San Antonio Galanterii pentru dame Dedic cartea aceasta celor uitaţi şi celor prea singuri, ca să-i încălzesc la focul tâmpeniilor mele. San—A,
AA !"#$%$ Au legat-o în mod sumar pe $&celenţa Sa. 'ai e&act ar fi să spunem că au împiedicat-o (ca pe un cal). * perec+e de cătuşe la mîini şi o curea la glezne, pentru a le ţine lipite una de alta. $&celenţa Sa este un mulatru cu plete care se rearsă de pretutindeni, inclusi din urec+i şi din nări. $ste aşezată $&celenţa în canapeaua din salon. "u spun pe/ canapea, ci înăuntru/, dat fiind că lăcaşul este adânc precum un mormânt. De altfel, s-ar putea foarte 0ine să şi deină, pentru moment, aşa cea $&celenţa Sa pute, pentru că tocmai s-a scăpat pe ea, în pi1amaua-i de mătase al0ă. $dmond auergnatul2 răsfoieşte cu interes o ediţie originală a romanului Doamna3oar4 — 'orauri de proincie, editată de 'ic+el 564 7r8res, 5i0rari-editori, str. 9iienne, : 0is, %aris. Ar ciordi-o cu plăcere. îl ten; tează cele două olume su0ţiri, legate în piele 1erpelită. !l admiră pe 7lau0ert, fiindcă normandul eita inutilitâţile, $dmond detestă să or0ească doar ca să se afle în trea0a şi crede că, pro0a0il, la fel se petrec lucrurile şi în ceea ce prieşte literatura.
"ote< 2 5ocui 5ocuitor tor al regiun regiunii ii Auergn Auergnee (n. (n. tr.) tr.) = #+oc+otte:, asistenta/ lui, o gagică cu mutra şmec+eră, plină de pistrui şi cu oc+ii mari, al0aştri, +ol0aţi de inocenţă ($dmond a poreclit-o Sunet şi lumină/ 0e-cause petele de pe faţă şi limpezimea o0erlic+turilor) întrea0ă în timp ce-şi înă0uşă un căscat < — $i 0ine, nu-i faci o dată de petrecanie, ca să o luăm, din loc ; — 'rmr, răspunde distrat $dmond. i adaugă < — %entru mine, 7lau0ert e ca fot0alul. #u toate astea, conştient de responsa0ilităţile lui, înc+ide cu regret terfeloaga şi o aşează lângă geamănul ei, olumul al doilea, pe raftul 0i0liotecii ce ascunde multe alte comori. * prieşte pe $&celenţa Sa, care se slo0oade din ce în ce mai tare, 0ănuind că îşi trăieşte ultimul ceas. — * să-i fac de petrecanie în 0aie, +otărăşte el, mi>; teamă tea mă că aici a improşca peste tot ? 'i-ar părea rău să stropesc cu sânge acest Stael sau acest Delau&= nu tre0uie să ne 0atem 1oc de capodopere. Se apleacă şi. cu un gest scurt, desface cureaua, — %e aici, $&celenţă ? porunceşte. Dar tipul pare să fi căzut în prostraţie. #+oc+otte pune mâna pe o 0ric+etă mare de argint masi, aflată pe masa 1oasă, o aprinde şi apropie flacăra de nasul indiidului. Arsura îi smulge un geamăt diplomatului care se ridică. #+oc+otte e&clamă < — 3ăgasem eu de seamă cea ? i-a dat drumul în pantaloni? — %rin această târtiţă, însăşi ţara dumneaoastră s-a scăpat pe ea, $&celenţă. "u aeţi motie să fiţi mândru. Strâm0ând din nas de dezgust, îl împinge pe nenorocit afară din salon. Dat fiind că a făcut de1a încon1urul casei, ştie unde se află dormitorul şi, în consecinţă, 0aia, %e drum, îl îm0ăr0ătează pe celălalt < — 9ă promit că n-o să simţiţi nimic, $&celenţă, Am, reţeta mea < cere0elul. !şi scoate armamentul de un cali0ru feroce şi i-l arată am0asadorului,
"ote< : 7emeie manierată (argou) (n. tr)< — #u un asemenea articol, şi un elefant îşi strănută creierii fără să 0age de seamă. ,< $&celenţa Sa prieşte pistolul şi se opreşte să omite pe şirazul din cameră. — Sunteţi o adeărată curcă plouată ? declară mâ+nit $dmond. #elălalt continuă să-şi e&trapoleze glota şi să restituie cumplitul pateu de ficat de la am0asada Guatemalei, unde a luat masa în seara asta. i pe urmă şampania, o marcă mai mult decât dec ât necunoscută = e&otică ? în meseria lui, îna-intea oricărei alte însuşiri, se cuine să ai un ficat solid. Al său tocmai începea să dea semne de o0oseală. @euşeşte să 0âiguie, printre rafale şi icneli< — De ce reţi că mă ucideţi ; Asta, pe 0une, cred că e o între0are grozaă, de o sută de puncte. $dmond clatină din cap < — !mi cereţi ptea mult, $&celenţă= îndeplinesc un contract, con tract, atâta tot, şi n-am idee nici măcar de numele celor pentru care lucrez. #elălalt îşi ridică până în dreptul gurii mâinile încătuşate şi îşi ştergeneîndemânatic 0uzele mân1ite. Apoi pare că a luat o +otărâre importantă şi, întorcâ+du-se spre $dmond, îi spune < — Dacd mă cruţaţi, sunteţi nişte oameni făcuţi. *ricare ar fi suma #are i se cuine pentru a mă do0orî, ă oi da posi0ilitatea să câştigaţi de sute de ori mai mult ? 5im0a1ul ăsta îl interesează pe $dmond, care miroase o du0lă loitură, — $&plicaţi-ă, $&celenţă. -— Deţin un secret de nepreţuit. — Dacă n-are preţ, atunci cum ar putea fi ealuat; ealua t; o0iectează cu pertinenţă ucigaşul. — $ste un fel de a or0i. Dacă ă duceţi du ceţi să propuneţi c+estia asta am0asadei
[email protected]. sau celei americane, după prima fază rostită, i se a da tot ce reţi, numai să spuneţi şi restul?
9or0ind, $&celenţa s-a calmat un pic. #ând trăncăneşti cu un ucigaş, acesta pare cea cea mai puţin periculos, fiindcă, or0ind, are loc o anume dezamorsare. Speranţa îi reine cu toptanul, $&celenţa Sa rea să trăiască. $ căsătorit, are copii, o amantă super0ă şi, la reenirea în ţară, i se a asigura un destin şi mai strălucit? 7iind am0asador la %aris, promiţi de1a ? 'arile posturi internaţionale sunt Cas+ington, 5ondra şi %aris — şi eu mult mai departe in urmă, restul= poate cu un pac+et de 0onificaţii suplimentare în ceea ce prieşte @oma şi 3ru&elles-placa-tur-nantă-a$uropei. $dmond continuă să-şi spună că a pus mâna pe lozul norocos la tragerea de lim0ă= munceşti niţel, dar, iată, cîştigul cel mare te aşteaptă ?... — @ămâne de ăzut, $&celenţă, $&c elenţă, murmură el. "u se mai satură să tot rostească titlul clientului/ său. îl onorează, întrucâta, pe acest trăgător de elită, să-i z0oare creierii unui diplomat. Are mulţi p.-d.g. 2 în palmares, dar acum e pentru prima dată când se lansează în #arieră. A mai făcut/ un fost ministru, e mult de atunci — dar de o0icei îi îm0racă în scânduri pe oamenii oa menii de afaceri şi apoi pe socrii cu moştenitori. #lasic. Acum, auerg-natul are impresia unei promoări. #reşte în grad. Am0asadorul îşi dă seama că a ţintit 0ine şi este cuprins iarăşi de respectul faţă de fiinţa umană. — Aş rea să mă sc+im0... am aut un mic accident a ccident ca urmare a unei mâncări nu prea proaspete. — "u, lăsaţi, $&celenţă, nu-i neoie. 'ulatrul nu insistă. 9iaţa lui seamănă cu un castel din cărţi de 1oc. Strănuţi prea tare şi totul se duce-n 0rânză. — 9ă ascult, declară $dmond, aşezându-se aşezâ ndu-se pe un ta0uret împodo0it cu catifea roz. 7ăcătorul pe sine scutură din cap. — "u pot să ă or0esc fără să-mi daţi asigurări l — #e asigurări ; se minunează ucigaşul plătit.
— aida-de ? $ clar că, îndată ce -aş spune totul, to tul, m-aţi omorî. — i ce propuneţi ; ripostează $dmond, în culmea c ulmea placidităţii. @ămâne decontractat, nu se apucă să protesteze aiurea. 7iindcă e adeărat că, dacă tipul or0eşte, îi a lua piuitul "ote< %rescurtare pentru preşedinte-director general/ (n. tr.), în momentul imediat următor, de reme ce pentru asta a fost plătit şi îi e la îndemână s-o facă. "ici celălalt nu-i un copil, ştie asta. "umai că nu e&istă un posi0il compromis, dacă te gândeşti 0ine. Se află amândoi în impas. Eârg de nee&ecutat. în acea clipă, dă 0uzna #+oc+otte. 'orocănoasă. — 5a dracu, ce-o tot frecaţi atâta ; Aş rea să mergem la culcare, culca re, $dmond, mai am şi nişte rufe de spălat? — Fa las-o, că nu arde nicăieri? o pune la punct p unct uci-gaşid. încercăm să ne lămurim, $&celenţa Sa şi cu mine. in patru frânturi de frază îi face pipiţei un rezumat al situaţiei. Surioara îşi scarpină craniul cu păr tuns scurt. Are oc+ii al nai0ii de frumoşi, neîndurători, ceea ce este păcat pentru nişte glo0i de un asemenea al0astru. — $i 0ine, eu ştiu ce tre0uie să faceţi? zice. #ei doi 0ăr0aţi îşi pun întreaga speranţă în ea şi o deorează din priiri. — $dmond, tu te întorci acasă. $u rămân ră mân cu domnul, * dată a1uns la noi, telefonezi aici, şi $&celenţa Sa îţi spune ce are să-ţi spună. Dacă este *.., plec. Dacă nu e, te întorci ca să-i faci de petrecanie domnului= eu, fiind aici, am să-ţi desc+id uşa. — #ine îmi garantează că nu se a întoarce oricum ; protestează diplomatul. — Da, adeărat, recunoaşte #+oc+otte. #+oc+ otte. Se încurcă al dracului trea0a, când nu e&istă încredere. Dacă aşa stau lucrurile, $dmond, mai am şi o altă soluţie. i, fără să mai aştepte între0area, pur politicoasă, a amantului ei, aruncă < , — Dragă, fiindcă nu merge deloc să-i indem ind em iaţa, a+inci +ai să-i indem moartea. Să ne spună ceea ce ştie, ca să eite tortura. %reţul secretului a fi uşurarea de iaţă.
$dmond ar0orează un zâm0et larg < — lată cea ce mi se pare logic, $&celenţă $&cele nţă ? După cum edeţi, e&istă soluţii la toate pro0lemele ? în spitale, sericiul de curăţenie intră în acţiune la ora cinci dimineaţa. Fmediat ce lim0a mare a pendulelor electrice a a1uns la 2:, ezi apărând o +oardă de muncitori emigranţi, înarmaţi cu aspiratoaremastodont, cu uriaşe cârpe de spălat pe 1os, cu detergenţi, căldări — şi toată lumea asta cura1oasă se pune pe trea0ă în camere şi pe culoare. Silenţios şi eficient = -aspirând, frecând, spălând cu frenezie. 5a noi, la 'area 3aracă, operaţiunea asta are loc cea mai târziu, spre ora şase. #orpul de măturători e mai puţin numeros şi năăleşte cu un elan mai măsurat. Ere0uie spus că nici localurile noastre n-au strălucirea unui spital nou. 5ucru de adunătură, cu multe zone etuste — lam0riuri şi parc+et ec+i — şi altele teri0il de clean, unde oţelul şi plasticul sunt regi, fără să mai or0im şi de podelele din răşină de suc de alte alea sau mai ştiu eu ce. Dacă mi se întâmplă să fiu acolo cînd #aalerii A1a& trăznind a amoniac, îşi fac intrarea, de fiece dată îmi atrage atenţia o minunată creatură de is, care îmi dă 0ătăi de inimă. $ or0a despre o tânără ietnameiă cu trup de fetiţă şi cu piept doar cea mai 0om0at decât o perec+e de oc+elari de soare. Bn c+ip de înger gal0en, de o puritate impresionantă. îi surprinzi din priire e&act atât cat să lasi să-ţi plutească fantasmele. De fiece data ma opresc să-i admir gesturile ioaie, graţia. Aş rea să-i or0esc, dar, aşa fustangiu cu ec+i state de sericiu cum sunt şi gură 0ogată, rămân paf, impresionat. Admir în tăcere această femeie-copil, atât de delicată. 'ă cuprind elanurile. "u dorinţa de a-i face felul îmi agită simţurile. în ceea ce o prieşte, n-am nici un instinct murdar, o 1ur. %ur şi simplu mi-ar plăcea să o pot strânge în 0raţe, pe această 7loare-de-9is, şi să-i şoptesc despre pasiuni ameţitoare. Să-i muşc urec+ea fină şi translucidă, ca o aripă de fluture. #e mai, criza ? 3ăr0atul cară totdeauna după el distracţii de genul ăsta. Ere0uie să-şi cristalizeze dorinţele nemărturisite. în penum0ra amăgelilor sale, are neoie de d e un colţ nedesţelenit, unde să z0urde.
"ote< 'arcă de detergenţi (n. tr). Ai ăzut până acum câini care sunt scoşi ca să-şi facă neoile şi care z0urdă în iar0ă ; Se scutură, se culcă pe spate cu picioarele în sus, aidoma unui 0e0eluş pe masa unde i se sc+im0ă scutecele. "oi, ăştia, 0ăr0aţii, teri0il ce mai aducem a câine şi 0e0eluş. "e 0ântuie isuri mai mult sau mai puţin neruşinate şi instincte ce ne in din noaptea timpurilor. %rin urmare, în dimineaţa asta când, dat 1os din pat de un apel casinocturn din partea 3ătrânului, mă iesc lă 'area #oliie, sericiul de curăţenie se află în plină actiitate. %redomină mag+re0ianul, apoi negrul, pe urmă portug+ezul tuns scurt (şef de ec+ipă) şi mai sunt câţia ietnamezi = dar am remarcat că aceştia nu rămân niciodată prea multă reme în slu10a asta ingrată. #ei proaspăt sosiţi, a0ia co0orâţi de pe apor, acceptă orice, dar d ar foarte repede, după ce au înăţat în ăţat o sută de cuinte franţuzeşti, trec la munci mai 0ine plătite şi mai delicate. Fn timp ce mă caţăr spre 0iroul meu, o caut din priiri pe micuţa asiatică = zadarnic. Ere0uie că s-a şi reconertit. S-a anga1at ca femeie de sericiu într-un spital sau c+el-neriţă într-un restaurant ietnamez. — $i 0ine, păcat ? $ra recompensa mea pentru p entru că m-am sculat în zo0 (pardon, reau să zic în zori). #ând mă întâlnesc, la eta1ul meu, cu 0rigadierul 'oulaHic+e (2-a înlocuit pe 0rigadierul %oilala, sărmanul corsican ucis într-un atentat la 'area 3aracă), îl între0 dacă 3ătrânul a sosit. îmi zice că tocmai i-a zărit de la fereastră maşina care parca în curte. 3un, am să aştept la mine ca Eăticu să mă clopo-ţească. Desc+id uşa 0iroului şi, minunăţie ? o zăresc pe dulcea mea zeiţă, gal0enă, cu un şorţ şorţ şi aşezată de-a 0uşilea pe podea, făcând pe #osette în perioada E+enardier. #ând intru, ridică priirea, îmi adresează un zâm0et frugal, apoi îşi continuă trea0a. 'andea înc+ide încet uşa şi rămâne rezemat de toc. Dosuleţul mititel şi încântător, dimensionat taman cât tre0uie, se deplasează pe parc+et. încât mă cuprinde un fel de milă nemărginită. De ce alte fiinţe tre0uie
să cureţe ceea ce noi murdărim ; A, să ştii că sunt din ce în ce mai traumatizat de prestaţiile slu1nicelor. "u ei găsi niciodată cea mai deferent decât gura mea în ceea ce-Ii prieşte pe seritori, c+elneri, femei la toate/ (ce calificati ?). Deşi 0unele maniere/ o interzic, eu îi spun totdeauna mulţumesc 0ăiatului care îmi sereşte 0ăutura sau îmi sc+im0ă faţa de masă= şi dacă mă nimeresc la uşă în acelaşi timp cu seritoarea, o lasă pe ea să treacă, de parcă ar fi contesa de Segur. "u e&istă seritori. Sau atunci, pentru mine, seritorul este un tip care solicită o decoraţie, o aansare onorifică şi altele asemenea. — #um te c+eamă, domnişoară ; risc o între0are. Erece E rece o reme. "-a răspuns. Fnsist< — "u rei să-mi spui ; Atunci, surprinsă, se întoarce. — #u mine or0iţi ; ciripeşte. * creatură umilă ce nu se socotea rednică de cuîntul meu ? Dar, păsărică din insule, eşti rednică până si de păsăroiul meu ? - Ee între0am cum te c+eamă. Ji 'arie-Keanne. i eu care credeam că se numeşte 7loare-de-lotus-irizat-de-soarelela-apus/ sau cea de cali0rul ăsta. — $şti ietnameză ; — "u, franţuzoaică. Eata s-a căsătorit cu o cam0odgiana... cam0odgia na... "u îndrăznesc să o între0 cum se face că se dedică unei îndeletniciri atât de su0altern modeste. !ntr-adeăr, mămica ei a îndeplinit partea cea mai grea a tre0ii, fiindcă în fiinţa asta, delicată precum o ramură de trandafir săl0atic, nu transpare nimic occidental. — #e ârstă ai ; i— "ouăsprezece ani. — Li-ar plăcea să iei masa cu mine ; — "u pot, fiindcă la amiază tre0uie să fiu la "anterre. — 5ocuieşti acolo ; — "u, merg la facultatea de litere. Stupefacţia mea creşte, ca un se& de camionagiu într-un cinema porno. — i dimineaţa munceşti ;
— #a să-mi pot continua studiile. 'ama a murit, tata m-a părăsit, tre0uie să mă descurc singură. înger scump ? A+ ? ce edificatoare adolescentă ? i ce cura1oasă ? i ce supradotată ? Delicioasă de te face să te prăpădeşti de indigestie ? — Atunci am putea lua masa împreună diseară ; — i seara lucrez. i mă culc dereme, fiindcă tre0uie să mă scol la ora patru ? %rin urmare, în timpurile noastre, e&istă încă sfinte de o asemenea calitate ; îţi dai seama ce mai perlă rară ; .9ezi, ştiam eu că fata asta este o fiinţă de e&cepţie ? — "u frecentezi pe nimeni, 'arie-Keanne ; %riirea o0lică i se ridică o clipă spre mine, apoi se fereşte. — %ractic, nu. — Ere0uie neapărat să te ăd ? Bnde locuieşti lo cuieşti ; Eipii ăştia din rasa gal0enă nu ştii niciodată când roşesc. 5a ei totul e strict secret. — "u merită osteneala, domnule ? — De ce ; rM %ână nu-mi termin studiile, nu ies cu nimeni= M Dar, draga mea, ai o iaţă inumană ? #um poţi. atât de tânără, să te consacri numai muncii ; Ee ei distruge ? — *, nu, iaţa mea este foarte 0ine organizată. organiza tă. Apoi murmură< — Dumneaoastră sunteţi comisarul San-Antonio, nu-i aşa ; — Deci ai găsit reme să afli cine sunt ; — Scrie pe uşa dumneaoastră. i, pe de altă parte, pa rte, citesc ziarele. Sunteţi un poliţist cele0ru. — 'arie-Keanne, te con1ur să-mi dai adresa dumitale. 'i-ar plăcea săţi scriu. — i ce să-mi spuneţi ; "u ne cunoaştem ? — Ee-am remarcat în mai multe rînduri, când mă aflam afla m la slu10ă la ora curăţeniei, şi cea se petrece cu mine. îmi întoarce spatele ca să-şi termine trea0a. #a un nătărău, nu mai îndrăznesc să scot o or0ă. Eelefonul interior clinc+inc+eşte ascuţit < e Ac+ille ? <
— Ee aştept, San-Antonio. — Sosesc, domnule director. 'ă întorc spre 'arie-Keanne < — 3ine, atunci, la reedere, 'arie-Keanne. — 5a reedere, domnule comisar. * porcărie de-ţi ine să urli. %lec. "ici măcar nu tni-â aruncat o priire de adio. 9a tre0ui s-o ascult, la ora şapte, pe maica SoleilN, ca să aflu cum le merg astăzi lucrurile celor din zodia #ancerului. Am o idee că nu pare să fie al0-al0astră temă mea astragală (cum zice 3eru1. O Găsesc că Ac+ille are un aer de ar+i0ătrân. #e mai, şi-a trăit traiul ? $ ca şi cum aş reedea la teleizor artişti de acum un eac ? * şansă cântecelor/, de pildă ? Se întorc fosilele. 9in să cânte cu un 0aston al0 sau în câr1e ite1ii ăştia. #ucoanele pleznesc de peste tot după al nu ştiu câtelea lifting = riduri în plină apoteoză ? Gestul străin. Stângăcia ârstei ? "u mai e nimic de făcut ? Sărmanii de ei, 0urta şi oc+ii constituie drama lor. S-au îngrăşat, au 0ăut peste măsură .Au, în 1urul pleoapelor, o culoare ca de 1am0on (de %arma) şi retina tul0ure. 'ulţumiţi că se mai produc o dată, cu drăguţul de prezentator 0lond care îi face gigea, cu pomadă de prima calitate. 5e lustruieşte încă o dată gloria apusă, pentru o ultimă strălucire ? $ste Domnul %otriit al râcâitului prin tăciunii stinşi. Atât de 0ineoitor ? 'erge 0ine, ne înduioşăm ? "u tre0uie să ne temem. $ trist pentru un 0ătrân să nu fie 0unic ? Dedion-3outon (for eer)2. 'ulţumesc, tinere, pentru spectacolul de sunet şi lumină ? 3ossul ar0orează o mutră de spărgător de nuci, aidoma instrumentelor ândute în *0erlandul 0ernez şi care reprezintă căpăţâni despiriduşi 0ătrâni. i la el priirea o ia razna. i are la tâmple riduri proaspete cu toptanul, pleoapele umflate, şi apoi pielea gâtului îi atârnă, moale, făcând o legiune, de creţuri. "ote<
'adame Soleil — prezicătoare cele0ră, cu o emisiune zilnică Ka radio (n. tr.). i nici o 5egiune de onoare nu-i atârnă de creţ ? Gulerele apretate ai zice că sunt nişte cercuri de coa1ă în 1urul unui ciomag. %oliţaiul ? #e le-a mai încasat, strămoşul ? #e să mai or0im, se scaldă din plin în Declinul Fmperiului @oman Ac+ille al meu ? $ miezul nopţii, doctore Sc+Peitzer ? *ra înc+iderii ? 'ă uimeşte enirea asta e&tramatinalâ a lui la punctul de comandă. "umai din când în când îţi dai seama cum sunt oamenii. 5a câte o cotitură a ieţii remarci că, lot întârziind să mai moară, încep să se înmoaie, precum caşcaalul sau eamem0ertul. îi înţeleg sută-n sulă pe alde emingPa4, 'ont+erlant şi consorţiul, care şi-au sfredelit tărtăcuţa pe ţărmurile cumplite ale lui %rea Eârziu. #ând o lungeşti, a1ungi să dai în primire de o sută de ori. Dar poate că di+ pricina luminii zorilor are o asemenea mutră alterată. 7ără îndoială, acest copilaş rozaliu suferă dQ insomnii. "u şi-a făcut porţia de +orcăială Ac+ilică. R 'arcă de automo0ile la modă la începutul secolului (n. tr.) $ ca o mare cocotă coc+etă care, datorită unui eeniment gra, n-a aut reme să-şi acorde o0işnuitul mac+ia1 cotidian. #rema împotria ridurilor cumpărată de la Derma-0ite e amânată pentru domani, poate c+iar pentru mai târziu. Scoate o 0om0oană mentolată dintr-o cutie de ta0lă pusă su0 mapa de scris, 0ecause mirosul de pinguin al re-piraţiei. — 'ulţumesc că ai răspuns spontan,la c+emarea mea, micuţule, îmi zice cu solemnitate. — A0solut normal, domnule director. Bn pic de periuţă matinală nu strică. "iciodată să nu eziţi a reîmprospăta cataplasmele superiorilor, dacă asta le face plăcere. — * afacere de ra+at, San-Antonio ? i îmi măsor cuintele. '-am gândit imediat la dumneata ? Drăguţ din partea lui, nu-i aşa ; %entru el, ra+atul este egal cu San-A. ? îmi indică, de partea cealaltă a 0iroului, fotoliul pregătit să-mi primească dosul. Are mirosul coloniei lui din-totdeauna, un parfum de am0ră şi opiu, cu iz de primăară.
— Azi noapte a fost asasinat am0asadorul din Eou-foulHan Eou -foulHan O. — Bnde, domnule director ; — într-o locuinţă unde se ducea să se simtă 0ine cu c u o tînără actriţă. Aceasta din urmă, Alicia Surcouff, a descoperit cadarul, către ora patru dimineaţa, pe cînd se întorcea de la o serată. Erec în reistă, mental, anuarul de cinema. Alicia Surcouff, mi-o amintesc foarte 0ine. * frumoasă 0rună cu ten mat, cu o priire atât de languroasă, încât înlocuieşte la&atiul, în caz Je constipaţle re0elă. $ra edeta din "eastă-mea e +arcea-parcea şi îmi faci fesele să plângă. Eăticul continuă, netezindu-şi la0ele de gâscă de la colţul oc+ilor, cu amândouă mâinile simultan şi în sensul acelor de ceasornic < — Asasinatul a fost precedat de iolenţe nemaiauzite< $&celenţa $&c elenţa Sa Ea0îtâ ungou a suferit torturi îngrozitoare. Actriţa a leşinat la descoperirea cadarului. 3ătrâne, tre0uie acţionat cu îndemânare. Bn am0asador e un perso-na1 delicat. Far faptul de a fi fost ucis în apartamentul unei actriţe complică lucrurile, îţi dai seama ? %ersona1ul e căsătorit şi încă de două ori. în plus, aea o influenţă considera0ilă în mediile diplomatice, unde era considerat un fel de ar0itru în priinţa conflictelor din *rientul 'i1lociu. Să a1ungă să fie ras la o ştoarfă renumită, asta încurcă rău lucrurile. Aşa încât, fără aluri, 0ătrâne iepu-raş ? 7ără aluri ? 3ătrânul iepuraş îl asiură că a face tot ce-i stă în putinţă/ cu priire la acest morco şi se interesează de adresă. — Strada 'eissonnier nr. > — mă informează Eataia — eta1ul trei. Bitându-mă 0ine la Ac+illot, a1ung să mă între0 dacă se mai împerec+ează cu aceeaşi aplicaţie ca altădată. Ere0uie că acum s-a rezumat la mestecătoare. 5im0istica este punctul forte al +odorogilor, pălăria lor tirolezâ cu panaş, cântecul de le0ădă. le0ă dă. "ote<
O %usesem numele adeărat, dar editorul meu s-a gândit că am prooca incidente diplomatice şi nu ne putem permite să 0ăgăm zâzanie între ţara asta şi 7ranţa (n. a.). — De ce mă prieşti asa, San-Antonio ; se îngri1orează 9enera0ilul. 9ene ra0ilul. Găseşti că nu arăt 0ine ; — Dimpotriă ? mint eu cu gră0ire, îmi spuneam că .sunteţi . sunteţi din ce îri ce mai ferc+eş, patroane, ceea ce tre0uie că umple de 0ucurie câtea persoane încântătoare, cum numai dumneaoastră d umneaoastră ştiţi să le descoperiţi ? *, la, la ? #e se mai udă de plăcere ? Erimiteţi +ainele de protecţie ? "u-ţi poţi înc+ipui un cadou mai măreţ pentru pen tru căzătura asta de lu&. 5eşinătura ? @âde atât de larg, încât ar tre0ui să-şi adauge doisprezece dinţi la placă, pentru a mo0ila spaţiile li0ere. 'ă do1eneşte cu arătătorul. <— trengarule ? 'ereu cu idei friole ? — Am urmat o şcoală înaltă, domnule director, riposteT eu (recomandat, cu confirmare de primire). 7ericire completă. — Antoine, Antoine ? "u încerca să-mi smulgi confidenţe, împre1urările sunt prea grae. Află numai- că în prezent am pe foc o domnişoară Uouzou/ Uou zou/ despre care o să mai auzi or0indurse. * mânză de rasă, puştiule ? * păsărică atât de delicată, încât o guşti doar cu ârful lim0ii ? 'ai târziu, după ce om fi elucidat poestea asta cu omorul, ul, om om lua lua împ împre reun unăă o mas masăă sele select ctă. ă. i, cu această radioasă promisiune, ne despărţim. tiu că Ac+ille are totdeauna nişte specimene pe cinste. 5e-am călcat, cu ama0ilitate, pe toate acelea pe care a crezut de cuiinţă să mi le prezinte, ceea ce a mărit considera0il stima ce i-o port ca şi pe aceea a lui pentru mine — deşi n-a aflat niciodată nimic. Dar asemenea sc+im0uri galante creează un fel de unde de simpatie. întorcându-mă în 0iroul meu ca să dau un telefon, des-, copăr o foaie de 0loc-notes c+iar în mi1locul mapei, su0 o frumoasă călimară ec+e,
din cristal pur şi aând capac de argint — cadou din partea unei doamne înstărite pe care am copleşit-o cu faorurile mele energice. %e foaia de +ârtie citesc < 'arie-Keanne 'ontclair, str. Glaci8re nr. B 0is. Fată că splendida franco-asiatică s-a răzgândit şi mi-a lăsat adresa ? 7ericire, delicii şi flaşnete ? Auzi. s-ar părea că în ceea ce prieşte tema astrală lucrurile încep să se aran1eze. A e&istat o mică dezordine în zori ,dar acum răsare soarele. Depun un sărut preliminar pe scrisul suplu şi rasat, îndoi fiţuica în patru şi o introduc în portmoneu. i acum, telefoanele. @ăspunde doamna 36rurier = încă adormită, deci cioasă. — #ine-i acolo ; întrea0ă 0ă0ătia. — San-Antonio, frumoaso, poţi să mi-l dai pe împuţitul dumitale ; — 5a draacu, ce oră e ; e&plodează e&plod ează 3alena. — 5a um0ra fusului orar, ne îndreptăm către şase şi treizeci, prea încântătoare prietenă. — #e te-a apucat să trezeşti lumea atât de dereme. — * cere munca = mi-ar tre0ui soţul dumitale. 3om0ăne < — 3ine, ţi-l trimit. Alfred, n-ai rea tu să mergi să-l c+emi pe Ale&andre-3enoît, te rog ; Alfred, dracu să te te ia ? A+, nu degea0a e italian ? #ând ine or0a să-l trezeşti, tre0uie să torni pe el o găleată cu apă, ca pe câinii incârligaţi. Stai aşa, Antoine, că mă duc eu după grasul. 5e +orăie pe canapeaua din salon. — 'ulţumesc. #onstat că nu s-a sc+im0at nimic su0 soarele 0eru-reean. %rietenul lor, coaforul, îşi e&ercită, pe faţă, dreptul la patul matrimonial, în timp ce încornoratul se rezumă la canapea. — 9ine îndată ? mă anunţă căpcăunul căpcă unul după un timp. — Dormiţi în camere separate, 3ert+e ; — Din cauză că sforăie prea tare. comisare. Asta +u-ruie singur cât uzinele Dassault. <— i raporturile oastre con1ugale nu sunt pertur0ate;
— $i, asta-i ? 'i le fac cu Alfred, care ştii ce tempe-rament e ; 7ocul lui ardei ? — 3eru n-are nimic de zis ; — #e rei să mai spună, dragul meu ; Dumneata Du mneata te-ai culca cu un tip care sforăie de nu poţi să înc+izi un oc+i ; — "u, admit eu, dar nu e mai puţin adeărat ad eărat că de fapt nu dorm niciodată cu 0ăr0aţi, în afară de cazul când mă silesc necesităţile de cazare. Dacă tot or0esc cu dum-neata, dulce prietenă, lasă-mă să-ţi spun că Apollon-Kules o duce nemaipomenit, — #ine ; — Apollon-Kules, unicul ostru fiu, pe care mama mea are marea cinste să-l crească. — A+ ? Da ? 0odogăne infama muiere, dă-i un pupic când mi ţi-l ezi, din partea mămicii lui. *are cât a îm-plinit ; — în curând doi ani, draga mea. 'erge în picioare şi îmi spune tată. Dacă o să ai ocazia să-l ezi înainte de întoarcerea din armată, copilul ăsta p să te surprindă, — 'ănâncă ; #a (era să spun < ca părinţii lui, dar mă rezum la clişeu? o0işnuit,) ca un căpcăun ? — i înainte să adoarmă mai 0ea cu 0i0eronul 0i0eron ul in în-dulcit ; — 'ai ? mint eu, s-o liniştesc pe mama itregă. — Dacă nu mai are efect, acum, că a crescut, puteţi să-i daţi în lapte dro1die de 3ourgogne, este mai eficace. — "u oi uita să-i transmit mamei recomandarea du-mitale. draga mea puericultoare. — 3un, ţi-l dau pe im0ecil ? Bite-l cum ine, cu 0uz-duganul în ânt ? Ale&andre ? #e dracu, în loc să ţi-o 0ălăngăni aşa ca un măgar în călduri ce eşti, ar putea să-ţi fie ruşine de Alfred. 9ocea celui interpelat < — Auzi, 5oulette, şterge-o ? 'i-ai zis să dau fuga că mă rea rea Eonio la telefon ? "ici n-am apucat să trag pe mine un slip. De altfel scula mea de măgar nu riscă să-ţi reolte coaforul, care le soileşte ca un paşă. Alo ? 3arosane ? #e-i 0aiul ;
— Dă-i 0ice iute în strada 'eissonnier, Ale&andre-3enoît. în noaptea noa ptea asta a fost împuşcat un am0asador, şi 3a0acul face pe el în fotoliu ? Line minte, numărul V> ? — Dracii dracilor ? ei, Antoine ? 'ai ales nu mi ţi-l anunţa pe im0ecilul tău de negrotei +omose&ual pasi al soră-sii ? Keremie 3lanc ăsta îmi stă în gât, şi când parti-eipă cu noi la o anc+etă fac urticarie. înc+id telefonul, ca să-l sun pe domnul 3lanc. $ un imo0il pricopsit, cu ciu0ucuri la ferestre, un +ol de marmură în tonuri işinii, lift îm0răcat în catifea şi lent lent ca marşul marşul fune0ru de #+opin, iar pe scară lămpi de sticlă suspendate. în ciuda celor doi agenţi care fac de pază în faţa intrării, casa nu şi-a pierdut deloc demnitatea 0urg+eză şi tacticoasă. 5a eta1ul al treilea, uşa apartamentului fatal este întredesc+isă şi, ca să intri, e de a1uns sâ-i împingi canatul stâng. W înăuntru, zara silenţioasă specifică orelor ce urmează descoperirii unei crime. S-au adunat procurorul @epu0licii, comisarul cartierului, medicul legist şi doi indiizi de la Fdentitatea 1udiciară în acţiune = plus o încântătoare per-soană, 0rună, încă înc ă în roc+ie de seară, şi în care o recunosc pe Alicia Surcouff, actriţa despre care ţi-am zis mai îna-, inte. "e-ar putea interpreta interesantul rol al amantei înne0unite de dragoste, ce găseşte pe moc+etă cadarul eneratului iu0it, în care caz ar tre0ui să se smiorcăie, să-şi sfâşie 0atista 0a tista cu dinţii, sâ-şi frângă mâinile şi alte asemenea fandoseli de acelaşi cali0ru = în loc de aşa cea, este de o so0rietate perfectă. Doar că pare plictisită ? *, la, la, nu-ţi poţi înc+ipui cât de mult ? îşi dă seama perfect de situaţia îngrozitoare ? #e pu0licitate deloc eselă a urma ? 5egătura ei înşirată la lumina zilei de mass media, care o or deora cu lăcomie. i apoi, la dracu, un ţip mort acasă la tine, după ce a suferit iolenţe îngrozitoare, îţi dă g+es să te muţi urgent, nu-i aşa ; Sosirea mea le face pe graele persona1e să-şi a0andoneze reculegerea. Strângeri de mâini.
— în 0aie, la capătul culoarului ? mă anunţă anun ţă legistul, su0liniind totul cu o grimasă destinată să mă aertizeze că nu e 0eautiţul de contemplat. 'ă îndrept într-acolo. $i da, c+iar aşa ,tre/0uie să fiu de acord. Dimineaţa dereme, fără pic de cafea şi cornuri în g+iozdan, e greu de încasat aşa cea. Line-te 0ine, nătărăule, că te ia ântul? într-adeăr, priirii mele i se oferă un torturat. Se în cadă, în picioare, fiindcă înc+eietura unei mâini i-a fost legată de o ţeaa cu a1utorul unei perec+i de că-tuşe, ca de un 0elciug încastrat în zid. îţi imaginezi ta0loul; *mul poartă o pi1ama al0ă, cu dungi cenuşii fine, plină toată de sânge pe piept. #apul, plecat în partea opusă opu să 0raţului cu pricina, este numai o rană. 7aţa i-a fost ciuruită de arsuri de ţigară foarte adânci. Are un oc+i aproape smuls şi care îi atârnă pe o0raz, încă prins de cap printr-o serie de ligamente. F-au zdro0it dantura cu un ciocan ce zace în cadă. iar gura îi este numai o magmă informă, ioletă, din care curg şi acum c+eaguri enorme de sânge şi ţăndări de dinţi. 5-au terminat cu un glonte, tras direct în inimă, din-Fr-un pistol de un asemenea cali0ru, încât a sco0it un adeărat crater în pieptul nefericitului am0asador. F-a traersat trupul dintr-o parte în alta şi a făcut 0ucăţi plăcile de faianţă care împodo0esc zidul deasupra căzii. — 7rumoasă lucrătură, nu ; murmură legistul, care mi s-a alăturat. — Gestapo de zile mari ? supralicitez eu. #e-mi poţi poesti, doctore d octore ; W — 3ineînţeles, arsurile au fost practicate cu o ţigară incandescentă. — 3ănuiam. — Scoaterea parţială a oc+iului s-a făcut cu a1utorul unui un ui instrument ce sereşte la tăierea 0ătăturilor de la picioare. $ste acolo, pe fundul anei. 'ă aplec, priesc împre1ur şi constat că ustensila face parte dintr-o trusă aflată pe policioara c+iuetei du0le. 'ânerul ei de corn al0, împodo0it cu un moti aurit, este elocent, fiindcă seamănă cu cele ale restului instrumentelor.
— %e urmă, doctore ; — 'oartea a interenit între miezul nopţii şi ora două dimineaţa, nu oi putea preciza decât după autopsie. *mul a defeca t în pantaloni = fără îndoială, groaza a fost cauza acestei slă0iri a sfincterului. De asemenea a omitat pe moc+etă. în ciuda torturilor, am0asadorul nu-şi pierduse conştiinţa. A murit în urma glontelui tras de la foarte mică distanţă. %entru moment, nu ăd nimic de adăugat. — 'ulţumesc, doc ? Erec în camera unde continuă să um0le de colo-colo colegii de la Fdentificare. — #ea interesant, 0ăieţi ; 'anurier, cel mai 0ătrân, pe care îl cunosc de multă reme, strâm0ă din nas. $ste poreclit, la #oliia cea 'are, picălura de rouă/, fiindcă are în permaneneţă o picătură su0 nas, datorită unui guturai cronic, neindeca0il. — $rau pro0a0il doi, comisare. Bn el şi o ea. #+iştoeul folosit fo losit la arderea figurii ictimei prezintă urme de ru1. Scoate din portmoneu un săculeţ de plastic în care se află o ţigară pe 1umătate arsă. — #ât despre glonte... Al doilea săculeţ, prezentat la fel < — Bn cali0ru foarte mare ? Bnealtă de asasin profesionist ? "u-i aşa că n-aţi atins ciocanul, nici foarfecă de tăiat 0ătături, comisare ; — 'ă iei drept ageamiu, 'anurier ? — 5e om duce la la0orator, să erificăm erifică m amprentele. — %urcedeţi, copii, purcedeţi ? 9reau raportul, pe 0iroul meu de la #asa Sticleţilor, cât mai rapid posi0il. — îl ei aea în următoarele ore. Al doilea tip de la Fdentificare, un tinerel prost îm0răcat şi mirosind a ţap neîmperec+eat, declară < — Ascensorul este singurul loc unde poţi fi sigur că dai de amprentele a mprentele agresorilor, dacă nu cuma au urcat pe picioare. — De ce ; fac pe interesatul. — 7iindcă are comenzi digitale. Dacă purtau mănuşi, unul dintre ei a tre0uit, fatalmente, să şi le scoată, ca să o0ţină contactul. Am început
prin a lua amprentele, înainte ca o sută de d e mii de inşi să ină şi să apese pe 0utoane. — 3un lucru, 0ăiete ? i atunci în +ol se porneşte o +ărmălaie, fiindcă îşi face apariţia 'a1estatea Sa încornătângul F, care începe să ânture aerul mai a0itir decît un elicopter Alouette la decolare. — *magiile mele, domnule producător al @epu0licii @ep u0licii ? z0iară el, ca un perfect om de lume. 9in pentru crimă. Aş putea pute a să mi ţi-o ăz pe ictimă, dacă mai e încă prezentă ; 'ă gră0esc să mă duc la el şi să-l pun în mişcare. — 7ugi la portăreasă, Grasule, şi mai ales nu-i face felul, cum ai o0iceiul să procedezi cu toate pipiţele care îţi 1alonează calea luminoasă. întrea0-o cum funcţionează mecanismul de desc+idere a uşii de la intrare şi dacă ea portăreasa, a remarcat cea anormal în noaptea asta. Go ? — în legătură cu uşa, pot să-ţi răspund imediat, Sana < este tomată, cu cu cod. "-ai 0ăgat de seamă, la sosire ; Din glas îi răz0ate sarcasmul. #ulmea porcăriei la su0ordonaţi este faptul că te spionează, pândindu-ţi cele mai mici scăpări, pentru a ţi le /flutura apoi pe la nas. — $ra desc+isă, pledez eu. — Desc+isă e şi-acum, şmec+ere. Dar asta nu m-a împiedicat să iau seama la cadranul esterior, cu numere #ând ai codul, îl faci, şi uşa se desc+ide. în sfârşit, iese din priză, şi aerul redeine salu0ru. %rocurorul îmi întinde trei degete (cele din mi1loc), păstrându-le pe celelalte două pentru folosinţe mai intime < cel mic ca să-şi golească fagurii de miere, cel mare ca să şi-l âre prin uşa din dos, cu scopul de a-şi îndesa la loc, în căminul părintesc, +emoroizii aga0onzi. — Acţionaţi cum credeţi că e mai 0ine, comisare. co misare. Dar, în special, nu lăsaţi să răsufle nimic. %resa tre0uie ţinută la distanţă, cu orice preţ. Fmediat după ce or înc+eia constatările, dispuneţi ca, în modul cel mai discret cu putinţă, cadarul să fie trimis la institutul medico-legal. — Aşa om face, domnule procuror. 'agistratul 'a gistratul ne prieşte.
— Dacă s-ar comite reo indiscreţie din partea poliţiei, fiţi siguri că ar cădea capete ? în creierul meu delirant ţâşneşte o imagine de film de groază. îmi înc+ipui un şir de poliţai in poziţie de drepţi, pe cale de a fi decapitaţi cu loituri de iatagan de către acest gra persona1. Stil călău c+inez la o e&ecuţie în masă. 7ratele meu, omologul din cartier, şopteşte < — Ai neoie de mine, San-Antonio ; — Da, pentru un e+icul de la forţele de d e interenţie urgentă. Erimite-l aici peste o 1umătate de oră. — De acord. %reenim familia ; — 'ă ocup eu de asta ; Se retrage, deloc nemulţumit că a pasat mingea colegilor de la Kudiciar. Aşa încât mă trezesc singur cu frumoasa Alicia Surcouff. — $ timpul să ne dăm drumul la lim0ă, îi arunc = şi anume anu me o fac, fiindcă e&presia e niţel ec+iocă — o fată ca ea şi un 0ăr0at ca mine ? Să-ţi dai drumul la lim0ă ? Ere0uie că era şugu0ăţ tipul care a inentat aşa cea. !nainte s-o urmez în salon, trec să erific starea încuietorii. 5a drept or0ind, sunt două, de siguranţă, cum li se zice. "ici o urmă de efracţie. * dată a1unşi în salon, ne instalăm în faţa şemineului de marmură al0ă. Două canapele elegante sunt aşezate faţă în faţă, perpendicular pe atră, despărţite de o masă 1oasă din ple&iglas. ple &iglas. "e aşezăm de o. parte şi de alta. Stau picior peste picior, fără să-mi stric prea tare dunga de la pantaloni. Alicia face la fel, dar, cum este în roc+ie de seară, mişcarea graţioasă e negatiă pentru 0ăr0atul la pândă care F am. #ir-culaţi, nu-i nimic de ăzut ? Fi altoiesc un zâm0et uşor, ce s-ar oi 1enat, — 3un ? Bitaţi ce e, domnişoară Surcouff, 0ănuiţi că între0ările indiscrete sunt ineita0ile. — Daţi-i drumul, sunt gata. îmi scot afurisitul de carneţel cu coperţi de muşama < practic, nu se mai găsesc în comerţ unele atât de 0a0ane. 'ama are un stoc moştenit de la tata, care adora să facă rezere. Aduna c+estii dintre cele mai
a0surde 0ătrânul . duzini peste duzini de creioane, cutii de trom0oane de toate mărimile, încălţătoare de pantofi, şperacle în X/, săpunaşe Gi00s, periuţe de dinţi şi câte altele. Aea apucături de eeriţă tăticul. îl loeau 0rusc marotele. * neoie de a se feri de măgăriile iitoare ale e&istenţei. De pildă, într-o zi îşi spunea că timpul carneţelelor a lua sfârşit, şi perspectia i se părea intolera0ilă. Atunci se năpustea într-o mare papetărie şi cumpăra tot stocul de 0locnotesuri. %ăcat că papa a dispărut atât de dereme. Am fi aut, cu siguranţă, multe lucruri pe care să ni le spunem = înţelegeri măreţe de sta0ilit între .noi doi. Actriţa rămâne foarte calmă, oarecum în siguranţă ca urmare a dispoziţiilor luate în priinţa cadarului. F-o or împac+eta pe $&celenţa Sa şi o or îm0arca spre morga, iute-iute = pe urmă nu a mai rămâne de făcut decât curăţenia. — 9or0iţi-mi despre legătura dumneaoastră cu am0asadorul, domnişoară. Bnde, când, cum Y #e mai, tot tacâmul ? îşi dă drumul. $ cam în stilul ei. — "e-am întâlnit la premiera filmului meu, Bn ut în #u0. "u ştiu cine l-a inentat, pesemne producătorul, care era leantin ca şi el. %ro0a0il că prestaţia mea îl impresionase, fiindcă, dintr-o dată, a deenit insistent şi m-a +ărţuit tot timpul recepţiei organizate după proiecţie. $ste... %ardon, era un 0ăr0at mai curând urât, nu foarte tânăr, dar aea un farmec ne0un. Am acceptat o întâlnire şi am deenit repede metresa lui. în pat era un amant uluitor. — Erea0a a început când ; — Suntem în iunie... %e la sfârşitul lui ianuarie, începutul lui fe0ruarie. — 9ă întâlneaţi des ; — De mai multe ori pe săptămână, să zicem zice m de trei sau patru ori, în funcţie de timpul li0er al fiecăruia. — Eotdeauna noaptea ; — *, nu, dimpotriă. Ea0îtâ tre0uia, aproape aproa pe în fiece seară, să facă faţă unor o0ligaţii mondene. "e întâlneam mai mult dimineaţa, uneori după-amiaza.
"ote< 2 @eferire ironică la "uit des #6sars/, ceremonia decernării premiilor #6sar — ec+ialentul francez al premiilor *scar ale cineaştilor americani (n. tr.). — Aea c+eile apartamentului ; — Da, întrucât, cu meseria mea, nu pot fi punctuală pun ctuală 5a întâlniri. — în seara asta era o izită de e&cepţie ; — Da, în sensul că el putea dispune de d e întreaga noapte. Din nenorocire, eu eram prinsă la "oaptea Gastoni-lor/ R unde, poate că nu ştiţi, am o0ţinut premiul pentru interpretare feminină. — 7elicitările mele, domnişoară, n-am ascultat ştirile azi dimineaţă. — #onenisem, Ea0îta şi cu mine, că, aşteptându-mă, se a culca şi a dormi. '-ara întors acasă când trecuse de patru. i l-am găsit... îşi duce mâna la oc+i, fără a simula, pentru a îndepărta iziunea ori0ilă. — i atunci ce aţi făcut ; — * dată depăşită reacţia de panică, am a m +otărît, fireşte, să c+em poliţia. Dar, ţinând seama de personalitatea ictimei, mi s-a părut potriit să nu apelez la %oliţia de interenţie. #e zici, are sânge rece mămica ? i capul 0ine înfipt, pe umerii frumoşi. — #e-aţi făcut ; — 5-am trezit pe prietenul meu 5io %auldine, su0secretarul de stat de la %aracultură, ca să-i semnalez ce mi se întâmplase. Am urmat împreună cursul Kaco0i acum câţia ani este un tip nemaEpomenit. 'i-a zis că a face el tot ce tre0uie, preenind înaltele autorităţi poliţieneşti. %ricep motiul pentru care Ac+ille a fost iniţiat atât de dereme. 5ui ia telefonat 5eo %auldine. 3ătrânul l-a preenit direct pe procurorul repu0licii, apoi pe comisarul de cartier şi m-a 0ranşat şi pe mine. * comportare înţeleaptă, care a eita poate ca afacerea să facă aluri prea mari. — în afară de am0asador mai are cinea c+eile c +eile apartamentului dumneaoastră ; — 7emeia de sericiu.
— .9reţi să-mi furnizaţii date despre ea ; — 3ineînţeles = dar să ştiţi, e o portug+eză cumsecade, care se află în sericiul meu de cinci ani şi n-a furat niciodată un ac ? — 9ine des ; — în fiecare după-amiază, în afară de PeeH-end. PeeH-e nd. Alicia Surcouff îmi dă numele şi adresa 'ăriei sale (toate portug+ezele se numesc 'ăria). Aceasta e 'aria-Kose de erredia = domiciliată în Fmpasse des Eer-nesnr. V. — #ăsătorită ; — Da. 3ăr0atul ei este camionagiu. Au un fiu care îşi pregăteşte 0acalaureatul, se pare că e un ins strălucitor. — Să reenim la seara cu pricina, domnişoară Surcouff. #+id #+ id a fost torturat şi ucis, prietenul dumneaoastră era în pi1ama. Deci a fost surprins în pat. #eea ce ne duce la concluzia că asasinii se aflau în posesia c+eilor. — #um şi le-ar fi procurat ; — "e reine nouă sarcina să o sta0ilim. S-ar putea presupune presupun e că aceştia ar fi sunat şi că am0asadorul s-ar fi dus să desc+idă crezând că era or0a de dumneaoastră ; — #u siguranţă nu ? ripostează cu promptitudine actriţa. ac triţa. <— De unde splendida dumneaoastră certitudine ; — F-am telefonat lui Ea0îtâ în cursul serii, pe la unsprezece. %riea la teleizor şi tocmai aflase că o0ţinusem premiul, era ne0un de 0ucurie. F-am spus că a tre0ui să ser0ez asta cu toţi colegii de 0reaslă, ceea ce el a înţeles perfect şi i-am cerut ca, în aşteptarea mea, să meargă la culcare. F-am precizat că aeam c+eile la mine şi că îl oi trezi cu o delicatesă după care se înne0unea. "u-i deloc proastă edeta ? începe să dea cărţile pe faţă. îmi imaginez despre ce delicatesă e or0a, şi asta îmi umple de emoţie compostorul. Li-o şi înc+ipui, in ţinută de mare lu&, cu 0uzele cărnoase şi o priire care promite totul = te-ai înscrie de 1ur împre1ur pe lista de aşteptare a mamzelei, ca să-ţi opereze într-o zi marea ieşire a 'icuţului ? — Deci putem trage. în mod ferm, concluzia conclu zia că asasinii aeau c+eile apartamentului dumneaoastră. Eresare <
— 9a tre0ui să sc+im0 0roaştele ? "u mă gândisem încă înc ă la asta. — 9-aş sfătui din toată inima ? #e fel de om era am0asadorul, în afara performanţelor sale amoroase ; — * fiinţă minunată, de o mare 0lândeţe, inteligent, intelige nt, -.generos. — 9-a or0it despre nişte eentuali duşmani ; — *, nu, dimpotriă, interenea în litigiile altora. $ra un fel de inţelept căruia i se solicita interenţia pentru a reglemetnta unele pro0leme delicate. O — i iaţa lui de familie ; — #red că soţia lui e genul şters-resemnat = o femeie 0olnăicioasă, 0olnăicioa să, fără strălucire, nici conersaţie şi pe care -el o arăta cât mai puţin posi0il. — Dar poate e plină de ranc+iună ; Dar poate e de o gelozie e&acer0ată ; Dar poate arde de ură împotria soţului nestatornic ; Alicia ridică din umeri. — După mine, e prea toantă ca să-şi asume asemenea sentimente. — Aţi întâlnit-o ; — * singură dată < asista, împreună cu soţuî ei, lă prezentarea filmului meu. Sună cinea în culise şi mă duc să desc+id. $ste însemnătatea Sa, care reine de la portăreasă, cu un aer mai curând deoc+eat +a+alera. 9rei să punem pariu că a ras-o pe damă în g+ereta ei ; #er0erii îl inspiră pe 'amut. #red că am0ianţa de alco ce domneşte în g+erete îl stimulează pe amicul meu la capătul gros. — otărît lucru, nu mai am ce-ţi spune, grasule dezgustător dezg ustător ce eşti ? #e neoie ai aut să te dai la femeia asta ; fac eu furios. îmi aruncă o priire de ită, care ar putea seri drept firmă fraţilor 5issac. — "u, simpaticule, că nu era acolo, se dusese la doctor să-şi trateze 0u0ele aricoase. '-a primit fiică-sa, o podoa0ă de douăzeci de ani. #ând zic că m-a primit reau să spun că m-am primit singur. #+ipuieţi că 0at în geam şi nimeni nu răspunde. Fntru. 'i se pare că aud un zgomot în cameră. 'ă apropii şi ce ăd ; 7ătuca, trântită într-un fotoliu, cu păsărică la 0ătaie şi c+iloţii la glezne, era pe cale să-şi
meremetisească c+estia = adică a1ută-te şi cerul te a a1uta ? Damicela se e&cita priind o reistă dalea, în care era un motociclist frumos ca un zeu, dotat feroce, căruia o neruşinată îi pompa de zor car0urantul Z %uştoaica mă zăreşte şi stop manerele. îi pica prost să fie prinsă în flagrant delict. Dar eu de colo, zglo0iu ca un purice, zic < "u, nu, nu te opri, micuţo = natura îsi spune cuântul, nu tre0uie să-ţi fie ruşine să-i dai ascultare ? Fa te uită niţel încoa la consecinţele de mi le cauzezi ?/ i mi ţi-i scot la ieală un pollu& în comparaţie cu care ăla al motociclistului părea o c+iftea de ştiucâ uitată pe farfurie ori ţinută prea mult la rece. Am lăsat-o fără glas pe copilă. "u ştia că o asemenea maşinărie poate e&ista pe lumea asta de mizerie. $ deadeăratelea ;/ m-a între0at. F-am făcut doada < %ăi cum altfel, puicuţe, ia pune mâna şi-ai să ezi că, că , în ciuda aparenţelor, nu e or0a or0a de carton presat ?/ "-a fost neoie să spun de două ori 2 5ucrurile înlănţuindu-se, puştoaica s-a trezit trasă în frigare precum o giruetă pe a&a ei, smiorcăindu-se căO o doare. $u, mă cunoşti, Antoine ? Am coadă mare, dar sunt un ins cumsecade, înţelegător pe toate părţile. Am cadorisit-o cu o şedinţă de lim0uţie, până i-am paradit grila1ul de la intrare. După aia, a deerdt 1o4ce pentru ea, ca o plim0are în pădurea din 'arl4. Dragul de el îşi întinde oasele. oase le. — Sculatul dereme şi găuritul de dimineaţă, pro-er0izează. tii că merita o cafea tare, tipule ; 'ă simt. ferc+eş ca un tanc la defilarea de 2> Fulie. îl între0, reprimându-mi e&asperarea < — i în ce prieşte slu10a, ţapule, ce noutăţi ai ; — %uştoaica n-a auzit nimic. "ici nu ştia că în imo0il a fost sfredelit un nene. "-am mai ăzut crimă aran1ată cu atâta discreţie ? Deodată tace, împietrit. Sosirea domnului 3lanc constituie motiul acestei înţepeniri generale. 'ata+ala întoarce spre mine o priire atât de plină de reproşuri încât nici o macara auto n-ar reuşi s-o ridice. — Salut aşifor ? lansează 1oial Keremie. "egroteiul deine din ce în ce mai elegant. Fatâ-! într-un costum de flanelă gri cu dungi încrucişate, cămaşă al0ă, craată işinie, 0atistă asortată, oc+elari #artier, începe să semene cu un şef de stat african.
