Universitatea de Stat din Moldova Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 54:574 (478) (043.3) 628.47 (478) (043.3)
Ţugui Tatiana
Analiza şi evaluarea gazelor cu efect de seră, provenite din depozitele de de şeuri menajere 11.00.11 – protec ţia mediului ambiant
CUPRINS
INTRODUCERE...................... INTRODUCERE ............................................. .............................................. .............................................. .............................................. ...................................... ............... 3 CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL DE ŞEURILOR (analiza situa ţiei actuale)............................ actuale)............................ 11 I.1. Gestionarea de şeurilor în Republica Moldova Moldova....................... .............................................. .............................................. .............................. ....... 11 I.2. Managementul de şeurilor la nivel interna ţional..................................... ional............................................................ ..................................... .............. 14 I.3. Clasificarea de şeurilor...................................... eurilor............................................................. .............................................. .............................................. ............................. ...... 18 I.4. Proprietăţile deşeurilor menajere solide (DMS) ............................................... ....................................................................... ............................ 19 I.5. Cadrul instituţional.................... ional ........................................... .............................................. .............................................. .............................................. ............................. ...... 23 I.6. Cadrul legislativ şi normativ al gestion ării deşeurilor ............................................. ................................................................ ................... 26 I.7. Legislaţia UE privind managementul de şeurilor........................................................ eurilor......................................................................... ................. 30 I.8. Concepţia înhumării sanitare a DMS ................................................ ......................................................................... .......................................... ................. 36 I.9. Impactul global al de şeurilor asupra schimb ărilor climaterice ................................................... ................................................... 39 I.10. Procesele microbiologice şi chimice desf ăş depozitelor de DMS ..................... 40 ăşurate în corpul depozitelor CAPITOLUL II. METODE DE CERCETARE CERCETARE ŞI REACTIVE............................ REACTIVE.................................................... ............................ 46 II.1. Metodologia IPCC privind estimarea emisiilor de CH 4 de la depozitele de DMS.................... 46 II.1.1. Metoda IPCC utilizat ă în mod implicit (Default method – Tier 1)....................... 1) ................................. .......... 47
CAPITOLUL IV. DETERMINAREA DATELOR DE ACTIVITATE ŞI A COEFICIENŢILOR DE EMISIE NAŢIONALI...................... IONALI ............................................. .............................................. .............................................. .............................................. ............................ ..... 93 IV.1. Determinarea datelor de activitate..................................................... activitate............................................................................. ..................................... ............. 93 IV.1.1. MSWT – cantitatea total ă de DMS generate.................... generate ........................................... .............................................. ....................... 93 IV.1.2. MSWF –fracţia de DMS eliminate la depozite .............................................. .............................................................. ................ 93 IV.2. Determinarea coeficien ţilor naţionali de emisie................................................... emisie....................................................................... .................... 95 IV.2.1. Factorul de corec ţie a metanului (MCF)................................................. (MCF)......................................................................... ........................ 95 IV.2.2. Carbonul Organic Degradabil (DOC)........................................................... (DOC)............................................................................. .................. 97 IV.2.3. Frac ţia DOC disimilat (DOC F) .............................................. ..................................................................... ......................................... .................. 99 IV.2.4. Frac ţia CH4 în biogaz (F)...................... (F) ............................................. .............................................. .............................................. ........................... 100 IV.3. Estimarea emisiilor de CH 4 provenite din depozite depozite de DMS...................... DMS .............................................. ........................... ... 101 IV.4 Prognozarea emisiilor de CH 4 şi propunerea scenariilor scenariilor de reducere a emisilor emisilor GES............ 105 IV.5 Propuneri privind aplicarea rezultatelor ob ţinute........................ inute ................................................ ............................................ .................... 107 IV.4.1. Extragerea biogazului şi arderea lui directă în tor ţe ........................................... .................................................... ......... 109 IV.4.2. Extragerea biogazului şi utilizarea lui în scopul asigur ării independen ţei electrice şi termice a depozitului.............................. depozitului...................................................... ................................................ ................................................ ................................... ........... 110 IV.4.3. Extragerea biogazului şi convertirea lui în energie termic ă şi electrică în motoare cu ardere internă sau motoare cu turbin ă ............................................ ................................................................... ........................................... .................... 110 IV.4.4. Extragerea biogazului şi utilizarea lui ca surs ă de combustibil pentru transport sau pomparea acestuia direct în reţeaua de gaze naturale naturale .............................................. .............................................................. ................ 111
INTRODUCERE Actualitatea lucrării
Umanitatea zi de zi este chemat ă să contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de activităţile sale, prin promovarea dezvolt ării durabile, care ia în considera ţie protecţia socială şi protecţia mediului ambiant. Unul din aceste impacturi este gestionarea neadecvat ă a deşeurilor, deoarece este în cre ştere atît volumul, cît şi toxicitatea acestora [18]. Principiul dezvolt ării durabile în domeniul gestion ării deşeurilor se reflectă prin: reducerea cantit ăţii de deşeuri, inclusiv a celor periculoase; utilizarea deşeurilor în calitate de materie primă secundar ă; înhumarea de şeurilor nerecuperabile la depozite f ăr ă a cauza prejudiciu mediului; utilizarea de şeurilor combustibile în calitate de combustibil alternativ în scopul producerii energiei electrice şi termice. Fiind conştienţi de impactul nociv al de şeurilor asupra tuturor componentelor de mediu, inclusiv asupra s ănătăţii populaţiei comunitatea interna ţională acordă atenţie major ă problemei gestionării deşeurilor. Al 6-lea Program de Ac ţiune al Uniunii Europene pentru mediu (2001-2010), numit ,,Alegerea noastr ă - viitorul nostru” specific ă patru arii prioritare ale politicii de mediu, una dintre care este managementul de şeurilor, care are ca obiectiv cre şterea gradului de reciclare a de eurilor i de prevenire a producerii acestora.
atmosfer ă contribuie esen ţial la schimb ările climaterice. Progresul în domeniul stop ării prevenirii efectelor dezastruoase asupra mediului a derulat mai lent de cît se a ştepta. Actualmente este necesar de a întreprinde măsuri urgente pentru a atinge scopurile preconizate. Activitatea industrial ă umană a secolului precedent a m ărit cu 25% emisiile de CO2, ceea ce a contribuit la înc ălzirea globală cu 0,6 oC şi conform modelelor teoretice ale climei, în lipsa unor m ăsuri de reducere a emisiilor, se preconizează o creştere a temperaturii medii cu 1,4-5,8 0C (2,5-10,4 0F). Din anul 1750 şi pînă în prezent concentra ţia CO2 în atmosfer ă a crescut cu 31% (de la 280 la 365 ppmv), a CH4 cu 151% (de la 700 la 1745 ppmv), iar cea a N2O cu 17% (de la 270 la 314 ppmv). Imaginea din fig.1 reflectă ponderea emisiilor globale de CO 2, iar suprafaţa ţărilor este propor ţională emisiilor istorice de CO2 provenite din arderea combustibilului fosil în ultimii 100 de ani [42, 112].
•
Promovarea cercet ării şi observaţiilor sistematice privind schimb ările climaterice (art. 4 p. 1 al. g, h; art. 5 ale CONUSC, art.10 al. d, al PK);
•
Promovarea educa ţiei, formării şi sensibilizării publicului (art. 4 p. 1 al. i; art. 6 al. a, b ale CONUSC; art.10, al. e, a PK) [104, 105].
Din categoriile gazelor cu efect de ser ă direct fac parte: vaporii de H 2O, gazele CO2, CH 4, N2O, O 3, clor fluor carburile (CFC) şi hidro clor fluor carburile (HCFC). Emisiile de gaze cu efect de ser ă indirect sînt oxizii de azot (NO x), oxidul de carbon (CO), substan ţe organice volatil nemetalice (NMVOC) şi bioxidul de sulf (SO2). Sursele de emisie a GES au fost grupate în şase categorii:
sectorul energetic, procesele industriale, solven ţii şi utilizarea lor, sectorul agrar,
deşeurile, modificarea folosin ţei terenurilor şi sectorul forestier [40].
Emisiile globale curente ale metanului, provenite din depozitele de de şeuri menajere solide (DMS) se estimează la 32 Mt/an, ceea ce constituie circa 20% din totalul emisiilor de CH 4 provenit din surse antropogene. Metanul se produce prin degradarea biologic ă în condiţii anaerobe a deşeurilor de origine organic ă, aşa ca resturile alimentare, de şeurile de hîrtie şi carton, deşeurile fitosanitare, iar procesul chimic poate fi redat conform reac ţiei:
Problema deşeurilor pe parcursul secolului precedent a fost solu ţionată conform principiului „capăt de ţeavă” sau mai bine zis, solu ţiile de neutralizare a de şeurilor se elaborau dup ă generarea deşeurilor. Drept domeniu „managementul de şeurilor” s-a conturat în plan interna ţional în anii 7080, luînd amploare la finele sec. XX, cînd prioritar devin ac ţiunile de prevenire a formării deşeurilor [89, 99]. Pentru Republica Moldova aceste evenimente au coincis cu destr ămarea URSS, fiind asociate cu declinul economic şi ştiinţific prin care a trecut ţara. În cele din urmă actualmente în ţar ă nu există nici o instituţie ştiinţifică (cu excep ţia Laboratorului “Ecologia a şezărilor umane”, al Institutului de Ecologie şi Geografie al AŞM), care s-ar preocupa de studierea problemelor deşeurilor în dinamică şi de dezvoltarea managementului acestora, eviden ţa statistică este imperfectă, nu satisface cerin ţelor convenţiilor internaţionale şi nu poate fi utilizat ă la elaborarea măsurilor de valorificare a de şeurilor, iar politica din acest domeniu, care devine tot mai complex, este elaborat ă şi promovată doar de o singur ă unitate în cadrul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. În aceste condiţii cercetările efectuate pe parcursul dezvolt ării tezei de doctorat vor fi utilizate la perfectarea cadrului juridic, eviden ţei statistice şi totodată vor servi drept argumentare ştiinţifică pentru elaborarea unui Program de management al de şeurilor la nivel naţional.
Sursele informaţionale care au stat la baza cercet ărilor biogazului provenit din depozitele de DMS în Republica Moldova sînt urm ătoarele: •
IPCC Revised 1996 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories Vol. 1-3, Intergovernmental Panel on Climate Change, 1997.
•
IPCC Good Practice Guidance and Uncertainty Management in National Greenhouse Gas Inventories, Chapter 5, 2000, 5.1-5.32.
•
Jacobsen, S.T. Chemical Reactions and Air Change During Decomposition of Organics Matters, Resources Conservation and Recycling, Vol. 6, 1992, p. 259-266.
•
Knut H Birkeland, Nordic Council of Ministers/Environment, Collection and utilisation of landfill gas in the Nordic countries, TemaNord,: Copenhagen 561, 2003, p. 9-42.
•
Duca, Gh., Scurlatov, Yu., Misiti, Au., Macoveanu M., Supr ăţeanu M. Chimia Ecologică, Chisinau, 2003, p. 128-133.
•
Навал И.К., Рыбакин Б.П., Чебан В.Г. «Математическое моделирование экологических просессов», Кишинэу, «Еврика», 1998,
Importan ţa ştiinţifică a lucrării
стр. 15-95.
S-a cercetat compozi ţia morfologică şi chimică a DMS pe parcursul anului 2005, s-a studiat în sursele bibliografice dinamica compozi ţiei DMS pe parcursul anilor 1985-2003, constantîndu-se dependenţă gener ării biogazului de cota de şeurilor organice înhumate la depozite de DMS.
Importan ţă practică a lucrării
const ă în determinarea compozi ţiei chimice şi morfologice
a deşeurilor menajere solide şi utilizarea acestor date pentru selectarea tehnologiilor de reciclare, compostare, incinerare sau înhumare a DMS. Coeficienţii naţionali de emisie au fost utiliza ţi la estimarea emisiilor de CH 4 provenite din corpul depozitelor de DMS din ţar ă. Concomitent, în baza rezultatelor ob ţinute a fost propus ă completarea metodologiei IPCC 2006 (Intergovernmental Panel on Climate Change) cu coeficien ţ ii na ţ ionali de emisie, care pot fi utiliza ţi de către ţările ECE.
Rezultatele ob ţinute denotă că depozitele de DMS din s. Cre ţoaia (r. Anenii Noi) şi or. Bălţi dispun de poten ţial considerabil de CH 4, pasibil a fi supus recuper ării şi comercializat pe pia ţa cotelor emisiilor de CO 2 echivalent. Compania Biogaz Inter Limited,inten ţionează să recupereze biogazul generat la depozitul de DMS din s. Creţoaia prin intermediul proiectului CDM
•
“Moldova’s
national arrangements for managing inventory from Solid Waste Disposal
Sites”, Skopje, Macedonia, June 2-4, 2004. •
“Methane emissions from solid waste disposal sites, comparison of IPCC methods – case study Moldova”, 20-22 April, 2005. Chisinau, Republic of Moldova.
•
“Lessons learned from peer review of GHG inventories, waste sector, from Annex I countries” 20-22 April, 2005. Chisinau, Republic of Moldova.
•
“The waste management system in the Republic of Moldova”, The third International conference Ecological Chemistry. May 20-21 2005. Chisinau, Republic of Moldova [104].
•
“Improvement of Emissions Factors and Activity Data in the Solid Waste Disposal Sites and implementation of Good Practice Guidance elements into Greenhouse Gas Inventory”, October 24-25, 2005, Tbilisi, Georgia.
•
“Landfill biogas – measurements and opportunities for green fuel in the Republic of Moldova”. International Conference “Chemical Education: Responsible Stewardship, 29 October-1 November 2005, D. Mendeleyev University of Chemical Technology of Russia [106].
Volumul şi structura lucrării
Lucrarea are un volum de 159 pagini şi include: introducere, patru capitole divizate în 26 paragrafe, concluzii generale, precum şi 121 izvoare bibliografice, 7 anexe. Teza con ţine 28 de tabele şi 44 de figuri. Capitolul I
este dedicat descrierii managementului de şeurilor în ţar ă prin analiza cadrului
instituţional, legislativ şi normativ, inclusiv a practicii interna ţionale privind gestionarea de şeurilor. În capitolul II sînt specificate metodele şi reactivele utilizate la analiza compozi ţiei morfologice a de şeurilor, echipamentul destinat aprecierii compozi ţiei chimice a biogazului, format în corpul depozitelor de DMS şi metodologia IPCC privind estimarea emisiilor de GES. Capitolul III
reflectă partea experimental ă a cercet ărilor ştiinţifice efectuate (inclusiv
analiza şi sinteza informaţiei statistice privind gestionarea de şeurilor), rezultatele analizei compoziţiei morfologice şi chimice a de şeurilor menajere solide, cît şi compoziţia biogazului format la depozitele de de şeuri menajere solide din s. Cre ţoaia, r. Anenii Noi, or. B ălţi şi or. Str ăşeni. De asemenea, în acest capitol sînt documentate datele de activitate evaluate şi coeficienţii naţionali de emisie, stabili ţi în baza rezultatelor ob ţinute. Capitolul con ţine argumentarea utiliz ării coeficienţilor naţionali la estimarea emisiilor de CH 4, provenite din depozite de DMS. Estimarea se
CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL DE ŞEURILOR (analiza situaţiei actuale) I.1. Gestionarea de şeurilor în Republica Moldova
Deşeurile vor fi o sursă importantă de poluare a mediului ambiant în Republica Moldova, atît timp cît nu se vor întreprinde m ăsuri concrete în stabilirea unui management adecvat al deşeurilor, prin crearea unui cadru legislativ, normativ şi tehnic în corespundere cu principiile directivelor UE. Managementul de şeurilor este una dintre cele mai dificile probleme, care afecteaz ă calitatea tuturor componentelor de mediu, inclusiv s ănătatea populaţiei. Drept dificilă poate fi considerată şi evidenţa statistică a gestionării deşeurilor, deoarece informa ţia colectat ă nu reflectă starea lucrurilor din domeniu. Incertitudinea datelor colectate este mare, a şa cum nu toate întreprinderile industriale, mai cu seam ă cele lichidate sau în proces de lichidare, raporteaz ă relevant informaţia. Evidenţa managementului de şeurilor este efectuat ă prin intermediul a dou ă forme statistice F-1 „Deşeuri toxice” şi F-2 „Deşeuri”. Conform datelor statistice (fig. I.1), generarea de şeurilor în ţar ă fluctuează anual, iar cantitatea de şeurilor utilizate şi înhumate este în creştere [15-16].
1400 1200 e 1000 n o 800 t i i 600 m 400 200 0 2000
2001
2002
Industria alimentara Gospodarie locativ-comunala
Figura I.2.
2003
2004
2005
Intreprinderi de extractie Alte deseuri
Dinamica gener ării deşeurilor pe ramuri (2000-2004), mii tone
Evidenţa deşeurilor toxice se efectueaz ă în baza formularului „F-1 De şeuri toxice” Cu toate că numărul întreprinderilor ce raporteaz ă generarea de şeurilor toxice este în cre ştere de la 352 la 709 în perioada anilor 1995 - 2005, cantit ăţile deşeurilor acumulate sînt în descre ştere (fig.I.3), pe motivul declinului economic de la finele secolului precedent şi al modificărilor structurale în industria RM. [14-16] . 14
Dezvoltarea agriculturii intensive pe parcursul anilor 1950 – 1990 s-a bazat pe utilizarea a circa 560 000 tone de pesticide, inclusiv 22 000 tone de pesticide clororganice. Cota maxim ă de aplicare a pesticidelor a atins în anii 1975 – 1985, reducîndu-se de la 38 300 tone în anul 1984 pîn ă la 2 800 tone în anul 2000, substan ţă activă [19, 39]. Lipsa unui control adecvat asupra producerii, importului, transportării, depozitării şi utilizării pesticidelor a contribuit la crearea stocurilor de pesticide interzise sau inutilizabile (de circa 3 940 tone de pesticide, inclusiv 654,1 tone de DDT), care ulterior au fost înhumate într-un depozit pe teritoriul adiacent comunei Cismichioi, Vulcane şti. La începutul anilor ’90 în gospod ăriile agricole funcţionau circa 1000 de depozite de pesticide. Pe parcursul anilor 1991 – 2005 au fost distruse circa 60 % din depozitele existente, şi doar 20% păstrîndu-se în condi ţii satisf ăcătoare. Cantităţi importante de pesticide au fost abandonate sub cerul liber, iar depozitele devastate cauzeaz ă impact negativ asupra popula ţiei şi mediului, aşa cum o parte din depozite sînt amplasate în apropierea zonelor locative sau în apropierea resurselor acvatice. Solu ţionarea problemei privind acumularea centralizat ă a deşeurilor de pesticide a fost posibilă graţie susţinerii financiare acordat ă de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale din Fondul Ecologic Na ţional. În anul 2003 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare prin intermediul Ministerului Apăr ării şi Departamentul Situaţii Excepţionale au ini ţiat în fiecare raion
4000 3500 3000 3 2500 m i i 2000 m1500 1000 500 0
5 8 9 9 0 9 1 9 2 9 3 9 4 9 5 9 6 9 7 9 8 9 9 0 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 8 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0
DMS, mii m3
Figura I.4. Volume de DMS transportate la depozite în localit ăţi urbane, mii m
3
Informaţia disponibilă conform datelor statistice nu reflect ă adecvat situa ţia din domeniul gestionării deşeurilor menajere solide. Volumele de DMS generate în localit ăţile rurale nu sînt supuse eviden ţei statistice, deoarece nu exist ă servicii de salubrizare a teritoriului. Cu toate c ă în ţar ă funcţionează unele întreprinderi de prelucrare a de şeurilor, informaţia privind volumele de
deşeuri reciclate nu este supus ă evidenţei statistice. În aceste condi ţii, cînd informaţia privind volumele de DMS generate este incert ă,
•
intensitatea emisiilor substan ţelor poluante nu trebuie s ă depăşească posibilităţile mediului de a le absorbi (încorpora).
•
toate resursele urmeaz ă să fie consumate cu o eficacitate maximal ă [6, 83, 89, 99, 102-103]. Agenda 21, define şte noţiunea de dezvoltare durabil ă drept o dezvoltare economic ă, care ia
în consideraţie protecţia socială şi protecţia mediului ambiant. Totodat ă sînt formulate următoarele aspecte în gestionarea durabila a de şeurilor: eliminare sigur ă din punctul de vedere al protec ţiei mediului a deşeurilor periculoase (capitolul 20); împiedicarea folosirii ilegale a unor astfel de de şeuri pe plan internaţional (capitolul 20); gestionarea compatibil ă cu mediul ambiant a de şeurilor solide şi a nămolurilor de la staţia de epurare a apelor uzate (capitolul 21); gestionarea sigur ă din punctul de vedere al protec ţiei mediului a de şeurilor radioactive (capitolul 22). Concomitent sînt stabilite obiective clare privind gestionarea bunurilor de consum în spiritul unei gospod ăriri ciclice. Principiul dezvoltării durabile în domeniul gestion ării deşeurilor se reflect ă prin: reducerea cantităţii de deşeuri, inclusiv a celor periculoase; utilizarea de şeurilor în calitate de materie prim ă secundar ă; înhumarea de şeurilor nerecuperabile la depozite f ăr ă a cauza prejudiciu mediului; utilizarea deşeurilor combustibile în calitate de combustibil alternativ în scopul producerii energiei electrice şi termice. Gestionarea neadecvat ă a deşeurilor are impact direct asupra mediului, inclusiv
tratare a deşeurilor, aplicat în Uniunea European ă este noţiunea „deşeuri municipale”, care este utilizată de către Statele-membre, avînd un sens mult mai larg de cît no ţiunea „deşeuri menajere” . Deşeurile municipale constituie doar 15% din totalul de de şeuri generate în UE, dar pe motivul unui spectru larg de componente prezente în de şeuri şi numărului mare de generatori, managementul de şeurilor municipale este foarte complicat. Cu toate c ă cota deşeurilor municipale este mică, suportul politicilor şi strategiilor este impun ător. UE a stabilit drept scop reducerea gener ării deşeurilor municipale pîn ă la 300 kg/per capita/an (nivelul anului 1985) c ătre anul 2000. Acest scop nu a mai fost atins, iar rata de generare a deşeurilor municipale în anul 2005 atinge cota de 500 kg/per capita /an [22]. Actualmente în topul tendin ţelor în domeniul managementului de şeurilor se află activităţile de prevenire şi minimizare a gener ării deşeurilor, fiind urmate de activităţile de recuperare, reciclare şi prelucrare a de şeurilor (fig.I.6). Eliminarea de şeurilor prin depozitare r ămîne a fi cea din urmă activitate în tendinţele de dezvoltare a managementului de şeurilor [22, 56].
•
Reducerea impactului cauzat s ănătăţii umane şi mediului ambiant de deşeuri, în mod special prin reducerea conţinutului substanţelor periculoase în de şeuri şi prin implementarea principiului precau ţiei.
•
Asigurarea pl ăţii pentru poluarea mediului de c ătre generatorii de de şeuri, prin implementarea principiului poluatorul pl ăteşte.
