia re(leKiFă 7&8 ^ 222222] (unc'ia a(ectiFă 7A8 Wti'i deIa că două dintre ele snt cele pe care le pre(era'i pentru că snt mai dezFoltate n cazul dumneaFoastră1 )acă. de pildă. snte'i de tip eS&. (unc'ia senzorială şi cea re(le2KiFă snt mai dezFoltate0 dacă snte'i de tip ilAP. (unc'ia intuitiFă şi cea a(ectiFă snt mai dezFoltate1 )ar dintre cele două. una este mai puternică/ e (unc'ia dumneaFoastră cea mai bună. (unc'ia numărul unu1 -ste (unc'ia care răspunde prima cnd Fă a(la'i n (a'a unei in2(onna'ii noi0 pute'i aFea deplină ncredere n ea1 Abia
după aceea răspunde a doua (unc'ie dezFoltată. secondnd2o pe prima1 Ea cea de2a treia şi a patra (unc'ie. mai pu'in dez2Foltate. se aIunge mai greu. dar ele eKistă şi Fă stau la dis2pozi'ie1 Trebuie să n'elegem că (unc'iile noastre reac'ionează w stimuli ntr2o anumită ordine/ mai nti prima urmată de a doua. apoi a treia şi. n s(rşit. a patra1 Cunc'ia noastră umărul unu. (iind cea mai dezFoltată. ne este şi cea mai Personalitate şi temperament (amiliară1 - (unc'ia noastră superioară. pe care ne putem bizui0 ea le domină şi le controlează pe celelalte trei1 Srttem n largul nostru cnd o (olosim şi de aceea recurgem la ea n orice ocazie1 )in acest motiF. a (ost numităL[anc(ie domi2nantă1 A doua (unc'ie ne este şi ea (amiliară0 (olosind2o nF preună cu (unc'ia dominantă. ob'inem un echilibru ntre percep'ii şi Iudecă'i1 "elelalte (unc'ii ne snt mai pu'in accesibile1 -le se pot mani(esta. dar (unc'iile noastre mai dezFoltate 7deci mai puternice8 snt ntotdeauna cu un pas naintea lor. gata să şi ndeplinească rolul 2 să perceapă şi să Iudece1 Prompti2tudinea primelor două (unc'ii !e mpiedică pe celelalte să interFină1 Pentru că le (olosim mai rar. nu le cunoaştem prea bine şi ezităm să recurgem la ele1 )acă şti'i care este (unc'ia dumneaFoastră dominantă. pute'i deduce ordinea celorlalte trei1 )e pildă. dacă (unc'ia dumneaFoastră numărul unu e cea senzorială. aIutată de (unc'ia re(leKiFă 7numărul doi8. atunci (unc'ia a(ectiFă Fa (i numărul trei. iar cea intuitiFă. numărul patru1 )e unde ştim J &a'ionamentul e următorul/ (unc'iei numărul unu 7cea mai dezFoltată8 i se Fa opune (unc'ia cea mai pu'in dezFol2tată1 )acă (unc'ia senzorială este n cazul dumneaFoastră numărul unu. iar (unc'ia re(leKiFă e numărul doi. deducem că (unc'ia a(ectiFă e numărul trei. deoarece (unc'ia intuitiFă 7(iind opusă celei senzoriale8 este numărul patru1 # dată ce ne2am dat seama că (iecărui tip i corespun2de o ordine naturală de operare a celor patru (unc'ii. ne n'e2legem reac'iile şi ne putem eKplica de ce aceleaşi lucruri li se par unora uşoare. iar altora di(icile1 "u timpul. putem deFeni conştien'i de modul n care operează (unc'iile noastre şi mai ales de (elul n care (unc'ia noastră numărul unu aIun2ge să ne controleze Fia'a1 # ntrebare legitimă este/ de ce (unc'iile noastre nu suit egaleJ "apitolele anterioare ne2au arătat că ele corespund "um ne n(ă'işăm celorlal'i nor moduri de Fia'ă complet di(erite. că snt diametral opu2una alteia1 )acă Fre'i să Fa dezFolta'i pnă la capăt (unc'ia numărul unu. trebuie să o eKploata'i la maKimum. ceea ce n2ar (i posibil dacă ea ar (i concurată de mnc'ia opusă1 "um ştim. de (apt. care e (unc'ia noastră numărul unuJ Am luat ca eKemplu (unc'ia senzorială. dar puteam alege oricare dintre ele1 Colosind diagrama de pe pagina urmă2toare. Fe'i determina cu uşurin'ă (unc'ia dominantă a ori2cărei persoane1 )acă e Forba chiar de dumneaFoastră. urmă2ri'i săge'ile alegnd literele care Fă descriu tipul1 Cunc'ia dominantă se mani(estă di(erit la eKtraFerti'i şi la introFerti'i1 Pentru primii. ea este a(ară. la Federe. acce2sibilă oricui1 )ar (unc'ia cea mai bună a introFerti'ilor este năuntru. ascunsă. şi pu'ini reuşesc s2o Fadă1 )upă ce Fom nFă'a să (olosim diagramele. ne Fom ntoarce la (unc'io2narea introFerti'ilor1 )#M AU i] ii i] i S ! & A S ! & A AU )#M & A & A S ! "um ne identi(icăm (unc'ia dominantă/ metoda ! -KtraFerti'ii1 "a să determina'i (unc'ia numărul unu a unui eKtraFertit. urma'i pe diagrama din stnga sensul săge2'rior1 Merge'i de la e (ie către P. (ie către . depinznd de ZPul celui n cauză1 Pentru un eS&. alege'i săgeata spre 6:6
Personalitate şi temperament . iar pentru un e!&P. spre P1 AIunge'i ast(el la perechea de săge'i S ori ! sau & ori A1 n cazul unui eS&. urma'i
săgeata către &. iar n cazul unui e!&P. pe aceea către !1 #b'ine'i ast(el (unc'ia dominantă a eKtraFertitului/ & dacă este de tip eS&. ! dacă este e!&P1 "a să a(la'i (unc'ia lui numărul doi sau auKiliară. ur2ma'i săge'ile din partea de Ios a diagramei. care merg spre & ori A sau S ori !1 )acă e Forba de un eS&. merge'i la S2dacă este un e!&P. la &1 A'i a(lat că (unc'ia dominantă a tipului eS& este &. iar cea auKiliară S. n Freme ce (unc'ia dominantă a tipului e!&P este !. iar cea auKiliară &1 #bser2Fa'i că (unc'ia numărul doi a unui eKtraFertit este interioară. şi. prin urmare. nu e att de eFidentă celorlal'i1 -KtraFerti'ii nsă şi2o dezFăluie cu uşurin'ă. ntruct snt comunicatiFi şi deschişi1 Se ntmplă uneori să auzim lucruri surprinză2toare de la un eKtraFertit0 ele snt generate de gnduri pro2Fenite de la (unc'ia lor auKiliară. a(lată n interior1 "u aIutorul aceleiaşi diagrame. pute'i determina a treia şi a patra (unc'ie a tipurilor din eKemplul nostru1 Pentru eS&. & este (unc'ia numărul unu. aşa că A 7opusă lui &8 este cea mai pu'in dezFoltată 2 (unc'ia numărul patru1 S este (unc'ia numărul doi. deci ! Fa (i numărul trei1 Pentru e!&P. ! este (unc'ia numărul unu. prin urmare S 7opusă lui 68 este numărul patru0 & este (unc'ia numărul doi. prin urmare A este numărul trei1 !ntroFerti'ii1 n cazul unui introFertit. urma'i pe diagra2ma din dreapta sensul indicat de săge'i. dinspre i către P sau . depinznd de tipul celui n cauză1 )acă e Forba de un ilA. merge'i spre 0 dacă e Forba de un iSAP. spre P1 AIunge'i ast(el la perechile S ori ! sau & ori A1 n cazul unui ilA. alege'i săgeata spre A. iar pentru un iSAP. cea spre o1 u a'i determinat ncă (unc'ia dominantă. ci doar (unc'ia auKiliară/ A pentru un ilA. S pentru un iSAP1 6:3 "um ne n(ă'işăm celorlal'i "a să a(la'i (unc'ia dominantă a introFertitului. urma'i săge'ile din partea de Ios a diagramei/ ele snt orientate spre nerechea & ori A. respectiF S ori !1 n cazul unui ilA. mer2ge'i la 0 Pe ntr u uX6 LSAP. merge'i la A1 Prin urmare. (unc'ia numărul unu a unui ilA este !. iar (unc'ia lui numărul doi este A0 (unc'ia dominantă a unui iS AP este A. iar cea auKi2liară este S1 A treia şi a patra (unc'ie se găsesc. ca şi n cazul eKtraFerti'ilor. căutnd ce se opune (unc'iei numărul doi. respectiF (unc'iei numărul unu1 )i(eren'a dintre introFerti'i şi eKtraFerti'i Colosirea diagramelor de mai sus poate părea plicti2sitoare. dar ne aIută să n'elegem per(ect di(eren'a ntre eKtraFerti'i şi introFerti'i1 PriFi'i din nou diagramele/ n cea corespunzătoare eKtraFerti'ilor. am ncercuit (unc'ia domi2nantă 7)#M8. n cealaltă. pentru introFerti'i. am ncercuit (unc'ia auKiliară 7AU8. indicnd ast(el ce (unc'ie (olosesc eKtraFerti'ii. respectiF introFerti'ii. n interac'ia lor cotidiană cu lumea nconIurătoare1 -KtraFerti'ii şi arată imediat (unc2'ia dominantă2 lucru pe care26 obserFăm din primele clipe de contact cu ei1 &emarcăm repede că un eS&. de eKemplu. are o minte logică şi obiectiFă/ (unc'ia lui numărul unu 7&8 este absolut eFidentă1 "nd ntlnim un e!