Suport de Curs Proiectant sisteme de securitate

Traineri:

Ion IORDACHE – CAR Silviu SORICI – SIEMENS Petre MANOLACHE - SIEMENS

1

Asocia!ia Centrul de Afaceri Re"i!a, este o organiza!ie non-guvernamental", apolitic", non-profit, total independent", al c"rei scop principal este dezvoltarea activit"!ii economice #i a investi!iilor în Romania – infiintata in anul 2000.

REALIZARI:

Infiintarea Centrului de Formare Profesionala Adulti. Studii privind necesarul fortei de munca si de formare profesionala pentru si la solicitarea AJOFM. A administrat „Terminalul Resita al Bursei Romane de Marfuri”timp de 2 ani (2006 – 2008). Membru fondator al RONOR (Reteaua Organizatiilor Neguvernamentale de Ocupare din Romania) formata din 33 asociatii si fundatii. • Membru fondator GEN (Gender Equality Network – Romania) format" din 35 de ONG-uri. • A infiiintat, in premiera nationala, COMITETUL LOCAL DE DEZVOLTARE A PARTENERIATULUI SOCIAL PENTRU FORMAREA PROFESIONALA CARAS-SEVERIN[ CLDPS CS ] organizatie tripartita infiintata prin asocierea a 19 institutii judetene (institutii ale statului, sindicate, firme private, asociatii) cu rol consultati, de sprijin a invatamanului preuniversitar. • Asocia!ia Centrul de Afaceri Re "i!a este organizatie acreditata la Camera Deputatilor pentru trei comisii permanente: 1. Comisia pentru industrii "i servicii. 2. Comisia pentru înv#!#mânt, "tiin!#, tineret "i sport. 3. Comisia pentru ap#rare, ordine public# "i siguran!# na!ional#. • • • •

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

2

Centrul de Formare Profesionala Adulti (CFPA) Infiintat in anul 2004 – printr-un proiect PHARE

In perioada 2004 – 2010, peste 9.000 de persoane adulte au urmat programe de formare profesionala cu certificare CNFPA, organizatia avand autorizate cursuri de calificare, perfectionare si specializare: ! Agent paza si ordine (360 ore) – calificare. !

!

! ! ! ! !

Tehnician pentru sistemele de detec!ie, supraveghere video, control acces ( 80 ore )– perfectionare. Tehnician pentru sisteme si instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu ( 80 ore ) – perfectionare. Manager Proiect (60 ore) – specializare. Formator (160 ore) – specializare. Inginer sisteme de securitate( 130 ore ) – specializare. Consultant de securitate ( 80 ore ) – specializare. Proiectant sisteme de de securitate (170 ore)– specializare.


3

Centrul de Formare Profesionala Adulti (CFPA) Peste 2.000 de persoane au fost instruite prin cursuri de scurta durata fara acreditare CNFPA:

Administrarea afacerilor - 12h* Managementul resurselor umane - 12h* Managementul firmei - 12h* Educatia antreprenoriala - 12h* Secretariat-birotica - 12h* Tehnici deafaceri vânzare - 12h* Planul de - 12h* Contracte civile si de comert – 12h* Concurenta in economia de piata - 12h* Notiuni de protocol - 6h* Tehnica interviului - 12h* Managementul IMM-urilor - 40h* Modul 1. Legislatie privind infiintarea uneifirme in Romania Modul 2. Surse de finantare pentru IMM-uri Modul 3. Marketing si planul de marketing Modul 4. Planul de afaceri Modul 5. Gestiunea firmei Modul 6. Notiuni de tehnologia informatiei ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

4

SUMAR: 1. 2. 3. 4. 5.

Prezentarea cursului / legislatie specifica Sisteme integrate de securitate Sisteme de securitate / Bazele proiectarii Sisteme electronice de securitate – Prezentare tehnologie Sisteme electronice de securitate – Proiecte studii de caz " Sisteme de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala. Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. " Sisteme/instalatii de stingere a incendilor. "

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Sisteme de securitate Risc si analiza de risc fizica. in activitatile de proiectare a sistemelor de securitate. Procesul de elaborare a proiectarii sistemelor de securitate. Pasii elaborarii proiectarii sistemelor de securitate. Tendinte actuale in proiectarea sistemelor de securitate. Interfete intre diferitele componente ale unui sistem de securitate. PREZENTARE I18/2-02 – “Normativ pentru priectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri”. 13. PREZENTARE NP 086–05 – “Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor”. 14. Standardele române care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute în domeniul sistemelor de alarma si al produselor pentru constructii. ANEXE PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

5

I. PREZENTAREA CURSULUI LEGISLATIE SPECIFICA #

Prezentare program de specializare.

#

Legislatia referitoare la formarea profesionala a adultilor.

#

Legislatia referitoare la proiectarea sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si control acces, sisteme tehnice de televiziune cu circuit inchis si sisteme tehnice de monitorizare.

#

Legislatia referitoare la proiectarea sistemelor #i instala !iilor de semnalizare, alarmare #i alertare în caz de incendiu.

#

Legislatia referitoare la proiectarea instalatiilor de stingere a incendiilor.

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

6

OCUPATIE: #

Proiectant sisteme de securitate - Cod COR: 214319 Nivelul de instruire: 4 (studii superioare) introdus prin Ordinul MMFES 238/2008 si Ordinul INS 282/2008.

# #

#

170 de ore: 70 ore teorie / 100 ore practica. Profesie liberal# desemneaz" o ocupa!ie intelectual", " de o persoan" pe cont propriu liber-profesionist) exercitat care face parte, în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional. De#i expresia tradi!ional" este cea de profesie liberal#, dic!ionarul explicativ al limbii române DEX, Edi!ia 1998), la fel ca "i actele normative din ultima decad#, folosesc expresia profesie liber#. DEX-ul define"te profesiunea liber! ca fiind profesiunea exercitat! de o persoan! pe cont propriu (f!r! s ! fie angajat! permanent într-o institu"ie sau întreprindere.


7

DESPRE CERTIFICARE

#

#

Asocia ! ia Romana a Specialistilor in Securitate a creat Certificatul Profesional de Proiectant Sisteme de Securitate (CPPSS) pentru profesionistii din proiectarea sistemelor de securitate. CPPSS reprezinta garantia existentei unui inalt nivel de profesionalism si etica pentru posesorul sau si este o certificare recunoscuta atat de profesionistii in securitate, cat si de mediul de afaceri in care acestia isi desfasoara activitatea. 8

DESPRE CERTIFICARE #

#

Clientii recunosc valoarea certificarii CPPSS prin valoarea etica si profesionala a specialistilor, ce le detin si prin faptul ca acestia fiind membrii ai ARSS, s-au angajat sa respecte un cod de etica profesionala a carui incalcare atrage imediat excluderea din randul comunitatii de securitate, impreuna cu aplicarea sanctiunilor prevazute de statutul asociatiei si regulamentul de ordine interioara. Certificarea CPPSS va fi validata de catre Comitetul de Certificare din cadrul A.R.S.S. care va avea o componenta de 5 membrii, rolul sau fiind de a verifica atat calificarile candidatului cat si nivelul sau de cunostiinte prin testul sustinut de catre acesta.

9

DESPRE CERTIFICARE #

#

#

#

Examenul de certificare consta intr-un test, pe calculator, de 200 de intrebari, tip grila, ce vor trebui rezolvate in 240 de minute, intrun procent, de raspunsuri corecte, de 70%. Intrebarile includ proiectarea sistemelor de securitate si, managementul securitatii, sisteme de securitate electronica si fizica, legislatie etica in proiectarea sistemelor de securitate. Un examen de si recertificare, va fi, probabil, necesar o data la 3 ani. Taxele de certificare si recertificare CPPSS vor fi stabilite de catre Consiliul Director al A.R.S.S. care va propune si componenta Comitetului de Certificare ce va fi aprobat de catre Adunarea Generala.

10

DESPRE CALIFICARI #

#

#

Un avocat, contabil, profesor, sau asistent social a urmat în mod clar o cale de preg "tire pentru a câ#tiga acest titlu. Aceasta este adev"rat pentru, aproape, orice profesie. În cazul în care o persoan" nu a a urmat calea prev"zuta de preg"tire #i pretinde ca este, s" zicem, un inginer, o astfel de persoana ar putea fi v"zut" ca un impostor. A#a c" tr"im într-o societate în care diplomele trebuiesc prezentate. Acredit "rile vorbesc despre titular. Nimeni nu poate argumenta cu altceva ca este calificat pentru ceea ce afirma ca stie sa faca. 11

DESPRE CALIFICARI #

#

#

#

#

Cu toate acestea, nu exist" nici o procedura definita în mod clar, ce atesta calificarea unui proiectant sisteme de securitate. Nu exist" nici un colegiu sau program de facultate care s" conduc" la o diploma de consultanta. Nu guvernamentale de elibereaza reglementare (cumexist ar "fi organisme o comisie de examinare care un permis practicienilor in medicina - de exemplu). Ca o consecin!", pentru a deveni proiectant sisteme de securitate, tot trebuie s" faci este s" spui, "sunt." Iar unii oameni chiar fac doar asta. Din fericire, curand, acestia sunt nevoiti sa renunte pentru ca spun doar “sunt”. 12

Competente Competen ! a reprezint " capacitatea de a aplica, combina #i transfera cuno # tin ! e # i deprinderi în situa ! ii # i medii de munc " diverse, pentru realiza activit "! ile cerute la locul de munc " . A fi competent într-o ocupa!ie presupune : $a aplica cuno#tin!e tehnice de specialitate; $a analiza #i a lua decizii; $a folosi creativitatea; $a lucra impreuna cu altii ca membru intr-o echipa; $a comunica eficient; $a se adapta la mediul in care se desfasoara munca respectiva; $a face fa!" situa!iilor neprev"zute. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

13

CNFPA Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor indeplineste rolul de autoritate nationala pentru calificari Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor are urmatoarele atributii principale (extras): avizeaza proiectele de acte normative care au ca obiect formarea profesionala a adultilor; #intocmeste si actualizeaza Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor; #aproba noi standarde ocupationale si le actualizeaza pe cele existente, conform evolutiilor pe piata muncii; #


14

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI #

ORDONAN$A GUVERNULUI nr. 129/2000*) privind formarea profesional" a adul!ilor

#

ORDONAN$A Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea #i completarea Ordonan!ei Guvernului nr. 129/2000

#

Hotarârea nr. 522 din 8 mai 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor

#

Hotarârea nr. 887 din 3 iunie 2004 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei


15

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI ORDONAN$A GUVERNULUI nr. 129/2000*) privind formarea profesional" a adul!ilor Art. 4 - (1) Formarea profesional" a adul!ilor cuprinde formarea profesional" ini!ial" #i formarea profesional" continu" organizate prin alte forme decât cele specifice sistemului na!ional de înv"!"mânt. (2) Formarea profesional " ini!!ial " aprofesionale adul!ilor asigur " preg "tirea necesar pentru dobândirea competen elor minime necesare pentru" ob!inerea unui loc de munc". (3) Formarea profesional" continu" este ulterioar" form"rii ini!iale #i asigur" adul!ilor fie dezvoltarea competen!elor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competen!e. Art. 5 - (1) În sensul prezentei ordonan!e, competen!a profesional" reprezint" capacitatea de a realiza activit"!ile cerute la locul de munc" la nivelul calitativ specificat în standardul ocupa!ional. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

16

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI ORDONAN$% Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea #i completarea Ordonan!ei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional" a adul!ilor: Alineatul (3) al articolul 5: "(3) Formarea profesional" a adul!ilor se organizeaz" prin programe de ini!iere, calificare, recalificare, perfec!ionare, specializare, definite astfel: a) ini!ierea reprezint" dobândirea uneia sau mai multor competen!e specifice unei calific"ri conform standardului ocupa!ional sau de preg"tire profesional"; b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezint" preg"tirea profesional" care conduce la dobândirea unui ansamblu de competen!e profesionale care permit unei persoane s" desf"#oare activit"!i specifice uneia sau mai multor ocupa!ii; c) perfec!ionarea, respectiv specializarea, reprezint" preg"tirea profesional" care conduce la dezvoltarea sau completarea cuno#tin!elor, deprinderilor sau competen!elor profesionale ale unei persoane care de!ine deja o calificare, respectiv dezvoltarea competen!elor în cadrul aceleia#i calific"ri, dobândirea de competen!e noi în aceea#i arie ocupa!ional" sau într-o arie ocupa!ional" nou", dobândirea de competen!e fundamentale/cheie sau competen!e tehnice noi, specifice mai multor ocupa!ii." ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

17

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI ART. 12 (1) Programele de formare profesional " asigur " dobândirea unor competen!e profesionale în conformitate cu standardele ocupa !ionale, respectiv standardele de preg"tire profesional", recunoscute la nivel na!ional. (2) Standardul ocupa!ional, respectiv standardul de preg"tire profesional", este documentul practic "rii unei ocupa care!ii,precizeaz respectiv"specifice competenunei !elecalific profesionale "ri.“ necesare FISCALITATE Art. 34 - Societ"!ile comerciale, companiile #i societ"!ile na!ionale, unit"!ile cooperatiste, regiile autonome #i alte institu!ii pot efectua cheltuieli pentru formarea profesional" a salaria!ilor, cheltuieli care se deduc, dup" caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit. (OG 129/2000)


18

Metodologia certific"rii form"rii profesionale a adul!ilor Ordin 501/8.10.2003 MMSSF & Ordin 5253/16.10.2003 MECT

EXAMEN Art. 6 (1) Examenul de absolvire se sus!ine în fa!a unei comisii de examinare constituite din trei persoane,

dintre care, conform prevederilor art. 29 alin. 2) din Ordonan!", 2/3 sunt speciali#ti din afara furnizorului de formare profesional" #i 1/3 reprezint" furnizorul de formare profesional" care a organizat programul de formare profesional". Art. 12

(3) Probele examenului de absolvire pentru programele de ini !iere, de perfec!ionare sau de specializare se stabilesc de c"tre furnizorul de formare, prin programul de formare profesional ". Art. 13 (1) Aprecierea rezultatelor la probele examenului de absolvire se face prin note de la 1 la 10. (2) Pentru fiecare prob", notarea se face independent de cei doi membri ai comisiei de examinare, cu

excep!ia pre#edintelui, notele fiind consemnate în foaia de notare. Nota final " reprezint" media aritmetic" a notelor acordate #i este consemnat" în catalogul de examen, care se completeaz " în dublu exemplar. (3) Între notele acordate de membrii comisiei de examinare nu pot fi diferen !e mai mari de un punct, cazurile contrare fiind mediate de pre #edintele comisiei de examinare, hot"rârea sa fiind definitiv".


19

Legislatia referitoare la executia, verificarea, intretinerea si repararea sistemelor #i instala!iilor de semnalizare, alarmare #i alertare în caz de incendiu.


20

Ordinul 87/2010

Ordinul nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare persoanelor care impotriva efectueaza lucrari inadomeniul apararii incendiilor EMIS DE MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010 ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

21

Metodologia de autorizare Art. 1 # Se aproba Metodologia de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2 # Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila si prin inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, urmareste punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

22

Dispozitii generale Art. 1 (1) Prezenta metodologie stabileste cadrul de desfasurare a activitatii de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor. (2) Fac obiectul autorizarii potrivit prezentei metodologii urmatoarele lucrari: a) proiectarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu; b) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu; c) proiectarea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor; d) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect de sera;


23

Dispozitii generale Art.1…continuare e) termoprotectie cu vopsele termospumante;

f) termoprotectie cu produse de torcretare; g) ignifugarea materialelor combustibile; h) intretinerea instalatiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apararii impotriva incendiilor;stingatoarelor de incendiu, cu i) verificarea, reincarcarea si repararea exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect de sera. (3) Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, altele decat cele prevazute la alin. (2), se face prin metodologii specifice, aprobate in conditiile legii.


24

Termeni si expresii ART. 2 - In sensul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) autorizatie — document emis de Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila care da dreptul titularului sa efectueze lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor prevazute de art. 1 alin. (2); b) persoane persoane juridice, individuale — si intreprinderi familiale;persoane fizice autorizate, intreprinderi c) personal — angajati ai persoanelor juridice, membri ai intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale, precum si persoane fizice autorizate, care detin un certificat de competenta profesionala pentru unul sau mai multe dintre domeniile de autorizare prevazute la art. 1 alin. (2); d) certificat de competenta profesionala — document care atesta pregatirea profesionala in domeniul pentru care se solicita autorizare. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

25

Costurile autorizarii Art. 3 Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, denumita in continuare autorizare, se realizeaza contra cost, pe baza tarifelor stabilite potrivit art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 259/2005 privind infiintarea si stabilirea atributiilor Centrului National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila.


26

Capitolul II - Desfasurarea activitatii de autorizare a persoanelor Art. 4 (1) Autorizarea se solicita in scris, pentru fiecare dintre lucrarile prevazute la art. 1 alin. (2), la Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila, denumit in continuare Centrul National, unitate specializata din structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, denumit in continuare Inspectoratul General. (2) In cazul persoanei juridice, autorizarea se solicita pentru fiecare filiala a acesteia, constituita potrivit legii, care urmeaza sa efectueze lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor. (3) Autorizatia se acorda pe o perioada nedeterminata. (4) Modelul cererii de autorizare este prevazut in anexa nr. 1.


27

Documente de autorizare Art. 5 (1) Cererea de autorizare trebuie insotita de urmatoarele documente: a) copie de pe certificatul de inregistrare emis de oficiul registrului comertului; b) certificat constatator emis cu cel mult 30 de zile inaintea solicitarii autorizarii de oficiul registrului comertului in baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din care sa reiasa inregistrarea uneia sau maiCAEN multorprevazute activitati pentru care autorizarea, conform Listei codurilor in anexa nr.se 2; solicita c) lista cu personalul semnata si stampilata de solicitant; d) copii de pe certificatul/certificatele de competenta profesionala pentru ocupatii specifice, care respecta Lista ocupatiilor specifice prevazuta in anexa nr. 3; e) Lista mijloacelor tehnice din dotare, semnata si stampilata de solicitant, intocmita conform anexei nr. 4, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare;


28

Documente de autorizare…continuare f) buletine de verificare metrologica sau certificate de etalonare emise de laboratoare autorizate metrologic pentru mijloacele de masurare din dotare, supuse controlului metrologic legal; g) procedura de lucru specifica activitatii pentru care se solicita autorizarea, care respecta structura-cadru prevazuta in anexa nr. 5, semnata si stampilata de solicitant, sau, atunci cand exista un sistem de management al calitatii pe domeniul pentru care se solicita autorizarea, dovada din care sa rezulte implementarea acestuia si procedura de lucru aferenta; h) copie de pe autorizatia emisa de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat — ISCIR pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii stingatoare de incendiu, in cazul persoanelor care solicita autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu; i) dovada achitarii contravalorii prestarilor de servicii. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

29

Documente de autorizare…continuare (2) In cazul institutiilor/autoritatilor publice, situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se dovedesc prin prezentarea unor documente echivalente. (3) Prin prezentarea certificatelor de competenta profesionala prevazute la alin. (1) lit. d), persoanele care solicita autorizarea trebuie sa faca dovada ca personalul acopera toate unitatile de competenta specifice. (4) Dotarea cu mijloace tehnice, dovedita potrivit alin. (1) lit. e), trebuie sa respecte urmatoarele reguli: a) generale: 1. sa fie asigurata pe intreaga perioada de autorizare a persoanei; 2. mijloacele tehnice nu trebuie sa fie de tip hobby sau destinate uzului casnic/ gospodaresc; b) specifice: 1. sa fie asigurata pentru fiecare sucursala, in cazul persoanelor juridice; 2. sa fie asigurata pentru fiecare punct de lucru, in cazul in care se solicita autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

30

Inregistrarea cererilor Art. 6 (1) Cererile se inregistreaza in ordinea primirii lor. (2) In termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autorizare, solicitantului i se trimite o confirmare, care trebuie sa contina urmatoarele: a) informatii privind completarea documentelor care insotesc cererea de autorizare, daca este cazul; b) comunicarea termenului de procesare a cererii de autorizare si a datei de la care incepe sa curga: data inregistrarii cererii de autorizare sau, dupa caz, data primirii documentatiei complete; c) caile de atac; d) mentiunea privind autorizarea tacita, in cazul depasirii termenului de procesare a cererii. (3) Documentele solicitate suplimentar trebuie sa fie depuse in cel mult 45 de zile de la data notificarii, in caz contrar cererea se respinge. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

31

Solutionarea cererii de autorizare Art. 7 (1) Cererea de autorizare se solutioneaza de catre specialisti din structura de autorizare printr-un referat care cuprinde concluzii si propuneri privind acordarea autorizatiei sau, dupa caz, respingerea motivata a solicitarii; referatul se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National. (2) Cererea solicitantului se proceseaza in cel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei complete. Termenul poate fi prelungit o singura data, pentru o perioada de maximum 15 zile, cu conditia notificarii solicitantului inainte de expirarea termenului initial. Valabilitatea documentelor depuse initial nu este afectata de prelungirea dispusa de Centrul National. (3) In cazul in care cererea se respinge, solicitantul trebuie informat cu privire la decizia de respingere, cu precizarea motivelor care au stat la baza luarii acestei masuri. (4) Modelul autorizatiilor emise de Centrul National este prevazut in anexa nr. 6. (5) Evidenta autorizatiilor emise se tine intr-un registru special, al carui model este prevazut in anexa nr. 7. (6) Daca solicitantii nu se prezinta pentru ridicarea autorizatiilor in termen de 6 luni de la data emiterii, acestea se claseaza si se indosariaza potrivit reglementarilor in vigoare. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

32

Capitolul III - Supravegherea persoanelor autorizate Art. 8 (1) Persoanele autorizate sunt supuse unei auditari de supraveghere. (2) Auditul de supraveghere se realizeaza de Centrul National si/sau de inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, pe baza unei proceduri de efectuare a auditului aprobata prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General. (3) situatii In vederea realizarii judetean, auditului derespectiv supraveghere fiecare inspectorat de urgenta al municipiului Bucurestipentru desemneaza cel putin 2 specialisti pentru fiecare domeniu de autorizare prevazut la art. 1 alin. (2). Dupa centralizarea de catre Centrul National si aprobarea de catre inspectorul general al Inspectoratului General, lista auditorilor desemnati se afiseaza pe site-ul oficial al Inspectoratului General si al Centrului National.


33

Auditarea Art. 9 (1) Persoanele autorizate trebuie sa permita accesul neconditionat al auditorilor in spatiile in care efectueaza lucrari in domeniile prevazute la art. 1 alin. (2), la toate documentele care au stat la baza autorizarii, dupa caz, la documentele de provenienta, certificatele de calitate, declaratiile de conformitate pentru toate mijloacele tehnice din dotare si substantele si lalucrarilor altele asemenea. (2) utilizate Beneficiarii realizate de persoanele autorizate trebuie sa permita accesul neconditionat al auditorilor la toate lucrarile efectuate sau aflate in curs de efectuare. (3) Modul de efectuare a lucrarilor se verifica in cadrul a cel putin 3 lucrari alese de auditor.


34

Auditul de supraveghere Art. 10 (1) Auditul de supraveghere poate fi planificat sau inopinat. (2) Auditul de supraveghere planificat se efectueaza cel putin o data la 2 ani si se comunica persoanei autorizate cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru realizarea acestuia. (3) Auditul de supraveghere inopinat se executa: a) in urma reclamatiilor, informarilor si/sau sesizarilor cu privire la lucrarile aflate in curs de efectuare sau efectuate de persoana autorizata; b) pe timpul verificarii activitatii auditorilor de catre reprezentantii Inspectoratului General, prin structura specializata de supraveghere a pietei.


35

Referatul de supraveghere Art. 11 (1) In urma auditului de supraveghere se intocmeste un referat de supraveghere, al carui model este prevazut in anexa nr. 8 in 3 exemplare, care se distribuie astfel: a) exemplarul nr. 1, la Centrul National; b) exemplarul nr. 2, la inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti; c) exemplarul nr. 3, la persoana auditata. (2) Referatul de supraveghere se comunica persoanei auditate si Centrului National, dupa caz, in termen de 15 zile de la data incheierii auditului de supraveghere.


36

Capitolul IV - Suspendarea, retragerea si anularea autorizatiei Art. 12 (1) In cazul in care, in urma analizarii referatului de supraveghere, se constata ca persoana auditata nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii autorizatiei, altele decat cele care atrag retragerea acesteia, Centrul National, prin structura de autorizare, intocmeste un raport de suspendare a autorizatiei. (2) Raportul de suspendare a autorizatiei cuprinde: a) abaterile constatate; b) dispozitia de suspendare a autorizatiei; c) atentionarea persoanei auditate ca in termen de cel mult 30 de zile de la comunicare sa remedieze abaterile constatate; d) cai de atac. (3) Raportul de suspendare se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National. (4) Raportul de suspendare se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile de la data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se comunica in termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia: a) persoanei auditate; . b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

37

Suspendarea – retragerea autorizatiei Art. 13 Suspendarea autorizatiei inceteaza daca, in termenul comunicat, persoana autorizata face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, prin depunerea la Centrul National a unor documente in acest sens. Art. 14 Autorizatia se retrage daca: a) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu produse necertificate, neagrementate tehnic si/sau fara marcaj CE; b) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu alt personal decat cel nominalizat in lista depusa potrivit art. 5 alin. (1) lit. c); c) persoanele autorizate impiedica ori se sustrag de la efectuarea auditului; d) in termen de un an, autorizatia a fost suspendata de doua ori; e) se constata ca persoana autorizata, pe perioada suspendarii, efectueaza lucrari in domeniul in care este autorizata; f) nu se face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, in termenul comunicat cu ocazia suspendarii.


38

Raportul de retragere a autorizatiei Art.15 (1) In cazul in care in urma analizarii referatului de supraveghere se constata existenta uneia/unora din situatiile prevazute la art. 14, Centrul National, prin structura de autorizare, intocmeste un raport de retragere a autorizatiei. (2) Raportul de retragere a autorizatiei cuprinde: a) abaterile constatate; b) dispozitia de retragere a autorizatiei; c) cai de atac. (3) Raportul de retragere se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National. (4) Raportul de retragere se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile de la data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se comunica in termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia: a) persoanei auditate; b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

39

Solicitarea unei noi autorizatii Art. 16 (1) Persoana careia i-a fost retrasa autorizatia poate solicita o noua autorizare numai dupa expirarea unui an de la data retragerii autorizatiei anterioare. (2) In cazul in care persoana solicita o noua autorizare fara respectarea termenului prevazut la alin. (1), cererea se respinge ca prematura. (3) Persoana careia i-a fost retrasa de doua ori autorizatia nu mai poate solicita o noua autorizare.


40

Capitolul V - Preschimbarea autorizatiilor Art. 17 (1) Preschimbarea autorizatiilor intervine in urmatoarele situatii: a) la schimbarea formei juridice de organizare a persoanei autorizate, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; b) la schimbarea denumirii/numelui persoanei autorizate; c) la schimbarea sediului social/profesional al persoanei autorizate. (2) In vederea preschimbarii autorizatiei, persoanele trebuie sa depuna la Centrul National urmatoarele documente: a) cerere de preschimbare a autorizatiei, intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 9; b) autorizatia in srcinal; c) documente care justifica necesitatea preschimbarii autorizatiei.


41

Capitolul VI - Libera circulatie a serviciilor Art. 18 (1) Persoanele autorizate stabilite intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European pot sa efectueze lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art. 1 alin. (2), in regim transfrontalier in Romania numai dupa notificarea prealabila a Centrului National pentru fiecare lucrare, conform modelului prevazut in anexa nr. 10. (2) Persoanele autorizate intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European pot sa efectueze lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art. 1 alin. (2), cu caracter permanent in Romania numai dupa notificarea prealabila a Centrului National, conform modelului prevazut in anexa nr. 11.


42

Ar. 18 - notificarea Notificarea trebuie insotita de urmatoarele documente: a) actul de inregistrare la oficiul registrului comertului, in copie; b) autorizatia emisa de statul emitent, in copie si in traducere autorizata; c) lista cu personalul care detine certificate de competenta profesionala corespunzatoare, semnata si stampilata de persoana autorizata; d) certificate de competenta profesionala sau documente similare emise de autoritati dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, in copie si in traducere autorizata; e) autorizatie echivalenta ca scop cu autorizatia emisa de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat — ISCIR pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii stingatoare de incendiu, in cazul persoanelor autorizate pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu, in copie si traducere autorizata.


43

Verificarea legalitatii documentelor Art. 19 In cazul in care este necesara verificarea legalitatii documentelor depuse in vederea autorizarii, Centrul National contacteaza autoritatile competente din statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European in cauza, prin intermediul Sistemului de informare in cadrul pietei interne, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romani.


44

Capitolul VII - Obligatii ale persoanei autorizate si cai de atac Art. 20 Persoanele autorizate au urmatoarele obligatii: a) sa mentina conditiile care au stat la baza autorizarii, pe toata durata existentei autorizatiei; b) sa asigure tinerea la zi a evidentei lucrarilor efectuate, in registre speciale, intocmite conform modelelor prevazute in anexele nr. 12—16; c) sa comunice in scris Centrului National modificarile survenite in conditiile care au stat la baza autorizarii, in termen de 10 zile de la data producerii acestora, prin transmiterea de documente actualizate. Art. 21 Contestarea deciziei de respingere a cererii de autorizare sau de suspendare/ retragere a autorizatiei se face conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.


45

Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale Art. 22 (1) Certificatele de atestare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii sunt valabile pana la expirarea termenului de valabilitate. (2) Persoanele care au fost atestate pana la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii trebuie sa respecte conditiile care au stat la baza emiterii certificatelor de atestare. Art. 23 Verificarea activitatii auditorilor din inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene, respectiv al municipiului Bucuresti si din Centrul National se face de catre reprezentantii Inspectoratului General, prin structura specializata de supraveghere a pietei, pe baza procedurii aprobate de inspectorul general al Inspectoratului General. Art. 24 Pentru aplicarea prezentei metodologii Centrul National elaboreaza proceduri specifice, aprobate de inspectorul general al Inspectoratului General. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

46

Dispozitii finale Art. 25 Listele cu persoanele autorizate, precum si cele carora li s-a retras autorizatia se afiseaza si se actualizeaza pe site-ul oficial al Inspectoratului General si al Centrului National si/sau se publica in publicatii de specialitate. Art. 26 Procedura de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor poate fi indeplinita prin intermediul punctului de contact unic electronic, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009, in termen de 60 de zile de la operationalizarea punctului de contact unic electronic. Art. 27 Prevederile prezentei metodologii se completeaza cu dispozitiile-cadru ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009. Art. 28 Anexele nr. 1—16 fac parte integranta din prezenta metodologie.


47

Anexe: Anexa nr. 1 – model cerere de autorizare Anexa nr. 2 – lista codurilor CAEN Anexa nr. 3 – lista ocupatiilor specifice Anexa nr. 4 – lista mijloacelor tehnice din dotare Anexa nr. 5 – structura cadru a procedurii de lucru specifice Anexa nr. 6 – autorizatie (formular) Anexa nr. 7 – registru special de evidenta a autorizatiilor Anexa nr. 8 – referat de supraveghere Anexa nr. 9 – cerere de preschimbare a autorizatiei Anexa nr. 10 – notificare (model) Anexa nr. 11 – notificare (model) Anexa nr. 12 – registru de evidenta a lucrarilor de ignifugare a materialelor combustibile. Anexa nr. 13 – registru de evidenta a lucrarilor de termoprotectie Anexa nr. 14 – registru de evidenta a lucrarilor de proiectare, instalare si intretinere a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu/sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de sera (model). Anexa nr. 15 – registru de evidenta a lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de sera (model). Anexa nr. 16 – registru de evidenta a lucrarilor de intretinere a instalatiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apararii impotriva incendiilor (model). ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

48

II. SISTEME INTEGRATE DE SECURITATE

DE CE SISTEME INTEGRATE DE SECURITATE?

10 min………….raspunsurile voastre


49

PROGRAMUL DE SECURITATE #

Totul functioneaza intr-o ierarhie, iar securitatea nu face exceptie.

#

Orice organizatie care se infiinteaza si stabilese o “misiune” pentru a realiza o serie de obiective propuse. (Exemple….o fabrica auto pentru a produce profit din fabricarea autoturismelor, pentru o companie de securitate……)

#

TOATE aceste organizatii au nevoie de protectie…de SECURITATE. (Dati exemple….)


50

INTEGRAREA PROCEDURILOR # #

# # # #

Poceduri rezultate din “manualul calitatii” (Ex. ISO 9001) Proceduri rezultate dintr-o metodologie de “management a proiectelor” (Ex. Primavera). Proceduri ale serviciului de contabilitate. Proceduri de marketing si tehnici de vanzari. Proceduri juridice. ……….. (?!!!)


51

POLITICI DE SECURITATE #

#

#

Programul de securitate este condus, la randul sau de politicile de securitate, care fac parte integranta din planul de afaceri al organizatiei. O parte a acetui program de securitate este constituita din componente electronice de inalta tehnologie pentru tot ceea ce inseamna prevenire (detectie la efractii, incendii, control acces, TVCI, protectie perimetrala etc.) O alta parte este constituita din echipamente de protectie fizica (incuietori, usi speciale de protectie, bariere mecanice) si paza umana.

TOATE ACESTEA TREBUIESC INTEGRATE! PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

52

AVANTAJELE SISTEMELOR DE SECURITATE INTEGRATE: #

# #

#

#

#

Sistemele integrate de securitate sunt un important multiplicator al securitatii. Ele reprezinta o extindere a “ochilor si urechilor” personalului de paza. Pot duce la o insemnata economie a bugetului alocat pentru activitatile de paza si protectie. Pot preveni producerea de pagube importante prin detectarea, la timp, a tentativelor de afractie si/sau a inceputurilor de incendii. Integrarea acestora intr-o singura platforma hardware/software duce la o mai mare eficienta si eficacitate a operatiunilor de asigurare a securitatii bunurilor si persoanelor din obiectivele protejate. Capacitatea continua de dezvoltarea a unui sistem integrat de securitate reprezinta un alt mare avantaj pentru client, atat in privinta costurilor cat si in rapiditatea cu care se poate efectua aceasta operatie.


53

AVANTAJELE SISTEMELOR DE SECURITATE INTEGRATE: DATI EXEMPLE……. ( 10 minute )


54

Exemple: # # # # #

#

#

Reduce si simplifica perioada de training pentru utilizatori. Imbunatateste comunicarea. Sporeste eficienta muncii. Scade costurile de intretinere. Asigura o mai mare longevitate prin costurile reduse de upgradare si prin usurinta cu care se face aceasta operatiune. Daca, o instalatie electrica se asteapta sa dureaze cat dureaza si cladirea, in cazul sistemelor de securitate, durata de viata a componentelor sale se afla undeva pe la 7 ani, cel mult. Utilizand integrarea sistemelor, aceasta durata poate creste pana la 10-15 ani prin efectuarea operatiunilor de upgradare.


55

Cum se realizeaza integrarea: #

#

#

#

Integrarea inseamna atat integrarea de componente electronice cat si integrarea de functii si functiuni. Integrarea inseamna o provocare tehnica dar ea reprezinta, mai ales, o provocare de imaginatie. Cercetarea si inovarea sunt activitati, uneori, necesare, dar considerati totul ca pe un puzzle care trebuie rezolvat. Uitati-va la echipamentele pe care le aveti si la de protejat si nu va lasati “pacaliti” de caracteristicile tehnice aleobiectivul producatorilor. TREBUIE SA STITI MAI MULTE DESPRE ACESTEA DECAT PRODUCATORII LOR DESPRE MODUL LOR DE INTEGRARE.

Acest curs are rolul de a va ajuta sa intelegeti atat tehnologia, cat si de a va dezvolta imaginatia pentru a realiza proiecte de securitate cat mai aproape de perfectiune.


56

Concluzii: #

#

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Fiecare organizatie are o misiune care odata realizata are scopul de produce active, active ce trebuiesc protejate pentru a se evita distrugerea sau furtul acestora. Sistemele de securitate inegrata ofera ce-a mai eficienta protectie a acestora prezentand o serie de avantaje: Uniformizeaza politicile de securitate la nivelul intregii organizatii. Simplifica modul de operare. Se pot integra sistemele de la mai multe cladiri ale organizatiei scazand costurile. Se reduce si se siplifica perioada de formare a personalului care utilizeaza sistemele de securitate. … …


57

III. SISTEME DE SECURITATE BAZELE PROIECTARII NERECOMANDAT:

#

Pentru proiectarea unui sistem integrat de securitate nu folositi doar planurile obiectivului.

RECOMANDAT: #

Efectuarea unui studiu “la fata locului” si respectarea unui set de proceduri prin utilizarea unor “instrumente”.


58

Unelte (The tools) # # # # # #

Planuri, desene si schite (PDS) Specificatii Coordonarea interdisciplinara Echipamentele si selectia echipamentelor Managementul de proiect Managementul relatiilor cu clientul


59

Planuri, desene si schite (PDS) Planurile, desenele si schitele reprezinta “inima” activitatii de proiectare a unui sistem de securitate si ar trebui sa ne ofere informatii despre urmatoarele tipuri de legaturi relationale: 1. 2. 3. 4.

Legatura relationala dintre echipamentele de securitate si mediul fizic in care lucreaza acestea. Legatura relationala dintre echipamentele de securitate si retelele de curanti slabi aflate in cladiri. Legatura relationala dintre echipamentele de securitate. Legatura relationala dintre echipamentele de securitate si utilizator


60

Tipuri de utilizatori deserviti de PDS: PDS trebuie s# serveasc# cinci tipuri distincte de utilizatori: Estimatorului de oferta (the bid estimator) – acesta trebuie s" stabileasc" ce materiale sunt necesare. 2. Instalatorului (the installer). 1.

Managerului printre de proiect manager) – acesta sa monitorizeze, altele, (project atat progresele inregistrate de trebuie echipa de instalare cat si etapele de aprovizionare. 4. Echipei/tehnicianului de mentenanta (the maintenance technician). 5. Echipei/tehnicianului care va extinde sau va modifica sistemul de securitate (the next engineer expanding the system). 3.

EXTRA: Beneficiarului si autoritatilor cu drept de control PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

61

Specificatii: D a c # PDS-urile sunt “inima” activitatii de proiectare, specifica!iile sunt “capul”. #

# #

#

Cel mai important document din aceasta categorie il reprezinta“CAIETUL DE SARCINI”. De aici pornesc, de regula, marea majoritate a disputelor juridice. PDS-urile prezentate in acest document, au rolul doar de a informa, la modul general, toate modificarile ulterioare, cerute de studiul Dvs. Vor trebui argumentate, obligatoriu, in scris, si, conform legislatiei, numai dupa aprobarea acestora, se va trece la noua etapa. Caietul de sarcini ar mai trebui sa contina descrieri ale intregului sistem si ale fiecarui subsistem, descrieri ale serviciilor pe care va trebui sa le ofere contractantul etc… DISCUTII SI DEZBATERI …CAIETUL DE S ARCINI….1 ora.


62

Coordonarea interdisciplinara De abilitatea unui proiectant de securitate in aceasta activitate, depinde, nu numai satisfactia clientului dar si buna sa reputatie.

Dezbatere si discutii …. 10 minute

(aceasta problematica va fi dezbatuta pe larg in cap. XI)


63

Echipamentele si selectia echipamentelor

#

Selectia unor echipamente corecte (calitate/pret) poate duce la o mare satisfactie a clientului iar alegerea unor echipamente gresite poate genera un dezastru.

#

Proiectantul va trebui sa aleaga ceea ce este mai bun in interesul clientului – daca clientul sufera, toata lumea sufera (instalatorii, mentenanta si in general, intreaga industrie de profil are de pierdut). Dezbatere si discutii …. 30 minute


64

Managementul de proiect CE ESTE UN PROIECT: •Are un inceput si un sfarsit. •Produce un rezultat unic. •Are un con!inut clar, un buget limitat, resurse limitate si produce rezultate specifice. •NU înseamn" munc" repetitiv" / între!inere/opera!ii

Obiectiv Continut unic

Desfasurare in Timp

Resurse

Puncte bine definite de inceput si sfarsit


65

Definitii: “Un proiect reprezinta un efort temporar al carui scop este crearea unui produs sau serviciu unic”. (Project Management Institute - PMI)

“Un proiect este un set unic de activitati coordonate, cu puncte de start si finish definite, realizate de o persoana sau o organizatie, cu scopul de a atinge obiective specfice in cadrul unor parametrii definiti de timp, cost si performanta”. (ISO 10006 - Calitatea in Project Management, 1997) PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

66

Definitii: !"#"$%&%#'() +,-.%/'%)-, %0'%1 23,'" 4% " /-#4(/% 5. /--,4-#" ,%0(,0% (&"#% 5. &"'%,.")% 4%6" )(#$() 7.%8.. (#(. 9,-.%/' ('.).:;#4 '%<#./. &-4%,#% 4% /-#4(/%,% 9%#',( "'.#$%,%" -=.%/'.7%)-, 9,%4%'%,&.#"'% 4% 0/-9> /-0'> '.&9> /").'"'% 5. 0"'.0?"/%,%" 9",'./.9"#8.)-,@A B+!CD


67

Ce este un manger de proiect? # #

Persoana responsabil# pentru finalizarea cu succes a proiectului. Provocarea Managerului de Proiect: Aducerea partilor pentru a lucra ca un intreg


68

Ce este o echipa de proiect? - Executa activit"!ile #i sarcinile din proiect. - Membrii echipei se subordoneaza siraporteaz" managerului de proiect. - Desemnat" full-time sau part-time. - Contribuie direct la crearea livrabilelor proiectului. - Particip" la procesul de management de proiect.


