1. GENERALITATI 1.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standar se refera la limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban, diferentiate pe zone si dotari functionale, pe categorii tehnice de strazi, stabilite conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare privind sistematizarea si protectia mediului inconjurator. Prevederile prezentului standar se aplica la: - sistematizarea zonelor functionale protejate din mediul urban (locuinte, dotari social-culturale, zone de recreere, odihna si sport, zone de productie, zone pentru transporturi etc.); - restructurari in zone urbane existente. 1.2. In ansamblurile urbane se stabilesc limite admisibile pentru: - nivelul de zgomot exterior pe strazi si in pasaje rutiere subterane; - nivelul de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban; - nivelul de zgomot in interiorul zonelor functionale din mediul urban; - indicii de izolare de zgomot aerian pentru ferestre si usi prevazute in elementele de fatada care delimiteaza diferite unitati functionale (situate in cladiri amplasate pe artere de circulatie cu trafic). 1.3. Metoda de determinare a nivelului de zgomot urban este conform STAS 6161/3-82. 1.4. Terminologia folosita in prezentul standard este conform STAS 1957/1 si 3-74. 2. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT 2.1. Nivel de zgomot exterior 2.1.1. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, se stabilesc in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului) conform tabelului 1.
Tabelul 1 Nivel de zgomot Valoarea curbei Nivel de zgomot echivalent Lech *) de zgomot, Cz, de varf, L10, dB **) dB (A) dB(A)
Nr. crt.
Tipul de strada (conform STAS 10144/1 - 80)
1
Strada de categorie tehnica IV, de deservire locala
60
55
70
2
Strada de categorie tehnica III, de colectare
65
60
75
3
Strada de categorie tehnica II, de legatura
70
65
80
4
Strada de categorie tehnica I, magistrala
75...85 ***)
70...80 ***)
85...95 ***)
STAS 10009-88 ACUSTICA IN CONSTRUCTII ACUSTICA URBANA Limite ad misibile ale nivelului de zgomot *) Nivelul de zgomot echivalent se calculeaza (diferentiat pentru perioadele de zi si noapte) conform STAS 6161/1-79 **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseste numai in cazul unor zgomote cu pronuntat caracter stationar ***) La proiectarea magistralelor sa se adopte masurile necesare pentru obtinerea unor nivele echivalente (real masurate) cat mai apropiate de valorile minime din tabel, fara a se admite depasirea valorilor maxime. 2.1.2. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior in diferite zone ale pasajelor rutiere subterane sunt conform tabelului 2 Tabelul 2
Nr. crt.
Zona de pasaj
Valoarea Nivel de zgomot Nivel de zgomot curbei de echivalent Lech de varf, L10, zgomot, Cz, dB(A) dB(A) dB
1
Peroanele din statiile de tramvai
Aceleasi valori admisibile de pe strazile pe care sunt amplasate pasajele
2
Parti carosabile la pasaje cu lungimea L>200m, pe : strazi de categorie tehnica III
-
-
90
strazi de categorie tehnica II, I
-
-
-
3
Pasaje pietonate
65
60
-
4
Statii de metrou
65
60
-
2.2. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban sunt conform tabelului 3 Tabelul 3
Spatiul considerat
Nivel de zgomot echivalent Lech dB(A)
Valoarea curbei de zgomot, Cz, dB
1
Parcuri, zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-climatic
45
40
2
Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii
75
70
3
Stadioane, cinematografe in aer liber
90 *)
85
4
Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber
65
60
5
Incinta industriala
65
60
6
Parcaje auto
90 *)
85
7
Parcaje auto cu statii service subterane
90
85
8
Zone feroviare **)
70
65
9
Aeroporturi ***)
90
85
Nr. crt.
OBSERVATII: 1 . Valorile insemnate cu asterisc au urmatoarele semnificatii: * Timpul care se ia in consideratie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunzator duratei de serviciu ** Limita zonei feroviare se considera la o distanta de 25 m de axa liniei ferate celei mai apropiate de punctul de masurare *** Valorile au fost stabilite tinand seama de prevederile STAS 10183/3-75 2 . In cazul a doua sau mai multe zone si dotari functionale adiacente, cu valori diferite ale nivelului de zgomot, la limita admisibila pe linia de separatie intre aceste zone se ia valoarea cea mai mica. 2.3. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul zonelor functionale din mediul urban sunt conform tabelului 4. Tabelul 4 Nr. crt.
Spatiul considerat
Nivel de zgomot echivalent Lech dB(A)
Valoarea curbei de zgomot, Cz, dB
1
Parcuri
60
55
2
Zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-climatic
45
40
3
Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii
85
80
4
Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber
70
65
5
Parcaje auto
90
85
2.4. In functiile de conditiile de determinare si de caracteristicile sursei de zgomot, la valorile masurate de la pct. 2.1......2.3 ale nivelului de zgomot se aplica corectii. 2.4.1. Corectii datorate zgomotului provocat de mijloacele de transport. 2.4.1.1. In zonele afectate de traficul feroviar si naval, efectul zgomotului provenind de la aceste surse se ia in considerare dupa cum urmeaza: - in cazul in care nu afecteaza caracterul aleator al variatiei nivelului de presiune acustica, datorita traficului rutier din zona considerata, nu se adauga corectii; - in cazul in care afecteaza caracterul aleator al variatiei nivelului de presiune acustica, datorita traficului rutier din zona considerata, corectiile se aplica conform pct. 2.4.2. 2.4.1.2. In zone afectate de zgomotul avioanelor se vor respecta prevederile STAS 10183/4-75 2.4.2. Corectii datorate unor actiuni izolate. In cazul unor actiuni izolate caracterizate printr-un nivel ridicat de zgomot, acesta se corecteaza in functie de durata sa (exprimata in procente fata de o periada de referinta de 8 h ziua sau 30 min noaptea) cu valorile date in tabelul 5. Nivelele de zgomot astfel obtinute, exprimate in dB(A) sau in curbe Cz, trebuie sa fie mai mici sau cel mult egale cu valorile admisibile din tabele 1...4 Tabelul 5 Nr. crt.