&P. ne dăm imediat seama că mintea lui debordează de idei şi Fariante posibile 2din nou (unc'ia lui dominantă 7!8 e (oarte Fizibilă1 -Ktra2Ferti'ii ne spun chiar ei ce ştiu. ce propun. ce gndesc sau ce simt. ast(el că nu ne derutează şi nu ne rezerFă surprize1 "u introFerti'ii lucrurile stau complet alt(el1 -i (olosesc lX interac'ia cotidiană cu lumea nconIurătoare (unc'ia au2Kiliară. păstrndu2şi (unc'ia dominantă n interior1 Această situa'ie e ct se poate de derutantă. att pentru cei din Iur. cZ Wi pentru introFerti'ii nşişi1 Să Fedem ce se ntmplă1 Personalitate şi temperament "nd cunoaştem un ilA. ne con(runtăm mai nti cu (unc'ia lui auKiliară 7A8. care adesea se mani(estă şi ea cu re'inere1 "unoaştem o persoană plină de considera'ie şi n1 'elegere (a'ă de ceilal'i 7A8. dar de obicei nu2i descoperim (unc'ia cea mai buna 7!80 or. mintea unui ilA e plină de idei şi posibilită'i interesante pe care acest tip nu le poate m2părtăşi celorlal'i1 "nd cunoaştem un iSAP. ne con(runtăm de asemenea cu (unc'ia lui numărul doi. S1 "unoaştem o persoană care şi arată bunul2sim' şi spiritul practic. dar. dacă nu aIungem s2o cunoaştem (oarte bine. s2ar putea să nu2i descoperim (unc'ia numărul unu. A. cea care26 mpinge. de (apt. să se ocupe de chestiuni practice1 Să re'inem. aşadar. că atunci cnd (acem cunoştin'ă cu un introFertit Fenim n contact cu (unc'ia sa numărul doi1 -ste (unc'ia lui aIutătoare. dar. pentru că recurge la ea cnd are de2a (ace cu lumea eKterioară. o con(undăm cu (unc'ia principală1 Aceasta rămne neobserFată. (iind ascunsă 2 ceea ce i dezaFantaIează n mod cert pe introFerti'i1 eaFnd ac2ces la (unc'ia sa cea mai bună. prietenii. colegii şi (amilia unui introFertit snt la rndul lor dezaFantaIa'i1 u e de mi2rare că oamenii i Iudecă de obicei super(icial pe reprezen2tan'ii acestei atitudini Procedeul descris mai sus ne aIută să n'elegem de ce (unc'ia dominantă a introFerti'ilor este interioară şi inFizi2 bilă1 Să trecem acum la altă metodă prin care Fă pute'i de2termina (unc'ia numărul unu1 Unii dintre
dumneaFoastră s2ar putea să o considere mai simplă1 "um ne identi(icăm (unc'ia dominantă/ metoda a !i2a Mai nti. trebuie să şti'i dacă snte'i P sau 1 Asta Fa spune ce (unc'ie (olosi'i n interac'ia cu lumea eKterioara1 "um ne n(ă'işăm celorlal'i dacă snte'i P. (olosi'i o (unc'ie perceptiFă 7S sau !80 dacă snte'i . (olosi'i o (unc'ie IudicatiFă 7& sau A81 ntruct o persoana de tip eS& este . ea Fa (ace apel. n interac'ia cu lumea eKterioară. la o (unc'ie IudicatiFă 7&80 pentru că este Forba de un eKtraFertit. & reprezintă totodată (unc'ia sa dominantă1 )ar pentru o persoană de tip iS&. de asemenea . care (oloseşte aceeaşi (unc'ie IudicatiFă & n contactele cu lumea eKterioară. & este (unc'ia auKiliară. n timp ce (unc'ia dominantă. S. rămne interioară1 ntruct un elAP este P. el Fa (olosi (unc'ia sa percep2tiFă 7!8 n contactele cu lumea eKterioară0 (iind eKtraFertit. ! este (unc'ia lui dominantă1 Un ilAP. n schimb. deşi este tot P. se (oloseşte de ! ca (unc'ie auKiliară n contactele cu lumea eKterioară. n timp ce (unc'ia sa dominantă. A. e interioară1 !storioara care urmează ne arată cum şi pune amprenta (unc'ia numărul unu asupra reac'iei noastre spontane la o in(orma'ie nouă1 Patru Iucători de tenis terminaseră o partidă de dublu cu pu'in timp nainte de ora de nchidere a terenului1 EeNar(iplăcut să mai Ioace. dar se (ăcuse trziu1 "ineFa care asistase la partidă le2a spus/ OWtiu eu un teren a(ară din oraş. cu program pnă la as(in'itulsoarelui1 "e2ar(i să m ergem acolo şi să (acem un m eci J ntrebarea a strnit reac'ii di(erite n mintea celor patru1 ucătorul a cărui (unc'ie dominantă era S şi2a zis/ O"um o să mergem acolo dacă nici unul din noi n2are maşină J Facă luăm autobuzul. o să se (acă seară pnă aIungem ucătorul aFnd ca (unc'ie dominantă ! şi2a spus/ O- o idee eKtraordinară1 Acolo aerul e sigur mai curat şi proba2 bil că nu e lume1 şi imagina deIa un gazon Ferde şiproas2PM. ciripitul păsărelelor. (oşnetul copacilor din Iur1 Personalitate şi temperament ucătorul a cărui Iunctie numărul unu era & s OMai mare daraua dect ocaua Sntem cinci. aşa ne certăm cine stă pe tuşă1 u Freau să mă bag asta1 n s(irşit. Iucătorul a căruiuncpe dominantă a zis/ OSntem cinci. aşa că cineFa rămne oricum pe din a(a şi o să se simtă Iignit1 "e2i de (ăcutJ 2 şi s2a indispus !ată că o singură ntrebare poate genera reac'ii c di(erite1 Poate că pnă la urmă. gndindu2se mai bn patru şi2au mai modi(icat opiniile. dar (unc'ia dominam este att de puternică nct in(luen'ează chiar şi decizi ulterioare1 Ampli(icarea celorlalte (unc'ii ori.ă aFem altă (unc'ieX To'i am Frea uneon sa O i n P ri. care să se potriFeasea mabemrttutge.laneFo1 Fia'a noastră1 "emmu.Otar(sapuu iaorice(unctiedorim1)araea duieşi(unctiacareeccA1 totdeauna prioritate1 PuAmLn A celortemnc'ii(bosmdede A 1 A deciziile şi opinule noastre echilibrate1 1 dumneaFoX Alege'i o sima'ledmF1aPai.acg1 aori M Fede'i (ZZnorsiaPA0 aUunghi1 Poate XZX.XX X] .iF. ntruct metoda se apt 6:= . elorlal'i ne n(,tiWăZ6 "ui 1 1nti (unc'iile S şi !. ca să Fă da'i seama 6L enii şi lucrurile din mpreIurarea alea2 _sTn primul rnd 7chiar dacă este. n cazul 5 (unc'ia a patra. cea mai pu'in dezFoltată8 PriFi'i situa'ia realist. inFentariind ct mai mul2X X Jte reprezentnd2o ca pe o stare de (apt actu2d ce (ace'i acum 2 dumneaFoastră şi al'ii1 )acă di(icil descrie'i situa'ia respectiFă ca şi cum a'i Tocător neimplicat care trebuie să relateze nişte L212te1 ( b continuare. recurge'i la (unc'ia 6 ca să a(la'i cum a'i 3 schimba situa'ia sau măcar anumite aspecte ale ei1 [ putea schimba atitudinea celorlal'iJ "e alte lucruri a'i ea schimbaJ Colosi'i apoi (unc'ia & pentru a căpăta o perspectiFă lectiFă2perspectiFa unui obserFator din a(ară1 Eua'i n dcd teate solu'iile posibile şi gndi'i2Fă la consecin'ele aăaa u negliIa'i aFantaIele acelor solu'ii care Fă dis2 r(c &s0 (ace'i apel la (unc'ia A ca să Fede'i n ce măsură le consecin'e 2 mai ales de consecin'ele pe termen anina'i modul n care Fia'a şi sentimentele celorlal'i ectate de diFersele solu'ii1 Analiza'i nu numai ce dumneaFoastră.