•
Asigurarea infrastructurii adecvate, prin stabilirea unei re ţele integre de facilit ăţi de eliminare a de şeurilor, bazate pe principiul proximit ăţii şi autogestionare [99]. Aceste principii au contribuit la o evolu ţie istorică în sistemul de management al de şeurilor,
prin acordarea priorităţii facilităţilor de eliminare a de şeurilor, ţinînd cont de aspectele protec ţiei sănătăţii umane şi a mediului şi integrînd conservarea biodiversit ăţii şi resurselor naturale. Tabelul I.1 reflectă situaţia în domeniul promov ării principiilor ierarhiei managementului deşeurilor în contextul implement ării strategiilor şi politicilor dezvoltării durabile. Informaţia a fost colectată din inventarele GES, ale ţărilor din Anexa I a Conven ţiei- cadru a Organiza ţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei (CONUSC) pentru anul 2004. Ţările industrializate aşa ca Elveţia, Olanda, Japonia, Danemarca au redus volumele de şeurilor eliminate prin depozitare sub 10%, iar rata de reciclare a de şerilor în Danemarca şi Olanda a atins cota de 60-80 %. Este evident c ă fiind
I.3. Clasificarea de şeurilor
Torentul de deşeuri care este generat în localit ăţile rurale şi mai cu seam ă în cele urbane reprezintă unul din semnele evidente ale rela ţiei tensionate dintre om şi mediu. Astfel progresul societăţii diminuează resursele naturale şi regresează starea mediului ambiant. Spectrul de de şeuri este divizat în mai multe categorii [5, 47, 61]. Din punctul de vedere al sursei de generare de şeurile sînt divizate în: •
Menajere şi asimiabile cu cel menajer, cele provenite din activit ăţi casnice sau asimilabile cu acestea şi care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localit ăţi sau cele provenite din industrie, din comer ţ, din sectorul public sau administrativ, care prezint ă compoziţie şi proprietăţi similare cu de şeurile menajere şi care sînt colectate, transportate, prelucrate şi depozitate împreun ă cu acestea;
•
Cele provenite din construc ţia sau demolarea obiectivelor civile sau industriale;
•
Stradale - cele provenite din activitatea cotidian ă a populaţie, spaţii verzi, de la animale, din depunerea de substan ţe solide din atmosfer ă etc.;
•
Deşeuri de gr ădină - cele provenite din gr ădini, scuaruri, spa ţii verzi etc.;
După posibilităţile de refolosire: •
Deşeuri refolosibile ca atare: (sticl ă, metale feroase şi neferoase, textile, mase plastice, tă băcărie, pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc);
•
Deşeuri refolosibile ca materii prime secundare: (resturi de hîrtie, carton, sticla, metale feroase şi neferoase, textile, mase plastice, t ă băcărie, pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc, resturi alimentare, resturi vegetale, legume, fructe, dejec ţii animaliere etc.).
Din punctul de vedere al gradului de agresivitate fa ţă de mediu: •
Deşeuri periculoase - cele care sînt explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corosive, infec ţioase, teratogene, mutagene, ecotoxice dac ă nu sînt gestionate adecvat afecteaz ă echilibrul ecosistemelor etc.;
•
Deşeuri inerte - cele care nu sufer ă nici o transformare fizică, chimică sau biologică, cu potenţial redus de poluare.
I.4. Proprietăţile deşeurilor menajere solide (DMS)
Tabelul I.2
Fluxul de deşeuri
Menajere
Municipale
Densitatea şi umiditatea de şeurilor menajere solide 3 Fracţia de deşeuri Densitatea, kg/m Umiditatea , % Resturi alimentare 290 70 Hîrtie şi carton 70 5 Mase plastice 60 2 Sticlă 200 2 Metale 200 2 Textile 60 10 Cenuşă, praf 500 8 Necompactate 100 20 Compactate în vehicul 300 20 Normal compactate în depozite 500 25 Bine compactate în depozite 600 25
Distribuirea conform dimensiunii particulelor Cunoaşterea dimensiunilor particulelor de de şeuri este un factor
important
pentru
selectarea metodei de incinerare sau tratare biologic ă a deşeurilor. De asemenea acest parametru este relevant la selectarea echipamentului de sortare şi reutulizare a deşeurilor. De exemplu: containerele de aluminiu, utilizate pentru ambalarea b ăuturilor nealcoolice, de obicei au dimensiune
Proprietăţi chimice şi energetice ale DMS Cunoaşterea proprietăţilor chimice şi energetice sînt extrem de necesare pentru identificarea tehnologiilor de tratare a de şeurilor şi sînt clasificate dup ă cum urmează: •
analize proxime;
•
analize fundamentale;
•
valoare energetic ă. Analizele proxime se refer ă la aprecierea con ţinutului procentual al umidit ăţii, a volatilităţii,
al carbonului fix şi a fracţiei necombustibile (cenu şă) ale deşeurilor menajere solide. Tabelul I.4 reflectă rezultatele tipice ale analizelor proxime şi conţinutului energetic al DMS, adaptate de Tchobanoglous et al; 1993 Robinson, 1986; Mortensen, 1993 [97]. Tabelul I.4
Rezultatele tipice ale analizelor proxime ale DMS Analize proxime (% conform masei) Con ţinutul energetic (MJ/kg) Categoriile Umiditatea Volatilitatea C fix Cenu şa Valoarea Valoarea Valoarea de deşeuri calorică caloric ă calorică minimă normală maximă Rest. aliment. 70 21 3.6 5.0 4.2 13.9 16.7 Gr ăsimi 2 95 2.5 0.2 37.4 38.2 39.1 Fructe 79 16 4.0 0.7 4.0 18.6 19.2
libere de apă. Aceast ă clasificare este utilizat ă în SUA, pe cînd în Europa calculele privind valoarea energetică a DMS se efectueaz ă în baza valorii calorice minime. Analiza fundamental ă include aprecierea compozi ţiei chimice a diferitor frac ţii de deşeuri
menajere solide, cele mai importante elemente fiind carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul, sulful şi cenuşă. Compozi ţia chimică a deşeurilor este importantă la determinarea modalit ăţii de eliminare
a de şeurilor prin incinerare sau tratare biologic ă. Bunăoar ă DMS cu fracţie sporită de mase plastice sînt acceptabile pentru incinerare, iar tratarea biologic ă prin compostare ar fi inadmisibil ă. Viceversa DMS cu o preponderen ţă a fracţiei organice sînt recomandate pentru compostare şi nu vor fi acceptate pentru incinerare a şa cum valoarea caloric ă a acestora este inferioar ă. Tabelul I.5 inserează analizele tipice fundamentale ale DMS, conform referin ţelor bibliografice [47]. Tabelul I.5
Analizele tipice fundamentale ale DMS Componentul DMS
Resturi alimentare Hîrtie şi carton Mase plastice
C
H
48 43,5 60
6 6 7
% conform masei uscate O N S
38 44 23
2.5 0.3
0.5 0.2
Cenuşă
5 6 10
I.5. Cadrul institu ţional
Dezvoltarea sistemului de protec ţie a mediului în Republica Moldova a început în anul 1988 prin crearea Comitetului pentru protec ţia mediului ambiant. Dup ă destr ămarea URSS a fost înfiin ţat Departamentul Protec ţiei Mediului Înconjur ător, supus direct Parlamentului Republicii Moldova. În anul 1998 Departamentul Protec ţiei Mediului ambiant a fost reorganizat cu statut de Minister al Mediului, iar ulterior a urmat perioada „restructur ărilor şi optimizărilor”, care a rezultat cu crearea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN).
Problema administr ării deşeurilor în Republica Moldova s-a conturat ca domeniu odat ă cu perioada de tranzi ţie spre economia de pia ţă şi în mod special cu apari ţia spectrului larg a m ărfurilor de consum curent, inclusiv a ambalajului. Evident aceste probleme au afectat în primul rînd statele industrializate, care au întreprins m ăsuri legislative şi organizatorice în scopul recuper ării şi utilizării deşeurilor generate. Cadrul legislativ na ţional în vigoare prevede modalitatea de conlucrare în domeniul protecţiei mediului a autorit ăţilor administraţiei publice centrale de specialitate cu autorit ăţilor administraţiei publice locale, inclusiv stipulează competenţa şi atribuţiile autorităţilor administraţiei
Stabilirea relaţiilor de conlucrare între autorit ăţile implicate în gestionarea de şeurilor este foarte importantă. Parlamentul Republicii Moldova Comisia Parlamentară pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului •
Examinează şi adoptă cadrul legal în domeniu
Guvernul Republicii Moldova Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
Academia de Ştiinţe a Moldovei
Elaborează şi promovează politica de stat în domeniul gestionării deşeurilor • Stabileşte cadrul legal al gestionării de şeurilor • Efectueaz ă controlul respectării legislaţiei de mediu, prin intermediul Inspectoratului Ecologic de Stat
Elaboreaz ă în colaborare cu autorităţile publice centrale de specialitate politica de stat a ramurilor economiei naţionale, inclusiv a gestionării deşeurilor ramurale •Efectueaz ă cercet ări ştiinţifice în domeniul implementării convenţiilor internaţionale, inclusiv studii privind eliminarea deşeurilor
•
Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate
•
Elaborează şi promovează
•
Autorităţile administraţiei publice locale
•
Planific ă şi organizează
Agenţii economici
Societatea civilă
Autorităţile administraţiei publice locale apeleaz ă la diverse fonduri na ţionale (Fondul Ecologic Naţional şi Fondurile Ecologice Locale, Centrul Regional de Mediu din Moldova) şi internaţionale (Proiectul Agen ţiei pentru Dezvoltare Interna ţională a SUA „Reforma Administra ţiei Publice Locale”, Proiectul PNUD „Agenda 21” etc.) în scopul ob ţinerii finanţării pentru elaborarea planurilor locale privind protec ţia mediului, inclusiv gestionarea de şeurilor, implementarea diferitor proiecte pentru amenajarea depozitelor de DMS, procurarea automobilelor speciale pentru transportarea de şeurilor. Toate aceste activit ăţi contribuie doar par ţial la soluţionarea problemelor de gestionare a de şeurilor la nivel local, pe cînd responsabilit ăţile autorităţilor administraţiei publice locale sînt mult mai mari. Cadrul instituţional al gestionării deşeurilor a fost creat prin cele 3 legi specifice acestui domeniu (fig. I.8), inclusiv prin alte acte legislative din domeniul protec ţiei mediului, elaborate şi promovate de c ătre MERN, pe parcursul ultimilor 10 ani. Legea privind protecţia mediului încojurător
Art.9 Organele administraţiei
Legea privind deşeurile de producţie şi menajere
Art.6 Autorităţile administraţiei puplice locale: a) asigur ă executarea legislaţiei privind
Legea privind resursele materiale secundare
Art.3(2) Organele administra iei
protecţia mediului, abilitate cu func ţii de elaborare a cadrului legislativ pentru administrarea deşeurilor. Aspectul juridic actual al managementului de şeurilor stabileşte doar cadrul general al gestionării deşeurilor, pe cînd de şeurile specifice (acumulatoare, cauciucuri, uleiuri uzate etc.) nu sînt reglementate, iar reglementarea acestora solicit ă în primul rînd resurse umane, abilitate cu cunoştinţe în domeniul gestion ării deşeurilor şi nu în ultimul rînd resurse financiare. Toate aceste considerente conduc la concluzia că în Republica Moldova cadrul institu ţ ional pentru gestionarea de şeurilor este insuficient şi necesit ă adoptarea unor m ă suri stringente, adecvate fiecă rei faze de eliminare a de şeurilor în mediu, în conformitate cu exigen ţ ele de mediu, inclusiv în baza informa ţ iei despre compozi ţ ia chimică şi morfologică a DMS. Moldova tinde spre aderarea la Uniunea European ă , iar domeniul managementului de şeurilor solicit ă întreprinderea eforturilor mari în direc ţ ia alinierii la standardele juridice, organizatorice şi tehnice din Europa Centrala şi de Vest.
I.6. Cadrul legislativ şi normativ al gestion ării deşeurilor
În afar ă de legislaţia menţionată managementul de şeurilor este reglementat de o serie de legi specifice acestui domeniu: •
Legea privind de şeurile de produc ţie şi menajere, nr. 1347-XIII din 09 octombrie 1997;
•
Legea cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive, nr.1236-XIII din 3 iulie 1997;
•
Legea cu privire la resursele materiale secundare, nr. 787-XIII din 26 martie 1996;
•
Legea privind plata pentru poluarea mediului, nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998. De asemenea cadrul juridic al administr ării fiecărui component de mediu reglementeaz ă
gestionarea de şeurilor în scopul protec ţiei resurselor naturale prin: •
Codul funciar, nr. 828-XII din 25 decembrie 1991;
•
Codul subsolului, nr.1511-XII din 15 iunie 1993;
•
Codul apelor, nr.1532-XII din 22 iunie 1993;
•
Codul silvic, nr. 887-XIII din 21 iunie 1996;
•
Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de ap ă, 440-XIII din 27 aprilie 1995;
•
Legea privind protec ţia aerului atmosferic, nr. 1422-XIII din 17 decembrie 1997;
nr.
Legislaţia naţională este implementată prin intermediul regulamentelor, programelor, instrucţiunilor, aprobate prin hot ărîri de guvern, ordine ale ministrului, norme sanitare, standarde după cum urmează: •
Hotărîrea Guvernului nr. 606 din 28.06.2000 “Cu privire la Programul na ţional de valorificare a de şeurilor de produc ţie şi menajere.”
•
Hotărîrea Guvernului nr. 276 din 20.03.00 cu privire la reglementarea colect ării, achiziţionării şi comercializării resurselor secundare.
•
Hotărîrea Guvernului nr. 637 din 27.05.2003 privind controlul transport ării transfrontiere a deşeurilor şi eliminării acestora.
•
Ordinul MERN nr. 233 din 10.11.02 cu privire la realizarea prevederilor Hot ărîrii Guvernului nr. 637 din 27.05.03 prin care a fost aprobat ă Instrucţiunea privind completarea notificării şi Instrucţiunea privind completarea formularului de expedi ţie.
•
Hotărîrea Guvernului nr. 1155 din 20 octombrie 2004 privind aprobarea Strategiei Na ţionale cu privire la reducerea şi eliminarea poluan ţilor organici persisten ţi şi Planului Naţional de Implementare a Conven ţiei de la Stockholm.
•
Ordinul DASS al RM nr. 46 din 04.06.99 Instruc ţiunea privind modul de întocmire a
nu întotdeauna se încadreaz ă în limitele legisla ţ iei na ţ ionale. Cu toate c ă unele aspecte de ordin general ce ţ in de clasificare, cerin ţ ele de reglementare a elimină rii de şeurilor etc. ar trebui să fie acoperite de Institutul Na ţ ional de Geografie şi Ecologie, iar celelalte domenii ale sectoarelor economiei na ţ ionale - de institu ţ iile de ramur ă relevante, actualmente cadrul normativ al îne a fi foarte incomplet. Lipse şte cu desă vîr şire normativul de gestionă rii de şeurilor r ăm
acumulare a DMS pentru localit ăţ ile rurale şi urbane, ne mai vorbind de reglementarea facilit ăţ ilor de eliminare a de şeurilor. Analiza situa ţ iei existente privind salubrizarea teritoriului prin inventarierea depozitelor de DMS, cu specificarea caracteristicilor şi volumelor acumulate, ne va permite utilizarea rezultatelor ob ţ inute la stabilirea normelor de generare a de şeurilor pe cap de locuitor. I.6.1. Programul Naţional de Valorificare a De şeurilor
Programul naţional de valorificare a de şeurilor de producţie şi menajere (2000-2010) a avut drept scop elaborarea şi implementare unor activit ăţi de gestionare a de şeurilor de produc ţie şi menajere în concordan ţă cu principiul “Poluatorul pl ăteşte”. Obiectivele de baz ă ale Programului naţional au constatat în: valorificarea şi neutralizarea deşeurilor existente, minimizarea gener ării
determinate de compozi ţ ia morfologică a de şeurilor şi de existen ţ a pe ţ ii produselor rezultate. Determinarea frac ţ iilor reciclabile, combustibile şi compostabile devine important ă în selectarea metodei de eliminare a DMS. În ultimii ani industria de şeurilor a devenit principala preocupare a ac ţ iunilor de protec ţ ia mediului. În acest context stabilirea unor pîrghii economice cu acordarea facilit ăţ ilor agen ţ ilor economici este extrem de necesar ă. Concomitent se impune transpunerea Directivelor UE din domeniul de şeurilor şi prin urmare va fi necesar ă modificarea sau elaborarea unui nou program de management al de şeurilor. Rezultatele cercet ă rilor compozi ţ iei morfologice a de şeurilor, analiza situa ţ iei în domeniul salubriză rii teritoriului, capacit ăţ ile depozitelor de a genera biogaz vor fi luate în considera ţ ie la elaborarea unui program nou de management al de şeurilor.
I.7. Legislaţia UE privind managementul de şeurilor
Legislaţia specifică domeniului managementului mediului în UE provine din anii 70-80 ai sec. XX, odat ă cu creşterea importanţei protecţiei mediului. Directiva 75/442/CE, adoptat ă în anul
Deşeuri specifice
Legislaţ ia cadru
Directiva privind eliminarea deşeurilor petroliere, 75/430/EEC Directiva privind utilizarea nămolului de la apele uzate în agricultură , 86/278/EEC Directiva privind bateriile acumulatoarele, 91/157/EEC
Dir ectiva privind deşeurile (75/442/ECC) Directiva privind deşeurile periculoase (91/689/EEC)
Directiva privind ambalajele i de eurile de ambalaje , 94/62/EC
deşeurile electronice,
privind controlul poluării
Directiva privind stocarea controlată a deşeurilor, 99/31/EC
Directiva eliminarea bifenililor policloruraţi şi a terpenelor policlorurate 96/59/EC
Directiva privind electrice şi 2000/95/95/EC
Directiva prevenirea şi integrat al 96/61/EC
Directiva privind controlul accidentelor majore cu implicarea substanţelor periculoase, 96/82/EEC
şi
Directiva privind descompletarea maşinilor uzate, 2000/53/EC
Facilit ăţ i de tratare şi eliminare a deşeurilor
Transportarea, import, export
Supravegherea şi controlul transportării deşeurilor (Regulamentului 259/93)
Directiva incinerarea 2000/76/EC
privind deşeurilor,
În scopul transpunerii Directivei 75/442/ECC urmează să fie întreprinse urmă toarele mă suri: •
elaborarea Strategiei Na ţ ionale de Gestionare a De şeurilor;
•
elaborarea Planurilor locale de Gestionare a De şeurilor, iar în baz ă lor a Planului Na ţ ional de Gestionare a De şeurilor;
•
elaborarea Legii privind managementul de şeurilor, cu abrogarea celei existente Legea nr.1347 – XIII din 9.10.97 privind de şeurile de produc ţ ie şi menajere;
•
introducerea Clasificatorului European al De şeurilor (COM.DECIS./532/ May 2000), cu abrogarea Clasificatorului de şeurilor al Republicii Moldova;
•
perfec ţ ionarea sistemului existent de prezentare şi recep ţ ionare a rapoartelor statistice din domeniu;
•
estimarea re ţ elei existente a instala ţ iilor de eliminare a de şeurilor în scopul stabilirii unei re ţ ele adecvate de instala ţ ii de eliminare a de şeurilor;
•
introducerea sistemului de autorizare a activit ăţ ilor de gestionare a de şeurilor în conformitate cu Directivele UE din domeniu;
•
stabilirea sistemului de înregistrare a agen ţ ilor ce colectează , transport ă şi a dilearilor
I.7.2. Directiva privind stocarea controlată a deşeurilor 99/31/EC
Directiva menţionată introduce măsuri, proceduri şi ghiduri privind prevenirea sau reducerea impactului cauzat mediului de depozitele controlate de de şeuri. Aceste m ăsuri se refer ă îndeosebi la riscul de contaminare a apelor de suprafa ţă şi subterane, resurselor funciare şi aerului. Mediul global, inclusiv efectul schimb ărilor climaterice şi sănătatea umană de asemenea necesit ă a fi luate în consideraţie. Directiva stabileşte restricţii pentru construc ţia a trei categorii de depozite: depozite pentru deşeuri periculoase, pentru de şeuri nepericuloase (de şeuri menajere solide) şi pentru deşeuri inerte. Directiva acoper ă toate depozitele noi, dar cele existente trebuie s ă fie racordate la cerin ţele directivei către anul 2008 [23]. De asemenea directiva introduce proceduri comune vis-a-vis de permisele de operare a tuturor categoriilor de depozite şi anume procedura de recep ţie a deşeurilor şi costul pentru depozitare trebuie s ă reflecte cheltuielile de construcţie şi operare a depozitului. Depozitele pentru de şeuri nepericuloase trebuie s ă fie construite cu respectarea cerin ţelor de protecţie a apelor subterane şi resurselor funciare prin stabilirea unei bariere geologice impermeabile la funda ţia depozitului şi recultivarea depozitului la finele exploatării acestuia.
•
identificate, inventariate şi clasificate depozitele existente de de şeuri municipale şi industriale şi planificat ă închiderea şi condi ţ ionarea depozitelor existente de de şeuri municipale şi construirea altora; elaborat un program de închidere a gunoi ştilor existente şi construc ţ ia altora cu respectarea exigen ţ elor de mediu;
•
definite Criteriile care trebuie îndeplinite pentru ca de şeurile să poat ă a se reg ă si pe lista specifică a unui depozit şi lista na ţ ional ă de de şeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de de şeuri;
•
stabilite contraven ţ iile la normele legale de igienă şi să nă tate publică cu modifică rile şi complet ăr ile ulterioare;
•
stabilit regimul de inspectare şi realizare a cerin ţ elor directivei;
•
stabilit sistemul de raportare autorit ăţ ilor de mediu.
Aceast ă directivă reglementează construcţia, operarea şi recultivarea depozitelor de DMS, iar obiectivele de a reduce eliminarea la depozite de DMS cu 50% a de şeurilor biodegradabile c ătre anul 2008, va contribui esen ţial la diminuarea gener ării emisiilor GES. Transpunerea directivei în legislaţia naţională va solicita abordarea unor solu ţii noi în planificarea salubriz ării teritoriului şi construcţia depozitelor de DMS. Ini ţial ar fi rezonabil ă organizarea unui depozit centralizat pentru
Directiva stipulează perioada de gra ţiere pentru întreprinderile existente timp de 11 ani de la data intr ării în vigoare. Aceast ă directivă este una dintre cele mai dificile, deoarece necesit ă investi ţ ii mari financiare pentru a satisface condi ţ iile stipulate prin aplicarea celor mai performante tehnologii. La nivel na ţ ional necesit ă de întreprins urmă toarele: •
a asigura la prima etap ă o evaluare a numă rului şi categoriilor de instala ţ ii care vor fi acoperite de regimul Directivei IPPC;
•
a elabora Registrul de Poluare cu Emisii, luînd drept exemplu Registrul European de Poluare cu Emisii;
•
a elabora un act legislativ care va include no ţ iunile specifice şi prevederilor principale privind obliga ţ iile operatorilor de întreprinderi industriale cu privire la “Metode Performante Disponibile” (MPD) în conformitate cu stipul ăr ile Directivei IPPC;
•
a stabili autorit ăţ ile competente pentru eliberarea permiselor şi inspectarea execut ăr ii acestora;
•
a stabili sistemul de eliberare şi revizuire şi modificarea a permiselor;
•
a stabili un sistem de ob ţ inere a informa ţ iei privind MPD pentru fiecare instala ţ ie, sau pentru
I.7.4. Catalogul European de Deşeuri
Catalogul European de De şeuri (CED) a fost aprobat la 12 octombrie 1993 conform Directivei 75/442/CEE privind de şeuri, modificata prin directive 91/156/CEE. Statele-membre sînt obligate să transpună CED în legislaţia proprie, creînd astfel o baza unitara pentru denumirea deşeurilor. Acest catalog este utilizat în gestionarea de şeurilor - salubrizare, valorificare, transportare, comer ţ, etc. Deşeurile sînt acceptate pentru eliminare în conformitate cu codul indicat în CED, astfel recep ţionarea de şeurilor la depozite şi evidenţa statistică a acestora se efectuează în strictă corespundere cu categoriile CED. De asemenea operatorii depozitelor de deşeuri raportează către Eurostat volumele de DMS înhumate, iar Statele-membre efectueaz ă calculul emisiilor GES în baza informa ţiei menţionate. Numărul fiecărui deşeu este compus din 6 cifre. La încadrarea de şeului într-un tip anume se ţine cont de urm ătoarele: titlul capitolului, care fixează primul şi al doilea loc pentru numărul-cheie al de şeului, locul trei şi patru se împarte dup ă branşa, proces, origine ( grupa) şi locul cinci şi şase - tipul deşeului.
depozitelor, ceea ce contribuie la concentrarea chimic ă şi la sporirea emisiilor de GES. Depozitele unde tasarea se efectueaz ă ocazional se caracterizeaz ă printr-o capacitate sporit ă de a se autoincendia. Utilizarea maximal ă a capacităţii depozitului, prevede asigurarea unei densit ăţi a DMS egală cu 0,8 t la m 3 şi implementarea depozit ării conform schemei în în ălţime. Numai la depozitul din s. Creţoaia, unde se depoziteaz ă DMS din mun. Chi şinău se efectuează tasarea zilnic ă a deşeurilor, conform schemei tehnologice de depozitare în celule, densitatea de şeurilor tasate atingînd indiciile de 1 m 3 de DMS = 0.6 t DMS. La cercetarea depozitului de DMS din or. B ălţi s-a constatat c ă acesta „fumegă încontinuu”, indiferent de anotimpul anului, ceea ce denot ă procesele de autoincendiere persistente în depozitele unde se efectuează tasare ocazional ă.