Timpul de functionare / Tipul total *100, in %
Corectia in dB (A)
1
100...56
0
2
<56...18
-5
3
<18....6
- 10
4
<6....1,8
- 15
5
<1,8...0,6
- 20
6
<0,6...0,2
- 25
7
<= 0,2
- 30
OBSERVATII: 1 .In cazul unor actiuni izolate, de tipul celor de la pct. 2.4.2. care apar cu o frecventa mai mica de una pe zi, acestea nu se iau in considerare 2 .In cazul calcularii nivelului de zgomot echivalent pe durata unei perioade caracteristice, zgomotele izolate se iau in considerare cu valoarea lor reala. 3 .Comparatia cu valorie admisibile se face pentru ambele situatii. - nivel de zgomot echivalent, corespunzator unei perioade caracteristice; - nivel de zgomot corectat, corespunzator unei actiuni izolate 2.5. Amplasarea cladirilor de locuit pe strazi de diferite categorii tehnice sau la limita unor zone sau dotari functionale, precum si organizarea traficului rutier se va face astfel incat, pornind de la valorile admisibile prevazute in tabelele 1...4 (carora li s-au aplicat corectiile
necesare), prin alegerea in mod corespunzator a solutiilor tehnice, sa se asigure valoarea de 50 dB (A) a nivelului de zgomot exterior cladirii, masurat la 2,00 m de fatada cladirii conform STAS 6161/1-79, respectiv curba de zgomot Cz 45. Daca, in cazul zgomotului provenit de la traficul rutier, aceasta conditie nu poate fi realizata, masurile adoptate trebuie sa asigure valoarea admisibila a nivelului zgomotului interior din cladiri conform STAS 6156-86 si STAS 6156/1-79. Pentru zgomote provenind din alte surse (cinematografe in aer liber, spatii de joaca pentru copii, parcaje auto etc.) nu este admisa depasirea valorii de 50 dB(A), respectiv curba de zgomot Cz 45. 2.6. In cazul cand intre bordura trotuarului ce margineste artera de trafic si fatada cladirii, distanta este mai mica sau cel mult egala cu 8,00 m si nu exista alte obstacole ce pot costitui ecrane acustice, indicii de izolare la zgomot aerian pentru usile si ferestrele inglobate in elementele de fatada ale cladirilor trebuie sa fie conform reglementarilor tehnice in vigoare; solutiile de incadrare in nivelul de zgomot admis se adopta pe baza unui calcul de eficienta economica.
Prezinta limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent din cladiri de locuit, tehnico-administrative si social culturale Limitele admisibili in zonele functionale: Tipul cladirii Unitatea functionala dB (A) Cz Cladiri de locuit
apartamente
35
30
Camine, hoteluri, case de oaspeti
camere de locuit
35
30
sali de studii
35
30
administratie
45
40
restaurant
50
45
Spitale, policlinici, dispensare
Scoli
Gradinite de copii, crese
saloane 1-2 paturi
30
25
saloane peste 3 paturi
35
30
saloane terapie intensiva
35
30
sali de operatie si anexe
35
30
cabinete consultatii
35
30
cabinete audiologie
30
25
birouri de administratie
45
40
amfiteatru, sali de conferinta
40
35
sali de mese
45
40
amfiteatru, sali de clasa
40
35
sali de studiu
35
30
cancelarii
40
35
administratie
45
40
cabinete consultatii medicale
35
30
dormitoare
35
30
sali de clasa
40
35
administratie
45
40
cabinete de consultatii medicale
35
30
sali de mese
50
45
birouri pentru activitate intelectuala
40
35
45
40
55
50
laboratoare tehnologice
55
50
cabinete de control si comanda
75
70
sali de conferinta
40
35
sali pentru calculatoare
55
50
sali pentru masini de perforat
55
50
birouri
45
40
sali de curs
40
35
spatii pentru servicii evidenta
45
40
spatii de vanzare
65
60
spatii de consumatie
50
45
prestari servicii
50
45
Cladiri tehnicobirouri lucrul cu publicul administrativesi anexe ale centrale telefonice, birouri halelor de productie dactilografiere, sali de calculat, dispecerat
Centre de calcul
Cladiri comerciale
Legi
137 / 29.12.1995
90 / 12.07.1996
100 / 26.05.1998
608 / 31.10.2001
383 / 22.06.2004
536 / 23.06.1997
539 / 07.04.2004
71 / 24.01.2002
487 / 16.05.2002
482 / 01.04.2004
672 / 19.07.2001
681 / 19.07.2001
115 / 05.02.2004
Se considera doua perioade de timp: � Zi (06.00-22.00) � Noapte (22.00-06.00) Exista corectii la evenimente izolate care apar cu o frecventa mai mare de una pe zi Policlinici, spitale, dispensare Se admite depasirea nivelului de zgomot cu mai mult de 15dB(A). Intervalul de referinta este 30 min. Scoli, gradinite de copii: Intervalul de referinta este 1 ora Se respecta programul scolar
Ordine
Hotarari
Directive
Stasuri
Linkuri
Contact
Home
321 / 14.04.2005
2002 / 49 / CE
2000 / 14 / CE
86 / 594 / CEE
10009 / 88
6156 / 86
6161 / 1-89
6161 /3-82
MMGA
ANPM Bucuresti
ARPM Sibiu
Enviro Consult
Zgomot RO