dar şi ce simt al'ii. ceda'i ast(el 7ceea ce nu este deloc uşor8. pri2 (aşi situa'ie din unghiuri di(erite/ Fă concen2 Oă'ile d4mia'iilor "#ncrete. (actuale0 trece'i n reFistă a schimba lucrurile0 lua'i n considerare att Alate "LrZWisentimentele oamenilor1 nconclu2 A prob h( decizlilor durrneaFoastră mai multe 8j că Fe'i lua aceste decizii (olosindu2Fă (l] cel pu'in. mai echilibrate1 6:: Personalitate şi temperament AFe'i n tabelul de mai Ios. pe Ferticală. cele 6= tipuri şi. pe orizontală. ordinea n care operează (unc'iile1 Cunc2 'iile dominante ale tipurilor introFertite snt subliniate pen1 tru a ne reaminti că ele rămn ascunse şi că. din această cauză. le putem trece uşor cu Federea1 TPU CUr'lA CU"k! CU"k! CU"k ! &1 6 A&1 3 A &1 ; D&1> ! elA a(ectiFă intuitiFă senzorial re(leKiF ă ă !! ilA intuitiFă a(ectiFă re(leKiFă senzoria lă !!! elAP intuitiFă a(ectiFă re(leKiFă senzoria lă !+ ilAP a(ectiFă intuitiFă senzorial re(leKiF ă ă + el& re(leKiFă intuitiFă senzorial a(ectiFă ă +! il& intuitiFă re(leKiFă a(ectiFă senzoria lă +! e!&P intuitiFă re(leKiFă a(ectiFă senzoria ! lă +! i!&P re(leKiFă intuitiFă senzorial a(ectiFă !! ă ! eS& re(leKiFă senzorială intuitiFă a(ectiFă iS& senzorial re(leKiFă a(ectiFă intuitiFă ă ! eSA a(ectiFă senzorială intuitiFă re(leKiF ă ! iSA senzorial a(ectiFă re(leKiFă intuitiFă ! ă ! eS& senzorial re(leKiFă a(ectiFă intuitiFă !! P ă ! iS&P re(leKiFă senzorială intuitiFă a(ectiFă + eSA senzorial a(ectiFă re(leKiFă intuitiFă + P ă iSAP a(ectiFă senzorială intuitiFă re(leKiF +! ă "um ne dezFoltăm Oumbra Tipul propriu şi umbra "nd ne descoperim tipul psihologic. cei mai mul'i din2tre noi ne sim'im. la nceput. stimula'i şi ncuraIa'i1 -ste ca şi cum cineFa ne2ar şopti/ OTiparul Fie'ii tale este adecFat. eşti construit aşa cum trebuie1 "oncentrează2te asupra tră2săturilor tale pozitiFe1 -ste important să sim'im acest lu2cru. căci trebuie să pre'uim aFantaIele tipului nostru şi aFem neFoie de con(irmarea propriului nostru (el de a (i şi de a tod nainte să ne gndim la ampli(icarea şi dezFoltarea sinelui1
imeni nu poate pretinde că şi2a dezFoltat deplin tipul psihologic. dar unii dintre noi au aFut şansa unei Fie'i care te2a maturizat tipul1 Al'ii. cu mai pu'in noroc. simt că eFo2lu'ia le2a (ost ntru ctFa (rnată1 "teFa din motiFe ne snt deIa cunoscute1 n capitolul OTipurile n rela'ia de (amilie A arătat cum. ntr2o (amilie. orice tip radical di(erit de res2toX membrilor (amiliei aIunge să (ie ignorat sau chiar ani2mat0 am arătat. de asemenea. cum un eleF di(erit de pro2tonii său aIunge să deteste şcoala. neadaptndu2se pe nici
Personalitate şi temperament un plan. şi cum in(luen'ele pe care le su(erim de2a lungul Fie'ii ne mpiedică uneori să (im cu adeFărat noi nşine "u pu'in noroc. descoperim singuri miIloacele de a dez2Folta predispozi'iile corespunzătoare tipului nostru şi iu crul acesta ne Fa da un sentiment de pro(undă satis(ac'ie n caz contrar. s2ar putea să mbră'işăm o carieră sau un mod de Fia'ă opuse naturii noastre şi să (im nso'i'i de un permanent sentiment de insatis(ac'ie0 trăim. cu alte cuFin2te. un tip străin1 )acă sim'i'i această insatis(ac'ie. trebuie să (ace'i e(ortul de a Fă conştientiza pnă la capăt tipul şi temperamentul şi de a le trăi pe deplin. n loc să Fă chinui'i să Fă dezFolta'i predispozi'iile opuse1 )oar cnd propriul tip a deFenit ndeaIuns de puternic ne putem pune proble2ma dezFoltării laturii noastre Oslabe 2 umbra1 nainte de a Fedea cum ne putem dezFolta propriul tip. să ne gndim la atitudinea noastră (a'ă de Fia'ă1 )i(eritele tipuri au atitudini di(erite0 Făd Fia'a n moduri di(erite şi au scopuri di(erite1 !A caută n Fia'ă un sens legat de ei nşişi0 !& caută cunoaşterea intelectuală0 S trăiesc aici şi acum pentru a (i utili şi a2şi (ace datoria0 SP trăiesc ca să se bucure de clipa prezentă1 !ndi(erent de aspira'ii. cu to'ii Frem să ne atingem maKimumul 2 pentru a ne trăi Fia'a la maKimum1 "a să ne ndeplinim 'elul. nimeni nu ne poate aIuta mai bine dect noi nşine/ trebuie să ne dezFoltăm predispoz(2'iile şi n acelaşi timp umbra. partea ascunsă şi neFăzută din noi1 Unii priFesc acest proces ca pe o luptă ntre lumină şi ntuneric. al'ii. ca pe o mplinire personală şi o dezFoltare spirituală1 Wtim că partea noastră mai eFoluată 2 tipul nos2tru 2 ne stă ntotdeauna la dispozi'ie1 -ste ca şi cum ar (i n plină lumină/ sntem conştien'i de această parte şi o Fe2dem1 "ealaltă parte. nedezFoltată. nu ne e ncă accesibilă şi sntem mai pu'in conştien'i de caracteristicile ei/ nu le Fedem. snt deocamdată n ntuneric1 Putem să ne imagi2năm că ncercăm să aducem o por'iune din zona ntune2 "um ne dezFoltăm Oumbra cată la lumină1 n termeni de tipuri psihologice. asta n2seamnă să cultiFăm aspecte ale predispozi'iilor opuse. care pătrund n Fia'a noastră conştientă. deFenind utilizabile1 Umbra aIunge ast(el o parte din noi nşine şi ne poate sus2'ine şi mbogă'i tipul1 Aceia dintre noi care cred n spirit For Fedea procesul ca pe o eFolu'ie către desăFrşirea spi2rituală1 -ste important să nu ncerca'i să Fă trans(orma'i n ti2pul opus1 AFem. (iecare. propriul nostru tip. dar eKistă mo2 mente n care ne dăm seama că ne2ar aIuta să (olosim una sau mai multe din predispozi'iile opuse1 )eseori. lucrul acesta poate (i cumplit de greu şi de (rustrant0 n asemenea clipe. să ne reamintim că 'elul nostru este să ne sus'inem şi s, ne ntărim tipul 2 deci tot ce (acem e n (olosul nostru1 S2ar putea să ne doară. să su(erim. să ne (rămntăm. să in2trăm n con(lict cu noi nşine. dar rezultatul Fa (i ampli(i2carea şi mbogă'irea Fie'ii noastre1 Stimulant prin el nsuşi. acest 'el ne aduce răsplata unei (ericiri mai pro(unde şi a reuşitei1 )ezFoltndu2ne anumite aspecte ale predispozi2'iilor opuse. Fom Oposeda mai mult din noi nşine. Fom deFeni mai echilibra'i. mai mplini'i. mai comple'i1 +om şti cnd ni se Fa ntmpla asta. iar cei din Iur o For şti şi ei1 "um să ne cunoaştem tipul opus )acă dori'i să Fă pune'i n Faloare umbra. dezFoltndu2Fă aspecte ale tipului opus celui propriu. iată cteFa sugestii1 `ncepe'i prin a citi. n primul capitol. pro(ilul tipului care w se opune şi ncerca'i să Fă (orma'i o imagine pozitiFă despre el1 !nchipui'i2Fă apoi o persoană apar'innd acestui Personalitate şi temperament tip şi comportamentul ei n cursul unei zile obişnuite1 )acă reuşi'i să OFede'i ce obserFă. gndeşte. simte şi (ace această persoană. Fe'i căpăta o idee despre (elul n care tipul opus şi trăieşte Fia'a1 +ă pute'i de asemenea gndi la lucrurile care i displac acestui tip. ca şi la cele care i plac1 Are el oare anumite trăsături pe care le admira'iJ