69

Ce este un sponsor de proiect? #

Are autoritatea final" pentru proiect.

#

Furnizeaz" direc!ia #i viziunea.

#

Finan!eaz" proiectul.

#

Ap"r" proiectul în cadrul organiza!iei.

# #

Rezolv" cererile de schimb"ri majore #i situa!iile problematice. Valideaz" #i se asigur" c" obiectivele proiectului sunt atinse.

#

Aprob" toate livrabilele majore.


70

Probleme ce ar trebui rezolvate intr-un proiect: 1. De ce ‑ De ce se realizeaz" proiectul #i care sunt obiectivele generale ? 2. Ce ‑ Ce trebuie f"cut #i care sunt obiectivele specifice ale proiectului ? 3. Cum ‑ Cum se va proceda, ce mijloace #i ce resurse exist"? 4. Unde ‑ Unde se va desf"#ura proiectul #i pe ce amplasament? 5. Cine ‑ Cine sunt persoanele sau firmele participante la finan!area #i realizarea proiectului? 6. Când ‑ Când va începe #i când se va termina proiectul?

7. Cât ‑ Cât va costa proiectul? 8. Calitatea ‑ Care sunt obiectivele de calitate care se a#teapt" a fi realizate?


71

Ciclul de viata al unui proiect: !"#$%& $()$& *%("&+$&,& +& -& %&),".&)./ 0# ,12&3 #

EFG 0(#' -9,.'% H#".#'% 4% " 0% '%,&.#"

#

IEG 4.# 9,-.%/'% 0(#' J.#").:"'%> H#0K1

#

L-0'(,.)% 0(#' 4%9K5.'%> H# &%4.%> /( FMN G

#

O.&9() %0'% 4%9K5.'> H# &%4.%> /( PPP G

#

FQG 0(#' J.#").:"'%> H# '.&9> H# =($%' 0. "'.#$;#4(65. 0/-9()@

R(,0"1 R'"#4.0< S,-(9 C#'%,#"'.-#") TTT@0'"#4.0<$,-(9@/-&

4&-$& 567 4.# #(&",() 9,-.%/'%)-, 4%7.":" 4% )" 4.,%/'." 4-,.'" $%#%,"#4 4%9"0.,. 4% =($%'%> .#'",:.%,. 0. ).7,"=.)% .#/-&9)%'%@ U#() 4.#',% &-'.7% %0'% ).90" (#%. &%'-4-)-$..> " (#(. 9,-/%0 4% !+ /",% 0" $<.4%:% 4%,()",%" .#',%$()(. 9,-.%/'@


72

Fazele unui proiect: 898:8;<;= V 9,%0(9(#% /-#/%9%,%" 0. 4%&",",%" 9,-.%/'()(.> 4-/(&%#'",%" 2=(0.#%00 /"0%6()(.A> 0'(4.()(. 4% ?%:"=.).'"'%> '%,&%#.. 4% ,%?%,.#'" ". 9,-.%/'()(. 0. #(&.,%" %/<.9%. .#.'.")%@ 4>=98?8@=<;= V 9,%0(9(#% 9)"#.J./",%" 0. /,%",%" 9)"#(,.)-, "0-/."'%1 29,-W%/' 9)"#A> 9)"#() 4% ,%0(,0%> 9)"#() J.#"#/.", B=($%'()D> 9)"#() 4% -='.#%,% " "//%9'"#'%)-,> 9)"#() 4% /-&(#./",%@ ;A;@B:8= V 9,%0(9(#% /,%",%" ).7,"=.)%)-, 9,-.%/'()(. 0. /-#',-)() 4.7%,0%)-, %)%&%#'% /(& ", J. ).7,"=.)%)%> ",." 4% /(9,.#4%,% " 9,-.%/'()(. B20/-9%AD> /").'"'%"@ ,.0/(,.)% 0. 9,-=)%&%)% B2.00(%0A@

89@C8!;<;= V 9,%0(9(#% 4%:")-/",%" ,%0(,0%)-,> 9,%4",%" /"',% /).%#' 0. ,%/%9'." ).7,"=.)%)-, 9,-.%/'()(. 9,%/(& 0. ,%").:",%" "#").:%. 9-0' .&9)%&%#'",% " 9,-.%/'()(.@


73

Comunicarea in PM:


74

Managementul relatiilor cu clientul #

#

#

#

Pe tot parcursul proiectului, va trebui sa mentineti o legatura permaneta cu clientul. Toate capitolele anterioare sunt de natura tehnica, acesta este singurul in care legatura umana trebuie sa fie profunda. AMINTITI-VA: insatisfactia clientului este egala, uneori cu DEZASTRUL. Activitatea de proiectare, in sine, este o stiinta, relationarea cu clientul este, o arta. Dezbatere si discutii …. 1 ora


75

Locul electronicii in procesul de securitate #

#

#

Proiectarea unui sistem de securitate, este, in primul rand un proces iar sistemele electronice de securitate, reprezinta unul din multele instrumente din acest proces. De multe ori, se intampla, ca sistemele electronice sa nu fie integrate cu alte masuri de securitate care le-ar spori eficienta. Proiectarea eficientanostru a unui sistema unui de securitate poate servi clientului ca parte program deelectronica securitate integrat in politicile sale de securitate.

Dezbatere si discutii …. 10 minute


76

Programul de securitate #

Securitatea nu este un produs…securitatea este o valoare.

#

Securitatea, la fel ca si contabilitatea, serveste pentru a sus!ine capacitatea organizatiei de a respecta coduri #i regulamente, #i de a preveni si a minimiza pierderile în organiza!ie.


77

Politicile de securitate Politicile de securitate – fundamentul tuturor contramasurilor. #

#

#

#

In toate cazurile trebuie sa existe un motiv bun pentru a se aplica o masura de securitate cu actiuni specifice de contracarare. Acest lucru reprezinta unul din cele mai importante principii dupa care trebuie sa se conduca un proiectant de sisteme de securitate. Utilizarea unor principii generale, prevazute in politica clientului sau de legislatia specifica, poate genera mari probleme. Asigurati-va ca clientul este bine informat despre consecintele la care se expune si daca, totusi insista sa efectuati proiectarea asa cum vrea el, asigurati-va ca in cazul unui eventual litigiu acest lucru a fost notat in documentele specifice si in cele comerciale. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

78

Ordinea “de lupta” pentru protejarea oricarui activ: 1.

Analiza riscurilor de securitate :

#

Exist" amenin!"ri care ar putea duce la distrugerea, deteriorarea, sau furtul activelor? Care sunt motiva!iile lor, istoricul, #i a probabilitatii ca sa se intample? Ce vulnerabilitati exista si cine ar putea profita de aceste amenin!"ri? Ce m "suri de contracarare existente sunt puse în aplicare pentru a proteja activele? Care este probabilitatea de atac, #i cât de atractive sunt aceste active pentru a atacatorii poten!iali?

#

#

#


79


Crearea unui plan de securitate.

#

Evaluarea contram"surilor suplimentare necesare pentru a se proteja pe deplin activele. Bugetarea #i prioritizarea contram"surile bazate pe costuri, u#urin!a de punere în aplicare, #i a eficien!ei.

3.

Crearea unui program de punere în aplicare.

Elemente de ac!iune imediat" (aceasta va include stabilirea politicilor de securitate #i proceduri). Punerea în aplicare pe etape: # Conditii cu grad ridicat de risc # Conditii cu grad scazut de risc # Alocarea bugetului Orice contraac!iune pus" în aplicare, este o vulnerabilitate posibila. Fi!i preg"ti!i s" acceptati sau s" transferati acest risc. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

80


Stabilirea politicilor securitate.

# i procedurilor de

Identificarea si definirea riscurilor de care fata de care trebuie efectuata protectia si tipul de contramasuri aplicate: # # #

High-tech – sisteme electronice de securitate, tehnologii de securitate a informatiilor etc. Low-tech - incuietori, bariere, garduri, lumini de siguranta, etc. Masuri ne-tehnice – politici si proceduri, programe de securitate, programe de training, planuri de paza, protectie si transport valori etc.

Definirea modul în care angaja!ii, vizitatori, #i partenerii trebuie s" manipuleze elementele de securitatet #i responsabilit"!ile lor fata de securitatea intregii organizatii. Definirea modului în care organiza!ia va detecta, evalua, #i gestiona amenin!"rile #i comportamente, care dintre acestea vor fi tolerate #i care nu vor fi. Proiectarea programului de securitate pentru a "rspunde obiectivelor de securitate, inclusiv metoda de formare gradului de con#tientizare #i a regulilor de management pentru angajati, paznici, vizitatori#i parteneri.


81

IV. SISTEME ELECTRONICE DE SECURITATE PREZENTARE 1.

2. 3.

Sisteme de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala – solutii tehnologice. Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu de – solutii tehnologice. Sisteme/instalatii stingere a incendilor – solutii tehnologice


82

Sisteme electronice de securitate

Sisteme de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala – solutii tehnologice.


83

Sisteme antiefractie


84

Sisteme antiefractie Rolul principal al unui sistem de supraveghere are ca scop patru componente: # a descuraja; # a detecta; # a documenta; # a împiedica sau întârzia orice încercare de patrundere în obiectiv sau zona protejata. Aplicarea masurilor de securitate trebuie planificata in functie de necesitatile si nevoile obiectivului protejat. SOLUTII ElementeTEHNOLOGICE principale ale unui sistem de supraveghere: # centrale de alarmare; # senzori; # dispecerat de monitorizare; # infrastructura de comunicaii. Pe langa aceste elemente fizice nu trebuie sa uitam sa ne referim atat la personalul de deservire cat si la procedurile de actiune in diferite situatii. In prima parte a acestei expuneri e vom referi la “senzori” care po fi clasificati foarte simplu in senzori de interior si senzori de exterior.


85

Cerinte operationale #

Alegerea tipului de sistem de supraveghere este influentata de obiectivul protejat (tipul acestuia, materiale care trebuiesc protejate) mediul inconjurator, amenintarile posibile dar si de experienta acumulata in paza si protectia obiectivului respectiv.

#

Toate aceste idei furnizeaza baza pentru o analiza initiala daar nu sunt suficiente pentru a dezvolta efectiv sistemul de securitate.\

Natura si ritmul activitatilor in zona obiectivului de supravegheat, sau langa acesta, configuratia fizica a ariei controlate, comportamentul oamenilor si al mediului inconjurator sunt factori care trebuie luati in calcul atunci cand se realizeaza un sistem de securitate. # Multe obiective, datorita caracteristicilor in continua schimbare, necesita o abordare dinamica si pragmatica a supravegherii interioare si exterioare. #


86

Senzori de exterior


87

Senzori pentru interior


88

Comutatoare mecanice #

Comutatoarele mecanice sunt folosite pentru detectarea deschiderii (închiderii) unei usi sau ferestre protejate. Acest senzor consta într-un contact electric care are o stare functie de actiunea fizica directa asupra sa, modificarea starii normale generând astfel o alarma.

#

Comutatoarele mecanice se pot monta la usi, ferestre, sertare, panouri de acces etc. Este recomandabila utilizarea lor în conjunctie cu un detector de miscare instalat în zona protejata, în caz ca intruziunea este realizata prin derutarea sistemului de

#

#

supraveghere. Pentru o functionare corespunzatoare a senzorului, usile si ferestrele protejate trebuie instalate adecvat în tocul usii (rama ferestrei) pentru a preîntâmpina alarmele false declansate de deschiderea întâmplatoare a acestora. De asemenea, o montare defectuoasa a senzorului se poate solda si prin patrunderi nedetectate. Comutatorul trebuie sa fie montat ascuns pentru a nu permite intrusului demontarea si dezafectarea acestuia. Firele de legatur între comutator si centrala de alarmare trebuie sa fie bine protejate pentru a preveni distrugerea lor iar centrala de alarmare trebuie sa fie setata astfel încât sa declanseze o alarma în momentul întreruperii acestora. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

89

Comutatoare mecanice #

Neutralizare: blocarea comutatorului în pozitia „usa/fereastra închisa” este modalitatea cea mai simpla de contracarare a senzorului. Aceasta se poate realiza fie cu o lamela metalica, fie prin alta modalitate, care presupune existenta unor complici în interiorul obiectivului, care consta în lipirea cu banda adeziva a pârghiei de actionare al comutatorului, în perioada în care alarma este deconectata.


90

Comutatoare magnetice Comutatoarele magnetice sunt folosite pentru detectarea deschiderii (închiderii) unei usi sau ferestre protejate. Acest dispozitiv este format din doua componente: un comutator magnetic (senzor Hall sau releureed) montate în tocul usii sau ferestrei; un magnet permanent dispus pe partea mobila a usii/ferestrei.

# #

Declansarea alarmei este facuta de apropierea/departarea celor doua componente ale dispozitivului. Trebuie mentionat ca, spredistanta deosebire de contactul mecanic, partea mobila poate fi la o oarecare de partea fixa. Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator mecanic. Blocarea functionarii comutatorului magnetic poate fi facuta cu ajutorul unui magnet puternic care, dispus în exteriorul usii sau ferestrei, înlocuieste magnetul mobil al dispozitivului si permite intrarea fara declansarea alarmei. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

91

Comutatoare magnetice


92

Comutatoare balansate Comutatoarele balansate sunt formate din doua comutatoare mecanice sau magnetice, unul pe pozitie „normal închis”, celalalt pe pozitia „normal deschis”. # Functionarea normala a dispozitivului presupune balansarea celor doua comutatoare, la deschiderea usii fiecare comutator schimbându-si starea. În situatia în care cele doua comutatoare nu îsi schimba starea, este detectata o încercare de blocare a dispozitivului, iar sistemul de supraveghere declanseaza o alarma. # Acest montaj, cu doua comutatoare, este mult mai sigur în functionare, eliminând posibilitatea blocarii simultane a comutatoarelor prin utilizarea unui mecanism de contracarare. # Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator mecanic. # O conditie generala pentru acesti senzori este obligativitatea instalarii, în paralel, a altor dispozitive de supraveghere bazate pe alte principii functionale. #


93

Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei Aceste dispozitive se instaleaz" pentru controlul ferestrelor care sunt susceptibile a fi sparte în cazul unei intruziuni. Senzorii sunt montati în interior, pe un perete sau tavan, în fata ferestrei monitorizate. # Exist" trei tipuri de senzori pentru ferestre: acustici, pentru detectarea socurilor si combinati. " de # Toate dispozitivele au în compunere un microfon care este sensibil la o band frecvente asociat" cu spargerea unui geam. Semnalul de la microfon este prelucrat într-un procesor care elimin" componentele spectrale neasociate fenomenului fizic. Tot procesorul de semnal compar" semnalul filtrat cu cel înregistrat anterior, asociat cu spargerea geamului. În situatia unei asem"n"ri a caracteristicilor de frecvent", este declansat" alarma. # Senzorii pentru detectarea socurilor sunt sensibili la sunete intense cu frecventa de 5 KHz. Microfonul folosit este de tip piezoelectric sau cu cristal. Folosirea microfoanelor cu cristal este mai eficace întrucât acestea sunt sensibile la o banda foarte îngusta de frecventa, simplificând sarcinile procesorului de semnal si, implicit, reducând rata alarmelor false. #


94

Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei Senzorii combinati, acustic+soc, combina avantajele celor doua principii diferite de detectie, asigurând îmbunatatirea probabilitatii de descoperire, a ratei alarmelor false, totodata reducând si posibilitaatile de neutralizare ale detectorului. # Functie de specificatiile producatorului, senzorii se pot monta direct pe fereastra la câtiva centimetri de margine, pe tocul geamului sau pe un perete sau tavan aflat la mica distanta de fereastra. # Montarea pe fereastra este cea mai problematica deoarece adezivul trebuie sa fie #

#

de foarte buna calitate, reziste la radiatiile solare si la extremele de temperatura produse iarnacapabil sau varasa(-20C÷80C). Functionarea nesigura a dispozitivului poate fi consecinta unei montari necorespunzatoare a senzorului, nerespectarii specificatiilor tehnice referitoare la tipul de fereastra pentru care este destinat senzorul etc. dar, cel mai adesea, majoritatea problemelor sunt date de caracteristicile acustice ale încaperii. Astfel, acoperirea ferestrei cu o draperie groasa absoarbe vibratiile acustice si la microfonul senzorului montat pe perete sau în tavan nu mai ajunge suficient semnal pentru declansarea alarmei.


95

Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei #

#

#

Senzorul mai poate functiona necorespunzator si daca procesorul de semnal nu a fost calibrat corespunzator. Suplimentar, mai pot cauza probleme si interferentele radio sau zgomotele naturale care au un spectru cu elemente în banda de sensibilitate a senzorului. Ca o precautie maxima, se poate impune o verificare distructiva, lucru care presupune verificarea functionarii senzorului când fereastra este sparta intentionat.

Neutralizarea sistemului de supraveghere este posibil" dac" geamul este decupat sau demontat din ram". O alt" metod" const" în modificarea spectrului produs de spargere, lucru realizabil prin atenuarea cu materiale absorbante a zgomotului.


96

Senzori fotoelectrici pentru interior Folosesc un fascicul de lumin" invizibil", în infrarosu, pentru a crea un cortin! electronic!. De regul", sunt folositi pentru supravegherea unor suprafete liniare, de dimensiuni mari, cum ar fi holuri, foaiere etc # Senzorii cu fascicul luminos sunt formati din dou" blocuri: un emit"tor si un receptor. Emit"torul foloseste ca surs" de lumin" IR o diod" electroluminiscent" LED (Light Emitting Diode) sau o diod" laser. Receptorul are ca element activ un fotoelement (de regul" un fototranzistor) care detecteaz" prezenta sau absenta fasciculului. Dac" #

" o întrerupere receptorul " alarma.a razei IR cu o durat" mai mare decât o valoare prestabilit",sesizeaz este declansat # Sistemul nu este afectat de mediul din interiorul cl"dirii (modific"ri ale regimului termic, l"mpi fluorescente, interferente radio si electromagnetice cu echipamentele electrice etc.) #

Neutralizarea sistemului este realizabil" numai prin ocolirea fasciculului luminos, lucru totusi simplu dac" intrusul este dotat cu ochelari speciali pentru vizualizarea radiatiei IR.


97

Senzori cu microunde Senzorii cu microunde sunt dispozitive folosite pentru detectarea miscarii. Principiul de functionare se bazeaza pe detectarea perturbatiilor produse de intruziune într-un câmp electromagnetic generat de echipament. Sistemul este format din doua blocuri functionale: un emitator si un receptor. Emitatorul consta într-un oscilator de mica putere realizat cu dioda Gunn, în banda X de frecventa (aproximativ 15 GHz). Receptorul sesizeaza orice modificare a frecventei emise, modificare produse datorita efectului Doppler. Majoritatea sistemelor sunt setate pentru declansarea alarmei în situatia unei deviatii de frecventa de 20÷120 Hz, adica pentru o viteza a intrusului de aproximativ 2÷12 m/s. Constructiv, exista doua tipuri de sisteme cu microunde: senzori monobloc, la care atât emitatorul cât si receptorul sunt realizati într-o singura unitate, respectiv senzori în tandem, formate din doua unitati separate, emitatorul si receptorul. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

98

Senzori cu microunde #

#

Senzorii cu microunde se pot folosi atât pentru monitorizarea unor suprafete exterioare cât si pentru încaperi, depozite, holuri etc. În exterior aceste sisteme se folosesc pentru supravegherea perimetrala sau pentru o avertizare timpurie daca intrusul se apropie de o cladire sau o zona sensibila. Functionarea necorespunzatoare a senzorilor poate fi cauzata, în primul rând, de interferente cu alte echipamente cu microunde care functioneaza în banda X. De asemenea, zonele care contin generatoare puternice de câmpuri electromagnetice pot produce probleme datorita interferentelor pe unele componente spectrale. O situatie speciala poate fi cauzata de lampile fluorescente (mai cunoscute drept becuri cu neon): ciclul de ionizare al gazului poate fi interpretat de detector ca deplasare de frecventa, generând astfel o alarma falsa. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

99

Senzori cu microunde Alte cauze care pot crea probleme: obiectele metalice care se misca în câmpul de detectie al senzorului genereaza alarme false; # suprafetele metalice mari creeaza zone moarte, nedetectabile, în spatele lor; # instalarea improprie a senzorilor face posibila detectarea unor obiecte care se deplaseaza în afara zonei de interes, declansându-se alarme aleatoare; # antenele horn folosite, de regula, la aceste sisteme, se caracterizeaza prin prezenta unor lobi secundari; # de asemenea, semnalele receptionate pe acesti lobi pot genera alarme false. #

Este recomandabila instalarea astfel încât sa se asigure continuitatea zonei de detectie, pentru aceasta fiind necesare zone de suprapunere pe o suprafa de maxim 10% din suprafata controlata. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

100

Detectoare de vibratii Detectoarele de vibratii sunt destinate mont"rii pe pereti, tavane, dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de retezare, t"iere, g"urire, perforare, izbire, într-un cuvânt orice încercare de intruziune care afecteaz" din punct de vedere fizic structura pe care este instalat senzorul. #

#

Traductoarele destinate detectarii energiei mecanice de joasa frecventa se monteaza direct pe peretele interior al structurii supravegheate, detectând orice vibratii care sunt produse. Alarmele false sunt cauzate, în general, de instalarea necorespunzatoare a senzorilor. Astfel, montarea acestora pe peretii expusi la vibratii din exterior (trenuri, avioane, utilaje industriale mari etc.) face inoperant acest tip de senzor.


101

Detectoare de vibratii Neutralizare: sistemul poate fi neutralizat evitând patrunderea prin zona protejata sau alegând un punct si o metoda de intruziune care sa permita absorbtia si difuzia vibratiilor. #

O alta metoda de contracarare, aplicabila în general la toate sistemele automate de supraveghere, consta în generarea, persistenta dar aleatoare, a unui mare numar de alarme false, o lunga perioada de timp, lucru care conduce la scaderea încrederii în functionalitatea sistemului si ignorarea alarmelor.


102

Detectoare de vibratii (instalarea)


103

Detectoare de vibratii cu fibra optica Cablurile cu fibra optica sunt folosite atât pentru protejarea unui perete, dar si pentru supraveghere perimetrala, fiind posibila instalarea subterana sau pe împrejmuire. # În cazul utilizarii în interior, cablul de fibra optica acopera ca o plasa un perete, fiind dispus fie în tencuiala sau zid, fie montat, în timpul constructiei, direct în infrastructura. #

#

Reteaua din cabluri de afibra optica este destinata tavane, dusumele pentru sesiza vibratiile mecanice montarii produsepedepereti, orice încercare de intruziune care afecteaza din punct de vedere fizic structura pe care este instalat senzorul. # Alarmele false sunt cauzate în general de instalarea necorespunzatoare a senzorilor. Astfel, montarea acestora pe peretii expusi la vibratii din exterior (trenuri, utilaje industriale mari, avioane etc.) face inutil acest tip de senzor. # Neutralizare: sistemul poate fi contracarat evitând patrunderea prin zona protejata sau alegând un punct si o metoda de intruziune care sa permita absorbtia si difuzia vibratiilor. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

104

Detectoare de vibratii cu fibra optica (instalare)


105

Senzori audio Senzorii audio receptioneaza zgomotele produse de o intruziune si sunt utilizati de regula pentru aplicatii de interior. # Principiul de functionare, asemanator cu cel al detectoarelor de geam spart, se bazeaza pe un traductor care transforma oscilatiile aerului în semnal electric sau (un microfon). Semnalul produs de microfon este analizat de un procesor, alarma fiind declansata daca acesta fie se încadreaza într-un tipar prestabilit, fie este detectat întrun loc si la un moment unde si când ar fi trebuit sa nu fie nici o activitate. #

#

Senzorii în locuri de unde facut de intrusintrusului depaseste putin cu unaudio ordin se deinstaleaza marime zgomotul fondzgomotul pentru ca detectarea sa cel fie sigura si neafectata de alarme aleatoare. Daca zgomotul de fond exista si dispozitivului nu-i este reglat corespunzator pragul de declansare a alarmei, sistemul este incapabil sa faca diferenta între o intruziune si un zgomot de fond. # Alarmele false sunt produse de zgomote puternice, întâmplatoare: avioane, trenuri, explozii etc. Contracarare: un intrus care se deplaseaza lent si care îsi ia masuri de atenuare a # zgomotului produs de deplasarea sa.


106

Senzori ultrasonori activi #

Senzorii ultrasonori activi sunt dispozitive care detecteaza miscarea: emit unde ultrasonore în zona protejata si reactioneaza la modificarile undelor reflectate produse de obiectele mobile.

#

#

Senzorii ultrasonori activi tavan sau pe perete si asigura protectia unei zonesedemonteaza circa 100înm2. Senzorii ultrasonori, activi sau pasivi, nu sunt influentati de caldura, interferente electromagnetice, fenomene externe. Dimensiunea zonei supravegheate poate fi usor controlata, undele ultrasonore fiind puternic absorbite de pereti, mobilier, panouri etc.


107

Senzori ultrasonori activi #

#

ATENTIE! absorbtia în materialele comune dintr-o încapere, poate crea si efecte nedorite, în sensul ca, în spatele obiectelor se creeaza zone moarte, unde senzorul este inoperant. Cele mai obisnuite cauze care conduc la declansarea unor alarme false constau în: miscari ale aerului produse de ventilatoare, climatizoare etc.; suieraturi ale conductelor; orice altceva se deplaseaza în zona controlata (ferestre deschise, animale de casa etc.).

Neutralizare: Senzorul poate fi contracarat de un intrus care se deplaseaza cu o viteza foarte mica, sub limita pragului de detectie setat; o varianta de neutralizare, bazata pe aceiasi idee, consta în micsorarea vitezei radiale, deplasarea facându-se circular, în jurul senzorului. De asemenea, un intrus care foloseste un detector de ultrasunete, poate intercepta emisia dispozitivului, evitând astfel declansarea dispozitivului prin ocolirea acestuia.


108

Senzori ultrasonori activi (principiide functionare)


109

Senzori ultrasonori pasivi #

Senzorii ultrasonori pasivi, asemanatori cu senzorii audio, receptioneaza vibratiile cu o frecventa de peste 20 Khz produse de intruziune.

#

Frecventele din acest domeniu sunt asociate cu frecarea unor obiecte metalice, fâsâitul unui arzttor cu acetilena sau zdrobirea unui perete de beton sau caramida.

#

Zgomotul produs este transmis printr-o unda acustica, prin aer, pâna la microfon. Semnalul electric este analizat de procesor si, daca sunt îndeplinite conditiile de frecventa si amplitudine, este declansata alarma.

#

În majoritatea cazurilor, senzorii de acest tip sunt montati numai împreuna cu senzorii pasivi în infrarosu (PIR) cu scopul îmbunatatirii performantelor dar, mai ales, reducerii posibilitatilor de contracarare.

#

Alarmele false pot fi produse de sonerii telefonice, fluieratul conductelor de apa, miscarea aerului de catre ventilatoare sau climatizoare etc. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

110

Senzori ultrasonori pasivi Caracteristicile de directivitate ale senzorilor pasivi cu ultrasunete


111

Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)


112

Senzori pasivi cu infrarosii (PIR) #

Senzorii PIR sent pasivi, adica dispozitivul nu emite nici un fel de energie, el doar “asculta” mediul înconjurator pentru interceptarea formei de câmp energetic la care este sensibil.

#

Majoritatea senzorilor PIR sunt sensibili în banda de frecventa corespunzatoare emisiei IR a corpului uman, adica în banda 7÷14 &m1. (În fizica exista o teorie care ofera o relatie între temperatura corpului si

lungimea de undaa radiatiei emise. În cazul obiectelor cu temperaturi în gama 10÷40ºC, lungimea de unda corespunzatoare este 7÷14&m). #

Senzorii PIR nu masoara cantitatea de energie receptionata ci doar modificarile rapide ale profilului termic. Cu alte cuvinte, PIR detecteaza imagini “fierbinti” în infrarosu sesizând contrastul între imaginea calda si fondul rece. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

113

Senzor PIR (montare verticala)


114

Detectori PIR (sisteme optice si de reflexie) #

Sistemele optice si de reflexie au un rol important în proiectarea si functionarea PIR. Necesitatea focalizarii precise a radiatiei termice, chiar pe elementul fotosensibil, a impus folosirea uneia din din cele doua metode:

1.

focalizare prin reflexie

2.

focalizare cu lentile.

#

Focalizarea prin reflexie presupune folosirea unei oglinzi concave, elementul fotosensibil fiind montat în focarul sistemului optic. Acest sistem nu realizeaza o împartire în zone poligonale a suprafetei cercetate dar asigura o distanta mare de descoperire; acest principiu este folosit, de regula la senzori PIR pentru exterior.


115

Detectori PIR (lentile) Focalizarea prin intermediul lentilelor nu asigura o concentrare a radiatiei IR la fel de mare cu oglinda reflectorizanta dar, folosind un tip de lentile speciale, denumite lentile Fresnel, este asigurata o modificare foarte simpla a configuratiei zonelor poligonale. # Lentila Fresnel, realizata dintr-o pelicul subtire de material plastic transparent la radiatia IR, are gravat pe ea o serie de cercuri concentrice; desenul imprimat pe pelicula de plastic reprezinta o aproximare a hologramei zonelor poligonale realizate de dispozitiv. # Senzorii PIR se instaleaza orizontal, pe tavan sau vertical, pe pereti astfel încât caracteristica lor de detectie sa acopere posibilele zone de intruziune: usi, holuri, ferestre etc. Caracteristica de detectie, elementul esential al dispozitivului se poate modifica relativ simplu, schimbând lentilele Fresnel aplicate în fata fotodetectorului. # Astfel, exista caracteristici de tip cortina, care nu prezinta nici un fel de spatiu sau caracteristici fragmentate. #


116

Detectori PIR (alarme si neutralizare) #

#

#

Alarmele false pot fi produse de schimbari bruste, naturale ale temperaturii cauzate de instalatii de încalzire, radiatia solara, animale etc. Neutralizarea senzorului poate fi realizata prin mai multe procedee dar, în principiu, întotdeauna se urmareste scaderea diferentei de temperatura dintre intrus si mediu. Aceasta se poate realiza fie prin cresterea temperaturii mediului (daca intrusul are acces la sistemul de reglare al temperaturii interioare), fie prin folosirea unor învelisuri termoizolante care stopeaza transferul caldurii corporale catre exterior. Deoarece senzorul PIR detecteaza intruziunea functie de contrastul dintre obiectul cald si fondul rece, modificarea acestor temperaturi poate reduce eficacitatea dispozitivului.


117

Detectori PIR (alarme si neutralizare) #

#

#

Daca temperatura mediului devine apropiata de temperatura intrusului (circa 30÷40 ºC), dispozitivul nu mai reactioneaza datorita lipsei de contrast termic. Teoretic, daca o persoana are exact temperatura mediului, ea este invizibila pentru senzor. Alta metoda presupune cunoasterea caracteristicii senzorului: intrusul fie se deplaseaza spre detector, fie evita depasirea zonelor poligonale lentila Fresnel. UnToate efectprocedeele similar este au produs de deplasareacreate foartede lenta a intrusului. acelasi rezultat final: circuitul de diferentiere detecteaza o modificare lenta a temperaturii si nu declanseaza alarma. Deplasarea intrusului spre senzor pe un traseu cu PD minim, îi permite ulterior acestuia dezafectarea completa a senzorului (fie reorientarea acestuia spre o zona nepericuloasa, întreruperea alimentarii, fie obturarea cu vopsea a lentilei Fresnel sau blocarea cu un paravan opac IR). ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

118

Detectori PIR ( probabilitatea de descoperire in functie de directia de deplasare )


119

Senzorii activi cu infrarosii pentru interior #

#

#

Senzorii activi cu infrarosii au o caracteristica de supraveghere de tip cortina, formata din fascicule multiple de unde infrarosii modulate, sistemul reactionând la orice modificare a legii de modulare sau întrerupere a legaturii între emitator si receptor. Ca orice senzor activ, este format dintr-un emitator si un receptor, montate, de regula, în aceiasi carcasa. Emitatorul foloseste ca element activ un laser; la limita zonei protejate, raza laser este reflectata 180º spre receptor prin intermediul unei benzi reflectorizante. Receptorul, prin intermediul unor lentile de focalizare, colecteaza energia undelor, o transforma în semnal electric si acesta este prelucrat în procesorul de semnal. Procesorul compara legile de modulatie ale impulsurilor IR emise cu cele receptionate si, în caz de neconcordanta, declanseaza alarma. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

120

Senzorii activi cu infrarosii pentru interior #

Senzorii poate fi utilizati pentru protectia unor zone cu dimensiunile de maxim 10 m lungime si 8 m înaltime; valorile sunt determinate de puterea laserului, sensibilitatea receptorului, gradului de reflectivitate a benzii.

#

Sistemul are probabilitatea de descoperire apropiata de unitate; rata alarmelor false este mica, detectorul nefiind afectat de temperatura mediului, interferente electrice etc.

#

Senzorul poate functiona necorespunzator daca nu sunt efectuate întretineri periodice (alinierea si stergerea de praf a elementelor optice, reglarea pragului de declansare etc.).

#

În situatia în care spoturi puternice de lumina ajung la receptor sau banda reflectorizanta fotoelementul poate fi saturat generând alarme false.

#

Solutia consta într-o instalare corespunzatoare, care sa evite iluminarea dispozitivului din surse externe. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

121

Senzorii activi cu infrarosii pentru interior

#

Neutralizarea senzorilor este dificila: daca intrusul identifica sistemul (emitatorul si benzile reflectorizante), îl poate ocoli, evitând detectarea. Sistemul este vulnerabil dac intrusul produce o mare cantitate de fum, fapt ce are ca efect modificarea regimului de functionare al senzorului si, eventual, trecerea într-un regim de avertizare fara a se declansa însa alarma.


122

Senzorii activi cu infrarosii pentru interior ( mod de functionare )


123

Senzori activi cu infrarosii pentru exterior #

#

#

#

Senzorii activi cu infrarosii pentru exterior sunt identici din punct de vedere functional cu senzorii de interior. La aceste dispozitive, emitatorul nu mai este montat împreuna cu receptorul; definirea zonei supravegheate este facuta prin pozitionarea celor doua blocuri. Alte deosebiri între cele doua sisteme sunt produse de conditiile diferite de mediu: senzorii de exterior trebuie sa functioneze la temperaturi extreme, în prezenta precipitatiilor, chiar daca exista depuneri de praf sau gheata pe sistemele optice. De asemenea, atât emitatorul cât si receptorul trebuie sa aiba performante superioare, întrucât acesti senzori protejeaza aliniamente de pâna la 300 m.


124

Senzori activi cu infrarosii pentru exterior ( probleme in functionare / neutralizare ) În ceea ce priveste cauzele care pot conduce la o functionare defectuoasa a sistemului, datorita functionarii în mediul exterior, se mai pot adauga urmatoarele: pierderea în timp a alinierii datorita miscarilor pamântului sau deplasarii blocurilor (alunecari de teren, înghet, vânt, caderi de pietre etc.), întreruperea aleatoare a fasciculului produsa de crengi, plante în crestere, animale etc.

Neutralizarea: consta fie în ocolirea aliniamentului protejat (pe la extremitati, pe deasupra sau pe dedesubt) sau dezafectarea sistemului prin introducerea sa în modul Avertizare, întrerupând legatura optica între emitator si receptor cu ajutorul mijloacelor fumigene. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

125

Senzori activi cu infrarosii pentru exterior


126

Detectoare de vibratii pentru împrejmuiri #

Senzorii pentru detectarea vibratiilor se instaleaza, de regula, pe gardurile realizate din plasa de sârma.

#

Acesti senzori detecteaza orice încercare de retezare, taiere sau escaladare a gardului pe care sunt instalati.

#

Toate aceste actiuni genereaza vibratii mecanice, diferentiate de oscilatiile produse de fenomenele naturale prin amplitudinea si frecventa lor mai ridicata.

#

Elementul sensibil la deplasari este de tip inertial, traductorul fiind piezoelectric, electronic sau mecanic.


127

Detectoare de vibratii pentru împrejmuiri #

#

#

Detectoarele de vibratii functioneaza optim daca senzorii sunt montati direct pe împrejmuirea din plasa de sârma. Dispozitivele electromecanice se înseriaza de-a lungul unui cablu cu o lungime de maxim 300 m; senzorii care furnizeaza semnal analogic sunt legati individual la procesorul de semnal. Din punct de vedere al eficacitatii, senzorii de vibratii sunt printre cele mai sigure dispozitive perimetrale; alt avantaj al acestora este dat si de factorul economic, pretul fiind de câteva ori mai redus fata de alte sisteme. Senzorii de vibratii nu se vor instala fara masuri suplimentare de protectie în zone unde exista fenomene naturale care interactioneaza cu sistemul: animale numeroase, terenuri cu culturi agricole, pomi, arbusti în contact cu plasa gardului, vibratii puternice produse de activitati umane (trenuri, instalatii industriale etc.). ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

128

Detectoare de vibratii pentru împrejmuiri ( instalare )


129

Detectoare de vibratii pentru împrejmuiri ( neutralizare )

#

Sistemul poate deveni nefunctional daca la instalarea sa nu s-a tinut cont de conditiile de mediu; cel mai banal exemplu consta în folosirea contactelor Hg în zone unde temperatura poate scadea sub -38ºC, punctul de înghet al mercurului.

#

Neutralizarea sistemului este dificila, realizându-se numai prin ocolirea aliniamentului protejat (pe la extremitati, pe deasupra sau pe dedesubt), astfel încât intrusul sa nu atinga nici gardul, nici suportii acestuia.


130

Senzori electrostatici Senzorii cu câmp electric se bazeaza pe detectarea modificarilor unui câmp electrostatic alternant produs între niste conductori electrici. Distorsionarea câmpului este produsa daca cineva atinge conductorii sau chiar daca numai se apropie de ei. # Senzorul cu câmp electrostatic este un dispozitiv perimetral si se monteaza, de regula, pe împrejmuiri realizate din plasa de sârma, spre interiorul obiectivului protejat; conductorii sunt dispusi paralel unul fata de altul si fata de nivelul terenului; pentru modificarea frecventei de rezonanta mecanica a conductorilor, se pot dispune la capete resorturi pretensionate. Lungimea unei linii si, implicit, a aliniamentului protejat, este de maxim 500 m. Principalul avantaj al acestui tip de dispozitiv consta în numarul minim de alarme false generate de sistem. # Sesizând si apropierea la o distanta de pâna la 3 m (valoarea este reglabila modificând sensibilitatea procesorului de semnal), senzorul poate detecta si tentativele de depasire a aliniamentului protejat prin saparea unui tunel sau escaladarea gardului. Neutralizarea: este dificila, fiind facuta prin ocolirea sa (prin lateral, pe deasupra # sau pe dedesubt) la distanta minima dictata de sensibilitatea procesorului sau prin saturarea sistemului, prin interferenta electromagnetica , folosind un generator radio cu frecventa apropiata de a sistemului. #


131

Senzori capacitivi Senzorii capacitivi detecteaza modificarea unui câmp electric static generat între linii electrice sau într-o retea de conductori. Alarma este declansata prin modificarea capacitatii produsa de atingerea sau apropierea de conductorii senzorului. # Senzorii capacitivi sunt realizati, constructiv, în doua variante: dispozitive pentru exterior sau pentru interior. # Senzorii pentru exterior sunt asemanatori cu dispozitivele electrostatice; cei trei conductori ai senzorului se instaleaza la partea superioara a împrejmuirii, fiind izolati din punct de vedere electric de restul gardului; diferenta esentiala fata de senzorii electrostatici consta în generatorul de excitatie care, în acest caz, produce un câmp electric constant. # Senzorii pentru interior, destinati protejarii unor obiecte metalice (fisete, seifuri, birouri etc.) sunt alcatuiti numai din doi electrozi: unul, în forma de plasa, este asezat în proximitatea obiectelor; celalalt face un contact electric ferm cu acestea. Tensiunea folosita pentru electrozi are valoare mica, fara efecte asupra organismului uman. #


132

Senzori capacitivi (instalare)


133

Senzori sensibili la sarcina cu cabluri coaxiale Acesti senzori sunt formati din linii de transmisie (cabluri coaxiale) care folosesc câmpul electric ca mediu de transmisie si detectie. # Senzorii cu cabluri sensibile la sarcina se folosesc pentru supravegherea împrejmuirilor perimetrale. Sistemul are o sensibilitate constanta de-a lungul liniei si asigura protectie împotriva taierii, miscarii sau fortarii cablurilor componente. #

#

Unele sisteme de acest tip suntvisuficient sensibile de-a astfellungul încât sa fie capabile sa intercepteze chiar vibratiiledeacustice liniei, operatorul având posibilitatea sa “asculte” ce se întâmpla în zona protejata. # Cablurile coaxiale se instaleaza direct pe plasa de sârma a gardului, la jumatatea distantei în înaltime, fiind prinse ferm, din 20 în 20 de centimetri cu bride metalice (trebuie evitate bridele de plastic care pot fi eliminate silentios, de exemplu prin arderea cu o bricheta). Lungimea senzorului poate ajunge la 350 m.


134

Senzori sensibili la sarcina cu cabluri cu polimer magnetic #

Acest tip de senzor este destinat, instalarii în exterior, pe plasa de sârma a împrejmuirii dar exista si posibilitatea instalarii în peretii constructiilor, situatie în care detecteaza tentativele de strapungere a acestora. Destinatia sa este asemanatoare cu cablul coaxial microfonic, cablul cu polimer magnetic fiind totusi cel mai performant sistem utilizabil în aplicatii perimetrale.