1.8.2. Controlul componen ţei deşeurilor primite pentru înhumare Construcţia depozitului sanitar în mare m ăsur ă depinde de spectrul de şeurilor depozitate pe el. Dacă depozitul respectiv a fost prev ăzut pentru DMS, în nici un caz nu se va permite înhumarea altor deşeuri. Nerespectarea acestui principiu va avea consecin ţe negative asupra exploat ării
depozitului, cu ajutorul cântarelor standarde sub form ă de “pod”. Datele fiind înscrise în registru şi păstrate pe parcursul activit ăţii depozitului. Acest principiu este departe de a fi respectat, deoarece nici un depozit din ţ ar ă nu este asigurat cu asemenea echipament. Aprecierea volumelor înhumate se calculeaz ă în baza eviden ţ ei curselor efectuate de că tre autospecialele serviciilor de salubrizare în consecin ţă serviciile men ţ ionate suport ă pierderi financiare din lipsa eviden ţ ei volumelor de DMS transportate şi înhumate.
1.8.4. Minimizarea influen ţei negative a depozitului asupra mediului Depozitul pentru înhumarea DMS trebuie s ă dispun ă de mijloace tehnice de protec ţie a mediului ce ar asigura captarea emisiilor de gaze şi acumularea filtratului, format la depozit. Aceste mijloace sînt: •
Ecranul împotriva infiltr ărilor la baza depozitului;
•
Sistemul de drenaj pentru colectarea filtratului la baza depozitului;
proprietăţile deşeurilor înhumate. Practic ea se termin ă atunci, cînd se sfîr şesc toate procesele de stabilizare a de şeurilor şi depozitul trece în întregime din “corp str ăin” în element adaptat al mediului. De obicei pentru depozitele de DMS ce nu au fost prealabil tratate, monitorizarea se petrece pe parcursul înhumării DMS şi în perioada de 10-20 de ani dup ă recultivare a depozitului. De menţionat faptul, că în caz de depistare a influen ţei negative a depozitului, în perioada de postrecultivare operatorul depozitului este obligat s ă suporte cheltuielile pentru înl ăturarea acestor consecinţe. În Republica Moldova nici un depozit de DMS nu respect ă integral aceste elemente de baza. În cel mai bun caz, doar o parte din depozite se recultivează f ăr ă a se monitoriza în perioada de postrecultivare.
1.8.6. Condi ţiile de respectare a m ăsurilor de protec ţie a mediului Depozitul sanitar trebuie proiectat în a şa mod, ca la toate etapele de exploatare, elementele de protecţie a mediului să activeze neîntrerupt, asigurînd reducerea influen ţei negative asupra
plan global depozitele sînt surse majore ale emisiilor de metan, care este al doilea dup ă importanţă gas cu efect de ser ă. Schimbările climaterice din ultimii ani se manifest ă tot mai ferm. Fenomenele dezastruoase ne vorbesc odat ă în plus că schimbările climaterice au loc: cre şterea evapor ării oceanului tropical cu 16 %, cre şterea vitezei medii a vîntului cu 15 %, precum şi sporirea fenomenelor extreme: cicloane, tornade, uragane (SUA), furtuni grave (Marea Neagra), ploi toren ţiale (România, Germania, Cehia, Austria etc.), valuri de căldur ă (Portugalia, Franţa), secete, incendii, valuri de ger etc. Multe fenomene meteo depind de o anumit ă limită a temperaturii: bruma se formeaz ă la 0 0C, cicloanele tropicale nu se formeaz ă dacă apa oceanului nu atinge 27 0C, prin urmare o mic ă depăşire (0,6 0C ) le dă naştere şi le multiplică [42, 44]. Conform Primei Comunicări Naţionale elaborate în cadrul CONUSC emisiile totale de GES, exprimate în CO2 echivalent s-au cifrat la circa 33 273 şi 10 621 Gg, respectiv în anii 1990 şi 1998. În perioada anilor menţionaţi emisiile GES s-au diminuat cu circa 68 %. Managementul de şeurilor poate avea impact asupra emisiilor gazelor cu efect de ser ă, inclusiv prin generarea metanului, sechestrarea carbonului, utilizarea combustibilului alternativ. Emisiile de CH 4 provenite din sectorul „deşeuri” reprezintă 18,93 % din totalul emisiilor CH 4 în anul 1990, cota celor din urm ă fiind în
Procesul de descompunere biologic ă a DMS în corpul depozitului depinde de capacitatea microorganismelor de a utiliza materia organic ă în calitate de nutrien ţi pentru a se dezvolta. Microorganismele sînt invizibile cu ochiul liber şi includ bacterii, drojdii şi ciuperci. Bacteriile şi ciupercile întreţin procesul de descompunere, bacteriile fiind compuse doar dintr-o celul ă, pe cînd ciupercile sînt compuse din mai multe celule formînd lan ţ. În tabelul I.6 sînt specificate condi ţiile de supravieţuire a microoganismelor [1, 3, 32]. Microoganismele pot supravie ţui în toate condi ţiile ale mediului, de la frig la cald, iar condiţia de baz ă este prezenţa apei pentru a cre şte. Fiind unicele în felul s ău, bacteriile nu au necesitate în oxigen pentru a supravie ţui, iar pentru unele bacterii prezen ţa oxigenului este inadmisibilă, deoarece acestea vor pieri. Aceste bacterii sînt denumite anaerobe, printre care se enumera şi bacteriile metanogene. Bacteriile au o cre ştere mai rapidă decît ciupercile şi domină practic în toate mediile naturale [51, 54]. Tabelul I.6
Condiţiile de mediu pentru supravie ţuire a microorganismelor Parametri
Temperatura Conţinutul de săruri
0
Valoare
-8 C - +11 C 0-30% Na, Ca, Mg etc.
•
Conţinutul umidităţii în corpul depozitului: umiditatea ini ţială a DMS, infiltrarea apelor meteorice de pe suprafa ţa depozitului, cantitatea de ap ă produsă în procesul de degradare a deşeurilor. Conţinutul optimal al umididităţii necesar pentru dezvoltarea bacteriilor mertanogene şi generare a metanului varieaz ă între 40 şi 60 % (după greutate).
•
Temperatura biogazului în corpul depozitului variaz ă de la 25 la 45 0C, bacteriile metanogene se înmul ţesc la 12-60 0C.
•
pH optimal este neutru (pH 6,5-8,5).
•
Condiţiile climaterice.
Descompunerea DMS decurge în 5 etape: etapa aerob ă - ajustarea ini ţială, etapa de tranzi ţie de la faza aerob ă la cea anaerob ă, etapa acid ă, etapa de generare a metanului, etapa de matura ţie sau humificare [34, 81].
Procese
Fracţia deşeurilor organice
Produse
Filtrat
descompune zaharoza, amidonul, celuloza şi gr ăsimile solubile în ap ă, care servesc drept surse de energie şi C pentru activitatea microorganismelor aerobe. Rezultatul metabolismului microorganismelor este producerea CO 2 şi H2O, cu degajare de c ăldur ă, temperatura procesului de degradare fiind de 60-70 0C, conform reacţiei chimice (I.3) : CH2O + O2
→
CO2 ↑ + H2O
(I.3)
Principalii compuşi organici ai DMS sînt: carbohidra ţii, proteinele, aminoacizii, hidrocarburile şi componenţii biologici rezisten ţi. Amidonul polizaharat, celuloza şi hemiceluloza se descompun prin hidroliz ă în monozaharoze: C6H10O5 + nH2O
→
C6H12O6
(I.4)
Durata acestei etape este relativ mic ă şi decurge pînă la 7-14 zile [25, 32]. Etapa de tranzi ţ ie: Oxigenul disponibil este deja epuizat şi începe s ă prevaleze condi ţiile anaerobe,
potenţialul redox este în descre ştere. În caz că oxigenul mai persist ă, procesul de descompunere aerobă va continua pîn ă la degradarea complet ă a deşeurilor biodegradabile. În condi ţii anaerobe începe procesul de descompunere anaerob ă, devin activi nitraţii şi sulfaţii, în rezultat se emite azotul i hidrogenul sulfuros.
temperatura procesului scade şi se menţine între 25-35 0C. Descompunerea anaerob ă a DMS este redată prin ecuaţia I.7: n C6H6 O5 + nH2O →
3n CH4 ↑
+ 3n CO2 ↑
(I.7)
Etapa de fermentare a CH 4 este cea mai de lung ă durată, fiind activă pe parcursul la 10-20 de ani. Etapa de matura ţ ie: Maturaţia se produce dup ă ce deşeurile biologice disponibile sînt convertite în
CH4 şi CO2 în etapele precedente. Procesul de biodegradare este mai redus deoarece au fost deja consumaţi nutrienţii disponibili. În caz c ă condiţiile de exploatare a depozitului permit migrarea CH4 în perimetre aerobe, acesta va fi oxidat în CO 2 de către bacteriile metanotrofice [4, 6, 9]. Etapa de maturaţie sau humificare dureaz ă cîteva decenii, fiind în descre ştere şi concentraţia de CH4 emisă. De asemenea unele cercet ări denotă şi prezenţa hidrogenului, amoniacului (NH 3), hidrogenul sulfuros (H2S) în cantităţi neînsemnate [17, 45, 48]. Compozi ţia emisiilor de gaze depinde de tehnologia exploat ării depozitului, factorii climaterici, de caracterul descompunerii (aerobe s-au anaerobe). Reprezentarea grafic ă a procesului de descompunere a de şeurilor biodegradabile conform etapelor men ţionate anterior, a fost elucidat în mai multe surse bibliografice [33, 113-115],
durat aproximativ 6 luni, apoi a urmat etapa nestabil ă de generare a metanului, iar în luna a opta, procesul devine anaerob şi respectiv se m ăreşte concentraţia metanului generat. Graficul (fig. I.12) redă procesul de descompunere a DMS în condi ţii de laborator, ceea ce confirm ă desf ăşurarea etapelor de descompunere a de şeurilor biodegradabile, descrise în sursele bibliografice citate. 80 70 60 50 40 30 20 10 0
i e t r a m
i e l i r a p
i a m
i e n i u
i e l i u
s t u g a u
i e i e i e r r r i b b b m m e m e i e c t o p n d e s e
CAPITOLUL II. METODE DE CERCETARE ŞI REACTIVE II.1. Metodologia IPCC privind estimarea emisiilor de CH 4 de la depozitele de DMS
În scopul estimării emisiilor GES, Comitetul Internaţional pentru Schimbarea Climei (IPCC – Itergovernamental Panel on Climate Change) a Conven ţiei-cadru a Organiza ţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei a elaborat Ghidul IPCC (Rev ăzut în 1996) pentru inventarele na ţionale GES (IPCC Revăzut în 1996), complementat de Ghidul IPCC GPG 2000 al bunelor practici şi managementul incertitudinilor în inventarul na ţional de GES (IPCC GPG 2000). CH4 constituie circa 10 - 20 % din emisiile globale de gaze cu efect de ser ă, iar pentru a exprima emisiile metanului în unit ăţi comparabile cu cele ale emisiilor de CO 2, şi anume în CO2 echivalent, este utilizat conceptul “Poten ţ ialul global de încă lzire sau Global Warming Potential” pentru de 100 ani GWP CH 4 = 21 [41, 42]. Pentru estimarea emisiilor de GES de la depozite, IPCC propune dou ă metode: T1 Default Method (Metoda utilizat ă în mod implicit (T1)) şi T2 First Order Decay Method (Metoda de descompunere de ordinul întîi (T2)). În figura II.1 este reflectat arborele decizional în selectarea metodei de estimare a CH 4.
reflecta emisii rezonabile în cazul în care compozi ţia morfologică a DMS şi cantitatea de şeurilor depuse la depozite este constant ă pe parcursul mai multor decenii. Atunci cînd ace şti parametri sînt variabili, se recomanda utilizarea metodei T2, în scopul reflect ării corecte a tendin ţelor emisiilor de CH4. Aşa cum aplicarea metodei T2 impune estimarea datelor istorice privind eliminarea de şeurilor la depozite de DMS, caracteristica depozitelor şi alţi factori de emisie, selectarea metodei T1 sau T2 depinde de circumstan ţele naţionale. II.1.1. Metoda IPCC utilizat ă în mod implicit (Default method – Tier 1)
Metoda T1, elaborat ă de Bingemer şi Crutzen [3] şi prezentat ă de c ătre IPCC [41-42] drept metodă utilizată în mod implicit, este bazat ă pe principiul abord ării „balanţei de mas ă” şi presupune că cantitatea anual ă de deşeuri depuse în depozitul de DMS se descompune pe parcursul aceluia şi an. Estimările calculate în baza metodei T1 sînt rezonabile în cazul cînd volumele şi compoziţia deşeurilor înhumate sînt constante sau pu ţin variabile pe parcursul a mai multor decenii, în caz contrar fluctuarea acestor date vor influen ţa semnificativ exactitatea tendin ţei emisiilor de GES [41]. De exemplu, dac ă se vor reduce volumele de DMS înhumate, prin urmare se va reduce cantitatea carbonului depozitat, atunci aplicarea metodei T1 va conduce la subestimarea emisiilor de
Lo (GgCH4/GgDMS) = [MCF • DOC • DOCF • F • 16/12]
(II.2)
unde: MCF
- factorul de corec ţie a metanului (frac ţie),
DOC
- carbonul organic degradabil (frac ţie) (GgC/ Gg DMS),
DOCF
- fracţia DOC disimilat,
F
- fracţia CH4 în biogaz (dup ă volum),
16/12
- coeficientul de conversie a C în CH 4.
Factorul de corec ţie a metanului (MCF) i-a în considera ţie efectele practicilor de management al de şeurilor asupra gener ării emisiilor de CH4 şi este menţionat în tabelul II.1. Depozitele de DMS neamenajate au un poten ţial redus de generare a metanului, a şa cum cea mai mare fracţie de DMS se descompune în condi ţii aerobe. Tabelul II.1
Clasificarea depozitelor DMS şi valoarea Factorului de corec ţie a metanului Clasificarea depozitelor DMS
Administrate*
Factorul de corecţie a metanului
1.0
A - fracţia de deşeuri de hîrtie şi textile, B - fracţia de deşeuri de gr ădină,
parcuri sau alte deşeuri degradabile ne alimentare,
C - fracţia de deşeuri alimentare, D - fracţia de deşeuri de lemn şi paie.
Fracţia DOC disimilat (DOCF) este fracţia de carbon organic degradabil care ulterior degradează sau este convertit ă în biogaz şi reflectă faptul că o parte de carbon nu degradeaz ă sau degradează foarte încet cînd este eliminat în depozite de DMS. Fracţia CH4 în biogaz (F) reflect ă că compuşii de bază a biogazului sînt CH 4 şi CO2 (de obicei în propor ţie de 50:50). Rezultatele m ăsur ărilor naţionale denot ă propor ţia CH4 şi CO2 60:40. CH4 recuperat (R) constituie cantitatea de CH 4 generat la depozitele de DMS recuperat ă şi incinerată (cu sau f ăr ă recuperare a energiei). În cazul inciner ării CH4 este oxidat pînă la CO2 şi CH4 recuperat este sc ăzut din CH4 emis în atmosfer ă. Factorul de oxidare (OX) reflect ă cota de CH 4 emisă de la depozite de DMS, care se oxidează în sol sau în alt material de acoperire a de şeurilor pînă la CO2. Dacă OX este egal cu 0 -
unde: CH4
- cantitatea metanului generat în anul t, (Gg/an),
∑x
- reprezintă suma cantităţii de metan pentru perioada anilor x,
t
- anul inventarierii,
x
- perioada anilor pentru care datele sînt sumate, -k
A=(1-e ) / k
- factorul de normalizare, care corecteaz ă sumarea datelor pentru anii
precedenţi, k
- constanta de generare a metanului, (1/an),
MSWT(x)
- cantitatea total ă de DMS generate în anul t, (Gg/an),
MSWF(x)
- fracţia de DMS eliminate la depozite în anul t,
Lo
- potenţialul de generare a metanului.
Valoarea parametrului Lo se calculeaz ă ca şi în cazul metodei T1, conform ecua ţiei II.2 menţionate mai sus. Concomitent se propune utilizarea unei noi metode de apreciere a valorilor carbonului organic degradabil (DOC) i a fracţiei carbonului organic degradabil disimilat (DOC ), elaborată de
Tabelul II.2
Caluclarea valorilor DOC şi DOCF, [92] Fracţia Carbonului Organic Degradabil disimilat (DOC F), Carbonul Organic Ddegradabil (DOC
Material A
Resturi alimentare Ziare Carton Hîrtie de oficiu Hîrtie de ambalaj Iarbă Frunze Crengi Lemn Hîrtie mixtă Hîrtie mixtă din sectorul rezidenţial
DOC g C/g deşeu umed B 0,137 0,391 0,416 0,415 0,311 0,141 0,326 0,275 0,393 0,402
DOCF g C/g deşeu umed
%
C
D
0,400
0,45
0,70 0,29 0,40 0,90 0,42 0,44 0,15 0,18 0,36 0,48
DOCi g C/g deşeu umed E 0,077
DOCi * DOCF
g C/g deşeu umed F 0,054
0,006
0,001
0,007
0,003
0,028
0,013
II.2. Metodologia efectu ării studiului compozi ţiei morfologice a DMS
II.2.1. Metoda de analiză a compozi ţ iei morfologice a DMS
Există diverse modalităţi de apreciere a compozi ţiei morfologice a de şeurilor menajere solide, rezultatele fiind utilizate pentru determinarea ratei de generare pe cap de locuitor, argumentarea colectării unor fracţii reciclabile (hîrtie, sticlă, mase plastice, etc.), elaborarea unor planuri de management al de şeurilor, etc. În lucrare au fost apreciate frac ţiile organice eliminate la depozite de DMS, care ulterior vor contribui la generarea biogazului.
Din aceste considerente analiza
compoziţiei morfologice a DMS înhumate la depozit s-a efectuat la rampa de transbordare a deşeurilor municipale, amplasat ă pe strada Uzinelor, or. Chi şinău. Metodologia efectu ării studiului a fost consultat ă din mai multe surse bibliografice [8, 33, 73, 74, 81, 86, 92, 93] în baz ă cărora a fost stabilit şi aprobat de c ătre Ministerul Ecologie şi Resurselor Naturale Normativul în Ecologie „Compoziţia morfologică a de şeurilor la gunoi şti”, Sol.02.2004. La stabilirea metodologiei s-a luat în consideraţie frecvenţă efectuării studiului, spectrul şi volumul deşeurilor analizate, respectînd următoarele etape: 1. Frecvenţa efectuării studiului
materiale de construc ţie, inclusiv lemn). Selectarea a continuat pîn ă ce r ămîneau doar resturile alimentare, apoi frac ţiile selectate au fost cînt ărite (mi). 4. Aprecierea umidităţii DMS - (U) Ulterior, următoarele fracţii (resturile alimentare, hîrtia, lemnul, unele mase plastice, textile, etc.) au fost supuse usc ării în incubator / cuptor de tip BD/FD(E2), produs de compania BINDER GmbH (SUA) la temperatura de 105 0C pînă ce greutatea acestora va r ămînea constant ă. La aceast ă temperatur ă se evapor ă apă higroscopică. Umiditatea (%) se calculeaz ă conform formulei (II.5) : U = [(m1 – m 2) • 100 %] / m1,
Unde, U
- umiditatea, (%)
m1
- masa deşeurilor pînă la uscare, (kg)
m2
- masa deşeurilor
uscate, (kg).
5. Calcularea masei de şeurilor după uscare – (M d.u.) Masa deşeurilor selectate se calculeaz ă conform relaţiei (II.6):
(II.5)
II.2.2. Clasificarea componentelor DMS
Lista componentelor de DMS a fost întocmit ă în bază referinţelor bibliografice [8, 86, 92,93], ţinînd cont de spectrul deşeurilor generate în ţar ă.
Hîrtia 1. Cartonul ondulat de obicei este compus din 3 straturi, asemenea unui sandwich. Stratul ondulat din centru este plasat între doua straturi exterioare. Straturile nu con ţin cear ă înăuntru sau pe dinafar ă. Exemplu: aceast ă categorie include containere din carton ondulat, ambalaj pentru computere, etc. 2. Pungi din hîrtie sînt produse manual din hîrtie (made from kraft paper). Exemplu: aceast ă categorie include pungi şi coli din hîrtie pentru ambalarea produselor alimentare, ambalaj pentru fast-food-uri, hîrtie de ambalare din centrele comerciale, a şa numita hîrtie „brown” (reciclată). 3. Ziarele sînt tipărite pe hîrtie specială pentru ziare. Exemplu: aceast ă categorie cuprinde ziare şi alte publicaţii tipărite pe hîrtie de ziare, afi şele publicitare distribuite pe gratis, buletinele şi publicitatea electoral ă. 4. Hîrtie pentru computer sau a şa-numita hîrtie albă utilizată pentru imprimare. Exemplu:
3. Containere şi vase din sticl ă brună sînt ambalaje pentru b ăuturi şi containere pentru produse cu sau f ăr ă etichetă. Exemplu: aceast ă categorie include sticle întregi sau sparte de culoare brună, utilizate pentru ambalarea produselor. 4. Containere şi vase din sticl ă colorată sînt ambalaje pentru b ăuturi şi containere pentru produse cu sau f ăr ă etichetă. Exemplu: aceast ă categorie include sticle întregi sau sparte de altă culoare de cît verde sau brun ă, utilizate pentru ambalarea produselor. 5. Sticlă plată - este sticl ă transparentă sau colorată de formă plată. Exemplu: Aceast ă categorie include sticlă utilizată la geamuri, uşi în încă peri, maşini (sticle laterale), construc ţie. Această categorie nu include sticla laminat ă, ondulat ă sau parbrize. 6. Compozit din sticl ă – este sticlă care nu poate fi atribuit ă la una din categoriile specificate mai sus. Exemplu: aceasta include de obicei sticl ă în combinaţie cu alte materiale: oglinzi, cristal, parbrize, table din sticlă. Metal 1. Conserve din tinichea sau o ţel sînt containere rigide fabricate de cele mai multe ori din o ţel. Acest ambalaj este folosit pentru p ăstrarea produselor alimentare, b ăuturilor, vopselelor şi altor produse de consum casnic. Exemplu aceast ă categorie include conserve de produse
obicei este transparent ă sau verde. Exemplu: aceast ă categorie include sticle pentru băuturi, inclusiv ap ă. 2. HDPE containere sînt articole fabricate din HDPE (polietilen ă de înaltă densitate) natural sau color. Acest plastic este de obicei incolor şi permite luminii să treacă prin el (natural), sau color care nu permite trecerea luminii prin el. Pentru identificare sînt marcate cu numărul „2”, plasat în centrul triunghiului - simbolul recicl ării. Exemplu: această categorie include ulcioare pentru lapte sau ap ă, sticle pentru detergen ţi, vase pentru solu ţii cosmetice, sticle goale de ulei tehnic sau antigel sau alte containere goale în care saupăstrat diverse lichide tehnice. 3. Containere din diverse plastice – sînt altele de cît cele fabricate din PET sau HDPE. Aceste articole sînt produse din PVC (policlorur ă de vinil), PP(polipropilen ă) sau PS (polistiren). Pentru identificare sînt marcate respectiv cu numerele „3”, „4”, „5”, „6”, „7”, plasate în centrul triunghiului - simbolul reciclării. Exemplu: această categorie include sticle pentru ulei vegetal, diverse siropuri, containere pentru iaurt, margarin ă, tăvi pentru cuptor cu microunde, containere pentru „fast - food”. De asemene aceast ă categorie include containere pentru şampon şi vitamine.