1. GENERALITATI 1 .1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste metodele de masurare, in situatia nivelului de zgomot din interiorul unitatilor functionale ale constructiilor civile, Li si a nivelului de zgomot exterior acestora, Le. 1.2. Standarde conexe
STAS 1957/1-88 Acustica. Acustica fizica. Terminologie. STAS 1957/3-88 Acustica. Acustica in constructii si transporturi. Terminologi. STAS 9490-87 Frecvente normale pentru masurari acustice. 2. PRINCIPIUL METODEI Principiul metodei consta in masurarea nivelului de zgomot interior sau exterior in scopul echivalarii zgomotului inregistrat intr-o anumita perioada de timp, cu un zgomot caracterizat printr-un nivel stationar, care produce aceleasi efecte nocive ca si zgomotul inregistrat. 3. APARATURA 3.1. Inregistrarea se face pe o banda de magnetofon, care permite redarea ulterioara a semnalului in vederea analizarii lui si a determinarii nivelului de zgomot echivalent, global sau pe componente, pentru un camp sonor caracterizat printr-o variatie aleatorie in timp a nivelului de zgomot. Instalatia de inregistrare - redare trebuie sa aiba o caracteristica de frecventa constanta, cu o abatere de + - 2 dB in domeniul de frecventa 45 ... 11200 Hz, iar microfoanele folosite trebuie sa fie de tip omnidirectional. OBSERVATIE : - In locul unui magnetofon cu caracteristicile precizate la pct. 3.1., inregistrarea variatiei nivelului global, in decibeli, (liniar sau ponderat A,B,C) a unei componente preferentiale, in timp, se poate face si cu ajutorul unui inregistrator rapid de nivel. 3.2. Prelucrarea inregistrarilor de zgomot caracterizate printr-o variatie aleatorie in timp a nivelului de zgomot se face cu ajutorul analizoarelor de distributie statistica. Acestea trebuie astfel concepute incat sa permita citirea nivelurilor cel putin o data pe secunda si in clase de nivel de maximum 5 dB. 3.3. In cazul zgomotelor stationare sau a celor care pot fi impartite in actiuni (durata de timp in care nivelul de zgomot intr-un punct ramane constant), masurarea se poate face cu un sonometru prevazut cu un amplificator de microfon care sa asigure ansamblului o precizie de masurare de minim 5%. Instalatia de masurare trebuie sa permita inregistrarea nivelului, in decibeli, (liniar sau ponderat A,B si C), iar microfoanele folosite sa fie omnidirectionale si sa aiba o caracteristica de frecventa constanta cu o abatere de + - 2 dB, in domeniul 20 ... 16000 Hz. 3.4. Pentru determinarea spectrului de frecventa al zgomotului inregistrat se atasaza instalatie de masurare un filtru care permite analiza in benzi de 1/1 octava sau 1/3 octava, avand frecventele normale conform STAS 9490-87. La filtrele folosite, atenuarea in banda fata de frecventa centrala trebuie sa fie de max. 4 dB. OBSERVATIE: - Prin folosirea filtrelor de 1/1 octava sau 1/3 octava, se obtin niveluri de zgomot diferite in benzi cu aceeasi frecventa centrala. Se foloseste drept valoare de comparatie cea determinata in masurarea de 1/1 octava. Nivelurile de zgomot obtinute la masurarile cu filtre de 1/3 octava se transforma in niveluri de zgomot echivalente de 1/1 octava prin adaugare de 4,8 dB.
4. MARIMI DETERMINATE PRIN MASURARE SI CALCUL 4.1. Marimi ce se determina prin masurare si calcul pentru nivelul de zgomot exterior cladirii: Le,ech nivelul de zgomot continu echivalent, exterior constructiei (media ponderata a nivelului de zgomot exterioare cladirii, inregistrate intr-un anumit interval de timp stabilit conform STAS 6156-86), care se calculeaza cu formula:
In care: Le(t) variatia nivelului de zgomot in functie de timp (in intervalul de timp considerat); t1 momentul in care incepe masurarea; t2 momentul in care se termina masurarea; q- constanta de pondere (pentru zgomote de strada sau zgomote din constructii, q=4; pentru alte zgomote, q=3); T - intervalul de timp in care se face masurarea ( T= t2 - t1 ). Daca in intervalul T variatia marimii Le(t) se face intrepte, respectiv daca intervalul poate fi impartit in n actiuni, formula (1) devine:
In care: Le,j - nivelul de zgomot exterior constructiei, corespunzator unei actiuni aj (nivelul de zgomot produs de anumite surse, ce se mentine constant intr-o anumita perioada tj); tj - durata actiunii aj
4.2. Marimi ce se determina prin masurare si prin calcul pentru nivelul de zgomot interior unei unitati functionale dintr-o constructie civila: OBSERVATIE: - In cazul in care unitatea functionala consta dintr-un ansamblu de incaperi ( de exemplu apartament), prin nivel de zgomot interior caracteristic unitatii functionale se intelege cel mai mare nivel inregistrat intr-o incapere destinata unei activitati continue.