"e strânge mâna. — Despre ee e or0a ; îi fac un rezumat. — îmi dai oie să arunc un oc+i asupra defunctului; de functului; — Du-te ? — 9ăd că nu mai ai neoie de mine, iz0ucneşte 3eru-rier, aşa că mă duc la 'area 3aracă. — 3a nu, dragul meu +ipopotam, +ipopo tam, te duci de urgenţă la am0asada a m0asada EoufoulHanului. #eri să or0eşti cu cei mai eminenţi cola0oratori ai răposatei Sale $&celenţe şi îmi alcătuieşti un dosar pe cinste asupra ictimei < actiităţi, prieteni, duşmani, preocupări, marote, culoarea +ârtiei igienice, tot ? ai, go ? îşi pipăie pantalonul alertat că îl trage curentul la podoa0e şi descoperă intrarea larg desc+isă. — i tu, în remea asta, faci ec+ipă cu negrofeiul negrofei ul tău faorit ; îl apuc de guler. — "u fi gelos, 0eţiule, ştii 0ine că o să te iu0esc până pâ nă la sfârşitul lumii. O $dmond auergnatul dormea, gol, g+emuit cu capul pe 0raţul drept cci slu1ea drept pernă. #+oc+otte, care îl contempla, o0seră că omul ei aea încă sânge su0 ung+ii si îşi spuse că era cazul să-i facă manic+iura. Ere0uia de asemenea să arunce la crematoriu ţoalele purtate noaptea trecută. i apoi să se mute în alt apartament. apa rtament. Asta era regula. După fiecare contract/, cuplul sc+im0a locuinţa şi îşi lua o nouă identitate. $dmond garanta că, în îndelet-nicirea lor,, nu se putea rezista timp îndelungat decât printr-un e&ces de prudenţă. "u-şi permitea niciodată o cît de mică a0atere de la această linie de conduită. Soarele lumina perdelele lăsate ale coc+etei lor garsoniere din strada 'agellan. #+oc+otte se gândi că i-ar plăcere să ia masa într-un restaurant de lu&. $moţiile ii desc+iseseră apetitul. Ere0uie spus că şedinţa din strada 'eissonnier degenerase într-o porcărie. De o0icei, lucrurile erau duse la îndeplinire cu mult mai curat şi într-un timp mai scurt. Dar acolo se petrecuseră altfel. $&celenţa, puţin gră0ită să
încaseze un glonte în ţeastă, li sâcăise de moarte, o0ligăndu-l pe $dmond să recurgă la mi1loacele de zile mari. Far omul fiind o fiinţă sla0ă, auergnatul dăduse de gust. #+oc+otte prii mica pendulă de oia1 aşezată pe măsuţă= arăta ora zece. $ra timpul să-l trezească pe $dmond. fiindcă acesta tre0uia să se ducă după oao-ranu/ (ţinea la cuântul ăsta). întinse mâna spre se&ul 0ăr0atului adormit şi începu sâ-l mângîie cu îndemânare. @ezultatul nu se uisâ aşteptat. Auergantul zâm0i îngerilor prin somn. Eicăloasă ce eşti ?/ şopti el. îşi şi dăduse drumul. "ici un tip nu demara atât de repede repe de ca el. #+oe+oite aea mâna plină. ît. împinse pe $dmoni, i nstr.tundu- pe spate şi, fără ruşine, începu să-l călărească. Se dezlănţui ca o ne0ună şi în cele din urmă-el se trezi de-a 0ineEea, dar cu părere de rău, fiindcă se dădea în ord după asemenea senzaţii puternice, înăluite totodată în inerţia stării dintre is şi iaţă. — #ei ce 0inecuântează +aitele +a itele ? recită el. Aea pregătită întotdeauna o făiâmă de poem, sau c+iar de cântec, pentru a-şi saluta reenirea din somn. Adăugă pentru sine < — #ei ce 0inecuântează r[zătirea. r[ză tirea. Surâse la propriul 1oc de cuinte. Apoi luă iniţiatia, îşi ârî partenera dedesu0t şi îşi înfipse mâinile în fesele ei, pentru un galop pătimaş, care în curând îi smulse lui #+oc+otte un urlet. îşi făcură toaleta amândoi o dată în 0aia a cărei marmură neagră o făcea întrucâta să semene cu aceea a unui 0ordel de. lu&. $dmond părea gânditor. — După dragoste, animalul e trist ; între0ă #+oc+otte, #+oc+ otte, care nu era lipsită de mrace cultură (nu se putea trăi deloc cu $dmond fără aşa cea). — "u, răspunse ucigaşul plătit, mă gândesc la des-tăinuirile d es-tăinuirile $&celenţei Sale. —i; — 'ă între0 cu ce să începem ca să o0ţinem o 0ţinem ma&imum de profit. %ractică, ea o0iectă < — Ar tre0ui să ştim pe cine interesează şi cine poate să ofere mai mulţi gologani?
%oate tocmai cei la cure ne aşteptăm mai puţin, făcu $dmond. "-aş rea să grecesc amarnic înţepemn-du-mă în negocieri. "e 1ucăm cu focul, înţelegi ; Asia ne poate aduce un maldăr de dolari SEB un glonţ în #e+ii. Se spăla temeinic pa cir,ţi. cu $mail Diamant al0, fiindcă ţinea la strălucirea danturii sale. Altădată, $mailul Diamant era roşu. Se împrăştia peste tot, şi 0aia părea că a găzduit +emoragii a0undente. — în orice caz, aem timp lestul, îl asigură fata. Deocamdată să punem mâna pe ce m se cuine. c uine. %e urmă, dacă eşti de acord, o să ne oferim o +aleală pe cinste într-un restaurant smart = după care ne mutăm. "u a dura mult < alizele sunt făcute ? îmi place cartierul nou ales < la 'uette urc.t\ a ntâia. #)soldera e mai puţin elegantă decât asta, dar imo0ilul are mai multă clasă. $l o asculta neatent. Damicelele sfârşesc totdeauna prin a luneca spre nimicuri. 5u unsprezece treizeci se prezentau în su0solul de li %aris-$l4s6e, un 0ar elegant de pe. cele0rul 0uleard. 0ulea rd. Dama de la toaletă, o 0ătrână flecară şi platinată ca un star de pe remea filmului mut, moţăia în spatele talerului ei. $dmond năşea ridicol ceremonialul ăsta al latrinelor în aşa zisele localuri cu prestanţă. %ersoanele trecute pe linie moartă, care zăceau într-un miros de urină şi dezinfectant. în locuri neaerisite, îi proocau un o0scur sentiment de ruşine. * salută pe 0ătrână şi o între0ă dacă nu i-a înmânat cinea un plic pe numele domnului 3aumann. $c. spuse că da, e&act. #+estia se petrecuse cu mai puţin de o oră în urmă. @idică farfutia plină de monede şi luă plicul mic, pentru cărţi de izită, ascuns su0 ea.$dmond lăsă să cadă în farfurie un 0ilet de cincizeci de franci şi ridică plicul pe care fusese scris la maşină numele de 3aumann. #onţinea o c+eie de cutie de 0aga1e, purtând numărul ]. $scortat întruna de #+oc+otte, luă un ta&i până la ^ara 54on. #utia de 0aga1e nuinăiul ] ascundea un plic mare, din +ârtie groasă de am0ala1. îl desc+ise înăuntrul cutiei, gră0it să-i erifice conţinutul. Adăpostea patru teancuri de 0ilete de câte cinci sule de 1ranci, legat fiecare cu o 0anderolă de +ârtie pânzată, de culoare iolet. $dmond
ştia că erau cu totul patru sute de mii de franci. %lus o sută pe care îi încasase la primirea comenzii, 1umătatea de milion era ac+itată. Satisfăcut, înc+ise plicul şi îl întcsă în sacoşa mare, #+anel, cu lănţişor, pe care #+o-c+oite i-o pusese dinainte. #um timpul e minunat şi Fmpasse des Eernes nu este prea departe, ne +otărâm, Keremie şi cu mine, să ne îndreptăm într-acolo pe 1os. 'ergem o reme în tăcere, cu tărtăcuţa plină de gânduri negre. %oliţia de interenţie tocmai a eacuat cadarul $&celenţei Sale = i-am interogat discert pe cei doi ecini de palier ai Aliciei Surcouff, prete&tând furtul unor 0i1uterii. Dar nici generalui #o+nac+ier, #o+nac +ier, nici aocatul 5aglotte, care locuiesc de o parte şi de alta a locului crimei, n-au auzit nici cel mai mic zgomot. #el dintâi se se culcă dereme, celălalt ascultă, o 0ună parte din noapte, propriile pledoarii înregistrate pe casete. Fn afară de asta. sunt amândoi fiinţe ce c e trăiesc singure, cu priirea îndreptată efecti doar spre ei înşişi, iar iaţa semenilor lor, fie ei c+iar ecini de palier, îi lasă indiferenţi. — Eeri0il ce l-au rasolit pe sărmanul am0asador, murmură în cele din urmă domnul 3lanc, după o pauză. "ările îi sunt dilatate precum o paraşută. Din timp în timp, îşi strecoară, între guler şi gât, un deget asemenea unei ergele, pentru a destinde atmosfera. %ărerea mea este că fostul măturător din cartierul Saint-Sulpice s-a cam îngrăşat de când cu promoarea lui socială. imediat ce capătă oarece importanţă, oamenii câştigă şi în greutate. — #e crezi de toată afacerea ; îl între0, ştiind ce 0ogat 0 ogat în deducţii 1udicioase e "egreaţă ăsta. * armă de ucigaş plătit ? ripostează fără şoăire. Ai ăzut urmările Y "umai profesioniştii folosesc asemenea artilerie grea ? Gangsterul o0işniut nu se tram0alează cu o arc+e0uză ca asta în 0uzunare. Bn pistol de acest cali0ru e utilizat pentru cea dinainte pus la punct< Se ia pentru o anumită operaţie. "u-i un instrument o0işnuit de apărare sau atac. — i mie mi se pare — admit — dar ce mă pune pe p e gânduri sunt actele de iolenţă. Bn oc+itor de meserie îşi face trea0a şi nimic mai mult. Apoi îşi âră sa0ia înapoi la 0râu şi se întoarce acasă, cu satisfacţia datoriei împlinite.,
'ai mergem reo sută de metri, fără or0e, mici 0lesteme. — Fa notă, reiau eu, că poate şi torturile făceau parte pa rte din misiune. - "u cred. — A, nu Y — Dacă ucigaşul proiectase să-şi tortureze clientul, nu s-ar fi aproizionat cu material ad-+oc= aici a folosit ce i-a căzut în mână< o ţigară, un ciocan, o foarfecă de 0ătături — astea înseamnă improizaţie. #ând îţi spuneam că domnul 3lanc e uluitor ? Are o delă în stare să inenteze teoria relatiităţii timpului, dacă im0ecilul de $instein nu nu s-ar fi născut înainte., lui ? — 3un, atunci ne putem imagina un ucigaş care, înainte de a-şi lic+ida ictima dinainte indicată, +otărăşte să o supună unui tratament gestapoist, din sadism sau pentru a-şi desfăta pipiţa Y — De ce nu Y 7ii atent, ucigaşii plătiţi nu merg niciodată niciod ată câte doi şi mai ales nu cu perec+ea. *r, aici suntem aproape siguri că era or0a de un 0ăr0at şi o femeie. — Din pricina ru1ului de 0uze ; Dar, la urma ur ma urmei, poate că femeia era singură. Keremie strâm0ă din nas. — m ? îţi tre0uie energie, nu glumă, ca să spânzuri spânz uri un tip de o mână cu a1utorul cătuşelor. — "u energia le lipseşte femeilor. — Dar forţa ; * terasă de cafenea îmi face cu oc+iul. $ atât de plăcută dimineaţa asta, atât de proaspătă ? După ce ai lăsat în urmă un 0iet indiid masacrat, te .cuprinde dorinţa să profiţi de 0ucuriile zilnice. 9iaţa din %aris m-a a1uns din urmă < adineauri nu trecea nici ţipenie de om — sau aproape. i acum iată mulţimea foşgăind ca iermii pe o mortăciune. — 9ino, îţi ofer un pa+ar, am de dat un telefon. Se supune fără să protesteze, el, care, de o0icei, din pricina faptului că e ruşinos prin ereditate, detestă 0is-trourile. Eipesele l-ar face pe Keremie să roşească dacă n-ar fi 0lacH, şi fuge de alcool, deşi nu e musulman, ci catolic păgân. Bn adeărat caz ? Bneori, mă gândesc că
îi face felul lui @amade printr-o cămaşă de noapte găurită, asemeni 0ătrânilor 0igoţi din secolul răposat. #omandăm două cafele negre, mari, ceea ce îl face pe c+elner să ricaneze din priire, dacă pot spune aşa. După care co0or în colţul unde sunt îngrămădite găleţile goale şi măturile, să teletrompeţesc. #arneţelul îmi e plin de numere misterioase, aflate în rînd, ca la moară. Genul adresele utile ale mătuşii Aglaia/. @ăsfoiesc în căutarea lui %aul AHourdide, un tip de la ar+iă care şi-a petrecut cariera picotind deasupra registrelor = dar numai cu un oc+i, deoarece cu celălalt a citit, recitit şi memorat nume, prenume, porecle = încât memoria îi seamănă cu un C+os C+o al aga0ondocraţiei. De şase luni e pensionar %aulet. 5a 'eudon. * clădire mică, utrilliană, îng+esuită între două ile şic. Acolo e&istă, alături de fiica lui puţin cam zărg+ită şi de co0ai (are o crescătorie, şi din pricina asta pute până la capătul străzii ?). "easta l-a părăsit odinioară, pentru un 0o&er ara0 care, mai târziu, a trimis-o să se prostitueze. 5a ora asta, în caz că mai trăieşte, 7roufrou nu mai e în stare, pro0a0il, să e&ecute nici măcar un camionagiu flamand ? %rostituţia merge când eşti tânără şi 0ine carosată= dar când ţi-ai păpat doza de carate, când ai dinţi de-i porţi în 0uzunar şi sînii ca nişte picături de ulei, la două laturi de palmă deasupra de asupra coapselor, nu mai e renta0ilă ? AHourdide răspunde aneoie. De origine este li0anez şi, deşi .născut în 7ranţa cu o mot+er originară din %it+i-iers, lungeşte or0ele, înţelegi cum ; Gen loHum şi uşor peltic. — *+, dragă comisare, ce mare 0ucurie îmi faci ? — tii 0ine că eşti ca Fncorupti0ilii, %aulică< în cazurile dificile, se apelează la tine ? — #e pot face ca să-ţi slu1esc renumele ; întrea0ă această fiinţă delicată. — Aş rea să-ţi pun o între0are nu prea uşoară, amigo a migo < un asasin plătit, lucrând cu un pistol de mare cali0ru şi în toărăşia unei u nei dame — ai aşa cea în reun colţişor al meningei ; — "u-mi puteţi spune mai mult, comisare ; — Asta e tot ce-ţi ţin la dispoziţie= şi încă nimic nu e riguros doedit.
7ace cu 0uzele un zgomot, ca atunci când ai +alit o 0ucată de carne de iţel şi ţi-au rămas resturi între dinţi. i-a pus în funcţie 0ul0ul nenea pensionarul. îţi înc+ipui că genul ăsta de între0are îi merge drept la inimă Fată-l în plină supraîncălzire a materiei cenuşii ? — Drept să ă spun, comisare. nu-mi amintesc. tiţi, asasinii plătiţi sunt cel mai greu de încadrat în diferitele compartimente ale crimei. "u e&istă inşi mai prudenţi, mai neîncrezători, mai organizaţi. #eea #ee a ce îi face aproape inunera0ili este faptul că lic+idează oameni care n-au nici o legătură cu ei şi pe care, cel mai adesea, nu i-au mai ăzut niciodată. în plus, operează la punct fi& şi cu mari interale între prestaţii. De puţine ori au de-a face cu lumea interlopă = unii au c+iar o slu10ă de acoperire. i apoi, sunt mai ales foarte puţin numeroşi. — Eocmai, asta ar tre0ui să ne permită să-i cunoaştem, o0iectez eu. — Să nu credeţi, comisare ? — Ascultă, %aule-t, tre0uie neapărat să ai0ă un loc de întâlnire şi c+iar un impresar/. Să presupunem cfi aş dori ca soacră-mea să fie asasinată, cui ar tre0ui să mă adresez ; — $ o c+estie de noroc. /_ i pe lângă, asta ; Bite, îţi pun între0are < dacă aş căutâlun ucigaş cu plată, cum l-aş recuta ; Bn lung timp de gândire, fiindcă AHourdide nu este genul papagal, care pălărăgeşte fără să spună nimic. Apoi< — %resupun că e&isătă o zonă a lumii lu mii interlope, unde tre0uie să 0ântui. 9-am spus că un ucigaş profesionist nu se amestecă a mestecă în lumea asta= nu e însă mai puţin adeărat că, prin legături du0ioase, reuşeşti să dai de uşa la care să 0aţi. încercaţi să întâlniţi oameni cu un pedigri îndoielnic şi să le strecuraţi la urec+e cum că -ar plăcea să găsiţi, cu a1utorul paralelor, un oluntar pentru a trage o corecţie zdraănă/ cuia care nu ă este 0ineoitor. "umai AHourdide e în stare să folosească e&presii atât de demodate d emodate ca du0ios/, care nu ă este 0ineoitor/ sau,, interlopă/. — i crezi că şoptitul la urec+e constituie singura filieră ala0ilă ; — %ro0a0il, comisare. i în uniersul gorilelor ieşite la pensie tre0uie că funcţionează aşa cea. Bcigaşii plătiţi sunt uneori foşti mercenari,
care lucrează în mod desc+is pe cont propriu, răz0oiul de guerilă nemaifiind renta0il. — Sunt şi câte unii care au picat ; — 7ireşte, de pildă 'ână-de-piele, supranumit aşa fiindcă purta o proteză în locul mâinii stângi. $ra ceea ce s-ar numi o minte înfier0ântată şi aea gură mare = ceea ce l-a şi pierdut. $&istă şi flăcăi care doar îşi înc+ipuie că pot face faţă. "ătărăi plini de cruzime, pentru care flinta este un capital comercial şi care ar spinteca pe oricine pentru un pumn de mărunţiş. Gangsterii îi toarnă imediat, fiindcă asemenea isprăi îi dezamăgesc. — îţi pun acum şi între0area antonimă, %aulică < ai auzit auz it despre tipi imposi0il de prins ; — 3ineînţeles = dar nu sunt decât nişte semne de între0are. între0 are. Se 0ănuieşte participarea lor, după unele mici semne de înrudire între anumite afaceri. Se spune < ucigaşul din strada %ass4 tre0uie să fie acelaşi cu cel de anul trecut, din 9esinet. * manieră de a e&pedia glonţul în ceafa ictimei sau de a grupa câte două proiectile direct în inimă, pentru mai multă siguranţă. Bnii le in de +ac oamenilor în c+iar maşinile lor, la ieşirea din gara1. Alţii, pentru a-i umple de plum0i, se introduc în casă. %ălărăgim şi nimic mai mult. Am impresia că iau un interiu pensionarului de la ar+iă, în ederea unui articol pentru 7rance-Soir. Am putea sporoăi mult şi 0ine fără să mi se urască. AHourdide e interesant. Din colţul meu, îl zăresc pe tânărul spălător de ase al sţaW= 0ilimetrului, un nord-african drăguţ, cârlionţat, ră1ind-o pe casiera care a co0orât să facă pipi. îi e&plică precum că Sunteţi o femeie nemaipomenit de drăguţă, doamnă 'art+e, şi 0a0a, dotată cu nişte fese şi sâni su-praumflaţi, cade în plasă = leşină ca o acă şi îşi fâţâie dosul durduliu. Ara0ului nu-i rămâne decât să se delecteze niţeluş. * mânuţă lăsată în 1os, ştearsă în preala0il de şorţul al0. * frecangeală de inspiraţie canină, pe su0 posteriorul monstru al cumetrei. Fnsului i s-au umflat amigdalele. Aşa că nu prea face mofturi în priinţa mărfii ce i se oferă. #u aracul pe care-l tot plim0ă după el, nu prea ridică pretenţii nici asupra caratelor damei, nici a greutăţii ori a picioarelor pline de arice. Gusturile rafinate sunt apana1ul molâilor. %erforatorul
impetuos, cum a găsit un orificiu cu 0lană unde să-şi cazeze marfa de 0ună calitate, cum e 1o4ce ? Fată de ce, atunci când +oardele soldăţeşti so ldăţeşti se dezlănţuie, 0unicuţele mai au şi ele parte de nişte împunsături de sa0ie, dragile 0ătrânele. Auspra lor se rearsă prea-plinul ardorilor erotice = curat c+ilipir ? Doamna 'art+e aş spune că de0ordează de 0ună dispoziţie. %ăcat că e împlătoşată în corset, c+iloţi cu 0alene şi alte articole de len1erie intimă armate. 'ag+re0ianul îşi rupe ung+iile în ele. — 'ai sunteţi pe fir, domnule comisar ; — 3ineînţeles, %aul. 'ă gândeam. Altcea nu mai ai să-mi spui ; — #are e pro0lema dumneaoastră ; Apostolului îi rein în galop o0iceiurile poliţieneşti. "ostalgia rămâne nostalgie. îi poestesc. Despre $&celenţa agăţată de o li 0aie, despre maltratările îngrozitoare şi glontele, cât o prună de Agen, de la sfârşitul meciului. — Fa staţi, e&clamă el, că mă gândesc la cea ce a ? Din acel moment, cum se spune apoi/ în politică, îmi opresc răsuflarea. Dar nu şi pe spălătorul de ase nordafrican, din fundul coridorului. #umătră 'art+e, carita0ilă, îi lustruieşte în draci 0unul mo0iliar. Bnicitatea-acestei femei constă în a0negaţia a0ne gaţia sa. "eputându-şi lăsa podoa0a desfundată aici, iată că acum casiera cea cumsecade potoleşte cu mâna înflăcărarea nordafricanului, îi descleştează glandele pentru ca acesta să rămână operaţional la lig+eanul lui. 'i ţi—l lucrează cu toată energia ? *ri îşi dă drumul, ori i se rupe ciotul. $l s-a încoţopenit clasa întâi. Aşa că se lasă să plutească în 0ărcuţa fantasmelor, cu priirea pierdută, ma&ilarele ma&ila rele desfăcute. Far coana 'art+e mi ţi-l pistonează în trom0ă. Sunt în criză de timp. Doi salariaţi a0senţi de la post, asta ar putea trezi 0ănuieli patronale. — 5a ce te gândeşti, %aul ; — #ătuşele, spuneaţi că a fost atârnat cu nişte cătuşe ; — _es, tipule, de ce ; — Două sau trei dosare ale unor asasinate, rămase nesoluţionate, nesoluţio nate, menţionau folosirea cătuşelor. Brmele acestora erau găsite la
înc+eieturile ictimelor = fiindcă ucigaşul le recupera înainte de plecare. Dacă reţi, pot să mă întorc să fac cercetări la ar+iă. ar+i ă. 3raul %aulet, a0ia aşteaptă aşa cea. Să meargă să adulmece iar imalaia de +ârtii administratie îngăl0enite, năclăite, ec+i. — Ai fi cu adeărat groza, tipule ? — 'ă duc imediat. Deci în cazul de faţă, asasinul dumneaoastră a lăsat cătuşele la faţa locului. — %oate pentru că nu s-a mai gândit să le ia după dup ă = şedinţa de tortură = poate şi fiindcă n-a aut cura1 să se mai atingă de cadarul c adarul însângerat ; — 7ără îndoială. — 3un, te sun din nou la sfârşitul zilei. înc+id e&act în momentul când spălătorul de ase, cedând după frumoasa lucrătură a doamnei 'art+e, îşi = strănută apatia. Sosirea mea neaşteptată zăpăceşte cuplul, care nu mă ăzuse în ca0ina aceea izolată. — #ontinuaţi ? #ontinuaţi ? fac către casieră. 'ai ales nu-l lăsaţi 0altă înainte de oprirea completă a reactoarelor, ar fi traumatizant pentru el. i apoi urc să mă alătur "egreţei Sale K6r6mie. #afeaua mi s-a răcit = o dau pe gât totuşi. — "outăţi ; întrea0ă domnul 3lanc, îi rezum rezu m conersaţia cu AHourdid6. — %oate că, sta0ilind o legătură cu celelalte afaceri despre de spre care mi-a or0it, om reuşi să confecţionăm un capăt de început de pistă. încuiinţează. — 9a tre0ui să pornim de la perec+ea de cătuşe, să-i descoperim originea. — "u fi îngri1orat, 0ăieţii de la-la0orator sunt grozai şi pariez cu tine o lim0ă de pantofi contra o lim0ă în aspic că de acuma sunt în temă. "e ridicăm, aproape de comun acord. a cord. Adresez de departe un semn amical casierei, care tocmai s-a întors în cuşca ei după ce s-a spălat pe '`"A. $ demnă de respect antirasista asta. Ere0uie să-i spun lui arlem D6sir (sau omologului său tramaiul2) să o înscrie pe 'art+e %lumeau în fruntea camaradelor ei din al şaptesprezecelea
arondisment. 7iindcă reprezintă mândria profesiunii, a religiei şi a rasei sale ? — '-am gândit mult, în timp ce tu telefonai, anunţă K6r6mie. — 3ăiete, ăsta e cel mai 0un 0un mi1loc de d e luptă împotria amorţelii creierului. — Asasinul aea codul uşii de la intrare şi c+eile apartamentului, aparta mentului, nu-i aşa ; — 'usai. — Atunci, din două, una < se înţelesese ori cu actriţa, ori cu femeia ei de sericiu. A priori nu e&istă o a treia ipoteză posi0ilă. — A priori, nu, confirm eu. — %olicia ? e&clamă 'aria-Kos6 de erredia după ce mi-a contemplat con templat legitimaţia. 'a por^u6, policia ; — #+estie de ocaţie, răspund = când era mititel şi mă 1ucam cu prietenii de-a +oţii şi ardiştii, eu făceam pe 1andarmul. 7.'. O este o damă de reo patruzeci şi cinci de ani, corpolentă, coafată scurt şi 0uclat, a cărei mustaţă fină te duce cu gândul la sistemul său pilos priat. * priire întunecată, dar limpede, de persoană onestă. * 0ănuieşti a fi muncitoare şi cu opinii o pinii politice oscilând între 'ario Soares şi '6lanie de Souza. încetează să-mi mai priească legitimaţia, pentru a-şi cufunda într-ai mei oc+ii mari, înroşiţi. îi propun un surâs tandru, liniştitor. — "u fi îngri1orată, 'aria-Kos6, aem neoie numai ,de câtea c âtea informaţii referitoare la domnişoara Surcouff. 3un,, din moment ce nu e implicată în mod direct, recapătă o iteză de croazieră conena0ilă madam 7ado %entru că uf ? au trecut-o transpiraţiile ? "ote< O,7'- < in armată, a0reiere pentru fusil-milrailleur (puşcă-mitraliera), in ciilie, a0reiere de la lemme de m6nage (femeie de sericiu) (n.a.). 7ado = dans popular portug+ez (n. tr.). "u cuma camionagiul ei de soţ să fi striit, fără să 0age de seamă, reo 0ătrână sau şcolarul ei de fiu să fi fost prins cu droguri ; $poca e demenţială, plină de farse ca acelea de #răciun.
— Ai un rând de c+ei al apartamentului, aparta mentului, nu-i aşa ; — Si, por^u6 ; — %oţi să mi le arăţi ; 'ustăcioasa desc+ide sertarul din stânga al 0ufetului de 0ucătărie şi ia de acolo un port-c+ei de piele, înc+is cu fermoar. 'i-l prezintă. îl desc+id şi înăuntru găsesc ,fi&ate într-un inel. două c+ei zdraene, cu zimţi respingători. — 5e aşezi totdeauna în acelaşi loc ; — 'ereu. — "imeni nu le-a cerul, din întâmplare, în ultima reme re me ; Acum 'ămica se reoltă ? înseamnă că demnitatea ei profesională e pusă la îndoială ; $i, asta-i 0ună, doar n-o să-şi 0ată 1oc de ea, portug+eza, n-o să-i calce în picioare cinstea ? #um #u m adică ; F se terfeleşte onestitatea, pe cuântul meu ? — %or cine mă luaţi ; ociferează ea. #redeţO că dacă mi-ar fi fost cerute le-aş fi dat ; — #almează-te, suflete ? Ar fi putut eni să le caute cinea din partea domnişoarei Alicia... — #+iar dacă ar fi fost papă al ei, care să ină să-mi ceară los cledos, cle dos, refuzam să i le dau ? Asistăm la un măreţ şi puternic moment al conştiinţei profesionale. Domnul 3lanc, care e&aminează legătura de c+ei (pentru găuri murdare), declară < — îţi confiscăm c+eile pentru astăzi = ţi le om înapoia mâine. Dameza protestează e+ement = o calmăm semnându-i in toată regula o recipisă de descărcare. * dată a1unşi afară, îmi pun de&tra pe umărul sinistru al lui Keremie. — 'arele S+erlocH în negati a reperat cea ; între0 eu. #latină din cap < — "u ştiu = nu sunt sigur de nimic, 'at+ias ne a spune. spun e. — i ce ne a spune, Duraton ; — Dacă s-a luat uri model al c+eilor. $&istă un fel de moleculă roz între dinţii uneia dintre ele... Adaugă <
— De ce n-ai între0at-o nimic pe portug+eză ; r- #e rei să spui, "egroteiule ; — "-ai or0it decât despre c+ei. "ici un cuânt cuâ nt despre munca ei la Surcouff, nici despre ceea ce crede cu priire la patroană = nimic despre o0iceiurile şi relaţiile acesteia. Dinadins ai făcut-o ; "ostimă între0are îmi pune. $ste adeărat că am fost su0 orice niel. Aş fi putut să o iau pe ocolite, să mint, să 1oc rolul unui isteţ misterios = să pretind că discreţia mea face parte dintr-un plan. Dar detest să-mi trag pe sfoară prietenii. p rietenii. — "u, oinicule, n-a fost dinadins. S-a întâmplat să mă preocupe preoc upe numai c+eile. — Din cauza su0conştientului tău care a făcut făc ut un fi&. i, mai mult decât su0conştientul, a fost instinctul. Sunt sigur că putorile astea de c+ei or scoate la lumină nişte c+estii. După o reme, murmură < — tii cea ; $şti e&troardinar ? Am mai întâlnit tipi e&traordinari, dar atât de e&traordinar ca tine, niciodată ? i nalosim un ta&ac+e ca să ne a0atem pe la #asa 'are. 'at+ias tocmai decortică ţoalele unei 0ătrâne asasinate în sărmana ei locuinţă. "işte nenorociţi au ucis-o, cu loituri de ătrai, ca s-o uşureze de şapte sute de franci ? în toate timpurile s-au ăzut tipi asasinându-i pe alţii pe degea0a. "otează că nu tre0uie să-ţi spui ce păcat/, fiindcă, la urma urmei, ori îi faci de petrecanie cuia pentru trei franci, ori pentru trei miliarde, tot aia e ? 3oarfele put a pipi de octogenară. 'at+ias le e&aminează centimentru cu centimetru = are nasul încălţat cu o 0icicletă ciudată, ale cărei lentile sunt, fiecare în parte, câte o lupă. Eăcerea noastră îl face să-şi ridice capul. Ere0uie că ne ede mari cât nişte case. "ote< O Departament din 7ranţa, unde au loc frecent incendii (n.tr). Găsesc că e şi mai roşcoan decât de o0icei. Să zici că-i un leu sau o eeriţă. — "u ţi-a trecut niciodată prin cap să-ţi opseai coama coa ma ; îl între0. De pildă în negru ;
— i cu pistruii ce să fî făcut, comisare ; — Să-i fi dat cu acid sulfuric, ca să-i deg+izezi în găuri. Atunci ai aea aerul unui 0runet ciupit de ărsat. —- Sunt c+iar aşa de urât ; — "u, eşti mai frumos decât un 9an Gog+ = numai că te faci remarcat de departe, ca un incendiu de pădure din aut-9ar Domnul 3lanc depune c+eile în faţa @uginitului. — %oţi să le e&aminezi şi să ne spui dacă în ultimul timp a fost luat reun mula1 după ele ; Acest tată al unei familii numeroase se pune imediat pe trea0ă. Apucă legătura de c+ei şi se retrage în fundul grotei lui. Are loc o şedinţă de microscop, apoi nişte teste practicate cu a1utorul unor droguri misterioase. #ând se întoarce la noi, e precedat de un zâm0et. — într-adeăr, s-a luat un tipar cu a1utorul unei paste pe 0ază 0 ază de poulardium : şi de coarde ocale alare a lare descentrate. Keremie îmi aruncă o prire semănând cu două reflectoare ale apărării antiaeriene. Deci a ăzut 0ine măturătorul meu supradotat ? — Fmpeca0il ? mă întorc către 0londin, ne faci o plăcere monstră, 'at+ias. "easta ta e însărcinată ; — De unde ştii ; — %ăi când nu ouă, alăptează ? spun. 9a fi pentru a câtiemea oară, fiule ; — A optsprezecea ? — 7rumoasă socoteală, ar fi cazul să nu te mai atingi de ea ? De ce nu i-ai oferi neeste-ti, cu ocazia aniersării, o cutie de pilule ; — Decât să 0aţi câmpii, mai 0ine +ai să ne edem e dem de trea0ă ? 0odogăne Keremie. $şti într-o urec+e, cu fleanca fleanc a asta de atotştiutor ? tii că, pe măsură ce trece timpul, începi să ne sâcâi ; 'orocănos astăzi fălcosul. 9iaţa pariziană îi stă în gât. Simt că-şi regretă drăgălaşii cocotieri amicul. i melancolia înserării ce co0oară pe malurile fluiului Senegal. * dată a1unşi în 0iroul meu, isează cu oc+ii desc+işi < — #um au făcut să o0ţină mula1ul c+eilor fără să ştie portug+eza portug+ eza ; . — #inea s-a putut introduce în domiciliu, pe când ea lipsea, a scotocit şi a găsit c+eile.
. — %oate, dar nu aea siguranţa că le găseşte. acă, de pildă, cucoana le păstrează în sacoşa ci de mena1eră ; Are dreptate domnul 3lanc, 'ereu ? %osedă ştiinţa infuzată, cum zice Grăsanul. — Să raţionăm, reiau eu. 9reau să-mi însuşesc c+eile acestei locuinţe, ştiind că trei persoane le posedă < proprietara, amantul acesteia şi femeia de sericiu = imediat,, gândul mă duce la mena1eră = logic ; — Fmpeca0il. — #um să i le sustrag ; Dacă îi smulg sacoşa pe stradă, femeia a depune plângere, iar patroana sa, aflând că i-au dispărut c+eile, a pune să fie sc+im0ate toate 0roaştele apartamentului, ca c a măsură de precauţie. — 5ogic. — Deci tre0uie să le o0ţin fără să ştie... Ere0uie să operez pe nesimţite. Să mă introduc la ea cârd nu e nimeni = dar când femeia nu e acasă, înseamnă că e la muncă şi, prin urmare, a luat c+eile. Bşa se desc+ide larg, marcând cu mânerul opseaua de pe perete, de culoarea colicii unui +epatic colonial. Ac+ille cel 'ai1estuos se arătă, ca un Superman, în cadrul uşii. $ste flancat de o domnişoară despre care nu-ţi spun decât atât. * 0rună cu păr cârlionţat, cu priirea al0astru 0re0enel, o gură numai nu mai 0ună de pipat, deci splendidă, sărmane = pentru că, c ă, o, la, la, ce altcea îţi tre0uie ca să fii fericit ; #e mai poţi aştepta ca s-o faci lată ; %oartă un taior de superclasă, negru, cu reere 0leu-lein. De reer are agăţată o 0roşa înfăţişând, din 0riliante, pantera #artier. Dacă de dimineaţă e îm0răcată în felul ăsta, cum tre0uie să fie când se duce la o serată la Sciclounoff înzestrata asta ; "ote< : %ouiardin — (argou) — poliţist (n. tr.). 3ătrânul ne 0iciuie cu pupila lui glacială. — San Antonio, eşti sigur că anc+etezi ; îmi lansează el, ca un sultan (pardon < insultant). — De-mi iese sufletul, domnule director ? — Aici ; în 0iroul ăsta ; 7ăceam o trecere în reistă.
Uâm0eşte suficient (şi c+iar e&cedentar). —- 5a ce oră crezi că ei fi elucidat asasinatul $&celenţei Sale ; întrea0ă. Auzi, s-a ronstipat la creierul mic, #+ilou ? Sau face pe su0 el ? *are noua-i cucerire i-a răăşit cutia cu idei ; @eplic cu promptitudine, priind cadranul ceasului < — 9- ar coneni optsprezece, domnule director. Scoate o delicată agendă ermes din piele de saurian şi o consultă. — Ar fi perfect. Sâ zicem c+iar 2V,], la mine în 0irou, nu reau să te gră0esc. — Am înţeles, domnule dis1unctor. "u o0seră o0răznicia, fiindcă, în c+estia c+ estia asta infinit de tâmpită care se numeşte conersaţie, oamenii nu dau atenţie decât intonaţiei. De cuinte li se fâlfâie. Dacă am rea, am putea să le fredonăm numai= dialogurile ar deeni atunci mai armonioase. Uice, înseninat < — înţelegi, dragul meu, se ţin scai de mine cei de acolo, a colo, de sus ? — 3ănuiesc, domnule director. — Apropie-te, să ţi-o prezint pe domnişoara Uouzou. Draga mea foarte dragă, iată-l pe faimosul comisar pe care îmi spuneai că ai dori să-l cunoşti. #el mai 0ine înzestrat dintre toţi discipolii mei. 5-am înăţat tot ce ştiam. Discipolul se înclină în faţa frumuseţii fatidice care spera să-l întâlnească, strânge mâna întinsă de ea, meditând că persoana are nişte sâni de forţa opt pe scara %la4te&, şi un posterior căruia i-ar plăcea să-i confecţioneze un slip din cele două mâini pătimaşe ale lui. * priesc intens ca să-i imprim pe retină numărul meu de telefon, să o fac să înţeleagă cum că încă nu m-am molipsit de S.F.D.A. şi că în ziua când fa0ricanţii de prezeratie or adopta măsura colos, oi încerca şi eu să fac din produsul respecti o căciulită pentru marele meu pleşu cu guler răsfrânt. Duduia pare să înregistreze totul, mă onorează cu o fluturare a pleoapelor care îmi indică măsurile ei intime, plus un surâs de fildeş lus-ti uit, ce ar ră1i un distri0uitor de pastă de dinţi. 'esa1 recepţionat şi de o parte şi de alta.
Demoazela Uouzou ultimul model îl remarcă atunci, în arierplan, pe K6r6mie şi şopteşte < — i domnul este unul dintre cola0oratorii dumitale ; Eataia se gră0eşte să spună < — 9ino, draga mea, întârziem la decernarea %remiului 3itanl+air, şi cum fac parte din 1uriu... * îm0arcă pe 0runa strălucitoare, şoptind < — "u ţi l-am prezentat şi pe celălalt tip, fiindcă, fără îndoială, nu ţi-ai dat seama < e negru. FF priim enind şi ne dăm seama imediat că tocmai despre el este or0a. Din pricina asemănării cu maicâ-sa ? %ortretul ei leit ? "umai că adolescentul nu are mustaţă. îl a0ordez de-a dreptul < — Fa spune, 0ăiete, eşti feciorul familiei erredia ; 'utră lătăreaţă, oc+i şi plete negre, pielea mată, iar în zona 0ăr0iei o aluniţă cu sateliţi. 3ătrânii lui tre0uie că l-au pus în gardă contra +omose&ualilor pasii, totdeauna la pândă după o trufanda de 0ăr0at tânăr, fiindcă puştiul se înc+ide în el ca o frontieră din $st. — De ce ; îi arăt legitimaţia trasă în coperţi. de plastic = foarte repede însă, ca să nu facă din ea un documentar pe ecran lat. %e de o parte, asta îl linişteşte, pe de alta, îl îngri1orează = ca şi cum în iaţă car0uraţia nu se operează niciodată perfect. — Ai două minute, 0ăiete ; Am rea să sc+im0ăm sc+im0ă m câtea or0e cu tine. A0ia dacă are optsprezece ani. $ simpatic, cu priirea inteligentă. îl tul0ură prezenţa domnului 3lanc. — #âtea or0e despre ce ; întrea0ă. "u am să-mi reproşez nimic. — Doar nu-ţi înc+ipui că ne adresăm numai celor c elor care au conştiinţa încărcată ; pufnesc eu. în loc să răspundă, îl întrea0ă pe Keremie < — i dumneaoastră aeţi legitimaţie de poliţist ; Amicul meu scoate o0iectul solicitat şi îl aşază la trei milimetri şi 1umătate de nasul tânărului nostru client.
—< "egru şi poliţai, zice el, sarcastic= ezi, e&istă şi aşa cea. i ăsta nu-i decât începutul = într-o zi, papa a fi negru, preşedintele Statelor Bnite aşi1derea, şi poate c+iar regele Angliei = eu nu-mi pierd ră0darea. $şti mulţumit, pot s-o pun la loc în portofel ; 3ăiatul nu răspunde. "e îndreptăm spre maşina mea. — Brcă în faţă, fiule ? Ascultă. 'ă aşez la olan, iar domnul 3lanc se instalează în spate. — 9reunul dintre ai mei a aut necazuri ; se îngri1orează îng ri1orează copilul. — "u, fii liniştit. #um te c+eamă ; — 3laise. — Să-ţi fie de 0ine, glumesc eu. *are de ce simt această mulţumire confuză care îmi dă de înţeles că sunt pe calea cea 0ună ; !mi pun coatele pe corigul olanului şi mă întorc spre 3laise. — tii, trec la atac, nu-mi place să fac pe şmec+erul cu oamenii o amenii s.impatici. Aş putea să-ţi torn o poeste de două parale, dar prefer să intru de-a dreptul în su0iect. Destupă-ţi 0ine urec+ile. #inea pe care îl om numi X/, ca în pro0lemele tale de alge0ră, a folosit c+eile de la apartamentul lui miss Alicia Surcouff, pe care le are mămica ta. De asta suntem coninşi, aproape siguri şi definiti lămuriţi. îi arăt c+eile. — @emarci minusculul grăunte rozaliu ; $ un plastic special, care se foloseşte la luarea mula1elor de mare precizie. Spirit ascuţit, poestea îl interesează. %rieşte. 9rea să înţeleagă. — Da. i pe urmă, domnule comisar ; Fa te uită ? A aut timp să-mi citească gradul pe legitimaţie. — i pe urmă, întrucât nu o suspectăm pe mama ta că ar fi încredinţat cuia c+eile, deducem că, pro0a0il, cinea s-a introdus la oi acasă pentru a le lua tiparul. "u-i neoie să ridic tonul. "otez imediat sc+im0area care c are s-a operat la puşti. $ staco1iu. *0ligat să ţină gura întredesc+isă, ca să nu piară p iară sufocat. Keremie îmi aruncă o oc+eadă ţeapănă ca o mănuşă de 0o&. Ku0ilează ec+ipierul. Fnterogatoriul fidui erredia e tot o idee de-a lui.
