CUVÎNT CUVÎNT LA ÎNGROP ÎNGROPARE AREA A DUMNEZ DUMNEZEIE EIESCU SCULUI LUI TRUP TRUP AL DOMNUL DOMNULUI UI ŞI MÎNTUI MÎNTUITO TORUL RULUI UI NOSTRU NOSTRU IISUS IISUS HRIST HRISTOS, OS, CARE CARE DUPĂ DUPĂ MÎNTUI MÎNTUITO TOARE AREA A PATIMĂ CU PREA-SLĂVIRE S-A FĂCUT ÎN SFÎNTA ŞI MAREA SÎMBĂTĂ, AL CELU CELUII DINT DINTRU RU SFIN SFINŢI ŢI PĂRI PĂRINT NTEL ELUI UI NOST NOSTRU RU EPIF EPIFAN ANIE IE,, EPIS EPISCO COPU PUL L KYPRULUI[1]
Ce este aceasta? Astăzi, tăcere multă pe pămînt, tăcere multă şi liniştire de-acum, tăcere multă, căci Împăratul doarme! Pămîntul s-a temut şi a tăcut, căci Dumnezeu a adormit cu trupul, şi pe cei ce dormeau din eac i-a îniat Dumnezeu a murit cu trupul, şi iadul s-a cutremurat Dumnezeu a adormit pentru pu"ină reme, şi pe cei ce dormeau din eac în iad ia îniat #nde sînt acum tul$urările şi %lasurile ce s-au &ăcut asupra lui 'ristos cu pu"in mai-nainte? (, prea-&ără de le%e! #nde-s noroadele, şi împotriirile, şi nerînduielile, şi armele şi suli"ele? #nde-s #nd e-s împăra împăra"ii "ii şi preo"i preo"ii, i, şi )udecă )udecător torii ii cei osîndi osîndi"i? "i?[*] [*] #nde-s &ăcliile, şi să$iile, şi stri%ările cele &ără de rînduială?[+] rînduială? [+] #ndes #ndes noroadele, şi întărîtarea şi stra)a cea necinstită? Cu adeărat şi ciar prea cu adeărat, de reme ce au cu%etat cele deşarte şi zadarnice, noroadele s-au poticnit de 'ristos, .piatra cea din capul un%iului/ [0] [0],, şi ei s-au zdro$it oitu-s-au de Piatra cea tare, şi s-au s&ărîmat şi alurile lor s-au risipit întru spume oitus-au de nicoala cea ne$iruită, şi ei sin%uri s-au &rînt Înăl"at-au pe lemn Piatra 2ie"ii, şi [Aceasta], po%orîndu-3e peste dînşii, i-a omorît e%atu--au pe 4arele 3amson, pe 3oarele Dumnezeu5 dar, dezle%îndu-3e, a pierdut le%ăturile cele din eac, pe cei de altă semin"ie [6] şi pe cei &ără de le%e Apus-a 3oarele Dumnezeu-'ristos su$ pămînt, şi întuneric neînserat a &ăcut 7udeilor Astăzi este mîntuirea celor de pe pămînt şi a celor ce din eac sînt su$ pămînt Astăzi este mîntuirea lumii, cîtă este ăzută şi cîtă e neăzută Îndoită este astăzi enirea 3tăpînului, îndoită iconomia, îndoită iu$irea de oameni, îndoită po%orîrea şi smerenia, îndoită Îi este către oameni cercetarea Dumnezeu, [enit] pe pămînt din cer, de pe pămînt ine su$ pămînt Por"ile iadului se descid Cei adormi"i din eac, $ucura"i-ă! Cei ce şedea"i întru întuneric şi în um$ra mor"ii, primi"i umina cea mare![8] mare! [8] Împreună cu ro$ii, 3tăpînul! Împreună cu mor" mor"ii ii,, Du Dumn mnez ezeu eu!! Împre Împreun unăă cu cei cei muri murito tori ri,, 2ia"a ia"a!! Împre Împreun unăă cu cei cei ino inoa a"i "i,, Cel Cel neinoat! Împreună cu cei dintru întuneric, umina cea neînserată! Împreună cu cei ro$i"i, 3lo$ozitorul! 9i, împreună cu cei prea-dedesu$t, Cel mai presus de ceruri! În 'ristos pe pămînt am crezut, împreună cu 'ristos să ne po%orîm întru cei mor"i şi să edem tainele de acolo 3ă cunoaştem minunile cele ascunse ale Celui ascuns su$ pămînt! 3ă ne înă"ăm cum şi celor din iad li s-a arătat propoăduirea Deci ce? Dumnezeu ce 3-a arătat în iad îi mîntuieşte aşa prost [simplu] pe to"i? :a nu! ci şi acolo numai pe cei ce au crezut!
1
7eri, cele ale iconomiei5 astăzi, cele ale stăpînirii 7eri, cele ale neputin"ei5 astăzi, cele ale domniei 7eri, cele ale omenirii5 astăzi, cele ale dumnezeirii se arată [;] 7eri, era pălmuit5 astăzi, pălmuieşte casa iadului cu &ul%erul dumnezeirii 7eri, era le%at5 astăzi, îl lea%ă pe tiranul [diaol] cu le%ături nedezle%ate 7eri, era osîndit5 astăzi, le dăruieşte slo$ozire celor osîndi"i 7eri, slu)itorii lui Pilat Îl $at)ocoreau5 astăzi, portarii iadului, ăzîndu-, s-au în&ricoşat Dar ascultă cuîntul patimii lui 'ristos mai de sus! Ascultă şi laudă, ascultă şi slăeşte, ascultă şi propoăduieşte minunile cele mari ale lui Dumnezeu! Cum Legea se dă în lături, cum darul în&loreşte, cum încipuirile trec, cum um$rele se duc, cum 3oarele umple lumea, cum cea ece s-a înecit, cum cea nouă se adeereşte, cum cele eci au trecut şi cum cele noi au în&lorit[<] Două noroade au enit în 3ion în remea patimii lui 'ristos= cel din 7udei împreună cu cei din .neamuri/[>] Doi împăra"i= Pilat şi 7rod[1] Doi arierei= Anna şi Caia&a[11] Ca amîndouă Paştele să se &acă împreună, acela adică încetîndu-se, iar al lui 'ristos începînduse[1*] Două )ert&e se săîrşeau întru aceeaşi seară, &iindcă şi două mîntuiri se &ăceau= a celor ii zic şi a celor mor"i 9i 7udeul le%a mielul cel de )ert&ă spre )un%iere, iar norodul cel din .neamuri/ pe Dumnezeu în trup 9i acela se uita la um$ră, iar celălalt lua aminte la 3oarele Dumnezeu 9i aceia, le%îndu-, Îl trimiteau pe 'ristos de la unul la altul, iar cei din .neamuri/ Îl primeau pe Dînsul cu osîrdie 9i aceia aduceau )ert&ă de do$itoace, iar ceilal"i de trup dumnezeiesc Dar 7udeii pomeneau &u%irea din @%ipt, iar cei din .neamuri/ mainainte propoăduiau iz$ăirea din rătăcire 9i acestea unde? În 3ion, cetatea Împăratului celui mare, întru care s-a lucrat mîntuirea5 în mi)locul pămîntului, .în mi)locul a doi ie"uitori/ &ăcîndu-3e 7isus &iul lui Dumnezeu În mi)locul 4atălui şi al Duului celor doi ie"uitori, 2ia"a din 2ia"ă zice ie"uitor cunoscîndu-3e şi născîndu-3e în mi)locul în%erilor şi al oamenilor în iesle 9i .piatra din capul un%iului/ zăcînd între două noroade 9i propoăduindu-3e între Lege şi Prooroci 9i arătîndu-3e pe munte între oisi şi 7lie 9i între doi tîlari cunoscîndu-3e că e Dumnezeu de către tîlarul cel $ine-cunoscător 9i Budecător eşnic şezînd între ia"a aceasta de acum şi aceea care a să &ie 9i &ăcînd astăzi îndoită ia"ă şi mîntuire între cei ii şi cei mor"i Îndoită ia"ă zic iarăşi şi îndoită naştere= [aceea din maică] şi naşterea de a doua oară 9i ascultă lucrurile îndoitei naşteri a lui 'ristos şi esteşte-i minunile! În%er a $ine-estit ariei naşterea cea din maică a lui 'ristos [1+] În%er a $ine-estit şi ariei a%dalinei în&ricoşata naştere din mormînt de a doua oară [10] 'ristos 3-a născut în 2itleem noaptea, tot noaptea 3e naşte de a doua oară în 3ion 3cutece a primit la naştere, cu scutece 3e în&ăşoară şi aici[16] 3mirnă a primit cînd 3-a născut[18], smirnă şi aloe primeşte şi întru în%ropare Acolo, 7osi& se numea .$ăr$atul ariei/, &ără a-i &i $ăr$at[1;]5 dar, şi aici, se arată %ropar al 2ie"ii noastre 7osi& din Arimatia În 2itleem şi în iesle a &ost naşterea, dar ca într-o iesle este locul şi în mormînt ai întîi decît to"i, păstorii au $ine-estit naşterea lui 'ristos5 dar şi ucenicii lui 'ristos, păstorii [turmei 3ale] au $ine-estit mai întîi decît to"i naşterea de a doua oară a lui 'ristos, aceea din mor"i Acolo, în%erul a stri%at ecioarei= .:ucură-te!/5 şi aici 'ristos, .În%erul s&atului celui mare/[1<], a stri%at &emeilor= .:ucura"i-ă!/ a naşterea *