L i,j ext nivelul de zgomot L i ext corespunzator unei anumite actiuni aj (nivelul de zgomot produs de anumite surse exterioare ce se mentine constant in interior, intr-o anumita perioada tj), obtinut prin masurare; L i,ech ext nivelul de zgomot L i ext echivalent (media ponderata a nivelurilor de zgomot interioare, inregistrate intr-un anumit interval de timp dat) ce se calculeaza cu formulele (1) si (2), respectiv urmatoarele Le(t) din formula (1) se inlocuieste cu Li(t) care reprezinta nivelul de zgomot variabil receptionat in incapere, in cazul actionarii unor surse exterioare incaperii (in intervalul de timp considerat); Le,j din formula (2) se inlocuieste cu L i,j ext corespunzator actiunii, aj; L i,j int , L i,ech int nivelul de zgomot interior masurat exclusiv in conditiile functionarii unor surse interioare de zgomot (cu exceptia zgomotului produs de instalatii); L i,j inst , L i,ech inst nivelul de zgomot interior masurat exclusiv ca rezultat al patrunderii zgomotului produs de instalatiile aferente constructiei ce functioneaza in exteriorul unitatii functionale, conform STAS 10968/1,2 - 88. La determinarea acestui nivel se iau in considerare si zgomotele transmise de agregate, conducte sau alte parti ale instalatiei existente in unitatea functionala, care nu sunt in stare de functiune dar sunt puse in stare de vibratie datorita unor actiuni ce se petrec in exterior (de exemplu, zgomotul radiat de conductele existente intr-un apartament datorita functionarii unor pompe situate in centrala termica a constructiei). 4.3. Nivelurile de zgomot ce intervin in relatiile (1) si (2) se exprima global in decibeli, (liniar sau ponderat A,B,C) si pe benzi de frecventa, in decibeli. 5. MODUL DE LUCRU 5.1. Masurarea nivelului de zgomot exterior cladirii, Le sau Lej, se efectueaza la o distanta de 3,00 m fata de constructie si la o inaltime de 1,30 m fata de sol sau fata de nivelul considerat (in cazul constructilor etajate). 5.1.1. Inregistrarea nivelului de zgomot exterior constructiei se face separat pentru fiecare fatada a constructiei, respectiv pentru fiecare latura a perimetrului pe care urmeaza a se executa o noua constructie. 5.1.2. Durata de inregistrare a nivelului de zomot exterior constructiei se stabilseste in functie de destinatia constructiei (locuinte, hoteluri, scoli etc.), conform STAS 6156-86. 5.1.3. Alegerea pozitiilor in care se efectueaza masurarea nivelului de zgomot exterior constructiei se face de proiectantul de specialitate, respectand urmatoarele conditii principale: - evidentierea surselor de zgomot existente in zone (din constructii, industriale, locuri de joaca pentru copii, spatii de depozitare etc); - luarea in considerare a profilului stradal (longitudinal sau transversa0 in care actioneaza sursele de zgomot (trafic, activitati comerciale etc). 5.2. Masurarea nivelului de zgomot interior, Li si L i inst ,se efectueaza in minim 5 pozitii ale microfonului, situate la inaltimea de 1.30 m fata de pardoseala, in incaperi de forma
paralelipipedica (sau cu o forma asemanatoare acesteia) ca in figura, avand un volum <=200m 3 si pentru care se indeplineste conditia: 1 <= li/lc <= 2 In care: li -oricare din dimensiunile incaperii lc -latura cubului cu acelasi voulum cu al incaperii considerate
1......5 pozitiile de masurare a......h = 0.50....1.50 m (cu conditia ca distantele a ... h sa fie egale intre ele). Rezultatul masuratorilor reprezinta media aritmetica a celor 5 valori obtinute. Masurarea nivelului de zgomot interior, Li se efectueaza in toate pozitiile in care sunt amplasati receptori umani din unitatea functionala (locuri de munca, paturi de spital), microfonul fiind amplasat la inaltimea de 1.30 m de la inaltimea pardoselii. OBSERVATIE: - In timpul masurarii toate elementele de inchidere (usi, ferestre) trebuie sa fie inchise. 5.3. In cazul in care la masurarea nivelului de zgomot exterior sau interior, se obtin valori cu diferente ?L <= 5dB, in diferite puncte ale zonei sau incaperii, rezultatele se prezinta sub forma unei harti acustice a zonei sau incaperii respective, pe care se traseaza curbele de acelasi nivel de presiune acustica, in decibeli (liniar sau ponderat A,B,C). 6. BULETIN DE MASURARI Rezultatele obtinute din masurari se inscriu intr-un buletin de masurari care contine in principal: � denumirea institutiei care a facut masurarile si numele responsabilului de efectuare a lucrarilor; � data si locul masurarii; � aparatura folosita; � conditiile de masurare (pentru nivelul zgomotului exterior, planul zonei in care se fac masurarile cu indicarea pozitiilor de masurare; pentru nivelul de zgomot interior, planul unitatilor functionale cu indicarea pozitiilor de masurare; durata de inregistrare); � inscrierea valorilor obtinute (spectre de frecventa evaluate prin curbele Cz, care limiteaza superior fara a le intersecta, sau nivelul global al zgomotelor in decibeli (liniar
sau ponderat A,B,C) sub forma de tabel sau grafic; � prezentarea, dupa caz (pct.5.3.) a rezultatelor sub forma de harti acustice.