A1uns la acest punct al acţiunii, îl priesc pe adolescent e&act cum se cuine s-o fac. — %roer0ialul nostru fler de poliţişti ne şopteşte că tu îl cunoşti pe acest cinea. Deloc 1o4ce puştiul? Dacă n-ar fi a1uns la ârsta legală a ma1oratului, ar K
de Harate, străfulgerată de frumosul adolescent. Dorinţă a0ia încolţită. i atât de misterioasă frumoasa amazoană ? #e mai ţinută, când îi lustruieşte 0ăr0ăţia ? #e graţie ? * uluitoare ştiinţă de carte ? $ra în e&taz puştiul ? #erul care îşi desc+idea amândouă uşile ? Somptuos ? Dupâ puţin, timp, s-a oprit într-un loc ferit, su0 copacii de pe 0uleard. După câtea săruturi oluptoase, olupto ase, l-a între0at dacă nu are un colţ unde să petreacă împreună o 1umătate de oră. "u putea să-l drieze la ea, dat fiind că locuia la "euill4 şi dentistul de 0ăr0atu-său ocupa tot teritoriul, cu tur0ina lui de ra+at şi celelalte catrafuse de tortură tâmpitul. Atunci 3laise şi-a amintit că era marţi toată ziua, ţine-te 0ine, marţea, în mod e&cepţional, mai-că-sa o înlocuia la mercerie pe doamna 'anupied, care aea zi de amant. în celelate da4s. îi făcea mena1ul actriţei şi se întorcea acasă o dată cu 0ăiatul = dar marţea nu, dat fiind că doamna 'anupied se ducea să-şi facă trea0a tocmai la #+arenton, cu un 0a0alâc 1igărit care um0la greu, de pe urma unui accident. Acest $ariste putea călări pe iată şi pe moarte, îl ţineau curelele, dar de mers, nici or0ă = aşa că doamna 'anupied se ducea la faţa locului ca să se fericească. #u care ocazie, tipul îi aran1a şi pro0lemele fiscale, în acelaşi preţ... #a să reenim la su0iect, 3laise aea marţea două ore de răgaz, singur acasă. i iată că, înţepenit în plină apoteoză, îşi aminteşte de toate astea şi îi propune doamnei să ină la ei, în Fmpasse des Eernes. "umai să nu intre împreună în imo0il = maica 7oidein, portăreasa, fiind o turnătoare dincolo de orice imaginaţie gata mereu să or0ească pe seama lui %ierre, a lui %aul sau 3laise, nemernica asta în carne şi oase ? %rin urmare, lucrurile se petrec cum fusese preăzut. $l urcă treptele câte patru o dată, îşi sc+im0ă slipul la repezeală, ca să se asigure că totul e în ordine şi că nu a aea surprize supărătoare, de ultim moment, cu o izmana o0literată. Dama apare şi ea. "u reacţionează în faţa locuinţei modeste. %uştiul se îndoapă cu lăcomie. "u cunoştea dragostea decât pe apucate. * singură dată, în cursul unei aenturi, e1aculase între coapsele unei rapide, în 0aia părinţilor a0senţi. Dar fusese or0a de o deşertare a gunoiului, nu de dragoste cu adeărat. Acum frumoasa proaspăt
întâlnită i-a oferit partida cea mare < feeria ce4-loneză, rasolul de iţel în aspic, cadranul supliciilor şi alte trucuri, al căror nume le-a uitat, dar care îţi aruncă secreţiile ezoterice până peste zidul liceului ? — i apoi ; îl între0. "-a plecat pur şi simplu, nu-i aşa ; %ariez că aţi stat de or0ă amândoi. — $i, 0ine... da. #e şi-au spus ; îi e greu să-şi amintească. Se înmuiase definiti, cu temperamentul stors, a1uns la zero. Da, de or0it, au or0it... Despre părinţi, îşi aminteşte de asta < tata şi semiremorca lui, mama şi mena1ul de la Ali-cia Surcouff. — 5a un moment dat, tre0uie că ţi-a or0it despre c+ei, 0ăiete, tiu că a adus în discuţie acest detaliu. încearcă să-ţi aminteşti ? "u contează că aeai 0iluţele ofilite, c+estia asta nu se poate s-o fi uitat. Ere0uie că a luat-o pe departe, a făcut aluzie lâ încrederea pe care cumătră Surcouff i-o acordă mamei tale sau cea de felul ăsta, dar musai aţi a0ordat pro0lema c+eilor. i doamna aceea drăguţă a întors-o de o asemenea manieră, încât tu i le-ai arătat, este sau nu ; 3laise se înroşeşte până la rădăcina părului. încuiinţează. Bn mic e&teaz. "u încearcă să mă ducă de nas. tie că eu sunt cel mai şmec+er şi că.i-aş demonta eentualele minciuni ca pe elementele unui 1oc 5ego. într-adeăr, conersaţia s-a îndreptat în direcţia arătată de mine — să crezi că ascultam în spatele uşii. Doamna/ a zis că o cunoaşte pe Alicia Surcouff. #ă aceasta e o actriţă 0ună, dar o fiinţă neîncrezătoare. i el, nătărăul 0ineoitor, a declarat că nu — doadă că i-a încredinţat mamei sale c+eile. Dama s-a făcut că nu crede. Atunci el s-a dus să le caute în sertarul din 0ucătărie, ca să i le arate. După aceea au sc+im0at su0iectul. 7rumoasa cucerire l-a rugat să meargă să ia din sacoşa ei un 0orcănel cu cireşe în alcool, ca să ser0eze aentura ? Eocmai îl cumpărase, ca şi alte produse de 0ăcănie de lu&, 3laise n-a aşteptat să i se spună de două ori. Au +alit toate cireşele. 5a sfârşit, tânărul #asanoa era uşor ameţit. A încercat să aştearnă iarăşi masa şi să-şi ofere o ultimă năală căzăcească, dar ea a declarat că nu mai O are timp. A plecat, cu destul de agi promisiuni de reedere. De atunci, drăguţul de @omeo tân1eşte după ea. F-ar
plăcea s-o ia de la capăt ? începe să se ofilească. "u se mai +răneşte. Dacă ai ştii < păstrează sâm0urii cireşelor mâncate de ea şi îi suge, seara, înainte de a adormi. 7anatizat de-a 0inelea. $ frumoasă adolescenţa. "imic nu-i seamănă ca autenticitate. $&act un moment priilegiat al ieţii, când indiizii nu sunt prea dezgustători. dezg ustători. Au fâşii de poezie răsucite pe după coadă. Dar poestea nu ţine mult. 7oarte repede dein scâr0oşi ca toată lumea. Deose0it de săl0atici şi de mincinoşi, cu dorinţe murdare şi nici urmă de inocenţă ? %uştiul îşi 0ate 1oc de-ţi ine să-i plângi de milă. Fnteligent micuţul portug+ez = realizează că doamna/ l-a dus de nas. #ă a făcut ce-a făcut nu pentru mutri-şoara lui de liceean, nici pentru cocoşelul lui de 0ăiat mare, ci din motie de nemărturisit. îl iau pe după gât. — "u plânge, flăcăule, n-ai nimic să-ţi reproşezi. Fn fond, ceea ce ea ce ai trăit tu a fost o aentură frumoasă. Duduia te-a ospătat 0ine. Acum ştii că aşa cea e&istă. * să găseşti altele cu care să reîncepi operaţiunea, dar adău-gându-i şi dragoste. 7ete cu adeărat înfocate, care te or iu0i de-a 0inelea. Gata, să nu mai or0im despre asta ? Domnul 3lanc şi cu mine om fi tăcuţi ca două morminte. 'ot+er a ta nu a şti niciodată nimic, nici ea, r.ici altcinea = ţi-o 1urăm. Se simte reconfortat. Erăim un moment ca între 0ăr0aţi. Eotul e perfect. #urentul trece nesting+erit, de la unul la altul. , — în sc+im0, ne ei furniza un ma&imum de detalii asupra acestei fete, a maşinii, a eşmintelor, a culorii oc+ilor, părului, pielii, a păsăricii.. Eotul ? $ de o impor-tanţă capitală, 0ăiete ? i să nu-ţi înc+ipui că, purtân-du-se astfel, o trădezi. îmi scot carneţelul şi pi&ul. — 9or0eşte în oia ta, 3laise, nu tre0uie să ne ţii o dizertaţie. d izertaţie. Spune totul cum îţi ine mai 0ine ? Să ştii că e or0a de o criminală periculoasă şi că fiece amănunt pe care ni-l ei furniza a fi un sericiu adus societăţii. Fmediat ce i-am notat mărturia, il ducem pe puşti la buai #a să nu-i facem necazuri cu 0ătrâna lui, a trecut pe la ea să-i spună că merge să
repete la matematică, la colegul său @igourdin, al cărui tată lucrează la %ompele 7une0re Generale. După două ore, am o0ţinut portretul ro0ot al sedu-cătoarei. * imagine stereotipă, ca întotdeauna în ast-fel de cazuri, dar ne dădeam seama perfect că era or0a de o gagică a-ntâia. 3londă, cu o priire dură şi pătrun-zătoare şi gâtul mai curând lung, â la 'odigliani. 'o digliani. %e 3laise îi interesau metodele noastre. "u-şi credea oc+ilor. $ste cu adeărat ea ?O, ne asigura pipăind rezultatul acestui puzzle. i, cum îi câtigasem încrederea, mi-a şoptit timid < — #redeţi că aş putea să am şi eu un e&emplar e& emplar ; mec+erul ? #a să se mastur0eze în faţa icoanei, inocând clipele magnifice trăite la domiciliul din Fmpasse des Eernes ? — * să-ţi trimit unul prin poştă ? — A, nu, fără glumă ? Sau.,, poale la camaradul meu @igourdin. — *.., lasă adresa. După care am poruncit să fie condus înapoi, în cartierul lui. Fn fond, trăia o aentură simpatică, nu crezi ; $diţiile speciale au anunţat asasinarea $&celenţei. Au urmat informaţiile la radio şi pe diferitele canale tee. Erupul mutilat al lui Ea0âtâ ungou, am0asadorul din EoufoulHan, fusese găsit pe un teren iran, la %orte de la #+apelle ? Aşa se scrie istoria ? 'ata+ală a enit după noi la #a0ană, mort de 0eat. Atât de 0eat, încât nu-şi mai putea zări mâinile la capătul 0raţelor ? * asemenea stare de 0eţie nu mai ăzusem la el de ani de zile. A intrat în 0iroul meu într-un mod 0izar. Ai fi zis că e o creatură din paleoliticul mi1lociu. Bn precursor dintre cei mai îndepărtaţi. Ee cam speria. 5-aş fi preferat gol. Atunci l-am fi clasificat fără du0ii în clasa animală, dar ţoalele 1l înrudeau cu neamul omenesc, asemeni acelor uniforme de groom puse pe maimuţele ce cântă la flaşnetă şi care le transformă într-un fel de puştani anormali. A desc+is uşa şi a rămas 0 clipă în cadrul ei, clăti-nâ+du-se, ca un imo0il dinamitat a cărui pră0uşire este filmată în ralenti. #apul i se pipernicise. *0razul staco1iu îi era numai păr. în locul priirii, aea doi scuipaţi de te0ecist în ultima fază. 3uzele au încercat
să i se mişte, dar nu i-a ieşit din gură decât un capăt de dantură falsă. Atât reuşea să e&prime Ale&andre-3enoît < proteza dentară... A rut să sc+izeţe un gest ca să şi-o âre la loc în fleanca, dar mişcarea asta 0ruscă l-a dezec+ili0rat. Derapa1ul l-a purtat prin 1umătate din 0irou, dar după patru metri s-a loit cu genunc+iul de un scaun şi s-a catapultat cu 0urta de pământ. #apul i-a zăngănit de tă0lia unui 0irou metalic care adăpostea antediluiana noastră maşină de scris. După care — nimic < linişte, neclintire. Spre a aea conştiinţa împăcată, l-am e&aminat, domnul 3lanc şi cu mine, să edem dacă n-a făcut cuma o criză cardiacă sau dacă nu şi-a spart 0i0ilica în cădere. Dar nu < respiraţia îi era regulată = starea, totuşi, pre-#omatoasă, Grasul îşi încărcase prea tare g+iozdănelul. 'u mai ştia pe ce lume se află. "e-am codit să-l transportăm la spital. Keremie înclina să o facem, întrucât nB e încă o0işnuit cu 3eru 0ine 0eat = dar eu, care îl cunosc al dracului pe p e Seniorul te1g+elelor, ştiam că era mai nimerit să-l lăsăm să zacă pe podea. Am găsit într-un dulap uitat un pardesiu ec+i şi putred. Fn clădirile administraţiei e&istă totdeauna 0oarfe în curs de naufragiu. $pae de ţoale. 9ec+ituri rău mirositoare şi găurite, care au însemnat cea la un moment dat, fără a se şti prea 0ine ce anume. sta ai fi putut 1ura că fusese un pardesiu. 5ung, cu două mâneci şi 0uzunare făcute praf. %ro0a0il că aparţinuse unui suspect, cotonogit odinioară. în epoca de dinaintea interzicerii incidentelor neplăcute. 5-am întins peste 'ata+ală. în ciuda dispreţului nostru, oiam să ne arătăm carita0ili. Fată, ca să-ţi faci o idee despre cumsecădenia lui Keremie < în pofida aersiunii sale faţă de 5ordul %leonasm, i-a aşezat acestuia su0 cap trei-patru ziare împăturite. %e urmă l-am lăsat să doarmă. "u era cazul să încercăm a-l trezi prea repede. "u mai aea resurse să reină la suprafaţă. Depăşise stadiul când o cafea tare, 0otezată cu amoniac, îţi aduce un 0eţi la realitate. %e tem0el numai timpul îl putea indeca ? *re în şir ? %oate c+iar o zi întreagă, atât era de rătăcit. "egroteiul and me am spălat putina. 'aî aeam a eam doar şi altele de făcut. * anc+etă. "u mai rămânea mult până la ora pe care mi-o sta0ilise
3ătrânul ca să-i aducem c+eia enigmei pe o pernă de catifea al0astru franţuzesc. Sunăm Fa o poartă de fier mâncată de rugină, dar sarma clopoţelului nu mai este legată de nimic. Eir0uşo-nează pe deasupra zidului ca un cârcel de iţă-de-ie. împing canatul aşezat în prelungirea grila1ului. Acesta s desc+ide scârţâind, dezăluindu-ne un fel-de grădină săl0atică şi lungă — apro&imati patru metri lăţime pe o suta lungime. * cărare 0ătătorită de paşii care o stră0at în permanenţă duce către celălalt capăt al terenului, undr se află o 0o1deucă dărăpănată, cu eta1, aând acoperişul ascuţit şi semănând cu un mare coteţ de câine. %e alee, o fătucă deşelată, cu părul roşcoan împletit în cozi, se plim0ă cu tricicleta. 'aşinăria e concepută pentru un 0ăiat de şase ani, aşa că fata, care măsoară un metru şaptezeci, e o0ligată să-şi depărteze mult picioarele pentru a putea pedala. Erag la o parte zăorul, după ce am ârât mâna printre 0are = portiţa se desc+ide scârţîind. Eotdeauna mă emoţionează cocioa0ele astea ale periferiei pariziene. Sunt atâî. de umile, atât de triste în ciuda înfăţişării odinioară pretenţioase ? Fntr-o zi, un tip lipsii de mi1loace, a rut să lase impresia că le-ar aea. A cumpărat aproape pe degea0a această sărmană 0ucată de teren, iar ur0anismul epocii, încă şi mai stupid cei de astăzi, l-a lăsat să-şi ridice coteţul. Apoi totul a căzut în ruină.. i azi, colegul meu AHour-did6 îşi creşte aici fiica sla0ă de minte şi co0aii, fără să-i pese de decor. Apariţia noastră îl sperie pe fătoiul cu tri ciclul.< care îşi a0andonează 0olidul, piuind ca o 0i0ilică. Smior-căielile ei îl alertează pe pensionar p ensionar şi iată că acesta ap\re 1 în prag, precum omuleţul care, la 0arometrele de 1ucărie,= anunţă ploaia. #ând ne recunoaşte, face un gest amplu de 0un-enit, apoi începe să-şi liniştească fata săracă cu du+ul. %oartă 0luza cenuşie de odinioară. #ea pe care şi-o punea, 0ătrânul şo0olan, ca să eolueze prin praful de1 la Ar+iă. $ste un indiid şters, mic de statură, cu o c+elie în formă de doleac, cu tenul liid, cu un început de 0urtă nesănătoasă deasupra picioarelor su0ţiratice. De
departe, ai crede că ai de-a face cu un fel de picîorâng căzut în dizgraţie şi pe cale de a se 1umuli singur, departe de ai săi. îşi e&pediază puştoaica în interiorul 0ordeiului şi se apropie zâm0ind. — #omisare ? Uău dacă mă aşteptam ? Să ă depl dep l saţi până aici în persoană ? AHourdide e un ins modest, pe care orice îl impresionează. * fiinţă difuză, su0ţirică, o0işnuită cu strângerile de mână. Eocmai îi otez una, apoi i-l prezint pe inspectorul 3lanc care îi acordă şi el o alta, ca să facă perec+e, pumni întregi de= strângeri de mână ? 7ormida0il ? — Fntraţi, domnilor. Dumnezeule ? A golit de mo0ilier tot parterul 0arăcii, iar pereţii sunt tapisaţi cu coliii. #ând intri, te do0oară du+oarea. Sute de co0ai mănâncă, urinează, se împerec+ează sau se 0at, alcătuind o ânzoleală formida0ilă, însoţită de guiţături. în mi1locul localului se află o masă supraîncărcată cu +rană pentru animale, iar în fund o scară strâmtă duce în partea locui0ilă. — îmi permit să -o iau înainte, declară el, în timp ce se îndreaptă spre trepte. într-un anume sens, partea de sus e şi mai groaznică decât cea de 1os. i acolo se află o singură încăpere. #e mizerie ? Două paturi de fier sunt aşezate unul lângă altul. * c+iuetă şi o maşină de gătit cu căr0uni. * masă metalică de grădină, scaune tot din fier (AHourdide nu parc să aprecieze lemnul). Bn şir de şifoniere din pânză, dotate cu fermoare. @estul e ocupat de cărţi îngrămădite până în taan. 7ătoiul redus mintal s-a aşezat într-un colţ, cu nasul la perete, ca o eleă pedepsită. — 9ă rog să staţi 1os, ne inită AHourdide. îl ascultăm, eitând să ne priim, domnul 3lanc şi cu mine. #olegul meu duce o iaţă mai normală în peştera lui de negru. Desigur, la neastă-sa, @amade, se mănâncă direct pe gresia din 0ucătărie. 'ucoşii lui fac un zgomot mfernal, iar lumina nu se stinge niciodată, fiindcă totdeauna e&istă unul sau mai mulţi dintre ocupanţi care +alesc sau ascultă muzică = dar acela rămâne totuşi un apartament, cu nişte camere, un liing, o 0aie. Aici e un fel de rulotă sedentară. Bn coteţ
omenesc. Simţi neoia să plângi. Să ceri iertare. Ee socoteşti răspunzător pentru un asemenea mod de iaţă. —- "u ă ofer nimic de 0ăut. fiindcă n-am, n-a m, declară e&-cola0oratorul nostru, i adaugă < — 7ata mea şi cu mine nu 0em decât apă. ap ă. — Ai fost la Ar+iă ; — De acolo in. Uâm0eşte şi se duce să caute un teanc de +ârtii aflate pe perna de la căpătâiul patului. 9-am ales două afaceri nerezolate, în care a fost or0ade asasinat cu utilizarea cătuşelor. — 'agnific, %aul ? — "u ştiu dacă eţi putea să-mi descifraţi scrisul comisare. îmi dă +ârtiile şi constat că par înnegrite de caractere ara0e. — într-adeăr, nu citesc #oranul în original, mărturisesc, înapoindu-iînapoindu -ile. @âde. — "ici eu, comisare. $ în franceză, dar scriu urât..< — în cazul caz ul ăsta, sper că te poţi citi măcar tu ; începe să-şi descifreze +ieroglifele care i-ar fi luat piuitul lui #+ampollion O. — 5a 2> aprilie V], la 9esinet, în lipsa soţiei sal/, care se afla la sora ei, la Deauille, generalul ougro doc^ a fost asasinat cu un glonte de cali0rul 22, tras direi= în inimă. De notat că, în ziua aceea, seritoarea aea li0er şi că, la înc+eieturile mâinilor generalului au fost descoperite urme de cătuşe. "ote< Autorul descifrării +ieroglifelor egiptene (n. tr). Aici AHourdide îşi îng+ite salia lipicioasă, aruncă o priire dezolată spre sărmana-i fată şi reia < — A doua afacere < aceasta a aut au t loc anul trecut.la %aris, într-o elegantă casă de rendez-ous, în apropiere de #+amps-$l4sees. Bn important %.-D.G. austriac, Colf-gang Deflanel+, care conducea o uzină de produse c+imice, a fost do0orât cu un glonte în inimă, de data asii de cali0rul . 7usese redus la tăcere cu a1utorul unui plasture şi
încătuşat de maneta de golire a 0ideului Glontele a fost tras prin spate. Arma aea amortizor 9ictima s-a tăiat la palme, tot încercând să scape din cătuşe. Se presupune că fusese adusă acolo de o femeie patul nedesfăcut arată că ictima a fost lic+idată imediat după du pă sosirea în casa de toleranţă. Asasinatul s-a descoperit a0ia după şase ore de la comitere. — A e&istat reun semnalment al fetei ; — Distri0uitoarea de prosoape a pretins că era or0a o persoană de o anumită ârstă, cu părui cărunt, purtând oc+elari fumurii şi o +aină de 0lană neagră. #rima a aut loc la :> noiem0rie. — 7emeia se deg+izase, spun eu. — 7oarte pro0a0il, este de acord AHourdide. Am găsit şi alte afaceri neelucidate, în care asasinul a ucis cu un glonte de cali0ru mare tras în inimă, dar acolo nu erau menţionate urme de cătuşe. %entru orice eentualitate, figurează şi ele în notele mele. — Dă-le încoace ? 5e oi trimite spre decriptare lui 'at+ias, care e niţel egiptolog ? îmi dă, surâzând, +ârtiile lui misterioase. #e e&istenţă ciudată mai are şi funcţionarul ăsta pensionar ? #e amărâtă de iaţa mutilată, petrecută între un copil re-tardat şi câtea duzini de co0ai, într-o mag+erniţă 0izară ? 'ai aşteaptă oare %aul AHourdide cea ; #rezi că, pe undea, mai nutreşte reo speranţă confuză ; De la cine ; De la ce ; . , — $ rândul meu să-ţi încredinţez un document, %aulet. declar fluturându-i portretul-ro0^t realizat după indicaţiile lui 3laise de erredia. Desenul ăsta eocă reo amintire în în +am0arul tă4 cu idei ; $&aminează sc+iţa, cu agerimea unui ultur care o0seră un miel temerar îndepărtându-se de turmă. Eotul durează peste măsură de mult. Ai crede că AHourdide e in +ipnoză, pornit, să naig+eze pe mările #arai0ilor, la 0ordul unor +imere fragile. Domnul 3lanc îmi face cu oc+iul. %resimţim că pensionarul a sfârşi prin a da naştere unui ou de struţ. %e neaşteptate, gloa0a Fui de fată, mereu ţăcănită, scoate un strigăt disperat, care iţi îng+eaţă mădua din nădragi despre care or0eşte 0eţiograful acela de 3erurîer. AHourdide dă fuga într-acolo. mtM @amona ? "u-ţi fie teamă, omida mea ? * sa cântăm ?
i începe să fredoneze enri 3âllanul, groza d tâmpit, sugea de la o cio0ănită/. %uştoaica sfârşeşte- prin a fredona împreună cu e? $ cumplit. Keremie şi cu mine priim c+iorâş la scen asta dureroasă. "e ine să murim de milă. 7ata se poto leşte. Eăticul îi şopteşte să meargă să se 1oace în gra dină. $a consimte să se supună sfatului. $u îmi zic că, îi priinţa portretului, s-a ales praful. #ă amicul meu = ratat momentul = căutările lui mentale nu tre0uiau tul0u rate. 5ucra su0til. Se strecura printre munţi de ec+itui i Dar. în. ciuda oricărei temeri, se întoarce la noi ş declară arătând spre portretul-ro0ot < — Afacerea din 9arenne-Saint-ilaire, de acum op ani. 9ăduul 9ăd uul 0ătrân care a fost găsit spânzurat în pre pria piniţă, de cremona cre mona gurii de aerisire... %aulică ? îţi dai seama ce mai enciclopedie a crimei Am fost teri0il de inspirat să-i telefonez în dimineat, asta. #eea ce-mi asigură mie succesul sunt elanuri2, necontrolctte. *are de ce am început să mă gândesc 2, el în timp ce ieşeam de la puicuţa Surcouff ; De ce ar alergat să-l sun din cârciumioara cea liniştită unde casiet îl 1upuia la rece pe spălătorul de ase ; — %oesteşte ? —.Bn tip care locuia singur într-o casa mar. "umele... stai aşa. aea a ea numele unei meserii. #ea cai ca ..Eapiţerul/. #izmarul/, nu-mi mai aduc aminte. într zi. anga1ează o puştoaică pentru mena1. 3ineînţeles, face felul îndată. * c+ema... * să-mi ină în minte. B prenume ciudat şi ăsta. $lodie ? #+iar aşa < $lodie $.odie. ca un patronim nu prea francez, în genul #+mei rgue. Smirgue... Dar o să mi-l reamintesc. 7ătuca trZ 0uia să fi aut cam optsprezece ani. Fncendiară, nu alt=I A început prin a face în aşa fel încât să i se ofere ma&i mum de aanta1e. Dar pe urmă. fiindcă poestea nu mes gea destul de repede, i-a golit moşului sipetul. "ai a depus plângere.$lodie a fost arestată şi a recunosc faptele. Atunci patronul şi-a retras plângerea şi amând şi-au reluat traiul în comun. %ână într-o zi când. întorcâ= du-se de la un 0al de ma+ala, puştoaica l-a găsit pe mo neag spânzurat. A fugit, de teamă să nu fie acuzat.
#el puţin aşa a pretins pe urmă, când a fost din nou interpelată... Kudecătorul a acuzat-o de asasinat. $a a negat cu încăpăţânare. Eotuşi a a1uns la #urtea cu 1uri. Aocatul a apărat-o ca un as, demonstrând că nu fusese adusă nici o doadă a inoăţiei sale. A pus accentul pe forţa şi greutatea 0ătrânului în comparaţie cu fragilitatea micii prietene a acestuia../. %e scurt, a fost ac+itată. Fată, mi-ar+ amintit numele, domnule comisar < $lodie Smurg+ ? — $şti sigur că e or0a despre aceeaşi fată ; —W %recizamente, ader0izează el = îmi amintesc un croc+iu făcut în remea audierilor şi a0solut asemănător cu portretul ăsta ro0ot. — i ce i s-a mai întâmplat şoricelului ; — "u ştiu. "u,, cred că pe urmă a dat da t reun prile1 să se mai or0ească de ea = fie că a stat liniştită, fie că a adunat destule parale ca să nu se mai lase arestată. i Keremie a luat poza şi a întcrs-o întcrs-o cu spatele. Scrie Scrie $lodie, cu un creion moale, pe +ârtia lustruită întrea0ă < — #um se scrie Smurg+ ; 'anurier-pică-nas se c+iorăşte la un microscop mare cat 'ic+el Ko0ert dacă îţi mai aduci aminte de el. 5a intrarea mea, nici măcar nu clipeşte, într-un puloer găurit, cu o cămaşă slinoasă şi o craata de p=ele gata înnodată şi cu înc+izătoare metalică (a cumpăra t-o !n2r-p acanţă la Sainte-'arie-de-la-'er acum cincisprezece ani — ca să fie la modă — şi n-a mai lasat-o niciodată), seamănă cu un şoarece de 0i0liotecă. * stalactită umedă. îi atârnă de nasul ascuţit. * picătură pic ătură sfârşeşte prin a se desprinde şi cade pe marginea lamelei de sticlă ce prote1ează c+estia la care se 0enoclează el. e l. O "ote< 2 7ost ministru de e&terne francez (n. tr.). — $ frumos, are acţiune ; îl între0. talmeş-0almeş ; — De ce nu ţi-ai sufia nasul, într-o zi. fie şi numai c să-ţi dai seama de urmări ; îi sugerez eu. 9rei pac+eti, meu de 0atiste de +ârtie ; 9e&at, îşi şterge nasul cu un dos de mânecă (mâne.< ştearsă, după aceea, pe reere). #e 0ine doarme ? #u un fel de sârguinţă angelică. #u o 0unăoinţă
K9ose-ul cu e&tremitatea roşiatică nu intârzie să-furnizeze o nouă secreţie, mai limpede decât precedent= însă, şi pe cel al instrumentului de nici una. — i pe 0utoane, da ; — %e cel de la eta1ul trei a0unda, ceea ce c e e logi se află cele ale Aliciei Surcouff, apoi ale noastre şi dumneaoastră, pro0a0il. în sc+im0, pe 0utonul de parter n-am descoperit decât o urmă infimă, de ară tor, şi pot să pariez că aparţine unuia dintre ucigaşi. ucig aşi. — De unde certitudinea asta ; — Gândiţi-ă < actriţa a urcat, a şi a c+emat poliţia < atunci au sosit < procurorul, comisa — Sunt la amprentele de pe 0utoanele 0utoan ele ascensorului 9ă spun imediat ce e cu ele= pe mânerul ocanulu e tăiat 0atatun nu e&t c+ef acest grăsan porc spinos ; 'ister. #are nu se a lămuri astăzi, fiindcă, aşa cum a început, ii prezic 'ata+alei încă douăzeci şi patru de ore de autonomie. 7ace parte din categoria celor fără escală. Dacă l-ar apuca niscai neoi fireşti, artistul s-ar uşura pe el. Asemenea unui cosmonaut care, prizonier în rac+etă, nu se poate duce acasă pentru a se uşura. $u, unul, dacă m-am făcut romancier şi nu cosmonaut, : din cauza latrinelor. "u mă simţeam în stare să-mi dau descoperit drat turnul în com0inezonul spaţial. #ând li se prezenta întoarcerea pe %ământ a ite1ilor pionieri ai spaţiului. 5ind0erg, dar oricum, ăsta rămâne terestru. #eea ce uluieşte sunt primele maşinării spaţiale, nişte sfâr-tU.e.enorme? ticsite de fire, condensatori, gogomârle şi c+iţi0uşuri, cu, a0ia recognosci0ile în toată această incălceală, două locuri pentru oameni. Ere0uie să ai nişte ru? de cartier, legistul, noi şi dumneaoastră. 9ă d= tatorii nu se prindeau că aceşti eroi sunt plini d seama ce îngrămădeală în grămădeală ? i totul peste amprenta ci rT+at Dacă ai ocazia, într-o zi, să treci prin Cas+ington, minalului ? întrucât însă imediat ce am sosit am li<<$OO .să..izitez1 'uz;ul Aeronauticii. 3un, acolo e aionul amprentele, nici una dintre persoanele pe care le-s citat n-a aut
prile1ul să se atingă de 0utonul peni parter. $ste deci dec i foarte posi0il ca ultimele amprer rămase acolo să fie cele ale asasinului. — 3ine zis. 0ătrâne 'anurier î 5a prima edere, or0a or0a de o amprentă de 0ăr0at sau de femeie ; fudulii de spaimă ca să îndrăzneşti să iei loc înăunti şi să te laşi purtat în intersideral ? %e indiizii ăştia, ai< căror nume au şi fost uitate, îi salut până la pământ. AO făcut din specia umană altcea decât o cârpă de ştr picioarele ? #rezi că îşi notaseră în agendă intîlnirile pro gramate pentru sâptămîna de după întoarcere ; %ro 0a0il. #redinţa ? %oate în Dumnezeu ; în orice caz, îi te+nică ? $u, unul, nu înţelegeam cum şi-au putut caT, aceşti împătimiţi ai spaţiului 0oaşele alea colosale + lăcaşurile îng+esuite unde erau siliţi să stea unul c capul la picioarele celuilalt, g+emuiţi peste măsură. pe urmă s-au întors,/ şi de atunci au aut copii, au făcu 0urtă, au ăzut la teleizor serialul D4nastie. Au intr iar în atmosfera noastră oarecare, unde proliferează ten 0elii, prosperă iciul şi se moare de-a 0inelea, nu nu pricopsiţi p ricopsiţi ca înainte de potop ? Keremie o izionează cu repulsie pe +a+aleră, într-adeăr, e un morman de ra+at, diagnostic+en4 el. "u înţeleg. Degea0a îmi dau osteneală, asta îmi scap= — #e anume., Al0ă-ca-Uăpada ; — Eu şi el. %rietenia oastră. Eu, mai curând u intelectual intelectua l su0 aerul ăsta de +aimana, şi el e&clusi orgi nic. mai rău decât un animal ? Eu eşti remarca0il, remarca0il, or0i serios. $l e gras. 1egos, împuţit ? — Dar fidel ? continui eu. Dar cura1os ? Dar det tat ? Dar plin de tandreţe ? i atât de odi+nitor ? Atât d iu, domnule 3lanc ? %ledoaria mea nu face decât să întărâte iritarea + Keremie. — Eipului ăsta i-ai încredinţat o misiune delicat i el, în loc să aducă informaţii, ine cu o 0eţie fer. menală. i mai spui că e un cola0orator zelos ? — .Să aşteptăm să edem cum şi de ce a adun ad un toată 0ăutura ? @idică din umeri. — Antoine. eşti într-adeăr atins de +arul di i= Ere0uie să fii un tip formida0il ca să iei apărarea ceea ce nu poate fi apărat?
Fn clipa aceea, se face auzită o 0ol0oroseală adâncă şi caernoasă. %roine de la grămada de carne întinsă pe podea. %rin ce orificiu o fi ieşit ; îngenunc+ez la ţărmul lui 3eru. — Ai spus cea. Grasule ; Eăcere. * nouă 0ol0oroseală. Farăşi tăcere. Apoi se aude o indetermina0ilă oce de entriloc îndopat cu 1a+nie de fasole. #iulesc urec+ile. Spune < — %ăzea ? $ pe nasoale ? — #e-o să se întâmple, Grasule ; Dar nu se mai manifestă nimic. A căzut din nou în siropul de gudron integral. Degea0a îl îm0oldesc, îl scutur, nimic nu se mai petrece. Aparatul e pe 0utuci, pană de 0enzină (dacă pot spune aşa ?). — tiam eu, murmur îngri1orat, a0andonând pac+idermul p ac+idermul în oia inerţiei sale. — #e ştiai ; 0om0ăne nemulţumit domnul 3lanc. 3la nc. — #ă n-a tras fără moti ,o 0eţie de asemenea amploare. a mploare. Ere0uie eă a interenit cea în timpul anc+etei, care i-a permis sa descopere că e pe nasoale/. * să c+em totuşi un doctor, doc tor, să încerce să-i redea o oarecare luciditate. îl c+em pe doctorul opstetos, un grec, mai e&act un cipriot. omose&ual îndrăcit, dar medicul cel mai simpatic pe care l-am întâlnit reodată. Eotul îl amuză şi el ii amuză pe toţi. îi e&pun dilema mea < îmi promite să se ]0ată pe la poliţişti, cu materialul ad-+oc şi cu leacuri supraeficace. — #easul meu indică optsprezece si douăzeci. $ timpul &i mă caţăr la Ac+ille. — Aşteaptă.-l pe doctor şi oferă-i o mână de a1utor ;i asistenţă ? ii prescriu lui Keremie. $l protestează cum că s-a anga1at ca sticlete. nu ca infirmier, şi că a trezi din 0eţie o grămadă de carne aariată nu intră în atri0uţiile sale. îl las să mârâie în oie şi ies.
în remea asta, mă loesc de %icătură-de-@ouă/, cărui nasometru seamănă cu un ătrai înroşit în foc. hi el, atât de morocănos de o0icei, ar0orează o mutră adioasă ca un c+iloţel de fată mare. — 3rao, comisare ? îmi aruncă. De-ar fi fost 0ritis, ar fi adăugat < #ongratulation @ealizez atunci că totul merge strună. i un imt nedesluşit răsună în pieptul meu mare şi drag = cun intri, pe stânga. — Ai nimerit-o, continuă 'anurier = fărâma ci amprentă pe care am am cules-o coincide perfect cu cele al numitei Smurg+. îi apuc mâna şi i-o sărut, ca şi cum ar fi fost pr0 de o dreaptă episcopală. — $şti muzical când rei, 'ânu, îl asigur. #u priH 1ul aniersării ani ersării tale, îţi oi oferi o duzină de 0atiste ? %entru a săr0ători instalarea în noua garsonieră d+ strada 'uette, îşi făcură unul altuia câte un cadu #+oc+otte îi oferi lui $dmond o sticlă de doi litri d #+ias @egal, ec+i de douăzeci de ani, iar acesta, ? rândul său, îi aduse fetei un coş super0 cu flori al0e, du acelea după care se înne0unea partenera lui. $l începu să soar0ă dintr-un pa+ar mare P+isH4-n plin de cu0uri de g+eaţă, în timp ce ea scotea din al+ lucrurile de îm0răcăminte, spre a le aşeza pe umeraş în şifonier. — Li-ai ales un nou nume ; între0ă distrat $dmoni 7iindcă asta făcea parte din ritualul lor. După care contract/, îşi a0andonau ec+ile pseudonime, c să-şi aleagă altele. %recauţia nu aea prea mare însemne tale, dar ei o urmau cu scrupulozitate = întărea senzaţia siguranţă, ce îi o0seda. #+oc+otte agăţă o roc+ie de organdi negru, în ai parte a gardero0ului pe care şi-o rezerase, şi se întoar gânditoare. %riirea îi rătăci prin garsoniera elega Se opri la coşul cu flori, şi fetei îi eni o idee. — îmi oi spune 3lanc+e-7leur, e&clamă. $l îi zâm0i. — Li se potrieşte de minune, fetiţo ? — i tu;
5a rândul său. $dmond studie pro0lema. Fncitat de iniţiatia amantei, care îşi găsise inspiraţia la ederea florilor, prii şi el spre sticla enormă de scotc+. #+ias @egal. — @egalo ? zise. $a nu se împotrii. 7iecare +otăra pentru sine, fără a încerca să-l influenţeze pe celălalt. — *. . i adăugă < — Deloc, rău ales, în orice caz = e adeărat ade ărat că- mă regulez cu tine, şmec+ere ? 7iindcă acest gen de complimente flatează totdeauna orgoliul unui mascul, el îşi strecură mâna e&pert pe su0 poalele capotului ei. — Ador 0lăniţa asta ? o asigură @egalo. — Fa-mâ ? imploră ea deodată, cedând unei u nei 0ruşte dorinţe de plăcere. $l. nu făcea niciodată mofturi. #u un gest calm, puse pa+arul pe măsuţa 1oasă din faţa lui, se ridică din fotoliu şi o îndemnă pe 3lanc+e-7leur să se aşeze în locul său. După care spri1ini picioarele partenerei de câte un 0raţ al fotoliului. Slipul constituia un o0stacol o0 stacol doar teoretic. @egalo începu să o întreprindă/ pe fată prin ţesătura su0ţire ca pânza de păian1en. #ând 3lanc+e-7leur se încinse/ de-a 0inelea, el scoase din 0uzunar un cuţit c uţit şi secţiona partea dintre picioare a slipului. $ra una din numeroasele lor fantezii. 7ata îşi cum-ra c+iloţi cu duzinile. $l îi dărui plăcere timp de aproape o oră, atât de 0ine pusă la punct îi era te+nica. După ce o îndestula, se duse să-şi ia pa+arul de P+isH4, adăugă alte cu0uri de g+eaţă şi se aşeză pe fotoliul de izai. — 'unceşte în draci lumea din cartierul ăsta, suspină cu oluptate o luptate 3lanc+e-7leur= nu se aude nici un zgomot. Erecu un timp. @egalo îşi clătina în pa+ar noile #u0uri, făcăndu-le să se iz0ească de pereţii acestuia. 'urmură — *rice aţ zice tu, n-ar tre0ui să aşteptăm prea mult până să Rndem Rn dem secretul am0asadorului. $ genul de aloare ce poate scădea dinlr-un moment în altul. Dacă $&celenţa era în temă, înseamnă că mai sunt şi alţii. Deci nu deţinem e&clusiitatea. $a se gândi şi în cele din urmă fu de acord.
— Atunci cu cine începem ; între0ă @egalo. — #ine zice americani, zice dolari, răspunse ea duLă un timp. i adăugă pufnind < — Far eu ador dolarii? Ac+ille cel iute de picior a rut să lanseze el însuşi operaţiunile. Să-l fi ăzut cum citea notele pe care tocmai i le transmisesem ? Să te prefaci în om-şarpe< ca să-ţi poţi linge anusul, nu alta ? Eonul acela gra. aproape gaullian < — *rdon unităţilor Scroum, 0rigăzilor 'ac+eprot, secţiunii 3urnecreuse... Eremolouri ? 7razări ? * ma1estuoasă concordanţă de 0altă !9oce din gât, apoi, pe unde se cuenea, acute. "umita $lodie Smurg+, născută la %it+iiers... Eirada nasului din ,,#4rano/, stanţele din #idul/, cele către Sop+ie ? Declama totul corect < data naşterii fetei, ce se ştia în legătură cu pedigriul ei, ultima apariţie, semnalmentele, genul de acuzaţii a cuzaţii care i se aduceau şi faptul că era, pro0a0il, partenera unui ucigaş periculos. 'ai cu seamă tre0uia tratată cu precauţie. Bmflată uşurel. Adusă ie şifără tără0oi. Erăia un moment de adeărată fericire directorul. îndopându-se cu prerogatie. Fmpunând legea cu o energie surprinzătoare pentru ârsta lui ? Fn spatele său stătea noua domnişoară Uouzou. i eu alături de aceasta din urmă, pipăindu-i coapsa cu o mână e&pertă. Dintr-o priire, descoperisem traseul 0inecuântat al unei 1artiere. Am erificat < era e&act. #inea tresărea de neră0dare în $minenţa mea. $a mă lăsa, zâm0ind. s-o inestig+ez. 'âna aceasta puternică de mascul înfier0ântat, care îi parcurgea emisfera sudică, îi producea o 0ucurie 0u curie senzorială neamestecată cu nimic (cu ce ai fi rut s-o amestec, şmec+ere ;). "e simţeam 0ine. tii, grăuntele de fericire care dă peste tine fără să te preină, aşa cum fac şi unele nenorociri. neno rociri. 7ericit pe neaşteptate — nu.e&istă cea mai îm0ucurător. #eremonialul a,durat o întreagă 1umătate de oră. #ând s-a terminat, tipa şi cu mine secretasem din 0elşug. Ere0uia să finalizăm. $a a prete&tat în faţa 3ătrânului că tre0uie să se spele pe mâini/. Apoi Apo i m-a priit şi eu am urmat-o. Ac+ille continua să pălărăgească în faţa unor
importanţi/ = nişte şefi-şefi, dintre aceia care îşi mişcă fundurile prin 0irouri fără să prea ştie ce zi e, nici în ce sens tre0uie răsucit capacul stiloului pentru a-l deşuru0a. Ac+ilot le e&plica în ce fel reuşise, cât ai zice peşte, să-l identifice pe unul dintre asasinii am0asadorului. * trea0ă 0ună ? Se felicita. "imeni n-ar fi ştiut s-o facă mai 0ine decât el. Să fii felicitat de un terţ e mai puţin copleşitor. #eilalţi uită s-o facă, c+iar când sunt animaţi de cele cel e mai 0une intenţii din Porld. 5asă zone de um0ră. Sar peste unele pasa1e. Autofelicitatorul. dimpotriă < îşi cunoaşte su0iectul pe de rost. #omplet e&+austi ? "u lasă nimic în sc+Partz. Directoraşul se complimenta cu minuţie pentru zelul, eficienţa, fierul său ? i, în remea asta, la closet, eu o în1ung+iam pe noua Uouzou până în plasele. 5ocul era lipsit de poezie, -dâr in cazuri urgente, urge nte, decorul nu are nici cea mai mică importanţă. $a îşi scosese slipul, apoi mi se agăţase de gât, cu admira0ilele-i picioare în 1urul taliei mele. * plim0am astfel dintr-un perete în altul al toaletei. 5a un moment dat, d at, diizionarul 3ordellacut a intrat 0ecause prostata care îi producea neplăceri. #ând m-a ăzut în cursul 0inefacerii, a desc+is gura, ca pentru un strigăt de surpriTă care n-a mai ieşit. în sc+im0, a slo0ozit în nădragi 1etul îm0elşugat menit instalaţiei sanitare. Apoi. discret, a ieşit Domnişoara Uouzou încerca să nu ţipe. dar atunci câni i-am aşezat marginea poponeţei pe c+iuetă, ca să cuplez iteza a cincea, a fost prea mult pentru ea, aşa că s-a apucat s-o c+eme pe mămica, pe aria nepieritoare a 'ar-seillaise-ei. A câta dintre puicuţele lui Ac+ille era cea căreia ii făceam felul ; #ontinuându-mi perforaţiile. încercam să întocmesc un catalog sistematic al drăgălaşelor copile. Dar erau prea multe. Ere0uie să spun că %atronul le alege pe toate după gustul meu. $&istă un fel de complicitate o0scură în aentura noastră. 9enera0ilul e credincios genului pensionară a caselor de toleranţă. îi conine fata de treizeci de ani apro&imati, rafinată, gen 5ad4 Di, cu posteriorul perfect şi icioasă în măsura în care e de 0onton. Eipa ce-şi supraeg+ează talia, len1eria intimă, lim0a1ul şi masculii frumoşi de la asistenţă. 7ecioarele
lui #+ilou nu ai 0afta să le tăăleşti prin pădurea #ucului. Sunt prea 0ine făcute pentru îm0răţişări forestiere dămi-ţele astea. 3un, la marea iteză şi cu cea frenezie, poţi să le descăpăceşti la priată, cum făceam eu acum, dar asta în mod e&cepţional. în caz de urgenţă e&tremă, con-simţeau să se împerec+eze şi într-un +otel cu ora, c+estie de încercat senzaţii noi = 0a c+iar să-mi 0i0ilească 0e0er luşul pe 0anc+eta din spatele unui 'aserati, dar şi atunci rămâneau mereu în pas cu moda, practicau plăcerea în stil croitorie de lu&, lu &, înţelegi ;, F-am tras marea rafală căzăcească, cea ce nu s-a mai ăzut de la căderea @omanoilor. Lipetele ei au deenit -tridente. '-am temut ca Ac+ille să nu intre în alertă şi Za apară cât ai zice râmă (imposi0il de între0uinţat cuântul ..peşte/ în împre1urarea asta delicată ?). însă 0ătrânul curcan alerga după aiurelile lui. îşi trântea ultimele complimente la care se e&pusese. îşi aşeza pe c+elia strălucitoare ultimii lauri, stil încoronarea lui "apoleon. Auditoriul gemea prea tare, cu o slugărnicie indici0ilă, pentru ca naşul să mai poată auzi cântecul de mulţumire a noii sale cuceriri. *spăţul m-a lăsat a0solut dezorientat. #u punguţele secătuite, dar -cu sufletul nemulţumit. "u pentru că aş fi simţit cel mai mic scrupul încornorm-du-l pe Eătic. 3ătrânul 0andit nu mai făcea dragoste docăt perorai şi asta de secole, cu e&cepţia unor ocazii rarisime, gen spectacol de gală. Bltimele sale coituri ţineau de legitimă apărare. Se +azarda doar după o lungă pregătire de artilerie, şi atât cât să-şi facă sieşi doada că încă e&istă. Dar în cea mai mare parte a timpului 1uca în alco .."aufragiul Eitanicului/. @ăz0oi cu Eroica nu se face/. %e frontul de 9est nimic nou/ ? Astfel încât ceea ce ar fi putut fi luat din partea mea drept încornorare, nu era în realitate decât a1utor acordat unei persoane în pericol. Dacă post coitum mă simţeam trist, era din pricina insatisfacţiei sentimentale. %entru frigare, 0rao, dar pe urmă ; * dată dorinţa potolită, cum se spune în cărţile adeărate,. nu-mi mai rămânea decât o urâtă săpuneaiâ administratiă, care să mă readucă la realitate.
Din ce în ce mai mult, după ce îmi ofeream câte o păstoriţă, resimţeam acel gol căcăcios, acea micuţă moarte cenuşie, din care îţi reii, dar, ai, în ce +al ? — A fost uluitor, m-a complimentat frumoasa 0rună. Bite, ăsta-i salariul ciomăgelului ? Bluitor ?/ Eermenul era măgulitor, dar mă lăsa indiferent. Am sărutat mâna la cucoană, înainte ca ea să-şi reintegreze dia0olicul slip de dantelă. — * seară plăcută, domnişoară ? i apoi am plecat să-mi urmez destinul la eta1ul de dedesu0t. Acolo unde drăguţul şi ne0unaticul doctor opstetos se ocupa în mod acti de Grăsan. O — #e crezi, doctore ; l-am între0at. Domnul 3lanc era a0solut pleoştit. Din priirea lui de prepelicar 0reton care n-a ştiut să găsească în 0altă raţa do0orâtă, mi-am mi-a m dat seama că 0ietului nostru copilaş îi mergea rău. — Ere0uie spitalizai de urgenţă ? a z0ierat poponarul popo narul medical. #um lai putut lăsa pe omul ăsta pe podea ore întregi, Antoine ; %e cuântul meu, ai înne0unit ? Am croncănit < — FF credeam 0eat mort, doctore ? — 3eat. pe fundul meu ? Eârtiţa lui opstetos tre0uie că ăzuse ăzuse multe în iata ti. 3ăietică ăsta îşi âra pro0a0il î+ profundor, pe post de supozitoare, ouă de struţ. "-am comentat nimic, ar fi riscant să a1ungem prea departe de parte de impetuoasa realitate. — Dar dacă nu 0eat, ce Dumnezeu Dumneze u are. doctore ; a sângelui sângelu i şi o spălătură stomacală. "u-ţi dai seama că e — #e să-ţi spun, tre0uie să-i fac mai întâi o analiză în comă. nătărăule nă tărăule ; "ătărăul deenise ca un sloi de g+eaţă. înţepenisem, cum se spune în romanele poliţiste = niciodată nu tre0uie să ratezi ocazia < în orice 0ooH
de acţiune dacă nu citeşti că pe undea, cinea a înţepenit, înseamnă că autorul nu-şi cunoaşte meseria. Am aflat că unora, care pu0licaseră trei cărţi fără cuântul ..înţepenit/ li s-a retras licenţa. Aşa că. îmi dai oie ? 7ără mofturi, 5isette ? înţepenesc şi eu. #e cretin fusesem ? 3eru al meu se împleticeşte, se pră0uşeşte. i eu să-i pun o zdreanţă pe spinare, câtea ziare su0 căpătânâ căpătân â şi 04e-04e. Ale&andre-3enoît ? 3olna de-a 0inelea ? %e cuântul meu, sunt un criminal ? StetoşHop, iartă-mă < opstetos dă un telefon. — Spitalul $mpetrillere . 9ă rog, daţi-mi legătura la Sericiul profesorului 5e 3ezou4eur ă rog. Autoritar şi e&act, îi e&plică internului de sericiu ce se petrece. 3un, ni se trimite un cardio0uz. %ână atunci, îi a in1ecta sărmanului meu Grăsan cinci centilitri dZ %eta+ouc+e <î, cu efect prelungit. După ce a făcut in1ecţia, îi şoptesc < — Eotuşi, adineauri a putut rosti câtea cuinte ? — i asta ce doedeşte ; e&clamă doctoriţa. "ote< 2 :m.pet petrer — a intr ntra, până ână peste cap, ap, în încur ncurccături fără ieşi eşire (n. tiR). : 3aiser — argou — a poseda se&ual (n.tr.) ] %etaouc+nocH — ec+ialentul franţuzesc al al ro românescului #ucuieţii din Deal (n.tr.). =— Dacă era în comă. nu..< — Eaci din gură, Antoinette, nu ştii ce spui ? Dacă tipul tip ul moare, ei purta întreaga răspundere. Sunt zile când pur şi simplu ar fi.mai 0ine să nu fi e&istat niciodată. De o0icei mă am 0ine cu cipriotul. #a doi 0ăr0aţi cu apucături normale, 0ineînţeles < îmi cunoşti religia, care este aceea a strămoşilor mei ? Dar acum, latura profesională primează asupra amiciţiei, deci e cumplit de supărat pe mine. Keremie îmi împărtăşeşte culpa0ilitatea, deşi, după pră0uşirea .grăsanului, îmi ceruse să-l ducem la spital. Eotuşi amândoi l-am a0andonat pe 3eru în agonie. %entru o asemenea ticăloşie merităm #urtea cu 1uri.
Aşteptăm în tăcere apariţia specialiştilor. Sosesc presto, cu 0rancarda plia0ilă. Dar 'amutul cântăreşte două tone, deci de ci îi a1utăm şi noi să-l co0oare până la cardio0uz. în+ă-mându-ne fiecare la câte un colţ al 0rancardei. #apul mi s-a golit. Aş rea să am puterea că-l că -l car singur pe camaradul meu. în 0raţe, ca pe un sugar gras şi rozuliu. O
O
A0ia pe urmă ne recăpătăm energia. * dată năuceala risipită iar e+iculul sanitar a1uns departe. "e reenim în fire ar0oricolul şi cu mine = nu prea măreţi, dar +otărâţi. — Ere0uie să aflăm cine l-a aran1at în +alul ăsta, declară domnul do mnul 3lanc, ll trimiseseşi să anc+eteze la am0asada EoufoulHanului, nu-i aşa ; — $&act. — Atunci, @ai să scotocim pe-acolo ? — $ nouăsprezece şi zece, îţi dai seama că 0irourile sunt înc+ise. — @ămâne familia şi personalul de sericiu, nu ; #e rei rei să o0iectez ; Are dreptate ? Aşa că iată < ne prezentăm la am0asada despre care ţi-am or0it. 'ai cu seamă să nu-ţi înc+ipui că ar fi marea cu sarea. "u aduce deloc cu Erianon %alace ? "umai două niele întrun conforta0il imo0il modern, de pe 0uleardul 'ac+ot de %4sO în arondismentul al şaptesprezecelea. 7aiterul (fiindcă nu-i or0a de o mosc+ee) este rezerat 0irourilor, iar eta1ul întâi adăposteşte apartamentele de sericiu. Deci întrucât nu ni se răspunde la soneria de 1os, urcăm scara împodo0ită cu un coor roşu somptuos, cu două canaturi, de la eta1. Acolo, actiitatea e în toi, şi ne desc+ide o cameristă cu tenul oac+eş. Are oc+ii tul0uri, ca urmare a durerii recente şi copioase, fiindcă îşi adora patronul căruia i se întâmpla, în unele .dimineţi, să-î mângîie
testiculele cu o pană de struţ. $&celenţa Sa Eatâtâ ungou înne0unindu-se după acest gen de mângâieri, puţin practicat pe piaţă. * informez că suntem de la poliţie şi i-o doedesc, iar ea mă întrea0ă cu un ton plângăreţ, arătând spre Keremie < — i el 9 — i el, confirmă domnul 3lanc = e negru ca un negru, are miros de negru, dar e sticlete. 7ata zice a, 0ine, mulţumesc şi se nelinişteşte de o0iectul izitei noastre. — Am dori să aem o întreedere cu doamna doa mna am0asadoare. — "u cred că poate să ă primească imediat, răspunde slu1nica = tocmai plânge împreună cu nişte prieteni. i ridică un deget, pentru a ne atrage atenţia. într-adeăr, percepem un zgomot ciudat, aproape melopeic, care duce cu gândul la mai multe damigene cu ulei răsturnate, şi al căror conţinut se răspândeşte pe o scară O. Su0reta mai spune că secretarul am0asadei. domnuladmir Saa0it, se află acolo şi îi a face plăcere să ne primească = ceea ce eu accept. "ote< O 'ac+ot de %4s — saant francez născut la 9etefere ('or 0i+an, 2h—2YV). F se datorează datorea ză inenţia cele0rei idei de spăla? putina, de care s-a folosit din plin armata franceză în 2> 2 > (n. a.). O Simţul com comparaţ araţiiilor a făcu ăcut din San Anton oniio primul scriitor 0er1allian al timpului său. 'arc %err4 (de la Academia franceză, în contumacie) (na.) înainte ssece în căutarea celui interesat, îmi îngădui s-o reţin pe seritoare de 0raţ. — Spune-mi, fata mea (are cincizeci şi opt de ani şi doar patru dinţi din faţă), aţi primit azi dimineaţă izita unuia din colegii noştri, nu-i aşa ; $a încuiinţează la întâmplare. — Bnul gras, precizez eu, cu pălărie ; — #are mirosea urât, completează femeia 0ună la toate alea. — $&act. — Da, a enit.
— %e cine a înEâinit aici ; — %e doamna. — i pe mai cine; — %e domnul admi1- Saa0it. — i ; — %e mine. — Aţi aut o discuţie împreună ; — Dacă reţi. După cinci minute m-a pus pu s să pipăi c+estia aia grozaă a lui. * maşinărie înspăimântătoare. 9oia să o încerce pe mine. $ra de domeniul ne0uniei ? Are o c+estie, nu ă mint, lungă cam atât şi groasă cam aşa. — Sunt la curent, i-o tai = am ăzut filmul în er-, siune originală. 'ai curios e că draga de ea nu se indignează. 'ă între0 c+iar dacă nu deplânge supradimensionarea scumpului meu Ale&andre-3enoît, care a împiedicat-o să facă o cunoştinţă /mai amplă cu el. opteşte < — în familia noastră, noi, femeile, suntem foarte înguste, tre0uie să ne operăm înainte de căsătorie. — i dumneata ai rămas celi0atară ; 1 — Da. — 3iată micuţă scumpă, ai trecut pe lângă multe 0ucurii. — Sunt a0onată la ."oi doi/, mă linişteşte ea. — în cazul ăsta, pro0lema dumitale e rezolată. Fn afară de pipăitul ăla, care ăd că te-a lăsat perple&ă, ce alt raport ai aut cu al nostru confrate ; — 9oia să stie dacă domnul aea duşmani. d uşmani. 9ă imaginaţi ? Bn 0ăr0at atât de drăguţ ? Atât de 0lând ? Atât de generos ? . — #ând te-a izitat, trecuse şt pe la 0irourile de 1os ; "u, nu cred, dat fiind că m-a între0at la ce oră se desc+id. — 'ulţumesc, eşti foarte cooperantă şi sunt conins că $&celenţa $& celenţa Sa tre0uie că te aprecia mult. începe să plângă, în maniera e&erciţiu de alarmă. G adeărată sirenă de uzină ? Altădată, uzinele trâm0iţau lung si sfâşietor, cea ca de
apor sedentar. Dar făcea parte din iaţă. $ra urletul necazurilor ce-i loeau pe oameni. Uola ? în prezent, totul se petrece fără zgomot. Asemeni ordinatoarelor. 'anufacturile noastre seamănă a spitale. Stagnăm o reme în anticameră, înainte ca secretarul să se anunţieze (apostolic). $ un 0ăr0at scund, înfrigurat, plin de ticuri si înţolit perfect, de un croitor englez. 7oarte 0run. cu nasul la fel de lung ca acela al lui 'anurier. purtând nişte oc+elari de edere enormi, cu sticle super-groase < are 0uza inferioară ca un 1g+ea0 şi mişcările iuţi , se îndreaptă spre noi cu un pas +otărît, asemenea unui portărel +epatic care ine să-ţi în+aţe mo0ilierul. Saluturi de circumstanţă. Stie că un asasinat implică relaţii repetate cu poliţia şi ne consideră drept un rău necesar = numai că se a0ţine să-l priească pe dl. 3lanc — un fel de a-şi marca rasismul primiti. #ei doi peşti e&otici urâţi care, de fapt, sunt oc+ii lui. rămân îndreptaţi în permanenţă spre persoana mea. îl între0 pe neaşteptate < — Aţi f0st la morgă să identificaţi cadarul ; încuiinţează foarte repede. în genul său. tipul e un
adeărat şo0olan. 'i-l imaginez +rănindu-se cu grăunţe, c+iar co1i de 0rânză. — #um i s-a părut ; — 'utilat în mod îngrozitor. — "u ă între0 dacă îi cunoaşteţi reun duşman, ştiu că era un fel de înţelept, apreciat dş toată lumea. #ontinuă să mă priească. #red /că ne-ar fi putut primi altundea decât în anticamera asta mo0ilată cu două fotolii 5udoic al Xl9-lea şi cu o tapiserie de Au0usson-les-3ains care o reprezintă pe Diana priată, săgetând o o ceridă nedumerită. ne dumerită. Dar în cătunul secretarului, curcanul nu este o mâncare apreciată. "e acceptă şi atât. "u-i trece deloc prin cap ideea că suntem nişte funcţionari ca şi el. Aşa încât
continuăm să ne cercetăm din priiri şi să ne or0im mutându-ne de pe un picior pe altul. — $&celenţa sa nu putea aea duşmani < era... — 3un, 0lând şi generos, ştiu = ni s-a mai spus. în cazul ăsta. cum se face că a fost torturat şi ucis ; — 7ără !ndoială, un fanatic. — Domnul ungou aea opinii op inii com0ătute de elementele din opoziţie ; — Dimpotriă, era omul tuturor reconcilierilor, tuturor indulgenţelor. — Bneori asta e de a1uns ca să declanşeze ura, remarcă Keremie. Dar celălalt se face că nici un deci0el nu ira a1uns la timpan. Degea0a este domnul meu 3lanc de un negru intens = aem impresia că pentru secretarul de am0asadă e transparent. %e deasupra, şi insonor şi inodor. #+iar impalpa0il. Ar trece prin el, asemeni cuia care trece printr-un zid fără să-şi dea seama. — în plan familial aea reo pro0lemă ; — #el mai 0un dintre soţi, cel mai răsfăţat, dintre părinţi. %e scurt, un siânt i #eea ce nu-l împiedica pe cel mai 0un dintre soţi să o soar0ă pe micuţa Surcouff. consacrată (şi ea ?). la "oaptea premiilor Gaspard, drept cea mai 0ună actriţă a anului anul ui trecut. Ea0îtâ ungou nu prea or-mea pe acasă. #ontinua totuşi să-şi îndeplinească îndatoririle con1ugale ; "umai pentru supraieţuirea speciei ; Fpocrit până în mădua oaselor, între0 < — "u-i ştiaţi reo legătură ; — #e oroare ? $l ? Bn asemenea om al datoriei... Auzindu-2. ar fi tre0uit să-l pictezi pe am0asador cu aur şi să-l aşezi in Fr-o firidă, fp Atac direct < — Deci, după dumneaoastră, relaţiile lui cu domnişoara d omnişoara Alicia Surcouff fuseseră platonice ; Acum. cei doi peşti e&otici fac un tur al acariulu înainte de a mă înfrunta. %riirea tipului e&ecută o miş care ca aparatele de la locurile mecanice. Apoi se opreşte fără să declanşeze totuşi 1acH-potul. Dar nenea a încasai loitura ? — "u ştiu despre cine or0iţi, minte el.