Deşeuri organice 1. Deşeurile alimentare sînt resturi rezultate în procesul producerii, depozit ării, prepar ării, sau consumului produselor alimentare. Aceast ă categorie include resturi din sectorul industrial, comercial şi rezidenţial. 2. Frunzele şi iarba sînt reziduuri fitotehnice, provenite în sectorul public şi privat, cu excep ţia masei lemnoase. Exemplu: aceast ă categorie include frunze, iarb ă cosită, şi plante. Aceast ă categorie nu include masa lemnoas ă sau orice de şeu provenit din sectorul agricol. 3. Lăstarii şi crengile sînt reziduuri fitotehnice de la cur ăţirea copacilor în sectorul public şi privat. Exemplu: această categorie include l ăstari, crengi de la cur ăţirea copacilor şi tufarilor; nu include de şeuri provenite din sectorul agrar. 4. Reziduurile din sectorul agrar sînt de şeuri fitotehnice rezultate în procesul de cre ştere a culturilor agricole. Exemplu: aceast ă categorie include reziduuri de la cur ăţirea livezilor şi viilor, reziduuri vegetale rezultate dup ă recoltare. Nu sînt incluse reziduurile provenite de la fabricile de conserve, de vin sau din alte întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. 5. Textile sînt articole confec ţionate din fibre ţesute sau toarse, haine. Exemplu: aceast ă categorie include îmbr ăcăminte din fibre sintetice sau naturale, stofe şi draperii; nu include
6. Vopseaua şi solvenţii sînt substanţe utilizate la acoperirea pere ţilor, uşilor, geamurilor, etc. Exemplu: aceast ă categorie include vopseaua de latex, vopseaua pe baz ă de ulei, pigmen ţii sau vopseaua fin ă folosită în pictur ă, diferiţi solvenţi. 7. Alte deşeuri periculoase sînt cele care nu pot fi atribuite la categoriile men ţionate mai sus. Această categorie include de şeuri periculoase provenite din gospod ăria casnică, dar care sînt amestecate. Deşeuri speciale 1. Cenuşa – rezultă din procesul de ardere a unor materiale solide sau lichide. Exemplu: aceast ă categorie include cenu şa de la incendii, incineratoare, sau alte facilit ăţi de incinerare a deşeurilor. 2. Nămolul – este de şeu rezultat din tratarea apelor reziduale comunale. 3. Nămolul industrial - este deşeu rezultat din procesele de tratare a apelor industriale. 4. Deşeuri medicinale – de şeuri rezultate din instituţiile medicale. 5. Deşeurile voluminoase – de şeuri de mărimi mari, care sînt greu de administrat şi nu sînt atribuite la categoriile men ţionate mai sus. Exemplu: aceast ă categorie include canapele, mobilă, cutii, etc.
II.3. Estimarea compozi ţiei chimice a deşeurilor menajere solide
Compoziţia chimică a deşeurilor menajere solide eliminate prin depozitare influen ţează semnificativ compozi ţia şi rata de generare a biogazului. Estimarea compozi ţiei chimice a deşeurilor menajere solide se va efectua conform Ecua ţiei extinse a lui Buswell (II.8) în baza rezultatelor analizei compozi ţiei morfologice a DMS [92]. CaHbOgNdSs + A1H2O → A2CH4↑ + A3CO2 ↑ + A4NH3 ↑ + A5H2S ↑ (II.8)
Unde, A1 = a - b/4 - g/2 + 3d/4 + s/2, A2 = a/2 + b/8 - g/4 - 3d/8 - s/4, A3 = a/2 - b/8 + g/4 + 3d/8 + s/4, A4 = d, A5 = s. α=17.685,
A1=6861,0
β=27.468,
A2=9.885,50
σ
29,
=
γ
8.738,
=
A 3=7799,50
δ
530
=
A4=530
A5=29
Compoziţia chimică (C, H, O, N, S) a de şeurilor înhumate la depozitul de de şeuri din s. Cre oaia (r. Anenii Noi)
calculat în mod automat cu uti izarea soft-lui conform tabelului II.3 la
II.4. Echipamentele şi reactivele utilizate la prelevarea şi analiza probelor de biogaz
Conform datelor din literatur ă compozi ţia medie a biogazului, provenit din depozite DMS, este reflectată în tabelul II.4 [20-21]. Componen ţii de bază ai biogazului sînt CH 4, CO2, CO, H2, O2 care au fost cerceta ţi, deoarece concentra ţia celorlalţi componenţi nu depăşeşte 0,1 %. şi N2 , care Tabelul II.4
Concentraţia componen ţilor biogazului, [20-21] Componenţii
No
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
Metan Bioxid de carbon Oxid de carbon Hidrogen Oxigen Azot Amoniac Etilenă Etan Aldehid ă acetică
Diapazonul concentraţiilor (după volum)
0 - 80 % 0 – 80% 0 – 3% 0 – 3% 0 – 21% 0 – 78% 0 -100 ppm 0 - 65 ppm 0 - 30 ppm 0 - 150 ppm
În afar ă de acesta s-au s-au mai utilizat Gazoanalizatoarele Gazoanalizatoarele portative „GIAM – 305”, destinat pentru efectuarea expres analizei a concentraţiei hidrocarburilor în aerul atmosferic şi „GAZOTEST” TU 4215-001-17763771-95, destinat efectu ării expres analizei a emisiilor emisiilor în aerul atmosferic, în scopul protec ţiei mediului ambiant.
Figura II.2.
Gazoanalizatorul portativ „GIAM – 305” şi Cromatograful „GAZHROM-3101”
II.4.2. Cromatograful „GAZHROM-3101” Principul de func ţionare a cromatografului se bazeaz ă pe cromatografia de developare f ăr ă
încălzirea coloanelor. Aparatul func ţioneaz ă în baza baza schemei de dou ă fluxuri cu conectare paralel ă biogazului cercetat cercetat este introdus ă şi consecutiv ă a coloanelor, umplute cu diferi ţi sorbenţi. Mostra biogazului cu seringa în cromatograf, ulterior fiind captat ă de fluxul gazului purt ător şi introdusă în coloană. Componenţii biogazului se adsorb în mod diferit pe suprafa ţă sorbetului şi respectiv difer ă viteză de mişcare a acestora prin coloan ă. Detectarea componen ţilor analizaţi se efectueaz ă în baza aprecierii efectului termic a reac ţiei de ardere– pentru componen ţi combustibili, şi
pentru
determinarea gazelor incombustibile – conform efectului conductibilit ăţii termice. Analiza se efectueaz ă cu utilizarea argonului – pentru componen ţi incombustibili şi a aerului – pentru componen ţi combustibili, consumul gazelor purt ătoare fiind de 80 cm 3/min ± 2,5%. Regimul de func ţionare a aparatului: condi ţii de laborator, la t=15-25 0C.
II.4.3. Analizatorul „GAZOTEST” „GAZOTEST” TU 4215-001-17763771-95 4215-001-17763771-95 Aparatul poate fi utilizat la aprecierea concentra ţiilor de O2 ~ 0- 21%, 21%, eroarea fiind de ±0,2-
II.4.5. Reactivele utilizate la analiza probelor de biogaz Tabelul II.5
Reactivele utilizate la analiza probelor de biogaz Nr.
1.
Denumirea reactivului
Gazul natural (98,208 %)
Formula chimic ă
Marcă
CH 4
Paşaport eliberat de laboratorul „Chişinău Gaz”.
2.
Bioxidul de carbon (99,9 %)
CO 2
Certificat
de
corespundere
conform GOST 8050-85. 3.
Argon
4.
Sită molecular ă
Ar CaX sau NaX
GOST 10157 – 79, chimic pur CaX-TK-1251, fracţii 0,25-0,5 mm.
5.
Cărbune activ
C
AG-3, frac ţii 0,5-0,8 mm.
sondele au fost etan şate cu bentonit ă şi astupate cu capace demontabile, iar terenurile din apropierea sondelor (în raza de 3-5 m) au fost acoperite cu un strat de polietilen ă, conform schemei execut ării sondelor reflectat ă în fig.II.3.
2000) [41-42] solicit ă aprecierea coeficien ţilor naţionali de emisii, necunoscu ţi anterior (în cazul utilizării IPCC 1995), şi anume: •
Estimarea ratei de generare a DMS / persoan ă / zi;
•
Determinarea fracţiei DMS eliminate prin depozitare;
•
Aprecierea Factorului de corec ţie a metanului;
•
Estimarea valorii Carbonului organic degradabil şi a fracţiei Carbonului organic degradabil;
•
Aprecierea Fracţiei CH4 în biogazul format în corpul depozitelor de DMS. Domeniul de cercetare pentru stabilirea acestor coeficien ţi a inclus studii de fezabilitate,
analize chimice şi morfologice, calculele matematice şi concluzii descrise în capitolul III şi axate pe următoarele activităţi: •
Examinarea formularelor statistice na ţionale pentru evaluarea datelor de activitate disponibile din domeniul gestion ării deşeurilor şi extrapolarea unor noi în lipsa acestora.
•
Efectuarea studiului de fezabilitate privind inventarierea şi caracteristica depozitelor de DMS, selectarea depozitelor pentru efectuarea cercet ărilor compoziţiei biogazului.
•
Analiza compozi ţiei morfologice şi estimarea compozi ţie chimice a DMS înhumate la
CAPITOLUL III. PARTEA EXPERIMENTALĂ III.1. Determinarea volumelor de DMS
Informaţia privind volumul de şeurilor eliminate la depozite de DMS în perioada anilor 1985 - 2002 a fost colectat ă din anuarele statistice, în baz ă formularului „Transport special auto”, iar începînd cu anul 2003 din formularul nr. 2 – gc „Salubrizarea localit ăţilor urbane”, completate de către serviciile de salubrizare a localit ăţilor din ţar ă. Merită de menţionat că în marea majoritate din localităţile rurale nu se efectueaz ă salubrizarea organizat ă a teritoriului şi deşeurile generate nu sînt supuse eviden ţei statistice, aşa cum sînt aruncate la întîmplare. Utilizarea metodei T2 pentru estimarea emisiilor de CH 4 necesită cunoaşterea datelor iniţiale privind volumele de DMS înhumate, precum şi modalitatea de operare a depozitelor (administrate şi neadministrate), deoarece în dependen ţă de aceast ă divizare s-au aplicat diferi ţi coeficienţi de emisie. În acest context a fost necesar ă sinteza formularelor statistice existente şi prelucrarea datelor prin divizarea volumelor totale de DMS (indicate în figura I.4) în de şeuri generate în or. Chi şinău şi în restul centrelor raionale din ţar ă. Informaţia privind transportarea DMS colectate din or.Chi şinău a fost solicitată de la întreprinderea municipal ă Regia „Autosalubritate”, rezultatele fiind incluse în
3
Tabelul III.1
DMS eliminate la depozite de DMS, anii 1985-2005 (mii m ) 3 3 Anii DMS (centre raionale), mii m DMS (Chişinău), mii m 1985
2908,30
963,30
1989
3353,90
1110,90
1990
3399,30
1126,00
1991
3444,70
1127,40
1992*
3593,80
879,40
1993
1568,90
869,30
1994
1471,20
830,00
1995
1373,50
833,10
1996
1399,70
806,90
1997
1305,80
822,90
1998
1306,20
815,80
III.2. Evaluarea caracteristicilor depozitelor de de şeuri menajere solide
Evaluarea depozitelor de DMS a fost efectuat ă cu scopul aprecierii datelor generale ale depozitelor (anul punerii în operare, num ărul populaţiei din localitate), a parametrilor depozitelor (suprafaţa depozitului şi volumul mediu anual şi volumul total al de şeurilor acumulate), inclusiv localizarea depozitului, prin intermediul anchetei colectate de la serviciile de salubrizare din ţar ă conform tabelului III.2. Tabelul III.2
Date generale privind caracteristica depozitelor de DMS
№
r a o e l r i i ţ ă m t u i l n e a c o D l
, i l i n e e u i r ţ ă a m a m l o u u p i i o N p m
a l i i a i m a h , r ţ , u e r u o t t ă ) a i i f u a l m l l t u u i i a p o n s t r ş r i e a a u p o r c l ( r t e u o n n p s ş x Î S G e u e g d
, 3 l t u l a m m u , u m S l o u M V c a D
S M 3 D 0 l 0 u 2 , m 3 u l m o V
a i u c l ă i t t u s r i t i u r z c e o S t c p e a r d a c ă
În urma reformei teritorial-administrative din anul 2003 teritoriul Republicii Moldova (cele
urmare, este necesar a stabili taxe corespunz ătoare, care s ă asigure finanţarea activităţilor de salubrizare şi gestionare a de şeurilor. Gestionarea de şeurilor este una din problemele dificile, complexe şi departe de a fi rezolvate în Republica Moldova, conform restric ţiilor şi standardelor interna ţionale. Agravarea problematicii deşeurilor, în special a de şeurilor menajere solide, este generata de modul defectuos în care sînt soluţionate în prezent diferitele etape de procesare a de şeurilor. Strategiile şi politicile de gestionare a DMS sînt implementate prin intermediul structurilor de eliminare a DMS. Aceste structuri redau şi politica de mediu la nivel na ţional. Cu cît e mai complet ă structura eliminării DMS, cu atît mai
deplin se realizeaz ă operaţiile de gestionare a de şeurilor bazate pe principiul dezvoltării durabile. Situaţia actuală din domeniul gestion ării în Republica Moldova, fiind similar ă altor ţări în curs de dezvoltare, se afl ă la prima etapă de dezvoltare şi include doar dou ă elemente de baz ă : sursa de generare a DMS şi depozitul de DMS. Cea mai utilizată metodă de tratare a deşeurilor
menajere este depozitarea pe sol, care reprezint ă o sursă importantă de poluare a solului şi apelor subterane. În acest context, salubritatea localit ăţilor, managementul de şeurilor urbane, este un obiectiv important al structurilor guvernamentale şi locale. Evacuarea de şeurilor la gunoi şti r ămîne a fi o modalitate de baz ă în eliminarea de şeurilor [102-104].
Figura III.1.
Depozitul de DMS din Ştefan Vodă
Rezultatele inventarierii gunoi ştilor ne demonstreaz ă că circa 3/4 din ele se afl ă în exploatare de circa 20-30 de ani, avînd un grad de utilizare 80-100%. Impactul de şeurilor asupra mediului a crescut alarmant în ultimii ani, iar administrarea necorespunz ătoare a acestora genereaz ă contaminări ale solului şi ale pânzei apelor freatice, precum si emisii de CH 4, CO2 şi gaze toxice, cu efecte directe asupra s ănătăţii populaţiei şi mediului [19, 44]. În majoritatea centrelor raionale gunoiştile sînt supraîncărcate, grosimea stratului de de şeuri depozitate fiind de 7-8 m (Ungheni, Cahul, Ocniţa, etc.) în unele ajungând la 10-15 m (Briceni, B ălţi, Ialoveni, etc.), 25-30 m
deşeurilor, prin urmare acestea nimeresc la gunoi şti neautorizate şi respectiv nu au fost luate în calcul. Necesită a fi menţionat şi faptul că toate depozitele nu sînt dotate cu cîntare, ce ar permite înregistrarea greut ăţii deşeurilor eliminate la depozit. Toate estimările, cu excepţia celor din or. Chişinău, au fost efectuate în baza informa ţiei primare colectate de la operatorii depozitelor şi aprecierii masei de şeurilor reieşind din volumele camioanelor utilizate pentru transportarea deşeurilor. Numai la Rampa de transbordare a deşeurilor în or. Chişinău sînt cîntărite doar vehiculele cu capacitatea de 12 m 3 ce colecteaz ă DMS din cartierele oraşului. Însă o mare parte de deşeuri este colectat ă cu camioane de tip CAMAZ sau de tip similar de marc ă germană cu volum de 30 m3, a căror greutate depăşeşte posibilitatea cîntarului. Informaţia sintetizată privind caracteristica depozitelor de DMS este inclus ă în tabelul din Anexa 1, iar concluziile urmeaz ă mai jos: 1. Republica Moldova nu dispune de depozite construite şi operate conform cerin ţelor de protecţie a mediului, cu excep ţia celui din s. Cre ţoaia, r. Anenii Noi, unde se efectueaz ă depozitarea în straturi a DMS cu utilizarea tehnicii de tasare şi acoperire cu straturi intermediare de material izolator. 2. Depozitele de de şeuri din centrele raionale sînt neamenajate, iar majoritatea de şeurilor
III.3. Caracteristica depozitelor de DMS selectate pentru analiza componen ţilor biogazului
Caracteristicile depozitelor, descrise în paragraful precedent şi incluse în Anexa 1, au fost utilizate pentru selectarea a trei depozite de de şeuri menajere solide şi industriale nepericuloase, la care au fost efectuate analizele biogazului. Drept criterii pentru selectarea depozitelor au servit următoarele: •
grosimea stratului de de şeuri înhumate > 10 m;
•
depozit administrat de c ătre Serviciul de salubrizare a localit ăţilor, inclusiv disponibilitatea operatorilor de a colabora în cercet ări;
•
existenţa căilor de acces la depozit în condi ţii acceptabile pe tot parcursul anului;
•
depozit reprezentativ din punctul de vedere al num ărului populaţiei deservite;
•
amplasarea depozitului în raza de 50-150 km de la Chi şinău.
După evaluarea depozitelor conform criteriilor men ţionate au fost selectate cele din s. Creţoaia (r. Anenii Noi), mun. B ălţi şi or. Str ăşeni Depozitul de DMS din s. Cre oaia, r. Anenii Noi a fost selectat deoarece este unicul depozit
patru trepte, dar problema colectării şi tratării filtratului a r ămas nesoluţionată. Pînă în prezent filtratul acumulat în partea de jos a depozitului este transportat zilnic cu autocisterne în bazinele de acumulare s ă pate în partea de sus a depozitului, în perioada anului 2005 circa 6 bazine erau deja pline cu filtrat (fig. III.3).
Figura III.3.
Colectarea apelor meteorice şi acumularea filtratului la depozitul din s.
Creţoaia Odată cu restabilirea digului a fost recultivat ă partea de jos a depozitul, unde şi au fost perforate 2 sonde (vertical ă şi orizontală) de prelevare a biogazului. Aceste sonde au fost montate în
Figura III.4. Acumularea filtratului şi autoincendierea la depozitul de DMS din or. B ălţi
Depozitul de DMS din or. Str ăşeni a fost selectat pe motivul c ă este tipic pentru majoritatea centrelor raionale, cu un num ăr de popula ţie de circa 20 - 30 mii locuitori. De obicei aceste depozite funcţionează de circa 20-40 ani, f ăr ă a de ţine proiecte de execu ţie şi sînt în gestiunea serviciilor de salubrizare a localit ăţilor. Depozitul selectat este amplasat la sud de or. Str ăşeni la o distan ţă de 2 km, fiind în exploatare de circa 20 ani, iar grosimea stratului de DMS este de 10 m. De regul ă, la depozitele din centrele raionale compactare şi îngr ămădirea deşeurilor se efectuează ocazional, din lipsa sau deteriorarea permanent ă a tehnicii.
anotimpuri. Sursele bibliogarfice citate men ţionează că deseori compozi ţia morfologică a DMS, este estimată visual. Tabelul III.3.
Compoziţia morfologică a DMS în perioada anilor 1986-2003 Nr.
Categoria deşeurilor
1986
1993
1996
1999 august
2001 mai
2003 octombrie
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
Hîrtie, carton Textile Metale Oase Piele Sticle Lemn Mase plastice Resturi alimentare Minerale
26,5 5,5 2,0 0 2,0 4,5 5,5 1,8 37,5 14,7
25,0 5,0 3,0 0 3,0 7,0 3,0 5,0 35,0 14,0
15,0 2,9 1,9 0 2,0 3,5 2,1 6,2 45,6 20,8
4,8 0,6 0,9 0,5 1,0 1,6 1,0 8,1 53,5 28,0
5,8 1,9 2,2 0 0,6 4,6 0,8 6,3 44,9 32,9
6,2 1,3 2,1 0,6 0,7 3,8 1,1 4,6 56,5 23,1
Începînd cu 1993 şi pînă 1999 nu au fost efectuate studii privind compozi ţia morfologică a DMS, iar fluxul deşeurilor generate în perioada men ţionată a suferit schimbări esenţiale. În scopul
s-a stabilit că densitatea DMS colectate cu camioane de tip GAZ este 0,4 t/m 3 (volumul camionului 12 m3). Selectarea frac ţiilor se efectua manual, de şeurile r ămase erau considerate resturi alimentare. Fracţiile selectate erau cînt ărite, greutatea de şeurilor alimentare se afl ă prin diferenţa dintre greutatea totală a DMS şi a fracţiilor selectate, conform metodei descrise în cap. II.
Figura III.5. Selectarea şi cîntărirea fracţiilor de DMS
Ulterior unele fracţii (resturile alimentare, hîrtia, lemnul, unele mase plastice, textile, etc.) au fost supuse usc ării (fig. III.6) prin tratare termică în cuptorul Binder, la o temperatur ă de 105 0C pînă ce greutatea acestora r ămînea constant ă.
Datele privind umiditatea de şeurilor au fost utilizate la calcularea compozi ţiei morfologice a deşeurilor menajere solide pentru fiecare anotimp, iar rezultatele ob ţinute denot ă că: 1. Umiditatea deşeurilor analizate în mare m ăsur ă corespunde cu umiditatea tipic ă a deşeurilor conform literaturii de specialitate [43, 88]. Totodat ă pentru unele de şeuri (textile, hîrtie, lemn) umiditatea este mult mai mare decît valoare tipic ă, ceea ce se explic ă prin faptul că aceste deşeuri sînt colectate de rînd cu resturile alimentare. 2. Umiditatea deşeurilor variază în funcţie de anotimp, pentru resturile alimentare şi vegetale umiditatea este mai mare în perioada var ă – toamnă, iar pentru textile, hîrtie, polietilen ă, lemn umiditatea depinde de condi ţiile de colectare ale acestora. Cu toate c ă analizele au fost efectuate în zilele f ăr ă precipitaţii, unele de şeuri erau umede din cauz ă că containerele nu sînt acoperite. Compoziţia morfologică a deşeurilor menajere solide este inclus ă în tabelul III.5, inclusiv media pe perioada anilor 2004 -2005, care a fost luat ă în considera ţie la estimarea valorii carbonului organic degradabil de la depozitele de DMS. Figura III.7 ilustrează cota deşeurilor biodegradabile în fluxul DMS, indicînd o diminuare de
Tabelul III.5.