-Kistă oare m2preIurări n Fia'a dumneaFoastră pe care le2a'i putea in2(luen'a n bine dacă F2a'i (olosi de una sau mai multe pre2dispozi'ii ale acestui tipJ ncerca'i să analiza'i pe rnd (iecare predispozi'ie şi să Fede'i unde şi cum F2ar (i de (olos1 )acă studia'i cu perseFeren'ă tipul opus. Fă Fe'i cunoaşte mult mai bine pe dumneaFoastră nşiFă0 iar cteodată acelaşi lucru Fă aIută să descoperi'i de ce le irita'i pe persoanele apar2'innd altor tipuri1 Să cercetăm acum tipurile pe rnd. arătnd ce anume i Iignesc sau i deranIează pe ceilal'i la (iecare1 "omentariile de mai Ios For (i (ormulate (ără menaIamente. pentru a (i clar n'elese1 MaIoritatea con'in cel pu'in un grăunte de ade2Făr. chiar dacă nu se aplică neapărat tuturor reprezentan'ilor tipului1 )ecide'i chiar dumneaFoastră care dintre ele Fi se potriFesc1 !1 Tipul elA "omentarii pe seama unui elA/ Oşi nchipuie că ea ştie mai bine ce For ceilal'i O-ste att de Forbăre' şi de conFingător. nct 'i2e greu să26 contra2zici1 Oiciodată n2are răbdare OSe supără imediat dacă cineFa pune la ndoială (elul lui de a Iudeca lucru2rile1 OUită tot timpul amănuntele pentru că e prea grăbita să treacă la altceFa1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul tipului iS&P1
"um ne dezFoltăm Oumbra 1 Aduce'i2Fă aminte că micile detalii practice nu trebuie ignorate 2 Fe'i aFea numai de cştigat1 1 "oncentra'i2Fă asupra prezentului şi eFenimentelor lui n loc să Fă grăbi'i să trece'i la ceFa nou1 1 Asigura'i2Fă. nainte de a Fă angaIa ntr2un proiect. că aFe'i toate datele concrete necesare0 deciziile dum2 neaFoastră For aFea ast(el o bază mai solidă1 ncerca'i să utiliza'i o gndire mai impersonală şi mai logică n toate domeniile Fie'ii dumneaFoastră1 Asculta'i cu aten'ie ceea ce spun ceilal'i1 Eăsa'i2i şi pe al'ii să Forbească şi ncerca'i să Fă adap2ta'i cteodată ritmului lor1 ncerca'i să Fă petrece'i uneori timpul de unul singur1 !!1 Tipul itAi "omentarii pe seama unui ilA/ O- di(icil s2o cunoşti cu adeFărat1 OSe hotărăşte greu. dar cnd s2a hotărt nu2l mai po'i (ace să se răzgndească1 O)uce o Fia'ă retrasă. compania oamenilor nu o atrage1 OWtiu ca e de (apt drăgu' şi n'elegător. dar pare att de rece şi rezerFat111 O- prea serioasă. habar n2are să se distreze Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul eS&P1 ncerca'i să cunoaşte'i mai bine lumea practică1 Ci'i mai conştient de lucrurile care se petrec n Iurul dum2 neaFoastră1 ncerca'i să Fă dezFolta'i logica. (olosind2o n pro(e2siunea dumneaFoastră şi n tot ce Fă interesează1 Strădui'i2Fă să Fă adapta'i mpreIurărilor schimbătoare ale Fie'ii şi dorin'elor celorlal'i1 65;
! Personalitate şi temperament ncerca'i să (i'i mai deschis. iar oamenii se For bucura că reuşesc să Fă cunoască1 !!!1 Tipul elAP "omentarii pe seama unui elAP/ OSe dă bătută imediat. n2are tenacitate1 Ontotdeauna pasează treaba altcuiFa. (ără să (i pus la punct detaliile
prac2tice1 Oşi pierde (oarte repede interesul1 Ou te po'i bizui pe el cnd e Forba de o actiFitate permanentă1 O)acă are de2a (ace cu ceFa neplăcut. ea dă bir cu (ugi'ii Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul iS&1 u uita'i de detaliile practice ale proiectelor dumnea2Foastră1 AFe'i griIă să termina'i la timp sarcinile pe care Fi le asuma'i1 kine'i2Fă ntotdeauna de cuFnt cnd promite'i un lu2cru sau cnd Fă angaIa'i să (ace'i ceFa. chiar dacă ches2 tiunea Fi se pare minoră1 ncerca'i să lăsa'i pu'in spa'iu doar pentru dumnea2Foastră n loc să Fă supraaglomera'i cu prea multe actiFită'i1 Cace'i o tentatiFă ra'ională de a deFeni stăpn pe pro2pria Fia'ă 2 acasă şi la serFiciu1 !ntroduce'i pu'ină ordine şi rutină n Fia'a dumnea2Foastră de2acasă şi de la serFiciu1 !+1 Tipul ilAP "omentarii pe seama unui ilAP/ O- debusolată. nu are nici un 'el n Fia'ă1 OAşa e el. cu capul n nori1 O"um o s2o angaIămJ - dezorganizata "um ne dezFoltam Oumbra şI lipsita de sim' practic Ou are el (or'a să mpingă lucrurile mai departe111 OTrăieşte ntr2o lume a ei1 Se nFrteşte n cerc şi nu aIunge nicăieri1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul eS&1 u eFita'i micile treburi practice necesare traiului zilnic1 )eFeni'i conştient de curgerea timpului şi obişnui'i2Fă să (i'i punctual1 "ăuta'i din cnd n cnd societatea oamenilor0 sin2gurătatea ndelungată Fă accentuează tendin'a spre introspec'ie1 Ci'i receptiF la gndurile şi sentimentele celorlal'i şi mpărtăşi'i2le. la rndul dumneaFoastră. ceea ce Fă emo'ionează1 ncerca'i cteodată. n Fia'a casnică şi socială. să Fă ngriIi'i de neFoile practice ale momentului1 u ezita'i sa Fă impune'i punctul de Federe cnd 'i2ne'i (oarte mult la ceFa1 +1 Tipul el& "omentarii pe seama unui el&/ Ou ascultă niciodată părerea altora1 O- arogantă şi i place să (acă pe şe(a1 OSe apucă de orice treabă orbeşte. nu stă să Feri(ice detaliile concrete111 -l crede că astea snt Ymărun'işuriZ O)acă a luat o hotărre. nimeni şi nimic nu i2o poate schimba1 OSe poartă ca un sergent2maIor. chiar şi acasă1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul iSAP1 65< Personalitate şi temperament Ci'i atent la ceea ce se ntmplă n momentul respe tiF. nu Fă lăsa'i mintea să Ozboare1 AFe'i ntotdeauna griIă de detaliile concrete din (ie2care etapa a unei actiFită'i1 ncerca'i să Fă dedica'i unui hobb@ artistic0 F2ar aduce pu'ină relaKare. altminteri greu de ob'inut de către tipul dumneaFoastră1 Strădui'i2Fă să lua'i act şi să Fă bucura'i de lumea na2turală şi de (rumuse'ea ei1 Eăsa'i2Fă uneori purtat de Falul Fie'ii. Fă Fa aIuta să (i'i mai adaptabil şi mai (leKibil1 ncuraIa'i2i pe cei din Iur să Fă mpărtăşească ceea ce simt şi (i'i gata să (ace'i acelaşi lucru1 +!1 Tipul il& "omentarii pe seama unui il&/ O- ca un sloi de ghea'ă1 O- singuratică şi pare să nu aibă neFoie de nimeni1 O&ecunosc că are idei bune. dar e att de arogant O2o Fezi niciodată rznd şi glumind1 O"rede că e singurul care ştie ceFa pe lumea asta1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul eSAP1 ncerca'i să asculta'i părerile şi sugestiile celorlal'i şi pre'ui'i2le 2 Fe'i colabora mai bine cu ei1
