DIN PUBLICATIILE CASEI SCOALELOR
N. IORGA .
Serisori de boieri Serisori de Domni Edifia a II-a 4
1925
DATINA R OMANEA SCA"
Mez'amant de Tipografie i Legatorie de cacti VALENII-DE-MUNTE
www.dacoromanica.ro
.
DIN PUBLICATIILE CASEI 5COALELOR
Scrisori de boieri Scrisori de Domni de
N. IORGA
{
EDITIA A 2-A
}
VALENII-DE-MUNTE
A§eitirnântul tipografic Dana Romaneaseacc 1925
www.dacoromanica.ro
C.A.1 EvA CONSIDERATLI ASUPRA
SOIERIMII I\ OASTRE. I.
Boieria e, cum numele o arata, de origine bulgareasla vecinii nostri de peste DunAre Ookta. plura-
cA,
-
lul de la bol, bul, vechiul nume turanic pentru sfebnicii Hanului, intalnindu-se incA de la inceputul ase-
zArii lor in Mesia slavA. Dar atributiile, rangurile, privilegiile stint curat est-romane, bizantine, Bulgaril primind si in aceastA privinta covArsitoarea inraurire de culturA a Constantinopolei impArAtesti.
Noi n'am avut, trAind ea sAteni risipiti prin vAl, iar
nu ca osti rAtAcitoare striinse imprejurul steagului,_ a tuiului de coadA de cal, ca aceia, astfel de fruntasi, in stare a da naliei o nobilime. Din Voevozi s'au fAcut Domni, de la 1300 innainte, la organisarea Prin-
cipatelor, dar din enezi sau juzi nu ni s'au pAstrat
macar conductitori, eu oarecare prestigiu i neattirnare, ai satelor i grupelor de sate: cuvAntul a afuns sA insemne numai terani liberi. Voevozii-Domni n'au avut o Curte, i ei erau incunjurati, neaparat, in cele d'intAiu decenii, numai de sfetnici in port romAnese, asAmAnAtori Cu WitrAnii ehemati la judecAtile terAnesti.
Aruncarea dincoace de DunAre, de avântul turcesc, a
www.dacoromanica.ro
IV
capeteniilor sarbo-bulgare ni-a dat, impreuna cu o limba de Stat, cu o cancelarie, §i innalti dregãtori
alcatuind un Sfat de o esenta politica superioara
un rost de Curte mai deplin. Atunci au rasarit in preajma lui Voda Logofeti pentru punerea pecetii,,
Vornici-majordomi pentru judecatile Mariei Sale, Vistieri pentru perperii i ducatii domne0i, Postelnici-§ambelani pentru grija persoanei Voevodului, Stratornici pentru gatirea o0ilor i Comi0 pentru paza cailor.
Din Tara-Romaneasca, supusa cea dintaiu inrauri-
lor de peste Dunare, numele §i lucrul au trecut in Moldova, asupra careia nu putea sa lucreze cu aceiai putera Ungaria, de orientare lath* §i Ruso-Li-
tuania, totu0 barbara, vecinele sale. Inca din vremea
lui Petru al Mu§atei, prietenul, ocrotitul lui Mircea
Munteanul, cei dintaiu boieri apar.Li se adauga. tova1.40, speciali acestuilalt principat, intre cari cei mai insemnati sant parcalabii din cettiti, analogi burggra-
filor germani, dar, in ce privege cuvantul ca §i in
ce prive0e domnitatea, printr'o filiera ungureasca. Cei d'intaiu boieri au fost neaparat straini, in TaraRomaneasca; in scurta vreme insä dregatorii greco-slavi sant foarte putini §i abia mai pot fi recunoscuti din ceilalti.
IL
Aceasta boierime a inceputurilor de organisare romaneasca n'a fost 4i stapana de mo0i mari, 0 nu era de nevoie ca ea sa stapaneasCa o bucata de pamant mai intinsa. Astfel lipsia intaia conditie pentru crearea acelei ereditati in functiuni care hotarege aparitia unei adevarate aristocratii. In adevar boierii erau, sau fogi terani, sau straini. Nici ma, nici altii nu. aduceau cu ei o situatie supecrioara ca still:Atli de ogoare. Pentru a preface moq'a, deci mogenirea, teranilor liberi in posesiunea particulara a boierior, ar fi trebuit sa gaseasca. oameni gata sA valuta. Pentru aceasta lipsia insa §i nevoia §i
www.dacoromanica.ro
V
dorinta, care, aceasta, ar fi resuitat numai din aspiratiile, neexistente atunci, cAtre un traiu mai larg si mai impodobit. Si sa. nu uitAm mai ales ed in acest timp, dacA turmele, cirezile erau pretuite, pamtintul n'avea dealt prea putina valoare.
Boierul ajungea proprietar numai in margenile därniciei rAsplatitoare a Domnului NA de tovarA0i säi In luptA, de credincio0i sai in pribegie, de imprumutAtorii sAi in zilele grele. Ce putea da insA Domnul? Fire 0e cA numai ce avea: intAiu drepturile sale voe-
vodale asupra pAmtintului teranesc liber, dijma, din care
apoi, cu vremea §i cu sila, se puteau scoate drepturi mai mari, §i apoi posesiunea asupra mo0enirii sale, asupra patrimoniilor confiscate de la hiclenl sau trAdAtori i asupra pustiului" fAra. stApiin. Colonisarea, tot mai intinsA, ca i confiscarea tot mai deasA in luptele pentru Scatm ale pretendentilor, au stabilit astfel. incA din veacul al XV-lea, legatura dintre dregAtor pi proprietar mare, 0 ele fAcurd deci sA existe o aristoeratie romAneascA: atunci ciind ii lipsia toiagul slujbei, ea avea tasele de la mo0e, cu dijma sAmAnAturilor, cu stApanirea iazului, a pAdurii, a morii i dirciumei, dar niciodatA dreptul de judecatA 0 de pedeapsd. IlL
Din acest regim patriarhal, egalitar, al gospodAriilor
independente 0 al schimbului in naturA, a doua ju-
mAtate a veacului al XVI-Iea ne strAmuta. in regimul de lupte, de incalcAri, de stratificare sociald, al banului.Si aceasta prin cererea birului turcesc in bani intAiu,4 si, apoi, i6rin pAtrunderea in terile noastre, la inceput numai in calitate de credipri ai Domnilor ce-si cumpdrau tronul la PoartA, a capitali.5tilor tarigrAdeni,Greci, Armeni, Turci (leniceri), Evrei. Atunci proprietatea micA Uchida, de nevoia asprilor pentru ImpAratul pAgan. Boieril cari vindeau boi, porci, lAnA peste hotar i primiau in schimb bani de aur si de argint, se grAbirA sA cumpere intAiu brazda i apoi pe plugar. Antagonismul dintre teran i stapAnul sAu
www.dacoromanica.ro
VI
cel nou apare in Moldova in luptele- pentru Domnie din anii 1560 (Alexandru LApuineanu cu Despot i Tom-
ia), iar in Tara-RomAneasa Buzeitii cei cu sute de mo0i hotArAse Domnia i soarta lui Mihai Viteazul, in-
semnAnd i intr'o cronicA proprie rostul lor covAriitor Prin analogie cu Ardealul i dupti o cerere de acoloi la incheiarea aliantei de apArare impotriva Turcilor, dar dupA voia boierikir trimei s'o incheie, se decreteazA de marele cuceritor legAtura lui Mihai-Vode.
care opria pe teran de a-ii auta libertatea pe alt pAmAnt dealt acela ce trebuise sA-1 viindA bogatului. IV.
S'ar fi ajuns, cum s'a incercat in Moldova prin Movilesti si in Tara-RomaneascA supt Radu Serban ca §i. supt Simion MovilA, la o oligarhie caracterisatd, deed luAele pentru Donmie de la inceputul veacului al XVIIlea n'ar fi imputinat, in amAndoud terile, samanta i n'ar fi biruit, pe ruinele puterii marilor neamuri de tarA, regimul vechiu al Domnilor de la PoartA, pui sa loveascA in cei man i sa. crute pe
boierEor
sAracii ImpAratului".
Miicarea oaeanA prin care se stabileite in Tara-
Romaneasca indelungata Domnie painLA
i
lubitA a
lui Matei din Brâncoveni, se datoreite faptului
ca.
peste Olt rAmAseserA incA destui din marele bielsug al micii nobilimi. RAscoala seimenilor, mAcelurile de supt Constantin-Basarah i Mihnea-cel-RAu isprAvesc-jute i cu aceasta. BrAncoveanu are, in adevar, ca innaintaiul sAu Serban Cantacuzino, o frumoasa Curte,, dar, and te uiti bine, e o singurA fami ie, cu cimotiile si cien1i ei. Ctiteva lovituri de sabie pe gaturile Canta-
cuzinilor vor ajunge pentru ca aceastA ultimA apa-
rentA de aristocratic domitiatoare prin Domnul ales de dfinsa sA piarA.
In Moldova, mai de mult, vechea boierime fiind despoiatA de capitallitii strAini de lege creitinA, aceitia fac rApede, supt Vasile Lupu i urmaii sAi, o nouA nobilime: Cantacuzinii, Ruseteitii Ii stau in frunte. Ea se
www.dacoromanica.ro
VII
nationaliseath curand, dar tocmai de aeeia si decade ca spirit de clasd. Dimitrie Cantemir, negdsind ca sA sprijine o politica noud decat boieri nestatorniei 1 Mr& influentii In
Ora, incered sd se sprijine pe acea clasd rAzboinica, a cdrii ocupatie fusese pAnd acum intre strAini, la Sobieski Polonul, la Tarul muscalesc, Ia Carol al XII-lea, vedul" navAlitor. Incered sd ridice clasa mazililor trAitori la Ord, a rAzesilor in legAturd cu poporuf. In-
teresanta lui tentativA cAzu in 1711, si Nicolae Mavrocordat restabili si mai energic regimul prielnic nn-
mai teranilor pe cari, dupd traditiile parintesti, nut sau Constantin era sd-i emancipeze legal. V.
Epoca fanariotA nu inseamna stApanirea prin Greci. Ca sd impiedece aceasta, erau hied destul de puternici boierii din amandoutt terile, mosieri caH tineau in mana lor, prin muncitorii pdmantului, toatA viata terii.
Din potrivk Fanariotul se identificA neapdrat cu interesele partidelor boieresti: Cantacuzinesti la Munteni, Rusetesti, Sturdzesti in Moldova.
Caracterul acestei vremi, in ce prireste pe boieri, e altul. Mai sever deck innainte se mArgenese rangurile, infAtisate prin costume si atribute deosebite. Inca mai de mult fiinta acea impArtire in trei clase, acea triplare a boierimii pe eare o descrie Dimitrie Cantemir. Acum se alege, ca la Starnbul, Divanul eel mare, i cei cinci de sus", protipendada, sant numai icoana adundrii Vizirului cu cei d'intAiu demnitari ai ImpAratiei otomane. VI. Si
de-odata se trece acum, supt influenta maestrilor
de lirnbi si de dant, a ofiterilor rusi i austrleci din armatele de ocupatie, a cetirfi gazetelor i cArtilor aduse prin consulate si a cAlAtoriilor in Apus, la forme
noud de viata, pe care fireste ed boierimea le pri-
www.dacoromanica.ro
VI I
meste cea d'intAiu. Discutia libera a politicei apare in rAvasele din 1821-2, cAnd se inigheabA atAtea toy& rAsii pentru prefacerea in sens boieresc, oligarhic,
ca si in sens democratic", cu boierinasii, a terilor noastre.
,
0 alta. ordine politica nu iesi insä de-a dreptul si
exchisiv din aceasta rniscare. Noua ocupatie ruseascii, dictatura lui Chiselev, Regulamentul Organic ucisera boierimea supt raportul politic. Clnovni:Ii, functionarii cu titluri nobiliare, ii luarA locul. Iar preponderanta
capitalului mobil, adus in parte de strAini, o nimici
supt raportul economic. Pentru a se distinge, ea cAutA
hichiderea intr'o culturA strAind sau retragerea permanentA pe teritoriul acestei culturi, Franta. InstrAinAndu-se astfel cu totul de natiunea pe care o condusese pAnii acum, ea se sinucise moral 1 N. IORGA.
1 Lämmid pentru cate o scrisoare se glsesc In notele de la s fâ rOt.
www.dacoromanica.ro
SCRISORI DE BOIERI
www.dacoromanica.ro
I.
Albul Vornic. (Tara-Roindneas a.) (1431-3.) 1.
De la jupAn Albul pArgarilor bragoveni iubitoare inchindciuni (heretisanii). Si astfel vii graim: ce fel
de om as fi eu dacA, dupd ce m'am inteles cu vo; si m'am jurat, iardsi m'as gdndi sd v.1 prAd? lin Dumnezeu am si un suflet art, 0 pe trupul si sangele lui Hristos si pe sufletul mieu si sd nu mor in pravoslavnica lege crestineasca, ca niciun gaud rdu nu este asupra voastrA. Ci mergeti-mi slobod, si nicio grijd ga nu aveti, cad ni e drag sA fiti ai nostri frail, cum ati fost si mai innainte. 5i Dumnezeu sd vd bucure. Scris in Apri lie 2. (Bogdan, Re la(ille Ter1i-Romdnefti cu Brafovul, I, Bucure0, 1905, p. 249, n-I CCVIII.) 2.
De la jupdnul Albul multA sAnAtate si inchinAciune fratilor miei, pArgarilor bragoveni, la top, la cei marl
www.dacoromanica.ro
N. lorga
12
0 la cei mici. Si iatA vA dAm de stire despre acel Voevod pe care 1-ati pus aid, DrAculea: cui ii e drag dintre voi, pupati-I, cA multA vreme n'o sA-1 mai vedeli; cAci am nAdejde in Dumnezeu cA, de unde merge, nu se va mai intoarce. Si mie, care am fAcut pentru voi bine, nu-mi aratati nicio multAmitA; dar Dumnezeu stie, 0 el va da credinta. Drept aceia, cum ati pus cuvitntul odatA si ati tocmit, sA stati la aceia, 0 sa Idsati a fi drumurile slobode. Ce-i place cuiva, sA aducA: si fier, si mied, si toate cumpArAturile. Si cine are vre-o datorie, sA si-o scoatA in voie. Ci sAracilor oameni cad se gAtesc si Vie, fiecare cu ce poate, pa Prahova od pe Teleajin, voi li prAdati casele si-i ban-
tuiti, ca sA nu vie. Drept aceia, dacA vA este voia si pofta sti stati la cuvAnt, eu sA stiu, iar, dacA v'ati
pus alt gAnd, 0 noi sA stim ce avem de fAcut. Si Dumnezeu sA vA bucure. (Ibid., p. 250, n-i CpC.) II.
Dragomir Manea. (Tara-Romãneascd.) (1471-2.)
De la juptm Dragomir Manea multA sAnAtate buni-
lor nostri prieteni, judetului din Brasov, 0 celor doisprezece pArgari. Si drept aceia cele ce mi-ati incredintat si scris in carte, eu bine le-am inteles. Cum vA sunt prieten, deci sa stiti d-voastrA, cA, asa precum v'am fost panA acum prieten, tot asa voiu fi si de acurn innainte, si vouA, 0 prietenilor vostri.
Asijderea mi-ati orAnduit sa. mA ostenesc pAnA la Battu. Istfan si pAnA la dumneavoastrA; ci dumneavoastrA sA stiti cA n'am putut sA mA ostenesc; de ce,
www.dacoromanica.ro
Scrisori de bolerl
13
a am imbAtrAnit,
i mA veti ierta dumneavoastrA. Ci dumneavoastrd sA trimeteji la dumnealui Voevodul cuvinte bune, sa faceji pace gi tocmealA, cA vedeti, pentru $tefan Voevod1 ce rAu s'a fAcut i liana num. Pentru aceia, mai bine sA fie bine dealt rAu. $i Dumnezeu sA inmuljeasca anii diumneavoastrA. Amin(Ibid., p. 264, n-1 CCCXVIII.)
IlL
CrAciun PArcAlabul. (Tara-Romaneascd.) (17 Novembre 1476.)
DumneavoastrA prieteni prea iubiji mie. VA fac gtiredumneavoastrA ca cetatea Bucuregtilor s'a cigtigat SAmbAta trecutA 2 Deci mA rog de dumneavoastrA sA bine-
voiti a lAuda pe Domnul atotputernicul cu organe gi cu cAntece i u clopote, curn i noi am fAcut in jara noastrA, care e gi a voastrA. $i sA gtiti dumneavoastrA cA domnii i boierii a toatA jara s'au supus lui ViadVodd1. Despre alta, vA rog pe dumneavoastrA a ni
trirnete doi dulgheri, i fkcare trebuie sa aibA trei slugi, cari sA4 i poatd ajuta. $i II se va da o sumA. de bani, i vor fi jinuji bine cu bAuturA i mAncare;
de altmintrelea ii va duce numai la TArgovigte, de-i va pune sA zideascA o casA. S'a scris aceastA scrisoare din porunca dumisale lui Vlad-Voda i acestui adu-, cAtor al scrisorii de faja trebu:e sA4 creadA toate dom1 Al Moldovel, cel Mare. Bathory nu era Ind Voevod In ArdeaL 2 16 Novembre. Tepe§, tutors in Domnie.
www.dacoromanica.ro
14
N. lorga
niile voastre. DatA la TArgovi0e, DuminecA dupA aceia, anul Domnului 1476. CrAciun, pArcAlab de TArgovi.0e,
al vostru credincios. In toate. (Hurmuzald, XV, p. 95, n-I CLXVIII; singura scrisoare de pAnA la 1507 tradusA din latine0e.} IV.
Neagu Vornicul, Vlad Vornicul 0 Cazan Vistierul. (Tara-Romdneasca.) (1480 sau ultimele zile din 1479.)
Proa-cinstitilor 0 de Dumnezeu daruitilor §i ai miei
prea-iubiti 0 dulci 0 buni prieteni, juderul 0 cei 12 pArgari din Brasov, multA sAnAtate 0 iubitoare- inchinAciune vA aducem ca prinos vouA, prietenilor, al
vostru prieten jupAn Neagul ce a fost Vornic. Si vA dau de §tire dumneavoastrA: iatA cum s'a prilejit treaba
cea nea0eptatA, de s'a fAcut rAu pentru rAu.
IatA
ca-si trimise Domnul nostru I solii la Batiir I0fan pen-
tru cele bune §i pe credinta voastrA. 51, and erau solli acolo, ci atunci veni LaiotA 0 prinse Vistieria Terii-Romanesti 0 acele suflete. CA §tim bine cA sunteti
intelepti; dar sA §titi aceia cA, pAnA nu yeti intoarce acea Vistierie, care e a Terii-RomAne§ti §i stA in ca-
sele voastre, ci voi pace nu veti avea, cAt va sta
Tara-RomAneasca. Iar, pentru acele suflete ce sunt a0jderea in marine voastre 0 in a'voastre case2, nu ' Basarab-cel-Mic, care fusese silit a merge cu Turcii a3upra Ardealulul, klupta de la CImpul-Plnil ; 13 Octombre 1479).
2 Doamna lul Basarab, bunica 0 sora, cel-Mare.
www.dacoromanica.ro
prinse de Basarab-
Scrlsori de boieri
15
puteti voi face eumva sA le scoateti din robie si sa le trimeteti iarasi in tara? CA bine stim ea nu va e nicio cinste sa-i tineti, de nu e chiar rusine. In Brasov bine
gtim ca n'a fost acel obiceiu, ci care era voia Brasovenilor, asa a si fost; cad cine a carat pietre si a pornit sa zideasca Brasovul, el a pornit-o de aceia ca nid Craiul sa nu Ara scoatA din obiceiu. Deci socotiti, ca sunteti intelepti, ea va trimite Dumne-
zeu pe Domnul VoevoduI vostru, si-i va da .lungi si multe zile; 'deci la urma socotiti voi ce yield .0 ce bine yeti avea. i Dumnezeu sa Ara inmulteasca anii. Jupanul Neagul Vornicul 0 juptinul Vladul Vornicul 0 jupanul Cazan Vistierul. (Bogdan, 1. c., pp. 270-1, n-1 CCXXIII.) V.
Cazan Vistierul 0 Stalico Comisul. (Tara-Romdneascd.) (1480 sau ultimele zile din 1479.)
Doamnel noastre, Doamnei Mariei 1, cu multa sanatate si adanca inchinare aducera prinos Domniei Tale,
noi, robil Domniei Tale, si iti dam de stire Dom-.
niei Tale di am auzit despre Domnia Ta ea te-a scos Dumnezeu din manile vrajmasului, si esti in manile oamenilor Domnului nostru Voevodului. Drept aceia pe Dumnezeu il preamarim si-i multamim pen-
tru Domnia Ta, cA te-a scos Dumnezeu sa vii, sa ni fii iarasi cum ni-ai fost si mai innainte Doamna, Bt.
sa gil Domnia Ta ca, de cand ai plecat, ci noi am 1 A lui Basarab-cel-Mic.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
16
stat, si zi si noapte, pentru treaba Domniei Tale
pe langA Domnul noStru Voevodul, ca sa te scoatemr $1 avem nAdejde in Dumnezeu cA in curand Dumnezeu te va scoate sä vii si sd ni fii DoamnA, precum si dont.
nului nostru Voevodul. $i Dumnezeu sa vã inmui. teasca anii. Robii Domniei Tale, jupanul Cazan Vistierul si ju.panul Staico Comisul. (Ibid., p. 277, n-I CCXXV.)
VL
Boierii Bräilei. (1481.)
De la toti boierii braileni si de la toti cnezii si de la toti Romanii iti scriem tie, $tefane Voevod, Domn Mol. dovenesc. Este in tine omenie, ai tu minte, ai tu.
creieri, de-ti strici cerneala si hartia pentru un copiL de femeie stricata, fiul Caltunei, §i zici ca-ti este fiulis ge-ti, este fiu si vrei sA-i faci bine, ci tu oranduiesta
sA fie dupa moartea ta Domn in locul tau, si pc: md-sa iea-o 0 o tine, &I-0 fie Dom* cum au II. nut-o in tara noastra toti pescarii brdileni; ci tu tine. ti-o sii-ti fie Doamnd. $i invatd-ti tu tara ta cum A te slujeascd, iar pe noi sti lie la0 in pane, cd, clet-ti, cauti duman, il 0 gäse0i! $i a§a sd §tii: avem Donut mare i bun, 0 avem pace din toate laturile; sä §tii cik
toti pe capete vom veni asupra ta 0 vom sta pe langd. Domnul nostru Basarab Voevod, Rand ce v6 corn pierde capetele. (Mid., p. 282, n-1 CCXXIX.) 1 E vorba de pretendentul Mircea-Vocla, flu al lui Vlad Dracul,
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
17
VII.
Tricoliciu Vornicul. (Moldova.) (c. 14823.)
Dumnealal Trcoiliciu Vornicul scrie jupanesei mele §i. fetei mele Neag§ei §i nepoatei melé de Inca Marei §i nepotului rnieu de fiica Mihutei, §i Misei, a§ijderea nepot al mieu, §i. lui NicoarA din VasNegritei
luiu §i fratelui -mieu Dragota TarnA§anul §i lui Pa§cu §1. tali Milo§ §1 lui Cozma Morcul, fratele lui Soltan, §i ia
toti ai miei iubiti frati §1 prieteni. $i va dau de §tire cA [Ara in acest ceas sunt in viata 41. ca am cazut in manile Donmului Basarab Voevod 2, 41 ma tine fereeat,
cum Dumnezeu a oranduit. Drept vA rog pe voi: nu ma, uitati §i nu lasati si mi se risipeasca, ori mail& ce va fi, oni smile. $i sa nu va eertati pentru averea mea pana ce veti auzi ca sant viu, ci sA ingrijiti §i sa cautati cu milt call §1 iepele §i oile §i. porcii §i toatA averea cata este. $i de asemenea pe mine sA nu
ma uitati, ci tot aceia ce vi se va parea mai bine, aceia sa faceti, ca sa nu pier. $i sa mai §titi c.4 Soltan, fratele lui Cozma, este cu mine viu, pan& ceasul ni va veni. $i mila lui Dumnezeu sA va inmulteascA anii, amin. Scris in Targovi§te, Ianuar. (Bogdan, Documente moldovenefti din sec. XV yi XVIin arhivul Brafovului, Bucuresti, 1905, p. 57, n-I XXVI.)
2 in legatura cu cele aratate de mine In Istoria armatei, I, pp. 171-2.
2 Cel-Mic.
www.dacoromanica.ro
18
N. lorga
VIII.
Staico Logordtul. (Tara-Romoneascd.) (1483.)
Prea-cinstitilor i ai nostri buni i dulci prieteni, judetului i pargarilor din Brasov, multa adanca in-
chinare o aducem prinos Domniei Voastre. Drept aceia dam in sure Domniilor Voastre cd a venit om din Nicopole acuma, Dumineca, i ni spune cA i-au dat iar4i lui Ali-Beg sangeacul de Nicopol, ti i-au iesit oamenii lui la Nicopol, iar el a rAmas indarat sA strangA oaste. Ci Mare le Imparat a plecat, i -s'a apropiat de Sofia, si Pa§ii au pornit cu otile innainte in sus pe DunAre, spre Smederova. i Ali-Beg cautd un chip sA vA ajungA; i ma. tern sA nu treaca peste voi, sA vA prade. Dar m'arn hotArat iodatd sA slujesc drept crestinilor, §i sA nu ziceti cd nu v'am dat de §tire; ci paziti-va cum stiti mai bine. i sA trimeteti orn
care sa fie cu mine; astfel, orice veste ni va veni, mai rApede vA vom da de §tire. i Dumnezea sA vA mmulteascd anii. Scris in Targoviste, luna lui Iunie 23 zile.
Mai micul Domniilor Voastre prieten. JupAn Staico Logofat1. (Bogdan, Relatille cu Brafovul, I, p. 209, n-I CCXLIV.)
' Pentru datare, lorga, Geschichte des osmanischen Reiches, 11, p. 261.
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de boieri
19
IX.
Alexie, pArcalab de Cetatea-de-BaltA (Moldova.) (1507.)
Inchinaciune gi prietenie cu toata cinstea, dumneavoastrA carora va datorim o deosebita iubire. Stiji ca zilele trecute am fost in cetatea dumneavoastrA, impreuna cu dumneavoastrA, pentru treaba Maria Sale lui Bogdan-Voda al Moldovei, gi v'am spus pe larg insarcinarea acelui Domn, gi i-am trimes scrisorile cl-voastra gi ce aji pus sa se scrie pentru d-voastrA, imppeuna cu darurile d-voastra. Si acum, zi gi noapte, gi in tot ceasul, agtept sa vie solul gi sluga noastra
cu acelea. Orice mi se va porunci peste aceia de Maria Sa Bogdan-Vodd, WI voiu da gtire. $i am auzit de la unii ca solul vostru, pe care-1 trimesesextji la Maria Sa Craiul, s'a intors la voi *gi a adus yea% de la Maria Sa Craiul, despre acel lucru pentru care am fost trimes la voi de Maria Sa Voevodul Moldovei. Deci ne rugam de D-voastra sa binevoiji, de hatdrul Mariei Sale Bogdan Voevod, sa. ni vestiji gi sa ni aduceji la cunogtinja prin scrisori voia Mariei Sale Craiului, ce v'a poruncit pentru lucrul acela. CA aji VA-
gaduit a-mi da de veste despre acel lotru
care e
prins gi oprit in manile voastre. Sã gtiji cu siguranja ca., daca-i veji fi cu bunavoinja Mariei Sale Bogdan Voevod, va va rasplati gi veji primi de la noi slujbe, precum gi toata prietenia. Altfel ce va va spune in cuvintele noastre infajigatorul celor de faja, sa fiji buni ' Pretendentul moldovenesc.
www.dacoromanica.ro
20
N. Iorga
0 sii voiti a crede. Din targul Cetategrde-Baltd, 13 lanuar, anul Domnului 1607. Alexie, pArcAlabul Cetlitii-de-Baltd, al vostru credincios.
Dumnealor judelui, juratilor, bdtriinilor §i celorlalti cetateni ai Sibilului, domni §i prieteni ai no§tri vrednici de cinste. (Hurmuzaki, XV, p. 175, n-I CCCXXII ; din latinqte.) X.
Vlddica de Vad Anastasie 0 boierii Drac§in §i Tom§a. (Moldova.) (1529.)
Ne inchindm cu taatd cinstea. Sd gtiti toti, ca unii ce sunteti ai nogtri buni domni gi prieteni, sã gtiti, dragii nogtri domni, inA rog dumneavoastrd, cd dumneftvoastrd cu toti domnii sd faceti bine sd iegiti in tamp impreund cu toate bunurile ce sunt ale domniilor nogtri, 0 vom veni gi noi la dumneavoastrA gi vom
aduce toti oamenii 0 vitele ce am luat. $i sd vd ingrijiti lute sd nu ni se aducd vre-o pagubd, cdci §i noi vom face atunci (?) ca alor vo§tri sd li se aducd pagube, ba chiar §1 dumneavoastrd. Si sd mai §titi, dra-
gii no§tri domni, a vom tinea jurdmantul 0 invoiala ce au avut domnii no§tri cu voi. $i, dragii no§tri domni, sd mai §titi cu adevdrat el Stunbdtd noi incd n'am fost §tiut de pacea cc o facurati cu Mihail parcalabul, cAnd am venit noi. $i vd mai rugdm odatd, a fiird vre-o zdbavd, cat mai iute, puteti sd ie§iti cu ai no§tri; pe temeiul jurdmAntului nostru, 0 tot a§a
0 noi vom veni cu cu tot ce am luat, pe temeiul jurdmAntului vostru. 51 sa ni dati de §tire cAnd trebuie
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boier1
21
sA venim. Si juramantul ce facem acum noi, II cerem innapoi de la dumneavoastra, cu scrisorile dumneavoastra, pentru siguranta pacii. Alta nu mai este. Dumnezeu sa va tie. Din Aldorful-de-sus, la 11 Octomvrie, anul 1529. Anastasie Vladica. Dracsin, parcAlabul de Ciceiu. Tornsa.
Dumnealui judelui i pargarilor i juratilor si la toatA obstea din Bistrita i celelalte, sA vA mearga aceastA scrisoare. (Ibid., p. 337, n-1 DCXX1V; din neinteste.)
Xl.
Matias Vistierul. (Moldova.) (1529.)
1.
Dumneata, noua iubit in adevar. Ne inchindm dumitale. 51, odatA cu inchinaciunea, s til, Domnul nostru prea-induratorul eke nevoi are la Rodna, mai ales
de pane si de yin. Pentru care cerem, i chiar va incredintam i va poruncim, in numele Domnului nostru prea-indurator, ca, indata ce yeti vedea scrisoarea de fata, sã binevoiti a orandui treizeci de car& undo le puteti orandui mai aproape, ca sa ducA apoi cu credinta hrana ce va fi nevoie slugilor Domnului nostru prea-indurAtor la Rodna. Deci in acestea sd nu f aceti altfel. CA bine stiti cum ca Domnul nostru preaindurator doreste slujba foarte credincioasA, atilt de la noi, cat si de la voi. Deci sa cautam, cu totii a-i sluji credincios. Altfel, vA dorim dumneavoastra stmatate fericitA. In Cetatea Ungurasului, 24 Octomvrie, anul1530.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
22
Noi, Matia§ Vistiernicul prea-milostivului Petru-VodA. al Moldovei.
Dumisale lui Toma Pielarul, jude al Bistritei, frate si prieten nouA iubit in adevAr. (Ibid., p. 358, n-1 DCLX1X ; din 1atineste.) 2.
(1538-41.)
Jupanul Matiia Vistiernic scriem inchinaciune i mul-
tA sanatate la al nostru bun §i cinstit prieten 4i dom7,. fama§, birAul Bistritei. Dupa aceia ne rugam de dumneata pentru jupAneasa mea 4i mama ei i pentru fiii no§tri i pentru vitele noastre, sA te povatuiasca Duff:-
nezeu, al nostru bun 0 cinstit §i de nAdejde prieten, pe ei sA nu-i dai nici la o lature; nici lui Ian4 Craig nici lui Petru Voevod, nicAirea. Ci sA te poviituiasca Dumnezeu a-i tinea acolo la dumneata, pAnA ce voit: veni sa-i scot, 0 cand vei spune d-ta, mult ma rog de dumneata. CA noi i-am trinies la mina dumitale, pe credinta i pe sufletul dumitale, ca sA n'aibá nicio nevoie i nicio paguba. $i ce va fi voia dumitale spre mine, ci eu in toate voiu implini voia dumitale. CA iara0. la Dumnezeu mi-i nAdejdea §i la dumneata; poti acum dumneata sd-mi fad 0 bine 0 rau: cum Du-
hul Slant te va povAtui, aa sa faci. $i Dumnezeu sa Inmulteasca zilele i anii dumitale.
Scris in Suceava, Septemvrie 29.
Prietenului mieu drag 0 dulce, jupanului biedu din Bistrita. ($t. Nicolaescu, Documente slavo-romIne, pp. 53-5 ; din slavoneste.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
23
XII.
Mogoq Spätarul, (Tara-Romaneascd.) (Dupd 1534.)
Scrie jupanul Mogos Spdtarul multd sAndtate si pie--
aciune, Didei din Sad si Comsei si yowl, SAdenilor toti. Si lath. ce vA grAiesc: cAnd venird Turcii de ne pentru cd la voi aleard in picioare si ne prAdard. prAdau si vd robiau, iar la noi atElta n'au robit, ci,, atunci de spre altd pradd, intocmai ea 0 la voi, de ce folos ni-a fost domnul nostru Craiul? Cd. el nici. nu ne-a autat, nici nu ne-a ingrijit, ci ne-a lAsat. Deci acum, and au prAdat Turcii, m'au trimes domnii lor 0 pe mine cu oaste la locul vostru sa va prAd
O sA vii robesc: a mi-au dat si Turci, ce i-am avut,, dar erau in vesminte romAnesti. Si am venit pand la casele voastre, si, and am fost acolo, ci au venit la noi oamenii vostri, Micul din RAmesti si Toma din MAIddresti, cu toti ai lor, 0 mi s'au rugat pentru voi, ca sd nu vii prild si. sa nu vd robesc. Deci aM socotit eu ca. sunteti 0 voi crestini cum si noi suntem O m'am invârtejit fdrA sd vA fac niciun rAu. Drept a-
ceia va zic: fiti-mi mie prieteni buni, ca sd vA fiu. drept prieten, 0 nu veti peri astfel fdri de stire. aid,. daed imi veti fi mie prieteni, tot asa vA voiu fi si eu, ea 0 cum ar fi unul din ai vostri aice. Si acuma sa. nu yd. edinati, de nimic .sd n'aveti teamd; a au fost batuti Turcii si stau cu pazd. Si, dupd aceastA carte, de o vett ardta 0 Sibitenilor si vor vedearo, O de-mi vor veni vorbe dulci de la Sibiieni si de la Bratil, li voiu fi bun prieten, bun 0 oriedrui chip: ea I Pare sa fie o cetire rea. Poate : Bragovj.
www.dacoromanica.ro
24
N. lorga
0 cum ar fi unul din ei aici inteuna, dintre Sibiieni, ap li voiu fi eu. 51 mice vit vor spune vouA oamenii no0ri, Micul din RAme§ti 0 Toma din MA1dAre0i, sa dati voi credinta, cAci sunt adevArate cuvintele inele. Altfel nu e. 11
(t. Nicoiaescu,. /. c., pp. 53-5; din slavone0e.) XIII.
Huru Vornicul. (Moldova.) (1538-41.)
JupAnul Huru, Mare le-Vornic. Scriu prietenului mieu drag 0 dulce, dumnealui birAului din Bistrita. DAm de
0ire dumitale, ctind a fost mai innainte de aceastA vreme, cAnd a fugit Petru Voevod, atunci 0 eu am trimes pe jupAneasa mea 0 copiii miei acolo la dumneavoastrA. Alta, eAnd erau acolo, s'au spAimantat
loarte de o nApaste, 0 au ascuns ni§te bani intr'o groapA, 0 n'au mai putut scoate banii din acea groapA and s'au invArtejit innapoi, 0 i-au lasat acolo. $i eu am trimes slugile mele la dumneata ca sArmi aducA banii; ci dumneata nu titi ce oameni ai trimes dumneata cu slugile noastre, 0 mi-au scos banii 0 miau ispitit slugile, 0 au luat 1.900 de zlott ,Pentru aceia, te rog pe dumneata, ca pe prietenul mieu iubit, sA te povAtuiascA Dumnezeu sA munce§ti pe acei oameni ca sil-mi dea innapoi banii: 1.900 de zloti,
te mi-au luat de la slugile mele. Mu It mA rog de dumneata. 5i eu asemenea voiu face voia dumitale in ce va fi treaba dumitale la noi. $i Dumnezeu sA-ti dea sAnAtate, amin.
Scris in Suceava, Mart 26. (Ibid., pp. 178-9. n-I LXXVII ; din slavone§te.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
25
XIV.
Boleril lui Alexandru-VodA Cornea. (Moldova.) (1540-1.)
Facem §tiut MAriei Tale cA MAria Ta §tie insAV cA a fost intAiu Voevodul Petru Domn al terii Moldovei; V, cAt a fost Domn, Dumnezeu §tie ce Domn a fost V care irau fost voia i gAndurile; cu niciunul din Domnil ce sant in jurul acestei teri a noastre creVine.
vrut sA rAmAie in pace, ci ar fi purtat rdzboiu intr'una i ar fi varsat stmgele creVinesc; i nu-i era nimic nici sAngele, nici binele creVinilor. Ci MAria Ta
incA5i §tie elite rele a adus Ve i erii noastre cretine V cat rAu a fAcut terii prin obiceiul lui eel rAu. $i Dumnezeu Vie cum se va isprAvL El a fost pricina, Petra Voevod, de au venit Turcii asupra lui §i a terii, V el a fost gonit din tarA, i ImpAratul avea ginduri foarte Tele fata de aceastA tart penorocitA, voind sa apze in ea sangeaci, i, dacA n'a putut sa
a§eze in ea sangeaci, e cA pe boierii toti n'a putut sA-i adune intr'un loc i sa-i ucidA. Imparatul, vAziind cA nu poate altfel sA capete tara i pe boieri, a alergat la viclenia sa i la viclenia sfetnicilor sAi: a imbrAcat un Turc in vevntintul nostru §i 1-a pus Domn in tara MoldoveL Si noi in acel ceas am fost multamiti i avi: de ar fi pus Domri pe un Tigan ori pe un Arap, tot 1-am fi prim% numai ImpAratul sA nu se intoarcA t sA nu prade tara pAnd la capAt. Deci,
and a fost pus Stefan Voevod ca Domn, ne inchinam lui ca unui Dpmn §i credeam cA toate von fi bune de acuma. GAndiam cA e Domn creVin, de legea noastrA. dar el era Turc, imbrdcat in ve§mAntul nos-
www.dacoromanica.ro
26
N. lorga
tru. De nu 1-am fi cunoscut pAnA in acest ceaS si n'am fi bAgat de samA viclenia lui, ar fi adus peirea lui si a
bietei teri. Dar am vAzut a a inceput cu incetul a da tara ImpAratului; void sd-i dea tot termul de la DunAre pAnA in munte, precum si Nistrul tot. VAzand aceasta, tara s'a deprins a-1 cunoaste, si a inteles ca. Domnul e mai prielnic Turcilor decat nouA, crestinilor. Au fost cloud trei rAscoale, &lift alti Domni. Dar noi, boierii, n'am ingAduit sA-1 taie, pentru cd la noi nu era obiceiul acesta, si nu va fi cat vom trAi. Apoi boierii au inceput a-i descoperi viclenia: nu void sa asculte pe nimeni, fAcea pari tainice, primia invitAturi de la ImpAratul, invAtAturi protivnice MAriei Tale si nond. VAzAnd cA nu se poate face nimic cu dtinsul,
s'a iscat intr'o noapte räscoalA, si s'a fAcut dreptateasupra lui si asupra tuturor oamenilor pe cari ImpAratul ii trimesese in tarA. i am luat alt Domn nou, pe care-I stim cu totii cA e coborAtor al Domnior, fiu al lui Bogdan-VodA si nepot al bAtrAnului Stefan-Voda, mostenitor drept al terii Moldovei, Ne-am supus lui cu totii si am hotdritt sA ni lie Domn si sA domneascA precum au domnit intaiu bunicul, apoi tatAl sAu, ca sA ni putem apAra tara impotriva dusmanilor ei, sd Mindnem in pace cu crestinii si sd li slujim. Pentru cA, milostive Craiu, cu acest dusman al CrestinAtAtii nu puteam nici sA ne apArAm insine, nici sA fim prieteni ai crestinilor, pentru cA el insusi li era dusman. MAria Ta stii bine cA noi toti, boierii terii Moldovei,
mari si mid, toata. boierimea si tam toatA, avem o legAturA, a nu o pArAsi, nici a o cAlca in cd1 mai IlliG lucru; din potrivA, milostive Doamne, voim sA facetn mai strAnsa aceastA legAturA, daca asa e voia lui Duni-nezeu si MAria Ta nu esti impotrivA.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
2'T
Dumnezeu SfAntul sä te povAtuiasca pe Maria Ta ca sA dea prietenia sa stapAnului nostru Voevodului Io Alexandru gi nouA, dupd vechile jurAminte gi legiituri; sd-i fie mild de stAptinul nostru, de noi gi de aceastä biatA tail eregtineascA. Dacd Maria Ta n'ai milA de noi V de aceasta Ord nenorocitä, Dumnezeu singur gtie ce va fi, cAci noi nu gtim. Ce au fAcut unfi oameni, inlAturAnd pe Stefan-Voda, vom plAti-o noi cu capetele noastre gi cu sangele nostru. Dumnezeu martur ni este ca. nu s'a putut altfel, dar numai Maria Ta, cu ajutorul domnilor cregtini, puteti impiedeca urmArile. Milostive Craiu, Maria Ta egti intelept gi vei hotari ce vei crede. mai bine. Dad. Dumnezeu te povAtuiegte pe Maria Ta sA aperi pe stApAnul nostru gi capetele noastre, MAria Ta binevoiegte a da o carte de trecere solilor nogtri ea sA poatA veni langa MAria Ta, gi MAria Ta trimete pe ai MAriei Tale langa stApAnui. nostru. Atunci MAria Ta vei putea fi lAmurit mai mult asupra gandurit.or stapAnului nostru, asupra gfinduri-
lor noastre V ale terii noastre. Milostive Craiu, Tarul turcesc trimesese un ceauq la Stefan Voevod rdposatul; dar n'a gAsit pe Stefan Voevod, cA era la Suceava (?), ci a gasit pe Alexandru
Voevod V i-a poruncit sa meargA la Malta (?)
gi
in Ardeal gi cu Muntenii gi cu einci sangeaci sa piece la rAzboiu. $i aceasta, milostive Craiu, dacd sa mearga. oft sa. nu meargA, se va hotAri, gi se va da de Vire starostelui de Camenitd, gi el va da de Vire MAriei Tale.
Milostive Craiu, ceia ce Petru Vartic, Vornicul terii Moldovei, a spus Hatmanului MAriei Tale, dumisale lui Tarnowski, sA creadA MAria Ta, ca graiul Domnului nostru gi al Sfatului domnesc. (Ibid., Supl. II', pp. 139-41, no. LXX ; din polone0e.)
www.dacoromanica.ro
N. lorga
28
XV.
Vartic Vornicul. (Moldova.) (1542.)
Ce-mi scrie Maria Ta, sa-ti dau de sure despre Tanil turcesc, incotro se va intoarce, deci sa stii Maria Ta ea in vara aceasta nu va pleca nicairi, ci va trimete cateva osti spre Buda, ca s'o zideasel. Dar in alt an va iesi cu putere mare in Tara Ungureasca, el insusi cu toate puterile sale. E adevarat ca. acuma se chiama la ritzboiu pretutin-
dent in Tinuturile turcesti, dar poate numai ea sa sperie, pentru ca sa poata zidi anul acesta cu siguranta Buda.
Dar eu te asigur pe Maria Ta, ca prieten credincios al Mariei Tale, ca, dupa cat am inteles eu, daca Dom-
an crestini vreau sa ispraveasca ceva asupra Turcilor, acurna au vremea eea mai potrivita, si alta mai buna nu vor mai avea-o pe urma. Acuma chiar trebuie sii se ridice Domnii crestini ca sii mearga la Buda s'o iea si,, daramand-o, sa-i innece ramasitele in Dunar.e. CA, de o vor intari Turcii, atunci niciodata nu-i vor mai izgoni crestinii.
Ne miram foarte ca Maria Sa Craiul 1 ramane atata la Vilna: mai bine ar fi ea Maria Sa sail vada de lutru din vreme. Despre domnul mieu Voevodul, sa stii asa Maria Ta cum ca are voie de a purta razboiu in Ardeal pentru tetlitile acelea ce s'au luat de la dansul 2 si pentru ' Poloniel. ' Ciceul 0 C\etatea-de-Baltl.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
21
slobozirea prinsilor cc stau in Fagära§. Si are in ajutor 4.000 de Turd, daca Ungurii nu-i vor ie0 din cetAti1e acelea 0 nu vor da drumul prin0lor. Vartic, Hatmanul Moldovei. (Hurmuzaki, H, p. 240, n-1 CCIX; din 1atine§te.) XVL
Andrei Hatmanul. (Moldova.) (1589.)
Iti scriu dumitale multamita mea i inchinarea mea. Iti doresc dumitale de la Dumnezeu sA-ti dea multA, bunii sdnAtate.
Apoi dumneata ai fost trimes un om la milostivul Domnul nostru in zilele trecute pentru cA mari gi multe pagube sunt de acolo, ca vite, vaci i cai se prapädesc aici, in tars aceasta. Din pricina aceia acum milostivul nostru Domn a pus sit dregAtor acolo, si i-a dat a.a putere Maria Sa ca, Unde s'o gasii ast-
fel de om rAu, sau de va auzi oriunde in tara aceasta, sA-1 prindd, ori de va fi in sat calugAresc, ori de va fi in sat vladicesc, oriunde in Tinutul inilostivului nostru Domn, in toate partile sa-i prinda pe astfel de oameni fAcAtori de rele, i d-voastrA sA vA slujeascA
ei cu judecata dreaptd, De aceia, de yeti avea candva astfel de pagubA, scrieti dregAtorului de acuma,
oriunde vA va sluji cu dreptate. Dumnezeu sA te tina pe d-ta in multA i bunA sandtate.
Data la Ia0, in ziva de 13 Iu lie 1589. Andrei, Hatmanul cel Mare al terii Moldovei. Dumisale judelui celui mare al cetatii Bistritei celelalte, domnul nostru vrednic de cinste. (Ibid.. XV, pp. 702-3, n-1 MCCXCV, din ungureqte.)
www.dacoromanica.ro
30
N. lorga XVII.
Ureche Vornicul. (Moldova.) (1591.)
Tara de däbilari sä stii dumneata cd tuturor toate petetluiturile dumitale s'au tinut in samA, §i pre locuri au fost pfinA si-au dat samele; numai ce n'au fost desetnici de stupi, cA au iesit cu mneata, la HOrldu i la Dorogoiu si la Hotin; ce am trimas sA strAngd ce vor afla acolea ramd§ite; ce nemicA la WOO Au n'au aflat,
nici la Dorogoiu, cA au fost istovit; iara de la Hotin au aflat rAmasite de urdinis, 200 taleri, de-au adus la Vistierie. (Ibid., XI, p. 233, n-I CCCLVIII.)
XVIII.
01.4 Hatmanu!. (1592,)
Intelepte, vestite doamne jude, impreuna cu cinstiLul Sfat al dumitale in cetatea craiascA a Bistritei, inchinaciunea noastrA prieteneascd si dorintii de toata fericirea
innainte de toate. Apoi noi, Or As Vornicul, Hatman peste oastea cea mare de supt munte, strOns& acum in tara Moldovei, impreund cu alti domni prieteni ai miei, iti fac stiut dumitale cA milostivul nostru stApOn domnul Petru Voevod1, acum ales din mila lui Dumnezeu oblduitor a toatA tara Moldovei, a fost inViintat cum cA oastea se aduna spre rAzboiu Ifinga cetatea crAiascA a dumitale, Bistrita, §i, de oare ce Maria ' Care se dädea drept fiul lui Alexandru LApusneanu.
www.dacoromanica.ro
Scrisod de boieri
31
Sa nu §tie bine incotro oH de ce se gate0e oastea Fang& cetatea dumitale, Maria Sa nu se prea increde socoate cä ati avea de gdnd a ndviili in, tara sa pe la cetatea dumneavoastrd. Deci Maria Sa a avut grija. §i ni-a poruncit sa fim gata in fiecare zi, cu Cazaci §i alti osta0 puternici, a ne apdra cu ajutorul lui Dumnezeu de dugnanii no0ri, dacd s'ar gäsi cineva din tara dumneavoastrd care ar voi sa ndvdleascd in tara milostivului nostru Domn. Deci prin scrisoarea de fata vd indemndm i in0iintdm cu credinta pe dumneavoa-
strd ca dumneavoastrd sã traiti in pace 0 fail grip. §i sa ineti d-voastrd vecindtate credincioasd, cinstitd cre§tineascd, i cu milostivul nostru stdpdn Domnul, si cu noi; ceia ce sã qteptati dumneavoastrd ori-
and de la milostivul nostru stapdn Domnul. De aceasta vã rugdm i vd in0iintam pe dumneavoastrd cu toatd credinta i cu tot dinadinsul, ca dumneavoastrd indatd §i curdnd sd ni dati de tire, lui i noud, ce gaud ori voie aveti dumneavoastrd fata de dansul: aveti de gand sa tineti bund vecindtate cu el, cum ati facut 0 la alti
Domni, ori nu, 0 ce scop are oastea de Idngd cetatea d-voastrd i incotro. Dacd dumneavoastrd fdgAduiti milostivului Domn, Voevodului nostru, bund credinta §i
toatii iubirea cre0ineascd, el se va ardta pe urmd fata Lie dumneavoastrd mult mai prietenos 0 mai frate§te de cum a fdcut innainte de aceasta vre-un Domn; ceia ce veti incerca-o dumneavoastrd la sfdr0t §i cu adevarat. Deci vd rugdm ca dumneavoastrd sd scrieti indata stlipAnului nostru smilostiv Domnului
i
sd-i infd-
tl5ati credincioasa noastrd vecindtate (cum e i lucru cre§tinesc) §i sa-i spuneti ce gdnd are oastea de la noi. De vom bdga de mud a4a ceva la dumneavoastra, vom fi la rfindul nostru oricând aplecati cdtre dum-
www.dacoromanica.ro
N. lorga
32
neavoastrA 0 ai dunmeavoastrd cu credinta §i cu sfat. Cu aceasta vd incredintam pe dumneavoastrd lui Dumnezeu Sfilintul in midnile sale indurAtoare, pentru scut 4i ocrotire. Din Baia, anul Domnului 1592, 26 Septemvrie.
Al dumneavoastrd de bine voitor O totdeauna credin-
dos vecin, Ord§ Vornicul, cApitan peste oastea de supt munte in Moldova. Inteleptului, vestitului O cumintelui domn, domnului Gaspar Budaker, jude in cetatea crAiascd a Bistritei,
impreund cu cinstitul 0 cumintele Sfat, 0 celelalte, Domnului nostru indurAtor 0 prieten, in mAnile sale. (Ibid., pp. 713-4, n-1 MCCCXII ; din nemteste.) XIX.
Jurj Pogan. (Maramurdf.) (1593.)
Cire iaste pan Pogan Jurj, span ot Maramore§ I pan Toma jurat ot tij [de acolo] scriem inchirdciure I. slujbd pan Orban birov i pan Simion pArcalab ot
[ din] Bistritd. Dup' acia de ce-ati trimes omul vostru la noi, de rdndul acestii ostii ce au trecut prin Maramures, vA dAm a §ti cd au fost a lui Cornesi o mie de omiri ndimiti in bani. De altd laturd, acma nu stim cd au fost doi omiri a nostri in Tara Leseascd; ce i-au zis cd nu e acolo nece- o veste rea. De' icea inrainte
ce vrem sti vrem audzfi noi, vd vrem da a sti,
ca somsidzilor 2 nostri. Derept acia 0 acma avem orn, ' Gaspar Kornis. 2 DupA ungureste,
vecini.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
33
acolo: de ne va aduce veo veste, vA vrem da a §ti.) Si iarA vA rugAm, ce vreti audzi din Moldova, c'am in-
tales cA aveti omiri in Moldova, ce veste vä vor aduce,
ne rugAm sA ne dati a §ti, au de rAu, au de bire. St mantuiti-va In Domani, amin.. Scris In Sidiste, luna lid Maiu 2 zile. Dumisai.e Orban biräul de la Bistrita. (Ibid., XV, pp. 731-2, n-1 CCCXXXIV ; partea cu Mere negce, din sIavoneste.) XX.
Boierli din partIdul lui Petru Schlopul. (1593.)
MultA sanAtate i viatA sa trimeatA Dumnezeu dumitale iiubitului dumitale fiu i toti oamenii dumitalt.
CAnd au fost Iulie 9, sosit-au carte de la Maria Ta in mAna noastrA; ce ni-ai scris, tot am inteles. Scrii i rogi sa nu grabim pentru lucrul dumitale; aa sA §tii Maria Ta cA acel sfat i acel gaud tot am sfAtuit 0 am Ondit, iar acesta lucru i aceasta incepAturA au ceput Bostan1 i cu Mihnea-VodA 2, cand noi niciunul n'am fost in Tarigrad. Pe ceaia vreme Stolnicul au fost la Bucure0i; cAnd am venit, ei au fost mers 0 au fost grdit 0 la Maria ISal i lui Piri 33 iar drept aceia acel sf at incA au trecut. Daca am venit noi la Costandmie 4, noi am graft cu Vornicul; dupA vreme, cum am vAzut vreme, intr'acel chip am nevoit, caci am vAzut cA acel loc se schimbA, i acel om din locurile-i, cA 0 inAgent armean. 2 Turcul, nepotul lui Petru *chiopul i fost Domn muntean. $ PasA. Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
34
N. lorga
Walt chip nu e. Dacd 0 noi am fdcut ap, cad au fost 0 lesne a incepe, cdci toti, znici, mari, [au] nevoit spre Domnia Ta, cdci vAzurd cd. acei oameni .
nu sant de treabli, nici de slujbA, nici pot ingAdui. Deci, de-am fi IngAduit, cum scrii Domnia Ta, Dumnezeu
stie cine ar fi incAput pAnd acmu. Apoi s'ar fi prins si Domniei Tale zAbavA, lucru delungat. far, de-ai fi Domnia Ta sarguit sd fii pAnd acmii, venit, avem nddejde pre Dumnezeu sa. fi fost pAnd acma si la mosie. far ce vom face? Dumnezeu n'au *vrut, au Domnia Ta
n'ai nevoit, ace fiece lucru cu nevointd se face, nevoind 0 rugand pre Dumnezeu: Dumnezeu e milostiv a da. Deci de alte pArti avem nAdejde sd nu avem sminteald, nici de vralmasi, nici de prieteni; numai acum au 'limas pre Donmia Ta, de va fi smin4eald. Iar noi, cat vedem si pricepem , pAnd ne chiamd si ne pohtesc, trebuieste sA rdspundem; acma
ne roagd, apoi vom ruga noi, si nu vom avea pre cine rugd, nici -ne vor asculta. Iar ne scrii, pand nu vom vedea scriptura dumitale si omul d:n casa dumitale, sd nu facem nimic; noi, ce-am putut, am fAcut, si isprava ti-am trimes In tot chipul, pre Iurgachi. De acmü omul dumitale 0 scriptura, ce ni va hi bun? Domnia Ta lasd toatA nevoia si vino, si scapd de nil; alte toate va tocmi Dumnezeu.
Julie 9 au iesit Sinan-Pap la oaste spre Urumeli, si toate tocmelile sant in !liana lui. In ce ceas veri sosi, tot iti va fi pre voie. $i vom merge si noi cu Pap. Iar Stolnicul va ft in Tarigrad. Oamenii nevoiesc sA iasd la oamenii sdi, unde sant ingropati mosii, pdrintii, fratil; Domnia Ta nu stim ce faci. Au supdratai de cdtrd cesti crestini de'ncoace si de cinstea lor si de binele lor? Adu-ti aminte ate biserici sant fAcute
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
35
de mo0i vo§tri §i de frati §i de Domnia Ta! Cum e vremea acm0, nu trebuigte gAnduri lungil... SA §tii Dom-
nia Ta ca cu Pap [au] purees 0 Ereiz §i Tefterdarul 2; cela ce-au At la Halep, cand ai fost 0 Domnia Ta, acela e Mare-Tefterdar. Aceia dam §tire. Dumnezeu lungeascA zilele dumitale; amin. Iulie 10 [1593]. (Ibid., pp. 348-9, n-I CCCCLXXXIII.) XXL
Gheorghe Hatmanul. (Moldova.) (1594.)
La jupanul Gheorghie Hatmanul 0 la jupäneasa Ca-
mArdpaia1 0 la Ivan 0 la Aslan 0 Mihail 2 multa sandtate facem dumilorvoastre. De veti intreba de sAnAtatea noastrA, siintem sdnAto0, cu mile lui Dumnezeu. Alta,. ,cartea ce ni-ai trimis zu posta, ni-au venit §i am inteles de sandtatea dumnilorvoastre, 0 foarte ni-au parut bine. Dupti aceia ne rugAm dumnilorvoas-
tre, pre cine va veni, sa trimeteti. pururea cAte o carte, p §tim de siinAtatea dumnilorvoastre. Alta, sA dea Dunmezeu ceastA carte a noastrA sA afle pre dum-
neavoasträ in toata santitatea; amin. Scris in Veneatia, in luna, in Iulie 11 zile. De la jupAnul Gheorghie Camara§ §i de la Hatminea-
sa 0 de la alalti de la toti. ' Aid, cateva cuvinte In criptograind. 2 Rels-Efendi (un fel de Postelnic turcesc), 0 ClimArapl de socoteli.
8 Sofia lui Gheorghe ClimArapl. 4- Fiii lor.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
36
In mfma jupiinului Gheorghie Hatmanul sA -se dea in Boldzan 1 ceastA carte. (Ibid., p. 490, n-1 DCX.) XXII.
$tefan LogofAtul. (Moldova.) (1594.)
Prea-puternice doamne, doamne noutl prea milostive, domnule cancelar 2.
Slujbele mele prea-umiite le infAtigez cu staruintá milostivei indurAri a MAriei Tale, al mieu domn milostiv: sAndtate bunA §i fericire car de la Domnul Dumne-
zeu sA dea Mariei Tale, domnul mieu miostiv; WA. sfargit, precum gi mie.
In vremea aceasta s'au adis scrisori de la Maria Sa Domnul muntean cu vestea ca o mare putere de neprieteni a sosit la Furtian (sic), loc muntenesc. Si. Maas Sa 3 innainteazA impreunA cu noi impotriva acestui dugman. Ne rugAm deci umilit de Maria Ta sii
binevoiegti a avea grija noastrd §i a tot poporutui cregtin, gi mai ales de spre partea acestor pagani deTa ari, cari sunt neprieteni a tot poporul cregtin. Cad noi toli, maH gi mici, avem toatA nadejdea in Dumnezeu §i in MAria Ta, indurdtorul nostru Domn. NadAjduim cu total cA Maria Ta in bunavointa MAriei Tax nu va voi niciodatA sa. ne uite. 1 Bozen In Tirol; italleneste ; Bolzano a loan Zamoyski, al Poloniei. a Aron-VodA.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boleti
37
Cu acest prilej, mA inchin stAruitor pe mine si slujba mea umila milostivei indurdri- a MAriei Tale, domnul mieu milostiv. Sluga umilA a domnului mieu milostiv: Stefan ce am fost LogofAt al terii Moldovei1. 29 Iu lie, dupA calendarul cel nou 2, anul 1594. (Ibid., Supl. II L, p. 339, n-I CLXXIII ; din slavone0e.)
XXIII.
Stefan Mayan. (Moldova.) (1594.)