Dinamica compozi ţiei morfologice a DMS în perioada 2004-2005, Chi şinău Fracţii DMS
Deşeuri reciclabile
Deşeuri organice
Deşeuri
Hîrtie, carton
Toamna
Iarna
Primăvara
Vara
09.11. 19.11 media
02.02 09.03 media
23.03 15.04 media
13.07 09.08 media
5,7
4,5
5,1
8,7
Media anuală
8,3
8,5
9,5
6,6
8,05
5,3
7,3
6,3
7,0
Sticlă
5,2
2,9
4,1
6,2
11
8,6
7,6
7,7
7,65
8,4
7,6
8
7,1
Mase plastice
10,8
8,6
9,7
11,5
15,4
13,4
13,4
10,5
11,95
11,1
16,2
13,65
12,1
Metale şi 3,9 nemetale Resturi 63,1 alimentare Frunze, iarbă şi 1,4 crengi Textile 4,3
2,2
3,1
4,0
3,7
3,9
2,7
5,4
4,05
5,0
6,2
5,65
4,0
66,5
64,8
48,1
53,2
50,7
53,5
56,6
55,05
54,8
51,6
3,7
2,5
1,0
0,8
0,9
1,2
0,9
1,05
3,7
1,0
2,35
1,7
5,5
4,9
12,2
3,5
7,8
4,5
2,5
3,5
2,6
3,1
2,85
4,7
1,8
1,6
1,7
1,3
1,4
1,4
0,6
2,4
1,5
2,1
2,6
2,35
1,8
2,2
3,6
2,9
6,4
1,6
4,0
6,5
6,3
6,4
5,5
3,3
4,4
4,4
Încălţăminte
1,6
0,9
1,2
0,6
1,1
0,8
0,4
1,1
0,75
1,5
1,1
1,3
1,1
Total
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
Deşeuri de Lemn construcţie Alte
53,2
56,1
78
Prevalează importul conservelor atît din ţările din vecin ătate cît şi din ţările dezvoltate. A şa cum produsele agricole autohtone sînt comercializate pe pia ţă la preţuri relative mici, comparativ cu cele semifabricate, majoritatea din popula ţie procura fructe şi legume proaspete, prin ce se explic ă şi nivelul sporit al resturilor alimentare pe parcursul anilor. Resturile alimentare constituie în
continuare o cot ă importantă (56 %) în fluxul de DMS, ceea ce ar trebui s ă fie luat în considera ţie de autorităţile publice locale, atunci cînd se propune promovarea inciner ării deşeurilor. Deoarece de şeurile stradale acumulate în or. Chi şinău nu sînt eliminate la depozitul din Creţoaia, fiind înhumate în locuri autorizate în apropierea ora şului, inclusiv cariera Purcel, cota deşeurilor minerale este comparativ mic ă (4%) în comparaţie cu anii 1986-2003 (15-30%). În scopul compar ării compoziţiei morfologică a DMS generate în mun.Chi şinău s-a decis efectuarea studiului similar pentru or. B ălţi, iar rezultatele sînt prezentate în tabelul III. 6. Tabelul III.6
Compoziţia morfologică a DMS în or. Bălţi şi Chişinău, anul 2005 Bălţi
Chişinău, media
În baza rezultatelor ob ţinute se poate face urm ătoarele concluzii şi recomandări: 1.
Ţinînd cont de condi ţiile geografice şi pedologice ale ţării, ramura agricola va fi de
bază şi pe viitor, respectiv se vor genera de şeuri de la prelucrarea şi consumarea produselor agricole. Condiţiile date ofer ă posibilitate de a promova şi dezvolta capacităţi de compostare a de şeurilor organice. 2.
Conform analizei morfologice a DMS, ambalajelor le revine circa 1/3 -1/4 din volumul total de DMS generate. În aceste condi ţii, se recomand ă organizarea colect ării separate a cel pu ţin 4 categorii de ambalaje: sticl ă, sticle PET, cutii din Al, alte ambalaje (HDPE (polietilen ă de înaltă densitate), PVC (policlorur ă de vinil), PP (polipropilenă) sau PS (polistiren)).
3.
Cu toate c ă o parte din maculatur ă este colectat ă de către gunoieri din containere şi furnizată punctelor de colectare, cantit ăţi importante de de şeuri reciclabile (hîrtie şi carton) sînt eliminate la depozite de DMS. Totodat ă cantităţi mari de carton sînt generate în centrele comerciale, care provin de la ambalarea m ărfurilor.
4.
În perioada de toamn ă volumul DMS colectate zilnic se m ăreşte de la 2 400 m 3 la 3300 m3, în mediu circa 1000 m 3 de frunze sînt colectate zilnic pe parcursul a 2 luni.
III.5. Estimarea compozi ţiei chimice a DMS
Aprecierea compozi ţiei chimice a de şeurilor solide se va estima cu utilizarea soft-lui în mod automat, conform ecua ţiei extinse a lui Buswell la introducerea compozi ţiei morfologice a DMS pentru fiecare tip de DMS, descrise în paragraful II.3 [25]. Tabelul III.7
Compoziţia chimică a DMS (2005), calculate conform ecua ţiei Buswell Compo nenta Resturi alimentar e Hîrtie Carton Mase plastice Textile Cauciuc
%
Umed / uscat %
C
H
O
N
S
C
H
O
N
S
56,1
30
0,458
0,06 4
0,376
0,026
0,00 4
76.944
10.75 2
63.168
4.36 8
672
4
94
0,425
0,440
0,003
15.980
2.256
16.544
113
75
3
95
0,440
0,446
0,003
12.540
1.682
12.711
86
57
12
99
0,600
71.874
8.625
27.312
5
90
0,550
23.265
2.792
13.198
1.94 6
63
100
0,780
Compoziţi a
Conţinutul (g/t deşeuri umede)
% după greutate (uscat)
0,06 0 0,05 9 0,07 2 0,06 6 0,10 0
0,00 2 0,00 2
0,228 0,312
0,046 0,020
0,00 2
250
C 200
H 150
O 100
N 50
S
0 1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
Figura III.8. Dinamica compozi ţiei chimice a DMS pe parcursul anilor 1986 – 2005, kg/t
DMS Analiza dinamicii compozi ţiei chimice a DMS pe parcursul a 20 de ani reflect ă gradul de
dezvoltare a societ ăţii şi modul de consum al produselor şi bunurilor materiale. Prin urmare constatăm că: 1.
Se atestă o reducere semnificativ ă a C, H, O în perioada anilor 1993 -1999, ceea ce se explică prin declinul economic al ţării în perioada indicat ă.
2.
Începînd cu anul 2001 s-a înregistrat o înviorare a economiei na ţionale şi, deoarece
Ţinînd cont de condi ţiile meteorologice ale republicii, investiga ţiile au fost efectuate lunar,
pe parcursul unui an, în scopul aprecieri fluctuaţiilor sezoniere în producerea biogazului. Suplimentar, au fost înregistra ţi următorii parametri: condiţiile climaterice în ziua prelev ării probelor, inclusiv temperatura mediului ambiant şi temperatura biogazului în sond ă, la diverse adîncimi (1m, 5m şi 9m), respectiv fiind prelevate a cîte 3 probe din fiecare sond ă. Rezultatele investigaţiilor efectuate la depozitele din or. B ălţi, s. Creţoaia, or. Str ăşeni sînt incluse respectiv în anexele 3-5 ale lucr ării. În fig. III.9 – III.11 sînt prezentate cromatogramele analizelor biogazului prelevat din cele trei sonde, analizîndu-se concentra ţia CH4, CO2 şi O2.
Figura III.10. Compoziţia biogazului la depozitul DMS, or.B ălţi
Cercetările efectuate la depozitele de DMS din or. B ălţi (fig. III.10) şi s. Creţoaia (fig. III.11), spre deosebire de cel din or. Str ăşeni, denotă că concentraţia CH4 este constant ă (60-80 %) pe parcursul anului, ceea ce confirmă că procesele de biodegradare din depozite se afl ă la etapa activă de generare a biogazului, cînd bacteriile metanogene metabolizeaz ă acizii organici i
•
modul de operare a depozitelor: amenajat sau neamenajat (gradul de compactare a deşeurilor). În depozitele amenajate de şeurile sînt compactate şi acoperite periodic cu strat de material izolator, care creeaz ă condiţii anaerobe, favorabile dezvolt ării bacteriilor metanogene (fig. 1.11).
•
grosimea stratului de DMS înhumate: s. Cre ţoaia – circa 20 -22 m, or. B ălţi – 15-16 m şi or. Str ăşeni - 6-8 m (anexa 1 a lucr ării), care de asemenea influen ţează procesul de generare a CH4 [37, 38]. Rezultatele analizelor efectuate denot ă prezenţa sporită a CH4 în biogazul generat în
depozitele de DMS din or. B ălţi şi s. Creţoaia, ceea ce se explic ă prin volumul şi fluxul deşeurilor înhumate. În or ăşelul Str ăşeni predomină sectorul privat, respectiv resturile alimentare sînt utilizate în calitate de hran ă animalelor, prin urmare cota de şeurilor biodegradabile fiind redus ă în favoarea celor inerte. În cele din urm ă este redusă şi concentraţia CH4 în biogazul generat în depozitul de DMS din or. Str ăşeni. Tabelul III.8 însereaz ă rezultatele analizelor efectuate, inclusiv componen ţa biogazului conform surselor bibliografice [32]. Tabelul III.8
90 80 70 60 50 % 40
30 20 10 0 -10
23 09 04 17 11 04 15 12 04 27 01 05 22 02 05 22 03 05 25 05 05 21 06 05 29 07 05 CH4, 1m CO2, 9m
Figura III.12.
CH4, 5m O2, 1m
CH4, 9m O2, 5m
CO2, 1m O2, 9m
CO2, 5m
Dinamica emisiilor de biogaz de la depozitul de DMS din B ălţi, %
14 12 10 8 %
6 4 2 0
22 03 05
21 06 05 CO2 Gazotest, 1m CO2 Gazhrom, 1m O2 Gazotest, 1m O2 Gazhrom, 1m
Figura III.13.
21 06 05
14 07 05 CO2 Gazotest, 5m CO2 Gazhrom, 5m O2 Gazotest, 5m O2 Gazhrom, 5m
CO2 Gazotest, 9m CO2 Gazhrom, 9m O2 Gazotest, 9m O2 Gazhrom, 9m
Emisii de O2 şi CO2, măsurate cromatografic şi prin expres analiz ă, or. Bălţi
Rezultatele indică concentraţii de O2 cuprinse între 0, 5-0, 4 %, iar con ţinutul de CO2 se
Figura III.14. Rezultatele măsur ărilor biogazului la depozitul de DMS din or.
B ălţi,
efectuate cu analizatorul „GAZOTEST” Rezultatele cercet ărilor efectuate la depozitul de DMS din s. Cre ţoaia denot ă un nivel înalt şi permanent al concentra ţiilor de CH în biogazul generat (fig. III.15). Cu toate c ă sonda vertical ă
Nivelul concentraţiei CH4 este mai redus în compara ţie cu cel de la depozitul din or. B ălţi, ceea ce poate fi explicat prin modalitatea de exploatare a depozitului. În cazul celui de la B ălţi, deşeurile au fost compactate, f ăr ă a fi acoperite cu straturi intermediare de material inert, pe cînd înhumarea DMS la depozitul de la Creţoaia se efectueaz ă în straturi, a cîte 2 m, apoi se acoper ă material izolator. În consecin ţă, stratul intermediar reduce din capacitatea depozitului de a genera biogaz. Sursele bibliografice explic ă acest proces [1], cea ce a şi fost demonstrat experimental. Suplimentar analizelor cromatografice, concentra ţia CO2 şi O2 a fost măsurată prin intermediul analizatorului „GASOTEST” ТU 4215-001-17763771-95. Rezultatele analizelor efectuate la data de 15.07.05 direct la depozitul din s. Cre ţoaia în compara ţie cu analiza cromatografică este redat ă în diagrama din fig. III.16.
10 8
CO2 Gasotest CO2 Gashrom O2 Gasotest
50 45 40 35 30 25
%
20 15 10
5 0 -5
09 09 04
14 09 04
16 09 04
CH4, 1m CO2, 9m
Figura III.17.
21 09 04
23 09 04
CH4, 5m O2, 1m
30 11 04
25 01 05
CH4, 9m O2, 5m
05 04 05
17 05 05
CO2, 1m O2, 9m
21 06 05
15 07 05
30 09 05
CO2, 5m
Dinamica emisiilor de biogaz de la depozitul de DMS din or. Str ăşeni
Măsur ările şi cercetările compoziţiei biogazului la depozitele men ţionate demonstreaz ă că adîncimea depozitului şi grosimea stratului de DMS influen ţează semnificativ formarea biogazului. În straturile superioare (pîn ă la 1m) ale depozitelor procesul de biodegradare a de şeurilor este influenţat de prezen ţa O2, degradarea fiind aerob ă sau în tranziţie la cea anaerob ă. Deja la o adîncime de circa 5 - 8 m procesele devin anaerobe şi rezultatele denot ă că concentraţia CH4 în biogaz atinge cote de circa 70% [107-110]. Comitetul Internaţional pentru Schimbarea Climei a Conven ţiei-cadru a Organiza ţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei recomand ă utilizarea valorii 0, 5 pentru frac ţia CH4 în biogazul generat la depozite de DMS, concomitent Ghidul IPCC GPG 2000 al bunelor practici şi managementul incertitudinilor în inventarul na ţional de GES men ţionează că aceast ă valoare poate varia între 0, 4 şi 0, 6 în dependen ţă de mai mulţi factor, ce influen ţează procesul de degradare a DMS, inclusiv compozi ţia morfologică a DMS. În baza cercet ărilor efectuate reiese urm ătoarele concluzii: 1. Compoziţia biogazului generat la depozite de DMS r ămîne constant ă pe parcursul anului, avînd doar mici devieri în perioada rece a anului [55].
5. Rezultatele obţinute permit estimarea teoretic ă a emisiilor potenţiale generate de la depozitele de DMS din ţar ă, care va fi prezentat ă în capitolul următor, inclusiv va fi apreciat ă argumentarea economic ă privind recuperarea CH4 de la unele depozite de DMS, în scopul aplicării Mecanismului de Dezvoltare non Poluant ă, conform Protocolului de la Kyoto.
CAPITOLUL IV. DETERMINAREA DATELOR DE ACTIVITATE
ŞI A
COEFICIENŢILOR DE EMISIE NA ŢIONALI IV.1. Determinarea datelor de activitate
Cercetările din domeniul administr ării deşeurilor în Republica Moldova, studiile chimice şi morfologice privind caracteristica depozitelor de DMS efectuate pe parcursul anilor 2004-2005 şi descrise în capitolele precedente au contribuit la elaborarea factorilor na ţionali de emisii necunoscuţi anterior. Aceste cercet ări au fost executate în contextul respect ării obligaţiunilor ţării faţă prevederile asumate prin aderarea Republicii Moldova la Conven ţia-cadru a Organiza ţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei În acest context urmeaz ă a documenta datele de activitate şi coeficienţii naţionali stabiliţi pentru estimarea emisiilor de CH4 provenite din depozitele de DMS, cu aplicarea metodei IPCC Revăzut 1996 şi implementarea Ghidului bunelor practici IPCC 2000. Descrierea metodei utilizate este specificat ă anterior în capitolul II, iar capitolul prezent va documenta rezultatele cercet ărilor efectuate pentru stabilirea datelor de activitate şi a coeficienţilor naţionali.
Cantitatea de de şeuri eliminate la depozite de DMS, mii tone
Tabelul IV.1
Anii
DMS Chişinău, mii tone
DMS centre raionale, mii tone
1985
385,30
778,02
1986
404,90
837,61
1987
414,87
817,32
1988
424,66
857,50
1989
444,36
897,20
1990
450,40
909,32
1991
450,96
926,92
1992*
351,76
995,76
1993
347,72
279,84
1994
332,00
256,48
deşeurile menajere şi de produc ţie erau transportate la gunoi şti neamenajate, unde nu se efectua compactarea şi acoperirea de şeurilor cu straturi intermediare de material inert. Începînd cu anul 1992 a fost dat în exploatare depozitul de DMS din s. Cre ţoaia, Anenii Noi, unde sînt înhumate deşeurile de produc ţie şi menajere generate în or. Chi şinău. Diagrama din figura IV.1 reprezint ă eliminarea DMS în depozite amenajate şi neamenajate pe parcursul anilor 1985-2005. Ulterior aceast ă divizare va fi utilizat ă la aprecierea valorii Factorului de corec ţie a metanului. 1600 1400 1200
e 1000 n o 800 t i i m 600 400 200 0
5 8 6 8 7 8 8 8 9 9 0 9 1 9 2 9 3 9 4 9 5 9 6 9 7 9 8 9 9 0 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 8 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0
DMS în depozite amenajate, mii tone DMS în depozite neamenajate, mii tone
31% Depozite >5m Depozite <5m 69%
Figura IV.2.