— 7iindcă suntem la capitolul reelaţii, dragă dem -nule admir ad mir Saa0at, lăsaţi-mă să ă dezălui că e&celent= Sa $&celenţă nu a fost ucisă pe un teren mai mult- sa mai puţin iran, ci la domiciliul acestei admira0ile actri ţt care a fost premiată noaptea trecută, în timp ce domnii ungou era ucis în 0aia ei. începutul de anc+etă inpudie= faptul că ar fi fost ictima unui ucigaş plătit. *r, oameni ăştia lucrează la comandă, pe socoteala cuia. Aşa încâ rein la între0area mea iniţială < cine putea dori dispn riţia am0asadorului dumneaoastră ; Să nu-mi răspun deţi iar < ,,un fanatic/, fiindcă, în cazul ăsta, e&ecuţia as fi aut loc cu totul altfel. îmi ştii simţul psi+ologic înnăscut ; $u, unul, mă 1Z cu fiinţele. 'enu+in cu scripca lui e un Uaatta, compara cu mine în materie de suflet omenesc ? * c+estie mă frapează în e&presia tipului < stupoare care i-a marcat fizionomia, când i-am destăinuit că am 0asadorul fusese ucis la domiciliul actriţei. 5egătura i-I cunoştea, ţi-aş pune mâna în foc pentru asta, dar loci< asasinatului ni&. Z #urge un lapsus de timp, cum spune dragul mei 3eru, a cărui salare o recomand Domnului Dumnezeu Eoii trei începem să o0osim al dracului, stând in pieioar asemeni unor 0âtlani pe o pla1ă în plin reflu&. Dat fiii că se ştie transparent, domnul 3lanc profită ca să-ş depună posteriorul de negru între 0raţele compătimitoar ale unuia din cele două fotolii. Bf. ce noroc pe el ? — Aşadar ; îmi +ărţuiesc gazda. * uşoară maneră cu ătraiul, pentru ca secretari? să-şi aţâţe meningele, ce dracu ? Eăcerile nu tre0uie 2h sate să se îngroaşe, altfel dein ca nişte ziduri. Are de gând sâ-şi scuipe minciuna ; Sau ce mara dracului ? — "u ăd. 3un, se a0ţine să mintă, tocmai pentru a se cantona Kn eazi. — Domnule Saa0it, nu puteaţi ignora legătura legătu ra $&ce-. leriţe-i Sale cu Alicia Surcouff. Discreţia faee parte din meseria dumneaoastră, ştiu, dar suntem într-o situaţie care o0ligă pe toată lumea să dea cărţile pe faţă = cel pBţin cei care au conştiinţa curată.
#ei doi peşti c+inezeşti se întorc să adă dacă nu sunt în altă parte = şi negăsindu-mă, rein pe ec+iul loc. — "ici doamna am0asadoare nu putea ignora că soţul ei aea o amantă. #are erau relaţiile lor matrimoniale ; — %ăreau e&celente, se 0âl0âie admir Saa0it. 3un, apostolul e prea deprins cu fineţurile diplomaţiei ca să răspundă desc+is. — 5a ce oră a părăsit am0asada ofiţerul de politie po litie 3erurier ; atac, sc+im0ând mingea. — Despre cine or0iţi ; ocoleşte răspunsul indiidul miop. — Despre poliţistul care -a c+estionat azi dimineaţă. — Dar eu... nu ştiu... — otărât lucru, a nu şti nimic constituie linia dumneaoastră de de conduită t Sau poate un fel de sport ; "u se dezminte = ridică din umeri. . — #ând nu n u cunosc răspunsurile la între0ările dumneaoastră, ă declar că nu ştiu. Aţi prefera să inentez ; 7ranceza lui este foarte corectă, totuşi puţin cam dulceagă, cu frânturi de olu0ilitate pe care şi le reprimă conştient, ca şi cum s-ar teme să se lase antrenat. Dacă rei să ştii, genul ăsta de client e cel mai rău dintre toate. Bn peşte alunecos, pe care nu reuşeşti niciodată să-l apuci ? — #ola0oratorul meu a enit aici, -a interogat, ca şi pe am0asadoare şi pe seritoare, apoi a co0orât în partea administratiă a am0asadei, pentru a adresa între0ări personalului. De fapt, câte persoane persoan e aeţi aici ; 7ără a rea să ă 1ignesc, pro0a0il că am0asada EoufoulHanului iu e clădire administratiă a @egiei @enault. 5umea dor-iică să meargă in ţara dumneaoastră nu stă la coadă
şi capul în piept, umple şirazul de lacrimi. i-au făcut-apariţia şi alţi indiizi. %atru persoane. Bn 0ătrân cărunt, gen mag des+idratat, o pu0eră, două dame din d in partea locului/, înţolite în stil oriental. Brmează o perioadă mai curând confuză. Eoată lumea pălărăgeşte olu0il, cu e&cepţia pu0erei, care mă soar0e din oc+i cu o priire care o ia înaintea fecioriei. "u înţeleg dialectul, dar, din gesturi şi e&presii, reiese că fiecare îşi dă cu părerea asupra atitudinii de adoptat. 5a sfârşit, cea a primului secretar prealează, fiindcă el are. gradul de ofiţer de 1andarmi. Dama de pe 1os. apucată de su0ţiori, este o0ligată să se ridice. $ luată şi dusă pe sus. — %ărerea ta, doctore 'a0use ; îl între0 pe Keremie. G+inion < omul meu nu mai e acolo, iiţ /"u l-am ăzut eclipsându-se. Să fi ieşit prin uşa cea mare a salonului sau prin cea de la palier ; lâ3rlăcăul admir Saa0ii reapare gâfâind, mai plin de ticuri decât oricând. Acestea constau într-o uşoară ridicare din umeri= repetată de reo zece ori cu toată iteza şi punctată cu o strâm0ătură a gurii. $ surescitat ca un cocoşel încăput pe mâna prinţesei Sara+, prietena roşcată a 5ad4-ei Di, a1unsă cumnata ei datorită 1ocurilor amorului. Bmărul lui ai zice, pe 0une, că e ca leierul unei pompe manuale, intro zi de incendiu comunal. — %eni0il ? face el. Dezolant ? #e înseamnă supărarea ? - $ra or0a de doamna am0asadoare, dacă am înţeles 0ine ; între0. într-adeăr. A aut o criză de neri. 'oartea $&-ţei Sale i-a proocat un traumatism teri0il. De alt-fost neoit să c+em doctorul... — înţeleg, lac eu. * asemenea dramă, intr-o fam atât de d e unită ? Aşa că nu ă oi inoportuna mai m domnule Saa0it < daţi-mi numele şi adresele cola0or= rilor dumneaoastră, şi eli0erez terenul. Are un scurt moment de surpriză. — A. da ; — *, da ? — 3un, ă rog numai o clipă... Fese. #onstat atunci că domnul 3lanc s-a întors, adeărat magician negtoteiul ăsta ? — %leci în croazieră fără să mă anunţi ; îi repro — Am profitat de confuzia generală ca să iz locurile. lo curile.
— Fnteresant ; — 7oarte. Adaugă, nu fără o undă de melancolie < — în fond= e 0ine să fii negru < c+iar în plină nimeni nu n u te 0agă în seamă. 7iindcă e ora mesei, că suntem în 7ranţa şi că mandea e francez până la cel mai umil fir de păr din dos, îi propun lui Keremie să mergem să îng+iţim cea într-un 0istrou descoperit de mine. 7iindcă e un tip atletic, dotat cu un apetit solid şi familiarizat cu 0ucătăria occidentală, floare rară a scumpei noastre patrii, p atrii, el acceptă imediat. i iată-ne la 3ezu^uet, 0ucătărie proensală, pulpe la taă, anşoauri, pră1ituri cu fistic şi alte c+estii delicioase, pentru care merită să dăm pe gât un $standon roze, ca să ne facilităm masticaţiile carnasiere. — ai, zic după un timp, dă-i drumul fără să te mai descos ? 7ac, 0ineînţeles, aluzie la ceea ce a descoperit în apartamentele am0asadorului, şi el înţelege foarte 0ine, fiindcă îmi răspunde fără să se codească< — Soţia s-a îm0olnăit, şi asta cu mult înaintea decesului soţului ei. Sistemul neros, care pro0a0il o ia la ale. Dacă i-ai edea camera ? Ee-ai crede înt-o clinică ? $&istă c+iar şi c+ingi la patul ei= care-i de fier ? %entru o am0asadoare, pică destul de prost, nu-i aşa ; Ere0uie că face crize cumplite mămica ? "u-ţi mai or0esc despre dulapul de farmacie, înţesat cu medicamente ? Dar ceea ce face ca locul să fie dramatic sunt pereţii împodo0iţi cu postere reprezentând doi copii de apro&imati opt şi doisprezece ani. Bn 0ăiat şi o fată. în afară de asta, patul este plin cu 1ucării din pluş< tot felul de ursuleţi, Hoala, căţeluşi şi mai ştiu eu ce. Dacă Ea0âta ungou se ducea aiurea să se desfete, o făcea pro0a0il pntru că doamna a1unsese pe 1antă. Aând în edere poziţia lui diplomatică, loitura îl copleşea. Bna dintre femeile fe meile care o potoleau pe am0asadoare este, în mod eident, o infirO-mieră aflată în sericiul ei. @eelaţiile preţiosului meu cola0orator nu mă surprind peste măsură, cum zice croitorul meu (#erruti, omul care îi face pe om să or0ească
— pu0licitate riguros gratuită). Fmediat ce maica ungou a pătruns p ătruns în anticameră, am realizat perfect că i se cam 0ăşicase materia cenuşie. — #amerista a pretins că 3erurier a interogat-o pe am0asadoare< crezi că a fost posi0il aşa cea ; — "u prea= c+iar în perioada de calm pare p are scoasă din circulaţie. — Deci su0reta ne-a tras pe sfoară ; — $ foarte pro0a0il. — Fn ce scop ; 7iindcă o fi fost pusă s-o facă. — Eicălosul de prim secretar ; — "u-i e&clus. — Eipul nu prea pare în regulă ? — "ici nu este. Atacăm delicioasele pulpe la taă ale maicii 3ezu^uet (ea se află la casă, iar tipul ei, în restaurant, face pe 9on ara1an). 'ă simt delicios de moleşit. Saturat de sentimente contradictorii. @eăd cadarul mutilat al $&celenţei Sale, purtarea calmă a Aliciei Surcouff cea premiată în seara cu pricina şi ăduă de amant. %e tanti erredia şi puştiul ei, portug+ezul precoce care călăreşte de pe acum automo0iliste încântătoare, cu păsărică în călduri. i apoi pe 0raul meu %aul AHourdide. in mi1locul co0ailor, şi pe fata lui smucită. %e 3ătrânul împreună cu noua sa cucerire atât de înfocată. i mai ales pe 3eru, pe care îl credeam 0eat mort şi care era în comă ? în câtea ore, ce de periferii, cum ar zice #ura1osul ? Bn punct poziti — o, şi încă cum ? < am sta0ilit- identitatea ucigaşei şi asta, crede-mă e un pas de uriaş. 'asa se desfăşoară în tăcere. 'estecăm ca nişte rumegătoare, gândindu-ne aiurea. După 0rânză, dat fiind că refuzăm desertul, 3ezu^uet mascul aduce o sticloanţă mare, plină cu un lic+id desc+is la culoare, unde marcerează plante misterioase. — Bn pă+ărel din partea casei, comisare ; propune propu ne el îm0ietor..
7laconul ăsta e arma lui atroce. Fntr-o zi, am comis imprudenţa să accept, şi urmarea pentru stomacul meu a fost o gaură, mare cât o monedă de cinci franci. Ere0uie să fii ne0un să torni o asemenea c+estie pe gâtul oamenilor cărora tocmai le-ai răsfăţat .papilele gustatie. 3ezu^uet e un inconştient ? #ând refuzăm ne ţine o întreagă pledoarie. 'ărturiseşte că e un preparat de fa0ricaţie proprie. Foac+im ? Bn secret de famile, transmis, pe patul de moarte, de la tată către întâiul născut. Adeărat testament al familiei 3ezu^uet ? Sunt mai mândri de el decât a fost 7leming de penicilină. "ea gâtle1 pretinde mit uns că tipul care ar rade o îng+iţitură în g+iţitură pe zi din porcăria lui şi-ar asigura traiul până la o sută de ani ? %oate că-i adeărat, ţine minte, numai că tipii care s-au încumetat să o facă au murit înarnte l "ici o şansă ? — Ai aut timp să sta0ileşti un program ; 0om0ăne Keremie. Kere mie. Fn calitate de comesean, eşti remarca0il, 0ătrâne ? Să clămpăni fără să scoţi un cuânt, fără o priire către cel de alături, nici c+iar 9ictor ugo nu şi-ar fi permis= iar iar generalul de Gaulle cu atât mai puţin ? îi întind lista cu anga1aţii am0asadei EoufoulHanului, pe.care mi-a întocmit-o admir Saa0it. — Ee duci să le faci izită oamenilor ăstora, 0ătrâna mea crenguţă de liliac al0. încearcă să afli câte cea despre anc+eta lui 3eru de azi dimineaţă. i. fireşte, şi despre am0asador şi sărmana lui neastă cu scufiţa scoasă din uz. — #ând tre0uie să-i izitez ; — Fmediat. #ască oc+ii, ceea ce îl împodo0eşte cu nişte lampioane mari cât farurile unei ispano-Suiza de la începutul secolului. — tii că e nouă şi 1umătate ; & — #easul meu e la curent. c urent. — Eipii ăştia mă or arunca afară, ăzând că dau 0uzna peste ei la o asemenea oră ? "u-i legal ? i, pe urmă, negru cum sunt, o să-mi facă de petrecanie ? — Keremie ? $şti frumos, inteligent, diplomat, seducător= nimeni nu posedă ca tine simţul contactelor umane< sunt sigur că misiunea asta a fi o 1oacă pentru marele meu ră1itor negru ? 7ă tot ce-ţi stă in
putinţă, domnule 3lanc= în felul ăsta, ei aea a ea o conştiinţă curăţată lună cu detergentul Ariei, cel cu du0lă acţiune. Ac+itînd nota de plată, îmi iau rămas 0un. — 'ă laşi aici ; — #iteşte-ţi lista, măturătorule, dama însărcinată cu relaţiile culturale ale am0asadei locuieşte la două străzi de aici. — i tu, dacă nu sunt indiscret, tu ce faci ; — @ăz0oi nu, ricanez, mai ales nu răz0oi răz 0oi ? %oate dragoste , cine ştie ? O
O
Să-ţi e&plic cum de m-a apucat dorinţa asta în timpul mesei n-aş, fi in stare. Bn impuls, pricepi, asta e ideea care îţi ta0ără în minte, te înăluie, îşi 0ate 1oc de toate o0iecţiile tale şi +otărăşte. '-a loit al-ârte1. "-aş fi renunţat la proiect nici dacă aş fi fost anunţat că locuinţa noastră de la Saint-#loud e în flăcări. "ici faptul de a-l sti pe 3eru în spital nu mi-a modifica; cu nimic traiectoria. #+emarea adâncurilor/, te prinzi ; Bcigaşul din nopţile cu lună plină, când îl inadează neoia ne oia de a sfârteca o pipiţă, urmează instinctul în mod ine&ora0il. Bm0lu cu repeziciune printr-un %aris cuminţit de ra aceea a zilei. Direcţia, al 2]-lea ârondisment. #are îmi place mult. Am acolo cea amintiri. i oi mai aea. Eotdeauna tre0uie să-ţi pregăteşti melancoliile de mâine. Eotul se ţese zi de zi, fără să prea 0agi de seamă. 5aşi compoziţia să se răcească şi pe urmă, la un moment dat, pescuieşti din memorie frânturi de clipe pe care, trăindu-le, a0ia le remarcaseşi= şi atunci dein conforta0ile. Strada Glaci8re a rămas liniştită, în ciuda canstructii-lor noi. #ând neam cunoscut, ea era 0ătrână şi eu im0er0. Apoi timpul ne sc+im0ă şi arătăm iners. Fn faţa numărului 2V 0is, găsesc un loc e&act cât maşina mea, ca şi cum mi l-ar fi pregătit destinul însuşi. %ătrund pe su0 o arcadă. #utii de scrisori desperec+eate se 0ălă0ăne pe lângă zidul nu prea proaspăt. Fmo0ilul nu are decât două eta1e, cel de al doilea fiind mansardat.
#itesc pe una dintre cutii '.-K. 'ontclair, al doilea apartament pe stânga, scris de mână pe o carte de izită. #âte salturi crezi că îmi tre0uie ca să le in de +ac celor treizeci şi patru de trepte ; Ai pierdut ? 'ei puţine ? Am impresia că mi-au fost de a1uns doar două pentru fiecare eta1, aşa că ezi. %e uşa din stânga a fost lipită o fâşie de plastic negru pe care literele al0e spun< 'ărie-Keanne 'ontclair/. Erag cu urec+ea. Din locuinţă răz0ate o muzică clasică. %ariez o strâmtoare Gi0raltar contra unele din cele două ale mele că e 'ozart. Aşa că scot +ârtia pe care ea şi-o scris numele şi adresa, o strecor pe su0 uşă şi ciocănesc uşor în panoul opsit într-un maro urât. #urând, d6 cealaltă parte a uşii se produce o mişcare. * oce gingaşă, neliniştită, întrea0ă< — #e e ; în aceeaşi clipă, proprietara ei o0seră +ârtia mea, o ia de 1os (foşnet uşor), apoi desc+ide. Stă în picioare, detaşându-se pe fondul de lumină gal0enă, su0ţire, într-un tricou care îi a1unge până la geM-
nunc+i. $ al0, cu litere mari în faţă K/ (inimă) %aname cu negru şi roşu. A deenit clasic, acest F Foe grafic $ în picioarele goale, dar pariez că pe su0 tricou poartă un c+ilot. 7undul gol nu-i pe măsura looH-ului eurasia-ticei mele plăpânde. îmi zâm0eşte. — #ând i se dă o adresă, nu pierdeţi timpul — ciripeşte ea. — %ot să intru o clipă ; @idică din umeri, ca şi cum c+estia n-ar fi de la sine înţeleasă ? O Atunci pătrund într-o locuinţă modestă, desigur, dar plină de farmec. Se compune dintr-o încăpere mare, cu o 0ucătărie într-un colţ şi un intrând, în c+ip de alcoR pentru dian. în mi1loc e o masă de restaurant, gata să se pră0uşească su0 cărţi şi caiete. * lampă arde, alimentata
printr-un prelungitor, iar a0a1urul ocru răspândeşte în apartament lumina aceea gal0enă. cutie de de #o #ola de desc+isă, o farfurie co conţinând fi firimituri de de pâine. — 5ucrai ; . — Da. -— Atunci te deran1ez ; — Aproape terminasem. îmi arată cel de-al doilea scaun (fiindcă nu e&istă decât două, plus două ta0urete de 0ucătărie opsite în al0)< — Staţi 1os. 9reţi o #ola ; Altcea n-am. — "u, mulţumesc, nu mi-e sete. Fau loc, cu spatele foarte drept şi genunc+ii strânşi, cu mâinele aşezate deasupra, ca o fecioară în faţa domnului preot #aptez am0ianţa acestei garsoniere 0ătrânicioase, pe care ea a rafistolat-o cum a putut mai 0ine. Eapet din pai de orez 0rut (ereditatea, pro0a0il), p ro0a0il), pe caro a prins afişe turistice şi altele ale unor concerte sau e&poziţii de pictură. $ sălaşul unei intelectuale. %e o comod
Am trăit asta şi cu 'arie-'arie ? numai că ne cunoaşteam prea îndeaproape, muza aceea a mea şi cu mine= familiaritatea noastră era prea puternică, şi asta a distrus misterul. 7ără mister, dragostea nu-i nimic altcea decât o pătură de încălzit. — După/ dumneata, ce e iaţa ; rostesc. Sc+iţează surâsul ei 0ineoitor, meditează. — "u prea ştiu< să muncesc pentru a încerca, într-o zi, să-mi fac o situaţie. — i după aceea ; — După aceea oi a0orda o iaţă mai puţin sărăcăcioasă. 9oi putea să-mi cumpăr îm0răcăminte conena0ilă, să călătoresc, să mănânc lucruri care să nu ai0ă totdeauna gust de congelat sau de celofan. <— Asta e isul dumitale ; @idică din umeri. — #ea care să te împiedice să crezi că nu e&istă nici un is posi0il= sau mai curând că nu e&istă decât isuri care se sc+im0ă necontenit, ca imaginile unui caleidoscop. - #ăsătoria ; — Dacă întâlnesc un 0ăr0at care să-mi inspire dorinţa de a trăi cu el, de ce nu ; Am impresia că eşti o fată sănătoasă şi plma ac energie. — Am dorinţe şi slă0iciuni, ca toată lumea. — Ai si un prieten ; — "u. — De ce ;, 3 — 7iindcă nu sunt disponi0ilă. — #um poţi trăi fără dragoste ; — %entru că am despre dragoste o părere deose0i deose0 i ! de 0ună. "u reau să risipesc un sentiment atât de no0il, domnule comisar. — 9ezi reo semnificaţie în faptul că mă aflu aici. la dumneata, du mneata, la ora zece seara ; — Bn interes. — #are ;
— $i 0ine, sunteţi un om cu e&perienţă şi seducător. sedu cător. — 'ulţumesc. înalţă din umeri= mulţumescul/ meu este în plus. $ 0anal, idiot, n-ar fi tre0uie să-l rostesc. — i atunci ; insist. — 'ă surprinde că ă interesaţi de mine= încerc si înţeleg. Desigur, e&istă se&ul, pe care îl caută orice 0ar 0at, dar presimt că în cazul de faţă, pentru dumneaoastră, asta reprezintă o pro0lemă secundară. Aşa înc= îmi spun că, pe undea, e&istă în iaţa dumneaoasti= o zonă de singurătate pe care aţi rea s-o mo0ilaţi. Aţ enit la mine, aşa cum alţii s-ar duce într-un 0ar I noapte liniştit, unde un pianist cântă o muzică ce te fac să uiţi şi unde alcoolul e de 0ună calitate. — 'âine la ce oră te trezeşti ; — 5a cinci. — i te duci să faci curăţenie la sticleţi ; — #a în fiecare dimineaţă. — %e urmă te întorci să te sc+im0i şi mergi la facultate ; — întocmai. De ce ; — #ât câştigi de pe urma prestaţiilor matinale ; — Apro&imati cinci mii de franci pe lună. — Dacă ţi i-aş da eu, ca să dormi dimineaţa ; — "ici or0ă. —- înţelegi că simt neoia să-ţi propun asta ; — #red că da. însă nu e posi0il. Aş deeni de eni dependentă, oricât de sinceră ar fi oferta dumneaoastră şi oricât de dezinteresată. Sunt elanuri frumoase, pentru care ă mulţumesc = dar acceptându-le, -aş decepţiona. "u imediat = dimpotriă, aţi fi foarte fericit, dar după un timp oarecare aţi sfârşi prin a mă detesta. — Drept cine mă iei ; — Drept un 0ăr0at. i eu Fa fel, aş sfârşi prin a ă detesta. Astea fiind spuse, este totuşi a0solut formida0il că -a trecut prin cap ideea unui asemenea gest. "u ştiu dacă sunteţi realmente un tip 0ine, însă în orice caz simţiţi dorinţa să deeniţi Fi întind mâna. $a mi-o dă pe a ei. i îmi spri1in fruntea de dosul palmei sale, cum aşezi la tâmple un pa+ar pa+ ar cu apă rece, ca să le
răcoreşti. Far tânărul 'ozart continuă să ne ră1ească. îţi spuneam eu că oi aea noi amintiri din strada Glaci8re < unele simpatice, muzicale. Sfârşesc prin a-i eli0era mâna. De la femei iei totul < mâna,- sânii, gura, se&ul. Dar eşti o0ligat să le restitui, fiindcă au neoie de ele, ca să meargă mai departe. i tocmai asta e regreta0il. Fată, am trecut de pagina încântării. 9a tre0ui redeenim fiinţe de sine stătătoare. #u neoi, gri1i dureri. 7ata ia iniţiatia conersaţiei < — Aeţi reo afacere interesantă în clipa asta ; . — 7oarte. #aut un cuplu de ucigaşi plătiţi. Deloc 0anal, nu ; Bn cuplu ? "u s-a mai ăzut niciodată asa cea ? #unosc de acum identitatea fetei... 'arie-Keanne şopteşte < Acţionează, — "ostimă ocupaţie pentru o femeie, fără îndoială, din dragoste pentru un 0ăr0at ; — "u-i sigur < presupun că acţionează mai curând curâ nd din sete de câştig = poate şi din plăcerea de a ucide. i atunci îmi ine o idee. 7oarte simplă, adică o idee 0ună. — Eu, care eşti o fată inteligentă, mă ei a1uta să reflectez. Desc+id niţel o paranteză < — Ee supără dacă te tutuiesc ; — "u, cu condiţia să nu-mi cereţi acelaşi lucru = n-aş fi în st stare să ă spun tu tu. W . <— #+iar dacă într-o zi ţi-aş deeni amant ; @idică din umeri. — "u cred că eţi a1unge reodată amantul meu, domnule comisar. co misar. "e simţim amândoi prea 0ine aşa cum suntem acum. Decepţia îmi eşte1eşte tot elanul. $ ca o amărăciune stranie, enită de aiurea. Dar eu — îmi cunoşti spiritul com0ati ? îndată ce recurge la un asemenea lim0a1, +otărăsc să o fac să mintă. — Spuneaţi că ă pot a1uta ; reia 'arie-Keanne. — #+estie de psi+ologie feminină. îne+ipuie-ţi că eşti o ucigaşă u cigaşă acţionând în înţelegere cu un asasin < ce precauţii ai lua ca să-ţi asiguri securitatea ; #latină din cap. . — $u nu sunt ucigaşă. — %resupune.
— #red că mi-aş sc+im0a mereu identitatea şi /domiciliul. — Asta iti ine în minte în primul rând ; 9 — Da. — i altcea ; — 5e-aş sc+im0a după fiecare dintre e&ecuţii. 'i-a , sc+im0a totodată şi înfăţişarea < culoarea părului, coafura, felul de a mă îm0răca. într-un cuânt, aş simţi neoi să dein o altă fiinţă. După o asemenea operaţie, tre0u< să simţi neoia unei 0ăi generale, care să-ţi curei toate urmele crimei, crimei, înţelegeţi ; — %oate că perec+ea nu e&istă decât pe durata operaţiunii ? isez eu, cu oc+ii desc+işi. 'arie-Keanne întrea0ă < — 7ata e tânără ; — "u are încă treizeci de ani. — Atunci fiţi sigur că e or0a de o perec+e adeărat i F— i dacă ar aea un 0ârlog undea, departe şi discret, la ţară, aşa cum am ăzut că proePă unei cupluri de terorişti ; îmi analizează o0iecţia şi strâm0ă din nas. Pp-r- "u cred. 'otiaţia teroriştilor nu este aceeaşi, gi au o anume ideologie, cultiă un anume fanatism, ţ1cigasii plătiţi, după cum îi arată numele, acţionează pentru gologani, deci pentru a-i c+eltui. 3anii nu-i c+eltui 0ine într-un fund de proincie, câtă reme %arisul eaici. cu toate tentaţiile lui. — Deci îi ,.simţi/ în oraş ; , @âde. — tiţi, nu sunt medium. 9or0esc 0azându-mă doar pe ceea ce mi se pare de domeniul eidenţei. îmi î mi înc+ipui ca amândoi criminalii o ţin într-o petrecere şi trăiesc într-un lu& la care originea lor pro0a0il că nu-i îndreptăţea. #uintele ei mi se par limpezi ca apa de izor. Eotul deine clar şi infaili0il. într-un elan de recunoştinţă, încep să-i poestesc aenturile stranii de peste zi. "u-i ascund nimic, ceea ce doedeşte do edeşte încrederea spontană pe care mi-o inspiră. îi descriu metodic faptele şi gesturile mele, începînd din momentul când ne-am despărţit de ea, azi dimineaţă < apartamentul din strada 'eissonnier, ce-am găsit acolo, Kta la femeia de sericiu, confidenţele flăcăului, soiul de iire căruia i-a căzut
ictimă zelosul 3eru, climatul at ce domneşte la domiciliul am0asadorului. tii care st reacţia ei ; 1p i, prins într-o anc+etă atât de pasionantă, aţi t de cuiinţă c uiinţă să mă izitaţi ? e&clamă. ? Suflet no0il ? tât de puţine lucruri ne 1alonează calea ? tiam că această aproape copilă e demnă de interes. j7u mă pot opri să nu-i prind, cu amândouă mâinile, c+ipul dulce, aşa aşa cum la teatru prinzi cupa şlefuită cond filtrul dragostei, 0ătrâne ? "u face nici o mişcare F ferească. tie perfect că e or0a de un elan al ii. îmi aşez 0uzele peşte ale ei. Bn sărut cast. puţin ftt, dar care, spre deose0ire de e&omedine. nu e tizător. .,. /
Apoi îi dau drumul-şi desc+id din nou pleoapele, co0o-pate o clipă su0 efectul emoţiei intense ce m-a cuprins, %ielea ei. de piersică pârguită. îmi încălzeşte c+ipul. — întâmplarea mea fericită ? suspin. îşi păstrează aerul de copil cuminte, doar uşor tul-1 0urată de atingerea cu 0uzele mele. Bn nou zâm0et. sper că nu RZ — Aeţi o meserie pasionantă, zice săturaţi de ea ; — %entru mine e totdeauna nouă ? O— #u atât mai 0ine. Descifrarea acestui gen de rrusK ţere stimulează inteligenţa. Ere0uie să interpretezi fiecare? detaliu, să emiţi ipoteze, să tragi concluzii, să urmăreşti fire. #red că mi-ar plăcea aşa cea. "u-i pomenesc că am mai recrutat până acum ac um util măturător senegalez, care face minuni.
— "u, asta rămâne încă o meserie de 0ăr0at. 0ăr0a t. * femeie care flutură un reoler ar face pe toată lumea să râdă. începe să reflecteze. — $ limpede că. în ultimul moment, s-a produs cea1 ce a1 intre am0asador şi ucigaşii săi. @idic capul. — #rezi ; #iudat e că, în mod spontan, am şi eu acelaşi sentil ment. #eea ce mă face să 0ănuiesc că mergeam în direcţi( cea 0ună. — 3ineînţeles. #uplul a enit să-l ucidă pe diplom Să-l ucidă numai. i pe urmă l-au o0ligat să le dezălui un secret. — #um ar fi aflat că omul deţine aşa cea ; — %ăi c+iar el le-a spus-o, fireşte ? răspunde 'ărie Keannfe, mirată de între0area mea. #ând a înţeles că îl ot ucide, sărmanul om a încercat să-şi sc+im0e cursul des-tinului, negociind cu ei. 5e-o fi propus ca. în sc+im0ul ieţii, să le dezăluie un lucru care tre0uie că reprezin/ o mare aloare, ceea ce a fost o reacţie lesne de înţeles) Dar cuplul n-a marşat pe deplin la propunere, iar cei dO ticăloşi au rut să împace şi capra şi arza = atunci ai început să-l tortureze până ce a oi0it, după car,i Bau îic+idat ? $ ori0il W? Auzi, nu e&act acelaşi lucru îţi spuneam şi eu pe strada 'eissonnier, analizând ciocanul, foarfecă de 0ătături şi mucul de ţigară ; tii că are cap, frumoasa 1nea asiatică ; — în ce prieşte modul de a gândi, ai a i tot ce-ţi tre0uie, o admir. Fată ce înseamnă un raţionament de mare clasă ? "u-mi ia în seamă complimentul. — Sunt coninsă că din pricina secretului s-a +otărît uciderea am0asadorului dumneaoastră. #u ocazia asta, cei care au plătit pentru e&ecuţie nu s-au ales cu nimic, deoarece de oarece diplomatul a încredinţat numai călăilor lui ceea ce ştia. — %oate că n-a or0it ; 'ă prieşte cu un aer neîncrezător.
— Sper că nu credeţi aşa cea ? Dacă a aut slă0iciunea să dorească să negocieze, n-a putut aea forţa să reziste torturilor ? în concluzie, după tine, e&istă în momentul ăsta %aris un cuplu de ucigaşi ce deţin secretul care a cau-moartea lui Ea0âtâ ungou ; — Sigur ? Duce la gură cutia de #oca. 5icoarea tre0uie să fie călduţă. * priesc cum 0ea şi îmi spun că mă aflu acolo uzurpându-i somnul. Dispune de atât de puţine ore de
— 5ucruri elementare, dragă San-Antonio ? 5a rân.ul.mJu,1aflHS[KiăKS3sl k între0are ; — Eot-ce-ţi trece prin minte ? — După dumneaoastră, de cine cin e au fost anga1aţi ucigaşii ; — Dacă mi-ai fi spus şi asta, ţi-aş fi făcut un a0onament pe o sută de ani la 'icul ecou al modei. — #ând eţi fi găsit ucigaşii, îi eţi aresta ; — Ai rea să-i propun pentru o iitoare promoare în ordinul 5egiunii de onoare ; — "u ă or putea dezălui identitatea ide ntitatea celui car, i-a anga1at să-l ucidă pe am0asador. — De ce ; — 7iindcă nu-? cunosc ?
— De unde ştii ; — 'i s-a spus totdeauna că a0eceul meseriei (dacă pot p ot îndrăzni să spun aşa) de ucigaş plătit este de a nu-si întâlni sponsorul (dacă iarăşi pot îndrăzni să spun aşa ?) Fată că acum îmi etalează principiile lui %aul AHour-dide ? Simte totul puştoaica asta ? $u. unul, o să încep să mă comple&ez de-a 0inelea ? — $&istă totuşi un intermediar, fiindcă are loc un târg ? — 3ineînţeles, dar tre0uie că rămâne foarte ocult/. %etrecându-se %etrecând u-se într-un mod atât de su0til, încât anonimatul celor două părţi este perfect apărat. înţelegând că îmi ţine un curs de criminologie, se gră0eşte să se 0âl0âie, încurcată < — #el puţin, aşa îmi înc+ipui ? i eu, pleoştit, curcan nătăfleţ, îi arunc, cu o suficienţă glumeaţă < — Fţi înc+ipui corect, fetiţa mea ? Sărman tem0el ? "u-i a1ung lui 'ărie-Keanne nici la degetul mic ? Dar când fecioara asta are o idee fi&ă, n-o poît face să renunţe ? Fnsuporta0ilă tipa ? — Atunci, ştiţi ce a tre0ui să faceţi ca să încercai= să o0ţineţi comentariile/ ucigaşilor, în ziua când îi 9$LF aresta ; Să fie o c+estie de telepatie ; *ricum, su0 ciutul meu cade o fisă < — Da, spun, ştiu < nu-i oi aresta ? $i 0ine, acum e mulţumită ; Da, este = ca doadă că încuiinţează, cu un zâm0et fermecător. 'ă ridic şi şoptesc = — Fertare că -am inoportunat, domnişoară 'ont-clair ? #redeţi că aş mai putea reeni ; — Da, cred, răspunde ea. 3un. 'ă retrag, cu coada între picioare. teaplă ultimele ştiri de la tele. @egalo rade o că, stând cu un picior peste 0raţul fotoliului. 3lanc+e-7leur cronţăne migdale în caramel, ca ramel, cum se ând pe la 0âlciuri. Fn ciuda 0iştarilor pe care îi câştigă şi a coteţelor e&tra unde locuiesc, au rămas amândoi foarte din topor... reau să zic, din popor ?
Eotuşi @egalo a do0ândii oarece cultură. A citit mult cât a fost la mititica. înc+isoarea e un 0un prile1 de a-ţi mo0ila spiritul. A îng+iţit toate cărţuliile de la 0i0liotecă. 5-a interesat aria mai ales. #ând era zgâm0oi, desena 0ine. Ar fi rut să se facă pictor/. i-apoi ezi, iata, parşiă mai e < iată-l, la ora asta, ucigaş plătit? ţSmisiunea despre reproducerea cra0ului cu şperaclu S$ termină, in sfârşit, şi o damicelă cu zâm0et la comandă anunţă ultimul 1urnal teleizat. $diţia de noapte ? Amanţii încetează care să 0ea, care să mestece. 9iteazul mo. +sep+ un tip pe care întregii 7ranţe i-ar plăcea să-l 753 de tată-mare, îşi arată mutra de gardian-şef 0ineoitor, în lucarna de la Bna şi 0ună. %entru început, scoate la edere titlurile. "asulii cu Franul şi pe urmă Cfată A5E*@, asasinarea am0asadorului din EoufoulHan. / ede moaca 0ietei $&celenţe, în mare ţinută de una-CEA, E@$#`"D in reistă trupe eazie şi ţinundu-şi 1o0enul R/%it de inimă, stil american. După care, un flas+ cu faţa lui torturată. i iată relatarea crimei. @egalo şi 3lanc+e-7leur ascultă înspăimântaţi. "u-şi cred urec+ilor ? 5i se înşiră un morman de minciuni. #ând 0asmul se înc+eie, cu precizări de te umflă râsul, înc+id teleizorul şi se priesc. 3lanc+e7leur e niţel cam palida. — #e rea să zică asta ; 0âiguie ea. @egalo se smiorcăie de reo două-lrei ori. deşi căile respiratorii îi sunt dega1ate precum arterele din Eirana (Al0ania). — 'inciuna diplomatică, asigură el, perspicace = le-ar fi picat ca dracu dacă un am0asador era lic+idat la o actriţă. $a încuiinţează, oarecum uşurată de e&plicaţia gagiului, dar nu şi pe de-a întregul liniştită. îşi spune că atunci când poliţia se apucă să mintă pu0licul, înseamnă că aici se ascunde cea (mânâstire-ntr-un picior ?). #a orice femeie, are presimţiri. %e măsură ce trecea ziua, o spaimă o0scură a pus stăpânire pe ea, stricându-i 0ucuria 0iştarilor înfundaţi în teşc+erea şi a aerii potenţiale profilate la orizont < Uice < — Dacă rei să mă crezi, când e o c+est=e c+ est=e de secret, nu tre0uie să mai pierzi remea. i dacă ai aat o gaura ţeapănă, ţeap ănă, tre0uie s-o z0ug+eşti în
străinătate. Să o duci un an în sa0aturi, cum se zice, până te uită lumea. — "u-i poţi uita decât pe ăia de-i cunoşti, o0iectează o0iec tează @egalo = or, pe noi nu ne ştie nimeni. — "u c+iar nimeni ? — $ ca şi cum. — "u, nu e ca şi cum, şi tocmai asta-i deose0irea. Fn petto, el recunoaşte că ea nu greşeşte să ai0ă dreptate. Să plece, ar fi, într-adeăr, o +otărîre înţeleaptă. — Bnde ne ducem, păsărico ; %ăsărică se gândeşte. — Să nu cădem în greşeala cu ţările pline de soare, unde dau năală toţi amărâţii care fac pe ei de spaima. #aracas, @io şi c+iar întreaga Americă de Sud sunt o capcană pentru proşti. 5ocuri ticsite de turnători, care denunţă la grămadă. tii, să alergi după soare găsesc #ă e prea uşor, la o adică. Ee poţi simţi 0ine şi fără să pleci musai la treizeci de grade la um0ră. %rin firea, mea, eu una prefer temperatul şi c+iar frigul. "e ăd în 7inlanda, într-o ilă mare, de lemn, pe malul unui lac. Am pescui, ne-am plim0a prin pădure... Dar el protestează < — i am flaliTţren şi elan. slriindu-ne ţânţari pe oc+i ? %are-se că e plin pe-acolo de aşa cea. #ontinuă să flecărească. %ână la urmă, se pun de acord pentru 5ondra. "u e departe, înstrăinarea e garantată şi găseşti la teatre câte 0istrouri sunt la %aris. i pe unnă ar înăţa engleza, ceea ce e indispensa0il în ziua de azi. — Ee prein că mâine mă duc să iau 0iletele, anunţă ea. — %entru când ; — %entru poimâine. — Fţi înc+ipui că o să pot înc+eia ..afacerea/ în douăzeci şi patru de ore, 3lanc+e-7leur ; — %oţi prea 0ine s-o începi aici şi s-o termini în Anglia, nu ; otărăsc să tacă întocmai. @amade 3lanc poartă o foarte frumoasă roc+ie mo, flori de 0egonia imprimate. Să crezi că e o 0altă în fini it, garnisită cu nuferi. Sunt surprins să găsesc perec+ea de negri la căpătâiul lui 3erurier, când
intru în camera celui din urmă = dar îmi amintesc că @amade, fiică de ră1itori, deţine reţete magice pentru a indeca pe oricine de orice şi că a mai aut ocazia să-şi e&ercite +arul c+iar asupra persoanei lui Ale&andre-3enoît, într-unui din romanele mele e succes (mersi ?), al cărui titlu l-am uitat = fiindcă eu literatura o scap pe mine. îmi curge în 1et continuu, şi nu te apuci să pui câte un u n titlu fiecărei micţiuni pe care o scoţi < sau, in orice caz, să-ţi aduci aminte de toate ? . în ziua când n-o să-mi mai picure, fie o să port un raglan de 0rad (am gusturi simple), fie o să mă aflu într-o mică şaretă, deci inapt sau inept pentru totdeauna. Deşeu de aruncat arunc at în urzici după între0uinţare. #a lamele Gilette. F "umai că eu am ras lumea doar cu perdaf. Scena la care asist e foarte frumoasă în anacronis-pul ei. De o parte ai pacientul, perfuzat pe toate părţile ţeapăn în aşternut, cu figura al0astru-de-steag = de alta, @amade, în picioare pe pat. cu 0raţele riguros întinse în ttuce, în postura lui #orcoado din @io psalmodiind o
c+estie 0izară, care, transcrisă fonetic, sună cam aşa < AHou 4e4e AHou4e ra0attu. AHou 4e4e AHou4e ra0attu< Ad li0itum l, cum spunea %iiniu cei tânăr. Keremie, foarte gra, ca şi cum asistă la o slu10a gioasă oficiată de un prinţ al 3isericii, se smulge dm elaie pentru a mă prinde de d e 0raţ. — 9ino. îmi şopteşte, să n-o tul0urăm pe scumpa mea soţie, so ţie, cu atât mai mult cu cât se apropie momentul când se a slo0ozi pe figura lui 3erurier. Feşim pe coridor. 'ă străduiesc să-mi păstrez seriozitatea, fiindcă nsc să a1ung cu stocul la zero. — Ar fi păcat să intre tocmai acum un doctor sau o infirmieră, spun. — #u atât mai mult cu cât nici n-ar înţelege. Fi face descântecul descânte cul #+aria @î :, care e foarte eficient.
îl priesc. — #iudat, murmur, şi totuşi tu eşti contrariul unui nătărău, Keremie. — Asta ne şi deose0eşte, mi-o taie el, tu eşti sinonimul. i comentează, cu asprime < — %entru tine, inteligenţa constă, înainte de orice, în a nega supranaturalul. Aici e prostia, 0ătrâne. 7iindcă socoteşti drept supranaturale practici pe care nu le înţelegi şi a căror eficacitate nici măcar nu rei s-o admiţi. Li l-am mai indecat o dată pe 0urdi+anul ăsta plin de cior0ă, dar n-ai fost stupefiat decât treizeci de secunde. Fmediat spiritul tău cartezian de tem0el de al0 de ra+at a înins. Are dreptate. Apoi, ca s-o dau cotită <
"ote< 2 Ad li0itum — Fa alegere (n.tr.). : #Bariari — +ara0a0ură (n.tr.). — îl dispreţuieşti şi îl deteşti pe Grasul = şi totuşi, îndată ce e în pericol, i-o aduci pe dama ta de companie c ompanie ca să-l îngri1ească prin sistemul ca0alistic. — #ând o persoană e în pericol, nu n u o între0, înainte de a o sala, nici de naţionalitate, nici de gradul de inteli tău a şoptit genţă. i în afară de asta, cred că pac+idermul aut cunoştinţă de un lucru foarte serios. "-a el, din adânc de comă, că ,,e pe nasoale/ ; — #e-i drept. Deci rei să-l reanimi ca să poată or0i ; — 9reau să-l salez, şi după aia n-are decât să şi or0ească. or0easc ă. $şti în pom, 0ătrâne ? 9oi toţi, al0ii, sunteţi în găleată = cu neîncrederea n eîncrederea şi cu mintea oastră sla0ă. 'ergeţi pe alături de iaţă, şi sunteţi în stare să reţi să o controlaţi. 9-ar face al dracului de 0ine un secol sau două de aserire ? Dacă într-o zi negrii iau puterea pe planeta asta de doi 0ani, ai să ezi şi aşa cea ? — * să ne căţărăm pe stâlpi, zic, şi ca să telefonăm, în loc să folosim instrumentele potriite, o să 0atem în cazanele de rufe.
@ăsună un ţipăt puternic, cum doar cele mai 0une păduri irgine îl repercutează. %roine din camera Grasului. "e repezim înăuntru. @arnade în prostraţie, s-a g+emuit, gâfâind, peste picioarele lui "ătăfleaţă. #ât despre 'alac, acesta are faţa udă, prin p rin gri1a doamnei 3lanc. Dar oc+ii îi sunt desc+işi. %rieşte în 1ur plin de curiozitate. %are a0solut în regulă. 3ine dispus. #u ante0raţul în care e înfipt acul zdraăn al perfuziei, îşi şterge oc+ii şi gura şiroindă. — Drace, du+neşe a sparang+el ? declară dec lară el. #e clămpănim la prânz ; — $i, li0er-cugetătorule ; mă interog+ează Keremie. #onins #on ins ; %ână în după-amiaza asta, nu ; După care ei spune că marele %apă-lapte sa trezit pur şi simplu. în loc să răspund, mă apropii de 'aiestatea Sa af+i-stropită. — $-n regulă, Grasule ; 'ă prieşte şi pare să reflecteze, ceea ce la el e totdeauna tul0urător. "imic nu deran1ează mai tare decât un câine c âine ce te contemplă cu aerul a erul că se gândeşte. mi ţi-i — "e cunoaştem cuma ; mă întrea0ă. — 'ă iei în 0alon sau eşti încă dărâmi Dar el nu se emoţionează. — tiu ? e&ultă Anni0al < eşti patronul tutungeriei de pe strada Dumaine. Atunci o solicit pe @amade < — Dragă doamnă 3lanc, dacă tot faceţi minuni, sunteţi drăguţă să-i redaţi acestui iţel memoria ; Dar @amade clatină din cap < — Asta nu pot. se plânge ea, fiindcă ce-i c e-i la cap este guzi. înţelegeţi ; #e nu-i la cap este guza. Aşa că guza, da, pot. însă nu când e guzi. 5uminat până în cele mai mici ascunzişuri ale anuO sului, încuiinţez. i întrucât nu pot conta pe ea, risc o nouă tentatiă < — 3ert+e a fost oare preenită de spitalizarea ta, Grasule ; Ale&andre-3enoît se încruntă. — #e spuneţi ; 3ert+e ; #are 3ert+e ; — "eastă-ta. "ea stă-ta. Atunci se strică (de rîs).
— "enea ăsta e prost făcut grămadă ? %ăi nu sunt însurat, mă, amărâtule ? "-ani. a1uns într-aşa un +al ? Stau cu mămica, la Saint#loud = cât despre piţipoance, pră1esc tot ce-mi pică-n la0ă. 'i se pare că isez. %riesc la domnul 3lanc. Keremie şopteşte < , — Am trăit s-o auzim şi pe-asta ? îl întref1 pe 3eru < — i cum o c+eamă pe mămica ; — 7elicie, spune. $ 0ă0uţa cea mai şucară de-ţi poţi face idee, micule ? i ăl de se-aţinge de ea, o să-i ărs maţele. < — %ot să ştiu cum te numeşti ; fac eu, în ederea unui un ui ultim test. — Santonio, răspunde = şi să nu zici că nu mă recunoşti, pretine. Sunt sticletele nam0ăr oan din 7ranţa. 'ai taie ca mine nu-i decât de Gaulle şi eentual %as-teur < şi cu asta, 0asta ? "ici o îndoială cu putinţă = 'amutul a făcut un transfer de identitate, se ia drept mine. Domnul 3lanc plasează o între0are am0iguă < —Ale&andre-3enoît 3erruier... pe ăsta îl cunoşti ; 'aiestatea Sa rage. — $i, 0rao, da cine mama dracilor i-a dat oie acestui spanac să mă tutuiască ; i ce se 0agă negroteiul ; Să ştii câ-l anunţ la ec+ipele de măturători ale lui 5e %en . 9ezi tu atunci, nătărăule, cum o să mi ţi-l îneţe - pe traistă de funingine ăsta ce-i aia politeţe. 5asă, că apucă el +ăţurile 0retonul ? 'aică ta, ce-o să mai dea la ciomege ? Ai ăzut damicela aia a lui care se tot încontra icu el, ce-a păţit ; Să 1uri că, intrase femeie de sericiu la firma 9ănătăi şi #ucuie, amice ? Uău ? Aş zice c+iar zgău ? "u le prea glumeşte 0ălăiorul ? — Acum pot să plec ; solicită madam @amade. @a made. Ere0uie să gătesc oleacă = soră-ta, #adilla 9 2:, ine la masa cu logodnicul ei. 'ărinimos, Keremie autorizează. %uterea maritală e intactă la alde 3lanc. De altfel, ne cără0ănim toţi trei, îeputând face nimic pentru 'aiestatea Sa delirantă. înainte de a ieşi. o sun pe infirmieră ca să-i arăt ..minunea/.
şi ea negresă, una micuţă şi dezg+eţată, cu un zîm0et larg cât coroana (dentară) a $lisa0etei a Fl-a. "u rămâne stupefiată. 'urmură numai, arătând spre cei doi 3lanc < — %un prinsoare că i-a făcut cinea descântecul descântecu l #+a-ia @î. * depunem pe @amade la domiciliul ei, după carele îmi între0 cola0oratorul cum a fost în izitele sale tardie din 3un. $l îşi ciripeşte raportul, în termeni concişi, 0a c+îar #ircumcişi. De la cele patru persoane interogate, rezultă că 3eru le-a pus tuturor aceleaşi între0ări priind-o pe fosta $&-110elenţă < relaţiile, o0iceiurile, duşmanii de luat în consideraţie. F s-a răspuns, în unanimitate, că am0asadorul nu aea decât prieteni, că era cel mai fermecător dintre oa-
"ote< Kean-'arie 5e %en, şeful 7rontului "aţional, partid franceO pe e&tremă dreaptă (n.+R). meni şi cel mai deotat dintre soţi. #onfratele nostru a plecat de la am0asadă singur. Deci nimic deose0it de semnalat. — Fmpresia ta despre personal, "egreaţă ; 7iindcă trece un timp nesfârşit fără să-mi răspundă, deduc că e distrat, că nu mi-a auzit între0area = şi o reiterez. Atunci domnul 3lanc declară < — Ascultă, comisar, de ra+at ? "-o s-o ţinem tot aşa până la Sfântul Găoază, când e onomastica ta. Dacă îmi mai spui o dată "egreaţă ,te las 0altă şi pe tine şi poliţia ta de cioflingari. Ere0uie să-ţi fi pierdut orice urmă de demnitate ca să-ţi permiţi asemenea 0analităţi ? — "-am rut să te e&ez, mă scuz = în gura mea, e un cuânt afectuos. — *.., atunci o să-ţi spun şi eu Al0eaţă sau #adaericul, #ada ericul, decide Keremie. — *ricât pofteşti, "egreafă ? *ricât pofteşti ?
3un. Dintr-una într-alta, a1ungem până la urmă să râdem de toate astea, ca după fiece criză care îl apucă de câte ori faci aluzie la culoarea lui. i, în sfârşit, îmi răspunde la între0are. Secretarul doi, un anume #+âia-four %artou+ e un 0ăiat tânăr, mai degra0ă frumuşel şi simpatic. "imic de spus despre cele două dactilografe, pe care le-a găsit de o 0analitate ne0unească. A rămas însă perple& in priinţa însărcinatului cu Afaceri culturale, o fată frumoasă de să-i taie răsuflarea unui copilaş murdar ele teapa ta, Al0eaţă/. *c+ii ăştia insolenţi — dar poate fiindcă sunt un 0iet degenerat de sla negru/, faţă de care ea îşi su0linia dispreţul ; — locuiesc într-un apartament de la @o4al #asiro prea lu&os pentru o fată cinstită/, pretinde sc+Partzmann. %resupun că l-a sec+estrat acolo. $ încleiat în resentimente Keremie. 7ără îndoială că pipiţa şi-a 0ătut 1oc de el. — Am înşfăcat-o într-un târziu, declară omul meu, era trecut de miezul nopţii. #+efuia cu unii pe care nu i-am ăzut la faţă şi, ca să putem or0i, m-a primit în camera ei. Auzeam din salonul înecinat râsete şi glume in englezeşte. Dama purta o roc+ie de mătase crăpată într-o parte mai sus de târtiţa pe care i-o edeam cum te ăd #ând iam spus de 3eru, a pufnit în râs. 'i-a zis că ştiecetele ăla gras şi împuţit încercase să se dea la ea şi că -atunci i-a ars o scatoalcă peste 0ot, ceea ce, fie zis confi-F denţial, merita cu ârf şi îndesat. Kignit, Grasul a şters-o, trântind uşa. Să ştii că dacă animalul ăsta începe să se ia $ de toate femeile care au de-a face cu el în cursul unei anii c+ete, a tre0ui pensionat cu anticipaţie sau îndopat cu F 0romură. — 9a să zică, rezum, nici o scofală în ce prieşte cazul 36rurier ; — A0solut. — 3atem pasul pe loc, tipule ? "e poticnim. — #e planuri ai ; — Să trec pe la 3araca 'are, să ăd dacă sericiile competente au noutăţi despre donzela Smurg+. "e ducem, ne informăm. Sufletul ? "eant ? Să crezi că maimuţa s-a dezintegrat după afacerea cu rentierul spânzurat. "enea K6r6mie tună şi fulgeră. — @utină, rutină ? 'erge ca pe roate, 0ătrâne ? A+ ? Sunt formida0ili arcaşii tăi ? "işte funcţionari. #are nu funcţionează.