cea dintîi, 'ristos a intrat în 7erusalimul cel pămîntesc şi în $iserică după patruzeci de zile şi a adus o perece de turturele, ca un întîi născut [1>]5 dar, şi după înierea din mor"i, [tot] după patruzeci de zile 3-a suit 'ristos întru 7erusalimul cel de sus, de unde nu 3e despăr"ise, şi [a intrat] în 3&intele cele cu adeărat ale 3&intelor [*] ca un Întîi ăscut nestricăcios din mor"i[*1] 9i a adus lui Dumnezeu-4atălui, ca pe două turturele &ără de priană, su&letul şi trupul nostru [omenesc], pe care Dumnezeu-4atăl l-a primit nescris-împre)ur în sînurile 3ale, ca în nişte $ra"e, precum 3imeon cel eci de zile [**] 9i dacă auzi acestea ca pe nişte $asme, iar nu cu credin"ă, te or mustra pe tine pece"ile cele nedezle%ate ale naşterii lui 'ristos de a doua oară, din mormîntul cel stăpînesc Căci aşa cum 'ristos 3-a născut din &ecioară şi, după desciderea pîntecelui, încuietorile &irii celei &ecioreşti au rămas pecetluite tot ast&el 'ristos a săîrşit naşterea de a doua oară nedescise &iind pece"ile mormîntului 7ar cum 3e pune în mormînt 2ia"a 'ristos, şi cînd, şi de cine, să auzim din s&in"itele cuinte .ăcîndu-se seară zice a enit un om $o%at, cu numele E7osi&F Acesta, îndrăznind, a intrat la Pilat şi a cerut de la dînsul trupul lui 7isus/ G Matei *;=6;, 6=+
zis către Pilat Dar ce? (arecare cerere ticăloasă şi tuturor mică= ( )udecătorule! zice am enit să cer de la tine o cerere &oarte mică 9i aşa a cerut= Dă-mi mie un mort spre în%ropare, trupul lui 7isus, al azarineanului aceluia ce 3-a osîndit de tine, al săracului 7isus, al lui 7isus cel &ără de casă, al lui 7isus cel spînzurat pe lemn, al celui %ol, al celui prost [umil], al lui 7isus &iul teslarului, al lui 7isus le%atului, al celui &ără de acoperămînt, al celui străin şi necunoscut întru străinătate, al celui prea-de&ăimat şi, mai pe urmă de toate, spînzurat Dămi- pe străinul acesta, căci ce te &oloseşte pe tine trupul străinului acestuia? Dă-mi- pe străinul acesta, căci din "ară depărtată a enit aici ca să-l mîntuiască pe cel străin [*6] Căci 3a po%orît în loc întunecos, ca să-l scoată pe cel străin Dă-mi- pe străinul acesta, căci străin şi sin%ur este Dă-mi- pe străinul acesta, pe a Cărui "ară noi, străinii, nu o ştim Dă-mi- pe săracul acesta, pe al Cărui 4ată noi, străinii, nu- cunoaştem [*8] Dă-mi- mie pe străinul acesta, pe a Cărui naştere şi cip al naşterii noi, străinii, nu-l cunoaştem [*;] Dă-mi- mie pe săracul acesta, Care străină ia"ă şi petrecere a ie"uit întru cele străine Dă-mi- mie pe străinul acesta azarinean Dă-mi- mie pe acest străin de $ună oie, Care nu aea unde să9i plece capul Dă-mi- mie pe străinul acesta Care 3-a născut în iesle, ca un străin în "ară străină Dă-mi- mie pe străinul acesta, Care ciar şi din iesle a &u%it de 7rod ca un străin Dă-mi- pe străinul acesta, Care ciar şi din scutece 3-a înstrăinat în @%ipt, Care nici cetate nu are, nici sat, nici casă5 nu lăcaş, nu rudenie pe pămînt, ci în "ară străină este Acesta înstrăinat Dă-mi- mie o i%emon! pe %olul acesta de pe lemn, ca să- acopăr pe Cel ce a acoperit %oliciunea &irii mele Dă-mi- mie pe mortul acesta, împreună şi Dumnezeu, ca să- acopăr pe Cel ce a acoperit &ărădele%ile noastre Dă-mi-, i%emon, pe mortul Care a în%ropat păcatul meu în 7ordan Pentru un mort te ro% o i%emon! Care de to"i a &ost nedreptă"it= de prieten îndut, de ucenic dat, de la &ra"i %onit [*<] şi de ro$ pălmuit[*>] ă ro% pentru mortul Care 3-a osîndit de cei slo$ozi"i de Dînsul din ro$ie, pentru Cel adăpat de dînşii cu o"et, pentru Cel rănit de cei tămădui"i de Dînsul, pentru Cel părăsit de ucenicii ui şi lipsit de însăşi maica 3a ( i%emon! pentru mortul cel spînzurat pe lemn şi &ără de casă te ro%5 căci lîn%ă Dînsul nu este nici tată pe pămînt, nici prieten, nici ucenic, nici rudenie, nici în%ropător5 ci @l sin%ur #nul ăscut al sin%urului Dumnezeu în lume, şi altul nimeni Aşa zicîndu-se acestea de către 7osi& către Pilat, Pilat a poruncit să i se dea lui prea-s&întul trup al lui 7isus 9i, enind la locul Iol%ota, -au co$orît pe Dumnezeu cu trupul de pe lemn şi -au pus pe pămînt5 pe Dumnezeu, şi nu doar om, cu trupul %ol 9i 3e ede zăcînd )os Cel ce pe to"i i-a trimis sus 9i pentru pu"ină reme 3e &ace &ără de su&lare Cel ce este 2ia"a şi su&larea tuturor 9i se ede &ără de oci Cel ce i-a zidit pe cei cu oci mul"i [+] 9i zace cu &a"a în sus Cel ce este înierea tuturor 9i 3e omoară cu trupul Dumnezeu, Cel ce-i înie pe cei mor"i 9i tace pentru pu"ină reme tunetul cuîntului lui Dumnezeu 9i 3e ridică cu mîinile .Cel ce pămîntul îl "ine în mînă/ Dar o 7osi&e! oare, cerînd şi luînd, Îl ştii pe Cel ce -ai luat? (are, apropiindu-te de cruce şi po%orîndu- pe 7isus, ştii pe Cine ai purtat? Dacă Îl ştii cu adeărat pe Cel ce Îl "ii, acum te-ai &ăcut într-adeăr $o%at 9i cum oare săîrşeşti şi în%roparea dumnezeiescului şi preaîn&ricoşatului trup al lui 7isus? ăudată este dorirea ta, dar mai lăudat este năraul su&letului 0
tău! Dar oare, purtîndu- pe mîini, nu te în&iori de Acela de Care se în&ricoşează 'eruimii? 3au, într-adeăr, cu ce &rică dez%oleşti &ota de pe acel trup dumnezeiesc? 9i cum, cu cucernicie, încizi ocii lui 7isus? u te în&iori priindu-, descoperind &irea trupului lui Dumenezeu celui mai presus de &ire? [J] Dar oare şi încizi cu ale tale de%ete ocii lui 7isus, după cum se cuine mor"ilor, ai Celui ce a descis ocii or$ului cu prea-curatul 3ău de%et? Dar şi %ura o încizi, a Celui ce a descis %ura celui %în%a? Dar oare şi mîinile le strîn%i pe piept, ale Celui ce a întins mîinile cele uscate? 3au şi picioarele le le%i, ca unui mort, ale Celui ce a dat să um$le picioarelor nemişcate? 3au şi pe pat Îl ridici pe Cel ce a poruncit slă$ăno%ului= .Kidică-"i patul tău şi um$lă!/?[+1] Dar oare şi miruri deşer"i peste irul cel ceresc, Care pe 3ine-9i 3-a deşertat şi a s&in"it lumea? [+*] (are îndrăzneşti şi a şter%e coasta aceea a dumnezeiescului trup al lui 7isus, din care cur%ea încă sîn%e, a lui Dumnezeu, Care a tămăduit-o pe ceea cu scur%ere de sîn%e? Dar oare şi speli cu apă trupul lui Dumnezeu, al Celui ce i-a spălat pe to"i şi le-a dat cură"ire? Dar oare şi lumini aprinzi uminii celei adeărate, Care a luminat pe tot omul? (are cîn"i încă şi cîntări de în%ropare Celui lăudat &ără de tăcere de toată oastea cea cerească? Dar oare şi lacrimi erşi, ca pentru un mort, pentru Cel ce a lăcrimat şi pe azăr cel mort de patru zile l-a îniat? Dar oare şi plîn%eri &aci pentru Cel ce a dat $ucurie tuturor şi a dezle%at-o de scîr$ă pe @a? [++] Însă &ericesc mîinile tale o 7osi&e! cele ce au slu)it şi au pipăit mîinile şi picioarele dumnezeiescului trup din care cur%ea încă sîn%e ericesc mîinile tale, care s-au apropiat de coasta lui Dumnezeu din care cur%ea sîn%e mai înainte de 4oma cel necredincios, credincios şi lăudat iscoditor ericesc %ura ta care s-a unit cu %ura lui 7isus şi de acolo s-a umplut de Duul 3&înt cu nesa"iu ericesc ocii tăi, care s-au pus peste ocii lui 7isus, şi de acolo s-au împărtăşit de lumina cea adeărată ericesc &a"a ta, care s-a apropiat de &a"a lui Dumnezeu ericesc umerii tăi, care -au purtat pe Cel ce le poartă pe toate ericesc capul tău, care s-a apropiat de 7isus, capul tuturor ericesc mîinile tale, cu care -ai purtat pe Cel ce le poartă pe toate Îi &ericesc pe 7osi& şi pe icodim că s-au &ăcut mai întîi decît 'eruimii, pe Dumnezeu înăl"îndu- şi purtîndu- asupra loru-şi @i s-au &ăcut slu)itori ai lui Dumnezeu mai întîi decît cei cu cîte şase aripi[+0], acoperindu- şi cinstindu- pe Domnul nu cu aripile, ci cu %iul%iul Pe Cel de care 'eruimii se cutremură, 7osi& şi icodim Îl poartă pe umeri, şi toate cetele celor &ără de trupuri se spăimîntează Căci au enit 7osi& şi cu icodim, dar împreună [cu ei] a aler%at şi tot norodul cel dumnezeiesc al în%erilor= şi mai înainte au a)uns 'eruimii, şi împreună au aler%at 3era&imii5 şi împreună Îl poartă 3caunele, şi- acoperă cei cu cîte şase aripi5 şi se în&ioară cei cu oci mul"i, ăzîndu- pe 7isus în trup &ără de oci[+6] 9i- acoperă Puterile, şi- cîntă începătoriile, şi se în&ricoşează rînduielile şi se spăimîntează toate oştirile rînduielilor celor de sus5 şi, minunîndu-se întru sine-le, se miră şi zic= Ce este cuîntul acesta în&ricoşat? 9i &rica, şi cutremurul, şi cinul? Ce este această mare, şi preaslăită, şi necuprinsă edere? Cel ce sus este neăzut ca Dumnezeu %ol de noi, cei &ără de trupuri, )os, oamenilor este lesne ăzut %ol Căruia Îi stau înainte 'eruimii cu elaie şi cu s&ială, pe Acesta 7osi& şi icodim Îl în%roapă cu slo$ozenie Cînd 3-a po%orît Cel ce pe cele de sus nu le-a părăsit? Cum a ieşit Cel ce este în lăuntru? Cum a enit pe pămînt Cel ce pe 6
toate le împlineşte? Cum a ieşit Cel ce 3e tăinuieşte de to"i? Cel ce sus este nelipsit împreună cu 4atăl, ca un Dumnezeu, )os ca un om este cu adeărat nelipsit împreună cu maica 3a Cel ce niciodată nu ni 3-a arătat nouă cum 3e arată oamenilor ca un om şi Dumnezeu iu$itor de oameni? Cum 3-a ăzut Cel neăzut? Cum 3-a întrupat Cel &ără de materie? Cum a pătimit Cel &ără de patimă? Cum a stat de &a"ă în dian Budecătorul? Cum a %ustat moarte 2ia"a? Cum încape în mormînt Cel neîncăput? Cum locuieşte în mormînt Cel ce nu a părăsit sînul părintesc? Cum intră pe uşa peşterii Cel ce a descis uşile raiului? Cel ce nu a rupt uşile &ecioriei[+8], iar uşile iadului le-a s&ărîmat5 Cel ce nu a descis uşile pentru 4oma [+;], iar uşile împără"iei le-a descis oamenilor, iar uşile mormîntului şi pece"ile le-a păzit nedescise 9i cum 3e socoteşte între cei mor"i Cel ce este slo$od între cei mor"i? Cum ine întru cele întunecate şi în um$ra mor"ii umina cea neînserată [+<]? #nde mer%e, unde ine Cel ce nu poate &i "inut de moarte? Care este cuîntul acesta, care cipul, care este s&atul co$orîrii ui în iad? Poate 3e co$oară pentru a-l scoate pe Adam cel osîndit şi ro$ împreună cu noi Cu adeărat, 3e duce să-l caute pe cel întîi zidit, ca pe o oaie pierdută Cu adeărat, oieşte să-i cerceteze şi pe cei ce şed întru întuneric şi în um$ra mor"ii e%reşit, pe Adam cel loit şi pe @a cea împreună ro$ită mer%e Dumnezeul şi &iul ei[+>] să-i dezle%e din dureri Ci împreună să ne po%orîm, şi împreună să dăn"uim, şi împreună să ne sîr%uim, şi împreună să săltăm, şi împreună să- petrecem, şi împreună să cîntăm şi să ne %ră$im ăzînd împăcările lui Dumnezeu cu oamenii= slo$ozirea celor osîndi"i care s-a &ăcut de 3tăpînul cel $un Căci Cel ce este din &ire iu$itor de oameni mer%e să-i scoată pe cei le%a"i din eac cu tărie şi cu stăpînire multă, pe cei ce locuiesc în morminte er%e ca, slo$ozindu-i pe cei ce amara şi nesă"ioasa moarte i-a în%i"it tiranic după ce i-a tiranizat, şi i-a )e&uit de la Dumnezeu şi împreună i-a %rămădit să-i numere împreună cu cei ce locuiesc sus Acolo era le%at Adam cel întîi zidit şi întîi născut, mai dedesu$t decît to"i osîndi"ii cei mai dedesu$t Acolo Ael, cel întîi mort şi întîi drept păstor, şi cipul nedreptei )un%ieri a păstorului 'ristos[0] Acolo oe, cipul lui 'ristos ca ziditor al marelui ciot [cora$iei] [01], adică al :isericii lui Dumnezeu, ceea ce a mîntuit din potopul pă%înătă"ii toate neamurile, ce erau ca nişte &iare, prin .porum$i"ă/, adică prin 3&întul Du [0*], şi l-a iz%onit pe întunecatul cor$ dintru aceasta Acolo Araam, părintele şi )ert&itorul lui 'ristos, cel ce prin cu"it şi &ără de cu"it şi prin moarte &ără de moarte a )ert&it lui Dumnezeu )ert&ă ne)ert&ită [0+] Acolo era le%at 7saac, cel ce de demult s-a le%at de Araam sus [în munte], spre încipuirea lui 'ristos[00] Acolo )os, în iad, era 7aco, mînit, cel mai înainte mînit sus pentru 7osi&[06] Acolo 7osi&, cel ce a &ost le%at în temni"ă în @%ipt spre încipuirea 3tăpînului 'ristos cel le%at[08] Acolo )os, întru cele întunecate, era oisi, cel ce sus era oarecînd întru cele întunecate în sicriaş[0;] Acolo în %roapă, în iad, era Daniil, cel ce sus era oarecînd în %roapa leilor Acolo, în %roapa iadului şi a stricăciunii mor"ii, era 7eremia, ca în %roapa tinii[0<] Acolo, în citul iadului celui primitor a toată lumea, zăcea 7ona, spre încipuirea lui 'ristos celui eşnic şi mai înainte de eci, a lui .7ona/ celui iu în eac şi în eacul eacului[0>] 9i acolo era încă şi Daid, dumnezeiescul părinte dintru care este 8
'ristos după trup 9i ce zic de Daid, şi 7ona şi 3olomon? Acolo era şi însuşi marele 7oan, cel mai mare decît to"i proorocii[6] care, ca într-un pîntece întunecos, -a propoăduit pe 'ristos tuturor celor din iad îndoitul mer%ător-înainte şi propoăduitor al celor ii şi al celor mor"i, cel ce din temni"a lui 7rod s-a trimis la temni"a cea a toată lumea a iadului, adică a celor ce dormeau din eac, drep"ii şi nedrep"ii [4emni"ă] dintru care, to"i prorocii şi drep"ii aduceau lui Dumnezeu neîncetate ru%ăciuni întrascuns şi în taină, cerînd iz$ăire de acea prea-cumplită, şi mînicioasă şi întunecoasă stăpînire a ră)maşului şi de neîncetata noapte cea prea-înserată 9i unul zicea către Dumnezeu= Din pîntecele iadului auzi stri%area mea şi %lasul meu! 7ar altul= Dintru adîncuri am stri%at către 4ine, Doamne Doamne! Auzi %lasul meu! 7ar altul= Arată-Li &a"a 4a, şi ne om mîntui! 7ar altul= Cel ce şezi pe 'eruimi, arată-4e! 9i altul= Deşteaptă puterea 4a şi ino să ne mîntuieşti pe noi! 9i altul= De%ra$ să ne întîmpine pe noi îndurările 4ale, Doamne! 