MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI TINERETULUI martie 2009 OLIMPIADA REPUBLICANĂ LA BIOLOGIE , 20 – 21 martie CLASA a XII-a
Stimaţi participanţi! participanţi! Proba conţine două tipuri tipuri de teste şi durează 240 de minute. Testul A este alcătuit după principiul compliment simplu. La fiecare întrebare sunt prezentate variante de răspunsuri, dintre care î-l alegeţi pe cel corect . Litera răspunsului corect o vopsiţi în foaia de răspunsuri. Fiţi atenţi! Nu se admit rectificări! Nu se admit mai multe litere vopsite! Fiecare item valorează un punct. Pentru maculator puteţi folosi verso foilor. Testul B conţine diferite tipuri de itemi. Valoarea fiecărui item este diferită. Răspundeţi corect la fiecare întrebare. Foaia de răspunsuri se completează numai cu pixul cu cerneală albastră sau violetă şi nu trebuie să conţină nici un semn auxiliar! Foile ce nu corespund cerinţelor pot fi respinse de către Juriu. SUCCES!
TEST A 1. Referito Referitorr la tran transpor sportul tul membr membranar anar activ: activ: A. Prezintă un anumit grad de specificitate specificitate faţă de substratul transportat; transportat; B. Mai uşor sunt transportate moleculele liposolubile; liposolubile; C. Viteza de transportare a substanţelor nu depăşeşte o anumită limită; D. Transportul e însoţit de modificarea conformaţională a transportorului; transportorului; E. La nivelul membranei plasmatice transportul ionilor se realizează doar contra gradientului gradientului de concentraţie. a) A, C, D; b) B, D, E; c) B, E; d) A, E. 2. Presi Presiun unea ea osmot osmotică ică a sol soluţi uţiei ei cu conc concen entra traţia ţia mola molară ră C m la temperatura absolută T se calcule calculează ază după după formula: formula: P=C mRT. Care Care dintr dintree afirma afirmaţii ţiile le refe referit ritoar oaree la presiu presiune neaa osmotică sunt corecte? a) O celulă vegetală plasată într-o soluţie soluţie cu presiune osmotică mai mică decât cea a protoplasmei protoplasmei va prezenta fenomenul de turgescenţă; b) O hematie plasată într-o soluţie cu presiune osmotică mai mare decât cea a protoplasmei protoplasmei va prezenta fenomenul fenomenul de turgescenţă; c) Dizolvând aceeaşi masă de uree şi hemoglobină în aceeaşi volum de apă, presiune osmotică mai mare va prezenta soluţia de hemoglobină; d) Tratarea nucleilor cu soluţie hipotonică hipotonică duce la distrugerea învelişului nuclear. 3. La bacterii bacterii transcripţia transcripţia şi şi translaţia translaţia decurg concomitent concomitent deoarece: deoarece: a) ARN conţine introni; b) Aceleaşi enzime sunt utilizate pentru ambele procese; c) În bacterii lipseşte anvelopa nucleară; d) O regiune promotoare este comună pentru mai multe gene. 4. Care dintre dintre afirmaţi afirmaţiile ile enumerate enumerate sunt sunt caracteris caracteristice tice DOAR pentru pentru fotosintez fotosintezăă şi nu se referă la respiraţie? A. Sinteza ATP; B. Sinteza substanţelor substanţelor organice; C. Decurge în două etape; D. Are loc transportul transportul ionilor H +; E. Dependenţa de lumină; F. Necesitatea organitelor specializate; G. Consumul de ATP la anumite etape. a) B, E, F, G; b) E; c) A, C, E; d) C, D, E.
5. Izoc Izocro romo mozo zomi mii: i: a) Se obţin în urma clivării longitudinale a centromerului; b) Se obţin în urma clivării transversale a centromerului; c) Au braţe inegale; d) Se obţin în urma nondisjuncţiei cromosomilor. 6. Enzi Enzime mele le lizo lizozo zoma male le sele select ctat atee în apar aparat atul ul Golg Golgii part partic icip ipăă la form formar area ea ulte ulteri rioa oară ră a lizozomilor. Ele au la capăt o substanţă cunoscută de receptorii aparatului Golgi care este: a) Fructozo-1,6-bifosfat; Fructozo-1,6-bifosfat; b) Alanina; c) Manozo-6-fosfat; Manozo-6-fosfat; d) Glicina. 7. În subunita subunitatea tea mică ribozomi ribozomială ală (30S) (30S) se conţine ARNr 16S 16S care se uneşte complem complementa entarr cu ARNm (secvenţa Shine Dalgarno). Această secvenţă se găseşte în ARNr: a) La capătul 3'; b) La capătul 5'; c) La ambele capete; d) La distanţa de 90 pb de capătul 5'. 8. Introni Introniii genelor genelor conţin conţin la capătu capătull 5' secve secvenţa: nţa: a) AUG; b) AG; c) GU; d) AAA. 9. La care care etapă etapă a meiozei poate fi identificat identificatăă structura structura Holliday? Holliday? a) Leptotena; b) Diachineza; c) Pachitena; d) Interchineza. 10. Care proteină asigură interacţiunea interacţiunea ribozomilor ribozomilor cu reticulul endoplasmatic? endoplasmatic? a) Porina; b) Histona; c) Actina; d) Riboforina. Riboforina. 11. Care dintre următoarele următoarele sunt formate din proteine: proteine: 1 - ribozomii, 2 - peretele celular, celular, 3 – enzimele? a) Numai 1; b) Numai 3; c) Numai 1 şi 3; d) Numai 1 şi 2. 