#

Din punct de vedere tehnic cablurile cu polimer magnetic sunt impenetrabile, având probabilitatea de descoperire cea mai ridicata; singura solutie pentru neutralizare presupune desprinderea cablului de pe plasa metalica, lucru imposibil de realizat fara producerea unor zgomote care sa declanseze alarma. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

135

Senzori perimetrali cu fibra optica #

#

Fibra optica este imuna la interferente electromagnetice si, daca este montata corespunzator, este foarte sigura în functionare. Contracararea sistemului este realizabila numai în cazul instalarii necorespunzatoare a fibrei optice. De exemplu, daca nu sunt respectate specificatiile producatorului de fixare ale fibrei în anumite puncte sensibile (porti de acces, stâlpii de sustinere, ancorele de fixare ale gardului etc.), un intrus poate escalada gardul prin punctele respective fara a fi detectat.


136

Senzori cu geofoni #

Senzorii cu geofoni detecteaza vibratiile seismice de joass frecventa create în sol de deplasarea persoanelor, vehiculelor, animalelor etc. Dispozitivul a fost folosit initial de geologi pentru masurarea undelor seismice produse de exploziile subterane, determinându-se astfel structura geologica a solului.

#

Elementul activ al dispozitivului este un microfon cu o structura speciala, sensibil la frecvente sub 25Hz. Semnalul electric de la microfon este transmis la procesorul de semnal care, functie de caracteristicile acestuia (amplitudine, putere spectrala etc.), declanseaza alarma. Pentru eliminarea alarmelor false, exista facilitatea ca sistemul sa preia de la microfon si semnalele audio, operatorul având posibilitatea sa asculte semnalele receptionate.

#

Geofonii se instaleaza la nivelul solului, având o tija înfipta în pamânt pentru preluarea vibratiilor. Un sistem este alcatuit din 50÷100 de microfoane care sunt conectate la procesor fie printr-un cablu de semnal, fie prin radio. Transmiterea informatiilor de la senzori este facuta diferentiat, astfel ca operatorul stie exact care senzor a declansat alarma, localizând astfel precis locul intruziunii.


137

Aplicatii ale senzorilor pentru detectarea intruziunilor #

#

Varietatea uriasa de situatii in care este necesara utilizara senzorilor de supraveghere face imposibila o “reteta” exacta aplicabila in mod universal. Selectarea tipurilor de dispozitive pretabile a fi utilizate într-un caz particular, trebuie sa respecte câteva etape importante întâlnite la orice lucrare de acest gen.

In primul rand: Realizarea unui studiu de fezabilitate care trebuie sa puna în balanta, pe de o parte, cuantumul cheltuielilor necesare, iar pe de alta parte, performantele dorite de la sistem si importanta obiectivului protejat. Întrucât, în lumea reala, criteriul economic este decisiv, devine evident faptul ca, din pacate, proiectantii de sisteme de securitate trebuie sa se bazeze în special pe criteriul cost si mai putin pe criteriul performanta. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

138

Aplicatii ale senzorilor pentru detectarea intruziunilor #

#

#

O regula care trebuie respectata întotdeauna la proiectarea oricarui sistem de supraveghere presupune utilizarea obligatorie a cel putin doua tipuri de senzori, tipuri complementare din punct de vedere al posibilitatilor de neutralizare, functioneaza pe principii fizice diferite si nu se influenteaza reciproc. Un element important care trebuie avut în vedere la orice sistem de protectie consta în dublarea acestuia cu un sistem de supraveghere video. Proiectarea sistemului este conditionata numai de caracteristicile obiectivului, importanta sa, conditiile de mediu din zona de instalare si de fondurile alocate.

O modalitate de selectare a senzorilor pentru aplicatii de exterior consta în studierea tabelului care prezinta probabilitatea de descoperire (PD) si rata alarmelor false (RAF) pentru câteva tipuri de senzori, functie de natura intruziunii, stilul de contracarare sau tipul evenimentului generator. (anexa) ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

139

Aplicatii ale senzorilor pentru detectarea intruziunilor


140

Bibliografie:


141

Dezbatere


142

Sisteme de control acces / admitere acces


143

Sisteme de control/admiterea accesului Admiterea si controlul accesului, într-un sistem de securitate, este o problema cel putin la fel de importanta ca si detectarea intruziunilor. Problemele ridicate de identificare au capatat noi dimensiuni în ultimii 25 de ani, existând preocupari pentru: #

identificare personala;

#

culegerea informatiilor despre persoane; detectarea sau limitarea deplas\rilor, actiunilor si comportamentului persoanelor; # forme de identificare care, mai degraba, arata apartenenta la un grup social decât identitatea personala; # identificarea produselor si ambalajelor; # identificarea vehiculelor; # identificarea animalelor. #


144

Control acces vs Admitere acces #

#

#

#

Sistemul de control acces trebuie sa tina cont de orice posibila amenintare la adresa intimitatii si sigurantei personale, de divulgare a informatiilor în afara organizatiilor îndreptatite sa le foloseasca sau de eventuala utilizare a datelor înregistrate în scopuri ilegale. Identificarea este o problema dificila si multidisciplinara, de exemplu având conotatii nu numai tehnice, ci si filozofice sau psihologice. Notiunea de control al accesului se refera la detectarea materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un pericol pentru organizatia interesata. În principal, este vorba de descoperirea materialelor interzise: munitie, armament, explozibili, substante halucinogene, radioactive sau toxice. Admiterea accesului este o activitate care consta în identificarea unei persoane cu o baza de date de cunostinte, pentru permiterea sau interzicerea patrunderii în obiectivul controlat. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

145

Componenta unui sistem de control/ admitere acces # # # # # # # # #

Centrala de control Tastatura centrala Chei digitale Cititor de cartele (magnetice, proximitate) Cititor de chei digitale Cartele de acces Tastatura de acces Turniketi pentru acces personal Software

In practica aceste echipamente folosesc software care au, de regula, si functia de pontaj, des ceruta in aplicatii.


146

Sistem control acces / sistem de alarma

147

Identificarea persoanelor IDENTITATE: “ansamblu de date prin care se identifica o persoana” – DEX ’98. În practica, o persoana este identificata cu o înregistrare abstracta, daca # individul respectiv detine un document care trebuie sa se afle numai în posesia sa, daca are cunostinte despre lucruri si fapte pe care numai el ar trebui sa le cunoasca sau daca exercita diverse activitati care sunt atribuite, în mod normal, persoanei respective. Bineînteles, actiunea de identificare, trebuie sa combine procedurile de mai sus pentru a avea siguranta corectitudinii identitatii. Scopul este asigurarea unei identificari sigure, bazate pe procese # rationale, care sa asigure un echilibru între costuri, beneficii si riscurile implicate. O institutie se protejeaza împotriva accesului unor persoane care pot # avea intentii clandestine, îsi asigura unele puncte sensibile împotriva unor atacuri din exterior sau interior sau macar pastreaza o înregistrare cu identitatea persoanei care a avut acces în zonele respective. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

148

Identificarea persoanelor – metode utilizate aspectul persoanei (cum arata persoana); comportamentul social (cum persoana interactioneaza cu altii); numele (cum este apelat de altii); codul (un nume abstract folosit de o organizatie); cunostinte (informatii care le detine numai o singura persoana); indicii (obiecte care sunt numai in posesia persoanei); 7. indicii bio-dinamice (modul in care persoana actioneaza in anumite situatii); 8. indicii fiziologice (elemente fiziologice imuabile, specifice fiecarei persoane); 9. caracteristici fizice (elemente fiziologice variabile in timp). Primele sase puncte se refera la rezolvarea in mod clasic a problemei identificarii, in timp ce ultimele trei metode sunt cunoscute ca “biometrie”. 1. 2. 3. 4. 5. 6.


149

Concluzii la unele metode de identificare #

Numele, adresa si data nasterii sunt o metoda de identificare nesigura, pe care o institutie nu trebuie sa-si bazeze sistemul de identificare.

#

Nesiguranta oferita de codurile alocate la nivel national, au impus crearea unor scheme de codificare particularizate de fiecare institutie sau organizatie de stat baze sau privata, in relatii sociale. Exista, astfel, numeroase de date implicata unde identificarea este facuta pe baza unui cod PIN (Personal Identification Number).

#

Codificarea, recunoscuta de masini, se poate materializa pe cartele de identificare cu cod de bare, banda magnetica, circuite electronice etc.


150

Dispozitive de identificare Organizatiile si institutiile, fie ca sunt private sau publice, au posibilitatea sa-si creeze un sistem propriu de identificare prin obiecte. Documentele eliberate de acestea, legitimatii de serviciu sau alte documente de identificare, sunt în multe situatii mai sigure si mai greu de falsificat decât actele emise de autoritatile publice. Metodele de protectie despre care vom vorbi se refera numai la atasarea de actul de identitate a unor dispozitive, componente sau alte elemente care sunt folosite pentru identificarea electronica a obiectului respectiv. Cele mai des întâlnite sunt: #coduri de bare; #banda magnetica; #cartela de proximitate; #cartela Wiegand; #cartela inteligenta (Smart card); #cartela laser. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

151

Coduri de bare Acestea au aparut ca urmare a necesitatii unui sistem pentru identificarea marfurilor in depozite, magazine etc. Legatura dintre informatia asupra produsului si stocarea acesteia in baza de date este locul unde intervin codurile de bare. # Acesta este cel mai vechi sistem de identificare electronica, fiind standardizat in anul 1949, codurile de bare au trecut de la identificarea obiectelor, la identificarea persoanelor. # Citirea codului de bare reprezinta de fapt o masurare a latimii relative a barelor si spatiilor care formeaza codul si reconstituirea informatiei functie de standardul utilizat. # Cartile de identitate cu cod de bare sunt printre cele mai economice sisteme, intrucat codul este inscriptionat direct prin tiparire pe cartela, citirea lui facandu-se cu ajutorul unui creion optic, un dispozitiv format dintr-o dioda laser, un fotoelement (de regula o matrice CCD) si o interfata pentru calculator. #


152

Coduri de bare Standardele au evoluat foarte mult, in lume existand astazi peste 50 de tipuri diferite de coduri. Practic, fiecare stat dezvoltat are cel putin un standard specific. # Astfel, in Europa exista codul EAN (European Article Number, cod unificat din anul 1980 cu UPC sub denumirea EAN-UPC), PZN P ( harma Zentral Nummer) etc. Cod EAN: # primele doua cifre reprezinta provenienta produsului; # urmatoarele cinci cifre indica producatorul (numarul este dat deCentrale für Coorganisation GmbHdin Germania); # ultima cifra reprezinta o suma de control pentru autocorectia erorilor. #

# Fiecare

cifra a codului EAN este reprezentata prin doua bare si doua spatii, avand in total o latime de sapte unitati. Fiecare bara sau spatiu poate avea latimea de unu, doi, trei sau patru unitati. Cititorul de coduri de bare poate citi simbolurile in orice directie obtinand intotdeauna reprezentarea corecta a informatiilor. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

153

Banda megnetica #

#

#

Credit card-urile au impus dimensiunile, standardizate astazi: 2” 3.5” (aproximativ 54 - 85 mm). Cartela cu banda magnetica este compusa din documentul propriuzis, pe care sunt prezentate de informatiile de identificare (nume, diverse coduri etc.), la care este atasata o banda magnetica unde se memoreaza informatiile suplimentare necesare pentru identificare, cum ar fi codul personal de identificare (PIN), parole etc. Pentru citirea unei cartele cu banda magnetica este necesar un dispozitiv de antrenare care asigura trecerea cu viteza constanta a cartelei prin dreptul unui cap de citire magnetic (asemanator cu cel de la casetofon).


154

Cartela de proximitate Cartela de proximitate este cel mai performant sistem de recunoastere din seria de sisteme credit card fiind singurul echipament care este capabil sa detecteze si sa identifice cartela, fara sa fie necesar ca aceasta sa fie introdusa intr-un cititor special. # Se folosesc mai multe tehnici pentru a citi o cartela de proximitate care, in principal, trebuie sa evite folosirea unor surse de alimentare pentru card, acesta fiind si un dezavantaj pentru ca distanta maxima intre cartela si cititor nu poate depasi cativa centimetrii. # Incorporarea in cartela a unor circuite rezonante radio este cea mai veche metoda, datele de identificare fiind stocate in functie de frecventele de rezonanta ale circuitelor acordate. # Cititorul contine un emitator radio ce emite in continuu trenuri de unde modulate in frecventa si un receptor care sesizeaza raspunsurile cartelei pe frecventele pe care ii sunt acordate circuitele proprii. #


155

Cartele de proximitate Un alt principiu de functionare al sistemului cu cartele de proximitate consta in folosirea un cuplaj electrostatic, electromagnetic sau magnetic intre cititor si cartela. Energia produsa de cititor este captata de cartela si este folosita pentru alimentarea circuitelor. # Alimentat cu energie, circuitul ROM (sau E2ROM) instalat in cartela, genereaza o secventa de impulsuri care constituie codul cartelei, unic pentru organizatia respectiva. Secventa de impulsuri moduleaza o purtatoare radio care este emisa de cartela si receptionata de cititor. # Acesta demoduleaza purtatoarea si obtine codul cartelei, luand decizia de permitere a accesului, inscrierea in baza de date a orei de acces etc. # Cu toate ca in cartela de proximitate se gasesc numeroase circuite, grosimea acesteia este standard: 1.65 mm. #


156

Cartele Wiegand # #

#

#

Cartela wiegand este o varianta de cartela de proximitate. Cartela contine un numar de conductori paraleli cu lungimea de aproximativ 10 mm, in interiorul cartelei, care sunt dispusi sub forma unui cod de bare. Conductorii fabricati dintr-un material feromagnetic produc o modificare brusca a fluxului magnetic in momentul in care cartela este expusa la un camp magnetic lent variabil. Cititorul, fara contact cu cartela, contine un magnet care activeaza materialul feromagnetic si un cap magnetic de citire al fluxului generat de cartela.


157

Smart card 1981 – anul producerii primei cartele inteligente, in Franta. # Avantajul “smart card-urilor”, fata de cartelele de proximitate, este acela ca sunt realizate cu o memorie care poate fi stearsa si scrisa electric de mii de ori, informatiile pastrate putand fi schimbate de fiecare data cand este accesata, acest lucru facand-o dificil de copiat sau falsificat. E2ROM utilizeaza un protocol special, pseudoaleator, pentru # Circuitul initializarea scrierii, protocol, in general bine protejat, fiind accesibil doar producatorului sistemului. Aplicatiile curente constau in identificarea abonatului GSM (cartela SIM – Subscriber Identifier Module), credit card-uri, servicii cu abonament (programe TV satelit codate sau televiziune prin cablu) etc.


158

Cartela laser #

#

#

Cartela cu memorie optica, numita si cartela laser, utilizeaza tehnologia dezvoltata pentru inregistrarile audio-video pe compact discuri (CD-ROM). Datele sunt scrise cu ajutorul unui laser care modifica, punctual, coeficientul de reflexie al unei pelicule subtiri din aluminiu. Citirea informatiilor este facuta prin reflexie, fasciculul laser al cititorului fiind reflectat sau nu de pelicula metalica. Spre deosebire de cartelele inteligente, aceste dispozitive au un volum foarte mare de stocare, ajungand la cateva zeci de megaocteti. Dezavantajul principal este acela ca informatiile nu sunt la fel de bine protejate ca la smart-card, acestea putandu-se citi sau modifica prin intermediul unui inscriptor de CD-ROM. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

159

Sisteme biometrice Termenul „biometrie” se refera la toate tehnicile de identificare bazate pe o serie de caracteristici fizice sau fiziologice, dificil sau imposibil de modificat sau imitat. #

#

Specialistii în securitate apreciaza ca folosirea PIN si a parolelor, cele mai aplicate metode de identificare folosite de tehnologia informatica actuala, sunt de mult depasite. O serie de caracteristicile fiziologice sunt folosite în mod traditional pentru identificare. Astfel, descrierea fizionomiei si a semnelor particulare, întâlnite la pasapoarte, este destul de grosiera si arareori este suficient de sigura pentru a identifica categoric o persoana. La cealalta extrema, exista tehnicile criminalistice invazive, bazate pe radiografii dentare si ale scheletului. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

160

Aplicatii biometrice


161

Indici biometrici categorii #

#

#

#

#

înfatisarea (de exemplu: înaltimea, greutatea, culoarea pielii, a parului si ochilor, semne caracteristice vizibile, genul, rasa, parul facial etc., toate acestea prezentate, de regula, într-o fotografie); comportamentul (de exemplu: ticuri, caracteristicile generale ale vocii, stilul de exprimare, handicapuri vizibile, trasaturi memorate video); bio-dinamice (de exemplu: presiunea si viteza de executie a semnaturii, caracteristiciunei statistice ale vocii, viteza de apasare a tastelor în cazul introducerii parole etc.); elemente fiziologice naturale (de exemplu: dimensiunile scheletului – antropometrie, leziuni osoase sau dentare tratate, amprentele papilare si palmare imaginea retiniana, modelul vaselor capilare faciale sau din lobul urechii, geometria mâinii, amprenta ADN etc.); elemente artificiale (folosite în special pentru identificarea animalelor, putând exemplifica cu: bratari, coduri de bare tatuate, zgarzi, microcipuri inserate sub piele, emitatoare radio etc.). ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

162

Caracteristicile dorite de la un sistem de identificare # #

#

#

# #

# #

#

# #

#

universalitate – fiecare persoana trebuie sa fie identificabila dupa criteriul propus; unicitate – fiecare persoana trebuie sa aiba un singur identificator; nu trebuie sa existe doua persoane cu acelasi identificator; permanenta – identificatorul nu trebuie sa se modifice în timp sau sa fie transformat la dorinta; necesitate – identificatorul trebuie sa contina una sau mai multe caracteristici naturale, la care o persoana nu poate renunta; achizitionare – identificatorul trebuie sa fie obtinut cu usurinta; conservare – identificatorul trebuie sa fie pastrat cu usurinta, atât în sistemele manuale de identificare, cât si în cele automate; excludere – identificatorul selectat face inutil orice alta forma de identificare; precizie – fiecare identificator trebuie sa fie suficient de diferit de oricare alt identificator, astfel încât identificarea sa fie facuta fara greseala; simplitate – înregistrarea si transmiterea indiciilor trebuie sa fie simpla, fara a se genera erori; cost – culegerea si pastrarea indiciilor trebuie sa ajunga la costuri rezonabile; comoditate – culegerea si pastrarea indiciilor nu trebuie sa fie dificila sau mare consumatoare de timp; acceptanta – culegerea indiciilor nu lezeaza standardele etice, religioase, culturale sau morale ale societatii. 163

Tipuri de identificare biometrica

164

Avantaje si dezavantaje in biometrie

165

Amprente papilare Dupa fotografie, aceasta este cea mai veche metoda biometrica folosita, pâna de curând, numai de cercetarea criminalistica. Folosirea amprentelor papilare pentru identificare, prezintacâteva avantaje semnificative: # exista o experienta semnificativa, de aproape o suta de ani, în folosirea amprentelor pentru identificare; # informatia primara este greu de falsificat dar, trebuie retinut ca este, totusi, posibil; # cantitatea de informatie care trebuie memorata este redusa; #

algoritmii de prelucrare sunt simpli, folosindu-se numai modele matematice bidimensionale; # pretul dispozitivelor de achizitionare a datelor este cel mai scazut dintre toate echipamentele biometrice; # precizia determinarii persoanei este foarte buna; # este o metoda complet neinvaziva; # timpul de identificare este mai mic de o secunda.


166

Fotografia si fizionomia #

#

#

Ce-a mai utilizata metoda biometrica, dar este o metoda nesigura de identificare. Un alt dezavantaj al folosirii fotografiei in sistemele automate de recunoastere consta in cantitatea mare de informatie care trebuie memorata pentru fiecare persoana, precum si complexitatea algoritmilor de corelare intre imaginile memorate si fotografiile verificate. Unele sisteme de identificare construiesc un model tridimensional al fetei persoanei, model care este comparat cu o serie de fotografii realizate din mai multe unghiuri.


167

Tehnici antropometrice #

Antropometria presupune masurarea unor parti ale corpului uman.


168

Recunoasterea irisului #

#

#

#

Irisul ochiului este specific fiecarei persoane, fiind diferit chiar si la gemenii univitelini. Au fost dezvoltati algoritmi matematici care folosesc ca baza de comparatie aproape 250 de caracteristici independente ale irisului. Utilizand acest model matematic, probabilitatea ca doua persoane sa aiba acelasi iris este mai mica de 10-72! Verificarea consta in achizitionarea imaginii irisului, masurarea si digitalizarea parametrilor utilizati pentru identificare si calculul corelatiei intre datele achiziionate si informatiile memorate intr-o baza de date. Recunoasterea irisului este foartede eficace, fiind considerata mai performanta decat recunoasterea bazata pe amprente.


169

Termograma faciala #

#

#

#

#

Fotografia temperaturii fetei unei persoane; structura termica faciala nu se poate modifica chiar daca se utilizeaza chirurgia plastica. Principiul termogramei faciale se bazeaza pe structura termica a imaginii si nu pe temperatura ei absoluta, acest lucru asigurand recunoasterea persoanei chiar in unele conditii speciale: variatii mari de temperatura ambientala, afectiuni temporare (stari de raceala, gripa faciala etc.) se obtine prin explorarea fetei cu un detector Termograma sensibil la radiatii infrarosii care captureaza o imagine a emisiilor faciale in infrarosu. Se utilizeaza camere de termoviziune instalate la aproximativ 45 cm de persoana ce trebuie recunoscuta. Utilizand tehnica de calcul a corelatiei intre imagini utilizate la sistemele imagistice clasice, recunoasterea se face in mai putin de o secunda. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

170

Recunoasterea vocala Una din cele mai simple metode de recunoastere. Dispozitivul utilizat converteste semnalul analogic intr-un semnal digital (ADC – Analog to Digital Converter), semnal care mai apoi este descompus in componentele sale spectrale printr-o transformare rapida Fourier (FFT – Fast Fourier Transform). Sistemul este usor de indus in eroare, folosind o inregistrare audio a vocii # persoanei. #


171

Controlul accesului #

#

#

Notiunea de control al accesului se refera la detectarea materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un pericol pentru organizatia interesata. În principal, este vorba de descoperirea materialelor interzise: munitie, armament, explozibili, substante halucinogene, radioactive sau toxice. Marea diversitate de materiale care trebuie detectate au impus dezvoltarea de dispozitive foarte diverse, care sunt capabile sa sesizeze prezenta acestora.


172

Detectoare #

- sunt folosite pentru Detectoare de obiecte metalice descoperirea armamentului metalic, munitiilor, armelor albe, conductorii si circuitul de control al unei bombe etc.

#

Detectoare cu radiatii X - Dezavantajele prezentate de detectoarele de obiecte metalice au impus, cel putin în controlul bagajelor, sistemele de detectie cu radiatii Roentgen.

#

Detectoare de substante chimice - Substantele chimice care trebuie detectate prin control nedistructiv sunt împartite în trei mari categorii: materiale explozive, substante toxice si droguri.

#

Detectoare de radiatii nucleare ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

173

Detectoare


174

Bibliografie:


175

Dezbatere


176

Sisteme de supraveghere video


177

TVCI – componenta a planului de dezastre Fiecare organiza!ie indiferent de m"rimea sa ar trebui s" aib" un plan de actiune si de control al dezastrelor iar sistemul TVCI ar trebui inclus obligatoriu ca o componenta critica fiind una din principalele surse de informatii ce joaca o serie de roluri: #

#

#

#

#

TVCI ajuta la protejarea vietii umane, deoarece permite vizualizarea de la distanta a ceea ce se intampla si permite echipelor de securitate sa ia primele masuri.. TVCI ajuta la reducerea v"t"marilor corporale prin faptul ca vizualizeaza persoanele care au nevoie de ajutor si se poate trimite personal si echipament de protectie. TVCI reduce expunerea la efectele fizice ale dezastrelor (incendii, inunda!ii, cutremure etc) sau ajut" la prevenirea sau cel pu!in la evaluarea pagubelor produse. TVCI inregistreaza situatia personalului si a bunurilor înainte de dezastru pentru a putea fi comparate cu situatia de dupa dezastru. TVCI este utila în restabilirea functionarii normale a organiza !iei. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

178

TVCI - Reducerea expunerii bunurilor #

#

#

Bunurile trebuie s" fie protejate si asigurate în mod corect si eficient pentru ca, în caz de urgen!", sau în caz de catastrofe, sa fie mai pu!in vulnerabile la furt, pierdere sau distrugere. TVCI este un instrument important, care poate fi folosit pentru a #i mare monitoriza (bunurile)c"protejat în timpul dup" un dezastrucontinuu pentru obiectivul a ne se asigura perocolul este, in masura, eliminat. În caz de urgen!" sau în caz de catastrofe un plan de securitate bine documentat poate salva vieti si bunuri (o evacuare efiecienta a personalului, accesul controlat in unele zone etc.).


179

Sisteme de supraveghere video Un element important care trebuie avut în vedere la orice sistem de protectie consta în dublarea acestuia cu un sistem de supraveghere video. Toate sistemele de supraveghere video sunt formate din mai multe elemente: pentru capturarea imaginilor, pentru redarea acestora si pentru de memorarea lor.


180

Sistem de supraveghere video


181

Camere IP


182

Structura camerelor IP #

#

#

#

Camerele IP au in componenta, in aceeasi carcasa, o camera video si un server web. Configurarea este simpla pe o adresa IP imaginea provenita de la acestea fiind vizibila din internet prin orice browser de internet. Conexiunea este de tip Ethernet, camerele wireless permitand o conectare duala, atat printr-un punct de acces cat si pe cablu, direct in retea. Distanta dintre utilizator si videocamere este neimportanta iar posibilitatea de a stoca datele simultan in mai multe locatii diferite crescand, in acest fel gradul de securitate reprezinta un mare avantaj pentru utilizator.


183

Sisteme de supraveghere video (digital) Reprezinta cel mai revolutionar sistem de supraveghere locala si la distanta bazat pe tehnica digitala. El excede cu mult posibilitatile vechilor sisteme analogice bazate pe switcher-e, quad-uri...etc si inregistratoare cu banda. Aceasta solutie este bazata pe calculator. Conectati pina la 16 camere si veti obtine inregistrari de calitate si timp indelungat. Aveti de asemenea posibilitatea de acces la distanta pentru vizualizare in timp real sau istorice. Puteti comanda de la distanta camere Pan/Tilt/Zoom precum si anumite evenimente. Detectia de miscare este digitala si poate fi asociata cu evenimente ca apel telefonic de alarmare, declansare dispozitive de siguranta, etc. # Inregistrarea de imagini pe suport digital-HDD le confera sistemelor digitale CCTV foarte multe avantaje: calitatea imaginii superioara, vizualizarea cu usurinta a imaginilor si transmiterea lor la distanta, lucru greu de indeplinit cu un sistem clasic VCR. Sistemele digitale de CCTV ofera solutii de inalta performanta la preturi minime. #


184

Sisteme de supraveghere video (digital) Server -

Imagini live de mare calitate - Functii de cautare (multicanal, in functie de data si ora) - Functii de control la distanta in timp real - Diferite functii si optiuni (DTMF, Watch Dog, Backup Manager...)

Client prin ISDN, LAN, MODEM - Comunicatie - Vizualizare si control camera live Conexiune Multiplex Server (N:N communication) - Monitorizare prin web browser


185

Sisteme de supraveghere video (1) Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit închis pot fi utilizate în aceste aplica!ii dac" sunt de înalt" rezolu!ie, în conformitate cu standardele europene, dispun de compensarea automat" a luminii #i cuprind ca parte component" obligatorie înregistrarea permanent" a imaginilor din zonele supravegheate. (2) Compactarea datelor în vederea înregistr "rii simultane a tuturor imaginilor preluate de individual camerele" video se va de realiza cu echipamente care permit prelucrarea a imaginilor pe fiecare camer" înregistrat ", cu afi#area datei #i orei. (3) Înregistrarea imaginilor se realizeaz" cu ajutorul videorecorderelor ori echipamentelor digitale de înregistrare #i redare care corespund cerin!elor tehnice din prezentele norme tehnice, asigurându-se ca înregistr"rile s" cuprind" data, ora #i imagini clare pentru recunoa#terea persoanelor #i a mi#c"rilor acestora în spa!iul supravegheat.


186

Sisteme de supraveghere video (4) Programarea echipamentelor de înregistrare a imaginilor trebuie s" asigure o înregistrare continu", în timp real, în spa!iile accesibile clien!ilor #i cu detec!ie de mi#care în celelalte zone, iar când se utilizeaz" un înregistrator de lung" durat", pe o caset" se înregistreaz" o perioad" de 24 de ore. (5) Camerele TV trebuie s" fie de format 1/2 inch ori 1/3 inch, cu obiectiv interschimbabil alegerea unei l"rgimi profunzimi adecvate imaginilor, în funcpentru supravegheat ca din imaginilea !ie de zona ", urm#i"rindu-se înregistrate s" se poat" realiza identificarea persoanelor. (6) Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate se prev"d monitoare TV cu diagonal" mai mare de 14 inch. (7) Arhivarea imaginilor în registrate se realizeaz" pe o perioad" de 30 de zile. ( HOT%RÂRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )


187

Sisteme de supraveghere video Echipamentele de înregistrare#i redare trebuie s" dispun" de urm"toarele facilit"!i: a) s" asigure înregistrarea imaginilor de pe fiecare camer"; b) s" dispun" de facilitarea copierii unor imagini selectate; c) calitatea imaginii s" permit" identificarea persoanelor; d) s" fie dedicate acestor aplica!ii, s" fie omologate #i s" prezinte siguran!" în func!ionare. În situa!ia producerii de evenimente, casetele ori suporturile cu imaginile înregistrate se p"streaz" pân" la solu!ionarea cazului, iar pentru cele de competen!a poli!iei, casetele se pun la dispozi!ie organelor de cercetare, la solicitarea scris" a acestora. Instalatorul sistemului de alarmare împotriva efrac!iei este obligat s" pun" la dispozi!ie organului de cercetare logistica necesar" pentru prelucrarea imaginilor stocate. ( HOT%RÂRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )


188

Bibliografie:


189

Dezbatere


190


Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu – solutii tehnologice


191

Detectarea incendiilor $

Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una din cele mai serioase amenintari. Bunurile vandalizate sau distruse de intemperii mai pot fi reparate dar obiectele distruse de incendiu sunt pierdute pe veci.

$

Pentru a minimiza de incendiu precum impactul sau asupra patrimoniului, oriceriscul institutie publica sau siprivata trebuie sa-si dezvolte si implementeze un plan de protectie contra incendiilor. Planul trebuie sa cuprinda elemente de prevenire, îmbunatatiri necesare pentru unele constructii vechi, metode de detectare a incendiilor, personalul care actioneaza în caz de evenimente, precum si masurile efective pentru stingerea unui incendiu.


192

Detectarea incendiilor Cerinte operationale Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una din cele mai serioase amenintari.

$

Stingerea unui incendiu presupune identificarea corecta a cauzelor care lau declansat, avertizarea persoanelor aflate în zona si a echipelor de

$

interventie, urmate de actiunile propriu-zise de limitare ale sinistrului. Adesea, acestea sunt functiunile îndeplinite de un sistem de detectare, alarmare si stingere a incendiilor. Bunurile care trebuie protejate sunt, de foarte multe ori, combustibile. Câteva din aceste materiale: unele materiale de constructie, tocaria, tapetul, podeaua, izolatiile instalatiilor electrice, mobilierul, cartile, suportii magnetici de date, unele substante chimice etc.

$


193

Detectarea incendiilor Cerinte operationale Incendiul poate fi declansat când o sursa de aprindere (o scânteie, un obiect fierbinte etc.) intra în contact cu un combustibil. Ca urmare a acestui contact, un incendiu accidental tipic începe lent, procesul durând de la câteva minute la câteva ore functie de tipul si aranjamentul carburantului, cantitatea disponibila de oxigen. În aceasta perioada cantitatea de caldura creste lent, totodata producându-se si cantitati reduse de fum; mirosul caracteristic de fum este prima indicatie a incendiului în curs de dezvoltare. $ Pentru limitarea pierderilor este esential ca incendiul sa fie detectat în aceasta faza de catre sistemele de detectie sau de persoanele aflate în zona, detectie urmata, bineînteles, de interventia echipelor specializate în controlul incendiilor. $ În concluzie, combaterea cu succes a incendiului este dependenta de stingerea sa înainte sau imediat dupa începerea combustiei cu flacara deschisa. $


194

Detectarea incendiilor Solutii tehnologice Cel mai vechi si folosit dispozitiv de detectie este.... omul. O persoana este capabila sa sesizeze multiplele aspecte ale unui incendiu: caldura, flacarile deschise, fumul sau mirosurile specifice. Din acest motiv, orice sistem de avertizare, pe lânga sistemele automate are si câteva intrari de alarma manuale care sunt declansate de persoanele care descopera un incendiu. Însa, aceasta procedura nu este întotdeauna suficienta deoarece poate sa nu fie prezent nimeni în zona unde s-a produs un incendiu sau nu exista posibilitatile ca aceasta sa semnalizeze evenimentul. Din acest motiv au fost dezvoltate o serie de detectoare automate de incendiu. $ Senzorii automati monitorizeaza una sau mai multe caracteristici ale incendiului: detectoare termice care masoara caldura, detectoare de fum care sesizeaza prezenta aerosolilor specifici, detectoare de flacara care masoara optic prezenta focului deschis, detectoare de gaze care sesizeaza prezenta produsilor rezultati din ardere etc. $ Selectarea corecta a acestor senzori, facuta functie de caracteristicile constructiei si a materialelor existente, poate asigura un sistem de înalta eficienta si functionalitate. $ $


195

Detectarea incendiilor Butoane de alarmare #

Detectarea manuala a incendiilor este cea mai veche forma de sesizare a unui incendiu.

#

Dispozitivele sunt extrem de simple (figura), de regula fiind formate dintr-un comutator. Ele au o eficienta maxima în situatia în care cladirea este locuita permanent; în caz contrar, un incendiu produs în afara orelor de program, nu poate fi detectat decât de senzorii automati.

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA 196

Detectarea incendiilor Detectori Detectoare termice Aceste detectoare au fost folosite începând cu anii 1800, multe dintre ele fiind în productie si astazi. Ele detecteaza fie cresterea temperaturii în afara unui domeniu determinat (de regula 57°-74°C), fie prin masurarea vitezei anormale de crestere a temperaturii într-o perioada scurta de timp. # Un alt tip de astfel de senzor consta într-o pereche de cabluri izolate care, daca sunt expuse la temperaturi mari, fac scurtcircuit datorita topirii izolatiei. # Avantajele acestor senzori sunt date de fiabilitatea lor ridicata pretul redus si simplitatea întretinerii. Aceste detectoare nu se folosesc daca se intentioneaza identificarea unui incendiu în faza incipienta sau daca temperaturile normale în zona supravegheata depasesc valorile standard dintr-o încapere. #


197

Detectarea incendiilor Detectori Detectoare de fum Aceste detectoare sesizeaza un incendiu functie de fumul generat în faza incipienta. # Exista doua variante principiale de senzori: cu ionizare sau fotoelectric. % Unul dintre tipurile de detector de fum fotoelectric este detectorul cu obturarea luminii. Acesta este format dintr-o sursa de lumina si un dispozitiv #

fotosensibil, cum ar fi o dioda. Semnalul de iesire al elementului fotosensibil este afectat de particulele de fum care blocheazapartial fascicolul (figura). Schimbarea acestui semnal este sesizata de circuitul electronic al detectorului si, daca se depaseste un anumit prag, se genereaza un semnal de alarma.

%


198

Detectarea incendiilor Detectori #

#

Detectoarul de fum fotoelectric de tip focalizat opereaza pe principiul luminii difuzate. Labirintul special absoarbe lumina emisa de rmitatorul IRprevenind reflexiile accidentale. La patrunderea particulelor în calea luminii, aceasta este reflectata catre elementul fotosensibil (figura), activând detectorul.


199

Detectarea incendiilor Detectori Detectoarul de fum fotoelectric de tip focalizat opereaza pe principiul luminii difuzate. O dioda LED lumineaza o arie care nu este “vazuta” de elementul fotosensibil, de obicei este o fotodioda (figura). La patrunderea particulelor în calea luminii, aceasta este reflectata catre elementul fotosensibil (figura), activând detectorul.

$


200

Detectarea incendiilor Detectori Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu ardere mocnita (uzual provenit din hârtie, materiale textile etc.) caracterizat de particule de combustie în plaja 0.3÷10.00 microni. Totusi, ambele tipuri de detector (fotoelectric si camera de ionizare) pot sesiza cele doua tipuri de foc, dar timpul de raspuns va fi variabil, în functie de tipul de foc.

$

Deoarece cladirile protejate contin o mare varietate de combustibili, este dificil de prevazut care tip de macroparticule vor aparea în eventualitatea unui incendiu.

$

De asemenea, lucrurile se complica si tinând cont de faptul ca pentru acelasi combustibil, diferite surse de aprindere pot avea efecte diferite. De exemplu, o tigara aprins aruncata pe o canapea sau pe un pat va produce, de obicei, un foc cu ardere mocnita. Totusi, daca tigara cade mai întâi pe un ziar aruncat pe canapea sau pat, focul rezultat va fi caracterizat mai mult de flacari decât de ardere mocnita.

$


201

Detectarea incendiilor Detectori Detectorul cu camera de ionizare consta în doua placi încarcate electric si o sursa radioactiva (Americiu 241) necesara pentru ionizarea aerului dintre placi (figura). Sursa radioactiva emite particule care intra în coliziune cu moleculele de aer dislocându-le electronii. O parte din moleculele de aer devin ioni pozitivi prin pierderea electronilor; o altaparte a moleculelor primeste electroni devenind ioni negativi. Se creeaza astfel un numar egal de ioni pozitivi si negativi. Ionii pozitivi sunt atrasi de placa negativa, iar cei negativi de placa pozitiva (figura). Acest fenomen genereaza un curent de ionizare, care poate fi masurat prin circuitul electronic conectat la cele doua placi.

$


202

Detectarea incendiilor Detectori Schimbarile în presiunea si umiditatea atmosferica pot afecta curentul de ionizare si pot crea un efect similar aceluia de patrundere a particulelor de combustie. Pentru compensarea efectelor nedorite generate de schimbarile de presiune si umiditate, a aparut camera de ionizare duala, care astazi se foloseste pe scara larga pentru detectoarele de fum. $ Un detector cu camera duala foloseste doua camere de ionizare. Una dintre ele este camera de detectie care este deschisa catre aerul din exterior. $ Exista o serie de probleme care pot afecta detectoarele cu camera duala de ionizare: praful, umiditatea excesiva (condensul), curentii de aer semnificativi, mici insecte care pot fi citite ca particule de combustie de catre circuitul electronic al detectorului. $ UTILIZARE: $ Caracteristicile detectoarelor cu ionizarele fac mai potrivite pentru detectia focului cu flacara (uzual provenit din materiale foarte inflamabile) caracterizat de particule de combustie în plaja 0.01÷0.03 microni. $ Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu ardere mocnita (uzual provenit din hârtie, materiale textile etc.) caracterizat de particule de combustie în plaja 0.3÷10.00 microni $


203

Detectarea incendiilor Detectori Detectoare de flacara. #

#

#

Aceste detectoare opereaza într-o gama de frecvente, de la infrarosu la ultraviolet (400÷770 nm), frecvente caracteristice unui incendiu cu foc deschis. Aceste detectoare sunt foarte sigure în functionare în medii dificile de lucru, acolo unde alti senzori pot fi cauza declansarii unor alarme false numeroase. Un dezavantaj al acestor detectoare este pretul ridicat si întretinerea laborioasa. Spre deosebire de detectoarele de fum sau termice, pentru a sesiza incendiul, acestea trebuie sa priveasca direct spre sursa de foc.


204

Detectarea incendiilor Detectori liniari Detectorul liniar de fum utilizeaz" un fascicul de raze infrarosii de-a lungul unei înc"peri, pentru a detecta particulele de fum rezultate în urma unui incendiu. Exista doua tipuri de detectoare liniare: $ $

Cu emi!"tor #i receptor (emi!"tor #i receptor). Cu reflec!ie (emi!"tor #i reflector) caz in care emi!"torul este #i receptor.

Acest tip de detector poate suplini anumite dificult"!i care apar la montarea #i exploatarea altor tipuri de detectoare si pot acoperi o arie foarte mare, care ar necesita un num"r foarte mare de detectoare punctuale. Detectoarele liniare de fum au o raz" de ac!iune de maxim 100m la o distan!" între detectoare de 18m.


205

Instala!ii de detectare a fumului prin aspira!ie Tipurile de detectoare utilizate în aceste sisteme pot fi: # Cu dispersia luminii # Cu camer" Wilson # Cu num"rarea particulelor Variante de proiectare a sistemului: #

#

Sistemul este proiectat s" func!ioneze împreun" cu sistemul de ventila!ie #i devine ineficient în momentul opririi acestuia. Marele avantaj al acestui sistem este detectarea primilor produ#i de ardere, care datorit" temperaturii sc"zute nu se ridic" spre tavan. Sistemul este proiectat cu orificii pe tavan, acoperi# sau pere!ii laterali utilizând acelea#i principii ca #i pentru detectorii punctuali.