— *.., îi zic, atunci şi noi o să sc+im0ăm tactica. =9ino ? 5ângă 0iroul meu, în #asa #urcanilor mec+eri, e&istă Oun altul, încă şi mai sinistros, mai strâmtuţ, 1egoşel şi du-. +ornicesc, cel pe care şi-l împart 36ru şi %inaud. %ute a rasoale de pifani la sfârşitul unui marş forţat, a in risipit, a c+iştoace ec+i, a 0oarfe nespălate, a cârnaţi râncezi şi pârţuri niciodată aerisite. împing 0inişor uşa. #eea ce caut se află acolo, îng+esuit într-un fotoliu metalic, cu găina pleoştită pe oc+i şi mâinile descărcate puse în cruce peste un pro+a0 fleşcăit. %inuc+e ? "imeni nu-l mai deran1ează aproape deloc pe #ăzătură. Situaţia fiind precum o perec+e de izmene, iar iaţa-ar+i-împuţită, e lăsat să stagneze în dărăpănarea lui. îşi sfârşeşte cutezătoarea carieră în cutia cu ec+ituri, moţăind în propriile 0oarfe, cu un eşnic capăt de ţigară înşuru0at în gura decolorată. Din timp în timp, ne amintim că e&istă că a fi fost, fără nici o îndoială, unul dintre cei cinci sau sase cei mai 0uni sticleţi ai @epu0licii. Atunci ne ducem să-l trezim şi să-i încredinţăm câte o misiune de care se ac+ită impeca0il. După care îţi poesteşte despre toate noile 0oli ale 0a0ei lui şi adoarme la loc. g+emuit în eternitate. înaintez cu paşi de pisică. îi apuc pălăria de calotă şi i-o îndrept pe cap. Se trezeşte. Uâm0etul său produce un zgomot uşor, asemeni unui plic pe care îl desc+izi fără să-l rupi. — *, tu eşti, Antoine ; — Fartă-mă că te scol pe neaşteptate, după numai n umai trei luni de somn, 0unul meu #6sar, dar am să-ţi încredinţez o misiune delicată şi urgentsima. Dragul de el îşi reiterează surâsul preafericit, de ins ce se ştie destinat, mai dereme sau mai târziu, canonizării. — Bite nişte fotografii ec+i, un portret-ro0ot recent şi identitatea unei fete care trăieşte în toărăşia unui ucigaş plătit. 9ei mai găsi, în fişa asta. şi pedigriul ei = aşa, puţin, cât îl cunoaştem. Sunt îndreptăţit să presupun ,că femeiuşcă în cauză îşi sc+im0ă frecent domiciliul şi
că locuieşte prin camere mo0ilate = dar, îţi repet, e or0a de simple supoziţii. Dacă se doedesc e&acte, damicela tocmai s-a mutat iarăşi. tiindu-ţi flerul atotputernic, te însărcinez s-o găseşti. însă, cum zicea 3ătrânul, nu-i nici o gra0ă, şi dacă mi-o descoperi până înainte de ora prânzului, e în ordine. @âde umed. — #ontează pe mine, simt neoia să-mi c+eltuiesc energia, en ergia, începusem să ruginesc. Altruist până între la0ele picioarelor, risc între0area ce-i procură întotdeauna delectarea ma&imă < — #um o duce soţia ta ; i atunci, ei Sine, ştii ce ; 9rei să-ţi poestesc ; Line-te zdraăn de 0alustradă. împotria tuturor temerilor şi pentru întâia oară de când ne ne izităm, 'oş Eăgărţă îmi răspunde < <— * duce foarte 0ine, îţi mulţumesc ? Se dă lumea peste cap, 0ăieţi ? Se dă cu rotiţele-n sus F n, daca nu, am eu rău de mare şi mi-am pieitf 0lân-eţea de nătărău. "u poţi fi şi cal, şi măgar ? 7raza asta mă sâcâie prin mansardă. 'ergem cu paşi mari pe străzi, domnul 3lanc şi eu. -aş spune c+iar că el mă urmează ..ca o um0ră/, dar se zice iarăşi că fac rasism primiti, de trei dolari oala 0utade. Fntru într-un 0istro şi mă proptesc î+ coate la 0ar. %anul, gen 0ătrân încornorat c+el0os, cu arice şi o fla-ă de corp înnoită la începutul anului printr-o prelun-/ tacită a contractului. întrea0ă cu glas înregistrat dinaşi a0solut inaria0il < —i i la domnul ce să fie ; — Bn 0eau1olais mare, de ţară ? răspund eu. — 9in roşu. dimineaţa ; se miră domnul 3lanc. "u-ţi "u -ţi frică pentru restul zilei- ; — #e-ţi eni ste 0agi. mă ; Uam0ilieă ofilită ; îl tri-it la plim0are. 'ă scrutează, ne+otărât, în pragul e&ploziei, apoi se loleşte. * să moeup de însărcinata aia culturală din Eou-ulHan, +otărăsc eu. Aia de-şi dă aere de @o4al #astro. — "u cred că o să scoţi de la ea mai mult decât dec ât am ţinut eu, replică el, înţepat.
— Erea0a mea. Al0ă ca Uăpada ? "u prea le ai pastea ştiinţa, iar darurile mele de anc+etator sunt ma1ore şi ccinate. pe când ale tale mai scâncesc în leagăn. %are îngri1orat Keremie, cu pa+arul lui de limonadă-lămâîe între degete. îmi doresc ca iaţa să nu fie decât ngă aşteptare ne+otărâtă, isprăindu-se în moarte, dar e cazul să mă formalizez în priinţa asta. 9ăzându-2, ai impresia că a depus dep us o 0om0ă în imo0ilul de peste drum şi acum aşteaptă ca aceasta să-şi scuipe eninul. — Ee simţi 0ine ; şopteşte. — #e idee tâmpită ? Dacă nu mă simţeam 0ine, 0in e, naă lăsam simţit de altul, nenică ? — Ai un aer ciudat. — De un te-ai prins de-asta, 0ăiete ; 'ă port ca un fag, o salcie sau un carpen. i uite că mă umflă un râs nepotolit. — înco stacană, cârciumar al iadului îi arunc 0ir-tasului. Eipul, numit 3orţoşilă sau "ătăfleaţă, nu se formalizează = lui îi pasă doar de sertarul cu 0ani, pe care-l clo-ceşte cu damigeana atinsă de +idropică. — Fţi 1ur că în dimineaţa asta nu mai eşti acelaşi, murmură domnul 3lanc. în primul rând, te-ai congestionat, ai c+iar pungi su0 oc+i. i pe urmă, scuză-mă că ţi-o spun. ai o mutră de do0itoc. 5a c+estia asta, fac front comun cu mine însumi. îi inşfae, într-un punm de 0ronz, gulerul frumosului prince-de-galles. prince-d e-galles. — 'ăi. acesta, ştii tu cu cine stai de or0ă ; "-o si mă las eu insultat de un poponar de negru, şi încă într-un loc pu0lic, mânca-mi-ai ? *i fii tu drăguţul şi prote1atul personal a? lui Sana, dar asta nu te face mai cu moţ, pu-ţică ? i dacă omul co0oară din tine, nu înseamnă că ai şi dreptul să te porţi ca un maimuţoi ? i-acuma uşc+eşte-te fuguţa. până nu mă apucă nă0ădăile de zile mari ? 'ân1itului i se umplu oc+ii de lacrimi. — Drace, ce l-a apucat ; 0âiguie. $i. nu, n u, că asta-i prea de tot ? Am mai ăzut eu cazuri nenorocite, dar unul nenorocit ca ăsta niciodată ? Drace ? #um o să putem ieşi dintr-un asemenea ra+at ;
— Li-am spus o dată să te cari, mă, 9ineri ? Du-B şi fă-i o 0ucurie lui @o0inson ? t iar mă stric de râs. Să-mi pierd răsuflarea, nu alta ? Să mi se strâm0e coastele. De i-ai looHeri muia lui 3am-0oula K * mască de cauciuc, ştii, ca în itrinele magazinelor 11fe 1ucării. #u două 0ig gogolaie care se rostogolesc ca 0i-fpele din 0orcanul 5oteriei "aţionalizate. i fiindcă mă sâcâie prea tare acest indiid, îi propulsez 0eau1olais-ul d.e ţară nou-nouţ, drept în moacă. începe fgă-i picure de pe nasometrul larg precum +ornul unui şe-Fnineu 5ouis XFFF. 'istăr 3lacH şi cămăşuţa lui 0leu au pneasat-o ţeapăn, ca şi reerele +ainei. "u-i mai rămâne ani0alului decât să dea fuga să se sc+im0e. De data asta u prea mai râde. *streţele 0a0ane, ca de misionar, care-i luiesc la înfulecat, îi stau pitite pe după cele două mănuşi e 0o& purtate pe post de 0uze. i uite-l că plânge prin molan, ca un 0lenoreic. — 9ino, să ne întoarcem la 0irou, şefu 0ol0oroseşte, cred cre d că a apărut o pro0lemă. — Dacă nu te topeşti imediatl4, macacule, în treizeci le secunde se cunde o să um0li de-a 0uşilea, să-ţi aduni clănţăni-orii, ca să-1 faci mărgele la papacioacă = +ai, uşc+ea, că e-am ăzut destul. în sfârşit, îşi ia tălpăşiţa. %atronul îmi zice < — Bite-aşa tre0uie să or0eşti cu ăştia ? 'atale, cel iuţin, nu te laşi inadat. %ortarul de la @o4al #astra mă prieşte fără oc+elari ama0ilitate. Am impresia că nu mă place = poate din Iricina imensului râgâit, parfumat din plin cu 0eau1o-lus, pe care i l-am 0azooHat pe dată în găurile nasului. — Din partea cui ; se nelinişteşte el. — *îiţer de poliţie Ale&andre-3enoît 3erurier, fac ?u, şi acuşica dă-i 0ice şi anunţă-mă, dacă nu rei să mă ap pe frumoasa ta 0ancă de aca1u. — $i, nu, că e culmea ? — Alo ? "-am auzit 0ine ? îl răstignesc, săgetându-i Frsoana găl0e1ită cu o priire 0ună să indece depresiu-3e neroase ale tuturor leilor din Atlas.
$l desc+ide gura, o inWW şi sfârşeşte prin a sălta receptorul. — 'iss 5amouar ; articulează cu o oce de 0ariton /ăscroit = e un indi... %riirea îmi deine itriolică. — Bn domn, rectifică sclaul în uniformă, care se pretinde... Bn nou 1et de enin. — #are este poliţist şi doreşte să ă adă ? înc+eie Gută. Bf ? A fost aneoios. Dar am făcut-o. îl răsplătesc cadorisindu-l cu o pârţulică asemeni unet 0u0uituri de flintă într-o catedrală; * perec+e de englezoi 0ătrâni tresar pe ei — aşa o necuiinţă într-un aşa loc select ?.5e otez un zâm0et dezarmant. — 9er4 0iutiful pârtz, no ; îi arunc (perec+ii) = nici la 9uestminster, nici la 3ac+i.n+am n-aeţi parte de o marfă ca asta. ladies and gentil m-am. Kignit de moarte, porcul cel mai păzitor al +otelurilor pariziene îmi declară că pot urca la patru, camera >::. — Două9doi, sticleţii 2 ? râd eu (dis-de-dimineaţă, fiindcă totdeauna totdeaun a tre0uie să râzi dereme ?) 'ă îndrept spre uşa indicată. 5ocatara o ţine întredesc+isă, astfel încât, atunci când eu cioc-cioc, se desc+ide de-a 0inelea. 'iss 'aite 5amoua+ : e goală su0 un +alat de 0aie care îi su0limează frumuseţea de 0runeiină (de reme ce se zice şi 0londină, aşa-i ;). Bm0lă de colo-colo prin cameră, ocupată cum e să-şi facă geamaidanele < două super0e 5ouis 9uitton, aşeza1le desc+ise pe pat. îmi azârle o priire de o mare indiferenţă, fără a înceta să-şi facă de lucru. -r Salut, splendoareo ? îi ciripesc, plin de eselie. Surprinsă de atare familiaritate, îmi acordă patru se2 $c+ialentul francez al argoticului ,.şase/ ? din română (n.tr.). 'ettez-la ă moi — argou —faceti-mi felul (+.tr.).
fcnde de uitătură repro0atoare. 'arginile +alatului i s-au sfăcut. şi disting o coapsă lungă precum "ilul, cu o um--ă creaţă spre izoare, ca şi o momeală de ţâţâiici foarte irnice de oaspeţi. — #e te-a apucat ; dă ea semne de nedumerire. Fn loc să mă pierd în flecăreli ne0uloase, intru în sufect < !B iei z0orul, puică ; mi ţi-o între0, arătând ali-acele. * dată-şi înfige pumnii micuţi în şoldurile ioloncelice. r— $i. nu, c+iar eşti poliţist ; 1— De 1os până sus dragă ? — Arată-mi legitimaţia ? F-o 0ag su0 nas. * citeşte. — "u-i numele pe care mi l-a anunţat portarul, no-iză n o-iză frumuseţea de fecioară. — 7iindcă do0itocul ăla de idiot e prost ca noaptea, puştoaico ? F i luându-mi înapoi cartonaşul, o simt simt atât de caldă, de aproape, de ispititoare, că îi scap mâna- printre margi-//î +alatului, să controlez minunăţia aceea de poponel. i atunci, să te ţii z0ierete ? — A. dar ce-a păţit poliţia asta franceză de anga1ează anga1ea ză rnai negri şi sadici ; Feşi imediat, indiid dezgustător eşti ? — #e rei să scot, mămicule ; Asta ; i cu o mişcare a fermoarului, fer moarului, il dau la ieală pe 'i-ică. în plină turgescenţă, ferc+eş, trufaş, lucitor ca o că de pompier în razele soarelui. /rumos o0iect, cali0rul lucrător de forţă ? #um e mai pentru cucoane. în duminicile ploioase, la ţară, şi în ile fără electricitate. %e damă o apucă nă0ădăile. — Asta-i iol ? urlă. 1p încă nu, păpuşico, numai că c ă s-ar putea să deină, e repede pe culoar, strigând după a1utor. Bn 0ătrân alet. cu estă în dungi, spaniol de nu se mai poate, Hcat de o cameristă o0eză, care tre0uie să-i fie neastă, nd în edere părul de la su0ţioarele ei, îşi fac apariţia, râd i Se răscoală ? Brmează o furtună cumplită. "ăălesc rând pe rând < nenea de la securitatea +otelului, fost paraşutist reeoner-tit în len1eria de pat ultralu&oasă, un su0director înţolit în negru, un +arap măturător de eta1, un mecanic de lift, un pastor mormon enit să asiste la congres, ec+ipa de tir cu arcul clin Uim0aPe, în deplasare la %aris, un diplomat
turc ân1os ca un francez, un a0onat la gaze şi două sau trei persoane despre care nu posed informaţii precise. A0ia am aut timp să mă reşliţuiesc la pantaloni. 7ata istoriseşte actul meu de iolenţă. $u neg. îmi arăt legitimaţia. #ea ce stârneşte ne+otărâre. %ână la urmă, printre z0ierete şi or0e proaste, su0directorul mă roagă s-ă-mi iau picioarele la spinare. !nţelegând că scap ieftin, mă supun. i cum aceşti coate-goale mă conduc cu alai până la uşa turnantă, mă las ârât într-un ta&i unde, cu un aer lamenta0il, îmi 0âigui adresa. Drace, e cazul să mă calmez un pic, 0ăieţi ? "u ştiu ce mi se întâmplă de câtăa reme, dar mă aflu într-un rut constant. #um îmi apare la îndemână o donzelă comesti0ilă ,cum e musai să mă înfig în ea. * c+emare mai presus de mine. #âteodată, c+estia asta ia sfârşit cu o preafrumoasă perec+e de 1am0oane în taan = dar altă data iese cu nasulie şi îmi dau seama că adineauri era cât pe-ac< să se termine prost pentru moaca mea. Dacă află 3ătrânul 3ătrânu l că dau 0uzna peste surioare cu ciomăgelul în mână. o să-l apuce pandaliile, şi nu prea-l ăd pe amicul Sana să poala desc+ide um0rela să mă pună la adăpost. 3un. odoroaga mă descarcă la intrarea locuinţei şi urc scările, furios la culme. Eeri0il ce m-a stârnit 0runeta ? De n-ar fi fost atât de înţepată şi dispreţuitoare, ai fi ăzut ce straşnică împunsătură de spadă îşi mai oferea această miss 5amoua+ ? $ cazul să spunem aici cate darnicele sunt fraiere uneori < preferă să treacă pe lângă o tăăleală de mari proporţii, numai ca să păstreze conenienţele socia0ile ? De parcă un steeple-c+ase din cele ţepene ar putea fi prins din urmă ? De parcă n-ar fi mai sănătos decât toate fasoan mondene, lua-le-ar dracii ? Fată-mă-s la uşă @a+at ? "-am c+eile ? #ele pe care le scot din poznar nu se /potriesc în 0roască. $ o încurcătură pe undeaşilea. Aşa că sun. Erece o clipă, apoi 3ert+e a mea iese la desc+idere. $ taman cum îmi place, în c+iloţel mo, cu dantelă neagră, n eagră, şi parapet antiaalanşă, din acelaşi metal. 9ăzându-mă râde cu gura până la 0uric.
— Fa poftim ? face ea drăgăstoasă. #e surpriză plăcută? Far eu, cu cele două mâini împreunate peste, îi arăt, fără să mai pierd remea, amploarea sentimentului ce-i port < — Bite-aici surpriză, puişor ? $şti singurea, sper ? — "u, cu madan. ofran, femeia care face curăţenie = dar nu mă 1enez de ea înc+id uşa cu o loitură de picior şi dăm năală în dormitor, ca doi rug0işti care marc+ează un eseu. 'adam ofran tocmai ne face patul, străduindu-se să întindă cearşaful de deasupra. 'adam ofran şc+ioapătă, ca urmare a unei operaţii de artroză care nu s-a desfăşuraO cum tre0uie. $ o cucoană mărunţică, deloc frumoasă, cu părul opsit eu şase-patru-doi nuanţa coadă de acă = are un tender deose0it de larg ş nişte piepp ce-i cad îr. 0uzunarul entral al şorţului. Dar c+estia cei= mai nasoală la ea sunt negii = s-ar zice cJ are o crescătorie %t ioată moaca el ingrată. Eip tartă cu corcoduşe. Bnii dintre ei a,,, şi pene de egretă, ca nişte ma+arad1a+i. 3ert+e îi strigă < — 5ăsaţi, lăsaţi, madam ofran, aem c+iar acum neoie ne oie de pat < dar puteţi pune aspiratorul, ca să nu pierdeţi remea, că nu ne deran1ează. Super0ă grăsana mea, când dă doadă de pasiune ? 7renezia poponeţei, la o persoană ca ea, este feerică în felul său. Ai zice că fumegă precum o 0aligă pe timp de iarnă ? — Fute, iute. golanule î mă imploră. "u pe dez0ră-$ate, d ez0ră-$ate, nu merită osteneala. Smulge-mi slipul cu dinţii, fcandit frumos, să mi se pară că mă iolezi. Da ? Daaa ? .-şa ? *, ce groza e monstrul ăsta ? 9ă daţi seama ce mai întinzâtor, madam ofran ; #ine-ar fi zis că apare aşa, la marea improizaţie, şi că nu mă preinine. $ram aici, gata să mă îm0rac, după ce-mi făcusem toaleta, când aud soneria. 'ă duc să desc+id, sperând că e poştă, şi când colo cine-mi stătea pe ştergătorul de ia uşă ; Domnul, cu pantalonii precum capota unui 7errari. *, dar ce, credeţi că-mi lasă timp să-mi rein din surpriză mân-căciosul ; *ricum, cu un 0i0iloi atât de consecent, +u-ţi prea arde să a iei cu 0inişorul. Aţi ăzut toroipanul acestui domn. madam mada m ofran ; Să numi spuneţi că şi 0ăr0atul dumneaoastră cară după ei un 0aston de cauciuc tot aşa feroce ? "ici la căile ferate nu sunt asemenea să0ii
căzăceşti. Acum ce-c mai fi rând ; 'icuţul ; %e unde se tot âră ; Asta nu înseamnă ca fac mofturi, la o adică, dacă se mai greşeşte adresa, dar numai cânr1 e or0a de domni rezona0ili ca înzestrare. *, dar insistă scâr0a mică ? Bite-l că se depraează pe rupte ? #e l-o fi apucat, pe nepusă masă, să ină să mă curteze, el care de o0icei nu-mi dă nici o atenţie ; #redeţi că-i din cauza remii, madam ofran ; A 0arometrului în urcare ; $&cită ; * ? *. la. la ? * să-mi paradească paradea scă profundoiul maţe-fripte ăsta ? A, 1ară ? îţi place de puştoaică ; .ai. 0rută ce eşti ? i madam ofran care nu se mai poate ţine ? Fa uite la ea. cum îşi suflecă degetul şi începe să se gâdile la 0an1o, în loc să dea cu aspiratorul ? Să nu-mi treceţi la plată şi lucrul ăsta manual, madam ofran, că nu sunt de acord ? *+. nemernicul ? Adeărat ciocan pneumatic ? Aţi aut parte reodată de-o asemenea tăr0acă, madam ofran ; tiţi, nu e de a1uns numai dorinţa, tre0uie şi forţă şi supleţe. 'ă înşuru0ează cu zece noduri pe secundă ? 3atem recordurile, fără să ne dăm seama ? Am mai lustruit eu câte o clanţa în iaţa pe care mi-a dat-o Dumnezeu, dar s-o lustruiesc c+iar în +alul ăsta, nicio-dată. 'ă apucă ne0unia ? Eicălosul mi-o face de mă ia cu leşin. 9aleu ? 9ăleleu ? Simţeam eu că dă pe dinafară de temperament monstrul. Sunteţi martoră, madam ofran ; Dar ce faceţi acolo ; #u ţeaa de scos praful de prin colţuri ; Sunteţi în călduri, madam ofran ; "-aş fi 0ănuit niciodată, o femeie ca dumneaoastră, du mneaoastră, şc+ioapă şi pocită, aproape 0a0ă, să-şi destră0ăleze găgâlicea c+iar aşa, e 0ol-nă-i-ci-os. tiţi cea, pariez că, su0 înfăţişarea dumneaoastră = ruşinoasă, desămânţaţi frumuşel o grămadă de nene. $i, poftim ? Bite-o că începe să şi ţâpu-rască, parcă-i un di+or prins in cursă. * să asmuţă ecinii ? #are-o să-şi înc+ipuie că facem un se&-part ? Gata oricând să um0le cu şoalda 1apiţele astea. * dată ce-cm intrat în gura lor, pedigriul nostru o să semene cu un perete de căcăstoare. "iţică demnitate, madam ofran, că nu eşti la 0ordel ? i-acuma. na. că dama ne 1oacă, de una singură, şi campionatul inter1udeţean. A+. apele a-dânci ? îmi oi aduce aminte de asta ? * plăteşti cu şaizeci de franci ora. şi ea nu face altcea decât să-şi mureze gogoneaua cu aspiratorul, c+iuind ca la nuntă ? îmi strică plăcerea cu orăcăitul ei, ştoarfa ? * şc+iopârţă, fir-ar ea a dracului ? Să 1uri că a urcat-o în furci însuşi Fulică Fglesias.
'adam ofran. rămâi printre noi, canalie fără perec+e ce eşti ? %tiu ? "a ? #ă l-a făcut pe găinar să piardă aer. A1utor ? A luat un u n cui în anelopă ? înc+ide putoarea aia de fleanca, 0a0omiţo, doar nu reau ca domnul să arunce prosopul ? 3ietul de el, începe să se 1retragă în coc+ilie ? A. asta nu ? 9reau să mă isprăească ? 1"u sunt de acord să ai0ă lapsus tocmai în momentul ăsta şal piesei ? "u-mi pot permite ? %entru mine nu mai e cale de întoarcere. Dragul meu, nu lua seama la căzătura asta ? Bit-o ? Ar fi tre0uit s-o trimit să cureţe cartofi pentru ia+nia de la amiază. Am fi fost mai liniştiţi 3oar noi doi. Ee con1ur, nu te scofâlci, îngeraşule ? Gân-eşte-te la cea deoc+eat ? 9rei să pun la ideo un film porno ; #a să-ţi dea puteri ; Gata ? S-a dus pe apa sâm0etei ? Eotal descompus ? 'ă lasă ? Atârnă ? S-a 1erpelit Et+ifleşcăială ? * g+iftuire ca asta şi să capoteze — pe-eapsă de la Dumnezeu ? #e aeam oare de ispăşit ca să ec printr-o încercare atât de grea ; 'ă scoate din fire ? să fiu 0ună pentru cămăşuţa de forţă. îmi dau du+ul ? rprumută-mi nenorocitul ăla de aspirator, madam o-an, până n-apuc să mor de-a 0inelea. tii ce e acela un coşmar ; Ai aut şi tu aşa cea, ca toată lumea, fireşte ? $şti în plină dramă ezoterică, şi deodată o răsturnare teri0ilă are loc în spiritul tău, 0a c+iar în întreaga fiinţă. Ee scaldă sudorile, gâfâi, um0li înne0unit. %rieşti în 1ur. "u mai înţelegi nimica. %e urmă, în tărtăcuţă, lucrurile rein la normei. Dar su0zistă un soi de traumatism 0izar. 'ă 0ălă0ân în indescripti0ila cameră de 0aie a familiei 3erurer. 'ă aşa şi pe dincolo cu o grămadă de apă, în ciuda greţii care-mi ine de la săpunelul rozaliu, plin de peri de diferite proenienţe. Apoi îmi âr capul su0 ro0inet — pe celălalt, cel adeărat. îmi pun ţoalele în ordine. #oridorul care tot timpul trăzneşte a pră1eală arsă. Eînguieli şi suspine enind dinspre dormitor. A1ung pe palier, co0or scara, loindu-mă de ziduri, genul @asHol-niHo, după ce a aran1at-o pe proprietareasă. #urtea interioară, unde pu0elele, deşi goale, n-au încetat să pută.
5umina, strada ? * um0ră lungă. tii cine e ; Domnul 3lanc. #u spatele spri1init de canatul porţii. Se uită cu oc+ii mari, aidoma unor sulfuri, cum apar pe neaşteptate. %riirile ni se întâlnesc. #itesc într-a lui o liniştire progresiă. Bn zâm0et uşor dar 0un îi luminează mutra de negrotei. 7ără o or0ă, pornim spre maşina parcată de mântuială, cea mai încolo. Fntrăm în ea. — #um se face că eşti aici, Keremie ; @idică fruntea < — tiam că o să te găsesc. — De ce ; — $ra înscris în logica fenomenului. — #are fenomen ; — tii tu care. 9reau să spun cea, dar nu scot nici un cuânt = cel puţin nici unul care să merite osteneala de a fi enunţat. Gândesc alandala. @ănit undea, în su0conştient. $l ia iniţiatia < — A aut loc o permutare momentană de personalităţi, Antoine. Eimp de câtea ore, ai deenit 3eru, iar 3eru a deenit tu = aşa e ; încuiinţez. — F-am făcut felul Grasei ? mărturisesc. "u până la capăt, dar ce era esenţial s-a întâmplat. Aş rea, de-ar fi cu putinţă, să-mi tai ruşinea şi s-o dau la raţe. $l oftează. — 7ii cuminte, 0ăieţică ? "u EB ai pus 3alena pe uscat, u scat, ci 3A@3AEB-SB. — %entru ea, nuanţa a trecut neo0serată. — "u contează = în ce te prieşte, e fundamentală. Fn momentul infamei penetrări, nu-ţi mai aparţineai/. 9or0eşte peremptoriu amigo. Sunt cucerit de certitudinea lui, ştiind 0ine că are dreptate/. — "u e mai puţin adeărat, continuă "egreaţă, că 0urdi+anul ăla şi cu tine aţi trăit o e&perienţă reoluţionară. — #rezi ;
— Fa gândeşte-te = e nemaiomenit ce poate decurge dintr-o astfel de putere. @eagan deenind Gor0acio, şi Gor0acio deeninnd dee ninnd @eagan. Deloc rău. — i cum e&plici fenomenul ; — "u e&plic nimica, nici n-aş putea. #onsider faptele şi trag din ele concluzii. Feri, în cursul inestigaţiilor lui, 3erurier a întâlnit pe cinea care l-a medicamentat gra. 'ulţumită îngri1irilor scumpei mele @amade, şi-a reenit, dar o dată indecat se credea San-Antonio, ceea ce, în clipa aceea, te-a lăsat cu gura căscată. i totuşi, cea mai târziu, te-ai crezut 3erurier şi te-ai purtat ca atare. 7e-no-me-nal ? Ere0uie să ne ducem să-i poestim despre a lui 'at+ias, nu crezi ; Bn spirit ştiinţific ca al lui a aea poate nişte soluţii pe care să ni le propună. Acţionează demarorul.
#+estia asta se petrece a doua zi după cea de-a doua zi. $ o reme de-ţi ine să scoţi afară pe toată lumea, inclusi nasul #leopatrei. Fn coată de zinc de la institutid medico-le4al, $&celenţa Sa începe să fie mai puţin rigidă decât 1ustiţia din 3erna. %este câtea ore i se a face toaleta, a fi cârpă-ciţâ, dic+isită, pentru ca mai apoi sa fie transprtala la am0asadă, unde corpul diplodotic a eni să-i prezinte onorul. O @egalo (e& $ămond Aueiţ1natul) a ieşit la geamul garsonierei. i ai putea g+ici 4t codată ce. face ; Bdă un g+ieci cu rezeda reze da cumpărat ui a1un. %uel. Bcigaş, dar cu sensi0ilităţi de adolescentă. îi place, să adă clesc+izan-du-se florile, îumulţindu-se lăstarii, crescând frunzele. 'isterul germinuliei îl aţâţă. într-o zi, dacă Dumnezeu îi dă cale li0eră, a aea o proprietate frumoasă, cu un colţ pentru 1ardinierele lui. #ontinuă să citească plin de interes cronici ale lui Daniel G6lin, acest 9ilmorin al artei dramatice.
După ce îi acordă rezedei îngri1iri atente, aruncă o priire pe strada 'uelte * ede pe 3lanc+e- 7leur (e&-#+oc+otte.) enind în gra0ă. Duce mai multe sacoşe de +ârtie, ale căror toarte de i0rişin dau ele inţeles că proin de la un magazin de lu&. Admiră mersul felin al toarăşei sale. 3lanc+e-7leur e&cită prin simplul fapt că se mişcă. Ai crede că întruna face amor sau se pregăteşte de asta. 3un. Eraersează cuminte carosa0ilul, pe ze0ră, şi intră în imo0il. @egalo îi pândeşte paşii. "umără secundele, acordându-i câte una pentru fiece treapta. $a se a0ţine să ia liftul, ca să nu renunţe renu nţe la acest e&erciţiu suplimentar, menit scumpei de siluete. Are c+eia şi desc+ide singură. @egalo prieşte mai departe în stradă. #ând ea a1unge în spatele lui la fereastră, punându-şi mîinile peste oc+ii ucigaşului, acesta se desprinde destul de 0rusc, ceea ce nu-i stă în o0icei. Dimpotriă, orice atingere a femeii e prete&t de z0enguială. — #e s-a întâmplat ; întrea0ă 3lanc+e-7leur. @egalo îi arată o siluetă 0izară ce se îndepărtează. — îl ezi pe tipul de colo ; — #el cu pălărie şi impermea0il ponosit i — Arn aut impresia că te urmărea. $a are o uşoară tresărire. — #rezi ; — Se ţinea după tine şi, când ai traersat strada, a fost cât pe-aci să facă la fel. %e urmă s-u răzggăndil şi a ţrămas proţăpit o clipă pe marginea troioarului, priind spre imo0il. A ăzul că îl o0seram şi atunci a plecat. $a urmăreşte cu oc+ii silueta aproape +azlie. — #e părere ai ; — "u ştiu. Eipul pare prea 0ătrân ca să fie poliţist. %oale că, pur pu r şi simplu, îţi admira dosul. #ând mergi, îi pine omului să um0le şi el, dar în propriii lui pantaloni. — $ dărâmat rău nenea ăsta ? pufneşte 3lanc+e-leur. — #u cât sunt mai 0ătrâni, cu atât sunt rTtăi lu0rici? ace @egala, cu. dispreţul plin de siguranţă al tinereţii. Gata, insul a dispărui. #ei doi au şi începui să uite de el. — Ai luat 0iletele spre 5ondra ; întrea0ă asasinul lăţit.
— Da, dar nu pentru mâine, din cauza cau za greei aia-orilor. — Atunci pentru când ? — %este trei zile. @egalo nu e contrariat. în ceea ce-l priReşte, sau aici, au în altă parte... — * să mă duc la e&poziţia lui 'agritte, care se des-+ide poimâine, +otărăşte satisfăcut. $a îl prieşte cu o admiraţie gânditoare i — $ ciudat că te pasionează pictura. De ce ; — "u-ţi imaginezi pe cinea ca tine colini[nă gală= g ală= riile de artă sau muzeele. — 7iindcă oamenii sunt îndopaţi cu idei preconcepute. preco ncepute. Su0 prete&tul că îmi cătig pâinea omcrănd lumea, ar tre0ui să 1iu un tip incult, lipsit de orice simţ artistic ; @idică din umeri şi se întoarce la fereastră. 3ătrânul indiid gen domnul oarece s-a şters din peisa1ul 0urg+ez. Ai reun plan pentru azi ; c+estionează 3lanc+e$l reflectează un moment, cântărind posi0ilităţile. — * set iau legătura cu am0asada B. S., decide de cide = Asta o am amuuză pe toar arăşa lui. ui. W — De când ai pus piciorul în diplomaţie, nu mai ieşi din ea? Se sirâm00ă de râs amândoi. Si au toate motiele, fiindcă nu a dura. De la surprinzătoarea mea aentură nefericită, ce m-a condus la monstruoasa împerec+ere eocată mai înainte — şi pentru care nu cer scuze de la pudici, de lâ prost dispuşi, de la cei săraci cu du+ul şi piperniciţii de orice fel, pe care îi contrariez fără să-mi pese, îi neg, îi refuz, fac pe ei —, mă loeşte un soi de epuizare de mari proporţii, o0iigându-mă să mă întorc la mine acasă şi să mă odi+-îesc. 7aţă de mama alarmată, prete&tez un început de gripă. $a rea să-l c+eme pe doctorul %urgon O, un raci 3ou, instalat de curând în imo0ilele uriaşe (de mare clasă) ce ne încon1oară = însă refuz. Simt doar neoia să mă odi+nesc. i înainte de toate Fsă mă spăl 0ine. Deci 0aie fier0inte şi duş rece. %e urmă fşă dorm. Deci o pastilă de Eene0ral. Am un fel de re-ie intensă faţă de e&istenţă. * dorinţă de transfor-are, #risalidă — fluture. U0urătoarea asta tre0uie să tie ce
simt eu. #el mai groza cocon dintre oi doi e altul ecât cel pansat (cum zicea o infirmieră drăguţă, pe care m. cotro0ăit-o mult). 5e soilesc reme de cinci ore, nu mai mult. Dar cu o icaţie nemaiăzută. După care mă trezesc în formă, niţel cam înceţoşat F. creier 0ecause pilulă= un strop ide cafea de-a 7eliei- = mele îmi a face iarăşi ordine în mansardă, la moment. Sun la 0irou. Dau peste K6remie. Aud că Eăgârţă 1u0ilează din toate puterile ? Dac 'at+ias n-are nici o noutate în priinţa fenomenului ra ruia i-am căzut ictime Ale&andre3enoîţ şi cu mim moş %uţică, dimpotriă, a găsit-o pe fată ? #ând îţi spuneam că în anumite domenii e de neînlocuit 0ătrânul meu #6sar 0âţâitorul ? "ote< 2 "umele medicului din comedia 3olnaul înc+ipuit/ de loli6re. — $şti în stare de funcţiune, întrea0ă domnul 3lanc sau a tre0ui să luăm noi înşine unele decizii ; — 3iet nătărău ? îi arunc eu, înc+izând telefonul. telefon ul. Să ia ei înşişi decizii, tem0elii? 9isează, şi mai multe nu ? 'ă îm0rac cum scrie la carte, în culori so0re. 'ai cu seamă fără negli1enţele spre care înclină toţi tinerii din ziua de azi. #ând îi ăd, nu-mi ine să-mi cred oc+ilor. 3luzonul slinos, din imitaţie de piele, 1ean-ul 1egos, plin pe dinainte de pipi, tee-s+irt-ul 'icHe4, cu arsuri de ţi gară şi pete a01ecte, ca să nu mai or0im de 0asc+et., murdari şi informi, fireşte, pe care nici un cerşetor nu s-ar încumeta să-i pescuiască dintr-o pu0elă. Loalele astea le-au deenit uniformă. S-ar socoti dezonoraţi dacă ar fi ăzuţi în +aină cu o cămaşă .adeărat., şi o craată, cu pantofi de piele şi mutra 0ăr0ierită ? în prinţa asta, 3ătrânul a rămâne un e&emple pentru mandea. mandea. 7ără să fiu, ca el, pus la paişpe ace, au= aut totdeauna gri1ă de ţinuta mea. *mul 0ine îm0răca se 0ucură de un credit capital (dacă pot spune aşa). 5. la 0un începu e primit şi ascultat cum se cuine.
%este patruzeci de minute, iată-mă la palatul înşfăca torilor, sigur de mine şi dominator. 3iroul mi se află în stare de asediu, din cauză de moş Smiorcăială, tolănit în fotoliul meu piotant, cu un c+işti aprins în fleanca şi gai0aracele la orizontală. Douăzeci uZ colegi îl +ărţuiesc cu între0ări. Far el. Desperado al #urca-năriei, sclipăreşte ca un diamant între flotoarele lui tanti Ea4lor. Uâm0etul său e cel al statuilor de sfinţi foarte recomanda0ili, pe care le găseşti în 0isericile din Ftalia. $ un ce ceresc înăuntru lor, 0lândeţe nesfârşită, o prodigioasă acceptare f aţă de toate şi de restul. r 7iindcă e un su0altern prea conştient de su0alterni-tatca lui, se ridică atunci când intru, ca să-mi restituie pcaunul. Dar eu, mărinimos, i-l consacru, cu un gest atât -de plin de no0leţe. încât ăzându-2, 0unul rege 5udoic cel Sfânt ar fi defecaq în anteriu. F 'i-am scos la edere înfăţişarea pentru marile ocazii. #are produce asupra/ asstentei un efect trăznet (efectul fulger nefiind genul meu). Fnspectorii adunaţi aleargă să se lipească de pereţi, presc+im0aţi, din instinct, în cariatide. "umai K6r6mie nu-şi pierde cumpătul şi rămâne cu mâinile în 0uzunare, fredonând un cântecel 0ănănăit, din ţinuturile lui cu 0antustane. îndrept asupra asistenţei o priire circulară, descriind cu a1utorul tocurilor un ] de grade despre care nu spun şmai multe. *mul are ciudata însuşire de a încerca să se 9indece de murdărire printr-o demonstraţie de autoritate. #edez şi eu acestei tâmpite şi peni0ile reacţii, atât de 1al-îce, întradeăr, deşi nu s
de agerimea inutilă are îţi îngăduia. r.ă.tă#leţ mîzgălitor de +ârtie, să te 1rezi c+ior în ţara or0ilor. Amin ? S-a lăsat o tăcere adâncă, ignifugată şi perfect etanşă. Aşa că depun pe colţul 0iroului optsprezece centimetri pătraţi din fesa stângă şi spun, simplu, adresându-mă lui %inocc+io < — $i 0ine ; $l îşi suge cu oluptate c+iştocul din pănuşă de porum0, gal0en ca itrina unei izmene ec+i. Are loc o anumită com0ustie sfârâitoare. 'oşul e&pulzează o ţâră de fum care îi face să lăcrămeze oc+iul cu care nu ede (celălalt e doar nu prea groza/). — Am găsit-o după cinci ore şi patruzeci de minute, declară. Are ocea gâtuită de emoţie. #e mândru e de performanţa asta diinul diinator ? i pe 0ună dreptate, cum zice curtea cu 1uri. Dragul de el ? — i cum te-ai prins, no0il 0ătrân al cărui nume 4a fi încris pe frontul tuturor espasienelor, pentru a le reaminti prostaticilor 7ranţei cine ai fost ; — Ere0uie să recunosc că şansa m-a a1utat mult, declară d eclară cu loialitate fumătorul-şo0olan-de-canal. Bn ec+< dicton ne asigură că în meseria noastră... Dar eu îl întrerup cu 0lândeţe < — #esar, iedul meu frumos, aduni toate ec+ile dictoane, d ictoane, le răsuceşti strâns şi ţi le îndesi în rectum, după ce l-ai uns pe cel dn urmă cu aselină. Acum treci la fapte, strămoşule ? $l îşi scoate relica de clop, ia asistenţa drept martor şi 1u0ilează arătând spre mine < — "-o să se sc+im0e niciodată ? $ 0ăiatul cel mai glumeţ glu meţ pe care l-am cunoscut în poliţie. 5a începtul ca-rirerei mele, nici 0rigadierul 3rizardin nu era rău = se arăta deose0it de înzestrat pentru 1ocurile de cuinte şi răspunsuri în răspăr. #red că el a inentat-o pe aia cu 'adame *. 3ella-Duncott, care se traduce... (râs pinul-ceros, piţigăiat, precum clinc+etul unui clopoleţ dogit). do git). — %rocedează şi cu amintirile cum te-am sfătuit si faci cu ec+ile dictoane, %inaud, îi tai aântul, suntem în criză de timp. Deine gra. #âţia neuroni paradiţi plesnindu-i în dis1unctor, mormăie plouat <
— Despre ce or0eam ; — Despre ucigaşa pe care ai iz0utit să o găseşti după cinci c inci ore şi patruzeci de minute. — A, da ? 'i-am făcut următoarea socoteală < dacă fata asta a sta sc+im0ă des camerele mo0ilate, tre0uie să fie în com0inaţie cu o aceeaşi agenţie de înc+irieri, în loc să se prezinte de fiecare dată la câte o alta şi să tre0uiască să-şi facă un nou dosar. Aşa încât, prieteni, m-am dus glonţ la 3ottin O. $&istă mai multe pagini de agenţii locatie, ă daţi seama. 7ără să-mi pierd cura1ul, am început cu prima. i m-am apucat să telefonez directorilor fiecăreia. Euturor le-am turnat aceeaşi istorie < Aici %refectura poliţiei. #ăutăm o tânără, în ârstă de circa treizeci de ani, care înc+iriază în mod frecent garsoniere mo0ilate. Această fată a înc+iriat de curând o altă asemenea locuinţă.../ $tc. "otam agenţiile ce pretindeau că au genul respecti de cliente. După ce sunasem la toate, dispuneam de o listă cu reo douăzeci de nume şi atunci m-am dus să le fac o izită. 5a cea de-a doua unde am a1uns, am şi dat loitura. Eipii care lucrau acolo au recunoscut-o îndată, în fotografia ârâtă su0 nasul lor, pe donzela Smurg+. !mi întinde o +ârtiuţă. — Fată adresa agenţiei cu pricina, Eonio ? %e erso o ai pe aceea a garsonierei unde fata şade de ieri, în strada 'uette. îşi spune ildegard Stau0e, se pretinde nemţoaică, născută la oln, şi a declarat profesia de secretară la 7ranHfurt 3anH, agenţia /din %aris = nu răspund pentru rtografie, fiindcă nu cunosc germana. 3ătrânul constată că, în cursul e&plicaţiilor, c+iştocul i s-a stins. Suflă asupra e&tremităţiii lui, să-l reanime, dar ca şi cum ar sufla în propriul ţâm0uruş, să-l pună în linie de 0ătaie ? Aşa că oftează şi scoate, dintrun 0uzunar fără fund, o 0ric+etă adusă de tăticul lui din răz0oiul din 2> < o c+estie de aramă decolorată, cu fitil, şi care, când acţionezi rotiţa, trage un foc de artificii înainte de a-ţi oferi o flacără de lampă de 0enzină. *peraţiunea reaprinderii e atât de periculoasă, încât toată lumea îşi ţine respiraţia. %inuţă îşi apropie torţa de faţă, pe care acest aflu& de lumină o face su0limăr F Degea0a şi-a ţuguiat din răsputeri 0uzele — în cameră începe să pută a păr (din nas) car0onizat şi a 0or de pălărie
(de fetru) pârlit. Eriumfând în această încercare, înc+ide capacul 0ric+etei, dar flacăra continuă să ardă, re-cuzând să moară. #a să-şi stingă aparatul de sudură, e constrins să-l astupe cu 0atista. Bn ultim ultim miros de ars, şi totul intră iar în ordine. — Aş rea să mai adaug cea, declară de clară %inaud. Ducân-du-mă să reperez adresa donşoarei Smurg+, am ăzut-o pe când ieşea din imo0il. %rintr-un refle& profesional, pe care toţi cei prezenţi aici îl înţelegeţi lesne, am urmărit-o. A fost mai întâi la o agenţie de oia1 de pe 'uette, pe urmă a cumpăiat de-ale gurii dintr-un magazin le lu&. #ând s-a întors la domiciliu, un 0ăr0at tânăr se afla la fereastră. După felul cum o urmărea cu priirea, aş pune prinsoare că era or0a de drăguţul ei. Am impresia că m-a remarcat. * senzaţie a0solut fugară. "ote< Anuar de comerţ si industrie (n.tr.). 'i-am ăzut de drum. făcând pe prostul, dar e prefera0il să nu mă mai arăt prin sector. Bn elan de gratitudine mă face să-i întind mâna. în care el îmi aşază o litră de carne congelată, cu oase, iar eu o strâng ca şi cum ar fi apetisantă. — 3rao, #esar. i, întorcându-mă spre slinoşii prost îm0răcaţi ce ne încon1oară < — *mul acesta să ă serească drept e&emplu, domnilor d omnilor ? $l e sufletul ingratei noastre meserii. %inaud plânge. îi acord un minut de emoţie. După care ţin piept trupelor reunite. * luptă aprigă se dă în mine. împărţit între ceea ce mi-a spus 'arieKeanne, scumpa supradotată întâlnită printr-o fericită întâmplare, şi 0una şi ec+ea tactică poliţienească, mă c+inuie ezitările. Dacă încercuiesc imo0ilul şi îi salt pe cei doi, cum îmi comandă logica, risc să nu pot urca spre izoare. Dacă îi ţin pe cei doi do i ucigaşi în li0ertatea supraeg+eată, aceştia pot, printr-o înşelătorie impreizi0ilă, să spele putina şi să mă lase ţuţ. A+, cât de greu e să iei o +otărâre ?
i perple&itatea asta nu tre0uie să se eternizeze, fiindcă îmi aduce desericii prestigiului. Su0alternii nu mai cred în şefii indecişi. Simt neoia să ai0ă în fruntea lor oameni care tranşează totul fără greşeală. Eimpii morţi, asta da. asta c+iar prinde 0ine în peisa1, arată că t+e Hing îşi coordonează ideile. Dar, la dracu. să nu-ţi. instalezi ta0ăra în imprecizie ? Asta neer l. De-a dreptul neer ? îmi interpelez pe muteşte, micul spiriduş cu sim0rie < #e +otărâm, isteţule ;/ îmi şopteşte o propunere pe care eu, sincer să fiu, o găsesc frumoasă ca un 0uc+et de iolete. Bn al fier0inte îmi aprinde atunci inele. — %rieteni, zic, ă clocesc o operaţiune cum c um n-aţi mai ăzut niciodată. 5a drum ? O — "u crezi că e cam târziu pentru un mutat ; murmură Keremie, aşezat lângă mine în camion. . — Uiua e lungă, o0iectez eu. şi pe urmă +odoroaga noastră are numere n umere de circulaţie olandeze. #ând ii de departe, a1ungi când poţi. — %ortăreasa nu-i preenită, n-o să facă tără0oi ; — Se ocupă 'onestier de ea = e un ins foarte fo arte coningător. După informaţiile pe care am reuşit să le o0ţin, soţul ei lucrează la @enault, la 7lins = în clipa asta, e c+iar în sc+im0ul de noapte. 'at+ias, îng+esuit între o pianină şi o 0er1eră 5udoic #utare şi stând pe geanta cu scule, de muncitor la Eour E our de 7rance, mormăie < — * să meargă foarte repede. #amionul greu, de mutări mo0ilier — Eransporturi Fnternaţionale ieron4mus 9A" A$$", 3*S#, Lările de Kos/ rulează paşnic în liniştitul arondisment al şaisprezecelea. %rintr-un izor, priesc defilarea unui %aris pe care îl cunosc 0ine şi care lunecă, în acest sfârşit de zi, într-o moleşeală 0urg+eză. în marea ca0ină din faţă stau patru inspectori îm0răcaţi în salopete al0astre. "ici unul nu pălărăgeşte. Sunt încordaţi de iminenţa acţiunii. Să 1uri că-s mem0rii unui comando cu misiunea de a arunca în aer palatul 3ucHing+am.
F-am ales cu gri1ă. 7iecare ştie ce are de făcut şi se pregăteşte pentru asta. Graitatea lor îmi place. #u e&cepţia lui 'onestier, care a trecut de patruzeci de ani (e neoie de un sticlete cu mutră serioasă, ca să se ocupe de portăreasă) i-am luat tinerei şi zdraeni = mamă. Doamne, ce mai +amali ? i încă 0lonzi = iarăşi mamă, doamne, ce mai 0atai2). Fată, cotim pe strada 'uette. #ăsoiul pe roţi încetineşte. Erage în faţa imo0ilului ucigaşilor. %repusse, Bn noice, sare din camionul greu, în mână cu un raf de +ârtiuţe multicolore şi începe să erifice/ numărul imo0ilului. Eoate astea într-un mod cât mai 0ătător la oc+i Dacă clienţii/ noştri stau la pândă, tre0uie să nu le dăm de 0ănuit, să nu miroasă, nici un moment, capcana, ori dacă se tem de aşa cea, să-i liniştim repede prin felul nostru de a ne purta. "ote< 2 %opor germanic ce locuia în actuala *landă înaint de cucerirea romană (n.tr.). %repusse adresează acoliţilor lui un mare semn de încuiinţare. oferul aprinde luminile de aarie. 'onestier co0oară la rândul lui şi se înfundă în imo0il ca să o ră1ească pe cer0eră. #eilalţi doi trec în spatele camionului căruia îi desc+id uşile dinapoi. 5umina pudrată cu aur, fiindcă e de acum în declin, ne face să clipim. A1ungeam 0ufniţe, noi tustrei, dacă mai stăteam mult în fundul afurisitului ăstuia de lădoi. @ămânem la posturile noastre %repusse a intrat şi el în 0locoteţ şi, conform planului dinainte sta0ilit, se caţără la eta1ul de deasupra garsonierei, Sună la uşa domnului 9ergustin, fost ofiţer de amă, acurn în retragere, pe care l-am contactat telefonic şi care este de acord să a1ute poliţia. Eânărul inspector or0eşte germana. Spune, într-o franceză c+inuită, cum că au enit mo0ilele din *landa. #ă au întârziat din cauza porcăriei de amă (strâm0ătură din partea 0unului domn 9ergustin ?) Dar, în fine, este de acord să-i aducă sus mo0ila c+iar acum ; #a să împiedice mai puţin circulaţia ; %en-sionarul răspunde că 3ineînţeles, după o zi întreagă de aşteptare într-un apartament gol, acesta-i deran1ul cel mai mic/. i totul e *.. $u 1u0ilez ăzând, în imensul retroizor din e&teriorul camionului, conena0il orientat, cuplul ieşit la fereastră. Drace, îmi spun cu
familiaritate, îi gă01im ? "-o să dureze mult. După acel început de anc+etă dezlânat, în care unul zicea +ăis şi altul cea... Sunt mulţumit de mine. i de ceilalţi. De %inuc+e mai ales, şi pe urmă de AHourdide, care a aprins lanterna. i de micuţa eurasiatică, atât de isteaţă, care şi ea m-a a1utat să ăd limpede. 'ulţu-/mit de 0ăiatul femeii de sericiu portug+eze, mic şi iteaz iu0ăreţ precoce. %erec+ea nu rămâne mult timp la geam = fata .se gră0eşte să se retragă. Eipul mai stă o clipă. "u pare neliniştit. $ căzu) să spun că pe trotuar s-a şi instalat un tal-11tneş-0almeş de zile mari. * oglindă înaltă, cu picior, un şifonier ola+dez fotolii de piele, o maşină de spălat somiere îm0răcate în pânză de sac. 7urnicar. Fnspectorii încep să cocoaţe mo0ilele la 0ietul moş 9ergustin, şaptezeci şi şapte de ani, dar cu minţile acasă. 9ădu. * fată călugăriţă. Semănături în cutii mici. #reşte muşc+i 0izari, are marota tasta stră0unul, de parcă n-ar fi şi aşa destul de mucegăit el însuşi. Dar nu — nişte copii cu toţii, patriar+i au 0a. o004-ul ? Al lui sunt lic+enii din "ordul îng+eţat, în g+eţat, acolo unde cormoranii nu se duc nici măcar să se găinăţeze. Bnde, în materie de iaţă animală, poţi găsi doar infuzori târâtori = sau nici atât. 'utatul începe. Eactica e simplă — creăm un 0ara1 de no0ilă deasupra garsonierei şi altul dedesu0t, astfel încât ucigaşilor să le fie tăiată orice retragere. %repusse ine să ia din camion un mic 0irou cu serr e, stil secolul al X9FFF-lea. — *peraţiunea A terminată, zice, acum e rândul rând ul stru. 'ă 0enoclez prin marele retro = no0od4 la fereastra căloşilor = aceştia, deci, n-au cum ne edea. Sărim din odoroagă. %ortalul. %riire spre lo1ă. 'onastier o flirtează pe irtăreasă — grăsulie micuţă, 0ună de flirtat în zilele ând metresa ta de ma+ala a pierdut trenul şi nu ine să lustruiască. "otează că nu merge prea departe. dep arte. Genul < tii că nu lăţi deloc rău, în genul dumitale ;/ #au < ..'i-aş da al treişpelea salariu ca să a1ung în locul soţului matale?/ #o0zăreli de doi 0ani, ce mai ? De la gagicari de 0aie, cum se- zicea-odată,- pe remea când lumea um0la şă se spele, duminica, în sta0ilimentele concepute pentru. în plus şi cu săpunelul şi prosopelul, ca la +otelul 'on 3i1ou.