Strădui'i2Fă să percepe'i n mai mare măsură detaliile concrete ale lumii din Iur1 )eFeni'i conştient că (iecare om are neFoile lui şi că trebuie să 'ine'i cont tot timpul de ele. nu numai cte2 odată1 ncerca'i să Fă comporta'i prietenos şi cald cu cei Iur. iar ei Fă For răspunde cu aceeaşi monedă1
!mplica'i2Fă şi n Omărun'işuri 2 la lucru. acasă sau n societate1 u re(uza'i distrac'iile +!!1 Tipul e!&P "omentarii pe seama unui e!&P/ OUite26 pe domnul Wtie2Tot Ou are stare (ata asta. mereu aleargă după cte ceFa1 Ou e genul care (ace şi tace. el trebuie să primească aplauze OMereu i pune pe al'ii să (acă treabă n locul ei1 Ou26 pot conFinge să tacă şi să mă asculte1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul iSA1 Propune'i2Fă să sta'i deoparte şi să2i asculta'i pe cei2lal'i0 Fe'i n'elege mai bine situa'ia respectiFă1 u ignora'i micile detalii practice şi (actuale ale pro2iectelor dumneaFoastră1 )uce'i2Fă proiectele la bun s(rşit1 n loc să Fă apuca'i mereu de ceFa nou. priFi'i un pic n Iur şi 'ine'i seama de neFoile celorlal'i1 ncerca'i să introduce'i o anumită rutină n Fia'a dum2neaFoastră1 Pregăti'i2Fă dinainte pentru sarcinile de acasă şi de la serFiciu1 +!!!1 Tipul i!&P "omentarii pe seama unui i!&P/ O!deile lui bat att de departe. că snt inaplicabile1 Oumai creierul e de ea. parcă ar (i eKtraterestră On2 totdeauna ntrzie. n2are deloc no'iunea timpului1 Ou 65: Personalitate şi temperament este o persoană a(ectuoasă. parcă n2ar (i (emeie1 OuI interesează lucrurile pămnteşti. trăieşte cu capul n nori Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul eSA1 ncerca'i. acasă şi la serFiciu. să participa'i la rutina zilnică0 Fă Fa aIuta să reFeni'i cu picioarele pe pămnt1 Asculta'i şi părerile celorlal'i şi propune'i2Fă să le res2pecta'i0 pot (i pre'ioase şi Fă For lărgi n'elegerea asu2pra Fie'ii1 ncerca'i să (i'i cald şi prietenos cu cei din Iur şi da'i aten'ia cuFenită neFoilor lor personale1 Strădui'i2Fă să Forbi'i despre sentimentele dumnea2Foastră pro(unde cu cei apropia'i1 ncerca'i să deFeni'i mai conştient de curgerea timpu2lui de2a lungul unei zile1
!1 Tipul eS& "omentarii pe seama unui eS&/ O- (oarte autoritar. nu2i ascultă niciodată pe al'ii1 OMereu Frea sa (ie ea n (runte OSe repede ntotdeauna să dea el solu'ia 2 noi nici n2apucăm să deschidem gura1 OPnă să te gndeşti dacă ideea e bună. ea a pus deIa totul n mişcare1 Ou catadicseşte niciodată să se intereseze ce gndesc şi ce simt ceilal'i1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul ilAP1 Plani(ica'i2Fă momente de singurătate. n care să pu2te'i re(lecta0 Fe'i aFea răgazul să Fă cntări'i mai bine deciziile1 ncerca'i să priFi'i spre Fiitor/ eKamina'i2Fă Fia'a şi actiFitatea ca să a(la'i cum For eFolua1 55 "um ne dezFoltăm Oumbra !magina'i2Fă di(erite situa'ii0 ncerca'i să n'elege'i că un proiect poate aFea mai multe rezultate şi că metoda de a26 aborda nu este unică 7metoda altcuiFa poate (i mai bună81 ncerca'i să Fă eKprima'i a(ec'iunea (a'ă de cei cu care trăi'i şi accepta'i să Fă adapta'i planurile n (unc'ie de planurile lor1 )acă cineFa (ace bine un lucru. lăuda'i26 (ără re'ineri1 1 Tipul iS& "omentarii pe seama unui iS&/ OPare rece şi lipsit de orice sentimente1 Ou are ni2mic de spus. m,2ntreb cum se descurcă n societate. cnd e inFitată undeFa1 OAm ncercat eu să26 descos. dar nu e cine ştie ce de capul lui1 Ou Forbeşte dect de ntm2plări trecute. n2o interesează ideile noi1 Ou26 po'i scoate dintr2ale lui. e complet inadaptabil1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul elAP1 ncerca'i să Fă arăta'i căldura şi entuziasmul cnd sn2te'i n compania oamenilor1 "ăuta'i să intra'i n contact cu persoane ct mai di2(erite1 ncerca'i să nu re(uza'i o idee nouă pe motiF că nu este practică1 Strădui'i2F, să priFi'i spre Fiitor şi să Fă (ace'i mici planuri de perspectiFă1 nFă'a'i2Fă să Fă implica'i n ceFa nou1 Adapta'i2Fă stilului celorlal'i şi accepta'i să aduce'i schimbări planurilor dumneaFoastră1 -Kprima'i2Fă recunoştin'a cnd cineFa Fă (ace un ser2Ficiu1 659 Personalitate şi temperament !1 Tipul eSA "omentarii pe seama unui eSA/ O+orbeşte ca o moară stricată O- (ericit să aibă ceFa de (ăcut1 OEipsa ei de logică mă scoate din sărite O2ai nici o şansă să strecori şi tu un cuFnt cnd Forbeşt cu el1 O- incapabilă să urmărească o idee sau să pricear1 ceFa abstract1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul i!&P1 nFă'a'i să Fă pre'ui'i pentru ceea ce snte'i1 Trăi'i şi pentru dumneaFoastră. nu numai pentru ser2Ficiile pe care le (ace'i celorlal'i0 ncerca'i să rămne'i singur din cnd n cnd1 Strădui'i2Fă să nu acapara'i conFersa'ia0 stnd deopar2te. Fe'i a(la nenumărate lucruri despre (elul n care gn2 desc. simt şi trăiesc ceilal'i1 Un prieten de tip intuitiF2introFertit F2ar putea m2bogă'i perspectiFa asupra Fie'ii1 "nd cineFa Fine cu o idee nouă. ncerca'i să n2o res2pinge'i imediat0 asculta'i2o mai nti1 Accepta'i ca. din cnd n cnd. să interFină schimbări n rutina Fie'ii dumneaFoastră1 !!1 Tipul iSA "omentarii pe seama unui iSA1 O- moale. e lipsită de orice (ermitate1 Ou Frea să iasă n (a'ă. nu e un ambi'ios1 OMunceşte ca o roabă şi nu crcneşte n (a'a lui O2are nici Foin'ă. nici ambi'ie 2nu o să (acă nimic n Fia'ă1 O"um să ştii ce e n su(letul ei dacă nu scoate nici o ForbăJ 694