9i altul= 7z$ăeşte su&letul meu din iadul cel mai de )os! 9i altul= Doamne, scoate din iad su&letul meu! 9i altul= 3ă nu laşi su&letul meu în iad! 9i altul= 3ă se suie din stricăciune ia"a mea, Doamne Dumnezeul meu! Pe care auzindu-i, 'ristos-Dumnezeul cel prea-îndurat a )udecat a &i drept să-i împărtăşească iu$irii 3ale de oameni nu numai pe cei de pe remea ui şi pe cei de după Dînsul, ci şi pe cei "inu"i în iad mai înainte de enirea ui, pe to"i cei ce şedeau întru întuneric şi în um$ra mor"ii[61] Pentru aceea, Dumnezeu-Cuîntul i-a cercetat pe oamenii ce erau în trup prin trupul 3ău cel însu&le"it5 iar su&letelor celor iz$ăite de trupuri li 3-a arătat în iad prin su&letul 3ău cel dumnezeiesc şi &ără de priană, care era despăr"it de trup, iar nu de dumnezeire Deci să ne sîr%uim şi să călătorim cu mintea către iad, ca să edem cum ['ristos] îl stăpîneşte, şi cu totul îl $iruie şi îl surpă pe tiranul cel tare cu tăria şi prea-puternic acolo odinioară 9i [cum] cu &ul%erul 3ău surpă &ără de arme acele &ără de moarte rînduieli ale cetelor drăceşti, împreună cu tot norodul [dracilor] cel %ătit ca de oaste [Cum] 'ristos-#şa [6*] ridică din mi)loc uşi &ără de uşi şi zdro$eşte por"i &ără de lemne cu lemnul crucii, cu cuiele cele dumnezeieşti zdro$ind şi s&ărîmînd zăoarele cele eşnice [6+] 9i [cum], prin le%ăturile mîinilor 3ale cele dumnezeieşti, risipeşte lan"urile cele nedezle%ate ca pe o ceară 9i [cum], prin suli"a dumnezeieştii sale coaste, pătrunde inima tiranului cea &ără de trup Acolo a zdro$it tăriile arcelor [60] cînd, prin cruce, ca într-un arc şi-a întins inele dumnezeieştilor 3ale mîini Pentru aceea, dacă ei urma lui 'ristos cu linişte, ei edea acum unde l-a le%at pe tiranul, şi cum a răsturnat temni"a pe dedesu$t, şi de unde i-a scos pe cei încişi, şi cum la călcat pe şarpe, şi unde a spînzurat căpă"îna lui, şi cum l-a slo$ozit pe Adam, şi cum a îniat-o pe @a, şi cum a stricat peretele cel din mi)loc [66], şi cum l-a osîndit pe amarul $alaur, şi cum a pus semnele de $iruin"ă cele ne$iruite [68], şi unde a omorît moartea, şi cum a stricat de tot stricăciunea şi unde l-a aşezat pe om întru rednicia lui cea de demult Deci Cel ce ieri 3e lepăda, din iconomie, de le%iunile de în%eri zicîndu-i lui Petru= .Pot pune acum de &a"ă mai mult de douăsprezece le%iuni de în%eri!/[6;] astăzi 3e po%oară )os, în iad şi întru moarte, cu dumnezeiască cuiin"ă, şi în cip răz$oinic şi cu stăpînire 9i, ;
$iruindu-l prin moarte pe tiranul, are cu 3ine-9i rînduielile cele &ără de moarte ale oştilor celor &ără de trupuri şi neăzute 9i nu douăsprezece le%iuni de în%eri, ci mii de mii, şi milioane de milioane de în%eri de Aran%eli, de 3tăpîniri, de 3caune, de cei &ără de scaune, de cei cu cîte şase aripi, de cei &ără de aripi, de cei cu oci mul"i, de cei &ără de oci, de cete cereşti care Îl petreceau, şi- încon)urau şi- cinsteau pe 'ristos ca pe un 3tăpîn şi Împărat al lor Care nu Îi erau a)utor să nu &ie! căci de care a)utor are tre$uin"ă atot puternicul 'ristos? Ci &iind îndatorate şi iu$ind a sta de-a pururea înaintea 3tăpînului şi Dumnezeului lor ca nişte purtători de suli"e împre)ur-stătători într-arma"i, şi străluci"i purtători de sceptruri şi %ra$nici slu)itori ai dumnezeieştii şi stăpîneştii purtări de sceptru Care, numai prin sin%ură porunca cea %îndită, cu sîr%uin"ă şi cu dumnezeiască %ră$nicie se întreceau unele pe altele, aducînd la lucru deodată porunca împreună cu &apta [6<] şi &iind încununate cu $iruin"a împotria ta$erelor ră)maşilor şi a celor &ără de le%e Deci pentru aceea s-au po%orît atunci împreună cu %ra$nică aler%are şi împreună-aler%ători cu Dumnezeu şi 3tăpînul, spre cele din iad şi spre lăcaşurile de su$ pămînt mai adînci decît tot pămîntul ale celor adormi"i din eac ca să-i scoată [de acolo] cu ite)ie pe cei le%a"i din eac Deci, cînd enirea cea purtătoare de lumină a 3tăpînului şi mul"imea cea dumnezeiască au a)uns la acele temni"e cu uşi [încise] despre toate păr"ile, şi la acele &ără de soare şi preaînserate lăcaşuri, şi ascunzători şi peşteri ale iadului mai înainte decît to"i a a)uns Iariil Aristrate%ul, ca acela ce e o$işnuit a aduce oamenilor estiri de $ucurie 9i cu %rai tare, şi luminat, şi prea-aran%elicesc, şi prea-ostăşesc şi cu %las ca de leu a zis către puterile cele împotrinice= .Kidica"i, $oieri, por"ile oastre!/ După care a stri%at şi iail= .9i ă ridica"i, por"i eşnice!/ Apoi, toate Puterile [cereşti] au zis şi ele= Depărta"i-ă, o portari &ără de le%e! Apoi şi 3tăpînirile au zis cu stăpînire= Mdro$i"i lan"urile cele nedezle%ate! 9i altul= Kuşina"iă, ră)maşi împotrinici! 9i altul= 4eme"i-ă, tirani prea-&ără de le%e![6>] 9i, aşa cum în remea unei în&ricoşate şi ne$iruite %ătiri de răz$oi a unei atot-puternice oşti împărăteşti purtătoare de $iruin"ă, asupra ră)maşilor cade cutremurul, şi tul$urarea şi &rica plină de durere a stăpînului celui ne$iruit tot ast&el cu adeărat s-au &ăcut acelea şi celor din iad, &ără de este, în remea enirii de &a"ă celei prea-slăite a lui 'ristos întru cele mai dedesu$t De sus, &ul%er întuneca ederile puterilor celor împotrinice ale iadului, care auzeau şi oarecari stri%ări cu %las ca de tunet şi de oşti, poruncindu-le şi zicîndu-le= .Kidica"i, $oieri, por"ile oastre!/ Căci n-a zis= Descide"i-le! ci= Kidica"i-le pe acestea din temelie, dezrădăcina"i-le, muta"i-le, ca să nu se mai încuie! .Kidica"i, $oieri, por"ile oastre!/ nu ca şi cum 3tăpînul, Care este de &a"ă, nu ar aea putere a intra cînd porunceşte şi prin uşile încuiate, ci [pentru că] ouă, ro$ilor celor &u%ari, ă porunceşte să ridica"i por"ile cele eşnice, şi să le muta"i şi să le s&ărîma"i Pentru aceea, nu mul"imilor oastre, ci înşişi celor ce par la oi că sînt $oieri le porunceşte, zicînd= .Kidica"i, $oieri, por"ile oastre!/ Ale oastre, nu la altora Deci .$oieri/, căci pînă acum a"i stăpînit peste cei "inu"i rău din eac, dar de acum înainte nici peste dînşii şi nici peste al"ii, ci peste ai oştri Dar nici ciar peste ai oştri nu e"i mai &i $oieri, căci peste oi a enit de &a"ă 'ristos, #şa cea cerească Cale &ace"i Celui ce 3-a suit peste apusurile iadului! Domnul este numele ui, şi ale Domnului, <
ale Domnului sînt ieşirile uşilor mor"ii! 2oi a"i &ăcut intrările mor"ii5 @l a enit să &acă ieşirile Pentru aceea, nu ză$oi"i, ridica"i por"ile şi %ră$i"i-ă! Kidica"i-le şi nu întîrzia"i! 7ar dacă socoti"i a întîrzia, însăşi por"ilor le poruncim să se ridice, &ără de mîini şi de la sine= .9i ă ridica"i, por"i eşnice!/ 9i, cum au stri%at Puterile [cereşti], deodată por"ile s-au ridicat, deodată lan"urile s-au dezle%at, deodată zăoarele s-au s&ărîmat, deodată încuietorile au căzut, deodată temeliile temni"ei s-au clătit5 deodată puterile cele împotrinice s-au întors în &u%ă, unul pe altul împin%înd şi unul pe altul împiedicîndu-se şi unul altuia poruncind a &u%i În&ricoşatu-s-au, clătitu-s-au, spăimîntatu-s-au, tul$uratu-s-au, scim$atu-s-au, speriatu-s-au, stătut-au şi s-au uimit, nedumeritu-s-au şi s-au cutremurat! 9i unul a rămas căscăund, altul şi-a acoperit &a"a între %enunci, altul şi-a în&ipt &a"a în pămînt, altul sta înstîlpit ca un mort, altul de spaimă era "inut, altul zăcea scim$at de &rică, iar altul &u%ea mai în lăuntru Căci acolo 'ristos a tăiat atunci, întru uimire, capetele celor puternici Acolo s-au clătit [aceia] întru sine-şi, acolo au descis &rîiele lor, %răind= .Cine este Acesta, EÎmpăratul slaeiF?/ Cine este Acesta, Care cu atî"ia săîrşeşte aici nişte minuni ca acestea? Cine este Acesta, .