Su0 portal, demnul 3lanc, 'at+ias, %repusse şi mandea în+ăţăm o canapea de cel puţin trei metri cincizeci lungime. i tuspatru nu suntem prea mulţi ca să târâm catafalcul de-a lungul eta1elor. A1unşi pe palierul tâl+arilor, tânărul %repusse îmi arată uşa acestora. 3un, a să zică = de reme ce am aran1at cum tre0uie şmec+eria, facem în aşa fel încât să înţepenim canapeaua. #are se loeşte de uşa lor. în1urăm, azârlim nişte 'ein Gott, mein Gott/, lipsite de orice aloare, aând în edere că doar 'at+ias care e poligon, ciripeşte neerlandeza. $fectul nu întârzie să-şi arate roadele. Bşa sfârşeşte prin a se desc+ide puţintel, atât cât îi îngăduie lanţul de siguranţă. Uărim Uări m un colţ de faţă femelă. * oce ne aruncă, indispusă < — Dar ce se întâmplă, Dumnezeule ; 'at+ias e&plică în olandeză că târfa asta de canapea nu poate trece de scară. 7ata ne răspunde în germană, fiindcă e alsaciană de origine, iar lim0a1ul mâncătorilor de arză l-a înăţat de la 0ătrânii ei, prin osmoză. %repusse îi înlocuieşte, în lim0a lui Sc+iller, e&plicaţiile 0ataice ale @oşcoanului. Eoate astea compun un realism de cazi pe spate. 'at+ias îi spune cea lui %repusse. %repusse răspunde că 1a, 1a/ şi îi traduce damicelei < — Dacă ar fi posi0il să desc+idă uşa, ca să împingem nu numai colţul canapelei la ea în cameră şi să putem lua ira1ul. 5a care 1upanul donzelei îşi aduce şi el mutra — #e or mamei ucii ăştia ; — Să desc+idem niţel, ca să-şi poată înârti monumentul. Eipul ricanează < — Dacă şi ăştia mai sunt +amali ? "-au decât să ridice canapeaua canapeau a pe dungă. %e urmă nu mai zice nici pâs, întrucât 'at+ias i-a lucrat la ţanc, stropindu-i, aproape drept în 0ot, cu unul dintre gazele acelea drăguţe, al căror secret îl deţine şi care ne-au fost atât de< folositoare în arlem, în cărticica mea precedentă. 'ână de maestru, ce să-ţi spun ; #a un fulger. 3raţul întins, ţinând un cartuş metalic 7sssssstttt, îngeraşul meu/. Erosc ? #ei doi gâfâie de câtea ori, cu disperare. Apoi se pră0uşesc. #u o iz0itură de umăr,
smulg lanţul de siguranţă. Deloc greu ,e de a1uns să tragi uşa spre tine şi să te înfigi în ea ţeapăn. . 'at+ias îşi plasează pe nas o mască mini şi intră primul în garsoniera căreia se duce să-i desc+idă larg ferestrele, ca şi ferestruica de la 0aie, ca să prooace un curent curăţitor. . Se întoarce puţin mai târziu. — Aşteptaţi câtea minute înainte de a pătrunde, ne sfătuieşte. împart ordine către ec+ipă < — Duceţi înapoi materialul, tipilor = misiunea reuşită sută la sută. 'îine o să stropim performanţa. Docili, ei operează în sens iners. Keremie, @oşcoă şi măndel intrăm în posesia împre1urimilor. începem să pregătim trezirea ucigaşilor, punându-le cătuşele (e rândul lor sa ai0ă dreptul la ele e le ?). Apoi îi târâm în garsoniera propriu-zisă, un colţişor coc+et, unde tre0uie că- ţi pică 0ine să înşuru0ezi o donzelă operaţională. — Aânt şi energie, scumpilor, legaţi-le şi um0lătoarele ? recomand. întreprind o perc+eziţie ultra a locuinţei. Descopăr două puşcoace mari cât coapsa mea, două perec+i de cătuşe, un purcoi de parale, pe care renunţ să le mai număr şi o foarte sofisticată trusă de spărgător care lucrează prin 0locuri. * dată aceste formalităţi îndeplinite ,i-i arăt lui 'at+ias pe cei doi. — 'ai au mult până să se trezească ; — Depinde de organismul lor. #u siguranţă că fata fa ta a dormi mai mult decât 0ăr0atul. Să zicem că o oră, cel puţin. 'ă apropii de telefon, să-l anunţ pe 3ătrânul. Aces1a uită. —3rao, micuţul meu drag ? i încă fără ărsare de ânge ? %entru o clipă, co0oară glasul< — Apropo de sânge... %resimt că se pregăteşte o căcănărie. i cum el întârzie să continue, risc un < — 9ă ascult, domnule director ? "u prea e 1o4ce ce are să-mi zică. 3a c+iar e&cesi deneplăcut, o g+icesc după cum îşi drege glasul, încurcai — Afacerea asta ţine de mediul diplomatic, San-Antonio. $şti cuma cu ma singur ;
— $u nu, dar timpanul meu da, puteţi p uteţi or0i. îşi curăţă din nou ţeaa aruncătorului de gunoaie. — Eocmai am ţinut un consiliu de răz0oi cu c u instanţele cele mai înalte... #u instanţele a0solut cele mai înalte, San-Antonio. De aici rezultă, conform părerii unanime, că nu tre0uie să ai0ă loc... ăă... nici un proces al asas-sinilor = şi nici... ăă... o anc+etă, înţelegi ; 7ac pe zăpăcitul < — Atunci tre0uie să-i punem în li0ertate, după ce îi o0ligăm să ne promită că n-o iau de la capăt, domnul do mnul e director ; 'oşul se oţărăşte ? Eonul îi deine aspru. — ,"u mă înţelegi, San-Antonio ? Se cuine să... Să-i interog+ezi interog +ezi pe oamenii ăştia la ma&imum. %ricepi ce reau să zic ; 5a ma&imum. i pe urmă să-i faci să dispară fără gălăgie. Accidentele de maşină nu nu sunt pentru câini. — Adică, ricanez, tre0uie să găsesc nişte ucigaşi plătiţi ca să-i suprim pe aceşti ucigaşi plătiţi ; 3ătrânul iz0ucneşte într-un +o+ot de râs care sună la fel de fals ca monedele de plum0. — #e nostim ? #e spirit ai, micuţule ? $i 0ine.... ăă..., într-adeăr, ai rezumat dorinţele guernului nostru.... — Dorinţe neformulate, desigur ; insist eu. — 7ireşte ? întru totul neformulate. — 9ă pot pune şi eu o între0are, patroane patroan e ; — *ricâte rei, copilule, 0ăieţelule, 0e0eluşule. — Drept cine mă luaţi ; îi trântesc, e&act înainte de a proceda p roceda la fel şi cu telefonul. Ale&ander 3ranl0itt, prim-ataşat (de asemenea morauri) al am0asadei 9.S. la %aris, apăsă pe interfonicul cu mustaţă centrifugată. — Să intre 3en Cil04 ? aruncă el scurt. $ra un ^uin^uagenar înalt şi atins de cuperoză, cu părul de un 0lond aproape roşcat, cu oc+i spălăciţi, cu fruntea plină de cute ca a unuia care se străduieşte, la um0lătoare, dar e al dracului de constipat. Bn drapel american, nemaiauzit de decorati în suportul lui pentru um0rele, desăârşea mo0ilarea funcţională a încăperii.
"oid enit semăna cu un reprezentant reprez entant al prânzurilor la plic (goleşti unul într-o 1umătate de litru de apă caldă şi o0ţii o sauroasă raţă cu portocale ori un cuş-cuş cu toate ingredientele). Aea Ae a în înfăţişare cea de ins 1erpelit şi totodată de spion, care te deconcerta. #ostumul lui uşor părea să fi petrecut şaisprezece nopţi în transsi0erian, iar cămaşa desc+eiată la guler că a făcut drumul dus şi întors. %urta o pălărie de fetru, cum aeau Fncorupti0ilii/ în serialul cu $lliot "ess. "u se sinc+isi să o scoată decât după ce se aşezase în fotoliuldin faţa interlocutorului său. — * urgenţă, DicH ; între0ă. Dacă şo0olanii ar or0i, glasul lui ar fi fost de şo0olan. #+iţcăia în loc să se fornăie. Se uita la ataşat cu un aer detaşat, dar priirea îi era atât de arzătoare, încât îl incomoda totuşi pe izaiul său. %este câtea clipe, nu mai aea înfăţişarea unui reprezentant al +alelii false, ci semăna cu un cerşetor sau un copoi neP-4orHez negli1at. — * c+estie 0izară, 3en ? #a orice ins al cărui timp este preţios, Ale&ander 3ranl0itt intră de-a dreptul în su0iect < — Feri am primit izita unui 0ăr0at, un francez, care îmi propunea propun ea sămi ândă un secret. — tn 1o0ul dumitale, tre0uie să se întâmple deseori, o0iectă izitatorul. — 'or puţin decât îţi O înc+ipui. Eipii de mare anergură a nergură se duc să 0atăla uşile potriite, nu la cele ale am0asadelor. — #eea ce înseamnă că guguştiucid gug uştiucid dumitale nu e un campion. ca mpion. — Bn tip ciudat. Ee ia repede cu frig pe spinare dacă încerci să-l prieşti în adâncul oc+ilor. 3ăiatul ăsta i-ar lic+ida, cu siguranţă, pe mă-sa şi pe tat-su pentru o cutie cu 0ere, când îi e sete. %retindea că deţine un secret uluitor care, după el, alorează un pac+et de dolari uite-atât de mare ? Dolarul nu mai e ce-a fost, dar continuă să stârnească apetitul... — Bn ţâcnit, aşa-i ; emise 3en Cil04. — "u. 7iindcă tre0uie să-ţi spun, 0ătrîne < după ce am a m raportat despre asta superiorilor, a rezultat că sferele noastre oculte aflaseră de e&istenţa unui asemenea secret şi că el le interesează mai mult decât
tot ceea ce îţi poţi imagina. Scumpele noastre capete gânditoare/ au socotit c+iar drept miraculoasă interenţia tipului. S-au aplicat să sfârâie precum c+i0riturile şi mă însărcinează să merg mai departe în tratatiele cu 0ăiatul. $ posi0il ca acesta să fie un neserios, dar e posi0il şi să nu. Fstoria a doedit că, foarte des, nişte nene a1unşi a1 unşi la unag+ie erau posesori ai unor c+estii suscepti0ile să modifice soarta lumii, iar anumite guerne au aut proasta inspiraţie de a nu-i lua în serios. i pe urmă îţi înc+ipui un indiid atât de îndrăzneţ încât să rea să ândă gogoşi la o am0asadă ca a noastră ; #u atât mai mult cu căi musafirul meu aea o mutră şmec+eră cât o sută de maimuţe. — 3un, alunei lotul merge de minune, remarcă 3en = ce mai am eu de făcut în poestea dumitale, DicH ; — Aşteaptă ? Eocmai că nu totul merge ca pe p e roate. !mi dădusem întâlnire cu omul, la ora nouă seara, într-un 0ar de pe #+amps$l4sees, ca să aansez cu tratatiele = dar n-a enit. 5ucru cu atât mai surprinzător, cu cât el însuşi a insistat în ceea ce prieşte urgenţa târgului. $l a cerut întâlnirea. 5-am aşteptat până la ze#e şi 1umătate = degea0a. Speram să capăt eşti de la el la am0asadă, in dimineaţa asta, dar nimic. 9a să zică, dacă înţeleg 0ine, contezi pe mine să ţi-l găsesc pe fanfaron. — Afirmati ? răspunse Ale&ander 3ranl0ilt= se dădea în ânt după lim0a1ul de 0o4-scout. — De unde demarez ; — De la trei elemente, dintre care unul, în mod sigur, eo scorneală — numele lui, reau să spun. A spus că se c+eamă @egalo = dar asta pute a pseudonim. Eotuşi nu tre0uie să negli1ăm nimic. Al doilea element < 0arul unde mi-a sta0ilit întâlnirea, 5e 'azagran, ne putem p utem imagina că îl frecentează, mai mult sau mai puţin, nu ; — "u e sigur, răspunse cu prudenţă 3en Cil04. i al treilea element ; Bn zâm0et radios, de îningător olimpic plecăndu-şi capul, de pe cea mai înaltă trapiă a podiumului, pentru a-şi primi medalia, lumină cuperoza diplomatului.
— 7otografia lui ? răspunse, desc+izând sertarul. %oate nu şti dar, în fiece 0irou din am0asadă, un dispoziti ingenios permite filmarea şi înregistrarea pe magnetofon a oaspeţilor noştri. îi întinse celuilalt un portret de mărimea 2]2V. Cil04 începu să-l scruteze concentrat. — Ai dreptate, spuse, omul ăsta e un ticălos de cea nud 1oasă speţă. — %uţin îmi pasă — daeă-i in măsură să ne ând/ ceea ce mi-a propus. — $ste, cuma, e&clus să aflu şi eu despre ce-i or0a ; între0ă negli1ent Cil04. Ale&ander se gândi. — 5a urma urmei, nu, şi te-ar putea a1uta la cercetări. $ or0a de un truc în stare să opereze transferurile de personalitate. .. #elălalt se încruntă. — #e înţelegi prin asta, DicH ; Să mă ia dracu dacă mă prind la cea în priinţa gadgetului dumitale. — îţi înţeleg stupoarea, 3en ? După cât se pare, e... să zicein că e o c+estie care produce permutarea eului profund/ a doi indiizi. Astfel, dacă noi doi am seri drept co0ai, ar fi posi0il ca dumneata să moşteneşti com= parlamentul meu iar eu pe al dumitale. — $ o ţâcăneală, nu ; — A0solut. Dar îţi dai seama de implicaţii, când se poate efectua... ăă... operaţia ; @ămaseră pe gânduri o clipă. Apoi Cil04 se smulse din scaun şi se gră0i să-şi îndese pe cap găina, ca dintr-m film de serie 3. — 'i-ar plăcea să pot iziona şi asculta înregistrarea acestei ciudate izite, declară el. — *.., aăresează-te %amelei #urtis, ea se ocupă de asta. Se despărţiră. "oaptea era apăsătoare. #u mirosuri grele, zgomot zgo mot de trupuri, tărăgăneli fără sfârşit.
#uplul nu şi-a dat prea 0ine seama de situaţie. #e nu pricep cei doi este de ce, după ce au fost descoperiţi şi neutralizaţi, nu sunt întemniţaţi. #eea ce îi nelinişteşte groza pe domnul şi doamna fiinţaşi cu sim0rie. #u atât mai mult cu cât nici nu li se or0eşte. "ici o între0are nici un cuinţel. Sunt a0andonaţi, aşa încătuşaţi, pe coorul din garsonieră. 5a capătul unei ore, fata a rut să protesteze < — Dar, în sfârşit. Dumnezeule mare, cine sunteţi şi ce reţi ;, — 7leanca ? Am făcut eu, domol, cu un aer a0sent ca unul care caută cea şi este pe punctul de a-l descoperi. i fiindcă piuia, i-am ordonat lui Keremie să-i pună căluş. tie de minune s-o facă, slu1indu-se de un colant tal domnişoarei, găsit într-un sertar al comodei. * sileşte să desc+idă gura, strângând-o de nas şi îi plasează, în Ffleanca fermecătoare, colantul răsucit în preala0il = i-l petrece pe după ceafă şi îl înnoadă /Strîns în dreptul gurii. -Fmpeca0il ? Dacă s-ar organiza concursuri internaţionale /e pus căluş, domnul 3lanc ar în+ăţa cupa ? înainte de a se câră0ăni, 0ăieţii de la mutări mo0ilier populaţie/ miau adus o mare cantitate de tinic+ele 0urduşite cu mâncare şi 0ăutură. #um s-ar zice, putem, rezista unui asediu ? 'at+ias l-a fotografiat pe 1upan înainte ca acesta sâ se trezească şi i-a luat şi amprentele degetare, cum spune Grasul după care a spălat putina. Bn ceas mai încolo, îi pica identitatea ucigaşului, u cigaşului, iar el mi-o telefona < Kean-Kac^ues Au0erenillel, născut la #leromant-7errand. Fată-i isprăile, pe scurt < fiu de comerciant, studii mai degra0ă strălucite, dar plin de instiente murdare. în cursul unei încăierări, a despicat pe 1umătate craniul Bliul coleg, şi a fost trimis la şcoala de corecţie. începînd de aici are loc repriza decisiă a meciului său. 5a ieşirea din şcoala de corecţie, se duce la 54on, se în+ăitează cu nişte 0orfaşi, participă la spargerea unei 0ănci şi e înşfăcat. %atru primăeri la mititica ? $ de crezut că la 0aşca îşi făureşte o filozofie nouă, fiindcă după e&ecutarea pedepsei dispare în natură şi nu se mai or0eşte de el. F-a căzui fisa că lumea infractorilor nu-i de nasul lui. *mul e un indiidualist. Deine ucigaş plătit.
Ascult rezumatul pe care mi-l face 'at+ias şi continui să-l priesc pe insul culcat la picioarele mele. i el se c+iom0eşte la-mine. Drace, ce mutră de ticălos are 0ăiatul ? #ruzimea firească îi e atenuată de nedumerirea care-l roade. îşi pune între0ări şi nu îndrăzneşte să ni le transmită. %rea mândru. îi e ciudă că s-a lăsat gă0-1it ca un maimuţoi. *rgoliul lui a încasat un 0om0eu ţeapăn. 7iindcă e inteligent, are şi instinct. A înţeles că pentru ei doi pute urât de tot. %lanul meu e fără greş îndată ce tot acest circ se a termina mă oi întoarce la 'arieKeanne. 'ă 0ântuie floricica asta gal0enă ? Keremie îşi desc+ide o cutie de coHe şi o gâlgâie. — "u ţi-e sete ; mă întrea0ă. "ote< 2 Au0erge en iile — +an la oraş (ii.tr.). — "u, dar ar tre0ui să ne faci cea de îm0ucat, î m0ucat, fiule. $&plorează proiziile. — %ate, pui rece, 0rânză ; — *.. — i, desigur, 0ei şi in. — Desigur. @oşu. "-aem decât roşu, pentru că tu ai făcut lista şi nu-ţi place al0 ? se strâm0ă nea sc+Partz. — Eu nu 0ei in deloc, aşa-i ; arunc arun c eu. — 3a aş rea. — Atunci ce te ia gri1a că nu e al0 ; 3ine. "e dăm seama de inutilitatea conersaţiei noastre. Stăm aici, punem la cale o mare loituri 0izară şi ne +ârâim ca c a doi şcolari gata să se smotocească din cauza culorii 0om0oanelor lor pe 0ăţ. %e timpul cât clămpănim,. pornim teleizorul, ca să ascultăm 1urnalul de opt seara. 9reau să aflu dacă sc difuzează comunicatul meu. Da ? 3ăieţii îl etalează c+iar în a doua poziţie, imediat după aiurelile iraniene. "outăţi cu priire la asasinarea am0asadorului din EoufoulHan = poliţia are coningerea intimă că domnul Ea0îtâ ungou a fost ucis fiindcă deţinea un secret de o importanţă capitală. 'ai este aproape sigur că secretul i-a fost smuls prin tortură de către ucigaş şi
că acesta ar fi si sta0ilit unele contacte cu scopul de a negocia ânzarea.../ 'ă 0enoclez la cei doi în timpul cât durează respectiul 0la-0la, pe care îl ascultă cum te ăd şi mă ezi. aând în edere că aparatul lucrează cât îl ţine tu0ul ca-tolicţ cum zice 3eru). %riirea sc+im0ată între ei instincti. #ât ai zice peşte, fătuca Smurg+ şi-a întors mutra către elefantul 3i0i al ei. 2 se citeşte, pe ce i-a mai rămas din c+ip, o oarecare 0uimăceală. Au0ergenille, în ceea ce-l prieşte, se trage la faţă, pe nepusă masă. $u şi cu domnul 3lanc continuăm să tragem de pui. #olegul preferă aripioarele, ceea ce pică 0ine, dat fiind că măndescu are o predilecţie pentru pulpe (în cazul de faţă, a şi în altele, gusturile g usturile nu se sc+im0ă). 7aptul că rămânem impertur0a0ili crează o am0ianţă ummplită pentru cuplul infernal. După ce am ras şi 1umătate din cammem0ert-ul e&tra. pătruns până în inimă/, cum zis 0rânzarii, mă trag niţel înapoi, satisfăcut de această masă pe cinste. — i, 0ineînţeles, tot negrul tre0uie să strângă restu-le ? e&clamă acru dom omnnul 3lanc. nc. — 3a nu, spun eu, sărmanul negru ne gru se a trânti în otoliu şi a edea #olum0o la tele, în timp ce marele icălos de al0 a 1uca rolul de picolo. i uite-mă făcând pe micuţa cameristă, ducând farfuriile, pa+arele şi tacâmurile la c+iuetă, unde le spăl de mântuială. $&istă în c+icinetă o maşină de spălat ase, dar nu merită să o pun în funcţiune numai pentru atâta şi, de altfel, nici nu ştiu să um0lu cu ea. — Am neoie să merg la toaletă ? face deodată Au-0ergenille. Au -0ergenille. "u-i răspundem. @idică tonul < — Auziţi, ăia doi ; Ere0uie să mă slo0ozesc. 'ă întorc în garsonieră cu mâinile roşii şi umede din cauză de 'ir supraacti pe care, pro0a0il, l-am folosii în e&ces. — Defec+ează ? îi zic. #ine te împiedică ; Ai o gaun la locul potriit, după câte ştiu ; Eocmai asta şi nu altcea pune moţ stuporii lui. 'ă duc să mă aşez pe canapea, nu departe de Keremie. Fnsul începe să mârâie <
— Doar n-o să mă lăsaţi să mă spârcâi în ţoale ? *ftez < — Keremie, pune-i şi lui 0otniţă, n-am c+ef să nZ spargă t=mpanele t= mpanele cu pro0lemele lui intestinale. Domnul 3lanc se supune, graţie unei alte perec+i dI colanţi. 7ata are o liotă de ăştia. 9izionăm programul până la tele1urnalul de noapte care repetă ce s-a spus la cel de la ora opt. După care ne pregătim de culcare. 9erificare a legăturilor şi a cătuşelor. Fau notă că fata a făcut pipi pe ea, cum se zice pe la noi. #eea ce înseamnă că sunt gata să accepte orice. 7iinţele căror., nu le dai posi0ilitatea nici să mănânce nici să facă restul, a1ung repede la capătul deprimării. "u simt pentru cei doi nici compasiune, nici regret. $ de a1uns să eoc cadarul torturat al nefericitei sale $&celenţe, ca să-rm alung din inimă orice urmă de milă. Aceste două fiinţe sunt nişte călăi sadici, lipsiţi de orice 0un simţ. "efiind un adept înerşunat al legii talionului (3eru spune a galionului) găsesc totuşi că e drept iOj tragă şi el ponoasele. Deşi cînd mă gîndesc că 3ătrînul, cu o oce liniştiO, fără pic de emoţie, e&act ca şi cum m-ar fi anunţat cţ nu-i plac sardele în salata de "isa = mi-a poruncit să-i neutralizez de tot, mi se taie respiraţia. #e-o să fac cu aceşti doi ori0ili după ce-mi oi fi dus misiunea la 0un sfîrşit ; 'ister. 9a tre0ui ca moş Ac+ille să-şi găsească alţi +ing+eri. Domnul 3lanc doarme primul. Am +otărât să împărţim noaptea pe din două. $l a soili de la zero la patru, eu după aceea, de la patru la opt, dacă nu cuma zorile mă or scoate din scutece mai dereme. * las mai moale cu 0ecurile, fiindcă doar o lămpiţă cu 1upn e de a1uns pentru a lumina încăperea. #u +aina aruncată, cu 0ărcuţele scoase din picioare, 0ine înfipt într-un fotoliu, pun la cale un is, cât se poate de şucar, cu oc+ii desc+işi şi în cursul căruia pornesc în călătorie, într-o ţară a soarelui, alături, de micuţa 'arie-Keanne. Fi cumpăr roc+ii uşoare ca petalele de nal0ă roşie şi facem dragoste întro cameră climatizată, ale cărei ferestre dau spre o mare al0astră. #ând ar o damicelă în cap e mai rău decât dacă o ai pur şi simplu. Fţi prezinţi cu încetinitorul mormane de fragmente de film. 7iecare diferă prea puţin de cele-lalte. Dar un progres e&istă. * dată d ată ea stă pe pat, în formă de _/ cât se poate de grec, iar tu eşti îngenunc+eat în furca
desfătătoare. Altă dată, te afli paralel cu ea, îi ridici piciorul drept şi i-l trimiţi, delicat, pe %ollu& într-o e&pediţie speologică. Sau... Drace, o să-ţi reinentez ama Sutra. Amorul e o eşnică inenţie — altminteri nu e&istă nimic mai 1alnic. i orele trec... 3ăr0atul dormea într-un pat cu lăţimea de cel puţin trei metri şi aşternut cu cearşafuri 0rodate somptuos. Soneria casi melodioasă a telefonului îl trezi. Ere0uie că ţârâia de mult timp, fiindcă omul ausese un is cu mai multe episoade, desfăşurat în decorul unei catedrale unde aea loc o căsătorie princiară — sau poate c+iar încoronarea unui rege ; Eotul era numai poezie şi muzică, de o amploare solemnă.
înainte să desc+idă oc+ii, oftă şi-şi. mişcă 0uzele. #u un gest infaili0il prinse întrerupătorul olant, de la capatul patului. * pară/, după moda ec+e, din aca1u încercuit cu fildeş. 5um.na roz a eiozei reuşi să-l dezmeticească de-a 0inelea. 7ără gra0ă, ridică receptorul telefonului aşezat lângă lampă. @ecunoscu îndată ocea. 9ocea 'r0ătească, aspra şi rece. — Ee-am trezit ; între0ă ea de-a dreptul, fără ca interlocutorul să-şi fi rostit, numele. — "u-i nimic, răspunse. — Ee-ai uitat la informaţiile teleizate ieri seară; . — "u, făcuomul. #ât e ceasul ; / — Aproape două. 5a celălalt capăt al firului, interlocutorul nocturn reluă< — 'i-e teamă să nu aem pro0leme cu tipul însărcinat cu operaţiunea pe care o ştii. Deodată fostul adormit se trezi pe deplin, deenind de o luciditate ascuţită. — #e fel de pro0leme ;
— #red că şi-a făcut clientul să se spoedească înainte de d e a-l trata. "u mă surprinde = când am aflat că insul acela a fost zgâlţâit îngrozitor, am aut o presimţire. #+estia asta nu intra în cadrul a ceea ce îi cerusem. $ra făcută pe gratis. *r, eu nu am multă încredere în actele gratuite. 'ai ales de felid ăsta. — Dar nu putea preedea că... că.. . — %resupun că insul s-a speriat şi i-a propus un târg = dar prietenul dumitale nu putea înc+eia aşa cea, şi atunci a recurs la mi1loace energice. — Acest tip nu-i prietenul meu ? protestă omul. 9aletul dumitale îţi e prieten ; "u primi nici un răspuns. Simţea crescând mânia interlocutorului şi se temea de ea. — $şti sigur de ce spui ; între0ă. — Sunt ipotezele poliţiei. — * ipoteză, aşa cum îi arată şi numele, poate fi foarte departe de parte de realitate. — Ar fi de dorit = totuşi tre0uie, de urgenţă, să luăm măsurile ce se impun. — Adică ; . — Să-l împiedicăm pe tipul cu pricina, să or0ească. tii unde se află; - #el interpelat simţi că-l ia cu fier0inţeli. — Deocamdată nu. $ un ulpoi şmec+er = de regulă, îşi sc+im0ă domiciliul după fiecare afacere rezolată. — în cazul ăsta, cum faci să intri în contact cu -el ; — După câta timp, îmi indică noul său loc de întâlnire. W . < — Aşa încât acum ai pierdut legătura ; — %entru o anumită perioadă, da ? coneni con eni cel din pat. — %erioadă lăsată la 0unul lui plac ? scrâşni celălalt. Să ştii, 'orlon, c+estia asta tre0uie pusă la punct fără întârziere. %resupun că mai ai în dosare şi alţi... te+nicieni ca el ; — #a el poate că nu, fiindcă e un u n profesionist adeărat.
— în cazul ăsta, găseşte un amator în stare să lămurească situaţia sau rezolă totid c+iar dumneata. Se pare că, în ceea ce prieşte anumite lucruri, eşti cel mai com. petent om din 7ranţa ; Brmă o nouă tăcere încărcată de gânduri mo+orâte. Fnsul de la telefon reluă < — $i 0ine, ca în gluma aceea ec+e, e c+e, acum eu o să dorm, dor m, iar dumneata o să te frămânţi, 'orlon ? Salut? i înc+ise. 'orlon făcu la fel. Apoi se ridică şi se duse la 0aie. să îng+ită câtea pastile. *glinda de deasupra c+iuetei reflectă o mutră deloc agrea0ilă, pe care el se sili să o contemple. Se îngrăşase din nou, mai pierduse din păr, iar pungile de su0 oc+i oc +i i se umflaseră. în curînd tre0uia să meargă iar să-şi opsească faoriţii lungi fiindcă, după numai opt zile, începuseră să redeină suri. 5a ora patru, deoarece tot nu mi-e somn iar isul continuă să-mi fie drăguţ, decid să-l las să doarmă pe Keremie care, dimpotriă, lucrează pe nări din răsputeri. #ând ai stingătoarele de lumânări de un asemene cali0ru, sforăitul e o îndatorire. "asometrul domnulu 3lanc îmi aduce aminte de +ornul gigantic, din ta0lă înnegrită, al unui +otel din #ourceel (nu mai ştiu care, dar nu te poţi înşela < e în apropiere de o potecă). Dinspre perec+e in mirosuri urâte. De data asta, cu trecerea timpului, cei doi afumători de carne omenească şi-au dat drumul din plin. Far eu 1u0ilez, fiindcă şi 0ietul moş ungou se scăpase cât îl ţinea pi1amaua, sărmănelul, atât de lare îl speriaseră şi-i făcuseră numai rele ticăloşii ăştia. * lumină palidă începe curând să dea târcoale în spatele o0loanelor. Aud un zgomot ca de grăunţe agitate într-o sită (cu mine, măi amice, 0eleaua ţi-e găsită, şi îmi tre0uie cea timp până să înţeleg că e ploaia care face aşa. Eoda4, ma+omedanul ne spune ra+at şi se păstrează pentru marile stropeli ce plutesc dincolo de cumu-lus, nim0us, ni m0us, petrus, amin ? $ ploaia de ară peste %aris, îmi cam place. %arisul su0 ploaie e o poezie de 9erlaine, cred eu.
@eeriile-mi răzleţe încetează să mai aparţină isului, pentru a deeni senzaţii delicate. Să fie du+oarea pestilenţială a celor doi ; Dar şi eu încep să nu mă mai simt curat, trupul se deteriorează al nai0ii .după o noapte de eg+e, crede-mă. #e dug+eană fragilă ? Ee dai mare şi tare, şi pe urmă, ezi, în câtea ceasuri miroşi urât, deii delicescent în propriile 0oarfe. "u ştiu dacă amanţii teri0ili au dormit reun pic, fiindcă nu mi-am prea făcut gri1i din pricina lor. #alculez cum să mă de0arasez de0 arasez de ei după ce am o0ţinut ceea ce sper. @aţiunile de stat — nimic nu e mai înspăimîntător. îi fac pe oameni să ia cele mai rele +otărîri. i după, a1unşi înapoi, la iaţa o0işnuită, cum se aran1ează seniorii guernanţi să-şi împace conştiinţa ; Să n-o întorci că sunt lipsiţi de aşa cea = toată lumea târâie câte una de colo-colo. îmi înc+ipui că, la unii, ticăloşiile de stat/ tre0uie să iasă la suprafaţă. Să 0ălăngăne cea în ei. Să-i împiedice să moară în condiţii igienice. %e mine unul âd de pe acum cât de tare mă sâcâie porcăriile porc ăriile mele de 0iped nu prea gânditor. %ăcatele tinereţelor/ de care or0esc 0ătrânii < şterpeleli, minciuni, fete 0orţoase, înşelăciuni, insulte, tot tacâmul. întregul pac+et de rufe murdare, pe care nu a1ungi niciodată să-l speli pe de-a întregul şi nici cum se cuine. %erşii, *rna, A1a& 2 — cucu ? $ ca scâr0oasa pată de sânge de pe c+eia de la şifonierul lui 3ar0ă Al0astră. Erecutul e cala0alâcul tău, secătură ? @ăscumpără-ţi o neinoăţie, fii 0un apostol, creştin a-ntâia — îţi a rămâne mereu oglinda, să te silească să co0ori priirile. *ra cinci, apoi şase... Strada se trezeşte, cum cânta 0unul Dutronc. #artierul îşi capătă iteza de croazieră. 5a şapte. îl trezesc pe all 0lacH. 7ace un zgomat de aion căruia i se acţionează aerofrânele, şi două 0ile al0e, mari ca nişte geamanduri de ştrand, i se iesc pe faţa întunecată. Se zgâieşte la taan, se ridică într-un cot. — $ rândul meu ; murmură cu glasul lui Armstrong, cântând câ ntând ello, Doll4 ., când zilele îi erau pe sfârşite. — Am lucrat eu şi în sc+im0ul tău, 0londinule ?
îşi dă seama că ziua a enit,- şi cu multă ploaie, ca s-o facă mai puţin eselă. %riire profesionistă către perec+e. — Domnul şi doamna au stat cuminţi ; — "u prea ăd cum ar fi putut face amor. a mor. Keremie pompează zece metri cu0i de aer cu uriaşa lui gură de entilaţie. — Dar aici pute. 0ătrâne ? — Deoarece clienţii noştri s-au scăpat pe ei. — * să fie o plăcere ? — "-ai decât să-ţi înfigi câte o pernă în fiecare t nară = tocmai toc mai 0ine. aem două ? #ască şi profită că are gura cât o şură ca să-mi arunce la sfîrşitul traseului < "ote< 2 #unoscute mărci de detergenţi (n.tr.). — $şti prea de tot, 0ătrâne ? $ gata cafeaua ; — 'i se pare că rei prea multe = ţi-ar plăcea, poate, ă mă duc să cumpăr şi nişte cornuri ; — "u, dimineaţa mănânc smoc+ine stropite cu ulei e măsline. Bleiul de măsline e secretul sănătăţii. Se-duce în locul acela apoi, de reme ce tot e la 0aie, îsi oferă un dus. sta 1oacă de-a dreptul "oapte de %rinţ/ la amicul Au0ergenille ? '-aş duce să pregătesc o cafea în timp ce negrul se a0luţionează, dar mă tem de cei doi golani. Aşa că rămân în fotoliu, cu şalele stră0ătute de durere, cu priirea usturându-mă de atâta eg+e O. 7ătuţa $lodie constat în mod clar că a a1uns la caoătul liniei. De câtăa reme se zârcoleşte, se tânguie, îmi aruncă priiri înne0unite. Fn fond, nu-ţi tre0uie prea mult timp ca să-i aduci pe răi la discreţia ta. încetul cu încetul, tânguirile i se prefac într-un ţipăt continuu. %riirea îi rătăceşte, într-o semi-ne0/unîe. * să dea drumul unei crize de neri păpuşica. Domnul 3lanc se ieşte, gol pe su0 un prosop de 0aie 0leu, de culoarea spanacului.
— Damicela face tără0oiul ăsta ; — Are draci ? zic eu liniştit. "u merită să te îm0raci imediat, Earzan, putem face o cafea â poil2 = o ştiu, fiindcă am încercat şi eu, într-o dimineaţă, la o doamnă =Z cărei 0onă aea zi li0eră. Aând în edere că i-am acordat o întreagă noapte de somn, se duce în c+icinetă fără să protesteze. Eânăra murg+ îşi continuă concertul. Kupanul se sticleşte la ea neliniştit, încercând să o încura1eze cu priirea, dar ea — sufletul ? %lezneşte şi atâta tot. 'ă apropii de Au0ergenille. — Dacă pipiţa continuă să protesteze, o să-i radem o in1ecţie, îl anunţ. i adaug < — Bna adeărată, ea aia de li se face potăilor ce nu mai pot fi indecate, te prinzi -ncotro 0at ; încuiinţează. — îţi scot 0otniţa, potoleşte-o. Fnutil să z0ieri, ei muri înainte să-ţi fi terminat ţipătul. Dezleg colantul care-i slu1eşte drept ză0ală. 5-a ros cu dinţii mâncăcioşi şi e năclăit de 0ale. Dacă cred că e&presia ţine de franceza corectă, dar #e-i cri asia ; Dacă ai şti cute mai am, ţi-ai scoate placa, să zâm0eşti mai larg.. SA "A. O ă poil< în pielea go goală/ şi totodată l la ma mare fi fi&/ (n (n.tr.). — Ascultaţi, face niţel patetic, dacă reţi cea, spuneţi. #e aşteptaţi ; — Erea0a mea ? , — %entru cine lucraţi; "u sunteţi de la poliţie procedeele oastre nu seamănă cu ale sticleţilor. $ 0ine copt E.'. 3elu. #a un aocado 2 pe su0 cuirasa negricioasă, 0urduşit de o carne ce seamănă cu caca de 0e0eluş şi care ar aea acelaşi gust fără sosul cu oţet de care e întoărăşită. $u MM fată împietrită. 'ut. Eactică mare. Eăcere W niciodată nu-ţi oi putea or0i îndea1uns despre ea. 0ăiete — numai asta contează. Li se caută ceartă, eşti în1urat, cinea rea să te frăgezească ; @eacţionează şdar în tăcere. *amenii sar la tine, cel mai adesea,
fiindcă ie spui una şi alta. *punându-le însă dispreţul tăcerii ce-i mai încaleci, amice ? *, la, la ? Apostolul îi dă înainte < — 5ucraţi pentru americani, ai ; ei, iată că deine de ine interesant. — ' -au filat când am ieşit din am0asadă şi or să-mi scoată secretul fără să arunce un dolar, nenorociri ? 3ine, o să i-l pasez secretul ăsta de ra+at ? "umai ă, după aia, a tre0ui să ne lăsaţi, dracului, în pace. u -am făcut nimic, mititica, şi cu mine. %ur şi simplu ă propunem un târg. i dacă ă +otărâţi să ne-o daţi u0 coadă, o.H îng+iţim cacialmaua, nefiind călare e situaţie. Bn timp mă uit aiurea. %ierdut în /isele de peste oapte. tii, aşa tre0uie să fiu al nai0ii de impresionant, -aş fi crezut niciodată că am un aer cumplit. Au0cr-enille s-a năpustit de-a dreptul în 0reşa pe care a ezut că o întrezăreşte. "ote< 2 Aocado < aocat fr.-fruct tropical comesti0il. 7aptul că a fost scos pe tuşă n +alul ăsta de către o ec+ipă eficientă în care e şi un egru l-a făcut pro0a0il să-i 0ănuiască pe americani, piţa ? Feri a rut să negocieze descoperirea şi s-a duWs... 4anHees. i acum îi sare în oc+i faptul că şmec+erii a or să-l facă poştă, în patru la0e. Fmploră < — 3ine, ă dau secretul. Eot ce ştiu. #e altcea mai 0un aş putea face ; 'ă înorc spre ing-ong, care, imo0il, ascultă cu urec+ile ciulite, deşi oricum le are mari ca şi nările. — $ un carnet pe masa de 1oc, notează no tează ce o să spumi tipul. K6r6mie se leapădă de prosop şi se supune. 'ăţiguşul îi e mai puţin întunecat decât restul trupului, şi se 0ălăn-găne ca trompa unui elefant la promenadă. Fa loc la masa frumos mar c+etata, pe care se află un 1oc de cărţi ce tre0uie că le serea celor doi ticăloşi ca să-şi treacă timpul. — Gata, i-am dat dramul ? anunţă el. Au0ergenille Au0erge nille începe să or0ească, smiorcăindu-se. Are, deodată, aerul unei lic+ele mărunte, dintr-o mare ma+ala suprapopulată.
* maşină se opreşte în strada 'uette, în faţa imo0ilului locuit de @egal şi 3lanc+e-7leur = un @enault 22, negru, uşor eşte1it pe la aripi şi la paraşocurile care au paraşocat prea mult. Bn omideţ purtând o găină stil Fncorupti0ilii, o lasă, dezinolt,- în stânga maşinilor parcate la trotoar. Se numeşte 3en Cil04 (ceea ce ai şi presimţit) şi mai degra0ă 1u0ilează, aând în edere iuţeala cu care a ştiut să-l găsească pe nenea cel trecut pe la am0asadă. * anc+etă la 0arul 'azagran, pe #+amps-$l4s6es. 7otografia insului, scoasă scoa să din 0uzunar, şi-a arătat roadele. "imeni nu-i mai îndemânatic înde mânatic decât 3en Cil04. "imeni nu se pricepe ca el la tras de lim0ă. 7ără să pară că o face. * gentileţe de mai mare dragul, cum ă spun. Aproape că, atunci când nu ştii nimic, ai născoci ca să-i faci plăcere. 5a 0ar, un c+elner la pus în legătură cu un muşteriu care tre0uia să-l cunoască pe goro0etele din poză. 5a drept or0ind, nu-l cunoştea personal, dar îl ştia pe ărul cumnatului 0icicletei lui 0ăiatu. Eoate 0unele operaţii poliţieneşti sau parapoliţieneşti trec prin genul acesta de indiizi şi urmează aceleaşi meandre. De groază ca alergătură. * plăcere. *mul care l-a ăzut pe omul care l-a ăzut pe omul care l-a ăzut pe tip l-a paraşutat peste un al n-lea. %e scurt, în cursul serii, a a1uns la precedenta garsonieră a cuplului, în strada 'agellan. %lasă = păsărică se cărâ0ă-nise în a1un. Dar nu-ţi poţi imagina cât de 0ătăios e 3en Cil04. Are colţii încooiaţi, înţelegi ; #+iar să rea să slo0oadă prada, o dată ce şi-a înfipt dinţii în ea, nu mai poate s-o facă ? #ât ai zice peşte, în faţa imo0ilului pe de strada 'agellan a reperat-o pe 0ătrâna paralizată, proptită la fereastra ei, la parterul de peste drum. d rum. Doamna 3romP-sHi, ca să nu-ţi ascund nimic. 9ăduă de o eşnicie, aflată în îngri1irea fiicei sale care lucrează la 'inisterul %roiectelor. Dimineaţa, înainte de a pleca la slu10ă, aceasta din urmă o instalează pe scumpa ei mămică la desc+izătura ferestrei. De două d ouă ori pe zi, portăreasa imo0ilului, care are o c+eie, ine să o a1ute a 1ute pe doamna 3romPsHi să-şi rezole micile necesităţi şi să-i dea de 0ăut. 3en Cil04 s-a repezit drept la 0ătrâna paralitică. 7iica se întorsese acasă şi confecţiona inete pră1ite stropite cu un sos consistent de tomate, foarte usturoiat, nu mi-ţi spun decât atâta ?) #u manierele lui
delicioase, şo0olanul de America le-a cucerit pe doamne. După zece minute, aflase despre ta&iul enit să-i ia pe cei doi. Bnul mare, pe măsura cala0alâcului cărat de aceştia după ei. Bn @enault $space, conform descrierii. 'ai departe, pentru Cil04 a fost floare la urec+e. %este două ceasuri, îl găsise pe şofer şi ştia că omul depusese perec+ea pe strada 'uette. Aea ezitări doar în priinţa numărului. Dar îşi amintea 0ine că deasupra portalului se afla un ecuson de piatră, fiindcă era or0a de o clădire frumoasă, de la începutul secolului. Aşa că acum e aici, lângă +odoroaga prost parcată, cu dopul carag+ios 0ine înfipt pe ţeasta de şo0olan, 0eno-clându-se 0eno-clân du-se la locul unde se află negustorul de secrete. Fntră în casă. 5o1a portăresei e pe dreapta. Două trepte de marmură, mă rog frumos, şi o uşă de sticlă la care ţi-ai petrece frumoasele duminici la ţară, în reşedinţa secundară. 3en Cil04 ciocane la geamul de 1os. * zăreşte pe păzi-toarea imo0ilului (portăreasă se c+eamă doar aceea din locuinţele modeste). Eanti nu se dă înapoi de la nimic < cacao cu lapte gras, pâine pră1ită, cu unt şi pe deasupra şi cu dulceaţă ? Salut, caloriilor ? "u-i de mirare că s-a rotun1it, draga de ea ? * deran1ează peste măsură această inoportunitate, în plină sauraţie. *amenii ăştia, e de a1uns să fii păzitoare de imo0il şi credcă-şi pot permite orice? 3odogăne un Fntră/. i nenea nene a intră fără măcar să-şi scoată pălăria. %ăşeşte spre masă, 0inişor. Degea0a i-a aruncat ea un #e s-a întâmplat/ ca să încerce să-i frâneze înaintarea, să-l ţină la distanţă de tartine, el continuă să se apro-pie, 0ădăramd. Are un zâm0et, de ecleziastic luteran, plin de un altruism deşănţat. Se opreşte lângă ea, cu mormane de scuze, precum că a deran1at-o. că de n-ar fi fost or0a de cea important, ezi 0ine, drăguţă doamnă... Are un accent. $nglezesc ; îşi frământă mintea păziloarea, %rieşte, înmărmurită, foaia de cincizeci de firfirici care a apărut, în toărăşia untierei, pe faţa de masă. Auzi, ce-o fi trăgând năde1de nenea ăsta ; S-o percuteze la un astfel de preţ ; Să-şi ofere o mică suzetă matinală ; $ plină lumea de o0sedaţi, pe cuânt ?
Dar nu, generosul donator îşi e&pune cu multă gentileţe pro0lema. %oftim ? i e&+i0ă fotografia noului locatar al garsonierei. Fată încă unul — +otărât lucru, c+estia deine insuporta0ilă. Destul că ieri seara şi-a ârât coada şi poliţia in persoana unui inspector-fante, care a sec+estrat-o un ceas întreg pe doamna 9itrue 2 (îi dau această poreclă ca să le fac plăcere unor camarazi ca marazi de-ai mei care mă or înţelege) = şi încă în aşa +al, încât, la un moment dat, a riscat să-i strecoare o mână in 1urul feselor, te&tual ? încât 0iata de ea şi-a şi înc+ipuit clipa când îi a da de îng+iţit, pe ncmcsiecatc, în camera de (daturi. (#e-i drept, i-a cerut o întâlnire sâm0ătă after-noon in #artierul 5atin. "umai că se întrea0ă dacă se a duce. Sâm0ăta nu e simplu, fiindcă 0ăr0atu-să nu lucrează, iar fetiţa nu se duce la şcoală. în fine, poate "ote< 2 9itrue — pronunţia franţuzească a numelui celui ma? cele0ru ar+itect roman, 9ilruius. că a aran1a să-i trimită pe iată şi copilă la cinema, să adă #enuşăreasa, fiindcă poliţaiul pare dat nai0ii şi, când mergi pe patruzeci, nu tre0uie să laşi să-ţi scape o rangă ţeapănă.) ţeapăn ă.) Aruncă o priire spre portretul noului locatar. Dăscălită 0ine de 'onesiicr şi temându-se de poliţie, scutură din cap. — "u-l cunosc, nu l-am ăzut niciodată ? uia ?/ gândeşte 3en Cil04, în americană. "imeni nu dă lecţii de strâm0ături unui macac de soiul lui. îi detectează după miros pe cei care mint. Se ede, mai di+ai decât imo0ilul ei împuţit, că putoarea asta îl duce de nas. Deci negustorul de secrete/ locuieşte, într-adeăr, aici. "u insistă. — Atunci, scuzaţi-mă, m-am înşelat, zice. 'adam 9itrue e, într-un fel de nedefinit, mâ+nită, 3umaşca gal0enerzuie de pe masă îi stârneşte remuş-cări. Ar rea să-i ofere cea tipului pentru 0iştarii ăştia. 'ăcar să pălărăgească puţin cu el, ca să nu fie atât de trist. #ând a a1uns la uşă, ea, onestă, îi aruncă < — Bitaţi de asta. Asta este 0ancnota. $l face un gest dezinolt şi pleacă.
O
O
După ce a scris tot, Keremie îmi întinde 0loc-notesul ca să erific dacă te&tul e conform declaraţiilor lui Au0ergenille.-@ecitesc documentul olograf, smulg cele două ici le împăturesc cu gri1ă şi le âr în portmoneu. Bna la mână ? i încă de o importanţă capitală. "u ne-am pierdut remea. într-un cuînt, aş putea considera misiunea mea înc+eiată. "u i-am găsit şi neutralizat pe asasinii $&celenţei Sale Ea0îtâ ungouu ; "-am recuperat eees ce a îndreptăţit torturile aplicate 0ietului om ; *ricare altul decât di0aciul Sana s-ar întoarce acasă pentru a sor0. şampania ictoriei. Dar nu. Deiza comisarului este < totdeauna mai mult ? "u e de a1uns să ai esenţialul, tre0uie să cucereşti şi nesemnificatiul. i ce înseamnă nesemnificati, tont cu ti ; ai să-ţi spun, tont stră0un ? Aici, nesemnificatiul este esenţialul. Adică adeăraţii asasini < cei care au dispus omorul şi i-au anga1at pe ucigaş şi pe femela lui. Au0er-genille a fost e&ecutantul. $u îl reau pe autorul concepţiei. "u mă interesează atât zidarul, cât ar+itectul. — %une-i din nou căluşul gunoiului ăsta ? îi ordon domnului 3lanc. #elălalt e înne0unit. — Dar ce altcea mai reţi ; — %e cel sau cei care te-au plătit să-F lic+idezi pe am0asador, îi spun. $şti în măsură să ne dezălui numele ; #u o mutră plouată scutură din cap, în semn că nu. — Atunci să aşteptăm, oftez. Dar nu spune mai mult, fiindcă Keremie îi pune o 0otniţă zdraănă. A0ia a terminat, că sună telefonul. @idic şi mormăi un Ascult/ eazi. $ portăreasa. Am conenit cu ea să ne c+eme imediat ce se a întâmpla cea, indiferent ce. !mi poesteşte, 1u0ilând, că un tip
mărunţel, cu o pălărie carag+ioasă şi. un accent puternic, pe care îl crede englezesc, a enit să între0e de Au0ergenille. "u-i ştia numele, dar aea fotografia lui. $a a pretins că nu-l cunoaşte, şi insul a plecat fără să mai insiste. îi răspund că 0ine a făcut şi înc+id. îl iau deoparte pe domnul 3lanc pentru a-l pune la curent. $l rân1eşte < — Ai feştelit-o, cât eşti de comisar, 0ătrâne ? în materie de feşteleală, ai feştelit-o groza ? — $&plică ? — "u puteai să postezi un inspector pe lângă pipiţă ; 5-ar fi luat în fila1 pe tipul despre care e or0a. Douăzeci de puncte pentru negru ? Are 0i0ilică artistul ? Su0 lâna lui de aur se ascunde o nestemată. Dar nu asta contează, ci faptul că tre0uie să ies cu faţa curată. — 3rao, nătăfleaţă ? %entru ca tipii care îl caută pe pungaşul pung aşul ăsta să-l miroasă din capul locului pe omui nostru şi să-şi dea seama că li se întinde o cursă 1 #rezi că n-au şi înţeles-o ; — După ce ; — După faptul că portăreasa a minţit. i atunci, din două dou ă una, poliţaiule cu preţ redus < ori au crezut-o şi or merge să caute cau te în altă parte, ori n-au crezut-o şi ştiu că i s-a cerut să mintă. — Această cerere ar fi putut fi formulată de locatarul însuşi, nu-i aşa ; "u uita că tipul se ascunde. $ de la sine înţeles că o mituieşte pe portăreasă pentru ca ea să pretindă că nu-l cunoaşte. cun oaşte. Dar nu-i conins. i mandea nici atât. tii,, e greu să-ţi asumi operaţiuni de un asemenea cali0ru. Apar găuri ca în şaiţer. 5a şaiţer mai merge < le +aleşti împreună cu restul= şi c+iar au gustul cel mai 0un. Am cunoscut un indiid cu dare de mână care nu mânca decât aşa cea şi arunca restul. Ere0uie să fii perers ? Să nu te temi de ziua de mâine, cu reoluţiile în plină desfăşurare, nu ; Asta-i situaţia, fiecare cu ţâfna lui. "oroc că eu am instinctul meu. #onştiinţa şi instinctul or fi fost cele două mamele ale carierei mele.
Sunt încrezător. Simt că nişte c+estii s-au pus în mişcare = portăreasa tocmai mi-a confirmat-o. Eotul e ca, la momentul oportun, să nu ratăm ocazia. i telefonul sună din nou. @idic receptorul. — 5a aparat ? $ 3ătrânul. Fn toată ma1estatea. @adios, scăpărător, pomădat, supt (la) ca o 0anană. #e zici, e matinal Sueranul %oncif. — $i 0ine, dragul meu, cum îţi merge ; — Sunt unele indicii că putem sconta în curând curâ nd pe nişte noutăţi, îi răspund. — %erfect, perfect. Fa spune-mi, Antoine, în priinţa formalităţii finale, ce pare să-ţi displacă atâta... — $ de-a dreptul dincolo de competenţele competen ţele mele ? i-o lai. — 7ie, fie ? în fond, ai o fire sensi0ilă. Dar pro0lema e rezolată, am am aici pe cinea care îşi a asuma... sarcina. — Să-i fie de 0ine ? — Li-l dau la telefon, ca să ă puneţi de acord. Auzi ; #e-.şi înc+ipuie Eataia ; #ă-i oi preda călăului ales de el pe cei doi asasini ai mei legaţi fedeleş ; #a să-i ducă în căruţă până la eşafod ; Dar înainte de a aea timp să protestez, receptorul a trecut în altă mână. 9ocea stridentă a Grăsanului îmi trâm0iţă (din Aida) timpanul, la gura ţeii. Bimirea mă tace să mă 0âl0âi. — 3eru ? Eu ? Ee-ai indecat ; — Sută la sută, răspunde el. Am fost intr-o stare cam aţoasă (asta rea să însemne comatoasă, desigur, în cursul căreia isam că eram tu, tipule ? #onduceam anc+eta, mă întorceam la maică-ta care îmi dădea să mănânc lucruri grozae < mă culcam cu seritoarea ta spaniolă, ce mai, tot ce faci tu în iaţa curentă ? Donzelele îmi săreau de gât. Scriam tâmpenii, într-un cuânt, duceam iaţa ta. — i ţi-a trecut ;
— Feri, la sfârşitul zilei. '-am simţit ca mai. înainte strălucitor, numai că un pic o0osit. Doctorii oiau să mă mai ţină în spital tot tuşii, şi a tre0uit să-l fac arşice pe un găligan de infirmier care, înainte să-l fi întâlnit eu, se credea 0ăr0at solid. Apoi m-am întors at +ome. 3ert+e a mea era tristă, ceea ce o apucă rar. 'i-a spus că duce lipsă de tandreţe, drept pentru care am despăgu0it-o. %e urmă ne-am dus la restaurant, la 7infin, în arondis-mentul al treisprezecelea. Dacă îţi aduci aminte, ăsta e un Hing al calta0oşului şi al cârnăciorilor. tii, e acolo o seritoare mărunţică şi cam prostuţă, 'art+e ? căreia, în timp ce sereşte, îi strecor un deget în păsărică. "e-am întor=-aeasă. am mai tras o porţie de z0enguială şi am +orăit până azi la şase. Aşa că iată-mă la domnul director, proaspăt şi 0ine dispus. 'ă informez că ai pus mâna pe tipii care m-au măcelărit şi i-au făcut de petrecanie am0asadorului. 3rao ? "umai că, ce nu înţeleg, e că refuzi să-i lic+idezi pe cei doi nemernici, Eonio, pe când domnul director ţi-o cere. $şti în plină menopauză sau ce ; "işte ucigaşi torţionari — şi domnul face nazuri. 5asă că in eu, artistule ? $u unul sunt pentru legea 0lac+eului. Am c+iar un proiect pentru a face să dispară această ermină prea scâr0oasă. #amaradul meu, meu, Kuma de fudulie/, face compresii la maşinile ec+i, stricate. Bn #adillac de 2h metri, când iese din presa lui, deine un 0i0elou de pus deasupra căminului< După ce-i trecem pe tipii ăia prin uzina amicului, o să-i oferim ăduei lui Ea0îtâ ungou să-şi facă din ei pandantie. în sfârşit, înc+eie, în pana de saliă, de cuinte şi o&igen. — Ai idee ce ţi s-a întâmplat, Grasule ; îl între0. — 9rei să zici, în direcţia cu starea mea cam aţoasă ; — Ai căzut cuma în cap ; Ai luat 5.S.D. ; Ee-a E e-a fermecat un ră1itor +indus ; Eăcere scurtă. — "imic, 0ătrâne, doar mi-am priit clarinetul. Am făcut un pipi mic şi m-am întors la 0irou ? i apoi, ăzân-du-te, am leşinat, asta e tot ce pot să-ţi spun. — Ai 0ăut cea, te-a manipulat reo tipesă ; — "imic ? $ un mister.