206

Detectarea si stingerea incendiilor Detectori

Alte tipuri de detectoare #

#

#

#

camerele de termoviziune, folosite în medii industriale pentru detectia la distanta a temperaturilor ridicate produse de un incendiu; detectoarele de fum cu camera cu ceata (eliminându-se sursa radioactiva de Americiu 241); detectoarele de gaze rezultate ale procesului de combustie sau care pot provoca un incendiu; detectoare de substante chimice, care sesizeaza prezenta în atmosfera a bioxidului de carbon, a gazelor naturale, butanului, vaporilor de diverse produse petroliere, acidului clorhidric (rezultat în urma arderii izolatiei din policlorura de vinil a cablurilor electrice). ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

207

Caracteristicile de detectie ale detectoarelor de incendiu in functie de tipul incendiu (foc)

e i t c e t e d e d a iv t la e r a e t a it li b i s n e S

Fum Temperatura

OH FDLO OP HI

FDF

Invisibil

Intunecat

Deschis

Numai caldura

Fara caldura

EN54 teste la foc TF 6

TF 1

TF 5

TF 4


.......... TF 3

TF 2

Detectarea incendiilor Centrale Centrale conventionale de incendiu : #

Este un echipament specializat in supravegherea semnalelor de stare venite de la detectorii de fum sau temperatura si de la butoanele de avertizare manuala a incendiului si in raportarea schimbarilor de stare. Detectorii sunt conectati la intrarile centralei, definite ca “zone”, corelat cu zonarea obiectivului. Alegerea centralei de incendiu conventionale se face in functie de facilitatile oferite si de numarul de zone.


209

Siemens FC2004 Central# # # # # # # #

#

conven!ional# de incendiu cu microprocesor pentru aplicatii mici

4 linii conventionale 2 ie#iri de alarm" 30V / 1 A 2 ie#iri de alarm" supravegheate 30V / 1 A 3 intrari 7 iesiri auxiliare 24VDC /40mA consum în stand-by 90mA Se poate utiliza o gama larga de detectoare conventionale (maxim 32 detectoare de fum pe fiecare zon") operare de la panoul frontal

Sursa: www.siemens.ro ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

210

Detectarea incendiilor Centrale Centrale adresabile de incendiu : #

Are acelasi rol ca centrala conventionala, diferenta principala fiind modalitatea de conectare a detectorilor la centrala. Fiecare detector are o adresa, mai multi detectori se conecteaza pe o bucla. Avantajul consta in usurinta cablarii si identificarea usoara a alarmelor. Centralele adresabile sunt dotate cu facilitati suplimentare, ca de exemplu: in fiecare moment poate fi cunoscuta concentratia de particule din atmosfera din dreptul unui detector.


211

Siemens FC724 Centrala de detectie incendiu adresabila # # # # # # # # # # # # #

4 bucle 126 adrese pe bucla, 16 zone de alarmare protocol Siemens display LCD, 4x40 caractere memorie de evenimente

22 ie /1A ie##iri iri de de alarm alarm"" 30V supravegheate 30V / 1 A 4 intrari 8 iesiri auxiliare 24VDC /40mA 1 conexiune Eternet conectabila in retea de 16 centrale se programeaza direct sau prin PC include sursa 150W (Siemens srl)


212

Detectarea incendiilor Repetoare si emulatoare #

Repeta informatii si comenzi transmise de centrala de incendiu. In acest fel pot fi vizualizate informatii de la sistemul de incendiu din diverse puncte ale obiectivului sau pot fi executate comenzi asupra sistemului de incendiu.

Sursa: www.safe-electronics.ro


213

Module adresabile #

Se folosesc ca interfata intre centralele adresabile si detectorii conventionali. Prin intermediul lor pot fi conectati la o centrala adresabila fie detectori conventionali de fum, de temperatura, de flacara, fie alte tipuri de detectori: de gaz, de CO, de inundatie.



214

Izolatoare de bucla pentru sisteme adresabile #

Pe buclele inchise in sistemele adresabile se recomanda intercalarea unui izolator la cel putin 32 de detectori. Un scurtcircuit pe bucla va afecta astfel doar o parte din detectori, ceilalti raminind functionali.



215

Dispozitive de testare si service #

Pentru majoritatea detectorilor se utilizeaza o gama larga de dispozitive de testare periodica in conformitate cu normele de intretinere ale echipamentelor specificate de producator.


216

Dezbatere #

60 minute


217


Sisteme/instalatii de stingere a incendiilor solutii tehnologice


218

Clasele de incendiu si efectele stingerii Efectele stingerii Clase de incendiu Focuri deschise (lemn, textile, hirtie etc)

A

Focuri flacara (lichidecu sau materiale B inflamabile) Focuri ale gazelor combustibile

C

Focuri metale combustibile D (magnesiu etc) Focuri in instalatii electrice

E

Efectul de racire

Efect de sufocare

Evaporarea apei absoarbe

Daca nivelul de oxigen in aer

considerabil caldura din foc.

Scade sub 2/3 din normal,

Picaturi de apa mici,

focul este sufocat.

efect de racire mare.

Efect Chimic / Fizic Destrugerea molec. HFC 227 / Novec 1230 / Pulbere reduce oxigenul din flacara. (reducere temperatura)

Apa Spuma CO2, N2, Ar HFC 227 Novec 1230 Pulbere

Conceptul Siemens pentru protectie Conceptul de Protectie pentru bunuri cu valori mari Sistemele de stingere cu gaze au ca cerinta stingerea unui foc in faza incipienta pentru a limita pagubele sau costurile de inchidere ala obiecivului! Deversarea rapida a stingerii cu gaz este esentiala! timp

Detectie Automata

Alarmare

Stingere Automata

Apa - agent de stingere #

#

# #

#

Omul este si in cazul producerii unui incendiu principalul factor de interventie. O protectie cu grad mare o vor asigura sistemele automate de stingere cu conditia ca acestea sa fie bine proiectate, instalate si intretinute corespunzator. APA este agentul de stingere ideal pentru majoritatea incendiilor. Flacara si sursa de foc sunt stropite cu apa de catre sprinkle-re racind procesul de combustie si prevenind aprinderea altor combustibili. ATENTIE! Eficienta sprinklere-lor este atinsa doar daca acestea sunt declansate in faza initiala a incendiului.


221

Sprinklere automate AVANTAJE: # Identificarea si controlul rapid si imediat al unui incendiu in faza de dezvoltare chiar daca in cladire nu se gaseste personal. # Alarmarea imediata in paralel cu sistemul de protectie la incendiu. # Reducerea semnificativa a pierderilor datorita interventiei in faza incipienta. # Este posibila reducerea si/sau eliminarea intreventiei echipelor de pompieri crescand siguranta. # Simplificarea proiectarii cladirii deoarece traseele de evacuare sunt mai putin restrictive in conditiile in care incendiul este controlat in faza incipienta.


222

Sistem de stingere automata #

#

#

#

Componenta unui sisteme de stingere automata: sursa de apa care alimenteaza printr-o retea de conducte sprinklerele. Activarea sistemului se poate face fie de catre sistemul de detectie a incendiilor care actioneaza o electrovalva pentru a permite apei sa ajunga la sprinklere sau se poate face chiar de catre sprinklere cu un depaseste mecanism 57 cu°C. bimetal ce permite trecerea care apei sunt daca dotate temperatura La instalarea sistemului de conducte trebuie tinut cont de locurile de dispunere a sprinklerelor care, in general, pot asigura controlul asupra unui incendiu incipient pe o suprafata de 15-20mp. In situatia in care incendiul poate fi provocat si/sau alimentat de substante foarte inflamabile, densitatea sprinklerelor trebuie sa creasca in mod corespunzator. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

223

Sistem de stingere automata - schema


224

Sprinklere - cerinte Functionarea corecta si optima a sprinklerelor este asigurata de sursa de alimentare cu apa. Acestea sunt cateva din cerintele impuse alimentarii cu apa a sprinklerelor: # #

#

Sursa de apa trebuie sa fie disponibila permanent. Apa trebuie sa aiba un debit si o presiune conform necesitatilor sprinklerelor. Sursa de apa trebuie sa aiba volumul necesar pentru a asigura cantitatea necesara pe durata estimata a functionarii sprinklerelor.


225

Sprinklere – tipuri: #

#

#

#

Valoarea patrimoniului protejat este cea care determina alegerea variantei constructive a sprinklerelor. Se utilizeaza sprinklerele rapide care intra in actiune in cateva secunde de la declansarea unui incendiu, sprinklerele on-off, care intra in actiune doar daca sunt indeplinite conditiile stricte de declansare si sprinklerele cu ceata. sunt mai noi fine ca tehnologie si actioneaza Sprinklere ceata imprastiereacuunei particule foarte de apa aducand o serieprin de avantaje: scaderea cantitatii de apa cu valori de pana la 25%, cresterea eficientei stingerii incendiului deoarece produc o inabusire a acestuia iar distrugerea bunurilor de catre apa este mult mai redusa. Pretul ridicat al acestora si o instalare mai complicata datorata presiunii foarte ridicate ce trebuie sa existe in conductele de alimentare ar constitui principalelel dezavantaje. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

226

Alte sisteme de stingere #

#

#

Au mai fost dezvoltate o serie de sisteme de stingere a incendiilor pe baza de gaze ignifuge formate ditr-un rezervor cu gaz sub presiune (Halon 1301, azot, bioxid de carbon etc.), o retea de conducte si guri de evacuare. Sistemele cu gaz se utilizeaza in locuri unde folosirea apei este interzisa (centrale muzee, uzine chimice etc.) sau acolo unde folosirea apeielectrice, este dificila. Extinderea acestora sisteme este limitata de pretul mare, de poluarea provocata de unele tipuri de gaze de stingere precum si de instalarea si intretinerea dificila si costisitoare.


227

Protectie la incendiu in ansamblu Supraveghere conducta aer conditionat

Supraveghere incinta cu detectoare punctuale

Supraveghere echipament

Supraveghere Supraveghere exhaustare aer

Supraveghere si stingere in echipament

pardoseala falsa

Activarea unui sistem de stingere Detectie de incendiu

manual

automatic

Alarma Al.

Centrala

Actionare electrica Actionare manuala Indicator deversare agent Supraveghere presiune cilindru

Instalatie de stingere cu gaz


230

HFC227EA #

#

#

#

#

#

HFC-227ea este un agent de stingere chimic definit prin urmatoarea compozitie: CF1301CHFCF3 Agentul de stingere HFC-227ea stinge incendiul prin intreruprea reactiilor chimice care sustin focul. De asemenea are capacitatea de absorbtie a caldurii, reducand temperatura ce favorizeaza intretinerea focului. La deversarea agentului de stingere se urmareste obtinerea unei concentratii de 8,5% (conform ISO). La aceasta concentratie se asigura deplina siguranta a personalului si integritatea bunurilor din incinta protejata. La o concentratie de 10.5 %, expunerea personalului mai putin de 5 minute nu produce riscul cresterii nivelului de HFC-227ea in sange, risc asociat cu sensibilitate cardiaca crescuta. Dupa deversare se mentine concentratia de HFC-227ea in incinta circa 15-20 minute, dupa care se procedeaza la extragerea gazului si aerisirea incintei prin ventilarea mecanica. Deoarece gazul HFC227EA este derivat din gaze ce se gasesc in mod uzual in atmosfera, nu are nici un impact asupra stratului de ozon, nu contribuie la incalzirea globala si nu produce compusi chimici remanenti in atmosfera, nepunand astfel probleme de toxicitate asociate cu derivatii de tip Halon. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

231

FM 200 (heptafluoretan) #

FM 200 este foarte eficient in stingerea incendiilor de clasa A,B si C detectand si stingand incendiul in 10 secunde fiind ideal in protejarea bunurilor de importanta deosebita cum ar fi, de exemplu, sistemele informatice sau bunurile dintr-un seif (camera de valori) realizand stingerea prin racirea focarului.

#

#

#

FM 200 este sigur pentru oameni, echipamente si mediu nedistru-gand stratul de ozon, compusul sau fiind utilizatacesta si in industria farmaceutica. Nu se produc materiale reziduale si nici nu se distrug bunurile din zona de actiune. Spatiul de depozitare pentru butelii este minim gazul ramanand neschimbat zeci de ani.


232

Inergen #

#

#

#

#

INERGEN – un gaz ce contine un amestec de nitrogen – argon – dioxid de carbon realizan stingerea incendiului prin reducerea oxigenului cu pana la 15%. Gazul se utilizeaza pentru protectia sistemelor electronice si electrice (centrele de calcul, camere de control, dispecerate etc.) fiind sigur pentrugazului oameninu si mediu. La descarcarea se produce ceata iar zonele de iesire raman vizibile. Spre deosebire de FM 200 necesita inspectii anuale fiin stocat in cilindrii in apropiere de zona protejata. Gazul este descarcat prin duze dotate cu deflectori pentru a reduce turbulentele ce pot aparea.


233

Halon

#

#

Sistemele bazate pe halon, desi foarte eficiente, datorita efectelor negative asupra stratului de ozon, au fost inlocuite de cele pe baza de gaz ecologic (FM 200). Sistemele se instalau, in special, in camerele cu tehnica de calcul fiind usor de instalat.


234

Efecte Mediu / Toxice Agent de stingere

ODP Ozone depletion potential

GWP Global warming potential

CO2

0

1

Nitrogen Argon

0

Inergen

0

Argonite

200 ani

0

ALT NOAEL Atmospheric No Adverse Effect Level Life time

0

5% >

-

10%
-

-

LOAEL Low Adverse Effect Level

10%
< 10% O2

HFC227ea

0

2050

32ani

9%

Novec1230

0

1

5days

10%

10.5%

V. SISTEME ELECTRONICE DE SECURITATE – proiecte studii de caz "

"

"

Sisteme de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala. Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Sisteme/instalatii de stingere a incendilor.


236

VI. SISTEME DE SECURITATE FIZICA #

#

#

#

Definim conceptul de “securitate fizica” ca ansamblul de masuri fizice menit sa protejeze personalul, sa previna accesul neautorizat la echipamente, instalatii materiale si documente, precum si pentru a proteja impotriva actiunilor de spionaj, sabotaj, distrugeri si/sau furturi. Societatea moderna se confrunta permanent cu noi provocari noi si complexe securitate. Reducereadefortei de munca, in special a personalului implicat direct in activitati de paza, reprezinta, de asemenea, noi provocari pentru industria de securitate privata care trebuie sa gaseasca solutii eficiente de protectie a vietii persoanelor si a bunurilor acestora. Beneficiarii trebuiesc constientizati de acest lucru si facuti sa inteleaga importanta activitatii de proiectare a unui sistem complex de securitate. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

237

Bariere pentru vehicole #

#

#

#

Sunt utilizate doua tipuri de bariere pentru a opri autovehiculele si a proteja perimetrul. Tipul de bariera utilizat pentru a opri un vehicol in miscare difera de cel folosit pentru un vehicol stationar unde se presupune ca scopul agresorului este de a parca fara a fi observat. perimetrul Barierele perimetru protejat si de orice incercaresedeamplaseaza strapungerepea intreg acestora ar puteadefi detectata acesta avand rolul principal de a opri orice vehicol in miscare. Barierele active sunt amplasate la deschiderile din perimetru pentru a asigura intrarile si iesirile. Acestea trebuie sa poata fi ridicate, ingropate sau date la o parte.


238

Bariere de perimetru


239

Bariere active


240

Controlul vitezei #

#

Este important sa controlezi viteza unui vehicol care se apropie de o bariera, mai ales atunci cand exista posibilitatea unui atac. Cel mai bun mod de a limita viteza unui vehicol este a plasa si/sau de a mentine obstacole pe caile potentiale de atac.


241

Elemente ale constructiei (obiectivului) #

#

Proiectantii cladirii pot selecta elementele de constructie necesare pentru a proteja bunurile impotriva multiplelor posibile amenintari (furturi, explozivi, dezastre naturale etc. Facem referire la pereti, acoperis, usi si ferestre.


242

Bariere Barierele ofera beneficii importante creand un factor de descurajare psihologica pentru orice intentie de intrare neautorizata. # Ele pot intarzia sau chiar impiedica trecerea prin ele avand un impact direct asupra posturilor de paza necesare si a tehnicii de securitate electronica utilizata. # Nu putem concepe bariere chiar pentru toate situatiile, uneori costurile realizarii acestora, ata cele directe cat si cele colaterale nefiind justificate. Ar trebui sa concepem bariere, in special pentru: • Controlul persoanelor si al vehicolelor. • Puncte de control pentru admitere/control acces. • Delimitarea unor zone tampon pentru anumite perimetre clasificate. • Intarzierea tentativelor de intrare fortata. • Protejarea bunurilor. #


243

Garduri #

#

#

Tipul de gard utilizat pentru protectia unui obiectiv depinde de posibilele amenintari si de gradul de permanenta al acestora, ele putand fi ridicate si pentru alte utilizari in afara de a impiedeca accesul persoanelor. Gardurile pot avea rolul de a impiedica observarea sau pot servi chiar ca mijloace de protectie la incercari de detonare explozivi. Trebuie sa recunoastem ca gardurile au o eficienta foarte mica atunci cand vine vorba de agresori motivati dar pot actiona ca un bun mijloc psihologic de descurajare.


244

Iluminatul de securitate #

Iluminatul de securitate nu trebuie utilizat doar ca factor de descurajare psihologica ci si in situatia cand se impune ca perimetrul obiectivului sa fie sub observatie continua si/sau periodica.

#

Solutia iluminatului de securitate este, relativ, ieftina si atunci cand este utilizata reduce personalul de securitate si imbunatateste protectia prin reducerea avantajelor de mascare si a surprizei pentru un intrus.

#

In zonele de interior în care opera!iunile sunt efectuate de noapte, iluminatul de securitate faciliteaz" detectarea persoanelor neautorizate care se apropie sau incearca sa patrunda in interiorul zonei.

#

Va trebui sa existe o sursa auxiliara de energie pentru a contracara sabotajul sau pentru a putea actiona in cazul unui incendiu.

#

In cazul in care nu exista o automatizare pentru comutarea automata, procedurile de securitate trebuie sa desemneze responsabilitati clare pentru comutarea manuala la sursa auxiliara. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

245

Planificarea iluminatului de securitate In planificarea iluminatului de securitate, va trebui sa avem in vedere urmatoarele: # Costurile corpurilor de iluminat, atat cele de achizitie cat si cele de intretinere, prcum si alte costuri cu echipamentele necesare acestor operatiuni (scari, materiale de curatat, etc.). # Asigurarea unui sistem auxiliar de alimentare electrica, in situatia aparitiei unei pene de curent (provocata sau accidentala). Orice perioada fara iluminat de securitate intr-o zona critica este inacceptabila. # Proceduri clare pentru inlocuirea lampilor arse. # Proiectarea sistemului de iluminat pentru a sprijini subsistemul TVCI si actiunea fortelor de interventie. # Cerintele de iluminat pentru vecinii obiectivului (specificul si cerintele acestora trebuiesc respectate) precum si pentru zonele care cer iluminat permanent (parcari, etc.). PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

246

Principii ale iluminatului de securitate Iluminatul de securitate permite personalului de paza si interventie sa observe activitatile din perimetrul asigurat minimalizand, in acelasi timp, prezenta lor. Un iluminat deadecvat si ineficient nu va descuraja intrarile neautorizate ci va crea premisele pentru acest lucru. Doar utilizat cu alte masuri de securitate, acesta isi va dovedi eficenta si enumeram cateva principii care ar trebui urmate: # Un iluminat optim de securitate se realizeaza, in principal pe perimetrele asigurate atat de personalul de paza si interventie cat si de mijloacele electronice/mecanice (bariere, TVCI, senzori de miscare etc.). Scopul este ca fortele de securitate sa poata vedea cat mai clar si sa poata identifica un intrus in timp util, nivelul mai ridicat de iluminare imbunatatind semnificativ acest lucru. # Nivelul contratului de luminozitate inre un intrus si fundal ar trebui sa fie luat in calcul atunci cand se planifica iluminatul de securitate. Un fundal intunecat, generat de vopsele intunecate sau murdarie, va avea nevoie de mai multa lumina pentru ca observatorul sa poata distinge intrusul din contrastele rezultate. # Observatorul vede, in primul rand, doar o silueta, atunci cand intrusul este mai intunecat decat fundalul iar prin utilizarea unor fasii de lumina si/sau vopsirea peretilor in dungi poate expune intrusul chiar daca este imbracat cu haine de culoare inchisa. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

247

Tipuri de iluminat de securitate #

#

#

#

In practica se utilizeaza patru tipuri de unitati de iluminat de securitate: iluminatul continuu, iluminatul pasiv, iluminatul mobil si iluminatul de urgenta. Sisteme de iluminat continuu – cel mai comun tip de iluminat de securitate consta intr-o serie de lumini fixe dispuse, de regula continuu cu particularitatea ca si aici avem doua metode distincte: iluminarea proiectata si iluminarea controlata. Iluminarea proiectata va fi utilizata atunci cand lumina generata de lampi nu va fi deranjanta si nici nu va interfera cu alte operatiuni fiind un factor puternic de descurajare pentru ca face dificila vederea in interiorul zonei protejate. Echipele de paza si interventie vor fi protejate deoarece acestea nu stau, de regula, in raza de lumina. Iluminarea controlata este eficienta atunci cand limiteaza latimea luminata in afara perimetrului, latimea benzii benzii de iluminat fiind controlata si ajustata pentru a respecta anumite cerinte speciale. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

248

Tipuri de iluminat de securitate #

#

#

Iluminatul pasiv este similar cu iluminatul continuu dar are ca particularitate, faptul ca corpurile de iluminat nu sunt aprinse continuu ci fie in mod automat, fie manual atunci cand sunt detectate activitati suspecte. Iluminatul mobil este compus din proiectoare actionate manual atunci candsi aces lucru este necesar fiindautilizat de catreiluminatul echipele de paza interventie si/sau pentru suplimenta continuu sau pasiv. Iluminatul de urgenta poate suplimenta sau inclocui oricare din sistemele anterioare fiind limitat la situatiile de urgenta generate de pene de curent ce fac inoperabil sistemul normal de alimentare. Acesta depinde de o sursa uxiliara de energie (generatoare si/sau baterii). PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

249

Incuietori mecanice #

#

#

#

Incuietorile cu chei sunt cele mai accesibile si mai utilizate sisteme de securitate in protejarea bunurilor si valorilor. Toate incaperile si spatiile protejate sunt, de regula, blocate atunci cand nu sunt utilizate cu diverse dispozitive mecanice (incuietori mecanice si/sau electronice, lacate etc.) dar oricat de sofisticate si de scumpe ar fi acestea nu pot fi considerate decat ca dispozitive de intarziere. Chiar daca unele dispozitive au o protectie ridicata si necesita un timp considerabil de spargere nici unul nu rezista la actiunile in forta efectuate cu ustensile corespunzatoare. Exista metode eficiente de deschidere a majoritatii incuietorilor utilizate de infractori si nu numai, cum ar fi Lock Bumping pentru care exista chiar o campanie internationala de informare. ( http://www.lockbumping.org/ ) PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

250

Lock Bumping


251

VII. RISC SI ANALIZA DE RISC


252

STANDARDE: #

#

#

ISO 31000/2009 - Managementul riscului - Principii generale, ISO - Ghid 73/2009 - Managementul riscului Vocabular, CEI 31010/2009 -Managementul riscului - Metode de evaluare a riscului.


253

ORDINE: #

#

Ordinul Ministerului de Interne si Reformei Administrative nr. 663/2008 pentru modificarea si completarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, aprobata prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 210/2007, a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 822 din 08.12.2008. Ordin nr. 711 IG /02.03.2009 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a persoanelor fizice #i juridice care desf"#oar" activit"!i de identificare, evaluare #i control al riscurilor de incendiu. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

254

GHIDURI APROBATE PRIN ORDINE: Ordine ale ministrului lucr"rilor publice, transporturilor #i locuin!ei: # Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc la sali aglomerate - indicativ GT-030-01. #

#

Ghid evaluare a riscului de incendiu si a -sigurantei la focde pentru cladiri din domeniul sanatatii indicativ GT-049-02. Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc pentru camine de batrani si persoane cu handicap - indicativ GT-050-02. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

255

MANAGEMENTUL RISCURILOR X.0/() %0'% - 9,-9,.%'"'% .#%,%#'" " -,./",%. 0/<.&=",. 0. .# &-4 09%/.") " 9,-.%/'%)-,@ !"#"$%&%#'() ,.0/(,.)-, %0'% 9,-/%0() 4% $%0'.-#",% " .#/%,'.'(4.#.. /",% %Y.0'" .#'-'4%"(#" .# "/'.7.'"'.)% 9,-.%/'()(. 0. #% .#4./" &-4() 4% " &./0-," 0"(> /<.", 4% " %7.'" 29,-=)%&%A " /",-, ,%&%4.%,% #% 9-"'% /-0'" .&%#0@ 3=.).'"'%" #-"0'," ',%=(.% /-#0'%" .4%#'.J./",%" ,.4./"'% 4.#',6(# "#(&.' 0" 9,-.%/' 0. .#"9)./",%" (#-,:-#%)-, #.7%)(,./( ,.0/(,. /-,%09(#:"'-",% 4% &-#.'-,.:",% 0. /-#',-)@ +-' %Y.0'" /.,/(&0'"#'% 0"( %7%#.&%#'% %Y'%,#% /",% ',%=(.% 0" #( ".=" )-/ 9%#',( /" 9,-.%/'() 0" 0% 9-"'" .#/<%." /( 0(//%0@ Z"/" 9,-="=.).'"'%" 4% "9",.'.% " (#(. "0'?%) 4% %7%#.&%#' %0'% &",%> %) ',%=(.% /-#0.4%,"' 9,%0(9(#%,% B.# /-#',"0' /( 4%J.#.'." (#%. 9,%0(9(#%,.D@ C4%#'.J./",%" (#%. 0.'("'.. /" ,.0/ 9-'%#'.") .. /,%0'% 7.:.=.).'"'%" 0. 9%,&.'% 9(#%,%" .# "9)./",% " (#(. +)"# 9%#',( !"#"$%&%#'() X.0/(,.)-,@ ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

256

MANAGEMENTUL RISCURILOR Z(9" .4%#'.J./",%" "/'.7.'"'.)-,> ,%0(,0%)-, 0. J.#"#'",.)-, #%/%0",% 9%#',( J.#").:",%" 9,-.%/'()(. %0'% '.&9() 0" .4%#'.J./"& #.7%)() 4% ,.0/ ") 9,-.%/'()(.@ 2+)"#() 4% ,.0/A .4%#'.J./" 0. 9,%7%4% ,.0/(,.)% 9,-.%/'()(. 9,.#',6- 0(.'" 4% "/'.(#. &%#.'% 0" "'%#(%:% 0"( /<.", 0" %).&.#% ,.0/(,.)%@ +%#',( .#/%9(' 7" ',%=(. 0" .4%#'.J./"'. '-"'% ,.0/(,.)% 9-'%#'.")% /% 9-' .#J)(%#'" 9,-.%/'() 4(9" /",% 9%#',( J.%/",% ,.0/ %7")("'.. 9,-="=.).'"'%" 4% " .#J)(%#'" 9,-.%/'()@ Z(9" /% ,%").:"'. - 9,.-,.'.:",% " ,.0/(,.)-, /,%"'. (# 0%' 4% "/'.(#. 9,%7%#'.7%> 4.0/('"'.)% /( %/<.9" 4% 9,-.%/' 0. 9,%:%#'"'.)% 0'"[%<-)4%,.)-,@ ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

257

MANAGEMENTUL RISCURILOR D)#)E&2&#$1, %"-+1,1" &-$& *%(+&-1, F&3

F@

C4%#'.?./",% " ,.0/(,.)-,

P@

3#").:K /").'"'.7K " ,.0/(,.)-,

E@

3#").:K /"#'.'"'.7K " ,.0/(,.)-,

\@

XK09(#0() )" ,.0/

I@

!-#.'-,.:",%" ,.0/(,.)-, /(#-0/('% 5. .4%#'.J./",%" 4% #-. ,.0/(,. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

258

Definitie <"-+1, H#0%"&#K 9-0.=.).'"'%" 4% 9,-4(/%,% " (#(. %7%#.&%#' #%4-,.'> ?"9' /% ", 4(/% )" /-#0%/.#8% #%$"'.7%@ #

](&.& %"-+ #%0.$(,"#8" "0-/."'K -,./K,(. ,%:()'"'@ ]%0.$(,"#8" 0% 9-"'% ,%?%,. )" 9,-="=.).'"'%" 4% "9",.8.% " (#(. %7%#.&%#' 0"( )" .#J)(%#8"> )" %?%/'() (#(. %7%#.&%#' H# /":() H# /",% "/%0'" 0% 9,-4(/%@

#

X.0/() "9",% "'(#/. /;#41 #

(# %7%#.&%#' 0% 9,-4(/% 0.$(,> 4", ,%:()'"'() "/%0'(." % #%0.$(,^

#

%?%/'() (#(. %7%#.&%#' %0'% /(#-0/('> 4", "9",.8." %7%#.&%#'()(. %0'% #%0.$(,K^

#

"';' %7%#.&%#'() /;' 5. %?%/'() "/%0'(." 0(#' .#/%,'%@


259

Caracteristicile riscurilor U# %7%#.&%#' /-#/,%' /% 0% 9-"'% 9,-4(/% H# 7..'-, #

+,-="=.).'"'%" 4% "9",.8.%

#

L-#0%/.#8" 9,-4(/%,.. B.&9"/' _ 0"( 6D

X.0/() %0'% "9,-"9% H#'-'4%"(#" "0-/."' (#%. "&%#.#8K,.^ /( '-"'% "/%0'%"> %Y.0'K 2,.0/(,. 9-:.'.7%A> /",% 9-' J. 7K:('% /" -9-,'(#.'K8. !"#$%& (% )#*) + ,-+.&)/01+ ,-+.&)/0 )#*) %( -"#$ $2-) #32 /2*)-"2&"42*


260

Presupuneri 4%&-1*1#&%& G=--12*$"(#H V +-' %Y.0'" /.,/(&0'"#'% 0"( %7%#.&%#'% %Y'%,#% /",% ',%=(.% 0" ".=" )-/ 9%#',( /" 9,-.%/'() 0" 0% 9-"'" .#/<%." /( 0(//%0@ Z"/" 9,-="=.).'"'%" 4% "9",.'.% " (#(. "0'?%) 4% %7%#.&%#' %0'% &",%> %) ',%=(.% /-#0.4%,"' 9,%0(9(#%,% B.# /-#',"0' /( 4%J.#.'." ,.0/()(.D@ Z"/" (# %7%#.&%#' 0% "J)" 0(= /-#',-)() %/<.9%. 4% 9,-.%/'> /(& %0'% 4% %Y%&9)( '%,&.#",%" '%0'",.. 9.#" )" - "#(&.'" 4"'"> "/%0'" #( %0'% 9,%0(9(#%,% B?"/% 9",'% 4.# "=-,4",%" 9,-.%/'()(.D@ Z"/" (# %7%#.&%#' ",% 0"#0% F``G 0" 0% .#'.&9)%> #( %0'% - 9,%0(9(#%,%> 4%-",%/% #( 0(#' .&9)./"'% - 29,-="=.).'"'%A 0"( (# ,.0/ B%0'% 4-", - ,%").'"'%> (# ?"9'D@ aY%&9)% 4% 9,%0(9(#%,. 9-' J. 2b($%'() 0. ,%0(,0%)% 7-, J. 4.09-#.=.)% "'(#/. /.#4 7" J. #%7-.%A 0"( 2]-(" 7%,0.(#% 4% 0-?'T",% 7" J. 4.09-#.=.)" 9%#',( ('.).:",% 9.#" )" .#/%9%,%" c":%. 4% L-#0',(/'.%A@ S)-0",() O%,&%#.)-, 2O%#R'%9A


261

Riscuri / presupuneri !

Evenimente #i condi!ii care ar stânjeni proiectul # i pentru care exist " o probabilitate ridicat" s" se întâmple

!

Evenimente sau condi!ii care trebuie s" se întâmple #i pentru care exist" o mare probabilitate s" se petreac"

!

Evenimente sau condi!ii care trebuie s" se petreac" #i pentru care exist" o probabilitate ridicat " s " nu se întâmple

!

Evenimente sau condi !ii care vor stânjeni proiectul #i pentru care exist" o mic" probabilitate s" se petreac"

!

În afara controlului echipei de proiect

!

În afara controlului echipei de proiect

!

Un risc de nivel sc"zut

!

“Arta” în managementului riscurilor const"în rezolvarea eventualelor probleme înainte ca acestea s" se petreac"!

!

Managementul Riscurilor constituie o ! " necesar " în competen managementul proiectelor ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

262

Riscuri Vs Pericole ATENTIE! Riscul nu trebuie confundat cu pericolul. #

#

Aproape orice poate fi un pericol (o arma incarcata, o sticla de benzina, o gramada de carpe imbibate cu ulei sau un depozit de produse inflamabile). Rezultatul final fiind o pierdere totala sau partiala a valorii. Riscurile sunt, in general, clasificate ca “speculative” (diferenta dintre pierdere si castig – ex. jocul la bursa) si “risc pur” (pierderea totala sau partiala a valorii, de regula, asigurata).


263

Analiza calitativa a riscurilor " !%'-4% 4% 4%'%,&.#",% " 9,.-,.'K8.. ,.0/(,.)-,

9%#',( " <-'",H /",% ',%=(.% ,%:-)7"' &". H#';.@ " 2L").'"'.7A 4%#-'K 0(=.%/'.7.0&()@ " a7")(",%" J.%/K,(. %7%#.&%#' 4% ,.0/ 9% =":"

.&9"/'()(. 5. " 9,-="=.).'K8..@ " a7")(",%" /").'K8.. .#?-,&"8.%. 4%8.#('%@


264

Analiza calitativa a riscurilor Probabilitate Impact

Scăzută

Medie

Mare

Scazut

Ignoră

Ignoră

Ignoră

Mediu

Ignoră

Fii precaut

R ăspunde

Mare

Fii precaut

R ăspunde

Răspunde


265

Analiza cantitativa a riscurilor 3#").:" /"#'.'"'.7K " ,.0/()(.1 #

c-)-0%5'% '%<#./. &". 0-J.0'./"'% 9%#',( " "W(#$% )" "#").:K &". -=.%/'.7K " ,.0/()(.@

#

+%,&.'% ,.0/(,.)-, $%#%,")% 0K J.% /("#'.J./"'% H# '%,&%#. 4%1 /-0'> 4(,"'K 5. %?-,'@

#

3W('K )" .4%#'.J./",%" '",$%'(,.)-, 4% 4(,"'K 5. =($%' 9% =":" ,.0/(,.)-,@


266

Raspunsul la risc #

Riscurile majore – se creaz" un plan pentru a a r"spunde la risc.

#

Riscurile de nivel mediu – se determin" dac" impactul este suficient de sever ca sa merite elaborarea unui plan de r"spuns. Riscurile de nivel sc#zut – se verific" dac" trebuie listate ca ipoteze.

#

Se mut" activit"!ile asociate cu planurile de r"spuns la risc în planul proiectului.


267

Strategii de raspuns la risc F@

C$#-,",%"

P@

!-#.'-,.:",%" ,.0/()(.

E@

a7.'",%" ,.0/()(.

\@

O,"#0?%,() ,.0/()(. Z.&.#(",%" ,.0/()(.

I@

R% 9(#% H# =")"#8K /-0'() ,K09(#0()(. )" ,.0/ 5. /-#0%/.#8%)% )(.@


268

ANALIZA DE RISC IN SECURITATE I:=9!=; ;B
Echipamentele si sistemele de securitate sunt incadrate in 4 clase: # Gradul 1 - risc sc"zut # Gradul 2 - risc mediu # Gradul 3 - risc mediu spre ridicat # Gradul 4 - risc ridicat


269


270

Termeni uzuali: "

"

"

"

"

Risc – Amenin!ate care poate s" exploateze eventualele sl"biciuni ale sistemului. Combinatia intre probabilitatea unui eveniment si consecintele sal. Amenin!are – Cauz" poten!ial" a unui impact nedorit asupra unui sistem sau a unei organiza!ii. Un eveniment nedorit (inten !ionat sau accidental) care poate produce daune bunurilor organizatiei. Evaluarea riscurilor – Procesul complex prin care riscurile sunt identificate #i impactul acestor riscuri este determinat. Managementul riscurilor – Procesul de determinare a unui nivel acceptabil de risc, evaluarea nivelului curent de risc, urm"rea pa#ilor pentru reducerea riscului la un nivel acceptabil #i men!inerea acelui nivel de risc. Analiza cost–beneficiu – Estimare #i o compara!ie a valorii relative #i a costului asociate cu fiecare control propus. Criteriu de eficien!" folosit pentru alegerea controlului ce va fi implementat. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

#

271

Ciclul de management al riscului Evaluarea riscului – Identificarea #i clasificarea riscurilor care pot s" afecteze afacerea. Coordonarea procesului decizional– Identificarea #i evaluarea m"surilor #i a solu!iilor de control !inând cont de raportul cost-beneficii. Implementarea controalelor – Implementarea #i rularea de m"suri de control menite s" reduc" sau s" elimine riscurile. M#surarea eficacit#!ii programului – Analiza eficacit"!ii m "surilor de control adoptate #i verificarea dac" controalele aplicate asigur" gradul de protec!ie stabilit. ( Microsoft )


272

Nivelul de efort Curba de efort

Nivel efort

Culegere date

Analiz" sumar" a riscului

Analiz" detaliat" a riscului

Procesul decizional

Implementare controale

Rulare controale

Faze ale procesului ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

273

Nivelurile de management al riscului de securitate NIvel

Status

0

Inexistent

Descriere

1

Ad-hoc

Firma este con#tient" de risc. Eforturile de management al riscului sunt f "cute în grab" #i haotic. Politicile #i procesele nu sunt bine documentate.

2

Repetabil

Firma are cuno#tin!e despre managementul riscului. Nu exist " o instruire formal" sau o comunicare în ce prive #te managementul de risc, responsabilitatea fiind l"sat" la latitudinea angajatului.

3

Definit

Firma adopt" o decizie formal" de implementare a managementului de risc. Sunt definite clar obiectivele #i modalit"!ile de m"surare a rezultatelor. Angaja!ii sunt instrui!i formal la un nivel de baz ".

4

Controlat

Managementul riscului este bine în!eles în toate compartimentele #i nivelurile firmei. Exist" proceduri bine definite de control #i reducere a riscului. O mare parte din procesele de evaluare a riscului, de identificare a controalelor, de analiz" costuri-beneficii sunt neautomatizare (manuale).

5

Optimizat

Procesul de management al riscului este bine în!eles #i automatizat prin instrumente specifice dezvoltate în cadrul firmei sau achizi!ionate de la firme specializate în domeniu. Sunt identificate sursele de risc #i sunt luate m"suri de limitare a efectelor acestora. Angaja!ii sunt instrui!i diferen!ial. Se lucreaz" la optimizare procese.

Firma nu are politica de securitate documentat "

274

Intrebari: 1. Politicile de asigurare a securit"!ii informa!iilor, bunurilor si persoanelor sunt clare, concise, bine documentate #i complete.

0…5

!

2. Toate posturile care au responsabilit"!i privind securitatea informa!iilor, bunurilor si persoanelor au proceduri clare #i sunt bine in !elese rolurile si responsabilit"!ile lor.

0…5

!

3. Politicile #i procedurile de securizare a accesului colaboratorilor in perimetrul companiei, precum si la datele acesteia sunt bine documentate.

0…5

!

4. Exist" un inventar al bunurilor materiale ale companiei exact #i actualizat, precum #i cu dislocarea acestora.

0…5

!

5. Sistemele de control existente sunt adecvate #i func!ioneaz" la parametri adecvati pentru a proteja informatiile, bunurile si persoanele.

0…5

!

6. Politicile #i practicile de asigurare a securit"!ii informa!iilor, bunurilor si persoanelor sunt cunoscute de c"tre utilizatori, iar ace#tia sunt periodic instrui!i #i informa!i despre nout"!i.

0…5

!

7. Accesul fizic la re!eaua de computere la alte componente IT, precum si la sistemele de securitate este restric!ionat prin utilizarea unor sisteme eficiente de control.

0…5

!


275

Intrebari: 8. Sistemele de securitate sunt dotate în conformitate cu standardele de securitate în domeniu, având instrumente automatizate pentru asigurarea eficienta a securit "!ii.

0…5

!

9. Este creat un sistem de management automat al actualiz"rilor programelor din cadrul organiza!iei capabil s" furnizeze automat upgrade-urile software de la majoritatea furnizorilor c"tre c"tre marea majoritate a sistemelor de securitate din companie.

0…5

!

10. A fost creat" (angajata) o echip" care s" reac!ioneze #i s " r"spund" în cazul unor

0…5

!

11. Firma dispune de un plan de securitate complet, care include proceduri multiple de protec!ie, instruire a utilizatorului #i procese eficiente de r "spuns la atacurile de orice fel.

0…5

!

12. Procedurile de lucru ale utilizatorului sunt bine documentate #i cel putin par!ial automatizate astfel încat noii angaja!i, furnizori sau parteneri sa aib" garantat un nivel potrivit de acces într-un timp cat mai scurt.

0…5

!

13. Accesul in perimetrul cpmpaniei si la computere #i re!ea e controlat prin autentificare #i autorizare, liste de control restrictive asupra accesului la date, #i monitoriz"ri preventive pentru înc"lcarea politicii firmei.

0…5

!

" echip"în scopul #i a legate !ia incidente. Aceastaceasta, a dezvoltat procese eficiente creat de documenta " pentru necesar de a putea rezolva incidentele securitate.


276

Intrebari: 14. Celor care se ocup " cu utilizarea si/sau dezvoltarea aplica!iilor de securitate le este oferit" o preg"tire periodic".

0…5

!

SR EN

0…5

!

ISO

0…5

!

17. Se folosesc în mod regulat recenziile #i auditurile (examin"rile oficiale) pentru a verifica conformitatea cu practicile standard pentru a obtine beneficii de securitate.

0…5

!