"um ne dezFoltăm Oumbra Pentru a Fă mbogă'i tipul/ 1 "iti'i pro(ilul e!&P1 ncerca'i să (i'i mai (erm n priFin'a lucrurilor care Fă interesează cu adeFărat1 !eşi'i n eFiden'ă. nu mai ncerca'i să trece'i neob2serFat1 "ultiFa'i2Fă o nouă pasiune. care să Fă apar'ină doar dumneaFoastră1 Cace'i e(ortul să OpriFi'i pădurea. nu copacii0 Fă Fa aIuta să deFeni'i mai receptiF la nou. att acasă. ct şi la lucru1 u Fa (eri'i să (ace'i specula'ii despre posibilele rezul2tate ale unor idei noi1 ncerca'i să aduce'i schimbări sau adaptări n rutina şi planurile dumneaFoastră1 !!!1 Tipul eS&P "omentarii pe seama unui eS&P/ Ou e niciodată aici cnd am neFoie de el1 Ooacă tot timpul teatru 2 mă ntreb cnd deFine ea nsăşi1 Ou pot conta niciodată că o să (ie punctual1 Ou e genul de (emeie care n'elege imediat ce te (rămntă1 Ogreu să2i eKplici o idee. este prea captiFat de ce se petrece chiar atunci nIur1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul ilA1 Ci'i ct mai receptiF !a problemele celor din Iur 2 mai ales dacă e Forba de oameni apar'inmd altui tip 2 şi arăta'i2Fă compasiunea1 Strădui'i2F, să (i'i cald şi n'elegător cu (amilia şi cu colegii de serFiciu1 696 Personalitate şi temperament Eăsa'i2Fă sentimentele şi emo'iile să iasă la supra2(a'ă1 ncerca'i să (ace'i anumite lucruri de unul singur. ară spectatori1 )acă Fre'i să duce'i o treabă la bun s(rşit. ngriIi'i2Fă de detaliile aparent neimportante1 -Kersa'i2Fa puterea de concentrare asupra chestiuni2lor ceFa mai abstracte1 !+1 Tipul iS&P "omentarii pe seama unui iS&P/ O- absolut incapabil să priceapă ce simt O2o in2teresează să (acă parte din grup. o interesează doar ce (ace grupul1 O- un om destul de rece şi de calculat1 O&areori apare ea la Freme OPu'in i pasă ce credem noi. el şi Fede de drumul lui1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul elA1 Strădui'i2Fa să (i'i amabil şi prietenos cu oamenii 2For reac'iona ia (el. mai ales dacă !e arăta'i simpatie şi n'elegere1 ncerca'i să Fă respecta'i promisiunile şi angaIamen2tele. ast(el ca cei din Iur să ştie că se pot bizui pe dum2 neaFoastră1 Accepta'i să lua'i n considerare şi ideile celorlal'i1 nainte de a respinge ideile cuiFa. socotindu2le nerea2liste. căuta'i punctele cu care snte'i de acord1 )acă aFe'i presim'iri sau idei neortodoKe. nu !e repri2ma'i0 ngădui'i2le să se dezFolte 2 n bene(iciul dum2 neaFoastră şi al celor din Iur1 693 "um ne dezFoltăm Oumbra +1 Tipul eSAP "omentarii pe seama unui eSAP/ Ou se gndeşte niciodată nainte 2 ea trece la (apte Ou26 po'i (ace să stea locului1 OAsta e stilul ei/ Frea să (acă prea multe lucruri deodată şi n2are cum să le termine pe toate1 OSe minte singur că nu eKistă lucruri neplăcute pe lume şi cnd se ntlneşte cu aşa ceFa dă bir cu (ugi'ii O-a sare ntotdeauna la următorul punct de pe listă. chiar dacă nu le2a rezolFat pe celelalte1 Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul i!&1 &etrage'i2Fă din cnd n cnd din Fia'a actiFă şi Feselă cu care snte'i obişnuit 2 o(eri'i2Fă momente de singu2
rătate1 Trece'i n reFistă numeroasele lucruri pe care le n2treprinde'i şi gndi'i2Fă care e ordinea logică de prio2rită'i1 Hotăr'i2Fă/ Fă interesează chiar toate actiFită'ile n care Fă implica'i sau le ndeplini'i din obişnuin'ăJ +2a'i gndit Freodată ce nseamnă Fia'a pentru dum2neaFoastrăJ AngaIa'i2Fă ntr2un proiect pe care să26 duce'i la bun s(rşit de unul singur1 Ci'i receptiF la ideile ştiin'i(ice şi admite'i că unele dintre ele au utilitate practică1 +!1 Tipul `SAP "omentarii pe seama unui iSAP/ O- ştearsă. dar ea Frea să (ie aşa 2 şi ascunde chipul adeFărat1 Ou l2aş recomanda să ne reprezinte compa2 nia. n2are destulă personalitate1 OSe pierde n amănunte Personalitate şi temperament şi n2are timp să aIungă la esen'ial1 Ou e prea Forbăre'. aşa că nu prea ştiu ce e n capul lui1 O2are destulă (or'ă să conducă o echipă Pentru a Fă mbogă'i tipul/ "iti'i pro(ilul e!&1 ncerca'i să Fede'i Otabloul global. nu Fă mai pier2de'i timpul cu detalii minore1 ncerca'i să Fă asuma'i un rol de conducere 2 orict de insigni(iant 2 şi să organiza'i o actiFitate de la un cap la altul1 u renun'a'i la opinia dumneaFoastră ntr2o discu'ie. chiar dacă al'ii nu o acceptă1 #bişnui'i să sta'i n culise0 ieşi'i cteodată la lumina rampei. ast(el ca ceilal'i să deFină conştien'i de reali2 zările dumneaFoastră1 ncerca'i să priFi'i lucrurile. măcar pe unele dintre ele. din unghi ştiin'i(ic şi logic1 Sugestiile de mai sus ne reamintesc că sntem cu to'ii nişte (iin'e (ragile şi trebuie să (im realişti n aşteptările noas2tre. (ie n ce ne priFeşte. (ie n ce2i priFeşte pe al'ii1 +ie'ile noastre snt di(erite nu numai ca tip. dar şi ca eKperien'ă1 Momentul propice de dezFoltare a tipului nu e neapărat ace2laşi pentru două persoane di(erite1 n general. n anii tinere'ii sntem preocupa'i de alegerea şi construirea unei cariere. de găsirea unui partener şi nte2meierea unei (amilii1 n aceşti ani aFem tendin'a să trăim aşa cum ne dictează propriile predispozi'ii0 abia cnd aIun2gem pe la miIlocul Fie'ii ncepem să dăm aten'ie eFolu'iei personale sau spirituale1 Uneori (acem acest lucru ntr2un moment de criză sau pentru că ne sim'im atraşi de alte zone ale Fie'ii. de care am deFenit ntre timp conştien'i1 "um ne dezFoltăm Oumbra ncercarea de a integra anumite aspecte ale umbrei n eul nostru conştient poate da mari satis(ac'ii1 - posibil să ne dezFoltăm n salturi bruşte. dar şi să aFem recăderi (rec2Fente. nso'ite de o adncă dezamăgire1 n (unc'ie de circum2stan'ele personale ale (iecăruia. Fom (i supuşi (luctua'iilor. aşa cum ni se ntmplă adesea n Fia'ă1 imeni nu trăieşte tot timpul la acelaşi niFel0 n mod similar. (elul nostru de2a (i are urcuşurile şi coborşurile lui1 "um să ne dezFoltăm caracteristicile opuse Sugestiile precedente se re(ereau la modurile n care putem să ne ntărim caracteristicile mai