StrAlucite
i
marete Dornn, prietenul mieu foarte
pretuit. Inchinarea i asigurarea slujbei mele. Stii prea bine
d-ta cd MAria Sa ImpAratul a times in aceste pa* pe solul sAu, dumnealui loan de' Marini, Ragusan, care
a lucrat cu Domnul nostru si a indeplinit toate dupii dorinta. Deci Maria Sa a fAcut cu acel sol in numele MAriei Sale ImpAratului o legAturd vesnicA cu acel sol; i mA rog sa. fie spre cinstea lui Dumnezeu SfAntul
si a toatA crestindtatea. Acum trimet domniei tale un cal prin solul MAriei Sale, dumnealui Mihail Tolnay,
I pedestrior din Curtea Domnului nostru, pe care, de si e trimes de un ne marele capital'', al cAlArilor
cunoscut, sA-1 ieai d-ta in nume de bine. Ci te rog pe d-ta, ca sA mA pot indrepta in slujba mea viitoare, sA iii bun d-ta a da credinta deplinA acestui sol al MAriei I Pare a fi tefan din 7107 (Hasdeu, Arhiva istoricd, V, p. 117', AdecA anii de la Hristos, nu de la Facerea Lumil.
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
38
Sale Domnulai in toate ce va spune in privinta mea 0 a face dui:4 dorinta mea; §i, dacA, precum am credinta, d-ta vei face acest lucru, mA vei avea pentru acestea toate amintitor si recunoscAtor i pe mine. Si te rog pe d-ta sa. nu uiti de mine, §i la Maria Sa Impdratul §i. la altii. Celelalte ti le va spune d-tale limpede dumnealui loan de' Marini Ragusanul, solul MAriei Sale, §i chiar_dumnealui Mihail Tolnay, cdrora li vei da d-ta In toate credintd, §i. ne mai rugdm sti nu despretuiWi a face lucrul mieu. Doresc sa fii sAnAtos d-ta cat mai indelung. CA toti- am inteles de marea istetime §i vestita vrednicie a d-tale. Din cetate din Ia§ul Moldovei. 15 August, anul Dorrmului 1594.
Al d-tale prieten §i slujitor Stefan Rdzvan, Hatmanul.
[Cdtre d-rul Pezzen, ministru. al ImpAratuluil (Ibid., XII, p. t, n-I XIV ; din latine§te.) XXIV.
Vornicul din Campulungul Moldovei. (1595.)
Scriem inchindclune §*1 multd sAnAtate domnului Bu-
da:thi Ianii§, birAul de cetatea Bistritei, §i ptirgarilor, §i pArcAlabului, §i la tot svatul dumnitale. Dupa aceia ne rugam dumnilorvoastre sA faceti bine sA nu se opreasca oamenii 0 negutatorii prin OH 0 pren datorii,
cA acmil, cu mila lui Dumnezeu, sA fie Maria Lui Craiu sAnatos 0 Domnul nostru 5tefan-Veda, iaste o,
tara ca alaltA. Cine va avea para de oamenii de ceasta parte, noi vom trimite la dumneavoastra sii-i legiuiti dumneavoastra; ai dumnilorvoastre vor avea leage la Domnul nostru 0 la noi. ("bid., XV, p. 730, MCCCXIX.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boiert
39
XXV.
Luca Stroici. (Moldova.) (1597.)
Inchin cu staruinta vechile mele slujbe supuse bunavointii d-tale.
La 28 Fevruar, la mosia mea din Zvinigorod, am prhnit un trimes al Marieis Sale lui Voda, aducatorui .scrisorilor d-tale, 0 care merge la d-ta si apoi la Maria Sa Craiul cu scrisori. D-ta ai binevoit sti-mi trimeti dotia capil de pe scrisorile lui Mehmed-Pasa Satargi, care e Serdar al ostirii, scrise in limba romaneasca,
0 d-ta imi poruncesti sa le scriu pe leseste si sa ti le trimet d-tale. Intr'una din scrisori Maria Sa Voda imi spune un luau pe care nu-1 scrisese d-tale 0-m1 porunceste sa ieau izvod dupa locul acela, oela ee fac pe insemnarea adausa, din care d-ta vei pricepe
de ce e vorba. Cat despre alte trebi 0 vesti ce se afla in scrisoarea Mariei Sale, ele se afla 0 in serisoarea dare d-ta; nu le voiu spune deci din nou si ma voiu multami sa amintesc cu staruinta Inca, odatii slujbele mele supuse buntivointei d-tale, Domnul mieu cel milostiv. Din Zvinigorod, 29 April 1597.
Luca Stroici Logotati cu mana mea. (Ibid., Supl. IP, p. 416, n-I CCXIV ; din poIoneste.) XXVI.
Badea GrAdisteano §I laid Comisul. (Tara-Ronulneascd.) (1599.)
Scris-am eu, Badea Stolnicul 0 lath Comisul, Oralabil de in Fagaras, aicea aceasta carte a noastra pana.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
40
la Budachiu Ianos 1 SA stii di am luat 110 teancuri
de postav row de la popa LazAr si de la Sincher Gheorghe, Asa sA se stie. Scris In cetatea FAgArastulid. Serfs in Nolemvre 26 de zile, anul 7107. (Ibid., XV, p. 745, n-I MCCCCXXXVIII; din slavone0e partea cu Mere negre.) XXVII.
Armasui Sava. (Tara-Romiineascii.) (1599.)
Dupa multdmirea mea. Aceasta vreau sA vA dau de stire cA Voevodul Mihai, Maria St4 mi-a dat Jeciul cu toatA mosia ce se tine de el. De aceia dijmele care
au fost randuite pentru Bathory Jicmon aic4 la Jedu, din acelea sa nu dati nimanui Vara sure& mea, din ce aveti acolo: nici yin, nici grau, nici ovAs, nici altceva nimic; ci sA WA ingrijiti de toate si sA nu faceti jaf in nimic. Pentru cA sA stip cu sigurantA cA,
dacA yeti face altfel, yeti plati paguba. Fill sanAtosi. Dat din cetatea Veciului, 4 Dechemvrie 1509. [CAtre Bistriteni4 (Ibid., XII, pp. 528-9, n-I DCCCXLVII; din ungumte.) XXVIII.
acieril munteni diu partidul polon. (I599'.)
AsigurAm de slujbele noastre loarte mile bunAvointa d-tale. 1 loan Budacker, judetele Etisttitei. ' Veal pentru datA ibid., p. 551, n-I CCXC1.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
41
Cand intaiasi data am venit aid la d-ta, induritorul inieu Domn, cu scrisori de la Vladica i de la. toti boierii Terii-Romanesti, am spus. din viu graiu d-tale de
robia cea grea a terii acesteia sarace. Am povestit caderea ei i rugaciunile ei catre d-ta. Am cerut de la
d-ta sa n'o uiti i s'o scapi din mantle Turcilor si ale 'Tatarior, si mai ales ale lui Mihai-Voda, care pentru noi e mai rail ca un Turc. Dumneata, induritorul nostru Domn, ni-ai dat atunci bune fagaduieli, ne-ai trimes la Maria Sa Craiul i ni-ai figiduit un rispuns dupa Ingroparea Mariei Sale Craiesei. Asteptand rispunsul, am mers in Moldova. Cum am ajuns, am primit alte scrisori, pe care ti le-am dat ieri cl-tale, indurAtorul nostru domn. In acele scrisori ni se scrie cu du-
rere mare si lu lacrimi sa mergem si te gisim din nou pe d-ta, induritorul nostru domn, sA41 povestim tot si sa ne plangem innaintea bunavointei d-tale; ni se
spune sa ne inchinam adanc d-tale i si-ti spunem ci boierii munteni se aseath cu totul supt puterea i ocrotirea MAMA Sale Craiului si a Coroanei Poloniei. Maria
Sa Ieremia-Voda al Moldovei se afla supt puterea si .ocptirea cl-tale; voim sa fim i noi ca si Moldova; boierii munteni i toati tara nu vreau sa caute alta .ocrotire decat a Coroanei Poloniei. i si nu creada
nimeni ea Tara-Romaneasca ar putea si se supuie Neamtului sau imparatului crestin. Nu se poate aeeasta,
caci nici tara, rtici boierii n'ar primi-o niciodati, cum
asigura toti. Daca ar trebui sa se supuie Nemtilor, ar vrea mai bine ea Turcii sa-i prindi, pe ei i pe femeile i copiii lor; ar vrea sa se supuie mai bine Tur-
.eilor decat Nemtilor, cad ei stiu ea Nemtii sant departe si ci n'ar putea sa-i ocroteasca, nici sa-i avere. Turd ni sant in spate, si boierii nostri stiu ci
www.dacoromanica.ro
42
N. Iorga
Turcii nu vor ingAdui ca Mihaf a fie Domnul TeriiRomAnegti; e viaf a lor in joc. Chiar dac& ar rAmfinea doi Turci gi Mihai-Vodi al treilea, nu ar fi pace intre eL De aceia aceastA far& nenorocia se pune supt ocrotirea MAriei Sale Craiului gi a Coroanei Poloniei gi ton, mici gi. maH, bAtrAni gi tineri, precum gi boierii,
se roagA pentru numele Domnului Hristos ca d-ta, domnul nostru cel indurAtor, sä li dai ca Donm pe fratele lui Ieremia-VodA. Tofi boierii Terii-Romanegti gi toatA fara-1 cer gi-I tribes; pentru cA vreau sa, fie la un loc gi in unire cu fara Moldovei. CAci suntem. toll de o limb& gi. de o lege, gi. in vremile de odinioar& astfel Domnul moldovenesc ajungea Domn muntean gi Domnul muntean Domn moldovenesc. ToatA fare gi tofi boierii se roagA deci de bunavoinfa
d-tale, domnul nostru cel indurAtor, pentru ca d-ta sá implinegti dorinfile gi rugAciunile lor, gi ei, toli, pre-
cum gi noi ingine, vom fi slugile prea-supuse ale d-tale, domnul nostru cel indurAtor, gi in tot ceia ce d-ta vei avea nevoie de MAria.Sa fratele MAriei Sale, tot" vom fi la poruncile d-tale. D-ta sA iei bine seama ca nu cerein deck dou& lucruri de la Maria sa Craiul gi de la d-ta, domnul nostru cel indurAtor: intAiu ca MAria Sa Craiul gi d-ta sA vA invoili ca fratele Marie, Sale lui leremia-VodA sA fie Domnul nostru; apoi ca
Maria Sa Craiul gi d-ta sA dafi voie lefegiilor 'sä mearg& cu noi, pe banil nogtri. i d-ta vei gti sA te arAfi cA nu gtii nimic gi. cA nu te-ai infeles nici cum cu noi. $i vorn da, din partea noastrA, dovezi de iubirea noastrA MAriel Sale Craiului. Inca un lucru 11 supunem luArii aminte binevoitoare a
d-tale. 0 mare mulfime de Turci se aflA pe maid
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boleti
43.
Dundrii la toate vadurile; qteaptii raspunsul lui Ieremia-VodA pentru fratele lui; eAci ei trag toatA nadejdea cA fratele lui Ieremia-VociA va ajunge in curAnd Domn al acestei teri. Dacil ins& vAd cA se face zAbavA, vor porni, vor trece Dundrea 0 vor cdta a pune Domn pe vre-un Turc, ori vre-un lotru, -care nu va a-
vea milA nici de tarA, nici de cre0ini, 0 tici terile vecine nu vor fi bucuroase de altfel de lotri. Cei mai umili 0 mai supu0 slujitori d-tale, domnul nostru cel indurAtor. Dan Vistierul, Vintila,Clucerul 0 toti boierii munteni. Milostive doamne, cerern bunavointa d-tale, domnul nostru cel indurAtor, pentru ca d-ta sA binevoie4ti a nu-ti cruta osteneala 0 a eeti aceastA scrisoare pAnã. la capAt. (Ibid.. Supl. II, pp. 487-8; din polone§te.)
[CAtre loan Zamoyski.]
La 23 April 1601 Dan, LogofAtul muntean, unul din pribegi, scrie despre Doamnele apt de nacAjite, ap de bolnave, ap de tulburate de fried", ale lui leremia gi Simion, adApostite la Hotin. (Ibid., H, pp, 30-1, n-I XIX; din polone§te.)XXIX.
Banal Milialcea. (Tara-Romdneascd.) (1600.)
1.
InchinAciunea mea, dorindu-ti toatA fericirea de la Dumnezeu a tot puternicul. Trebuie sA te cercetez pe d-ta cu scrisoarea mea,.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
-44
cad d-ta §tii din ce pricini am fost trimes de preainduratorul mieu Domn la Maria Sa i ce am tratat, .0 ea am trimes pe tovara§ul mieu sa intrebe i sa cerceteze voia Domnului mieu prea-indurator i sa Elate cererile Mariei Sale Imparatului. De oare ce insa
pia acurn mi-a sosit raspuns de la Domnul mieu prea-indurator, 0 el i0 va &Ala voia M. S. Imparatului prin scrisoare, te rog deci pe d-ta cu cea mai mare staruinta, ori. sa-mi dea raspuns, ori sa vii insuti intr'acoace 0 la Dommil mieu, caci nu e vreme de pierdut; cad acum cer Turcii pace 0 Domnul mieu nu §tie de ce sii se apuce. Cum d-ta vei afla aceasta 0 de la dumnealui Carlo Magno 1 si-ti voiu scrie d-tale, pentru mai multi siguranta, toate invataturile ce Dom-
nut mieu mi le va da. Deci sA te gande0i d-ta fearte bine la aceia, 1 sa vii cat poti de iute la Domnul mieu. Iar, (lea d-ta nu poti sa vii, i eu mA due de aicea, ca nu mai pot a§tepta; CA aa e i voia Domnului mieu prea-indurator. Turcii, i ei a0eapta grea raspunsul, i Domnul mieu nu li poate da niciunu;
Oa nu stie care e voia Mariei Sale. Pentru aceia cer din, nou cu tot dinadinsul ca d-ta sa binevoie0i a veni cat mai jute, ori sa-mi dai raspuns prin serisoare, de ce sa ma tin i ce trebuie sa arat Domnului mieu.
Al d-tale de binevoitor i credincios prieten: Banul Mihalache Caragea, boierul lui Mihail Voevod.
Mariei Sale d-lui Vartolomeiu Petz, doctor in drept, 4sfetnic al M. S. Imparatului, presedinte al Camerei 4de Razboiu, domn i irate iubit. (Ibid., pp. 716-7, n-1 MCX111; din nemte0e.) 1 Agent impArAtesc in Ardeal.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
45.
2.
...Despre Domnul mieu indurAtor, Voevodul, 1i scrim d-tale aceia cA Dumnezeu Sfatttul, dupA ageptarea
MAriei Sale ImpAratului, i-a dat toatA Moldova In
i toata fara i s'a supus; iar Voevodul de acolo a fugit, i Voevodul, Domnul nosteu, e dupa mAnA
dânsul cu husarii i calarimea in sus, spre Hotin; iar pedestrimea a lasat-o ImpreunA in tabArA langA Medias, 19 Maiu 1600.
Mihail Banul, ispravnicul M. S. lui Voda, sfetnicul cel mare. [Catre comisaril imparate0i in Ardeall (Ibid., p. 912, n-I MCCLXX; din nemtOte.) 3.
DumneavoastrA prieteni iubili. InchinAciune
i asi-
gurare de prietenie. Fiindca a venit de la Maria Sa Domnul nostru 1 poruncA i uncle §tiri, Maria Sa cere ca uneltele ce le avefi sa le trimetefi. VA poruncim
deci, cu putere de la Maria Sa, sA trimetefi praf de pupa 0 allele multe, tunuri i patru card, la Balgrad. Dar carAle sd fie cu .rogojini 1 cu coviltire. La tunuri
sA punefi 60 de cai. 1Aa sA faceli. In Media, 30 Maiu, anul Domnului 1600. Mihail Banul, ispravnic,
§i sfetnic al Mdriei Sale lui Volla (Ibid., p. 925,
n-1
MCCXCV1; din ungurqte.) XXX.
LogofAtul Teodosie. (Tara-Romäneasc.) (1600.)
...Fiindca d-voastrA, cAnd ati fost la Balgrad, afi '
Mihai Viteaul.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
-46
-venit la mine pentru niste lucruri de nevoie, rugandu-mA sA stAruiu la MAria Sa Vorld 0 in afacerea 41-voastrA, am stAruit deci cum v'a fost pofta, la Maria Sa; ceia ce stip 0 d-voastrA bine. Deci si d-ta 1,
de bunA voia d-tale mi-ai fAgAduit atuncea un cal de trisurA. MA rog de d-voastrA, ca de domnii miei de bine voitori, sA incredinfati calul acela slugii ce aduce rAvasul acesta. Si, pe urmA, in ce vA pot sluji la Maria Sa, vA voiu sluji bucuros, dacA in cele de nevoie vA yeti indrepta la Maria Sa. SA vA pe Dumnezeu. Din cetatea FAgArasului, 18 Mart, anul Domnului 1600. ?rietenul d-voastrA: LogofAtul Teodosie, stetnic de lain& al MAriei Sale Domnului Ardealului. (Ibid., XII, p. 793, n-I MCLIV ; din ungureste.) XXXI.
Leca Aga. (1600 )
Leca Aga, sfetnic al M. S. lui Mihai-Vodd, Domn al Terii-RornAnesti, si cApitan al cetAtii Gherla, si celelalte.
Fiinda Lugassy Ferent are leafA de la Domnul nostru pentru 50 de cai, l-dm orAnduit la Vermes, la San-
giorz, la Lechinta, in partile Bistritei, cu ai lui, ca sit trAiascA acolo. Deci vA poruncesc ca nime dintre voi sA nu indrAzneascA a tinea satele acelea, ci sA-i la-
sap a trai acolo in pace. Altfel sd Au faceti. Cetind scrisorile, dati-le innapoi aducAtorului. Din cetatea Gherlei, 23 Mart 1600. (Ibid., p. 799, n-I MCLXII, din ungureste.) ' Judele Bistritel.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
47
XXXII.
Gheorghe Pitaru.l. (Tara-Romaneasth.) (1600.)
D-ta, prietenul nostru totdeauna pretuit. Am inteles scrisoarea d-tale ce scrii pentru lemne, cA nu le poti trimete acuma, Mid vremea nesigurd. VA indreptdtill cu aceia cA §i spre Moldova s'au dus multe lemne in carA, §i. la sArAcime. Aoeia InsA noi n'o pntern tinea atAta in seamA, ca toate carAle sA le §i. incdci avem mare nevoie de ele. Ci toarcem acasA, d-voastrA trimeteti trei care, O. le voiu trimete.§i peacestea tot odatA. D-ta insA nu zAbovi, caci 'Ana atunci pe acestea nu le putem intoarce. Fii sanAtos §i fericit. La BAlgrad, 11 Maiu, in anul 1600. Gheorghe Pitarul, parcalab de BAlgrad. (Ibid., p. 900, n-I MCCLV; din ungureste.l
XXXII'.
Udrea Hatmanul. (1600.)
Pan Udrea Hatmanul si parcAlabul Sucevei scriem viatä si mu tä sinAtate la dumnealui Budac Ianas, blend de Bistritit. DupA aciia dau stire dumitale ca au adus ili§ juratul din Iad la nni 80 de fArtare de fAnind §i 2.550 de pita. facutA. PAntru aceia dAm §tire dumitale. Si sA .te veselqti de la Dumnezeu, adevAr. Scris In Suceava, luna lui Main 24. i voi, schelarior, nime sA n'ibA a biintui peste zisa noastrA. (Ibid., XV, p. 763, n-I MDXIV; partea cu litere negre, din slavoneste.)
www.dacoromanica.ro
N. lorga
4P
XXXIV. Cacr Ivel. (1600.)
Scriu inchinaciune ai multa sanatate pArintehn mieu Spiridon 0 maicei male Costandei. $i dup' aceia vd dau
atire ca sant viu par& acma, nu-s petit, ci am scApat de la BAlgrad cand au bAtut Mihai-Voda rAzboiu cu Lingua. Deci m'au prins niate Saai; deci au vrut sa mA taie. Eu m'am rugat 0 am spus cd sant fecior Mo-
galdei. Deci nu m'au pierdut., De ad eu am trimes carte la Andriaa din Bistrita; el au trimis la Saai de m'au ceraut. Ei au eeraut 300 de taleri, iana Andriaa m'au scos derept 100 de taleri, 0 m'au adus la BisfrijA. Eu am spus ca m'au prins Mihai-VodA la Hotin 0 m'au dus in Tara Ungureascd. Deci ma rog domnilorvoastre ca lui Dumnezeu din cer sa nevoiji sa ma
scoateji langa voi, in tara creatina, 0 sa nevoiji sa daji afire pArintelui mieu Mogalde Vornicului, ca eu zac in temnita de mananc lutul gi pAduchii. $i eu am
spus ultra Andriaa ca sant nepot de frate 0 fecior de suflet jurat in bisericA. Deci iara ma rog domnilor-
voastre sa nu ma zabaviji aice, ce sa ma scoateti. MAcar numai de-aa presi cu trupul, Inca sa ies in tar& sa nu mor de dorul vostru. Si imbatranesc, 0 am facut o barb& pana in brau. Si sa. afle aiasta serisoare a mea sanatoai pre dumneavoastra de la Domnul, amin.
Iscalese: Feciorul vostru Cocrivl. Si sant numai cu camaaa. La parintele mieu, la Spiridon. (Ibid., p. 773, n-I MDXCIV ; partea cu litere negre din sIavone§te.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boleti
49
Boierii din partidul lui Radu-Vodd Serban. (Tara-Romeineascci.) (1614.)
Prea-miostive Doamne, sä fii dumneata sdndtos. Ruegãmu-fte Domniei Tale ca Domnului nostru cela milos-
tivul. Pentru care lucruri tii dumneata, cfind ne-arn despdrtit de dumneata, in ce credinta ne-ai lAsat, in. aceia sant[eml si pänd acum; si de cdteva ori am trimes de am dat Ia. stire dumitale, i cu mare fried, ea sd nu pierdem capetele de acest Domn turc [Radu Mihnee]. i dumneata pand acum niciun lucru adeverit nu ni trimeti, ce numai nddejde. Ce noi inteaceastd
nadejde cddem la lucruri foarte grele, Ca intdiu in tarn noastrd acum strigd hogea; ed-i tine acest Domn fratii i surorile in casd cu el, 0 sant Turci. $i robii cart au scdpat de prin catarge 0 de printr'alte robil, mdcar de la Mihai-Vodk-- Domnul cine este in tar& ell II dd Turcilor, i alte multe nevoi care nu le-am scris ii dd Turcilor i alte multe nevoi care nu le-am scris. Acura intelegem cd are Turcul gand sA puie in tars noastrd Pa§d, asijderea 0 in terife ce sant vecine cu noi. Deci, dacd vom cddea noi la aceia sd ramaie Ift tara noastra. Pacl i mdndstirile §i bisericile noastre sti feed lenicer5 fie meceturi Turcilor i coconii no0ri si fetele noastre sd le iea Turcii lor muieri, cum lac intealte tdri, ce sant supuse lor, deci noi, din zilele Int Mihai-Vorld, de cAnd ne-am supus i ne-am jurat crew. tinilor, pentru aceia ne-am jurat i ne-am supus nth supt Impdratul cre0inesc, ca sd nu cddem no]. la rin ?
www.dacoromanica.ro
N. lorga
50
lucru ea acesta. Drept aceia am tarpit noi mart cheltuiele i robii i arsuri si singe vArsat pentru crestint, ca sA avem cautare la nevoia noastrA. Ce mult ne mirAm, au dumneata nu faci stire ImpAratului de ne-
voile noastre? Ce, de este vina din dumneata, cA nu fact in stire Imparatului sA ne caute la nevoile noestre, Dumnezeu iti va fi platnic, cum te-al jurat cu noi. Ce trebuieste dumneata plecat i cu lacrAmi de-la noi sA aduci aminte ImpAratului nostru. Noi ca, mAcar sA 1 dacii] n'am fi noi avut nicio tocmealA cu crestinii if acum fi[m] striga mila ImpArAtiei Sale, Inca s'ar cAdea sA caute, fiind noi crestini,cA sA nu rAmanem pAgani.
CAci inima noastrA nu se poate suferi cu pAganii. Cad si an, cand am venit cu Turcii asupra lui BAtur Mathory, Gabriel], i atunce numai oe asteptam sA au-
zim de dumneata si de ceva oaste crestineascA; noi ne grijisem ca sA fim vrAjmasii lor cei mai mari, cum am fAcut stire dumitale. Ce ne rugAm dumitale, (IA .in stire ImparAtiei Sale, cA acum este vreme bunk santem toti gata a sluji ImpArAtiei Sale, si dumitale, emu veri intelege dumneata si de la LogofAtul Oancea.
[
de] nu ne-am impreunat noi cu Logo', fatul, iar, dac'a venit sluga LogofAtului, toate pe rand i-am fAcut in Vire cu omul nostru, cum stau lucrurile de incoace. Care nu santem noi indoiti cA nu MAcar sA
vor veni in stire dumitale. Ce ne rugAm sA fie cu tainA
acest lucru. CA, de s'ar intelege, toti ni-am pierde capetele. SA fil dumneata sAnAtos, amin. Scris April, 29 de zile.
j. Noi toti boierii din tar& si de la slujitori, plecat ne inchinAm dumitale. (lorga, In Cotivorbirl literare, an. 1900, pp. 272-3.)
www.dacoromanica.ro
Scrisod de boleri
51
XXXVI.
Un boierinas mantean. (1630.)
t Cinstite logofete, sa fii dumneata sanatos. Dau stire
dumitale, pentru randul slujbei noastre de aicea, ca slujim pan'o petrecuiu foarte bun[Al. Cand a fost Lunt in pranz, in 18 zile, eu ma dusasem de la soroc sa too-
xnescu niste mieare, cu cesti negustori, sa o iau, al ne grabia Turcul cu mieare, in urma mea fost-au venit feciorul Filiesanu1 cu 30 de oameni la mind' sci ma prin-
za. El nu m'au gasit acolea, ce-au gasit
feciorii,
ce-au si prins a-i uciderea si a'ntrebarea de mine uncle sant; ei, deaca au vazut nevoia, au fugit, Ce-au hiat si caii miei toti, de n'am Minas nici cu until, ce sant pedestru; si au luat calul Savei si al lui Ion si al lui Stan Patitul, si au luat si banii cati erau stransi.de
mierarce, toti, si cat' bani au fost de pre birarie, a atunce ni venise neste feclori den biratie si au ivat; iara, cati n'au fost bagat in berbenita, toate; si. au luat dulama mea si hainele Radului fratine-mieu; i-au
luat tot, de-au ramas numai cu cameasa, si au lust dulamile feciorilor, de sant numaii cu trupurile; si ni-au
luat si camesi si tot ce-au visit; si, cita vita au 0-sit de trasura. de mierel, toga o au hiat; si vaci si cai si tot; si catastisele, cate au fost de Aka %Tar* toate le-au luat,
ca era in desagii cu banii; 41.3, Cali birari
au gasit, toti i-au luat de i-au legat, de li-aa kat bade i-au lasat cu nii si catastisele, si i-au despuiat, pielea; si au luat calul Paraschivei si al Neaniului si al unchiasului Stroe si al Radului Miami. Mai rea rauI
Oprita pentru dajdea mieril.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
52
tate n'am vazut de cAnd stint. CAnd am mers la TArg1, venise veste la cApitanul cum trece As lan Vornicul cu Gorgan i cu Mateiu 2 §i cu alalti boiari cu tot, la munte; ce-am i incAlecat cu Ruth: ce-am mers Luni
seara la Runcul Clucerul; dimineata ne-am sculat de noapte, ci ne-am dus unde au fost ei tabdrati. Ce ne-am pus in gura plaiului, ca sA nu-i läsArn sA treaca. Ei au
venit toti de fatA cA era multi, 0 tot de folOs. Ce-au dat la noi; cAnd am stAtut sA vedem ce vor sA facti, au ie0t naintea lor Mihai Clucerul i Dumitru cApitan, chema pre cApitanul sd meargA la ei, §i striga is ne inchinAm lor. DacA au vdzut cA nu vom, ei au 0 s't
dat la noi, de ne-au risipit, da-au fugit eine incotrô au putut. Vrutu-ne-am pune §i capetele dupA alalte nevoi.
DacA _ant venit la Targ, scris-au Vornicul cal* la VodA 0 la Vornicul i la toti boiarii cum au fugit As'an Vornic, cu feciorul lui, i Gorgan SpAtarul Aga Mateiu i Barbu BrAdescul i fratele lui Mihai Clu7cerml i Barbul de_Poiana qi feciorii Iscrului §i Barba de Frato§titA l. feeiorul lui Malcociu, i altii multi. de la Olt 0 de la Romanati 0 de la Jiul-de-jos §i de la Mehedinti. Ce-am vrut sA vilu etr cu cArtile sA spuiu ce-am vAzut, §i au scris i Vornicul §i cApitanul la VodA 0 la boiari ce rAutate au fAeut; ci apoi eu gAndiiu cum voiu veni i sa. las aicea slujba pustie, ce-am trimes ce§ti feciorl i cu un SArb cu cArtile; ce vor spune §i ei 4i de in gurA ce-au vAzut.
CA acum teara fuge toatA, cA le-au zis acei boiari terii: Fugiti toti dupA noi, nu mai dati nemie, ce
'
Targu-Jilului.
I Viltorul Matei Basarab.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boeri
53
acum nu ramAne nime. Ce sa stiti dumneavoastr& ca acs (rupt) Rumand nu vor sa dea nemic, ci bat feciorii si li ieau banii si trAsurile, si zic cil li-au zis boiarii sA nu dea nemic, ca li vine alt Domn. Ci acum noi ne-am ingrozit, de nu stim ce vom sit facem, cd ni e
fried ca ne -vor ucide. Ci acum, pan' nu se va face o toemaid, noi nu indrAznim nimic sa ne tindem, si Lid feciorii nu cuteath sa umble nicAirea, sA-si strang& cate o rAmasita; ce-am mai rdmas sA vaz cum va ft lucrul, si sa pornesc neste vite de birarie la Curte. Ci sa stii, logofete, ca nu va SA se aleagA nimic din judet, cA s'a facut lucru ca acela, ca acei boiari s'au lAudat catra tarA --cd preste putine zile vor veni ch Domn. De &tele ce voiu scrie dumnitale? Spune-vor si din gurd cesti feciori, cum a fost. Aceasta scriu dumnitale. SA fie dumneata sAnAtos.
t Mai micul dumnitale: Vasilie. 20 (rupt).
Scris Octomvrie
[Vo] t La dumnealui, la Paraschiva LogofAtul, sa sA dea. (lorga, Studii fi documente, IV, pp. 19-20.) XXXVII.
Teodor Ianovici. (Moldova.)
(1633 fi urm.) 1.
10 slujesc d-tale ea domnului mieu credincios, s. a. Au ven:t la mine slugile d-tale, cinstite domn birAu,
voind sti afle de la mine starea terii noastre si stiri. Despre care eu te asigur, ca pe un cinstit domn vecin,
www.dacoromanica.ro
N. lorgt
51
numai pe scurt, cA noi acum am venit de acolo, din Constantinopol, in dua aceia cAnd au venit gi slugile d-tale la mine. Noi suntem In stare ticaloasa, fiindc& Imparatul turcesc i-a luat capul blAndului nostru Domn
Barnovschi la 2 Iu lie; ceia ce sa crezi d-ta cu sigu.rant& Aga dupA acela ni-a dat ImpAratul pe un Voevod anume Moise 1, care ni-a fost Domn gi innainte de aceasta, in Scaunul de frunte. Despre starea ogtirilor, pot sA-ti spun cA incA la PoartA ni s'a spus sa fim gata, cAci Sultanul vrea insugi sA mearg& in Tara LegeascA, de care ce Rugii I-au indemnat prin mine. In sfArgit, ceia ce am vAzut cu ochii nogtri gi la intoarcerea acasA pot sA-ti scriu: cA Voevoaul Terii-Ro-
mAnegti a fost cu toate puterile in tabAra, gi acele, dupti porunca ImpAratului, vrea sA meargA cu noi im-
preunA In Tara LegeascA. In drum, ling& DunAre, am gAsit trei nobili tineri din Ora d-voastrA: pentru ce voiau sA meargA la ImpArat, nu gtim, ci nouti ni-atz dat rAspuns cA principele i-a trimes la ImpAratul. Aid in Ora noastrA Hanul tAtAresc insugi a descAlecat, cu toate puterile lui, in pustie.Noi aga gtim cd gi et ar merge asupra Poloniei. GAndul lor singur nu-I gtie nimeni, ca la nigte ,dini. Tot cat am stat acolo la PoartA, Cazacii, cad au fost pe apA, au fAcut grozav de mari pagube In Tara TurceascA, aga cA numai drum de o zi a
fost de nu au venit in Constantinopol. Auzim gil aceia cA aici lAngA Nistru sant 12.000 de Cazaci in tabAra.
DacA din nou audm aga ceva care v'ar fi d-voastra spre pagubA, vA dam de gtire prin oamenii d-voasta. Noi, pentru aceia, suntem cu alt gAnd, aici, in lank / Movill. 3 Matelu Basarab.
www.dacoromanica.ro
Scrlsori de boieri
55
dar, daca vine Voevodul in Scaun, stim ca va fi cu stirea d-voastrA. (Hurmuzald, XV, pp. 991-2 ; n-I MDCCCLXXXIV; din polo neste.) 2.
Maria Ta domnule Martine 1 10 tin gata slujbele mele cu orice fel de supunere. Am luat mare bucurie din scrisorile d-tale, in care-mi scrii sA te instiintez pe dumneata care a fost izbanda rAzboiului intre Turci i Lesi i ce a facut vrednie
de amintire Abaza-Pasa venind In Polonia cu puterea sa cea mare. Care e asa, cA Abaza-Pasa, rupand legatura i pacea pe care o facuserA Polonii cu Turcii a venit asupra lor cu oastea sa. Cu toate ca Maria Sa Domnul Moldovei ii cheltuise o minunata silinta ca sa-1
poata intoarce de la hotarare, pentru ca Maria Se Vora intelesese ca intru nimic nu poate strica pe Poloni, totusi el, Pasa, cu indrazneala, stand la gandui sau, a venit asupra lor, socotind intru nimica pe Poloni, la cari cu putin innainte era sol de la ImpAratul Turcior, adeca ceaus, cu intarirea pacii. Pentru care Polonii nu credeau ca Pasa va trece la ei Nistrul, ca unii ce stiau cA s'a facut legAtura i s'a intarit de Imparatul. Pentru care 0 ei gatisera sol mare la ImpArdatul, daca n'ar fi venit Abaza-Pasa la dansii. Dar el, rupand pacea, a intrat in Polonia, 0 nu li-a putut strica nimic; numai a Stricat i jafuit tara noastrA; incepanct de la raul Prut i 'Ana la Nistru, n'a mai ramas o casa: toate le-au ars, si pe multi dintre ai nostri i-au dus in serbie. i asa s'a intors: rupand pacea cu Pobonä Birául Bistritei,
www.dacoromanica.ro
56
N. lorga
-0. neisprAvind nimica, s'a intors la Dun Are cu ru0ne 0 mare pagubd in ai sai. $i Tatarii cari erau cu Orac-
Mirza §i cu cei doi fii ai lui Cantemir s'au intors in BugeAc, la locurile _sale. far Hatmanul Polonilor, Ko-
niecpolski, cu alti Poloni, a mi§cat tabAra, fall paguba. intre ai sal, in jos, de la- Camenita la Bar. Iar despre Muscali, cAnd am fost sol in tabAra Polonilor, de la Maria Sa Domnul nostru, mi-a arAtat Maria Sa
Hatmanul Polonilor scrisori trimese de la Craiu, in tare asigurA pe Hatman cA a inceput un mare rdzboiu
cu Muscalii, in care biruitor a ie0t Craiul le§esc,
i
s'a facut mare vArsare de sAnge, §i incA mai rAmtine Craiul la Smolensk cu oastea sa. De acestea toate pe care le-am vAzut 0 auzit, in0iintdm pe d-voastrA, i ce le vom auzi de acuma, despre toate sAntem gata a in0iinta pe d-voastrA. PAnA atunci fii sAnatos §i urinAre0e-mA cu frAteasca. dragoste. In Suceava, anul 1633, Noiemvrie 11. Al d-voastra. credincios prieten §i gata de slujbA, Teodor Ianovici. DacA zt
vrea sd le scriu toate,nu mi-ar ajunge hArtie
sA scriu, nu de lauda lui, adea. a lui Abaza-Pa§a, ci de curatd prostia lui 0 de zAdarnica lui mania. Pentru care, celelalte din gurii le va spune dumnealui Mi-
hai, care a fost la mine. MAriei Sale, domnului Martin Deitran1, jude al Bistritei, domn 0 prieten al mieu prea-mare, in mAni sA i. se dea. (Ibid., pp. 998-9, n-I MDCCCXCIII, din IatineVe.)
I Dietrich.
www.dacoromanica.ro
Scriseri de boled
57
3.
D-ta, doamne Martine,
Inchinaciunea mea cu tot felul de slujbe ale mele va infaji§dm d-voastrA, 0 altele.
CA am zabovit in a-ji face plata pentru ceasornicul indreptat, pan& acuma, ma rog sd n'o Wali d-voastrA
in nume de rau 0 sa n'o puneji in seama neingrijirii mele; ca am vorbit cu Domnul Mihai 0 ma invoisem cu el, ca, in loc de bani, sa. dau porci ingrA§aji acelui me§ter, care apoi, plecând in Tara-de-Jos a Moldovei, 0 intorcandu-se din acele locuri, nu m'a gasit in locurile noastre, cad plecasem la Ia§i. Totu§i in
lipsa mea a gdsit porcii, pe cari domnul Mihai n'a vrut insa sA-i primeascd, nu §tiu din ce pricina: poate
nu i-au pldcut. Iara§i insa a scris &etre mine carji domnul Mihai, pe care mi le-au adus tarziu, deschise
0 rupte, adeca atunci and era targul cel mare la Bistrija. Pentru care eu pe acea vreme a§ fi trimes ba-
nii, dar n'am putut gasi pe nimeni care sa voiasca a merge in Ardeal. Ci, acuma, precum mi-ai dat de veste d-ta prin Petru Sasul din Suceava, despre acei bani, ce-i voiu da; care-i va duce la d-ta. Numai te rog sa nu-mi jii in nume de rAu cã am zabovit cu facerea plajii acestui me§ter pana la vremea aceasta. Despre lucruri noud, dna sunt, te in§tiinjez pe d-ta, cA Polonii cu adevarat au fdcut pace cu Musca Ili 0 au avut triumf mare zilele acestea. far in Moldova, Domnul care era, adeca Moise, a treeut zilele acestea in Po Ionia; iar cellalt, care va sa vie, e Lupul, eare innainte era Vornic-Mare in Moldova, acela ce mersese la Tarigrad. Despre acestea te in§tiintez acum pe. d-ta; cele ce vor fi de acuma, despre toate te vont in§tiinja bucuros pe d-ta. far 'Ana* atunci- ma dau in
www.dacoromanica.ro
N. lorga
58
seama IndurAril
§i
prieteniei d-tale. April 12, anul
1634.
Al d-tale prieten credincios qi gata de slujbA. Teodor Ianovici.
D-sale domnului Martin Dietrich, jude al Bistritei, domn §i. prieten al mieu foarte mare, sA i se dea in mAra. (Ibid., pp. 1002, n-I MDCCCCXCVII; din lafine0e.)
RXXVIII.
PAtrasco Clogolea. (Moldova.)
(1E30
AdecA eu PAtra§co Ciogolea Vel LogofAt scriem pacea 0 sAnAtate la Mill prietenii no§tri §i frati, la
domnii de Bistrita, la Simon birAul, §i cu toti domnii MAriei Tale. Alta, pohtim de la dumneavoastrA a facell Maria dumilorvoastre pentru voia noastrA, sA ni trimeteti pe acest diac, anume Todor diac, din Felder, pentru cAci ne-au fost §i de inaintea vreme om [al] nostru; acmil-1 pohtirn de la MAriile Voastre, sA ni-1 dall. Noi IncA vorn sluji MAriilor Voastre, intru ce va fi
pohta dumilorvoastre la noi. CA avem [ni§te] cuconi sA ni-i invete. Alta, pohtim, de bine ce veti face si-I veil lAsa, [sA laslati §i vama de cloud, trei vite ce va avea. De aceasta foarte [ne rugAm dumjneavoastrA, si sA dAruipscA milostivul Dumnezeu sd vA afle aceastA
scrisoare a noastrA pe MAriile dumilorvoastre sinAtosi de la HrIstos, amin. In Suceava, Iunle. Bun prieten si gata fiecAnd a slujiirea : PAtra§co Clogolea Vel LogofAt, iscAlesc.
MA inchia dumitorvoastre §i mA rog.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boteri
5g
La iubiti frati si prieteli a nostri, la domnii de Bis-
trip, cu cinste sA se dea ceasta carte, si multi sanAtate. (Ibid., p. 1009, n-1 MDCCCCVI ; pArtile cu litere negre, din sixvoneste.)
XXXIX.
Gavril Hatmanul, fratele Int Yule Lunn. (Moldova.) (de la 1638.)
Al nostru intru tot cinstit bun frate si mare prieten, dumnealui jupan Andreias, birAul si judetul a cinstitei cetdti a Bistritei, poftim de la Dumnezeu pace si sanatate clumitale si a toata cinstita casei dumitale. Alta, poftim pre dumneata pentru neste vArniceri,doarA s'ar afla acolo. CA Tacem o besericA de piatra, de va vrea Dumnezeu sA fie cu ajutorul Sfintiei Sale.
Ce nu putem afla aicea, in tarA la noi,. mesterii sa poata lucra var de piatra. Ce am inteles de [la] oamenu dumitale cum acolo la dumneavoastrA stint mes-
teri buni si pot face var de piatra. Pentr'aceia ma rog dumitale, de se vor gasi acolo megteri ca aceia, sa inveti duinneata sA vie un mester aicea la noi, na vaza piatra. De-i va pArea cum sA o poata lucra, sa facd var, eu mA voiu tocmi cu dtinsul ca sA-i platim, 0 atunci voiu porunci, si ma voiu ruga dumitale sa ni dai de acolo patru vArniceri, sa vie sa lucreze aicea. Ce vei face dumneata bine pentru voia noastra, avea-
vom a multAmi 0 a sluji, ce va fi porunca dumitale, aicea la noi. $1 Dumnezeu sa daruiascA sa afle ceasta scrisoare a noastrA pre dumneata sanAtos 0 vcsel, de-
www.dacoromanica.ro
N. lorga
60
preunA cu toatA cinstita casa dumitale, de la Hristos, amin. Scris in Suceava, Main 31. Intru tot a dumitale neindoit frate si bun prieten Ga-
vril, Hatman si parcalab Sucevei den tara Moldovei, ma Inchin dumitale cu sanatate. Intru cinstite mAnile dumisale jupanului Andreias
birAu, judetul a cinstitei cetati a Bistritei, cu cinste sa fie data. (Ibid., p. 1044, n-1 MDCCCLX1; plirtile cu litere negre, din slavone0e.)
XL.
Hancea Vornicul. (1638-43.)
Hance, Vornicul de tArg de Suceava, scriem pace 0 sanatate dumitale, jupAne Andries, domnului de BistritA, si a:tor domni. Alta, dam stire pentru rAndul cestor mesteri pietrari ce i-ati trimis dumneavoastrA aice, la SuceavA, sA lucreze la Curtea Mariei Sale lui Vocla: patru usi si. patru ferestre si doua sclipurèle, insa. si cu all" mesterL Ce Mariei Sale lui \Todd nu i-au foarte placut lucrul, ce, pre cat au lucrat, li-au fAcut Maria Sa Vocla plata, de au dat pietrarior sesezeci de lei si o-
larilor douAzeci de lei, 0 cartea Mariei Sale Inca au trimes la d-voastrA. De aceasta scriem, 0 sA fiti d-voastrA sanAtosi.
Hancea Vel Vornic. (Ibid., p. 1053, n-1 MDCCDCLXX111.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
61
XLI.
Ienachi Cfimarasult (Moldova.) (1638.-41.)
Intru tot cinstit i prea-iubit al nostru mai mare dumnealui pan Mihai, marele-judet de la cinstitul Braseu,
poftim de la miostivul Dumnezeu tot binele dumitale, impreunat sd fie cu toti cinstiti oamenii d-tale. Alta, de vei cerca d-ta de noi a sti, s'd ?tii d-ta, cu norocul MAriei Sa'e Domnul. nostru sAntem cu sandtate si cu bund pace. Alta, dAm stire d-tale ca. am trimes
pre Apostol acolo, pentru trebi domnesti ce trebuiesc acma la Pasti, boboaie 1 i dunegi i comdnace de misei 2, si de sulite ce trebuiesc MAriei Sale iar acmk. si la o masa domneascd. Deci poftim pre d-ta sti fie cu stirea d-tale, pentru vamesi, sd ii zici d-ta sã nu invaluiascd. de \Tama., cA nu putem tot trepAcla la Craiu. cd dumneavoastrd stiti ca and datA nu s'au invaluit
care au fost lucruri domnesti. Si a zis solul Barcea lands 3 cd este invAlAtura de la Maria Sa Craiu sA nu invAluiascd lucrurile cele domnesti, cd nici se cade sd
ddm stire Mdriei Sale lui Craiu pentru nimic. De iasta poftim pre d-ta. SA fii d-ta sAndtos de la Hristos,. amin. La Ocnd, Mart 11. Prietenul d-tale Ienachi CAmdras de Ocnä, sluga MArillor Voastre. (lorga, Brafovul i Romtnii, pp. 56-7, n-1
1;
din slavone§te.)
Postav prost.
' Minn pentru grad. Poate Barcsal Ac4, Acallu Barcsai.
www.dacoromanica.ro
partite in cursive,.
N. lorga
62
XLII.
Dragomir Vornicu!. (Tara-Romaneasca.) (c. 1650.)
1.
La al nostru cinstit i prea-iubit i de la iniinA duke si bun prieten, juptin Mihai, judetul eel mare pentru cinstita cetatea Brasovului. Pohtim de la milostivul Dumnezeu sA dAruiascA d-tale mult1 sAnAtate i bun& pace, impreunA cu toatA cinstitA casa d-tale. CAtrA aceasta, cinstitA cartea dumitale, ce tni-ai scris pre fe-
ciorul nostru, pre Lupul vAtavul, venitu-mi-au, I cu ciragoste o am primit, i scrisorii d-tale pre rand i-am inteles, i multamim dumitale pentru cAci nu santem uitati de cAtrA dumneata. Asijderea facem sure dumitale cA, avAnd MAria Sa Domnul nostru aceastA sticlarie, carea este de treaba MAriei Sale, scris-a Ma-
ria Sa pentru pAmantul ce se aflA in olatul cetAtii supt ascultarea dumitale. Ce i noi pohtim pre dumneata ca sä. aibA poruncA i sA sArguiascA, sA nu facA zAbavA.
lar ce va fi pohta i treaba dumitale aici cAtre MAria Sa Domnul nostru i cAtrA tara noastrA, nu ne pregeta, ce in tot ceasul ni porunceste. Noi sAntem bucurosi si gata sA slujim dumitale. De aceasta pohtim. Amin. April le 11.
Neindoit si bun prieten dumitale Dragomir Vel Vornic. La al nostru cinstit l iubit si de la inimA dulce pi bun prieten si de aproape vecin jupAn Mihai, judetul eel mare dentru cinstitA cetatea Brasovului, cu cinste sA se dea. .
(Ibid., pp. 107-8.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
63
2,
La al nostru cinstit §i bun prieten 0 de aproape vecin, jupAnul Mihai, judetul cetatii Bra§ovului, viatA
0 bunti sAnAtate pohtim de la milostivul Dumnezeu sA-ti clAruiascA dumitale, impreunä cu toatA cinstitA casa
dumitale. Pentru care lucru, sA [del vei intreba d-ta §i de sAnAtatea Märiei Sale Domnul nostru, cu ajutorul miostivului Dumnezeu este Maria Lui ....sAnAtos; langA cinstite spatele MAriel Sale aflAmu-ne 0. noi sA-
nAto0. Alta, intAmplAndu-se a venire feciorul nostru Lupul VAtaful pentru trebile noastre, ca sA ni tArgu-
iascA dile ceva de acolo, n'am putut lAsa ca sA nu scriem d-tale, ca sA putem gti de bunA sAnAtatea dumi-
tale. Numai 0 dumneata,.. scrie-ni dumneata in toatA vremea, de ce vor fi trebile dumitale aicea, la MAria Sa Domnul nostru, Aceasta scriem.
cA noi vom fi nevoitori a sluji d-tale. SA fii dumneata MnAtos, amin.
Scris In April 4 zile, leat 7152 [1644 Fratele dumitale, Dragomir Vel Vornic.
La al nostru cinstit 0 prea-iubit 0 bun prieten 0 de aproape vecin, jupAnul Mihai, judetul cetAtii Bra§ovului, cu cinste sA se dea. (Ibid., p. 110, n-I 2; partea In cursive din slavone§te.) XLIII.
Socol Clucerul. (c. 1650.)
La al nostru cinstit 0 prea-iubitt 0 intru toate alaiduitor, mai mare pArintele nostru tunAnul Mihai, marele-judej de fntru cinstit Scaunul cetAtii Bra§ovului,
www.dacoromanica.ro
64
N. lorga
sAndfate pohtesc de la milostivul Dumnezeu, impreund
cu tot binele, sä ddruiascd Sfintia Sa dumitaie de impreuna cu toatd cinstita casa dumitale §i eLL top prietnic i d-tale. Alta, cinstia cartea d-tale care mi i-ai trimes,Ioarte cu mare dragoste o am priimit i d toate pre rand am inteles. De care lueru dam laudd §i mulliimim milostivului Dumnezeu de aceastA veselie ce
s'au inceput intru cinstita casa d-tale cu sora noastrA, fia dutnitale. Milostivul Dumnezeu sã dAruiased sA fie in ceasul cel bun, §i s Ii daruiascA Sfintia Sa zi'e indelungate i yield norocitA, impreunA cu tot bi-
nele. Alta, sa [ de] veri pohti dumneata a §ti §i de burl sdntitate a Mdriei Sole lui VodA, este Maria So sAnAtos §i vesel i intru build pace. Jeii.jderea i noi incA ne aflAm cu sAnAtate pre rang& spatele MAriei Sa:e, Alta, §i. noi, dupd pohta dumitale, apropiindu-se ziva cea de veselie, trimis-am cu cinste pre omul nostru i ea un fecior, Boiar I§fan1. Dumneata sA prime§ti cu dragoste i sd iei in nume de bine, ca de la un fecior al dumitale. Numai sA da'ruiascA milostivul Dumnezeu sA petreceti dumneavoastrA aceastA veselie cu pace i cu bunA sAndtate. De aceasta am scris dumitale. SA fii dumneata sAnAtos... Aprilie 26 de zile. Al dumitale ca un fecior: Socol Vel Clucer.
Cu cinste sA se dea aceastd carte intru
einstitA
mane a cinstit i prea-iubit mai mare pArintele nostru, dumnealui juptinul Mihai, marele-judet dentru cinstit Scaunul cetatii Bra§ovului.
2
tefan Boer, FAgArAFair.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
65
XLIV.
Ciogo!ea Serdaruf. (1653.)
Milostive Doamne,
Eu, unul den slujitorii Marie! Tale cei strain!, man-
cand ptinea si sarea Mariei Tale de atatia ani, ferindu-ma de osanda, sd nu-mi vie asupra pentru pa-
nea si sarea Mariei Tale, care o mananc dente atape ani, iti fac stire Marie! Ttee pentru 5 tefan Gheorghie, LogofAtul-cel-Mare, ca-ti este adevdrat hiclean, si s'au ajuns cu Recoil. si cu Domnul muntenesc, si sant
gata ostile, si a' lui Matei-Vodd, sd vie asupra MArid. Tale. De care lucru adevarat sa crezi MAria Ta e:i nu este inteart chip. (Nikon Costin, In Kogältsiceanu, Letopisik, I, p. 323.) XLV.
Gheorghe Stefan LogofStul 1 §I Stefan Ciogolea. (1653.)
Noi carii santem scrisi pre nume mai jos legamu-ne cu credinta si cu dereptate sa fim Marie! Sale Craiut Ardealului si pre aceste lucruri carele sant scrise, pre
sufletul nostru cel crestinesc, cum asa sa ne ajute noua Dumnezeu si Stanta-Mdria Precista si sfintii Ingeri si toti stintii lui Dumnezeu, si Sf Mita BiserirE 01 Sfantul Post, cum, de i se va face mila Mariei Sale Craiul Ardealului de aceastA greed Ora, si va lua de pre asupra noastra pre Vocla care este acum, pre Va1 Apol Domn al Moldovei.
www.dacoromanica.ro
N. loiga
66 silie-VodA,
i pentru acesta lucru va porni Maria Sa
()stile, sA [del nu vom putea amfindoi, iar unul dintre noi vom merge in ostile MAriei Sale, iar cellalt dintru noi vom fi impotriva lui VodA, ca nice sA poata a strange osti, nici el sA poata scApa. A doua oar& legAmu-ne si pre acesta cum, ce va cheltut. MAria Sa
pentru acesta lucru la Turci si la Tatari, i pre osti aceia o luAm asupra noastrA, i avutia lui plata, VodA, uncle vom sti, MArlei Sale au omului MAriei Sale vom face stire, si vom nevoi cu toatA puterea noastrA ca sA meargA la mantle MAriei Sale. t Eu Gheorghe Stefan Vel LogofAt iscAlesc; Stefan Vel SArdar iscAlesc. (lorga, Studii i documente, IV, pp. 29-30, r-I XXXIX ; pArlite ce cursive, din slavone0e., XLVI.
Un feclor de hotnog. (Moldova.) (c. 1653.)
Cinstite parintele nostru, dumneata jupane Logofete, sA fii dumneata sAnAtos. Rogu-mA lui Dumnezeu si du-
mitale, de va fi cu voia dumitale, sA mA trimeti dumneata sa fiu i [eu] un fecior dumitale, sa-ti slujesc dumitale, ca i alte slugi a' dumitale. CA am rAmas sArac de pArinti, i sant neinsurat, i nu mA pociu sprijini. De mA vet priimi dumneata, eu ti-oiu sluji duimitate cu svAnta dereptate. $i ti-oiu dArui dumitale un loc de prisacA, cu casa gata, I zemnic, carele este la Costesti lfingA Docolina. Cc va fi voia dumitale; sA fii dumneata sanAtos de la Hristos; amin, t Mai mis, i plecat de supt talpele dumitale; MArzea, feciorul hotnogului de Costesti. (Ibid., V, p. 7, n-1 33 ; idem.)
www.dacoromanica.ro
Scrisoti de boieri
67
XLVII.
Lupu TrAjescu. (Moldova.)
(c. 1653.)
Dumneata frate cumdtre Vistiernice Huhn inchinu-
ma dumitale cu sdatate. Alta, dau Sire dumitale ca au ptirdt la Vodd cel vdtdman din sea slobozie munteneasa de langd Thrgul-Frumos, au Oat pre dumneata §i pre Grama a li-ati cosit flinatul lor, §i ei acmil n'au unde cosi. Deci au trimis Vodd un aprod sa aprinzd fdnatele toate, §i. a' dumitale, §i a' Gramei,
S sã fie aprodul tot acolea and vor arde acele ffinate. $i s'au sarbit pe dumneavoastrA foarte rd.u. Aiasta dau §tire dumitale. $i sd fii dumneata sdatos de la Hristos, amin, Avgust 20.
t Ce yeti fi cosit dumneavoasta, din -ale hotare a' tárgului, ce vi s'au (tat dumilorvoastre, acele fanete au zis Vodd sd le aprinzd. Fratele dumneavoastri: Lupul PrAjescul. t La dumnealui, la Vistiernicul Buhti ca sd se dea. (Ibid., pp. 20-1, n-I 91 ; idem.)
XLVIII.
Vast le Pealescu. (c. 1653.)
Dumneata Vistiernice Buhq, inchindmu-ne dumitale cu sdatate. Alta, ne rugAin dumitale de cea bucAtea de iarbd de la Dddesti, de la area dumitale cea veche, den drum, in sus, a dumitale ilia Ili va ajunge. Poti
www.dacoromanica.ro
68
N. lorga
sA fact dumneata o mie de stoguri, cA n'am vrut sä cosim pAnA va veni un rAspuns de la dumneata. De aceasta ne rugAin dumitale. Si sA fii dumneata sAnAtos de la Hristos, amin. Mai mic feciorul dumitale: Vasile, mA [inIchin dumitale.
t De la Vasilie PrAjescul, pentru fan[ul] de la DAdevti.
(Ibid., p. 2i, n-1 92; idem.) XLIX.
Un curtean din Moldova. (C. 1651)
Cinstite Postelnice Iordachel. SA fii dumneata sdnAtos. MA rog dumnetale, pentru Dumnezeu, vi pentru sufletul pArintilor dumnethle, IA-ti dumneta pomanA pentru mine, de grAievte MAriei .Sale lui Voda. de mA scoate de la aceastA slujbA. CA iatA mA pripesc sA mA gAtesc de oaste, vi eu sAnt sArac vi n'am nici. car, nici nimic, Ci ma rog dumnetale, fA-ti Alumneta pomanA de grAievte de mA scoate, iar eu, cAci vei osLeni dumneata de ma. vei scoate, tat& cA din partea. mea de movie iti dAruiesc dumnetale 50.de stAnjeni de mosie, vi pomana dumnetalp nesavArvita va fi. De aceasta mA rog dumnetale : sA fil dumneata 43 A nAtos.
-Mai mic si plecatul dumnetale: Iancul. (Ibid., p 23, n-I 1014 ' Probabil; Canta-cuzino.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
69
L.
Boierii lui Gheorghe-Vodi $tefan. (Moldova.) (1655.)
Adecd noi, Ghedeon, arhiepiscop l Mitropolitul Sucevei, Anastasie episcopul de Roman si forest episcopul
de Radauti, Sava episcopul de Husi, asijdere
i noi,
tot Sfatul teril Moldovei, anume Iona-sco Rusul Vel Logofat si Stefan Boul Vel Vornic de Tara-de-jos, Vasilie Hatman i pArcAlab de Suceava, Dabija Vel Vornic de
Tara-de-sus si Ilie Septelici Vel Postelnic, Gligorasco Rusul Vel Spdtar i Mogti idea Vel Pdharnic si Solomon Vel Vistiernic i toti alti boieri i lacuitorii terii Moldo-
va, ddm Vire i mArturisim cu aceastA scrisoare tuturora cui se cade pentru cd, fiind aceastA tara de multe parti
impresuratA si ingreulatd, mai vartos de spre ImparAtie cu birul i cu alte multe cheltuieli, deci, vAztind noi, Sfatul terii, si toti locuitorii terii, cd nici intr'un chip nu vom putea a rAdica acele cheltuieli
cu Ora si din puterea noastrii, ctizut-am cu totii
si
ne-am rugat prea-luminatului i innAltatului Racoti Gheorghe, cu mila lui Dumnezeu Craiu terii Ardealului, domn pArtilor Terii Unguresti i span Secuilor, cum inteatAta lipsd i nevoie, cu attitea cheltuieli, sA ni fie Maria Sa inteajutor. Deci Maria So, ea un Domn znilostiv, neindurtindu-se de aceastA sAracA de tara, a o lass la attlta nevoie i greutate, .ce s'a milostivit cu o§ti ne-a ajntorat L cu bani ne-a imprumutlitt, la atAta nevoie a noastrA 0 a fedi. CA, de nu s'ar fi nit-
lostivit MAria Sa sA ne ajutoreasca, iar noi de pe aceastA sAracA tarA 0 din prilejul nostru nici inteun .chip nu le-am fi putut rAdica. De care lucru este
www.dacoromanica.ro
N. lorga,
70
0 la §tirea acestor fed de prin prejur, a toate, cum in opt luni am dat cloud biruri la Impar Atie, fArd de alte multe cheltuieli, care ce ni-au fost numai a le da; a0jderea 0 la Hanul §i in multe Orli, unde am avut nevoia §i greul terii. De care lucru, din toatd datoria, WA cat s'au dat MAriei Sale panA acurn, la aceastd vreme §i an, 7614 [1655], luna Septemvrie in §ese zile, rAmas-am Mdriei Sale cti o sutd 0 douAzeci §i §ese de mii de talere bAtute. Pentru care datorie ade, verim pe a noastrA mare credinta §i jurdin pre sfAnta Evanghelie 0 pre sfintii Apostoli i pre toti sfintii curn pAnd la ziva Craciunului, care este as:jderea leat, luna Dechemvrie 25 zile, chip& ctilindarul cel vechiu, ca sA plinim aceasta datorie care scriem mai sus MAriei Sale lui Craiu, deplin. A0jdttrea §i !And la ziva aceasta ca sa avem a trimite Mdriei Sale, nepohtit de Maria Sa, cAte 15.000 de taleri, sau mai sus sau mai. jos. Iar, sä [,---de] nu am plini Oa la ziva aceasta dain tot chipul, cum va fi voia MAriei Sala, pAnA se va
toria toatA, iar Maria Sa ca sd fie volnic ali lua plini datoria Mdriei Sale. *i, nu numai noi ce ne leOm pre aceastA tocmealA, ce, de s'ar tampla vre unora din noi vre-o moarte sau schimbare, ca sli fie datori a plini boierii caH vor fi in cinste in locul nostru, 0 coconii no§tri. A0jdere §i MAriei Sale de
s'are tampla vre-o moarte, de care Dumnezeu sä fereascA, iar noi sA fim legati pre aceastA tocmalA 0 Mariei Sale Crdiesei 0 coconului MAriei Sale. Pre a&stea 1::4 toate ne legdm, 0 pentru mai mare credinta cu iscAliturile nbastre adeverim, 0 cu peceti intärim. Data
e din Wog din Iasi, .1una.J, zile, 7164, iar de la Has', terea Domnuhd Isus Hrlstos 1655. (UrmeazA iscAliturile.)