Legi
137 / 29.12.1995
90 / 12.07.1996
100 / 26.05.1998
608 / 31.10.2001
383 / 22.06.2004
536 / 23.06.1997
539 / 07.04.2004
71 / 24.01.2002
487 / 16.05.2002
482 / 01.04.2004
672 / 19.07.2001
681 / 19.07.2001
115 / 05.02.2004
321 / 14.04.2005
2002 / 49 / CE
2000 / 14 / CE
86 / 594 / CEE
Ordine
Hotarari
Directive
Stasuri
Linkuri
Contact
Home
10009 / 88
6156 / 86
6161 / 1-89
6161 /3-82
MMGA
ANPM Bucuresti
ARPM Sibiu
Enviro Consult
Zgomot RO
1. GENERALITATI 1.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste medoda de determinare a nivelului zgomotelor care se produc in localitatile urbane in scopul compararii acestora cu limitele admisibile prvazute in STAS 10009 - 88 1.2. Principalele zgomote care se produc in ansamblurile urbane sunt: a) Zgomote rezultate din trafic: - zgomote produse de surse a caror aparitie in dreptul punctului de masurare este intamplatoare (de ex. zgomotul stradal produs de circulatia rutiera); - zgomote produse de surse a caror aparitie in dreptul punctului de masurare est cunoscuta (de ex. zgomotul produs de autovehicule, trenuri, avioane sau vapoare, care circula dupa orar fix); b) Zgomote produse in incinte: - parcuri, zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-climateric;
- scoli, spatii de joaca pentru copii; - stadioane, cinematografe in aer liber; - piete comerciale, restaurante in aer liber; - parcaje auto; - incinte industriale si alte cladiri tehnico-administrative; - porturi, gari, aerogari; 1.3. Terminologia folosita in prezentul standard este conform STAS 1957/1 ... 3 - 74 2. PRINCIPIUL METODEI Principiul metodei consta in echivalarea zgomotului inregistrat intr-o anumita perioada de timp cu un zgomot caracterizat printr-un nivel stationar care, in principiu produce aceleasi efecte nocive ca si zgomotul real 3. MARIMI CE SE DETERMINA SI PRIN CALCUL 3.1. Prin masurare se obtine, in punctul de masurare respectiv, nivelul de zgomot global in db(A) sau pe componente in anumite benzi de frecventa, in dB, care variaza in cursul unei perioade de timp caracteristice. 3.2. In functie de inregistrarile facute se calculeaza nivelul de zgomot echivalent Lech, care in functie de scopul masurarii, foloseste la determinarea: - nivelului de zgomot exterior cladirii; - nivelului de zgomot la bordura trotuarului; - nivelului de zgomot la limita incintei; - nivelului de zgomot in interiorul incintei; 3.3. In cazul zgomotelor rezultate din trafic, in anumite situatii specificate in STAS 1000988 se determina prin calcul (normal sau automat) nivelul de zgomot indexat L10. In vederea aprecierii caracterului probabilistic - informational al zgomotului urban se pot determina prin calcul: - alte nivele de zgomot indexate (l20, L50 etc.) - indicele de zgomot (TNI). 3.4. Pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se deplaseaza pe partea carosabila sau pe caile cu sine pozatate pe strazi se determina: - nivelul de zgomot corespunzator regimului curent de circulatie (LC); - nivelul de zgomot corespunzator accelerarii (LA); - nivelul de zgomot corespunzator franarii (LF); - nivelul de zgomot corespunzator plecarii din statie (LPS); - nivelul de zgomot corespunzator sosirii in statie (LSS); - nivelul de zgomot produs in regim stationar(LS); - nivelul de zgomot corespunzator evacuarii gazelor (LEG); - nivelul de zgomot corespunzator semnalizarii acustice(LCX). 4. APARATURA 4.1. In cazul unui camp sonor, caracterizat printr-o variatie aleatoare in timp a nivelului de zgomot, inregistrarea se face pe banda de magnetofon, care permite redarea ulterioara a
semnalului in vederea analizarii lui si a determinarii nivelului de zgomot echivalent, global sau pe componente. Instalatia de inregistrare-redare trebuie sa aiba o caracteristica de frecventa uniforma cu o abatere de +- 2 dB, in domeniul de frecventa 45.....11200 Hz , iar microfoanele folosite trebuie sa fie de tip omnidirectional. OBSERVATIE: - In lipsa unui magnetofon de inalta fidelitate consemnarea variatiei nivelului global in dB (liniar, A), sau a unei componente preferentiale, in timp, se poate face si cu ajutorul unui inregistrator rapid de nivel. 4.2. Prelucrarea inregistrarilor de zgomot caracterizate printr-o variatie aleatoare in timp a nivelului se face cu ajutorul analizoarelor de distributie statistica. Aceasta trebuie astfel conceputa incat sa permita citirea nivelelor cel putin odata pe secunda si in clase de nivel de maximum 5 dB. 4.3. In cazul zgomotelor stationare sau a celor care pot fi impartite in actiuni (durata de timp in care nivelul de zgomot intr-un punct ramane constant), masurarea se poate face cu un sonometru sau cu un inregistrator de nivel, cuplat cu un amplificator de microfon, care sa asigure ansamblului o precizie de masurare de minimum 5%. Instalatia de masurare trebuie sa permita inregistrarea in dB (liniar, A) iar microfoanele folosite trebuie sa fie de tip omnidirectional si sa aiba o caracteristica de frecventa constanta (cu o abatere de +- 2 dB) in domeniul 20 ... 