Împăratul slaei/? Care &ace acum cele ce niciodată nu s-au &ăcut în iad Cine este Acesta, Cel ce scoate de aici pe cei adormi"i din eac? Cine este Acesta, Care a le%at şi a stricat seme"ia şi puterea noastră, a celor ne$irui"i, şi-i scoate din temni"a iadului pe cei le%a"i din eac? Către care, puterile 3tăpînului au stri%at, zicînd= ( prea-&ără de le%e tirani! oi"i a ă înştiin"a cine este Acesta, .Împăratul slaei/? Domn tare şi puternic, Domn puternic, şi tare şi ne$iruit întru răz$oaie! Acesta este Cel ce -a iz%onit şi -a lepădat pe oi din înăl"imile cerului, o ticăloşi şi prea-&ără de le%e tirani! Acela este Cel ce a zdro$it capetele $alaurilor oştri în apele 7ordanului Acesta este Cel ce, prin cruce, -a ădit, şi -a arătat în prielişte şi -a omorît pe oi Acesta este Cel ce -a le%at, şi -a întunecat şi întru adînc -a trimis pe oi Acesta este Cel ce ă trimite şi ă pierde pe oi în &ocul cel eşnic şi în Ieena Deci nu ză$oi"i şi nu întîrzia"i, ci sîr%ui"i-ă şi scoate-"i-i pe cei le%a"i, pe care pînă acum rău i-a"i în%i"it! Căci stăpînirea oastră s-a stricat de acum, tirania oastră a încetat de aici, întărîtarea oastră cumplit[8] s-a surpat udulia oastră a lipsit pînă în s&îrşit, tăria oastră a încetat şi a pierit Acestea le ziceau stăpîneştile Puteri ale 3tăpînului către puterile cele potrinice 4otodată se şi sîr%uiau, şi unii răsturnau temni"a din înseşi temeliile ei, iar al"ii %oneau stăpînirile cele împotrinice5 care, din cămările din a&ară, &u%eau la cele din lăuntru 9i al"ii &u%eau şi aler%au, cercînd ascunzătorile şi locurile de apărare şi peşterile 9i al"ii îl aduceau le%at 3tăpînului pe cîte unul de aiurea, iar al"ii îl le%au pe tiranul cu le%ături nedezle%ate5 şi al"ii îi slo$ozeau pe le%a"ii cei din eac 9i unii porunceau, iar al"ii slu)eau prea-de%ra$ă 9i unii, intrînd 3tăpînul la cele mai din lăuntru, aler%au înainte5 iar al"ii Îi urmau ca unui Împărat şi Dumnezeu purtător de $iruin"ă Deci acestea, dar încă şi mai multe de acestea &ăcîndu-se aşa în iad şi stri%înd, şi tul$urîndu-se toate şi clătindu-se cînd enirea 3tăpînului era să a)un%ă la înseşi cele mai de )os ale celor mai dedesu$t, Adam cel mai întîi zidit, şi mai întîi plăsmuit decît to"i oamenii, şi mai întîi mort şi care era "inut le%at cu multă pază întru cele mai din lăuntru decît toate auzea sunetul picioarelor 3tăpînului, Care intra către cei le%a"i >
9i a cunoscut %lasul ui cînd um$la @l în temni"ă [81] 9i, întorcîndu-se către cei le%a"i din eac împreună cu dînsul, a zis= Aud sunetul picioarelor Cuia ce intră la noi 9i, dacă Acela a primit cu adeărat a eni aici, noi ne-am slo$ozit din le%ături! Dacă Îl om edea cu adeărat pe Acela împreună cu noi, ne iz$ăim din iad! Acestea şi cele ca acestea zicîndu-le Adam către to"i cei osîndi"i împreună cu dînsul, 3tăpînul a intrat către dînşii, "inînd arma crucii cea purtătoare de $iruin"ă Pe Care ăzîndu- şi cu spaimă pieptul $ătîndu-şi, Adam cel întîi zidit a stri%at către to"i şi a zis= Domnul meu este cu to"i! 9i, răspunzînd, 'ristos i-a zis lui Adam= 9i cu duul tău! 9i, apucîndu-l de mînă, l-a ridicat zicînd= .Deşteaptă-te, cel ce dormi, şi te scoală din mor"i! 9i î"i a lumina "ie 'ristos/[8*] @u sînt Dumnezeu tău, Care pentru tine -am &ăcut &iu al tău [8+], Care pentru tine şi pentru cei dintru tine %răiesc acum şi cu stăpînire poruncesc celor din le%ături= 7eşi"i! 9i celor dintru întuneric= umina"i-ă! 9i celor adormi"i= 3cula"i-ă! Lie î"i poruncesc= Deşteaptă-te, cel ce dormi! Căci nu pentru aceasta te-am &ăcut, ca să &ii "inut în iad 3coală-te din mor"i! @u sînt înierea celor mor"i 3coală-te, zidirea ea, scoală-te cipul eu şi cel ce eşti &ăcut după cipul eu![80] 3coală să mer%em de aici! Căci tu eşti întru ine, şi @u întru tine5 o &a"ă [persoană] sîntem, una şi nedespăr"ită [86] Pentru tine @u, Dumnezeul tău, -am &ăcut &iu al tău Pentru tine @u, 3tăpînul, am luat cipul tău, al ro$ului Pentru tine @u, Cel se sînt mai presus de ceruri, am enit pe pămînt şi dedesu$tul pămîntului Pentru tine, omul, -am &ăcut ca un om nea)utorat, întru cei mor"i slo$od Pentru tine, cel ce a ieşit din %rădină[88], @u din %rădină[8;] -am îndut 7udeilor şi în %rădină -am răsti%nit 2ezi scuipările cele în &a"a ea, pe care pentru tine le-am primit, ca pe tine să te aşez întru insu&larea cea dintîi 2ezi pălmuirile &ălcilor ele, pe care le-am primit ca să îndreptez după cipul eu cipul tău cel scimonosit 2ezi $ătăile cu $ice ale spatelor ele, pe care le-am primit ca să risipesc sarcina păcatelor tale ce-"i zăcea pe spate 2ezi mîinile ele cele $ine pironite în lemn pentru tine, cel ce rău "i-ai întins mîna spre lemn [8<] 2ezi picioarele ele, ce s-au pironit şi s-au %ăurit pe lemn, ca şi picioarele tale cele ce rău au aler%at către lemnul neascultării celei din ziua a şasea, întru care s-a &ăcut otărîrea, ca să săîrşesc a doua ta zidire şi desciderea raiului Pentru tine am %ustat &iere, ca să te indec de amara dulcea"ă pricinuită prin acea mîncare dulce a ta Am %ustat o"et, ca să stric usturimea mor"ii tale şi paarul [ei] cel a&ară de &ire Am primit $urete, ca să şter% zapisul păcatului tău [8>] Am primit trestie, ca să iscălesc slo$ozirea neamului omenesc[;] Am adormit pe cruce şi cu suli"ă -am împuns în coastă pentru tine, cel ce ai adormit în rai5 [@u, Care] pe @a am scos-o din coasta ta Coasta ea a indecat durerea coastei tale, somnul eu te a scoate pe tine din somnul cel din iad 3a$ia mea a oprit sa$ia ce se înîrtea împotria ta [;1] Deci scoală, să mer%em de aici! 2ră)maşul te-a scos pe tine din pămîntul raiului, eu te oi aşeza nu tot în rai, ci pe scaunul ceresc [;*] 4e-am oprit pe tine de la lemnul ce încipuia ia"a[;+], ci iată acum @u Însumi 2ia"a -am unit cu tine Am rînduit 'eruimi să te păzească pe tine ca pe un ro$, dar îi &ac pe 'eruimi să se încine "ie cu dumnezeiască cuiin"ă 4e-ai ascuns de la Dumnezeu ca un %ol [;0], dar iată acum -ai ascuns întru sine-"i pe ine tot, Dumnezeu %ol 4e-ai îm$răcat cu aina de piele a ruşinii [;6], dar @u, 1