Divizarea depozitelor dup ă grosimea stratului de DMS înhumate
Deoarece informa ţia privind construc ţia şi operarea depozitelor de DMS în dinamic ă pe parcursul anilor 1985-2005 nu este inclusă în formularele statistice, iar rezultatele reflect ă caracteristica depozitelor de DMS doar pentru anul 2005, s-a decis asupra clasific ării tuturor depozitelor din localit ăţile urbane ale ţării drept necategorizate (conform IPCC GPG 2000), cu excepţia celui din s. Cre ţoaia, r. Anenii Noi. Cu toate c ă ţărilor în curs de dezvoltare le este recomandat [41] s ă utilizeze valoare 0, 4 pentru depozite necategorizate, a şa cum utilizarea valorii 0, 6 poate conduce la supraestimarea emisiilor de CH4, am considerat ra ţional totuşi utilizarea
utilizat valoarea FCM = 0, 6. Odat ă cu punerea în exploatare a depozitul de DMS din s. Cre ţoaia, r. Anenii Noi se aplic ă două valori pentru FCM (1 - pentru depozit amenajat şi 0, 6 - pentru cele necategorizate). Ponderea elimin ării DMS la depozitul din Cre ţoaia, r. Anenii Noi a crescut în anul 1993 şi este relativ constant ă pe parcursul anilor 1995 - 2005. Diferen ţa de circa 30 % a raportului 1 : 0.6 între FCM dintre anii 1992 şi 1993 se explic ă prin faptul că începînd cu anul 1993, statistica naţională nu conţine informaţii din Transnistria şi prin urmare s-a schimbat raportul de generare a deşeurilor spre cre şterea cotei celor din or. Chi şinău. 100% 80% 60% 40% 20% 0%
* 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 5 8 6 8 7 8 8 8 9 9 0 9 1 2 8 9 9 9 9 9 9 9 0 0 0 0 0 0 9 9 9 9 9 9 9 9 1 1 1 1 1 1 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 9 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 1986
1993
Resturi alimentare
1996
Hirtie, carton
1999
2001
Textile
2003
Piele
Lemn
2005
Alte
Figura IV.4. Dinamica de şeurilor biodegradabile în fluxul DMS
În baza compozi ţiilor morfologice a DMS (tab. III.3 şi III.5) a fost calculate valorile DOC pentru perioada anilor 1986 - 2005. Sursele bibliografice nu conţin informaţie privind fracţia deşeurilor de gr ădină, parcuri sau alte de şeuri degradabile nealimentare depuse la depozite. Concomitent în practica actual ă de gestionare a DMS, de şeurile de gr ădină de cele mai deseori nu sînt colectate şi prin urmare nu sînt eliminate la depozite de DMS. În mun. Chi şinău deşeurile
IV.2.3. Frac ţ ia ia DOC disimilat (DOC F ) F
DOCF este fracţia de carbon organic degradabil care ulterior degradeaz ă sau este convertit ă în biogaz şi reflectă faptul că o parte de carbon nu degradeaz ă sau degradeaz ă foarte încet cînd este eliminat în depozite de DMS. DMS. Se presupune presupune c ă fracţia DOCF depinde de temperatura în zona anaerobă a depozitului conform rela ţiei: 0.014T + 0.28 (Tabasaran, 1981) 1981) [42]. Metoda IPCC 1996 Revăzut recomand ă utilizarea valorii 0,77 pentru DOC F, estimată în baza ecua ţiei menţionate, asumînd că temperatura în zona anaerob ă a corpului depozitului este constant ă pe parcursul anului experimentale indicate în anexele 3-5 3-5 denot ă că temperatura în şi constituie 35 0C. Rezultatele experimentale corpul depozitelor variaz ă între 19,1 - 23, 3 0C (tab. IV.4), deoarece nivelul filtratului în corpul depozitului de la Cre ţoaia este foarte înalt (la 3-5 m adîncime), acesta împiedic ă derularea proceselor anaerobe, iar temperatura este mai sc ăzută în comparaţie cu depozitul din or.B ălţi. Tabelul IV.4
Temperatura în corpul depozitelor de DMS şi valoarea DOC F
0
Temperatura medie, C
Bălţi (5-9 m)
Cre ţoaia (1-5 m)
Str ăşeni (5-9 m)
Media RM
23,3
19,1
19,8
20,7
Ulterior în estimarea emisiilor de CH 4 au fost utiliza ţi coeficienţii DOC şi DOCF calculaţi în baza compoziţiei morfologice morfologice pentru anii 1985-2005, 1985-2005, deoarece utilizarea datelor datelor în dinamic ă reflectă adecvat tendin ţa emisiilor, iar rezultatele experimentale pentru anul 2005 DOC F = 0, 57, fiind comparabile comparabile cu cele de calcul DOC F = 0, 585. IV.2.4. Frac ţ ia ia CH 4 în biogaz (F)
Comitetul Internaţional pentru Schimbarea Climei a Conven ţiei - Cadru a ONU privind Schimbarea Climei recomand ă utilizarea valorii 0,5 pentru frac ţia CH4 în biogazul generat la depozite de DMS, concomitent Ghidul Bunelor Practici şi Managementul Incertitudinilor în Inventarul Na ţional al Emisiilor GES men ţionează că aceast ă valoare poate varia între 0,4 şi 0,6 în dependenţă de mai mulţi factori ce influen ţează procesul de degradare a DMS, inclusiv compozi ţia morfologică a DMS [3,19]. Rezultatele m ăsur ărilor naţionale incluse în tabelul III.7 au demonstrat că concentraţia CH4 şi CO2 în biogazul biogazul generat de la depozitele de DMS variaz ă între 53-66 % (CH4) şi 16-20 % (CO2) [107, 108, 110, 111]. Concomitent compozi ţia biogazului a fost calculat ă în baza ecua ţiei extinse Buswell, prin utilizarea datelor privind compozi ţia morfologică a DMS eliminate prin depozitare, în baza c ărora au fost estima i coeficien ii DOC i DOC
Dinamica compozi iei biogazului pasibil emis la
Tabelul IV.6 con ţine factorii naţionali de emisii ob ţinuţi în baza cercet ărilor efectuate, cum ar fi MCF (Factorul de corec ţie a metanului), DOC (Carbonul organic degradabil), DOC F (fracţia Carbonului organic degradabil) şi F (fracţia CH4 în biogazul generat la depozite de DMS). Tabelul IV.6
Compararea coeficien ţilor IPCC şi naţionali de estimare a CH 4 din depozite DMS Parametri IPCC „utilizat în mod implicit” / GPG Coeficien ţii naţionali MCF 1, 0; 0, 8; 0, 6; 0, 4. Depozite administrate = 1, 0, Depozite neadministrate = 0, 6 DOC 0,17 0, 216-0, 146 (1986-2005) DOCF 0, 77 (IPCC ), 0, 5-0, 6 ( GPG) 0, 525-0, 585 (1986-2005 F 0, 5 0, 6 IV.3. Estimarea emisiilor de CH 4 provenite din depozite de DMS
Primul inventar (anii 1990 -1998) al emisiilor de GES, provenite din depozite de DMS a fost calculat prin metoda IPCC 1995 T1 utilizat ă în mod implicit. Aşa cum nu erau cunoscut volumul deşeurilor generate şi fracţia deşeurilor eliminate la depozite de DMS, emisiile de CH 4 au fost estimate în baza num ărului populaţiei urbane şi ratei de generare a de şeurilor, recomandat ă de
Tabelul IV.8
Emisii de CH4, calculate conform metodei IPCC 1995 utilizat ă în mod implicit, Gg 1990
Emisii de CH4, Gg
1991
1992
1993
1994
1995
1996
34,60 34,68
23,01
22,56 22,93 22,79 22,47
1997
1998
22,37 22,28
Recalcularea emisiilor de CH 4 pentru perioada 1990-1998 şi calcularea pentru anii 19992005 a fost efectuat ă în baza Ghidului IPCC Rev ăzut 1996 pentru inventarele na ţionale GES (IPCC Revăzut 1996), complimentat de Ghidul IPCC GPG 2000 al bunelor practici şi managementul incertitudinilor în inventarul na ţional de GES (IPCC GPG 2000). Estimarea emisiilor de CH 4 a fost efectuată prin utilizarea ambelor metode: metoda utilizat ă în mod implicit (T1) şi metoda de descompunere de ordinul întîi (T2), cu aplicarea coeficien ţilor naţionali de emisie. Pentru optimizarea calculului a fost utilizat modelul INRAS, care permite efectuarea calculelor în mod electronic, fiind elaborat de exper ţii din Elveţia şi prezentat în cadrul proiectului regional RER/01/G31. Tabelul IV.9
În cazul utilizării metodei IPCC Revăzut 1996 T1, se observ ă mari devieri inter-anule, caracteristice tendin ţelor de emisii CH 4, calculate conform metodei în mod implicit. Se pronun ţă trei devieri ale emisiilor de CH 4 mai accentuate: prima diminuare inter-anual ă de circa 49 % se observă în anul 1993, cea de a dou ă de circa 16 % în anul 1996 şi a treia cu circa 31 % în anul 1999. Reducerea dramatic ă a emisiilor în anul 1993 se explic ă prin diminuarea cantit ăţilor de DMS depuse în depozite, inclusiv prin separarea Transnistriei şi lipsa datelor statistice. Cea de a dou ă şi a treia diminuare este argumentat ă de faptul că a scăzut fracţia deşeurilor de hîrtie eliminate prin depozitare de la 25% în anul 1992 pîn ă la 4,8% în anul 1999 (respectiv s-a diminuat şi valoarea coeficientului DOC). Tabelul IV.10
Emisii CH4 provenite din depozite de DMS, calculate prin metoda de descompunere de ordinul întîi (T2) pentru anii 1990-2005, Gg Depozite DMS administrate
Depozite de Emisii totale DMS CH4 neadministrate
Devieri Devieri interanuale în anuale, % comparaţie cu 1990, %
conform metodei IPCC Rev ăzut 1996 T1. Cele mai mari devieri de circa 11% în cre ştere se observ ă în anul 1991 şi în descreştere de circa 10 % în 2001. Compararea celor dou ă metode IPCC utilizate pentru estimarea emisiilor de CH 4 demonstrează că utilizarea metodei IPCC Rev ăzut 1996 T2 contribuie la ob ţinerea unei tendin ţe mai lente a emisiilor, evitînd fluctua ţiile observate în cazul utiliz ării metodei T1. Profilul emisiilor de CH4 (calculate prin metoda T2) este dependent de timp şi reflectă adecvat procesul de degradare a deşeurilor organice, care este influen ţat de volumul şi compoziţia morfologică şi chimică a deşeurilor biodegradabile înhumate. Aplicarea metodei IPCC Rev ăzut 1996 T2 a contribuit la dublarea emisiilor de CH 4 provenite din depozite de DMS, în comparare cu cele estimate în cadrul Primei Comunicării Naţionale, ceea ce se explic ă prin utilizarea datelor de activitate şi factorilor de emisie naţionali. 90 80 70 60
IV.4 Prognozarea emisiilor de CH 4 şi propunerea scenariilor de reducere a emisilor GES
În prezent este dificil de a prognoza progresul sau regresul calit ăţii mediului în Republica Moldova deoarece domeniul protec ţiei mediului ambiant nu are o strategie de dezvoltare, care ar conţine scopuri concrete şi obiective posibile de a fi evaluate conform indicatorilor de mediu. Nu face excepţie de la cele men ţionate şi domeniul gestionării deşeurilor, inclusiv a celor menajere. Cu toate că a fost aprobat (în anul 2000) Programul Na ţional de Valorificare a De şeurilor, acesta nu conţine prognoze prezentate în cifre, privind cre şterea volumelor de DMS, obiective definite privind introducerea unor activit ăţi de colectare separat ă şi valorificare a fracţiilor recuperabile sau promovarea unor noi metode de eliminare a DMS. Scenariile posibile de dezvoltare a domeniului men ţionat sînt determinate în baza rezultatelor cercet ărilor şi analizelor efectuate, ţinînd cont de indicii macro-economici indica ţi în strategiile existente de dezvoltare a unor sectoare (industrie, agricultur ă etc. ), şi anume: •
Analiza datelor statistice, evaluarea şi prognozarea tendin ţelor de generare a DMS;
•
Analiza situaţiei din domeniul prelucr ării deşeurilor şi determinarea tendinţelor de dezvoltare a acestor capacit ăţi, inclusiv dinamica volumelor prelucrate;
•
Promovarea şi dezvoltarea metodelor noi de eliminare a DMS prin incinerare sau
1600 1400 1200
e 1000 n o t 800 i i m 600 400 200 0
5 8 7 8 9 9 1 9 3 9 5 9 7 9 9 0 1 0 3 0 5 0 7 0 9 1 1 1 3 1 5 1 7 1 9 8 9 9 9 9 9 9 9 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 0 DMS (Chisinau), mii tone
DMS (centrele raionale), mii tone
Figura IV.7. Cantitatea de DMS eliminate în Republica Moldova
La elaborarea prognozelor emisiilor de GES provenite din depozite de DMS am stabilit trei scenarii: 1. Scenariu I (Linia de baza a emisiilor GES): estimarea emisiilor conform cantit ăţilor de DMS
70 60 50 40 30 20 10 0
9 0 9 9 2 9 9 4 9 9 6 9 9 8 0 0 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 9 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 CH4 (scenariu I)
CH4 (scenariu II)
CH4 (scenariu IV)
CH4 (scenarii I-IV)
CH4 (scenariu III)
Figura IV.8. Prognoza emisiilor de CH 4 conform scenariilor I-IV, Gg
Implementarea tuturor scenariilor ar permite diminuarea emisiilor GES cu 71 % fa ţă de scenariul de baz . În paragraful IV.5 se va examina modalit ile de utilizare a biogazului
naţional, cît şi cel local nu exist ă strategii de management al de şeurilor, care ar prevedea reducerea volumului de de şeuri eliminate la depozite de DMS. Elaborarea şi implementarea noilor metode de administrare a de şeurilor necesit ă timp şi resurse financiare mari, chiar şi în cazul presupunerii celor mai favorabile condi ţii, va fi necesar de cel pu ţin 10 ani pentru implementarea tehnologiilor noi de prelucrare a DMS, care ar contribui la reducerea cantit ăţii deşeurilor înhumate. Conform rezultatelor ob ţinute constat ăm, că cota emisiilor de CH 4 generată de către depozitele administrate este în cre ştere de la 40 % pîn ă la 60 % în perioada anilor 1990 - 2004. Deoarece doar depozitul de DMS din s. Cre ţoaia, r. Anenii Noi este considerat drept depozit administrat, prin urmare circa circa 60 % din din emisiile de CH 4 provin de la acest depozit. 100% 80% 60% 40% 20%
Metanul are un impact de 21 de ori mai mare asupra efectului de ser ă, decît bioxidul de carbon, iar reducerea acestui impact poate fi realizat prin captarea şi utilizarea CH4 în calitate de sursă alternativă de combustibil [45, 46]. Transformarea metanului în substan ţe mai pu ţin dăunătoare este o ac ţiune de reducere a impactului cauzat de depozitele de DMS. Reac ţia chimică de arderea a biogazului este: CH4 + 2O2
→ CO2 ↑ + 2 H2O
(IV.2)
Reducerea emisiilor gazelor cu efect de ser ă, exprimat în kg/zi CO 2 echivalent este calculat ă prin relaţia IV.3 R= 21
ρs
C
V
unde, R
zi CO2 - reducerea emisiilor gazelor cu efect de ser ă, kg / zi
ρs
- densitatea metanului, kg / m 3
C
- concentraţia medie a CH 4 în biogaz, %
V
- volumul total de biogaz captat, m 3.
(IV.3)
•
sonde de extragere a gazului cu supape de reglare şi unităţi de conectare pentru monitorizarea compozi ţiei biogazului,
•
reţeaua de transportare a biogazului de la punctele de colectare spre sta ţia de pompare, măsurare şi ardere a biogazului;
•
fîntîni de condensare, pentru asigurarea unei cantit ăţi acceptabile de umiditate pentru arderea biogazului,
•
staţia de pompare şi mărire a presiunii, măsurare şi ardere a biogazului;
•
tor ţa de ardere a biogazului cu o temperatur ă de circa 1200 0C pentru a se conforma standardelor UE privind emisiile de e şapament. IV.4.2. Extragerea biogazului şi utilizarea lui în scopul asigur ăr ii independen ţ ei electrice şi termice a depozitului
Utilizarea biogazului pentru necesit ăţi proprii ale depozitului este argumentat ă în cazul producerii unor cantit ăţi mici de biogaz sau atunci cînd costul investi ţiilor sînt mai mari decît preţul la energie pe pia ţa internă. Sistemul de extragere a biogazului şi utilizare a acestuia în scopul
IV.4.4. Extragerea biogazului şi utilizarea lui ca sursă de combustibil pentru transport sau pomparea acestuia direct în re ţ eaua de gaze naturale
De asemenea biogazul este utilizat în calitate de combustibil alternativ pentru alimentarea automobilelor. Ca şi în cazurile precedente biogazul este extras prin intermediul re ţelelor de sonde, ulterior este ajustat la standardul pentru combustibil auto. A şa numitele „green busses” – „autobuze verzi” circulă în ţările industrializate. Altă modalitate de utilizare a biogazului recuperat, dup ă o ajustare prealabil ă la standardul gazelor naturale, este pomparea acestuia în re ţeaua de asigurare cu gaze naturale. Selectarea metodei optime de reducere a impactului cauzat mediului de emisiile generate de depozitele de DMS depinde de mai mul ţi factori, inclusiv de cantitatea de şeurilor înhumate şi respectiv volumul biogazului generat, m ărimea investiţiilor necesare pentru recuperarea biogazului şi costul energiei produse, termenii de recuperare a investi ţiilor. IV.4.5. Recuperarea biogazului de la depozitul de DMS din s. Cre ţ oaia
Aceşti factori au fost luaţi în considera ţie la elaborarea studiului de fezabilitate pentru „Captarea şi arderea Gazului de de şeuri de la poligonul de de şeuri din Chi şină u, Moldova”,
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
1.
Rezultatele cercet ărilor şi investigaţiile bibliografice au demonstrat c ă formarea biogazului este condi ţionată de compozi ţia morfologică şi chimică a DMS, iar conţinutul deşeurilor organic degradabile joac ă un rol decisiv în generarea biogazului.
2.
Studiul procesului de descompunere a DMS în condi ţii de laborator, ne-a permis s ă confirmăm desf ăşurarea etapelor de descompunere a de şeurilor biodegradabile.
3.
S-a stabilit că compoziţia biogazului generat la depozitele de de şeuri r ămîne constant ă pe parcursul anului (60-80 % - CH4), în depozitele cu capacitate de circa 150. 000 m 3 DMS/an, ceea ce se explic ă prin conţinutul sporit al deşeurilor biodegradabile şi respectiv a substan ţelor nutritive necesare bacteriilor metanogene.
4.
Cercetările compoziţiei biogazului au scos în eviden ţă faptul că excesul de filtrat în depozitul de DMS din s. Cre ţoaia are un impact negativ asupra form ării biogazului, care se manifest ă prin diminuarea concentra ţiei metanului.
5.
Utilizarea sistemelor reale pentru cercetarea chimismului procesului de descompunere a deşeurilor biodegradabile a permis s ă apreciem valorile coeficien ţilor naţionali de emisie: carbonului organic degradabil, a frac ţiei carbonului organic degradabil disimilat şi a fracţiei
b. închiderea şi recultivarea depozitelor neamenajate de DMS existente. c. construcţia unor noi depozite (8-12 pentru toat ă ţara) conform Directivei 99/31/EC privind stocarea controlat ă a deşeurilor şi dotarea acestora cu sisteme de recuperare a CH4. d. adoptarea normativului de generare a de şeurilor egal cu 1 kg/zi/persoan ă pentru centrele raionale şi 1,3 kg/zi/persoan ă pentru mun. Chi şinău şi Bălţi.
ADNOTARE
la teza T. Ţugui „Analiza şi evaluarea gazelor cu efect de ser ă, provenite din depozitele de de şeuri menajere” Teza cuprinde analiza situa ţiei în domeniul gestion ării managementului de şeurilor, vizînd cadrul legal, instituţional şi normativ, inclusiv practica interna ţională din domeniul men ţionat. În lucrare este reflectat chimismul proceselor de biodegradare a DMS în depozite, inclusiv impactul acestora asupra fenomenelor globale de schimbare a climei . În mod deosebit sînt elucidate rezultatele analizei caracteristicilor depozitelor de de şeuri menajere, inclusiv modalitatea de operare a acestora şi analiza volumului de şeurilor acumulate în scopul aprecierii factorului de corec ţie a metanului. Au fost aplicate metode fizico-chimice de cercetare a compozi ţiei morfologice a de şeurilor menajere solide în oraşele Chişinău şi Bălţi. S-a cercetat dinamica compozi ţiei biogazului generat pe parcursul unui an în depozitele de DMS din s.Cre ţoaia (r. Anenii Noi), or. B ălţi şi or. Str ăşeni. Utilizarea sistemelor reale pentru cercetarea chimismului procesului de descompunere a de şeurilor biodegradabile a permis s ă apreciem valorile carbonului organic degradabil, a frac ţie carbonului organic degradabil şi a fracţiei CH4 în biogaz necunoscute anterior.
SUMMARY
on the thesis by T. Ţugui “Analysis and assessment of Greenhouse Gas Emissions from Solid Waste Disposal Sites”
The thesis includes the assessment of the waste management and refers to the national legal, institutional and normative frame, including international practice in this field. In the thesis is presented chemical process of biodegradable waste decomposition and their impacts on the global phenomena on climate change. Detailed analysis of feasibility study on landfills inventory, as well as landfill’s management and data of accumulated volume had been performed in order to establish methane correction factor. Physicochemical methods have been applied for morphological analysis of municipal solid waste composition in Chisinau and Balti. The thesis presents experimental data on dynamics of the process of biogas generation at 3 landfills: s. Cretoaia, c. Balti and c. Straseni during one year. Chemical decomposition of biodegradable waste have been investigated on the real system which allow to establish value of degradable organic carbon , fraction of dissimilated degradable organic carbon and fraction of CH 4 in the biogas. Based on these results national coefficient have been established, which have been used for the estimation of CH4 emissions from Solid Waste Disposal Sites.
АННОТАЦИЯ к диссертации Т. Цугуй «Анализ и оценка эмиссии парниковых газов от полигонов бытовых отходов» Диссертационная работа посвящена оценке состояния управления отходами, отражая законодательную, ведомственную и нормативную базу, в том числе международный опыт в данной области. В работе представлены результаты исследования химического и морфологического анализа твердых бытовых отходов (ТБО) на протяжении 2005 года. Работа содержит описание механизма химическо-биологического разложения бытовых отходов и их влияние на глобальное изменение климата. Был проведен детальный анализ состояния свалок для ТБО с целью определения фактора коррекции метана , а также для выбора полигонов в качестве реальных систем для исследования состава биогаза. В работе изложены экспериментальные данные по динамики процессов образования биогаза в теле свалки отходов на примере трех полигонов: с. Крецоая, г. Бэлць и г. Стрэшень в течение одного года. Изучена роль влияния на процесс образования биогаза следующих факторов: количество и состав отходов, климатические условия, а также методы захоронения отходов. На основе полученных данных были определены значения национальных коэффициентов эмиссии: органически разлагаемый углерод, фактическая доля органически
Bibliografie:
1. Australian Government. Department of the Environment and Heritage, Methane Capture and Use - Waste Management Workbook , Methane Capture and Use, Organic solid waste management and energy recovery. 1997, p. 1-16.
2. Bengtsson Lars et al. Waste management and recovery . Landfilling . Report nr.3206, William Hogland LTH, Lund, 1996. p.129-151. 3. Bingemer H.G., Crutzen P.J. The production of methane from solid waste . Journal of Goephysical Research, 92 (D2), 1987, p.2181-2187. 4. Birkeland Knut H. Collection and utilization of landfill gas in the Nordic countries . Nordic Council of Ministers/Environment, TemaNord 2003: 561, Copenhagen, 2003, 45, p. 9-42. 5. Bilitewski B. & all. Waste Managemnet . Springer-Verlag Berlin, Germany, 1997, p.299-307. 6. Bold Oc. V., Măr ărcineanu G. A. Managementul de şeurilor solide şi industriale. Bucureşti, 2003, p.61-105. 7. Capcelea Ar., Cojocaru M. Evaluarea de mediu, Chişinău, 2005, p.14-16. 8. Cascadia Consulting Groups Inc. Waste Composition Study South Hilo Landfill . County of Hawai, Seattle, 2001, p. 3-11. 9. Cibotaru V., Angelescu A. Gestionarea de şeurilor urbane. Economia, 1/2004, p. 78-83.
19. Duca Gh., Ţugui T. Managementul de şeurilor , Chisinau, Tipografia „Ştiinţă”, 2006, 248 p. 20. Environment Agency. Guidance on the Management of Landfill Gas Flares . Bristol, 2002, 157-160. 21. Environment Agency. Guidance for Monitoring Enclosed Landfill Gas Flares . Bristol, 2002, p.3-8. 22. Environmental Protection Agency. Municipal Waste Composition . National Waste Database, Fact sheet Series 2001, Ireland, 2001, p.11. 23. European Union
Concil directive 1999/31/EC on the landfill of waste, 1999.
www.eupope.eu.int 24. EU-Moldova Action Plan, UE-MD 1101/05, DGE VI. 25. Eleazer William E, William S. Odle, Yu-Shen Wang, and Morton A. Barlaz. Biodegradability of Municipal Solid Waste Components in Laboratory-Scale Landfills.
Environmetal Scioence and Technology, vol.31, nr.3, 1997, p.911-917. 26. GasCon. Pompare test. Poligonul de de şeuri din Chi şină u. 2003, p.13. 27. Гарин В. М., Соколов Г. Н. Обращеине с опасными отходами. Москва «Проспект», 2006, стр. 107-121, 170-177. 28. Global Biochemical Cycles. Sources of Methane – Landfill . Vol.17, no.2, 2003.
37. Institutul Naţional de Ecologie. Starea Mediului în Republica Moldova în anul 2002 , Chişinău, 2003, p.86-88. 38. Institutul Naţional de Ecologie. Starea Mediului în Republica Moldova în anul 2003 , Chişinău, 2004, p.83-88. 39. Institutul Naţional de Ecologie. Starea Mediului în Republica Moldova în anul 2004 , Chişinău, 2005, p.88-95. 40. Intergovernmetal Panel on Climate Change (IPCC) Revised 1996 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories . vol. 1-3, Intergovernmental Panel on Climate Change,
1997, p.6.1-6.13. 41. Intergovernmetal Panel on Climate Change (IPCC) Good Practice Guidance and Uncertainty Management in National Greenhouse Gas Inventories , Chapter 5, 2000, p. 5.1-
5.32. 42. Intergovernmetal Panel on Climate Change . IPCC’s “Climate change:2001” assessment report and current activities under UN Framework Convention on Climate Chnge . Third
Assessment Report, Vol. 3. 43. Iftodi M., Tugui, T. Garaba, V. ABC-ul deseurilor , Chisinau, 2000, p. 12 44. Iftodi M., Ţugui T. Impactul de şeurilor. Mediul Ambiant, nr.1, februarie 2003, p. 9-16.
53. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova (1996-1998), Chi şinăau 1999, p. 30-227. 54. Maciel F.J., Juca J.F.T. Gases munitoring methodlogy applied in Muribeca Solid Waste Landfill, Brasil, 2001, p.2-5. 55. Maurice C., Lagerkvist A. Seasonal influences of landfill gas emissions . Sardinia 97 6 th International Landfill Symposium, 2-6 October 1997, Cagliari, Italy, vol.1, p. 635-646. 56. Mattsson Cecilia. Waste Management and Producer Responsability in Sweden , Report no. 2003:5, Goteburg, Sweden, 2003, p.13-43. 57. Ministerul Mediului al Republicii Moldova . Expertiza ecologică . Chişinău, 1999, 695 p. 58. Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului / PNUD Moldova. Prima Cominicare Na ţ ional ă a Republicii Moldova, Transmisă către CONUSC Conferinţa Păr ţilor COP-6 la
13 noiembrie 2000, 74 p. 59. Ministerul Ecologiei şi Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Legisla ţ ia ecologică a Republicii Moldova 1999-2000 , Chişinău, 2001, 335 p.
60. Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului, Ordinul nr.67 din 02.05.01pentru aprobarea „Schemei tehnologice tipice a depozitelor de de şeuri menajere solide: 3-5 mii; 10-15 mii; 2030 mii locuitori”, Institutul de Proiect ări de Stat ’’IPROCOM’’, 2001, 68 p.
61. Minnesota Office of Environmental Assistance. “Waste as a Resource”- Solid Waste Policy
78. Навал И.К., Рыбакин Б.П., Чеван В.Г. «Математическое моделирование экологических просессов», Кишинэу, «Еврика», 1998,
стр. 15-95.
79. Ontario Waste Diversion Organisation. Waste Composition Study 2000 , City of Peterborough, 2000, 12 p. 80. Ontario Waste Diversion Organisation. Waste Composition Study 2000/2001 , City of Toronto, 2001, 13 p. 81. Oonk H., Boom T. Landfill gas formation, recovery and emissions. THO–report R95-203, TNO, Appeldoorn, The Nitherlands, 1995, p.2-8. 82. Oros V. Waste Management . Envoronmental Engineering and Management Journal, June 2005, vol.4, no.2, p.149-151. 83. Păunescu I., Atudorei A. Gestiunea de şeurilor urbane. Bucureşti, 2002 p.41-97. 84. Philip K. Barton and James W. Atwater. Greenhouse Gas Emissions from Solid Waste Management processes. SWANA’s 15th Annual Pacific Northwest Regional – Solid Waste
Symposium, 2000, p.1-5. 85. Programul Naţional de Valorificare a De şeurilor de producere şi menajere, HG nr.606 din 28.06.2000. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 8 iulie 2000, nr.78-80, pII, art. 698. 86. Proiectul Phare Ro 0006.18.02 , Politica de mediu, 2003, p.10-14.
97. Tchobanoglous G., Theisen H. and Vigil S. Integrated Solid Waste Management. Engineering Principles and Management Issues . McGraw Hill, New York, 1993, 56 p.