12. Care dintre structurile structurile următoare se întâlneşte întâlneşte la toate bacteriile? a) Capsula; b) Flagelul; c) ADN; d) Aparatul Golgi. 13. Proteinele Proteinele ribozomale ribozomale se sintetizează sintetizează în: a) Citoplasmă; b) Nucleu; c) Nucleol; d) Aparatul Golgi. 14. Membrana cărui cărui organit conţine conţine cardiolipina? cardiolipina? a) Nucleului; b) Nucleolului; Nucleolului; c) Mitocondriilor; Mitocondriilor; d) Lizozomilor. Lizozomilor. 15. Care dintre afirmaţiile afirmaţiile următoare se referă la structura lizozomilor? lizozomilor? a) Conţin sintetaze; b) Mediul intern are pH acid; c) Conţin riboforine; d) Asigură sinteza proteinelor. proteinelor. 16. Nimerind în uter şi trompa trompa uterină, spermatozoizii spermatozoizii trăiesc: trăiesc: a) 30 minu minute te;; b) 30-4 30-400 minu minute te;; c) 5-8 5-8 zile zile;; d) Un an şi ma maii mu mult lt.. 17. Graviditatea Graviditatea este un proces: proces: a) de fecundare; b) de dezvoltare intrauterină intrauterină la animalele vivipare vivipare şi la om; c) de dezv dezvol olta tare re a făt fătul ului ui şi naşt naşter eree a copi copilu lulu lui; i; d) de naştere 18. Femeilor Femeilor însărcinate însărcinate nu li se recomandă: recomandă: a) plim plimbă bări rile le ziln zilnic icee la aer; aer; c) alim alimen enta taţi ţiaa exce excesi sivă vă;; b) atitudinea atentă şi grijulie; grijulie; d) nutriţia nutriţia moderată, dar consistentă. consistentă. 19. Înmulţirea Înmulţirea este un un proces: proces: a) de majo ajorare are a nu număru ărului lui de de cel celuule; b) de reproducere a indivizilor indivizilor similari; similari; c) de dez dezvo volt ltar aree a organ organis isme melo lorr în pro proce cesu sull evol evoluţ uţie iei; i; d) de schi schimb mbare are a ind indiv ivid idul ului ui din din mom momen entu tull naşter naşterii ii până până la la moart moartea ea lui; lui;
20. Fecundaţia Fecundaţia este un proces, în rezultatul rezultatul căruia nu are loc: a) conto contopir pirea ea gameţi gameţilor lor mascul masculini ini şi femini feminini; ni; c) forma formarea rea celule celuleii diplo diploide ide;; b) formarea zigotului; zigotului; d) dezvoltarea gameţilor. gameţilor. 21. Formarea Formarea speciei este este rezultatul: rezultatul: a) select selectări ăriii artifi artificial ciale; e; b) macroe macroevol voluţ uţiei iei;; c) selecţ selecţiei iei natur naturale ale;; d) num numai ai a izolaţ izolaţiei iei spaţiale. 22. Primele organisme organisme vii pe planeta planeta noastră noastră Nu au fost: a) hetero heterotr trofi ofiii anaero anaerobi; bi; b) hetero heterotro trofii fii aerob aerobi; i; c) chemo chemotro trofii fii;; d) fototr fototrofi ofii.i. 23. Evenimentul Evenimentul principal al erei paleozoice paleozoice a fost: a) ieşi ieşire reaa plan plante telo lorr pe usca uscat; t; c) apar apariţ iţia ia neve nevert rteb ebra rate telo lor; r; b) apariţia celulei vii; d) apariţia adevăratelor adevăratelor păsări. 24. „Epoca dinozaurilor dinozaurilor”” se consideră consideră era: a) proterozo proterozoică; ică; b) mezozoică; mezozoică; c) cainozoi cainozoică; că; d) paleozoică paleozoică 25. În cazul epistaziei epistaziei dominante segregarea segregarea în a doua generaţie generaţie la încrucişarea dihibridă dihibridă este exprimată de următorul raport: a) 9: 3 : 4; b) 12 : 3: 1; c) 15 : 1; d) 63 : 1. 26. Formarea îmbinărilor noi ale unor sectoare aparte de cromozomi, care determină apariţia indivizilor cu îmbinări noi de caractere, se numeşte: a) complementaritate; b) recombinare; c) codominare; d) cuplare. 27. Distanţa dintre două locusuri genice în cromozom egală cu 1 % de crossing-over se numeşte: a) morganid; b) crossover; c) necrossover; d) lincaj 28. Explicarea ge genetică a segregării du după se sex se se caracterizează pr prin ur următorul raport dintre XX şi XY: a) 3:1; b) 1:3; c) 1:1; d) 5:2; 29. Mutaţiile condiţionate de dereglarea succesiunii specifice a nucleotidelor din molecula de ADN se numesc: a) nucle nucleot otid idice ice;; b) genom genomice ice;; c) transv transvers ersion ionale ale;; d) genice genice.. 30. Schimbările legate de mărirea sau micşorarea multiplă a numărului de bază al cromozomilor, se caracterizează de mutaţiile: a) autop autopol olipl iploi oide; de; b) geno genomic mice; e; c) haplo haploid ide; e; d) alopo alopoli lipl ploi oide. de. 31. Sistemele biologice reprezintă nişte sisteme: a) izolate b) deschise c) semideschise d) închise 32. În confo conformi rmitat tatee cu cara caracte cteru rull infor informaţ maţion ional al al siste sisteme melor lor biolo biologic gicee infor informaţ maţia ia este este transmisă, de regulă, : a) în exces b) în deficienţă c) în aceeaşi cantitate d) circa 15-20% 33. Alegeţi enunţurile care susţin ipoteza endosimbiotică despre originea cloroplastelor. 