pu'in ntrebuin'ate ale personalită'ii noastre1 -Kistă nsă şi altă cale de a ne dez2Folta umbra1 e putem concentra asupra tuturor predispo2zi'iilor opuse. căutnd modalită'i pozitiFe de a le ntrebuin'a1 AFe'i mai I os o serie de sugestii n acest sens0 decide'i sin2guri care snt aplicabile n cazul dumneaFoastră1 )ezFoltarea atitudinii eKtraFertite la introFerti'i Poseda'i deIa. ntr2o măsură mai mică sau mai mare. trăsături eKtraFertite. datorită cărora pute'i trăi n această lume1 "ăuta'i compania cte unei singure persoane sau a unui grup restrns. căci prezen'a prea multor oameni F2ar putea su(oca1 +e'i suporta mai uşor compania oamenilor dacă Fă implica'i. alături de ei. n actiFită'i care Fă interesează1 Personalitate şi temperament ntreba'i2i pe cei din Iur ce li s2a mai ntmplat şi ce au mai a(lat1 ndrăzni'i să interFeni'i n discu'ii şi spune'i2Fă pă2rerea1 n loc să (i'i interesat numai de cteFa lucruri. eKtin2de'i2Fă aria de interese la ct mai multe domenii0 alt(el spus. pre(era'i lărgimea pro(unzimii1
u analiza'i eKcesiF0 s2ar putea să nu mai trece'i nici2odată la ac'iune1 Strădui'i2Fă să Fă eKterioriza'i (unc'ia dominantă şi să comunica'i prin intermediul ei 2 aminti'i2Fa că. n cazul dumneaFoastră. această (unc'ie e interioară şi inaparentă pentru cei din Iur1 kine'i legătura cu tot ce se petrece n lumea eKteri2oară. mai ales dacă snte'i intuitiF1 "onştientiza'i (aptul că nu risca'i nimic (iind sociabil. căci Fă pute'i rentoarce oricnd n dumneaFoastră nşiFă1 )ezFoltarea atitudinii introFertite la eKtraFerti'i )e obicei aFe'i (oarte pu'ine trăsături introFertite0 prin2cipalul dumneaFoastră aliat trebuie să (ie tăcerea. chiar dacă Fă a(la'i n public1 ncerca'i ct mai des să Fă concentra'i pentru a ana2liza lucrurile n pro(unzime1 &ezerFa'i2Fă mai mult timp pentru dumneaFoastră nşiFă0 asculta'i2Fă şinele. n'elegnd că aFe'i şi o Fia'ă interioară. nu numai una eKterioară1 Găsi'i2Fă o preocupare sau un hobb@ care să Fă (acă plăcute clipele de singurătate1 "ultiFa'i rela'iile cu cte o singură persoană şi tr,i'i2le n pro(unzime1 69= "um ne dezFoltăm Oumbra Pune'i2le celorlal'i ntrebări şi asculta'i2le cu aten'ie răspunsurile. (ără să2i ntrerupe'i0 ab'ine'i2F, de la co 2mentarii1 )acă snte'i ntr2un grup. da'i2le celorlal'i şansa să For2bească nainte să Forbi'i din nou1 Gndi'i2Fă nainte de a ac'iona. nu după aceea1 )ezFoltarea (unc'iei senzoriale la intuitiFi "oncentra'i2Fă mai nti asupra lucrului concret şi prac 2tic pe care26 aFe'i de tăcut. apoi Fede'i dacă ideile dum2neaFoastră snt aplicabile1 u Fă pierde'i răbdarea cnd trebuie să urma'i nişte instruc'iuni 2 citi'i2le una cte una. nu pe sărite1 ncerca'i să Fă educa'i aten'ia pentru detalii0 compa2ra'i. de pildă. obserFa'iile dumneaFoastră cu cele ale unui prieten senzorial1 &ecunoaşte'i că. n maIoritatea cazurilor. metodele Fe2ri(icate (unc'ionează1 nFă'a'i din eKperien'a trecută 2 ea Fă Fa spune de obi2cei ce a (unc'ionat şi ce nu1 )acă Fă concentra'i asupra prezentului. Fe'i descoperi bucurii pe care adesea le rata'i1 Captele snt deopotriFă importante şi utile0 ncerca'i să Fă da'i seama cnd e neFoie să recurge'i la ele1 kine'i minte/ a Fă gndi la un lucru nu e totuna cu a26 (ace u mai rămne nimic dintr2o idee bună dacă ignora'i micile amănunte1 -Kplica'i2Fă ideile ordonat şi tară n(lorituri 2 lumea le receptează mai bine sub această (ormă1 -Kersa'i2Fă să obserFa'i indicatoarele şi semnele ru2tiere1 69: Personalitate şi temperament "nd ndruma'i pe cineFa către un loc. strădui'i2Fă să2i da'i indica'ii corecte şi complete1 )ezFoltarea (unc'iei intuitiFe la senzoriali "nd aFe'i ceFa de (ăcut. proceda'i alt(el ca de obicei0 chiar dacă treaba nu Fa ieşi bine. Fe'i nFă'a ceFa1 Gndi'i2Fă la ceFa important pentru dumneaFoastră n momentul de (a'ă1 !magina'i2Fă ce se Fa ntmpla cu acel lucru n Fiitor 2 trece'i n reFistă un număr de posibilită'i1 Procednd ast(el. Fă dezFolta'i capacitatea de a emite Iudecă'i n prezent1 )acă aFe'i un Opresentiment. nu26 ignora'i şi urmă2ri'i ce se ntmpla1 "nd eKamina'i ceFa. ncerca'i să Fede'i lucrul res2pectiF ca pe un ntreg0 ori de cte ori priFi'i nIur. pri2Fi'i Oglobal1 -Kersa'i2Fă gndirea abstractă/ cnd Fă gndi'i la o si2tua'ie. da'i la o parte ceea ce o particularizează şi con2 centra'i2Fă asupra schemei generale1 ncerca'i să gndi'i n perspectiFă şi să Fă imagina'i ce Fe'i (ace n Fiitor1 )uce'i2Fă la bun s(irşit un plan. orict de nensemnat1 )ezFoltarea (unc'iei re(leKiFe la a(ectiFi ncerca'i să rămne'i n a(ara unei situa'ii şi s2o obser2Fa'i ca un spectator neimplicat1 u renun'a'i la opiniile şi conFingerile dumneaFoas2tră cnd cineFa nu e de acord cu ele1
ncerca'i să priFi'i orice situa'ie logic şi ra'ional. per2spectiFa dumneaFoastră Fa deFeni ast(el mai obiectiFă1 695 "um ne dezFoltăm Oumbra Spune'i2Fă părerea cu mai multă hotărre. mai ales dacă snte'i introFertit1 Strădui'i2Fă să nu Fă mai implica'i personal n tot ce se ntmplă nIur0 la urma urmei. multe situa'ii nu Fă priFesc n mod direct1 )ezFoltarea (unc'iei a(ectiFe la re(leKiFi nainte de a nu (i de acord cu cineFa. gndi'i2Fă bine la părerile şi punctele lui de Federe1 ncerca'i să Fă (ace'i c'iFa prieteni apropia'i0 culti2Fa'i2Fă aceste rela'ii cu perseFeren'ă şi răbdare1 Ci'i mai cooperant şi mai tolerant la serFiciu0 oamenii cu care lucra'i Fă For (i recunoscători1 Găsi'i Forbele potriFite prin care să Fă eKprima'i apre2cierea (a'ă de ceilal'i1 +ă pute'i cunoaşte mai bine pro2 priile sentimente dacă ncerca'i să le comunica'i celor din Iur1 AFe'i griIă să nu2i constrnge'i pe ceilal'i să (acă ce Fre'i dumneaFoastră1 "nd izbucneşte un con(lict. nu pune'i paie peste (oc0 (i'i conciliant şi ncerca'i să negocia'i1 &especta'i sentimentele oamenilor. o(erindu2le căl2dura. n'elegerea şi compasiunea dumneaFoastră1 - o reac'ie ct se poate de logică Strădui'i2Fă să (i'i receptiF şi interesat n (a'a ideilor celorlal'i1 )ezFoltarea atitudinii IudicatiFe la perceptiFi )acă o anumită