Dumnezeu &iind, -am îm$răcat cu eşmîntul de sîn%e al trupului tău Pentru aceea, scula"iă! 3ă mer%em de aici, din moarte, la ia"ă5 din stricăciune, la nestricăciune5 de la întuneric, la lumina cea eşnică 3cula"i-ă, să mer%em de aici! De la cinuire, la eselie5 de la ro$ie, la slo$ozenie5 de la temni"ă, la 7erusalimul cel de sus5 de la le%ături, la răsu&lare şi odină5 de la opreală, la des&ătarea raiului5 de la pămînt, la cer Căci pentru aceasta am murit şi am îniat @u, ca să domnesc şi peste cei mor"i, şi peste cei ii 3cula"i-ă, să mer%em de aici! Căci 4atăl eu cel ceresc o aşteaptă pe oaia cea pierdută Cele nouăzeci şi nouă de oi ale în%erilor îl aşteaptă pe Adam cel împreună-ro$ să înieze, şi să se suie şi către Dumnezeu să se întoarcă 3caun eruimic a %ătit, cei ce îl aduc sus sînt iu"i şi %ata Cămara cea de nuntă[;8] s-a %ătit, ospe"ele sînt %ata, corturile şi sălaşele cele eşnice stau %ata 2istieriile $unătă"ilor s-au descis, împără"ia cerurilor s-a %ătit mai înainte de eci Cele ce ociul nu le-a ăzut, şi urecile nu le-au auzit şi la inimă de om nu s-au suit [;;] sînt $unătă"ile care îl aşteaptă pe om Acestea şi unele ca acestea zicîndu-le, 3tăpînul 3-a sculat5 şi împreună cu Dînsul Adam cel unit cu dînsul, şi împreună s-a sculat şi @a 9i alte multe trupuri ale s&in"ilor celor adormi"i din eac au îniat, propoăduind înierea 3tăpînului cea de a treia zi Pe care luminat să o primim, şi să o edem şi să o îm$ră"işăm noi, credincioşii, dăn"uind împreună cu în%erii, prăznuind împreună cu cei &ără de trupuri, împreună şi proslăindu- pe 'ristos, Cel ce ne-a ridicat din stricăciune şi ne-a îniat pe noi Căruia 7 se cuine slaa şi stăpînirea, împreună şi Celui &ără de început al 3ău Părinte şi Prea-3&întului, şi Prea-:unului şi de ia"ă ăcătorului Du al ui5 acum, şi pururea şi în ecii ecilor Amin! 4raducere paisiană din Vieţile Sfinţilor pe luna Martie, ănăstirea eam", 1<1+, &*;*r-*;>, cu note de lorin 3tuparu= [1] Ariepiscop al Constan"ianei Ciprului G+16-0+H [*] Împăratul 7rod al 7udeilor şi Cezarul pă%înilor Komani, al cărui dre%ător era Pilat5 apoi, preo"ii şi )udecătorii Legii Vechi, care -au osîndit [+] 3ă$iile şi $îtele de pe untele ăslinilor, cînd a &ost prins întuitorul [0] 'ristos este .piatra din capul un%iului/ care uneşte doi pere"i, adică pe 7srailiteni şi pe cei din .neamuri/ Gpă%îniiH, .cum Însuşi Domnul 3-a asemănat pe 3ine-9i, rostind zicerea psalmică EPiatra pe care nu au $ă%at-o în seamă ziditorii, aceasta s-a &ăcut în capul un%iuluiF/ G Matei *1=0*H Gdupă 4eo&ilact al :ul%ariei, în tîlcuirea sa la epistolele lui PaelH [6] Cei de altă semin"ie erau ecinii de aproape ai 7udeilor ilistenii, 7dumeii, oaitenii, Amonitenii şi aşa mai departe cu care aeau dese răz$oaie [8] .Poporul care stătea în întuneric a ăzut lumină mare, şi celor ce şedeau în latura şi în um$ra mor"ii lumină le-a răsărit/ G Matei 0=18, Isaia >=1H 3ti pe mar%inea căruia 3&in"itul 4eo&ilact scrie aşa= .Eumină mareF este ean%elia [$una-estire a lui 'ristos]5 căci şi Legea era lumină, dar mică 7ar Eum$ra mor"iiF este păcatul, căci este asemănare şi însemnare um$rită a mor"ii iindcă, aşa cum moartea stăpîneşte trupul, tot ast&el şi păcatul stăpîneşte şi 11
omoară su&letul 9i Ene-a răsărit luminăF, căci nu noi am căutat lumina, ci ea ni s-a arătat, ca şi cum ar &i enit după noi/ [;] 'ristos a murit cu &irea 3a omenească, dar nu a &ost atins de stricăciune, iar în iad a co$orît cu &irea 3a dumnezeiască, &iind stăpîn al iadului [<] Încipuire şi um$ră a Legii Noi a &ost Legea Veche, care a încetat odată cu întruparea DumnezeuCuîntului, Cel ce a dat-o lui oisi pe untele 'oriului, 3oarele dreptă"ii ce a risipit um$rele $lestemului strămoşesc [>] Adică pă%înii, care nu cunoşteau Legea dată de Dumnezeu 7udeilor [1] Pilat nu era împărat, dar aea toată puterea împărătească în numele Cezarului de la Koma [11] Cum am mai spus undea în această carte, 7udeii nu mai "ineau Legea nici în această priin"ă şi, în loc să ai$ă un ariereu pe ia"ă, aeau cîte unul pe an Deci Anna &usese ariereu în anul ce trecuse [1*] Bert&a mielului de Paşti s-a dat @reilor la ieşirea din @%ipt ca înainte-încipuire a )ert&ei lui 'ristos (dată săîrşită aceasta din urmă, cea dintîi şi-a pierdut în"elesul şi menirea şi a încetat [1+] Luca 1=*< [10] Matei *<=6, Luca *0=6 [16] Căci trupurile mor"ilor erau în&ăşate cu &îşii de "esătură, după ce trupul era uns cu smirnă şi alte aromate, împiedicînd %ra$nica putrezire @ de $ănuit că 7udeii eniseră cu acest o$icei din @%ipt [18] Aceea adusă de a%ii Perşi [1;] .7osi&, $ăr$atul ariei/ G Matei 1=1=6 [1>] Luca *=** [*] .3&înta 3&intelor/ era cel mai însemnat loc din $iserica cea ece, în care nu intra nimeni decît numai ariereul sin%ur, şi acesta numai o dată în an, în luna a şaptea, la praznicul în&i%erii corturilor În 3&înta 3&intelor se a&lau cădelni"a de aur şi sicriul Legii &erecat cu aur, întru care era năstrapa de aur ce aea mana, şi toia%ul lui Aaron ce în&runzise şi ta$lele Legii Deci .ceilal"i arierei intrau în 3&intele &ăcute de mîini, care erau încipuiri ale 3&intelor celor adeărate, adică ale cerului5 iar 'ristos, adeăratul Ariereu, a intrat în însuşi cerul, după omenirea 3a adică, &iindcă după dumnezeire toate le plineşte şi pretutindeni 3e a&lă/ Gdupă 4eo&ilact al :ul%ariei, în tîlcuirea la epistolele lui PaelH [*1] .['ristos] este capul trupului :isericii, Care este început, întîi născut din mor"i/ G Coloseni 1=1
1*
.Mice= iul este început nu numai după naşterea de sus din Părintele şi după cea de )os din ecioară, ci şi după naşterea din mor"i Căci de reme ce @l a dezle%at durerile mor"ii, precum a zis căpetenia Petru= Estricînd durerile mor"iiF G Fapte *=*0H atunci cu dreptate se zice că este Eîntîi născut din mor"iF, căci şi înierea din mor"i este naştere 9i, îniind din mor"i ca începătură a mor"ilor, 'ristos îi are urmînd ui şi pe ceilal"i mor"i, &iindcă începătura este a cuia/ Gîn tîlcuirea la epistolele lui PaelH [**] Acest 3imeon a &ost unul dintre Cei ;* care au tălmăcit Vechiul Testament în elineşte GSeptuagintaH, cu mai $ine de *; de ani înainte de 'ristos Acesta a)un%înd la locul din Isaia G;=10H unde este scris= .7ată, ecioara a aea în pîntece, şi a naşte &iu şi ei cema numele lui @manuil/ şi neîn"ele%înd aceste cuinte a şters .ecioara/, rînd să scrie .tînăra/ Dar în%erul Domnului i s-a arătat şi i-a "inut mîna, zicînd= .u &i necredincios &a"ă de cele scrise, a căror împlinire sin%ur o ei edea! Pentru că nu ei %usta moartea pînă ce nu ei edea pe Cel ce 3e a naşte din Curata ecioară, 'ristos Domnul!/ 7ar proorocia în%erului s-a împlinit cînd întuitorul 'ristos a &ost adus la :iserică pentru a &i tăiat împre)ur a opta zi, după cum poruncea Legea Veche Atunci, Dreptul 3imeon -a primit pe Prunc şi a rostit acea prea-&rumoasă ru%ăciune= .Acum slo$ozeşte pe ro$ul 4ău, 3tăpîne!/ Această istorisire este o &rumoasă în"ele%ere a cuintelor scrise la Evanghelia după Luca G*=*6H= .9i, iată, era un om în 7erusalim, anume 3imeon, şi omul acela era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptînd mîn%îierea lui 7srail5 şi Duul 3&înt era peste dînsul/ [*+] După cum zice 7oan= .a început era Cuîntul, şi Cuîntul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuîntul Acesta era întru început la Dumnezeu 4oate prin @l s-au &ăcut, şi &ără @l nimic nu s-a &ăcut din ce s-a &ăcut/ G Ioan 1=1-+H [*0] (dată cu întruparea, ipostasul GpersoanaH lui 'ristos s-a alcătuit din două &iri, omenească şi dumnezeiască 9i aşa a rămas şi după petrecerea 3a pămîntească şi ridicarea la cer [*6] Pe om, care se înstrăinase de Dumnezeu [*8] Căci nimeni nu- ştie pe 4atăl, a Cărui &iin"ă este de nepoestit, decît prin iul Cine -a ăzut pe iul -a ăzut şi pe 4atăl, după cum le spune întuitorul 'ristos ucenicilor în mai multe locuri [*;] Căci amîndouă naşterile 3ale şi aceea din 4atăl înainte de reme, şi aceea din aică în reme sînt ne%răite [*<] Cînd a propoăduit în cetatea sa, azaret [*>] De către slu%a ariereului, la acea încipuire de )udecată G Ioan 1<=**H [+] Pe 3era&imi [+1] Marcu *=11 [+*] .3-a deşertat pe 3ine, cip de ro$ luînd/ G Filipeni !"#$ Care se tîlcuieşte aşa= .iul lui Dumnezeu E3-a deşertat pe 3ineF, adică= rămînînd Dumnezeu, 3-a po%orît din slaa şi din rednicia &irii 3ale ca un Domn şi cu stăpînire, ca stăpîn şi de 3ine stăpînitor, şi a luat cipul cel smerit şi neslăit al ro$ului/ G3&in"itul 4eo&ilact, în tîlcuirea la epistolele lui PaelH