— 3un, atunci ascultă, o să-ţi încredinţez una din misiunile după care te înne0uneşti < o să te duci să te ascunzi la o portăreasă. "u e ăsta sportul tău faor ;. — în materie de slu10ă, e un 0un prile1 să rein ia condiţia mea o0işnuită, conine el. "eroada ta are cea carne de unde s-o apuci ; O O "umitul 'orlnn aea o particularitate < îi plăcea la ne0unie ne0un ie patul lui şi se scula foarte târziu. în dimineaţa aceea dormi cu atât mai mult cu cât fusese trezit în toiul nopţii de o este proastă, însoţită de ameninţări ne formulate, dar o0sedante. %e urmă, după ce luase măsurile/, îi fusese greu să adoarmă la loc. înainte de a răspunde la telefon, prii ceasul. %en-duleta electronică aând cifrele roşii arăta ora douăsprezece zero opt. @idică receptorul. — Gamiani, anunuţă interlocutorul. Dintr-un salt, 0ăr0atul corpolent, se ridică din pat, ănă a1unse să şadă pe pernă. — $i ; — S-a făcut, i-am localizat pe omul dumneaoastră şi pe şoricelul lui. 'orlon ar0oră un zâm0et imens şi slo0ozi un ânt de uşurare. %atul enorm îi dădea încredere. $ra un fel de am0arcaţiune astă şi delicată, care îi îngăduia să stră0ată iaţa într-un mod conforta0il. în timpul zilei se gândea adesea la ea, cum ai isa la o recompensă meritată, igilentă, totdeauna în măsură să te indece de eforturi. Se îniora isând la odi+na de seară în acest pat de trei metri, mai mult lat decât lung (ceea ce era culmea ?) Deşi indiferent în priinţa se&ului, patul constituia totuşi pentru el unica oluptate. — $şti detectiul particular cel mai di0aci din 7ranţa, îl felicită 'orlon. "u te între0 cum ai reuşit să acţionezi atât de rapid. — într-adeăr, e mai 0ine să n-o faceţi, ţin la secretul metodelor mele. %ăsărelele dumneaoastră îşi au cui0ul în strada 'uette, la numărul ]2. — Aşteaptă, să iau cea de scris. -
'orlon se ridică gemând. Arăta grotesc în imensa lut 0luză de pi1ama, ale cărei poale îi a1ungeau până la genunc+i. Se apropie de un 0irou şi notă informaţia. După care se întoarse la telefon. — #ând aş putea trece să ă prezint factura ; între0ă cu răceală interlocutorul. 9ă daţi seama că a tre0uit să pun pe picioare un dispoziti a0solut e&cepţional, pentru a o0ţine rezultatul în numai câtea ore. Am aut la lucru şase lipi, domnule 'orlon, şi cu tarif de noapte ? — 9ino când rei, seritorul meu îţi a înmâna plicul. p licul. 9oi adăuga c+iar o supraprimă pentru rapiditate. — 'ulţumesc. A ? Ere0uie să ă mai spun cea < nu n u sunteţi singurul care îi caută pe cei doi. — tiu = poliţia se interesează mult de ei. — "u ă or0esc de poliţie, 'orlon, căreia nici nu i-am zărit urmele, ci de un tip 0izar, care aea aerul că lucrează pe contul lui. Bn omuleţ cu o pălărie de fetru demodată şi un uşor accent american. %e 'orlon îl cuprinse frica. Accent american ? *are ticălosul de Au0ergenille o fi smuls, întradeăr, secretul am0asadonului şi o fi încercat să-l ândă americanilor ; în cazul ăsta, tre0uie acţionat rapid ? Deose0it de rapid ? %ropria-i piele era în 1oc ? Aşa cum conenisem, imediat ce a1unge la portăreasa noastră/, 3eru îmi telefonează. — Ai em on ză aicea, 0ăiete ? îmi zice în engleză. eng leză. — Stai pe loc, sosesc ? îmi scot craata, pun +aina pe spătarul unui scaun şi apuc o sacoşă din c+icinetă. în felul acesta, oi semăna cu un locatar sculat târziu, care se duce la cumpărături. Genul profesor celi0atar, în ziua lui li0eră sau artist pe-derast care nu lucrează decât suplimentar, în cursul nopţii şi în anii 0isecţi. #ând sosesc la madam 9itrue, Grăsanul e în curs de instalare. Dama începe să se aite puternic, cum că a început să i se facă acru de atâţia poliţai? Fnadată de peste tot, mulţumesc frumos ? 'ai ales de copilaşul ăsta gras, a cărui cea dintâi gri1ă este să-şi lepede încălţările
şi care îşi ântură picioarele împuţite < o fa0rică de ciment, o tă0ăcărie şi o crescătorie de porci reunite în ace-laşi sector. $normul nu se e&ează. Uâm0eşte fin, sigur de ictoria lui finală. tie că, o dată scoasă la ieală coada lui uriaşă, de măgar, cer0erul a cer0eriza mai încet. 5a început a scoate nişte strigăte de spaimă, apoi a cădea pe gânduri, a com0ina dozele de gresa1, lansându-şi singură proocări. Bn instrument de o asemenea amploare a mploare î Ar rea să erifice dacă e în stare să-l găzduiască, numai de pro0ă. "u din iciu, o, la, la ? 0ineînţeles că nu ? Din simplă curiozitate, cum îţi spun. Eotdeauna E otdeauna aceeaşi tactică la 3eru. 5e o0ţine pe damele astea graţie delirurilor lor intime. %e măsură ce trec minutele, ele uită de picioarele lui murdare, de ung+iile în mare doliu, de toate mirosurile lui reduta0ile, care fac să se prindă milH-ul în lăptarii ? Scula lui Ale&andre-3enoît e o aloare sigură. Bn plasament garantat, ca un spărgător de g+eaţă pentru e&pediţiile polare. Acum, înaintea marelui miting cocoşesc al 'a1estăţii sale Eeri0ili sune, potolesc ociferările portăresei, afir-mându-i că a aea dreptul la o despăgu0ire materială pentru cooperare. Statul francez nu e câinos. Ai ăzut @ain0oP Carrior2 cum mi ţi-a fost plătit catc+: ? i pensia pentru ădua fotografului e&plodat e&p lodat ? 7ranţa spune prostii, dar plăteşte. i adesea plăteşte fără să fi spus prostii, fiindcă aşa e natura noastră, uşor de păcălit. Bn taler de cerşetor fluturat — şi +op, traersăm strada ca să-i dăm cea ? Dintr-o dată, la perspectia de a căpăta parale, doamna 9itrue îşi pune surdină, fandosindu-se numai că, pentru 0ăr0atul ei, e o situaţie delicată, s-o adă petrecându-şi zilele în toărăşia unui 0ăr0at. $ste 0ăr0atul ăsta poliţai, fie, dar în fond rămâne nu mai puţin 0ăr0at, aşai; Fpocritul de 'ata+ală face pe 0onzul-apostol. Bn poliţist, 0ucăţica mea scumpă, este aproape ca un du+onic care ar fi preot, o asigură el. "u fiindcă a făcut 1urământ de castitate, dar pentru că ştie să-şi înfrângă dorinţele. #+iar dacă are un toroipan a-ntâia, nici nu se clinteşte ? îl strecoară de-a lungul piciorului, c+it că pe urmă 22 şi leagă, să nu se mişte.
Aşadar emoţiile damei find potolite, ne izolăm în camera 9itruei, pentru o discuţie te+nică. De la 0un început, în ceput, 'amutului îi place groza locul. îl găseşte intim şi propice, ca să nu mai or0im de patul larg şi 1os. — Grasule, fac, adună tot ce a mai putut rămâne ca amintiri în căpăţâna aia plină de talaş şi poesteşte-mi faptele şi gesturile tale, din momentul când ne-am despărţit, în strada 'eissonnier, până când ţi-ai făcut act-a intrate remarca0ilă în 0iroul meu din Eurnul Ascuţit. #onştient de graitatea lucrurilor, se aşază pe patul unde pariez că, în curând, se or săârşi adulteruri năal "ote< 2 9as al organizaţiei ecologiste internaţionale Green %eace, aruncat în aer de francezi în ecinătatea insulei 'ururoa, deoarece se opunea efectuării e&perienţelor nucleare franceze în zonă. : #atc+ (a în+ăţa) în loc de cas+ (0ani g+eaţă (n.tr.). nice. îşi ia capul în mâini, ca pe o coc+ilie, şi îşi proiectează filmul în ralanti. — înc+iriez un ta&i ca să a1ung la am0asada Eoufoul-Hanului... $ocă domol, precizând fiecare gest. 9izita în apartament. $ste primit de soţia am0asadorului. Aceasta pare că nu se simte 0ine. tirea o do0oară. Apare o damă de companie, pe care el o a1ută să o ducă pe stăpână în camera acesteia. %reenit de urgenţă, primul secretar interine... %une între0ări. F se răspunde. Eoată lumea pare consternată de estea acestui asasinat şi nimeni nu-şi dă seama care ar fi mo0ilurile. Bn om ca $&celenţa Sa ? Aşa şi pe dincolo... Aproape un sfânt ? Bn înţelept ? Fată ce reieşea < un înţelept. i 1os, în 0irouri, toţi i-au repetat acelaşi cuânt. %oliţaiul cel gras merge, în 0uiestru, până la capăt. "egati ? Anc+etă de rutină, fără incidente. După tipicul o0işnuit. — "icăieri n-ai 0ăut sau mâncat cea ; insist. — "u ? #ă,.. Eace. — A+ ? 3a da ? "u-i decât un cosor de elefant @otofeiul = şi memoria o are a re de acelaşi cali0ru.
— #a să fiu sincer cu franc+eţe şi să-ţi spun totul, 0ăiete, când mi ţiam a1utat la transportarea am0asadoare? în camera ei, am cronţănit un dulce din care aea o cutie întreagă pe măsuţa de noc+e. tii tu, porcării de-a-lea orientale, ra+at-loHum. $rau unele roz, altele a ltele erzi, gal0ene, gelatinoase, cu za+ăr pudră şi cu gust de petale de trandafir = dar eu prefer petalele pe care mi le/ făcea pe din dos mistr.es #+atemouille2, cînd o izitam la 0ordelul ei clandestin din capitala noastră de 1udeţ. între noi fie or0a, 0ăiete, constat cu regret că specialitatea asta se pierde. 7riolele din ziua de azi nu mai au atâta tragere de inimă. #ând ine or0a să-şi mai folosească şi ele lim0a, încep să protesteze — şi mă între0 de ce. Eotuşi era simpatic, aşa-i ; i nu făcea rău nimănui. Dacă erai gâdi-licios, s
a1utorului de şoma1, a0ordau acest soi de anticameră a decăderii care e iaţa celor lipsiţi de locuinţă. 7iindcă aceste iitoare epae cunoşteau adeărata mizerie, cea care constă în a căuta în în fiecare seară un loc unde să-ţi petreci noaptea< in trare de metrou, portic de casă dărăpănată, teren iran, pod. îşi asumau riscul să cerşească, stângaci, cu priiri fugare şi fraze care o luau pe de lături. De multă reme, 'orlon reperase locul şi +otărâse că era un posi0il +eleşteu de unde, în caz de neoie, putea fi recrutată o mână de lucru a1ucătoare. îşi opri maşina la marginea zonei du0ioase, după #: o parcursese în toate direcţiile. #a un om cu fler, îşi şi reperase prada < un tip de mai puţin de treizeci de ani, cu trăsăturile marcate de un u n început de alcoolism, dar a cărui îm0răcăminte arăta că nu a0dicase complet şi că lupta încă pentru a-şi păstra un rest de făţişare ciilizată/. Se îndreaptă agale spre el. #ând a1unse în dreptul res-pectiidui acesta murmură foarte încet < — "-aţi putea să mă a1utaţi ; Am a1uns în stradă. 'orlon se gândi că societatea îşi făcea prematur mustrări de conştiinţă şi că, atâta reme cât oameni or de0ita asemenea rugăminţi în faţa altora, nimic nu era pierdut. %entru moment, carenţa aceasta îi conenea. Sperase că a fi interpelat de omul a1uns în deriă, la fel cum un liceean speră să fie racolat de prostituata care îl face să fantazeze. Se opri şi îl măsură cu interes pe sărmanul indiid. $ra neras de mai multe zile, iar părul castaniu spre roşcat îi crescuse in laţe pe ceafă. #âţia pistrui îi ciuruiau c+ipul, în 1urul oc+ilor cam tul0uri. %urta 0lue-1eans ţepeni şi spălăciţi, un puloer grosolan de d e lână, în tonuri 0rune şi un 0luzon de pânză pânz ă care fusese al0 la origine, dar deenise de un peni0il gri-elefant. %loaia fină ce cădea fără încetare întuneca totul. Eipul putea a 1eg umed. în priirea a0ătută i se citea disperarea, care curând aea să dispară pentru a lăsa locul unei +idoase acceptări. — #e nu merge ; îl între0ă 'orlorn, pe un ton t on compătimitor. #elălalt îşi aea poestea gata pergătită. * recitise de mai multe ori şi pregătise şi un rezumat eficient. %roincia, ine la %aris cu tânăra lui soţie. oma1ul. $a îl părăseşte.
'orlon asculta, dând din cap. #ând acela, încura1at de interesul pe care i-l acorda interlocutorul, termină, el îi puse o mână pe umăr. — 9oi încerca să fac cea pentru dumneata. du mneata. %entru început, ia impermea0ilul meu, eşti ud leoarcă. omerul deeni neîncrezător. — Dar, domnule, e nou-nouţ R — Dacă ar fi fost ponosit, nu ţî-l ofeream, ripostă 'orlon. îşi scoase +aina de ploaie şi insistă pe lângă celălalt să o îm0race. — Sunt mai gras ca dumneata, dar cum cu m dumneata eşti mai înalt= e perfect, declară 'orlon. Se dădu un pas înapoi, ca să aprecieze efectul. aina îl face pe om, fiindcă, în această somptuoasă ga0ardinâ, aga0ondul părea deodată aproape conforta0il/. — i acum, rei să câştigi cinci sute de franci; îl între0ă 'orlon. "u aşteptă răspunsul. — $ 9or0a pur şi simplu să mergi să duci o scrisoare cuia şi să i-o încredinţezi personal. Acest cinea o citeşte, îţi dă răspunsul şi dumneata ii şi mi-l aduci, fiindcă te oi aştepta în maşină, în colţid străzii lui. Bluit de 0rusca dărnicie a soartei, omul îl urmă pe 'orlon până la automo0il, unde luă loc. 'orlon scoase un plic din cutia de mănuşi şi i-o întinse aga0ondului. %e plic era scris la maşină un nume< Au0ergenille. 'orlon demară. — $ pe 'uetie, e&plică el. %urtarea mea îţi poate părea pă rea surprinzătoare, dar află că, dacă recurg la un mesager care să remită scrisoarea, este pentru că am pro0leme grae cu destinatarul şi nu ţin să dau nas în nas cu el. *r, timpul mă presează... Dar celuilalt i se rupea în paişpe. %uţin îi păsa lui de pro0lemele grăsanului c+el0os. "u se gândea decât la cele cinci sute de franci promise şi la impermea0ilul nemaipomenit, pe care ar fi putut scoate tot atâta de la telal. 7ăurea proiecte umile, realiza0ile graţie acestei 0ogăţii neaşteptate.
O O
O
* senzaţie ciudată care mă ia de nas, imediat ce s-a desc+is uşa, o sc+im0are a ordinei din garsonieră. îmi fulgeră pe retină. îmi spun, în răstimpul unei scânteieri< Au0ergenille nu mai e la locul lui, iar Keremie a dispărut./ Dar numai atât am reme să gândesc, fiindcă uşa îmi scapă din mână, trântită cu putere de cinea care stătea în spatele ei. încasez o loitură fenomenală în urec+ea dreaptă. 'iriade de aştri de toată frumuseţea îmi constelează spiritul. Bm0lătorile mi se flescaie şi cad în genunc+i, pentru o rugăciune nepremeditată, dar d ar credinţa ştii cum te cuprinde pe neaşteptate, uneori ; Bn nou trosc ? De data asta în mestecătoare. %riirea mi se clatină, dar auzul se ţine 0ine. 'ă spri1in pe la0ele din faţă. Bn al treilea 0af, de magnitudinea o mie, îl încasez în cotlete. Adio, respiraţie ? Eotuşi, auzul îmi ră-mâne, cu stoicism, fidel la post. în ciuda suferinţelor şi spaimelor, realizez că alături de duduită nu mai e lungit Au0ergenille, ci domnul 3lanc. #ă ucigaşul e li0er. #ă ţine de ţeaa un pistolet, şi crosa acestuia mi-a cutremurat mansarda. $ or0a de acele mici loituri de teatru frecente în cărţile de acţiune 0ine alcătuite, aşa că mă pun ga1 (cum spune seritoarea mea) că nu eşti surprins peste măsură. Dacă noi ăştia, autorii de romane poliţiste de trei parale, ne-am cantona în consideraţii filozofice, apeluri în spri1inul ligii anti-SFDA sau descrierea unor de1unuri la iar0ă erde, ne-am trezi repede neoiţi să fumăm tra0uce în espasienele de ma+ala. %rin urmare, cedând în faţa eidenţei şi ţinând seama de datele misiunii încredinţate, încep să consider că această primire nu-mi prieşte deloc. #e e cu Keremie ; Să-l fi curăţat celălalt ; "u, dat da t fiind că un +orcăit răz0ate din gâtul nenorocitului meu toarăş. #lic, clac ?
tii cea ; Au0ergenille mi-a pus cătuşele pe care i le altoise domnul 3lanc. în paralel, constat că ţine în mână reolerul meu. i atunci, dragă prietene, în ciuda stimei 0inemeritate pe care mi-o port, iată că îmi administrez o mie şi una de loituri de picior în târtiţă. #a un prost făcut grămadă, ca un tâmpit rednic de dispreţ, ca un do0itoc 1alnic, un cretin pe de-a întregul, mi-am lăsat +aina împreună cu arma, pe spătarul scaunului, nu departe de 0andit. #omisar eu ; Spanac ? $roul de legendă Sana ; %ufniţi în râs, tipilor ? %ufniţi cât puteţi ? @egele măgarilor, asta da ? împăratul im0ecililor ? * asemenea imprudenţă la un ins ca mine ? "-ai sa0ie de samurai, să-mi fac +ara-Hiri ; Sunt emulul lui 'is+ima. #e zic eu ?. #apul lui lui de prostănac ? Astfel, deci, situaţia s-a inersat. i iată-ne în g+earele unui ucigaş fără credinţă, fără lege şi fără z0unare, ca să nu-ţi spun decât atât ? Eâmpitule, dacă ai fi ă-zut-o cu proprii-ţi oc+i pe sărmana $&celenţă agăţată deasupra căzii, la miss Surcouff, ai fi ştiut ce pericol ne paşte, dar ce zic eu< ne coseşte ? Au0ergenille nu dă semne de 0ucurie triumfătoare. @ămâne rezerat, încordat. #u o mişcare sigură îşi strecoară mâna în 0uzunarul pantalonilor mei, să ia c+eia cătuşelor de la mâinile pipiţei. %e urmă merge să o eli0ereze. 7olosind colanţii care îi reduseseră la tăcere pe amândoi, îmi leagă gleznele. — Du-te şi fă-ţi toaleta, 3lanc+e-7leur ? îi zice maimuţei. $u o s-o fac după tine. #e-i drept, amândoi ite1ii sunt plini de ra+at ? %uştoaica e atât de tare înţepenită, că-i tre0uie un timp nesfârşit până să se pună în mişcare. în fine, reuşeşte să se aşeze pe coor. — $şti un adeărat talent, @egalo ? îi spune tipului ei. Dar pe el complimentul îl lasă rece. — 'işcă ? îi aruncă. "-am ieşit încă din încurcătură ? %ână să se pună pe picioare, ea geme mai rău ca o 0arcă ec+e legată la mal. c+ioapătă c+ioap ătă în direcţii 0ăii. înainte de a ieşi îi aruncă toarăşului ei< — Fmediat după asta ne desfătăm cu cele două trupuri, îmi promiţi ;
$l nu răspunde. Fn genul lui, nenea e 0rici. îmi înc+ipui ce s-a putut întâmpla. %ro0a0il că tipa a mo0ilizat atenţia lui Keremie, cu maimuţăreli în stil mare. în timp ce 0raul meu 0ăieţandru se apleca asupra ei, celălalt a reuşit să facă să-mi cadă +aina de pe scaun şi să pună mâna pe reolerul lui mandea. @estul e floare la urec+e. Bn ucigaş de asemenea cali0ru, când te ţinteşte cu o armă atât de 0a0ană, nu poţi decât să te supui. 5-a înins cu.uşurinţă pe domnul 3lanc. F-a luat c+eia cătuşelor care îl ţineau prizonier. %e urmă, ei 0ine, ai înţeles ; Dacă, pe deasupra, tre0uie să-ţi mai fac şi o sc+emă, spunemi< mă năpustesc direct în 0enzile desenate ? Au0ergenille rămâne în picioare, în faţa mea. Fntâl-nindu-i priirea, îmi dau seama pe deplin că. în cazul când nu apare repe1or o interenţie din afară, ne om lua tălpăşiţa de pe aici. îmi or0eşte< — Adineauri am ăzut actele amicului tău= deci de ci sunteţi poliţişti adeăraţi ; — Afirmati, şefule ? — #e aţi pus la cale împotria noastră, curcanule ; în general când un poliţist găseşte nişte asasini, îi interpelează, cum ziceţi în argoul ostru. în momentul ăsta ar fi tre0uit să fim la 1udecătorul de instrucţie, cu un aocat lângă noi. li e&plic cu dragă inimă< — în general, da = sunt însă şi cazuri de e&cepţie. #ând #â nd se aran1ează un diplomat, tre0uie să ţii seama de unele implicaţii, înţelegi ; — #e-aţi aşteptat, gâlmelor ; %rofit de ocazie. — #a acolo, sus, să i se +otărască soarta. %atronii nu sunt încântaţi înc ântaţi să fiţi arestaţi. Se tem de aluri în anumite cercuri. %oate că pur şi simplu ă or arunca într-un aion către America de Sud. Aşteptăm. îmi studiază ersiunea. îi dă crezare ; "u-i disting sentimentele. — "u cuma din cauza idiotului ăla de secret de ra+at ; întrea0ă. 7ranţa rea să se g+iftuie cu el şi să muşamalizeze afacerea, nu ; — %osi0il, admit. Au0ergenille îşi pune piciorul pe faţa mea şi apasă cu toată puterea. Simt cum îmi trosneşte osul nasului. 5acrimile îmi înceţoşează priirea, sângele îmi curge din nări. — 'ă ţii de maimuţoi, sticlete ;
— De ce ; reuşesc să articulez. — * să-ţi spun eu cu ce rimează trăncăneala ta împuţită, î mpuţită, poliţistule. Acum, că ţi-am pasat secertul, îţi stăm în gât. 9isul tău ar fi să mă las asasinat într-un fel sau altul. 7iindcă nu mă puteţi ucide fără a risca într-o zi nişte consecinţe, speri ca tipii care mi-au comandat să-l tratez pe Ea0îtâ ungou or face toate to ate cele necesare ca să-mi înc+idă pliscul. De aceea aştepţi. îţi zici că în urma declaraţiilor de la teleiziune, clienţii mei se or pune pe trea0ă. Deloc prost asasinul plătit. mec+erul a priceput totul. — #auţi nod în papură ? 0om0ăn eu. 'ă loeşte cu piciorul în gură. — %arcă tu nu ; Acestea fiind spuse, dămiţa se-întoarce, cu duşul făcut Are pe ea numai un prosop mare de 0aie. S-a stropit cu apă de toaletă şi acum miroase a primăară. — $ rândul tău ? spune. "emaipomenit, ce urât miroşi ? Acum, când sunt clean, îmi dau seama mai 0ine. Au0ergenille îi pasează pistolul. . =M — 3lanc+e-7leur, mi-l supraegnezi pe copoiul ăsta de d e ra+at. Dacă mişcă, el sau camaradul lui, nu ezita să-i găureşti. Ar tre0ui să dai teleizorul la ma&imum, pentru câ, eentual, să acoperi zgomotul. — "u-ţi face gri1i, rân1eşte tipa = dar ar fi păcat să-i curăţăm dintr-o loitură. 'i-ar plăcea să mi-o plătească pentru noaptea pe care am petrecut-o. Au0ergenille se duce la 0aie. 'uierea desc+ide teleizorul. $ o emisiune de0ilă de 1ocuri +erpade, unde toată lumea câştigă din 0elşug. între0ările sunt pentru degeneraţi sau +andicapaţi +an dicapaţi mintal. "umiţi o capitală a 7ranţei, din cinci litere, care începe cu %/ %/ şi se termină cu s/. Bf ? Domnul 3lanc s-a ridicat într-un cot şi prieşte cu uimire. Kumătate din mutră îi e +arcea-parcea, 0ietul ieduţ. Dacă ar fi ştiut, ar fi rămas măturător fruntaş în cartierul Saint-Sulpice, unde, înainte să ne fi întâlnit, făcea să domnească igiena municipală. Am mai ăzut în asemenea stare nişte 0o&eri negri, după meciuri de o forţă ne0ună/, cum spun ziariştii de la $^uipe...
#a să-l îm0ăr0ătez, îi fac încura1ator cu oc+iul. #eea ce, totuşi, nu are la 0ază optimismul. Din 0aie se aude apa curgând cu putere. Au0ergenille, îniorat, începe c+iar să fluiere. * cercetez pe fată, care s-a aşezat călare pe un scaun. A lăsat să-i cadă prosopul şi o poţi prii în toată intimitatea. #entrul de primire îi e al dracului de îm0ietor, de un roz delicat, croit impeca0il şi încon1urat de o încântă-
toare peluză 0londă. %e mine, indiferent de situaţie şi de proprietara unui asemenea o0iect, acest gen de iziune mă fascinează. Dacă zăresc într-o itrină aşa cea, intru imediat şi între0 cât costă. — îţi clăteşti oc+iul, ticălosule ; şopteşte ea. — Eu înc+izi oc+ii când ai ocazia să admiri un apus de soare în insulele Galapagos ; Uâm0eşte. <— $şti pofticios ca sticlete. — i tu al nai0ii de apetisantă ca ucigaşă. Deine graă şi descăleca de pe scaun, ca să îngenunc+eze lângă mine. — Să nu-mi spui că te-ai făcut 0ăţ ? zice. — De ce să ţi-o spun, doar se ede, nu ; îşi apropie mânuţa perersă de sediul emoţiilor mele, cum scrie doamna _ourcenar în ultimul ei articol din 7emei de alaltăieri/, reista ârstei a treia. — Auzi, n-ai marfă de lepădat ? zice flatată. Ee ţii 0ine, amice a mice ? #u câtea minute înainte să-ţi luăm piuitul, eşti sprinten ca un turc ? — Eurcii încep să sc+eaune când mă ăd în acţiune, puicuţo ? 'ă încalecă, rămânând mai departe în genunc+i, dacă eşti în stare să-ţi înc+ipui asta. lată că puşculiţa i-a a1uns la douăzeci de centimetri de mine şi mă prieşte drept în oc+i. — îţi place, scumpule ;
— * feerie, fata tatii. *spăţul cu tine este, în mod sigur, mai groza decât o croazieră în #arai0e. #u o mişcare lentă îmi împinge cupa oluptăţilor spre 0uzele mele. * sadică afurisită surioara. Se delectează la gândul că mă e&cită înainte de a mă lic+ida. $u, deloc nai, îmi spun că cârpe diem, ceea ce se înţelege de la sine, 0a c+iar de la tine. Aşa că îmi ridic uşor ceafa pentru pent ru a sta0ili nişte relaţii mai normale. "u-i displace. Doada < se instalează mai comod, ceea ce mă scuteşte de un posi0il torticolis. Aud ocea alterată a domnului 3lanc, care se plânge < — $i, poftim ? Am trăit s-o ăd şi pe-asta ? $ culmea ? Ere0uie să-ţî fi pierdut, într-adeăr, orice urmă de demnitate ? — %liscul, sau te plum0uiesc ? îi aruncă $lodie Smurg+. îmi taie maioneza poponarul ăsta de negru ? începe să se frece, oftând, de mutra mea. — 7ă-mi-o 0ine ? 7ă-mi-o repede, copoiule ? 7iindcă se teme de o înapoiere prea rapidă a negustorului ei, care n-ar prea aprecia figura impusă. i atunci se întâmplă c+estia pentru care mă rog cerului de puţin timp, dar cu toată furia < cinea sună la uşă. %iţipoanca parcă a fost curentată. îmi despăsăriceşte lim0a, şi atât de rapid, încât continui, uluit, să fac 0uru-0uru în gol — * izită, îi confirm eu. Eeleizorul urlând din răsputeri şi duşul 0iciuindu-l impetuos, Au0ergenille n-a auzit nimic. 'iss se apropie de intrare, cu paşi de lupoaică, să priească prin izor. %e urmă aleargă la 0aie şi iz0eşte în uşă. Ugomotul duşului încetează şi glasul ucigaşului plătit întrea0ă < — #e s-a întâmplat ; — A sunat cinea ? dezăluie mamzela. După un scurt timp, Au0ergenille apare, gol-goluţ şi el. Se încruntă când îşi ede gagica în costumul $ei, ceea ce demonstrează cu precizie că tre0uie să fie gelos.
— îţi arăţi copoilor poponeţul ; întrea0ă înainte de toate. — 'i-a căzut prosopul, pledează fata, ducându-se d ucându-se să-l adune de 1os. în ceea ce prieşte cocoşelul, 0ăieţică nu e un supra-dotat. 'arfă de 0azar, cum găseşti în orice şliţ de cartier. "otez asta în treacăt. #eea #ee a ce nu sc+im0ă situaţia, dar aduce o satisfacţie fugară 0ăr0atului la care Dumnezeu nu s-a zgârcit. Descompun mişcarea, dar totul se petrece dintr-un foc, îţi dai seama ? în câtea secunde. Bcigaşul şopteşte, arătând spre uşă < — Ee-ai uitat cine e ; — Bn tip mai curând tânăr, cu un aer a er cam de aga0ond, genul ge nul păgu0os. Are un plic în mână. — Ere0uie că ine pentru copoi. * să-i desc+izi, dar cu lanţul de siguranţă pus, iar eu rămân în spate, cu arma. Se organizează repede, totuşi alte două târâituride sonerie anunţă că izitatorul se impacientează. 7ătuţa cu păsărică încântătoare răsuceşte încuietoarea. Bşa se desc+ide cu zece centimetri. Dama întrea0ă < — #e doriţi ; — * scrisoare pentru domnul Au0ergenille, face o oce de 0eţi. — Din partea cui ; — "u ştiu. Se pare că tre0uie un răspuns. — Dă-o-ncoa ? face 3lanc+e-7leur. , în+aţă pătratul de +ârtie groasă, se întoarce şi ' prezintă peştelui ei. #um nu are 0uzunar unde să âre pistolul şi fiindcă nu e pregătit să şi-l înfigă îndărăt, Au0ergenille pune arma pe podea. — %resimt o 0elea, îi zice partenerei. — Desc+ide, o să ezi ? Se +otărăşte. Desface plicul, dar nu ede nimic. i-a strecurat întâi ung+ia degetului mic în colţul ca pacului, pentru a-l desprinde, niţel. #ând desc+izătura i-a permis, a ârât înăuntru arătătorul, ca să lărgească fanta. i în clipa aceea, în în im imo0il so soseşte sf sfârşitul lumii. <.N.
Deşi e cea indescripti0il, o să ţi-l poestesc totuşi. Graţie darului meu cEe /narator, care mi-a adus premiul întâi la gimnastică în şcoala primară. tii, 0ădie, mi s-a întâmplat deseori să fiu ictimă a unei e&plozii. Dacă mă citeşti c+iar atât de atent pe cât pretinzi că o faci, tre0uie să-ţi aminteşti, şi c+iar să-ţi rememorezi că, la ininci0ilul care sunt, grenadele în 0ot. c+iftelele de dinamită su0 cui0ar, maşinile-capcană, casele care e&plodează constituie monedă curentă. Dar acum, 0ada0umul din strada 'uette sper că a rămâne în istoriile anale. Eot eta1ul nostru e paradit în proporţie de nouăzeci la sută. De te între0i cum de eta1ele superioare mai pol rămâne încă superioare. #+iar, ia zi, ector, cum de se mai ţin ; Scara şi puţul liftului sunt tranfrmate în mormane de 0eton ? = Far noi, K6r6mie şi măndel, cum de mai suntem încă în iaţă ; #rezi că întrucât eram culcaţi pe podea ; %ăi da, păi nu ; "u e&istă alte e&plicaţii. R
— 'ai mult ca oricând, răspund. Dar nu toată lumea poate spune acelaşi lucru ? @ân1eşte < — Deci s-a întâmplat ceea ce ai preăzut = dar nu n u în modul cum o presupuneau — Admit, negrule, admit. "u mă gândeam gândea m că îi or trimite lui Au0ergenille un mesager-capcană. — Acum eşti iar în punctul zero, nu ; — Aproape. Dacă nu pui la socoteală soc oteală faptul că am aflat secretul şi că. prin forţa împre1urărilor, ucigaşii plătiţi au fost neutralizaţi, aşa cum dorea directorul nostru cel mult iu0it. "u ne spunem mat multe, fiindcă în imo0il ca şi în cartier 0ântuie o furtună în toată legea. Se aud urlete, tropăituri, interpelări, rugăciuni, sc+elelăieli. #âţia inşi se iţesc, alţii o rup la fugă, după temperamentul fiecăruia. 9ezi laşi, curioşi, temerari, c+ion-dorâşi. Din fericire, apare şi cel în care îmi pusesem speranţa < 3eru. $l unul se gândeşte la parteneri. Fl ăd. apropiindu-se, asemeni caalerului A1a& (cu e&cepţia faptului că spală mai puţin 0ine), prin praful des rezultat din e&plozie. "u ţine seama de dărâmături. Se ieşte înspăimântat. Uărindu-mă iu, scoate o e&clamaţie îm0ălsămată < — Erăieşti Eonio ? Domnul fie lăudat ? 7rumos, nu ; Adeărată replică de teatru ? 'ata+ală îşi plim0ă asupra dezastrului priirea de ultur erita0il = descoperă cadarele făcute 0ucăţi şi pe domnul 3lanc aşezat picior peste picior. @emarcă < — Fa te uită, a scăpat şi negrul ? — Dezolat că te dezamăgesc, sac de ra+at ? îi aruncă Keremie. "u scapă nici unul ocazia să se ia la +arţă. 9a tre0ui, într-o zi, să se sfâşie în pumni. %oate că, după ce îşi or fi tras o 0ătaie de gladiatori, or deeni prieteni ; $&istă asemenea firi, care se caută până se găsesc. 3eru mă întrea0ă < — #e s-a întâmplat ;
— $ra electricitate statică în încăpere, şi un mesager a sunat puţin cam tare ? zic. Ee-ar deran1a dacă ne-ai scoate cătuşele astea, Grasule ; — Bnde-s să poată fi c+eile întrea0ă originarul din Kerpeliţii 9ec+i. — "-am idee = prin toate ruinele astea. — Stai, că am 0riceagul la mine. De când le tot ând, ştiu cum mi ţi se desc+id fără c+eie nişte cătuşe. într-adeăr, în mai puţin timp decât îi tre0uie unui tuareg rătăcit în Sa+ara să deguste o îng+eţată de anilie, #opiosul m-a eli0erat. — *cupă-te de domnul 3lanc, îi spun, eu mă duc să cumpăr aspirină. i o şterg, pradă unuia dintre acele ec+i instincte fără de care meseria de copoi n-ar fi ceea ce este. 3en Cil04 reenise în strada 'uette la olanul unei ec+i furgonete @enault, +ărtăniiă toată şi aând înscris pe părţile laterale numele unei întreprinderi de electricitate. Amena1at după indicaţiile lui, e+iculul îi serea drept ascunzătoare. Fninterior era înzestrat cu o instalaţie sofisticată, cum n-ai fi 0ănuit la prima edere. 'ai întâi că puteai trece din ca0ina ca0 ina şoferului în interior, fără a mai fi neoit să co0ori, prin deplasarea spătarului ce serea drept trapă erticală. 3en profită de faptul că nu era nimeni la orizont, pentru a se g+emui înapoia olanului olan ului şi a trece în compartimentul celălalt. Fnteriorul era preăzut pe trei laturi cu creneluri optice, inizi0ile dn e&terior, care permiteau o edere panoramică, mărită de zece ori, a împre1urimilor din spate şi lateral. 7urgoneta era garnisiă cu diferite aparate, de o utilitate prea puţin eidentă. Eoate se datorau spiritului inenti al lui 3en Cil04. *mul acesta de 0unăoinţă/ al am0asadei americane, un fel de mic #F.A. de unul singur, înăţase să acţioneze solo şi în c+ip eficient. Fn acest scop, tre0uia să dispună de un material din cele mai performante. Aşezat pe un scaun rotitor fi&at în planşeul e+iculului, rămânea ore întregi aproape nemişcat, scrutând, cu o agerime de pasăre de pradă, împre1urimile imo0ilului incriminat. $ra omul cel mai ră0dător cu putinţă. %reăzător, îşi instalase c+iar, în strâmtul olum al automo0ilului, o toaletă de rulotă, pentru a nu fi tri0utar neoilor
naturii. Dispunea, de asemenea, de o farmacie cuprinzând o mare cantitate de produse noi, suscepti0ile şă alunge foamea şi somnul, atunci când era neoie. De două ore pândea de la postul lui, ascultând muzică clasică, pe care insonorizarea perfecţionată a furgonetei o rezera în e&clusiitate timpanelor proprii, când ăzu sosind o maşină care opri la două sute de metri de imo0il. $ra un 3'C al0, înzestrat cu radio şi telefon. 5a 0ord se aflau doi 0ăr0aţi. %ână aici, lucrul nu aea nimic anor mal, dar 3en Cil04 se miră ăzând că numai unul dintre ocupanţi co0oară. înfăţişarea insului i se păru anacronică. Aea toate caracteristicile unui aga0ond, dar asta nu-l împiedica să poarte o super0ă ga0ardina erde, made în $ngland, care tre0uia să fi fost nouă. *mul înainta urmărind cu priirea numerele caselor. A1uns în dreptul celei pe care o supraeg+ea 3en, se opri puţin şi apoi intră. Cil04 +otărî să-şi declare stare de alertă/. %resimţea unele lucruri. 3ăr0atul ce intrase ţinea în mână un plic din +ârtie de am0ala1 şi era e&act genul de mesager pe care îl putea aştepta un ucigaş plătit, ascuns într-o garsonieră. 3en îşi îndreptă atenţia asupra ocu-pantului 3'C-ului, rămas la olan. 'ărirea imaginii îi îngăduia să-i adă limpede c+ipul, în ciuda distanţei. $ra un indiid de reo cincizeci de ani, gras şi c+el, împopoţonat cu nişte oc+elari cu ramă de 0aga,. 7igura nu-i spuse nimic/ americanului. îl situa cu toate acestea în categoria du0ioşilor/. Se scurseră câtea minute şi răsună o e&plozie formida0ilă. Din toate părţile începu să plouă cu geamuri. gea muri. * fereastră smulsă atârna într-o 0alama de faţada imo0ilului, şi un fum negru neg ru însoţit de praf fier0inte ieşi prin acea desc+idere. Cil04 a0ia dacă tresărise. Se putea trage un foc de armă la douăzeci de centimetri de urec+ea lui, fără a-l speria, fiindcă se afla într-o alertă constantă, care îl pregătea pentru toate şocurile. %rii rapid în direcţia 3'C-ului, sigur de ceea ce aea să urmeze. într-adeăr, maşina al0ă manera ca să plece. Atunci Cil04 îşi părăsi scaunul, pentru a se apropia de un fel de tu0 negru de oţel, montat pe un supon metalic. Eu0ul cuprindea un izor şi un trăgaci, precum o armă. Cil04 ţinti capota 3'C-ului şi apăsă trăgaciul
Fmediat maşina se opri, c+iar în momentul când ieşise pe carosa0il, 0locându-l. în aparenţă, nu suferise nici un impact= i mpact= numai 3en Cil04 ştia că micul său tun magnetic topise platinele delcoidui. 7urios, şoferul cel gras se înerşuna asupra c+eii de contact, dar maşina rămânea inertă. Srada începea să se agite din pricina e&ploziei. Aproape de pretutindeni ieşeau oameni, şi toate ferestrele apartamentelor ocupate ocupat e la ora aceea din zi se populau cu feţe neliniştite. 3en Cil04 c&disă spătarul scaunului şi se strecură la olan. în înălmăşeala din 1ur, părăsi furgoneta fără a atrage atenţia. 'ulţimea se aduna în faţa imo0ilului. Alertaţi de sute de telefoane simultane, poliţiştii se îndreptau spre sector şi începeau cu începutul, adică alungându-i pe gură-cască. 3en se strecură în contrasens prin midţime, până la maşina al0ă în 1urul căreia se agita 0ăr0atul cel gras. 'orln era un campion ca mpion al crimei, dar numai în ceea ce prieşte organizarea. "eplăcerile ieţii de zi cu sZ îl luau totdeauna pe nepregătite. 3en se apropie de el. — %ană ; — 'aşina mi s-a oprit tocmai când 0ăgăm în iteză, — Aprinderea, diagnostică Cil04. "umai că a a tre0ui să eli0eraţi strada < cea mai sus s-a produs o e&plozie din pricina gazelor, şi pompierii nu or întârzia să apară. Aşezaţi-â la olan, o să ă împing. 'orln mulţumi, $ra tot o transpiraţie, şi a1utorul acela proidenţial îl copleşea. Se gândea că porcăria asta de iaţă e presărată, din fericire, cu tâmpiţi înzestraţi pentru acţiuni 0eneole şi totdeauna dispuşi să 1oace rolul unor cercetaşi simpatici. — 9iraţi complet ? strigă Cil04. Se opinii şi reuşi să dea înapoi maşina. Bn agent de poliţie sosit în a1utor îi oferi spri1in, şi 3'C-ul reeni la l a locul iniţial. — 'ulţumesc ? spuse cu însufleţire şoferul cel gras. — "-aeţi pentru ce ? răspunse 3en. i mimă gestul de a dori să dea un ultim impuls maşinii în pană, împingând de cadrul portierei din partea şoferului. în cursul manerei, mâna îi alunecă şi se a0ătu spre gâtid lui 'orln.
— Scuzaţi-mă ? făcu 3en, retrăgând-o. 'orln ru să ţipe, fiindcă simţise o înţepătură scurtă şi dureroasă, ca a unei iespi. Dar într-o secundă constată că forţele îl părăsesc şi că îi e greu să-şi urmărească traiectoria gândurilor. 3en Cil04 desc+ise portiera şi îl luă de 0raţ. 'orln se gândi foarte tul0ure, cu preţul unui efort considera0il, că toate astea nu erau în regulă, că tre0uia să reziste. Dar era la fel de moale la spirit ca şi la trup. %orni, cu paşi nesiguri, pe urmele 0unului samaritean/. — 'aşina mea se află la câţia metri, ă oi conduce con duce acasă, promise acesta din urmă. Susţinându-l discret, îl conduse pe 0ăr0atul cel gras până la furgoneta, şi îl instala pe scaunul de lângă şofer. 'tdţimea creştea. $ra timpul s-o şteargă fiindcă, nu peste mult timp, circulaţia aea să fie complet 0locată pe strada 'uette. $&act în momentul când se aşeza la olan, o oce îl strigă < — ei? Cil04 ? * secundă, picase l O #o0or pe scară, în ciuda faptului că, la eta1ul nostru, * 0ună 0ucată din ea lipseşte. Sar însă ca o capră. Arcada. %ortăreasa, uluită, cu c+iloţii în ine (mulţumesc, 3eru ?), şade în uşă, ca o infantă minoră iolată de +oardele enite din Asia (de asemenea 'inoră). A şi apărut un copoi în uniformă, pe care îl îm0râncesc. ei, mai încet ? încotro alergaţi, testiculând în +alul ăsta ;/ (un 0rigadier ad1unt). îi arunc < #omisarul San-Antonio, nu mă plictisi, scla-ule repu0lican./ i a1ung în strasse, de o0icei atât de liniştită. însufleţit în draci dragul tău Antoine ? A0solut sigur că elanul lui nu e lipsit de sens = fiindcă îşi are izorul în muntele Ger0ier-de-Konc, la fel ca frumoasa şi no0ila 5oara O.
5ocul e plin de doamne şi domni care in în fugă, speriaţi, precum nişte muşte de ra+at, mioape, la un afiş al lui 5e %en. 'ă opresc o clipită să cercetez împre1urimile. i ăd apărând doi tipi, unul părând că-l spri1ină pe celălalt, care s-ar clătina pe picioare. #reierul meu e un adeărat repertoar. înainte să mergem mai departe, tre0uie să-ţi precizez că uneori, noi, poliţiştii e&perimentaţi, ţinem nişte seminare. "e adunăm într-un +an încântător din d in împre1urimile %arisului. i acolo, la adăpost de indiscreţii din oraş, facem sc+im0 de informaţii şi de filme te+nice, ne arătăm unii altora fotografii. Sunt sigur că am aut în faţa oc+ilor, su0 formă de diapoziti proiectat pe un ecran plia0il, portretul tipului care îl a1ută pe celălalt să um0le u m0le şi care pare că îl conduce cu autoritate. Din faţă şi din profil. în plan general. %ozat pe stradă, foarte precis. i tocmai un tip de la D.S.E. ne comenta mutra lui. Uicea < Fndiidul acesta se numeşte 3en Cil04 şi e cetăţean american. $ste ataşat la am0asada S.B.A. la %aris, cu misiuni marginale. Line, fără îndoială, de #.F.A. @olul lui rămâne o0scur, dar, după informaţiile noastre, ar fi un tip foarte eficace. Bn fel de moş Fosif ce rezolă pro0lemele delicate < supraeg+ere, protecţie, fila1e, anc+ete asupra cetăţenilor pe care au a u pus oc+ii americanii. $ 0ine să i-l fi&aţi în colimator, ca să ştiţi cu cine aeţi de-a face, în cazul că drumul i s-ar încrucişa cu al lui./ %e urmă tipul de la D.S.E. ne arătase alţi farsori < rusnaci, 0ulgari, cu0anezi, o întreagă faună ciudată, cu o e&istenţă de gândaci ascunşi pe su0 pietre. "işte oameni apăruţi din întuneric, făcuţi făc uţi să se întoarcă acolo într-o zi, fără to0e şi surle, după ce au pus la cale unele c+estii tul0uri, în medii a01ecte. %rin urmare, micul diascop automat şi interior al sus-pinatului funcţionează. îndată ce-l ăd pe nenea acela preffciit, cu pălăria lui de pe remea producţiilor de cinema în al0-negru, fişierul meu îl e&trage din ceţuri şi îmi spun < 3en Cil04/. i, cum gândesc în mare iteză, îmi cade fisa că 4anHeii l-au pus pe urmele lui Au0ergen-ille. Ere0uie că stătea la pândă în faţa imo0ilului. A descoperit reo mişcare, şi iată-l că umflă un indiid. 'ai încet, m4 friend ?
%este mulţimea în curs de coagulare, scot un muget, mai a0itir decât cel al ferocilor soldaţi despre care or0eşte nemuritoarea noastră 'arseillaise <
"ote< O "u tre0uie niciodată pierdută ocazia de a înşirui tineretul. SA"-A. — ei ? Cil04 ? * secundă, please ? A auzit c+emarea mea şi s-a oprit. Eoarăşul său se 0ălăngăne, ca şi cum ar fi premiul întâi la c+erc+eleală... 'ă duc la ei, radios. — 7ericit să ă cunosc, domnule Cil04. Sunt comisarul co misarul San-Antonio. Fndiidul se posomorăşte ăzând cu oc+ii. Deloc 1o4ce că se ede interpelat în plină stradă. — De unde mă cunoaşteţi ; întrea0ă. — După reputaţie, zic, făcându-i cu oc+iul. tiu că francezii sunt nişte naii, dar se ţin la curent cu actiitatea, celor care circulă pe teritoriul lor +e&agonal. $ carag+ioasă această 0ruscă descumpănire cuprinzând un ins ca el, gata de orice, 0a c+iar şi mai rău, a cam ca dumneaoastră. Aparţin unui departament destul plină cu ra+at deloc frumos. — #e reţ1 de la mine ; — De la dumneaoastră, nimic = pur şi simplu ă sugerez suge rez să ne ocupăm amândoi de acest gentleman = să-l împărţim prieteneşte. #orect, nu ; Dar să ne gră0im să o ştergem, fiindcă strada a fi 0locată imediat ce a sosi corpul de elită al pompierilor noştri parizieni... 3en ştie să facă faţă. 7ără să crâcnească, se instalează la olan, în timp ce eu îl a1ut pe gras să se urce şi iau loc, la rîndu-mi, în ca0ina e+iculului. #are a0ia reuşeşte să plece. 'ai mulţi poliţişti :e năălesc dintr-o maşină cu gratii ne taie calea. — Stop ? 5e flutur legitimaţia prin portieră. — %ermiteţi, le zic, e urgent ? $i salută şi ne desc+id drum pentru a ne uşura trecerea.
,— @emarcaţi că ştiu să mă fac util, domnule Cil04 ; "u puteaţi găsi un toarăş de 1oacă mai preţios decât mine. R #ând eşti în plin %aris, e greu să găseşti un colţ liniştit, ca la ţară. 9ăzând că americanul pilotează rapid în direcţia autostrăzii de est, îl între0 < — Aeţi un loc discret unde să-l duceţi pe acest domn do mn cumsecade ; — Aeam de gând să-l c+estionez în maşina mea, în spate. Dar pentru asta îmi tre0uie un colţ de pădure singuratic. — Socotiţi să-l lăsaţi acolo după acest interogatoriu î — %oate. — 5a erticală sau la orizontală ; — Drept cine mă luaţi ; — între0 şi eu aşa = mai ales că nu ă cunosc cun osc 0ine. Adaug şi că tre0uie să uitaţi calitatea mea de ofiţer de poliţie. în cazul de faţă, acţionez de o manieră ocultă, cum ca dumneaoastră. Aparţin unui departament destul de special al %oliţiei, 0ătrâne. îmi permit să acţionez pe de lături când acplo, sus, se consideră necesar, înţelegeţi ; Apro0ă, prudent. Ai zice că e un mic gangster din #+icago. Gen a1utor de caid, cel ce adună 0anii de pe la 0arurile şi spălătoriile aflate su0 protecţie/. întrea0ă < — #e s-a întîmplat în imo0il ; — Slănina asta liidă i-a trimis tipului pe care îl supraeg+eaţi un indiid-capcană, însărcinat cu predarea unui plic. #ând clientul dumneaoastră a desc+is plicul, totul a sărit în aer = şi ceea ce a rămas mai acătării din mesager ar încăpea în eleganta dumneaoastră pălărie. "u ştiu ce a folosit drept e&plozi, dar era tare concentrat. conc entrat. — i tipul cu pricina a murit ; — #a şi puicuţa lui. Dacă eu am reuşit să scap e fiindcă zăceam pe podea. — 5-aţi făcut să or0ească ; se interesează, preocupat, Cil04. Cil0 4. — Deloc = un neînduplecat ? mint. De aceea a ceea îl ţineam la dispoziţia noastră, acasă la el. * dată arestat, ar fi fost prins în mecanismul 1udiciar şi atunci adio ?