(Ibid., IV, pp. 44-5; partile cu Mere negre,din sIavone§te.).
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boleti
71
LI.
Constantin Cantacuzino Postelnicul. (Tara-Romdtzeascd.) (1655.)
Eu, Costantin Cantaeuzino, care am fost in zilele rtiposatului Matei Voevod, inca din inceputul Domniei Ma-
riei Sale pana 0 la sfar0t, Postelnic-Mare, iard, dupa rapausarea Mariei Sale, in zilele alesului Constantin Serban Voevod, nepohtind nicio boieile, ce ramaind mazil, dau aceasta carte a mea cui se va cuveni a §ti, mai vartos seninatului §i innaltatului Craiului, domnului, domnului Gheorghie Racot, din mila lui Dumnezeu Craiului Ardealului, domnului partilor Terii Ungure0i 0 panului Sacuilor, §i altele. Vazand ca §i prea-luminatul §i prea-milosfivitul Domnul nostru Con-.
stantin Serban Voevod este cu juramant intarit spre vecinateasca prieteni catra Maria Sa Craiul, care 0 de Dumnezeu este placutii §i dc oameni priimita, eu Inca ma jur Mariei Sale seninatului Craiu, in numele Tatalui 0 al Fiului §i al Duhului Sfant, care este
in fete trei, iar in Dumrzeire unul, o adevarata Sfanta Troita, cum ca voiu fi Mariei Sale slug's direapta, cum §i Mariei Sale Domnului nostru, 0, ce voiu auzi, au de bine, au de Mu, au de vre-un viclean al Mariei Sale, au veri de ce vrajma§ al Ma-
riei Sale, au in tail* au aieve, cu toate prilejurile a da de §tire Mariei Sale nu voiu inceta. Insa 0 eu cu fratii miei de mile Mariei Sale lui Craiu sa nu fim lipsiti. De fratii miei carii sant in Moldova 1, inca fe1 lordachi §i Toma.
www.dacoromanica.ro
72
N. lorga
leluiesc cum MAriei Sale lui Craiu i MAriei Sale lui 5tefan Voevod vor' fi direpte slugi, si pre Maxine Sale nu-i vor vicleni, ce ea pre milostivi domni i stApAni
vor avea pre MAriile Sale. Spre care lucru, pentru mai mare credinta, iseAlit-am cartea mea, i cu otoisnuitA pecetea mea o am si intArit. In Bucuresti, tuna lui Ghenarie, anal 7163 [1655].
Constuntin lost More Postelnic. (Ibid., pp. 32-3, n-I XLI ; Mem.)
LII.
Boierli lui Constantin-Vodi Basarab.
lgnatie, cu mila Jul Dumnezeu Mitropolit a toati l'ara-Rolthineascä, I celeialte, i noi, toti boierii earii
sAntem mosneni Teril-RomAnesti, impreund cu rosii pi cu alti slujitori, carii auCt mosneni pimanteni [ern., pAhArnicei i spitArei, i cu alte cete birnici, dam zapisul nostru prea-lumInatulai i innAltatului domnului lo Gheorghie Racot, den mila lui Dumnezeu Craiului Ardealului, domnul partii unguresti i celelalte1; cum, IntAmplandu-ni-se infra tara noastrA a se face niste
lucruri rele dentru niste oameni strAini caH vineri dentru alte teri in pimintul nostru, de incepuri a ingreuiarea si a stricarea raiaua prea-luminatului prea-puternicului ImpArat cu jacuri i cu hotii, pAni dup' aceia se apucard de noi, cari mai o sfarsirA, dam si radicam haraciul cinstitului ImpArat, de incepurA a ne jicui i a ni prida casele l bucatele gi avutiile noastre, pin' intrari i cu sabia in noi, in doutl, trei randuri, de omorarit atiita samIt de boierime, denTlnutul dIntre Ardeal l TIsa.
www.dacoromanica.ro
Strisori de Weil
73
tru mijlocul nostru. $i,, pre call omorard, nu dederd nici stt-i ingroape, ce-i lepAdard, de-i mancard fiarale i cainii. Eqijderea 0 pre noi, gonindu-ne ca sa ne omoare, scoaseri-ne 0 din tara noastra, §i, ce avum, mult, putin, tot ni luard. Deci uMi dentru noi scdpdm in pAmilntul Cinstitului Imp drat, la poala MAriei Sale lui Siaue-Pa§a al Darstorului 2, altii la Pa§a de la Temepar 3, altii prin Moldova, altii scApdm 0 aid, In pdmantul i biruinta MAriei Sale prea-luminatului cre0in Domn i Craiu, carele este mai sus zis. Si dup'aceste, nici tqa nu se lAsard, ce se rAdicard 0 a-
supra Domnului carele ni I-au dat cinstitul Imparat. Deci noi, carii scdpiim aici la poala Marie! Sale lui Craiu, 0iindu-1 pre Maria Lui derept i credincios prea-luminatului i prea-puternicalui ImpArat, cu jali cu lacrAme eazum la poala MAriei Sale lui Crain,
bA
i cu voia i porunca Mdriei Sale Dornnul nostru lo Constantin Voevod, rugandu-ne i spuindu-i cum cä ace0i hoti au stricat tam prea-luminatului Im-
Insd
pdrat, cat nici haraciul n'are de unde i se da,
ca
sa RIO. Maria Sa milA cu flO
i, ca un credincios derept ceestè MAria Sa prea-luminatului i puternicului ImpArat, sA arate aceastA slujbA .ImpArAtiei Sale, sa tinzd ajutorul i puterea Mdriei Sale ea sa scoatem tam den mana acestor strAini hoti, ca sa fie tam iarA0 supusd i plecatA prea-luminatului Imparat, pi sd dam haraciul ImpAratului, cum am dat 0 mai
denainte vreme. Intr'aceia Maria So, ca un Domn vi Craiu cre0in, fAcu-i-se mild de noi, 0, mai vartos -grand sti arate §i slujbd prea-luminatului i puternicu' Staves. 1
Silistra.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
74
lui Imparat, fu Maria Sa bucuros, cu toata nevointa si cu puterea Marie! Sale, a scoate acea tara din mane hotilor. Derept aceia gi noi dam acest zapis in mans Mariei Sale lui Craiu cum, de-ar fi vr'o intrebare sau vr'o imputaciune de la Imparatie, ori in vista /Med Sale, ori in urma Mariei Sale, cine va därui Dumne-
zeu a fi Craiu, pentru acest lucru sa avem. noi a merge cu capetele noastre sa dam sama la Imparatie, iar Maria Sa nicio seama sa n'aibar a da. 5i pentra credinta pusu-ni-am toti pecetile aici mai jos gi is caliturile noastre, ca sa fie de credinta. Scris in Ernut 1, luna lui Maiu 20 de zile. (Urmeaza lscälitui i.)
(Ibid., IV, pp. 33-6; idem.) LIII.
Dabija Vornicul. (Moldova.) (1655.)
Milostive
i Iuminata Doamne, sa fii Maria Dumitale
sanatos. Fac gtire Mariai Dumitale, cand au fost astazi, Vineri, venit-a Dumitragco de Jilegti gi cu alti calaragi, cu o carte de la Spatarul Hrizica 2, scriind cum au venit boieri dintr'acolo i ged la Focgani, i ne agteapta sa mergem. i noi acolo, la margene, a facern pace. Deci eu i-am dat raspuns intr'acesta chip, ca
Fnai agteptam, sa mai vie nista boieri de la Maria Dumitale, peste doua, trei zile. Deci vom merge gi vom In Ardeal. 2 *eful ritscoalel ImpOtriva lui Constantin Basarab i doritor de1-
Domnie.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
75
face pace.Deci sd stii Maria Dumitale cA mi s'a rugat pufnitrasco ca sA-i spuiu cu direptul; deci eu i-am stns. CA vin Tatarii si vine Pasa si Craiul; deci venim si nolo
nu cu alte mestersuguri, ce yin au stirea Imp&ttiei. Deci el Inca. a zis cd este asa,cA au obicit si ei. Deei mi-au zis: scriem Maria Dumitale, vre'ntr'un chip sä li
faci pace de spre Craiul si de spre Tatari, si de spre Pasa, ca sil caute ei vinovatii mil au fAcut acele lucrud, sA-i puie la mijloc, sd-i dea pre mAna ImpArAlid. Deci sa stii MAria Dumitale cA am scris si eu la
Neagul Chitanul si la Razmirita apitanul, cA mi-a zis el sA scriu; cA li este voroava si lor asa, cd, de se va duce SpAtarul mai incolo, ei sa treaca Incoace, sd nu meargA intr'acolo. Deci s'au rugat sa scriu la Maria Dumitale, dacA vor trece, sa nu aibd nevoie. Deci eu incA li-am scris precum este porunca MA-
riei Dumitale- sa vie, cd nu vor avea nicio nevoie. Deci, precum va fi acesta raspunsul, am zis pAnd SAmbAtA sa. ni dea rtispunsul, vom da stire Mariei Dumitale. SA fii Maria Dumitale sAnAtos de la Hristos, amin.
Boierinul MAriei Dumitale Dabija. (Ibid., IV, pp. 36-7, n-I XLIII: partea cu !Here negre, din sla
von*e.) LIV.
Calfira§ii räsculati impotriva tut- Constantin-Vocla Basarab. AdecA noi, cAlArasii, slugile MAriei Sale Domnul nostru, lui Io Constantin eyban Voevod, de supt ascultarea lui Coman CApitan, mArturisimu-ne, adeve-
rim si ne incredintdm cu acest zapis al nostru, carele dam la mAna MAriei Sale lui Racot Gheorghie, Craiul Ardealului si pArtilor Terii Unguresti domn
www.dacoromanica.ro
N. lorga
75
i la mana Mitriei Sale Domnul nostru Constandin Serban Voevod, sit fie de credinta cum (4, noi fiind calara0 i avand mila de t = de la] Maria si Secuilor span,
Sa Domnul nostru, h'am pazit credinta noastra dare Maria Sa cum s'a cazut, ce am umblat dupa cuvantul unora i altora din boieri si din slujitori. Care umblare
a noastra adusu-ne-a de am cazut den credinta Domnului nostru si am gresit Mariei Sale; care gres.eala
a noastra surpase-ne din mila, Mariei Sale jos. Ce Maria Lui, ca un Domn bun 0 milosardnic i milostiv, milostivitu-s'a de ni-a iertat greseala noastra, si iar ne-a tras supt mila Mariei Sale, invrednicindu-ne a cele ce le-am avut i pan' acum. Insa intr'acesta chip cum de-acum nainte numai de porunca Mariei Sale sa ascultam, ce va porunci Maria Lui, ori aieyea ori in tainti. Iar dupa cuvantul i invatatura altora din boieri sau din lacuitorii terii sit nu umblarni /del in seamA sA le bAgAm. Iar, de le-am cunoaste cli sant spre vatamarea cinstei Domnului nostru, acelea numai deceit sa le aratiim Mariei Sale, cum se cade \slugilor derepte, i slujba Mariei Sale sit avem de-acum
innainte mai cu mare ascultare i cu mare cinste a o pazi; i intru slujba Mariilor Sale bucuro0 0 far' de toata crutarea vom fi gata a varsa sangele nostru. Iar care diltru noi se va afla umbland cumva
da catre Maria Sa Domnul nostru, araland ceva hiclenie i necredinta, ori in ce lucru care s'ar atinge de vatamarea cinstei Domnului nostru, yeti
strinste 1
cu fapta, veH cu cuvantul, acel om, veri capitan, yen
iuzbas,
veri ceaus, veH
stegar 2,
veH cetn
cu groaznica moarte a muri dator sa fie, impreuna I RAzlet. 3
Grade de ostire: sutas, locotenent si stegar.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boleti
71
cu muierea lui §i cu feciorii lui, far' de toatA crutarea. $i jurAmantul care am avut cu dArAbantii §i. cu cAlArrsii si cu alte cete ale terii, carele erau spre lucrurile cele rele, hiclene §i vAtAmAtoare, acele sA fie toate
calcate si puse jos. Nurnai de-acum nainte sa tinem acest jurAmant si credinta vAtra. Maria Sa Crail §i cAtrA Domnul nostru. De care cumva odatA [s'arj intArta niscai oameni Ili de-ai terii si iubitori de rAzmieta si cari se va -scula asupra Domnului nostru, sA ne aflain langA Maria Sa Stand cu toatA vartuteEt noastrA impotriva vrAjmasilor ca aceia, pAna la moar-
tea noastra. $i, pentru mai tare credinta noastra, sa, aiba acest zapis al nostru, iscalitu-i-am §i 1-am pecezile, anal 7164 tluit. Scris in luua lui Dechemvrie [1655]. tUrmeazA iscAliturile.
Tot ap PAhArniceil lui lane CApitan,. Medi !Id Lep. CApltan za Botezati.) (Ibid., pp. 37-9 ; idem.)
LV.
Radul Comisul. (Tara-Romaneasea.) (1658.)
La ai nostri cinstiti §i mai mari buni prieteni, dumnealor jupanul Mihaia Golsmit §i jupanul Mihaiu Herman, mare-judet al cinstitel -eetAti a Brasovulul, pohtim de la miostivul Dumnezeu build pace si sAnatate sa dAruiascA dumnilorvoastre si tot binele intru delun-
gata viata. 5i, sa [ de] veti pohti dumnilorvoastre a §ti §i de noi, cu mila lui Dumnezeu aflamu-ne bine sanAtosi pAn' acum. $i, sa veti pohti dumnilorvoastre a sti de randul vestilor dintr'acoace, veti sti dumnilorvoastre cA am ajuns cu ostile pan' aici, la Oradia-Mare,.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
78
si de ad santem mergAtori cu Maria Sa Hanul gi cu
Pass la Timisoara, la Veziriu-Azem 1 Alta, and au mers frate-mieu Moise acasA, eu nu m'am puttat prileji sa-mi scriu Cate ceva acasa; ce pohtim pre dumnilor voastre di am scris cest ravasel de trebile cacA i noi santerrk aici lAngd PaàL ce hi este nidejdea pre Dumnezeu. Si veti sti si dumnilorvoastre ca Hanul i toate ostile vor sA dea pe la Räsava 2,
sA iea #ara noastrd in lung. Asa este cuvantul aici. Ce pohtim pe dumnilorvoastre çA este un iecior al nostru acia, anume Voicu, lAsAm acest rAvasel sA-I ducA la jupäneasa noastrA) sA aibA grijA i pazA, 'Ana vor
trece otile. Iar noi nu vom uita binele dumniilor voastre niciodinioarA, i 'ntru ce ne yeti afla dumnilorvoastre, cu slujbd direaptA voiu fi cdtre dumnilorvoastre, de la Hristos, amin. Scris Septemvrie 10 zile, 7167 (1658).
Bun prietnicul dumnilorvoastre 5i vecin de aproape: Radul Comis, Si ma 'nchin parintel ii Vasilia de sAndtate.
La ai nostri cinstiti
i
socotiti mai mari si buni
prieteni i vecini de aproape, jupfinul Mihaiu i jupdnul Mihaiu H4man 3. (N. lorga, Brafovu1 i Romdnii, pp. 290-1, n-I tere negre, din siavoneste.)
8;
partea cu Ii-
LVI.
Gherghe Banul BAleanul
i
alti ,pribegi munteni.
(1674.)
Prea-luminatului, milostivului i crestinului Craiu Mi-
hail Apafi, den mita lui Dumnezeu Ardealului Craiu, Marele-Vizir. 2 Orsova. judele Brasovulul.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
pArtilor
Terii Ungure0i domn
79 i
Secuilor pan, Ca
milostivului Craiu, cu plecAciune ne inchinAm Mdriei Tale.
Rug Am pre miostivul i puternicul Dumnezeu sA pazeascd pre MAria Ta cu bunA sanAtate 0 pace intru luminatA Crdia MAriei Tale in multi 0 fericiti ani. Pupa. aceasta, facem 0ire Mdriei Tale cd noi, dupA mila MAriei Tale cea crAiascA, care ai avut MAria Ta cAtre noi, factind Maria Ta pentru noi multe ostenele ca sa putem. merge in Ora cu pace, 0. noi eram odihniti intru cartile MAriei Sale Ductd-Voda. care ni-au trimis cu boierul Mdriei Tale Gheorghie diac, precum §tii Maria Ta cA am dat euvAnt §i innaintea Mdriei Tale 0 ne gAtiam den zi in 212 §i numai ce era sA venim la luminatA fata MAriei Tale ca sfi multamim Mdriei Tale 0 sa ni luAm ziva bund, sA mergem in lard. lar, and fu sd purcedem la Maria/ Ta ca sA ni luAm ziva bun& noud ni veni cuvant den tard cum MAria Sa Duca-VodA, de cdte ni-a fAgAduit, la cuWait nu 0-a stAtut. CA Maria S a fagAduit pentru bucatele noastre, cd, ce a luat,
ni va da
si,
nu ni-a luat, nu ni va mai lua. i am trimis §i oamenii no0ri innainte la Maria Sa ca sa ni grijeasca ate ceva pre la case. Iar Maria Sa, necum sa ni dea ceva den oe ni-a luat, ce Inca §i. ce a mai fost neluat, Inca a luat tot, §i. nimic n'a lasat. Deci noi, acestea intelegand, am statut de ne-am mirat, in ce chip face Maria Sa acest lucru, de nu-§i sta la cuva.nt i arata Maria Sa lucrul intealt chip, nu precum a lagaduit. Iar inca tot ne gatiam sa venim la Maria Ta, sa dam §tire Mariei Tale de acest lucru, pi atunce sosi §i boierul Mariei Tale Gheorghe diac cu porunca Mariei Tale catre noi. Dup' aceia mai vartos ce
ne indemnam §i. purcesem sa venim la Maria Ta. Iar,
www.dacoromanica.ro
80
N. lorga
and fu acum, se adevera a ar fi pus Maria Sa Duca-Voda pre Stroe Vornicul la opreala, 0 pre un ginere al nostru 1-a pus la muna, a 1-a ars, arunciindu-li napaste mare, zicand a am trimis noi carp prin taina la dan0i, §i a cis a ni-au trimis §i ei de acolo carti. De care lucru noi de aceasta napaste foarte ne §tim a santem oameni direpti, 0 nu este cum zic ei, nici se va afla sa li fim trimis arti prin taina cu neteare me0e§uguri, sau ei sa ni fie trimis inteacesta chip. Iar, de fata, noi am trimis mai innainte, cu boierul Mariei Tale Gheorghe diac 0 cu oamenii no§tri. Cand am scris la Domn 0 la alti boieri, am scris 0 la Stroe Vornicul, iar alt nu Om nimic ile acele napA0i. Ci ne rugam Mdriei Tale sa. nu fie oeva ingreuiatA\ inima Mariei Tale pentru acestea ce zie ei 0 napastuiesc; a noi cu capetele noastre ne vom prinde innaintea Mariei Tale cum, de vom fi scris noi ca acestaa lucruri acolo, sau sd ni fie venit de acolo, precum zic ei, nici cum nu se va afla acest lucru. Ci numai aceste lucruri sant niipii0i §i me0e§uguri, ca, alt, tot ce am avut, ni-au luat, numai ce-am ramas cu capetele. Poate fi a poftesc sd ni iea 0 capetele; ci la mana Mariei Tale ramiine viata noastra, a ei cu acestea me§tepiguri s'au apucat acum sd ni. sfar§easca
0 viata. Ce cum va lumina puternicul Dumnezeu curata inima Mariei Tale! Puternicul 0 milostivul Dumnezeu sa pazeasca pre Maria Ta intru luminatd Craia Mariei Tale cu build sandtate 0 pace in multi §i ferioiti ani. Plecati 0 slugi mai mici Mdriei Tale: 6heorghe Banul, Neagoe Secuianul Vornicul, Ivasco Logorat, Han Vistier, Ilie $atrar. (Studil fi doclunentd, IX, pp. 23-4.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori da boieri
81
LVII.
Mihai i Serban Cantacuzino. (Tara-Romaneascd.)
(1(7 )
Eu, Mihai i 5erban Cantacuzino, jurAmu-ne pre vial Dumnezeu, care este Tat Al, Fiul, Duhul Sfitnt,. depana Sfanta TroitA, -anal dirept Dumnezeu, MID cA noi a patru legi, ce siint intru aceastA farAl primite, cu toatA nevointa noasträ sili-vom a le pAzi §ii cu. asuprirea frelor legi sau cu scAderea lor legea noastra nu vom si i a intemeia, nici impotriva lor,. nici aie.vea, nil in tainA, nu vom lucra, nici in fata; a cArula orLA-uil om pentru lege urAciune i improtivnicire nu vom purta, i fieVecAruia vom silt ea sA-si poata tinea el legea lui in volnicia sa; i im-
potriva a fiest cA uia lege nu vom face practia, ca sA4 fie spre asuprealii, nice sfat rAu nu vom cia, nice cu arma noastrA nice i isune, ifice cu mijlocul altuia voni fi impotrivnici. Ce Inca, de am intelege unii ca aceia impotrivnLi, vom da §tire a tot Sfatul MAriei Sa e, i vom sta i impotriva unora ca aceia. Nice MAriei Sale lui Craiu impotrivnic "sf at ca acela nu vomda; i (ern acesteia volnicie, pace 0 toate judecAtile ei dupre pricepe:ea pute ii noastre siti-vom a le pAzi, pi impotriva ei cu teri strAine nu vom face practice 0i sfaturi. Si, pentru cA i Crail cu jurAmAnt adevereaza pre mopenii jerii, oricati am fi vadnici (sic) impotriva bine* terii, va da Oire terii i sfetnicilor. Noi Inca darA pe legAm pre acel jurAmAnt ce am zis mai sus:
www.dacoromanica.ro
82
N. lorga
oil pAnA and gi Craii nouti datul jurAmAnt gi f Agaduintile gi conditii le vor tinea, noi inca sAntem pAnA atunce a le tinea, gi unul la alalt, ori pAnA cAnd n'ar strica oarecarele din aproapele prieten; iar oarecare ar vrea a cAlca sau a strica acest jurAmAnt, adAvArAn-
du-se lucrul, sA rAmke in toate pata vegnicA a necredintei. Pre care gi noi mArturisim a o linea. Scrls la Noiemvrie 6 zile, anul 1676. Mihail Cantacuzino, m. p.
erban Cantacuzino, m. p. Eu, Mihai gi Serban, Cantacuzinii, jurAmu-ne in numete TatAlui gi al Fiului gi al Duhului Sf Ant, adevAratA gi deplina Shinta Troita, unul dirept Dumnezeu, cum cA prea-luminatului gi noao milostiv domn, MAria Sa Apafi Mihai, den mila lui Dumnezeu Craiul Jerii Ardealului, domn pArtii unguregti gi gpanului Secuilor, vom fi direpte slugi gi credincioase, prietenilor MAriei Sale prieteni gi vrAjmagilor Mariei Sale vraj-
magi. Orice am intelege de rdul sau paguba A/lanai Sale, de timpuriu vom face in gtire, gi cu toatA puterea impotrivA incA vom sta, aga sA ni dea Dumnezeu stAptinia sufletelor noastre! Iar gi MAria Sa Inca sA ni fie milostiv ci folositor domn.
Scris In Noiemvrie 6 zile, anul 1676. (Ibid., IV, pp. 61-2, n-I LVIII; ibidem.)
LVIII.
Mihal Cantacuzino. (Tara-Romaneascd.) (1678.)
Prea-milostive gi innAltate Craiu, doamne, doamne, mie milostive, plecatA slujbd inchin MAriei Tale, ca prea-milostivului mie domn.
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de boieri
83
Domnul Dumnezeu cu Una pace si cu indelungata biruintA sä daruiascA pre Maria Ta. Cu aceastd mica si plecata-mi scrisoare vruiu ca sA cerc de fericia i infrumusetata sAnAtatea MAriei Tale
ca sA fac stire MAriei Tale despre vesti ce am
si
Intelege, savai [ = de si] cA de spre toate partite mai adesea vor fi viind MAriei Ta!e, iar si de la ai nostri, and pot adevAra, numai cat i nouA semneazA ca sã dAm stire MAriei Tale. Cum si astAzi, Miercuri, Avgust -7 zite, ni-a venit scrisoare de la ai nostri, plecate slugil3 MAriei Tale, scriindu-ni cA Joi, Avgust 1-iu zi e, au venit neste cAlArasi tocmai de la tabArA, carii
au fost- purees de We cu un Turc mare, carele a fost mergAnd de la Vizirul la Impdratul cu trebi si cu dile s'au fost intAmplat pan' in vremea aceia, gi, asa, viind pAnA aproape de Buh 1, li-au iesit o seam& de Cazaci innainte. Ei, avAnd innainte streajA si
simtind de Cazaci, si-au schimbat cealmalele i si-au pus is'ice, cA au fost o sumA bunA de Turd, cA cate putintei nu pot umbla. Asa, pArAndu-sa Cazacilor cA stint crestini, i-au lAsat de au trecut cAtva. In urma, prinzAnd pre unii i adevArAnd cd sAnt Turci, i-aa lovit; den cart sA fie scApat numai vre-o 3-6, iar alalti top sA fie parit; si pre Aga acel mare I-au prins viu, ca. toata solla Id. Den crestini carii au fost venit cu acei Turci, pAnA a li prinde ve3tea, ineA au perit cativa, unii si den slugile Domnului, iar apoi, care
s'a adevArat crestin, 1-au lasat. i scriu cum sa fie fost
la 8.000 de Cazaci. Ramadanotchi2 Inca sa fie trecut Niprul, nestAndu-li Tatarii innainte, pe cari i-au fost trimis Vizirul sA pAieascA la trecAtoarea apei, sA nu-i I Bug, itu. *
CApetenie de Cazaci.
www.dacoromanica.ro
N. lor a
84
Itbe sa treacA. Dana n'au putut nimic sà. li stea impotrivA. Iar Inca taberele acestea mari Inca nu s'au lovit;
numai ce yin incet; iar den cetate in toata. vremea iese de se lovesc, sable la sabie, i multi den Turci sl
fie perit. Ca acestea pand acum am inteles. $i iar, ce am putea §ti adevarat, numai cat voiu face §tire MAriei Tale, dupa direptatea noa3tra ce avem cAtre Maria Ta. Numai ne rugAm MAriei Tale, den bun& 0 milostivA mile Mariei Tale sA nu lim apArati; i mila lui Dumnezeu pururea sa umbreasca pre Maria Ta Avgust 8 zte, 1678. A MAriet Tale mica 0 plecata sluga: Mihai C[antacuzinol. Prea-luminatului 0 innaltatului Craiu, domnuhii Apafi Mihai, den mile lui Dumnezeu terii Ardealului Craiu, domnului pArtii Terii Ungure.0i §i §patiului Secuilor, domnului, domnului mieu milostivului, cu plecAciune sA se dea. (Ibid., IX, pp. 10.4-7.4
LIX.
Lupu Costachi. (how 4-
(c. /it . Iubite fiul mieu Vasilachi, sinAtate poftesc de la miostivul Dumnezeu. 51 acea bucurie t a lui PavAl sa, trimita milostivul Dumnezeu sA fie de bine 0 de sttna-
tate. Noi de aicea, a veni n'avem cum cA nu ne lasA vremea, 0 Vasilcai Inca i-i cam rAu la obraz; ce n'a putea veni AA fie la cununie. Ce sA-I cununi tu, -c1.1 Catrina, anuindoi. Si iatA a am trimis doua postave I Nuntä.
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de boleti
85
si-i dau si partea lui de la Cozmesti, carea-i la mine zalog de atAta vreme, si i-oiu da 0 un copil de Tigan O o copilA de Tigan. Acestea sa.-i dai la cununie. si. si fiji toti sAnAtosi. La iubit fiul mieu Vasilachi, cu sAnAtate sA se dea. (lorga, Siudit fi documente, XVI, pp. 131-_, n-I IV.)
LX.
Joan BoMescn. (c. 1680.)
loan Boldescul scriem inchinAciune la ai nostri cinstiti pArinti de la sfAnta mAnAstire ot Beserecani., pArintele
igumAnul Partenie si la tot soborul, de la mai mic O plecat 0 mult pAcAtos sA priimiti Molifta VoastrA mAtanie si smerenie. Altja], trimet un ispisoc si serisoare Molitfelor Voastre 0, eke se vor afla, toate vA voiu da-le cum am gAsit si am scris. Numai ce mA rog sA-mi dati si Molitfa VoastrA dobitoacele cu zapt 1
intru /aline acestor feciori ai nostri carii trimetem acolo, anume Procopie, Gligorie. $i carele va mai veni de acolo, noi vom plAti. $i milostivul Dumnezeu sA vA dAruiascA Impar Alia Cerului Molitfelor Voastre.
Si, de vor fi oile tunse, veti socoti de altelea sA datil La Cristeati, Maiu 25. La cinstit pArintele igumenul Partenie si la tot soborul de la sfanta manAs tire Beserecani sA se dea. (Hasdeu, Archiva istoricd, I, p, 72, n-I 87. 1 In seamä.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
16
LXI.
loan Häbäsescul 1 (Moldova). (c. 1680.)
Cinstite al nostru mai mare frate, dumneata Medelnicer-Mare, sd fii dumneata stindtos. Cu sdnAtate ma inchin dumitale, 0. poftesc de la mgostivul Dumnezeu dumitale pururea multa sdnatate i cinstita viatd, impreund cu toatd cinstita casa dumita'e. Pentru tocmala ca ea am facut cu dumneata pentru prisaca ot Tumn intr'aceia vreme neintdmpldndu-rni-se zapisul acolo, da 'am sosit cdutatu-l-am, §i-1 trimit dumitale pre acest fe ior al nO tru. Numai de stupi, ma rog dumitale sd-mi dm mai de aproap xle pre aici cd de acolea n'am
cumu i aduce, atata cale, 0 penteatatea frdnturi; ce ma rog dumitale sd-mi dai de-aici. Alta, pentru randul pe telui de samantd, insemna-te-voiu eu pre dumneata pre cat va trebui dumita'e c'am pus de-1 strâng inteun cotet: numai atdta, de-are fi §i cu voia dumitale, eu ci fi foarte bucuros la un schimb. Eu sii in-
semnez dumita'e de pe0e de samanta, i dumneata sd md insemi de unul din ceia ce li-i ciuma in ziva de !gnat. Nu pentru altd, ce 0 trebuie acmii sd se .afle, cd spune un pdcat mare ci celuia 2 ce n'are deacel fel, ales acmu la Crdcain. Si din matele c10 §tiued nu poem face de cela ce se chiamd pre numele dumi-
sale lui trett Logofdt 3, de se pun ap (desemn de carnat), cd matele 0iucii sant suptiri, iar noud, fiind oameni de Ord, ni,7a foarte trebui de-acel fel sd fie mai ` Catre Nizolae Buhus. ' Ace tale.
' ChiscA sau Carnat.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
grosi.
Deci, ce va
fi
87
mila dumitale, de vr'un
[pore], multami-vom dumitale; de n'a fi, la prilej tot ti-om multami. SA fii dumneata sdnAtos de la litistos, amin. La HAblisesti, Dechemvrie 20. (Ibid., XI, pp. 120-1.)
LXII.
[Miron Costin.] (Moldova.) (1681.)
MA mi =It cA dumneata, indurAtorul mieu domn, nu mi-al scris zilele acestea, nici prin om anume, nici cu alt prilej MAria Sa Craiul, indurAtorul mieu domn, uni fagaduise sA-mi vesteascA indatA, prin dumneata, sfArsitul dietei. Stiu din alt izvor ca. dieta s'a disolvat,
clar as voi mult sA am o stire sigurA de la dumneata, milostivul mieu domn. MA rog deci umilit dun-male, milostivul mieu domn 1, binevoieste a-mi scrie.
piTh cel ce va da aceastä scrisoare tot ceia ce ai sAmi vestesti. Aici stirea disolvdrii dietei a miscat dureros pe cetatenil acestor teri si a stArnit mare bucurie ultra Turci. Oamenii de aici cred cA Musealii
s'au hotArat pentru pacea cu Turcii. Ieri a fost intarit Maria sa VodA 2 in Scaun, adAugAndu-i-se i Ucraina, ca sA ramdie si ea supt stApAnirea lui. VodA va trimite la Nimirov 3 un Flatman ales de el; Maria Sa VocIA msusi plena zilele acestea ca sfi meargA la PoartA sA-si piece fata la picioarele ImpAratului, Cu Un nobil polon. Duca. 6 Capitala Ucrainei.
www.dacoromanica.ro
138
N. Iorga
prilejul capAtArii Inca a unei teri, cum e obiceiul la Poarta. Cat despre mersul in Tara UngureascA, nu se mai aude nimic. IatA in grabd tot, §i, lAsandu-mA in seama iubirli statornice i frAtqti a dumita..e, riman ;. a. (slc). 26 Iunie 1681. (Hurmuzakl, Sup/. 118, pp. 135-6, n-I LXX; din polone te.)
LXIII.
Die Motoc I Savin ZmucilA. (Moldova.) (1683.)
Ai notri crust* frati, dumnealor Cantemir §i alp boleti carii dumneavoastrA santeti strainati din ozini-e dumilorvoastre, cu sanAtate ne inchindm i facem §tire, dumilorvoastre. IatA ca i noi, cu mita lui Dumnezeu si cu puterea cre0ineascA i cu porunca MAriei Sale
lui VodA, mergem in jos de ne vom impreuna cu Maria Sa Cunitchie Hatmanul, cu oaste ce avem, 10.000 de calari 0 1000 de pede§tri, tot cu foc i u pusti; i, impreunandu-ne cu Hatmanul Cunitchie, ne vom pogora asupra Buceagului de-am lucra. Dect si dumneavoastrA nu faceti MCA zAbavA, ci numai incale-
cati cu cati oameni yeti avea, i veniti la noi, sA fa'Imam pAganul, sA ni rAscumpArAm pamantul nostra
care dentr'insul ne strAinaserA paganii. Si sa. tili dumneavoastrA cA ni sosi o carte la Chipere0i, de b Miron HajdAu,, parcAlabul de Soroca, scriind cum au
trecut pre de ceia parte de Nistru un polcovnic, 7ire§co, de la Hatmanul Popovici, cu 21.000 de oaste si
cu 28 de pusti, fad. 6.000 de oaste ce este la Cutitr chie §i fArA cata-i cu noi, de-om lovi Tighina i Augeagul. Deci foarte sa vA fie dumiorvoastre bucUrie
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
89
si fara nicio indoiala; numai sa veniti. Si, cu atata
obar0nd, sa fiti dumneavoastra sanato0. Chipere0I, Noiemvrie 28.
Fratele dumitale: Ilie Motoc, Medelnicer, Sevin biv Medelnicer, ne inchinam dumilorvoastre. La dumnealor cinstiti fratii no0ri Cantemir Clucerul
alti boieri pribegi sa se dea cu sinatate.
*i
ganoviceanu, In Arlava Societei(ii piintifice i literare, VIII, p. 716; partea cu Mere negre, din slavonqte.) LXIV.
Postelnicul Mihal Bajescu. (1690.)
Cinstite parinte Macarie, inchinu-ma Sfintiei Tale cu sanatate.
Pricina intamp'Arii acestei scrisori nu este. alta fãrä
cid vei §ti Sfintia Ta ea a venit un fecior de la manastire si-mi spuse de Sfintia Ta de olatul 1 Rau mi-a
parut, iar, nevoi ce petrecem i noi, fie mila lui Dumnezeu. WA nu putuiu tinea a nu scrie, ci scris-am Sfintiei Tale 0 de cel lucripr pentru tiintA, ca sa tii din tar& Vei ti cA s'au pustiit buneatele lui Voda, ca, hind Haizler 4 la Campulung, iar Voda a. trimes pe supt campat cu Stolnicul Constantin 3 la 'Mari, de yin,
de a fost 0 el, cu fete 0 cu hiclevg, de prapadi tare cu Tatarii. Inca, ce a fost acum, el trimete mangaiele Neamtului, iar Vocia gande0e alt lucru cu Nem-
IL Ca grohul 4 vei
§ti
Sfintia Ta ca vine la Voda
' Un arhiepliscop al olatului, raielel turcesti. $
Generalul Heissler. Cantacuzino. Contele Emeric Tolcoly.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
90
tot noaptea, gi scriu ei amandoi cArti la impArAtia Tur-
cului, ca sti vie acum de primAvard, nu ed din gura s'au plecat Neamtului, mdcar cu darea, iar de la inimA
vedea-vei in primdvard ce va sd-i 4ucreze. CA mai mutt [ascultd] de Stolnicul Constantin gi frate-sdu 1 gi Vistierul gi Aga Cornea 2 gi Constantin Stirbei, Ina VIddica este chehaiaua gi.Sfatul Divanului, iarA pe alti
boieri i-au pus pe loti la opreald, tot cu sfatul grohu:ui: cum a venit el intr'o noapte, iard a doua noapte i-a pus pe boieri la oprealti; gi nu gtim ce i-au fAcut
pe eine a putut prinde. lar alti boieri au fugit prin munti: las& cd vor peri gi aceia, cd e zdpadA pe muntel Intr)acesta chip gtiu cd. vei spune dumisale AgAi 0 tatei Staico Pdharnicului 3. Auzim gi intelegem cd zic cum
sd vie Nemtii de primAvard, iar VodA cu grohul aga roagd Dumnezeu, ed ei stint frati de cruce, am&ndoi sa se feed ce s'or face. Si el, grohul, a intinat la Impdratul Turcului, sa-i mai trimita octi, sd pdzeascd toate trecAtorile de spre Nemti, 0 zic cum sd se fie sculat Tatarii cu mic cu mare, sd vie de primAvard. Iara altii zic ed am inteles de Radul logofdtul de taind 4 intr'alt chip, zicAnd un luau- mare grohul cAtrA VodA; care intelegand, ti-oiu mai scrie Sfintiei Tale. Si spune la tata Staico sAnAtate din gurA. lard rAvagul ma rog Sfintiei Tale ea unui einstit sd-1 bagi in foe; nu-
mai vei spune tatei Staico din gurd. Stiu cd Sfintia Ta egti intr'un lemn inghetat, care-I pui lAngA foe, gi nu-ti l-ag lega, ca. ni e fried de sAntem morti. Acum au trimis haraciul ImpArAtiei Turcului: cinci haraciuri
in acest an au trimes la Turc, gi acum a venit un 1 mihal. I BrAiloiu.
3 Merisanu. 4 Popescu, cronicarul.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
91
mArzac sci-i dea patru sute de pungi; iar Tatarii stint tot in tara pe margini, cu grohul, a el imbla tot noapte; ca un hot. $i, de nu se va pAzi Nemtii, sA vezi ce va sa li lucreze Voda cu grohul! $tiu cA, ce a avut Constantin-VodA, a trecut tot de ceia parte. Intelegem ca. s'a sculat Moscul: macar de ar da Dumneze.t st, fie una ca aceia! MA rog Sfintiei Tale, fu:A.
cate un cuvant de la tata Staico §i ni scrie, sA vedem §i noi; a boierii sant morti toti, §i, de nu li va da Dumnezeu Nemtilor putere sa biruiascA, iarA boierii vor sa pieie toti, §i. prea-puternica ImpArAtie va
sa-§i pue sufletul, numai de nu ne va izbavi de a-eest om. $i ma rog Sfintiei Tale sa intrebi numai din gura pe tata Staico: de nu va fi zdbava multA, sA sarim §i noi; iar, de va fi zabava, mAcar cd tot sAntern noi cei morti; §i ma rog Sfintiei Tale sA-ti ieai pazA. $i fie mila lui Dumnezeu cu Sfintia Ta. $i multimim Sfintiei Tale de ce mi-ai trimis de la manAstire. Mihai Poste in' c sin Mares Ban BAjescul. Fevruarie, zile 8, leat 7198 [1690].
tot cerceteath Sfintia Ta la mAnAstire, ca noud ni e nAdejdea tot pre Sfintia Ta, pana
P. S. 51
ce va fi mi!a lui Dumnezeu spre tall §i spre noi. Din gull le poti spune acestea toate, iar ravapl mA rog Sfintiei Tale sA-1 bagi, indata ce-1 vet citi, in foc. Inca zau a avut minte Haiiler de a igit, cA era Ondul lui Voda cu al grohului sa prinza pe Haizier. Iar numai cat a facut grohul zabavA;, iar [ Voclal Ina, be a dat bani lui Haizler, a dat de mare nevoie. Inca,. ce a fAgAduit, n'a dat, nici va mai da; ca el se gate§te de un lucru mare la primAvarA asupra Nemtilor..
De n mi-ai fi Sfintia Ta tat& sufletesc, nu ti-a spu-
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
.92
ne, ci, fiindu-mi, 0 scriindu-mi de la manastire, iata am scris 0 Sfintiei Tale ca sa §tii, §i sa §tii ce vei spune ;
dart din gura, iara ravapl ma rog sa nu4
dai. CA-1 va lua Maria Sa Haizler, 0 ma tern, ca eel mad sant cu multe dulceturi 0 amare amaraciuni; 0 vor peri toti boierii.$i ma rog Sfintiei Tale iata el se lasA postul, ci sa ni scrii cate ceva; iar sa OH Sfintia Ta pe eine vei da ravapl, Ca acum sant tulburarile cele cu tremur.
Intru cinstita maim Sfintiei Sale parintelui Macarie cu sanatate sa se dea. (Hurmuzaki, V, pp. 310-1, n-1 CCXIII; cf. Tanoviceanu, In Ar-
chiva soeletd(ii ftiinfifice ft literare, VII, pp. 102-4.) LXV.
Bolerii munteni partisanI al Impiiratulni. (1690.)
Prea-innaltati, prea-slaviti 0 prea-Iuminati domni otcarmultori sfetnici a' puternicii prea sfintei 0 marii Imparatil a Romanilor. Cu robeasca inchinaciune Wernandu-ne la purbele [pulpele] cinstitelor picioarelor Mariilor Voastre, cu mare jale 0 obede ne jaluim (land §tire Mariilor Voastre de
saraca a noastra tara, Tara-Romaneasca, ca la atatea pustiiri 0 spargeri a ajuns, cat doara niciodata la a ei
stepena a ajunge nu se va invrednici, 0 toe& a ei pustiire, spargere 0 risipa, macar ca nebiruitorul 0 tiranul jug al Turcilor asupra noastra fara nicio milostenie, cu cumplite jafuri 0 nespuitoare tiranii ne-a
cirmuit 0 ne-a suparat, ci tot doara ni se pare a ar fi fost mai usor a le purta, farA, de and au venit ace0i oameni straini, Greci tarigradeni, carora mo0i
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
93
si stramosii au fost adevarati Turd, cari ei se nu-mese Cantacuzinesti, a' cdror tirdnii, jafuri, prdzi st sugeri de &Inge a sdracilor ce au Mout si necontenitfac asupra sdracei de teri 0 in ca foc nestins ardem
0 in eke cazne si munci cumplite ne afldm, de aceasta, fdrd de dumnezeiescul neam, limbd omeneascd a spune nu poate. lard vArsdri de sange si omoruri nenumdrate a' boierilor, intocma ca Neron, 0, in ce ne afldm, le putem asAmAna cu ale Iadului munci. CA si acesta, de acum Domnitorul terii, Constantin-VGdd BrAncoveanul, dintr'aoela neam fiind, toate mai suszisele tirdnii necontenit asupra noastrd le are, si Dom--
nia lui, nu cu a sdracei de teri voie 0 alegerea boie-i tilor o a luat, ci peste voia si WA stirea terii si a boierilor, numai de singuratec neamul lui pus cu tirdneascd putere o a luat, si, din neamul aoesta, de and a venit in tara noastrd, toate obiceiurile si. rAnduielile terii: noastre le-a stricat. Si lacesta biruitor ConstantinVodd si cu unchiul sdu Constantin Cantacuzino mai; cu mari tirdnii muncesc a le strica, 0 neamurile boierilor a le stAnge de pe fata pdmAntului. $i ce fel de mestesuguri hiclene au ardtat cdtre oastea impArdteascd, va fi putut luminata Poartd a intelege, si de acum . multe va putea intelege, 0 de acum multe va putea simti.
.Ci cu mare plecticiune si smerertie ne rugdm Mdriilor Voastre, de acesta neam si de acum-stdpAnitorul Domn deplin a ne miintui sA vA milostiviti, Fi noud, dintru a.
lor tirdnie scdpatilor saraci de boieri, a ni da audientA a veni la Luminata Poartd, sd ni putem vArsa obiditele laerdme, de multe nedireptAti, a vii milostiviti. CA noi la sfAnta crestineascA Impardlie si la /aria VoastrA ca la izvor de viatd nAzuim. 51 cu aceste ale noastre obidite jalobe in paza pu-
www.dacoromanica.ro
N. lorga
94
ternicului Dumnezeu lasam pe Maria Voastra, manem Mariilor Voastre vepice 0 placate slugi. Boierii cari am scApat din Tara-Romaneasca.
i
ra-
(Urmeaza iscaliturile: Stroe SAtrarul, Preda CApitan, Radu Clucerul, DrAghici Postelnicul, Gherghina CApitan. etc.) (Hurmuzakl, V, p. 363, n-I CCXLVII.)
LXVI.
erban Vradescu. (Tara-Romaneascd.) (1695.)
Cinstitului 0 al nostru bun prieten §i da aproape yedumnealui jupan loan Manca§, judetul din catatea .Bra7ovului, sandtate §i tot binela pohtim dumitale de
dcin,
la _Dumnezeu.
Cinstita scrisoarea dumitale, dinpreuna cu omul dumitale, ni-a
venit. De a dumitale fericita
i
bund
sanatate ne-am bucurat. Ce ni scrii dumneata, am inInteles: ni scrii dumneata cum ca ai trimis oamenii dumitale, dupa porunca Mariei Sale Domnului nostru, ca sa aduca dumitale oamenii din Tohan §i din Zar-
ne0i, cari sant fugiti aici in tar& sa-i aduca acia, la locul lor. Avt este precum zici dumneata, c'au venit oamenii dumitale i aici la noi, de ni-au aratat cartea Mariei Sale lui Voda, ca sa-i radice, care unde ii va gasi. Si noi Inca li-am zis dumilorsale sa-i CA de nimeni oradice care pe unde ii va gasi,
preala sit n'aiba; iar, de li va sta cineva impotrivA, aunci vor veni lanoi. Ce sA tii dumneata cA nimenj impotriva lor nu li-a statut, ca sa nu-si iea oanrinhii./ Ce dumneata, dupa. cum porunce0e Maria Sa Voda, trimete §i-i radica, §i fa cum e pohta dumitale cu
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de boleri
95
dan4ii, 4i, oamenii no4tri, Rucarenii, carii porunce4te
Maria Sa Voda ca sa-i dai dumneata, precum ti-i da Maria Sa ai dumitale, 4i. dumneata (IA ai no4tri. Ca pe ai dumilorvoastre nimeni nu-i opre4te, ce, cand va fi voia dumitale, atunci ii vei lua. i, cu aceasta sfilqind, mila lui Dumnezeu sa fie cu dumneata. Aprilie 15 zile, leat 7203 [1695].
Al dumitale bun prieten 4i de bine voitor, gata spre slujba dumitale: Serban Parvul, biv Vel Comis, VIAdescul 1.
Cinstitului 0 al nostru 4i de aproape vecin, dumnealui marelui-judetului Bra4ovului, cu cinste 4i. cu sandtate sa se dea. S'a scris din Vlade4t1.. (lorga, Brafovul fi Romdali, pp. 134-5, n-1 12.) LXVII.
DrAghici SpAtarul. (Tara-Romaneascd.) (1696.)
Cinstitului 0 prea-iubitului nostru bun. preten, ca un parinte, Maria S4 jupan Hane4 Manco4, marele-judet dintru cinstita cetate Bra4ovului, sanatate 0 tct binele pohtesc de la Domnul Hristos ca sa trimita Mariei Tale, dinpreuna cu toata cinstita familia Mariei Tale.
Pricina scrisorii noastre atilt Maria Ta nu este de alta, numar ce, intaiu, ca sa cercetam de buna .0 nod. dorita sanatatea Mild. Tale, care purureapohtim de la Dumnezeu ca sa auzim. A doua, inca vei §ti Maria Ta ca 4i eu am mers putintel pawl la Bucu1 lspravnic de CAmpulung.
www.dacoromanica.ro
96
N. 1orga
regti, gi nu gtiu cum am venit, ca m'a facut Maria Sa Vocla ca pe dracul, pentru sfoara. $i nici n'am apucat si descalec bine, m'a inturnat Maria Sa Vocla innapoi ca sA fac istovul tot de sfoara. Ci acum iata ci trimiseiu pe Mihai innaint,; ci mA rog Mariei Tale, gi iar ma rog, sa fad Maria Ta bine sa poruncegti teh-megr
terului sa faca cum va face, sa strand toatii sfoara pina Simbita. Iata ca i eu Inca voiu veni poimani; ci ma rog Mariei Tale, ca unui parinte al mieu, sii fad Maria Ta acest bine, pentru voia Miriei Sale lui VodA, ca si se stringa aceasti sfoari toata. CA, de nu se va face acum, in ceasta saptimana, tot istovul, nu gtiu cum voiu sa ma mai due la Maria Sa VocIA: Ca Maria Sa Voda Inca scum, a lisat in nadejdea MAriei Tale, gi in nadejdea Mariei Tale a trimis acii. Maria Sa zice ci ar fi gasit i intealta parte megterit, ci, fiind Maria Ta Imieten vechiu Mariei Sale lui Vocla, in nadejdea Mariei Tale s'a lasat. Ci iarAi ma rog Mariei Tale, sa nu ma lagi Maria Ta acum; i eu voiu ramanea dator a sluji Mariei Tale in toata vremea, ori la ce m'ai pohti Maria Ta. Si ma rog Marie! Tale
pentru o gazda, ca sa-mi randuie0i Maria Ta, and voiu veni poimani, sa fie bunigoara; i foarte voiu multumi Mariei Tale. De aoeste ma rog Mariei Tale; si mila lui Dumnezeu rog in tot ceasul ca sa fie cu Maria Ta. Aprilie 20 de zile, leat 7204 [16961. Al Mariei Tale cel spre slujba ca un fiu: Draghici Spatar. Cinslitului Mariei Sale juplinului Haw§ Maneag, ma-
re-judet al cinstitel cetati Bragovul, cu cinste i cu
multi sinitate s4 se dea. /Mid., pp. 81-2, n-I 4.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boicri
97
LXVIII.
Constantin Cantacuzino Stolnicul. (1696.)
Cinstite al nostru bune vecine §i prietene, dumneata jupane judeje, sanatate §i tot binele de la Atotputernicut Dumnezeu poftesc dumitale.
Cartea dumitale de la slugs dumitale cu cinste §1 ea
dragoste o am luat, §i, de build sanatatea dumitale injelegand, ne-am bucurat. Cares in lung& vreme a 5 intreaga §i cu norocire de la Donmul Dumnezeu poftim. Alalte cite dumneata ni mai scrii, inca am injeles.. De care lucru foarte ni-a parut §i ni pare au, de suepararile §i nedreptajile oamenilor dumneavoastri ce au avut aid, de unii §i de altii: unii tragandu-li bum,tele, aljii luandu-li banii afara den socoteala §i. den. obiceiu. Ins& saval [ macarj ea dumneata, acesteace ai ostenit de mi-ai scris mie, *i Mariei Sale lui VodA. Inca ai scris, de ai dat in §tire, jar §i, mie, cat mi-a fost prin putinja, n'am pregetat a nu gra! Mariei Sale.. Care lucru nici Mariei Sale nu i-a parut niciun bine de unele ea acestea ce se fac. Pentru ca porunca MAriei Sale nici n'a fost, nici este sa se WA unele ca acestea, sa se iea cele ce nu este obiceiul -§i direptatea; ce n'avem ce face, dui [=,de] vreme ce a.,sa sant slugile P.
Wear ca mi se pare ca ca acestea nici inteo jara, nici la un loc nu lipsesc: jafuri §i mancaturi de oameni raii ca aceia.Unde§i aid, ea nu sant de aceia, nu tagaduimDrept aceia, unii ca aceia, cine a fost de a umblat inteacest chip, injelegand Maria Sa VodA, §1 necinste cum li s'a cuvenit au luat, unii Inca §-i din diregatoria lor au scazut §i, cui ce au luat fina cale, ca sa Intoarca innapoi a poruncit Maria Sa, Tar, precum am zis, ca
www.dacoromanica.ro
N. lorga
98
aceia rAt, nicAiri in lume nu lipsesc. CA iatA i vremile si oamenii acum s'au iutit foarte: poate fi cad gi stA1:tinhorn I puternicii cei mai mari cer mai mult, ai
afarA din obiceiu i socoteald vor sa. iea, i aga urmeazA i alalte necuvioginte i pagube mai multe la norod. InsA, cAt darA pentru aceasta, cu oamenii dummeavoastrA, mai multe nu lungesc, de vreme ce din teartea MAriei Sale lui Vodd, ee rAskunde dumitale, 7nai pre laN vei intelege dumneata, i de la sluga duinitale agijderea. i, iarAi, i de acum innainte, intru
.cele ce ne vei pofti dumneata i va fi prin putinta noastrA, in lticruri cuvioase i direpte, gata sAntem pururea a sluji dumneavoastrA, ca unor buni vecini gi bunt prieteni. $1 mila lui Dumnezeu sA fie tot cu edumneata din toatA vointa poftim.
Al dumitale de bine voitor prieten i vecin i gata pururea a sluji. Constantinus Cantacuzenus. Cinstitului i nouA bun prietenului gi de aprpape vecin, dumnealui juptinului Ioanes Mancog, mareluijudet al cinstitei cetAti ai Bragovului, cu cinste i cu situ ItA sAnAtate sA sA dea. (Ibid., pp. 366-8, n-I 5.) LXIX.
fficolae Costin. (Moldova.) (1699.)
Cinstite al mieu frate mai mare, dumnealui curnnatul Teodor PAlade Vel Vistier, cu fericitA sAnAtate mA 7nchin dumitale. Nu supir mai mull. pe dumneata, fitrA
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
99
cat fac Vire dumitale pentru o Tiganca de pe Ceauresti, care a fost dui:4 un Tigan al dumnealui Pitarului Ilie, cari au facut dinpreuna 4 copii, *i eu am imparlit copiii cu Pitarul: 2 am luat eu si 2 dumnealui Pitarul Ilie. Si asesi atuncea i-am schimbat cu vArumie Neculai Soldan, avand dot& Tigance dupa 2 Tigani
ai miei, V varu-mieu Soldan iaraV i-a vandut Pitarului Ilie, fiindu-i V cumnat de pre Basota Vistiernicul, precum arata scrisorile la mana Pitarului Ilie acum. Niste juzi ai dumisale, cari umblä de strang Tiganii de pe Ceauresti, ii fac galceava, si vor sci-i lea Tiganii,
eu porunca dumitale. La care acm0 n'am putut sa stau sa vorovesc cu dumneata pentru aceasta, dar pof-
tesc pe dumneata sa n'aiba suparare dumnealui Pitarul Idle, sa i se iea vre-un Tigan, pada voiu veni eu de la Tinut, V atunci, dath va fi sa ieau dumnealui, eu m'oiu aseza cu dumneata. Aceasta poftesc, si ma rog dumitale. Si fii dumneata sanatos. Leat 7208 [16991. Octomvrie 13.
Al dumitale mai mic si plecat irate si sluga, Nicolae Cosfin. (lorga, Studii fi docurnente, VII, pp. 301-2, n-1 19.) LXX.
Costandachi amend. (c. 1700.)
Al nostru de bine voitor, dumneata cumnate Ilie, sa-
nat ate si tot fericitul bine ill poftesc dumitale de la milostivul Dumnezeu. Cinstit ravasul dumisale unche-
sului Basota si un om cu o luminatã carte a Mariei Sale lui Vocia mi-au venit, in care scriu pentru Balaceanu Tiganul, sa4 dau. De care lucru eu Tiganul nu-1
www.dacoromanica.ro
N. lorga
100
popresc dumitale; numai latA cA §i eu, nezAbAvind, voiu sA vin la Ia§i, §i voiu aduce §i. Tiganul cu mine la Ia§i, §i, dacA ne vom putea a§eza amândoi, eu voiu da dumitale bAni§ori gata. Ce poftesc pe dumneata
sA nu-mi faci mai mult zulum, cA, precum ii scriu dumitale, intru adevAr a§a a fi: voiu aduce Tiganul la 1110, de ne-om putea tocmi, bine; de nu, am dat taIerii, va ramAnea. Iar pentru un copil al lui Ion Tiganul, aceia nu-i nimic : eu am izvod iscAlit de dumnealor, §i
la dumnealor este izvod iscalit de
mine,
si nu-i nimic aceia. Ion Tiganul a avut ni§te copii cu acea Tiganca ce zic dumnealor, dar au murit §i Tiganca pi copiii aceia cu totul. Iar Ion Tiganul a luat acum de curAnd o Tiganca a noastrA, I cu aceia are vre-o 2 copila§i mititei. lar, pentru BalAceanu, i-am spus §i frate-mieu Scarlatache cA i 1-a dat unche§ul Zbiere lui, zicAnd u'a dat el alt Tigan dumitale, au ce poveste a fi avAnd, nu §fiu ele (sic). Eu aceia nu puiu la socotealA Dumneata .vei intreba §i pe frate-mieu ScArldtachi, iar eu, cum zid, voiu aduce Tiganul la Ia§i, §i'n ce chip va fi, va fi. Aceasta poftesc pe dumneata, si sA fii dumneata sAnAtos.
Al dumitale cumnat §i gata spre slujbA: Costandachi Vel Clucer. (Ibid., p. 303, n-1 22.)
LXXI.
Constantin Stirbei. (Tara-Romdneascd.) (1700.)