1. sunt organite cu membrană simplă 2. sunt organite organite cu membrană membrană dublă 3. posedă aparatul său său genetic sub formă formă de ADN circular 4. nu posedă posedă aparatul său genetic 5. posedă ribozomi ribozomi ce diferă de ribozomii ribozomii citoplasmei 6. posedă ribozomi ribozomi ce nu diferă de ribozomii citoplasmei a) 1, 4, 5 b) 2, 4, 6 c) 1, 3, 6 d) 2, 3, 5 34. Variabilitatea genetică joacă un rol important în populaţii: a) pentru pentru a diferenţia diferenţia femelele femelele şi masculii masculii speciilor speciilor parten partenogen ogenetice etice b) pentru a dirija dirija procesul evolutiv evolutiv c) pentru pentru că repre reprezint zintăă material materialul ul selecţiei selecţiei
d) pentru pentru a clasi clasific ficaa organi organisme smele le
35. Într-o populaţie, care se află în echilibru conform legii lui Hardy-Weinberg, homozigoţii recesivi se întâlnesc cu o frecvenţă de 0,09. Care este frecvenţa homozigoţilor dominanţi în această populaţie? a) 3% b) 9% c) 27% d) 42% e) 49% 36. Care factori ai mediului interacţionează în biocenoză? a) abiotici; b) biotici; c) antropogeni; d) ecologici. 37. Ce reprezintă factorul limitator? a) factorul ecologic ecologic favorabil pentru organism; organism; b) factorul ce se află în afara limitei limitei de rezistenţă a organismului; organismului; c) consecinţa negativă negativă a activităţii activităţii umane; umane; d) factorul ce limitează limitează multiplicarea organismului organismului respectiv. respectiv. 38. Ce serveşte ca factor limitator în biocenoză? a) lumi lumina na;; b) cant cantit itat atea ea de îngr îngrăş ăşăm ămin inte te;; c) hran hrana; a; d) toat toate. e. 39. Prin ce se caracterizează concurenţa? a) popu popula laţi ţiil ilee dife diferi rito torr spec specii ii conc concur urea ează ză pent pentru ru resu resurs rsel elee vita vitale le;; b) popu popula laţi ţiil ilee nu concurează concurează după locul locul de trai; trai; c) indiviz indivizii ii unei specii specii se hrănesc hrănesc cu indivizi indiviziii altei altei specii; specii; d) o specie profită de relaţia cu altă specie. 40. Care sunt trăsăturile caracteristice ale rapacităţii? a) indivizii unei specii specii capătă substanţe nutritive nutritive de la indivizii altei specii, fără a provoca pieirea lor; b) o specie profită profită de relaţia sa cu altă specie; c) indivizii unei unei specii se hrănesc cu indivizii indivizii altei specii; specii; d) indivizii unei specii specii se afla în concurenţa pentru hrana cu indivizii indivizii altei specii. 41. Care grupe de organisme reprezintă componentele funcţionale ale ecosistemului? a) consumat consumatorii orii;; b) reducător reducătorii;c) ii;c) producăt producătorii orii;; d) toate. toate. 42. Care este succesiunea lanţurilor trofice şi energetice în ecosistem? a) produ producăt cător orii – consum consumato atori ri – reducă reducător tori; i; b) consum consumato atori ri – produ producăt cători ori – reducă reducăto tori; ri; c) reducători – consumatori consumatori – producători; producători; d) producători producători – reducători – consumatori. consumatori. 43. Care dintre componentele biocenozei sunt cele mai variabile? a) produ oducăto cătorrii; ii; b) cons consuuma mattori orii; c) redu educăt cători orii; d) b şi c. 44. Numărul verigilor în lanţul trofic depinde de: a) umid miditate tate;; b) lum umin ină; ă; c) tem empperat eratuură; ră; d) speci pecial aliz izar area ea organ ganismel smeloor. 45. Care dintre trăsături nu sunt caracteristice ale piramidei ecologice? a) indică numărul numărul de indivizi la fiecare nivel nivel trofic; b) indică sporirea sporirea fluxului de energie energie în lanţurile lanţurile trofice; c) indică micşorarea micşorarea fluxului de energie energie de la o verigă la alta în lanţul lanţul trofic; d) indică micşorarea numărului numărului de indivizi indivizi în lanţul trofic; trofic; 46. Care ciuperci cresc în simbioză cu plante superioare? a) ciupercile de iască c) hribul alb b) penicillium penicillium d) drojdia drojdia e) mucegaiul alb 47. Ce tipuri de ţesuturi sunt caracteristice cilindrului central al rădăcinii? a) pro protect ectoare are b) palis alisad adiic c) meri eristem stemat atiice d) con conducăt ucătooare are 48. Unde în frunză are loc fotosinteza? a) epidermă b) nervaţiuni c) ţesutul palisadic d) stomate 49. Rădăcini modificate: a) rizocarpi b) bulbi c) rizomi d) stoloni 50. Care părţi ale florii constituie periantul? a) staminele b) caliciul c) receptacul d) corola e) b şi d 51. Din care structură se dezvoltă fructul adevărat?