15. Exista un manual de management al calitatii de implementare a ISO 9001:2008.

16. Exista un manual de management al calitatii de implementare a

27001:2005

Punctaj Final 0…85


!

277

Stadiul si punctajul obtinut 51 - 85

Firma este preg"tit" pentru introducerea #i folosirea proceselor de management al riscurilor ai al analizei riscului de securitate.

34 - 50

Firma mai are de parcurs câteva etape necesare controlului de risc#i introducerii graduate de noi procese de control.

0 - 33

Firmele din aceast" categorie trebuie s" inceap" mai întâi s"-#i creeze un nucleu al unei echipe de management al analizei riscului. Aceasta#îi va concentra mai întâi eforturile, pe o perioad" de câteva luni, pentru unul dintre compartimente. Dup" ce se demonstreaz" viabilitatea "surile la m"surilor aplicate de reducere a riscului, se vor extinde m urm"toarele dou"-trei compartimente.

Dac# situa!ia o impune - risc iminent - atunci firma poate ignora recomandarile pentru a putea s#-"i impun# rapid m#surile de securitate. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

278

Analiza riscurilor Analiza de risc presupune un proces de identificare a riscurilor de securitate, determinarea amplitudinii riscurilor, precum #i identificarea zonelor cu risc mare #i care trebuie securizate. Analiza de risc face parte din ansamblul de m"suri care poarta denumirea de managementul riscului. Evaluarea riscurilor este un rezultat al unui proces de analiz" a riscurilor.


279

Management riscuri – analiza riscuri Managementul riscurilor

Obiective

Analiza riscurilor

Gestioneaz" riscul, în sensul Identific" #i clasific" riscurile în reducerii acestuia, pân" la un cadrul companiei nivel acceptabil pentru nevoile companiei.

Tip de proces

Proces permanent pe toate Func !ioneaz " intr-o singur " fazele faz", atunci cand este nevoie de evaluare a riscului.


280

De ce se face o analiza a riscurilor? # #

#

# # # #

#

Identificarea bunurilor firmei. Identificarea m"surilor de control pentru securizarea bunurilor firmei. Avertizeaz" conducerea firmei asupra aspectelor care pot produce riscuri. " asupra necesit"!ii de a adopta m "suri de control. Avertizeaz Ghideaz" conducerea în alocarea de resurse. Aliniaz" programul de control la misiunea firmei. Ofer " criterii pentru proiectarea #i evaluarea planurilor de securitate. Ofer " criterii pentru proiectarea #i evaluarea planurilor de recuperare a pagubelor. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

281

Categorii de risc: Nr.

Categorie

Exemple/Descriere

1

Boli

Afecteaz! oamenii, animalele "i plantele.

2

Economic

Fluctua#ii valutare, fluctua#ii dobânzi, cote de pia#!.

3

Mediu

Zgomote, poluare, contaminare.

4

Financiar

Riscuri contractuale, insuficien#! fonduri, fraude, amenzi.

5

Uman

Revolte, lovituri, sabotaje, erori.

6

Dezastre naturale

Condi#ii climatice, cutremure de p!mânt, furtuni, erup#ii vulcanice etc

7

M!suri de siguran#!

M!suri de siguran#! inadecvate, management defectuos al siguran#ei.

8

Productivitate

Eroare de design, controale de calitate sub standarde, testare inadecvat!.

9

Profesional

Instruire defectuoas! "i insuficient!, neglijen#!, erori de design.

10

Distrugeri de proprietate

Incendii, inunda#ii, cutremure de p!mânt, contamin!ri, erori umane.

11

Publice

Rela#iile cu publicul.

12

Securitate

Atacuri, intruziuni, furturi, vandaliz!ri.

13

Tehnologice

Tehnologii noi (netestate), tehnologii invechite, tehologii dependente.


282

Vulnerabilitati: Vulnerabilitatea poate fi definit" ca o sl"biciune în ceea ce prive#te procedurile de securitate, arhitectura sistemelor de securitate, implementarea acestora, controlul intern, precum #i alte cauze care pot fi exploatate pentru a trece de sistemele de securitate#i a avea acces neautorizat la informa!ii, bunuri si valori. D u p # factorii care determin# vulnerabilitatea: • fizice; • naturale; • hardware; • software; • medii de stocare; • radia!ii; • comunica!ii; • umane

Amenin!#rile la adresa securit#!ii se pot clasifica în trei categorii: • naturale #i fizice; • accidentale; • inten!ionate. Amenin!"rile inten!ionate sunt #i cele mai frecvente. Aceste amenin!"ri pot fi categorisite în: • interne; • externe.


283

Amenintari: Tip amenintare Catastrofa

Exemplu Incendiu

Tip amenintare Accident

Exemplu Tensiune nestandard

Inundatie

Defect hardware

Cutremur de pamant

Deconectari mecanice

Alunecare de teren

Defect dispozitive control

Avalansa

Accident de constructie

Furtuna/uragan

Acte neintentionate

Angajat neinformat

Atac terorist

Angajat neinstruit

Revolta/rascoala

Angajat neglijent


284

Vulnerabilitati…exemple: Tip vulnerabilitate

Vulnerabilitate

Fizica

Înc"peri neîncuiate/neasigurate Ferestre neîncuiate/neasigurate Defecte de proiectare cl"diri Defecte de construc!ie cl"diri Sisteme antiincendiu insuficiente Materiale inflamabile depozitate inadecvat


285

Vulnerabilitati…exemple: Tip vulnerabilitate

Vulnerabilitate

Hardware

Configurare defectuoasa sau improprie Subsisteme de securitate neasigurate Echipamente invechite Echipamente fara certificate de calitate Proceduri de lucru neadecvate


286

Analiza riscurilor – modalitati de abordare Analiza cantitativ# Lucreaz" cu date statistice în domeniu

Analiza calitativ# Lucreaz" cu date mai pu !in complexe

Analiza vulnerabilit#!ii /analiza pe post Pune pe prim plan angajatul #i condi!iile specifice de lucru


287

Analiza calitativa a riscului de securitate Aceast" metod" se preteaza la firmele de m"rime mic". Metoda nu folose#te date statistice. Se folose#te ca dat" de intrare poten!ialul de pierdere. Metoda opereaz" cu termeni ca: # des/înalt, mediu, rar/redus – referitor la probabilitatea de apari !ie a riscurilor #i impactul acestora. # vital, critic, important, general #i informa!ional – referitor la tipul #i clasificarea informa!iilor. # numere, 1, 2, 3. Aceasta are ca efect imediat reducerea volumului de munc" #i a timpului consumat. Metoda are #i dezavantaje. Printre acestea: greu de cuantificat anumi!i termeni (important – este un termen greu de # definit în management). numerele sunt de aceast" dat" #i mai subiective. #


288

Analiza calitativa Pentru coordonarea unei prioritiz"ri sumare a nivelului de risc se parcurg urm"torii pa#i: 1.

Determinarea valorii impactului pentru bunuri.

2. 3.

Estimarea probabilit"!ii de producere a unui eveniment. Stabilirea unei liste sumare a nivelului de risc prin combinarea impactului #i a probabilit"!ii de producere pentru fiecare bun.


289

Stabilirea nivelului de pierderi #i a clasei/nivelului de impact Pierderi (Eur)*

Punctaj

Clasa/nivel de impact

<1.000

1

R

1.001 – 10.000

2

R

10.001 – 50.000

3

R

50.001 – 100.000

4

R

100.001 – 500.000

5

M

500.001 – 1.000.000

6

M

1.000.001 – 5.000.000

7

M

5.000.001 – 10.000.000

8

I

10.000.001 – 50.000.000

9

I

10

I

>50.000.000

Valoarea Clasei/nivelului de impact (V)

2

5

10

Clasa de impact: R – Redus. M – Mediu, I - Înalt ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

290

Probabilitatea de producere a unui eveniment Probabilitatea de producere (rata de probabilitate) Înalt"

Descriere

Sigur. Se produce o dat " sau de mai multe ori pe an

Medie

Probabil. Eveniment care se poate produce cel putin o dat" sau de dou" sau trei ori pe an

Redus"

Improbabil. Eveniment care nu se poate produce în urm "torii trei ani

Valoarea pierderilor poate fi diferit " în func!ie de m"rimea firmei. Un nivel de pierderi mare pentru o firm " mic" poate fi un nivel mic pentru o firm " mare. Se impune o stabilire a nivelului maxim #i minim al pierderilor pentru fiecare tip de firm " #i apoi stabilirea sc"rilor de punctaj aferente.


291

Pasi in detalierea nivelului de risc:

1.

Determinarea valorii impactului #i a expunerii pentru bunuri.

2.

Identificarea controalelor curente.

3.

Determinarea probabilit"!ii de impact.

4.

Determinarea detaliat" a nivelului de risc.


292

Determinarea valorii impactului #i a expunerii pentru bunuri – determinarea expunerii Rata expunere

Consecin!e

1

Insignifiante

2

Minore

3

Moderate

4

5

Descriere Pierderi materiale/financiare minore. Nu sunt pagube materiale sau r"ni!i. Pierderi materiale/financiare medii. Pagube materiale sunt reduse, se impune primul ajutor acordat personalului.

Pierderi materiale/financiare importante. Se impune tratament medical aplicat personalului. Activitatea se poate desf "#ura în continuare. Pierderi materiale/financiare importante. R "niri grave ale Majore personalului. Avarii importante. Capacit"!ile de produc!ie sunt diminuate. Pierderi materiale/financiare enorme. Mor !i. Pierderea total" a Catastrofale capacit"!ilor de produc!ie.


293

Determinarea valorii impactului #i a expunerii pentru bunuri – determinarea impactului Clasa de impact

Valoarea clasei de impact (V)

Rata de expunere

Factorul de expunere (FE)

10

5

100%

5

4

80%

3

60%

2 1

40% 20%

Impact Î(nalt) Impact M(ediu) Impact R(edus)

2

Determinarea valorii impactului se face prin înmul !irea între valoarea clasei de impact (V) "i factorul de expunere (FE) corespunz#toare.

x Plaja de valori a ratei de impact

Nivel

7- 10

Înalt

4-6

Mediu

0-3

Redus

Rata de impact Plajele de valori sunt cuprinse între 0 #i 10 ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

294

Identificarea controalelor curente

#

Inventarierea controalelor curente (fizice).

#

Stabilire eficien!ei ecestora.

#

Identificare controale “inactive”.


295

Determinarea probabilit"!ii de impact. Presupune determinarea existen!ei unei anumite vulnerabilit"!i #i posibilitatea exploat"rii acesteia precum si modalitatea de a fi diminuata prin utilizarea controalelor. Atribute de care depinde nivelul de vulnerabilitate: 1. Num#rul de atacatori. Vulnerabilitatea va cre#te dac" num!rul persoanelor care produc un atac este în cre"tere. Vulnerabilitatea va !tire al atacatorilor este ridicat. cre#telocal dac" nivelul de preg sau atac la distan !#. Vulnerabilitatea va cre#te dac" anumite goluri de securitate pot fi exploatate de la distan!". 3. Cuno"tin!e. Vulnerabilitatea va cre#te dac" un anume tip de atac este cunoscut #i documentat. 4. Automatizarea. Vulnerabilitatea va cre#te dac" un anume tip de atac poate fi automatizat în a#a fel incât s" g"seasc" singur #i s" exploateze golurile de securitate. 2. Atac


296

Determinarea probabilit"!ii de impact. Nivel vulnerabilitate Înalt"

Medie

Redusa

Condi!ii

•Num"r mare de atacatori. •Atac de/la distan!". •Privilegii de “anonymous” pentru efectuarea atacului •Modalit"!i de exploatare foarte bine cunoscute si documentate •Automatizare •Num"r mediu de atacatori. •Atac local. •Necesit" drepturi de acces. •Metode de atac nedocumentate. •Neautomatizare. •Num"r redus de atacatori – cuno #tinte arhitectur" intern" •Atac local •Necesit" privilegii de Administrator •Metode de atac nedocumentate •Neautomatizare ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Nota

5 •dac" cel putin una din condi!ii este indeplinit"

3 •dac" cel putin una din condi!ii este indeplinit" 1 •dac" cel putin una din condi!ii este indeplinit"

297

Determinarea probabilit"!ii de impact. Întreb#ri

Note 0 - Da, 1 - Nu

Sunt definite responsabilit"!ile #i sunt efectiv aplicate? Sunt aten!ion"rile comunicate #i urm"rite execut"rile acestora? Procesele #i procedurile sunt bine definite#i înv"!ate? Tehnologia existent" sau controalele existente reduc amenin!area? Practicile curente de audit sunt suficiente pentru detectarea abuzurilor sau controlul deficien!elor? Total:


298

Determinarea probabilit"!ii de impact. Exemplu: Nivel de vulnerabilitate

5

Întreb#ri referitoare la eficacitatea controalelor

Note 0 - Da, 1 - Nu

Sunt definite responsabilit"!ile #i sunt efectiv aplicate?

0

Sunt aten!ion"rile comunicate #i urm"rite execut"rile acestora?

0

Procesele #i procedurile sunt bine definite #i înv"!ate?

0

Tehnologia existent" sau controalele existente reduc amenin !area?

1

Practicile curente de audit sunt suficiente pentru detectarea abuzurilor sau controlul deficien!elor?

1

Total Rata total# de probabilitate pentru LAN "i host remote


=

2

7

299

Probabilitatea de producere a riscurilor Nivel de producere

Probabilitate producere

Descriere

A

Aproape sigur

Se poate produce în orice condi!ii

B

Probabil

Se poate produce în anumite condi!ii

C

Moderat

Se poate produce în timp

D

Improbabil

S-ar putea produce în timp

E

Rar

Se poate produce numai în condi !ii excep!ionale


300

Consecinte ale producerii riscurilor Nivel consecin!e

Descriere / consecin!e

1

Insignifiante

Pierderi financiare minore. Nu sunt pagube materiale sau r"ni!i.

2

Minore

Pierderi financiare medii. Pagube materiale reduse, se impune primul ajutor acordat personalului.

3

Moderate

Pierderi financiare importante. Se impune tratament medical aplicat personalului. Activitatea se poate desf "# ura în continuare.

4

Majore

5

Catastrofale

Exemple consecin!e

Pierderi financiare importante. R "niri grave ale personalului. Avarii importante. Capacit"!ile de produc!ie sunt diminuate. Pierderi financiar e enorme. Mor capacit"!ilor de produc!ie.


! i. Pierderea total " a

301

Matricea analizei calitative a riscurilor Consecin!e Probabilitate de producere

Insignifiant e

Minore

Moderate

Majore

Catastrofale

1

2

3

4

5

A (aproape sigur)

I

I

E

E

E

B (probabil) C (moderat)

M R

I M

I I

E E

E E

D (improbabil)

R

R

M

I

E

E (rar)

R

R

M

I

I

E - Risc Extrem.

Se impun ac!iuni imediate pentru minimizarea acestuia. Se impune o detaliere asupra bunurilor #i a planurilor de management pentru minimizarea riscurilor. Trebuie impuse strategii pentru aceasta. I - Risc Înalt. Trebuie luate imediat în calcul de c "tre manager. Se vor identifica strategiile de management în acest caz. Ca #i anterior, trebuie minimizate riscurile. M - Risc moderat. Trebuie luate în calcul de c "tre manager. R - Risc Redus. Ac!iuni specificate în procedurile de rutin". Tabelele folosite în analiza calitativ# a riscului trebuie particularizate pe activit #!ile "i locurile specifice. 302

Analiza cantitativ" a riscului de securitate Pentru analiza calitativ" a riscului se parcurg urm "torii 6 pasi: 1.

Identificarea #i evaluarea activelor (bunurilor firmei).

2. 3.

Determinarea vulnerabilit"!ilor. Estimarea probabilit"!ii de producere. Calcularea pierderilor anuale estimate. Analiza m"surilor de control. Calcularea Rentabilit"!ii Investi!iei (RI).

4. 5. 6.


303

Identificarea bunurilor. Date

Fizice

Financiare

Administrative

Documentatii

Logistice/manageriale

Software

Planificari

Hardware

Statistice

Operationale

Operationale

Programe

Personal

Ghiduri de operare

Cladiri

Proceduri

Birouri

Planuri de securitate

Anexe

Planuri de avarie

Sisteme electrice

Masuri de control

Sisteme de canalizare Instalatii de gaze Sisteme de iluminat Sisteme de aer conditionat

Comunicatii

Retele de calculatoare Proceduri de comunicatii Sisteme de voce date Sisteme de securitate

304

Evaluarea bunurilor. Atunci când evalu"m bunurile este de preferat s " se foloseasc" o scal" a valorii bunurilor. Num#rul

Valoarea în EUR

0

<1

1

1÷10

2

11 ÷ 100

……….

………….

6

100.001 ÷ 1.000.000

7

1.000.001÷10.000.000

8

>10.000.000


305

Evaluarea bunurilor – intrebari: Presupune s" se stabileasc" costurile de înlocuire pentru cazuri când un anume bun este distrus. Pentru aceasta trebuie s" ne punem întreb"ri care s" ne ajute s" evalu"m aceste bunuri. Referitor la bunurile materiale ar trebui puse urm #toarele întreb#ri: $ Care este costul de înlocuire a bunului la pre !urile actuale? $ Cât timp dureaz" pân" se înlocuie#te bunul/componenta distrus"? $ Dac" opera!ia/opera!iile pot fi f"cute manual, de câ!i oameni este nevoie? $ De cât timp suplimentar este nevoie pentru remediere? $ Care sunt pierderile în rela !iile cu clien!ii în condi!ii de nefunc!ionalitate? Referitor la personal: $ De câ!i oameni este nevoie s " lucreze pentru recuperarea pagubelor? $ Cât cost" instruirea unui nou personal? $ Care sunt efectele psihologice ale producerii pagubelor/dezastrelor? ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

306

Estimarea valorii impactului - exemplu Fiecare bun are, în cazul pierderii acestuia sau al func!ion"rii defectuoase, impact asupra a trei elemente necesare în asigurarea securit"!ii, #i anume: 1. Secretizare. 2. Integritate. 3. Disponibilitate. #i ai Consideram ca sistemul de admitere acces stocheaza datele a 1000 de angaja

firmei. (inten#ionat, neinten#ionat, accident, fenomen "i structura acestuia. Desi exist! copie de siguran#! natural),Înseurma pierdunui atât eveniment datele, cât nedorit pentru acestea refacerea structurii bazei de date poate fi f!cut! doar de o alta firma calificata, lucrând 48 de ore pentru reconstruc#ie (în timpul programului). Valoarea tarifului firmei este de 100 Eur/or!. Repunerea datelor si refacerea sistemului, va putea fi f!cut! în afara orelor de program de aceea"i firma iar aceast! opera#ie dureaz! 32 de ore "i este tarifata cu 200 Eur/or! (lucrul în afara orelor de program). Pierderea secretului, ne"tiind natura dezastrului, creeaz! pierderi estimate la 30.000 #a costurilor de refacere. Eur, aceasta fiind zona cu impactul cel mai mare în privin Disponibilitate: 48 ore x 100 (EU/or") = 4.800 Eur. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

307

Estimarea valorii impactului - exemplu Calculul valorii totale pentru fiecare bun Calcul"m valoarea total" pentru un impact folosind formula:

unde Valoare b = valoarea impactului pentru bunul b; Impact i = valoarea impactului în zona respectiv" pentru bunul b. Avem trei (i = 3) zone de impact (Secret, Integritate #i Disponibilitate).

Zona impact

Valoare impact (Eur)

Secret

30.000

Integritate

-

Disponibilitate

4.800

În acest caz, Valoarea b = 30.000 + 0 + 4.800 = 34.800 Eur


308

Determinarea vulnerabilitatilor Naturale

Accidente

Cutremure de p"mânt Inunda!ii Uragane Alunec"ri de teren Furtuni de z"pad" Furtuni de nisip Tornade Tsunami

Acte inten!ionate

Desc"rc"ri electrice Erup!ii vulcanice Dezv"luiri Perturb"ri electrice Întreruperi electrice Incendii Scurgeri de lichide Erori de transmisii-telecomunica!ii Erori ale operatorilor/utilizatorilor Erori de cadru organizatoric Erori hardware Erori software

Dezv"luiri Sabotaj al angaja!ilor Fraud"ri Furturi Loviri Utiliz"ri neautorizate Vandalism Intruziuni Atacuri cu bombe Revolte/r"scoale

309


Estimarea probabilitatii de producere Se stabile#te probabilitatea de producere a unui incident într-un interval de timp.

Frecventa de producere a incidentelor...

Frecven!a

Valoarea

Niciodat"

0,0

laO300 dat"ani

1/300

0,00333

laO200 dat"ani

1/200

0,005

laO100 dat"ani

1/100

0,01

laO50 datani "

1/50

0,02

laO25 datani "

1/25

0,04

laO5 dat ani"

1/5

0,2

" la O 2dat ani

1/ 2

pe an O dat" De ori dou pe an " O dat" pe lun"

0,5

1/1

1,0 2/1

12/1

O dat" pe s"pt"mân"

52/1

pe ziO dat" ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

2,0 12,0 52

365/1

365 310

Amenintari: AMENINTARI NATURALE Cutremure de pamant Inundatii Uragane Alunecari de teren

RATA DE PRODUCERE 0,005 – 0,2 0.01 – 0,5 0,05 – 0,5 0 – 0,1

Furtuni de zapada Furtuni de nisip Tornado Tsunami Descarcari electrice Eruptii vulcanive

0,07 - 50 0,01 – 0,5 0 - 10 0,0001 - 2 0 – 0,125 0 – 0,01


311

Amenintari: ACCIDENTE Dezvaluiri Perturbari electrice Intreruperi electrice Incendii Scurgeri de lichide Erori de transmisii/telecomunicatii Erori ale operatorilor/utilizatorilor Erori hardware Erori software

RATA DE PRODUCERE 0,2 - 5 0,1 - 30 0,1 - 10 0,1 - 10 0,02 - 3 0,5 - 100 10 - 200 10 - 200 1 - 200


312

Amenintari: ACTE INTENTIONATE Dezvaluiri Sabotaj al angajatilor Fraudari Furturi

RATA DE PRODUCERE 0,2 - 5 0,1 - 5 0,09 – 0,5 0,015 - 1

Loviri Utilizari neautorizate Vandalism Intruziuni Atacuri cu bombe Revolte/rascoale

0,1 - 5 0,009 - 5 0,008 - 1 -? 0,01 - 100 0 – 0,29


313

Calcularea pierderilor anuale estimate Calcularea pierderilor anuale estimate pe fiecare amenin!are. unde PAE a = Pierderi Anuale Estimate pentru amenin !area a, Vb = Valoarea bunului b (0 la n bunuri), Ea = Estimarea num"rului de incidente ale amenin!"rii a (0 la m amenin!"ri).

Bun = Calculator (local)

Bun = Imprimant"

Amenin ! are = tensiune

Amenin!are = 'ocuri de tensiune

Amenin!are = 'ocuri de tensiune

Cost incident = 500

Cost incident = 500

Cost incident = 10.000

Frecven!a de producere este de cinci (5) ori pe an.



' ocuri de

PAE1,=1500x5 = 2.500

PAE =2,500x5 = 2.500 1

Bun = Centru servere

PAE

3, 1

= 10.000x5 = 50.000

PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1 PAE = 2.500 + 2.500 + 50.000 = 55.000 Eur 314

Calcularea pierderilor anuale estimate Calcularea pierderilor anuale estimate pe fiecare bun unde PAE b = Pierderi Anuale Estimate pentru bunul b, V b = Valoarea bunului b (0 la n bunuri), Ea = Estimarea num"rului de incidente ale amenin!"rii a (0 la m amenin!"ri).




Amenin ! are = ' ocuri de tensiune

Amenin ! are = Cutremur de p"mânt

Amenin!are = Inunda!ie




Frecven ! a de producere este de cinci (5) ori pe an.

Frecven!a de producere este o dat" la 50 de ani.

Frecven!a de producere este de o dat" la 25 de ani.

PAE1, 1= 30.000x5 = 150.000

PAE 1,=2 50.000x0,02 = 10.000

PAE

1, 3

= 10.000x0,04 = 4.000

PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1 PAE = 150.500 + 10.000 + 4.000 = 164.000 Eur 315

Analiza masurilor de control Se va identifica amenin!area care produce cele mai mari valori ale pierderilor anuale estimate corespunz"tor acesteia (PAE a). Se vor identifica m"surile care pot duce la reducerea vulnerabilit"!ii.

AMENINTARI NATURALE

METODE DE CONTROL

Cutremure de pamant

Senzori, amplasament

Inundatii

Senzori, amplasament

Uragane Alunecari de teren

Amplasament Amplasament

Furtuni de zapada

Amplasament

Furtuni de nisip

Amplasament

Tornado

Amplasament

Tsunami

Amplasament

Descarcari electrice Eruptii vulcanive


Eclatoare, amplasament Amplasament

316

Analiza masurilor de control ACCIDENTE Dezvaluiri Perturbari electrice Intreruperi electrice Incendii Scurgeri de lichide Erori de transmisii/telecomunicatii Erori ale operatorilor/utilizatorilor Erori hardware Erori software


METODE DE CONTROL Protectie date Stabilizatoare tensiune Surse neintreruptibile Sisteme avertizare/stingere Senzori, carcase protectie Linii dedicate de transmisie Instruire personal Testare echipament/service Testare/service

317

Analiza masurilor de control ACTE INTENTIONATE Dezvaluiri Sabotaj al angajatilor Fraudari Furturi Loviri Utilizari neautorizate Vandalism Intruziuni Atacuri cu bombe Revolte/rascoale


METODE DE CONTROL Protectie date Protectie date Jurnale de acces Jurnale de acces Limitare acces fizic Parole, criptare date Limitare acces fizic Limitare acces fizic Limitare acces fizic Control acces/admitere acces

318

Calcularea rentabilitatii investitiei (RI) Pentru fiecare m"sur" de control aplicat" se identifica: Vulnerabilit"!ile care pot fi reduse prin aplicarea acelor m "suri de control. Atribuirea unei rate/valori optime pentru fiecare pereche eveniment/mod de control. #Estimarea costurilor anuale pentru implementarea m "surii de control respectiv. #Calcularea Rentabilit"!ii Investi!iei (RI). # #

Unde: c C Costul anual pentru aplicarea controlului rc ==indicele de eficacitate pentru controlul c, c, PAEa = Pierderile Anuale Estimate pentru amenin!area a.

La selectarea m"surilor suplimentare de control trebuie s" se !in" cont de realizarea urm "toarelor obiective: & valoare a Rentabilit "!ii Investi!iei cât mai mare; minimizare a PAE (Pierderi Anuale Estimate). & Valoarea lui RI cât mai mare se va putea ob!ine ac!ionând asupra indicelui de eficacitate rc prin cre#terea acestuia pân" la valoarea maxim" (1), sau asupra costului anual pentru aplicarea controlului Cc prin mic#orarea costurilor de implementare a controlului. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

319

Calcularea rentabilitatii investitiei – exemplu: PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1 PAE = 2.500 + 2.500 + 150.000 = 155.000 USD Amenin!are = 'ocuri de tensiune Control = Stabilizator de tensiune (100 Eur/buc.) Cc = 22 x 100 = 2.200 (22 buc.) rc = 0, 7 (se acoper" doar 70% din pierderi)


320

Analiza riscului de securitate Metoda cantitativ" de calcul al riscului de securitate este folosit" cu prec"dere la firmele de m"rime medie #i/sau mare. Metoda cantitativ" expus" are îns" anumite neajunsuri: Dificultatea de a g"si un num"r care s" cuantifice cât mai exact frecven!a de producere a unui eveniment.

$

$

Dificultatea deunei a cuantifica valori.pierderilor De exemplu, suntaceast foarte greu de definit #i calculul " caracteristic " disponibilitatea informa!iianumite când lipse#te. $ Metoda nu face distinc!ie între amenin!"rile rare, dar care produc dezastre mari ca valoare (incendiu, cutremure, tornade etc.), #i amenin!"rile dese care produc dezastre mici ca valoare (erori de operare), în ambele cazuri efectele financiare fiind asem"n"toare. $ Alegerea numerelor folosite poate fi considerat" subiectiv", munc" laborioas" care necesit" timp #i consum de resurse.


321

Metoda calitativa Vs Metoda cantitativa (Beneficii/avantaje) Metoda calitativa

Metoda cantitativa

Permite o mai bun" #i mai clar" ierarhizare a valorii riscului.

Riscurile sunt prioritizate datorit" impactului financiar; bunurile sunt prioritizate datorit" valorii financiare a acestora.

" valorilor Permite, folosite, " la un ajungereadatorit mai rapid consens.

" la!iile Rezultatele managementul riscului prin ajut investi în securitate.

Nu este necesar" cuantificarea frecven!ei Valorile rezultatelor cap"t" valori amenin!"rilor. “tangibile” (valori financiare, procente etc). Nu este necesar" determinarea valorii financiare a bunurilor.

Acurate!ea tinde s" creasc" in timp datorit" faptului ca firma î#i creaz" o baz" de date cu istoricul evenimentelor, in acela#i timp firma câ#tigând experien!".


322

Metoda calitativa Vs Metoda cantitativa (Dezavantaje) Metoda calitativa Nu face o diferen!iere suficient" între riscuri importante.

Metoda cantitativa Valoarea impactului pe fiecare risc este bazat " pe p"rerile subiective ale celor care fac analiza. Procesele prin care se ajunge la rezultate credibile sunt mari consumatoare de timp.

Rezultatele sunt subiective. Acestea sunt dependente de calitatea #i componen!a echipei de analiz" a riscului.

Calculele sunt foarte complexe #i necesit" timp îndelungat. Rezultatele au valoare monetar" #i sunt greu de interpretat de c"tre personalul non-tehnic.

Este dificil de justificat o investi !ie în m"suri/ controale de securitate atunci când nu se bazeaz" pe o analiz" cost-beneficii.

Procesele necesit" personal cu experien!" care nu poate fi pregatit u #or.


323

Ciclul procesului decizional:

Evaluarea riscurilor

1 4 M#surarea eficacit#!ii programului

Coordonarea procesului decizional

2 3 Implementare controale


324

Coordonarea procesului decizional:

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Definirea cerintelor operationale. Identificarea solutiilor de control. Revizuirea solutiilor de control propuse conform cerintelor functionale. Estimarea gradului de reducere a riscurilor. Estimarea costului pentru fiecare solutie. Selectarea strategiei de prevenire si/sau atenuare a riscurilor.


325

Coordonarea procesului decizional (informatii necesare) Informa !ia ce trebuie culeas" Decizia asupra modului de rezolvare a fiec!rui risc.

Descriere La ce nivel s! se fac! controlul pentru fiecare risc major. Trebuie aceptate toate riscurile majore. Se pot evita anumite riscuri majore.

Cerin#e func#ionale

Declara#ii în care s! fie descrise elementele necesare atenu!rii riscului.

Solu#ii poten#iale de control

Liste de control identificate !#ii riscului, echipacudeelementele management a securitposibile, care potdefi eficiente în atenuarea fiec!rui risc.

Gradul de reducere a riscului pentru fiecare solu#ie de control

Evaluarea fiec!rei solu#ii de control propuse pentru a determina cât de mult reduce nivelul de risc pentru bunuri.

Costul estimal pentru fiecare solu#ie de control

Totalitatea costurilor asociate cu achizi#ionarea, implementarea, sus#inerea "i m!surarea eficacit!#ii pentru fiecare control propus.

Lista solu#iilor de control ce urmeaz! a fi implementate

Alegerea se face pe baza unei analize cost-beneficii.


326

Definirea cerintelor functionale #

Definirea unor cerin!e func!ionale necesare asigur"rii securit"!ii reprezint" de fapt declara!ii/expuneri privind descrierea controalelor necesare pentru atenuarea riscului.

#

Cerin!ele func!ionale trebuiesc definite pentru fiecare din riscuri .

#

Cerin!ele func!ionale definesc

CE

presupunem c" trebuie f"cut

pentru identificarea #i reducerea riscului dar nu specific" #i riscul poate fi atenuat sau s" indice controalele specifice. #

CUM

CUM poate fi atenuat riscul prin identificarea solu!iilor de control revine ca sarcina Grupui de control/atenuare a riscului. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

327

Identificarea solutiilor de control #

Identificarea m"surilor de control presupune ca echipa care are aceasta sarcin" s" aib" experien!" în domeniu.

#

Dac" personalul propriu nu este specializat în acest scop atunci se poate apela la speciali #ti sau consultan !i din afara firmei (externalizare servicii – outsourcing). Ace#tia pot s" preia toate sarcinile sau s" asigure asisten!" în domeniu. ( A se vedea importanta “consultantului de securitate” )


328

Clasificare si organizare controale: Metoda clasific" - posibilele controale în trei categorii: organiza!ional, opera!ional #i tehnologic Fiecare categorie este împ"r!it" în trei subcategorii cu urm "toarele roluri: prevenire, detec!ie #i r"spuns (management). Tip control Organiza#ional

Opera#ional (Procese)

Tehnologic

Descriere

Subcategorii

Proceduri "i procese care stabilesc modul de ac#iune al personalului în cazul unor

Prevenire

evenimente.

R!spuns (management)

Definesc modurile de manevrare a datelor, a componentelor software "i hardware de c!tre personal.

Prevenire

Detec#ie

Detec#ie

Se includ "i elementele de protec#ie generale si specifice. Se includ elemente de infrastructur!, arhitectur!, inginerie, hardware, software "i firmware.

Prevenire

Include toate componentele tehnologice folosite pentru construirea unui sistem de securitate al firmei

R!spuns (management)

Detec#ie

329

Control organizational - prevenire Roluri "i responsabilit#!i clare. Definirea #i documentarea clar" a acestora vor face ca managerii #i angaja!ii s" în!eleag" responsabilit"!ile pe fiecare post în parte. Separarea datoriilor "i mai pu!ine privilegii. Aceasta va asigura faptul c" fiec"rui post de lucru îi sunt permise doar opera!iile care sa-i asigure desfa#urarea doar a sarcinilor de serviciu. Planuri "i proceduri de securitate bine documentate. Acestea sunt dezvoltate pentru a explica cum au fost implementate sustemele de control#i cum trebuie acestea men!inute. Instruire "i campanii de informare. Instruirea este necesar" pentru ca personalul sa fie la zi cu tehnologia iar campaniile de informare sunt necesare pentru avizarea personalului asupa schimbarilor care au fost "f cute. Sisteme "i procese de activare/dezactivare utilizatori. Acestea sunt necesare ca atunci când un nou personal este angajat acesta s" devin" cât mai repede productiv, iar cel care nu mai lucreaz" în firm" s"-#i piard" imediat drepturile. Acelea#i principii trebuiesc stipulate #i la transferurile de personal între diferite compartimente. Trebuie luat" în considerare #i schimbarea clasific"rii pentru un post sau departament. Stabilirea proceselor pentru acordarea accsului partenerilor de afaceri. Se includ aici to!i partenerii de afaceri: furnizorii, clien!ii, distribuitorii, subcontractan!ii etc. Principiile sunt similare cu cele enumerate anterior. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

330

Control organizational - detectie #

#

#

#

#

Programe continue de control a riscului, pentru evaluarea #i controlul riscului în compartimentele cheie ale firmei. Recenzii recurente ale sistemelor de control pentru a verifica eficien!a lor. Auditul periodic al sistemelor pentru a ne asigura c" sistemele de control nu au fost compromise sau prost configurate. Referin!e #i investigarea trecutului candida!ilor la angajare pe posturi care necesita acces la nivele ridicate de securitate. Stabilirea unui sistem de “rota!ie” a muncii. Aceasta va permite descoperirea unor activit"!i necinstite în rândul echipelor de securitate si/sau în rândul angaja!ilor care au acces la date de securitate. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

331

Control organizational – raspuns management Planuri de r#spuns la incidente. Aceste planuri vor include m"suri rapide de reac!ie pentru recuperare în caz de violare a securit"!ii #i minimizarea impactului pentru prevenirea r"spândirii la alte sisteme. Planurile de r"spuns la incidente mai trebuie s" permit" #i culegerea de dovezi care s" permit" ulterior aducerea în justi!ie a vinovatului.

Plan de continuare a afacerii. Cuprinde planuri menite s" men!in" firma în func!iune, total" sau par!ial", în cazul unor evenimente catastrofice care afecteaz" marea parte a infrastructurii de securitate.


332

Control operational - prevenire #

Protec!ia obiectivului prin mijloace fizice/electronice. Se includ aici sisteme de alarma, TVCI, perimetre de protec!ie, înc"peri separatoare, încuietori #i lac"te electronice, control si admitere acces, etc.

#

Asigurarea energiei electrice în caz de nevoie. Acestea vor asigura energia electric" necesar" func!ion"rii sistemelor/subsistemelor atunci când sursa primar" de energie este indisponibil". De asemene, vor asigura c" aplica!iile #i sistemele de operare care ruleaz" pe sisteme vor fi inchise în condi!ii normale evitând în acest fel pierderea de date.

#

Sisteme anti-incendiu. Cuprind sistemele de avertizare automat" a incendiilor, a stingerii acestor, etc.


333

Control operational - detectie $

Securitate fizic#. Sisteme care vor proteja firma de persoane care vor s" p"trund" în incinta acesteia. Se includ aici senzori, alarme, camere de supraveghere, senzori de perimetru #i de mi#care etc.

$

Securitatea fa!# de mediu. Sisteme care vor proteja firma de amenin!"rile care vin din partea mediului ambiant. Se includ aici detectoare de fum #i de foc, detectoare de inunda!ii, detectoare de suprasarcini atmosferice, paratrasnete, eclatoare etc.


334

Control tehnologic - preventie #

Autentificare/Identificare. Procesul de validare a elementelor de identificare ale unei persoane, computer, proces sau dispozitiv. Autentificarea presupune ca unul din elementele care a solicitat autentificarea s" fie cel care pretinde c" este. Formele de autentificare sunt: combina!iile username #i parol", Kerberos, token-uri, biometric", certificate.

#

Autorizare. Procesul de acordare a accesului la anumite informa!ii, servicii sau func"!iirii ase unei computer sau dispozitiv. Dup " ob!inerea autentific ob!inepersoane, autorizarea.

#

Admitere (Control access). Procesul de limitare a accesului la anumite locatii/informa!ii, proces bazat pe identitatea utilizatorului #i pe apartenen!a la anumite grupuri.

#

Protejarea comunica!iilor. Pentru protejarea comunica!iilor la nivel de re ! ele se folose # te criptarea pentru a se asigura integritatea #i confiden!ialitatea datelor transmise. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

335

Control tehnologic - detectie Sisteme de audit. Aceste sisteme fac posibil" monitorizarea #i urm"rirea evolu!iei unui sistem pentru a se vedea dac " func!ioneaz" în parametri configura!i. Sistemele de audit reprezint" un instrument de de baz" pentru detectarea, în!elegerea #i recuperarea în caz de evenimente.

$

$

Sisteme de alarmare efractie/detectie incendiu.

Sistemele sunt

construiteRs""spunsul detecteze #i "s"înalarmeze la orice tentativa de patrundere in obiectiv. const alarmarea echipelor de interventie si/sau blocarea cailor de acces, actionarea instalatiilor de stingere, precum #i informarea utilizatorului despre zonele direct afectate.. Instrumente de men!inere a integrit#!ii sistemului de securitate. Aceste instrumente fac ca personalul responsabil cu securitatea s" determine unde s-a f"cut o modificare neautorizat" în sistem.

$


336

Control tehnologic – raspuns management

$

Unelete de administrare a securit#!ii. Aceste instrumente sunt incluse în sistemele de securitate, programe #i dispozitive menite s" asigure securitatea pe un anume segment.

$

Identificarea. Permite facilitatea de a identifica in mod unic o anumita entitate. Cu ajutorul acestei facilit"!i se pot crea altele suplimentare cum ar fi: contabilizarea, discretionary access control, role-based access control etc.

$

Protec!ii inerente în sistem. Acestea sunt facilit"!i implementate în sistemele de securitate #i care asigur" protec!ia acestora si a informa!iei supuse proces"rii sau care este stocat" în acel sistem. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

337

Revizuirea solu!iilor propuse în conformitate cu cerin!ele Echipa de Management al riscului de securitate trebuie s " aprobe solu!iile de control propuse !inând cont de definirea cerin!elor func!ionale . Estimarea gradului de reducere a riscului $ Controlul propus previne un atac specific sau previne o categorie specifc " de atacuri? Controlul propus reduce #i/sau minimizeaz" riscul pentru o clas" de atacuri? $ Controlul propus este capabil s" recunoasc" un atac atunci când acesta este în curs de desf"#urare? $ Daca controlul propus recunoa#te un atac în curs de desf"#urare, este el capabil s" reziste #i s" urm"reasc" atacul ? $ Controlul propus poate ajuta la recuperarea bunurilor (datelor) dup " încetarea unui atac ? $ Controlul propus mai ofer" #i alte beneficii? $ Care este valoarea controlului propus relativ la valoarea bunului? $


338

Masurarea eficacitatii programului

1.

Dezvoltarea diagramei de evolu!ie a riscului de securitate.

2.

M"surarea eficacit"!ii controalelor.

3.

Evaluarea continu") a m"surilor de control, a schimb"rilor survenite asupra bunurilor #i asupra riscurilor.


339

Modalitatea de raspuns la incidente Protejarea vietilor

Aceasta trebuie s" reprezinte prima prioritate. Sistemele de csecuritatel, au un rol important în protejarea vie!ii oamenilor. Func!ionarea lor defectuoasa, sau nefunc!ionarea, pot s" duc" la pierderi de vie!i omene#ti.