Cinstitului si de bunA rudA si de Dumnezeu ales §i nouA de aproape vecin, dumnealui marele-judet la cinstitA cetatea Brasovului, de la Dumnezeu tot fericitui bine pohtim ca sA dArulascA dumnetale.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
101
Intamplarea scrisorii noastre cdtre dumneata nu este
de alt ceva§i fdr de cat pohtim pe dumneata ca sa avem ierfaciune de supdrarea noastrA care facem dum-
netale. CA sant acum trei ani §1 mai bine, de and a fost luat dumnealui jupanul Hand§ Idedtu§ul, Sasul, ae acii, de la Bra§ov, 7 buti de yin, de la o slugA a noastrd, §i de atunce tocma acum, la vremea eulesului de vii, a venit dumnealui §i a zis cA den 7 buti ce a luat de la slugs noastrA, i-au lipsit dumisale vizi vedre 127. Si noi pe dumnealui I-am intrebat, acele 7 buti de cate vedre de yin le-a luat peste tot de la sluga noastrA, §i cati bani gata a dat 0 mAna slugii noastre. Dumnealui a zis cA nu §tie, §i a zis dumnealui cd-i sant scrisorile acolo la Bra§ov, 0. §i-au pus dumnealui zi cu noi innainte dumnealui Radul Vel Comis Golescul cum cA va veni dumnealui pan' in 10 sAptAmani, de ne vom isprAvi, §i ara aduce dumnealui scrisorile dumnesale, de se va vedea cate vedre de yin a luat inteacele 7 buti §i cati bani gata a dat la lama slugii noastre, §i sa mAsurdm butile cu vadra de aicea, de la ora.7, de la Pite§ti, care ,a fAcut Maria Sa VodA: cA butile care a luat dumnealui atunce, sant toate de MA Si am dat §i mana cu dumnealui cum cA se va afla la zi fdr de nicio smihteald Si de atunce pan' acum sant 12 saptamani, §-i dumnealui n'a mai venit ea sa ni isprAvhn pAn' stint butile de fatA, cA apoi se vor da butile la unii §i. 0 altii; ci va fi galceavA. Ci pohtim pe dumneata sA-i porunce§ti dumneata, de are ceva§i cu sluga noastrd, sa vie dumnealui sa-§i cate, §i numele nostru nu trabuie§te sit ni-1 poarte dumnealui, ed este ru§ine, ea noi
inteadins atunci la zi, and s'a umplut 3 sAptAmani, ne-am aflat la viile noastre, ca sd ni isprAvim cu dumnealui, §i dumnealui n'a venit.. Acum astd =A data
www.dacoromanica.ro
102
N. lorga
iar ne aflam aicea, la Pitegti, cu slujba Mariei Sale lui Voda. CI pohtim pe dumnealui, numai sa vie dumnealui
pana santem si.noi aicea, ca sa ni ispravim. Ca, de nu va veni dumnealui nici acum, iata ca eu inteadins am trimis cu cheltuiala noastra ca sa facem stire si dumnetale, si, de nu va veni dumnealui nici acum, pe
urma de nicio treaba nu va fi venirea dumisale, ca. noi nu pohtim paguba prietenilor si vecinilor nostri.
Si, cu aceasta sfarsind, mila Domnului Hristos sa fie in toata vremea cu dumneata. Dechemvre 17, leat 7208 [17001.
Tot al dumnetale bun prieten si de binele dumnetale voitor si gata in toata vremea spre slujba dumnetale: Costandin biv Vel Clucer Stirbei. Cinstitului si de buna rudd si de Dumnezeu ales si nouti de aproape vecin, dumnealui marele-judet de la cinstita cetatea Brasovului, cu cinste si cu fericita sanatate si se dea. (lorga, Brafovul fi Ron:drill, pp. 38-9, n-1 7.) LXXII.
Ili e Abfizà. (Moldova.) (1722.)
fubite frate, vere Sandule, dumitale cu sanatate ma inchin. Aflandu-ma si eu acma in Mosul, irni dete Panaioti negujiitorul o carte de la dumneata, scrisa din anul 7229 [1721], Septemvrie 10.
Pentru banii ce ti-s dator, care mi-a plans inima daca
am inteles de scapaciunea dumitale, si sant bucuros sil-ti platesc, numai n'am nicio putere acma, ca m'a pedepsit Dumnezeu: intaitt cu foc mi-a ars casa, ne-
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de bolerl
1.03
fiind eu acasA, si mare pagubd am avut; acmit de
un an, mi s'a savtirsit
i
sotul, Dumnezeu sA-1 ierte,
si n'am nicio facere.
Am cersit voie de la Imp drape sa-mi Wind mosia ce am aice i sd-ti plates; si nu m'a pozvolit; ee, frate, Ind rog nu4l bAnui, cA, cu vreme, pdgubas nu te voiu !Asa, mdcar cd eu, ce-am pierdut, n'oiu mai intoarce, iar dumneata pdgubas nu vei fi de spre mine. Vdrului Vasilie incA md inchin de sAndtate, si-I poftesc sa-mi trimitd rAspuns de partea ce mi s'a fdcut mie de a unchesului CiocArlan 1, sA nu tacd dumnealui mdlcom; cd mi se pare cd eu stint cela ce 1-atn. fAcut de 1-a primit unchesul CiocArlan, nu altul, care am carte frdtine-mieu, a tut Ion, de-mi scrie cA cartes mea, a dat-o in mlina dumisale vdrului Vasilie. Bunu-i Dumnezeu, doar n'om muri toti aice, 0 cu. vreme nAddiduim pe /aria Sa Mihai-Vodd 2, sA ni facem o asezare si sti venim in tard. i sd fii dumneata sdnAtos. Din Mose, leat 7230 [1722], Aprilie 23.
Fratele dumitale Ilie AbazA, mA inchin cu sAndtate tuturor. (Iorga, Studii i documente, XVI, pp. 108-9, n-I v.)
LXXIII.
Toader Costachi. (Moldova.) (1729.)
Cinstite frate cumnate Comise, cu bund dimineata ma inchin dumitale. Cinstita frAteascd scrisoare a dumitale 1 VornicuL
2 Racovig.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
I.04
am luat pentru aceasta spaima de Tatari, si pre aid au fost si este. Ci, pentru Sultanul, vei sti dumneata ca pricina Inteacesta chip au fost: acest Sultan a fost Ca 1ga, si, neinvoindu-se cu Hanul, precum a scris Ha-
nul la Poarti, si a venit si-1 mazileasca. Dar el n'a tumblat dupi aceia, ci s'a ridicat din Cram cu 7 OHM
si cu 12 marzaci, cu oardele lor, si au venit la Bugeac, si au trimis la marzaci; cei mai multi au mers de s'au inchinat lui, iar 2, 3 marzaci au trecut peste Dunare; pe mei, bucatele lor le-a dat in prada, muierile, copiii in robie si de aid, din Bugeac, au trimis harz 1 la Poarta, de la toti marzacii, precum il pohtesc pe dansul si li fie Han, si cu .aoel harz au mers 2 marzaci si 2 sirini. Iar el s'a pornit asupra lui Giaman-Sahaidac (sic) cu vre-o 12.000 de oaste, de nu s'ar Inchina, sa-i prade, si de acolo sit meargi asupra H.anului. Ci, de 1-or da Han pe acesta, poate s'or potoli toate, iar, de nu, este cu grip.. Acestea mi le-a spus un copil din casa, care 1-a trimis Voda la Ilagasi2 cu carti, si Ilagasi este acesta al Sultanului, iar pe cel vechiu, care era pus de Hanul, 1-au dat afara. Maria Sa Voda Inca a trimis pe Vel User 8
de este langi Sultanul. Si acum s'a mai potolit si spaima; dar s'a fost speriat si marginea prea ran, cat au fost stand cu toti incircati. Eu Inca am trimis tun fecior pana la frate-mieu Vasile, c'a trecut si el acasii; ci astazi poate a nins. Ce-a mai fi, oiu scrie dumitale. Grecenii si alte sate de peste Prut s'au inchinat toate La Sultanul. Dumneata, cat poti, tot ii mai ' Rugiminte. Aga Mari'. 3 Alexandru Arnim.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de beieri
105
fmb1anze0e pe oameni, precum 0 eu aid, pan& vom mai vedea cum este cu acest [lucru]. Rimiliu plecat fratele dumitale Toader Costachi. Paraschivei mA inchin cu multA sAnAtate; Maria sA-
Tufa marine dumilorvoastre. De la Galati dacA ti-a
veni, ma. rog sa-mi scri. Cinstit fratelui mieu, dumnealui Constantin biv Vel Comis, cu multA sAnAtate sA se dea. (Ibid., pp. 133-4, n-I IV.) LXXIV.
Nicolae Roset. (1740.)
1.
Cu intoarcerea dumneaei cumnatei Catrinei SpAtaresei iatA trimit dumitale prAjitoarea de cafea, '4,ezatA bini§or in cutie. Hamurile Inca vor veni negre0t, pentru cai, nemte0e. AjutAnd Dumnezeu, peste cinci, sese zile vom sA mergem la Sibiiu, sA [ne] inchinAm MAriei [Sale] seninatului printep. Ce, acole fiind adupare mare, voiu sili in tot chipul, cA doar oiu gAsi mai pe plAcere 0 de ticnA. DupA aceasta fac §tire dumitale cA iatA, imbulzindu-mA stramtoarea vremiii, de vreme ce, cum se trAie0e pe aice §i ce _scumpete este, yeti intelege 0 den dumneaei cuirmata, am vandut dumnealui unchiului Iordache Cantacuzino SpAtarul mo0a mea den IonA§eni, pe apa Jijiei, care §tii dumneata cA-mi este 0 mie danie, iar den neamul dumnealui: mi-au dat pe dAnsa galbeni ungure4ti 100, care bani i-am 0 luat deplin 0 tocma, dupA cum aratA zapisul mieu la mAna dumnealui.InsA, fiindcA acea mo0e (dupil
www.dacoromanica.ro
106
N. lorga
cum imi spuse dumneaei cumnata) a fost fAcut. schimb Dumnezeu sd-1 pomeneascd teal nostru cu and
mo0e a dumnealui, 0 den pricina vremilor au rdmas 0 pAnd acum scrisorile acei mo0i la dumneavoastrd, acum dar sA le cautati, 0 sd-i dati dumisale toate acele scrisori, de vreme ce dumnealui este stdpan
acelei mo0i, cd nice s'ar fi caut altul, fiind jar de la neamul dumnealui. Ce dar vA poftesc, Mr& de alt cuvânt sau prelungire sd-i dati scrisorile, ca sa nu ma supdr, de vreme ce i-am vdndut-o cu toed voia mea, §i am luat i toti banii. Contesa mea, cumnata dumitale, se inchind dumitale . cu frAteascd dragoste, rugAndu-vd den cer toate cele fericite. Dumneaei cumnatei
rugdm fericitd sdnAtate; pe nepotiea ZmarAgdita dulce o sdrutdm, 0 iar rugdm dumitale de frAteasca 1i
cdutare.
P. S. Jar dupa. frAteasca imbrAtipre. Ceia oe in trecutele zile cu-frateascd confidentie" am scris dumi-
tale asupra halului mieu, iar ti le aduc aminte, 0 te rog sd le socotegi frAte0e §i cre0ine0e, nAdAjduind cd nu mA veti socoti nice pa mine de tot instrAinat de
cele pdrinte0i, de md cunoa0eti de frate, dupd cum 0 cu dreptate este, §i strAmtorarea halului mieu trebuie
a vd pricinui fraternam compassionem", ca, sA nu-ti dai pricind de a intArAta dreapta Celui de sus. Si Luta de supdrare, 0 md rog de rdspuns fArd de zAbavd. Scumpetea de pe aid §i ce fel mA lupt, vei intelege mai pe larg de la dumneaei cumnata SpAtAreasa. Cinstitului 0 al mieu prea-iubit, dumnealui fratelui. Constantin Roset, Vel Vornic, cu cdzuta cinste 0 fericitd sAnAtate. La Ia0. Bra§ov, Maiu 2 :tile, anal 1740. (Ibid., V, pp. 56-7, n-I 256.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
107
2. (1740.)
[A primit §eizeci de ughi], rama0ta pretului de pe mo0e, care am vandut dumitale, 0 MCA trimit -dumitale 0 zapisul. Contesa mea, cumnata dumitale, mu1 -
tume0e foarte de neuitare, 0 se inchina cu frateasca dragoste, 0 dumisale nepotului Constantin' ii rugarn, fericita sanatate. $i multumesc de ciubuc, 0 mai rog §i de ceva tutun basma-ghiubec". $i dumnealui Inca, sa-mi porunceasca ce ar pohti denteacoace, 0 voiu face datoria.
P. S. Soro, ma rog sa nu ma uitati cu vin mg. de Cotnari...
Brasov, Avgust 19 zile, anul 1740.
Cinstitei 0 prea-iubitei mele ca o sera, dumneael verei Catrinei Papanitei, Cantacuzenei, cu cazuta cinste, la Pa.5cani. (Ibid., p. 57, n-I 256.) LXXV.
Iordacht Cantacuzino. (Moldova.) (c. 1740.)
tlucer Mardare, sanatate 10 poftim. Alta, pentru ni§te Tigani cari s'au dat, ai dumisale Pitarului Ilie, din Tiganii Mariei Sale Mihai-Voda 2, cari §tii povestea,
0, mergand acolo, i-a luat pe Tigani 0 i-a dus la casa dumisale; dar ei acum s'au sculat 0 au fugit iar acolo innapoi. Pentru care, viind omul dumisale acolo, sa-i dai pe mana omului, ca sa-i aduca iara0 ' PAscanul, PAharnic. 2 RacovitA.
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
108
la dumnealui. Cad stii povestea cum d-ai dat, ca si cartea gospod §i ravasul nostru este la dumneata. Ci da Tiganii dupa cum s'a hotorat atunci ! Aceasta, ,si. fii dumneata sanatos. Iunie 18. (Ibid., VII, p. 327 n-I 85.) LXXVI.
Barba VAcarescu. (1749.)
Cinstitilor gi ai no§tri buni prieteni §i vecini de aproape, dumneata doamne Closius, judetul cinstitei cetali a Brasovului, §i. la tot cinstitul Sfat[ul] dumnea-
voastra de obste, cu multa sanatate inchinandu-ma, rog pre Atotputernicul Dumnezeu ca sa va daruiasca. in viata intreaga §i fericita sanatate, invrednicindu-vh a praznui Invierea Domnului nostru Isus Hristos intru multi ani. Prieteneasca cartea dumneavoastra bucurandu-ma. am luat, si cele ee scrieti dumneavoastra, am inteles. Cartea ce ati scris dumneavoastra catre Maria Sa Vodi, prea-innaltatul mieu stapan, insumi eu o am dus InnaItimii Sale, si, de vreme ce Maria Sa este pornit spre faceri de bine si spre apararea
tuturor celor ce se umbresc supt aripile stapanirii sale, indatii mi-a dat poruna de s'au scris porunci de iznoava, atria toti ispravnicii judetelor, pentru oamenii dumneavoastra carii pogoara cu oile aid in rarA, ca sa-i epere §1 sti-i pazeasca de catre toti cadi s'ar indrazni sa li faca vre-o suparare. i Inca §i de ditra saigiii imparate§ti, la cumparatoarea oilor, sa. nu li faca sila sau sa. 11 iea fad de voia lor oile ce
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
109
le vor fi avand de praseala, ci numai oele sterpe, cele
ce au de vanzare. $i acestea iara0 cu pretul lor
si
cu bun& tocmeala, scriind pentru aceasta catre saigiii
vechilul dumisale Casap-baFi, Agai, ca sa nu-i dupa cum 0 din luminata cartea Innaltimii. Sale, ce scrie catra dumneavoastra, va veti indestula. Iar, de vor avea vre-o suparare de catra cineva, numai degat sa ii porunciti dumneavoastra sa vie sa dea jalba la Maria Sa Voda, la Divan, 0 fail de indoiala sa fiti dumneavoastra ca-0 va afla dreptatea fie§tesupere,
i acel ce se va indrazni a-i supara, 10 va lua cazuta pedeapsa. Si, iara0, la oele ce ma yeti
carele,
cunoa§te dumneavoastra vrednic a va putea sluji, cu mdrazneald sa-mi serieti, cä nu ma ferese a sluji dumneavoastrA La ceia ce-mi va fi prin putinta. Si inteacesta0 chip se va pazi buna vecinatate §i priete§ugul nostru; de care mai de treaba nu poate fi altul lucru asemenea. $i eu pururea ramaiu al dumneavoastill bun prieten, vecin de aproape i gata slug: Barbul Vacarescul Vel Vistier. Mart 13 zile, 1749. Cinstitului i ai noWi
buni prieteni i vecini de a-
proape, dumisale Closius, judetul cetatii Brapvului,
la tot cinstitul Sfat, cu intreaga sanatate i cu toata fericirea sa sa dea, la Brawv. (lorga, Brafoval ft Rom Mit, pp. 378-9, n-1 14.) LXXVII.
Ienachi Cantacuzino. (Moldova.) (1780.)
1.
Cu frateasca dragoste ma inchin dumitale. ma acum nu ti-am scris, ca lucrul umbla ingaimat, gi in tot chipul cere, i nici el nu §tie ce cere: Care la toate
www.dacoromanica.ro
110
N. lorga
m'am primit, 0 deosebit cA 0 Ecuj MAria Sa Vodd am avut vorbA, 0 ca la un duhovnic m'am ispoveduit,. 0 mi-au adeverit cum capul lasu-I, 0 judecatu-ne-am, 0-au pus pe GAlAteanul 1 §i pe Roznovanul de i-au
zis 0-au dat izvod ce cer, §i am primit. Si, vAztind earn primit, au intors, 0 numai deck Cer mo0ile de la Cernauti, sti i le dau de istov. Care i-am rAspuns cA nu i li voiu da: cum 0 lui VodA, la vorba ce am avut, i-am spus cA nu i le voiu da nici de cum; 0 acum, astAzi, mAni, se alege. Dumneata, cele ce ti-am
scris in [scrisoarej, dumneata le mistuie0e in Cordon 2, unde-i §ti, cum 0 scrisorile pe mo0i ce ti-am dat; 0 nicio grijA sA n'aibi, cA, orice mi s'ar intfimpla, de la mina dumitale nu se vor lua, cA-s puse anume,
0 la preconsinvol 3, 0 la diatA; 0, te vor 0 intreba sau de ti-or scrie, sA zici cA scrisori n'ai luat. Si [chiar] de acolo, 0 orice vrei sA-mi scrii, foarte cu .om ales 0 cu tainA, §i nu prin mrtna vdtafului mieu. Iulie 21.
Fratele dumitale I. Cantacuzino, SpAtar. La nepotul Ienachi Canta este sA se dea. (lorga, Studii fi documente, VII, p. 229, n-1 84.) 2. (1791).
CAtre cinstitul mieu pArinte, flumnealui bade Iordachi Cantacuzino, biv Vel Vornic. CinstitA pArinteasc4 scrisoarea dumitale cu multA liasca. plecAciune primind, lAudAnd numele Ziditoru1 Egumenul de Galata. 3 Bucovina, dupa cordonul sanitar tras la anexare. 1 Foala de zestre.
www.dacoromanica.ro
Scriseri de boied
111
lui pentru a dumneavoastrA intregime prea-fericitei sAnAtAti. Sir pentru cele ce mi se poruncesc de dare dumneata, pe larg intelegAnd, WA, dupA poruncA, am trimis rAspuns. Si anii dumitale de la prea-milostivul Dumnezeu indelungati pi prea-fericiti. 1791, Avgust 27, (Ibid., p. 245, n-1 144.)
LXXVIII.
Stan Jianu. (Tara-Romdneascd.) (1785.)
1.
...Moartea prea-iubitului 0 procopsitului pi inteleptului mieu fiu Zamfir . . . Focul ee arde apururea in . . . ,Mie tot mi se pare cAci este in vis acest foc ce m'a cAlcat; imi pare cA este dus in vre-o calAtorie sau in vre-o slujbA, de nu-I vAz innaintea ochilor miei, iar, ctind imi vine ctite-o scrisoare de la vre-o rudenie sau de la vre-un prieten, de mangAiere, pi-mi scriu de mAngiliere, cunosand cA este adevArat focul ce m'a cAlcat, imi aprind focul jalei . . . lip fi pohtit, pentru pAcatele mele, sA mil fi pedepsit Dumnezeu ori cu pagubA de a pierde tot ce am, ori mie
inima meIa,
sd-mi fi dat patimA de boalA, sA. pAtimesc pAn' la sfAr-
pitul vietii mele, in scArbe pi dureri, pi sA fi trAit rAposatul, cA, la lipsa ce m'ap fi aflat pi la durerile bolii, m'ap fi chivernisit pi m'ap fi mAngAiat dupA lutelepciunea ce avea. Numai, neputând intoarce focul
ce m'a cAlcat, zic pi eu cA: Domnul a dat, Domnul a luat,
pi poate fi cA va Dumnezeu la sfArpitul mieu
sA n'am nicio mAngAiere, ci la el imi era toatA nAidejdear, . . . pi vrAjmapii miei vor fi la mahnire, 0
www.dacoromanica.ro
N. lorga
112
vor zice de ce si nu patimesc eu dureri de lipsa de boala pentru pacatele mele; ci se intampla moartea lui Mt vreme 0 fara pricina -de moarte, ca, funds
sanatos, vrand sa fie mai san4tos, s'a iwlat de un becisnic doftor ce avem aici, 0, din d9ftoriile ce i-a dat, la noua zile I-am ingropat. Oh, oh, te foc m'a calcat! 16 Aprilie. (Ibid., VIII, p, 11.) 2. (1786.)
...Pentru cinstea boieriei Postelniciei, ce m'a miluit
Maria Sa Voda, ca, in0iintare luand, ati avut mare bucurie, facandu-mi oratie ca sa traiascit Maria Sa Vo.
da 0 eu sa ma invrednicesc 0 la alta cinste, mai
mare..., 0 eu rog pe milostivul Dumnezeu ca sa tr.& iasca Maria Sa Vocla, sa-1 avem Domn 0 stapan pin& la adanci batranete in luminat Scaunul Mariel Sale, cu norocire.... Pentru ci aoeasta cinste este mare bolerie, din protipendada, 0, tracer ca din protipendadA, este al doilea dupa Vistier-Mare, dar mai inainte vreme, la Domnii trecuti, aceasta boierie o avtau boierii greci din cei mari, feciori de capichihaiele gi gineri de capichihaiele, cei caH era tot omitrul 1 in mani-li:' care Maria Sa raposatul GrigoreVoda 2 pe dumnealui Banul Hrisoscoleu din Postelnic 1-a facut Ban-Mare, 0 Maria Sa Mihai-Voda cel Mean' pe Hiposatul Postelnicul Ianache Muruzi, tatal Dvornicului Muruzi de la Bucure0i, din Postelnic 1-a facut ler Ban (precum
0 alp Domni asemenea), 0 apoi iar pe dumnealui ' Toate trebile. 2 Grigore Matei Ghica. ' RacovitA.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
113
Banul Hrisoscoleu Maria Sa Alexandru-Voda Ghica din Ban-Mare 1-a facut iar Postelnic, iar, din boierii greci, cei mai multi, din Postelnici dragomani §i apoi Domtn.
aceasta boierie, cum 21C, o aveau numai boieri grad, Hind Ia Tarigrad cea mai cinstita boierie, §i aici
in tara cu toata puterea, iar Maria Sa Voeld, ca un miostiv Domn §i. stapan, nu deosebeste pe boierii greci dintre boierii pamanteni, nici pe boierii Tamanteni dintre boierii greci, ci voieVe ca sa fie toti de o ob§te, *I pe cei vrepici 5i credincio0 boieri greci i-a cinstit cu borerie din boieriile pamantenilor, precurn pe dumnealui Postelnicul Ralet 1-a facut Vel Logofat. A§a §i pe boierii pamanteni, li-a dat boierilor Grecior, §i, din boieri pamanteni, pe dumnealui Dinu Filipescul, din Cluciar haleal Postelnic, §i. pe dumnealui Scarlat Ghica, fiul dumnbalui Banului Mica, din Clucer §i Aga iara§i paia2 Postelnic, ca §*1 pe mine (vrand Maria Sa ca dr nu se deosebeasca nici partea Craiovei de Bucure§ti), pe dumnealui Clucer Gianoglu din Clu-
cer pia, Spatar, pe mine, din Paharnic paia, Postalnic. Eu, dupa trebile ce aveam la Bucure§ti, dupa ce m'a cinstit Maria Sa cu boieria, mi s'a facut §i tain de cheltuiala §i. alte icramuri 3. Hotararea imi era sa §ez, nu numai CrAciunul sa-1 fac acolo, ci §i Pa§tile, dar, intamplandu-se o trebuinta aici la Craiova, m'a
pornit Maria Sa Voda, cu mehzil 4, de am.. venit, §i,
pana and va fi voia Mariei Sale lai \WA, ma aflu aid la Craiova. Craiova, 28 Dechemvrie 1786. (Ibid., pp. 12-3, n-1 57.) i Actual. 2 Fost. 3 Onoruri.
4 Potti.
www.dacoromanica.ro
N lorga
714
LXXIX.
Gherasim Cantacuzino. (Moldova.) (1792.)
Cinstità §i a mea ca o flicA, dumneata nepoata Mariuto Vistiereasa, cu parinteasca dragoste ma, inchin dumitale.
Scrisoarea dumitale am luat, 0 de sanatatea damnpavoastrd m'am bucurat. Cele ce-mi scrii, am inteles, 0
pentru ca ar fi zis Norsis Haivaz Armeanul cum cd ni0e mazili ar avea a trage parti din mo0ile de la Cernauti, cu scrisoare, eu tiu cd mo0a U0hlibii este ba0ina mironeascd f, care este ardtatd intdiu la in . parteala veche din zilele lui Vasile-Voda, i intealta impartealli ce s'a fdcut mai pe urma; ci este iscdlitd de noi, de neamuri, 0 de ajti boieri mari incredintata. .0 nu are nicio pricind; iar la mo0a Malitinita a. fost o pricina eu un Mihalachi Cracalie, pe care 1-am avut 0 sluga, carele, luand o fata din casd de la ma.tu§d-mea
Ileana Joroaia, a jaluit intdiu aice, la Domnia lui Grigore-Voda Calimah, aratand cum cd fata ce-au luat-o
din casa matud-mea este dreaptd fata mdtqd-mea, iar nu slujtilcd. Dar eu u'am §tiut; apoi pe urmd s'a dovedit ca. a fost facutd in saracie 2. Cu toate aceste, dupd judecdtile ce-am avut cu dansul, atat aice, cat §i in Cordon, la Nemti, prin vechil ce-am trimis, 1-am ramas din judecata, avdnd scrisori, ispisoace domne0i pe mo0a Malitinitii, i, dupd hotararea jude-
edtii ce s'a dat, este trecut 0 la protocol, Iar, de-au ' A Iui Miron Costin. 2
Natural&
www.dacoromanica.ro
Scrlsori de bokri
rdmas niscaiva hotarnice a mo§iilor
115
U§ihlibii §i a
Malitinitii la Butura §i. la Mihalachi Cracalle, fiindca
ei au fo,st vechili la hotarat, acele nu prind loc nimica, cd nu sant pe .numele lor facute. Dar mie mi-a spus Norsis cat iii.5te hotarnice ce-au fost rdmas la dan§ii, le-au dat la rdposatul nepot Ianachi. Sii cu aceasfa ramaiu
Al dumitale ca un parinte: Gherasim Cantacuzino.
92 (97?), Ghenarie 9.
CinstitA a mea ca o flied, dumisale nepoatei Mariutei Vistiaresel, cu parinteasca dragoste sa se dea: la Horodniceni. (Ibid., VII, pp. 245-6, n-1 148.) LXXX.
(I795',)
(lanachi Cantacuzino Vistier catre al mieu iubit ca un frate §i cumnat", Lupul Bal biv Vel Spdtar.) Boa la intru care ma aflu de 30 de zile patimind la pat supt obial, m'a adus tocma la starea cea mai de pe urma, unde nu sant vrednic din pat a ma mi§ca. Cordonul Kind inchis, a veni doftor aice nu se poate. La la§i, la Smiltu am trimes §i I-am rugat destul. §i n'a primit sd vie. Eu, ca sa ma urnesc din pat, nu pot, la starea ce-am ajuns, pentru ca sA viu la Ia§i, sa md caute doftorii. Iata cA a ramas aicea sa pieiu necautat. Pentru numele lui Dumnezeu mA rog, frate, fa mice chip vei ti, §i doar vei putea sa-mi tri' 26 Octombre. 2 Schmeltz.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
116
miti pe unul din doftori: Volfi 1 sau 5miltu, iar aItul nu, si sA4 plAtesc cu toe& multAmita pentru osteneala
ce va face. Iar, daca vei vedea cA nu va nici unul dinteamandoi sA vie, atuncea mA rog IA rugAminte cAtrA prea-Inntiltatul stApAn ca sA aibA poruncA unul dintr'acestia sA vie sa mA caute, i sA-i plAtesc oricAt
mi-a cere. $i, pentru plata menziluluip cu care are a veni doftorul, cAt va fi, se va da de la trimisul acesta. Numai mA rog, cu un ceas mai innainte sA poatA proftaxi 2 doftorul aice. CAci acum vAd cA s'au Dumitale ca un frate i slugA: Ianasfarsit toate, chi Canta Vistier. [Autografl Baa la este tusA cu vAtAmarea plAmA-
nilor, sir cum m'ar putea aduce la stare ca sA pot CA aice este peste mana.
merge acolo sA mA caut, (Ibid., p. 257, n-1 127.)
LXXXI.
Barbu Stirbei. (Tara-Romaneascd.) (1796.)
1.
AlAta prieteni de multi si prietene am fAcut, cat nu pot sA.t: spuiu: asa trAiesc chiar ca chnd a fi acasA! CA, duph ce merg la Muffin& de beau apA, unde stint cinci-sese sute domni i doamne, cantA musica panA ispravim apa, apoi facem spatiri pe la gradini, unde sfmt asemenea musici. Zic dumitale ca savt traiu n'am
trait de and sant! Este un inbasador de la Spania, f
'
Andreas Wolf, care a ssrls Beschreibung der Moldnu. Sosl.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
117
de la care am cunoscut multa dragoste: zice ca sa ma duc cu dansul la Dresna 1, unde este el inbasador; destul ca eu am gand sa. ma duc pan& la Lipsca. Numai ma rog, chir Hagi 2, numai dumneata sa 0ii, sa
nu se faca vre-o vorba, ca sa se auza in tara, 0, ce auzi dumneata din tall, mice, inFtiinteaza-ma, ca RI §tie 0 eu... Imi scrie Catinca cii la trei scrisori n'a
primit raspuns, 0 eu pe toata saptamana ii scriu; ci nu .0iu ce este pricina... Mult se mita de portul nostru, dar li 0 place... Eu, de ma voiu duce la Lipsca, voiu lua bani de la Difur 2, ca am trebuinta acolo, de targuit... Caralspat 4, 12 Iunie 1796. (Analele Academiei Romdne, XIX, pp. 221-2.) 2. (1796.)
Aici sant mai multi de opt sute de printipi 0 printese: am 0 facut prietepg mai cu toti. Mane m'a 0 poftit la masa un anbesador de la Igoania, qi multa dragoste imi arata omul acesta, incat, unde voiu fi, trebuie sa vie, la mine. Si, cum zic, petrec foarte bine, nelipsit sant de la comedii 0 de la baluri cu -dan0i, pentzu ca 0 ma poftesc. Carti nu joc, te ascult; macar ca nimeni nu jolla pe aici cUti. Aiqi este 0 Exelentia Sa- fetagumaister Ghiur4a1es5, care a fost la Tara-Romaneasca; am facut prietepg, 0 ' Dresda. 2 Hag; Constandin Pop, mare negustor In Sibilu. 3 Dufour. 4 Karlsbad. 2 Feldzeugmmeister Wallis.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
118
prea mult m'a laudat la altii printi, earl sant din toed lumea. Cu toate cA mA cam discolipsesc [ = am greu-
tate] pentru limbA, a nu stiu, dar stiu catevasi tal cu tAlmaniu imi este deAul. ...La dumnealui doftorul Molnar1 sA-i spui, ma TOg, cA mA inchin cu frateasca .dragoste i foarte ii multamesc de recomendatia ce mi-a fAcut la Madama 2, cd foarte am tAmas multdmit, in vreme ce am cunoscut mare evgheiieneste,
nie 3,
di nu este sAptlimahA a nu ma cerceta cu
scrisori de la Praga, arc!, la CarAlspat, i, la dcamna unde am sezut, mA rog sA-i spui cA ma. inchin cu sariitate, precum si la domnisoara. (Ibid., p. 223.) LXXXII.
Iordachi Roset Roznovanul. (Moldova.) (1821.)
Preaosfintite Mitropolit 4, cu cea mai adancA pledciune aduc sArutAri blagoslovitoarei dreptei Preasfintiei Tale.
Incredintandu-mA fArA indoke de nota ce Consulatul Rosiei pAnd in ceasul acesta va fi i dat, cred i dupA dansa neapAratA urmAtoarea ridicare a acestui Con-
sulat, pe de o parte am judecat ate se pot intampla in, urma acestora, pe de altA parte cA poate ti fAra. a voi eu sA fi avAnd dusmani, nebAgati in seama, cari sa se ademeneze de o vreme ca aceia i sA culoan, - scriitor i profesor ardelean. 2 Sora liii, d-na lagie, din Praga.
Nobleta, amabilitate. Veniamin Costachi.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
I 19
teze mult asupra mea. Cu cat m'am gas4 pe mine, am purees, neiertandu-ma vremea nici- mai mult a Iua, nici vestire frajilor miei simpatrioji 0 prietini a li da. Cu toate acestea, de §i silnica, pentru aratatele pricini, a fost departarea mea, insd nici de ,cum nu m'am deslipit de iubirea Patriei, nici de simpatriojii miei, carora, 0 mai ales anume dumisale Vistierului Sandul Sturza, dumisale Logofatului Grigora$ Sturza, dumisaleLogofatului Iordachi Carita, aducandu-li, ma
rog, multe frajeti inchinaciunit nu mai putin §i dumisale Logofdtului Constantin Ba4, bine incredinjaji vA
poftesc sa ramaneji ca, nu numai incheza§luirea cea prin sfinte legAturi, data de mai innainte, dar 0 acum altele noua nu vor §terge din inima mea iubirea Patriei §i pana la cel mai din urma pont lucrarea pentru binele ti 0 a impreuna-patriojilor miei, precum aceasta, din minutul ce am ajuns aici, la carantina, o am pus in lucrare. Atat numai ma rog Preaosfinjiei Tale ca sci araji dumiorsale boierilor ca, de vor socoti dumnealor de ceia ce vor gasi cu cale a lucra intra aceasta, sa ma noroceasca 0 pe mine cu in0iintare, ca, pe langa a dumiorsale lucrari, sA unesc §i eu pe a' mete Preaosfinjite, casa mea a ramas cu toate cele intr'insa in apararea lui Dumnezeu; pentru aceasta dar ,rog pe Preaosfinjia Ta ca, daca Serdarul va arAta cerand loc acolo in Stratenie 1 itt vre-o baFA,, sa binevoie§ti a porunci sa e gaseasca un Doc sigur spre a
se awa, ca sa nu rani'aie a se face ca0ig celor ce spre jAcuire, oameni Vara cApataiu, amintere numiji crai. Aceste vestind §-i rugandu-ma, prives
1 Biserica cea veche a Mitropoliei.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
120
Raman al Preaosfinjiei Tale plecat fiu sufletesc sl osArdnica sluga: Iordache Roset, Vistiernic. 1821, Mart 19.
P.- S. MA rog sa mA norocesc i cu rdspunsul Presosfinjiei Tale. (Erbiceann, Istoria Mitropoliei Moldovei, pp. 107-8, n-1 CIV,) LXXXIII.
Iordachi DrAghici. (Moldova.) (1821.)
Cu plecaciune ma inchin dumitale.
Am primit mai intaiu prea-dorita dumitale scrisoare, acea trimeasa de la slobozie, IncA aflAndu-ne In carantind. Si, vdzand cele scrise, atat catra mine, cat si catra dumnealui Vistierul Roznovanu, pe lAnga altele i pentru niste nelegiuite lucrari a' unor invajaji intru aceasta, de atunce as fi facut raspunsul cuviincios, dar, nestiind unde vei putea fi par' la primirea acelui raspuns, i ingrijindu-ne ea sA nu cadA, dupa sta-
rea drumurilor de astazif primeste acum rAspunsul si muljAmirile noastre pentru o asa delicata. indatorire, pentru care vom fi cunoscatori, impreuna cu pArintele Mitropolitul. Ci mi-au spus cd i Preaosfinliel Sale i-ai scris pentru totnauna. Si aceasta din partea mea,
numai pentru ca dumnealui Vistierul Roznovanu s'a pornit astAzi pAr' in ziuA ln Chisin Au, salt. Am primit i acolo douti scrisori trimise din caran-
tina Leovei, din 5 si din 9 a' acestei luni, tocniai ieri sara, la 22 a' lunii, in plicul dumisale Aftanasie Artin6; aratAndu-mi numitul ea intArzierea a urnlat din pricina omului ce 1-au fost trimes atunce cAnd au
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri
121
Wet cartile; care, pierzAndu-si calul pe drum i, dupá cAteva zile ee 1-a cAutat, negAsindu-I, s'a intors in-
la Leova. Jntelegand dar cele intru aceste, Hispund, intAiu, in pricina
napoi pe jos, cuprinse
i
iarAsi
trecerii vitelor din Moldova in ceasta parte, ca., asemT nea interes avAnd i noi aicea pentru vitele noastre, dupti lucrarea ce am fAcut la Gubernia din ChisinAu,
prin Exelentia Sa gheneral Namvroschie, tot ce s'a isprAvit este aceasta, ca vitele maH, adecA: boi, vaci, iepe i cai de herghelie, sA nu facA nicio carantinA, decal., in trecerea lor in iasta parte, prin apA, spAlAndule bins, sA fie slobozenie a le duce unde va voi, spre pAsune. Iar oile sä facd neapArat 14 zile carantina in ocol osebit, unde si le hraneascA stApAnul cu fAnul sau cu iarba, i apoi sä le sloboadA. Dupd care hotA-
rani mi-au spus cA s'a trimes poruna de urmare gl cAtrA espectorul de acolo, cA vitele acestea, ea un tamazliic boieresc sau negutitoresc, nu au A se opreascA la intoarcere in urmA; insA urmeath a lua adeverinta cantoriei de acolo, adeveritoare ci au a petrece pentru vreme in Basarabta, i arAtAtoare de numArul si felul fiestecArora. Al doilea, cA, de vreme ce dumneata acum ai implinit zilele carantinei, de prisos
am socotit scoaterea recomandatiei espectorului de aice cAtrd acel de acolo pentru inlesnirile dumitale, mai ales aflandu-se i supArat de pAtimirea boalei sotiei dumisale. Iar cAtrd dumnealui Aftanasie Artinto. latA re.comandatia mea intocma precum- o ceri; care va prinde loc ca i acea din partea lui chir Costachi Papazoglu. Si, al treilea, pentru aflarea fiului dumitale si a Slugerului Grigore, de au trecut la Cern:14, sau
ba, Wept sa vie omul mieu, Gheorgbitar ci §ede in
www.dacoromanica.ro
122
N. lorga
Dorohoiu, pe care il voiu indatora ca sd Gerceteze §i sa md in§tiinteze, ca sd fac cunoscut dumitale. Cred di, pe ltIngii mfthniciunea incunjurdrilor noastre,
ni-ag mai adaos §i nenorocirile dumneavoastrd, ce ni ipsemnezi. Nu §tiu dacd §i acolo este vrednica de jele privire care aice urmeazd pe toatd ziva §i ceasul, cu tremea bájeniilor nenorocitilor patrioti, iar mai ales a stirdcimii, lipsiti §i isterisiti de toate, incilt unii pier de foame pe ctimpii, femei ingreunate au ndscut WA mo4A, si au murit §i ele §i pruncii, 4i cdte alte vrednice de jele lucruri. RAmdne ca mila cereascd numai sd prefacti lucrurile, ca sa. ne putem invrednici la urma noasträ in lini§te §i sigurantie, §i. sd ni fereascd, pe ran-
g& altele, orgul lqii de spre vre-o ar.dere. De care md tern foarte daca. eteriVii nu se_ vor trage din Ia§i mai innainte de sosirea o0iIor otomanice§ti, ci se aud
cd au sa vie,
caci de spre acqti din partea a-
ceasta 1 par' acum nu se vede niciun fel de plecare a miFdrii. i crede-md in cuget cd nici §tiu, nici pot sd-ti, dau vre-o ideie de cele ce pot fi. Iar, luand cea mai mica lumina. mdcar a *e unei mi§cdri, indatd cu innadins om voiu inparta§i pe duthneata: sa §tiu ins& numai unde ii sti te apzi cu §ederea, dupd ie§irea dip carantind. La 14 a sosit ieri cneaztil Iordachi Cantacuzino, tu o soma de o§tiri, greci, trimei. de Ipsilant, cu proclamatiile sale impreunti, cd este ortinduit in locul sau la Moldavia, indemnând §i sfdtuind pe toti ptimantenii ca sti se intoarcd la urma lor §i sa-i dea ascultare §i supunere. Apoi, -de e§ti trimis sau fugar, vrernea a arAta-o. Dumnealuf SpAtarului Gavril Iamandi poftesc sa-i 1 Rqii.
www.dacoromanica.ro
Scrisod de boieri
123
arati fratestile mete pleaciuni I cele in pricina vi? telor; asernene i tuturor boierilor barlddeni, d: cad a3 vrea otturne sd gtiu eine sant acolo. Iar dumisale Agdi Parra& i Negri poftesc sa faci bine a ardta din partea dumisale Vistierului Roznovanu parintegtile ini ca-1 roagA ea sa-i faca a ecthesis 1 de toate intamplArile, de la despArtirea din Iagi gi pan' nu intrat in carantind, cum gi de origice gtiiinti mai are; care sa. o trimeatA drept aice, fiindcd mi-am lAsat innadins om ea sa-1 rdpad dupd dumnealui cu
chinaciuni
acea relatie. Si foarte mult Ii va indatori, cAci, de rear fi fost graba pornirii la ChiginAu, era sa-i scrie insugi dumnealui, predum ii vd marturisi cumnatul dumisale Iordache Donici, ce era de fatd. Si, osebit, fiindcA aice se aude, despre eterigti, ca i Galatii ar fi ocuparisiti de dangii gi in Focgani ar fi lasat un trup de ogteni greci cneazul Cantacuzino 2 iar, de spre Nemtii Aghentiei, ce stint cu droaia aice in Carantind, din potrivA, i ca in Focgani se afia peste 1.500 Turci, cum gi in BArlad ca vr'o surd, dupA adevdrate gtiinte ce au cu innadins veniti de acolo, care aceste dumneavoastrA Le puteti afla mai cu lesnire
la Leova, fiind mai cu apropiere, poftesc, gi pentru aceste i pentru orice alte a1Ari, sa faci bine a-mi da
o deplinA gtiintä, cu cat se va-putea mai in grabA. Cu care ma yei indatori i pe mine 0 pe ceialalti foarte.. Fiind al dumitale slugd credincioasA, 821, Maiu .23. Iordachi DrAghici SpAtar.
...al mieu mai mare, dumnealui arh. Vornicului Alecu Calimah, cu plecAciune, la Leova. (Iorga, Documentele Callimachi, II, pp. 61-4, n-1 138.) Expunere. 2 Gheorghc. I
www.dacoromanica.ro
124
N. lorga LXXXIV.
Costachi Conachl. (Moldova ) (1821.)
Preaosfintite, Dumnealui Vistiernicul prin jurAmAntul Sfintel Troite
sfAtuieste pe Preaosfintia VQastrA a sta pe loc sau a merge la mosiile Slatinei din Tinutul Hotinului, iar a treee hotarul nici de cum nu gAseste de cuviinta. Asupra acestui sfat a fAcut strasnice jurAmAnturi ea-0 voroveste din durere.
Iar apoi, din partea mea (dacA poate fi
primitA
sfAtuirea), zic cA, de vreme ce cu bunA seamA Turcii se suie spre Iasi, negresit, ori trebuie sA vA cheme la Iasi sau ba. De nu veti fi chemati, foarte bine, far. de veti fi chPmati, este de primejdie a vA afla In granita nemtefiscA, pe eat *tim ale Nenflifor urmAri la acest fel de cneri. Pentru mergerea la Slatina, dacA va fi adevAratA cAlcarea mAnAstirii Bistritel de cAtrA eteristi (precum se
voroveste pe aice), apoi va fi de primejdie a merge la Slatina, iar a intra in Moldova fArA boierhnea toed de acolo, cu toate a' for% este si mai fArA cuviinta. Aceasta socotesc, aceasta arAt: poate gresesc, si rdmane la intelepciunea Preaosfinfiei Voastre si la Dumnezeu sA vA lumineze. 0 notA ce s'a ivit in limba frantuzeasca din partea lui Langeron cuprinde cum cA, dupA instiiintarea ministrului 1 Stroganoc se vesteste tuturor negotientilor 2 ca sail lea mAsuri de overlie lor, 1 La Constantinopol ; al Rusiei. I Negoclants, negustori.
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de boieri
125
pentru ea guvernamantul 1 turcesc nu mai paze#e
nicio masura in purtarile sale. 0 scrisoare a lui Tigard din Odesa veste#e ridicarea la Sultan-Baiazet2 a familiei # a tuturor Grecilor calimahicegi 3, cu calca-
rea casei # pradaciunea de astazi a averior lui Tigarb.: pablicatia lui Langeron arata ca instiintarea hd Stroganof este din 29 Maiu, adepa cu doua zile in urma ridicarit CalimaheOilor, ce a fost la 27 Maiu. Eu inei nu pot da crezare acelei hartii tiparite: intaiu cl n`a putea in tart a face publicatii frantuze§ti in textul rusesc, at doilea, ea trebuia asemenea in#lintare sil fie &gra Inzov4, ca sa publicariseasca # Exelentia Sa, fiindca # in Ismail # in toate porturile sant negutAtori corespondenti # tovartt# cu multi din Tarigrad.. Chiselef (adeca al doilea dupa Vinchenstein)5 vine astazil in ChiOnau, # zic ca trece la Sculeni. Al Preaosfintitei Voastre-fiu sufletesc # sluga. Conache.
fat 12, 1821. (Erbiceanu, 1. c., pp. 134-5, n-1 CXXXVII.)
LXXXV
Teodor Ball; LogofAtul. (Moldova.) (1821.)
Cu Hasa pleaciune inchinandu-ma, sarut blagoslovitoarea dreapta Preaosfintiei Voastre. ' Gouvernernent, Guvernul. ' Moseh0e4 din Constantinopol. a Din familia kd Scarlat §i lancu Callimachi.
' Generalul comandant in Basarabia. 6 Wittgenstein.
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
126
Am primit mult mie doritA arhiereascA scrisoarea Preaosfintiei Voastre: s'a umplut sufletul mieu. de yeselie bucurAtoare pentru intregimea sAnatatii Preaosfin-
liei Voastre. Am suspinat din adâncul inimii suspinare zdruncinatoare, cetind parastisireal pAtimirii vred-
nicilor de jale si de tanguire ticAlosi pArinti si norod patriot. Acestea prefAcAnd urcarea ochilor miei,in i tipArindu-mi in gand in loc de bArbäti2 suspinuri, multA vreme am 'lines fArã glas. In ur-
lacrAmi
mA, ca dintr'un vis desteptAndu-mA, am laudat, laud si voiu lAuda pe imputernicitul Dumnezeu, pe acel
ce Inca ne iubeste, ne umbreste, ceartd si se milostiveste, nu ne-a pArAsit pAnd in sfArsit. Nenorocitele intAmplAri ne-au gonit din prietena si iubita Patria noastrA, ne-au pdgubit fo&te: rALAcindu-ne ca oile: am pierdut mangAierea petrecerii i o-
dihna. A fost insA pe dreptate cereasca rnAnie pornitA a3upra noastrA, pentru pAcate. SA nu ne desnAtlAjduim, nici sA pierdem bArbAtia sufletului, cAci,
priin nAdeide i rAbdare, de -si pAtimim, ne vorh mAntui, i vom birui toate nenorocitele intAmplAri. Eu
mA aflu in vrAsta bAtrAnetelor, cuprins de slAbiciune, in casA si loc strAin, lipsit de odihnA, isterisit de ve-
deH si de sinanastrofia 2 iubitilor patrioti, impins de valurile nestatornicelor vesti: 0 parte in bucurie i zece in mAhniciune. Ce-mi rAmAne a face? SuspinA, sjlflete, zi ceia ce ti-a mai rAmas. Dumnezeu:e, urnbreste cu mila ta ticaloasa tarA i sAnAfatea doritilor patrioti, ca sa vedem multa ta milostivire prefAcAnd acest rAu in bine. 0, cAt de norociti vom fi atunci, 1
1 infAtiwea. 2 Societatea.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boiell
127
afliindu-ne in doritul bine, 0iindu-ni gree1i1e terse de cereasca Pronie i depringi intru toate intâmplärile!
Dorind. din tot sufletul, zic: sä ne vedem sdnäto0. Fiind al Preaosfintiei Voastre fiu sufletesc i supusa. slugä, Ba ls Logoffit.
'821, Octomvrie 6; Chi0ndu. (ibid., pp. 167-8, n-1 CLXXX.)
www.dacoromanica.ro
ADAUS (Scrisori nota si lAmuriri)
www.dacoromanica.ro
I.
Barnovschi Pdharnicul. (c. 1601.)
Dumnealui Bdrnovschi Marele-Ceapic vä scrie inchinaciune de multä vial& §i sdndtate prietenilor no-tH buni, prea-iubiti 0 prea-pretuiti, dumneata parcdlabe de Bistrita 0 dumneata, birdule tot de acolo 1. Dupd aceasta dau §tire dumilorvoastre de rdondp1 a ne0e fuH §i tälhari 0 fdcdtori rei, ne0e Sdrbi ce-au fost la Mihai-Vodd mainte §i s'au inchinat apoi la
Le0. lard, çand este acmii, ei s'au sculat de-au fugit din Tara Lwascd. Dacd au trecut in tara noasträ, ei au luat tot prin munte pand la Cdmpulung. Deci, noi, dacd am prins de veste, noi am mirosit dupd 'n0i. Deci, cdnd am sosit la Ciimpulung, ei intra' in munte; deci nu li-am putut strica nemicd. Si au graft oameni Le'i no0ri cu ddn0i; deci irau intrebat ce oameni stint 0 unde mdrg, §i cum li este voia. Ei au zis oft mdrg sii slujeascd la Jicmon1. Deci eu va dau §tire dumi-
lorvoastre, foarte sd vd paziti de ne0e dud ca qtia, Ea nu-i credeti pand nu yeti vedea adevdr incotro ' Partea aceasta, in slavone0e. 2 Sigismund Sathory.
www.dacoromanica.ro
132
N. lorga
mArg §i cum li este tocmala. De aceia dam stire d-voastra, si sa fie sanatate de la Domnul, amin. Scriem prietenulul nostru, dumnealui parcalabului din Bistriti si d-voastra, biraul tot de acolo. (Hurmuzald, XV, p. 779 ; partea cu litere negre, din s1avone9te4
II.
Dima Portarul. (c. 1601.)
AdecA eu, Dima, Portar de eetatea Sucevei, scriem multA pace V sAnAtate de la Dumnezeu la bun prietenul MAriei Sale Domnul nostru V *al nostru, la dumnealui marele birAul de BistrilA V la to[i domnii de acolo, sti fill dumile-voastre sAnatoV §i veseli, cu to[i oamenii dumilorvoastre. Alta, dam Vire dumitale, fratele nostru mai mare, birAul de Bistri[A, c'am trimis cest negu[Ator den tare noastrd cu bani gata, a Mariei Sale Domnul nostru, tot lei, sA cumpere, cuie de Ondile de treaba cetalii. Ce vA pohtim pre dumneata sA faci dumneata pentru voia MAriei Sale Dom-
nul nostru, sA fie cumpArAtura cum au fost de 'ntAiu, cate trei mii la un leu bAtut, sA cumpere nouAzeci de mii de cuie. Iar, cand au venit al doilea rand, el le-a cumpArat mai scumpe, pentru cAci Maria Sa Domnul nostru a dat tot lei batuti, iar cine [a] venit la cuie, el a adus de alli bani: pentru aceia s'au luat mai scumpe. Iar acma dam §tire dumnitale c'am trimis tot lei batu[i. Ce ne rugAm dumnitale sA faci dumneata pentru voia MAriei Sale Domnul nostru,
sA se ampere cAte trei mii de euie la un leu bAtut. nouAzeci de mii. Si a faci dumneata scrisoarea dumi-
tale la noi, cestui negutator cum s'au cumparat, sa
www.dacoromanica.ro
Adaus: Scrisoti noua si lamuriri
133
aibA credinta dumitale la noi. Iar, pentru ce vei face dumneata pentru voia Mdriei Sale Domnul nostru, mai mult vom avea a sluji trebile dumitale, ce vei pohti dumneata de la noi. DAruiased milostivul Dumnezeu sd fii dumneata sAndtos si vesel cu toed casa dumitale, §i sd fii dumneata bun frate 0 prieten cu toatd inima dumitale. SA lii dumneata sAnAtos.
Iacob diac am scris din cetatea Sucevei, lima lui Iunie 8. Intru mana dumisale birAului de Bistrita.
cu cinste sa se dea. (Ibid., pp. 783-9, n-I MDCX.)
Boierii munteni din partidul polon 1 (1603 f i arm.) 1.
umilite 0 credincioasa noastra supunere indurAtoarei buna-vointe a MAriei InchinAm slujbele noastre
Sale Craiului, indurAtorul nostru Domn si binefAcAtor 2
Maria Sa Simion-VodA, Domnul Terii-RomAnesti, Domnul nostru, binevoind a trimete la Maria VoastrA soliii sai, cinstitii Vasile Clucerul 0 Voicu Vistierul, noi. supusi ai Domniei muntene, si cei de stare bisericeascA, si cei
de stare mireneascA, i-am insdrcinat, dupd
instructia ce li-am dat, sA arAte cu de-amAnuntul trebile noastre MAriei Voastre, al nostru indurAtor Domn sii binefAcator, rugdnd cu umilinta pe MAria Ta, ca oe un Domn crestin, sA-ti fie mild de cdderea noastrA de astazi, sA urmezi cu induraloarea 0 binevoitoarea ocrotire crAiascA fatA de noi, credinciosii Mariei Tale 2 V. mai sus, la data de 1598, 2 Regele Sigismund al Poloniei.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
134
supqi 1i slugi, caH pAstrAm cu credinjA supunerea noastrA cc am jurat odatA MAriei Tale, §i sa nu ne .inlAturi
de supt aripile indurAtoarei MAriei Tale ocro-
ci sA aibi grijA de noi pAnd la capAt, ca de insupu§ii MAriei Tale. Pentru care Dumnezeu cel atct puternic te va rAsplAti ve§nic pe Maria Ta, pc când noi §i urma0i nbstri vom creda de datoria boastrA sh fim vrednici de ocrotirea MAriei Tale prin cre-
tiH si§i
dinja
fii
supunerea noastrA ve§nicA, §i, cat va fi
viaja in trupurile noastre, ne vom ruga de Dumnezeu pentru buna sAnAtate §i fericita Domnie a MAriei Tale. Drept ce inchinAm incA odatA cu staruinjd §1 smerenie prea-umilita noastrA slujbA §i. supunerea noastrA credincioasA bunAvoinjei indurAtoare a MAriei
Tale. Ia0, 10 ale lunii lui Fevruar, anul de la Hristos 1603.
Ai MAriei Tale, indurAtorul nostru Domn, credincio§i supu§i §i umilite slugi: Smeritul Eftimie Mitropolit al Ungrovlahiei, Dan Daniilovici Mare-LogofAt, Teodosie Mare-LogofAt, Ie-
nachi SpAtar, Cristea Mare-Arma, Andreico Comis, Tudor Sluger, Danul Postelnic, Fiera LogofAt, tDancea Vornic, Serban Vornic, DumbravA Stolnic, Barbul Arma§. (Hurmuzaki, Supt. II', pp. 264-5, n-I CXXXI : din poloneste.) 2.
InchinAm cu stAruinja slujbela noastre umilite indttrAtoarei bunavoinji a d-tale, indurAtorul nostru domn §i 'binefAcAtor, §. a. 1.
Aducem la cuno§tinta d-tale, indurAtorul nostru domn ' loan Zamoyski, Hatman si Cancelariu polon.
www.dacoromanica.ro
Adaus : Scrisori noul si lämuriri
135
0 binefAcAtor, marea noastrA robie, precum §i a Terii-RomAne0i. D-ta, indurAtorul nostru domn 0 binefAcAtor, ai binevoit sd dai dovezi de indurAtoarea d-tale bunavointA pentru Maria Sa Vodd, stApanul nostru, pentru noi, supu0i MAriei Sale Craiului, §i pentru tara noastrA, venind cu o oaste mare a MAriei Sale Craiului Poloniei, indurAtorul nostru Domn 0:
binefdator. Dumanul, care atinsese cinstea MAriei. Sale Craiului, indurAtorul nostru Domn 0 binefAcAtor, a fost, spre marea slavA a Mariei Sale Craiului si a d-tale 1, gonit din tara noastrA, §i d-ta ai binevoit sd nu cruti nici osteneald, nici muncA, nici cheltuialA ca sa dai MAriei Sale lui Vodd, Domnul nostru, tara lui, 0 noud tuturora mo0a. noastrd. Dar, unii din dumanii no0ri intelegandu-se cu Basta, care acum se and incd in Tara-UngureascA, 0 cu invoirea comandantului de atunci al o0ilor le*e§ti, am fost siliti a ni pArdsi tara, lAsAnd-o fArd nicio ocrotire. Ce durere, indurAtoare Doamne, stt vedem cA altul se bucurA acum de biata noastrd tar& pe cand noi, nenorocitii, cari ni-am lAsat tara cu Maria Sa Domnul, stApanul nostru, suferim o nemArgenitA pagubA 0 robie, ducând o viata rAtAcitoare pe pAmAnt strain! Acum, in tara noastrA, Turcul 0 Tatarul, de o parte,.
ard satele 0 ora§ele, prind 0 ucid oamenii, prada bisericile, ap Meat nu se mai poate cânta slava lui Dumnezeu in Mewl Sau, §i, de alta, oamenii lui Basta pun pe foc pe ai no0ri, ii chinuiesc, ii omoara, ii taie. Ceilalti s'au imprA0iat in toate partile, in Tara TurceascA, in Moldova, in Polonia; s'au awzat in sala§uri 0 stau acolo de fried. Acuma un an, am scris 1 Calificativele obisnuite.
www.dacoromanica.ro
136
N. lorga
Marie Sale Craiului, precum si d-tale, intrebanduvA ce trebuie sA facem. Maria Sa Craiul a binevoit sti ni scrie ca sa rAmAnem aid, in tara Moldovei, pAnA la primirea invataturilor sale, si pAna acuma le asteptAm cu Maria Sa Domnul, stapAnul nostru, ramAind langa Maria Sa Domnul Moldovei. AducAndu-ni aminte de juramantul ce am Mout 3ntaiu lui Dumnezeu, apoi Mariei Sale Craiului, si aWind, afara de aceasta, nadejde tare in mila Dumnezeului nostru, in bunavointa indurAtoare a Marie! Sale
Craiului 0 in a d-tale, suntem incredintati cA Maria Sa Craiul nu va voi sA ne lase MA. tara, ca sd nu mai ratacim grin teri strAine 0 pentru ca strAinii sA nu rAdA pe seama cinstei d-tale. Noi, toti locuitorii munteni, si clerici 0 mireni, ne rugam deci de d-ta sa starui pe langA Maria Sa Craiul ca sa dea bietei noastre teri si noua dovada bunavointei sale craiestiu ca sa nu ne imprastiem prin teri strAine si dusmane. Nu pArAsi tara 0 pe noi toti, cAci, daca bunavointa Induratoare a MAriei Sale si a d-tale vrea numai, ne vom afla iarAsi cu totii in tara noastrA, ca odinioara. Ni vine acum, induratorul nostru domn, vestea ca
Turcii pregatesc caste 0 vreau sa puie in Scaun un Turc. Gandeste-te d-ta cate manastiri si biserici vor
fi prAdate si slava Donmului nu va mai putea fi cinstitA in ele. Pentru numele lui Dumnezeu, domnul nostru indurAtor, binevoieste a nu ne imprastia, ci, din potrivA, scapa-ne de dusmanii nostri, chiar pentru cinstea d-tale, care trebuie sA rAmilie neatinsA ca mai inainte. Dumnezeu iti va tinea in mina d-tale.