1+
[++] .iindcă Domnul a zis @ei= EÎn scîr$e ei naşte &iiF G Facerea +=18H, această scîr$ă este dezle%ată de $ucuria pe care i-o aduce ecioarei în%erul, zicînd= E:ucură-te, ceea ce eşti cu dar dăruită!F/ G3&in"itul 4eo&ilact, în tîlcuirea la LucaH [+0] @ or$a tot de 3&in"ii 3era&imi [+6] Cu ocii încişi [+8] Aici, aminteşte că ecioara a rămas &ecioară întru naştere, precum şi înainte şi după naştere [+;] Cînd a intrat la Apostoli prin uşile încise, la o săptămînă de la îniere [+<] .Cuîntul era umina cea adeărată care luminează pe tot omul, care ine în lume/ GIoan 1=>H [+>] Căci iul (mului este &iu al lui Adam, omul cel din pămînt, după cum îl arată şi numele= .pămînt roşu/, .lut/ 7ar @a înseamnă .ia"ă/ [0] #ciderea lui Ael se socoteşte )ert&ă de sine, căci el nu s-a împotriit, ca şi întuitorul 'ristos 9i amîndouă uciderile au &ost nedrepte şi stri%ă asupra uci%aşilor, precum zice Dumnezeu-Cuîntul despre Ael= .Ilasul sîn%elui &ratelui tău Ael stri%ă către ine/ G Facerea 0=1H Despre aceasta, dumnezeiescul Ciril al AleNandriei zice aşa= .3în%ele lui Ael se poate să &i stri%at asupra uci%aşului, dar cinstitul sîn%e al lui 'ristos a stri%at cu adeărat asupra cruzimii şi nemul"umirii 7udeilor şi a scos lumea din p ăcat, ca unul ce s-a ărsat pentru dînsa/ Gcartea întîia din T%lcuiriH [01] Căci 'ristos a zidit :iserica 3a, care este trupul 3ău, iar oe cora$ia în care s-au mîntuit de potop cei aleşi, adică el şi cei trei &ii ai săi, din care se tra% toate neamurile de azi Într-un &el, oe este un alt Adam, un alt strămoş al neamului omenesc după cum zice Cuiosul 3era&im Kose [0*] Aşa 3-a arătat 3&întul Du la $otezul Domnului [0+] Căci Dumnezeu l-a oprit în ultima clipă şi, în locul lui 7saac, Araam a )un%iat un $er$ec Gezi la Facere **=1, *H [00] Cum ziceam şi într-o altă notă= .Araam l-a adus )ert&ă pe 7saac [J] &iul său unul născut cel ce primise &ă%ăduin"ele! [J] Drept aceea, l-a adus pe acesta întru pildă/ G Evrei 11=1;-1>H 3tiuri a căror tîlcuire o dăm şi aici= .Ce rea să zică aceasta= Eîntru pildăF? @ în loc de= Eîncipuire spre doada tainei lui 'ristosF Căci aşa cum atunci 7saac s-a iz$ăit de )un%iere, iar $er$ecele s-a )un%iat tot ast&el şi unul 'ristos, &iind Dumnezeu şi om, 3-a )ert&it pentru noi după omenire, iar după dumnezeire a rămas nepătimitor Micerea aceasta se în"ele%e însă şi după alt cip, anume că Araam a &ost cip al Dumnezeu-Părintelui, iar 7saac al iului lui Dumnezeu Deci Dumnezeu-Părintele oind să iconomisească această taină mare şi mai presus de minte, dîndu- pe iul 3ău pentru mîntuirea noastră, şi &iind &oarte iu$itor de oameni nu a oit să Îl dea ca pe un dar al 3ău, ci ca şi cum ar &i răsplătit o datorie Ca şi cum ar zice= Bert&indu- pe iul eu pentru &irea omenească, nu-i dau acesteia nici un lucru nou, căci şi Araam l-a suit pe &iul său în munte ca să-l )ert&ească din dra%oste pentru ine Prin urmare zice întorc şi plătesc acea datorie, nu &ac un dar 3au, zicerea Eîntru pildăF se în"ele%e în loc de= Araam a adus Eîntru pildăF un $er$ece, adică l-a luat pe &iul său
10
iu dînd împotriă $er$ecele ce s-a )un%iat, care a &ost EpildăF, deci EcipF, în locul lui 7saac/ G3&in"itul 4eo&ilact, în tîlcuirea epistolelor lui PaelH [06] Cînd 7aco a auzit că 7osi& ar &i &ost s&îşiat de o &iară săl$atică, .şi-a rupt ainele sale, şi-a acoperit cu sac coapsele şi l-a plîns pe &iul său zile multe/ G Facerea +;=+0H [08] Facerea +>=* [0;] 3icriaşul smolit în care a &ost pus oisi pe rîu ca să scape de ur%ia lui araon G Ie&irea *=+H Acest sicriu a &ost un nou ciot GarcăH al lui oe şi o nouă preîncipuire Gca şi arcaH a .cora$iei/ :isericii lui 'ristos plutind pe marea înălurată a ie"ii, pentru a scăpa norodul cel s&înt Ast&el, copilul oisi cel pierdut, plutind pe rîu în sicriaş, a &ost şi el o preîncipuire a lui 'ristos cel mort şi îniat [0<] Ieremia, capitolul +< [0>] În%roparea de trei zile a lui 7ona în pîntecele citului a &ost şi ea încipuire a mor"ii şi înierii lui 'ristos [6] De ce era 7oan mai mare decît proorocii dinaintea lui? Pentru că -a propoăduit pe 'ristos pe cînd se a&la încă în pîntecele @lisaetei Căci zice uca= .9i, sculîndu-se aria în zilele acelea, mers-a la munte cu de%ra$, în cetatea 7udei 9i a intrat în casa Maariei şi a @lisaetei şi s-a încinat 9i &ost-a cînd a auzit @lisaeta încinăciunea ariei, a săltat pruncul în pîntecele ei şi @lisaeta s-a umplut de Duul 3&înt, şi a stri%at cu %las mare şi a zis= E:la%osloită eşti tu între &emei şi $la%osloit este rodul pîntecelui tău!F/ Gcapitolul 1=+>-0*H 7ar 3&in"itul 4eo&ilact tîlcuieşte aceasta aşa= .7oan, luînd un dar mai ose$it decît ceilal"i oameni, saltă în pîntecele maicii sale Pentru aceasta şi e mai mare decît proorocii, căci aceia au proorocit după ce s-au născut, iar acesta s-a înrednicit de un asemenea dar încă pe cînd era în pîntecele maicii Căci ezi, ecioara Es-a încinatF @lisaetei, adică a salutat-o5 deci %lasul ecioarei a &ost %las al lui Dumnezeu, Care 3e întrupase în ea, şi pentru aceasta l-a umplut de dar şi pe er%ătorul-înainte şi l-a &ăcut a prooroci în pîntece Căci cîte a zis @lisaeta cu proorocie către aria nau &ost %raiuri ale @lisaetei, ci ale pruncului, iar %ura doar slu)ea ei, precum şi %ura ariei a slu)it iului lui Dumnezeu ce era în pîntecele ei Căci, cînd pruncul a săltat în pîntece, atunci s-a umplut de Du @lisaeta iindcă, de n-ar &i săltat pruncul, ea n-ar &i proorocit Deci precum zic că proorocii mai întîi se uimeau şi se insu&lau de Dumnezeu, iar apoi prooroceau aşa poate şi 7oan, mai întîi a săltat ca şi cum uimindu-se şi, insu&lîndu-se de Dumnezeu, a proorocit apoi prin %ura maicii sale 9i ce a proorocit= E:la%osloită eşti tu între &emei!F/ Gîn tîlcuirea la LucaH [61] Pe to"i cei ce erau rednici să &ie scoşi din iad, cum s-a zis şi în tîlcuirile dinainte [6*] .A zis deci iarăşi 7isus= EAdeărat, adeărat zic ouă= @u sînt uşa oilorF/ G Ioan 1=;H [6+] Por"ile iadului, 3atana încipuindu-şi că îi a "ine acolo pe to"i oamenii pentru ecie [60] 'salmul () =16
16