11200 Hz. 4.4. Pentru determinarea spectrului de frecventa al zgomotului inregistrat se ataseaza instalatie de masurare un filtru de 1/1 sau 1/3 octava . Frecventele medii ale benzilor de 1/1 sau 1/3 octava trebuie sa corespunda frecventelor normale prevazute in STAS 9490-74. La filtrele folosite, atenuarea in banda fata de frecventa medie trebuie sa fie de maximum 4 dB. OBSERVATIE: - Prin folosire filtrelor de 1/1 si 1/3 octava se obtin nivele de zgomot diferite in benzi cu aceeasi frecventa medie. Se foloseste drept valoare de referinta rezultatul masurarii in 1/1 octava prin adaugarea a 4,8 dB. 5. MODUL DE LUCRU 5.1. Conditii si prevederi generale de lucru 5.1.1. Masurarile pentru aprecierea nivelului de zgomot exterior cladirii se efectueaza fara a face distinctie intre diferitele surse ce radiaza energia sonora catre punctul de inregistrare. In cazuri speciale (de exemplu cand se urmareste reducerea nivelului de zgomot prin diferite masuri tehnico-economice) se pot efectua inregistrari pentru un anumit tip de surse precum si detalieri ale zgomotului. 5.1.2. Masuratorile pentru aprecierea nivelului de zgomot la bordura trotuarului si a nivelului de zgomot in pasaje rutiere, subterane se efectueaza numai pentru sursele de zgomot provenite din traficul rutier. 5.1.3. Masurarile pentru aprecierea nivelului de zgomot la limita incintei se efectueaza numai pentru sursele de zgomot existente in interiorul incintei, cand masuratorile se fac pentru protejarea unor cladiri situate in exteriorul acesteia si numai pentru sursele de zgomot din afara incintei, cand masurarile se fac pentru protejarea unor spatii din interiorul acesteia.
5.1.4. Masurarile pentru aprecierea nivelului de zgomot in interiorul incintei se efectueaza fara a face distinctie intre diferitele surse ce radiaza energie catre punctul de inregistrare. 5.1.5. Masurarile pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se deplaseaza pe partea carosabila sau pe caile cu sine pozate pe strazi se efectueaza conform STAS 6926/15-82, cu precizarile de la pct. 5.2. 5.1.6. In zonele afectate de traficul aerian, cand se urmareste identificarea zgomotului specific produs de avioane se vor respecta prevederile STAS 10183/1 ... 4-75. In zonele strabatute de cai ferate, cand se urmareste identificarea zgomotului specific produs de garnituri feroviare se vor respecta prevederile STAS 6661-82. 5.2. Dispunerea punctelor de masurare 5.2.1.Punctele de masurare pentru aprecierea nivelului de zgomot exterior cladirilor se aleg conform STAS 6161/1-79 cu mentiunea ca pe inaltimea unei cladiri se fac determinand cel putin din trei in trei nivele (de exemplu parter, nivel IV, VII etc.). Punctele se dispun la 3,00 m distanta de cladire si la 1,30 m fata de nivelul considerat, cu ferestrele si usile inchise. 5.2.2. Punctele de masurare pentru aprecierea nivelului de zgomot la bordura trotuarului (caracteristic unei anumite cai) in cazul unei distributii uniforme a cladirilor de-a lungul caii de circulatie, precum si a unei sectiuni transversale constante a acestora se dispun dupa cum urmeaza : - la jumatatea distantyei dintre doua stopuri sau doua intersectii succesive; - in dreptul stopului sau intersectiei. In cazul unei distributii neuniforme a cladirilor de-a lungul caii de circulatie alegerea punctelor de masurare se stabileste de la caz la caz, tinand seama de situatia existenta (de exemplu in cazul unor intersectii importante punctele de masurare se stabilesc in functie de configuratia reala a intersectiei). 5.2.3. Punctele de masurare pentru aprecierea nivelului de zgomot in pasajele rutiere se dispun dupa cum urmeaza: - la limita peroanelor, spre caile de circulatie, la inaltimea de 1,30 m deasupra peronului si la distante de max. 100 m unele de altele in sensul longitudinal al peronului (punctul de incepere va fi amplasat la jumatatea lungimii peronului considerat); - in axul fluxurilor de circulatie, la limita superioara a gabaritului sirului de vehicule caracteristice arterei pe care se circula. 5.2.4. Punctele de masurare pentru aprecierea nivelului de zgomot la limita incintei se dispun dupa cum urmeaza: - in cazul incintelor limitate de imprejmuiri transparente din punct de vedere acustic sau ecrane cu inaltimea de max. 5,00 m, la distanta de 3,00 m de imprejmuire (spre interior sau spre exterior, in functie de scopul masurarii) si la o inaltime de 1,30 m de la sol; punctele se amplaseaza in dreptul colturilor imprejmuirilor si la jumatatea distantei dintre doua colturi succesive cu respectarea conditiei ca distanta dintre doua puncte succesive sa fie mai mica sau cel mult egala cu 100 m; - In cazul incintelor limitate de ecrane cu inaltimea mai mare de 5,00 m (de exemplu stadioane), pe coronamentul incintei, la o inaltime de 1,30m de la nivelul acestuia, in aceleiasi conditii de distanta intre puncte ca la alineatul precedent.