Apoi, indurAtorul nostru domn, te mem pe d-ta sA binevoiesti a scrie Mariet Sale Craiului ca Maria Sa sA scrie Sfantului PArinte Papa aratandu-i aceasta mare pradA a teril noastre; mAnAstirile, bisericile sunt
www.dacoromanica.ro
Adaus: Scrisori nou
i lAmuriri'
137
goale; slava lui Dumnezeu nu se mai cAntA de frica dgmanului; multe suflete crgtine cad in mAna paganilor; Sf. PArinte Papa scl fie bun a scrie ImpAratu-
lui ergtin spuindu-i acestea toate §i rugAndu-1 sA lase in pace aceastA tall, cum a fost i pAnd acum; cid ce folos poate sA scoatd MAria Sa ImpAratul din aceastA tard, de vor strica-o Turcii0. Tatarii? S't a-
came multi oameni fug 0 yin nici la noi, §i ce va fi mai tArziu, cAnd nimeni nu va indrAzni sA se intoarcA In tara sa, de TricA sa nu cadd iarA0 in mânile pagA-
nilor? Ne rugdm deci Inca odatA, pentru numele lui Dumnezeu, noi toti, i clerici i mireni, cari sAntem impr4tiati pe tot pAmAntul, ca d-ta sA binevdigti a scrie MAriei Sale Craiului ca sA ni spuie ce trebuie sA facem, i noi, in toatA viata noastrA, precum si
urmgii no0ri, vom tot rugA pe Dumnezeu pentru sAnAtatea Mdriei Sale Craiului i pentru a d-tale, precum 0 a semintiei Sale. Dacd nu ;avem acuma indurAtorul ajutor de la Maria Sa Craiul, nici de la d-ta, ca sA ni putem egtiga inapoi tara, atunci, de vreme ce nu mai putem face altfel, d-ta o sA fii bun stk ne ierti cA ne vom indreptà cdtre Turd i vom
Incerca a goni pe dgman din tarn noastrA. CAci nu putem ingAduii ca acest dgman sA prade pand la cepa tarn noastrA, cum a prAdat-o pAnd acuma. Te rugAm pe d-ta sA binevoigti sA ni dai la aceastA scrisaare rdspunsul cat mai iute. InchinAm cu stAruinta Inca odatA slujbele noastre umilite bunAvointei
miostive a d-tale. Iai, 9 April, anul Domnului 1604. Slugi smerite: Eftimie Mitropolitul, Dan Danevici, Vornicul, lenachi SpAtarul, Gheorghe Postelnicul, Iani Stolnicul, Sima
egumen, Eftimie egumenul mandstirii din Deal, Calist egumenul, Ctirstea Armg, Andreico Comis, Radu
www.dacoromanica.ro
138
N. lorga
LogofAt, Simion Pitar, Oancea Vornic, Voicu Vistiernic, Serban Vornic, Petre Stolnic, Neagoe Army, Hrizan Armas, Ca iota Vornic, Oprea logofAt, Onofrie egumenul mAnAstirii Mislea, Oancea VAtah, Teodosie
egumenul de Shinta Troita, Nan Postelnicul, Gurie Postelnicul, Stanciul Armas, Aldimir LogofAt. (Ibid., pp. 331-3, n-1 CLXVI ; din poione§te.)
IV.
Lupu Ma lain. (Moldova.) (1617.)
Eu Lupul MAlaiu scriu multA pace si sAnAtate domnilor de BistritA. Alta, de veti avea a sti MAria VoasstrA de rAndq,1 vestilor den Moldova, cum este, c'au strigat la Hotin cArti, de acma 20 de zile, sA treacA
Nistrul 80 de mii de Legi, 25 de mii de Litfani V deacii cAteva mii de CAzacii Niprului. Iar Turcii fac poduri mereie pre Dun Are, pre trei locuri. Deci nu_ stim cum va fl. DumneavoastrA veti da gtire iar la noi;
deci om da de sure iar la dumneavoastrA, cum vom_ sti. Iar, de rAndul celor osti de nainte, i-au bAtut Moldovenii. Deaiasta dam dumnilorvoastre Vire. DAm Vise de ce stim. 5i sA fiti dumilevoastre sAnAtosi multi ani si buni dela Dumnezeu, amin. InchinAciune si sAnAtate dumilorvoastre, eu, mai mic,
Lupul MAlaiu, feciorul dumilorvoastre, eu am a sluji dumilorvoastre pururea; dAruiascA-vA Dumnezeu pace gi sAnAtate. InchinAciune si sAnAtate la domnii de Bistrita, la
birAul de Bistrita; sA se dea in mAna dumisale. (Ibid., XV, p. 370, n-1 MDCCXXX1V.)
www.dacoromanica.ro
Adm.'s : Scrisori noul si Ilmuriri
139
V.
Ionavo Rotomaan. (Moldova.) (1621.)
Milostivul Dumnezeu sd dAruiascd bunA pace 0 sandtate dumitale, Andreia Selar, birAul de cetatea Bis-
tritei, §i la tot Sfatul dumitale. Alta, de veti vrea si titi de sändtatea dumisale Mariet Sale lui AlexandraVoda., cu mita lui Dumnezeu este sAndtos 0 cu pace
la Scaunul MAriei Sale, 0 cu toatti tara Wad depreunä. Alta, alte osti pand acmii, de altä parte nu au intrat in tara noastrA de nicairi: auzim de ImpAratut ca vine, 0 de Le0 Inca auzim CA sant o0iti in tara sa. Alta, ni0e Tatari de la Bugeac au mers de cateva oH la hranita leseascd de au stricat. Alta, yeti iatelege dumilevoastre si de oamenii dumilevoastre carii, au venit aicea. Alta, ne rugdm dumilorvoastre sa ni liii
dumneavoastrd prieteni. Noi a0jderea foarte bucuroi a fi prictenii dumilorvoastre. Alta, a fost un om, anume Gavrilita den RotompAne0i si. §ede in BArgaul-
de-jos; ce a furat acel om niste iepe §i-au fugit acolo: a fost avand boi 2; ci i-am luat 2 boi gloaba. Acmii se laudã ca va veni cu Wiwi de va zaberi vita de aicea. Ne rugAm sd alba certare. Alta, ne rugam ca au falhuit ceste mandstiri de au luat argint mutt, boieresc §i mändstiresc. Ce ne rugAm in taind, doar
se va ivi la cei câni de Wiwi, sA aibd certare. Si sd fiti sAnatosi de la Dumnezeu, amin.
Prietenul dumilorvoastre Ionawo Rotompan, Vornicid de CAmpulung.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
140
Dumisale lui Andreia
birAul de Bistrita V la tot
Sfatul dumisale. (Ibid., XV, pp. 897-8, n-1 MDCCLXXI ; partea cu litere negre, 411n slavoneste.)
VI.
Boierii munteni din partidul lui Leon-Vodà. (1631.)
La al nostru cinstit V prea-iubit i bun prieten §i vecin de aproape, jupAn HrAj[A]lA CrAVov, judetui ce-
Mtn Bra§ovului. Pohtim de la milostivul Dumnezeu bunA viatA V sAnAtate sA dAruiascd dumftale. SA Ide] veri cerca dumneata V de a noastrA sAnAtate, har milostivului Dumnezeu pAnA pre acum sAntem sAndtoV. Alta, dam §tire dumnetale, cAnd am fost leH, Vineri, Avgust 10 zile, venitu-ni-au cuvAnt de la oamenii noVri den sus, ziand cum va sA pogoare Teo-dosie
Spatarul cu oaste pre la
TArgul,Jiiului, iar,
ceilalli pribegi, Matei va sA pogoare pre la RucAr cu caste, Gorgan pre TeleajAn cu alte oVi. De care lucru, numai ce stdm de ne mirAm, V nu §thn: acest lucru poate sa fie cu Virea MAriei Sale Craiu, au nu este. Derept aceia, pohtim pre dumneafa, ca pre un prie-
ten bun V ca pre un vecin bun, cA dumneata
tii
cA am fost [in] vecinatate blind cu dumneata §i sAracii s'au hrAnit unii cu alalti, cu vecindtate V cu bun& pace, acum vedem cA se amestecd un lucru ca acesta, VII d-ta cA, de va fi acestei blAstAmate de len vre-o
nevoie, V noua, V, de va fi acesta lucru cu voia Marie Sale lui Craiu, Vim cA V dumneavoastrA incA nu o putea fi niciun bine... CA, fiind aicea Schimni-Ceaue, 1 Ceausul de Scaun, la asezarea si scoaterea Domnilor.
www.dacoromanica.ro
Adaus
Scrisori noul 1 lämuriri
141
carele au prins Scaunul, i, dacA au vAzut un lueru ca acesta, nu 1-am mai putea tinea, nici 1-am mai
putut opri, ce numai deck au trimes oamenii lui la Cantemir, la Tatari i la Maria Sa Vizirul si la alp Pasi, sA Ii dea stire i sa-i porneasca asupra lor. Ce stim CA niciun lucru bun nu va fi, ca i de alte randuri cand s'au fAcut niste lucruri ca acesta. Ce pohtim pre d-ta, ca pre un bun prieten, ea pre un vecin bun carele ni esti d-ta i ni-ai fost pAna acum, sa ni dai stire dumneata de toate lucrurile si de toate vestile ce vor fi dentr'acia, sd. vedem acesta lucru eeva fi, ca sa putem sti de la dumneata acest rAspuns, sA stim de toate. Noi Inca vom sluji dumitale cu dragoste. Aceasta pohtim pre dumneata, i Dumnezeu te veseleasca de la Domnul; amin. Scris In Bucuresti, August 11 zile, In anul 7139. Buni prieteni ai dumneatale i vecini de aproapez tot boierii terii, man i mici. La al nostru cinstit i prea-iubit si bun prieten i yecin de aproape, jupan HrAjilA Crilstov, judetul de intru cinstita cetatea Bragovului, de la Domnul sa I se dea. (lorga, Studii i documente, IV, pp. 101-5, n-I I; partea cts. !Here negre, din slavone§te.)
www.dacoromanica.ro
NOTE LA SCRISOR1
www.dacoromanica.ro
Note la scrisori. I. Cariera lui Albul incepe supt Mircea-cel-Batran si urmeaza pAnA in zilele lui Alexandru-Voda Aldea, care-1 lasa ispravnic de Scaun in lipsa lui, si in ale lui
Vlad Dracul. In scrisoarea a doua, Draculea de care-si bate joc e Vlad Dracul. Intre Dracul si Draculea nu e tot atata deosebire ca intre Negrul si Negrea, Lupul si Lupea, cadi avem si, Dracea; dincoace, ca in Mamulea din Mamul, articolul intrA in formarea derivatieL Deci numele sunt deosebite. Dracul" pentru Vlad nu se gaseste nicAiri: vechea cronicA, reprodusA. de Ludescu, nici nu stie anume pe acesta, confundandu-1 cu fiul sail Tepes, al DrAculii".
II. Dragomir isi zice al Manii", nu ca sa se deosebeascA de vre-un Dragomir al Udristii, cAci tot el e si acesta, Manea fiind fiul lui Udriste cel bdtran. IV. Negrul Vornicul e inoepatorul vestitului neam al Craiovestilor (boieri din Craiova, pe care o intemeiè acest neam) si bunicul, prin fiicA-sa Neaga, al lui Basarab-Neagoe.
VIII. Mare le ImpArat" e Sultanul. All-Beg Mihaloglu comandd la Dundre, cu drept ereditar. X. Episcopia ardeleand a Vadului a intemeiat-o in pArtile Biistritei Stefan-cel-Mare. XI. Matia§ Vistiernicul a indltat mdastirea Co-
§ula §i biserica din Horodniceni.
www.dacoromanica.ro
145
N. lorga
XII. Mogo§ Spatarul e incepatorul neamtilui viteaz al Buze§tilor.
XIII. Vartic, boier de capetenie al Moldovei, supt
Petru Rare§, 0 urma§ii sai; numele &Ili intreg e Petru Vartic. A fost ispravnic la clädirea bisericii
domne§ti din Targu-Frumos. Petru-Vocla in a doua Domnie il puse Hatman in locul lui Mihul, taiat (lorga, Docudente geografice, din Buletinul societatil geografiee" pe 1900, p. 4; Inscriptil, H, p. 291). XVIII. Neamul Pogan [ pagan] e vechiu 0 vestit in Maramura§. Un Isac era pe acela§ timp, adus de .Mihai Viteazul poate, Vornic de gloata in Moldova. Sali§tea Maramuraplui era unul din cele mai insemnate centre sAte§ti ale Tinutului. XIX. Ureche Vornicul e Nistor, teal lui Grigore, cronicarul. Marturia, ceruta de Petru $chiopul, pe care in retragerea sa din Bozen, in Tirol, il urmariau creditorii (v. 0 n-1 xx), e indreptata atm acesta. XXI. Gheorghe Hatmanul intovara§ise in surgun pe Petru-Voda, mort de curand la scrierea scurtului rdva§, pe care-1 dam fiindeti a fost redactat in romane§te. XXIV. Craiul e Sigismund Bathory, print al Ardealului §i urma§ al regilor Ungariei, iar Stefan-Voda e Razvan, care inchinase Moldova celui d'intaiu, con1 undand-o oarecum cu posesiunile acestuia. XXV. Scrisoarea lui Luca (Lupu) Stroici, care capAtase 0 indigenatul polon, e adresata lui loan Zamoysky, Hatman 0 Cancelar al Poloniei. XXVI. Badea din GrAdi§te §i Iani din Co§e§ti (Co§es-
cul) comandau in Fagara§ ea dregatori ai lui Mihai Viteazul.
XXIX. Logofatul Teodosie, din neamul Rudenilor, e
acela care a scris insemnirile de cronica privitoare la Mihai pe care ni le-a pagrat versiunea latina adaugita 0 impodobita a Silesianului Baltazar Walter.
www.dacoromanica.ro
Note la ScriaNi de boleti
147
XXXII. Udrea Hatmanul, incepthorul BAlenilor, e unul din boierii cArora Mihai Viteazul ii incredintd carmuirea Moldovei.
XXXV. Scrisoarea partidului crastin e adresatd lui
Radu Serban insusi, pa atunci asezat ca pribeag la Viena, uncle era &Ili isprAveascd in curdnd viata. XXXVI. Compilatia lui Ludescu aratd Idmurit, repro-
ducand rdnduri mai vechi, ce a stArnit rdscoala impotriva lui Radu-Vodd care-si zicea fiul lui Stefan Tomsa. Locul a fost reprodus in publicatia mea Din faptele stramosilor". V. i, la urmA, altd scrisoare romaneascd, a partisanilor lui Leon.
XXXVIII. De la diacul Toader ni-a rdmas o predicd romAneascd tinutd de dAnsul la inmormantarea sotiei lui Pthrasco Ciogolea, stApAnul sdu. XLII. Dragomir Vornicul, boier mai bdtrAn, a stat in fruntea sfetnicilor lui Matei. XLIII. Socol din Cornateni a fost, in 1653, una din
jertfele seimenilor rdsculati. La aimpulung el fAcu
un pod si supraveghe reparatia strAvechii mAndstiri. LVIII. Mihai Hatmanul, fiu al lui Constantin Postalnicul Cantacuzino i al Ilinei fiica lui Radu-Vodd Ser-
ban, a fost tdiat de Turd. Biserica din Sinaia
i, in
Coltei, intre altele, i se datoresc lui. LXII. Trebuie sd fie scrisoarea lui Miron Costin, pen-
Bucuresti,
tru nä de la Miironasco" ii luau Polonii stirile din Moldova.
LXIII. Boierii acestia, cari se indreptau dare Constantin Cantemir, viitorul Domn al Moldovei, fuseserd Indemnati de izbthida lui 5tefan-Vodd Petrioeicu, intors in. Domnie, asupra lui Duca-VodA, prins de un
podghiaz polon la mosia lui, Domnesti, ca sA intre In legAturd cu *eful cAzdoesc Kunicki spre a lovi Bugeacul tAtAresc.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
148
LXIV. Germanii intraserA in tarA fArA voia lui Constantin-VodA BrAncoveanu. Acesta, chemând pe Tatari in ajutor, cAutA sA aibA totusi o intrevedere cu comandantul Imperialilor, la mos'ia sa DrAgAnesti.Peste
cAteva luni, in lupta biruitoare de la arnesti, Brancoveanu era sA prindA pe Heissler. Banul Mares fu-
sese un prieten al Cantacuzinilor impotriva cArora
scrie cu attita patimA fiul sAu Mihai. LXVI. PArvu Vistierul VlAdescu, tatAl lui Serban, fusese omorat de lacoma tiranie a lui Mihnea cel RAu. LXIX. E Nicolae Costin, fiul luii Miron §I, ca si acesta, si pe urmele acestuia, cronicar al Moldovei LXXI. Ilie Abaza, care se fAcu apoi cAlugArul Ilarion, era until din boierinasii, de nobletA militarA, cari trecurA cu Dimitrie-VodA Cantemir in Rusia la 1711 §` se cAirA apoi amar de aceastA hotArtire. LXXIV. Ginere al Brtincoveanultil, sot al Domnitei An-
cuta, conte al Sitintului Imperiu Raman, lAudAtor interesat al lui Nicolae-Voda Mavrocordat, Roset n'avu a soartA potrivitA cu aceste mari titluri, insemnate talente §i. strAlucite inrudiri.
LXXXII. Barbu Stirbei (tatal adoptiv al lui StirbeiVodA, nAscut ca fiu al lui Dumitrachi Bibescu) fiicea in. Apus, la Karlsbad, o cAlAtorie pentru.sAnAtate. LXXXIV. Iordachi -DrAghici Vornicul ajunse sfetnicuf
cel mai ascultat al noului Domn de Ora din 1822, loan Sandu Sturza, §i el alcatui §i un proiect de constitutie., care se sfArdmA de impotrivirea consulului rusesc. Ad aus : I. Barnovschi PAharnicul e tatAl lui Miron-VodA, Movita, dui:4 mama.
www.dacoromanica.ro
SCRISORI DE DOMNI
www.dacoromanica.ro
PREFATA Ceva despre datina po1itic romäneascif Lectiile de istorie a Romani lor tinute la VAlenii-deMunto innaintea auditoriuluf cursurilor de yard au _infatisat in 1911 imprejurdrile trecute ale vietii noastre nationale in legAturd cu acea marturie sigurd, strAvezie, cuprinztind mult nu ca fapte, ci ca fel de a
gândi si de a simti
in cuvinte putine care sunt
scrisorile Domnilor, i anume acelea dintre ele care
au un scop sau mdcar un element istoric. A fost auzit astfel pe rand graiul stAptinilor cari au avut
terile noastre in seam& de .la cei mai depdrtati cari au lAsat ceva scris pand aproape in vremile noastre.
Scrisorile au fost, bine inteles, numai un punct de plecare pentru multe i felurite lAmuriri. Acestea nu puteau fi nouti dealt in forma pe care o imbrdcau si in amAnunte pe care n'am avut prilejul sA le comunic altd data; de sigur ca. vor fi fost i unele puncte de yedere care se infAtisau atunci intAia oar& A le pAs-
tra in scris, asa cum ele au putut sd rdsard in hasardul inspiratiei momentane a unui curs mai mult
popular, nu-mi trece prin grind. Dar, odatd striinse, traduse, explicate, scrisorile nu trebuiau, -cred, sA rAmdie pierdute pentru acel pu-
blic larg, asa de doritor de a cunoaste lucruri sub-
stantiate, temeinice, folositoare, i cAruia cArtile ce-i
www.dacoromanica.ro
152
N. lorga
trebuie sunt in adevar tocmai acelea care- i se dau mai rar. Le-am cuprins deci in aceasta publicatie. Din toate aceste scrisori se desfac idei politice, si e spre lauda noastra ca natie, e o dovada a patrunderii si a simlului nostru de realitate, cã aceste idei politice s'au putut pastra, peste schimbarile, atat de dese, ale stAptinitorilor, adesea si de sange deosebit, timp de peste cinci veacuri, de o jumAtate de mileniu. Numai cand existA o constiinta publicA, pe care
boierii o puteau vAdi prin scris si cuvant, iar cei de
jos prin gradul de credinta si de ascultare fata de
boieri, oH prin tulburAri, rascoale si rAzboaie Fauntrice, numai atunci ideile personale si toanele unui print sau ale altuia au trebuit totdeauna sd cedeze fata de o datinA atotputernicA, pe care toti erau gata s'o apere, si impotriva oricui. AceastA dadnä politica are, fireste, acelasi caracter ca si datina .sociala, datina culturalA, cea literarA si cea artistica. Inteinsa ca si in toate acestea se deosebesc cloud elemente hotaratoare: unul e unirea aici a elementelor de Inraurire crestinä venite din RäsSrit si din Apus, iar cellalt potrivirea acestor elemente cu condifille geografice si istorice. ale teril.
DupA Sarbi si Bulgari noi am primit, supt toate
raporturile, mostenirea Bizantului pe care eram gata, in expansiunea noastrA -din a doua jumAtate a veacului al XIV-lea, sa-1 si inlocuim. Turcii ne-au impie-
decat de la aceasta. Ni-au taiat calea, ni-au faint
aripile cuceritoare, ni-au inchis granitile, nl-au luat, in vAmi sidrumuri, izvoarele de bogA tie si de putere, ni-au i mputinat sangele prin tribut si furnituri militare, neingAduindu-ni astfel un prisos de energie care li-ar fi turburat fArA indoiala imparateasca atotputernicie din Arhipelag la DunAre.
Dar am pAstrat toate acele forme politice, forme sociale si forme culturale care veniau, prin Imperiul bizantin, din vechea Roma, si pe care adesea, in proportii mult mai mari, le Maser& de la acelasi izvor Sultanii TnziO ai Osmanilor. Am pdstrat altfel tradihia Romanilor RAsAritului.
www.dacoromanica.ro
Prefata la Salami de Domni
15 ;
Dar nu ne-am oprit in loc, in acea imobilitate a Mellor, in acea nestramutare a asezamintelor si obiceiurilor, care deosebeste Bizantul. Apusul ni trimetea necontenit, in rapedea, vioaia, necontenit originala lui evolutie, ganduri pe care nu le avusera Grecii, Asiaticii, Sarbii, Bulgarii. $i noi nu le raspingeam, ci, primindu-le, ne patrundeam de ele. Crestini voiam sa fim, si gandul nostru era totdeauna acela de a urma o raspicata politica de orientare crestina. Niciodata n'a fost o miscare impotriva tiraniei pagane", asigaratoare insa in atatea privinti, fara ca noi sa nu tresarim de dorinta libertatii de actiune alaturea de ceilalti frati intru Hristos. Deci crestinismul nostru n'a fost niciodata, ca acela al Rasaritenilor, multamit cu plecarea genunchilor, cu spunerea rugaciunilor, cu miscarea mataniilor si facerea exterioara a semnului sfant. Nu, pentru noi ideia cresfinal a insemnat totdeauna: rascoald, razboiu, recucerire, capatare inapoi a celor pierdute: crucea noastra a fost mai mult acea, batuta de soare, de pe varful steagurilor, deck crueea incunjurata de fumul tarnaii in umbra altarelor. Aceasta talmacire a crestinismului, fiind energicA, activa, laica, mi!itara, e apuseana, Rasaritul preferand renuntarea, lasarea in plata lui Dumnezeu" a vinovatilor de robire, de apasare, de stoarcere. Locutiunea pe care am intrebuintat-o face parte insa din graiul poporului si ea infatiseaza o pornire obisnuita a satenilor nostri. Nici la dansii fapta, rapede, manioasa, nu se potriveste cu linistea acestei filosofii supuse, si aceia caH au spus mai des capul plecat sabia nu-I
taie", au dat mai multe capete taiate, fiindca n'au vrut a se pleca. Si in masele adanci s'a dat astfel
necontenit o tragica lupta intre cele doll& conceptii de
viata: cea resignata a Rasaritului si cea energeticd a Apusului, dintre care una intelege a stapani lumea de sus grin liniste despretuitoare, iar cealalta a o cuceri prin neastampar increzator, setos de lucruri si stari noud, din mijlocul chiar al miscarilor sale. Dar in clasa
!dominant& in acea boierime rasarita din lupta
www.dacoromanica.ro
si.
N. lorga
154
nimicitA printr'insa, gata de certele inviersunate ale partidelor personale, atunci and nu era cu putinta.. ciocnirea ostilor ce sprijiniau Domni deosebiti, conceptia Apusului, ofensiva totdeauna treazA, nerAbdarea in vesnicA fierbere, Hivnirea fair& putintA de sat au biruit. Spiritul de aventurA, romantismul desfrAnat al unui Despot, al unui Gratiani, al unui Dimitrie Cantemir au avut credinciosii lor intre fruntasii teril din deosebitele timpuri.
Dar toti trei, 0 altii ca ansii, n'au cazut numai
prin intAmplAri nenorocite sau 'Pprin faptul, mai de cisiv, cA hotArfirile lor erau gresite, ca socoteliile lor pActituiau, cA adevArul uu se potrivia cu visurile rAsArite in mintea lor ambitioasA. Tara nu i-a sprijinit:
nici tara de jos, care porneste greu pentru alteeva deck nevoile ei, de mult si adAnc simtite, dar niei
cealaltA tar& a boierilor. Aid vedem pretul celuilalt caracter al datinei noastre
politice, poruncitoarea intervenire a necesitatilor locale si istorice. Da, voiam sA facem politica hotArAta a CrestinAtAtii, si o Intelegeam ca pornire indrAzneata asupra dusmanului care dAduse jos crucile de pe cupolele cetAtii impArAtesti, stApAna noasträ cea mai bAtrAnA. Dar nu eram gata sA sArim oricand 0 ori-
cum asupra vechiului protivnic, nici sA primim o legAtura cu ochii inchisi, supt nAframa aurita a sperantelor, cu desrobitorii", Austriaci ori Rusi. Conditii, neplAcute, impovArAtoare, zAbavnice, dar mântui-
toare, au pus toti Domnii nostri acelor caH se imbulziau sA ne scape de tiranie":. Mihai Viteazul si Radu Serban le-au pus lui Rudolf; Matei Basarab 0 Serban Cantacuzino, Brâncoveanu, Constantin Cantemir 0 chiar fiul sAu Dimitrie, lui Leopold I-iu, lui Ferdinand al II-lea, lui loan Sobieski, lui Petru-cel-Mare. Sfiosi" si perfizi" am stiut sA rAmAnem totdeauna
cAnd era vorba de insAsi viata noastrA si de tot viitorul ce-1 aveam innainte. Astfel niciodatA mu pierdeam din vedere lipsurile, su,-
ferintile acestei teri. Noi n'am dat lumii privelistile, strAlucite, dar cu asa de triste urmAri, ale unui Mo-
www.dacoromanica.ro
Prefata. la Scrismi de Domni
155
hacs, ale unei Pavia, ale unei Pultava, in care Unguri, Francesi, Suedesi s'au rapezit spre o biruinta in§elatoare, dincolo de perdeaua stralucita a careia se ascundea moartea, robia, desastrul. Poate de aceia, fiind
mai putini deck atatea popoare, 0 la un loc ap de
p1M de primejdii, ne-am 0 putut 'Astra. Cei mai mari
0 mai puternici Domni ai nogri n'au un singur cu-
viint de provocare, de trufie, de siguranta, in mijloacele si in chemarea lor. li opria 0 umilinta impusa. de creginismul räsaritean, dar 0 firea neamalui lor, intrupata in acea traditie care cu fiecare veac se facea mai puternica. Ei cauta ce poate fi mai nenorocit in viitor, socot fortele lor cat mai putin 0 cat mai mult pe ale vrajmasului. Si astfel nimic nu-i poate uimi, nu-i poate imbata de bucurie, nici amorti de durere: fiecare biruinta a fost bine pregatita, fiecare infrangere prevazuta 0 uprata prin aceasta. prevedere chiar. Ne oprim aici. Cel d'intaiu element al datinei noastre, politioe face originalitatea Romani lor in istoria universal& cel de-al doilea valoarea lor politica permanent&
www.dacoromanica.ro
I.
Alexandru-Aldea. ( 1435.)
De la cei d'intdiu Domni ai Terii-Romanesti od al: Moldovei n'avem scrisori. Cea mai veche urmA seri-
sA din partea lor e piatra de mormant, aflätoare
la biserica domneasca, la ManAstirea" din Ctimpulung,
a lui
Nicolae Alexandru-VodA, fiul lui Basa-
rab intemeietorul: ea poarta data de 16 Novembre 1364 (In luna lui Noiemvrie 16 a rdposat marele si de-sine-stAtiitorul Domn Io Nicolae Alexandru-Voe-
vod, fiul marelui Basarab Voevod, in anul 6873
de la Facerea Lumii , indictia 3; vesnica lui pomenire").
De la privifegiul latin al lui Vladislav, fiul lui Nicolae Alexanbru, datat 20 Ianuar ,1368, incepe un sir intreg de privilegii de vamA pentru negustorii din Ardeal si Po Ionia, precum si de scrisori privitoare la asemenea chestiuni. Nu gAsim ins& niciuna cu caracter politic, oglindind o conceptie de Stat, pAnd Ia Alexandru-Aldea.
Ca boier, Aldea, numit apoi Alexandru, ea Doran,.
dupk Alexandru-cel-Bun al Moldovei, care-1 ajutase si fratelui sau dupA tatd impotriva concurentului Vlad Dracul, Alexandru, care iea Domnia la 1431 si o
tine Ora la 1435 numai, când se stinge de moarte bunk avea inaintea sa primejdia turceasd. 0 avuse si Vladislav, care fusese oprit prin niivAlirea si in-
www.dacoromanica.ro
N. lorga
158
tinderea OsmanlAilor dé a inlocui peste Dun Are Statele in decAdere ale Bulgarilor si Sarbilor printr'o stApAnire romAneascd. Astfel supt el se opreste expansiunea noastrA spre Miazizi, Mireea-cel-BAtran (in opunere cu Miroea-cel-TAnAr, Ciobanul, din intAia jumAtate a veacului al XVI-lea) trebnie sA apere Mama de dAnsii. Biruitor la Rovine, e suit a trece in Ardeal,
cAteva luni de zile Domnul eel mai puternic e
si
Vlad, pus de Sultan. Dan, fiul lui Dan I-iu i nepotul de frate al lui Mircea, prin luptele lui Ia Dun Are serveste interesele regelui Ungariei i ImpArat igismand, asigurAndu-i un intAiu front de apArare. Venind dupA el, Alexandru-Aldea e silit a trAi in apele moarte ale vasalitAtii turcesti. Sultanul merge mai departe fatd de dAnsul. II cere contingentul militar impotriva Ardealului, pe care-I si atacaserA, de mai multe ori, achingiii lui prAdatori. Astfel el, impArlit intre iubirea lui fireascA pentru crestini i frica de stApAnul cel atotputerniic, scrie aceste rinduri in 1435,
Wand a se oglindi in ele constiinta lui chinuitA. Edifie : I. Bcgdan, Documente
i regeste privitoare la rela-
File Terii-Romdneftl cu Brafovul fi Ungaria In secolul XV f i
,XVI, Bucure§ti, Socec, 1902, p. 32 §*1 urm., no. XXXVIII ; Docu-
mente privitoare la relafille Terii-Romanefti cu Brafovul Si La Tara Unoreascd In sec. XV fi XVI ; Bucuresti, Carol Gobi, I (1413-1508) p. 49 §I irm. (cu textul slavon). Cf. cele din urmA lAmuriri In lorga, Geschichte des osmanischen Reiches, I, Gotha, 1908, p. 414.
CAtre nandorspanul
i cAtre
tefan Rozgonyi, span
de Timisoara.
De la Voevodul muntean, Domnul feciorul lui Mircea, de la Aldea Voevod cAtre nandorspan 1 si cAtre tefart Rozgonyi, span de Timisoara 2, multA inchinAciune d-voastrA. De multe ori v'am dat veste cA Turcil cu adevArat yin in Ardeal i sA stiti cA au si 1
*panul (contele) cel mare, Palatinul). CApitan de margene, lmpotriva Turcilor, al Ungarlei.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
159
-venit cu adevarat; si de multe ori v"am sfatuit sa. trimeteti oaste, si cu dansii pe Chesarul Cealap13. Si sa stiti di sunt in oaste 70.000 si 4.000, V sa stiti ca nu sunt voinici de isprava, top sunt baieti tineri V toti sunt copii si femei; nu e cine sa apuce armele; nici jumatate mi sunt buni voinici. Stiti d-voastra cum m'am dus la Murad, la Tar 4, §i cum am facut, juramant cu el si cum am grail cu el; toate vi le-am dat de Vire d-voastra, cu teama. Ce-am facut, am facut,
si am mers la el; toate acestea cu frica le-am
Mout, cad tara mi-au luat-o V au fost inceput sa ma .apuce de cap, V li-am dat copii boieresti acolo. Si .asta s'o stiti d-voastra: Turd! mi-au risipit toata
tam dupa ce cu credinta si cu juramant s'au fost legat, si credinta au fost primit-o. Si sa stiti d-voastra ca va veni acea oaste in Ardeal si ca eu voiu fi cu ei; iar, daa eu cu dansii nu voiu vent, eu pe Albul impreuna cu dansii il voiu trimete. $i, pe Dumnezeul mieu V pa credinta mea, cand oastea voastra -va veni, in acel ceas eu ma voiu da la o parte de oastea lor. De multe ori Turcii m'au inselat, acuma vreau si eu tot tip sa li fac; zau ci din ei nici samanta n'o sa Muth& Ceia ce am jurat dumisale Craiului V d-voastra, celorialti oameni de neam, acel juramants, acea ,eredinta sa ma bat& daca voiu face altfel si daca voiu
mita panea craiasci V sarea, si daca va voiu pune land rau celoilalti nemesi V terii voastre; ma jur, in ocina V credinta si pe capul mieu, ca altfel nu ' David Celebl, pretendent turc. TatAl sAu, Murad Orbul (orbit rpentru cl umbla dupl tron), era un pretins fiu al Sultanului Mohammed 1-iu. TrAiau In Ungaria din mita lui Sigismund. Din vi.surile lor de mArire nu s'a ales nimic. Celeabl, Celebl -,. nobil, gentilom.
' In 1432.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
160.
voiu face deck cum v'am scris in carte. Si tie wit grAiesc: dacd poti cat mai rApede pe Tarul Cealapi sA-1 trimeti cu oaste, trimete-1, ca eu singur voiu face sa mearga jumAtatc. din acea oaste la Cealapi. $i volu face asa sA dea pe insuy bomnul Rumeliei 1 §i pe Domnul Hamza `:,
indatA ce va veni Cealapi. $i de
aceia am zabovit: din Moldova am cerut ajuttor 3i pan&
acurn ce gand port dumisale Craiului, ace14i y Domnului rnoldovenesc. $tiu ca y Cealapi are oaste mare 4i cA pe incetul va veni la el; ci sA-mi trimeatA Cealapi omul Iui; arlasta in grabA; eu o sA-1 invAt cum sa vie cu
oastea. ,Stiu a va ajuta Dumnezeu creyinilor
pAra va veni cu oastea Cealapi. $i aceastA carte s'a scris in Buzau. $1 Dumnezeu sail inmulteasca anii Y zilele. II.
Vlad Dracul. ( 1445.)
Dupti moartea lui Alexandru Aldea, Vlad Dracul ria-
mane singur stApanitor. Dovedeye energie y istetime. Nali alege prietenii dealt dupti nevoia din fie-
care clipA. In fundul sufletului sat' e insA tot prietene creyinilor: dacA in lupta de la Varna a fugit, era de
sigur mai bine dee& sA se fi
InclArAtnicit sit' piarA
dupti ce Ungurii y Polonii regelui Vladislav y ai lui loan Hunyadi (Iancu-Yoda Sibilanul", fiul lui Voicu din lnidora Ardealului; apoi y guveernator al Ardealului) o pierdusera. Alexandru-Aldea trimesese, neavand fii, feciori de boieri la Poarta ca ostateci. Vlad dAdu pe amandoi fiii ' Beglerbegul (begul begilor) si Sofia. Cel de Asia. 2 Unde-1 bAtuse rim pe Turd In lunie 1432. 2
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
16;
unul dupd altul: pe Vlad (Tepes), care invatA acolo cruzimea, si pe Radu (cel Frumos), care se a-. lese cu depravareal. Ca si Aldea, si el fAcu drumul sal,
de inchinare la Poarta. Inca de la Mircea Domnii munteni dAdeau birul, haraciul. De la 1442 pan& la 1446, cdnd il ucise ca trAdAtor,
pe el si pe fiul sau Miicea, printr'o rApede advAlire
de iarne, Hunyadi, Vlad fu insd aliatul crestinilor. Dupá infrangerea crestinilor la Varna, cordbille burgunde
si papale, care trebuiau sd ajute atacul, intrard pe Dun Art., si ostasii de pe ele se unird cu ai lui Vlad pen-
tru a nimici cetatile de pe malul drept ale Turcilor.
Giurgiul, unde stAtuse adesea Mircea-cel-Bdtriin, care-I
si intdrise, fu luat inapoi. Atunci, in 1445, scrie Vlad aceastd scrisoare cerdond mijloace pentru a-si apAra cucerirea. Se spune anume in cronica francesd a lui Wavrin, dupA povestirile sefului expeditiei, cA Giurgiul, apdrat bine de fiul vestitului Turacan-beg, n'a putut fi luat deck ddndu-i-se foc. Editie : Bogdan 2, p. 54, no. LI ; Bogdan 8, p. 80, no. LV.
Io Vlad, Voevod si Domn, scrie Domnia Mea prietenilor Domniei Mele pArgarilor din Brasov si vA ru-
gAm ca pe ai miei buni prieteni, pentru cd ni-a dat Dumnezeu si norocul crestinilor acea cetate, care li-a fost ptigtinilor in man!, pentru cd ce au fost intArituri
ea, au ars toate, si de iznoavd o intdrim. VA rugdm sd ne ajutati cu arcuri *i cu sAgeti si cu pusti in
si sd ni dap silitrd, ca sA facem praf, sA-1 punem in cetate, cAci este aria si a voastrd, si a noastrA, si a toti crestinii. Asijdere, ce vA va spune sluga Domniei Mela Dragomir, sd-i dati credintd, cd sunt vor1 De aceia In Bogdan, editia textelor slavone, pp. 78-9, no. LIV, se vorbeste de copiaasH pe cari i-a lAsat (I-a pus In primejdie) sa fie mAcelArifi", pentru a sluji pe Cre§tini. 2 Cartea din h 02. I Cartea cu texte slavone.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
162
bele Domniei Me le. $i Dumnezeu sA vA dea bucurie. Prietenilor Domniei Me le pArgarilor din Brgov.
VladIslav. (1448.)
Domnul care ramase in Scaunul muntean dupd peirea lui Vlad V a fiului sau mai mare, singurul aflAfor in tail, fu un fiu al lui Dan al II-lea, Vladislav. Fricos, plecat inaintea Turcilor, nu indrazni sA iea parte la marea expeditie de rAsbunare, din 1448, a lui Hunyadi, ba nici sa. ajute Ardealul in acest timp, ci, oportunist miwl, gtepta in TargoviVe hotArarea lup-
tei celei mari, care nu fu in folosul creVinilor. In tot ce avem de la dAnsul nu se vede macar parerea
de rAu a el, creVin, urmAnd §i datina tuturor innain-
tgilor sal, traditia politica a terii, nu poate ajuta creVinilor. .
Mai tarziu dgmania cu Hunyadi se invierpna prin luarea feudelor muntene din Ardeal, Fagaravil §i Am-
iga', pe care Wad Dracul le avuse, de cAtre gu-
bernator". Se ajunse, dupa. o trecAtoare pace, V la navAliri in Ardeal. Cetatea FAgArgului, tinutA Inca de Unguri, fu asediata; bunurile Huniazior V cele, vecine, ale Sgilor arsera. E gor de inteles deci pentru ce, inca in primAvara anului 1456,
inainte de-a alerga sa apere Belgra-
dul, Hunyadi trimese impotriva-1 pe Vlad Tepe.7, care-1 bAtu V ucise.
Supt Vladislav, pacea ungaro-turcA din 1452 hotari
cA Tara-Romaneasca, care se tine" de ImparAtia osmanA, cu tribut, are V. datorii fatA de Ungurt, cu ascultare, supunere, indatorire V cu alte slujbe".
VA dam de Vire cA dumnealui Nicolae din Ocna
www.dacoromanica.ro
Soisori de Dorm'
163
Sibiiului 1 ni scrie sd facem bundtate a veni la dansul
pAnd ce Maria Sa loan, Gubernatorul Criii ungure§ti, se va intoarce din razboiu. Noi de aceia nu putem s'o faeem, pentru cd Martea trecutd 129 Octomvrej fratele naipului2 din Nicopol a venit la noi *i a spus cu cea tnai mare sigurantd cum cd Murad, Domunl Tureor, trei zile de-a rdndul WA contenire a avut luptd impotriva a chiar dumisale loan Gubernatorul i in ziva cea din urmii 1-a inchis intre cattle ta-
berei, iar ImpAratul insu0 pe jos s'a cobordt intre lediceri §i pe toti eel ce erau afard §i. innuntrul carelor taberei i-au lovit §i i-au ucis. Dacd am veni acum la dansul, Turcii indati §I. pe noi 0 pe voi ar putea sA ne nimieeascd. Deci \TA rugam, stand in pace, si aveti rdbdare 'Ana vom vedea urmarile dumisale lui loan ins4. E indoiald despre viata lui chiar. Dacd insi
va igi slobod din rfaboiu, ne vom intillni cu el
§i.
vom face pace build. Tilsit, dacd acum ni veti fi pro-
iivnici, de se va face eeva, sd ne in paguba stifletelor noastre, §i de primejdie Inaintea lui Dumnezeu si rdspundeti. Dat in TArgovi.,ste, in ajunul zilei Tufuror Sfinti lor [31 Octomvrej, anul Domnului [14148. Vlad, Voevodul muntean, fratele vostru in toate. Dumnealor judetului §i juratilor din Brapv, frail. §i prieteni prea-iubiti. IV.
Vlad Tapes. (1456)
In anul apzirii sale in Scaun chiar, in 1456, noul 11/4 Vizakna pentru Unguri.
I Dreg Ater turcesc civil.
www.dacoromanica.ro
164
N. lorga
Domn muntean, Vlad Tepeg, adresA catre vecinii sal Bragovenii o scrisoare, care merita a fi infatigata. In
ea se vede, nu frica lui de Turci, cad frica n'a avut vre-odatA, dar credinta lui ca nu e vremea Inca sa se ridice asuprd lor, ca ei sunt mai tari deck dansul si pot face orice vor cu tam i persoana lui. Tonul in
care cere ajutorul, afirmarea faptului ca in Tara-Romaneasca toti cregtinii au de aparat neatarnarea i siguranta lor, nu e inumai o prevestire a ceia ce trebuia sA
faca in curAnd acest stragnic om, ci inca e manifestare a tradiitiei politice. Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta datA.
Dumneavoastra, fratilor, prietenilor i vecinior nogtri cu adevarat iubiti. Prin aceasta va dam Vire, cum
v'am dat Vire gi mai inainte, cA acum a venit la noi solul Turcilor: sa va intre bine in minte i sa pastrati cu tarie ce ne-am invoit mai inainte pentru.
frAtie gi pace buna: ce am zis atunci, acum gi totdeauna cu tragere de inima a noastra i bunavointA. vom finea statornic. Aa precum ne ostenim gi lucram pentru ale noastre, aga, gi mai mult, voim sane ostenim i A lucram pentru ale voastre. Iata acum
a venit vremea i ceasul pe care d'inainte vi le-amspus: sarcini marl, aproape cu neputinta de purtat, vreau sa. le puie Turcii pe umerii nogtri gi sa ne ingreuie. Nu centru noi sau pentru ai nogtri pun greu-
tAti aga de marl, ci pentru voi gi ai vogtri vreau Turcii aceia sa faca i sa ne sileasca. Pentru ca, in ce privegte ale noastre, zau ca ugor am putea face pace V bur& linigte, dar pentru voi i ai vogtri pacea cu acei Turd nu putem s'o facem, ca ei cauta cale sA iasa
sA prade la voi prin tara noastra; i afar& de aceasta ne mai silesc in multe cele a lucre impotriva.
si
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
165
i impotriva noastrA. Insa vointa noastra desavdr0ta este a nu face nimic rau impotriva
credintei catolice
voastra, ci nu voim a ne desparti de voi niciodata, voind, cum am spus i v'am jurat, sA fiu frate credincios i prieten al vostru. De aceia am oprit aid pe solul turcesc pana voiu da de §tire.k$i sd va ganditi ca, atunci cand un om ori Domn e puternic 0 tare, atunci poate face pacea cum vrea; dar, cand e Vara putere, unul mai tare va veni asupra lui i va face cu dansul ce va voi. De aceia cu aceasta vd cerem de la fiecare
din voi, cu dragoste ca, la vederea acestora, indata, pentru folosul nostru 0 al vostru, Vara zAbava sti ni trimeti ajutor 200 ori 100 ori 50 de oameni ale0 pan& Dumineca viitoare. Cand vor vedea Turcii putere d la Unguri, vor fi mar moi, i ii vom spunt cA yin §i mai multi. Avt ca vom putea rdndui dupd. cuviinta lucrurile noastre 0 ale voastre [Ana ce vom fi avut porunci de la dumnealui Craiul. Cum v'am zis mai sus, pentru binele, apArarea i folosul alor voOri alor noWi cat puteti mai iute grabiti, cA, martur tni-e Dumnezeu, ne gandim mai mult la binele i statornicia voastrd decdt la ale noastre. $i voi gtinditi-va
bine ce ni poate cadea noud i alor noVri spre cinste ii folos, cd poate sunt unii cari se gandesc rAu Asupra-ni i lucreaza nedrept1. Unora ca acelora du-mani sa Ii fiti, cum 11 suntem noi dupnanilor nqtri; sa ii faceti cum facem noi acum pentru voi. Tangovista, Vineri dupa Santa-Maria Mica [10 Septemvreb Anul Domnului 1456.
Vlad-Voda al Terii-Romane§ti,
hertec de FAgara§, fratele prietenul vostru intru toate. of
E vorba de pribegi, mai ales Dan, 6111 lui Dan al II-lea, care ju prins de Tem si ucis, cu co deosebità cruzime.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
166
V. (1462.)
DupA cAtva timp de stapAnire linistitA, din mile re-
gelui Ungariei, dar rAzimatA pe puterea istetimii si vitejiei sale, Vlad Tepes intrA in luptA ou Ungurii, supt urmasii, slabi sau Inca nedeprinsi cu greutatile CArmuirii, ai lui Hunyadi bAtrAnul, mort putine zile dupA ce silise pe marele Sultan Mohamed al II-lea. cuceritorul Constantinopolului, a despresura Belgradul. Dorinta de a-si cApAta feudele ardelene il indemna la rAzboiu cu crestinii din vecinAtate, ca si furia impotriva Sasilor cari ocrotiau pribegii si li ingAduian sA navAleascA, diindu-li chiar si ajutoare. Atunci a fAcut el acele prAdAciuni cumplite si ucideri in partile Brasovului si Sibiiului, pe care povestirile sasesti le-au crescut cu toatA exagerarea patimei si fricii, si care
au dat lui Vlad-VodA chipul de groaza supt care a rAmas apoi cunoscut.
Numai in 1461 el isi schimbA purtarea. Se intoarce la politica traditionalA care fusese si a tatillui sAu. La
porunca de a da birul ramas in urmA pe trei
ani,
cinzeci de copii pentru ceata aleasA a Ienioerilor si cin-
zecl de cai, precuiti si de a E otArnici in paguba sa raiaua Giurgiului, luat de Turci poate Inca pe vremea lui Vlad Dracul, el rAspunde prin viclelnia care-i dA, pentru moarte, pe Hamm beiul de Nicopol si prin nemiloasa pradA in Bulgaria, unde pierde, in setea lui de rAsbunare, peste 20.000 de suflete.
Scrisoarea ce urmeaza dA aceasta. veste. Vlad, gata sA se insoare cu o rudA a noului rege Matias, fin! lai loan Hunyadi, cere ajutorul vecinului. Nu o face ins& cu umilinta, ci hotArAt, cu termine precise. Si el arata cA nu e vorba de dAnsul si de tara lui numaiin-
tAia-i grijA, ci si de Ungaria insAsi, inaintea reia ea strajA gata a fi jertfitA, stdm noi.
cit-
Pe acest rAzboiu era sA-1 piardA, trebuind sa fuel fArA o adevAratA luptA si nu se putu intoarce cu aju-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
167
torul Craiului Matias, care gAsi scrisorile lui de trAdare cAtre Turd si alti dusmani, le crezu adevArate si hotArAtoare si se intoarse inapoi. Scurta-i stApa-like dAruitA la sfarsitul anului 1476 de Stefan-celMare se miintui prin cAderea strasnicului viteaz inteo, cursA intinsA de dusmanii vechi si neimpAcati. Editie: Scrisoarea latInA, alcAtuitA dupA dictarea lui Tepq, am gAsit-o intre copiile, pAstrate In Biblioteca Regall Pub licA din München, ale contemporanului Hermann Schedel, §i s'a publicat In
Bogdan, Vlad Tepef fi naratiunile germane fi rusefti asupra
lui, Bucure§6, 1896, p. 78 §i urm.
Prea-InAltate Doamne, miostiv noud. In alte serisoH ti-am fost scris MAriei Tale cum Turcii, dusmanii cei prea-cruzi ai Crucii lui Hristos, trimeserA la noi solii
lor cei maH ca sA nu mai tinem pacea si legAtura Vacua si intocmitA intre Maria Ta si noi si sA nu mai
serbAm nunta, ci sA ne alipim numai de dansii si a .mergem la Poarta ImpAratului aceluia al Turcilor, adea la Curtea lui, Iar, daca nu ne vom lasa de pacea si c1.2 legAtura si de nunta MAriei Tale, nici Turcii nu vor tinea pacea cu noi. Mai trimeseserA si pe un sfetnic de frunte al ImpAratului turcesc, anume Hamza-beg de Nicopol, ca sA hotAreascA granita la DunAre, pentru ca, dacA acel Hamza-beg ar putea sA ne aducA in vre-un chip, cu siretenii, ori pe cre-
dinta, ori cu alt mestesug, la PoartA, bine, iar, de unde nu, sd caute a ne prinde si a ne duce prins. Dar, cu indurarea lui Dumnezeu, pe cand mergeam spre hotarul acela, am aflat despre siretenia si viclesugul lor, si noi am fost aceia caH am pus mana pe acel Hamza-beg, in Tinutul si in Tara TurceascA, supt o cetate oe i se zice Giurgiul: cleschiztind Turcii oeta-
tea la strigAtele oamenilor nostri, cu gandul ca sa
www.dacoromanica.ro
168
N. Iorga
Intre numai ai lor, ai nogtri, amestectindu-se cu dansii, au intrat, gi au dobAndit cetatea. Pe care am gi ars-o indatA. Si am ucis oamenii i femeile, maH si mici, cari locuiau de la Oblucita 8i Novoselo, unde se varsA Dun Area in Mare, plind la Rahova, care se afla chiar ltingA Chilia, din jos, gi pAnd la locurile Samovit ii Ghighen (Ghighiul bulgaresc), in numAr de 23.884 de Turci gi de Bulgari, fArA de cei ce au ars prin case
sau ale cAror capete n'au fost infatigate dregatorilor nogtri. MAria Ta sA tii cA deocamdatA acestea le-am
sAvArgit in paguba lor, a calor cari ne tot indemnau cu staruintile lor sA lAsam pe cregtini gi sA ne dam de partea lor. Deci sA tii Maria Ta, cA am calcat pacea cu dtingii, nu pentru vre-un folos al nostru, ci pentru cinstea MAriei Tale 0 a Sfintei Coroane a MAriei Tale gi pentru pAstrarea CregtinAtAtii intregi si pentru intArirea legii catolice. Ceia ce vAzAnd ei cA am fAcut, si-au pArAsit gAlcevurile i certurile pe
care le aveau pawl acum in orice parte, gi de spre tam i Coroana cea sf AntA a MAriei Tale gi de spre toate celelalte parti, i si-au aruncat toatA turbarea asuprA-ni. Cum se va deschide vremea, adecd primAvara,
au de gaud sA vie dugmAnegte, cu toatA puterea lor. InsA vaduri n'au, cAci i vadurile lor la Dun Are, afarA de Vidin, am pus sA le ardA, sa le nimiceascA i sa le facA pustii. Pentru cA pe la vadul Vidinului nu prea pot sA ni strice, ci ei ar voi sa-si aducA vasele de la Tarigrad i Galipole, pe Marea, in Dun Are. Deci MAria Ta, milostive doamne, dacA voia MAriei Tale este sA al luptA cu dAnii, atunci strAnge-ti toed
tara 0 tot poporul de oaste,
i cAldrii
i ea de pe
jos, adu-i in aceastA Tara-RomaneascA a noastrA gi bi-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
169
nevoie§te sa te bati aice cu dâniL lar, dacA nu vrei sa vii Maria Ta insuti, atunci fii bun de-ti trimete oastea intreaga in partite ardelene ale Mariei Tale, inca de la SI. Gheorghe. Daca Maria To nu vrei sa-ti dai insa toata oastea, atunci oda numai cat ti-e voia, macar Ardealul i Secuimea. Ci, dacA Maria Ta voie§ti sa dai vre-un ajutor, atunci Maria Ta sa fii bun a nu ne zabovi, ci sa ni spui cu adevarat gandul Mariei Tale. Pe omul nostru, care aduce scrisoarea, de data aceasta sa nu-1 intarzii, ma rog, Maria Ta, ci sa mi-1 trimeti irdarat, indatA i iute. Pentru ca nici cu un
chip nu voim sa lasam in drum ce am inceput, ci sa ducem lucrul la copal. Caci, dacA Dumnezeu cel atotputernic va asculta rugaciiunile i dorintile cre§tinilor §i-§i va apleca auzul cu bunavointa spre rugAciunile sarmanior sai i in va da astfel de biruinta impotriva pAganilor, du§mani ai Crucii lui Hristos, ye fi cea mai mare cinste i folos §i ajutor sufletesc pentru Maria Ta i Sfanta Coroana a Mariei Tale §i pentru toatA Cre§tinatatea oea adevarata. De oare ce nu voim sA fugim inaintea salbAtaciet br, ci sa avem, in orice chip, lupta cu dAnii. Iar, dacA vom ajunge, fereasca Dumnezeu, la un capAt rAu, i va peri ter-*oara noastrA aceasta, nici MAria Ta nu ve avea folos gi inlesnire de ap ceva, pentru ca. va fi spre paguba CreOinatAtii intregi. De alminterea, sA crezi ce-ti va spune acest om al nostru, Radul Farma, ca §i cum am grai noi de fatA cu Maria Ta. Din cetatea Giurgiului (?), 11 Fevruar 1462. Catastif in cAte locuri cati oameni, barbati §1. femei,
data aceasta au fost ucii, Turci §i Bulgari, in Tara Turceasca de dumnealui Vlad al Terii-Romane§t.
Intaiu in locurile ce se zic Oblucita i Novoselo au fost ucisi 1.350, s. a.; §i in DArstor §i in Cartal §i in
www.dacoromanica.ro
170
N. lorga
Dridopotrom (?) 6.840; asijderea in Orsova au fost
ucisi 343, in Vectrem (?) au fost ucisi 840; in Turtucaia au fost ucisi 630; asijderea la Marotin au fost ucisi 210; la Giurgiu de amandoua partite au fost ucisi 6.414, si cetatea de paste Dun Are a fost cuceritA si luatA. Domnul cetatii, acteca subasa, a fost omorat. si liamza-beg acolo a fost prins; si subasa de Nicopol,
fiul lui Firuz-beg, si el a fost prins, si i-au taiat capul; si call Turci erau, ce se tineau de Nicopol, toti cei mai de frunte au petit cu el. A0jderea la Turnu si la Batin si la Novigrad au fqst ucisi 384, la Sistov 0 in dot& tiirguri ce se tin de el au fost ucisi 410; asijderea vadul de la Nicopol a fost ars cu totul si nimicit; asijderea si Samovitul; si la Ghighen au fost ucisi 1.138; in targul Rahovei au fost ucisi 1.460; acolo asijderea si vadul a ars cu totul; si a fost pus capitan, de Domnul Vlad, Neagoe la Rahova. Asijde-
rea in loptrile de mai sus unde au fost vaduri, care au foci arse si nimicite, oamenii, barbati si femei, si tinerii, si copiii cei mici, impreuna cu pruncii, de o potriva au fost ucisi, si tot locul acela a rAmas nimicit. tar cela de mai sus sunt numai numele mortior ale caror capete 0 semne au fost aduse dregAtorilor nostri asezati in toate partite; cei cari altfel n'au fost
arAtati, ori au ars prin case, al acelora numar nu-I stim, cA au perit foarte multi, s. a. VI.
5tefan-cel-Mare. (1475.)
Din nenorocire n'avem aproape de loc scrisori politica de la $tefan-cel-Mare. Cu atat e mai pretioasa
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
171
aceasti circulari a lui, scurti si energicA, de un laconism antic, dupa lupta de la Podul-Inalt. Edith': in traducere latinA, Macusev, Monuments historiques des Slaves meridionaux et de leurs voisins, tires des archives et des bibliotheques publiques d'Italie, II, Belgrad, 1882 (Glasnicul särbesc, seria a 2-a, X1V-XV), pp. 131-3 ; Acta extera din Atonumenta Hungariae Historica", V, pp '301-2 ; Columna lui Traian, 1876, pp. 420-2 ; in traducere italianA. lorga, Acte fi fragmente cu prIvire la istoria Romtailor, III, Bucuresti. 1897, pp. 91-2 ; o versiune latinA intrebuintatA ibid., p. 92.
Prea-stralucitilor, prea-marilor si nobililor Domni in toati Crestinitatea, unde se va arita ori auzi
aceasti scrisoare. Io $tefan-VodA, din mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei, plecata noastri inchlniciune si bunavointa. Dumneavoastri stiti bine Gum prea-crudul si necredinciosul ImpArat turcesc de multi vreme este un stricAtor al CrestinAtAtii si zi de zi se günde§te cum ar putea supune si nimici toati Crevinilatea. Deci iti fac stiut Domniei Tale ci de Boboteazi acum in urmi a trimes ImpAratul turcese oaste nespus de mare a Turcilor, 120.000 de oameni
la numir, si cu aceia avea ca fruntasi pe cei mai aaproape, mai mari si mai iubiti oameni ai lui: pe Sohman, Pasi si beglerbeg, cu toatA Curtea acelui ImpArat si cu toti spahiii din Rumelia, si cu Domnul din Tara-RomAneasca, cu toatA puterea lui. $i Isabeg, Ali-beg, Schender-beg, Daud-beg, Iosub-beg, be-. gul de Vueitrn..., begul din Sofia, Piri-beg, Iunfis, Isac-Pasa si top hfinsarii bor, cari toti sunt ato11puternici si au fost Voevozi aoelei ostiri. CAnd am vAzut noi asa o oaste mare, ne-am ridicat vitejeste, cu
trupul nostru si ea armele noastre, si li-am stat
impotrivi, si, cu ajutorul lui Dumnezeu celui atot-
puternic, am invins strasnic pe acei dusmani ai nos-
www.dacoromanica.ro
172
tfi
N. Iorga i
ai CrestinAtatii intregi,
i
i-am sfAriimat,
1-am cAlcat in picioare... Suceava, Ianuarie 25. VII.