a) stil
b) stamine
c) ovar
d) ovule
e) receptacul
52. Plante cu seminţe: a) alge b) licheni licheni c) ciuperci ciuperci d) muşchi muşchi e) angiospe angiosperme rme 53. Plante ce aparţin familiei Rosaceae Rosaceae: a) ciuboţica cucului c) ghiocei e) porumb b) toporaş d) zmeură f) căpşuni 54. Cărei familii aparţine formula florii K 4C04A2+4G 1 ? a) Ranunculaceae b) Liliaceae c) Poaceae d) Brasicaceae e) Apiaceae 55. Pentru acre familii este caracteristic fructul drupă? a) Fabaceae b) Cucurbitaceae c) Solanaceae d) Rosaceae e) Brasicaceae 56. Urechea medie apare prima dată la : a) amfibieni; b) reptile; c) păsări; d) mamifere. 57. Peştii: a) au inima alcătuită din două atrii şi un ventricul b) respiră prin branhii lamelare, vascularizate c) se hrănesc autotrof d) au rinichi de tip metanefrotic 58. Respiraţia cutanee: a) presupune un schimb de gaze respiratorii prin piele; b) se întâlneşte la amfibieni, reptile şi unele păsări; c) are caracter de adaptare la mediul aerian uscat; d) are caracter de adaptare la mediul subteran de viaţă. 59. La Amfibieni, respiraţia este: a) cutanee b) pulmonară c) branhii d) pulmo - cutanee 60. La vertebrate, receptorii sensibilităţii auditive sunt localizaţi în : a) retina b) urechea externă c) urechea medie d) urechea internă Sphenodon punctatus punctatus ) face parte din ordinul: 61. Hateria ( Sphenodon a) Squamata b) Chelonia c) Percidae d) Rhynchocephalia 62. În cadrul Clasei Reptilia inima cu 4 camere este prezentă la reprezentanţii: a) Squamata b) Chelaonia c) Ophidia d) Crocodilia 63. La Aves, din supraordinul Carinatae (Volantes ) fac parte ordinele (după Matveev): a) Galli, Grues, Lari, Anseres, Paseres, Casuarii b) Galli, Striges, Lari, Anseres, Paseres, Columbae c) Strutiones, Casuarii, Rheae, Apteryges, Natantes d) Galli, Striges, Rheae, Strutiones, Paseres, Casuarii 64. Cei mai primitivi reprezentanţi ai mamiferelor fac parte din: a) Clasa Prototheria b) Clasa Prototheria c) Clasa Eutheria d) Subclasa Metatheria 65. Câte camere (sectoare) sunt prezente în stomacul mamiferelor rumegătoare? a). 1; b). 2; c). 3; d). 4. 66. Glandele salivare sublinguale (hioidene) după caracterul de secreţie se referă la: a) mixte; b) seroase; c) mucoase; d) toate răspunsurile răspunsurile sunt corecte. 67. Hormonul care asigură efect maximal asupra eritropoezei este eliminat de: a) glanda tiroidă; b) corticosuprarenală; corticosuprarenală; c) rinichii; d) glandele sexuale. 68. La om formarea aglutininelor α- şi β - are loc: a) la dezvoltarea intrauterină; b) la naştere; c) peste 12 luni după naştere; d) peste 36 luni după naştere. 69. Funcţia principală a hormonului foliculostimulant adenohipofizar constă în: a) stimularea ovogenezei; b) stimularea sintezei şi secreţiei de estrogeni; c) inhibiţia inhibiţia ovogenezei; d) inhibiţia inhibiţia sintezei şi secreţiei de estrogeni. 70. La hemoragia venoasă pe plagă se aplică:
a) garou hemostatic; b) pansament compresiv; c) pansament gipsat; d) pansament imobilizator.
71. Factorul hematopoietic intrinsec Castle elimină: a) celulele pancreatice; b) celulele principale principale ale glandelor gastrice; gastrice; c) celulele parietale ale glandelor gastrice; d) celulele mucoase ale glandelor gastrice. 72. La creşterea tensiunii arteriale pînă la 170 mm col. mer. filtraţia în rinichi: a) se se micşo micşorea rează; ză; b) nu se se schi schimbă mbă;; c) se se măreş măreşte; te; d) d) se micşor micşoreaz eazăă prop proporţ orţion ional al cu reabsorbţia. 73. Indicaţi substanţa care în măsura maximală asigură duritatea oaselor: а) Са3(РО4)2; b) СаСО3; с) CaCl2; d) [Са10(РО4)6(OH)2]. 74. Câte oase unesc extremitatea superioară cu scheletul axial la om? a) 4; b) 3; с) 2; d) nici un răspuns nu este corect. 75. Secreţia glandelor sudoripare provoacă: a) fibrele simpatice, mediatorul - acetilcolina; b) fibrele parasimpatice, mediatorul - acetilcolina; c) fibr fibrel elee simpatice simpatice,, mediatoru mediatorull - noradren noradrenalina alina;; d) fibre fibrele le parasi parasimp mpati atice, ce, mediat mediator orul ul – noradrenalina. 76. Un crescător de nurci, le-a permis să se încrucişeze liber. El a depistat că în medie 9% dintre nurci aveau blana aspră, ceea ce i-a provocat pierderi financiare la vânzare. De aceea el a decis să acorde mai multă atenţie blănii netede şi nu le-a permis nurcilor cu blană aspră să participe la împerechere. Caracterul blănii aspre este cuplat cu o alelă recesivă autosomală. Ce procent (teoretic) de nurci cu blană aspră se vor obţine în generaţia următoare? a) 7,3 7,3 b) 5,3 5,3 c) 2,5 2,5 d) 1,2 1,2 77. În cazul cazul înmul înmulţir ţirii ii iepur iepurililor, or, culoa culoare reaa blăni blăniii este este deter determin minată ată de alele alele multi multiple ple cu următoarele caracteristici de interacţiune: C (aguti) > c ch (chinchilla) > c h (Himalaia) > c (albinos). În rezultatul încrucişării experimentale între iepurii aguti cu cei de Himalaia s-au obţinut 50% 50% desce descend ndenţ enţii aguti aguti şi 50% 50% desce descende ndenţi nţi cu color coloraţi aţiaa de Himala Himalaia. ia. Care Care dintr dintree următoarele încrucişări au putut determina rezultatul dat? h h h I. Cc X c c II. Cc X chc III. Cch X chc IV. Cc X chch a) I, II şi III A
B
b) II, III şi IV
c) I, III şi IV
d) I, II şi IV
78. Alelele I şi I , care sunt localizate în cromozomul 9 sunt responsabile de grupele sanguine A şi B. Grupa de sânge O apare apare în cazul dacă aceste alele alele lipsesc, sau nu are loc expresia expresia A B acestora. Alele I şi I se exprimă doar în cazul dacă alela H este prezentă în cromozomul 19 în stare homozigotă sau heterozigotă. Alela recesivă a genei este marcată prin h. Vasile are grupul sanguin AB. Sora lui Maria are grupul sanguin A, în timp ce tatăl lor are grupul sanguin O. Determinaţi genotipurile mamei şi tatălui. Mama Tata a. b. c. d. e.