— #redeţi că scâr0oşenia asta grasă e la curent ; — #eea ce cred e că lucrează pentru p entru oamenii care deţin secretul. $l tre0uie să fie maerle organizator de loituri, pe la spate. Deci prin el am putea a1unge la comanditari, — i pe urmă ; întrea0ă americanul. îi place să se uite pe unde calcă, isteţul, ştie că tro-toarele noastre parizene sunt pline de 0aligă de câine. câ ine. — 9-ar coneni să aflaţi iitorul, prietene ; rân1esc eu. După aceea ? 9i-l oi spune după. Deocamdată folosi-ţi-ră micile reţete de la maica-mare pentru a-l face pe grăsan să pălărăgească. Dată fiind starea în care l-aţi adus, presupun că nu a fi greu. După ce l-am ras, pornim la atac. $u dispun de trupe de elită pentru a e&ecuta asaltul, ceea ce dumneaoastră nu puteţi afirma, întrucât lucraţi de unul singur. Dacă puşlamalele care au pus la cale moartea am0asadorului 4or0esc, ei 0ine, om fi doi care să cunoască secretul ăsta împuţit ? i faptul nu a fi deloc dramatic, mister Cil04 ? 5a drept or0ind, până la pro0a contrarie, 7ranţa şi America sunt aliate, nu ; i apoi fiţi conins că, într-o zi, până şi secretele cele mai secrete sfârşesc prin a fi cunoscute de toată lumea. Scoate din 0uzunar o ţigară mototolită, o âră între 0uzele-i su0ţiri, dar uită s-o aprindă. O Aşa că iată < părăsim autostrada printr-o 0retea. %e urmă tragem pe stânga. tiu eu o pădurice simpatică, unde, acum nu mulţi ani, mă duceam să cocoşesc câtea mici ânzătoare, în ziua lor li0eră. Sper că pădurea n-a fost înfulecată de antreprenori, aceşti ticăloşi lacomi laco mi care îţi deastează planeta ca să confecţioneze reşedinţe se-sundare ? $&istă un drum de cai care duce într-acolo, dat fiind că zona e plină de tot felul de mane1uri unde se înaţă călă-ria pe deşelate, iar duduile din arondismentul al şaisprezecelea in să-şi martirizeze oarele cu câte un clarinet înfipt în cioc. Slaă domnului < păduricea su0zistă. în afară de ploaia care toarnă cu găleata, no0ad4 nu ine să se desfete în sectorul ăsta = de altfel, nici nu e ora, ştii ? Am remarcat că niciodată nu se deşănţează la prânz ? Bneori dimineaţa, la sculare, tentaţi de elanul matinal = enorm de mulţi după-amiaza = cu care ocazie
îşi mai dezleagă şi lim0ile — dar la prânz, altcea îi frământă < sfânta înfulecare ? 7lăcăul Cil04 o apucă pe o cărare, printre frasini, care în scurt timp se înfundă. Fată-ne su0 frunzişurile de unde picură. Bn mic luminiş, 0un pentru picnicuri de ară. #u trunc+iuri de copaci c opaci putreziţi, pline de muşc+i. 9ăzându-ne că dăm năală, o eeriţă fuge în z0or. #um ; #e zici, enri ; * eeriţă n-are aripi ; Atunci să spunem că îşi ia z0orul dând din la0e, şi nu-mi mai da cu tifla, eşti mesc+in. Eoată lumea co0oară. Grasul încă nu şi-a reenit. Sau aproape < se ede că e conştient, că gândeşte şi, pro0a0il, îşi dă seama de postura lui inconforta0ilă, numai că nu poate face nimic, oinţa îi e cufundată într-un 0utoi cu miere. Are capul în impondera0ilitate. Cil04 desc+ide uşile din spatele furgonetei şi urcă. Scot un fluierat de admiraţie descoperindu-i amena1ările interioare. Americanii sunt ca teutonii, posedă totdeauna materialul de cea mai înaltă clasă şi perfecţionat până la desăârşire. De la cea dintâi din tâi priire asupra acestui gen de la0orator mo0il, se simte că nimic nu e în plus şi că şo0olanul preţios, cu toate aceste elemente strânse laolaltă, tre0uie că face uneori paşi gigantici. îl instalează pe grăsan într-un fotoliu rotitor. îl leagă de mâini şi de picioare. în remea asta, eu e&tirpez port-izitul indiidului, pentru p entru a face cunoştinţă mai amplu. Actele de identitate mă informează că se numeşte Kean-7rancois 'orlon, negustor, 2V strada %ompelor= că e născut la *ran, Algeria, la nouăsprezece secole şi cea după #ristos. îi arăt +ârtiile şi lui Cil04. — tiţi cu cine aeţi de-a face, 3en ; — "u, mărturiseşte el, după o priire rapidă. i desc+ide un dulap de farmacie în care produsele sunt frumos rânduite şi etic+etate. Apucă o seringă sterilă, umplută de1a cu un lic+id incolor. — #u asta, anunţă Cil04, ne a poesti p oesti toată iaţa lui, începând cu cea dintâi mastur0aţie. i, ignorând orice preocupări profilactice, înfige acul în posteriorul domnului 'orlon, prin pantalon şi slip.
De poestit, poesteşte nu 1ucărie, negustorul de asasinate/. $ste a0solutel4 magic produsul lui 'ister 3en ? "u numai că grăsanul pălărăgeşte = ce e mai esel e că o face fără măcar a fi între0at. * nemărginită neoie de comunicare, înţelegi ; Spune totul, începând cu sosirea lui 'a4floPer 2 pe continentul american. Ere0uie numai să-i orientezi delirul. îi pilotezi proli&itatea cum ai ţine cârma unei 0ărci-automo0il. i asta, domnule 'orlon ;/ *+, da, asta e aşa... Aşa şi pe dincolo./ %entru aparatul de înregistrare (fiindcă noul meu aliat este ec+ipat în consecinţa) nu-i deloc esel. Sărmanul de el s-a supraîncălzit, precum fundul portăresei onorate de 3erurier. ,pa5k Kumătate de oră, suntem aproape epuizaţi de atâta lim0uţie, Cil04, eu şi magnetofonul. Dar am aflat totul ? %rietenul meu, pictorul Arman, îţi ia o ioară o0işnuită şi ţi-o taie în felii su0ţiri ca nişte tăiţei = apoi lipeşte feliile pe o pânză, lăsând un spaţiu între 0ucăţi şi astfel îţi oferă o operă de artă într-adeăr su0limă, precum că o ioară e frumoasă o dată pentru totdeauna < întreagă sau tăiată în lamele. $ clar că taica 'e+u+in face gură în faţa a cesa ce el consideră un sacrilegiu, iar sufletul lui -Stradiarius e&ecută salturi periculoase în mormânt. Dar cum poţi şti care dintre cei doi, 'enu+in şi Arman, dă #ea mai 0ună utilizare instrumentului ; #+estie de apreciere. De sensi0ilitate. în seara aceea, intrând la "opţile 'oscoite, un ca0aret de pe #+amps-$l4sees pentru turişti în căutare de distracţii, mă gândesc totuşi la Arman. 3en Cil04 mă însoţeşte. 7iindcă, în localul ăsta, în ceea ce prieşte ioara, eşti serit ? Americanul şi-a sc+im0at niţel îm0răcămintea. A trecut la costum de mătase al0astru-săl0atic, cămaşă al0ă, iar în loc de craată, un papion în 0uline, îţi dai seama de stil ; $i 0ine, of course, şi-a păstrat scumpa lui pălărie. "u ştiu ce au unii, de pildă 3eru, %inuc+e. 3en Cil04, că ţin atât de mult la dopurile lor, mai a0itir decât regele Spaniei la coroană (pe care am remarcat că totuşi nu şi-o pune niciodată când 1oacă tenis sau face 4ac+ting). "ote<
2 7loare de mai — cora0ie care, în 2:, a transportat, de la Sout+ampton către teritoriul corespunzând actalului stat 'assac+usetts, 2: puritani englezi = aceştia au fondat primele colonii engleze din America de nord. (n.tr.), iun eă, pentru oamenii ăştia, pălăria constituie un atri0ut esenţial al funcţiunilor. Deci 3en şi eu mine ne facem intrarea la "opţi 'oscoite, local împopoţonat ca la carte < catifea al0astră, poeială, perdele grele, pânze de maeştri (sau mai curând de contrama<ştri) reprezentând fastul 0ătrânei @usii ţariste, în rame împodo0ite cu ciu0uce aurite a urite în c+ip de frunze de toamnă. $&istă portretele împărătesei $cate-rina mângâind furtunelul marelui său şam0elan, contele ar0urg (ec+ea no0ilime germană, mie-mi spui < nemţoaică la origine cum era madama) = al lui %etru cel 'are alăptând-o pe #aterina, soţia lui, al lui Stalin, îm0răcat în mantia de eîmină pe care o purta în ziua încoronării şi ţinând un spectru în mână. într-un cuânt, totul este opulent, cel puţin în accepţiunea dată termenului de un negustor te&an de petrol sau de un director de uzină din Dusseldorf. 3en îşi lasă. cu regret, pălăria la estiar, dat fiind că gardero0iera i-o smulge după o crâncenă 0ătălie. Bn c+elner-şef se ieşte, înţolit ca un pinguin de ceremonie şi ne drie la o masă de /sus, fiindcă sala este dispusă în amfiteatru şi cuprinde trei nieluri. Kupan 'andea a fost cel care a cerut, cu a1utorul unei 0ancnote ârâte în palmă, să ocupe ocup e poziţia dominantă. Generalul ospătar îmi umflă 0ancnota de cincizeci de franci ca un struţ care îng+ite un nasture de c+ilot. $i 0ine, ne aflăm su0 un fel de 0aldac+in, aând. în faţă o frapieră cu şampanie a0urită şi nişte tipese care îşi pun în mişcare posteriorul, pentru a ne stârni interesul. Uiua a fost foarte plină. După ce domnul 'orlon a născut trei olume de memorii ticăloase, a fost adus înapoi la automo0ilul său din strada 'uette. După o ultimă in1ecţie, l-am părăsit. Cil0 e categoric < 0ădăranul nu-şi a aduce aminte de nimic. îşi a eni în fire la olan şi-şi a regăsi memoria începând cu momentul când a rămas în pană. %rodusele lui 3en reprezintă nielul de ârf a c+imiei americane. Se
inentează tot mai mult droguri care îl presc+im0ă pe om în marionetă, dacă ai remarcat. %e urmă, i-ara mo0ilizat pe demnul 3lanc (regăsit la 0irou), 3eru şi %inuc+e. să pregătească raidul din scara asta. în ceea ce-l prieşte, Cil04 s-a dedat la unele manere. #oningerea mea intimă e că a încerca să mio dea pe dindărăt la finiş. 7ace pe prietenarul (care aneoie se cunoaşte) ca să-m1 ungă uşa din dos înainte să mă tragă în ţeapă = şi eu mă fac că plouă, fiindcă, pricepi, ceea ce speră el să găsească eu am şi aflat. "u ne rupem oasele pentru acelaşi o0iecti = el caută inenţia, eu inoaţii. Acestea fiind spuse, ne simpatizăm. Bn c+elner înţolit la fi&, ca în Sisi împărăteasa, ne desface o sticloanţă de şampanie. i 0ăiatul, din punctul lui culminant, se 0enoclează prin salon. A trecut oarece reme de când am identificat ceea ce am enit să caut < un mic grup de persoane, la masa principală, din faţa scenei unde orc+estra de ţigani, ai cărei interpreţi sunt din %it+iiers şi Eour-du%in, 0agă gras în Eimpid lăcrămioarelor. Grupul de patru persoane, are ca pol de atracţie o perec+e. $l, un 0ăr0at frumos, încă tânăr, 0lond încărunţit, ceea ce stârneşte totdeauna unanime aprecieri (c+iar dacă materialul e depreciat), îm0răcat foarte elegant, după ultima modă, are mânecile sacoului al0 suflecate împreună cu cele al cămăşii negre de dedesu0t, dacă îţi poţi înc+ipui ; Da, poţi ; 'ulţumesc, asta îmi conine. "imic nu e mai nasol decât să ai de-a face cu nişte im0ecili cărora tre0uie să le rumegi totul, să le descrii amănunţit, ca Uola ? Să faci pe romancierul nu-i o sinecură, ci mai curând o cură de sine, îţi 1ur . Ai neoe de ocaţie, ce mai ? Acum a1ung la partea femeiască a perec+ii < super0ă ? Animal de rasă. înţolită admira0il < #apot #a0ane sau #ecil Saint-5aurcntl, nu-ţi pot preciza = dar asta să nu te împiedice să dormi ? Eoată lumea o prieşte. îi zâm0eşte. * săr0ătoreşte. %ână şi pipiţa de la 0estiar, care i-a solicitat un ortograf ?
"ote< 2 "umele stâlcite ale croitorilor de lu& francezi %aco @a0anne şi _es Saint-5aurent (n.tr.). — $a e ; face 3en, care mi-a urmărit prirea. — 'da. — 9er4 nice, zice. Fa te uită, cum o fi stând cu moralitatea agentul nostru ; #e i-o fi făcând lui plăcere ; "egresele, 0ăieţii, caprele din Ei0et ; — Sunteţi însurat, 3en ; îl între0 nepăsător. — Am fost de două ori = e un sport incompati0il eu e u profesia mea. 9a să zică, la el asta/ e profesie ? "u tre0uie să ţe mai miri de nimic. — în materie de e&taz, cum ă aran1aţi ; Agăţaţi Agăţ aţi profesioniste sau faceţi cuceriri ; — "ici una, nici alta. Am oroare de Sida. $ de a1uns a 1uns s-o păţeşti o dată ca să nu mai scapi de porcăria asta. — Să nu-mi spuneţi că daţi din mână ? — "u = culti castitatea. Eotul e o pro0lemă de etică. Am la "eP _orH o ec+e prietenă, de încredere, la- care mă duc din timp în timp. $ infirmieră. 7aptul că tipa lui are o 0l.uză al0ă tre0uie că-l linişteşte pe 3en. #a şi cum asta ar sc+im0a rffizionoma pericolului. îmi înc+ipui iaţa lui cenuşie, 0azată în e&clusiitate pe maşinaţii, fără recreaţii în doi, fără reo femeie care să-l aştepte cu adeărat. — Aeţi copii ; — "ici atât. %ustiu desăârşit, ce mai ? Gustăm din Dom %erigon. 9ioara întâi a orc+estrei a co0orât în sală. Aplecat către masa grupului, cântă 7ascinaţie. "oaptea, după câtea înşuru0ări imperiale, c+estia asta e totdeauna de actualitate. 7reamăt rectal cu propagare până în osul sufletului. %riiri pierdute, mâini care se caută, se găsesc şi se strâng. #+iloţi umezi. %re-e&taz. i n-am făcut nimic ca să încerc să-ţi plaaac TO
'ie-mi spui ? "e unge urec+ile precum coc+iliile de melci din 3ourgogne (totdeauna melcii sunt din 3our-gogne, aşa cum sosiile sunt din 54on O). 'ereu aceleaşi reţete. #a să se e&prime, în cursul ticăloasei lor ieţi de ra+at, le a1ung trei sute de cuinte, patru reţete ca să-şi administreze tristeţi în suflet şi una singură pentru a înceta să e&iste. i tu mai rei să cunoşti o a doua e&is-tenţă ? Serata suaă ruso-ţigano-proincială durează două ore în şir. — "ostimă idee la indiizii ăştia, să se strângă în astfel de localuri, şopteşte 3en Cil04. — Dimpotriă ? #e fac ei acolo nu sea/mănă deloc cu o conspiraţie < îşi tratează mica afacere, în acompaniamentul lungilor suspine de iori. în ăzul şi cu ştirea tuturor celor care ii priesc. tiţi 0ine < ceea ce se petrece la lumina zilei trece totdeauna neo0serat. — 3ăieţii dumneaoastră sunt siguri pe ce -au raportat ; — Am transcrierea fidelă a conersaţiilor telefonice înregistrate. Deşi prudente, ele sunt elocente pentru cei care, asemeni nouă, sunt la curent cu afacerea. îşi 0ea şampania. F se mai toarnă un pa+ar, la semnul făcut unui c+elner igilent. — Aţi aflat identitatea omului-capcană ;. — Da < un sărman şomer cumsecade, pe care 'orlon tre0uie că l-a adunat de la gura de entilaţie a reunei staţii de metrou. <— $ un şmec+er. —- * 1ară ,aş zice eu. — Am fost nişte timoraţi dacă l-am lăsat în iaţii şi în li0ertate, regretă Cil04. — "imic nu-i ireersi0il, spun sentenţios. în plus, ne a fi utilă această tristă creatură, acum că a ieşit din ăgăuna ei, 3en. îţi dai seama că îl om supraeg+ea cu microscopul. Ere0uie că are în curs de desfăşurare şi alte afaceri ca a1ta.
"ote< O %e astă ţi-am plasat-o de1a de trei sute paisprezece ori şt încă n-am terminat. San-A. Eoarăşul meu îşi netezeşte părul sur de pe tâmple. #e-i drept, fără faimoasa lui pălărie, pare gol. — #eea ce nu înseamnă că să-i fi tras un încărcător încărcă tor în 0urtă n-ar fi fost o pâine de mâncat, cum ziceţi oi în 7ranţa. După tonul lui gurmand, îmi dau oarecum seama că are şi roţi de rezeră în porcăria lui de iaţă nesuferitul ăsta. Slu10a nu-i doar un mi1loc de a-şi câştiga e&istenţa. $ or0a de o ocaţie 0ine înrădăcinată. %ărerea mea e că îşi lic+idează adersarii, pentru 0unul mers al afacerilor sale delicate. Simte că ar fi fost nefericit dacă ar fi ţinut un c+ioşc de ziare. $ dintre aceia care îşi scot arma pe loc şi cu sânge rece. Bn ditamai #oltul, ţinut la cincizeci de centimetri de piept = apoi trage liniştit, ui-tându-se în oc+ii celuilalt. — 3ăiatul care a instalat un microfon la masa lor e un 0un 0u n te+nician ; — 'ai mult decât un te+nician < un 0i1utier, 3en 3e n ? #ând om dispărea, el şi cu mine, poliţia franceză a fi ăduă şi orfană. 'i-l imaginez pe 'at+ias în sala de la "opţile moscoite, mitocosind la masa rezerată pe numele frumosului 0lond încărunţit. 3ineînţeles, nu a pornit de unul singur la trea0ă = administratorul localului începuse să e+elălăie ca o întreagă +aită de lupi, când i-am e&pus planul nostru. Din fericire aeam în 0uzunar dosarul lui foarte detaliat. #ând i-am demonstrat că, pe parcurs, acesta se putea înrăutăţi, din pricina unor mici afaceri prost rezolate şi, pe deasupra, mai,ştim că în. ca0aret nu se inde numai şampanie, s-a liniştit. "e-a dat cale li0eră, dar el nu oia să ştie/. Fntre şase şi şapte nu a fi nimeni în restaurant, iar c+eile se or afla în portocalii de plastic ce încadrează intrarea, dar asemenea procedee nu se potriesc cu lungimea lui de undă şi aşa şi pe dincolo. 5ituania o0işnuită, cum spune 3eru. Dacă tot eni or0a despre 3eru, iată-l că tocmai îşi aşază cele optzeci de Hilograme de târtiţă într-un fotoliu, în spatele nostru.
— $ frumos ce scârţâie scripcarii ăştia = cunoşti titlul zdrăngănelii ; şopteşte. — Adagio de Al0idoni, îl informez. — Apropo de adagiuri, înc+ipuie-ţi că şi 3ert+e aea a ea unul. descoperit la 0anca noastră. "emernicii m-au curăţat de parale cu adagiurile lor. A+, ticăloşii ? "u-i de misunt atât de 0ogaţi ? — #um stăm cu afacerea ; îl între0. — Suntem pregătiţi pentru ce urmează, tipule. îmi întinde un pac+et de fotografii. Erea0ă de maestru ? i rapidă ? Bn prim clişeu, în plan ansam0lu, reprezintă masa aflată su0 supraeg+ere. #elelalte sunt măriri ale fiecăruia dintre participanţi. — 7otograful #asei a realizat asta ; $şti ne0un ? @oşcoanul, din uşa closetelor, cu telead1ectiul. "u l-ai remarcat pe artist, îm0răcat în smo-cHing ; 7rumos ca un trandafir proaspăt ; i-a deelopat produsul muncii într-un camion-la0orator, ascuns la două străzi de aici. 3en zâm0eşte. — 'etodele mele s-ar zice că fac şcoală ? — Dacă îţi înc+ipui că ai inentat cea, americanule, atunci 0agă-ţi finger-ul în oc+i până îţi găureşti fundul slipului, în cazul că ai purta unul. De câte ori n-am folosit noi ascunzători în maşini 0analizate, eu şi Eonio, nu-i aşa, eu ; #itat ca martor, efu/ confirmă. co nfirmă. îi înapoiez grăsanului pac+etul de poze. — Ee întorci la amicii tăi şi ă repartizaţi tipii care tre0uie filaţi = cu e&cepţia fetei, pe care ne-o rezerăm noi, domnul şi cu mine. — 'ă uimeşti ? rân1eşte paradisul femeilor în carne şi oase. #ând e or0a pe undea de len1erie fină, asta e rezerată comisarului scumpelor domnişoare ? 3un, mă duc să transmit dispoziţiile. Dacă ar fi să-mi ascult pornirile, l-aş lua pe frumosul tip în al0. — #ine te împiedică ; — EuI figură de o0sedat. 'i-ai spus că o să te ocupi de şoricel = or, îţi dai seama că o să se care cu şmec+erul ăia, nu ezi cum o încălzeşte ;
"u încetează să-şi facă oc+i dulci amândoi. Dacă sclifosiţii ăştia nu termină cu o partidă de călărie, să fiu eu încornorat ? Dragul, dragul de 3eru ? Atâta inocenţă 2 — tii 0ine că aşa cea nu ei fi nîcodată ? îi spun. %leacă fără să reacţioneze. %orsc+e contra 'aserati. 3londul încărunţit e în %orsc+e, eu în 'aserati. #onduce ca un ne0un, ca unul căruia nu-i prea pasă de eentualele contraenţii. îl urmez. Dar e greu să faci una ca asfe în %arisul 04 nig+t, fără a fi remarcat de cel urmărit. Aşa că mă descurc şi eu cum pot. Din fericire, are o lumină de poziţie spartă, deci e uşor de reperat de departe. Brmărirea noastră nu durează mult. Eipul o apucă pe 0uleardul George-7ie până la intersecţia cu 0uleardul Alma. După care coteşte spre c+ei, c+ ei, la dreapta, către #asa @adio. %e drum drept, accelerează la ma&imum, ignorând semafoarele. 7ac la fel. Erecem prin faţa edificiului apoi insul irează iar la dreapta şi intrăm într-un la0irint infernal ? *are m-a o0serat şi încearcă să scape ; #red mai degra0ă că-i place să-şi ofere senzaţii tari şi să o înspăimânte pe gagică — c+estie de a-i strâmta păsărică înainte de folosire. Spaima este un astringent super. 'ai tare ca lămâia. #u două sute la oră pe străzile %arisului, îi poţi reda irginitatea une patroane de 0ordel ? Dar alergătura ne0unească se înc+eie, cu o frână uluitoare, în fundătura generalului 3ranloc+e, erou al aiaţiei din 2>—2V (el este acela care, după ce a terminat muniţia, a do0orât trei aioane duşmane cu o praştie = oc+ea rezerorul simţurilor. 7undătura în cauză este somptuoasă. Fn realitate, e or0a, mai e&act, de un mic scuar, unde patru platani ctuoasă monumentului dedicat generalului 3ranloc+e. Fmo0ile din piatră şi de dimensiuni impozante. %orţi du0le, de fier for1at, în arc de cerc. 'armură. #oloane. #ooare. 9ase pentru flori < t+e clasă ?
Am parcat în faţa unui panou care interzice staţionarea, aşa cum se procedează în mod o0ligatoriu la %aris. 3en mă prieşte. — 3rao, frumos şofat ? — 'ulţumesc ? Eipul nu mai are un fir de păr uscat. $ genul de aenturier cam în papuci de casă. îşi organizează loiturile cum cu m organiza tata, odinioară, partidele de pescuit. Seara pregătea undiţele. #ufunda firul într-un as cu apă, ca să-l facă suplu. 'igălea să fi&eze plum0ii minusculi, mai mici decât ârfurile de ac, de firul aproape inizi0il. Dar, mai întâi, marea şedinţă de legare a cârligului microscopic. "-am să înţeleg niciodată cum reuşea 0ătrânul meu s-o facă, cu degtele lui groase, de om cumsecade. Bn magician ? încerca să mă îneţe < 0ucla, cele şase înfăşurări ale firului pe după ti1a infimă a cârligului. #e să-ţi spun < totul mi se încurca în mână ? Am fost totdeauna un zero în priinţa asta. — Eu ştii în ce imo0il au intrat ; mă întrea0ă 3en. lată că începe să mă tutuiască = ceea ce nu le stă în o0icei anglo-sa&onilor, cu acel 4ou al lor, 0un la toate, pe care şi-l trântesc în c+ip de intimitate. — 5a opt, spun eu. — #um se face că eşti sigur ; 'ă fălesc niţel. "u mă supără deloc că artizanul anc+etelor delicate e uimit de reuşitele mele. — 7iindcă ştiu adresa 0ăiatului şi mai ştiu că la el acasă a condus-o pe pe fată. %ot c+iar să-ţi precizez că locuieşte la eta1ul doi pe stânga. b^ facem ; îi lăsăm să se facă le1eri şi să-şi înceapă micul ste-eple-c+ase. %ână atunci, îi oi telefona lui 'at+ias să-mi aducă 0anda magnetofonului ascuns su0 masa lor. Sun la 0irou, din 'aserati — în ciuda ceasului atât de târziu, încât deine matinal. îmi răspunde 'orcoeaţă. Fată unul care nu se plânge de osteneală. Scorpia lui tre0uie că îi face scene ca în S+aHespeare, din cauza a0senţei, în timpul nopţii, de la domiciliul con1ugal = dar de câtea luni, înflăcăratului nu-i mai pasă. #âtea îm0răţişări năalnice cu nişte persoane fier0inţi la parter, l-au — cum s-ar spune —
dezdro0it. @oşcoă al meu a aflat că e şi el în stare să urineze la c+iuetă. — A+ ? su1fit fericit să ă aud, domnule comisar. — înregistrarea era 0ună ; O — Ere0uie să fie, a0ia am sosit, n-am aut încă timp să erific. e rific. — 'i-ar plăcea să afli urgent. — Brgent nu e posi0il, domnule comisar. Sunt două ore şi patruzeci şi op.t de minute de înregistrare. Dar am aut casca de control şi am urmărit totul, aşa că sunt în măsură să ă fac un rezumat. — Ee ascult. Se reculege o clipă, ca să-şi pună ideile în ordine. — 'ai întâi să or0im despre cei prezenţi < în afara perec+ii pe care o ştiţi, erau acolo inentatorul şi primul secretar al am0asadei toufoulHaneze. — %e ăsta îl recunoscusem. — A fost or0a mult despre afacerea Au0ergenille. Amicul fetei nu mai putea de 0ucurie. $ra încântat de interenţia promptă a unui anume 'orlon care, după câte cred că am înţeles... — Ereci mai departe, 0ăiete, ştiu cine-i 'orlon. — Eoţi sunt coninşi că pro0lema e rezolată şi că au cale li0eră. 9or să acţioneze repede. Bn trimis al am0asadei soietice tre0uie să se prezinte, în noaptea asta, la indiid, pentru pen tru negocieri. Au căzut de acord, şi unii şi alţii, să negocieze afacerea pentru un milion şi 1umătate de dolari. Fnentatorul a tre0ui să primească im i m milion, primul secretar o sută de mii, iar perec+ea îşi a împărţi cele patru sute de mii rămase. — 7rumoasă 0ucătărie. — Fnentatorul a remis un eşantion al produsului, su0 forma unei cutii de... — De loHum, i-o tai eu. 'at+ias râde. — #e e formida0il la dumneaoastră, domnule do mnule comisar, e că, atunci când i se face un raport, ştiţi dinainte ce i se a spune. — "u tot, @uginitule, nu tot ? îl asigur. — Au aut o discuţie în legătură cu onorariile/ o norariile/ plătite lui 'orlon < cinci sute de mii. 5tigiul acesta a alimentat conersaţia timp de
aproape un ceas, nu reuşeau să se pună de acord. Fnentatorul prete&ta că +otărârea de a-l trata/ pe Ea0îtâ ungou nu aea nici o legătura cu el şi nu oia să participe la târguiala. #eilalţi i-au demonstart că de asta depinsese întreaga afacere şi că tre0uia să contri0uie la finanţare . %ână la urmă, s-a conenit că el a plăti două treimi şi că ceilalţi trei îşi or împărţi treimea rămasă, ceea ce era totuna cu a spune că toate c+eltuielile/ or fi repartizate în funcţie de câştiguri/. Fată o 1udecată ec+ita0ilă, glumesc eu. 'ai e de spus cea esenţial, 0ătrâne %urpuriu ; — #red că -am relatat ce era mai important. — 5a ce oră tre0uie să se prezinte mesagerul soietic ; — "u s-a precizat. %rimul secretar luase contactul. A or0it despre o izită foarte târzie... — $&istă reo parolă, un cod oarecare oarec are ; — "u. "-a fost or0a de aşa cea. — *.., ai făcut o trea0ă fantastică, complimentele mele. * să cer pentru tine o aansare. #e-ai zice director de la0orator ; #el care ţie şef acum e un monden ramolit la creier, care ar tre0ui propus pentru pensionare anticipată. — $ prea mult, domnule comisar ? "u ă daţi seama ; răguşeşte @oşcoonul. — Du-te să-ţi aran1ezi neasta şi lasă-mă pe mine să trag sforile, 0ăiete. înc+id telefonul. 3en-şoriaelul nu-mi pune între0ări, dat fiind că telefonul meu de 0ord se aude copios. Dacă nu eşti surd o sută zece la sută, eşti neoit să captezi conersaţile. — $ 0ine, apro0ă el. 7oarte 0ine. 7ără a rea rea să fiu nepoliticos, SanAntonio, nu credeam că poliţia franceză e atât de performantă. — * edeai purtând 0eretă 0ască şium0lând cu o pâine su0.0raţ ; — 'ai curând. — $i 0ine, nu = ştii. tot izionând seriale americane, sfârşim prin a a1unge şi noi 0ăieţi mari. Deoarece, +otărât lucru, măndel e acela care conduce operaţiunea, organizez continuarea în felul următor< Am să urc la îndrăgostiţii
noştri, dându-mă drept contactul/ rus. 3en se a ascunde şi a pândi sosirea celui adeărat. #ând îl a edea apărând, îl a intercepta ca săi spună că a apărut, un impediment şi că tratatiele se amână pe a doua zi. %ropunerea îmi e răsplătită cu o strâm0ătură categorică. — "u că reau să te plictisesc, comisare, dar aş prefera să inersăm rolurile< eu am să urc şi tu ai să-l aştepţi pe rusnac. — "ici or0ă ? "e păruim er0al. 7iecare ferm pe poziţii. 7iindcă ne aflăm într-o fundătură (e şi cazul s-o spunem ?) +otărâm să urcăm amândoi Cil04 are o idee remarca0ilă. Dat fiind că ştie ruseşte, a scrie un 0ilet cu litere acrilice, 3eru di&it, pe care îl om ârî la ta0loul soneriilor şi unde a fi scris< întâlnire amânată/. în felul acesta, rusul a face cale întoarsă. îşi redactează răaşul cu stiloul meu şi pe o foaie din carneţelul meu, o introduce cu mare gri1ă în cadrul de aramă care încon1oară 0utoanele de sonerie ale diferiţilor locatari, iar eu acţionez cu +otărâre soneria omului nostru. %entru două eta1e, nu luăm în seamă ascensorul. 3ăiatul ne aşteaptă în pragul apartamentului. 3en, genial, mi se adresează a dresează pe ruseşte, în timp ce urcăm scările= ceea ce te 0agă în sperieţi. 9ăzut de aproape, 0londul încărunţit e şi mai frumos decât ăzut de departe. #+ip dăltuit, oc+i palizi, 0ăr0ie energică. %oartă o pi1ama de mătase neagră, su0 un +alat de casă de mătase al0ă cu găitane negre. $ste er4 armo-nios. 7oarte gigolo de înalt niel. #e mai, are alură, nu 1ucărie. — 3ună ziua, domnilor, nu ştiam că sunteţi doi, d oi, zice el. $u mă înclin ceremonios. — Domnul Fgor 3ouftapine, aici prezent, nu se prea descurcă în franceză, spun eu, şi a preferat să-l însoţesc. %seudo-3ouftapinul strânge mâna gazdei. Acesta din urmă ne pofteşte într-un salon elegant, genul de modernism la care tre0uie să te aştepţi din partea acestui tip< zugrăeli de culoarea za+ărului ars, canapele 1oase, mo0ile de aramă şi ple&iglas, pe pereţi reproduceri reprodu ceri din 'an @a4.
— %ot să ă ofer o odHă la g+eaţă ; întrea0ă el< F se răspunde că poate. "e plasează într-un colţ, unde este amena1at un 0ar într-un intrând al încăperii. — $ poloneză ? se scuză el. îi replicăm că nu aem nimic împotria %oloniei. Eoasturi mute în cinstea scumpelor noastre proiecte ? 3em. — #red că prietenul nostru dmir Saa0it -a pus la curent cu afacerea ; atacă 0londul cărunt. încuiinţăm de zor. — #red că -a remis şi un eşantion de pro0ă ; — într-adeăr, răspund eu. — Aţi putut deci măsura amploarea fenomenului. — A0solut, canfirm eu în cunoştinţă de cauză. cauză . — De altfel, ă ţin lâ dispoziţie şi un al doilea eşantion, spune spu ne seducătorul. Se duce în camera lui şi reine cu o cutie mică de loHum. 3en rea s-o ia el, dar, mai rapid, eu o înşfac şi o strecor în m4 pocHet. —"u ă daţi atâta osteneală, toarăşe căpitan, îi zic, cu un zâm0et larg cât ecranul unui drie-in. #e mai priire +oaţă îmi articulează ratonul spălăcit ? — 9eţi putea socoti că suntem foarte imprudenţi încredinţându-ă, încredinţând u-ă, fără a fi primit nici un dolar, eşantionul produsului pe care i-l propunem, articulează tipul= fiindcă, pornind de la el, l-aţi putea reconstitui după ce îi eţi fi determinat compuşii. %un pariu de altfel că sericiile dumneaoastră s-au şi ocupat cu aşa cea. @âde. — $ra dreptul dumneaoastră. însă particularitatea acestui produs e tocmai aceea că elementele care îl compun sunt necunoscute. Ere0uie, prin urmare, să treceţi prin filiera inentatorului pentru a căpăta nu numai formula, ci şi sursa materiei prime. * afacere foarte specială, nu-i aşa ; îi place să se 1oace de-a şoarecele cu pisica, dar cu o condiţie < să ai0ă rolul pisicii. "u se 1enează deloc să-i manereze pe soietici. — 9a costa mult, anunţă.
"-aş şti să-ţi zic ce-mi trece prin cap în momentul acela. "ici c+iar un congres de psi+analişti n-ar reuşi să-mi descurce confuzia mintală. i ştii ce mă pregătesc să lansez ; îţi 1ur că merită osteneala. #red că e&istă în demersul meu o înclinaţie pentru gestul teatral. "eoia de aMi face figura acestui plin de el, acestei frumuseţi ? — Ascultaţi, zic, eu ăd lucrurile în felul următor< ă ofer un milion şi 1umătate de dolari. O2 daţi un milion inentatorului= inentat orului= domnul admir Saa0it ia o sută de mii pentru 0unele lui oficii, şi dumneaoastră păstraţi restul de patru sute de mii, pentru dumneaoastră şi prietena dumneaoastră. $ corect, nu ; Dopul sare departe, dar sincer or0ind, merită su0terfugiul. . Am ăzut adesea oameni lic+efiindu-se, dar în asemenea măsură, încă niciodată, pretine ? Asta îşi reduce olumul ? îm0ătrâneşte cu o sută de ani pe secundă ? Se stafideşte. Se c+irceşte. "u mai e cărunt, ci al0 ca zăpada ? *0ra1ii i se ating. *c+ii îţi fac 04e-04e, în-fundându-se adânc, adânc în or0ite. Gura, întredesc+isă de un început de asfi&ie, stăileşte cu greu alul de fiere trimis, în linie dreaptă, de la ficat. Stă aici retezat, topit, la capătul puterilor. i timpul se scurge. 3en a fost şi el surprins, dar ca orice om de acţiune, şi-a reenit rapid şi, zdraăn în fond, profită de spectacol. %ariez că e de acord cu faptul că am pus cărţile pe masă şi l-am altoit pe 0ăiat cu această cizmă secretă, proaspăt pingelită. @ămânem impertur0a0ili şi suai în faţa indiidului pră0uşit. Acesta îşi stoarce meningele. Ar rea să spună şi el cea. Să adopte o atitudine. Dar nu-i ine nimic, e deşert complet, 0lacH-out integral. Singurul lui rezultat e că îşi stropeşte frumoasa pi1ama, de #asanoa la preţ de solduri, rei să pariezi ; Atunci ce poate fi pata aceea care se întinde pe pielea fotoliului ; — Fa zi, 5eo, atac în cele din urmă, eşti ciudat de lipsit de reacţii. După ieşirea de la înc+isoare, n-o să faci carieră cu un asemenea temperament, gen tăieţei cu ouă. #ând cinea se lansează în întreprinderi de felul ăsteia, dragul meu su0secretar de stat, tre0uie să ai0ă suficientă anergură încât să poată pierde, la o adică. Adeăraţii luptători nu sunt cei care ştiu să triumfe, ci aceia care ştiu să piardă. %ariez că duduia a fi mai sprintenă decât dumneata ?
'ă ridic şi intru în camera ecină. Ai zice că frumoasa nu e captiată peste măsură de tratatie, fiindcă doarme ca o preafericită = sau poate că tipul i-a făcut la 0ucurii, până a leşinat-o ? 'ă aşez,, înduioşat, pe marginea patului, aşteptând ca lumina şi prezenţa mea (noţiuni care se confundă, mulţumesc ?) să o trezească. Arată 0ine o femeie care doarme. 7ie ea ultima sau antepenltima dintre ştoarfe. 'ă duce cu gândul la un pârâiaş clipocind, sus la munte. Acolo unde egetaţia este numai muşc+i şi ier0uri. #opilăria mea e plină de asemenea secrete şoptitoare/ care înşirau erzi şi uscate, îngenunc+eam în faţa apei lor limpezi. "u ştiam că atunci contemplam iaţa. $i 0ine, în reme ce doarme, A'cia Surcouff nu mai e decât o fetiţă minunată, un pârâiaş, ca să spun aşa = izorul care ţâşneşte din pământ. #om0inaţiile, înţelegerile du0ioase, complicităţile îngrozitoare, totul a dispărut, lăsând locul unei inocenţe regăsite în mod miraculos. îi înţeleg succesul. încântătoare şi actriţă într-o asemenea măsură, nu putea rata ocazia. Aea totul pentru pe ntru a reuşi. #e spun eu < reuşise ? Dar nu atât de repede pe cât ar fi rut = îi tre0uia o grămadă de 0ilete erzi, pentru a-şi confecţiona o peluză corespunzătoare corespu nzătoare standingului ei. #e nădă1duia această tâmpită ; #u două sute de mii de dolari nu a1ungi departe în zilele noastre. Ar fi enit şi remea când le-ar fi căpătat drept onorariu ? Dacă nu cuma... 3ineînţeles ? 3anii ăştia erau doar un mizilic. 7iindcă mai târziu l-ar fi ucis şi pe inentator ? Discuţia aceea a lor, de negustori de cooare, de la "opţile mosco-ite, era menită să-l facă pe fraier încrezător. #ine ştie dacă numitul 'orln nu fusese de pe acum însărcinat să e&ecute/ un nou contract/ ; Dintr-o dată asta aea să însemne şapte sute de mii de dolari. i atunci se sc+im0a ânzarea. %ipiţa era făcută pentru @olls şi o a doua reşedinţă = sau pentru un foarte frumos apartament de foarte foarte înaltă clasă, din 0uleardul 7oc+, genul de domiciliu care îi omoară de inidie pe confraţi şi le ia oc+ii producătorilor ? Gata, iată că se mişcă în somn. Bn somn care nu-i mai merge decât în trei la0e. * 0u1ie s-a dus în 0rânză. * să răsufle adânc şi o să-şi
desc+idă oc+ii. #+iar acum ? Sc+iţează un zâm0et, crezând că-l ede alături pe adeăratul ei negustor, 1upanul 5eo %auldine, pornind într-o caalcadă nocturnă. 'area ţopăială din Auergne, după care e atât de 0ine să adormi din nou ? Dar ce se-ntâmplă aici, neică ; #ine-i necunoscutul ăsta care îşi permite să-şi trântească tenderul pe patul ei ; Stai să ezi, puiule, că că nu-i c+iar atât de necunoscut ? Am mai zărit eu undea moaca asta arătoasă. "u de mult. #in să fie ; îmi stă pe lim0ă, ca acadeaua frumosului 5eo. A, da ? *, Doamne ? Dar e comisarul care a enit să anc+eteze la mine, în strada 'eissonier (pictor francez născut la 54on în 2V2h, Sana s-a înşelat or0ind de un 0i1utier, 0i1utierul are doi n/ în nume). Gata, uite că se ridică, imediat, neroasă ca un #olt în mâna lui Ko+n Ca4ne. — #e faceţi aici, domnule comisar ; — 'eseria, scumpă edetă. — #ât e ceasul ; Fi fac cu oc+iul. — De acord cu dumneata, nu-i n u-i ora legală pentru o Fnterpelare, dar mâine, la nouă, cine ar mai putea-o doedi ; #5ASAE în felul lui, 3ătrânul e un maratonist = numai că în loc să facă pe drum cei >:,2h Hilometri, îi parcurge în 0iroul său. în plus, iată-l loit de un nou tic, datorat raagiilor ârstei < ridică din umărul drept la fiecare doi paşi, apoi îl lasă să cadă îndărăt. "e-am strâns în 0irou cu toţii < eu, 3eru, 'at+ias, %inaud, domnul d omnul 3lanc. $u stau pe locul pasagerului, în faţa 0iroului de ministru. #ei patru cola0oratori ai mei rămân în picioare în spatele meu, imo0ili ca nişte manec+ine de la Samaritaine. O eful or0eşte din mers, pentru a păcăli lungimea drumului. i a-şi ţine toărăşie. Uice =
— De acord, inenţia este uimitoare. Dar ce reprezintă ea ; îi adresez o priire lui 'at+ias. $ rândul lui, se pricepe mai 0ine la te+nică decât mine, e mai înzestrat pentru a e&plica genul ăsta de şmec+erie. — Bn produs în care intră diferite elemente, cele principale fiind necunoscute întregului corp ştiinţific, întrucât deriă dintr-o plantă ce creşte doar într-o regiune plină de poârnişuri a EoufoulHanului septentrional, domnule director. Ar fi or0a de o plantă din familia papa-4eraceelor... , Dar 'oşul îl întrerupe < — 'at+ias ? "u mă c+inui, 0ătrâne ? asemenea denumiri la ora patru dimineaţa ? 9ă 0ateţi 1oc de lume. 3un= drogul despre care e or0a te face să-ţi sc+im0i, mental, identitatea = asta am înţeles. Dacă îl consum, pot deeni, in mod su0conştient, preşedintele @epu0licii ? #e grozăie ? i pe deasupra, am înţeles, atât de intensă este dega1area primo farinolată, încât se poate întâmpla ca su0iec-tul cu care c are mă identific să deină, în mod pasager, eu însumi, prin contagiune su0conştlentă. De ce rei să-mi mai e&plici ceea ce nu lasă nici cea mai mică îndoială în spiritul meu, 0ăiete ; *mul ăsta mă socoteşte senil, nu ; Aici ne citează ca martori. — $ste ciudat 'at+ias ăsta < un tip atât d.-. 0inecrescut, respectuos şi aşa mai departe, să ină să-şi 0ată 1oc de mine în faţa tuturor ? Uău dacă m-aş fi aşteptat ? @oşcoanul e la două secunde şi trei milimetri de leşin. orcăie nişte Dar, domnule director/ care ar face să tremure până şi un muncitor ce lucrează într-o oţelărie. Ac+ille îşi reia marşul forţat. A şi parcurs douăzeci şi opt de Hilometri ? Bn pas de ânător alpin. %rintr-un miracol, 'at+ias rămâne în picioare, cu o gură atât de larg căscată, încât ai zice că e o 0alenă fără fanoane. — 3un. Să reluăm, +otărăşte Strămoşul. Să reluăm. Bn cercetător născut în EoufoulHan, dar cu studii în America, a aut ideea, în cursul acanţei petrecute în ţara natală, să lucreze asupra plantei cu pricina, foarte cunoscută auto+tonilor. i a făcut descoperirea pe care o ştim.
Se întrerupe, se întoarce spre mine. — Sunt e&plicit, Sanantonio ; îţi e cuma greu să mă urmăreşti ; — Deloc, domnule director, totul este de o mare claritate. — Sunt fericit să te aud spunând-o, dragul meu. Dar dacă e&istă cea ce nu înţelegi, nu ezita să mă întrerupi v mă aflu aici ca să-ţi e&plic ? "u-i prisoseşte ruşinea. $u însumi, prin telefon, i-am făcut, la domiciliu, o dare de seamă asupra afacerii. i iată că acuma 0ătrânul păun ne-o poesteşte el nouă ? — Saantul respecti era coleg de şcoală şi prieten al răposatei răpo satei sale $&celenţe Ea0îtâ ungou. i cum dorea să se aleagă cu un profit ma&im de pe urma descoperirii şi, pe de altă parte, aea încredere în am0asador, a enit să-l caute la %aris, pentru a-l pune la curent în mod confidenţial. Fnteresat imediat, acest diplomat eminent a testat în mod eroic descoperirea asupra propriei soţii ? — "u în mod eroic, domnule director. Am aflat a flat că mena1ul lui mergea prost şi că... Dar 0ătrânului nu tre0uie să-i înfigi cuie în cauciucuri, nu tolerează aşa cea. — 3a nu ştii nimic, comisare ? 7ă-mi plăcerea şi nu pune în discuţie discu ţie ersiunea mea. $a constituie e&presia realităţii. @epet < ,,în mod eroic/, şi îmi cântăresc cuintele, am0asadorul a testat ienţia asupra soţiei sale. "efericita şi-a pierdut raţiunea. Dar poate că numai temporar. Să trecem peste asta, ştiinţa are neoie de martiri. A urmat un conflict între inentator şi ungou. îngrozit de consecinţele pe care le aea ingurgitarea produsului, $&celenţa Sa a refuzat să negocieze ânzarea, faţă de indiferent cine, şi c+iar şi-a ameninţat prietenul cu represalii, dacă se încăpăţâna să ceară comercializarea. în EoufoulHan nu se glumeşte ? — în realitate, domnule director, ungou înţelegea înţele gea să păstreze descoperirea numai pentru profitul său personal? nu mă pot opri să rectific. — #um îndrăzneşti să pretinzi o asemenea infamie, San-Antonio San-Anto nio ; %rin ce a0eraţie mintală ; — Dar faptele, Domnule Di...
— 5inişte ? #ontinui. Acest netre0nic inentator, un ins cupid cu pid şi suspect, încearcă atunci să se alieze cu primul secretar al am0asadei, acesta din urmă un tip îndoielnic, un gunoi, un trădător ? — De data asta sunt pe deplin de acord cu dumneaoastră, domnule director. — #eea ce nu are nici cea mai mică importanţă i mportanţă 2 se împotrieşte Kumulitul, luând-o razna. Atunci, această talpă a iadului pune la cale o uneltire îngrozitoare. Dându-şi seama că nu e în stare să negocieze singur, se în+ăitează cu un indiid mizera0il, strecurat în la0irintul politic al scumpilor noştri guernanţi actuali < acel 5eo %aul-dine, fost actor ratat, fost caaler al industriei, recuperat de nişte lideri oneşti ai partidului la putere, cărora le-a înşelat pro0itatea. Aşadar, se recurge în mod desc+is la o +otărâre e&tremă. $&celenţa Sa riscă să facă să eşueze totul ; $i 0ine, a fi complet neutralizată ? #âmpul de maneră tre0uie să rămână li0er ? #u orice preţ ? înţelegeţi 0ine asta, domnilor ; #u toţii ; San-Antonio, da — la rigoare = dar 3erurier nu pricepe a0solut nimic ? %inaud doarme, "egrul e negru n egru şi 'at+ias p. deenit prea o0raznic ca să asculte cu o perfectă onestitate e&punerea mea. A+ ? e greu să fii şef ? #e singurătate îngrozitoare. "-are importanţă, c+iar dacă or0esc numai pentru mine, am să merg până la capăt ? Se pune la cale o întâlnire a scumpei şi no0ilei $&celenţe cu această su0paraşută de Alicia Surcouff, gata să-şi pună fesele la 0ătaie pentru un pumn de aur ? $a îl seduce seduc e pe foarte cinstitul soţ, îl a0ate de laW drumul cel 0un ? îl îndepărtează de patul con1ugal ? 5eo %auldine, o imensă secătură în+ăitată cu cea mai rea scursoare a societăţii noastre, plăteşte un impresar al crimei ca să-l ucidă pe $&celenţa Sa. 5a omul acesta totul e dia0olic. $l ştie 0ine că un diplomat omorât la amanta lui deine o mare pro0lemă pentru sericiile noastre de la Afacerile străine, care şi aşa au atâtea dificultăţi. Asasinatul este înfăptuit < apoi descoperit de fata înarmată cu cel mai perfect dintre ali0iuri < i se atri0uise coroana de cea ma 0ună actriţă a anului ? 'iemi spui ; $a urma să-l preină pe su0secretar. i el, acest tip murdar, să facă uz cu a0ilitate de raţiunile de stat ? Eotul s-a petrecut conform planurilor sale îngrozitoare. Adio, $&celenţă ? #alea e li0eră? Să
intrăm în contact cu soieticii ? Din fericire, Ac+ille eg+ea ? Ac+ille era acolo, în um0ră, cu trupele lui de elită ? Ac+ille for eer ./ Eace, îşi scoate 0atista parfumată şi şterge cele două lacrimi de orgoliu su0lim care i se rostogoleau pe o0ra1ii 0oţiţi. — %utem fi mândri de mine, domnilor, spune. i-a înc+eiat parcursul impus. *0osit, ia loc pe tronul său. îşi aşază frumoasele la0e manic+iurate pe maro-c+inul cu modele al mapei de 0irou macle in #ordo0a. 5e contemplă cu o tandreţe nemărginită, ca o mamă pe cei doi îngeraşi ai ei adormiţi. — 3ine, şopteşte. în ce fază e afacerea, San-Antonio San-Anto nio ; — #uplul %auldine-Surcouff, saantul şi primul secretar sunt în coliie, domnule director, in compania câtora răufăcători şi scandalagii 0eţi, arestaţi în noaptea asta. "-am rut să prein %arc+etul înainte de a ă fi consultat. — - $ adeărat ; spune 7a0ulosul. "-ai alertat pe nimeni ; "ici c+iar presa ; — %e nimeni. înşişi confraţii noştri ignoră a0solut totul cu priire la deznodământ. Atunci se petrece un ce admira0il. Ac+ille îşi recuperează mâinile e&puse pe pielea arămie, le aşază pe reze-rnătorile fotoliului, se slu1eşte de ele ca puncte de spri1in, se ridică şi ine la mine. — în picioare ? îmi spune. 'ă ridic. 'ă strânge în 0raţe. — Ee iu0esc ? îmi suflă la urec+e. *+ ? $ 0ucăţică ruptă din mine, 0ăiatul ăsta ? i ce 0ine a ieşit din testiculele e&perienţei mele ? *+ ? cât de perfect îmi seamănă ? Se îndepărtează. — 9a tre0ui să eli0eraţi toată lumea asta frumoasă, domnilor ? i apoi s-o uitaţi. Să nu mai or0iţi niciodată despre ea = nimănui, mă auziţi ; "ici un cuânt familiilor, nici amantelor ? Eăcere totală ? Din raţiuni de stat. Să nu eniţi să-mi spuneţi că e imoral. Dacă -o cere inima, nu aeţi decât să-i ucideţi cu titlu personal ."u-mi naşă de ieţile lor. #instit să fiu, îi plâng. Dar e imposi0il sâ ur-meze reo anc+etă, nişte articole, un proces ? 'ă cutremur doar când mă gândesc la aşa cea ? aideţi, domnilor . 7aceţi ce ă spun. i să uităm, la unison, această tristă afacere.
A1ungem la uşa du0lă, capitonată, cu capul în piept şi cu un gust de ra+at în gură. i încă un ra+at de proastă calitate ? înainte de a ieşi, 3eru se opreşte şi murmură < M Domle director, ceea ce ne cereţi acum, după tot ce am suferit, e într-adeăr picătura de apă care aprinde pul0erea. Aeţi cea împotriă dacă mă duc să fac o plim0are, pe un teren iran dintre cunoştinţele mele, în toărăşia acestui %auldine ; #el puţin să-i rup reo zece dinţi, să-i smulg o urec+e şi un testicul= adică lucrul cel mai neînsemnat, parol ? "umai cât să spun că fac şi eu o mică afacere. 'ărinimos, Ac+ille declară < — "u ţi-am auzit între0area, 3erurier = mergi prinţ urmare şi plim0ăte unde crezi şi cu cine rei. Am c+ef să-mi dau demisia ? Altfel cum să-i eli0erez pe criminali pe care cu atâta greutate i-am înc+is ; %entru prima dată mi se întâmplă un lucru atât de 1ignitor ? Fn dimineaţa asta nu mai plouă. Dar un ânt muşcător circulă prin %aris, rapid ca o este proastă. Se face ziuă când sosesc în strada Glaci8re, în faţa imo0ilului 'arieKeannei. '-a adus într-acolo o forţă misterioasă. De fapt, micuţa asia nu mi-a ieşit din gând nici o clipă. * port în mine aşa cum îmi port inima. 5a ea s-a şi aprins lumina. într-adeăr, se scoală atât de dereme, ca să-şi câştige sărmana coa1ă de pâine frugală. Aşa că urc şi ciocan la uşă. #u inima 0ătând, Antoine. Bn liceean ? $ primăara care cântă în mine, aşa cum se spunea îrt nu mai ştiu ce. romanţă de doi 0ani. Bn foşnet uşor. Scumpa ei oce su0ţirică întrea0ă K — #ine e ; M Bn mare tâmpit de poliţai ? răspund. Bşa se intredesc+idc. $ acolo, in c+iloţi şi cu un minuscul sutien. Doamne ? Dacă mi-aş da ascultare, m-aş arunca asupra ei şi aş +ali-o crudă. — 3ună ziua, şopteşte, totul e p regulă ; — Succes deplin. Draga mea. Am nirmat sfaturile tale i totul s-a petrecut de minune. — A+, 0un ?
@ămâne in uşa întredesc+isă, fără să-i dea prin minte să mă poftească înăuntru. Atunci îndrăznesc eu, arătând spre interior < — %ot ; "u se mişcă şi sfârşeşte prin a 0âigui < — %ăi... un coleg de facultate a trecut ieri pe la mine şi a rămas. Eicăloasă pră0uşirea asta în pica1 ? 5ig+eanul ăsta cu apă rece î #e mutră carag+ioasă tre0uie că am = epuizat de ee-= nimente, de noaptea al0ă, de toate.., — Da, da, înţeleg, zic. "-are nici o importanţă, ara urcat numai să te între0 cât e ceasul. Al meu rămâne în urmă. Eotuşi, ceasurile astea #artier nu sunt de duzină, nu ; #um îţi e&plici ; îmi răspunde că nu-şi e&plică şi că e cinci şi zece< SFÂRŞIT