Limitarea pagubelor

Presupune luarea de m "suri în vederea limit"rii urm"rilor unui atac sau eveniment. În cazul unui atac trebuie monitorizate ac !iunile atacatorului #i limitarea daunelor provocate de acesta. Pastrarea eviden!elor în vederea unei ac!iuni ulterioare de tragere la raspundere a vinovatului. Limitarea daunelor provocate de evenimente fizice.

Evaluarea pagubelor

Dup" ce limitarea daunelor a fost realizat" se impune o ev aluare a pagubelor. Evaluarea pagubelor va oferi o m"sur" a succesului atacului, precum #i a virulen!ei acestuia. În cazul dezastrelor naturale se va oferi o m "sur" a intensit"!ii acestora prin prisma valorii pagubelor create.

Determinarea cauzelor

Determinarea cauzelor vizeaz" cu prec"dere stabilirea sursei dezastrelor. Un dezastru poate fi provocat de un accident sau poate fi un act voit. Tratarea se face diferit. Dezastrele provocate de fenomene naturale sau accidente sunt u #or de determinat. Dificult"!i apar la determinarea cauzelor atunci când acestea sunt provocate de un atac al unei persoane r"uvoitoare. Revizuirea tuturor configura!iilor este absolut necesar".

Repararea stricaciunilor

Este imperios necesar ca repararea stric "ciunilor s" fie f"cut" cât mai rapid pentru ca firma s"-#i reia activitatea #i s" fie prezent" pe pia!". Planurile #i procedurile la nivel de firm " trebuie s" cuprind" #i strategii de restaurare.

Verificare/revizuire contram#suri, revizuire politici "i actualizare

Se stabile#te ce etape #i ac!iuni au avut succes #i care nu au avut succes din etapele anterioare. Se stabilesc greselile de abordare #i de ac!iune. Se vor modifica procesele, acolo unde este cazul, pentru ca pe viitor acestea sa confere o eficien !" sporit". Se fac imbun"t"!iri #i aduceri la zi (actualiz"ri). 340

Cat investim in securitate? Costuri (%) 100

O securitate maxim" poate fi asigurat" cu costuri foarte mari.

90 80 70 60

În majoritatea cazurilor 20% din costuri se reflect" în 80% beneficii în ceea ce prive#te minimizarea riscurilor #i asigurarea securit"!ii.

50 40 30

20 10

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Beneficii (atenuarea riscului) %

341

Reducerea riscurilor Pentru a putea s" reducem sau s" eliminam riscurile trebuie ca firma s" fie capabil" de urm"toarele opera!ii: #

#

#

Prevenirea - selectarea corect" a sistemelor/subsistemelor de securitate, actualizarea acestora #i adaptarea acestora la schimb "rile carecomponentelor se impun. Detec!ia - filtrarea #i analiza informa!iei, analizarea alertelor, corelarea cu nevoile firmei. R#spunsul - luarea m"surilor care se impun, comunicarea, preg"tirea constant".


342

Strategii pentru reducerea riscurilor Prevenirea - Prevenirea unor evenimente care pot afecta securitatea firmei. 2. Reducerea - Reducerea probabilit"!ii de producere #i a impactului. 3. Evitarea - Evitarea unui risc printr-o planificare eficient". 1.

4. 5.

Transferul - “Eliminarea” riscului prin crearea unei asigur"ri pe acel risc. Planificarea alternativ# - În cazul unor riscuri care nu pot fi prev"zute este nevoie de realizarea unor planuri alternative pentru reducerea impactului.


343

Metode utilizate in analiza riscurilor de securitate d.'%,"'(," 4% 09%/.").'"'% &%#'.-#%":" /;'%7" &%'-4% /-#0"/,"'% 4", 09%/.").0'.. 0(#' ).=%,. 06- ")%"$" 9% /%" /",% /-,%09(#4% /%) &". =.#% 0.'("'.%. 9% /",% - ",% 4% %7")("'@

# #

!%'-4" .#'%,4%9%#4%#'%%)-, ?(#/'.-#")%^ !%'-4" &"',./.)-, 4% ,.0/

#

!%'-4" ",=-,.)-, 4% 4%?%/'",.@

#

!%'-4" eLO3fa Be9%,"'.-#"))g L,.'./") O<,%"'> 300%' "#4 f()#%,"=.).'g a7")("'.-#R! D

#

!%'-4" !ah3XC


344

Metoda matricilor de risc Metoda contine patru componente de baz" : 1. componenta fizic"; 2. componenta func!ional" (procesual"); 3. componenta informa!ional"; 4. componenta de personal. Plecand de la modelul rela!ionalit"!ii dintre amenin!"ri #i vulnerabilit"!i, se face evaluarea riscului global prin aplicarea rela!iilor de calcul specifice, la determinarea riscurilor pentru fiecare component" #i însumarea ponderat" a rezultatelor par!iale.


345

METODA “MEHARI” Metoda utilizata pe plan european este elaborat " de o echip" de speciali#ti francezi, care abordeaz" atât analiza, cât #i managementul riscului, evaluând, cantitativ #i calitativ, factorii de risc. Metoda utilizeaza o serie specifice la existand, in cadrul sau, o baz"dedeinstrumente cuno#tin!e referitoare situa!iile de risc, sus!inut" de o aplica!ie software, ce permite calcule, simul"ri #i optimiz"ri. Club de la Sécurité de l'Information Français (CLUSIF) Materialul prezentat in aceasta expunere se bazeaza pe materialele publice aflate pe site-ul CLUSIF si respecta intocmai punctul de vedere asupra metodologiei Mehari.


346

MEHARI Actiuni manageriale #

Metoda ofera un set de unelte specifice managementului securitatii cu un set de actiuni manageriale, fiecare cu un scop specific:

Exemple: # Dezvoltarea planurilor de securitate. # # # # # #

Implementarea politicilor de securitatii. securitate. Efectuarea evaluarilor starii Evaluarea si managementul riscului. Includerea securitatii in procesul de management al proiectelor. Constientizarea importantei securitatii. Managementul operational al securitatii si controlul si monitorizarea actiunilor programate.


347

Utilizari ale MEHARI #

#

#

#

MEHARI este, in primul rand, o metoda pentru analiza riscului si pentru managementul riscului ceea ce inseamna ca, in practica, metoda si bazele sale de cunostiinte asociate, au fost menite pentru analiza exacta a riscului, atunci cand este necesar. ATENTIE! la primii pasi in securitate este de recomandat sa evaluati starea masurilor si politicilor de securitate existente ale organizatiei si sa le comparati cu cele mai bune practici pentru a putea clarifica golul care trebuie umplut. Dupa aceasta evaluare se vor decide actiunile concrete, grupate, de regula in planuri, reguli ale organizatiei, politici si/sau un cadru de referinta al securitatii. Aceasta abordare se poate baza pe analiza riscului, sau poate include conceptul de risc. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

348

MEHARI Argumente pentru necesitatea unei metodologii

“Este acest lucru cu adevarat necesar?” #

#

#

Aceasta intrebare o va pune, INTOTDEAUNA, persoana careia ii apartine decizia finala pentru alocarea bugetului corespunzator. Datorita lipsei unei evaluari preliminare si a unui consimtamant general asupra mizelor implicate, multe proeicte de securitate sunt amanate sau chiar abandonate. Deseori, mai tarziu, sau chiar de la inceputul unei abordari de securitate, riscul real pe care organizatia si-l asuma este pus sub semnul indoielii “Au fost identificate, chiar, toate riscurile la care organizatia ar putea fi expusa? Sunt nivelurile acestora acceptabile?”

#

ACESTEA sunt argumente pentru necesitatea unei metodologii care include analiza riscului.


349

MEHARI Evaluari de securitate

In setul Mehari exista doua module de evaluare: Un modul de evaluare rapida. 2. Un modul de evaluare mai detaliata. # In ambele cazuri, scopul este evaluarea riscului securitatii. In practica, evaluarea analizeaza serviciile de securitate si in mod 1.

#

#

cert, rezultatele vor depinde de profunzimea evaluarii, fiind evident ca o analiza rapida este mai putin precisa. Modul rapid se utilizeaza pentru o asa numita “recenzie a vulnerabilitatilor” un element al analizei riscului. Modul detaliat, cauta, in detaliu, posibilele slabiciuni ale fiecarui serviciu de securitate constituind o baza de expertiza, utilizabila pentru analiza riscului.


350

MEHARI Planuri de securitate

#

Este ceva obisnuit sa se construiasca planuri de actiune directa ca rezultat al evaluarii starii serviciilor de securitate.

#

Procesul abordare de management al securitatii utilizeaza aceasta este foarte simplu: care efectueaza o evaluare si decide sa imbunatateasca toate acele servicii care nu au un nivel al calitatii suficient de bun. A se vedea: “Ghidul de evaluare pentru serviciile de securitate”


351

MEHARI Bazele de cunostinte #

Modul de evaluare detaliata utilizeaza baza de cunostinte a serviciilor de securitate (documentata in MEHARI – “Manualul de referinte pentru servicii de securitate”) aceasta descriind, pentru fiecare serviciu, la ce foloseste, impotriva a ce este folosit, mecanismele si solutiile care spijina serviciul si elementele care ar trebui luate in considerare atunci cand se evalueaza calitatea serviciului.

#

Aceasta de de cunostinte putea fi utilizata pentru a crea unbaza cadru referintaunica, pentruvasecuritate (politi dedirect securitate) care va contine si va descrie, setul de reguli si instructiuni de securitate pe care le va urma organizatia. Manualul de referinte pentru servicii de securitate dar si chestionarele de evaluare ofera o bun baza de lucru pentru consultantii si managerii de securitate pentru a decide ce anume ar trebui aplicat

#


352

MEHARI Concluzii la modulele de evaluare

#

Modulele de evaluare ofera o privire larga si consecventa asupra securitatii.

#

Aceasta poate fi utilizata toate stadiile de maturitate ale constientizarii securitatiiinorganizatiei.


353

MEHARI Analiza mizelor de securitate #

#

#

#

Indiferent care ar fi orientarile politicii de securitate, exista un principiu asupra caruia toti managerii sunt de acord: “trebuie sa existe un echilibru just intre investitiile in securitate si importanta mizelor de securitate”. Intelegerea corespunzatoare a mizelor de securitate este fundamentala iar analiza acestora merita un nivel ridicat al prioritatii si o metoda de evaluare stricta si structurata. Scopul acestei analize este de a raspunde la dubla intrebare: “Ce s-ar putea intampla, si daca s-ar intampla, ar fi grav?” Acest lucru ne arata ca, in domeniul securitatii, mizele sunt considerate ca fiind consecintele evenimentelor care deranjeaza operatiunile planificate ale unei organizatii. Modul de analiza Mehari: “Analiza mizelor si clasificare”.


354

MEHARI Analizarea mizelor de securitate #

Baza pentru o analiza a riscului. (Daca nu exista un acord asupra potentialului riscurilor, este posibil sa nu fie alocat un buget ).

#

Baza pentru orice planificare de actiune strategica. (Bunurile si fondurile alocate pentru securitate, ca si politele de asigurare sunt in proportie directa cu riscul).

#

Baza planificarii securitatii. (Uneori, planurile de actiune pot fi create direct folosind o abordare directa bazata pe combinarea a doua seturi de expertiza: profesia insesi, oferita de managementul operational si solutiile de securitate oferite de consultantii de securitate).

#

Clasificarea: un element esential pentru politica de securitate. (in practica, o companie care administreaza securitatea printr-o politica si un set de reguli specifice, va diferentia bunurile, valorile si informatiile care trebuiesc protejate).


355

MEHARI Analiza riscului !

!

In toate publicatiile care privesc securitatea, analiza riscului, este considerat motorul propulsor in securitate desi, majoritatea acestora, nu prezinta si metodele care trebuiesc folosite.. MEHARI ofera o abordare structurata pentru evaluarea riscului, pe baza catorva principii destul de simple tinand cont ca o situatie de risc poate fi caracterizata de mai multi factori:

!

care sau nu depind de masuri de securitate, ci Factori structurali de activitatea de baza (organizationali) a organizatiei, de mediul si de contextul acesteia.

!

Factori de reducere a riscului care sunt o functie directa a masurilor de securitate implementate.

!

!

MHARI permite evaluarea calitativa si cantitativa a acestor factori si ajuta la evaluarea nivelurilor de risc ca rezultat. De fapt, analiza mizelor de securitate este utilizata pentru a determina un nivel de gravitate maxim al consecintelor unei situatii de risc.


356

MEHARI Analiza riscului: un ajutor in planificarea strategica !

Identificarea factorilor de reducere a riscului (functie a masurilor de securitate) ofera o baza metodologica pentru construirea unui plan de securitate sau a unui plan strategic general. Pentru acest lucru MEHARI ofera o abordare structurata si organizata pentru planificarea securitatii.

!

Aceasta este bazata pe opentru baza de cunostiinte a situatiilor de risc abordare si proceduri automate evaluarea factorilor de reducere a riscului.

!

In sprijinul acesteia exista “RISICARE” un software produs de compania franceza BUC SA si distribuit in Romania de catre Paideia Consulting SRL (http://www.paideiaconsulting.ro).


357

MEHARI Analize de risc #

#

#

Analiza sistematica a situatiilor de risc – se identifica toate, potentialele, situatii de risc, se analizeaza cele mai critice dintre acestea si se identifica actiuni pentru a reduce riscul la un nivel acceptabil. Aceasta utilizare a MEHARI se concentreaza pe a se asigura ca fiecare situatie critica de risc a fost identificata si este acoperita de un plan de actiune. Analiza spontana a situatiilor de risc – acelasi set de unelte poate fi utilizat si in alte abordari de management al securitatii. In cazurile unde securitatea este administrata prin politici si proceduri specifice vor exista, intotdeauna, situatii cand unele reguli nu pot fi aplicate. Analiza spontana a riscului este utilizata pentru a decide cum este mai bine sa se mearga mai departe. Analiza riscului in proiecte noi – modelul si mecanismele de analiza a riscului pot fi utilizate, cu succes, in managementul proiectelor pentru a planifica masurile impotriva riscurilor si a decide ce masuri trebuie folosite ca rezultat. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

358

MEHARI Ghid de analiza a riscului


359

Dezbatere


360

VIII. PROCESUL DE ELABORARE A PROIECTARII SISTEMELOR DE SECURITATE Securitatea electronica

un sub-set de contramasuri ce trebuiesc puse in practica de orice organizatie


361

Securitatea electronica Aceasta ar fi ….. ultima contramasura de pus in practica. Ierarhic ar trebui sa se inceapa cu:

Politici si proceduri de securitate Securitatea fizica Securitatea informatica si a retelelor Constientizarea si formarea personalului Programe de securitate operationale Securitatea electronica PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

362

Principiu de baza: CONSILIATI CLIENTUL PENTRU A DEFINII CELE TREI TIPURI DE CONTRAMASURI:

1. 2. 3.

High-tech – sisteme electronice de securitate, tehnologii de securitate a informatiilor etc. Low-tech - incuietori, bariere, garduri, lumini de siguranta, etc. Masuri ne-tehnice – politici si proceduri, programe de securitate, programe de training, planuri de paza, protectie si transport valori etc.


363

Contramasuri de securitate #

Fiecare contram "sur " de securitate ar trebui s " ajute la îndeplinirea unei politici specifice de securitate.

#

Daca scopul unei contraac!iuni nu poate fi g"sit în politica de securitate stabilita, asta ar putea insemna ori ca aceasta contramasura nu a fost bine gandita, ori politica de securitate este eronata.

#

Ambelor situatii va trebui sa le dam o atentie suplimentara.


364

Stabilirea bugetului Bugetul de securitate are trei dimensiuni:

2.

Stabilirea contramasurilor; Prioritizarea;

3.

Eliminarea progresiv".

1.


365

Stabilirea contramasurilor ETAPE: 1.

Defini!i activele care urmeaz# s# fie protejate

#

Analizati mediul de amplasare al acestora (fizic, de securitate, operational etc.) Analizati si determinati critic consecintele distrugerii si/sau pierderii activelor

#

( ATENTIE! acestea pot fi masurate in pierderi de vieti omenesti, vatamari corporale, pierderi valorice, daune aduse mediului precum si pierderea intregii afaceri sau imposibilitatea ca aceasta sa continue intr-un timp acceptabil). PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

366

Stabilirea contramasurilor 2.

Efectuati analiza de risc.

#

Defini atât poten!ialele riscuri si amenin!"ri generate de structura de ansamblu a activelor cat si amenintarile generate de posibilitatea unor furturi din interior si/sau exterior, atacuri armate,

#

#

distrugeri intentionate, acte teroriste etc. provocate de factorul uman. Analizati si tineti cont, daca exista, de istoricul unor asemenea evenimente, iar daca nu exista un asemenea istoric (activul este nou) utilizati informatiile de la active similare. Creati un sistem propriu de ierarhizare a tipurilor de evenimente si introduceti-le intr-o scala gradata de la risc minim la risc maxim. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

367

Stabilirea contramasurilor

4.

Revizuiti vulnerabilit"!ile de baz" ale tuturor activelor protejate la tipurile de atacuri comune analizate la punctul 2. Evaluati contram"surile existente, care sunt deja în

5.

vigoare sausi/sau se afla in proiectul constructie renovare etc. obiectivului aflat in Determinati probabilitatea unui atac asupra activelor.

3.


368

Calculatia riscurilor #'('$)*!'*

!"#$ &

$+,)!*-*#.!"(+!

"#$%&"'$(&

)*#+,+'-'(,('

$'.&-/- 0& ,1&$'$(,*&

.,-#,*&, ,"('.&-#* (&$(,$(&

./-$&*,+'-'(,('

./-$&*,+'-'(,(' '$(*'$%&"'

"#$(*,1,%/*' &2'%(&$(& $,(/*,-


369

Prioritizarea PRIMA PRIORITATE: PROTEJAREA VIETII PERSOANELOR A DOUA PRIORITATE: PROTEJAREA BUNURILOR A TREIA PRIORITATE: PROTEJAREA STABILITATII FINANCIARE Folosind aceast" metod", vom avea o imagine clar " ce poate fi prezentata clientului asupra masurilor ce trebuiesc luate, în ce ordine, cu ce costuri si cu ce randament al investi!iei.


370

Clasificarea contramasurilor #

#

#

#

#

Proiectantul poate evidentia fiecare contramasura, in primul rand, prin capacitatea sa de a proteja si salva vieti omenesti si in al doilea rand, de a proteja bunurile prin reducerea consecintelor urmarilor previzionate la analiza de risc efectuata anterior. În cele din urm", m"surile de contracarare pot fi clasificate fie ca preventative fie ca executive (deetc.). atenuare) in situatii specifice (incendiu, furturi, atacuri teroriste Contram"surile de prevenire, fie au un efect de descurajare fie pot împiedica initierea unui atac asupra obiectivului. M"surile executive au rolul de a limita limita daunele care rezult" sau consecin!ele unui atac care se produce. În cele din urm", costul fiec"rui contramasuri poate fi calculat. Primeaza balanta: contram"sur" - eficacitate. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

371

Eliminarea progresiva #

#

#

#

#

Multe proiecte de securitate ajung sa fie eliminate inainte de punerea lor in aplicare. SA NU UITAM: vorbim despre elaborarea bugetului Folosind metoda de prioritizare anterioara putem prezenta clientului “optiunea optima”. Aceasta nu se refera, cum gresit o face legea, la “minimul necesar acceptat tehnic” ci la minimul necesar acceptat luand in calcul analizele anterioare. In managementul financiar vorbim de “pragul minim de rentabilitate” sub care orice afacere devine nerentabila si ar trebui inchisa. SA NU UITAM: noi proiectam un sistem integrat de securitate Imediat ce bugetul devine disponibil, proiectul initial va putea fi completat si “optiunea optima” va deveni ceea ce ar fi trebui sa fie de la inceput: “sistemul complet de securitate”.


372

Fazele de proiectare #i executie a proiectului #

Etapele urm"toare se aplic" indiferent dac" proiectul este conceput, inca din faza de oferta, de c "tre un proiectant de securitate autorizat sau de c"tre un consultant de securitate angajat de c"tre beneficiar pentru realizarea caietului de sarcini.

#

Indiferent de situatie, pa#ii va fi aceiasi, poate un pic mai pu!in formali, dac" nu exist" nici un consultant extern implicat.


373

Faza: predesign #

Aceasta faza include o evaluare a riscurilor #i o coordonare cu arhitectul pentru a ob!ine elementele de securitate fizic" incluse în program de arhitectura.

#

Acest lucru necesit " o strâns " coordonare între departamentul de securitate, managerul de proiect #i arhitect.


374

Faza: schematica #

Aceasta faza, este acea parte a proiectului, în care proiectantul scrie pe hârtie, scopul proiectului #i mijloacele prin care el va împlini acest scop.

#

Aceasta reprezinta o baz" pentru documentul de proiectare care descrie in termeni clari, ce m"suri ar trebui luate pentru a satisface nevoile a proiectului #i costurile acestuia, in stare bruta.

#

Faza schematica poate include, de asemenea, unul sau mai multe desene simple, care ilustreaz " conceptele de proiectare. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

375

Faza: dezvoltarea proiectului #

Dup" aprobare a conceptelor #i a bugetului exprimate în faza schematica, proiectantul va putea dezvolta proiectarea pân" la un punct în care clientul poate vizualiza amplasamentul dispozitivelor fizice si electronice de securitate.

#

" vizualizare, Aceast de multe ori, duce la unele ajustari, înainte de finalizarea proiectului.

#

Ar putea fi necesare unele completari de echipamente (adaugari de senzori, de camere, etc.) sau chiar schimbarea locatiei centrului de monitorizare.


376

Faza: proiectul final #

#

# #

Odat" ce a fost vizualizat documentul de dezvoltare a proiectului #i acceptata solutia de proiectare, proiectantul va trece la completarea acesteia. Acest lucru va implica alegerea echipamentului care se potrive#te cel mai bine nevoilor fiecarei locatii. Proiectul fi destul de complet pentru a preg"ti un caiet de sarcinirezultat si a cerevaoferte firmelor instalatoare. Proiectul final va contine toate desenele si specificatiile necesare tinand cont si de prevederile legii in acest sens. (Vezi prevederile HG. 1010/2004)


377

Faza: oferta/negocierea #

In cazul în care proiectantul de securitate este si consultant de securitate, acesta poate fi invitat s" participe la evaluarea de oferte

#

El va primi, probabil, cereri de clarific"ri sau informa!ii si va revizui ofertele primite fiind invitat s" furnizeze clientului, o recomandare. Aceasta este o etap" foarte important".

#

De alegerea celui mai bun proiect depinde reputatia dumneavoastra ca specialisti in securitate.


378

Minighid in alegerea unui contractor # # #

#

#

#

#

# #

Ofertantul este licen!iat/autorizat pentru efectuarea activitatilor de securitate? Ofertantul este capabil, din punct de vedere financiar, sa finalizeze proiectul? Ofertantul are suficiente mijloace materiale si umane sa finalizeze proiectul in termen? Ofertantul se afla in litigii cu alti beneficiari? Si daca da, in ce stadiu se afla acestea? Ofertantul este in masura sa livreze echipamentele necesare la timp? Cum este creditat aceste de catre furnizori? Primeste echipamentele pe credit sau doar dupa plata unui avans? Care este reputatia ofertantului pentru calitatea lucrarilor executate si poate prezenta acesta o lista de referinte? Care este reputa!ia ofertantului pentru managementul de proiect? Poate prezenta referinte? Ofertantul are in echipa si ingineri sau numai tehnicieni? Ofertantul ofera un pret “corect” pentru realizarea proiectului?


379

IX. PASII ELABORARII PROIECTARII SISTEMELOR DE SECURITATE #

Fazele preliminare ale realizarii proiectului contin, in general, documente cu schite simple realizate tinand cont de obiectivele, metodele si bugetul alocat sistemului de securitate.

#

De obicei, aceste faze includ documente care fieaza obiectivele

#

#

#

proiectului securitate. de securitate si modul de interactiune al fortelor de Sistemul ar trebui s" fie descris ca un sistem intreg (integrat) #i, separat, fiecare dintre subsistemele sale. În cele din urm", bugetul pentru intregul sistem va fi atasat, astfel încât sa poata fi separate costurile operationale de cele ale echipamentelor electronice. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

380

Cercetarea #

ATENTIE! Acest proces de cercetare nu inseamna doar examinarea caietului de sarcini ci colectarea de informatii despre cerintele ce trebuiesc indeplinite putand include o varietate de domenii ca de exemplu:

Ce tehnologie de preteaza control/admitere a acesuluilaseconditiile cere a se utiliza si ce anume se sa se realizeze reale in care se gaseste obiectivul? 2. Ce tehnologie video se cere si ce se poate realiza concret? 3. Ce sisteme existente trebuie s ! fie integrate (interfoane, sisteme de control acces, sisteme video, ascensoare, sisteme de parcare, alarme, alte locatii de monitorizare)? 1.


381

Cercetarea #

Exist" multe posibilit"!i nelimitate pentru cercetare.

#

Este important s" face!i o list" de întreb"ri la care sa cautati raspunsul.

#

Acest lucru va implica adesea interviuri cu principalele p"r!i interesate din cadrul organizatiei clientului.

Dezbatere asupra activitatii de cercetare:………20 min.


382

Interviuri/anchete

#

Odat" ce obiectivele au fost definite si s-a convenit asupra acestora, de comun acord, cu clientul, va fi necesar si util realizarea unui sondaj utilizand interviuri si anchete pentru a determina nu pentru numaia cum privitecorecta dispozitivele ce se vor instala dar si avea sunt o imagine asupra coordonarii acestora prin interfetele existente (amplasarea echipamentelor, a cladirilor, mediul ambiant, alte sisteme existente si utilizatori).


383

Amplasarea camerelor video # #

#

#

Stabiliti obictivele pe care trebuie sa le indeplineasca Politicile de securitate #i baza pentru proiectare vor defini obiectivele pentru sistemul video. Este foarte posibil ca locul de amplasare al camerelor sa difere, in urma studiului si a analizei de risc, de cerintele clientului. Explicati de ce. Ce mai poate fi diferit de cerintele clientului?!


384

Controlul si admiterea accesului #

#

#

#

În mod similar, loca!iile propuse ca puncte de control si/sau admitere acces ar trebui s" fie determinate pe baza respect"rii politicilor de securitate #i a în conformitatea cu baza de proiectare. Va trebui sa luati in calcul dispozitiile interne privind accesul (atat pentru cat si pentru vizitatori) dar si pentru situatiile specialeangajati privind accesul persoanelor cu handicap. Nu uitati sa luati in calcul orarul de parcare, daca controlati accesul autovehiculelor. ATENTIE! Amplasarea turnichetilor constituie una din cele mai importante operatiuni de configurare a sistemului de C/A acces. Una din regui este accea de a amplasa in asa fel turnichetii incat acestia sa permita un acces imediat doar la lift fara a-I da posibilitatea vizitatorului sa utilizeze scarile. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

385

Cititoare de carduri si tastaturi #

#

#

#

#

Cititoarele de carduri ar trebui sa fie amplasate intr-un mod care faciliteaza intrarile/iesirile, in cazul usilor acestea fiind recomandata a se amplasa cat mai aproape de manerul usii. Daca acestea sunt operate de catre alte persoane (portari, dispeceri etc.) acestea trebuiesc amplasate la indemana acestora. Butoanele de deschidere se amplaseaza in locatii cat mai intuitive pentru utilizatori. Tastaturile ar trebui s" fie plasate similar cu cititoarele de carduri #i întrun mod care, dac" este posibil, ascunzând vederii codul ce se introduce. Dispozitivele de citire a datelor biometrice ar trebui s " fie plasate similar cu cititoarele de carduri #i într-un mod adecvat pentru mediul lor. De exemplu, sistemele de recunoa#tere vocal" nu sunt adecvate pentru mediile de înalt" zgomot, sistemele de recunoa#tere facial" necesit" iluminare a anumitor condi!iile în scopul de a func!iona în mod fiabil iar sistemele de amprent" digital" #i geometria mâinii pot lucra defectuos în praf #i murdarie. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

386

Iesirile de urgenta # #

#

INTOTDEAUNA respectati cerintele pentru iesirile de siguranta la foc. Toate u#ile iesire de incendiu trebuie s" fie configurate mecanic pentru ie#irea liber" iar unele dintre aceste usi sunt asigurate cu masuri de control acces. Exemplu:

1.

Controlul accesului pe casa scarilor este necesar pentru a preveni intrarea de la un etaj la altul.

2.

Limitarea accesului pe casa scarilor este tabu, cu unele excep !ii.

#

În primul caz, este comun" amplasarea unui cititor de control al accesului în casa sc"rii, folosind un sistem de blocare Hitower pe u #a sc"rilor, cu legatura directa la sistemul de detectie/stingere incendiu. În al doilea caz, este necesara o abordare mai variata. Cum politicile de securitate si proiectarea arhitecturala merg “mana in mana”, fiecare dintre acestea o poate afecta pe celalata. Uneori este necesara reconfigurarea unui spatiu arhitectural pentru a satisface ceintele de securitate in privinta iesirilor de siguranta.

#


387

Mediul ambiant #

#

Factorii de mediu de securitate ar trebui s" fi fost deja analizati in cadrul analizei de risc. În cazul în care clientul nu dore#te efectuarea unei analize a riscului pentru proiectul ce urmeaza a fi realizat este important sa avem o intelegere clara asupra activelor ce trebuiesc protejate.

#

Ce amenintari exista asupra acestora si ce istoric al evenimentelor de securitate exista.

#

Este indicata o statistica a criminalitatii din zona de amplasare a activelor de protejat.


388

Structura dispozitivelor electronice #

STRUCTURA DISPOZITIVELOR ca r#spuns al electronicii de securitate la OBIECTIVE $I BUGET.

#

Dup" cum sa afirmat anterior, fiecare echipament electronic de securitate ar trebui s" fie proiectat, in sistem, ca urmare a unei

#

#

politici de securitate a clientului. Recomand"m ca foaia de calcul cu amplasarea locatiei fiecarui dispozitiv, pe langa caracteristicile acestuia, sa aiba si o coloana cu referire la politica de securitate si cerintele specifice acesteia. În cazul în care se impun reduceri bugetare, va fi mai usor sa decidem (impreuna cu clientul) ce echipamente sunt prioritare pe baza politicii care o deserveste.


389

Relatii cu diversi furnizori si subcontractori: # # # # # # #

Arhitectul si proiectantul cladirii. Furnizorul de usi. “Electricianul”. Firma de automatizari. “Peisagistul”. “Liftierul” si furnizorul de scari rulante. Specialistii in IT si in telecomunicatii. Dezbatere….1 ora


390

X. TENDINTE ACTUALE IN PROIECTAREA SISTEMELOR DE SECURITATE #

#

# #

#

Lumea este in permanenta schimbare, uneori intr-un mod neasteptat, dramatic si cu consecinte personale. O astfel de schimbare profesionala a aparut odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana cand a trebuit sa adoptam toate normele europene referitoare la industria de securitate. Schimbari securitate. remarcabile s-au produs si in tehnologia sistemelor de Toate acestea nu puteau sa nu influenteze procesul de elaborare a proiectelor de securitate. O practica comuna, acceptata de toti practicienii a fost aceea de a utiliza istoricul nevoilor si experientelor clientilor utilizand, de cele mai multe ori simulari informatice pentru a avea o viziune de ansamblu a noilor cerinte ale beneficiarului. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

391

Responsabilitati profesionale #

#

#

#

#

S-au extins responsabilitatile profesionale individuale si au crescut oportunitatile provocatoare pentru toti cei care lucreaza in industria de securitate privata. Au aparut programe de formare profesionale specifice industriei si chiar primul master de securitate privata organizat de catre Universitatea de Vest din Timisoara la initiativa ARSS. Se pune de un securitate accent clar profesionalizarea persoanelor industria iar pe programul de proiectant sisteme din de securitate este cel mai complex dintre toate aceste programe. Cerinta de baza, acum, este…integrarea. Progresele tehnologice permit acest lucru cu minimum de effort indiferent de complexitatea subsistemelor utilizate. Operatorii care utilizeaza produsul final fiind mai usor de instruit si mai eficienti in utilizarea echipamentelor sporind eficacitatea interactiunii om-masina. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

392

Despre tehnicile de proiectare #

#

#

#

Cererea pentru niveluri mai ridicate de securitate a condus la crearea unor tehnici de proiectare obiectiv analitice pentru a identifica pericolele ascunse #i poten!iale probleme, determinand contram"suri de proiectare #i c"i de atac, #i creand metodologii de evaluare #i clasificare a riscului rezidual. Tehnicile specifice variaz", dar includ si scheme de analiza a defectelor a modrilor de defectare, efecte, analize critice si evaluare a riscurilor. Toate acestea sunt încorporate în standardele na!ionale #i interna!ionale, standardele comerciale pentru diverse industrii, cerin!ele contractuale #i specifica!ii tehnice, precum #i cerin!ele obligatorii ale autoritatilor de reglementare. Acestea ofer" o gestionare mai eficienta a securitatii unui obiectiv si asigura clientul ca a existat o perspectiv" critic" de care s-a tinut cont in proiectul prezentat acestuia spre aprobare. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

393

Reanalizarea factorilor de risc #

#

#

#

Relativ recent, o serie de concepte utilizate in alte industrii au devenit familiare si in activitatea de proiectare a unui sistem de securitate. Sa luam ca exemplu concedierea unui numar important de persoane de catre beneficiarul care a asolicitat un sistem de securitate. Aparent acest lucru are doar caracter social dar la proiectarea sistemului securitate tina cont de mult mai multe aspectedecare tin atat va de trebui gradulsadesespecializare a celor concediati cat si de mentalitatile acestora fata de actul de concediere. Este foarte posibil ca o buna parte din personalul concediat sa cunoasca punctele slabe ale obiectivului si sa-si vanda informatiile unor infractori. Fata de toata aceasta situatie va trebui sa reanalizam factorii de risc. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

394

Rolul proiectantului #

#

Rolul proiectantului de sisteme de securitate s-a largit considerabil. Acesta include acum obligativitatea de a avea cunostinte de tehnici de proiectare moderne care utilizeaza software performant, comunicare multilingvistica, cunoasterea standardelor nationale si europene, cunoasterea legislatiei nationale si europene, controlul consecintelor asupra erorilor umane si asupra mediului precum si o buna cunoastere a tehnologiei propuse in proiecte.


395

XII. PREZENTARE I18/2-02

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA'I EXECUTAREA INSTALA$IILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR 'I A SISTEMELOR DE ALARMARE CONTRA EFRAC$IEI DIN CL%DIRI Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE 'I TEHNIC% DE CALCUL îN CONSTRUC$II IPCT-SA Aprobat de: MINISTERUL LUCR%RILOR PUBLICE, TRANSPORTUR.IT.OR 'I LOCUIN$EI Cu ordinul nr: 2014/18.12.2002


396

OBIECT 'I DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul normativ cuprinde prevederi obligatorii la proiectarea, executarea #i exploatarea instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i a sistemelor de alarm " împotriva efrac!iei din construc!ii, în scopul satisfacerii exigen !elor de siguran!" a utili zatorilor. 1.2. Normativul este destinat proiectan!ilor, executan!ilor, verificatorilor de pro-iecte, exper !ilor tehnici #i responsabililor tehnici cu execu!ia, proprietarilor sub orice titlu #i utilizatorilor construc!iilor care se echipeaz" cu astfel de instala !ii. 1.3. Prevederile prezentului normativ se aplic" la proiectarea, executarea #i ex-ploatarea instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotri-va efrac!iei din construc!iile civile, de produc!ie #i depozitare. Sistemele #i instala!iile la care se refer" normativul sunt: - instala!ii de semnalizare a incendiilor; - sisteme de alarm " împotriva efrac!iei; - instala!ii de televiziune cu circuit închis; - sisteme de control acces (cu yale electromagnetice, cu cartele de identificare, cu barier" inductiv" etc.). 1.4. Prevederile normativului se aplic" la instala!iile precizate la art.1.3. din construc !iile noi, moderniz"rile, schimb"rile de destina!ie a construc!iilor existente precum #i la refacerea instala!iilor existente din cl"diri.


397

OBIECT 'I DOMENIU DE APLICARE 1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ instala!iile de semnalizare a incendiilor #i sistemele de alarm" împotriva efrac!iei pentru: # # #

# #

metrou, porturi #i aeroporturi; exploat"ri miniere în subteran; obiective din re!elele MApN, MI, SRI nominalizate prin ordine ale conduc"torilor structurilor respective; obiectivele exploatate de SNCFR; instala!ii de detectare #i alarm" din sistemele de ventilare-climatizare, de transport pneumatic etc.

La aceste sisteme #i instala!ii se aplic" prevederile corespunz"toare, elaborate de structurile respective, aprobate potrivit legii.