(1478')
Doi ani dupA lupta de la Valea-AlbA, in care-i peri i biitranA, el insusi scAptind in adancul pAdurilor ocrotitoare, Stefan trimese la Venetia Lin sol, ca sA arAte suferintile de pAnA atunci nevoile situatiei sale. E aceiasi teorie ca si in cele boierimea, tAnArA
de mai inainte: grijá de tar& simt de datorie pentru
CrestinAtate, dispositie bucuroasA de a se jertfi pentru
thinsa, tinerea cu sfintenie a tratatelor i jurdmintelor,
tlar indignare adAncA impotriva principior crestini din vecinAtate cari nu-si inteleg interesul, cari se galcevesc intre ei la ceasul celei mai mari primejdii, cari-1 lasA
singur inaintea dusmanului tuturora, cari, in sfArsit, se bucurA de nenorocirea ce 1-a atins, crezand cA-1 vor umili mAcar.
Dar se adauge ceva care lipseste inaintasilor si contemporanilor sAi: socoteala cuminte a imprejurArilor, armonioasa clAdire a unui edificiu politic in care trAim pAnA astAzi, desvoltand fireste neatArnarea noastrA din autonomia noastra desAvArOtA, din libertatea noastrA religioasA absolutA. Si in sfArsit acell
.simt crestin care face ca niciodatA biruinta sA nu nascA trufia, nici infrAngerea sA nu se coboare pAna la desnAdejde, toate fiiind in voia Domnului care tine samA insA de orice silinta ee omul face QUIT bine.
Editie : Hurmuzaki, VIII, la aceastA datA ; I. Bogdan, Documtn-
fele lui _,Ftefan-cel-Mare, adaus latin.
Aceste lucruri le-a spus din gurA Jo Joan Tamblac sol i unchiu al dumisale lui Stefan-VodA, din partea Jul. I 8 Maiu.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
173
Tot ce s'a intamplat din pricina Turcior in Domnia lui, va fi aflat Inaltimea Sa (dogele) de mult, Dar cu adevArat ceia ce s'a intAmplat n'ar fi fost dacci ar fi aflat cä prinjii creslini si vecinii sAi nu
s'ar fi purtat cu el asa cum s'au purtat; dar ei au cAlcat jurAmintele lor s't invoielile ce le aveau cu el, 1-au inselat, si a pAjit cAte a Opt. Invoielile si ju-
rAminteln ce erau intre ei cuprindeau ca. toji trebuiau sA se gAteasca §i sA ajute acel loc si acea Domnie impotriva cAreia ar merge Turcul. Si deci, in nadejdea_
lor, a urmat impotriva mea ce am spus. Pentru cA, de n'ar fi fost asa, din cloud lucruri a§ fi facut una: Ori m'as fi impotrivit dusmanului la vad si nu 1-as fi lAsat sA treacA, ori, de mi-ar fi fost aceasta cu neputinjA, as fi cautat sA scap pe oamenii din jara mea, si nu ar fi suferit atata pagubA. Dar ei m'au lasat singur, si a urmat cum zic mai sus. Si, daca dusmanul ar fi fost singur, n'ar fi fost atAt de Mu, dar a fAcut sA vie Tara-RomAneascd de o parte si Ta-
tarii de alta, si ei insusi cu toatA puterea lui, si m'au incunjurat de trei parti, §i m'au gasit singur, cu toatA oastea mea turburatA pentru mAntuirea calor de aca.41. Si gAndeste-te InAljimea Ta cAtA gloata. aveam asuprA-mi, impotriva mea atAtea puteri. Eu, cu Curtea
mea, am fAcut ce mi-a fost cu putinjA, si s'a intAmcare lucru socot ca a fost voinja plat ca mai sus, lui Dumnezeu, ca sA mA pedepseascA pe mine, pAcAtosul; si lAuclat sA fie numele lui!
Iar, dupA ce a plecat dusmanul, cu adevArat ant 1 La 1476 Tataril navAliserl asupra Moldovei. Teranii au plecat. sA-§I apere si mintuie pe at lor.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
174
rAmas pArAsit de mice ajutor de la crestini, pentru cd,
nu numai ca nu m'au sprijinit, dar poste CA unii au avut plAcere pentru paguba ficuti mie l terii male de Necredinciosi. $i in aceasti vreme a venit la mine secretarul InAltimii Tale si mi-a spus ce i s'a poruncit, si mi-a fagaduit multe lucruri din partea hum timii Tale prea-crestine, care esti plini de buniivointA 0 de grija pentru binele crestinilor i nimicirea vrAjmasului. Care lucru m'a mangaiat i mi-a dat mare nidejde, si am ramas aproape odihnit. Pentru cã mi-a spus cA, din banii trimesi in Tara Ungureasci §i din altii, voiu avea ajutor i mice fel de ocrotire.
$i de aceia m'am graft si izgonesc pe Basarab ca Voevod al Terii-Romanesti i sA pun alt Domn ere--
tin, adeci pe Draculea, ca sA ne intelegem impreunA, .$i am indemnat la aoeasta i pe Maria Sa Craial Unguresc, ca sA poarte griji din partea lui ca Vlad Dr& culea sit se facia Domn, i, incredintandu-1 in sfarsit, a trimes sA-mi spuie ci eu si-mi strang oastea i sa. merg &a pun pe acel Domn in Tara-Romaneasca. $i asa am ficut indatA, si am mers eu de o parte Si cApilanul Craiului de alta, i ne-am unit, si am pus in Dorn-
nie pa acel Driculea. 5i, ficand aceasta, el mi-a cerut sA-i listun oamenii nostri pentru paza lui, cAci in Munteni nu se incredea prea mult. $i eu i-am liisat 200 de oameni de la Poarta mea. $i dupti aceasta ne-am
despArtit, si indati s'a intors acel necredincios Basarab, si 1-a gisit singur, i 1-a ucis, i cu el au perit toti
.al miei afari de zece. Care 4ucru 1-am aflat fin zAbava, i, gisindu-se lan-
gA mine secretarul Inniltimii Voastre, i afland si el, Iv luA rimas-bun. $i mi-a spus daci era cu placerea
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
175
mea sA-1 las sA se ducA, pentru &A acuma a venit timpul sa se ImplineascA oele ce ni Le spusese din partea
InAltimii Voastre, V eu 11 sfAtuiam sa nu piece, din pricina iernii, care era foarte crudA pe la 16 Ianuar [1477]. Si i-am spus cA putea sa scrie V sA lucreze prin carp. Si el imi rAspundea: Ce voiu face insumi,
nu pot face prin scrisoare". Si mi-a cerut V om ca sA meargA cu el V sA-1 aibA in tovArAVa lui, V sA se
intoarcA iar. Si a hotArAt cu mine sa se intoarcA de Pagti.
Iar eu, oe e drept, vAzAnd grija V graba lui, I-am lisat sb meargA, V i-am dat un om, §i am rAmas sigur pe cuvintele lui ca pe un lucru fAcut. Cu ceilalti Domni creVini, vecinii miei, am vrut sA fac o incercare, ca sA nu mnA aflu iarA§i inwlat. Si Inaltimea Ta Vie galoevile care sunt intre ei, din pricina cArora fiecine cu mult greu abia poate face ale sale. V de nevoie lucrurile mele rAman fArA ocrotire. Ba cred chiar cA acum Craiul unguresc va face pace cu Tara-Romaneasca, eeia ce va fi foarte rAu. Deci locul mieu de scApare V nAdejdea mea sunt la Inaltimea Ta.
pe care te rog sA fit bun a mA ajuta. Nici nu vreau sa spun de cat folos e aceastA tart"' a mea pentru CreVinAtate, socotind cA e de prisos, cAci e lucru Viut bine de toti. CA e zid de apArare al Terii UngureVi, V al Terii. Lew§ti. Si, in ce priveVe aceste doua Cr Aii, afarA de aceasta, fiind impiedecat Turcul cti mine acum de patru ani, au rAmas multi creOni odihniti. Deci, ca lcr Domni creVini V cunoscuti creVini, a-
berg la InnAltimea Ta, cerOnd ajutorul vostru ca un
www.dacoromanica.ro
N. lorga
176
crestin ce sunt, pentru pAstrarea acestei teri a mele de priintA CrestindtAtii. Si fAgAduiesc cA orice dar si
ajutor imi veti fi dat, ii voiu rdspldti pe multe cdi, cand imi veti porunci §i yeti avea nevoie, i impotriva necredinciosilor, §i unde vA va fi porunca, fdril zdbavd. Afard de aceasta, InAltimea Ta va face un lucru foarte vrednic de laudd ajutand un Domn crestin.
.
Ceia ce acuma cer, e aceasta. Cdci sunt sigur cd Turcul iardsi va veni impotriva mea, in vara aceasta, pentru cele cloud locuri ale mele, Chilia si CetateaAlbA, care-i sunt foarte cu supdrare. Deci intr'aceasta vreau sA fiu ajutat astAzi, cdci vremea nu ne ingdduie a lua alte mAsuri mai intinse. Si Inaltimea Ta te poti gdndi cd aceste cloud locuri sunt toatd Moldova, si Moldova cu aceste cloud locuri e un zid pentru Tara UngureascA§i Tara Le§eased.Afard de aceasta eu zic si mai mult: cA, de se vor pAstra aceste cetAti, Turcii vor putea pierde §i Cafal j CrAmul, i va fi usor lucru. Dar chipul cum s'ar face, nu-1 spun, ca sd.
nu md intind mai mult la scris, dar, cand veti porunci, o sA4 spun. VIII. (1481.)
Doi ani mai tarziu, Stefan incerca sa dea incl.
un Domn Terii-RomAnesti, de unde izgonise §i pe Radu-cel-Frumos i pe Basarab-cel-BAtrAn i pe fiul acestuia. Basarab-oel-TAndr, Tepelus, cdutlind in zadar pe acela care ar indrAzni sd se ridice peste fateliititile situatiei sale, rAmAindu-i credincios lui siCrestinAtAtii prieten. Avea la sine pe Mircea care se zicea 1 Cetate genovesä, pierdLtA In tnâna Turcilor la 1473.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
177
fiul lui Vlad Dracul 0 caruia dumanij ii dAdeau ca mania pe CAltuna din Braila, batjocura pescarilor de acolo. Mircea n'a putut stApAni tara pe care o jeclama ea mo0enire a parintelui sa.u, §i mai fericit decat dan-
sul a lost Vlad CAlugarul, fost popA" pribeag, care e insu0 strAbunul lui Mihai Viteazul. Scrisoarea lui Stefan vAde0e sentimentele lui fata de RomAnii de paste Milcov: el du0nAnia numai pe Domni 0 numai indreptarea politica a acestora. Iar pentru sarmani era crutator 0 bun, ingrijindu-se de pacea 0 de hrana lor. Edifii : Bogdan ', pp. 109-10, no. CIX ; Bogdan', pp. 282-4. no. CCXXIX.
Io Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn a toatA Tara Moldovei, scriem Domnia Mea la totiboierii, i mari §i mici, 0 la toti judetii 0 la toti sArmanii, de la mic la mare, din tot Tinutul...Si dupA aceasta a5a sa \TA fie in §tire a am luat Domnia Mea fang mine pa feciorul Dompiei Male Mircea Voevod, 0 nu-1
voiu lAsa de la mine, ci voiu stArui pentru binele lui
ca 0. pentru al mieu, insumi cu capul mieu §i cu boierii miei 0 cu toata tara mea, pana ce va fi in. ba0ina sa, Tara-Romaneasca, care-i este dreapta ba§find, cum 0 Dumnezeu §tie, 0 cunoa0eti 0 voi. Drept aceia vA zic: in ce ceas veti vedea aceasta scrisoare a mea, ci voi in acel eeas sA vA intoarceti la locurile
voastre, care de unde ati fost 0 unde ati stat dintru'ntAiu, cu tot avutul vostru, cat veti fi avand, 0 sa va pAstrati avutul, 0 sd arati unde ati arat 0 dintra 'ntAiu, lard vre-o fried oH grila 0 teamA. CAci asa sa
0iti a nu mA gandesc a Ara face niciun rAu 0, nicio pagubA, ci sA va pastrati 0 sa trAiti in pace. Si LarA0 cine va- voi sa vie la Domnia Mea O.
www.dacoromanica.ro
178
N. lorga
la feciorul mieu Mircea Voevod, iar Domnia Mea si hal Domniei Me la Mircea Voevod il Vorn milui si hrdni
cinsti. Si la aceasta este credinta Domniei Me le, .si a koierilor Domniei Me le, marl si mid. Scris in Targul-de5os1, Mart 15. .si
IX.
Radu-cel-Mar e. (1505.)
DupA Vlad CalugArul, care ajutd pe Turci sA-i iea lui Stefan acele cetAti de care vorbeste cu atdta dragoste si grijd in solia cdtre doge, ajunse la Domnie, in 1495, evlaviosul ctitor de multe biserici Radu-celMare. Era al Turcior cu totul, si trebui sa. facd greul, costisitorul si primejdiosul drum la Poartd. Cu privire la el scrie Radu in aceastA scrisoare. Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
Radu, cu mila lui Dumnezeu Domn al Terii-Romdnesti, si allele. DumneavoastrA, vecinilor si prietenilor nostri vrednici de cinste. VA facem cunoscut dum-
neavoastrA intArnplarea ce ni-a venit de la Turci. AdecA nista vaduri impreund cu vdmile ni le-a luat ImpAratul; pe llinga. aceasta zice cd a pus in catastiful
sdu patru ori cinci mii de oameni, cari spune el ca. ar fi venit in tara noastrd sd stea, iar acuma vrea sd capete da la noi tot atfitia. Ci noi prin niciun fel de daruri, cat de mari, ale noastre, sau prin cererile prietenilor nostri n'am putut sA impAcAm pe Imparatul. Deci trebuie ca acum sA trecem noi insine fdrA zabavd 1 Romanul.
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de Domni
179
la el. Daca insa, cu. ajutorul lui Dumnezeu, vom putea face acolo ceva bun, atunci, dupci ce Dumnezeu ne va
aduce innapoi cu sanatate, Math. ce vom umbla, va vont da de gfire. Pentru care \TA rugam staruitor sti dati in grija supugilor vogtri ca sa ramaie in pace cu oamenii nogtri pana ne vom intoarce. Altfel sa va tie Dumnezeu sanatogi. 1505.
Dumisale judelui si juratilor cetatii Bragovylui, g. a., vecinilor nogtri vrednici de cinste, g. a. X. Mihnea-ce1-11fiu. (1508.)
UrmaguL lui Radu-cel-Mare fu Mihnea, un crunt fiu
lui Tepeg, odata pribeag la Unguri, dar pus de Turci. El igi sangera sabia de trupuriile boierilor gi peH insugi, izgonit de rascoala, la Sibiiu, de sabie. Cu privire la Turci, nu era cel mai credincios vasal, gi, magulind pe Sagii vecini, ii asigura ca ar fi in stare sa opreasca, gi el ca tatal salt, pe pdgani. al
Editie : Harmazaki, XV, la aceastl datA.
Mihnea, cu mila lul Dumnezeu Domn muntean, gi allele. Dumneavoastra vecini §i prieteni vrednici de cinstea noastra. Stiti dumneavoastra &A in Tara Ungureasca am slujit totdeauna dumisale Craiului gi arhiereilor gi magnatilor Terii Unguregti gi am avtit emuste de la dangii. Iar acum, cu voia lui Dumnezeu gi a boierilor, am luat carma aoestei teri a noastre, gi toti boierii stint cu noi, gi. toate cetatile sant in manile noastre. Deci nu vrem sa fim nerecunoscatori pentru binefacerile ce le-am primit in Tara Ungureasca. Voim
www.dacoromanica.ro
180
N. lorga
sA fim vegnie in tuna prietenie cu voi. Voim chiar ca sarmanii MAriei Sale Craiului i ai nogtri sa traiascA impreuna in pace. Iar, de spre partea Turci tor,. pe lagea noastra cea cregtineascA, sA n'aveti nicior fricA: Celelalte vi le spune dumneavoastrA acest oth al nostru anume Benedict Pitarul in numele ,nostru,. in vorbele caruia sa puneti credinta neindoielnica, i. celelalte. SA HO sanatogi. Data in Argeg, Luni dupa InnAltarea Domnului [5 Iunie], 1508. Dumnealor capeteniei oraguiui, juzilor i juratilor cetätii Sibiiului, vecinii i prietenii nogtri vrednici de cinste, i allele. XI.
Bogdan Orbul. ( 1510.)
De la fiul lui 5tefan-cel-Mare, care pierdu Pocutia ultima prada ramasa in ghiarele batrânului leu -Stefan, ca sa capet . in Polonia o regal:A logodnicA gi ea
nu-i Li niciodata sotie , de la acest cap slab pentru un brat viteaz, avem, in clipa and se temea de -furia Tatarilor, aceasta scrisoare din 1510, plinA de repetiii si confusii. hu muzaki, XV, la aceasta. data.
Bogdan, cu mila lui Dumnezeu Domn i Voevod al terii Moldova DumneavoastrA domnior vecini i prieteni noua cu adevarat iubiti. Fiindca Maria Sa Craiut
v'a dat void in ajutor i v'a scris sA va grabiti intra ajutorul nostru, dupA cererea ndastra, de aceia va rugAm pe dumneavoastrA, ca pe nigte prieteni buni, sa \TA OHO fiecare, dupA porunca Mariei Sale Craiului, i cu toate armele de razboiu gi tot ce se mai tine
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
181
de rAzboiu, cat se poate mai bine si mai ales sA [ine[i eat mai iute in pregAtire 600 de cAlAreli, cum au fAcut si Secuii, si sA-i ave[i la indAmAnA gata, pentru ca, atunci cAnd pe urmA vA voiu cere dumneavoastrAi
in clipa aceia, pe datA sA trimeteti pe acei 600 ca innaintasi in ajutorul nostru, Iar deocamdatA sA bine-
voili a trimete 200 de puscasi prin aeeastA slug& a noastrA Ilie, care aduce scrisoarea de fa[A. Si dum-
neavoastrA, cum v'am mai spus, fiecare si in orice zi si ceas sA fiti gata dupa poruncile MAriei Sale Craiului, domnului nostru celui prea-miostiv, pentru . ea, atunci cAnd vre-odatA vA vom cere, indatA sA fill. In stare a pieca in ajutorul nostru. Asijderea si acestor slugi ale noastre sa li dati credin[A. Si dorim sa fiti sdnAtosi dumneavoastrA dupA dorin[A. Date din Curtea noastrA in targul nostru al Bahluiului. Joi innainte de Sf. Mihail Arhanghelul [26 Septemvrel, anul MAntuirii 1510.
Dumnealor cApeteniel orasului, juzilor si. juratilor si
celorlalti Sasi din partile Ardealului, de orice stare, prieteni si vecini noua. iubili, cu adevArat. XII.
Vlad-Vocli (VlacluI). (1511.)
Izgonitorii lui Mihnea gAsirA pe un tAnAr flAcAuandru din sangele lui Vlad CAlugArul, Vlad-VodA, cAruia
i se zicea, cu alintare si desprel: VIAdul. Fu ucis rApede, ltingA Bucuresti, supt un pAr", de Turcii DunArii, chemali de puternicii boieri al Craiovei, coboratori dintr'un ocrotit al lui Vladislav-VodA. -Scrisoarea de fa[A.-1 aratA pornit pe rAzboiu si fArA prevestirea sfArsitului sAu grozav. Edltie : Hurmuzaki, XV, la aceastA data.
www.dacoromanica.ro
182
N. lorga
Vlad-VodA, cu mila lui Dumnezeu Voevod muntean, Domn si mostean. DumneavoastrA, prieteni si vecint
ai nostri vrednici de cinste. Ne-am rugat intre alte lucruri ale noastre pentru niste afaceri grele ale noastre domnului nostru prea-milostiv Craiului.laria Sa, si s'a indurat si-si facA milA de noi la rugAciunea noastrA. Pentru credinta si mArturia cAruia, ni-a dat scHsori ale MAriei Sale, pe care vi le-am trimes prin omul nostru credincios Ruhan, in vorbele cdruia sa credeti neindoielnic. Anume ca sA putem cumpAra si aduce arme impotriva viclenilor, prea-cruzilor dusmani ai legii crestine, din tara dumisale Craiului si din Tinuturile ei, oricari ar fi, dacA am avea nevoie de asa ceva. Deci vA cerem dumneavoastra prin aceasta cu stAruintA ca, la primirea scrisorii acesteia a Ma-
rie! Sale, sa dati ascultare 'Kirundi si sA vA supuneti dumisale Craiului 0 sA binevoiti si sA gAsiti cu cale a ni da scrisorile voastre pentru acest scop, insemnate cu pecetea voastrA. Dat in Milesti, in cele patru zile d'innaintea lui Mihail Arhanghelul [24-7 Septembrel, anul Domnului 1511. Dumnealor juzilor si juratilor cetAtii Sibiiului, si celelalte, prietenior si vecinilor nostri vrednici de cinste. XIII.
Basarab al IV-lea Neagoe. (1518.)
Un Domn muntean nou, carturar sarguincios, judecAtor istet al lucrArilor frumoase, ziditord mAnAstirii Argesului, Neagoe, Basarab al IV-lea, vine la Hind Mai dese oH se infAtiseazA cu grija aurului si argintului potirelor, cAdelnitilor 0 altor podoabe bisericesti deck cu a fierului armelor. Edifie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
183
Dumneavoastrd, prieteni i vecini ai nostri vrednici de cinste. VA aduceti aminte cd, anul trecut, ce-
ruserdm de la d-voastrii argintari mai isteti dead ceilalti, cari sa faca. intelepteste lucrdrile noastre, Ci dumneavoastrd ati ales si ati trimes la noi pentru lucrdrile noastre ca mai isteti deck ceilalti pe megterul Joan i pe mesterul Celestin Argintariul, cad,
de sigur CA au savArsit lucrairile noastre aid in TaraRomAneascal a noastra destul de dupd placul nostru. Si am pus sd ni facd. niste cupe, si le-au fAcut cum doriam. Pentru care ni-au fAcut socoteald deplina de acestea, de toate. i noi dupA vrednicia lor i-am rAs-
plata destul de darnic, pe ei i pe sotii lor. Dar de atunci, mai de curAnd, a venit la noi acelasi megter Celestin Argintariul, cerAnd de la noi argint sa-I lucreze. Ci noi i-am dat argintul eel mai curat ca sd ni facd o cAtuie dupA chipul turnului cetAtii noastre. CA. noi am strAblitut Tara UngureascA, si mai frumos turn nicalri n'am vAzut. Mai innainte, cand fAcuse acel lucru al nostru i ni-I infatisase innaintea ochior, nu ni-a plAcut, pentru cA era fAcut dupd felul Tiga-
nilor. Avem noi destui mesteri cari ar fi putut mai frumos sd Med de cum a fAcut el. Pentru care a doua oarA acelasi 'nester Celestin ni-a fAgAduit sa. facA
mai frumos, si a luat argintul de la noi iardsi, din manile dumisale lui Valentin Pitarul i lui Oprea Vis-
tierul. De la care cerem acuma, dacA tine la cinstea lui, sA ni dea cdtuia sau argintul. CA pand acum, pre-
cum am aflat, acel 'nester Celestin n'a fAcut lucrul nostru, pe care fAgilduise a-1 face atunci, la Pastile ce au trecut. Deci vd rugAm pe dumneavoastrd sA vd ingrijiti cu stirguintA de acest lucru al nostru, cu
privire la noi, dupd spusele slugii noastre dumnea-
www.dacoromanica.ro
184
N. Iorga
lui Valentin Pitarul, in -vorbele caruia sa binevoiti a pune credintA deplinA, si celelalte. CArora li dorim stt fie mult timp sdnAtosi. Din Pitesti, Sifunbatti innainte 1de Sf. Toma [18 Dechemvre], anul 1518.
Basarab, din mila lui Dumnezeu Domn muntean, Domn si mostenitor, si allele. Dumnealor judelui Craiului si cApeteniei orasului oetatii Sibiiului, domni prieteni si vecini ai nostri vrednici de cinste. XIV. (1520.)
Lui Neagoe nu-i lipsiau insA, la intAmplare, si. Onduffle rAzboinice. Astfel in aceastA scrisoare, in care se intalneste grija sfintirii solemne a unei manAstiri, cu care prilej era sA facA si o mare ceroetare a ostilor lui, cu dorinta de a folosi CrestinAtAtii si, in rAndul intAiu, Ungariei, care la 1526 era sA-si afle sfilr-
situl in lupta de la Mohacs. Deci traditia politica' a
necontenitei alipiri citre crestini, fdrA deosebire de confesiune, trAia si in aceste timpuri de pasnicA Domnie
care a dat terii cele mai frumoase podoabe ale ei In cladiri.
Tonul scrisorii e absolut bisericesc, cuprinzand for-
mule de smerenie si iubire a aproapelui. Editie : Htu-muzaki, XV, la aceasta data.
DumneavoastrA fratilor si vecinilor mult iubiti nouA. SA vA vie in minte cA, de cAnd Dumnezeu cel PreaInnalt ne-a ales in Domnia sau Voevozia acestei TeriRomAnesti, de si nu eram vrednici si destoinici de stApAnirea ei, totusi, dupA voia lui Dumnezeu dacA s'a
fAcut ap, de pe acea vreme pAnA astazi stim cA in pace v'am tinut cu toatA prietenia si buna vecini-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
185
tate, cum v'am fost fAgAduit dumneavoastrA, frajilor, prin necontenitele noastre fAgaduieli. De aceia vA putern da de §:tire, ca unor vecini, §i aceia cA, in timpuri ce n'au trecut de mult, printr'o creclincioasa slugA
a noastrA, am aratat a suntem gata a sluji cu credinjd durnisale Ludovic, cu mila lui Dumnezeu rege al Ungariei §i Beemiei, §i altele, domnul nostru ,preamilostiv, §i. afarA de aceasta chiar §i intregii Cre§tinatAji. A§a ca, atunci cand va fi de nevoie, cu toatA puterea noastrA §i ogle noastre, sA ridicAm armele pentru aced Tara Ungureasca, §i. anume cu 40.000 de calAri §i pede§tri vohn sa fim de faja. Pentru care am hotardt la toji bolerii jerii acesteia sa facA pana la un
anume timp acest lucru, cad am injeles a Imparatul, Tarul Turcilor, se pune in miFare. Dar incotro se duce, habar n'aveml. Apoi, cum §tiji §i d-voastrA, am ispravit biserica
noastra sau manastirea pe care o faceam din nou intru cinstea atotputernicului Dumnezeu: dupa. legea §i anduiala credinjei noastre- am sfinjit acea bisericA intru lauda InnAljArii Domnului nostru Isus Hristos2. La inchinarea acestei biserici va veni toatA jara aceasta. Deci am trirnes de li-a poruncit sa se adune; cu prilejul acestei inchinari vom putea sa ceroetarn in scurt o§tile noastre. Pentru care prin aceasta va ru-
gain, ca pe n4te prieteni, ca d-voastra, holier, sa binevoili a trimete dintre cei doisprezece juraji ai cetajii d-voastra un om de credinja din cetatea d-voas1 Era un zvon fals. V. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, II, 385. 2 Nu e vorba de manAstirea din Argeq, care poartA hramui Adormirii Maicii Domnului.
www.dacoromanica.ro
186
N. lorga
trA aici, la noi, ca sA-1 mai vedem. Pentru ca.- avem
un Wind ca acela 0 attita gAtire de v'ar plAcea 0 d-voastra; de aoeia am poruncit 0 am f4cut sa fiti chemati. Si de acuma sA traiti in fericire, fratilgr. Targovi0e, Joi dupA sArbAtoarea Sf. Marcu Evanghelistul [26 April], anul Domnului 1520. Basarab Voevod al Terii-Romane0i, §. a. Dumnealor judelui Craiului, apeteniei eetatii 0 ce-
lorlalti cetAteni ce sunt in Brasov, prieteni 0 vecini ai nogri vrednici de cinste. XV.
Stefan-cel-Tandr (StefanitA). (1523.)
Nepotul de fiu al lui Stefan-cel-Mare avea fall ininsuOri. Sigur de sine, insufletit de dorinta faptelor mari, el gAsia in negocierile sale cu vecinii, mai ales cu Polonii, cari voiau sA-1 bage in foc pentru singur folosul lor, vorbe de ironie muFAtoare. Un sol al lui in Po Ionia vorbege astfel. doialA
Editie : Hurmuzald, II 9, p. 708 si urm.; cu traducere In Hasdeu,
Archiva istoricd, I, pp. 12-3.
Intelese din astea Domnul mieu cA se incearcA pdganul sA-1 desbine de CreginAtate 0 de MAria VoastrA, fereascA-ne Dumnezeu. Si multA nemultamire simti
MAria Sa 0 Sfatul Marlei Sale. Si trimeserA fall zAbavA cAtre sangeac, ca rAspuns la solie, cu daruri
prietene0i, pe Vornicul Iurie care fusese 0 la Maria VoastrA, difindu-i invAtAtura. sA afle 0 sA cerceteze despre cele descoperite din gura solului, ca apoi, indatA
ce vom cApAta §tiri, sA nu intArziem de a in0iinta 0 pe Maria VoastrA despre toate cate vom *ti, ca ast-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
181
fel sA fiti incredintati Maria VoastrA, mare gi bun
prieten al nostru, cA noi gi Divanul nostru nu vrem a ne desparti de CregtinAtate gi de Maria Voastra, mare gi bun prieten al nostru, cA noi gi Divanul nostru na vrem a ne desparti de CregtinAtate gi de Maria VoastrA, cat timp vom fi vii gi ne vom putea lupta din voia lui Dumnezeu. CAci altfel insAgi Maria VoastrA intelegeti ce asupriri sufere Domnul mieu din partea pAganilor !
Aga dar, bunul gi marele nostru prieten, sA cAtati Maria VoastrA ca prin Domnia, gi. CrAia MAriei Voastre
sA se ridice CregtinAtatea. ZAu, aveti Maria Voastra o Domnie gi Crdie mare gi un Sfat mare la numAr; gi. puteti sA cumpaniti lucrurile despre pAgAni gi sa vA sculati gi sa vA apArati impotriva dugmanului d'impreunA cu toata CregtinAtatea, degteptand pe Sfantul pArintele Papa, gi pe Chesarul, gi pe toti Domnii cregtint sa. infrunte cu puterea pe necredinciogii vrAjmagi ai Cregtinatatii. CAci am arAtat MAriei Voastre ce facurA pAganii cu Tara UngureascA gi cum de curand risipird gi stricarA Domnia gi Tara MunteneascA, punAnd acolo Domn pe Turcul Mohammed; gi cum Insugi Sultanul cu toate puterile sale ImpresurA pe mare gi pe uscat Rodosul, sa nu-i ajute Dumnezeu, pentru ca nu cumva, dobAndindu-1, fereascd Dumnezeu, sA punA apoi mane pe toata. CregtinAtatea. De aceia yeghiati Maria VoastrA pand ce pAgAnul, oprit in alte parti, Inca nu s'a intors cu fata spre noi; cAci atunci vai de Cregtinatate! Domnul mieu, prieten al MAriei Voastre, vA face cunoscut primejdia Cregtinfitatii gi vA indeamnA sA vA. sculati ImpreunA cu toatA Creg-
tinatatea impotriva paganului, nedesbinati ga. alipiti ca unghia de deget.
www.dacoromanica.ro
188
N. lorga
De asemenea, domnul mieu, prietenul MAriei Voastre, roagA pe Maria VoastrA i pe toll Domnii crestini sA
nu-1 lasati pe el afar& din mila crestinilor, de vreme ce Maria Sa doreste cu toatA credinta 1 i cu toatA dreptatea sA fie cu CrestinAtatea, intru cat il vor ierta puterile, i sA meargA cu Domnia VoastrA, Impotriva dusmanului. Numai MAria VoastrA i CrestinAtatea sA nu ne rAspingeti din sAnul Vostru; cAci .stie Dumnezeu ce marl asupriri pAgAnesti are Domnul .mieu, prietenul Mariei Voastre, din pricina CrestinAi o stiti si Maria VoastrA. SA vA mai spun MAriei Voastre cA Domnul mieu,
CAW;
prietenul MAriei Voastre, tine acuma sfat cu boierii sal despre Craii i Domnii crestibi, pentru ca sA holArascA, cine din ei ar fi atAt de vrednic i inteleptl incAt sA fie in stare a incepe, a intocmi, a calAuzi lucrul cel mare al impAciuirii crestinilor impotriva dusmanilor pAgani al CrestinAtAtii. Si nici Domnul mieu,
nici boierli sAi nu se puturA dumeri a gAsi un Crain st Domn atilt de vrednic i intelept pentru aceastA treabA, afar& numai pe MAria VoastrA, care, dacA ati voi s'o faceti, cu Sfatul MAriei Voastre, chernAndu-vA in ajutor pe Dumnezeu i pe Maica Domnului, zAu cA ati fi un mare si ales hatman, cap si povAtuitor a toatA CrestinAtatea. CAci, in adevAr, din call Domni crestini cunoaste Domnul mieu i Sfatul MAriei
Sale, nu este altul In vrednicie ca MAria VoastrA: unli sunt prea tineri, aifli necunoscuti noua, altii nedestoinici pentru facerea unor lucruri si legAturi atilt de marete. In sfArsit, rugAm pe Maria VoastrA a bAga in sam& cuvintele noastre, gAndindu-v& bine mai innainte de toate sA nu piarA. CrestinAtatea tocmai in zilele MA-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
189.
riei Voastre; cAci, dacA astAzi Dumnezeu va pedepsi tara noastrA Moldova, sA nu vA indoiti MAria VoastrA cA mane o sA vie rAndul i pentru alte Domnii
cre0ine. Nu treceti cu uprinta asupra soliei noastre, fiind ea da cea mai mare insemnAtate. MAria Voas-, trA aveti o Domnie -mare 0. fin Sfat mare la numAr: sfAtuiti-va
i chibzuiti!
XVI. 1524.)
Inca mai aspru sunA aceste rAnduri, din anul 1524, cuprinse in alta. instructie de ambasador: Editie: Hurmuzaki,
8, pp. 723-4.
Pentru solia pe care d-voastrA o ati trimes la el, precum §i pentru bucuria cu care d-voastrA ati primit vestea despre biruinta lui asupra Turcilor, [VodA] vA multdme0e i mi-a poruncit a vA spune cA nu s'a
luptat pentru Ora sa i oamenii sãii cu dAn0i, ci pentru a se putea curAti de bAnuiala necredintei, dacA
d-voastrA ati fi avut-o despre el. Prin care zice a a atatat pe Turc impotrivA41 i a0eapta. din ceas in ceas nAvAlirea lui. Deci damnealor nu trebuiau sa cearA ajutorul mieu, ci mai ales cA pentru tara Craiului
a cera ajutorul lor, mai ales cA pentru tara Craiului am pornit du0nAnie cu Turcii §i cu acest prilej am. pierdut patra sfetnici, pe l'AngA alti multi i buni. Si, cu toate cA vA multAmesc pentru cA fAgAduiti a-mi. da ajutor sf nu- voiti a vA cruta averile i cheltuiej, lile i ostenelile i sAnAtatea tatu0 trebuie sA vai spun cA n'am vAzut omul care, dacA insu0 se inneack.
dA ajutor altuia, ci insu0 trebuie intAiu sA innoate tri 1518 el biruise pe Tatari.
www.dacoromanica.ro
190
N. Iorga
la mal. Asa si d-voastrA imi fAgAduiji ajutor, dar nu voiti sA vA lup1ai cu dusmanii, astepttind ca eu sA Ina lupt cu dusmanul d-voastrA. Int Alu d-voastrA sA vA luptati cu dusmanii d-voastrA, cu care lucru vA veti ajuta i pe d-voastrA i pe mine, cA eu nu pot sA va -dau ajutor cand am 0 eu aceiasi nevoie ca si d-voastrA. VA mai 1:1tingep cA nu va dau veste de lucruri nouA. Cum v'am instiintat in fiecare an despre orice oaste, vA arAt acum prin tine2 cA Turcul Thassule (sic) nu s'a intors peste Dun Are, ci strAnge aici, intre Chiia i Cetatea-AlbA, oaste impotriva (erii Craiului. Mai la urmA nici nu sunt straja voastrA
nAimitl, nici nu sunt dator a vA da stiri, mai ales cand toate cAte vi le spun ziceti cA nu sunt adevAnte, Iar acum aveti insusi adevArul innaintea ochilor. XVII.
Petra Rarev. (1529.)
Petru, zis Rares, fiul din flori al lui Stefan-eel-Mare, 1-a fost adevAratul urmas: prin istetime, grin urmArhea indArAtnicA a planurior sale, prin mArimea aces-
tor planuri. El a stApAnit prin ginerii sal Tara-RomtineascA si a rAvnit Ardealul, adAugAnd la Ciceul si Cetatea-de-BaltA mostenite de la pArintele sAu, Ungurasul, Retegul, Rodna i chiar Bistrita.
In 1529, trei ani de la lupta de la Mohacs si in a-
eelasi an cu expeditia prin care Sultanul Soliman-celMaret ocupa Buda, Petru fAcu trei expeditii in Ardeal. Cea de-a treia avea in frunte pe Domnul insusi ai avea de scop 1uarea Brasovului, pe care se fAcea a voi numai sA-1 smulgA din ascultarea lui Ferdinand 2 Sohd.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
191
de Habsburg, fratele Imparatului Carol Quintul si unul din concurentii la stapanirea Ungariei, si sii-1 supule lui Joan Zapolya, celalt Craiu, fost Voevod al Ardealului si sprijinit de TureL Dupa o lunga impresurare orasul se rascumpara de peire. In acelasi timp, prin scrisorile ce urmeath, Petru ingrozeste pe Bistritenii nesupusL Editie: Hurmazaki, XI, la neasta data.
Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei. Dumneavoastra, credinciosii nostri in a-
devar iubiti. Am auzit ca prin rautatea 0 rascoala voastra iaräsi v'ati radicat coarnele, 0 nu voiti sti va supuneti noud, 0 Ira impotriviti Mariei Sale Cra-
iului, 0 nu lasati sA intre in cetateg voastra par* labii nostri pe cari i-am oranduit. $i sa still deci voi, Bistritenior, ca. vom porni asupra voastra cu putere de razboiu gatita 0 mare, si pe toti, cu copiii, de la eel mai mare la eel mai mic, pe unii li vom trece prin fier si. foe, si in patru pa* va vom taia si va vom pedepsi. Pentru ea intaiu mi-ati aratat credinta si apoi necredinta. 5i, daca vreti sa va deslegati de mania noastra, indata ce veti vedea seri-
sorile noastre, sa si primiti pe parealabii nostri in cetatea voastra 0 in mijlocul vostru. 5i sa nu faceti altfel, si, apoi, de va. va spune ceva Grigore, omul nostru, in numele nostru, sa-1 credeti. Neamt, la saptamana dupa Adormirea Maicei Domnului [22 August], anul 1529. Dumnealor judelui 0 juratilor Bistritei, credinciosii nostri iubiti. XVIII. ( 1529.)
Somalia catre Brasoveni se face astfel, din satul vecin al Prejmerului. Editie: Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
www.dacoromanica.ro
192
N. lorga
Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei. Dumneavoastra. prietenior nostri cu adevárat iubiti. Am yenit aici impotriva viclenilor Mii. riei Sale domnului Ian As.
Craiul unguresc, ca A
vA supunem supt paza MAriei Sale. Ceia ce, cum vAzuiu eu, nu voiti. Asa ni se pare nouA ca. aveti de gAnd sA vA_ hrdniti cu pietre. SA stiti bine deci: noi n'am venit pe doud-trei saptAmâni, ei panA vA_ vom indupleca si vom face cum ni era voia. S1 la intorsul nostru innapoi vom arde cu parA de foc aceastA tarA. a BArsei, si vom lAsa tara goala. si pustie.. Si in primAvar4 va fAgaduim iarAsi räzboiu, si iarAsi
vom pune si se calce in picioare sAmAnAturile voas-
tre când vor fi crescut, pentru ca iarAsi sa fiti Ma hranA timp de un an. Poate ci voi, o prea-nebuni si prosti oameni, so cotiti cA, fiind intre pietre, pietrele puteti sA le si roadeti. Ci cu atAta vA prApaditi viata si veti rAmAnea in desert, pentru cA noi oprim pe Secui, supt pedeapsA, sA nu vA aducA si sd nu vA_ vAndA grAu sau altA hranA. Vom -av7ea straja noastra.
adesea intre ei. Deci vA indemnAm ca, la vederea a-
cestei scrisori a noastre, indatA sa trimeteti la noi sese oameni alesi, ca sA ne intelegem, si, pe credinta noastrA cea bunA, li vom da drumul sa se intoarcA indArdt. In Prejmer, la sAptAmtina dupA Luca Evanghelistul [25 Octomvre] 1529.
Dumnealor judelui si juratilor brasoveni, prietenior nostri iubiti cu adevArat. XIX. ( 1529.)
Dupd primirea banilor si plAcerea supunerii Sasilor,.
Petru se intorcea spre casA. De pe pdmAnt moldo-
www.dacoromanica.ro
Scrlsori de boleti
193
venesc el fulgerA o ultimA amenintare cAtre Bistriteni, cari avurA indatA de lucru cu osta0i lui VodA. Editie: Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Moldovei. DumneavoastrA, pe caH nu vA iubim 'de loc. DupA culesul viilor, pe la 1-iu Noiemvrie, mersesem cu du0nAnie impotriva viclenilor MAriei Sale Craiului, Domnului nostru prea-milostiv. Dintre dAn0i unii,
la caH am ajuns, precum sunt cetatile Brwvul Sighiwara, s'au dat intAiu MAriei Sale Craiului, apoi i Inca i multe oraw foarte puternic "ntdrite.
noua,
$i ne gatiam a pleca asupra voastrd. Unii ne-au intAmpinat cu vorbe ca acelea cA i voi aveti in hii-
mA 0 in cuget sa vd supuneti noua. $i de aceia ani zAbovit acea hotdrAre a noastrd 0 am trimes la voi pe boierii nogri de frunte, Tomp, Marele-Vistier, # Vlad, pArcAlabul de Hotin, ca sa. vA plecati nouA. DupA cum am aflat, din inddrAtnicia voastrA, tot vfi.
impotriviti, 0 nu vreti pan& vA vom tAia capetele. 51 sA titi sigur cA iarA0 in curand vom trimete oaste nouA pentru a incunjura Bistrita, a vA dumesniei
prin foame 0 a ierna la voi, ca sa nu iasi nicium4 din voi panA nu vom veni noi in0ne acolo. $i cut adevarat sA titi cA, de qteptati sosirea noastrA acolo, vom pune sA vA taie pe toti, de la mare pan& la mic, i nimenea dintre voi nu va avea nAdejde # leac. $i pe Mihai pArcAlabul nu trebuie sA-I cAzniti acolo la voi, ci mai bine sA-i dati drumul. CA pe calea §esului §i acuma in munti sa ne a§teptati ca oaspete dacA nu va veti inchina nouA 0 nu VA. yeti pleca in stApAnirea noastrA. LAngA apa Bistritei, hi ajunul Sf. Andrei Apostolul [29 Noiemvre], anul 1529.
www.dacoromanica.ro
194
N. Iorga
Dumnealor judelui i juratilor i bAtrimilor Bistritei, credincio0 iubiti nouA cu adevArat. XX. (1531.)
La 1530 Rares se intoarce asupra Po Ionia In el ca 40 in tatAl sAu, ardea patima rAzeplui pentru mosia lui pe care cu niciun pre i pentru niciun alt caStig nu intelege a o pArdsi in manila altuia. Dar, dupA ce luase Pocutia, Domnul cuceritor fu biruit, la Obertyn, de soldatii lui Joan Tarnowski inchi0
In tabara lor de carA, pentru a da numai la urma hotArAtorul asalt.
Petru-Vodd nu privia aceastd mare infrAngere, din
care insu0 se alese rAnit, dealt ca un intAiu soroc de judecatA pierdutA. Se gAti a duce mai departe
gAlceava pentru pAmtintul sAu. Si pan& atunci scria regain' Poloniei ravage ca acesta. Edit le: Hurmuzaki, Supl. 11', la aceastd data.
Prea-innAltate doamne, prietene iubit. Petru-Voevod,
cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei. Deci, c a sA nu fii in nesigurantA Maria Ta, in zilele acestea am trimes omul nostru la dumneavodstrA cu scrisorile noastre pentru felurite lucruri grele; care la
fost oprit de Otta 1. Dar tot a ingrijit de scrisoarea noastrA cAtre dumneavoastra. i, cand s'a cetit serisoarea noastrA, dumneavoastrA ni-ati scris ce nu se cade a scrie tmui Domn. Noi nu §tim: ori de a fOst .scrisd acea scrisoare dupd spusa Domniei Tale ori ca sA ne inwle cu dansa. CA adeca tam. Pocutiei nu se line de Moldova 0 cd pArintele nostru Stefan Voevod eel Mare, Dumnezeu sA-1 ierte, n'a stapAnit tam Po1 De Chodecz, comandant in Pocutia, la Colomela.
www.dacoromanica.ro
Suisun de Domni
195
eutiei. $i mai spui Dontnia Ta cii noi nu suntem feciorul lui Stefan-Voda eel Mare, ci suntem feciorul lui Bogdan Voevod, care era frate cu noi. Ci aici a scApAtat scriitorul 0 s'a inwlat cAnd ni lagaduie§te pe pArintele uostru. $i acea parte a Pocutiei $tefan Voevod cel Mare, tatal nostru eel prea-iubit, a tinut-o multä vreme. Dupd moartea pdrintelui nostru, supt Bogdan Voevod, fratele nostru, pentru sora Domniei Tale care era logoditA cu dAnsul, supt ve§rnAnt de inwlAciune s'a luat de la el tara Pocutiei. Ci acuma avem nevoie de tara aoeia: de aceia am luat-o de la Domnia Ta, pentru di ni este adevdratti 0 legiuitA mo0e Acum noi nu voim ca Domnia Ta sä ni arati amenin-
lAri. Dc aceia te rugam pe Domnia Ta ca pe un bun prieten, pentru bund vecindtate, sA ni-o Wirdze0i, pentru ca §tim sigur cum cA tara aceia a Pocutiei se tine de Moldova: de aceia am luat-o. Iar unde zici Domnia Ta a noi am cAlcat tocmelile, jurAmintel3 noastre, ci noi n'am calcat tocmelile wasire, nici jurAmintele, nici n'am cAlcat peoetea noastrA, cAci n'am intrat in stApAnirile le§e§ti ale Domniei Tale nici o jumAtate de leghe, ci ne sarguim a pAstra vepic jurdmintele ce am fAgAduit. Dar am auzit di Domnia Ta ai incununat pe fiul Domniei Tale in Crdia lewascii; §i 1-ai awzat in Scaunul eel crAiesc; noi cu demsul n'am facut pAnd acum nici ju-
rdmAnt, nici tocmeli. $i, dacA Domnia Ta socoti a acel Tinut al Pocutiei nu se tine de Moldova, sA trimeti MAria Ta un om, sd intrebe: mtdiu la prea-puternicul ImpArat turcesc, apoi la chiar dumnealui loan
Craiul Terii Ungure0i, cari vor face drept judet 0 dreptate intre noi: a cAruia dintre noi, a Terii Lee§ti
www.dacoromanica.ro
196
N. lorga
sau a Teril Moldovei, e tara aceia. CA, atunci nand trimetem solii noVri la Domnia Ta, magnatii Domniei Tale II opresc i nu-i las& a merge la Domnia Ta, §i. pe urmA Domnia Ta ni scrii cä viclenim. Nu §tim: cu §tirea ori fArA §tirea Domniei Tale a fost scris cuvAntul acela. DacA i Domnia Ta te indoieVi de acest lucru, trimete pe omul Domniei Tale sti vadA, sA cerceteze i sã ceteascA scrisorile Domniel Tale, oH de viclenim. Si, altfel, dorim ca Domnia Ta sA fii sanAtos. In Bahluiu (Warl Au), 21 Fevruar 1531. XXI. (1532.)
Alta scrisoare, din 1532, cuprinde locuri ca acestea.. Editie : Hurmuzaki, Supl. I ', pp. b4.b.
Cat vom trai nu vom suferi sã ne iea cineva in batjocuri ori sA ni feed pagubA... Maria Ta sA Vie cA, daca trebuie sd ne invoim,
sA
ne invoim dupA (Latina creVineascA, §i, dacA trebuie sa
ne batem, apoi sA ne batem. SA se hotAreasca odata._ Dar, dacA MAria Ta nu vreai sA ni dai ca despAgubirel tare aceasta Pocutia, vom lua-o noi, vom trece-o prizi foc; V nu va folosi nimeni, nici noi, nici MAria Ta, cAci va rAmAnea pustie.
Nu putem sa nu ne mirAm cA Maria Ta nu vrei. sA intelegi i cA stArui sti aibi unul din Tinuturile noa-
sire, precum ar face un om pe care un zid bun IL acopere.... XXII. (1533.)
In aceleaV forme, de drept, nu de politica, urmeazA, Pentru cele pierdute de la Obertyn. Petru ji.deca larA0 ca. nteun proces rAzAsesc pentru mosie.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
197
Oferta de a, ceda Pocutia, pe bani, e o siretenie a Domnului ca sa-si adoarma dusmanul. Editle : Hurmuzaki, Supl. I I, p. 72 si urm.
Stapanul d-tale, dupa oe m'a batut si mi-Wi pradat tara, nu vrea sa se Impace cu mine. Dar tot ar fi fost mai bine sa-mi fi daruit bucata aoeia de loc ea despagubire pentru pagubele mele cele mari, ca m'ar li facut astfel indatoritul lui, decat &I-0 puie nadejdea
in pagan. Ca n'am auzit vre-odata ca un
cane amestecandu-se intre sfinti sa faca vre-un lu-
eru bun. Asa si cu paganii, ca bucuria lor cea mai mare si mestesugul lor e sa incurce intre dansii pe .domnii crestini...
Nu domnesc de mult, 0 e a patra oara de and vad razboiu pentru Pocutia; .tara asta nu face, de sigur, cheltuielile pentru dansa 0 sangele ce s'a varsat din pricina ei. Dad. Maria Sa Craiul nu vrea sa faca precum cer, sa ma despagubeasca in bani :
as faod atunci pacea, de si nu lae plateste.
Solul
Tarului tatarese care e la mine imi spune ea Maria Sa Craiul ii da pe an 15.000 de bani de aur si daruri de alti 5.000. Daca Maria Sa Craiul ar face cu mine a tocmeali si m'ar castiga pentru slujba sa, n'ar mai trebui sa dea nimic Tatarilor; Maria Sa ar putea sa nu li dea peschesul timp de un an si, daca ar naval] el in terile Mariel Sale, m'ass sill, eu din rasputeri pentru ca, impreuna cu ostle Mariei Sale Craiului, sa-i punem pe fuga: ar fi o elute 0 o bucurie pen,"-fru Maria Sa Craiul. Maria Sa trebuie sa tie sama
www.dacoromanica.ro
N. lorga
198
cA agept cu rAbdare despAgubirea pentru ce ant pierdut; Wept ca Maria Sa sA-0 vie in minti, de sip din pricina Mariei Sale, de paste un an n'am alt sprijin decAt acela pe care mi 1-a dat Craiul Jan4 prin episcopul din Ardeal.
Vezi icoana asta a Sfintei Invieri pe care am jurat jur eA, dacA MAria Sa Craiul nu isprAvete cu mine, nu voiu inceta i ma, voiu rAsbuna pAnft la pi
moarte. Ace la in care MAria Sa Craiul. nAdAjdule§te
nu mA va impiedeca: 4tiu eu cum §i cu ce astup gura! Nu-mi voiu 141sa rAsbunarea
sA-1
i dacA lu-
mea toad ar fi sa se dArlime asupra mea! XXIII. (1537.)
Paste patru ani inca, lucrul nu se lAmurise. La a
amenintare de rAzboiu, Rare rAspunde cu aceste mi§cAtoare cuvinte. Editie: Hurmuzald, II, la aceasta data.
Petru, cu mils lui Dumnezeu Voevod
i Donut mo§tean al Telt Moldovei, 9. a. Am inteles cA Ma-
ria Ta vei porni cu armele du§mAneVe impotriva noastrA §i a acestei teH a Moldovei. Tara aceasta e a prea-innaltatului i nebiruitulut ImpArat turcesc,dom-
nul mieu eel prea-milogtiv, §1 ni-a dat-o nouA s'o stAphnim: sA trAiascA. Maria Sa ImpArAtcascA! Nu stim cum am jignit cu faptele noastre pe Maria Ta. tim cA pe MAria Ta te sfituiesc magnatii, din Sf at sa nAvA1e.5ti in Vara aceasta a ImpAratului, i altele. Cei ce privesc la inceputuri, sfar§itul \insA nu-1 tiu. Deck, ' Sultanul Sunman.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domtil
199
0 daca Maria Ta esti setos de sangele crestinaur, fa dupi voia Mariei Tale cea cralasca. 5i noi suntem au toate puterile noastre gata, si te vom a§tepta pe Maria Ta. Dumnezeu stie cui ii va ajuta norocul, si, daca vbm fi biruiti de Maria Ta, vom fi biruiti de un prea-puternic Domn 0 Craiu, care carmuie§te multe taxi. Iar, daca miostivul Dumnezeu ni va n nowl cu noroc, lucru despre care n'avem nicio indoiala, 0 Maria Ta vei fi biruit, vei fi fost biruit de un biet Doran al Moldovei. i mai nadajduim ca. pentru apararea terii Imparatului va veni oaste turceasca. Ce vei vrea sa faci Maria Ta, fie pe placul Mariei Tale! Maria Ta stii tainele inimii Mariei Tale: ce e de facut. Din ta-
bara, in ajunul Sf. Iacov Apostolul [24 Mid de la Nasterea lui Hristos 1537.
Mariei Sale domnului domn Sigismund, s. a. XXIV. (1537.)
Tot odati, el ameninta pe rage astfel daca s'ar
incumeta sa-i calm hotarul mosiei celei marl 0 vechi. Editie : Hurmuzaki. H, p. lAS.
Ci noi din partea aceasta a terii Mariei Sale Craiuhti
am fost 0 suntem de aparare, ca un scut, 0 de spre Tatari, .0 de spre 'Tura Ci Maria Sa socoate toate acestea drept un lucru de nimic. Intr'o zi i-am putea face Mariei Sale 0 teriiMariei Sale mai multa slujba credincloasa decat e vrednici bucatica aoeia de pamant. Multi ani de zile stim ea' Maria Sa nu va lua nicio roada din tara aceia. Deci, daca Maria Sa nu nl va da dupa dorinta aoea lark nu voim sa mai cerem de la Maria Sa; fie pe placul Mariei Sale. Ca, daca va
www.dacoromanica.ro
200
N. lorga
yeni cu dusmAnie in aceastA tarA a Moldovei, stim cA se vor face mari pustiiri in tara noastrA. Ci nadAjduim in Dumnezeu ocrotitorul cA ne va tinea yeghetori I, cu ce mAsurA a mAsurat Craiul, i se va xnAsurA indArAt. Cat va fi stricat eu fier i foc, indoit I se va strica tara MAriei Sale, cu fier i foc, de Turci si de TatarL CAnd va intra Maria Sa in aceastA sarA a Moldovei, de altA parte va avea pe Tatari in CrAia Sa. XXV . ( 1540.)
Fugar in Ardeal, Petru se vAzu de la o vreme impresurat in cetatea lui a Ciceului, de cAtre oamenii Craiului IanAs", care nu voiA sA sufere de la Turci din pricina aeestui oaspete. Cu scrisori alcAtuite in sArbeste de DoamnA-sa, odrasla de Despoti Elena?. Ecaterina, Petru merse deci, prin Caransebes, la PoartA, avand cu el numai pe secretarul Grigore Rosenberger, de la Cotnari, i cAtiva casnicL De acolo, dupA cateva luni, cAnd istetimea lui ii deschisese in de ajuns
noul drum cAtre Domnie, scrie el, adevarat fiu al celui nebiruit, cAtre Bistriteni. fditie : Hurmuzald, XV, la aceastd data.
Petru, i mila lu Dumnezeu Voevod i mostean al Moldovei. InchinAciunea noastrA cu toatA prietenia noasta s'o stiti intAiu. JupAne Toma, ni-ar plAcea sA (Aram de la d-ta de sAnAtatea d-tale. SA stii cA noi suntem la Tarigrad, bine sAnAtosi, slavA Domnului, si
tinuti bine si in cinste de MAria Sa ImpAratul si de Viziri; nu ni lipseste nimic, slava Domnului. DacA luerul zAboveste, trebuie sA fim cu rAbdare. Ci 'nAdAj-
duim in Dumnezeu i apoi in Maria Sa ImpAratul,
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
201
cA lucrul se va schimba in curtind, i altele. SA §tii, dragA juptme Toma, cA am dat lui Toader acestuia
scrisori la durnnealui judele 0 la Slat, 0 mai ales la dumneata: sa. vA sArguiti i sa gasiti cale, cu dumnealui judele i Sfatul,. ca sA afIaU deplin cum ii merge Doamnei noastre i copiilor, i, cand veti afla a-
ceasta, sA indemnati pe Toader a se intoarce cu rAspuns la noi unde va auzi ea suntem. DacA insA n'ar voi s'o facA, vA rugAm ca nici inteun chip sA nu fie slobod a merge in Moldova, nici aiurea, cA e peste voia
noastrA, de 0 pe nimeni nu-1 tinem .0 nu-1 vrem cu sila, e 0-a cAlcat jurdmantul i fAgaduiala cea mare. VA mai rog pentru cal, sA vA sarguiti cu el. Si ce yeti putea face bine femeii i copiilor, cu hranA i alte lucruri, tot va fi tplAtit... NAdajduim in Dumnezeu ca. vom fi ce am fost, 0 mai mult dead attita, vom plAti tot pe tocmai. A scrie mai mult nu ni-a dat vremea. In Tarigrad, Miercuri spre SAmpietru, anul 1540.
D-sale jupAnul Toma Boldorffer, la Bistrita, bunului nostru prieten. XXVI. (1541.)
In toiul iernii urmAtoare i se implinise lui Rare visul: era Domn numit de ImpAratul" sAu pAgan i stAtea gata A treacti Dunarea cu Turcii ce i se diiduserA impotriva Domnului ridicat de boieri, Alexandru-VodA Cornea, dupA ce Domnul turcesc, Stefan IlicustA, fusese omorAt de dAn0i. El se lAuda cA Turcii ii vor da innapoi acea Tighine, acele pArti ale Bugeaeului, luate de dan0i la scoaterea lui in 1538 0 pentru pierderea cArora sAngerase in eetatea din Suceava bietul picustA fiu al lui Stefan-eel-Mare". Editie : Hurmuzakl, XV, la aceastä datl.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
202
Petru, din mila lui Dumnezeu Voevod i drept mostean al Moldovei. InchinAciune. SA stip, mai intaiur
dumneata jupane 0 bun prietene, ca am dori sA atiam; de sAnAtatea d-tale. Asijderea sA stiti ca, din mila liii Dumnezeu, suntem bine sanAtosi,,0. celelalte. Ifi dais de stire ca atotputernicul Dumnezeu cu mila lui dumnezeiascA a fAcut asa ca nebiruitul Imp Arat, preamilostivul nostru Domn, i prea-luminatii Viziri, indu-
ratorii nostri domni, ni-au dat iarasi Moldova, tare noastrA, tocmai asa cum am tinut-o, i asemenea 0 in Ardeal ce am tinut mai innainte. $1 a dat cu not 3.000 din Curtea Sa, Spahii i Ieniceri, i alta multime de oaste mai e la indemana, de ni va fi de nevoie. Si am plecat cu cinste mare de la Maria Sa Imparatul la 23 Ianuar, i nadajduim a fi cu ajutorul lui Dunmezeu in Suceava... Pe viitor ingrijiti-va, ma rog, jupanilor, de calul mieu cu sarguintA. De ne va lAsa Dumnezeu sA trAim, vA vom rAsplati. $i ce vA va spuna -omul nostru, crezare, t aveti-1 in igrijA. Am aflat ci ne-au fAcut mori, i Dumnezeu
ni va mai da zile de viatA. Dumnezeu sA va. pazeasci, Silistra, la vadul Dunarii, 28 lanuar 1541. Dumisale Toma Boldorffer, in Bistrita, bunului nosprieten. XXVII (1544.)