98. The European environment. Municipal waste generation. State and outlook 2005, p.316-323. 99. The portal of European Union Law http://europa.eu.int/eur-lex/en/index.html 100. The National Statistics Offices. House Waste Composition Survey ., Maltese Islands, April 2002, 6 p. 101. The Seattle Solid Waste Utility. Waste Cpomposition Study: Purpose and Methodology , 1999, p.12-16. 102. Ţugui T. Managementul de şeurilor menajere în Republica Moldova . Mediul ambiant, nr.3, 14 iunie 2004, p. 16-22. 103. Ţugui T. Managementul de şeurilor menajere solide: probleme şi solu ţ ii. Conferinţa internaţionlă „Managementul integral al resurselor naturale din bazinul transfrontalier al fluviului Nistriu” , Chi şinău, Moldova, 16-17 septembrie 2004, p.357-361. 104. Ţugui T. Managementul de şeurilor menajere solide in Republica Moldova . The 3rd International Conference “Ecological Chemistry”, May 20-21 2005, Chisinau, Moldova. Abstracts, p.364-365. 105 Ţugui T. Elemente strategice în planificarea managementului de şeurilor menajere solide
111.Ţugui T., Duca Gh., Ţăranu M. Development of National Emisssion Factors for Solid Waste Disposal on Land Greenhouse Gas Source Category of the National Inventory in the Republic of Moldova. Chemistry Journal of Moldova, Chi şinău, nr.1, 2006, p. 61-67.
112.United Nations Environment Programme and the Climate Change Secretariat. Climate change. Chatelaine, Switzerland, 2001, p.1-3.
113.United Nations. United Nations Framework Convention on Climate Change. Bonn, Germany, 2005, p. 5-23. 114.United Nations. Kyoto Protocol to the United Nations Framework Convention on Climate Change. Bonn, Germany, 2005, p. 15-17. 115.U.S. Environmetal Protection Agency. Landfill Methane Recovery. Climate Change Technologies, Washington, 2000, p. 23-30. 116.U.S. Environmetal Protection Agency. Air Emissions form Municipal Solid Waste Landfills – Backgroud information / or Proposed Standards ND Guidelines , North Carolina, 1991.
117.U.S. Environmetal Protection Agency. EPA’s Landfill Gas Emission Model and Users Manual , version 2.01, North Carolina, 1998.
118.U.S. Environmental Protection Agency. Charaterisation of Municipal Solid Waste in the United State: 1996 Update, 1997.
Lista abrivierilor utilizate în lucrare
APL - autoritatea public ă locală CE - Comunitatea European ă CED - Clasificatorul European al De şeurilor CONUSC - Conven ţia - cadru a Organiza ţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei CDM – Clean Development Mecanism (Mecanismul de Dezvoltare nonpoluant ă) DMS - Deşeuri Menajere Solide (MSW – municipal solid waste) DOC - Degradable Organic Carbon (Carbonului organic degradabil) DOCF - fraction of Degradable Organic Carbon dissimilated (frac ţia Carbonului organic degradabil disimilat) GES - Gaze cu Efect de Ser ă FCM – Factorul de Corec ţie a Metanului IPCC - Intergovernmental Panel on Climate Change MERN- Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale ONU - Organiza ţia Naţiunilor Unite OECD - Organiza ţia Economică pentru Cooperare şi Dezvoltare ONG - Organiza ţie Non Guvernamental ă PAM - Plan de Acţiuni pentru Mediu PNUD - Programul Na ţiunilor Unite pentru Dezvoltare Electronice POP - Poluanţi Organici Persistenţi PET - Poli Etilen Tereftalat PK - Protocolul de la Kyoto US – United States
ANEXE Anexa 1: Date generale privind depozitele de de şeuri în Republica Moldova
№
Denumirea localităţilor
Numărul populaţiei, mii oameni
1
2
3
4
6
7
8
Volumul DMS m3 2003 10
1
or.Briceni
9,6
1970
6,0-8,0
3,5
143185
2206
este amplasată la 100 m de la r.Lopatnic, necisită să fie închisă şi recultivată.
2
or.Lipcani
6,3
2000
1,5-2,0
1,0
13700
1380
nu este amenajată
3
or.Edineţ
18,7
1954
6,0
3,6
888420
20000
necesită a fi închisă, se află în nemijlocita apropiere de case
4 5
or.Cupcini or.Ocniţa
8,4 9,4
1977 1989
5,0 4,0-6,0
2,0 2,0
110600 82320
5000 4840
este recultivată, se construieşte depozit nou
6
or.Frunză
1,8
1995
1,5-2,0
2,5
13120
1200
deşeurile sînt depozitate în tranşee, adîncimea 2m -3 tranşee
7
or.Otaci
7,3
1960
3,0-4,0
2,6
219060
4300
depozitul este recultivat, este proiect pentru depozit nou (2003)
8
or.Donduşeni
10,6
1989
4,0
3
81088
5 500
se exploatează f ăr ă respectarea tehnologiei de depozitare
9 10
or.Soroca or.Floreşti
39,0 15,5
1981 1954
5,0-6,0 8,0-10,0
4,0 1,5
687384 135 000
28 400 5 800
necesită recultivare
11
or.Marculeşti
2,1
1964
6,0-10,0
0,5
37638
-
este utilizată cariera din argilă pe malul r.R ăut
12
or.Ghindeşti
1,8
2000
2,0-3,0
2,0
28908
-
se utilizează drept depozit de DMS platformele înămolite ale instalaţiilor de epurare
13
or.Şoldăneşti
9,4
1983
1,5-2,0
1,5
140800
6500
14
or.Rezina
13,9
1954
9,0-10,0
3,2
412080
9 200
drept gunoişte este utilizată fosta carier ă de nisip
15
or.Orhei
37,2
1953
30,0
8,0
1672788
29770
depozitul urmează a fi închis, este necesar alocarea noului teren
Începutul Grosimea Volumul Suprafaţa exploatării stratului acumulat, gunoiştii (anul) deşeurilor DMS, m3
Scurtă caracteristică a obiectului 9
125
16
or.Teleneşti
8,6
1994
3,0-4,0
3,0
80267
7360
este amenajat par ţial
17 19 20 21 22 23
or.Sîngerei or.Făleşti or.Rîşcani or.Costeşti or.Glodeni or.Ungheni
14,7 15,5 13,7 2,5 12,3 40,2
1954 1992 1966 1977 1960 1994
8,0 1,5-2,0 2,0-2,5 5,0 3,0-3,5 6,00
3,0 7,8 3,0 0,6 7,0 4,5
434520 199550 353730 25508 378405 221144
8800 15000 10000 800 8 520 19 900
necesită a fi închis şi alocat teren nou are capacitate pentru a fi utilizat pentru tot raionul necesită reconstrucţie
24
or.Corneşti
2,8
1993
1,5-2,00
0,6
10116
850
25
or.Călăraşi
17,0
1964
10
2,4
401800
9 600
26
or.Nisporeni
16,2
1993
1,5-2,0
2,0
137664
12500
se utilizează cariera de argilă amplasată lîngă construcţii, necesită alocarea unui teren nou
27
or.Str ăşeni
20,3
1988
6,0-8,0
2,5
229500
14200
este utilizată la 40%, proiectul recultivării şi amenajării este executat în 2003, ob.7185 cu cofinanţare din FEN
28
or.Criuleni
8,7
1984
2-2,5
2,0
131250
6100
amplasată lîngă pădure, nu este amenajată
30
or.Hînceşti
18,5
1986
6,0
2
186200
10200
31
or.Ialoveni
18,4
1988
10,0-14,0
2,5
318750
25000
32
or.Leova
11,5
1979
10-12
1,5
438750
18000
gunoiştea veche în regiunea pădurii este închisă, este alocat teren 5 ha, în partea de sud-vest a localităţii, 800 m gunoiştea este amplasată în mina de piatr ă, 500m de la spaţiul locativ, necesită să fie închisă şi recultivată, gunoiştea este în rîpă
33
or.Cimişlia
16,0
1971
1,5-2,0
2,7
307530
9500
gunoiştea nu este amenajată
34
or.Cantemir (s.Cania)
6,6
1974
4,0-5,0
2,0
83886
2 930
oraşul se foloseşte de gunoiştea s.Cania (rîpă nelegitimă)
35
or.Cahul
41,2
1989
8,0
3
416000
29500
gunoiştea este închisă, reculitivată, proiect nou pentru poligonul deşeurilor menajere solide
36
or.Taraclia
15,5
1978
3
1,6
251640
9000
gunoiştea se umple haotic
1995
3,0
1,0
27.000
-
37 38
or. Basarabeasca or.Căuşeni
13,1 20,3
1997 1988
1,5-2,0 3,0
3 8,0
7 800 272000
1 150 19600
necesită amenajare necesită amenajare şi extindere
nu este amenajată
126
39
or.Ştefan Vodă
9,2
1964
6
2
220500
5200
40
mun.Comrat
29,7
1983
5,0-6,0
6,0
440000
19800
necesită amenajare şi extindere
41
or.Ciadîr-Lunga
23,4
1987
5,0-6,0
3,0
185616
10200
necesită reconstrucţie, este executat proiectul
42
or.Vulcăneşti
15,2
1994
1,5-2
2,5
96470
8610
este necesar ă construcţia poligonului
43
mun.Chişinău (Creţoaia)
713,4
1991
20,0022,0
20,0
44
or.Vadul lui Vodă
12,0
1996
7,0-8,5
10,0
50139
5300
45
mun.Bălţi
146,7
1977
15,0-16,0
25,0
3888640
138700
gunoiştea este amplasatăîn rîpă, o parte este amenajată, necesită recultivare
46
or.Drochia1
34,6
1998
1,5-2,0
3,0
84.000
14600
1-se umple stihiinic, se măreşte platforma gunoiştii
or.Drochia2
34,6
1997
4,0-5,0
1
60.000
7200
2-excavaţia este efectuată de serviciilul de salubrizare f ăr ă proiect
47
10329100
752000
este efectuată conform proiectului "IPROCOM" executată conform proiectului "IPROCOM"
Total DMS acumulate în localităţile unde funcţionează serviciile de salubrizare 24790766
127
Anexa 2: Estimarea compozi ţiei chimice a DMS şi a compoziţiei biogazului, conform ecua ţiei extinse Buswell, anii 1986-2005 Anul 1986
Component
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) % % C H O N S 37,50 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 26,50 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 1,80 99 0,600 0,072 0,228 5,50 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 100 0,780 0,100 0,020 2,00 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 5,50 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001
Food wastes Paper Cardboard Plastics Textiles Rubber Leather Yard wastes Wood Total
Content (g/t wet waste) C H O N 51.525 7.200 42.300 2.925 105.868 14.946 109.604 747
S 450 498
10.692 27.225
1.283 3.267
4.063 15.444
2.277
74
9.600
1.280
1.856
1.600
64
88 7.637
44 1.130
21.648 2.640 18.788 226.558 30.616 192.055
Molar mass (g/mole)
12,011
1,008
15,9994 14,0067 32,060
Total moles
18.863 30.376 12.004
545
35
Test (balance) C
18.863
0,0
H O
41.762,5 17.697,3
0,0 0,0
CH4 production per Mg wet waste kg m3 160,66 225,07
C --> CH4
10.014,38
C --> CO2 C total
8.848,63 46,9 % 18.863,00 100,0 %
53,1 %
128
Anul 1993
Component
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) % % C H O N S 35,00 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 25,00 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 5,00 99 0,600 0,072 0,228 5,00 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 100 0,780 0,100 0,020 3,00 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 3,00 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001
Food wastes Paper Cardboard Plastics Textiles Rubber Leather Yard wastes Wood Total
C 48.090 99.875
Content (g/t wet waste) H O N 6.720 39.480 2.730 14.100 103.400 705
S 420 470
29.700 24.750
3.564 2.970
11.286 14.040
2.070
68
14.400
1.920
2.784
2.400
96
48 7.953
24 1.078
11.808 1.440 10.248 228.623 30.714 181.238
Molar mass (g/mole)
12,011
1,008
15,9994 14,0067 32,060
Total moles
19.034 30.473 11.328
568
34
Test (balance) C
19.034
0,0
H O
42.862,5 17.522,8
0,0 0,0
CH4 production per Mg wet waste kg m3 164,80 230,88
C --> CH4
10.272,63
C --> CO2 C total
8.761,38 46,0 % 19.034,00 100,0 %
54,0 %
129
Anul 1996
Component
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) % % C H O N S 45,60 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 15,00 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 6,20 99 0,600 0,072 0,228 2,90 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 100 0,780 0,100 0,020 2,00 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 2,10 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001
Food wastes Paper Cardboard Plastics Textiles Rubber Leather Yard wastes Wood Total
Content (g/t wet waste) C H O N 62.654 8.755 51.437 3.557 59.925 8.460 62.040 423
S 547 282
36.828 14.355
4.419 1.723
13.995 8.143
1.201
39
9.600
1.280
1.856
1.600
64
34 6.814
17 949
8.266 1.008 7.174 191.628 25.645 144.644
Molar mass (g/mole)
12,011
1,008
Total moles
15.954 25.444
15,9994 14,0067 32,060 9.041
486
30
Test (balance) C
15.954
0,0
H O
36.348,0 14.493,0
0,0 0,0
CH4 production per Mg wet waste kg m3 139,69 195,70
C --> CH4
C --> CO2 C total
8.707,50
54,6 %
7.246,50 45,4 % 15.954,00 100,0 %
130
Anul 1999
Component
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) % % C H O N S 53,50 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 4,80 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 8,10 99 0,600 0,072 0,228 0,60 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 100 0,780 0,100 0,020 1,00 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 1,00 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001
Food wastes Paper Cardboard Plastics Textiles Rubber Leather Yard wastes Wood Total
C 73.509 19.176
Content (g/t wet waste) H O N 10.272 60.348 4.173 2.707 19.853 135
S 642 90
48.114 2.970
5.774 356
18.283 1.685
248
8
4.800
640
928
800
32
16 5.373
8 780
3.936 480 3.416 152.505 20.229 104.513
Molar mass (g/mole)
12,011
1,008
Total moles
12.697 20.071
15,9994 14,0067 32,060 6.532
384
24
Test (balance) C
12.697
0,0
H 29.497,5 O 11.245,3
0,0 0,0
CH4 production per Mg wet waste kg m3 113,49 159,00
C --> CH4
C --> CO2 C total
7.074,38
55,7 %
5.622,63 44,3 % 12.697,00 100,0 %
131
Anul 2001
Component
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) % % C H O N S 44,90 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 5,80 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 6,30 99 0,600 0,072 0,228 1,90 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 100 0,780 0,100 0,020 0,60 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 0,80 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001
Food wastes Paper Cardboard Plastics Textiles Rubber Leather Yard wastes Wood Total
C 61.693 23.171
Content (g/t wet waste) H O N 8.621 50.647 3.502 3.271 23.989 164
S 539 109
37.422 9.405
4.491 1.129
14.220 5.335
787
26
2.880
384
557
480
19
3.149 384 137.719 18.279
2.733 97.481
13 4.945
6 699
Molar mass (g/mole)
12,011
15,9994 14,0067 32,060
Total moles
11.466 18.136
1,008
6.093
353
22
Test (balance) C
11.466
0,0
H O
26.458,5 10.254,3
0,0 0,0
CH4 production per Mg wet waste kg m3 101,69 142,47
C --> CH4
C --> CO2 C total
6.338,88
55,3 %
5.127,13 44,7 % 11.466,00 100,0 %
132
Anul 2003
Component
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) % % C H O N S 56,50 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 6,20 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 4,60 99 0,600 0,072 0,228 1,30 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 100 0,780 0,100 0,020 0,70 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 1,10 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001
Food wastes Paper Cardboard Plastics Textiles Rubber Leather Yard wastes Wood Total
Content (g/t wet waste) C H O N 77.631 10.848 63.732 4.407 24.769 3.497 25.643 175
S 678 117
27.324 6.435
3.279 772
10.383 3.650
538
18
3.360
448
650
560
22
18 5.698
9 843
4.330 528 3.758 143.849 19.372 107.816
Molar mass (g/mole)
12,011
1,008
Total moles
11.976 19.220
15,9994 14,0067 32,060 6.739
407
26
Test (balance) C
11.976
0,0
H 27.459,5 O 10.858,8
0,0 0,0
CH4 production per Mg wet waste kg m3 105,02 147,13
C --> CH4
C --> CO2 C total
6.546,63
54,7 %
5.429,38 45,3 % 11.976,00 100,0 %
133
Anul 2005
Component
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) % % C H O N S 56,10 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 7,00 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 12,10 99 0,600 0,072 0,228 4,70 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 100 0,780 0,100 0,020 1,10 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 1,70 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 1,80 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001
Food wastes Paper Cardboard Plastics Textiles Rubber Leather Yard wastes Wood Total
Content (g/t wet waste) C H O N 77.081 10.771 63.281 4.376 27.965 3.948 28.952 197
S 673 132
71.874 23.265
1.946
63
880 202 29 7.630
35 18 14 936
8.625 2.792
27.312 13.198
5.280 704 1.021 2.844 357 2.261 7.085 864 6.149 215.394 28.061 142.173
Molar mass (g/mole)
12,011
1,008
Total moles
17.933 27.841
15,9994 14,0067 32,060 8.886
545
29
Test (balance) C
17.933
0,0
H O
41.747,0 15.839,0
0,0 0,0
CH4 production per Mg wet waste kg m3 160,64 225,05
C --> CH4
10.013,50
C --> CO2 C total
7.919,50 44,2 % 17.933,00 100,0 %
55,8 %
134
Anexa 3 : Rezultatele analizei biogazului generat la depozitul de DMS din or. B ălţi
Nr.
% după volum
1 2 3 4 5 6 7 8
Metan (CH4) Bioxid de carbon (CO2) Nitrogen (N2) Oxygen (O2) Temperaturaîn sonde oC Temperatura medilui oC Însorit /înnorat Vînt
Nr.
% by volume
1 2 3 4 5 6 7 8
Metan (CH4) Bioxid de carbon (CO2) Nitrogen (N2) Oxygen (O2) Temperaturaîn sonde oC Temperatura medilui oC Însorit /înnorat Vînt
23.09.2004* h=1m h=5m
5
14
h=1m
25
25 14 ploaie vînt
27.01.2005 h=1m h=5m h=9m
62.9 3.7
78.6 7.3
83.4 8.6
1.4 8
1.0 18 -4 soare
0.5 24
17.11.2004 h=5m h=9m
82.9 3.0
85.1 13.9
82.9 16.6
1.5 10
1.0 24 10 soare
0.5 27
22.02.05 h=1m h=5m h=9m
56.2 5.1 37,7 1 10
75.8 81.4 6.2 8.1 17,2 10,2 0.8 0.7 18 25 4 înnourat vînt
h=1m
66.2 5.1 35,7 1 8
h=1m
74.5 6,1 18,5 0.5 10
15.12.05 h=5m
79.8 7.4 16,8 0.9 20 -6 înnourat vînt
h=9m
81.9 9.3 11,1 0.8 25
22.03.05 h=5m h=9m
78.6 79.5 8,6 8,1 12,6 9,1 0.4 0.4 20 25 6 înnourat vînt
Anexa 4: Rezultatele analizei biogazului generat la depozitul de DMS din s. Cre ţoaia
17.09.2004 Nr.
% by volume
Sondă verticală, 5m
1 2
Metan (CH4) Bioxid de carbon (CO2) Nitrogen (N2) Oxygen (O2) Temperaturaîn sonde oC Temperatura medilui oC Însorit /înnorat Vînt
70 15
3 4 5 6 7 8 Nr.
% by volume
1
Metan (CH4)
15.11.2004 Sondă Sondă vertical orizontal ă, ă, 1m 1m
80 17,5
8 2 25
1 10
27.01.05
15.03.05
Sondă verticală, 1m 5m
Sondă verticală, 1m 5m
10 1,1
67.6 7.1
76.3 9.8
82.4 9.3
79.2 11.4
1 10
19 6.3 5
15.5 3.5 20
6.3 2 15
7.6 1.8 18
20
10
0
10
soare
înorat vînt
înourat vînt
soare
07.04.05
15.06.05 Sondă verticală, 1m 5m
15.07
22.08
Sondă verticală, 1m 5m
Sondă verticală, 1m 5m
Sondă verticală, 1m 5m
73,6
76,0
64,4
73,2
69,0
75,4
65,0
74,8
Anexa 5: Rezultatele analizei biogazului generat la depozitul de DMS din or. Str ăşeni
Nr.
% by volume
1 2 3 4 5 6 7 8
Metan (CH4) Bioxid de carbon (CO2) Nitrogen (N2) Oxygen (O2) Temperaturaîn sonde oC Temperatura medilui oC Însorit /înnorat Vînt
Nr.
% by volume
1 2 3 4 5 6 7 8
Metan (CH4) Bioxid de carbon (CO2) Nitrogen (N2) Oxygen (O2) Temperaturaîn sonde oC Temperatura medilui oC Însorit /înnorat Vînt
Nr.