398

Terminologie specifica #

alarm! - semnal acustic #i/sau optic ini!iat de om sau de un dispozitiv de ini !iere (detector,

declan#ator manual de alarm" etc.) prin care persoanele din incint " sunt anun!ate despre existen!a unui eveniment (incendiu, efrac !ie); # alarm! fals! - alarm" produs" în condi!iile în care pericolul nu este real; anularea semnaliz!rii acustice - opera!ie manual" de oprire a semnalului acustic; c.a. - curent alternativ; # c. c. - curent continuu; # cale de transmisie - conexiune fizic", extern" echipamentului de control #i sem-nalizare (centrala de semnalizare), necesar" pentru transmisia de informa!ii #i/sau tensiunii de alimentare: între echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare) #i celelalte # componente ale unei instala!ii de semnalizare a incendiului #i/sau; între p"r!i ale unui echipament de control #i semnalizare (centrala de sem-nalizare) # dispuse în carcase diferite. # circuit de detectare - cale de transmisie care leag" punctele de detectare #i/sau semnalizare la echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare); # comanda automat! a dispozitivelor de interven"ie în caz de incendiu - dispozitiv automat folosit pentru ac!ionarea automat" a unor echipamente de protec!ie împotriva incendiului, dup" recep!ia unui semnal de la echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare); PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

399


date de func"ionare - condi!ii care se pot modifica temporar în timpul exploat"rii, fie automat,

fie prin comenzi manuale; #

#

#

#

#

date specifice constructiei- condi!ii modificabile cerute de exploatarea unui echipament de

control #i semnalizare pentru o configura!ie determinat" a instala!i ei; declan#ator manual de alarm! (buton de semnalizare) - component" a unei insta-la!ii de semnalizare a incendiilor care este utilizat" pentru semnalizarea manual" a unui incendiu; defect de izola"ie fa"! de p!mânt - conexiune accidental" între p"mânt #i un ele-ment oarecare al unui echipament de control #i semnalizare, a c"ilor de transmisie spre un echipament de control #i semnalizare sau a c"ilor de transmisie dintre elementele sistemului; defect de cablu - defect al unui circuit de transmisie spre echipamentul de con-trol #i semnalizare sau al unui circuit de transmisie dintre elementele sistemului, de tip scurtcircuit sau întrerupere sau de orice alt tip #i care afecteaz" modul de func!ionare a circuitului de transmisie respectiv; detector de incendiu - component" a sistemului de detectare a incendiului care con !ine cel pu!in un senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizeaz " cel pu!in un parametru fizic #i/sau chimic asociat cu incendiul #i care furnizeaz" un semnal corespunz"tor la echipamentul de control #i semnalizare (centrala de sem-nalizare); în cazul detectoarelor conven!ionale, acestea sesizeaz" doar dep"#irea unor valori limit", monitoarele analogice transmi!ând centralei de semnalizare informa!ia furnizat" de parametrul fizic #i/sau chimic supravegheat sau un echivalent al acestuia; PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

400


#

#

#

#

#

#

dispozitiv de alarm! la incendiu - component" acustic" #i/sau optic" a sistemu-lui de

alarm" la incendiu, neinclus" în echipamentul de control #i semnalizare, care este utilizat" pentru avertizare în caz de incendiu de exemplu o siren " sau un sem-nalizator optic; dispozitiv de transmisie alarm! incendiu - echipament intermediar care trans-mite un semnal de alarm" de la un echipament de control #i semnalizare (centrala de semnalizare) la un dispozitiv de recep!ie a alarmei; dispozitiv de transmisie semnal de defect - echipament intermediar care transmite un semnal de defect de la echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare) la un dispozitiv de recep!ie a semnalului de defect; distan"a de c!utare - distan!a maxim" ce trebuie parcurs " în cadrul unei zone pentru identificarea detectorului neadresabil care a ini!iat un semnal de alarm "; echipament de alimentare cu energie electric! - component" a instala!iei de sem-nalizare a incendiului care asigur" alimentarea cu energie electric" a echipamentu-lui de control #i semnalizare (echipamentul de alimentare cu energie electric " include surse de alimentare principal" #i de rezerv"); echipament de protec"ie impotriva incendiului - echipament automat de con-trol #i de interven!ie împotriva incendiului, de exemplu, o instala !ie de stingere; elemente pentru conectare - toate acele elemente care formeaz " leg"turile între diferitele componente ale unui sistem de detec !ie #i de alarm" la incendiu;


401


#

#

#

#

echipament de control #i semnalizare (central! de semnalizare) - component" a unei

instala!ii de semnalizare a incendiului sau a unui sistem de alarm " împotriva efrac!iei, echipament multifunc!ional care, în principal, asigur" recep!ionarea, prelucrarea, centralizarea #i transmiterea semnalelor de la #i c"tre elementele periferice interconec-tate în sistem; instala"ii de control acces - asigur" controlul diferen!iat al persoanelor în anumite zone de interese specifice ale unei incinte; instala"ie de legare la p!mânt - un ansamblu de conductoare de legare la p "mânt (de ramifica!ie, principale, de leg"tur") #i electrozi îngropa!i în p"mânt prin care se stabile#te, în mod voit, leg"tura cu p"mântul a unor p"r!i dintr-o instala!ie de semnalizare la incendiu sau dintr-un sistem de alarm " împotriva efrac!iei; instalatie de semnalizare a incendiului - ansamblu complex, compus din de-clan #atoare manuale de alarm" (butoane de semnalizare) #i detectoare automate, conectate la un echipament de control #i semnalizare (central" de semnalizare) care permite monitorizarea dispozitivelor de semnalizare #i care poate ac!iona automat, înaintea instala!iei de stingere, pornirea pompelor de incendiu, oprirea instala!iei de ventilare, pornirea instala!iei de evacuare mecanic" a fumului, trecerea prin dispo-zitivul de anclan#are automat" de pe sursa de alimentare electric" de rezerv", ac-!ionarea u#ilor antifoc, alertarea pompierilor #i salv"rii etc; instala"ii de televiziune cu circuit inchis (TVCI)- instala!ii prin care se suprave-gheaz ", în pennanen!" interiorul #i/sau exteriorul anumitor obiective sau spa!ii din cadrul acestora cu ajutorul camerelor de luat vederi, a echipamentelor de prelucrare, semna-lizare, monitorizare, înregistrare etc. #i al cablurilor specifice, asigurând înregistrarea imaginilor preluate; PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

402


#

# #

panou sinoptic (repetor) - panou pe care se totalizeaz" indica!iile vizuale prin intermediul

c"rora se poate constata, rapid #i în ansamblu, starea unei instala !ii de semnalizare a incendiului; resetare - opera!ie capabil" de a încheia o stare de alarm " la incendiu #i/sau o stare de defect; semnalizare - informa!ia furnizat" de un indicator; sistem de alarm! împotriva efrac"iei - o instala!ie complex" compus" dintr-o serie de dispozitive de comand", declan#atoare manuale #i detectoare automate conectate la un echipament de control #i semnalizare;

#

! de alimentare ! -alarm surs electric " a instala alimentarea cu!ieenergie electric iei de de rezervde semnalizare a incendiului sau !sistemului " la efrac în cazul indisponibilit "!ii !sursei

de baz"; #

#

#

#

#

stare func"ional! - stare caracterizat" prin prezen!a tensiunii electrice #i a semnaliz"rilor la

echipamentul de control #i semnalizare; sta"ie de receptie alarm! incendiu - centru de la care pot fi ini !iate, în orice moment, m"suri necesare de protec!ie #i de interven!ie la incendiu; sta"ie de receptie semnal de defect - centru de la care pot fi ini!iate m"surile corective necesare; surs! de alimentare electric! de baz! - alimentarea cu energie electric" a insta-la!iei de semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm " la efrac!ie în condi!ii normale de func!ionare; zon! - subdiviziune a spa!iilor protejate în care sunt instalate unul sau mai muIe puncte #i pentru care este furnizat" o semnalizare zonal" comun". PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

403

Prevederi generale… 3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA $ I EXECUTAREA INSTALA%IlLOR DE SEMNALIZARE A INCENDIlLOR $I A SISTEMELOR DE ALARM& îMPOTRIVA EFRAC%IEI 3.1. Instala!iile de semnalizare a incendiilor #i sistemele de alarm" împotriva efrac!iei se proiecteaz" #i se execut" în conformitate cu prevederile prezentului normativ, regle-ment"rilor tehnice specifice, func!iunilor unde se utilizeaz" #i prevederilor cuprinse în standardele, normele#i reglement"rile din anexele nr.l, 2, 4#i 5. 32. Documenta!ia tehnico-economic" se elaboreaz" pe baza conceptului de pro-tec!ie la risc (la incendiu #i/sau efrac!ie) bazat pe identificarea riscului #i, dup" caz, analiza de risc, stabilindu-se m"surile, tehnicile, procedeele#i organizarea insta" împotriva efrac!iei. la!iilor de semnalizare a incendiilor sau sistemelor de alarm 3.3. În urma analizei de risc la incendiu se define#te nivelul relativ de stare de pericol de incendiu sau de explozie urmat" de incendiu. 3.4. Dimensionarea instala!iilor de semnalizare a incendiilor#i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei #i amenajarea spa!iilor necesare instal"rii echipamentelor aferente se stabile#te de proiectant pe baza destina!iei construc!iei, caracteristicilor specifice ale produselor utilizate#i în func!ie de pericolul prognozat. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

404

Prevederi generale… 3.5. Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive noi etc. se face numai în baza certificatului de conformitate emis de un organism acreditat sau, dup" caz, a agrementului tehnic, precum #i a avizelor eliberate de organismele abilitate conform prevederilor legale. 3.6. Instala!iile de semnalizare a incendiilor aferente construc!iilor se stabilesc în func !ie de riscul de incendiu, tipul de cl "dire, destina!ie, categoria de importan!" a construc!iilor #i parametrii ce trebuie supraveghea!i (temperatura din înc"pere, fumul, emana!ia de gaze periculoase sau explozive, flac"ra etc.) 3.7. Sistemele de alarm" împotriva efrac!iei aferente construc!iilor se stabilesc în func!ie de categoria de importan!" a construc!iilor, de m"rimea #i importan!a valo-rilor materiale, spirituale, na!ionale sau personale cuprinse în construc!ii, !inând sea-ma #i de reglement"rile Inspectoratului General al Poli!iei. Acestea trebuie s" confe-re, atât bunurilor, cât #i persoanelor expuse la risc, un nivel compatibil cu importan!a riscului #i consecin!elor care ar putea rezulta, astfel încât s" se asigure nivelul de securitate cerut. 3.8. Produc"torul sau fumizorul de elemente componente ale instala !iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei are obliga!ia s" livreze odat" cu echipamentele #i instruc!iunile de func!ionare, montaj, exploatare #i verificare ale acestora. Instuc!iunile #i inscrip!ion"rile elementelor de comand" #i semnalizare ale echipamentului de control #i semnalizare trebuie s" fie în lim-ba român ".


405

Prevederi generale… 3.9. Constructorul are obliga!ia s" efectueze lucr"rile în conformitate cu prevederile documenta!iilor tehnico-economice #i reglement"rile tehnice specifice. 3.10. Investitorul are obliga!ia de a aviza documenta!ia tehnico-economic", de a recep!iona lucrarea, de a exploata#i între!ine în condi!ii de siguran!" instala!iile de semnalizare a incendiilor#i sistemele de alarm" împotriva efrac!iei. 3.11. Tipul instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotri-va efrac!iei, care se adopt", modul de dispunere, dimensionare#i activare a acestora trebu-ie s" corespund" caracteristicilor cl"dirii #i manifest"rilor specifice ale "rile prioritare, în evenimentelor, pri-vind ierarhizarea riscurilor, stabilindu-se st conformitate cu cerin!ele produc"torului. 3.12. Proiectarea, executarea, pnnerea în func!iune, asigurarea service-ului #i a mentenan!ei instala!ii lor #i echipamentelor aferente instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei se realizeaz" de c"tre societ"!i comerciale care au competen!" profesional" atestat", în condi!iile legii, din partea organelor abilitate.


406

Echiparea cladirilor… 4. ECHIPAREA CL&DIRILOR CU INSTALA%ll DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR $I CU SISTEME DE ALARM& IMPOTRIVA EFRACTIEI 4.1. Instala!iile de semnalizare a incendiilor 4.1.1. Echiparea cl"dirilor cu instala!ii de semnalizare a incendiilor se realizeaz" în vederea asigur"rii exigen!elor de siguran!" la foc a utilizatorilor construc !iei, pen-tru prevenirea incendiilor #i interven!ia în timp util, în caz de apari !ie a acestora, în func !ie de categoria de importan!" a construc!iei, tipul construc!iei, nivelul riscului de incendiu (categoria de pericol de incendiu), destina!ia cl"dirii, potrivit prevederilor prezentului normativ. Beneficiarul poate stabili #i în alte cazuri echiparea cu astfel de instala !ii a construc!iilor pe care le utilizeaz". 4.1.2. Instala!iile de semnalizare a incendiilor trebuie s" asigure: detectarea incendiilor, atât pe c"ile de circula!ie pentru func!ionarea normal" a construc!iilor, # cât, mai ales, în spa!iile #i înc"perile auxiliare, precum #i în acele înc"peri în care incendiul ar putea evolua nestânjenit, rar" a fi observat în timp util; anun !area incendiului la punctul de supraveghere permanent ", automat #i/sau prin # declan#atoare manuale de alarm " (butoane de semnalizare) #i telefoane de interior, precum #i dup" caz, la unitatea de pompieri (serviciul de pompieri); - alarmarea operativ " a personalului de serviciu, care trebuie s " organizeze #i s" asigure prima interven!ie #i evacuarea utilizatorilor în conformitate cu pla-nurile de ac !iune stabilite; avertizarea ocupan!ilor (utilizatorilor) din cl"dire asupra pericolului de incendiu #i transmiterea # de instruc!iuni (mesaje) pentru evitarea panicii. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

407

Echiparea cladirilor… 4.1.3. Echipamentul de control#i semnalizare (centrala de semnalizare - fig.l) este o component" a unei instala!ii de semnalizare a mcendiului care poate fi utilizat", dup" caz, pentru: # # # # # #

#

a recep!iona semnale de la detectoarele conectate; a determina dac" aceste semnale corespund unei condi!ii de alarm"; a indica acustic #i optic o condi!ie de alarm"; a indica locul izbucnirii incendiului; a înregistra dac" este posibil oricare din aceste informa !ii; a monitoriza func!ionarea corect" a sistemului #i a da avertiz"ri acustice #i optice pentru orice defect (scurtcircuit, rupere linie sau defect în alimenta-rea cu energie etc.); a transmite semnalul de alarm" incendiu, la dispozitive de alarm" incendiu sonore sau optice, spre echipamentul de transmisie a alarmei de incendiu la serviciul de pompieri, spre echipamentul de comand" automat" a unui sis-tem (dispozitiv) sau instala!ie de limitare #i stingere a incendiului.


408

Schema instalatiei de semnalizare a incendiilor Legend#: A – detector ( oare) de incendiu; B - echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare); # C - dispozitiv( e) de alarm " incendiu; # D - declan#ator( oare) manual( e) de alarm " (buton de semnalizare); # E - dispozitiv de transmisie alarm" incendiu; # #

F - sta!ie de recep!ie alarm" incendiu; G - comanda sistemelor automate de protec !ie împotriva incendiului; # H - echipament de protec !ie împotriva incendiului sau instala!ie de stingere; # J - dispozitiv de transmisie semnal de defect; # K - sta!ie de recep!ie semnal de defect; # L - echipament de alimentare cu energie. # #


409

Centrala de semnalizare 4.1.4. Echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare) trebuie "s semnalizeze far" ambiguitate, urm"toarele st"ri de func!ionare ale instala!iei de semnalizare a incendiilor: # starea de veghe, când echipamentul de control#i semnalizare este alimentat de o surs" de alimentare electric" #i în absen!a semnaliz"rii oric"rei alte st"ri ; # starea de alarm" la incendiu, când este semnalizat" alarma la incendiu; # starea de defect, când este semnalizat un defect; # starea de dezactivare, când este semnalizat" o dezactivare; # starea de testare, când este semnalizat" o testare a func!ion"rii. 4.1.5. Instala!ile de semnalizare a incendiilor trebuie s" asigure alarmarea pentru evacuarea persoanelor, s" asigure sau s" faciliteze interven!ia pompierilor #i s" pun" în func!iune sistemele de limitare a propag"rii focului în cl"dire. Dup! caz, instala#ia este destinat! s ! concentreze informa#iile "i comenzile legate de siguran#a la incendiu (s! le prelucreze "i s! se asigure toate func#iile sistemelor de detec#ie, desfumare, comunicare, stingere incendiu, oprire a anumitor instala #ii tehnologice etc).


410

Instalatia de semnalizare incendiu 4.1.6. Instala!ia de semnalizare a incendiului este, obligatoriu, compus # din dou# p#r!i principale: sistemul de detectare la incendiu; sistemul de alarm" la incendiu #i, dup" caz, alertare. Sistemul de detectare la incendiu are ca elemente: detectoare automate; # declan#atoare manuale (butoane de semnalizare); # 1. 2.

echipament de control #i semnalizare (central" de semnalizare); sistem de alimentare. Sistemul de alarm# la incendiu are ca elemente: echipament de control #i semnalizare (central" de semnalizare); # echipament de alimentare cu energie electric"; # echipamente de alarmare; # echipament de transmisie la distan !" a semnalelor de incendiu - op!ional; # echipament de transmisie la distan !" a semnalelor de defect - op !ional; # # echipament de comand" a protec!iei automate la un echipament automat de stingere a incendiului atunci când exist" instala!ie automat" de stingere a incendiului. # #


411

Dispozitive conectate la sistem 4.1.7. Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie #s fie evaluate "i testate pentru compatibilitatea utiliz#rii în instala!ii. La proiectarea instala!iei #i stabilirea parametrilor de intrare/ie#ire trebuie respectate cerin!ele specificate din documenta!ia produc"torului furnizat" împreun" cu echipamentele. 4.1.8. Proiectarea instala!iei trebuie astfel efectuat# încât efectele unui defect de cablu sau de conectare s# fie izolate "i s# nu împiedice: a) ini!ierea unui semnal de incendiu dintr-un spa!iu mai mare decât cel corespunz "tor unei singure zone de detectare; b) semnalizarea sonor" a unei alarme de incendiu într-un spa !iu mai mare decât cel corespunz"tor unei singure zone de alarmare; c) detectarea simultan" a unui incendiu #i semnalizarea unei alarme de incendiu; d) ac!ionarea simultan" a semnalelor de incendiu prin ambele metode de ini!iere, automat" #i manual"; e) ac!ionarea tuturor dispozitivelor de alarm" sonor" din cl"dire (cel pu!in un dispozitiv trebuie s" r"mân" func!ional), dac" instala!ia este folosit" pentru a emite semnalizarea sonor" de incendiu în cl"dire. Proiectarea instala!iei trebuie astfel efectuat" încât efectele a dou" defecte de cablu sau de conectare pe un singur circuit s" fie izolate #i s" nu împiedice protejarea unei arii desIa#urate mai mari de 10000 mZ•


412

Dispozitive conectate la sistem 4.1.9. Instala!ia trebuie realizat" astfel încât o indica!ie de defect s" fie dat", În caz de circuit întrerupt sau scurtcircuit pe orice circuit de alimentare pentru detec-toare sau declan#atoare manuale de avertizare, (butoane de semnalizare), dispo-zitive de alarm", oric"rui echipament auxiliar c"ruia trebuie s"-i fie indicat" starea de defect.

4.1.10. Sistemele #i instala!iile de semnalizare a incendiilor în zone cu pericol de explozie, gaze inflamabile, vapori combustibili #i praf trebuie realizate cu !in echipamente corespunz"toare mediului respectiv asigurându-se aparate cel pu cu siguran!" intrin-sec". In zonele cu pericol de explozie se aplic" reguli speciale de cablare, potrivit regle-ment"rilor specifice.


413

Zonarea cladirii 4.1.11. Cl"direa trebuie împ"r!it" în zone de detectare astfel încât locul de srcine a alarmei s " poat" fi determinat rapid din indica !iile date de echipamentul de control #i semnalizare la incendiu (centrala de semnalizare). Trebuie asigurate circuite de rezerv" pentru identificarea semnalelor de la declan#atoarele manuale de alarm " (butoane de semnalizare) astfel încât s" fie prevenite semnalele eronate (false). 4.1.12. împ"r!irea cl"dirii pe zone de detectare trebuie s " !in" seama #i de urm"toarele reguli: - aria desf"#urat" a unei singure zone trebuie s" fie mai mic" sau egal" cu 1600 m2; - distan!a de c"utare (în interiorul unei zone), pentru a avea confirmarea vizual" a incendiului, trebuie s" fie mai mic" sau egal" cu 30 m; - într-o zon" de detectare se pot include mai multe înc "peri, dac": înc!perile sunt învecinate, num!rul lor nu este mai mare de cinci "i în-treaga suprafa#! a # înc!perilor nu dep!"e"te 400 m2; înc!perile sunt învecinate, cu posibilitate de acces u"or la acestea, suprafa#a total! a # înc!perilor nu dep!"e"te 1000 m2 "i dac! în centrala de semnalizare a incendiilor sau la aceste înc!peri s-au prev!zut avertizori de alarm ! pen-tru spa#iul afectat de incendiu; - fiecare zon" trebuie limitat" la un singur nivel (etaj) al cl "dirii cu excep!iile urm"toare: zona este casa sc!rii, pu#ul liftului sau o structur! similar! care se întinde pe mai mult de un # nivel # suprafa#a total! a cl!dirii este mai mic! de 300 m2• PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

414

Zonarea cladirii 4.1.13. Imp"r!irea cl"dirii în zone de alarm" depinde de nevoile de diferen !iere a tipului de alarm". Dac" un semnal de alarm" se genereaz" întotdeauna pentru întreaga cl"dire, atunci nu este necesar" divizarea cl"dirii în zone de alarm".


415

Alegerea detectoarelor #i declan#atoarelor manuale 4.1.14. Detectoare Tipul de detector se alege în func!ie de: materialele din spa!iul protejat #i clasa de reac!ie la foc a acestora; # configura!ia spa!iului - în particular, în"l!imea; # efectele sistemelor #i instala!iilor de ventilare #i înc"lzire; # condi!iile ambiante în înc"perile supravegheate; # # posibilit"!ile declan#"rii alarmelor false. Detectoarele trebuie s" reac!ioneze rapid #i sigur în condi!iile ambiante exis-tente din spa!iile unde sunt amplasate. Diferitele tipuri de detectoare sunt prezen-tate în Anexa 3.

4.1.15. Tipul cel mai indicat de detector utilizat pentru asigurarea protec!iei persoanelor din cl#dirile civile (publice) este detectorul de fum. Celelalte tipuri de detectoare, de c"ldur" #i de flac"r", se utilizeaz" suplimentar fa!" de detectoarele de fum sau numai în acele spa !ii în care incendiul în faza mcipient " se manifest" prin cre#teri de temperatur" sau fl"c"ri sau are o evolu!ie rapid". C"ile de evacuare #i traseele de circula!ie comune, în caz de incendiu, se protejeaz " cu detectoare de fum.


416

Alegerea detectoarelor #i declan#atoarelor manuale 4.1.16. Pentru a asigura securitatea persoanelor se recomand " ca detectoarele s" reac!ioneze înainte ca atenuarea produs" de fum pe c"ile de evacuare s" ating" 0,5 dE/m, ceea ce corespunde la o vizibilitate de circa 15 m. 4.1.17. Cl"dirile de locuit particulare se recomand" s" se doteze cu detectoare de fum de tip autonom (dispozitiv autonom de alarmare la fum). Acestea pot func!iona o durat" mare de timp, peste 1 an, alimentate la baterii de 9 V.c.c.


417

Amplasarea detectoarelor 4.1.18. Detectoarele trebuie amplasate astfel încât produsele degajate de incendiul din suprafa!a suprave-gheat" s" ajung" la detectoare Iar" dilu!ie, aten-uare sau cu întârziere. Fiecare înc"pere trebuie s" fie echipat" cu cel pu!in un detector. Trebuie montate detectoare #i în spa!iile ascunse, unde incendiul se poate ini!ia sau de unde se poate r"spândi. Aceste spa!ii pot include locuri sub pardoseli false sau deasupra tavanelor false.


418

Distan!e #i limite de amplasare dintre detectoare… Distan!e "i limite de amplasare dintre detectoare "i dintre decla"atoarele manuale de alarm# (butoane de semnalizare) Detectoare de c#ldur#, de fum "i de flac#r# 4.1.19. Zona de supraveghere a fiec"rui detector este limitat" de o serie de factori: - suprafa !a protejat" (performan!a detectorului); distan!a orizontal" dintre orice punct din spa !iul supravegheat #i cel mai apropiat detector; # # # # #

distan!a fa!" de pere!i; în"l!imea #i configura!ia tavanului; ventilarea #i mi#carea aerului în spa!iul respectiv; obtura!iile mi#c"rii de convec!ie a produselor de ardere.

4.1.20. Detectoarele de fum #i de c"ldur" punctuale se monteaz" pe tavan, alte tipuri, dup" caz, putându-se monta #i pe pere!i. Performan!ele detectoarelor punctuale depind de în"l!imea înc"perii, conform tabelului 1. Detectoarele trebuie amplasate în a#a fel încât elementele lor sensibile s" fie în apropierea plafonului la o distan!" maxim" de 5% din în "l!imea înc"perii. Dac" exist" gradien!i de temperatur" în spa!iul protejat #i în"l!imea de stratificare se poate determina, se instaleaz" suplimentar detectoare #i la aceast" în"l!ime. #


419

Distan!e #i limite de amplasare dintre detectoare…


420

Distan!e #i limite de amplasare dintre detectoare… 4.1.21. Detectoarele optice cu fascicul se instaleaz" conform instruc!iunilor produc"torului. Orice parte a fascicolului apropiat" la mai pu!in de 500 mm de pere!i este considerat" insensibil" la incendiu. Lungimea spa!iului protejat de fiecare detec-tor optic cu fascicul trebuie considerat " de maximum 100 m. Fasciculele detectoarelor optice nu trebuie s" fie întrerupte. 4.122. Acoperirea zonei de supraveghere a fiec "rui detector de flac"r" este limi-tat" de urm"torii factori: distan!a de vizibilitate; # # distan!a fa!" de orice punct din spa !iul de supraveghere #i cel mai apropiat detector; prezen!a barierelor de radia!ie; # prezen!a surselor de radia!ie de interferen!". # Detectoarele de flac"r" se monteaz" pân" la în"l!imea de 20 m. 4.1.23. Pentru detectoarele de fum #i de c"ldur" montate sub acoperi#urile în pant", spre coam", pentru o înclina!ie de 1° a pantei, se m"resc distan!ele din tabelul 1 cu 1 %. Dac " acoperi#ul este în pant" sau cu luminatoare, se monteaz" detectoare în fiecare vârf de coam ". Atunci când denivel"rile tavanului (grinzi, nervuri) sunt mai mici de 5% din în "l!imea înc"perii se consider" tavan plan.


421

Distan!e #i limite de amplasare dintre detectoare… 4.1.24. Dac" prin ventilare se produc mai mult de 4 schimburi de aer pe or" se utilizeaz" detectoare în plus fa!" de cele necesare far " a lua în calcul ventilarea înc "perii. Determinarea num"rului #i a amplas"rii detectoarelor se face prin teste de propagare a fumului. Nu se monteaz" detectoare în apropierea gurilor de introducere a aerului. Dac " introducerea aerului se face printr-un tavan perforat atunci detectoarele trebuie s" aib" în jurul lor o zon" de tavan neperforat" cu raza de cel pu !in 600 mm. 4.1.25. Nu se recomand" montarea detectoarelor de fum sau c"ldur" în apropierea pere!ilor, la mai pu!in de 500 mm, pe aceea#i distan!" de 500 mm p"strân-du-se spa!iul liber în jurul oric"rui detector. 4.1.26. Pentru tavane cu denivel "rii (grinzi sau plan#ee casetate) se aplic" urm"toarele: # grinzile cu în"l!imi mai mari de 5% din în "l!imea înc"perii vor fi tratate ca pere!i desp"r!itori, cu excep!ia cazurilor când se poate ar"ta c" acestea nu întârzie, apreciabil, declan#area detectoarelor; în cazul plan#eelor casetate, o anumit" zon" dintre casete poate fi supraveg-heat " de un # singur detector. Volumul intern al casetelor acoperite de un detec-tor nu trebuie s " dep"#easc" produsul a 6 m2 cu în"l!imea grinzii, pentru detec-toarele de c"ldur", #i 12 m2 cu în"l!imea grinzii, pentru detectoare1e de fum.


422

Tavanele false 4.1.27. Tavanele false impun dou# cerin!e: # #

protec!ia împotriva incendiilor ini!iate sub tavanele false; protec!ia împotriva incendiilor ini!iate deasupra tavanelor false.

Dac" în tavanul fals exist" perfora!ii mici #i nu exist" posibilit"!i de ventilare care s" transporte fumul deasupra tavanului fals, atunci trebuie montate detectoare sub tavanul fals. Dac" exist" riscuri de ini!iere a unui incendiu deasupra tavanului fals trebuie montate detectoare #i deasupra tavanului fals. Dac" perfora!iile din tavanele false sunt suficient de mari, se pot utiliza detectoarele !iate sub aceste tavane. de deasupra tavanelor false pentru detectarea incendiilor ini In acest caz este posibil ca detectoarele de sub tavanele false "s fie omise. Asemenea cazuri necesit" o tratare individual" bazat" pe tipul, num"rul #i aria perfora!iilor, tipul #i cantitatea de combustibil #i ventila!ia care s" transporte fumul deasupra tavanului fals.


423

Butoanele de semnalizare 4.1.28. Declan#atoarele manuale (butoanele de semnalizare) din spa!iul protejat trebuie, în mod normal, s" aib" aceea#i metod" de func!ionare #i, preferabil, s" fie de acela#i tip. Declan#atoarele manuale de la care se pot ini!ia semnale de incendiu se marcheaz" clar, vizibil, pentru a putea fi diferen!iate de dispozitive prev"zute în alte scopuri, astfel încât s" fie identificate u#or #i trebuie s" fie accesibile. 4.1.29. Distan!a maxim" de parcurs din orice punct al cl"dirii la cel mai apropiat declan#ator manual nu va dep"#i 30 m. în cazul cl"dirilor înalte, foarte înalte #i cu aglomer"ri de persoane #i la cl"dirile cu persoane cu handicap loco-motor distan!a nu va dep"#i 20 m. în"l!imea de montare pentru butoane trebuie s" fie de la 1,2 la 1,5 m de pardoseal". 4.1.30. Declan#atoarele manuale se amplaseaz" pe c"ile de evacuare la inte-riorul sau la exteriorul fiec"rei u#i, pe scara de evacuare, (palierele de acces sau podestele sc"rilor de evacuare) #i la fiecare ie#ire spre exterior. Ele pot fi amplasate lâng" spa!iile care prezint" riscuri mari de incendiu. Declan#atoarele se amplaseaz" în locuri u#or accesibile. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

424

Dispozitivele de alarmare 4.1.31. Tipul, num"rul #i amplasarea dispozitivelor acustice de alarmare se realizeaz " astfel încât semnalizarea produs" de acestea s" fie audibil" în spa!iile în care sunt instalate, chiar în prezen !a altor senmaliz"ri sau zgomote de fond existente în aceste locuri. Sunetul emis de dispozitivele acustice de alarmare în caz de incendiu trebuie s " fie distinct #i u#or de identificat fa!" de celelalte sunete emise de dispozitivele acustice utilizate în alte scopuri. 4.1.32. Pentru a se preîntâmpina panica #i în scopul unei evacu "ri eficiente a ocupan!ilor cl"dirii, se recomand" ca senmalele destinate personalului de serviciu s " fie diferite fa!" de cele destinate celorlal!i ocupan!i ai cl"dirii. Detectoarele autonome sunt aparate prev"zute #i cu senmaliz"ri acustice #i/sau optice, cu " prin care alimentare se aten!ioneaz" utilizatorii asupra necesit"!ii înlocuirii, în termen de 10 la 30 deautonom zile, a bateriilor sl"bite. 4.1.33. Toate dispozitivele acustice de alarmare instalate într-o cl "dire trebuie s" produc" sunete de acela#i fel. Fac excep!ie spa!iile cu un nivel ridicat de zgomot fa!" de cel de fond în care se pot utiliza alte tipuri de dispozitive acustice care s " corespund" scopului propus. In spa!iile cu condi!ii normale de zgomot, dispozitivele acustice de alarmare trebuie s " produc" semnale sonore cu intensitatea de minimum 65 dB. în condi !iile în care, în aceste spa !ii, pot apare zgomote de fond cu durata mai mare de 30 secunde #i intensitatea egal" sau mai mare de 65 dB, este necesar ca dispozitivele acustice de alarmare s " produc" semnale sonore cu cel pu !in 5 dB peste nivelul acestora. în spa!iile cu nivel ridicat de zgomot, dispozitivele de semnalizare acustic " asigur" semnale sonore care s" aib" cel pu!in 10 dB peste nivelul zgomotului de fond #i, în func!ie de necesit"!i, se asigur" suplimentar senmalizare optic". PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

425

Dispozitivele de alarmare 4.1.34. în spa!iile destinate caz"rii persoanelor se recomand" ca intensitatea sonor" a dispozitivelor acustice de alarmare s " fie de minim 75 dB. La proiectarea #i realizarea sistemelor de alarmare în special pentru cl"dirile cu s"li aglomerate trebuie avut" în vedere #i atenuarea sunetelor produse de elementele fonoabsorbante (mochete, u#i etc.). 4.1.35. Pentru spa!iile mari, se recomand" utilizarea mai multor dispozitive acustice de semnalizare cu o intensitate mai redus ", dar care asigur" nivelul de audibilitate necesar, decât unul singur cu o intensitate sonor" foarte mare. Din considerente de siguran !", la cl"dirile cu s"li aglomerate se instaleaz" cel pu!in dou" dispozitive acustice de alarmare, în fiecare compartiment sau zon" de incendiu. Dispozitivele optice de alarmare se utilizeaz" suplimentar fa!" de cele acustice. 4.1.36. în situa!iile în care alarma de incendiu este transmis " prin echipamente de informare a publicului (de exemplu: sta!ii de amplificare), în locul unei instala !ii speciale de alarm", acestea trebuie: s" transmit" PRIORITAR alarma de incendiu, fa!" de oricare alt" semnalizare care se # realizeaz" prin acestea #i în toate spa!iile în care acest lucru este necesar; s" fie prev"zute cu alimentare electric" de rezerv"; # s" fie prev"zute cu amplificator de rezerv". #


426

Dispozitivele de alarmare 4.1.37. Dispozitivele de alarmare, montate în medii cu risc mare de incendiu, în medii speciale (explozive, corosive, cu umiditate ridicat" etc.) sau în exteriorul cl "dirilor, trebuie s" aib" un grad de protec!ie corespunz"tor. 4.1.38. Sistemul de alarmare în cadrul unui obiectiv trebuie realizat astfel încât defec !iunile intervenite la un circuit de semnalizare acustic" s" nu conduc" la scoaterea din func!iune a celorlalte circuite. Deconectarea de c"tre personalul autorizat sau defec!iunile ( scurtcircuit, rupere) circuitelor la care se conecteaz" dispozitivele acustice de alarmare din obiectiv, #i, în special, la cele cu s "li aglomerate trebuie s" fie semnalizate optic #i/sau acus-tic, automat la operatorul care " echipamentul #i semnalizare supravegheaz control incendiu. 4.1.39. Sistemul de alarmarededin cadrul unui obiectivla trebuie astfel realizat încât s" poat" fi transmis" alarma, în func!ie de necesit"!i, pe rând sau simultan, în toate spa !iile în care sunt montate dispozitivele de alarmare în caz de incendiu. 4.1.40. Sunetul emis de dispozitivele de alarm " trebuie s" fie continuu, chiar dac" are amplitudinea #i frecven!a variabil". 4.1.41. Semnalul de alarm" vocal" trebuie s" fie corespunz"tor, mesajele preînregistrate sau sintetizate trebuie s" fie transmise automat ca r"spuns Ia un sem-nal de incendiu, fie imediat, fie dup" o temporizare stabilit " #i nu trebuie s" depind" de prezen!a unui operator. Toate mesajele trebuie s" fie dare, scurte, lipsite de ambiguitate #i preprogramate. Nivelul sonor trebuie s" corespund" celorlalte dispozitive de alarm" sonor".

Sunetul recep!ionat trebuie s" fie inteligibil. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

427

Dispozitivele de alarmare 4.1.42. Nu se difuzeaz", în acela#i timp cu alarma de incendiu, alte semnale sonore vocale în spa!iul de protejat, iar cele difuzate în alte cazuri nu trebuie "s se confunde cu semnalele de alarm". Dac" timpul dintre mesajele succesive este mai mare de 10s pân" la 30s, între mesaje, trebuie s" fie difuzate suplimentar semnale asem "n"toare cu sunetele sirenelor. 4.1.43. Toate celelalte surse audio trebuie deconectate automat cu excep !ia microfonului de incendiu #i modulelor de alarm" vocal". Dac" se dau mesaje de incendiu în direct trebuie definite microfonul sau mi!uri. Cel pu!in un mi-crofon crofoanele de incendiu pentru a avea prioritate aceste anun trebuie amplasat la echipamentul de control#i semnalizare (centrala de sem-nalizare) #i altul într-un spa!iu separat. Func!ionarea microfoanelor de incendiu trebuie s" nu fie simultan". 4.1.44. Dispozitivele optice de alarm" la incendiu trebuie utilizate numai în complectarea celor sonore. Indiferent de aplica!ie nu se utilizeaz" numai dispozitive de alarm" incendiu optic". Alarma optic" trebuie s" dea semnale vizibile #i distincte fa!" de orice alte semnale optice din spa!iul de protejat. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

428

Echiparea constructiilor cu instalatii de semnalizare a incendiilor 42. Criterii de echipare a construc!iilor cu instala!ii de semnalizare a incendiilor. Principalele criterii de alegere a instala !iilor de semnalizare a incendiilor sunt: # categoriile de importan!" ale construc!iilor (conform HG 766 / 97); # tipurile de cl"diri #i construc!ii (conform normativului P I18); # riscul de incendiu conform normativului P l18, iar num "rul ocupan!ilor conform normativului I 7; # destina!ia cl"dirilor #i construc!iilor (conform normativului P I18 #i HG 525/96); # tipurile #i parametrii de func!ionare specifici ai echipamentelor, timpii de alarmare-alertare #i zonele protejate (conform OMI 84 /2001).


429

Echiparea constructiilor cu instalatii de semnalizare a incendiilor 4.2.1. Echiparea cu instala!ii de semnalizare a incendiilor, potrivit scenariilor de siguran !" la foc elaborate, sau dup" caz la evaluarea capacit"!ii de ap"rare împotriva incendiilor, se asigur" la urm"toarele compartimente de incendiu, construc !ii #i înc"peri: # toate categoriile de construc !ii (compartimente de incendiu, înc "peri) prev"zute, conform reglement "rilor specifice cu instala!ii automate de stingere cu ap", tip drencer sau pulverizatoare, cu cea!" de ap " #i substan!e speciale, în condi!iile în care ac!ionarea acestora se face prin astfel de instala !ii; # construc!iile închise, de importan!" excep!ional" #i deosebit" (A, B), încadrate conform legisla!iei specifice, neechipate cu instala!ii automate de stingere a incendiilor, precum #i cele

#

echipate care !este necesar"deasigurarea func !iune alainstala iilor automate stingere; semnaliz"rii incendiilor înainte de intrarea în construc!iile civile (publice) având destina!ia: • construc!ii administrative #i financiar bancare cu peste 600 de persoane; • construc!ii de turism cu mai mult de 3 niveluri sau care ad "postesc peste 150 persoane; • construc!ii de cultur" #i înv"!"mânt, cu mai mult de 4 niveluri sau care ad "postesc peste 600 persoane; • construc!ii de s"n"tate care ad"postesc peste 100 persoane (având paturi de spitalizare sta !ionare); • construc!ii comerciale #i de sport, cu peste 1500 de persoane; • construc!ii de cult cu peste 600 de persoane; • cl"diri înalte #i foarte înalte, cu excep!ia locuin!elor; • cl"diri cu s"li aglomerate; • construc!ii de produc!ie #i depozitare (inclusiv înc "peri ori spa!ii de produc !ie #i depozitare amplasate în

alte cl"diri) din categoriile A, B sau C pericol de incendiu, eu aria desf "#urat" mai mare de 600 m 2, precum #i depozite eu stive înalte (peste 4 m în"l!ime).


430

Echiparea constructiilor cu instalatii de semnalizare a incendiilor 4.2.2. Tipurile echipamentelor utilizate "i a instala!iilor de semnalizare a incendiilor sunt: Tip 1. instala"ii de semnalizare a incendiilor pentru uz general: în cl"diri trebuie s" fie prev"zute cu elemente standard SR EN 54 sau compatibile EN 54: # echipament de control #i semnalizare (central" de semnalizare); echipamente de alimentare cu energie electric"; # detectoare; # declan#atoare manuale (butoane de semnalizare); # # dispozitive de alarm"; # elemente anexe (izolatoare, module de intrare - ie #ire etc.). Tip 2. instala"ii de semnalizare a incendiilor pentru aplica"ii specifice: instala!ii pentru care nu exist" standarde europene sau agremente tehnice europene. Ele nu sunt prev "zute pentru protejarea întregii cl"diri, ci pentru situa!ii punctuale cum ar fi: zone de prelucrare electronic" a datelor, echipamente #i alte riscuri electrice; # # depozite cu stive înalte; zone cu pericol (chimic, biologic, nuclear, de exemplu); # riscuri provenite din interiorul sau exteriorul cl "dirii. #


431

Echiparea constructiilor cu instalatii de semnalizare a incendiilor 4.2.3. Timpii de alarmare/alertare asigura!i de tipul 1 trebuie s " fie de 10 secun-de pentru alarmare #i de la 10 secunde pân " la maxim 10 minute pentru alertare, din momentul intr"rii în alarm" a unui detector sau ac!ion"rii unui declan#ator manual. 4.2.4. Tipurile de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt: # total" prin detectoare de incendiu #i declan#atoare manuale; par!ial" prin detectoare de incendiu #i dec1an#atoare manuale; c"i comune de evacuare prin detectoare de incendiu #i declan#atoare manuale; # local" prin detectoare de incendiu #i declan#atoare manuale; # pentru un echipament prin detectoare de incendiu; # prin declan#atoare manuale. 4.2.5. Cu instala!ii de semnalizare a incendiilor de Tipul 1 se pot realiza tipurile 1,2,3 #i 6 de acoperire, iar cu instala !ii de semnalizare a incendiilor de Tip-ul II se pot realiza tipurile 4 #i 5 de acoperire. # #


432

Echiparea constructiilor cu instalatii de semnalizare a incendiilor 4.2.6. Tipul II de instala!ii de semnalizare a incendiilor se poate utiliza în combina!ie cu tipul 1 #i cu toate tipurile de acoperire din tabelul 2. Acoperirea realizat" astfel este de tip local sau pe echipament. 4.2.7. în toate construc!iile unde exist" pericol de sc"p"ri #i acumul"ri de gaz sau vapori inflamabili, se vor monta #i/sau detectoare de concentra!ie pentru gaze sau vapori care, în anumite concentra!ii, pot deveni periculoase (explozive sau toxice). Aceste detectoare trebuie s " avertizeze optic #i acustic atingerea pragului de 20% din limita inferioar " de explozie (LIE). 4.2.8. Instala !iile de semnalizare a incendiilor se prev "d doar cu dec1an#atoare manuale de alarmare (butoane de semnalizare), numai acolo unde observarea ini!ierii incendiilor se asigur" în timp util. Instala !iile de semnalizare a incendiilor prev "zute cu detectoare automate se doteaz", obligatoriu, #i cu declan#atoare man-uale de alarmare. De vazut tabelele de la pag. 20,21,22 din normativ PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

433

4.3. Sistemele de alarma impotriva efractiei 4.3.1. Sistemele de alarma impotriva efractiei se prevad in cladiri si spatii deschise sau compartimente din cladiri, civile sau industriale, care adapostesc valori importante materiale sau spirituale, pentru prevenirea efractiei si protectia vietii. Sistemele de alarma impotriva efractiei alese trebuie sa asigure valorile si persoanelel expuse la risc, la un nivel de protectie (nivel de securitate) compatibil cu importanta si consecintele riscului susceptibil de a se produce. 4.3.2. Sistemele de alarma impotriva efractiei au in componenta: echipament de control si semnalizare (centrala de semnalizare), dispozitivele de detectie automata sau manuala, dispozitive de semnalizare optica si sonora si optional, sisteme de transmisie spre un centru de supraveghere la distanta (monitorizare etc.) in functie de importanta obiectivului supravegheat. 4.3.3. Sistemul de alarm" împotriva efrac!iei se proiecteaz" pentru ob!inerea unor indica!ii clare, neambigue despre srcinea alarmei, împ"r!it pe zone sau circuite. Echipamentul utilizat trebuie s" aib" performan!ele specificate pentru condi!iile de mediu în care acesta urmeaz" s" fie instalat. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

434

Sistemele de alarma impotriva efractiei 4.3.4. în proiectarea sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei, ponderea organelor de comand" manuale asupra func!ion"rii sistemului se ia în consider-are dup " o evaluare a riscurilor manevrelor gre #ite #i a consecin!elor ce pot rezul-ta din aceste manevre asupra sistemului. 4.3.5. Instalarea detectoarelor de alarm" se face pe structuri fixe, lipsite de #ocuri vibra !ii, în !locuri personalului s "!iinua poat " fisau u#or obstruc ionate.inaccesibile Pentru asigurarea unei neautorizat, cât mai buneunde protec unei zone particu-lare se combin" diferitele tipuri de detectoare.

4.3.6. Echipamentul de control #i semnalizare al sistemelor de alarm" împotriva efrac !iei poate alimenta, în anumite cazuri, detectoare #i declan#atoare manuale de incendiu, (supravegherea spa!iilor însumeaz" în total mai pu!in de 300 m2), protec!ia asigurat" este, de regul", de tip local #i nu se substituie protec!iei prin instala!ia de semnalizare a incendiilor pentru întreaga cl"dire. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

435

4.4. Instala!ii de televiziune cu circuit închis 4.4.1. Instala!ii TVCI se prev"d pentru unit"!ile care impun o supraveghere video (por!i de acces, sec!ii de produc!ie, unit"!i bancare, supermagazine, centre de afa-ceri, baraje, locuri de parcare, supraveghere trafic auto etc.). 4.4.2. Amplasarea camerelor de luat vederi trebuie s" asigure atât eficien!a, cât #i siguran!a în func!ionare. 4.4.3. Instala!ia cuprinde echipamentele pentru prelucrarea #i compactarea imaginilor precum #i înregistrarea simultan" a acestora, asigurându-se identificarea persoanelor participante #i a bunurilor supravegheate. 4.4.4. Instala!iile TVCI trebuie s" asigure arhivarea imaginilor pe o perioad" de 30 de zile.