H/H, IA/IB H/h, IB/IO h/h, IO/IO H/H, IA/IO h/h, IB/IO
H/h, IO/IO h/h, IA/IO h/h, IA/IO H/h, IB/IO H/h, IO/IO
79. Care afirmaţii caracterizează atât driftul de gene, cât şi selecţia naturală? I. Ambele prezintă mecanisme ale evoluţiei. II. Ambele reprezintă procese absolut randomizate. III. Ambele, de regulă, determină adaptările. IV. Ambele influenţează compoziţia genetică a populaţiei. populaţiei.
a) I şi II
b) I şi III
c) II şi III
d) I şi IV
80. Frecvenţa a două alele codominante care determină acelaşi nivel de adaptabilitate întro populaţie de şoareci de laborator a constituit constituit 0,55 şi 0,45. După 5 generaţii, generaţii, frecvenţele sau modificat până la 0,35 şi 0,65. Care două mecanisme sunt cel mai probabil probabil responsabile de acest fenomen? I. Mutaţia punctiformă punctiformă II. Încrucişarea întâmplătoare III. Deriva genetică IV. Presiunea selecţiei a) I şi IV
b) II şi IV
c) I şi III
d) II şi III
81. La mazăre, alela ce determină culoarea galbenă a boabelor ( Y ) domină asupra alelei ce determină culoarea verde ( y), iar alela ce determină boabe netede ( R) domină alela ce determină forma rugoasă ( r ). ). Rezultatele încrucişării experimentale sunt prezentate în tabel: Fenotipul seminţelor
Cantitatea
Galben, neted
32
Galben, rugos
28
Verde, neted
12
Verde, rugos
9
Care au fost cel mai probabil genotipurile formelor parentale: a) YyRr şi Yyrr b) Yyrr şi YyRR c) YyRr şi YyRr d) YyRR şi yyRr 82. 82. ÎntrÎntr-oo popul populaţi aţiee număr numărul ul de heter heteroz ozig igoţi oţi este este de 6 ori ori mai mare mare decâ decâtt număr numărul ul homozigoţilor recesivi. Care va fi frecvenţa alelei recesive? a) 1/3 1/3 b) 1/4 1/4 c) 1/2 1/2 d) 1/6 1/6 83. Care concluzii pot fi deduse, dacă faţă de o populaţie în care sunt cunoscute frecvenţele genotipurilor de-a lungul mai multor generaţii de aplicat legea Hardy-Weinberg? I. A avut oare loc evoluţia populaţiei. II. Direcţia evoluţiei, în caz dacă ea a avut loc. III. Cauza evoluţiei , în caz dacă ea a avut loc. a) Numai I şi II b) Numai I şi III c) Numai II şi III d) I, II şi III 84. Deşeurile din mine frecvent conţin concentraţii atât de înalte ale metalelor toxice (de ex., cupru, plumb) încât majoritatea plantelor plantelor nu pot creşte pe ele. Însă, cercetările au arătat că unele plante din mediul nepoluat pot popula deşeurile date. Aceste plante obţin rezistenţă la metale toxice, în timp ce capacitatea lor de creşte pe soluri nepoluate s-a redus. Întrucât plantele date sunt polenizate cu ajutorul vântului, a avut loc încrucişarea dintre populaţia de plante rezistente şi cele nerezistente. Cu toate acestea, treptat plantele mai puţin rezistente de pe solurile poluate şi plantele mai rezistente de pe solurile nepoluate au murit. Acest proces indică asupra: a) Selecţiei Selecţiei direcţio direcţionate nate (motorii (motorii). ). c) Speciaţiei Speciaţiei simpatice simpatice.. b) Efectului gâtului gâtului de sticlă. d) Selecţiei disruptive disruptive (difersificatoare). (difersificatoare). 85. O boală genetică se moşteneşte moşteneşte autosomal-recesiv. autosomal-recesiv. Individul 2 din arborele genealogic este posesorul caracterului dat. Care este probabilitatea apariţiei bolii la individul 6, dacă admitem că indivizii 3 şi 4 sunt homozigoţi dominanţi?
Bărbat
Femeie
a) 1/16
b) 1/32
c) 1/64
d) 1/128
86. Reacţia de Polimerizare în Lanţ (PCR) reprezintă o metodă de amplificare rapidă a secvenţelor de ADN. Care este numărul minim de cicluri necesare pentru a obţine cel puţin a câte o copie bicatenară a fragmentului solicitat PQ, dacă la ADN bicatenar iniţial se vor adăuga primerii direct şi revers, după cum este indicat în imagine:
a) 1
b) 3
c) 4
d) 40
87. Care dintre perechile de primeri este corectă pentru amplificarea succesiunii genei indicate mai jos cu ajutorul PCR? 5’-GCGTTGACGGTATCAAAACGTTAT… …TTTACCTGGTGGGCTGTTCTAATC-3’ a) b) c) d)
5’-GCGTTG 5’-GCGTTGACGGT ACGGTATCAATCA-3’ 3’ şi 5’-TGGGCTG 5’-TGGGCTGTTCTA TTCTAATC-3 ATC-3’’ 5’-CGCAACTGCCATAGT-3’’ şi 5’-TGGGCTGTTCTAATC-3’ 5’-CGCAACTGCCATAGT-3 5’-TGGGCTGTTCTAATC-3’ 5’-GCGTTG 5’-GCGTTGACGGT ACGGTATCAATCA-3’ 3’ şi 5’-GATTAG 5’-GATTAGAACAGC AACAGCCCA-3 CCA-3’’ 5’-TGATAC 5’-TGATACCGTCAA CGTCAACGCCGC-3’ 3’ şi 5’-GATTAG 5’-GATTAGAACAG AACAGCCCA-3 CCCA-3’’
88. În schema de mai jos, este prezentat un fragment de ADN bicatenar în care prin linii punctate se indică succesiuni cu o lungime nedeterminată:
Fragmentul de ADN, evidenţiat prin pătrat a fost supus inversiei. Care este secvenţa de mai jos reflectă corect structura succesiunii de ADN după inversie?