Dar pArtile smulse de Turd din trupul Moldovei nu mai furA date indarAt. Tributul fu crescut. Fiul lui Petru-VodA, Ilie, merse la Constantinopol ca ostatec. Straja de Turci peazia toate miscArile hainului din 1538.
Murgul, ,,Peyloo', pe care nu-I uitA In scrisorile sale, avandu4 grija mai mult decAt a Doamnei I coconilor domneati.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
203
Deci, cand Rares and cA o mare oaste crestink având in frunte pe marchisul Ioachim de Brandenburg, vine sa iea lui Soliman Sultanul Buda si Lingerie de curand cueeritA, el dAdu tot ce avea la el, bani, boi de hranA si fAgAdui a vinde pe ImpAratul nebiruit" si a-I da in mAnile crestinilor. Solid trimes de el, Iaeob Fischer, vorbeste astfel marchisului. Edifii : lorga, Acte f i fragmente, I, pp. 108-10 ; H. Traut, Kur-
fiirst Joachim von Brandenburg and der Tiirkenfe1dzug your Jahre 1542, Gummersbach, 1892, p. 104, nota 1.
1. Voevodul aratA MArlei Voastre Electorale inchinarea sa si doreste mult noroc si biruintA Mariei Tale si la toatA CrestinAtatea. 2. VA dii de stire cA are vesnic stafete cum a ImpAratul turcesc nu vine anul acesta insusi, ci va trimete 10.000 de oameni din cea mai bunA oaste a lui spre
a scApa Buda si Tara Ungureasei. Anul acesta, nu, mai poate sA trimeatA all& oaste si, dacA-1 va fi invinsA aceasfa, poate intra oricine in voie bunA la Turd: putinS nAddde mai este pe urmA. Doi Past due oastea: li-a spus numele Voevodul, dar aducAtorul [lacob Fischer din Viena] le-a uitat. 3. Sfatul Voevodului este sA nu vA ImprAstiati .aice, ci eu sArguintA sA edutati a prApAdi si izgoni aeeasta oaste turceasca, si anume de acum pAnA la Pasti sA
se isprAveascA. Turcul se gAteste foarte bine,
In-
creath lute, unde poate, cu protivnidi lui si-si
poi-
triveste lucrurile pentru iesirea intr'acoace. In toate se rile si-a si chemat ostasii si li-a poruncit alor sAi a. vie inarmati. A seris si Voevodului si celuilalt Domn romAx11 ca,
si ei cu toata puterea si gAtirea sA piece, si ei in1 Radu Paisie.
www.dacoromanica.ro
.204
N. lorga
sit meargA cu oastea. Vrea sA piardA, nu numai Tara Ungureasca si Austria, ci toata Tara Nemteascd. , cAnd va fi gata, vrea sA inceapa rdzboiul (Iv .sii
800.000.
4. Cand va veni Voevodul insusi cu oastea sa, va lace tabard deosebi, pentru ca &I afle gdndul si planurile Turcilor, si va face cunoscut orice veste MAriei "Tale Electorale si crestinilor.
, de va ajunke la ,lupta, asa se va purta ed vor avea crestinii de dansul bucurie, si va fi spre toatd indatorirea cuvenita, de si are la Turd ca ostatec un fiu pe car a trebuit sd 11-1 trimeatA, si cu toate ca 1-au pArdsit crestinii MIA de Turc si de Craiul lesesc. To-
tusi el vrea sa rdmilie impreuna cu crestinii, si are nAdejde sa li poatd sluji mai mult dealt altii. Cand, acum patru ani, a fost gonit de Turc, a f utill pentru siguranta sa la Unguri in -Ardeal, cari si ei 1-au fAgAduit ajutor, dar nu si-au tinut credinta, ca el a adus la ei 200.000 de florinti si i-a cheltuit ar -colo: apoi 1-au dat pe mAna Turcilor.
6. Ce vrea Maria Sa sa-i porunceasca ori sa caute
la el, s'o facd numai cu putina solie, fara a bate la ochi, ca sa nu se bage de samA. 1
7. Se roaga, dacä se va vorbi de el fata cu Ungurii, sA nu-1 laude, caci nu se increde in lUnguri si
nu prea voieste ca pentru aceasta sa fie pardt Turcului.
8. Proviant si vite, mai ales boi si vaci, da bucu-
ros din taut lui, dar, ca sa nu se bage de seamd, ad le scoatd prin Rusia si Tara Leseasca. 9. SfAttiieste sa. nu se imprastie aceasta. caste. Dacd e de nevoie, -se poate potrivi iernatec in Ardeal.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
205
XXVIII.
Radu de la Afumati. (1544.)
Dintre contemporanii munteni ai lui Rareq, until singur se ridicA la o insemnAtate razboin&A. Radu, de la Afumatfi din Ilfov, fiu al lui Radu-oel-Mare, se desface prin biruintile lui din vAlmAgagul de Domni caH trag la dangii, sfagiind-o, biata purpurA bizantina. contrafAcutA a lui Neagoe. MormAntul lui din Argeq, unde i se primi trupul ca al ginerelui ctitorului, e pecetluit cu chipul lui de luptAtor incununat, tiind buzduganul in mAnA, gi cu amintirea tuturor luptelor in care a biruit oH a fost invins. Nu se pomenegte insA gi cruda lui ucidere, impreunA cu mogtenitorul, 1in_ cuprinsul sfant al unei biserici, la RAmnicul de lângA Olt.
In scrisoarea ce urmeazA, viteazul aratA cum un concurent i presupus frate, BAdicadomnegte: Radu,,
atras in cursA de Turci, a perit cu teasta sfArdmataá_ de dAngii. Editie : Bogdan . pp. 172-3, no. CLXIX.
Din mila lui Dumnezeu i cu ajutorul Domnuluinostru, al Innaltimii Sale Craiului, noi, Domnul intregii Terii-RomAnegti, scriem cinstitior i bunilor nog-tn prieteni gi de aproape vecini, judetului i celor doisprezece pArgari din Bragov, gi multd stinAtate vA poftim d-voastrA. Si dupA aceasta vA dAm in gtire
d-voastrA: d-voastra 0-iti cum s'a IntfimpIat innainte vreme cu aceastA TarA-RomaneascA, ca. mai intAiu a venft Vladislav Voevod in tara, iar asupra 1111 s'a ridicat BAclica Voevod ca sa fie Domn in Tara-RomftneascA, 0 a trimes pe boieri la Poarta ImpArAteascA.,.. 8.14 admit steag i pace. 51-1 aduserA TurcU steag.,
www.dacoromanica.ro
205
N. lorga
Dar, and era sa-si primeascA steagul in mAnd, Turcii i-au luat steagul si i-au tAiat capul, si impreunA cu
el au taiat si zece boieri. 5i pe locul acela si in .aoeiasi vreme au zis Turcii ostirii: mergeti unde se aflA Domnul vostru Radu Voevod tare e dincolo de plaiuri, fund ca el vA este Domn, si ImpAratul lui 1-a dat Tara-RomaneascA, sA fie Domn [inteinsa]. Si yedeti voi acest steag? El este al lui Radul Voevod cel de
peste plaiu." Astfel au zis Turcii. Dar noi nu-i credem pe ei, cAci Turcii swat sireti si necredinciosi, s't nu-i credem.
Deci mA rog de d-voastrA, trimeteti-mi oaste in ajutor, cAtA vA este cu putintA, tar in talnd, cAci vreau s'o asez la e parte si sa vAd daca Turcii vor inteadevAr si cu gaud bun sa ni aducA pace si, steag, sau dacA nu cumva vor sA lucreze cu siretenie si cu gifind sA piarzA Tara-Romaneasca si sa se apropie de
tara Innaltimii Sale Craiulut si a d-voastrA, ca s'o prade. Pentru aceasta noi trebuie sA avem cu ce sd ne apArAm si cu ce 'sit' ne batem cu ei, ca sa." ne apariim si sA nu ne dAm Turcior. De aceasta vA rog pe d-voastrA, si Dumnezeu sa vA inmulteascd anii d-voastrA. Scris in TArgoviste, Ianuar 27.
Iar d-voastrA bine sd vA pregAtiti si sA vA paziti, si sA aveti oastea gata. XXIX. (1546.)
Iliav Rare§.
Vrmapl lui Petru-Vodd, fiul ,sau Ilie, care era sd-si piardA numele cel bun turcindu-se, pentru care fapta, mai rea cleat oricare in judecata contemporanilor, pa-
menirea hti se sterse cu manie din carti si de pe
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de Donna
207
piatra inscriptiilor, Incepe Domnia sa scriind Bistrisenior aceste randuri mAndre. Editie : Hurmuzaki, XV, la aceastA datA.
Ilia§, cu mila lui Dumnezeu Donm 0 drept mo0enitor al Terii Moldovei, §i celelalte. DumneavoastrA prieteni 0 vecini nouA iubiti cu adevArat. SAnAtate cu toatA priinta. A venit la noi Un zvon nu tocmai. plAcut, ceia ce nu se ovine unor vecini buni, dacA lucrul e a§a, 0 anume ca dupa rAposarea pdrintelui nostru, d-voastrA, strangiind oaste, voiti a navali. in satele noastre rodnene 0 a le instrAina de la noi. Ceia ce nu se poate. De v'a sfAtuit cineva pe d-voastrA la aceasta, rAu v'a sfAtuit: nu trebuie sA4 ascultati; e un amAgitor, 0 celelalte. Acuma--parintele nostru a trecut al cArui suflet sa fie in sAnul lui dintre cei vii, Dumnezeu 0 pomehirea lui binecuvAntatA! De ogre ce insA Dumnezeu Maul ne-a ales, 0 boierii a toatA Ora noastrA, cu voia MAriei Sale ImpAratului, a
Domn, astfel ne vom sargui a ne purta, noi 0 ai nogri, 0 a apara averea noastrA 0 a o pAstra, ea, 0 pArintele nostru; ba Inca s'o 0. adAugim! In sfarVit vom griji a tinea bund vecinAtate cu toll.: dar, dacii va incerca vre unul lucturi ca acelea ce nu se cad, trAiesc Inca osta0i terii noastre! Voim sA tinem Tinutul pArintelui nostru: bunilor bun li vom fi, dar totdeauna
dumanilOr no0ri ne vom impotrivi.
Altfel, sA fiti
d-voastrA sAnAto0. Suceava, 6 Septemvre, anul Domnului 1546.
Dumisale domnului Matia Szdsz, jude al cetatii Bis-
tritei, 0 juratilor, prieteni §i vecini ai no0ri cu adevArat iubfti.
www.dacoromanica.ro
208
N. lorga XXX. (1556.)
Patra§cu-Voda cel Bun. De la Patrapu, tatAl lui Mihai Viteazul, bland Damn
care nu tral in Scaunul terii deck prea putina vreme, dar avu mangaierea ea i se vor cobora rama0tele in. pamant cre0in 4i romanesc, avem acest raport ca.tre Sultan, care chiar tinandu-se sama de formate stilului oriental, impus in legaturile cu Tarigradul, vade0e o adancA =Uinta. Editle : Hurmuzakl, II, la aceasta data.
Innaltatului Emir Sultan Soliman-Han. Celui de la-
Rasarit pana la Apus supt scare singur Imparat al Imparatilor 0 Domn paste toti Emirii cei mdi, Innaltatului Sultan Soliman-Han.
MA inchin smerit Marie Tale Imparate0i. Apoi M. T. I. vei fi in0iintat, cu privire la slujba ce mi-ai par runcit M. T. I., sa mergem cu tabarA in Tara Ungureasca pentru paza feciorului lui Ian4 Craiu, ea eu, robul M. T. I., =llama din toata inima sa slujesc peM. T. I., am trimes indata oastea mea la timpul cuvault in scat loc unde se afla Craiasa cu fiul ei1. Apoi eu, robul M. T. I., am mers insu0, cu toata tabara mea ce aveam, 0 am trecut prin Tara Ungureasca 0. am ajuns, langa muntii cari despart hotarele Terii Ungure0i 0 Moldova Si, venind Cralasa 0 fiul ei, de acolo apoi i-am dus cu cinste mare 'Ana in Ardeal 0 i-am pus in Scaun in cetatea Clujului, cu mila M. T. L.,
0 i-am dat in mana acelor domni unguri- 0. a celor din tar& Si toti s'au umilit 0 au jurat a ft. robi ai M, ' Regina Isabela, vaduva lul loan Zapolya sl flul el loan-Sigis-mund, de mult adapostIti In Poionia, de unde sl venise regina.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
20g
T. I. §i a sluji cu credintA fiului Craiului Ian4. Acuma
eu, robul M. T. I., m'am intors 0 sunt in tara meat pe care mila M. T. I. mi-a dat-o. Cuvintele ce am vrut sA le spun 0 &A le arAt M. T. I., le-am spus lui Hasan-Ceau, robui M. T. I., care a fost cu mine in slujba M. T. I. El va spune mai ell de-amAnuntul M. T. I. $ i
ce alta se va intampla, M. T. I. va afla cu alt rob a/ Mu, Ohur-Ceau. De aceasta inViintez pe M. T. I., ca robul pa Domnul sAu. Dumnezeu sa inmulteasca zilele
V anii M. T. I., in veac mult. Scrisa la 4 Nolen-tyre 1556.
Robul §i noroiul de supt copitele [calului] M. T. I.. Io Patrascu Voevod §i Doom al Terii-R o mAn e Oi.
XXXI. (1555-7.)
Qrija da CreVinAtate, dorinta de a veni Aeasul cand
i-ar putea ajuta, setea de rasbunare pentru ,attatea
suferinti 0 injosiri insufletesc insA o scrisoare, tot de pe atunci, catre Brawveni. Editie : Bogdan 1, pp. 196-8, no. CXCII.
Din mila fui Dumnezeu Io PAtraFu, Voevod V: Domn. Scriem Domnia Mea cinstitilor V bunior noVri prieteni 0 de aproape vecini V frati, lui HanA.5 Beg-
ner judetului V celor doisprezece pargari din BraFiv, V multA sAnAtate cu dragoste va. poftim d-voastri. Si, dupA aceasta, vA dau de Vire d-voastrA, pentru cartile V vorbele ce mi-ati trimes d-voastrA prin omul d-voastrA Dobre, cal toate pe rand V bine le-am. inteles Domnia Mea: intdiu, ca sA dam de Vire V Sibienilor despre lucrurile cinstitei Porti, cum v'am dat .
www.dacoromanica.ro
210
N. lorga
§i d-voastrA. SA §titi d-voastrA cA li-am dat §i lor de
stire, ca i d-voastrA. Apoi m'ati in§tiintat pe Domnia Mea a ati trimes d-voastrA 0 la Inn<imea Sa Craiul, sA vA dea rAspuns; cand v'a veni d-voastra rAspunsul de la Innaltimea Sa Craiul, d-voastrA sa vA adunati si sã faceti sfat; d-voastrA sunteti doar oameni intelepti si cuminti! $i sA tocmiti cum vA va fi bine, d-voastrA si noud; cAci d-voastrA §titi bine cat de mare-i puterea ImpAratului 0 eine poate sta impotriva lui! CAci, de vA va birui pe
voii
tara d-voastrA,
nu va mai fi niciun Domn i niciun Craiu acolo, in tara de sine stAtatoare a d-voastri, ci vor fi prin toate cetatile Turd, si. vom peri, noi, amandouA aceste leH crestine. $i sa §titi d-voastra adevArat ci eu cre
s'o rup cu niciun chip, ci vreau s'o tin si pani la .moartea Domniei Me le. $i mA voiu sttrgui a va sluji cu dreptate d-voastrA, cat imi va sta in putintA Domniei Me le. $i nu veti avea d-voastri nicio greutate
de spre partea Domniei Me le, afar& doar de ar vent asupra Domniei Me le vre-o mare nevoie de sili de la Poarta, ca sA yin Doamne fere§te Domnia Mea cu oaste asupra capului d-voastrA. $i, atunci chiar, nu voiu sari nici de cum, pini nu volt' vedea Domnia Mea mare foc pe umerii Domniei Me le. Iar, dacA vom vedea
mare greutate i foc de spre partea Turcilor, ce va
fi si facem atunci, sa stiti ci altfel n'am putut face. D-voastri stiti ca noi suntem in mina Turcilor, dar vA vom da i atunci de §tire d-voastrA, $1, iarA§i, v& clau de §tire d-voastrA cA a§ fi dat drumul Domnia Mea lui Muhup-Ceau§ sA vie la d-voastrA, dar Domnia Mea a§teaptA rispunsul ce trebuie sA vie de la Innaltimea Sa Craiul; sa-mi dati de veste d-voastrA, si §tiu
www.dacoromanica.ro
Sciisori ci! Domni
211
si Domnia Mea. Si apoi sd stiti d-voastrd cA va veni acum in curfind un Ceaus mare de la Imparatul si ea, rAspunsul ce-1 va educe, Domnia Mea despre toate vor-
bele eke le voiu intelege, vd voiu da si d-voastrã de sure. Aceasta vA dau in sure d-voasträ, si toate clte
va spune omul d-voastrd, Dobre, de la
noi cAtre
d-voastra, toate a i le credeti, cA sunt vorbele noastre adearate. Si Dumnezeu sa inmulteascA zilele si anii d-voastrd; amin. Scris in Maiu 23. XXXII.
Alexandru-Vodä Läpupeanu. ( 1566.)
Un a't Alexandru Lapusneanu deck eel obisnuit rAsare innaintea noastrA din scrisorile domnesti care vor-
besc de dorul ce are Doamna Ruxanda de a mAnca prune si cirese din Ardeal, de mesteri de bere si de pane, de doftorul de ochi care trebuie pentru a lecui pe bolnavul Voevod. Acestalalt chip, omenesc si pasnic, sAmAnA mai bine cu acela pe care ni-1 dã si cronica slavond a timpului.
Uciderile apar in a doua Domnie, dupd usurparea tui Despot si a lui Tomsa, and erau trAdAtori de pedepsit si viitoare trAddri de impiedecat. Aceiasi cronicA slavonA (a lui Azarie) lamureste mAcelul boierilor astfel:
A adunat pre vrajmasli cari puseserd la cale inselAciunile de mai nainte si pe boierii necredinciosi, si pe toti i-a dat mortii nemilostive.
De atunci s'a potolit furtuna cu valurile mari, si
peste Marea vietii plutiai fArA turburare; cAci duhul lui
Dumnezeu sufla drept, ca boarea cucerniciei." Si Urech .! insusi, de si inaurit de ideile Renasterii
eu privire la tirani", se inspia de sentimentele contemporanilor LApusneanului, satui de neastampAr boie-
resc, and scrie aceste anduri:
www.dacoromanica.ro
212
N. lorga
Alearandru-Vodd, dacd s'au curatit de toa.d grija de afard..., au vrut sa se curateascd 0 de vrAjma0i
di din casd, pre carii isi prepusese el cd pentru viclepgurile lor fu scot din Domnia de 'ntdiu." Totu0 in aceastd pdtima§d scrisoare pentru pedepirea nemiloasd a celor amestecati in incercarea lui ava, poreclit MAzgd, care insd ca viitor Domn i0 zic a: $tefan-Vodd, intillnim pe vechea noastrA cuno.,stinta I, arsatorul de stinge. Editie : Hurmuzakl, Xl, Adaus, la aceastä data.
Alexandru, cu mila lui Dumnezeu Voevod §i drept mo0ean al terii Moldovei, §i celelalte. Dumneavoastrd prietenilor, vecini iubiti noud. SAndtate §i izbânda tuturor celor fericite. De ctiteva ori in
vremea treu.tii s'au ridicat ni0e lotri din Titluidrile 0 incunjurimile voastre caH au luat calew cdtre tara noastrd ca sd ne tulbure pe noi 0 Domnia noastrd. A carora cdpetenie a fost unul cdruia-i zic Sava 0 cu alti lotri, de o samA cu eL Pe cari cum i-am simtit, in clipa aceia am scris oaste 0 multime mare ca sa ne impotrivim acelor vicleni. In sfdr0t, dupd ce s'au luptat Cu osta0i no0ri acei lotri, au perit mi§ele§te; multi dintre ei au fost uci0 in munti 0 innecati in ape, iar altii au fost adu0 vii in fargul nostru in.
dintre cad pe multi am poruncit sd-i tale 0 sd-i ucigd, iar pe altii, WO in patru bucdti, sa-L Iasi;
puie in frigare, cAci erau toti oameni a§a de primejcl1o0; iar pe ditiva dintre ei ii tinem hied vii. Iar doi din cef prin0 s'au gdsit a fi din cetatea voastrd a Bistritei, cari, in con0iinta lor, la ceasul mortii, au mdrturisit de fata cu toti sfetnicii 0 boierii terii noastre CA ei au venit cu voia 0 cu invoirea voastrd, ca sd, ne tulbure pe noi 0 Tinutul nostru; al cdror gând Mu
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
213
Dumnezeu 1-a departat si in ninuc 1-a p efacut.
Ne mirAm pentru ce cuvant ati indrAznit a incerca d-voastrA acest lucru, cAnd stiti cA avem pace 0 jurA-
mAnt 0 tocmealA vesnicA cu Maria Sa Craiul, pentru ca si Domnia Lui si. a NoastrA sd fie in pace de o potrivA, vesnic, cu prietenie de amtuldouA pArtile.Dar poate ca. vA e greu d-voastrA cA am inchis calea prin
mut* cAtre cetatea d-voaStrA; ceia ce am facut-o cu acel gaud, ca sA ne putem feri de cursele unor lotri ca aceia (cart acuma, cu ajutorul lui Dumnezeu, au eAzut in mânile noastre). Dar nici intr'un chip n'am putut face sA nu ne supArati. CA trimeteti asupra noastrA si a terii noastre pe eel mai scarbosi dintre lotri; ceia ce nici intr'un chip nu trebuie sA laoeti. Aduceti-va
aminte cA trAiesc in tare si. Domnia noastrA ostasii cari odata. vA cazniau cu incunjurare, de mai cA erati adusi a peri de foame 0 de sete, inchisi in cetatela. voastra.. DacA ostasii aceia Miami ai terii noastre, cari fAceau lucruri ca acestea, au incetat din viatA, dar trAiesc fill lor viteji, cari pot face multe lucruri marl. Noi totdeauna am fost 0 suntern iubitori de pace; ci voi, din potrivA, ati vrut sA ne tulburati pe noi si Tinutul nostru eel bine linistit si. pasnic.
Ci vA sfAtuim a cauta in tot chipul sA fineti prietenia cea veche. Ca fArA indoialA pentru acest lucru vom ruga de ajutor 0 vom intreba pe prea-puternicul 0 nebiruitul ImpArat al Turcilor, clomnul 0 binefAcAtorul nostru prea-milostiv. $i, orice lucru rAu veti unelti,
in capul vostru o sA cadA. Despre toate acestea sA ni dati d-voastrit rAspuns cAt mai iute prin cArti. Si sa fiti sAnAtosi si fericiti. In targul Iasi, zi 'ntAiu Julie, anul Domnului 1566. Dup4 porunca Voevodului insusi: Stefan din Dej, pisarul Domnului.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
214
VA rugAm stAruitor pe d-voastrd sã vA sArguiti intru aceia ca pe lotrii scApati, mai ales pe eel cAruia-i zic Sava 0 Ungureanu Sulgerul i pe Mihai Bence sA-i trimeti la noi pe ascuns; iar pe loan si pe Lupu, fratii Ungureanului, sA-i ucideti acolo. Si, dacA yeti face a-ceasta, vä. vom fi multAmitorL Dumnealor judelui i juratilor §i celorlalti sfetnici ai cetAtii Bistritei, i celelalte, domnii, prietenii nostri iubiti, i celelalte. XXXIII.
Ioan-VocIA Desipot. (1561.)
De la aventurierul grec Vasilic Eraclide, urmas, de o potrivA de inchipuit, al lui Hercule, al Despotilor sArbesti, al marchisilor" de Naxos 0 Paros, ba
chiar al lui Stefan-cel-Mare, arAta i o bisericA inavem multe scrisori. Unele sunt numai exercitii de savantA retoried latinA. Altele insa cuprind in ele viata, patimA i unele elemente de ideal, firesti la un om al Renasterii, cu gandul la vechi traditii si la putinta unei glorii nouA. OdatA el porunceste, in tonul unui mostenitor care a rAbdat prea mult, sA i se prindd numitul Alexandru (LApusneanu), usurpator al Moldovei sale. naltatA de tatAl sdu!
Editie : Hurmuzaki, II, p. 392.
Joan Voevod, Cu mila lui Dumnezeu Domn al Moldovei, sAnAtate tie, lacove Bole, staroste, credincio-
sul nostru. La primirea scrisorii noastre de lata, indata. fArA zAbavA, vei cAlAri cu oastea ta la termul DunArii,
i cu obisnuita-ti sArguintA vei incerca sA prinzi
pe acel ticAlos de Alexandru i pe tovarA0i sAi, mi-1 vei trimete viu sau mort; i nu-ti va lipsi mila
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
215
noastri. Si mlingaie pe oamenii aoeia din parteo mea. Daca. Dumnezeu atotputernicul imi va fi inteajutor. voiu primi bine pe toti tovarasii lui Alexandru; dacã vor veni sa mi se inchine, pe toti ii voiu ierta voiu primi in mila mea. Dar, de vor fi indaratnici, indata. vor fi pedepsiii pentru greselile lor. Asa sA tii. Dat in Iasi, la 30 Noiemvre 1561. .
XXXIV. (1561.)
Ceva mai tarziu el chiamd pe boieri, urmasi ai Romanilor, la innoirea mAririi strabune prin luarea, de care parea sA garanteze, a Bugeacului, a Terii-Rornanegi ravnia 0 la Ardeal , ba chiar a foastei ImpArAtii bizantine. Editie: Hurmuzaki, II, pp. 415-6, no. CCCLXVI.
Io Despot, din mila lui Dumnezeu Domn al Moldovei, lui Joan Stroici 1, j la alti boieri de cinste, sand.-
tate. Apoi sa stiti cu totii de obste cA dorinta mea nu
e alta deck sa slobozim aceastA tara de tiranie
sis
s'o aducem in stare bund, cum. a fost odatd, pe vremea prea-luminatilor miei innaintasi. V'am scApat de
tiranul cel mare si de Voevodul de neam prost, care nu se satura sa verse sangele vostru i sa-si insuseasca averile voastre, i va facuse pe toti robi ai lui, en sotiile i feciorii vostri. Eu sunt departe de gandul de a stApAni in acest chip. IntAiu eu 'sunt Domnul vostru
cu drept de mostenire si nu sunt de neam prost, vä iubesc ca pe fiii # fratii miei, i fiii vostri 0, averile voastre vreau sa nu fie suparati de nimeni. 1 Vistiernicul i favoritul lui Despot.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
216
Sunt crestin
si
nu voiu gasi plAcere niciodatA sa
vArs sangele crestinilor; nu vreau sa dati bir nimaruia, mici sA va invoiti a fi suparati de nimeni. De la vor
nu vreau alta deck sa fiti credinciosi cu totul 0 ascultatori. Si aceasta va fi mantuirea voastrh. Pentru ca gAndul mieu nu e altul dealt sa fac ea Dun Area sa fie Itotarul terii mele a Moldovei si sA mA razboiesc zi si .noapte cu necredinciosii si blAstamatii de Turci. Intru care nAdAjduiesc in MArirea lui Dumnezeu, prin rugaciunile tuturor sfintilor si ingerilor si arhanghelilor, cu voi, vitejior 0 neam razboinic, -ce va coborati din
vitejii Romani, cari au facut sa tremure lumea, si vouA nu v'a lipsit 0 nu vA va lipsi inima de a face orice fapta slAvita, ci numai era lipsA cA n'aveati Domnul vostru nascut, care sA vA calauzeascd la fapte de cinste. Acuma, fiilor 0 fratior prea-imbiti, Domnul Dumnezeul nostru si-a adus aminte de_ noi si
m'a pus in Scaunul parintilor miei, de unde cu voi, cum zic, si cu ajutorul si ocrotirea ce voiu avea de la prea-nebiruitul ImpArat. Ferdinand, domnul mieu prea-milostiv, nAdAjduiesc in putinA vreme, a dobandi iarAsi locurile Moldovei mele, pe care le tine paganul: adeca malul Dun Arii, 0 nu numai acelea, dar 0 Tara-
Romaneasca 0 apoi toatA Tara Greceasea. Si nu e nicio indoiala ca vom avea ajutor 0 ocrotire de la toti domnit crestini, pe Mare si pe uscat, impotriva dusmanului de obste, si totdeauna et' ajutorul lui Dunmezeu vom avea biruinta impotriva lor, cu ve-nica varsare a sangelui lor, 5i. cu aceasta ne vom face cunosouti lumii intregi ca adevArati Romani si cobo-
rAti din aceia, si raimele nostru va fi nemuritor, si vom fi iarAsi icoana parintilor nostri, cari s'au liisat
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
217
apoi pradfi lupului, cu atata rusine innaintea lumii intregi.
/ ceasta e ce-Eina voit sa va spunem si c.Y dorese de la voi. Rudelor si slugilor lui Alexandru-Voda fa toti li dau iertare inclata ce vor veni sa ma slujeascd. credincios. Asa sa Viti. XXXV.
Bogdan Läpusneanu. (1570 )
Urmasul Lapusneanului, mort aproape orb si poate otravit, fu copilul Bogdan, calauzit de mama-sa Ruxanda, fiica lui Petra Rares, si de doi boieri. Nona
ce inteo zi seal* prin moartea mamei, de aceasta
epitropie si prinse a hoinari, dui:4 nevasta si cumnati, in Polonia, unde un petitor refusat 11 rani ca rasbunare, and prilej Turcilor a pune un Domn din Constantinopol. Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
Bogdan, din mila lui Dumnezeu Voevod si adeva-
rat mostean al terii Moldovei, si oelelalte. Dumneavoastra prieteni; vecini noua cu adevarat iubiti. Sanatate V izbanda a tuturor oelor fericite. Am primit scrisorile cl-voastra pline de iubire, in care ni dati de Vire ca a lost prins, prin sarguinta si rabdarea d-voastra, un lotru pribeag care se zioea pe nedrept Stefan Voevod: a fost prins si trimes la Maria Sa Craiul. Ceia ce ni este foarte placut: ca d-voastra, pentru placerea noastra, ati facut aoeasta cu hotarare. Si va rugam ou staruinta ea V de acum innainte sa ritmaneti in iubirea noastra V prietenia inceputa. Iar, uncle se va infatisa prilejul,. si noi suntem gata a va
www.dacoromanica.ro
N. lorga
218
face pe plac d-voastra intru toate. Prin acestea voim ca d-voastra sa fiti in cat mai buna sanatate. Din targul Sucevei, 16 Maiu, anul 1570.
Dupa insarcinarea lui Voda insu§,i: Stefan din Dej. Dumnealor judelui i celorlalti pargari jurati ai oetatii Bistritei, domni prieteni, vecini noua cu adevarat iubiti, gi altele. MOW'. Ioan-VoclA cel Cumplit. ( 1572.)
Cumplitul Ioan-Voda, fiul lui Stefanita, dar fost giu-
vaergiu in Constantinopol, dupa ce se insurase la
Moscova si lasase acolo, cu sotia, un fiu, Petru, pe care era sa-i iscaleasca, crezandu-1 Inca viu, in car4 tile
sale domnesti, nu apare in scrisori asa de
crunt cum 1-au zugravit clericii pe caH i-a despoiat, fugarit si ars pentru a se infrupta din banii lor gi a plati lefiL ostasilor cu simbrie, chemati pentru a-i a.Ora Scaunul i viata. Acela care in curand era sa se ridice astfel asupra Turcilor pentru ca-i oereau cat nu credea sa poata da, acela care era sa strabata pradand Bugeacul, cu cetele Cazacilor sal naimiti, ca sa piara
apoi dupa capitulatia de la Roscani, rupt de patru
camile, incepe vorbind Bistritenilor de mila puternicului Imparat" pagan. Eclitle : Hurmuzaki, XV, la aceast5. data.
VA dau aceasta de Vire ca bunilor nostri vecini ca puternicul Imparat ne-a asezat in tara noastra, si acum suntem aici cu voia lui Dumnezeu. Intelegem ca ati fost buni vecini cu Domnii d'innaintea noastrd, gi noi dorim ca §i cu noi sA fiti cu bunA vecinAtate, find-
www.dacoromanica.ro
Scrlsori de Domni
219
CA aceste douA teri, Moldova si Tara UngureascA, sunt supt stApanirea puternicului ImpArat, i $tefart Bathory, Domnul vostru, e ruda noastrA i Domnul.
nostra cel bun. De aceia vA vestim cA in tara noastrA puteti indrazni sA veniti slobod ca in thnpul Domnilor de innainte, s aduceti vita i voi in tara noastrA si sA luati vitele de care aveti nevoie. i sAracil nostri, cand merg in tara voastrA, sa. umble rn pace printre d-voastrA. Dupd acestea ce va spune aceasta slugA credincioasA a noastrA, Mateiu, cu cuvintele noastre, d-voastrA sA-i credeti. VA dorim sAnAtate de
la Domnul Dumnezeu. AceastA scrisoare s'a dat in Iasi, in luna [lithe], ziva a 12-a, anul 1572. AceastA scrisoare sa se dea in Bistrita, in mAna judelui si intregului Sfat, bunilor nostri vecini, cu toad. cinstea. XXXVII.
Petra Cercel. 1579.)
Intr'un tArziu, douAzeci de ani de la moartea tataluisAu, PAtrascu-cel-Bun,
fiul de Domn Peru venia in
Paris, la Curtea strAlucitil i stricatA a regelui Franciei Henric al III-lea pentru a cere ajutorul de nevoie ca sA
ajungd in mostenirea sa. Om frumos, cu ochil mari si. pletele lungi, vorbind elegant limba italiand, la modA, scriind poesii in aceasta limbd, el cApAtA ce doria, stapami doi ani in Tara-RomAneascA, fugi in Ardeal, hi inchis la Hustul MaramurAsului, scApA de acolo pentru a-si lua din capAt rAtAcirile, tlind palat si gondola. in Venetia, pAnd ce.dusmanul EAU Mihnea izbuti sit-I. facA a fi innecat in apele Bosforului. Editie : lorga, Acte
i fragmente, I, pp. 29-30.
www.dacoromanica.ro
-220
N. lorga
Sunt sigur cA o intAmplare ca aceasta, asa de vrednicA de compatimire, cum e a mea, nu poate decdt sA-ti aducA tulburare in pieptul cel prea-milostiv. CA eu m'am nAscut adevArat print .crestin si drept most}enitor al Terii-Romanesti. Care Ord stdpAnind-o raposatul mieu parinte PAtrascu Voevod, Domn
nAscut al acelei teri, dar birnic al Turcului, in acea vreme eu, din porunca puternicului Soliman, ImpArat al RAsAritului, am fost trimes de pdrintele mieu la Curtea acelui ImpArat, cand n'aveam deck vre-o zece ani, ca sA mA infAtiseze ca birnic al sau, dupA datinile sale obisnuite. Si, murind pArintele mieu cfmd ma aflam inteo vrAstA asa de tAnArd, afarA din Ora, la acea Curte din Tarigrad, atuncea, prin mijloacele cele mai nedrepte i drAcesti, altii s'au fAcut Domni in chiar tara mea; fiind trimesi sA carmuiascd tara aceia pAnd la vrAsta mea deplinA, ei vreau sa. se rnosteneascd in ceia ce cu dreptate e al mieu i altii se bucurd de dansul.
Acuma, rAmtlind eu In mantle Turcilor, am fost tri-
Ines apoi de anume Viziri prin Siria si Tara ArApeascA, si pot zioe, dat, prin mai multe cetAti si costeie din Asia, tot in pazA mare, nAcAjit i chinuit patrusprezece ani, i, vAzAndu-mii la urmA asa de mult subjugat de norocul mieu cel rat', 0 in asa rAutate a sortii mete, iubirea de tara m'a silt sa-mi caut voia. Si astfel, cu cea mai mare greutate, cu primejdia vietii, am plecat din partile RAsaritului, de la Damasc, cu gAndul insa de a veni sA md arunc la picioarele .acestei Coroane prea-crestine, care a fost din vechiu mangAietoare i prea-miloasA mama a oamenilor nenorociti, si mai ales a printilor nacajiti i batuti de vaJurL Acuma, dupA ce, cu ajutorul lui Dumnezeu, am
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
22t
ajuns in locul de care de aga de multa vreme doriaxn, te rog pe Maria Ta Prea-CregtinA cu umilintA sa binevoiegti, cu obisnuita-ti milostenie i cu puterea Mariei
Tale cea mai slavita, sa capeti de la Sultan, nu altceva, ci numai indatorirea deosebitA a unei singure $i slobode ingaduinti ca, intrAnd eu in tara mea, ca unul
ce sant aga de mult dorit de poporul mieu cel nacasa pot fi sigur de spre partea aoestui puternio ImpArat turoesc, precum sunt sigur ca nu va Mspinge jit,
o cerere aga de dreapta a unui aga de mare domn cum e Maria Ta Prea-Cregtina. Asigurandu-1 eu, pe acel Imp drat, de acea ascultare pe care tatal mieu i bunicul i alti innaintagi ai miei au tinut-o, neavand nicio indoiala, ca, prin mijlocul Mariei Sale Prea-Crestine, voiu putea sa ajung la implinirea dorintilor mele aga de cuviincioase. Precum apoi, nu numai eu, dar tara mea, boierii, Vistieria vor i totdeauna in slujba gri la porunca Mariei Tale Prea-Cregtine gi a Coroanei acesteia Prea-Cregtine. Aoeiagi va fi i indatorirea urmagului mieu, care va ramanea de vegnica amintire. Si, cu toatA umilinta, ma las in sama bine-voitoarei si
plinei de omenie indurari, a MAriei Tale Prea-
Cregtine XXXVIII.
Petru SchiopuI. (15921.)
Fiu al pretendentului muntean Mircea fiul lui Mihneas Petru-Voda, zis Schiopul, pentru umbletul lui de bol-
nav, a
fost,
ca Domn al
Moldovel, cregtin drept,
Domn impodobit cu toate bunatatile, mate& fArA ac". ' 8 Sept2mbre.
www.dacoromanica.ro
222
N. lorga
lubind cu o nemargenita patima pe fiul batranetelor sale, botezat Stefan dupa marele inaintas. Petru a fugit la Imparatul cand i s'a parut ca stapanul ar
vrea sa turceasca pe frumosul copil. Aici, la crestini, gasit banuiala, nesfarsite cereri de bani, asprime si jigniri. S'a sfarsit la Bozen in Tirol, I, cu catva timp innainte, pana nu se aseza' acolo, el scria astfel arhiducelui guvernator Ferdinand despre dorintile i planurile
ta
JuL Editie: Hurmuzaki, XI, la aceastA clatg.
Mi s'au adus scrisorile Mariei Tale, pe care le-am
cetit pe rand si le-am ineles. Pentru care sfatuire indemn al Mariei Tale iti multamesc foarte mult.' Acuma i noi iti dam sure in scrisorile noastre, ea toate
sa le afle i sa le intelegi Maria Ta, deplin si pe larg. Dar s'a fie voia Mariei Tale cu noi ca nisce oameni straini, ca noi nu avem dell de Dumnezeu pe altul nimeni afara de Maria Ta care sa se milostiveasea dc noi si la care sa putem starui. Ni scrii Maria Ta ca nu e bun locul acela ca sa ramanem in el, pentru eA ai avut galcevi cu fratele gardinariul 1, cu episcopul. Dar noi n'am stiut aceasta. Ci rugam pe Dumnezeu sa fie pace intre Maria Ta i fratele gardinariul. Noi suntem oameni straini; ce-avejn noi cu fratele gar-
dinariul? Ci sa fii Maria Ta sanatos! IarAi ni scrii Maria Ta ca aici in Innsbruck sau in cetatea aceia care se zice Bozen, e mai bine. Fie voia Mariei Tale!
$i iarAi ni scrii Maria Ta despre lege, ce lege avem noi, ori ca pe alti oameni cari stau in tara aceasta, sft nu-i indemnam a primi legea noastra, Eu vreau sa spun lamriut Mariei Tale: ce avem noi cu oamenii! Ca
noi n'avem cai pentru a invata i indemna la legea noastra. Departe de noi! Dar, totusi aceasta ne rugam 1 Asa zicea Miltai Viteazul pentru: cardinal.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
223
cu lacrAmi i o cerem numai deck: sA ni invoiascA Ma-
ria Ta a face un lAcas de bisericA pentru rugAciunile
noastre, de scAnduri, in vre-un unghiu ori in vre-o grAdinA. Totusi sA fie voia MAriei Tale! Despre Stefan insA, fiul mieu, faci pomenire MAria Ta, sA-1 las
sA prirreascA legea catolica. Despre aceia, in toate chipurile i locurile, fiul mieu Stefan e slugA MAriei Tala. dar, clacA Domnul Dumnezeu ni va lungi viafa ft va avea mile i indurarea MAriei Tale asupra capului sAu, i dacA-i va veni vremea de insurat, i va voi sA aibA sofic din vre-un boier sau sfetnic al MAriei Tale, ft singur, fArA voia noastrA, va intra in legea catolicA,
Pentru cA nouA ni place legea catch* dacA este lege dreapta. MAria Ta stii bine ce e legea i invalatura greceascA; noi din copilArie de asta ne amintim, i 0 finem,
i o marturisim; dar in pArfile noastre sunt
multe legi i invafaturi, i toate sunt in pace. Si noi cerem de la MAria Ta sA fim in pace in legea noastrA,
pentru cA 0 in fan noastrA este legea catolicA, 0 au biserici, care biserici au fost clAdite de pArinfii no0ri, ft sunt catolidil in pace. CA stie i singur Sfantul Papa,
pentru cA a fost trimes de SfAntul Papa in solie un episcop in fara noastrA.1, ca sá. vadA cum se fine legea catolicA, precum pofi infelege din scrisorile Siantuhii Papa. IarAsi ni scrii Maria Ta, cA, dacA vreair sA cumpAr vre-un loc in fara Mariei Tale, despre aceia cum obi."nuiesc domnii MAriei Tale a plAti pentru supu0, asa ft noi de bunA voia noastrA. Ci sA fie voia MAriei Tale. Noi fArA voia Marie! Tale nu vom face nimic. Dar, dacA am voi sA cumpAram tin Ice de la Maria 1
Mancinelli sau Warszewiecki.
www.dacoromanica.ro
224
N. Iorga
Ta, ori de va fi rAspins ori de va fi primit, fie voia MAriei Tale cu noi, strAinii!
IarAsi scrii Maria Ta ca, daca yom cumpara vreun Joe, sA nu cladim un l'Aca mare, §i sã plAtim oa-
menilor si me0erilor, si sA nu tinem oameni rdi. Noi oameni rAi nu tinem, nici boierii no0ri. Despre aceia iti voiu spune MAriei Tale cA, oriunde vom sta in. tara MAriei Tale, ori in cetate, ori la drum, in toate locurile, vor fi domni, magnati de-ai MAriei Tale, 0 ar putea sA arAte toate MAriei Tale. SA. nu credeti eã suntem oameni rAi, cA noi n'am &luta sa dAm nimAnui Mill pentru rAu. XXXIX.
Aron-Voclä. (1594.)
Aron-VodA, tovarAsul lui Mihai Viteazul in cele d'in-
Wu lupte ale acestuia, dA in cateva scrisori ale lui ve0i despre ciocnirile cu Turcii impotriva cArora fusese silit sA se ridioe 0 el. Editie : Hurmuzaki, Supl. II'.
Noi, Aron, din mila ltd Dumnezeu, Damn s. a. Prea-
luminate domnule Hatman, prea-iubitul nostru damn 0 prieten. Am mai uris Mariei Tale ca sa-ti vestesc ce se a-
pucau st facA pAgAnii. Dar Maria Ta n'ai inteIes bine (1'1 scrisoarea noastrA de ce pAgani era vorba. Iti faaem deci 0iut acuma cA Hanul tAtAresc a trimes la
noi sA ne intrebe daca e bun drumul pe care innainta0.11
nostru Petru-VodA1 s'a tius in Tara Ungu-
' Petru Schiopul, care fugise de frica Turcilor la Tulln langa Viena, de unde-si lul apoi locuiuta la Innsbruck si In sfarsit la Bozen, locul de odihnä al rämAsitilor lui.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
225
reascA. Pe lAngi aoeasta a mai cerut si-i dim cill'Auzi
ca sA-i duca cetele pe drumul ce este in cuprinsul terii Miriei Sale Craiului. Fiind eu creOin, n'am voit si
las ca d-ta sa nu atii gindurile acelor pAgAni, cari, chip& c.at ni s'a spus, sant in numir de 150.000 de
Tatari. Davi aoe§ti pigini de Tatari au nevoie de calAuzi, si-i afle aiurea, §i nu la noi, cad noi voim si fim totdeauna de partea creatinflor, i suntem chiar gata si murim cu ei, cum am aritat-o cu tot adevdrul in scrisoarea noastri cAtre d-ta. DatA la 5 Mart 1594. LX. (1595.)
Prea-luminate domnule Hatman, milostivul nostru Domn i prieten.
Ni s'a parut de nevoie a-ti vesti d-tale ca. 4.000 de Turd, precum i Tatarii dobrogeni, s'au status lingA Oblucita. Ceia ce aflind noi, am chemat pe Dumnezeu inteajutor §i am trimes oastea noastri impotriva
lor. In luptA acest dugnan al sfintei Cruci n'a avut de ce si se bucure: a pierdut toate steagurile i pu§tile, ai numai acela a scapat care-si avea cal bun. Iti mai dau de Vire dumitale ci otile noastre s'au iiitAmpinat lingA Cetatea-Albi cu un Sultan tatAreso ce avea 7.000 de Tatari. Slav& Proniei i cu voia lui ,
Dumnezeu Atotputernicul, nici acest dusman n'a avut de ce sA se bucure: pierzanduli ai el toate steagurile 0 puOile, a fugit de pe cimpul de luptii. A§ijderea i Imparatul tAtaresc, intorcindu-se din Tara UngureascA, a vrut sA treacA prin Tara-RomAneasci. Fratele nostru, Voevodul Terii-Romane§ti, aflând aceasta, §i chemind pe Domnul Dumnezeu in
www.dacoromanica.ro
226
N. lorga
sprijin, cu oastea sa 0 cu ajutorul ce a avut de la domnii crestini, i-a iesit in cale; atunci, cu ajutorul lui Dumnezeu, si aoest neprieten n'a avut de ce sa. se bucure; pierztind toatd pojijia taberei, tunurile si steagu-
rile, cu ce i-a mai rAmas, a fugit; pe care 1-a gonit pAna 'n Tara Turceascd insu0 Domnul muntean, si s'a intors din goanA abia a treia zi. Amintindu-ne deci de
d-ta ca de un prieten binevoitor, ni s'a pärut de nevoie a-ti face stiut, pentru ca d-ta sd binevoiesti a te ingriji si a te gandi ca acest neprieten al Sfintei Cruci sd n'aibA de ce sd se bucure pand la sfarsit. De aceia cerem stäruitor ca d-ta prin sfaturile d-tale pe lAngA Maria Sa Craiul sA binevoiesti a face ca Maria Sa sA ni dea un ajutor rApede-, cAci tara noastrA e cu adevdrat zid a toata. Crestinatatea impotriva acestui neprieten, pe care mai cA-1 tinem in spate. Nu ne indoim de bunAvointa d-tale, 0 suntem siguri cd
vei vrea sA te arati binevoitor fata de noi. Iti dorim d-tale bunA sAnAtate si toatA fericirea, Din Iasi, la 15 Fevruar, anul Domnului 1595. Din porunca MAriei Sale Domnului insusi. Prea-luminatului domn, domnul Ioan Zamoyski de
Zamosc, Mare-Cancelariu 0 Hatman al Coroanei..., prea-milostivul nostru domn si prieten. XLI.
Stefan-Vodi (Ilizvan). (1595.)
Inlocuitorul lui Aron-Vodã trAdat de Ungurii din
strap principelui unguresc din Ardeal, Sigismund Ba-
thory si lAsat sti piard, cu sau fail otravd, in marele castel pustiu al Vintului, fu Hatmanul jRAzvan. Dusmanii lui stiau sä spuie cd e fiu de Tiganca, dar
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
227
el iV zicea Stefan-Voda. Nu &du in lupta niciodata cinstea pe rusine: fu izgonit de Polonii lui Zamoyski Cancelariul in clipa chiar eand ajuta la cea mai grea lupta pe fratele" sail de cruce Mihai, i peri tras in lap& dupa ce incarcase cu arma aji capata iarasi Scaunul.
Din Bucuresti, in drumul biruitor, cu Mihai
i
Si-
gismund Bathory, catre Giurgiul lui Sinan-Pasa, el
scria astfel, cu o suptire batjocura, tradatorior:
Editie: H.,rmuzaki, XII, p. '414, nota 2 traducere dupg originalul slavon).
Jo Stefan Voevod, din mila lut Dumnezeu Domn al jerii Moldovei. Scrie Domnia Mea tuturor boierilor caH sunt cu stra-
jile, cu Crastea 1, la margine. Deci vã dau de Vire
cä am auzit Domnia Mea cum ca sunteji acolo, si bine faceji ,ua jineji straja de spre Turci. Iar, dac'a jineti stra,1 de spre Domnia Mea, puteji sa sedeji in
pace, ca Domnia Mea cu mita lui Dumnezeu ma ingrijesc singur de aceasta. Jar, daca yeti fi acolo, i yeti
merge spre intampinarea domnului mieu, a cinstitului Craiu, yeti avea cinste i lauda de la Domnia Mea in totdeauna. Si la altceva sa nu gandiji, cum ca. as
.avea alt gand. Aceasta v'o dau de sure,
i sa fiji
sanatosi; amin. Scris in Bucuresti, Octomvre in 12.
Dacd nu credeji, trimeteji un om al vostru sa vada ea eu petrec in trebile jerii. XLII.
Mihai Viteazul. ( 1596.)
De la, Mihai avem aceasta scrisoare catre trufasul 4 Apoi Vornic-Mare al Moldovei.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
228
netrebnicul salt vecin, Sigismund Báthory, in clipa primejdiei Tatarilor: si
Edifie: Hurmuzaki, III
(traducere[germanl).
MAriei Tale pot sa-ti scriu cu adevarat apeasta des-
a
Hanul Tatapre Tatari, cum mi s'a scris i mie, rilor, cu toata oastea lui, a pornit-o innainte i acuma ar fi fiind la Tudore0i: locul ii tiu eu bine, pi am fost p acolo; e foarte aprOape, avt cA in trei zile poate sA fie in Ora aceasta. Precum a scris pi Ieremia-VodA oamenilor miei, a caror scrisoare astazi ti-o trimet MAriei Tale; din care vei intelege
toate Maria Ta. Ci Ieremia-Vodd a pus sa se fa& poduri paste apt' in §ase locuri intre Orheiu i Soroca, ca sA poata veni inteacoace Le 0i i Cazacii, i Ieremia-Voda vrea sa-0 facA tabAra langA Ia0. Tara a fugit toata i s'a dus la munti. GAndul Tatarilor e intr'acoaoe. Pe Maria Ta te rOg, ca pe domnul mieu prea-indurAtor, sa nu treci cu vederea aceasta, ci indata sa oranduie4ti oastea intr'acoace. Dar sA fie ()a-
men! de sama, ca nu e gluma, i poate ca nicairi aiurea nu mai aveti de purtat grijA. $i ce oaste oranduie0i Maria Ta aici, trimete-i-o indata dumisale [Pan-
grade] Senneyey; de la el vor veni aici fait zabavA. Caci, daca ne-ar nAvAli dumanii, i nu li-am putea sta impotriva, i noi chiar ar trebui sa ne tragem innapoi pe drumul Buzaului, la dumnealui Sennyey. Dar, pants% ca tam a fugit acuma, nu pot strange
nicio dajde; ci te rog pe Maria Ta sa trimeti bani inteacoace. $i nu car sa-i trimeti in mania mea, ci oranduie0c un om de frunte: dacA va fi de nevoie, voiu plAti din banii aceia; de unde nu, vor rAmanea la mine, *i ti se vor aduce Marie! Tale innapoi. Ca.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
229
cd Maria Ta eu nu mai am cum lua de la vitei, §tii bine ed am dat tot ce aveam osta§ilor. Te rog pe Maria Ta sd-mi scrii O. ve§ti i sA dai omului mieu drumul innapoi, indatd, cu rAspuns. Dumnezeu sd te
tie pe Maria Ta! Dat in Thrgovi§te, 5 Septemvre 1596. XLII. ( 1598.)
Tatarii nu venird, dar boierii munteni intele§i cu doritorul de Domnie Simion, fratele lui Ieremia Movild, Domnul Moldovei, plAtird cu capul spaima unui Domn viteaz. Despre aceasta Mihai scrie, la 6 Septembre, aceluia§i vecin, care nu se mi§case din We at nu trimesese nimic. Editie : Hurmuzakl, III
.
IslAvala Tatarior, cum ti-am mai scris MAriei Tale,
e sigurd. Care poate nu s'a fAcut din voia Wr, ci Ieremia-VodA-i atati la asta, cum vei intelege Maria Ta mai deplin, din scrisorile cele sArbeVi, viclenia lui Ieremia-VodA: cum a oercetat unde sunt eu cu oastea mea §i cum i-ar fi in gAnd sa md inspAimAnte, ca sd fug innaintea Wr. CAci el se strAduie0e in ce chip ar putea sd puie pe fratele sau in Scaunul terii acesteia. Dar Dumnezeu n'o sd-i ajute la aceasta, bainului. MAria Ta §tii ed am prins pe unii boieri cu viclenie, eari-§i aveau intelegere in scris cu Turcii §i. cu Vodd
din Moldova. Cari si-au primit dupd fapta rdsplatA.
A cdror scrisoare ti-o voiu trimete Marie! Tale in putine zile printr'un om de salmi al mieu, §i alte lucruri ti le voiu face Viute. ' Von Weh = von Vieh-?
www.dacoromanica.ro
N lorga
230
XLIV. (1598.)
5i la 1598 se gAtia o navAlire asupra Terii-Romai, la 6 Iulie, Mihai scrie astfel vecinilor celor noi din Ardeal, comisarilor ImpAratului german. Banii ii lipsiau necontenit i, in clipa unei nouA incãierãri cu Turcii, el ii cerea astfel, cu durere i nenesti
rabdare. Editie : Hurmuzaki, XII.
Cat se tine de Moldoveni, sunt gata in tabard, dar despre Tatari n'am inteles nimic; i eu rAman Fang&
ei pentru ca, de aa afla oeva, sã dau de sure toate celelalte Marino'. Voastre. 5i lvloldovenii sunt gata, cu sApi i alte unelte, ca sA innoiascA santuI ce-1 fAcu-
sera pe vremea rfavAlirit mai vechi a Tatarilor, dar fuses ?. umplut pe urmA. CAci se tern pe de o parte de
Tatari, pe de alta de Cazaci. Cari Cazaci vreau sä vie aid la mine, si si-au trimes oamenii la IeremiaVodA pentru trecere prin tara lui, pe care nu li-a ingAduit-o, supt cuvant cA se teme de ImpAratul turcesc.
Zece mii de Tatari au venit la Dunare cu Turcii, si se impart la vadurile apei, iar Turcul ii asteaptA ca sã nAvAleascA asupra mea dincoace de DunAre. Boierul mien care pAzeste hotarele terii mi-a scris aceste scrisori pe care le trimet MAriilor Voastre. SA se trezeascA deci MAriile Voastre i sA se ingrijeascA
mai bine de lucruri: caci aceasta o cere acuma vremea,
ca Duinnezeu mi-L martur cA eu nu zAbovese,
ci sunt gata sA-n4 vArs sangele pentru Crestinatate. Dar, deed voiu merge impotriva dusmanilor oH ei impotriva mea, ,n'am cum sA ma impotrivesc. Nu pot da bard ostasilor, cad fArA bani nu merg.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
231
MA tern si de aceia ca nu cumva, vazand pe &man
neavAnd bani, sa nu se impr4tie (osta0i). 5i Acum li-am dat de veste sA mearga de la un ora la altul, dar nu asculta, merg uncle vreau in largul terii, 0 rapesv toate. Eu a putea aduce mare paguba Vizirului deed a avea cu eine. 10 vor fi aductind aminte MAriile Voastre cand imi spuneati fata de dan0i CA vor fi toate spre mai bine; dar acuma vedem curn stam. MAriile Voastre ni-au jurat noud i noi MAriilor Voastre sa nu ne parAsim unul cu aka Scrieti Marine Voastre prea-luminatului print Maximilian sA vie iute i sa stea in Scaunul lui §i. sa caute in juru-i. Pentru cA toate neamurile stau gata, 5i
numai ijoi stAm in tAcere. On, dacA sta. ceva impotrivA,
pentru Dumnezeu ma rog ca MAriile Voastre sA-mi spuie, ca sA pot trimete din vreme pe ai miei la MArile Voastre in Ardeal i sa ies i eu, ca nu cumva d4manu1 sA mA striveasca aici. Mariile Voastre sa. ma ierte .cã scriu cu atAta indrazneala, caci sunt silit a o face. MA mir ca n'aveti Inca nicia tabdra: deci ingrijiti-va sa se adune osta0i in tabara. Aoestor pedegri trimeteti-li de acolo din bielpg praf i pu0i, precum i barn cu cari sA pot plAti osta0lor. Din Curtile noastre de la Ploie0i, in 6 Iulie, anul 1598.
Mihail Voevod.
Te rog scrie-mi care e pricina sosirii tarzii a prealuminatului print Maximilian, caruia panA la moarte vreau sA-i fiu spre ajutor. De aceia m'am i legat ea juramant fata de el. AceastA tidula e scrisa de mana lui Ieremia-VodA: 0 din ea puteti afla.
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
232
XLV. ( 1598)
Despre luptele lui cu Turcii in toamna anului-1598 scrie Mihai Archiducelui Maximilian, fratele Imparatului Rudolf 0 ales pentru a stapani in Ardeal, unde
nu se putu hotara sa vie niciodata. Editie : Hurmuzaki, XII.
Scrisoarea Mariei Tale de la 6 ale trecutei luni Sep-
temvre am primit-o cu bine printr'un osta$ din 0rade, 0 i-am inteles cuprinsul. Si sa fii Maria Ta incredintat ca nu ma gasesc cu alt gand deck cu acela pe care 1-am aratat Mariei Tale prin credinciosul
mieu care s'a intors azi, la 16 Octomvre, cu veste Nina. Pentru care multamesc foarte sarguincios de buna vointa a Mariei Tale, 0 nu ma indoiesc nici in privinta Mariei Sale Imparatului, nici in privinta Mariei Tale. Am mai aflat ca Maria Ta ai vrea bucuros
sa-mi vii in ajutor cu 0 suma de bani 0 ca e vorba numai de Trilejul cum s'ar putea aduce. Pentru care 0 multamesc Mariei Tale, 0 te rog iarA0 sa nu-mi ieai innapoi mila 0 buna vointa indreptata spre mine,
ci, Inca mai vartes, sa ne fad a gusta o stund de bani mai insemnata, pe noi caH acuma suntem lipsiti de mijloace 0 cazuti in saracie. aid noi nu ne-am razimat dealt pe mila Mariei Sale Imparate0i §i a Mariei Tale, dupa fagaduinta ce mi-ati dat. Cat prive0e starea lucrurilor de aici, nu pot sa las ascuns de Maria Ta &A eu cu ai miei am trecut Dunarea 0 am intalnit langa. Nicopol la 13.000 de Turd, cu doi Pa0 0 doisprezece Sangeaci, 0 m'am luat la cercare cu ditnA O. la urma urmei eu ajutorul
www.dacoromanica.ro
Scrisod de Domni
233
lui Dumnezeu ap i-am batut ca putini din ei au itmas la locul de lupta. Dar Pa 0i au scapat toti cu fuga. Apoi am ars pan& in temelii oraaul,Nicopol, in
care au fost la 6.000 de case, 0 am taiat pe cei de ecolo, pc toti.