situa'ie Fă solicită aten'ia. nu Fă re2zuma'i la starea de (apt 2 (i'i atent şi la consecin'e1 Personalitate şi temperament Plani(ica'i2Fă proiectele şi pregăti'i2Fă pentru ele0 orea2niza'i2le şi duce'i2le a bun s(rşit la timp1 Hotăr'i de dine şi de ce anume răspunde'i şi asuma2'i2Fă răspunderite pnă la capăt1 u ncerca'i să Fă (o(ila'i cnd trebuie să lua'i o de2 cizie1 Accepta'i normele şi regulamentele la lucru şi oriunde0 deşi dumneaFoastră Fă pot părea inutile. pentru ceilal'i snt adesea importante1 Asigura'i2Fă că nu i2a'i lăsat On aer pe cei din Iur. negiInd lucruri de care depinde actiFitatea lor1 Eua'i cteFa hotărri legate de scopul şi calea dum2neaFoastră n Fia'ă şi ncerca'i să nu Fă abate'i de la ce a'i decis1 Analiza'i consecin'ele pe termen lung ale ac'iunilor dumneaFoastră prezente sau. dimpotriFă. ale inac2'iunii1 ntreba'i2Fă din cnd n cnd dacă oamenii se pot bi2zui pe dumneaFoastră1 )ezFoltarea atitudinii perceptiFe [a IudicatiFi u2i Iudeca'i pripit pe cei din Iur0 nu cumFa aFe'i0 preconcepute n priFin'a lorJ ncerca'i să stringe'i ct mai multe in(orma'ii nain de a lua o decizie1 Eăsa'i2Fă o marIă de timp n care să nu (i plani(icat şi organizat nimic dinainte0 la momentul potriFit. lua'i pulsul eFenimentelor şi abia apoi hotăr'i ce aFe'i de (ăcut1 Ci'i deschis la punctele de Federe ale celorlal'i1 )acă snte'i senzorial. eKperimenta'i diFerse modali2tă'i. altele dect cea obişnuită. de a (ace un lucru1 "um Kit dezFoltăm Oumbra n loc sa re(uza'i o ocazie iFită pe neaşteptate. mga2dui'i2Fă s, (i'i spontan şi accepta'i2o1 &enun'a'i o Freme la una dintre habitudinile dumnea2Foastră cotidiene şi Fede'i cum Fă sim'i'i1 )acă lucrurile nu eFoluează aşa cum a'i plani(icat. strădui'i2Fă să nu Fă impacienta'i0 (i'i mai adaptabil şi mai dispus să Fă schimba'i planurile1 ncerca'i să Fă asuma'i din cnd n cnd riscuri0 de ce să nu eKiste un pic de aFentura n Fia'a dumneaFoastrăJ Pu'ină relaKare nu F2ar strica0 (ace'i e(ortul să Fă arăta'i mai (leKibil cu cei din ur1 )e2a lungul acestei căr'i am analizat tipurile de perso2nalitate şi temperamentele şi am Făzut cum ne in(luen'ează ele domeniile cele mai importante ale Fie'ii1 e2am oprit. de asemenea. asupra modurilor de a eFita capcanele şi de a ne mbogă'i propriul tip1 Trebuie să (im aten'i la ceea ce sim'im cnd ncepem să ne dezFoltăm tipul1 )ezFoltarea tipului este un proces care durează toată Fia'a. nu un procedeu la care sa recurgem doar cteodată1 Tipul ne spune care dintre predispozi'iile noastre snt mai eFoluate. dar nu ne indică nici cit snt de eFoluate. nici daca direc'ia de eFolu'ie este pozitiFă1
Ampli(icarea caracteristicilor tipului propriu poate de2Feni unul dintre 'elurile noastre n Fia'ă1 Ea nceput ne Fom spori receptiFitatea pentru in(orma'iile despre noi nşine0 apoi. pe măsură ce Fom aduna mai multă in(orma'ie. Fom descoperi că o putem (olosi n mod constructiF pentru pro2pria (ericire şi mplinire1 u numai noi aFem de cştigat. dar şi lumea din Iur1 Un ultim s(at/ continua'i să (i'i dumneaFoastră nşiFă2dar n Fersiunea cea mai bună1 $ibliogra(ie suplimentară $riggs M@ers. !sabel. Gi(ts )i((ering. "onsulting Ps@2 chologists Press. !nc1. Palo Alto. "ali(ornia. 69541 Se poate ob'ine de la #K(ord Ps@chologists Press. ;662;36 $ranbur@ &oad. #K(ord 43 :H. Marea $ritanic 7Această lucrare a (ost utilă n redactarea capitolului O"um ne n(ă'işăm ce2lorlal'i18 Gola@. Deith. Eearning Patterns and Temperament St@les. Manas S@stems. ewport $each. "ali(ornia. 69531 7Această lucrare a (ost utilă n redactarea capitolului OTipu2rile n procesul de nFă'ămnt18 Hirsh. Sandra Drebs şi Dummerow. ean M1. ntro2duction to T@pe in #rganizational Settings. "onsulting Ps@2 chologists Press. !nc1. 695:1 Se poate ob'ine de la #K(ord Ps@chologists Press 7F1 mai sus81 Deirse@. )aFid. Porraits oTemperament. Prometheus emesis $ooQ "o1 US. 695:1 34; $ibliogra(ie suplimentară Deirse@. )aFid şi $ates. M1. Please Understand D(e/ "haracter and Temperament T@pes. Prometheus emesis $ooQ "o1 US. 69:31 Se poate ob'ine de la #K(ord Ps@cho2logists Press 7F1 mai sus81 7Această lucrare şi precedenta au stat la baza sec'iunilor despre temperament18 Droeger. #tto şi Thuesen. anet M. T@pe TalQ/ The 6= Personalit@ T@pes that )etermine how we EiFe. EoFe and orQ1 Se poate ob'ine de la #K(ord Ps@chologists Press 7695581 Droeger. #tto şi Thuesen. 1. T@pe TalQ at orQ. Til2den Press. )elacorte Press ew ?orQ. 69931 Se poate ob'ine de la #K(ord Ps@chologists Press 7F1 mai sus81 Michael. "1 şi orrise@. M. Pra@er and Temperament. The #pen )oor !nc1. P# $oK 5<<. "harlottesFille. +irginia 33943. USA. 695>1 Se poate ob'ine de la #K(ord Ps@cho2logists Press 7F1 mai sus81 7!deile despre dezFoltarea tipului din aceasta lucrare au (ost utile n redactarea capitolului O"um ne dezFoltăm YumbraZ18 Page. -arle. EooQingat T@pe. "entre (or Application o( Ps@chological T@pe !nc1. Clorida. 695;1 "uprins : "uFnt nainte 9 Tipurile de personalitate 9 !ntroducere n clasi(icarea tipurilor 66 Să deFenim conştien'i de di(eren'ele dintre noi 6< Aspectele (undamentale ale personalită'ii noastre ;< Pro(ilurile celor 6= tipuri de personalitate =< Grupurile temperamentale =< Temperamentul 2 tiparul comportamentului 54 Tipurile n Fia'a pro(esională 54 "on(licte de personalitate la locul de muncă 9= Tipurile de personalitate şi satis(ac'ia pro(esională 666 Temperamentele şi satis(ac'ia pro(esională 636 Tipurile n procesul de nFă'ămnt 636 "um absorb copiii in(orma'ia 2 rolul predispozi'iilor 63; "um nFa'ă copiii 2 rolul temperamentului 63= "um predau pro(esorii 2 rolul temperamentului 6;4 "um nFa'ă adul'ii 2 rolul temperamentului 6;> Tipurile n Fia'a de (amilie 6;> )inamica (amiliei 6;: Părin'ii 6>4 "opiii 6>5 Tipurile n rela'ia de cuplu 6>5 "uplul/ atrac'ie şi con(lict 6<3 Parteneri cu predispozi'ii opuse 6=6 Temperamentele n cadrul cuplului 6=5 "um ne n(ă'işăm celorlal'i 6=5 Cunc'ia dominantă 6:= Ampli(icarea celorlalte (unc'ii "uprins