436

4.5. Sisteme de control acces 4.5.1. Sistemele de control acces se pot prevedea la u #ile principale ale cl"dirilor, ca posibile deschiz"tori electronice pentru u#i, por!i, precum #i deschiderea barierelor pentru accesul în parcaje, garaje etc. 4.52. Amplasarea centralelor de control acces poate fi centralizat ", în camera de comenzi a dispozitivelor de siguran!" ale cl"dirii sau amplasate local, în dreptul u#ilor principale de acces în cl "dire. 4.5.3. Instala!ia cuprinde echipamentele pentru preluarea parolelor de acces (carduri cu perfora!ii, cu cod de bare, cu cod magnetic, de proximitate etc.), recunoa#terea acestora #i permiterea accesului prin poarta respectiv".


437

SPATII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE SECURITATE 5. SPA % II DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE CONTROL $I SEMNALIZARE AFERENTE INSTALA %IILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR $I A SISTEMELOR DE ALARM& IMPOTRN A EFRAC%IEI 5.1. Inc"perile destinate echipamentelor de control #i semnalizare (central" de semnalizare) aferente instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor condi!ii: de alarm" împotriva efrac!iei trebuie s" corespund" urm "toarelor # s" fie amplasate cât mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al re!elei respective, asigurând un grad de securitate corespunz"tor; # s" fie situate, de regul", la parter, în spa!ii u #or accesibile din exterior, în vecin"tatea acceselor de interven!ie ale pompieilor; când specificul cl"dirii impune, se admite amplasarea echipamentelor de control #i semnalizare afe-rente instala !iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei la alte niveluri ale cl"dirii. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

438

Conditii indeplinite de incaperile destinate echipamentelor de securitate…continuare #

#

#

#

#

#

#

s" asigure posibilitatea de transport pe c"ile de acces a echipamentelor (coridoare, u#i) corespunz"tor gabaritului #i greut"!ii acestora; s" aib" iluminat natural #i posibilit"!i de aerisire, condi!ii normale de tem-peratur" #i umiditate admise'pentru cl"diri administrative, s" fie ferite de praf #i agen!i corosivi, riscul de avariere mecanic" a echipamentelor s" fie sc"zut; s" fie astfel realizate încât s" împiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor, trepida!iilor #i zgomotelor; !iilor utilitare (ap", s" nu fie traversate de conductele principale ale instala canalizare, gaze, înc"lzire etc.). Sunt admise numai racorduri pentru radia-toarele din înc"perile respective; s" nu fie amplasate sub înc"peri încadrate în clasa U3 (AD4 ) conform normativului I7; spa!iile pentru echipamentele de control #i semnalizare aferente instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i a sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei s" fie prev"zute cu instala!ii de iluminat de siguran!" pentru continuarea lucrului. în aceste înc"peri au acces doar persoane autorizate. înc"perile trebuie s" fie prev"zute cu tablou electric separat, alimentat înaintea întreruptorului general - la o singur" cale de alimentare - sau de pe bara cu tensiune permanent" - la dubl" alimentare. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

439

Conditii indeplinite de incaperile destinate echipamentelor de securitate…continuare 52. Echipamentele de control #i semnalizare aferente instala!iilor de semnalizare a incendiilor se instaleaz" de regul", în cl"direa serviciului de pompieri, în spa!ii u#or accesibile, sau când nu exist " serviciu de pompieri, într-o incint" supravegheat" permanent. 5.3. Centrala sau panoul repetar trebuie s " asigure retransla!ia indica!iilor în cl"dirile cu mai multe intr"ri pentru pompieri prin panouri suplimentare de avertizare. Indica !iile vizuale sub forma I "mpilor de avertizare, ale iluminatului pentru continuarea lucrului tre-buie s" fie montate la intr"rile prev"zute pentru accesul pompierilor în cl"dire. Acolo unde se monteaz" mai multe panouri de control care pennit preluarea controlului de la mai multe loca !ii, trebuie luate m " suri pentru a se preveni operarea contradictorie a comenzilor din pozi!ii diferite prin retransla!ia comenzilor.


440

Conditii indeplinite de incaperile destinate echipamentelor de securitate…continuare 5.4. Amplasarea echipamentului de control #i semnalizare (centrala de semnalizare) la incendiu impune, în plus fa!" de cele prev"zute la pct. 5.1, urm"toarele: # indica!iile #i controalele s" fie u#or accesibile pompierilor #i personalului res-ponsabil din cl"dire; # iluminatul s" permit" citirea cu u#urin!" a etichetelor #i indica!iilor vizuale; # riscul de incendiu s" fie sc"zut #i spa!iul s" fie acoperit de instala!iile de semna-lizare a incendiilor. Dac" echipamentul de control #i semnalizare este distribuit în mai multe carcase este necesar ca: # spa!iul de amplasare a fiec "rei carcase s" satisfac" cerin!ele de mai sus; # conexiunile dintre carcase s" fie protejate corespunz"tor împotriva avarierii prin incendiu sau avarierii mecanice; # facilit"!ile de monitorizare a defectelor s" acopere interconect"rile dintre diferite carcase ale centralei. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

441

Conditii indeplinite de incaperile destinate echipamentelor de securitate…continuare 5.5. Inc"perile destinate echipamentelor de control#i semnalizare aferente instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei se încadreaz" " periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare, ca locuri de munc " în definite prin STAS 8275. Din punct de vedere al mediului ele se în-cadreaz categoria EE (BAS) definit" conform normativului I7. Dac" se monteaz" echipamentele de control #i semnalizare aferente instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei în medii care nu satisfac condi!iile de mediu curat #i uscat, risc de avariere mecanic" #i de incendiu, atunci trebuie luate m"suri suplimentare de protec!ie a echipamentului. In aceste înc"peri se prev"d, prin documenta!ia tehnico-economic", cu minimum 1-2 prize de 16 A /220 V pentru "l mpi portabile #i unelte (scule, accesorii) portabile în condi!iile prev"zute de normativul I7. 5.6. Inc"perile destinate echipamentelor de control#i semnalizare aferente instala!iilor de semnalizare a incendiilor amplasate în construc!ii din categoria C, D, E trebuie amplasate în spa!ii ferite de incendiu sau în înc"peri separate prin elemente incombustibile ( Ca ) rezistente la foc, minim 60 miu, având golurile de acces protejate cu u#i rezistente la foc 30 miu. #i prev"zute cu dispozitive de autoînchidere. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

442

Conditii indeplinite de incaperile destinate echipamentelor de securitate…continuare 5.7. Iluminatul înc"perilor destinate echipamentelor de control #i semnalizare aferente instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotri-va efrac!iei se execut" cu l"mpi fluorescente sau incandescente în conformitate cu STAS 6646/1. " un post 5.8. In înc"perea centralelor de semnalizare a incendiilor se instaleaz telefonic, conectat la sistemul de telefonie interioar" a obiectivului #i un post direct la serviciul public de pompieri de sector sau localitate.

5.9. Pentru localizarea rapid", u#oar" #i f"r" ambiguitate a alarmei #i pentru a lega indica!ia centralei de loca!ia oric"rui detector sau declan#ator manual trebuie fumizate cel pu!in: cardul de zon", harta zonei, diagrama de conectare, "l mpi pentru indicare la distan!". 5.10. In cazul centrelor de supraveghere la distan!" se asigur" o semnalizare de alarm" la incendiu printr-o leg"tur" automat" cu pompierii într-un minim de timp de semnalizare. Alarmarea automat", în cazul existen!ei pazei în momentul declan#"rii alarmei de incendiu, trebuie confirmat" #i manual, telefonic. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

443

Conditii indeplinite de incaperile destinate echipamentelor de securitate…continuare 5.11. Leg"turile automate trebuie monitorizate astfel incât orice defect s " fie indicat la distan !" sau la central". Acolo unde exist" centre de supraveghere la distan!" trebuie transmise cel pu!in semnalele generale de incendiu sau de defect. Dac" spa!iul este permanent supravegheat atunci se poate utiliza telefonul pentru anun !area pompierilor. 5.12. Amplasarea corpurilor de iluminat din dispeceratele cu monitoare TV se face astfel Încât s" nu existe lumin" direct" atât natural", cât #i artificial" pe ecranele acestora. Echipamentele #i aparatura "de pardoseal . comand" se instaleaz" pe pere!i 'la nivelul privirii operatorului, la minim 0,8 m de la 5.13. Monitoarele se amplaseaz" la o distan!" de 6 ... 10 ori diagonala ecranului fa !" de locul de supraveghere al operatorului. Dac" num"rul monitoarelor este mai mare de patru acestea se instaleaz" in rackuri astfel incât operatorul s " le poat" urm"ri f"r" mi#carea capului. 5.14. Cablurile coaxiale care asigur" leg"tura Între diferitele echipamente (mul-tiplexor, monitoare, camere video, videorecordere etc.) se amplaseaz " la o distan!" mai mare de 0,5 m fa !" de cablurile de for!" #i se evit" trasee paralele ale acestora pe distan !e mai mari de 1 m. În cazurile În care paralelismul nu se poate evita, cablurile coaxiale se protejeaz" in tuburi metalice, legate la p"mânt la ambele capete, situa !ie in care nu se normeaz " distan!a dintre ele. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

444

REALIZAREA INSTALATIILOR… 6. REALIZAREA INSTALA %IILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR SISTEMELOR DE ALARM& IMPOTRIVA EFRAC%IEI 6.1. Tipuri de cablu

$I

6.1.1. Instala!iile de semnalizare a incendiilor se realizeaz" în execu!ie îngropat" sau aparent", cablurile utilizate fiind conforme cu cerin!ele specificate de produc"torul echipamentelor, luânduse în calcul intensitatea curentului admisibil #i atenuarea sem-nalelor date. 6.12. Circuitele instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei execut"încualte cabluri cu conductoare de cabluri cupru cu excep !ia cazurilor când sistemul este proiectat sse" lucreze tehnologii (de exemplu, optice). 6.1.3. Sec!iunea conductorului de cupru utilizat pentru instala!iile de semnalizare a incendiilor #i a sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei este cea rezultat " din cal-cul în func!ie de înc"rcare (curentul consumat în cazul cel mai defavorabil) #i consumul estimat pe circuitul respectiv, configura!ia #i lungimea traseelor, astfel încât la cel mai îndep"rtat element conectat s" se asigure tensiunea minim" de func!ionare, în conformitate cu indica!iile produc"toru1ui de echipament. 6.1.4. Tensiunile nominale de alimentare ale circuitelor instala!iilor de sem-nalizare a incendiilor #i ale sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei sunt, de regul", în gama 12-24 V C.c. 6.1.5. în spa!iile de produc!ie #i depozitare din categoria A #i B (EE 3) de peri-col de incendiu, conductoarele de semnalizare sunt cu întârziere m "rit" la propagarea fl"c"rilor.


445

6.2. Protec!ia împotriva incendiului 6.2.1. De regul", cablurile se instaleaz" în zone cu risc mic de incendiu (cu excep!ia celor din incinte protejate). Dac" este necesar" prevederea traseelor de cabluri în alte zone, trebuie utilizate cabluri rezistente la foc sau se asigur " supravegherea canaliza!iilor de cabluri prin detectoare împotriva incendiului, astfel încât un defect al acestora s " nu împiedice: recep!ia unui semnal de detectare la echipamentul de control #i semnalizare; # # func!ionarea dispozitivelor de alarm"; recep!ia semnalelor ini!iate de sistemul de detec!ie prin echipamentul de transmisie al alarmei # de incendiu. 6.2.2. Cablurile care trebuie s" r"mân" în func!iune mai mult de 1 minut dup " detectarea incendiului trebuie s" reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau s" fie protejate pentru aceast" perioad". Aceste cabluri sunt cele care asigur ": conectarea dintre echipamentul de control #i semnalizare #i echipamenul de alimentare cu # energie electric" dac" se g"sesc în carcase diferite; # conectarea dintre p"r!i ale echipamentului de control #i semnalizare dac" se g"sesc în carcase diferite; conectarea dintre echipamentul de control #i semnalizare #i panourile repetoare de # semnalizare #i/sau de comand"; func!ionarea într-o zon" cu risc mare de incendiu. #


446

Retelele de cabluri 62.3. Re!elele de cabluri care conecteaz" echipamentul de control #i semnalizare cu detectoare, declan#atoare manuale, dispozitive de alarmare etc. pot fi în sistem: # linii radiale; # bucle. 6.2.4. În cazul utiliz"rii liniilor radiale se asigur": # amplasarea în zona supravegheat" prin detectoare, astfel ca la apari !ia unui incendiu s" se ini!ieze o alarm"; # rezisten!a corespunz"toare la efectele focului #i interven!iei împotriva incendi-ului cel pu!in 30 de minute. 62.5. În cazul utiliz"rii buclelor acestea trebuie s" reziste ac!iunii focului #i interven!iei împotriva incendiului cel pu!in 30 de minute sau s" aib" o protec!ie corespunz"toare pentru aceast" perioad", dac" func!iunile, altele decât cea de detectare, de la mai mult de o zon", nu pot fi îndeplinite.


447

6.3. Protec!ia împotriva defectelor mecanice 6.3.1. Cablurile trebuie protejate corespunz"tor mediului #i locului de amplasare. Cablurile se instaleaz" în spa!ii protejate de tip: tunele de cabluri, ghene, tuburi etc. Cablul trebuie s" aib" o rezisten!" mecanic" suficient" pentru modul de pozare ales. Dac" cablul nu ofer" aceast" rezisten!", se protejeaz" mecanic, suplimentar. 6.3.2. La utilizarea circuitelor în bucl" trebuie luat" în calcul evitarea deterior"rii simultane a celor dou" capete ale buclei (ruperea cablului sau scurtcircuit). La amplasarea ambelor capete ale buclei în acela#i spa!iu, se iau m"suri suplimentare de protec!ie mecanic" sau se distan!eaz" suficient cele dou" capete ale buclei, pentru evitarea unui defect simultan.


448

6.4. Protec!ia împotriva efectelor electromagnetice

6.4.1. Pentru evitarea defectelor # i alarmelor false, cablurile #i echipamentele nu se instaleaz" în spa!ii care prezint" niveluri ridicate ale câmpului electromagnetic. Dac " acest lucru nu este posibil, trebuie prev " zut " o protec ! ie electromagnetic" adecvat" prin ecranare #i legare la p"mânt conform PE 107.


449

6.5. Instalarea cablurilor 6.5.1. Traseele de cablu de tip conducte, canale etc. trebuie "s permit" intro-ducerea #i scoaterea cu u#urin!" a cablurilor. Accesul trebuie permis prin înl"turarea sau deschiderea unor capace de protec!ie. 6.5.2. Acolo unde cablurile traverseaz" (penetreaz") pere!i #i plan#ee cu rol de rezisten!" la foc (antifoc), golurile trebuie asigurate împotriva incendiului astfel încât rezisten!a la foc a elementului de compartimentare traversat s" nu se reduc". ". 6.5.3. Conexiunile de cabluri, altele decât cele din carcasele echipamentelor, se evit " într-o În cazul în careaccesibil acest lucru nu este posibil, conexiunea trebuie carcasat cutie" " #i identificabil ". Metoda de conexiune, de conexiune nu tre-buie s" reduc fiabilitatea #i rezisten!a la foc a cablului f"r" conexiune. 6.5.4. Pentru reducerea interferen!elor electrice din cauza apropierii de instala!iile de date #i cele electrice de joas" tensiune, cablurile instala!iilor de semnalizare a incendiilor se separ" de cablurile altor sisteme prin: # instalarea în conducte, ghene etc. separate; # intermediul unor elemente desp"r!itoare mecanice continue #i rigide din materiale rezistente la foc; # instalarea la o distan!" de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme .


450

Instalarea cablurilor in tuneluri si conducte… 6.5.5. Se evit" instalarea cablurilor instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei în lungul conductelor calde, interzicân-du-se instalarea pe suprafe!e calde. De asemenea, se evit" traseele expuse la umezeal". Pe por!iuni reduse ale traseelor apropiate de suprafe!e calde (minim 40 °c) sau la încruci#"ri cu acestea, distan!a între circuitele instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei trebuie s" fie de minim 12 cm sau se iau m"suri de izolare termic". 6.5.6. Se evit" instalarea cablurilor instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei în tuneluri sau canale tehnice în care se g"sesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000 V. In cazurile în care nu este posibil" o alt" solu!ie, cablurile se instaleaz" în tuneluri sau canale tehnice pe pere!ii opu#i sau pe aceea#i parte cu cablurile electrice la o distan!" de cca 40 cm, sub cele electrice. Când lungimile de paralelism dep"#esc 150 m, iar tensiunile sunt mai mari de 1000 V, se face, de la caz la caz, calculul de protec!ie, luându-se m"suri corespunz"toare conform normativelor #i standardelor în vigoare. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

451

Cablul de alimentare… 6.5.7. La stabilirea traseelor se evit" trecerile prin spa!ii cu pericol de explozie, medii corosive sau zone în care exist" pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea !ii deteriora înveli#ul cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu, alegându-se solu de montaj pe pere!ii exteriori acestor spa!ii (cu condi!ia protej"rii împotriva efectelor de radia!ii termice în caz de incendiu #i deterior"rilor mecanice), #i anume, în spa!iile de circula!ie, anexe tehnice sau alte spa!ii Iar" pericol. 6.5.8. Pentru realizarea circuitelor de alarm" la incendiu pentru conectarea dispozitivelor de alarm" se utilizeaz" acela#i tip de cablu. 6.5.9. Cablul de joas" tensiune pentru alimentarea echipamentului de control#i semnalizare la incendiu se monteaz " pe o intrare separat " în carcasa echipamentului, fa!" de toate celelalte cabluri ale sistemului de detectare#i de alarm" la incendiu. 6.5.10. Pentru sistemele de detectare#i de alarm" la incendiu #i sistemele de alarm" împotriva efrac!iei se prev"d puncte de concentrare separate, marcate corespunz"tor. 6.5.11. Cutiile de conexiuni se instaleaz" numai în locuri uscate, asigurate împotriva accesului persoanelor neautorizate, u#or accesibile personalului de între!inere.


452

Marcarea cablurilor 6.5.12. Cablurile, conectoarele, bomele etc. trebuie "s fie marcate pentru a putea fi u#or identificate. 6.5.13. Rezisten!a de izola!ie fa!" de p"mânt a circuitelor de semnalizare trebuie s " fie de minim 10 Mohm cu decuplarea bomei de împ"mântare. 6.5.14. In cl"dirile înalte #i foarte înalte coloanele dispuse pe vertical", pentru circuitele destinate instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei, trebuie s" fie separate de celelalte categorii de instala !ii electrice sau de telecomunica!ii. 6.5.15. Organizarea echipamentului aferent instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei se face pe niveluri de acces a echipamentului cu sistem de parolare. 6.5.16. Circuitele pentru instala!iile de semnalizare a incendilior #i sistemele de alarm" împotriva efrac!iei se instaleaz" în tuburi separate. " în tuburi sau cu 6.5.17. Circuitele pentru televiziune cu circuit închis se realizeaz cabluri separate. In cazul când instala!iile dispecer sau interfon au func!iuni de alarm" la incendiu circuitele se instaleaz" în acela#i mod.


453

SURSE DE ALIMENTARE 7. SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC & A INSTALA%llLOR DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR $I A SISTEMELOR DE ALARM & îMPOTRIVA EFRAC%IEI 7.1. Alimentarea cu energie electric" a instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i a sistemelor de alarm" împotriva efrac!iei se realizeaz" de la dou" surse independente (baz" #i rezerv"). Energia electric" furnizat" de echipamentul de alimentare tre-buie s" fie suficient" pentru satisfacerea cerin!elor de alimentare ale sistemului. Alimentarea de rezerv" se realizeaz", de regul", la 24 V c.c. #i 12 V c.c, de la baterii de acumulatoare sau de la grup electrogen. 7.2. Surse de alimentare. 7.2.1. Sursa principal" de energie pentru sistem trebuie s" fie re!eaua public" de alimentare. In caz contrar se poate folosi un sistem de alimentare privat. Sursa principal" trebuie s" fie conectat" cu sistemul printr-un cablu dedicat #i protejat, s" aib" dispozitive de protec!ie dedicate care trebuie s" fie etichetate #i accesibile numai de c"tre personal autorizat, s" fie independent" de orice dispozitiv general de separare a cl"dirii. !iile se aplic" pen-tru fiecare La utilizarea mai multor echipamente de alimentare condi în parte. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

454

Sursa de rezerva… 7.2.2. In caz de c"dere a sursei principale, sursa de rezerv" trebuie s" fie disponibil" sub forma unei baterii. Capacitatea acestei baterii trebuie s" fie suficient" pentru ca sistemul s" func!ioneze normal pe timpul întreruperii sursei principale #i s" permit" luarea m"surilor de restabilire a sursei principale. In aceste cazuri alimentarea poate fi, de asemenea, facut" dintr-un generator de interven!ie sau cu surse neîntreruptibile. Când se utilizeaz" aceste surse capacitatea ", dar "zutreîncarce " întotdeauna. baterieisedeutilizeaz rezerv" poate fi redusde aceasta trebuie s" fie prev !" trebuie Unde generatoare urgen ca bateria s" se în 24 ore de la restabilirea sursei principale. Pentru instala!iile de semnalizare a incendiilor limitele pentru durata de func !ionare pe sursa de rezerv" asigurate de capacitatea bateriei trebuie s" fie de 48 ore, dup" care trebuie s" func!ioneze la înc"rcarea de alarm" cel pu!in 30 minute. (Durata de func!ionare pe baterie poate fi redus" la 30 ore pentru locurile unde exist" personal permanent de supraveghere dac" este indicat" imediat c"derea sursei principale #i dac" durata repara!iei este reglementat" prin contract la mai pu!in de 24 ore.) In cazul cl"dirilor neocupate pentru o perioad" semnificativ", durata de func!ionare pe sursa de rezerv" se m"re#te cu 24 de ore fa!" de durata de 48 ore. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

455

Sursa de rezerva 7.3. Sursa de rezerv" trebuie s" preia în mod automat alimentarea instala!iei de semnalizare, atunci când sursa de baz" cade sau nu mai asigur" tensiunea no-minal" de func!ionare. 7.4. Comutarea de pe o surs" pe alta nu trebuie s" conduc" la modific"ri în starea instala!iilor (alarme false, pierderi de informa !ii, ini!ierea comenzii de ac!ionare a dispozitivelor de protec!ie etc.). 7.5. Sursa de rezerv" trebuie s" asigure autonomia în func!ionare a instala!iei de sem-nalizare a incendiului #i a sistemului de alarm" împotriva efrac#ei pe o durat" de 24 ore în condi!ii normale (stare de veghe) dup" care înc" 30 minute în stare de alarm". 7.6. Schema electrica a instalatiei de semnalizare a incendiului #i a sistemului de alarim" împotriva efrac!iei cu echipamentele cuprinse în sistem se realizeaz" astfel încât s" asigure men!Inerea bateriilor la capacitatea nominal" de func!ionare.


456

Protejarea sursei de rezerva " 7.7. Pentru o singur" cale de alimentare, circuitul de alimentare de la sursa de baz este realizat sub forma unei coloane proprii racordat" direct la tabloul gene-ral de distribu!ie dac" solu!ia prezint" siguran!" în func!ionare. Circuitul de alimentare este marcat #i nu poate fi deconectat decât de persoane autorizate. Acest circuit este alimentat înainte de întreruptorul general.

7.8. Pentru utilizarea a dou" c"i distincte de alimentare cu energie electric", la " #i!ia ", nu seaadmite circuitele de alimentare sursa dederezerv conectarea "tur" de altor consumatori care nudeaulaleg cu baz instala semnalizare incendiului

7.9. Se excepteaz" de la prevederile art. 7.7 #i 7.8 instala!iile de semnalizare a incendiilor de apartament. 7.10. Se asigur" dispozitivele de protec!ie antiseismice corespunz"toare tipu-lui de surs", locului de amplasare #i condi!iilor specifice. ". 7.11. Se iau m"suri pentru protejarea la sabotaj a sursei de rezerv PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

457

Prize de pamant 8. PRIZE DE P & MÂNT PENTRU INSTALA % IILE DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR $I SISTEMELE DE ALARM& IMPOTRIVA EFRAC%IEI. 8.1. Num"rul #i caracteristicile prizelor de p"mânt necesare în instala !iile de semnalizare a incendiului #i în sistemul de alarm " împotriva efrac!iei se stabilesc conform prevederilor STAS 6271. 8.2. Pentru conectarea instala!iei de semnalizare a incendiului #i a sistemului de alarm" împotriva efrac!iei se prev"d prize de p"mânt în valoare de 4 ohmi, realizate fie separat pentru fiecare instala!ie, fie prin conectarea la o priz " comun" cu alte echipamente sau prize ale cl "dirii. !iile de semnalizare a incendiului #i Utilizarea comun a prizelor de!ieip"cu mânt instala sistemul deînalarm " împotriva efrac celepentru ale instala !iei de energie electric" se admite numai în condi!iile prev"zute de STAS 6271. 8.3. Prizele de p"mânt se conecteaz" la tabloul special pentru prize, care se amplaseaz ", de preferin!", în înc"perile echipamentelor aferente. Alegerea conductoarelor pentru legarea la p"mânt #i dimensionarea acestora se face în confonnitate cu prevederile STAS 12604/5 pentru instala!ia de legare la conductorul de protec!ie. 8.4. Pentru trecerea prin funda!ie a conductoarelor de legare la p "mânt se prevede câte un tub PVC !39 rom, curbat într-un singur plan cu o raz " de cel pu !in 1 m, care str"bate pardoseala pe vertical" #i funda!ia exterioar" pe orizontal", ajungându-se la exterior la 0,8 m sub nivelul solului #i prelungindu-se cu cel pu!in 1 m de la funda !ia cl"dirii.


458

MANAGEMENTUL SECURITATII CLADIRILOR 9. SISTEME DE MANAGEMENT A SECURIT&%ll CL&DIRll 9.1. Sistemul de management al securit"!ii cl"dirii - prin DISPECERATUL DE SECURITATE, amplasat, de regul", la parterul cl"dirii într-un spa!iu special amenajat - gestioneaz" func!iile privind siguran!a persoanelor, a bunurilor materiale, precum#i a spa!iului care le ad"poste#te. 9.2. Sistemul de management al securit "!ii cl"dirii are rolul de a prelua #i prelucra avarii #i comenzi de la ins!ala!iile ce asigur" securitatea cl"dirii. Echipamentele de securitate ale cl"dirii care se monitoriza sunt: # instala!ie de semnalizare #i stingere a incendiilor; # sistem de paz" împotriva efrac!iei; # sistem televiziune cu circuit închis (TVCI); # sistem control acces pe baz" de cartele de identificare #i prin închiderea zonelor cu acces controlat;


459

Legaturi cu dispeceratul de securitate 9.3. Instala!ia de semnalizare a incendiului este, dup" caz, în permanent" leg"tur", prin intermediul echipamentului de control #i semnalizare la incendiu cu sistemele de stingere, fiind integrat " în re!eaua de comunica!ie a dispeceratului de securitate prin interfe!e de comunica!ie, f"când astfel posibil" interven!ia de stingere. 9.4. Sistemul de alarm" împotriva efrac!iei este în permanent" leg"tur", prin intermediul echipamentului de control #i semnalizare împotriva efrac!iei, cu dispeceratul de securitate prin interfe !e de comunica!ie, fiind integrate în re!eaua de comunica!ie a cl"dirii. Conform scenariului de siguran!" la foc elaborat se stabile#te prioritatea alarmelor la incendiu #i efrac!ie. 9.5. Sistemul de televiziune cu circuit inchis (TVCI) are în componen!" camere video pentru supravegherea exterioar" #i interioar" a cl"dirii. Echipamentul de supraveghere video se leag" la dispeceratul de securitate al cl"dirii pe re!eaua de comunica!ie, asigurând accesul la imagini, în diferitele puncte considerate importante ale cl "dirii.


460

Dispeceratul de securitate 9.6. Sistemul de control acces comunic" cu dispeceratul de securitate prin intermediul centralelor mici de control acces, care sunt legate la calculatorul central dar pot gestiona accesul independent (fiind prev"zute cu baterii), care se face la intervale prestabilite de timp sau prin intermediul unei centrale unice, legat" la re!eaua de comunica!ie a cl"dirii prin intermediul interfe!elor de comunica!ie. 9.7. Dispeceratul de securitate monitorizeaz" #i sistemul de desfumare al cl"dirii, organele de ac!ionare pentru închiderea accesului în anumite zone, men!inerea în func!iune a ascensoarelor de siguran!" în caz de incendiu, monitorizarea dulapurilor electrice de siguran!" #i a surselor de alimentare de siguran!", iluminatul de siguran!" de evacuare al cl"dirii, de continuare a lucrului sau pentru interven!ii, sau a utilajelor care contribuie la men !inerea în func!iune a instala!iilor de stingere #i avertizare incendiu, paz" împotriva efrac!iei etc. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

461

Exploatarea instalatiilor… 10. EXPLOATAREA INSTALA%llLOR DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR $I A SISTEMELOR DE ALARM& IMPOTRIVA EFRAC%IEI. 10.1. Proprietarul sau o alt# persoan# având control în acea parte a cl #dirii, care con!ine instala!ia de semnalizare a incendiului sau sistemul de alarm# împotriva efrac!iei instalat, este responsabil pentru: # asigurarea conformit"!ii ini!iale #i continue a instala!iei sau sistemului cu cerin!ele în vigoare; "ri #i a altor # scrierea procedurii pentru abordarea diferitelor alarme, avertiz evenimente ap"rute în instala!ie sau sistem; # antrenarea ocupan!ilor pentru recunoa#terea diferitelor situa!ii, alarme #i pentru evacuare; # p"strarea instala!iei sau sistemului în cele mai bune condi!ii de func!ionare. # prevenirea alarmelor false, prin luarea de m"suri adecvate pentru împiedica-rea activ"rii detectoarelor prin opera!ii de sudare, t"iere metale, fumat, înc"lzit, g"tit, evacuare gaze etc.;


462

Exploatarea instalatiilor… #

#

#

#

asigurarea c" instala!ia sau sistemul este modificat corespunz"tor dac" apar orice schimb"ri semnificative de utilizare sau configurare a cl "dirii; !inerea unui registru de eviden!" a interven!iilor la sistem #i înregistrarea tuturor evenimentelor care afecteaz" sau au ca surs" instala!ia sau sistemul; asigurarea c" instala!ia sau sistemul este între!inut la intervale corespunz"toare dup" apari!ia unui defect, incendiu sau alt eveniment care poate afecta sistemul; !ii; numirea uneia sau mai multor persoane pentru îndeplinirea acestor func numele lor trebuie scrise în registul de eviden!" a interven!iilor la sistem; schimbarea periodic" a codurilor de acces ale utilizatorilor #i personalizarea acestora.

10.2. Proprietarul poate delega aceste func !ii prin contract unei organiza!ii (organiza!ia care a instalat sistemul sau care asigur # service). Jurnalul (registrul) instala!iei sau sistemului trebuie !inut într-un loc accesibil persoanelor autorizate, de regul", lâng" central" #i trebuie efectuate înregistr"ri privind toate evenimentele sistemului.


463

XIII. PREZENTARE NP 086–05

ORDIN Pentru aprobarea Reglmentarii tehnice “Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor”, indicativ NP 086-5

Ordin emis de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului Ordinul nr. 217/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 7 iunie 2005


464

XIV. STANDARDE EUROPENE

#

Standardele române care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice de recunoscute domeniul sistemelor alarma si înal produselor pentru constructii.


465

ASRO Asociatia de Standardizare din Romania #

Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, ca stat membru, Romania a devenit si membru cu drepturi depline al CEN (Comitetul European de Standardizare) si al CENELEC (Comitetul European de Standardizare pentru Electronica).

#

Romania, stat membru al UE, are obligatia de publicate a adoptanumai toate standardelecaeuropene. Standardele europene sunt ca standarde nationale identice cu standardele europene (continut tehnic si prezentare). #

Standardele europene sunt puse in aplicare numai prin adoptarea lor ca standarde romane.


466

Standarde ORDIN nr. 729 din 5 mai 2006 pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii In temeiul art. 13 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin: Art. 1 # Se aproba Lista standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2 - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. 3 La data publicarii prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului # nr. 968/2005 pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 30 iunie 2005, se abroga. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

467

Standarde SR EN 54-3:2002 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alam" la incendiu. Partea 3: Dispozitive de alarmare la incendiu. Sonerii Standardul trateaza încercarile soneriilor din componenta sistemelor de detectie si alarmare în caz de incendiu. # R EN 54-3:2002/A1:2003 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarm" la incendiu. Sonerii Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001. # SR EN 54-3:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarm" la incendiu. Sonerii Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001. # SR EN 54-3:2002/A2:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare #i alarmare la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarmare la incendiu. Sonerii Acest standard se refer " la soneriile vocale prin aplicarea cerin !elor suplimentare, metodelor de încercare #i criteriului de performan!" detaliat în anexa C. #


468

Standarde SR EN 54-3:2002 - Sisteme de detectare #i de alam" la incendiu. Partea 3: Dispozitive de alarmare la incendiu. Sonerii Standardul trateaza încercarile soneriilor din componenta sistemelor de detectie si alarmare în caz de incendiu. # SR EN 54-3:2002/A2:2006- Sisteme de detectare #i alarmare la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarmare la incendiu. Sonerii Acest standard se refer" la soneriile vocale prin aplicarea cerin !elor suplimentare, metodelor de încercare #i criteriului de performan!" detaliat în anexa C. # SR EN 54-12:2003 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 12: Detectoare de #

fum. Detectoare liniare care utilizeaz " principiul transmisiei unui fascicul de unde optice. Acest standard cuprinde sapte anexe (normative): A, B, C, D, E, F, G si una informativa ZA care contin explicatii privind: standul pentru masurari valoare prag de raspuns, camera de încercari incendiu, focarul mocnit de lemn (piroliza) (TF2), focarul mocnit luminos de bumbac (TF3), focarul de materiale plastice arzând (poliuretan) (TF4), focarul de lichide (n-heptan) (TF5), aparatul pentru încercarea influenta lumina ambianta si legatura cu directivele europene. # SR EN 54-4+AC:2000/A1:2003 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 4: Echipament de alimentare electric". Acest amendament reprezinta versiunea româna a textului în limba engleza a amendamentului la standardul european EN 54-4:1997/A1:2002.


469

Standarde #

#

#

#

SR EN 54-10:2002 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 10: Detectoare de flacar". Detectoare punctuale. Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si stabileste cerintele, metodele de încercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de flacara destinate utilizarii în sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri. SR EN 54-11:2002 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 11: Butoane de semnalizare manual". Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si stabileste cerintele, metodele de încercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de flacara destinate utilizarii în sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri. SR EN 54-7:2002 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizeaz" dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea. Standardul specifica conditiile, metodele de încercare si criteriile de performanta pentru detectoare punctuale de fum care functioneaza utilizând difuzia luminii, transmisia luminii sau ionizarea, destinate utilizarii în sistemele de detectare si de alarma la incendiu ale cladirilor. SR EN 54-2+AC:2000 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 2: Echipament de control #i semnalizare. Standardul specifica conditiile, metodele de încercare si criteriile de performanta pentru echipamentele de control si semnalizare, destinate a fi utilizate în sistemele de detectare si de alarma la incendiu instalate în cladiri.


470

Standarde #

#

#

SR EN 54-5:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 5: Detectori de c " ldur " . Detectori punctuali . Amendamentul modifica: La sfârsitul cuprinsului se insereaza Anexa YA (informativa); Dupa anexa D se introduce anexa YA cu urmatorul titlu: Capitole ale acestui standard european care se refera la cerintele esentiale sau alte dispozitii ale Directivelor UE. SR EN 54-1:1998 - Sisteme de detectare "i de alarm# la incendiu. Partea 1: Introducere. Standardul prezint" sistemele de detectare #i de alarm" la incendiu pentru cl"diri. Aceste standarde, dac" acest lucru este convenit, ar putea s" fie aplicat la partea de detectare a sistemelor de stingere (cu axcep!ia capetelor sprinkler), cu toate c" condi!iile de sensibilitate pot s" nu fie aplicabile în toate cazurile. SR EN 54-17:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarmare la incendiu. Partea 17: Izolatori de scurtcircuit . Standardul stabile #te condi!iile, metodele de încercare #i criteriile de performan!" referitoare la izolatoarele de scurtcircuit utilizate în sistemele de detec !ie #i de alarmare la incendiu în cl"diri. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

471

Standarde #

#

SR EN 54-13:2005 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 13: Evaluarea compatibilit"!ii componentelor sistemului. Acest standard stabileste cerintele pentru evaluarea compatibilitatii si conectabilitatii componentelor sistemului care fie sunt conforme cu cerintele din EN 54 fie cu o specificatie a producatorului unde nu exista standard EN 54. Acest standard include numai cerintele de sistem când acestea sunt suficiente pentru evaluarea compatibilitatii. SR EN 54-18:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarmare la incendiu. Partea 18: Dispozitive de intrare/ie#ire. Acest standard stabile#te cerin!ele, metodele de încercare #i criteriile de performan!" pentru dispozitivele de intrare/ie#ire conectate la o cale de transmisie a sistemelor de detectare #i de alarmare la incendiu, utilizate pentru recep !ia #i/sau transmiterea semnalelor electrice la #i de la calea de transmisie, necesare pentru func!ionarea sistemelor de detectare #i de alarmare la incendiu #i/ sau sistemelor de protec!ie la incendiu. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

472

Standarde #

SR EN 54-21:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare #i alarmare la incendiu. Partea 21: Echipament de transmitere a alarmei#i a semnalului de defect. Acest standard stabile#te cerin!ele, metodele de încercare#i criteriile de performan!" prin care poate fi evaluat" eficacitatea #i fiabilitatea echipamentelor de transmitere capabile de transmiterea alarmei de incendiu #i/sau semnalelor de defect pentru utilizare cu sisteme de detectare #i alarmare la incendiu instalate în cl"diri. Echipamentul de transmitere este proiectat s"-i permit" sistemului s" func!ioneze în concordan!" cu cerin !ele acestui standard european. De asemenea el prevede evaluarea conformit"!ii echipamentului cu cerin!ele acestui standard.

#

SR EN 54-4+AC:2000/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarmare la incendiu. Partea 4: Echipament de alimentare electric". Acest standard stabile#te cerin!ele, metodele de încercare#i criteriile de performan!" pentru echipamentele de alimentare electric" ale sistemelor de detectare #i de alarmare la incendiu instalate în cl "diri. Acesta include componenta L din figura 1 din standardul EN 54-1:1996#i echipamentul de alimentare electric" care alimenteaz" direct celelalte componente, altele decât echipamentul de control #i semnalizare, dac" nu se specific" altfel în alte p"r!i ale EN 54. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

473

Standarde #

SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarmare la incendiu. Partea 2: Echipament de control #i semnalizare. Amendamentul cuprinde modific"ri la standardul european EN 54-2:1997.

#

SR EN 54-7:2002/A2:2007 ver.eng.- Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. " dispersia luminii, Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizeaz transmisia luminii sau ionizarea. Acest amendament introduce cerinte suplimentare pentru detectoarele de fum echipate cu mai multi senzori de fum.

#

SR EN 54-20:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarmare la incendiu. Partea 20: Detectoare de fum prin aspira!ie. Acest standard stabile#te cerin!ele, procedurile de încercare #i criteriile de performan!" pentru detectoarele de fum prin aspira!ie pentru utilizare în sistemele de detectare #i alarmare la incendiu instalate în cl"diri. Detectoarele de fum prin aspira!ie proiectate pentru protec!ie împotriva "! i riscurilor specifice incluzând caracteristici particulare (inclusiv propriet suplimentare sau o func!ionalitate ameliorat" pentru care acest standard nu define#te o încercare sau o metod" de evaluare) nu sunt acoperite de acest standard. Cerin!ele de performan!" pentru orice caracteristici specifice nu intr" în domeniul de aplicare al acestui standard. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

474

Standarde

ASOCIA%IA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

www.asro.ro


475

Bibliografie # # # # # #

# # # # # # #

Thomas Norman, Integrated Security Systems Design. Andere de Peretti, Tehnici de comunicare. Conf. univ. dr. ing. Vladimir Melnic, Sisteme electronice de supraveghere si control. Conf. univ. dr. ing. Vladimir Melnic, Sisteme electronice de supraveghere. Col.ing. S.Calota s.a., Protectia împotriva incendiului. CCTV Surveillance - Analog and Digital Video Practices and Technology - Second Edition by Herman Kruegle, Intrusion Detection and Prevention Systems by Alberto Grand. The Complete Book of Electronic Security by Bill Phillips. Digital CCTV: A Security Professional's Guide by Emily M. Harwood. Vulnerability Assessment of Physical Protection Systems (Paperback) by Mary Lynn Garcia. Security Consulting, Third Edition by Charles A. Sennewald. Techniques of Burglar Alarm Bypassing by Wayne B. Yager. Security/Fire Alarm Systems: Design, Installation, and Maintenance by John E. Traister.


476

Suport de Curs Proiectant sisteme de securitate

Recommend Documents