[66] Căci zice Pael= .Căci Acesta este pacea noastră, @l, Care pe amîndouă le-a &ăcut una, stricînd peretele din mi)loc al în%rădirii, ra)$a în trupul 3ău/ G Efeseni *=10H 7ar .peretele din mi)loc al în%rădirii/ era ra)$a ce o aeau către Dumnezeu atît .neamurile/, cît şi @reii, ra)$ă care se năştea din păcatele lor, precum a tîlcuit 4eo&ilact într-o notă dinainte [68] :iruitorii în răz$oaie puneau ca semne ale $iruin"ei lor stîlpi de piatră săpa"i 7ar semnul de $iruin"ă al întuitorului este crucea 3a, prin care l-a $iruit pe diaolul [6;] Matei *8=6+ [6<] Căci la în%eri, de reme ce ei nu sînt împiedica"i de %reutatea trupului, nu se scur%e reme între oin"ă şi lucrare, ci &apta se săîrşeşte împreună cu oin"a de a lucra [6>] .Kidica"i, $oieri, por"ile oastre, şi ă ridica"i, por"ile cele eşnice, şi a intra Împăratul slaei! Cine este Acesta, Împăratul slaei? Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel tare în răz$oi! Kidica"i, $oieri, por"ile oastre, şi ă ridica"i, por"ile cele eşnice, şi a intra Împăratul slaei! Cine este Acesta, Împăratul slaei? Domnul Puterilor, Acesta este Împăratul slaei!/ G 'salmul (=;-1H 3&in"itul 4eodorit al Cirului zice că stiurile acestea priesc la înăl"area întuitorului 9i le tîlcuieşte aşa= .9i aşa, mai-nainte estind mîntuirea lumii, îna"ă de aici pe cei ce s-au apropiat la credin"ă că 3tăpînul 'ristos nu numai că a îniat, stricînd stăpînirea mor"ii, ci 3-a şi înăl"at la ceruri Căci, de reme ce 'salmul * aea proorociile mîntuitoarelor Patimi şi mai-nainte %răirea mîntuirii neamurilor, după cuiin"ă mainainte scrie aici stăpîneasca înăl"are, pomenindu-le pe neamuri şi propoăduindu-le cunoştin"a 9i ne arată nouă cete de în%eri, pe unii poă"uind înaintea 3tăpînului 'ristos, iar pe al"ii între$înd de sus şi oind a se înă"a ce edere prea-slăită este aceasta 9i nimeni mă ro% să nu se minuneze auzind neştiin"a Puterilor neăzute, &iindcă ele nici nu ştiu mainainte, nici nu le ştiu pe toate, ci numai Dumnezeiasca ire sin%ură are cunoştin"a aceasta, iar în%erii, şi Aran%elii şi celelalte cete ale Puterilor neăzute atîtea ştiu, cîte sînt înă"a"i De aceea a zis şi dumnezeiescul Apostol, or$ind pentru dînsele= ECa să se &acă cunoscută acum Începătoriilor şi 3tăpîniilor, întru cele cereşti, prin :iserică, în"elepciunea lui Dumnezeu cea în multe cipuriF 7ar dacă Puterile de sus au înă"at dumnezeiasca în"elepciune prin :iserică, mai cu de-adinsul nu este nici un lucru necuios dacă nu ştiu taina înăl"ării lui 'ristos, ăzînd ele &ire omenească, iar nu Dumnezeirea ascunsă întru dînsa Dar, dacă cinea nu ar primi acest lucru, să-şi ia dezle%area din cele tîlcuite în psalmul acesta Ast&el, mai sus, proorocul a încipuit tîlcuirea &aptei $une din între$are şi din răspuns, zicînd= ECine se a sui în muntele Domnului, sau cine a sta în locul cel s&înt al ui?F Între$înd aşa, a adus pe urmă şi răspunsul= ECel neinoat cu mîinile şi curat cu inimaJF şi celelalte a &el, să se socotească şi aici că aşa e &orma cuîntului şi că cei ce între$au nu au între$at neştiind, ci ca prin propoăduirea aceasta să-i îne"e pe to"i stăpînirea Celui ce 3e înăl"a Pentru aceea zic Puterile ce răspund că @l este Împărat al slaei, &iindcă primeşte slaa de la to"i şi are împără"ia adeărată şi statornică 9i Îl numesc pe @l EDomn tare şi puternic în răz$oiF, căci a pierdut amara tiranie a diaolului şi a risipit înşelăciunea dracilor 9i poruncesc a se descide Epor"i eşniceF, care niciodată nu s-au descis oamenilor, căci nimeni nu a trecut reodată prin acelea, dar Dumnezeu-Cuîntul Care 3-a înomenit, luînd asupră-9i pîr%a noastră şi suind-o în ceruri a pus &irea noastră să şadă de-a dreapta slaei întru cele înalte, Edeasupra a toată Începătoria, şi 3tăpînia, şi Domnia şi a tot numele ce se numeşte, nu numai în eacul acesta, ci şi întru cel ce a să &ieF 9i marele 7lie s-a înăl"at, dar nu la cer, ci spre cer Aşa, unele iarăşi întrea$ă ca şi la început, iar celelalte răspund şi se îna"ă că @l
18
este Domnul Puterilor, Împăratul slaei, adică al în%erilor şi al Aran%elilor, şi ăcătorul şi Miditorul a toată &ăptura cea neăzută/ Aici, ca şi în alte locuri, tîlcuirile, deşi deose$ite, sînt la &el de adeărate [8] .Cumplit/ înseamnă .desăîrşit/, .cu totul/ De aici îl aem şi pe .complet/ [81] De unde a cunoscut %lasul ui 'ristos? Din aceea că şi l-a amintit din remea cînd or$eau împreună în rai Căci Dumnezeu-Cuîntul îi %răia, aşa cum i-a %răit şi lui oisi şi tuturor proorocilor [8*] Efeseni 6=10 [8+] Adică al omului, cum s-a mai zis [80] Facerea 1=*8 [86] iindcă 'ristos a luat întrea%a &ire omnească, a&ară de păcat, pentru ca omul să se îndumnezeiască Prin întrupare, pătimire şi moarte, urmate de îniere, noul Adam 'ristos 3-a unit cu omul şi omul cu Dumnezeu [88] Din %rădina raiului [8;] Irădina Ietsimani [8<] Copacul $inelui şi al răului, din al cărui rod neîn%ăduit a %ustat Adam [8>] #rmînd îndemnului satanei, Adam s-a pus de $ună oie su$ ascultarea şi în slu)$a aceluia, &ăcînd ast&el o tocmeală, o în"ele%ere întărită ca şi una scrisă [;] Cei eci scriau cu trestii ascu"ite ca şi peni"ele de astăzi [;1] .9i, iz%onindu-l pe Adam, l-a aşezat în prea)ma %rădinii celei din @den şi a pus 'eruimi şi sa$ie de &lacără îlîitoare să păzească drumul către pomul ie"ii/ G Facerea +=*8H [;*] Căci, după înăl"are, 'ristos aea să ducă &irea omenească pe tronul ceresc al Dumnezeirii [;+] @ or$a de pomul ie"ii din rai G Facerea +=**H [;0] .9i l-a stri%at Domnul Dumnezeu pe Adam şi i-a zis= EAdame, unde eşti?F Kăspuns-a acesta= EAm auzit %lasul 4ău în rai şi m-am temut, căci sînt %ol, şi m-am ascunsF 9i i-a zis Dumnezeu= ECine "i-a spus că eşti %ol? u cuma ai mîncat din pomul din care "i-am poruncit să nu mănînci?F/ G Facerea +=>-11H [;6] 2ezi la Facere +=*1 'aina de piele este pe de o parte trupul cel stricăcios pe care a a)uns să-l poarte Adam, dar şi ainele din piele de &iară după tîlcuirile 3&in"ilor Părin"i [;8] Împără"ia cerurilor, ezi la Matei ** [;;] .EJcele ce ociul nu a ăzut, şi urecea nu a auzit şi la inima omului nu s-au suit, pe care le-a %ătit Dumnezeu celor ce- iu$esc pe @lF G Isaia 80=0H/ G* Corinteni *=>H 1;
3ti care se tîlcuieşte aşa, după 4eo&ilact= .Care sînt zice [Pael] cele %ătite de Dumnezeu celor ce- iu$esc? @ste cunoştin"a lui 'ristos şi mîntuirea prin înomenirea ui Căci pe acestea nici ociul omenesc nu le-a ăzut, nici urecea omenească nu le-a auzit, nici reo inimă omenească nu le-a cu%etat Căci %răitorii de Dumnezeu, proorocii, care mai înainte au cunoscut tainele lui 'ristos, nu le-au priit cu oci omeneşti, nici nu le-au auzit cu ureci omeneşti, nici nu le-au în"eles cu inimă omenească şi cu silo%ism5 ci toate sim"urile Proorocilor şi ocii şi urecile, şi inima erau duoniceşti şi dumnezeieşti, iar nu omeneşti Căci EDomnul Dumnezeu zice 7saia mi-a dat mie lim$ă de ucenic, ca să ştiu să %răiesc celor deznădă)dui"i În &iecare diminea"ă @l deşteaptă, trezeşte urecea mea, ca să ascult ca un ucenicF G Isaia 6=0H, adică= i-a dat Domnul urece dumnezeiască5 la &el, şi celelalte sim"uri/ Gîn tîlcuirea epistolelor lui PaelH
1<