% după volum
1 2
Metan (CH4) Bioxid de carbon (CO2)
09.09.2004 h=1m h=5m h=9m
0.0 3.7 75.3 19.0 16.0
h=1m
3.5 4.0 72.2 18.3 27.0
h=1m
0 0
20.2 22.3 52.9 2.1 19.8 16 înorat vînt
14.09.2004 h=1m h=5m h=9m
23.2 24.3 49.5 0.5 19.4
3.0 3.8 72.2 19.0 24.0
21.09.2004 h=5m h=9m
h=1m
20.1 19.7 55.1 0.8 20.9 27 soare vînt
22.3 20.3 54.4 0.5 20.5
6.4 3.5 70.0 18.1 24.0
25.01.05 h=5m h=9m
h=1m
0 1.5
1.52 8.0
5,6 2,8
20.3 21.1 55.1 1.0 20.8 24 soare
16.09.2004 h=1m h=5m h=9m
23.1 22.3 51.5 0.5 20.6
5.0 3.3 70.7 19.0 28.0
23.09.2004 h=5m h=9m
h=1m
20.2 20.1 54.2 2.1 21.3 24 soare vînt
24 20.4 52.6 0.5 20.9
3.5 4.9 70.5 18.5 5.0
05.04.05 h=5m h=9m
h=1m
14,0 3,1
25,2 3,7
7,6 2,1
20.1 20.1 56.8 0.5 22.0 28 soare
23.1 22.0 51.9 1.5 20.5
30.11.2004 h=5m h=9m
19.0 15.0 58.7 2.0 11.0 5 cloudy vînt
21.1 22.0 53.9 0.5 17.0
17.05.05 h=5m h=9m
25,0 3,3
38,0 3,8
Anexa 6: Estimarea emisiilor de CH 4 de la deşeurile generate în or. Chi şinău, în baza metodei IPCC Rev ăzut 1996, T1
L0: Methane generation potential CH4 generated in…
MSW(t)
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24 322,76 329,16 326,32 312,20 293,68 276,40 296,40 300,80 309,20
MSWF 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
MCF 0,80 0,80 0,80 0,80 0,80 0,80 0,80 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
DOC 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155 0,155 0,155 0,104 0,104 0,100 0,100 0,116 0,116
DOCF 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,525 0,525 0,525 0,562 0,562 0,562 0,630 0,630 0,613 0,613 0,621 0,621
F
16/12 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
CH4 generated 27,5907 28,9942 29,7081 30,4092 31,8199 32,2524 32,2925 31,4862 29,0624 27,7486 27,8522 22,4925 22,9385 22,7406 16,3643 15,3935 13,5547 14,5355 17,3347 17,8188
R(t)
CH4 emitted
OX 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
27,5907 28,9942 29,7081 30,4092 31,8199 32,2524 32,2925 31,4862 29,0624 27,7486 27,8522 22,4925 22,9385 22,7406 16,3643 15,3935 13,5547 14,5355 17,3347 17,8188
L0 0,0716 0,0716 0,0716 0,0716 0,0716 0,0716 0,0716 0,0895 0,0836 0,0836 0,0836 0,0697 0,0697 0,0697 0,0524 0,0524 0,0490 0,0490 0,0576 0,0576
138
Anexa 7: Estimarea emisiilor de CH 4 de la deşeurile generate în or. Chi şinău, în baza metodei IPCC Rev ăzut 1996, T2
L0(x): Methane generation potential CH4 generated in…
x
A
k
1985
1985
0,934
1986 1986 total
1985 1986
0,934 0,934
1987 1987 1987 total
1985 1986 1987
1988 1988 1988 1988 total
1985 1986 1987 1988
1989 1989 1989 1989 1989 total
1985 1986 1987 1988 1989
0,934 0,934 0,934
0,934 0,934 0,934 0,934
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
MSWF(x)
MCF(x)
DOC(x)
DOCF
0,139
385,30
0,8
0,216
0,518
0,6
1,33
1,00
0,139 0,139
385,30 404,90
1,0 1,0 1,0 1,0
0,8 0,8
0,216 0,216
0,518 0,518
0,6 0,6
1,333 1,333
0,87 1,00
0,139 0,139 0,139
0,139 0,139 0,139 0,139
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
385,30 404,90 414,87
385,30 404,90 414,87 424,66
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36
1,0 1,0 1,0
1,0 1,0 1,0 1,0
1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
0,8 0,8 0,8
0,8 0,8 0,8 0,8
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
0,216 0,216 0,216
0,216 0,216 0,216 0,216
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216
0,518 0,518 0,518
0,518 0,518 0,518 0,518
0,518 0,518 0,518 0,518 0,518
F
16/12
0,6 0,6 0,6
0,6 0,6 0,6 0,6
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33
1,33 1,33 1,33 1,33
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
exp
-k(t-x)
MSW(x)
0,76 0,87 1,00
0,66 0,76 0,87 1,00
0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
CH4 generated
CH4 emitted
R(t)
OX
3,5805
0
0
3,5805
3,1158 3,7626 6,8785
0
0
6,8785
2,7115 3,2744 3,8553 9,8411
0
0
9,8411
2,3596 2,8494 3,3550 3,9463 12,5103
0
0
12,5103
2,0534 2,4797 2,9196 3,4341 4,1293 15,0161
0
0
15,0161
139
1990 1990 1990 1990 1990 1990 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990
1991 1991 1991 1991 1991 1991 1991 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991
1992 1992 1992 1992 1992 1992 1992 1992 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76
1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216
0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518
0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518
0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
1,7869 2,1579 2,5407 2,9885 3,5935 4,1855 17,2529
0
0
17,2529
1,5550 1,8778 2,2110 2,6007 3,1271 3,6423 4,1907 19,2046
0
0
19,2046
1,3532 1,6341 1,9241 2,2632 2,7213 3,1696 3,6468 4,0860 20,7984
0
0
20,7984
140
1993 1993 1993 1993 1993 1993 1993 1993 1993 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993
1994 1994 1994 1994 1994 1994 1994 1994 1994 1994 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994
1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24
1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1 1
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199
0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525
0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525
0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525 0,525
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,25 0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
1,1935 1,4413 1,6970 1,9961 2,4002 2,7956 3,2165 3,6038 3,7715 22,1155
0
0
22,1155
1,0387 1,2543 1,4768 1,7371 2,0887 2,4328 2,7991 3,1361 3,2821 3,6010 22,8465
0
0
22,8465
0,9039 1,0915 1,2851 1,5116 1,8176 2,1171 2,4358 2,7292 2,8561 3,1337 3,6144
141
total 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24 322,76
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24 322,76 329,16
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1 1 1 1
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155 0,155
0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562
0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
0,22 0,25 0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,19 0,22 0,25 0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
23,4961
0
0
23,4961
0,8420 1,0168 1,1972 1,4082 1,6932 1,9722 2,2691 2,5424 2,6607 2,9192 3,3671 2,9189 24,8069
0
0
24,8069
0,7327 0,8848 1,0418 1,2254 1,4735 1,7163 1,9746 2,2124 2,3154 2,5404 2,9301 2,5401 2,9768 24,5644
0
0
24,5644
142
1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24 322,76 329,16 326,32
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24 322,76 329,16 326,32 312,20
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1 1 1 1 1 1
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155 0,155 0,155
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155 0,155 0,155 0,104
0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562 0,562
0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
0,16 0,19 0,22 0,25 0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,14 0,16 0,19 0,22 0,25 0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,6376 0,7700 0,9066 1,0664 1,2823 1,4935 1,7184 1,9253 2,0149 2,2107 2,5499 2,2105 2,5905 2,9511 24,3277
0
0
24,3277
0,6220 0,7512 0,8844 1,0403 1,2509 1,4570 1,6763 1,8782 1,9656 2,1566 2,4874 2,1564 2,5271 2,8789 2,1236 25,8559
0
0
25,8559
143
2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24 322,76 329,16 326,32 312,20 293,68
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155 0,155 0,155 0,104 0,104
0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630 0,630
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
0,12 0,14 0,16 0,19 0,22 0,25 0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,5413 0,6537 0,7697 0,9053 1,0886 1,2679 1,4588 1,6345 1,7105 1,8767 2,1646 1,8765 2,1991 2,5053 1,8480 1,9976 24,4981
0
0
24,4981
144
2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24 322,76 329,16 326,32 312,20 293,68 276,40
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155 0,155 0,155 0,104 0,104 0,100
0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
0,11 0,12 0,14 0,16 0,19 0,22 0,25 0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,4584 0,5535 0,6517 0,7666 0,9217 1,0736 1,2352 1,3840 1,4484 1,5891 1,8329 1,5889 1,8621 2,1213 1,5648 1,6915 1,7590 22,5027
0
22,5027
0
145
2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24 322,76 329,16 326,32 312,20 293,68 276,40 296,40
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155 0,155 0,155 0,104 0,104 0,100 0,100
0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613 0,613
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
0,09 0,11 0,12 0,14 0,16 0,19 0,22 0,25 0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,3989 0,4817 0,5671 0,6671 0,8021 0,9343 1,0749 1,2044 1,2604 1,3829 1,5950 1,3827 1,6204 1,8460 1,3617 1,4720 1,5307 1,8863 21,4688
0
21,4688
0
146
2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24 322,76 329,16 326,32 312,20 293,68 276,40 296,40 300,80
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155 0,155 0,155 0,104 0,104 0,100 0,100 0,116
0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
0,08 0,09 0,11 0,12 0,14 0,16 0,19 0,22 0,25 0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,3516 0,4246 0,5000 0,5881 0,7071 0,8236 0,9476 1,0618 1,1112 1,2191 1,4062 1,2190 1,4286 1,6274 1,2005 1,2977 1,3495 1,6629 2,2496 21,1761
0
21,1761
0
147
2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 total
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934 0,934
0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139 0,139
385,30 404,90 414,87 424,66 444,36 450,40 450,96 351,76 347,72 332,00 333,24 322,76 329,16 326,32 312,20 293,68 276,40 296,40 300,80 309,20
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155 0,155 0,155 0,104 0,104 0,100 0,100 0,116 0,116
0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621 0,621
0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
0,07 0,08 0,09 0,11 0,12 0,14 0,16 0,19 0,22 0,25 0,29 0,33 0,38 0,43 0,50 0,57 0,66 0,76 0,87 1,00
0,3060 0,3695 0,4351 0,5118 0,6154 0,7167 0,8247 0,9240 0,9670 1,0609 1,2237 1,0608 1,2432 1,4162 1,0447 1,1293 1,1744 1,4471 1,9576 2,3124 20,7404
0
0
20,7404
148
Anexa Estimarea emisiilor de CH 4 de la depozitele de DMS neadministrate, în baza metodei IPCC Rev ăzut 1996, T1
L0: Methane generation potential CH4 generated in… 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
MSW(t)
MSWF
778,02 817,32 837,61 857,50 897,20 909,32 926,92 995,76 279,84 256,48 216,16 237,12 193,16 196,16 172,36 164,16 164,36 162,96 156,60 170,80
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
MCF 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60
DOC 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,216 0,199 0,199 0,199 0,155 0,155 0,155 0,104 0,104 0,100 0,100 0,116 0,116
DOCF 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,518 0,525 0,525 0,525 0,562 0,562 0,562 0,630 0,630 0,613 0,613 0,621 0,621
F 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
16/12 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33 1,33
CH4 generated 41,7845 43,8952 44,9849 46,0531 48,1852 48,8362 49,7814 53,4785 14,0334 12,8620 10,8400 9,9147 8,0766 8,2020 5,4207 5,1628 4,8361 4,7949 5,4148 5,9058
R(t)
CH4 emitted
OX 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
41,7845 43,8952 44,9849 46,0531 48,1852 48,8362 49,7814 53,4785 14,0334 12,8620 10,8400 9,9147 8,0766 8,2020 5,4207 5,1628 4,8361 4,7949 5,4148 5,9058
L0 0,0537 0,0537 0,0537 0,0537 0,0537 0,0537 0,0537 0,0537 0,0501 0,0501 0,0501 0,0418 0,0418 0,0418 0,0314 0,0314 0,0294 0,0294 0,0346 0,0346
149
Anexa Estimarea emisiilor de CH 4 de la depozitele de DMS neadministrate, în baza metodei IPCC Rev ăzut 1996, T2
CH4 generat In anul
x
1985
1986 1986 total
1987 1987 1987 total
1988 1988 1988 1988 total 1989
A
k
198 5
0,93 4
0,13 9
198 5 198 6
0,93 4 0,93 4
0,13 9 0,13 9
198 5 198 6 198 7
198 5 198 6 198 7 198 8
198
0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93
0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13
L0(x): Methane generation potential MCF(x DOC(x ) ) DOCF F 16/12
MSW(x)
MSWF(x )
778,02
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
1,00
5,4225
778,02
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,333
0,87
4,7188
817,32
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,333
1,00
5,6964 10,4151
exp
-k(t-x)
CH4 generated
778,02
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,76
4,1064
817,32
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,87
4,9571
837,61
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
1,00
5,8378 14,9013
778,02
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,66
3,5735
817,32
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,76
4,3138
837,61
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,87
5,0802
857,50
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
1,00
5,9764 18,9440
778,02
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,57
CH4 emitted
R(t)
OX
0
0
5,4225
0
0
10,4151
0
0
14,9013
0
0
18,9440
3,1098
150
1989 1989 1989 1989 total
1990 1990 1990 1990 1990 1990 total
1991 1991 1991 1991 1991 1991
5 198 6 198 7 198 8 198 9
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199 0
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199
4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93
9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13
817,32
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,66
3,7540
837,61
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,76
4,4209
857,50
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,87
5,2008
897,20
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
1,00
6,2531 22,7387
778,02
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,50
2,7062
817,32
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,57
3,2669
837,61
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,66
3,8472
857,50
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,76
4,5259
897,20
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,87
5,4416
909,32
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
1,00
6,3376 26,1254
778,02
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,43
2,3550
817,32
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,50
2,8429
837,61
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,57
3,3480
857,50
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,66
3,9386
897,20 909,32
1 1
0,6 0,6
0,216 0,216
0,518 0,518
0,6 0,6
1,33 1,33
0,76 0,87
4,7354 5,5151
0
0
22,7387
0
0
26,1254
151
1991 total
1992 1992 1992 1992 1992 1992 1992 1992 total
1993 1993 1993
0 199 1
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199 0 199 1 199 2
198 5 198 6 198 7
4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4
9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9
926,92
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
1,00
6,4602 29,1953
778,02
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,38
2,0494
817,32
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,43
2,4740
837,61
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,50
2,9135
857,50
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,57
3,4275
897,20
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,66
4,1209
909,32
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,76
4,7994
926,92
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
0,87
5,6219
995,76
1
0,6
0,216
0,518
0,6
1,33
1,00
6,9400 32,3466
778,02
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,33
1,8076
817,32
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,38
2,1820
837,61
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,43
2,5697
0
0
29,1953
0
0
32,3466
152
1993 1993 1993 1993 1993 1993 total
1994 1994 1994 1994 1994 1994 1994 1994 1994 1994 total
1995 1995
198 8 198 9 199 0 199 1 199 2 199 3
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199 0 199 1 199 2 199 3 199 4
198 5 198
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13
857,50
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,50
3,0230
897,20
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,57
3,6346
909,32
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,66
4,2330
926,92
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,76
4,9584
995,76
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,87
6,1210
279,84
1
0,6
0,199
0,525
0,6
1,33
1,00
1,8211 30,3504
778,02
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,29
1,5730
817,32
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,33
1,8989
837,61
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,38
2,2362
857,50
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,43
2,6307
897,20
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,50
3,1629
909,32
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,57
3,6837
926,92
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,66
4,3150
995,76
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,76
5,3267
279,84
1
0,6
0,199
0,525
0,6
1,33
0,87
1,5848
256,48
1
0,6
0,199
0,525
0,6
1,33
1,00
1,6691 28,0809
778,02 817,32
1 1
0,6 0,6
0,216 0,216
0,525 0,525
0,6 0,6
1,33 1,33
0,25 0,29
0
0
30,3504
0
0
28,0809
1,3689 1,6524
153
1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 total
1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996
6 198 7 198 8 198 9 199 0 199 1 199 2 199 3 199 4 199 5
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199 0 199 1 199 2 199 3
4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
837,61
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,33
1,9460
857,50
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,38
2,2893
897,20
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,43
2,7525
909,32
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,50
3,2057
926,92
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,57
3,7550
995,76
1
0,6
0,216
0,525
0,6
1,33
0,66
4,6354
279,84
1
0,6
0,199
0,525
0,6
1,33
0,76
1,3791
256,48
1
0,6
0,199
0,525
0,6
1,33
0,87
1,4525
216,16
1
0,6
0,199
0,525
0,6
1,33
1,00
1,4067 25,8435
778,02
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,22
1,2752
817,32
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,25
1,5393
837,61
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,29
1,8128
857,50
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,33
2,1326
897,20
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,38
2,5641
909,32
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,43
2,9863
926,92
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,50
3,4980
995,76
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,57
4,3182
279,84
1
0,6
0,199
0,562
0,6
1,33
0,66
1,2848
0
0
25,8435
154
1996 1996 1996 total
1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 total
199 4 199 5 199 6
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199 0 199 1 199 2 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7
0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
256,48
1
0,6
0,199
0,562
0,6
1,33
0,76
1,3531
216,16
1
0,6
0,199
0,562
0,6
1,33
0,87
1,3104
237,12
1
0,6
0,155
0,562
0,6
1,33
1,00
1,2866 25,3614
778,02
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,19
1,1097
817,32
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,22
1,3396
837,61
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,25
1,5776
857,50
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,29
1,8559
897,20
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,33
2,2313
909,32
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,38
2,5987
926,92
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,43
3,0441
995,76
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,50
3,7578
279,84
1
0,6
0,199
0,562
0,6
1,33
0,57
1,1180
256,48
1
0,6
0,199
0,562
0,6
1,33
0,66
1,1775
216,16
1
0,6
0,199
0,562
0,6
1,33
0,76
1,1404
237,12
1
0,6
0,155
0,562
0,6
1,33
0,87
1,1197
193,16
1
0,6
0,155
0,562
0,6
1,33
1,00
1,0481 23,1183
0
0
25,3614
0
0
23,1183
155
1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 total
1999 1999 1999 1999
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199 0 199 1 199 2 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8
198 5 198 6 198 7 198 8
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
778,02
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,16
0,9657
817,32
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,19
1,1657
837,61
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,22
1,3728
857,50
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,25
1,6150
897,20
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,29
1,9418
909,32
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,33
2,2615
926,92
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,38
2,6490
995,76
1
0,6
0,216
0,562
0,6
1,33
0,43
3,2701
279,84
1
0,6
0,199
0,562
0,6
1,33
0,50
0,9729
256,48
1
0,6
0,199
0,562
0,6
1,33
0,57
1,0247
216,16
1
0,6
0,199
0,562
0,6
1,33
0,66
0,9924
237,12
1
0,6
0,155
0,562
0,6
1,33
0,76
0,9744
193,16
1
0,6
0,155
0,562
0,6
1,33
0,87
0,9121
196,16
1
0,6
0,155
0,562
0,6
1,33
1,00
1,0644 21,1826
778,02
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,14
0,9420
817,32
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,16
1,1372
837,61
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,19
1,3392
857,50
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,22
1,5755
0
0
21,1826
156
1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 total
2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000
198 9 199 0 199 1 199 2 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8 199 9
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199 0 199
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13
897,20
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,25
1,8942
909,32
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,29
2,2061
926,92
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,33
2,5842
995,76
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,38
3,1901
279,84
1
0,6
0,199
0,630
0,6
1,33
0,43
0,9491
256,48
1
0,6
0,199
0,630
0,6
1,33
0,50
0,9996
216,16
1
0,6
0,199
0,630
0,6
1,33
0,57
0,9681
237,12
1
0,6
0,155
0,630
0,6
1,33
0,66
0,9505
193,16
1
0,6
0,155
0,630
0,6
1,33
0,76
0,8898
196,16
1
0,6
0,155
0,630
0,6
1,33
0,87
1,0383
172,36
1
0,6
0,104
0,630
0,6
1,33
1,00
0,7034 21,3675
778,02
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,12
0,8198
817,32
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,14
0,9896
837,61
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,16
1,1654
857,50
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,19
1,3710
897,20
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,22
1,6484
909,32 926,92
1 1
0,6 0,6
0,216 0,216
0,630 0,630
0,6 0,6
1,33 1,33
0,25 0,29
1,9198 2,2488
0
0
21,3675
157
2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 total
1 199 2 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8 199 9 200 0
4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
995,76
1
0,6
0,216
0,630
0,6
1,33
0,33
2,7761
279,84
1
0,6
0,199
0,630
0,6
1,33
0,38
0,8260
256,48
1
0,6
0,199
0,630
0,6
1,33
0,43
0,8699
216,16
1
0,6
0,199
0,630
0,6
1,33
0,50
0,8425
237,12
1
0,6
0,155
0,630
0,6
1,33
0,57
0,8272
193,16
1
0,6
0,155
0,630
0,6
1,33
0,66
0,7743
196,16
1
0,6
0,155
0,630
0,6
1,33
0,76
0,9036
172,36
1
0,6
0,104
0,630
0,6
1,33
0,87
0,6122
164,16
1
0,6
0,104
0,630
0,6
1,33
1,00
0,6700 19,2646
0
0
19,2646
158
2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 total
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199 0 199 1 199 2 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8 199 9 200 0 200 1
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
778,02
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,11
0,6942
817,32
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,12
0,8380
837,61
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,14
0,9868
857,50
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,16
1,1609
897,20
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,19
1,3958
909,32
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,22
1,6256
926,92
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,25
1,9042
995,76
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,29
2,3507
279,84
1
0,6
0,199
0,613
0,6
1,33
0,33
0,6994
256,48
1
0,6
0,199
0,613
0,6
1,33
0,38
0,7366
216,16
1
0,6
0,199
0,613
0,6
1,33
0,43
0,7134
237,12
1
0,6
0,155
0,613
0,6
1,33
0,50
0,7004
193,16
1
0,6
0,155
0,613
0,6
1,33
0,57
0,6556
196,16
1
0,6
0,155
0,613
0,6
1,33
0,66
0,7651
172,36
1
0,6
0,104
0,613
0,6
1,33
0,76
0,5183
164,16
1
0,6
0,104
0,613
0,6
1,33
0,87
0,5673
164,36
1
0,6
0,100
0,613
0,6
1,33
1,00
0,6276 16,9398
0
0
16,9398
159
2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199 0 199 1 199 2 199 3 199 4 199 5 199 6
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
778,02
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,09
0,6041
817,32
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,11
0,7292
837,61
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,12
0,8588
857,50
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,14
1,0103
897,20
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,16
1,2147
909,32
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,19
1,4147
926,92
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,22
1,6571
995,76
1
0,6
0,216
0,613
0,6
1,33
0,25
2,0456
279,84
1
0,6
0,199
0,613
0,6
1,33
0,29
0,6086
256,48
1
0,6
0,199
0,613
0,6
1,33
0,33
0,6410
216,16
1
0,6
0,199
0,613
0,6
1,33
0,38
0,6208
237,12
1
0,6
0,155
0,613
0,6
1,33
0,43
0,6095
160
2002 2002 2002 2002 2002 2002 total
2003 2003 2003 2003
199 7 199 8 199 9 200 0 200 1 200 2
198 5 198 6 198 7 198 8
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
193,16
1
0,6
0,155
0,613
0,6
1,33
0,50
0,5706
196,16
1
0,6
0,155
0,613
0,6
1,33
0,57
0,6658
172,36
1
0,6
0,104
0,613
0,6
1,33
0,66
0,4511
164,16
1
0,6
0,104
0,613
0,6
1,33
0,76
0,4937
164,36
1
0,6
0,100
0,613
0,6
1,33
0,87
0,5461
162,96
1
0,6
0,100
0,613
0,6
1,33
1,00
0,6222 15,3638
778,02
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,08
0,5325
817,32
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,09
0,6429
837,61
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,11
0,7571
857,50
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,12
0,8906
0
0
15,3638
161
2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 total
198 9 199 0 199 1 199 2 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8 199 9 200 0 200 1 200 2 200 3
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
897,20
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,14
1,0708
909,32
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,16
1,2471
926,92
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,19
1,4609
995,76
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,22
1,8034
279,84
1
0,6
0,199
0,621
0,6
1,33
0,25
0,5365
256,48
1
0,6
0,199
0,621
0,6
1,33
0,29
0,5651
216,16
1
0,6
0,199
0,621
0,6
1,33
0,33
0,5473
237,12
1
0,6
0,155
0,621
0,6
1,33
0,38
0,5373
193,16
1
0,6
0,155
0,621
0,6
1,33
0,43
0,5030
196,16
1
0,6
0,155
0,621
0,6
1,33
0,50
0,5870
172,36
1
0,6
0,104
0,621
0,6
1,33
0,57
0,3977
164,16
1
0,6
0,104
0,621
0,6
1,33
0,66
0,4352
164,36
1
0,6
0,100
0,621
0,6
1,33
0,76
0,4815
162,96
1
0,6
0,100
0,621
0,6
1,33
0,87
0,5486
156,60
1
0,6
0,116
0,621
0,6
1,33
1,00
0,7027 14,2471
0
0
14,2471
162
2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004
198 5 198 6 198 7 198 8 198 9 199 0 199 1 199 2 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8 199 9 200 0
0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4 0,93 4
0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9 0,13 9
778,02
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,07
0,4634
817,32
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,08
0,5594
837,61
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,09
0,6588
857,50
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,11
0,7751
897,20
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,12
0,9319
909,32
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,14
1,0853
926,92
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,16
1,2713
995,76
1
0,6
0,216
0,621
0,6
1,33
0,19
1,5693
279,84
1
0,6
0,199
0,621
0,6
1,33
0,22
0,4669
256,48
1
0,6
0,199
0,621
0,6
1,33
0,25
0,4918
216,16
1
0,6
0,199
0,621
0,6
1,33
0,29
0,4763
237,12
1
0,6
0,155
0,621
0,6
1,33
0,33
0,4676
193,16
1
0,6
0,155
0,621
0,6
1,33
0,38
0,4377
196,16
1
0,6
0,155
0,621
0,6
1,33
0,43
0,5108
172,36
1
0,6
0,104
0,621
0,6
1,33
0,50
0,3461
164,16
1
0,6
0,104
0,621
0,6
1,33
0,57
0,3787
163