89. O boală genetică rară se caracterizează prin imunodeficienţă, retard în dezvoltarea fizică şi mintală, şi microcefalie. Presupunem că în extractul de ADN al pacientului cu acest sindrom aţi depistat cantităţi similare de fragmente lungi şi foarte scurte de ADN. Care dintre enzimele enumerate este lipsă / defectă la pacient? a) ADN-ligaza ADN-ligaza b) Topoizom Topoizomeraza eraza c) ADN-polim ADN-polimeraza eraza d) Helicaza Helicaza 90. Se consideră că cloroplastele au apărut prin endosimbioză de la predecesori similari cianobacteriilor. Care dintre afirmaţiile prezentate confirmă această ipoteză? I. Clorop Cloroplas lastel telee şi cianob cianobact acteri eriil ilee posed posedăă pigme pigmenţi nţi fotosi fotosint nteti etici ci şi mem membra brane ne tilaco tilacoida idale le similare. II. Cianobacteriile Cianobacteriile realizează fotosinteza oxigenică. III. Cloroplastele Cloroplastele se moştenesc pe linia maternă. IV. Cloroplastele Cloroplastele conţin ADN şi ribozomi proprii. V. Cloroplastele Cloroplastele viabile pot fi extrase din celule, dar nu pot fi cultivate in vitro. VI. În cloroplaste are loc expresia cu succes a genelor procariote. procariote. a) I, III, IV şi V
b) I, II, IV şi VI
c) I, II, III şi V
d) II, IV, V şi VI
91. În cadrul unui marş turistic prin pampasele pampasele argentiniene, au fost depistate câteva schelete bine păstrate de păsări. La toate scheletele investigate în stern lipsea carena. Cel mai probabil scheletele respective aparţin: a) Unor Un or păsă păsări ri ter teres estr tre, e, cap capab abil ilee la zbo zboru ruri ri pute putern rnic icee de scu scurt rtăă dura durată tă.. b) Unor păsări acvatice acvatice incapabile să zboare. c) Unor păsări zburătoare in insectivore. d) Unor păsări te terestre in incap capabile să să zb zboare are. 92. În ce constă avantajul respiraţiei aeriene faţă de cea acvatică? I. Deoare Deoarece ce aerul aerul posed posedăă o densit densitate ate mai mică mică decât decât apa, apa, cheltu cheltuiel ielile ile de energi energiee pentru pentru mişcarea aerului pe suprafeţele respiratorii este mai mică. II. Oxigenul difundează difundează în aer mai repede decât în apă. III. Conţinutul Conţinutul oxigenului în aer este mai mare decât în acelaşi volum al apei.
a) Numai Numai I şi II
b) Numai Numai I şi III
c) Numai II şi III
d) I, II şi III
93. Care dintre caractere v-ar permite că clasificaţi la echinodermate un animal depistat pe plajă? a) Anim An imal alee matu mature re cu cu sime simetr trie ie rad radia ială lă car caree pose posedă dă ţep ţepii şi pici picioa oare re tub tubul ular are. e. b) Animale mature cu simetrie simetrie radială care cu coardă spinală spinală goală pe dinăuntru. dinăuntru. c) Exos Exosch chel elet et cu fant fantee bra branh nhia iale le fari faring ngia iale le şi pici picioa oare re tubu tubula lare re.. d) Anim An imal alee matu mature re cu cu sime simetr trie ie rad radia ială lă şi şi cavi cavita tate te man manti tial ală. ă. 94. S-a constatat că la individul individul X, hipofiza funcţionează funcţionează normal, pe când suprarenalele suprarenalele s-au atrofiat. La individul Y atât hipofiza, cât şi suprarenalele sunt subdezvoltate. Dacă pentru pentru tratarea tratarea acestor acestor indivizi indivizi se va folosi folosi hormonu hormonull adrenoc adrenocorti orticotr cotrop op (ACTH), (ACTH), tratamentul va fi eficient pentru: a) Numai individul X. b) Numai individul individul Y. c) Şi indi indivi vidu dull X, X, şi şi indi indivi vidu dull Y. Y. d) Nici Nici ind indiv ivid idul ul X nici nici ind indiv ivid idul ul Y. Y. 95. Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompat de ventricule. El se calculează prin înmulţirea înmulţirea numărului numărului de contracţii contracţii cardiace cardiace sistolice cu volumul sistolic al inimii. Volumul sistolic al inimii reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul la o contracţie. Care va fi debitul cardiac, dacă inima unei femei se contractă de 56 ori pe minut, iar volumul de sânge în inimă la sfârşitul diastolei constituie 120 ml, iar la sfârşitul sistolei 76 ml? a) 10,976 10,976 l/min l/min b) 2,464 2,464 l/min l/min c) 6,720 6,720 l/min l/min d) 4,256 4,256 l/min l/min 96. Dacă o moleculă de bioxid de carbon eliminată în sânge în talpa stângă va ieşi din nas, atunci ea trebuie să treacă prin toate structurile enumerate, cu excepţia: a) Atriul Atriul drept drept b) Vena pulmonar pulmonarăă c) Alveole Alveole d) Bronhii Bronhii e) Artera Artera pulmona pulmonară ră 97. Fânul a fost fiert în apă, apoi infuzia a fost răcită. O mică cantitate de apă din lac ce conţinea numai protozoare heterotrofe s-a adăugat la această infuzie, după ce conţinutul se menţinea la întuneric timp îndelungat. Care afirmaţie este corectă? I. Va avea loc o succesie heterotrofă a protozoarelor cu creşterea biomasei totale. II. Energia sistemului este maximă la începutul experimentului. experimentului. III. Va avea loc succesia care în final va atinge starea de stabilitate pe parcursul căreia va fi păstrat fluxul de de energie. IV. Ecosistemul poate să se supună succesiei, dar în final toate organismele vor muri sau vor trece în stare latentă. a) I şi III
b) II şi IV
c) II şi III
d) I şi IV
98. Într-un sistem acvatic biomasa uscată totală pentru fiecare dintre cele trei grupuri de organisme constituie: I. Ciliate: 1,1062 g II. Larvele insectelor: 0,9623 g III. Oligochete: 1,005 г Reieşind din datele propuse, care este cel mai probabil lanţ trofic: a) I II III I
b) II I III
c) I III II
d) III II I
e) II III
99. Indicele reproductiv reproductiv al plantei este determinat de raportul dintre masa uscată a organelor organelor reproductive faţă de masa uscată a ţesuturilor aeriene. În imaginea de mai jos este prezentat în mod grafic succesul reproductiv la 2 specii de plante marcate M şi N, care se reproduc exclusiv pe cale sexuată, în comparaţie cu biomasa frunzelor lor.