5.2.5. Punctele de masurare pentru aprecierea nivelului de zgomot in interiorul incintei se dispun, de la caz la caz, in functie de existenta unor eventuale surse de zgomot (de exemplu centrale termice sau statii de pompare amplasate in parcuri, etc.). 5.3. Masurarea nivelului zgomotului aerian emis de vehicule 5.3.1. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator regimului curent de circulatie (Lc) se face conform STAS 6926/15-82, cu urmatoarele precizari: - masurarea se efectueaza pe o portiune rectilinie din calea de rulare marcata conform fig 1; - determinarea se efectueaza cu vehicolul neincarcat (fara pasageri, materiale etc.); - inregistrare: - incepe, cand linia din fata gabaritului vehiculului depaseste linia de plecare ; - sfarseste, in momentul cand limita din spate a gabaritului vehicului depaseste linia de sosire; - viteza la care se efectueaza masurarea se considera valoarea maxima admisa prin prevederile legale in vigoare privind circulatia vehiculelor in localitati si trebuie sa fie atinsa la o distanta de cel putin 50 inaintea marcajului ce indica inceputul traseului de masurare; - vehiculul, in timpul determinarii, trebuie condus pe traseul de proba cu viteza constanta.
lg- lungimea de gabarit a vehiculului; lm- lungimea de masurare ; A-A - linia de plecare; B-B - linia de sosire; C-C - axa de circulatie; D-D-linia microfoanelor 5.3.2. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator accelerarii (LA) se efectueaza in conditiile prevazute la pct. 5.3.1. In timpul determinarii, vehiculul trebuie condus pe traseul de masurare dupa cum urmeaza: - la trecerea liniei de plecare A-A , se accelereaza intr-un timp cat mai scurt cu putinta, pana la aducerea motorului in plina sarcina; - la trecerea liniei de sosire se decelereaza brusc; 5.3.3. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator franarii (LF), se executa pe o portiune rectilinie din calea de rulare, iar in timpul determinarii, vehiculul este incarcat la sarcina
nominala (pasageri, materiale, etc.). Inregistrare: - incepe, in momentul cand vehiculul franeaza; - sfarseste, cand vehiculul s-a oprit. Vehiculul este condus succesiv, (cu viteza stabilita conform pct. 5.3.1. din prezentul standard) pana la distanta de 5;10 si apoi la 15 m inainte de linia de amplasare a microfoanelor (D-D) , pozitie in care se franeaza brusc. 5.3.4. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator plecarii din statie (LPS), se efectueaza pe o portiune rectilinie din calea de rulare. In timpul determinarii nivelului de zgomot corespunzator plecarii din statie (LPS) vehiculul nu este incarcat. Inregistrarea: - incepe in momentul cuplarii motorului; - sfarseste cand s-a atins viteza stabilita la pct. 5.3.1. din prezentul standard. 5.3.4.1. Vehiculul executa operatia de atingere a vitezei (prevazute la pct. 5.3.1.) pe o distanta de 25 m, incepand succesiv de la 15 m, respectiv 10m si apoi 5m de la linia de amplasare a microfoanelor (D-D). 5.3.4.2. Daca datorita constructiei vehiculul viteza la care se efectueaza masurarea nu se poate atinge in conditiile prevazute la pct. 5.3.4.3. se va lua ca distanta de incercare lungimea minima necesara pentru a s eajunge la viteza respectiva. In acest caz si distantele fata de linia de amplasare a microfoanelor se modifica in mod direct proportional. 5.3.5. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator sosirii in statii ( LSS ) se efectueaza pe o portiune rectilinie de cale de rulare. In timpul determinarii nivelului de zgomot ( LSS ) vehiculul este incarcat la sarcina nominala: Inregistrarea: - incepe in momentul cand se declanseaza operatia de reducere a vitezei la care se efectueaza incercarea; - sfarseste in momentul cand vehiculul s-a oprit (motorul continuand sa functioneze in gol). Vehiculul va efectua operatia de reducere a vitezei in conditiile prevazute la pct. 5.3.4.1. 5.3.6. Masurarea nivelului de zgomot produs in regim de stationare ( LS ) se face tinand seama de modul de actionare a motorului. 5.3.6.1. La vehicule actionate de motoare cu ardere interna, masurarile se fac separat pentru functionarea motorului la relanti si pentru motorul debreiat, accelerat pana la 3/4 din turatie lui maxima. 5.3.6.2. La vehiculele actionate de motoare electrice masurarile se fac la functionarea motorului in gol. 5.3.6.3. Indiferent de felul de actionare a motorului se vor face determinari si pentru functionarea individuala a echipamentului auxiliar de la bordul vehiculului. 5.3.6.4. Microfoanele se amplaseaza la 7,5 m distanta de axul vehiculului (considerat in plan orizontal de o parte si de alta a acestuia) si la o inaltime de 1,30 m. Distanta a dintre doua puncte masurate, succesive, situate pe aceeasi parte a vehiculului, trebuie sa fie de max. 5m.