v i t c u d o r p e r e l e c i d n I
Biomasa frunzelor / biomasa totală
Selectaţi explicaţia corectă. a) Specia Specia M – strateg strateg r, adaptat adaptat la la mediu mediu puterni puternicc afectat. afectat. b) Specia N – strateg K, adaptat adaptat la mediu puternic puternic afectat. c) Specia Specia N - strateg strateg r, vieţuitor vieţuitor în condiţ condiţii ii favorabi favorabile le ale mediulu mediului.i. d) Specia Specia M - strateg K, vieţuito vieţuitorr în condiţii condiţii favorabil favorabilee ale mediului. mediului. 100. Deşi Echidna depune ouă, ea se referă la mamifere, deoarece ea posedă glande mamare. Care dintre proprietăţile Echidnei prezentate mai jos sunt caracteristice doar clasei mamiferelor? I. Corpul acoperit cu păr. II. Prezenţa hipofizei şi a glandei tiroide. III. Separarea completă a circulaţiei mici de cea mare în inima cu 4 camere. IV. Cavităţile toracică şi abdominală sunt separate prin diafragmă. V. Reglarea temperaturii nu depinde de mediul extern. VI. Eritrocite lipsite de nucleu. a) III şi VI
b) I, IV şi V
c) Numai I şi IV
d) I şi II
e) I, IV şi VI
TEST B 1. În imagine este prezentată schematic recombinarea genetică ce are loc în cadrul crossingoverului şi conversiei genice.
Scrieţi cifrele cu explicaţiile la schema propusă lîngă literele din schema prezentată. 5p 1 - Recombinanţi reciproci reciproci cu segregarea segregarea după alele 2В+ : 2В 2 - Tetrade de de cromatide cromatide 3 - Crossing-overul 4 - Recombinanţi nereciproci nereciproci cu segregarea segregarea după alele 3В+ : 1В 5 - Crossing-overul Crossing-overul şi conversia conversia genică A _______ B _______ C ________ D _________
E ________
2. La mazăre culoarea florii este determinată de interacţiunea a două gene complementare А şi В. În cazul lipsei în genotip a uneia din ele, pigmentul roşu nu se formează şi plantele au flori albe. Determinaţi culoarea florii (1 – albă; albă; 2 – roşie ), la plantele cu următoarele genotipuri: 6p
a) Аавв - _____;
b) ааВВ - _____;
c) ААВв - _____;
d) АаВв - ______;
e) ааВв - _______;
f) ААВВ - ______.
3. Indicaţi structurile care reflectă fecundaţia dublă. 1
10p 1.___________________________ 2.___________________________ 3.___________________________ 4.___________________________ 5.___________________________ 6.___________________________
6
4
7.___________________________
3
8.___________________________ 9.___________________________
2 5
10.__________________________
7
8
9
3 1 0
4. Indicaţi corect simbolurile pentru formula florii, scriind literele respective în locurile rezervate: 7p _____1.* a) gineceu _____2. ↑ b) corola _____3. A c) zigomorf _____4. G d) elemente concrescute concrescute _____5. K e) actinomorf _____6. C0 f) caliciu _____7. () h) androceu
5. Analizând desenele ce urmează, stabiliţi la ce grup de cordate aparţine sistemul circulator dat: 5p
1. ________________; 2. ________________; 3. ________________; 4. ________________; 5. ________________.
6. Grupaţi speciile respective cu clasele corespunzătoare:
12,5р
1) Agama de stepă; 2) Anghilă de râu; 3) Balaur cu abdomen galben; 4) Broasca de pământ; 5) Broasca râioasă verde; 6) Broasca ţestoasă de apă; 7) Brotăcel; 8) Caprimulg; 9) Ciuf de pădure; 10) Cocoş de mare; 11) Sângerul; 12) Hateria; 13) Izvoraş cu burtă roşie; 14) Lăcar mare; 15) Lişiţă; 16) Muscar sur; 17) Năpârca; 18) Păstrugă; 19) Pisică de mare; mare; 20) Presur Presurăă aurie; aurie; 21) 21) Prigo Prigoare are;; 22) 22) Remiz; Remiz; 23) 23) Salama Salamand ndra ra obişnuită; obişnuită; 24) Stârc S târc de noapte; 25) Şerpar.
Supraclasa Pisces Clasa Amphibia Clasa Reptilia Clasa Aves Clasa Mammalia
Exemplu: Supraclasa Pisces 1.2.3.4……
Supraclasa Pisces Clasa Amphibia Clasa Reptilia Clasa Aves Clasa Mammalia
_______________ ______________________ ______________ _______ _______________ _______________________ ______________ ______ _______________ _______________________ ______________ ______ _______________ _______________________ ______________ ______ _______________ _______________________ ______________ ______
7. Stabiliţi Stabiliţi corespon corespondenţ denţaa corectă corectă între denumire denumireaa osului osului indicată indicată cu litere litere şi elementul elementul structural structural al osului indicat cu cifre. Prezentaţi Prezentaţi răspunsul răspunsul în tabel numai!!! ca combinaţie de literă şi cifră, de pildă, a - 112. (2 puncte pentru 1 răspuns corect; total - 10 puncte.) a) osul occipital;
b) osul sfenoid;
1) apofiza alveolară;
c) maxilar superior;
d) osul temporal;
e) osul frontal;
2) glabelă; 3) clivusul craniului; 4) gaură rotundă; 5) apofiza stiloidă.
Os (literă) a
Element structural al osului ( cifră)
b c d e
8. În imaginea de mai jos este prezentat un fragment de ADN bicatenar al unei bacterii, care conţine un operon policistronic cu trei gene de interes yfgA, yfgB şi yfgC. Poziţia anumitor nucleotide în jurul operonului faţă de punctul A este indicată pe desen. (1+2=3 puncte) Operonul yfg
Lungimea ADN în perechi baze (bp) Răspundeţi la următoarele întrebări: I. Care este numărul aşteptat şi lungimea transcriptului /n transcripţilor acestui operon? a. Un tran transc scri ript pt de 1260 1260bb b. Un transcript transcript de 1450b c. Un transc transcript ript cu cu lungimea lungimea cuprinsă cuprinsă între între 1451 1451bb şi 1550 1550bb d. Trei Trei transc transcrip ripţi ţi de 330 330b, b, 420b 420b şi 510b 510b Bifaţi ( ) celula corespunzătoare. a. b.
c.
d.
II. În baza desenului de mai sus, calculaţi masa moleculară maximă aşteptată a proteinei YfgA. (Masa moleculară medie a aminoacidului este: 110 Da) Răspuns: _____________ kDa
9. (1+3=4 puncte) Distanţa dintre două gene pe o hartă cromozomială poate fi determinată după frecvenţa frecvenţa crosssing-overul crosssing-overului ui dintre ele. În caz dacă crossing-overu crossing-overull implică trei gene atunci clasele crossovere (CO) la descendenţi pot fi clasificate ca rezultat a: (i) Crossing-overului simplu I (SCO I), (ii) Crossing-overului simplu II (SCO II), и (iii) Crossing-overului dublu (DCO).
Crosiing-overul dublu presupune realizarea concomitentă a două SCO I + SCO II. Printre descendenţii descendenţii încrucişării încrucişării de analiză, numărul de necrossoveri necrossoveri (NCO) este deosebit de mare, apoi urmează SCO I şi II. Cel mai rar se întâlneşte DCO. Drosophila, heterozigătă după alelele p, q r la încrucişarea cu o drozofilă homozigot La Drosophila recesivă s-a obţinut următoarea descendenţă: ( p p+, q+, şi r + reprezintă alelele de tip sălbatic, iar p, q, şi r reprezintă alelele mutante). Genotip Numărul de urmaşi p q+ r 375 p+q r + 355 p q r 50 + + + p q r 45 p+ q+ r 75 p q r + 85 p q+ r + 8 p+ q r 7 Suma = 1000 Gena din mijloc şi-a schimbat poziţia în clasa DCO în comparaţie cu poziţia lui în clasa NCO.
(A)Care genă în încrucişarea dată este localizat în mijloc? Bifaţi (√) celula corespunzătoare. p
(B)
q
r
Considerând 1% 1% de de cr crossing-over ca ca o un unitate a hă hărţii cr cromozomiale, (mu (mu), determinaţi distanţa dintre p, q, şi r . Distanţa dintre p şi q
________ mu
Distanţa dintre p şi r
_ ____ ____ mu
Distanţa dintre q şi r
_ ____ ____ mu
10. Genele indicate sunt componente ale operonului lac la E. coli . Simbolurile a, b, c reprezintă operatorul ( O), gena ce codifică represorul ( I ) şi gena ce codifică β-galactozidaza ( Z ),), aranjate într-o ordine arbitrară. arbitrară. În tabel este indicată absenţa (+) sau lipsa (-) activităţii genei pentru β-galactozidază în cazul absenţei sau prezenţei inductorului. (3 p) Genotipul
Absenţa inductorului
Prezenţa inductorului
+ + + +
a-b+c+ a+b+ca+b-ca+b-c+ / a-b+ca+b+c+ / a-b-ca+b+c- / a-b-c+ a-b+c+ / a+b-c-
+ + + + + +
lac I, O, Z Asociaţi simbolurile simbolurile a, b, c cu componentele operonului operonului lac I,
a) ___ b) ___ c) ___
11. În imagine sunt prezentate microfotografiile diferitor stadii ale profazei I a meiozei la Lilium longiflorum longiflorum. Asociaţi figurile cu etapele profazei I (5 p): a) Leptoten;
a) ___ ___
b) Zigoten;
b) ___ ___
c) ___
c) Pachiten;
d) ___
d) Diploten;
e) Diachineză.
e) ___
12. În imagine sunt prezentate schemele anvelopelor celulare bacteriene. Asociaţi cifrele indicate în desen cu caracteristicile anvelopelor celulare. (10 p)
a. b. c. d. e. f. g. h. i. j.
Anvelopa Anvelo pa bacte bacterii riilor lor Gram Gram pozi pozitiv tivee Anvelopa bacteriilor bacteriilor Gram negative Partea Partea îndrep îndreptat tatăă spre spre citozo citozoll Partea Partea îndr îndrept eptată ată spr spree exteri exterior or Memb Membra rana na plas plasma mati tică că Mem Membran branaa ext exter ernă nă Pere Perete tele le celu celula lar r Col Colest estero erolul Pro Protein eina porin rina Acizii teihoici
a) b) c) d) e) f) g) h) i) j)
____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____