5.3.7. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator evacuarii gazelor ( LEG ) se face cand motorul functionand in gol a atins temperatura normala de lucru. 5.3.7.1. La motoarele fara limitator de turatie, determinarile se fac pentru regimul de functionare constanta la 3/4 din turatia maxima a motorului. La motoarele cu limitator de turatie, determinarile se fac dupa stabilizarea regimului de functionare in urma actionarii pana la capat a acceleratiei. 5.3.7.2. Microfonul se amplaseaza la o distanta de 7,50 m de gura de evacuare, in directia cea mai favorabila propagarii zgomotului in plan orizontal. Daca nivelul de zgomot poate fi modificat datorita unei alte surse, microfonul se apropie de gura de evacuare pana cand zgomotul produs de eliminarea gazelor devine preponderent, distanta mentinandu-se in buletinul de masurari. 5.3.8. Masurarea nivelului de semnalizare acustica ( LCX ) se face la 7,00 m distanta de sursa de sunet si in zona de inaltime cuprinsa intre 0,50 si 1,50 m, deasupra locului de masurare. 5.4. Perioadele de timp caracteristice masurarilor. 5.4.1. Perioadele de timp caracteristice pentru aprecierea nivelului de zgomot exterior cladirilor si nivelului de zgomot la bordura trotuarului se aleg in conformitate cu prevederile STAS 6156-80, in functie de dotarile a caror protejare se urmareste. 5.4.2. Perioada de timp caracteristica pentru aprecierea nivelului de zgomot in pasajele rutiere este atat pe peroane cat si pe traseele de circulatie, cel mai defavorabil interval de 8h, intre orele 6,00 ... 22,00 masurate cu decalaj de 30 min intre timpii initiali ai perioadelor de inregistrare. 5.4.3. Perioadele de timp caracteristice pentru aprecierea nivelului de zgomot la limita incintelor si in interiorul acestora, se aleg in conformitate cu prevederile STAS 6156-80 si STAS 10009-88. 5.4.4. In cazul altor cladiri cu regim de exploatare intermitent precum si atunci cand conditiile locale o impun, durata masurarilor se alege in functie de specificul acticitatii considerate. 6. MODUL DE STABILIRE A REZULTATELOR
6.1. In cazul inregistrarii nivelelor de zgomot si a utilizarii analizoarelor statistice se obtine distributia relativa si cumulata a nivelelor de zgomot exprimata in clase de 2,5 ... 5 dB pe intreaga durata de efectuare a masurarilor. Din diagrama de distributie cumulata a nivelelor de zgomot in timp se pot citi nivelele de zgomot in dB (A) corespunzatoare unui anumit procent din durata totala a masurarii. Astfel L10 ,L50, L90 , reprezinta mediile nivelului maxim mediu si respectiv de fond al zgomotului, indicele indicand procentul de timp in care nivelul corespunzator este atins sau depasit. 6.2. Pe baza nivelelor de zgomot corespunzatoare unor anumite actiuni Le, i determinate in clasele de 2,5 ... 5 dB se poate calcula nivelul de zgomot echivalent conform STAS 6161/179. 6.3. In timpul in care sunt necesare informatii suplimentare asupra modului de variatie a zgomotului in timp se calculeaza indicele de zgomot (TNI) cu formula: TI = 4d + L90 - 30 In care: d = L10 - L90, (L10 , L90 rezultand din masuri pentru o durata de 24 h). 6.4. Calculul nivelului de zgomot echivalent se simplifica daca, domeniul de variatie al marimii L(t) nu depaseste 10 dB, formula de calcul devenind: Lech = LM - 1/3( LM - Lm ) In care : Lm - nivelul minim inregistrat; LM - nivelul maxim inregistrat.. 6.5. In cazul zgomotelor cu caracter preponderent stationar si care permite analiza in functie de frecvente, aceasta se face in benzi de 1/1 octava, intre 100 si 8000 Hz, in aceleiasi conditii ca la pct. 6.1 ... 6.4. 7. BULETIN DE MASURARE 7.1. Rezultatele obtinute prin masurare si interpretarea nivelelor de zgomote se prezinta intr-un buletin care cuprinde cel putin urmatoarele: - denumirea institutiei care executa masurarea si numele persoanei responsabile de efectuarea lucrarilor; - data si locul masurarii; - punctele in care se efectueaza masurarea, precum si distantele de la fatada cladirilor sau axul strazii; - nivelul echivalent de zgomot L ech in punctele respective precum si nivelele L10, L50, L90, calculate pentru perioada de zi si noapte. 7.2. In cazul in care este necesara si o inscriere in teren a rezultatelor obtinute, acestea se prezinta sub forma unei harti acustice pe care se inscriu valorile L10, L50, L90 si Lech si eventual intensitatile corespunzatoare ale fluxului circulatiei.