De aici am mers supt Vidin, unde iar am gasit doi begi cu o mie de Turci, 0 iarA0 ne-am pus ap fel in aparare, Meat iarAi au fost batuti de noi, steagurile li
s'au smuls 0 irmits0 turci au 0 fost
prin0. Indath dupa aceia, in chiar ziva luptei, am ars *Drawl Vidinului, in care erau 12.000 de case; dintre
ai no§tri putini au petit. Pe langa aceasta am ars cetap mari ale Turcior, ca Plevna, Vracea, Florenti-
nul 0 Rahova, pe toate, 0 pe locuitori, pe Turci, i-am taiat. Si in tam din prejur, de la hotarul nostru pana la Sofia, am ars peste 2.000 de sate 0. pe cei d'innuntru, ce s'au gasit cre0ini, adeca Bulgari, mari 0 mici, dupa socoteala mea peste 16.000 de suflete, cu averea lor toata, i-am trecat peste Dunare, 0 celor mai saraci li-am dat in ter4oara mea, unde s'a putut,
atata loc cat sa-0 poata gasi hrana, 0 am lasat aceasta tara astfel cu totul pustiita 0 pradata. Ap Meat
cu ai no§tri ne mai putem odihni o clipa. Acuma sunt, cu norocul Mariei Tale, hotarat a thece aiurea paste Dunare 0 a arde 0 prada toata Dobrogea, 'Ana langa Cetatea-Alba sau pan& la Marea. Cat imi va da Atotputernicul suflare in mine, nu voiu inceta a sluji Mariei Tale 0 Cre0inatatii intregi cu jertfa trupului 0 vietii mele. Deci te rog supus pe Maria Ta sa nu-mi uiti slujba, ci din mila cea mare a Mariei Tale sa ne ajuti cu un ajutor de bani. Ii vei intrebuinta Maria Ta, nu cu oameni nerecunoscatori, ci cu oameni harnici 0 credincio0.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
234
In ce prive§te iacunjurarea Orazii-Mari, te rog prea-
supus pe Maria Ta sa mergi fãrA grijA. asupra Vizirului, cid Domnul Dumnezeul nostru va da Mariei Tale noroc bun, biruinta i infrangerea du§manului, pentru cit e impovarat numai cu oaste proastA. Atotputernicul sa-ti dea MAriei Tale viata lunga. Din Curti le noastre de la Caracal, in 16 Octomvre, anul Domnului 1598. Al LuminAtiei Tale serb,
Mihail Von' al Terii-Romanesti. XLVI. ( 1599.)
Biruinta cea mare de langA Sibiiu, in margenea satului 5elimber, unde inca. se mai ridicit movila cu oasele celor cazuti, i-o veste§te Mihai cateva zile dupa. aceasta ImpAratului in urrpatoarele cuvinte: Editie : I-lurmuzaki, Ill 1.
Si-a razbunat in sfar§it odata Maria Ta jignirile de atatea ori aduse, nu §tiu de Ardeleni sau de Craii lor, Mariei Tale §i. intregli Case de Austria, prin mine, la 28 ale lunii trecute, cu fierul. Caci gardinariull Bathory mi-a iesit innainte la padurile Sibiiului in camp cu toate randurile terii, mai ales cu oaste de stransura gi teraneasca, neavand oaste cu plata. Si, pentru ca, dupa ee prea-luminatul domn nuntiu aF Papei 2 a staruit in de ajuns, i de prisos, pentru pace intre_ cele
doua tabere gata acuma de lupta, el n'a vrut cu niciun chip sa piece din tart, de si era print intrat fart drept, i sa se dea in laturi innaintea dreptului t Asa scria Mihai cuvántul : cardinal. 2 Malaspina.
www.dacoromanica.ro
Scrisort de Domni
235
MAriei Tale, ci se lauda cA va cerca norocul cu ar-mete. Ci eu, cu credinta in Dumnezeu, cel mai marerAsbunAtor al cAlcarii de juramant, si räzimat pe dreptatea MAriei Tale, m'am Iuat la lupta cu el.
Si acela, despoiat de toatA tabara lui, a fost pus pe fugA de mine, cu toata oastea lui, nu fArà mare durere a sufletului mieu pentru risipa sangelui varsat _de la cateva mii de crestini, cAzuti de amando* partite. Astfel la 1-iu Noiemvre, in ziva Tuturor Sfin-
ttilor, am luat lir stapanire ca biruitor Algradul, Scaunul Craflor Ardealului.
Acestea am voit sa le dau de Vire Mariei Tale prin. chiar stafeta mea; celelalte le voiu face cunoscut MA-
riei -Tale mai pe larg cu supunere in curand, prin niste fruntasi ai Ardealului si Terii-Romanesti. Dum-
nezeu sA te tie la multi ani pe Maria Ta biruitor in fericire.
In BAlgrad, 4 Noiemvre, anul Domnului 1599. Al Mariei Tale serb, Mihail Voevod. XLVII. (1600.)
Avem insA i norocul unor scrisori romane§ti ale lui Mihai mitre solii pe cari-i trimesese la ImpAratul, in dorinta lui de a capata cele doua singure lucruri ce-i mai trebuiau dupa vitejie: bani pentru osta0 i o situatie limpede, asigurata, iu Ardealul cucerit de &lust& Editie : Analele Academiei Romdne, XXI, p. 476.
t Bane Mihalceo, i tu, Vistier Stoico, dau-va in §tire pentru omul cinstitului Imparat, ce-a times, la noi, noi de toate bine pe rand am inteles, §1, ce pa. runca ni-a trimes, noi inca am socotit pe credincio§ii
www.dacoromanica.ro
236
N. lorga
nostri ce sAnt pe langA noi, §i oameni bAtrAni ce sant mai pricepufi aicea, de -tiu de toate randurile, .ce cum este prin altA tara, ai cum a fost tocmeala mai de 'nnainte vreme. Ce noi cum a fost porunca ImpAratului §i cum a fost scris in cartile MAriei Lui Ja noi: cc ni va fi pofta, noi sa dam in 'Vire ImpArAtiei Lui de toate, ce intr'aceia noi, deci, ce ni-a fost poffa am scris tot inteaceastA carte oe am trimes la dumneavoastrA; §i am scos i porunca ImpAratului, §i fagAduiala ce ni-a fost trimes la noi, de o am trimes aceia la d-voastrd. Ce veti vedea porunca ImpAratului
si fAgAduiala cum ni-a scris, §i yeti vedea §i pofta noastrA ce-am poftit, de la cinstitul Imp drat. Ge, de veti
fi fAcut voi vre-o tocmealA cu Imparatul mai nainte pAn' va veni aceastA poruncA, aceia la voi; iar voi sa. cautati pe aceastd poftA ce-am poftit noi. Sä = dacd] va fi bine cu tocmeala oe-ati fAcut inteun chip, voli sA lasati sa fie cum ati tocmit, iar, sA. I = dacA] vA va pArea ca este mai bunA ceastd tocmeald ce-am trimes acum §i poftA oe-am poftit, iar voi sA mergeti sd grAiti ImpAratului, sa faceti tocmealA pe aceastd poftA §i tocmealA ce-am trimes scum la voi. CA, sA [ _ dacal va zice el, ImpAratul, cAtrA voi cA ati tocmit voi i ati fAcut tocmealA, iar voi aveti cuVAnt 214
dare rAspuns de veti zice: AdevAr, fAcut-am
tocmealA, ce dumneata ai trimes credinciosul MAriei Tale de credintA, i cu aceastA porundi i fAgAduialA a ImpArAtiei Tale; iar dumnealui a socotit pe porunca MAriei Tale §i ni-a scris sa grAim MAriei Tale ce e pofta Domniei Lui". Ce tocmiti pe aceastA poruncA poftA ce poftim noi, sA [ = dacA] nu veti fi tocmit voi altA tocmealA mai bunA; i navoiti de pripiti cum mai curAnd, cA este vremea aproape acum, cum vedeti
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
237
si d-voastrA, si curn §titi si randul cum este incooace. Si, in vreme ce veti tocmi pe aceastA tocmealk voi, cum mai curand de olac sa-mi trimeteti om cu carte de olac, sd-mi dati in §-tire Domniei Me le. V am, dat
invataturA 0 lui Pantazi LogofAtul: ce va va spune 0 din gurA, aceia vA dau in stire... Amin. Scris in Ghenarie 26 de zile. 1600.
ImpAratul Maria Lui si. Tara Ungureascd sa caute bine aceasta, cii Mihail Voevod Domnia Lui n'a gan--
dit cu aceasta cA are-a fi el in gura Turcilor si in de peire, in Tara-RumaneascA, ce, toatA frica lAsand innapoi, ispitit-a striste mare. N'a gandit de paloe
guba terii inteatatia ani 0 de chelchiugul lui, ce IA toate stristile a ispitit in bAsaul Turcilor. Ardealul incA,
ce sant 74 de ani de cand a fost lepAdat de supt Curuna Terii Unguresti 1 si a fost inchinat Turcilor, iar Mihail Voevod, cu tocmeala lui 0 cu peire a multi voinici, a luat Ardealul 0 1-a inchinat cinstitului Irnparat, 0 da acuni innainte se fagAduieste dumnealui, pAn' va fi viu, cu mare credintA va sluji imparatului si Terii-Ungure§ti si toatA Cre§tinatatea. Ce se roagA Impiiratului 0 Terii Unguresti sA-i socoteasca pentru aceastA slujbA 0 nevointa ce s'a nevoit, sA-i. lase Tara-RumaneascA 0 tara Ardealului, sa-i fie de mosie lui, §i eine se va tinea din feciorii lui, sA li fie mosie.
2. Alta, poftese de la ImpAratul 0 de la Tara Ungureascd, cum, ce hotar au fAcut pArintele MAriei Lui,. Maximilian ImpAratul 2, cu al doilea IanAs Craiu 3, intre 1 De la lupta de la Mohdcs (1526). 2 Maximilian al 11-lea.
s Baia-Mare.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
238
i intre Tara-Ungureasca, acel hotar sa fie al acurp; din care hotar din ceasta vreme de razmiriti a tras la Imparatia lui: una, Oradea cu Tinutul Bihorului, i Hustul cu Tinutul Maramurasului, i Tinhtid Crasnei gf ale Sonocului, si ale- Sarandului, si Nagbaia 1 cu Baia-de-Sus, 0 toate Tinuturile tor, carele au fost date de Maximilian-Impärat supt Ardeal, cunt au tost mai d'intaiu. 3. Alta, iar poftesc, cum au avut Domnii ce-au fost Ardeal
innaintea noastra vote de-au dat
si au miluit cu
sate si cu olate, au de sUpt cetati sate, au camanta rumta (sic)2, si acum sa fie aceia, sa pociu da si
eu sate si ()late cui voiu vrea, cu acea putere cum au avut alti Domni.
4. Alta, toate legile Ardealului cum au fost in zilate altor Domni de s'au cautat in Ardeal judecata, ce vom judeca noi sa fie judecat, i sa nu mai aiba voie a cauta lege intealta lard. 5. Alta, de randul ostior, Maria Imparatului, i cu Sfatul Imparatului si cu oei 7 hertegi 3 j cu ailalti Domni crestinesti, i impreuna cu tara Maria Lui, bine sA iea aminte i sa grijeasca, cd Ardealul si TaraRumaneasca in ce loc sunt; tot norocul Crestinatatii este aruncat pe aceste douä. teri, cA, Dumnezeu sa fereasca., de-ar apuca Turcul aceste doua teri, ar fi "claire a coata Crestinatatea; cum Dumnezeu sa fereasca de aceia! Drept aceia, sa alba grija Maria Lui de leafa ostilor: alta, si de ajutor, cand vor trebui la
vreme de treaba. Iar Maria Lui sa grijeasca sa trimeata voinicii ce vor trebui. Iar, alta, pentru banii de
leafd, sa vie. la noi in luna lui Mart, hi 12 zile, cat ' Baia-Mare.
'
Poate ,sttnci". Arhiduci.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
239
Ara socoti Maria Lui sa ajungd ogtilor, sd nu cumva sA aiba sminteala Ciegtinatatea gi caste cloud teH. Ca, Dumnezeu fereascd, aceia sa nu fie, de-ar dobandi Turcii teste doua teH, Tara Ardealului gi TaraRumaneasca, eu ag pofti de la Imparatul gi de Ia tot Sfatul gi de la cei gepte hertegi gi de la toata tara, cum sa-mi dea in Tara-UngureascA olate, cat isa aib
venit intr'un an o suta de mii de talere; gi pentrit aceasta pofta sá aib carte cu pecetea Marie! Lui, cum dupa moartea mea sA ramaie rodului mieu. 6. Alta, iar Dumnezeu sa fereasca, dac'ag cadea eu in robie, cum aceia Dumnezeu sa nu dea, iar cinsti-
tul Imparat gi cu tot Sfatul gi cu toata tara Mariei Lui, gi cu toti Domnii cregtinegti, sa aiba a umbla gi a griji pentru nevoia mea, toti sA ma scumpere din robie. Si pentru aceasta Inca poftesc sa aib carte, de la Imparatia Lui gi de la top Domnii cregtinegti. 7. Alta, cum a dat Imparatul lui Batar Jigmon 1 ti-
telug pe domnie, aga ma rog Mariei Lui sa am gi eu aga. 8. Alta, poftim pentru Tinuturile ce-au fost mai d'innainte vreme de mogie gi de Tinutul lotarelor cestor cloud teH, de Tara Ardealului gi de Tara-Rumaneasca, gi le-au fost luat Tared, de sant supt /liana lor, cand va da Dumnezeu, cu ajutorul Sfintiei Lui gi cu norocul cinstitului Imparat, sa le dobandim de la mana paga-
nilor, ele sa fie iar o mogie, gi sa se tie de hotarele acestor dota teri, cum au lost de veac. Iar, de acla innainte, cu ajutorul lui Dumnezeu, ce vom dobAndi de la pagani, Imparatul va face cum va fi voia Imo paratiei Lui. Si poftim carte gi pentru aceia de la Imparatia Lui. Io Mihail Voevod. 1 Sigismund Báthory.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
240
XLVIII. ( 1600.)
Luarea Moldovei o vestege Mihai astfel comisarilor din Ardeal ai ImpAratului. Edife : Hurmuzaki, IV t.
Gonind din Scaun pe Ieremia-Vorld i luAnd tara in stAptinire, am crezut cA trebuie sA ieau i rAmii0tele rAzboiului, i 1-am urmArit pe Ieremia aoela cu armele pAnd la hotarele Podoliei. Si, prinzAndu-1 in cale din fuga lui, am bAtut ostile cu omor mare. El insu0 si-a autat mantuirea in fugA, impreunA cu Sigismund Bathory, tredind apa Nistrului. Acuma deci, indeplinind aceste lucruri cu noroc, cu ajutorul lui Dumnezeu, si sAvAr§ind cu ostenelile mele ce trebuia pentru mantuirea Cre0inAtatii, avem tara aceasta toatA supt puterea MAriei Sale. Acuma numai de atilta ne tinem ca, impArtind pretutindeni ostile noastre, sä silim pe locuitori la supunere. $i nu vom mai zAbovi aici mai multA
vreme, ci ne vom intoarce indatA in Ardeal pentru a pune la cale oelelalte lucruri, i ne i gasirn pe drum. De aceia am voit sA Ara aduc la cuno§tinta aoestea. Domniilor Voastre ca sA intelegeti cA nu lAsAm la o parte nimic din ce prive0e mantuirea i innaintarea, foloaselor Cre.stinatatii. Altfel dorim sA fiti Domnille. Voastre sAnAto0. Din lagArul nostru la hotarele Moldovei, lAngA cetatea Hotinului, pe apa Nistrului, 20, Maiu 1600. XLIX. (1601 )
Biruit, scos din cuoerirea lui, izgonit din chiar tars lui de mo§tenire, fArA osta0, fArd bani, fArA rost pe
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
Zit
lume, Mihai, ajuns la Viena ca la un liman de sigurantA, i0 aratA astfel, pe larg, stAruitor, dreptatea catre tin ImpArat in care avea nevinovatia de a vedea izvorul dreptatilor. Edille : Hurmuzaki, IV, §i Papiu, Tesaur, I, de unde lugm, in dreptind-o, aceastä traducere:
Din scrisoarea MAriei Tale Sfinte inteleseiu a nu cuno0i In de ajuns starea nenorocirii §i a rAsturnArii mele, pentru care binevoie0i a cere sA te lAmurese pe larg, in0iintandu-te despre toate amAnuntele lucru-
rilor intamplate, 0 de unde s'au thit toate acestea. Eu Ina', IndatA ce a luat inceput uneltirea trAdAtorilor, numai deck am scris 0 am trimes dese cArti la
Maria Ta, atat din Ardeal, cat 0 mai pe urmA dirt Tara-RomAneascA, voind a te incuno0iinta despre toate Ci, fiindcA toate IntrArile 0 ie0rile erau inchise de el-
tre Ardeleni, s'a Intamplat de au cAzut in manile lor toti solii miei trime0 cu scrisori cAtre Maria Ta, §i.
scrisorile le-au tinut la sine, spre a putea sAvarv, dupA datina lora trAdarea ce au cugetat impotriva MA-
riei Tale. Care gaud de &Mare, cat e de inrAdAcinet la ei, o §tie toati lumea, cAci nu until ori altul, ci o multime de printi 0 domni de-ai lor furA trAclati de cAtre dan0i. Si, ce e mai mult, de cate ori au intrecut ei masura 0 0-au bAtut ion de bunAtatea MAriei Tele, urzind uneltirile cele mai nelegiuite, o 0ii lama bine Maria Ta, 0 vei vedea §i din aceastA scrisoare a mea. Care scrisoare, avand in vedere greutatea lucru-
lui, ma rog plecat sa binevoie0i a o ceti §i cerceta cu cunoscuta-ti bunAtate, blandetA 0 Indurare. Nu voiu supAra auzul MAriei Tale cu infrumusetAri 0 plazmuiri,
nici cu vorbe lungi, ci, rAzimat pe nevinoviitia mea, voiu spune adevArul limpede.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
242
Din ziva i ceasul in we, slobod si de bun& voia
mea, nu numai m'am indatorat prin cea mai strAnsA legAturA a credintei cAtre Maria Ta i cAtre toatA CrestinAtatea, ci am indemnat i pe Voevozii Ardealului
Moldovei de s'au plecat i ei cu totul Mariei Tale Sfintite, dintre caq until, s't anume Voevodul Aron, a fost starts prin OtravA in chipul cel mai crud si viclean numai pentru cA voià sA asculte de MAria Ta, pi de atunci m'am nevoit nu de Sigismund BAthory, fArA incetare i cu cea mai mare infocare si- dreptate a face datori . credintei mele a o pAstra si a o tinea. Care credintA am impins-o pAnA acolo, incAt, oriunde am simtit cA dusmanii uneltesc oeva impotriva MAriei Tale, eu, punAnd toate ra a parte, si socotind ca urzit mie rAul ce se pregAtia MAriei Tale, am dorit a-I rAsbuna, ca unul oe eram credincios jurAmtintului mieu. Si aceasta am fAcut-o adese ori si in Tara-Romapi
neascA, isprAvind cu o strAlucitA biruintA in numele MA-
.rieI Tale, de si altii si-au pus in samA mArireEr faptului. Maria Ta insA te vei putsa incredinta despre adevAr de la raiterii MAriel Tale.
afarA de Turc, dusmanul cel firesc, cAti cat de feluriti i neimpAcati dusmani mi-am acut, numai pentru credinta mea cAtre Maria Ta, vei intelege foarte usor. Tara-Romaneasca nu e mai departe de Scaunul tiranului, ce se chiamd Coustantinopol, decal calede dud Zile. In aceastA tarA putearti -eu petrece foarte bine, in pac; sigur i fArA de nicio fricA, dacA nu $i apoi,
altii
i
mA simtiam chemat de credinta mea cAtre -Maria Ta si cake toadi CrestinAtatea. tu insA, nevrAnd sd adaug puterea Turcilor prin ostasii mieiL. de buna vole
www.dacoromanica.ro
Scrisori de ,Domni
243
m'am aratat gata a lua parte in legatura crestina; -prin care fapta pe tiran mi 1-am facut dusman de moarte si insetat dupa sangele mieu. Cu acest &Ismail neimpacat am dat piept pururea, castigand 0 3nu1time de biruinte din cele mai strälucite, si prazi de mare insemattate, ceia ce nu se poate sa nu lie cunoscut Mariei Tale si Crestinatatii intregi, de .sLi au fost unii cari roe nedrept se laudau cu faptele mete, cautand all lua lor ce mi se cuvenia mie. M'am luptat impotriva dusmanior numelui crestin cu o inima atti de neinfranta, incat nici nu-mi venia
ki ma mai teme -de dal*, mai vartos ca biruinta era totdeauna in parte a ostasului crestin. Insa dusma_nul cel mak cl,g temut si mai primejdios, mi-a fost
chiar acela care se lauda cu numele de crestin, care insa. totdeauna a calcat invoielile si a tulburat pacea: Ardelenii, cari, in toate prilejurile unde puteam lucre cu folos impotriva thismanului firesc, mi s'au impoJ Irivit Iotdeauna, si, uitand legatarile si juramantul de credinta, prin uneltirile lor au stricat planurile cele .mantuitoare facute pentru binele Crestinatatii, precum ioata lumea stie. Drept aceia, cand Sigismund Bathory, parasindu-1
ide bund voie, a lasat Märiei Tale Ardealul, foade m'am bucurat, nadajduind ajutor mai mare de la Maxia Ta prin venirea P,rea-Luminatului Arhiduce Maximilian, daca ar fi carmuit el in Ardeal, pentru ca alunei s'ar fi infatisat de sine mai mart st mai multe inlesniri in tot ce se atinge de binele obstesc al Crestinatatii. Insa, and inteleseiu ca Sigismund a fost
primit iarasi In Ardeal, Prea-Luminatul Arhiduce inselat la calea jumAtate vi comisarii Marie! Tale, Preasfintia Sa- domnul episcop de Edam si dumnealui 1St-
www.dacoromanica.ro
244
N. lorga
vAnffy prin§i, bucuria mea se intoarse spre mAhnire sl intristare. De i acest fapt de viclenie al Ardelenilor nu putea sA nu md ttlbure Marie, avtind insd innaintea
ochilor jurdmAntul mieu, nu m'am ablaut nici de cum din calea credintii. Din potrivA, mustrAnd pe Sigismund §*1 pe Ardeleni pentru nestatornicia lor, li-am adus aminte jurdmAntul ce au fdcut, §i, viiztind cd §i cu aceasta nu folosesc mimic, i cd indrdzneala lor
merse pAnd la a primejdui viata comisarilor, am adaugit i amenintari, sfAtuindu-i sA rAmâie credincio§i si sd fie mai statornici in credintd i fArd frica. impotriva dumanilor. Dupe-. aceia, trecAnd Dun Area cu
oastea mea, am pustiit cu foc i sabie Tinuturile tiranului turcesc. AfarA de aceasta, pe cAnd Oradea-Mare era impresuratA de SAtArgi-Mohamed, indemnAnd din nou pe Ardeleni a da ajutor, am trimes insumi acolo o bunA parte din oastea mea, cAt mi-a fost prin putintd.
Irsd dupd inima cu care, din ura asupra MAriei Tale §1 a Lumindtiei Sale, s'au arAtat ei in privinta ajutoru.lui la Oradea-Mare, wi sA li rdsplAteased §i Dumnezeu,
care vede cele din lAuntru ale omului §i nu lasa nimic nerdsbunat. 5i aceasta e oea d'intdiu tradare a Ardelenilor impo-
triva MAriei Tale, pentru cA, dacd ar fi fost ei credinciosi, n'ar fi primit pe Sigismund, ci, vAdindu-si credinta cu buna invoire a terii intregi, ar fi ie0t innaintea trAdAtorilor cu toate puterile. Ei insd, atunci ca §i acum, nu se rAsculand impotriva lui Sigismund, care nAvtilise in tam Mdriei Tale cAlcAnduli jurdmtintul.
A doua trAdare s'a fdcut cAnd Sigismund a adus. in Ardeal pe cardinalul Andrei BAthory §i, lAudAndu-1 foar-
te terii intregi, i-a dat cArmuirea peste toatd tara, ca
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de Domni
245-
sa poatA innoi singur legAtura cu Turcii ce se rupsese;
aeeasta s'a facut impotriva Mariei Tale. Daca Ardelenii, pe cand se faceau acestea, ar fi fost eredincio0,
fArA indoiala ca ar fi apucat armele eu puteri unite; ei insA, din potrivA, in adunarea lor au ales intr'un glas pe Cardinal, 0 in paguba Coroanei crAie0i s'au supus Craiului le§esc i Turcilor. Cu toate cA acestea se fAcurd precum ark,. 0 Cu toate viclenele uneltiri ale Ardelenilor, Le01or i Turcilor, cari prin trime0i lor
cercara a mA trage in parte-li, eu am stat neclintit in
credinta mea, 0 am in0iintat pe Maria Ta despre toate Punctele propunerilor ce mi se faceau prin acei soli, dandu-li 0 lor raspunsuri cuvenite, dupa cum m'am priceput: Incredintfindu-mA apoi cA nu mai e cu putinta a intoarce pe Ardeleni din viclenia lor cAtre Maria Ta i Prea-Luminatul Arhiduce, vazand pe de
o parte poprirea comisarilor 0 a altor trime0 ai Mariei Tale, pe de and parte starea de plans 0 ie0rea din tarA a Arhiducesei Maria-Cristina, precum i primej-
dia Cre0inatAtii intregi, i luand in saamd aceia cA
Ardelenii, indemnati de Domnul kr 0 de Sigismund impreunA cu doi frunta0 ai acestei uneltiri cari acum sunt aid, opris9rA innaintea impresurarii Orazii-Mari pe solii miei i pe ai Hanului Tatarior, cari erau insarcinati cu o solie folositoare, ca un credincios al MAriei Tale nu putuiu a nu ma infuria -foarte, mai vArtos ca insi0 Turcii, Tatarii i alti dupiani oarecari, vAz.And un monarh atilt de mate tratat in chip atilt de injositor de cAtre nevoia0i de Ardeleni, incepuserA a card 0 a batjocuri de atiita ru0ne. Acestea m'au indemnat a rAsbuna jignirea Mariei Tale, a fovi cu oastea mea din porunca §i cu voia MAriei Tale pa dumanii ardeleni §i a-i supune cu puterea
www.dacoromanica.ro
246
si
N. Iorga
cu armele. Spre care scop Maria Ta ai dat invata-
turii lut Gheorghe Basta, capitanului tuturor partilor un-
guresti din jos, sa ma ajute, oeia ce el n'a facut; iar acum, chemat de mine intr'ajutor, dansul, Vara nick', porunca sau invatatura, si-a unit oastea cu necredinciosii Ardeleni impotriva mea. Si, cu toate ca n'avuiu niciun sprijin din partea lui Basta, tu, nemai putand. suferi jignirea facuta Mariei Tale, singur cu armele mele am supus pe Ardeleni i i-am fAcut a jura din nou credinta Maria Tale. Iar tara Ardealului am carmuit-o in numele Mariei Tale, si nu intr'al mieu, neabatandu-ma cat e negru supt unghie de la invoiala Vacua cu dumnealui Pezzen. CI, precum vulpea anevoie-si schimbA ndravul, asa si
Ardelenii cu greu se pot desbara de invechita lor dafiat. Drept aceia, Maria Ta vei intelege i aceastA din urma galceava, schimbaciunea ardeleneasca .si nelegiuirea oe nu se va sterge niciodata. Fiindca Ardelenii Nor mai bine pace cleat bataie cu Turcii, vazand cA Imprejurarile-mi ingaduiau a incheia o invoiala prielnica cu Turcul, invoiala pentru care ani fost 1 Norbit, insti cu ingaduinta MAriei Tale, prefacandu-ma numai §i. purtand pe Turd cu vorbe bune, ei, Ardelenii, luandu-le de bune, ar fi primit cu toata. inima aceasta pace si-ir fi sfatuit i ar fi hotarat in privinta aceasta de fata in adunarile br, dad. nu i-as fi abatut eu de la aceasta pe supt man& amenintandu-i pi speriindu-i. Ce e mai mult, ei pe supt ascuns ma incredintara sa fac numai pace cu Turcul, i dansii vor implini toate poruncile mele cu mai mare adevar pi graba. Vazand Ins& ca nu capata niciun raspuns dorit de la mine, se intoarsera indata la viclenii i uneltiri tainice, cugetand planuri de tradare. Pentru cA, pe cand
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
247
se afla la mine in Ardeal solul turcesc, Ardelenii marsera' pe supt asciins la (Mitsui, si-i spuserA sA nu Aft= dajduiascA nicio pace pe cat voiu cArmui eu Ardeathl,
ci sA caute vre un chip de a apza iarA0 pe Sigisk mund, §i atunci pacea va fi sigurd i nestramutatif.6 Din aceste uneltiri solul turcesc i ceilalti sfetnici, ai tiranului pricepurA cA negutarea mea de pace e thumat un joc. Insd despre aeeastä trädare eu am aflat unmet dui:4 ce a plecat chehaia turcesc. Pe cand planurile pomenite se negutau 0 se sfatuiatt, in taind intre Ardelani, Moldoveni i Le0, Sigisniund sta nu departe de Ardeal, in cetatea Sucevei, de unde trimetea pe supt ascuns scrisorile sale catre credineiop sAi, intarindu-i in gendul lor de apostasie. Prinzeincht-Se
scrisori de acestea de cAtre oamenii miei, eu, dupa. ce le-am cetit, le-am trimes MAriei Tale, 0 nu titt de Ti-au venit in m'AnA. VAzAnd eu aceastd trfidate,11,0
oastea Polonior adunatA Iangã Sigismund, ithpreunli cu ajutorul Turcilor i Tatarilor, cu scdtr de a MA scoate din Ardeal, in fata acestei primejdii, füiu §itit de nevoie a lua lucrul de timpuriu, hotArat a Mk bafe gi a-mi cerca norocul mai bine in pgrriAne dilman decAt In tara MAriei Tale. Drept acele, ductindughl oastea, intrAiu in Moldova, 0, invinggrid pe leiTtnia Voevodul Moldovei, impreunA cu cete1 Leiboz, MDeilor i Tatarilor cari voiau a apza larAti pe Sigis mund, am luat acea tare' in numele Mgt- lei Tale 0 am silit-o a face jurAmântul de cthdintA Ma,,, ria Ta.
Moldoi, An-rdserá tot in strAmopasca lor viclenie, peittrii a MoIke. Sz6 Ardelenii,
i dupe' supunerea
kely, pe care-I pusesem peste toatA natea nita,
www.dacoromanica.ro
tiku
N. to rga
248
i cu alti cApitani de frunte, Gaspar Sibrik i Gheorghe Maki), urzind altA filo:tare, se duserii paste Siretiu la Sigismund Bilthory, in mar-
mindu-1 CApitan-Mare,
genea Terii Lesesti, gi acolo se sfAtuird i hotiarArA pentru moartea mea, indatorindu-se Moise Székely cu ai sAi cAtre Moise, i intArind legAturd intre sine prin inscris. Planul era ca Sigismund, cu oaste mare, bine gAtitA, sA navAleascd din Tara LeseascA in Ardeal, si pe mine O. mA ucidA, sau in luptd pe fata, sau in ascuns, chibzuind ei cd eu, vAzAnd aceasta, fArA
indoialA voiu iei cu oastea mea in camp deschis spre a intAmpina pe Lesi, i atunci cei ce erau in legAturA se hotarfiserd a pune mtma pe mine i a mA trAda lui Sigismund, iar, neputAndu-se aceasta, cApitanul Gheorghe Make) se ardtase gata a-mi rApezi, un glonte.
Afland eu de la unit_ din vechii si credinciosii miei oameni despre aceasta trAdare i invoialA tdinuitA, am chemat la Curte pe Moise Székely cu cellalti cApitani. Ei insA, stiindu-se trAdAtori, fugird cu tovaragii -lor la Sigismund in Tara Leseascd, rAsptindind o multime de minciuni despre mine spre a intArtaa pe Ardeleni i spre a putea indeplini cu atAt mai usor planul oe urziserA cu Sigismund impotriva mea. Tat de odata intArirA pe Ardeleni in gAndul tor, incredintandu-i ca paste putin Lesii Ii vor veni In ajufor. Nici nu se inselatA in asteptarea lor, pentru cA ii sosi ajutorul lesesc. VazAnd aoestea, prin scrisori una dupA alta am chemat grabnic pe CApitanul-oelMare al MAriei Tale, pentru ajutorul ce credeam ca mi-I va da mie, credinciosului MAriet Tale, iar nu Ardelenilor, cart pururea au fost nestatornici i neascul.
tAtori cAtre MAria Ta.
Nu socoti, MAria To, ca Ardelenii din credinta au
www.dacoromanica.ro
Sciisod de Domni
249
ascultat i s'au unit cu Basta. Pricina e intdrzierea lui
Sigismund Bkhory, pe care-1 avteptau, precum i lucrarea i pregkirile mele impotriva lor. VAziind ei acestea, i desnAddjduind de venirea lui Sigismund, se dAdurã lui Basta supt vdlul credintii, vi Se rdsculard im-
potrivd-mi. Urmarea aceStei purtAri lard socoteald a lui Basta fu cA ai scApat MAria Ta din Wind, Moldova SI Tara-Româneascd i Kanizsa, care se deterd duvrna-
nului ca o rAsplatA! Turcii bat din palme, nebuni de bucurie, pentru cd vdd aoeste teri, .impreund cu Kanisza, supuse lor. Acestea ii plac Turcilor: in viitor se vor bucura vi mai mult de Ardeal, oeia ce sA fereascd Dumnezeu! Insd, din Tara-Romaneasca vi din Moldova,
Ardealul Se poate lua uvor. Iar, unindu-se aceastd Ora cu Coroana Poloniei, Turcul, dupd planul ce a fAcut, are de gAnd a nAvAli in partite ungurevti vi in alte Tinuturi invecinate, spre marele rAu al Mdriei Tale vi
a toatd Casa de Austria. Cdt de uvor se poate face aceasta, eine nu vede, dacA numitele teri s'ar alipi la Levi cari niciodatA n'au fost binevoitori Casei de Austria, ci duvmani ai Crevtindtkii intregi, ceia ce gi pand acum s'a dovedit cu prisos! Chiar i in anul
trecut, prin uneltirile lor cele tainice au ardtat mai multd bundvóintA Turcior deck crevtinilor. MArturie e faptul CA Levii au ajutat pe Turci, i Turcii pe Ardeleni; asemenea vi Moldova vi Tara-Romaneased au fost rApite tot prin mevtevugurile cele viclene ale Levilor. InsemnAnd acestea mai intdiu, rog pe Maria Ta sd asculti cum s'a inceput incAterarea intre oastea mea si
Ardeleni, t a sd vtll cd eu nu-s incepkorul turburdrii. Ardelenii, dupd ce urzird planul -de a md pierde, autard chipul de a indeplini aoest plan. Drept aceia, dupd
www.dacoromanica.ro
250
N. lorga
ce Moise Székely fugi cu tovard0i sal la Sigismund Bathory in Tara Lewascd, nobilimea ardeleneascd, a§teptand ajutorul Le0lor cu Sigismund, iwzä indatd la
o parte- oastea ce avea (dud de varmeghia Inidoarei 0 dal I d2 Banat, care au rAmas pe rang& mine). Insd Sigismum a intdrziat cu venirea, 0 de altd part am chemat oastea mea de pretutindenea. Aceasta nu o fAcusem din altd pricind, ci numai ca astfel cu puteri unite sd pureed impotriva lui Ibrahim, despre care aflasem CA se cobordse atunci langA Belgrad, ca sd-1 a-
puc de la spate daca. ar nAvAli In Tara-Ungureascd, pentru cd de timpuriu luasem toate mdsurile spre a-mi aduna oastea din toate pdrtile, de pe unde era, din Moldova, Tara-Romaneascd i Ardeal, §i Tre a trece cu ea IntreagA Dundrea in pAmAnt du§man. Avand acest cuget bun 0 mantuitor pentru toatil Cre4tindtatea, chernAiu 0. pa Ardeleni, caH erau atunci awzati Fangd Turda; ei insd rdspunserk cd, aflanduse lipsiti de toate cele pentru hranA, deocamdatd nu pot veni, 0 se rugard sd-i las acolo, fagAduind cA la cea d'intAiu chemare se vor uni cu mine.
In sfdr0t, and era sA pureed acuma din Sebe§, i-am chemat sd vie la mine, prefacandu-md cA nu giu mimic despre legAtura lor impotriva mea. Atunci 10 vddird in§elAciunea, rAspunzand cã nu vor lua armele niciodatA aldturea cu mine asupra Turcilor. lii desert am trimes solii miei cu scrisort la Ardeleni, rugAndu-i sA nu strice prilejul oe aveam impotriva Turcilor: ei oprird solii miei ci nu-mi deterd niciun rAspuns.
VAzand aceastd schimbare
i
nestatornicie, trime-
seiu la -Maria Ta pe loan Rat, pe Nicolae Vaida 0 pe Martin Horvath, spre a Te In0iinta despre toate;
www.dacoromanica.ro
Scrisori fie Dcmni
231
insA, fiind toate dale prinse, i ei furd luati robi si aruncati impreunA cu altii in ocnele de sare. In fata unei indrAzneli atAt de mari, i avAnd in ve
dere cA nu voiu avea mai bun prilej de a bate pe Turci deck acum, eand, unindu-se oastea celor trei teri cu Ardelenii, numArul ei ar fi trecut peste o sutk
de mii, am alergat la mijlocul ce mi s'a pArut mai bun, insdroinAnd oameni de legea catolicA i luterank a-i abate din pornirea lor ce putea fi foarte primejdioasd Crestindtatii intregi. Ins& nici acestia nu folosirk nimic, neputAndu-i intoarce din rAutatea lor, ba incA.
putin a lipsit de n'au ucis pe trimesi, mai vartos pe preotul cel catolic. PAnA inteatlita se impietriserd teptând pe Sigismund!
aS,-
In acest rAstimp ceruiu prin scrisori ajutor de la. Basta, si el mi. I-a fAgAduit; voind insä a intra in ,Ar-
deal, gAsiiu calea pe care era sA vinA la mine, inchisd de oastea Ardelenilor. Acestia 10 schimbaIl gAndul, i, sfAtuindu-se cu Leii, cerurd ei ajutor do la Basta, nu pentru cA erau credinciosi, ci pentru cA. intdrzierea lui Sigismund i-a fost fAcut
sA
piarda
nAdejdea in ajutorul lesesc, i vedeau acuma cä pu-
terile lor sunt mai pre jos deck ale mele. Asa, pe and eu stam la Sebes', oastea Ardelenilor, unindu-sela Turda cu a lui Basta, se porni indatA asupra mea. Eu (fiindcA nu mA temeam de Ardeleni, pe cat timp erau ei singuri) lAsasem partea cea mai mare a osti rii mete la margenea Moldovei i Terii-Romanesti, in fate Turcior, nestiind nimic mai innainte despre unIrea lui Basta cu Ardelenii, cari acum impreunA se
apropiau dè lagdruI mieu, cu scop de a se bate cu mine. VAztind pe raiteri uniti -cu viclenii Ardeleni, rA mAseiu uimit, si, cu toate cA treaba venise la WA-
www.dacoromanica.ro
252
N. lorga
taie, nu putuiu a nu intreba de unde se trage aceasta .ca sd se verse atAta stinge crestinesc? Insd alt respuns nu-mi deterd cleat ca eu sd ies din Ardeal I._ Ci, iiindcd nu stiam in al cui nume vor sa. iea in stApAfire Ardealul, la porunca lor singurd nu md puteam trage innapoi cu rusine, mai ales nevazand nicio poruncA de la Maria Ta in privinta aceasta. Credinta mea cAtre Maria Ta era li atunci atAt de mare, inat cerusem sd-mi arAte vre-o porunce de la Mdria Ta, ori, neavAnd porunce, sa-mi ardte oel putin scrisorile de insArcinare, sau si copie dupd invdtAturile ce ar fi /wand de la Mdria Ta, sd o cetesc, fiind hotdrAt a mA supune indatd vointii Mdriei Tale. Ei insd nu-mi rdspunserd nimic, cu a oui vointA si in puterea cAror invAtAturi se resculaserd impotriVa mea. .ci tineau tot una sA ies din Ardeal. Dar, fiindcd, dupe
cum am zis, nu vedeam din a oui Iporunce ieau ei Ardealul, §i fiindol mai de multe ori m'am aflat in cele mai man primejdii din pricina nestatorniciei Ardelenilor, nu puteam iesi cu rus'ine, mai ales cA, lipsindu-mi Ardelenii, nu mai puteam nAdAjdui alt ajutor impo-
lriva Turcilor. Apoi el mai de multe ori au cercat a rtiA trAda in mAnile dusmanilor, dacd nu ma apAra Dumnezeu pentru curatia sufletului mieu; si, in sfArsit, ei se invoiserd a rnA omorA, despre care, Bind de nevoie, pot da MAriei Tale ci dovezi, chiar carp iscitlite 'si. peoetluite cu mAnile lor insesi.
NecApAtAnd niciun respuns, md gAndiiu mult ce ar
fi de fAcut, mai vArtos a nu aveam cu mine vre-o parte mai aleasa din oastea mea; ell toate acestea fare luptA nu puteam pArAsi tara, instrAinAnd-o de la MAria Ta §i. lAsAnd-o in mAna vre-unui Ardelean.
E ctiut insd a Ina la inceputul luptei eu ti-am fost
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
253
credincios Mdriei Tale, marturisind aceasta 0 prin graiu 0 prin plAngerea trimeasA printr'un sol. Toate acestea nu-i mi§cara; ci, a§ezAndu-§i oastea spre bataie, incepura lupta. Dar eu, cre§tin Bind 0 neinvAtat a ma bate impotriva -cre§tinilor, de §i eram impins de nevoie, nu mA luptdiu dupA cum eram deprins, ca impotriva du§manului firesc, aprinzand pe ai miei cu cuviintul 0 cu pilda mea 0 sprijinind insumi cea d'intaiu lovire a du§manului, ci, vazand innainte-mi oaste cre§tinA §i, durandu-mil de vArsarea sangelui nevinovat
pentru nestatornicia uncir necredincio§i, mi se muie inima, §i nu sprijiniiu &TA datina mea cea d'intaiu navala, ci ma traseiu innapoi, nu pentru cA aveam oaste mult mai mica, nici pentru cii a§ fi pierdut increderea, ci pentru ca ma oteriam a muia In sAnge cre§tinesc o sable ce bAuse pana acum atAta stinge de pagAni! i a§a osta§ii miei, deprin0 a ma vedea in lupta totdeauna in fruntea lor, de asta data nevazandu-ma de fat& se umplura de neincredere 0 deterd spatele, nu de frica, ci temAndu-se ea nu cumva sa se fi intAmplat mie vre-o nenorocire.
Acesta e rostul ciocnirii intre mine, de 0 parte, 0 Ardeleni cu Basta, de alta parte, ciocnire care a dat lui Ibrahim prilejul de a cuoeri Kanizsa. Iar, dupA aceasta fugA, cu ee cruzime salbateca s'au purtat Ardelenii, u'ar crede cineva, pentru ca ...e nemai auzit, insa foarte adevdrat. NouA sute de Secui,
ce dupa fugd se trAseserA la munti, 0 pe cari i-au chemat la sine in numele credintii catre Maria Ta, cAlcand ei invoiala fAcutA, i-au ucis inteun munte cu cea mai neauzita salbAtAcie. A doua zi dupA alungarea o§tirii mete, mergAnd spre Tara-Romaneasca, a-
www.dacoromanica.ro
N. lorga
254
proapt de Sibiiu ddduiu peste oastea mea munteneascA,
supt conducerea lui Petru Huszar, si, purcezand innainte la FAgAras, intampinAiu pe loan Szelestey cu oastea mea moldoveneasca. Miscati de nenorocirea _mea, toti stAturA ca sA ne batem din nou cu Ardelenii spre a rAsbuna nedreptatea ce mi -s'a fAcut. .Abia dupA mai multe sfAtuiri i-am mai imblanzit, fiindca incepuserA a striga tare, i i-am fAcut sa. lase gandul de a mai lucre la vArsarea de &Inge cretin prin crestini, lAmurindu-li ch tocmai aceasta e politica turceasca, anume ca sA ne junghiem noi Intre noi, i arAtandu-li cA oastea leseasca cu Sigisinund Bathory a intrat pe la Troths, ores al Moldovei, in margenile Ardealului, iar, de altA parte, Moise
zekely, venind de spre Bistrita, pradA In Secul cu foc si sable. Aasa etti uitand de jignirile i nenorocirile mel; si gandindu-InA numai la binele obstesc, am trimes pp loan Szelestey la Ardeleni, aratand prin el mai ales lui Basta toata starea lucrurilor in Ardeal, si indemnfindu-1 sA fie cu privighere asupra Lesilor, dintre cari, spre mai multA incredintare, i-am i trimes pe unii ee cAzuserA prinsi in manile mete. InsA Ardelenii ajunseserA la atata viclenie i fArAdelege, incat artmcarA in fiare pe numitul sol, ii bAturA, i, dupa Cum auziiu in drum, ii zdrobirA mantle si picioarelei_ pentru care chinurf neomenestr sunt vredniei de pepecleapsa potrivitA,
mai ales dcr va_fi adevArat, cum
se zice, cà 1-ar fi omorat chinuindu-L MA rog cia Maria Ta sA nu Ias1 nerAsbunat acest comor, pentru cA numitul a fost unul dintre slujitorii cei credinciosi ai MAriei Tale; si afarA, de aceasta se afla in solie. Apoi legea obsteascA, nu numai la crestini, ci i la Turci pi
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
255
la pAgAni opreste a tulbura, supAra i popri pe soli, Cu atAt mai mult a-i ucide! DupA aceasta, lAmurindu-se ei si din alte prop cum eA au multi protivnici, trimeserA la mine in solie pe Sebastian Tököly, co mai multi alti fruntasi ai Ardealului. Pe cari, cAutand numai la binele obstesc, i-am primit cu toat4 omenia, dupA cum dorirA, primind toate propunerile ce-mi fAcurA. 1, cu toate cA nu m'am abAtut niciodatA din legAtura de credintA ce facusem innaintea Preasfintiei Sale episcopului de Erlau i innaintea lui IstvAnffy, ci am rAmas pururea statornid in eredintA,. nefiind deprins a InA schimba ca Ardelenii, a
eAror datina e de a jura stramb de douA ori pe zi, am primit a mai face- pn jurAmAnt si am trecut in Tara-Romaneasca, uifiind jignirile mele. De aici am inclemnat pa Basta sA fie eu luare aminte, ca nu curtly& prin viclenia i rnselAtoria Lesilor tara sA fie smulsd din mAnile MAriei Tale, i, fiind de nevoie, sA-mi
iea ajutor impotriva Lesilor acelora si a Turcilor. Ce puteam face eu mai mult pentru CrestinAtate? Cu Pate acestea, spre a mi-i pregAti mak bine si spre
a-i asigura si mai tare de credinta mea, am trimes in Ardeal chiar pe sotia mea, pe fiul mieu i pe fliedPea, insA cu indatorirea ca pe fiul mieu sA-1 lase a veni indatA la MAria Ta. DupA cum auziiu insA, sunt opniti in inchisoare, tinuti miseteste i in lipsA de toate De §1 n'am lost vrednic de acestea, sunt ins& nevoit it le rabda cu IniznS tare, spre bintle Crestinatatii, pentru cue sufAr orisice, lasAnd in mtina lui Dumnezeu .rAsbunarea dreptului mieu, DupA ce, culegAndu-mi incA puterile, intrAiu in Tara-RomâneascA m stmtiiu impresurat din toate par, tile de dusmani: id Lesii4 colo Turcii, pustiind_ cam-
www.dacoromanica.ro
:56
N. lorga
ota§ele, rapind turmele i cirezile, pradAnd pretutindenea i ducAnd pe bietul popor ca piile, satele
i
vitele in prinsoare, muck, privind la pustiirile cele multe 0 la multimea celor du§i in prinsoare, fata Terii-Rorna-
ne§ti era cu mult mai de plans deck in zilele lui Sinan, cAnd oastea turceasca cotropise totul. Adesea am cerut staruitor ajutorul Ard9lenilor, insa totdeauna in de§ert, pentru ca, punAnd toate la o parte, singurul tor cuget era acela de a ma pierde. In aceasta primejdie, oricAt de mare era, nu m'a§ fi temut niciodata numai de Le§i, daca nu s'ar fi !lascut de ceialalta parte. razboiul cu Turcii: pentru ca impotriva Le Olor dotta zile am luptat cu izbanda. Insa, acum, de o parte ma intetia Leahul, de alta parte ma strAmtora Turcul, din a treia parte, din Ardeal, unde credeam ca am prieteni, 0 nu du§mani, navali in Tara-Romaneasca i Moise Székely, capitanul osta§ilor lui Sigismund BAthory.
Incunjurat de dumani atilt de multi §i de neimpai pierzAnd toata nadejdea in fagaduintile ajutorului ardelenesc, .ma vazuiu silit a ma trage de-a lungul muntior Terii-Romane§ti spre Craiova, ca sa scap de salbatacia Le§ilor. De aici inca am cerut de mai multe ori ajutorul Ardelenilor, fara a-1 putea insa cati,
capata. Li aduseiu aminte invoielile, cartile de juramant legamintele cu care se legasera; insa pierduiu numai vremea in de§ert, pentru CA ei se intelesesera pentru moartea mea.
In mijlocul atiltor primejdii, n'am aflat alt leac impotriva acesfor rele decat a fugi la Maria Ta, careia I-am fost pururea credncios, spre a gasi o bunavoint4 corespunzatoare faptelor mete la Ace la caruia i-am fost cu credinta totdeauna. In acest drum and --peste
www.dacoromanica.ro
Sensor'. de Domni
257
oastea turceasca supt poruncile beilor de Vidin si Nicopol, cari trecusera Dunarea spre a veni in ajutorul Lesilor, rapeziiu innainte pe Banul Craiovei spre a-i lovi. Lupta in numele Mariei Tale am purtat-o cu izband& omorand multi dintre dusmani, intre cari si. pe numitii bei si luandu-li steagurile, dintre care cel mai insemnat e la mine. Impresurat de atatea rele, veniiu, cu prea putini de-ai miei, drept la Maria Ta, prin terile Mariei Tale si prin Ardeal, unde cate nenorociri, jigniri si ras-
coale am avut a suferi, vei fi inteles Maria Ta. In multe locuri sarfra pe oamenii miei si-i ucisera Vara mila. Din cetatea Devei indreptard tunurile asupra mea,
si innecara it Muras pe mai multi dintre ai miei; si aceste nevoi le avuiu nu numai intr'un loc, ci prin tot Ardealul. Nemultamiti cu atata, trimesera carp la Baia-de-Cris spre a rascula lumea impotriva mea. Asemenea intaratara pe ostasli din Lipova si din cetatea Indului ; fiind insa mai pre jos cu puterea, nu
cutezara a lovi pe ai miei. In acest chip si intre aceste nenorociri ajunseiu la Maria Ta, gol si despoiat de toate. Visteria mea toata, margaritare scumpe, de care am avut multime, aurul si argintaria, vesminte alese, multi cai de mare pret,
cu un cuvânt tot ce aveam pa langa mine, le-am pierdut pentru credinta catre Maria Ta; si astazi, lipsit de toate cele ce cu multa sudoare si osteneala mi le-am
adunat, nu stiu incotro sa ma intorc. Inprea-marea mea nevoie nici aceasta calatorie n'as fi putut-o face daca altii nu mi-ar fi intins mana de ajutor.
Insa, decat aceste, oricat de multe si felurite rele ce am suferit eu, sunt mai mari cele ce suferi Maria Ta si Crestinatatea pentru instrainarea celor trei
www.dacoromanica.ro
258
N. lorga
teri; din care nu putina primejdie se poate naste. De aceia, nu numai eu, care nu ma simt de ajuns in privinta aceasta, ci Crestinatatea intreaga ar fi sa staruItasca a se pedepsi, dupa cum se cuvine, calcatorii de jurilmant i instrainatorii terilor Mariei Tale. Am voit sa arta toate acestea Mariei Tale in toata credinta i adevarul, intocmai asa precum s'a intamplat, i, ca sa pot face aceasta mai A,ine, veniiu eu in.sumi la Maria Ta, infruntand atatea primejdii. Cunoscuta fiind credinta mea catre Maria Ta i catre toata Casa de Austria, din multele razboale, in care dupa. deosebirea timpurior m'am luptat, 0 de aproape si de departe, insa totdeauna cu inima neinfranta, clovedind ravna mea i dreptul mieu, am venit la
Maria Ta cu atat mai bucuros, cu cat stiu ca voiu gasi indurarea cuvenid. Drept aceia, Maria Ta, privind cu ochi induratori pe de o parte nenumaratele daune i nenorociri ce am suferit, ma vei ocroti cu cunoscuta-ti bunavointa pi blandeta, ca, dupa pilda mea, i alti printi i fruntasi sA ramana statornici in credinta, iar dusmanii miei. cart preziceau ca nu voiu gasi ajutor la Maria Ta, sa_ se rusineze i sa nu cuteze a ma mai batjocuri. Despre aceasta rarA bunavointa. i bunatate a Mariei Tale eu nu m'am indoit niciodata, ci, din potrivii, i acum, dupa scoaterea mea din Domnie i dupa pierderea tuturor bunurilor, nadajduiesc in bunatatea MIriei Tale,
de care 0 in viitor ma voiu sargui, cat voiu mai Wei, a ma invrednici prin necontenite slujbe credineioase, OM la varsarea sangelui mieu. Cat despre mijloacele i chipul de a vindeca toate aceste rele, eu dupa mica mea pricepere le voiu arata cand minunata intelepciune a Mariei Tale va gasi cu
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
259
cale a mA primi 0 pe mine la aceste sfaturi 0 ei alege spre acest scop pe cei mai buni dintre sfetnicii sAi. Chipul ce voiu propune naddjduiesc ca va fi cel mai mantuitor 0 mai usor, nu numai pentru MAria Ta si Innalta Sa CasA, ci pentru intreaga lume crestinA, cd vezi Maria Ta cum ca Turcii si alti dusmani fac din zi in zi innaintAri tot mai maxi si pa.nuiesc peire chiar si acestor Orli si locuri. Al MAriei Tale ImpArate §i Craiu, cel mai umilit, pururea supus si credincios. Mihail, Voevodul Terii-Romanelti. L.
Ieremia MovilA. (1595.)
Omul Polonilor, Ieremia-Voda Movild, coborator prin
femei din neamul Iiipusnenilor, frate de VladicA si insusi boier mare al terii, cinstit, bland si evlavios, fu ca Domn numai un purtAtor de vesti pentru strAini si un indeplinitor al voii strAinilor. Asa se infafiseaza si in sorisorile WI. IatA cum vesteste lui.Zamoyski, stApanul, ca Tara-RoI
I
mAneasca a ajuns iarAsi in mana unor crestini pe earl nici el, nici acel stapan nu-i iubia. Editie : Hurmuzaid, Supl. 111.
Prea-luminate 0 milostive doamne. Tinem gata slujbele noastre bunivointei d-tale, milostivul nostru Domn. Trimetem indirAt la d-ta pe acest CAmdras care a niers cu Radici Sarbul la Mihai-Voda. Care spune ca Voevodul ardelean a gonit pe Turd. din TArgoviste, a prins pe Mehmed-Pasa (Pasa Terii-RomAnesti) si
www.dacoromanica.ro
N. lorga
250
a gonit pe Sinan-Pasa din Bucuresti. Ni-a dat si scrisorile lui gAzvan cdtre unii prieteni ai lui, scrise in aceste cuvinte, si le trimetem d-tale 1 Te rugAm pe d-ta, domnul nostru milostiv, sA binevoiesti a nu inceta sA-mi dai ajutorul d-tale 0 sä ne vestesti despre toate. Dar te rugAm pe d-ta* incA odata. Iar Asi iti tinem gata slujbele noastre bunAvointei d-tale. Din Iasi, 28 Octomvre 1595. Iti dorim d-tale, milostivul nostru Domn, toed fericirea.
Ieremia MovilA, cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei.
Prea-luminatului domn, domnul loan Zamoyski de Zamosc..., miostivul nostru Donm. LI. (1601.)
Peste .sese ani, cand Mihai care-I gonise mai fdra. luptA 0 pe care-I apAraserA numai pietrele tari ale cetatii Hotinului, cAzu prin trAdarea uneltitA 0 de dAnsul, 0, dupd o nouA biruinta, fu ucis impotriva oricArui drept, Ieremia nu ardtA bucurie, nici jale, ci, cu sufletu-i fArA rAsunet, trimete astfel la cei mai marl ai lui vestea nelegiuirii. L. tit. : li rmuzaki, Supl. II'.
Cdt despre Mihai, mi se mai spusese din izvor sigur cA ar fi fost ucis. Totusi asteptam intdrirea acestei stiri. Acuma dumnealui $tefan Csaky, ghenera-
lul a toatA tara Ardealului, imi dA veste sigurA cd Mihai a fost ucis la 19 August langA Turda, ceia ce aduc la cunostinta MAriei Tale. Mihai a avut (> i VeLi-le mai sus.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
261
ceartA cu Gheorghe Basta pentru tunurile pe care Basta nu voia sA4 i le deie. Mihai, rostindu-se cam por-
nit, nu numai impotriva lui Basta, dar 0 impotriva Mariei Sale Imparatului, Basta a pus sa-1 impuste, a-
poi sa-i taie capul 0 sa-i arunce trupul pe un cal crapat, ca sa-i faca si mai mare necinste... _Iasi, 1-iu Septemvre 1601. LII.
Radu-Vodä Serban. ( 1602.)
Adevaratul urmas al lui Mihai Viteazul fu Radu Serban. Pornit din Ardeal, el pastrA totdeauna legaturile cu Ardealul. Apara la orice prilej interesele imparitesti, cerand numai a nu fi uitat cu totul. Cand cazu asupra lui Hanul insusi, care aducea pe Simion-Voda Movila, el cere astfel ajutorul Imperialilor. Editie : Hurmuzaki, Iv L.
Maria Ta Imparate 0 Craiu, Doamne noua preaindurAtor.
Dupa supunerea prea-umilita a credincioasei noas: tre slujbe pe placul Mariei Tale, Domn 0 print al nostru prea-indurAtor.
Pentru indurarea 0 bunavointa cu care Maria Ta esti indreptat catre noi si aceasta tara nacajita, multamim totdeauna cu umilinta, dupa cat putem, Mariei Tale, rugand pe Dumnezeu sa te pastreze pe Maria Ta Imparateasca in build sanAtate cat de multi ani. Dupa ce, prea-indurate Doamne, cu mila lui Dum:nezeu si ajutorul banesc al Mariei Tale Imparatesti,
am dobAndit aceasta nenorocitA de tara 0 pe dusmanul cel mai inviersunat, si al MAriei Tale Impara-
www.dacoromanica.ro
262
N. lorga
te0i 0 al nostru, pe Simion Voevod, cu ai lui, Le0, Turd i Tatari, I-am gonit din tara aceia, iar acuma stAm 'cu ai no0ri la hotarul Moldovei, zi §i noapte gandindu-ne la aceia, in ce chip mai bine 0 mai folositor am putea sluji MAriei Tale ImparAte0i §i CrqtinAtAtii intregi. Deci rugAm cu umilinta pa Maria Ta ImpArAteascd sd aibA pentru noi aoeia0 indurare si bunAvointA, 0 nu mai putin, pe care a avut-o odatA
NA de Mihai Voevod, innaintapil nostru, 0 in darea de ajutor bAnesc, 0 in alte lucruri de nevoie. i sä ni trimeti indurAtor vre-o sumd de bani chiar acuma, pentru ca o0enii no0ri. cari sunt Inca in tarA, sä nu fie siliti a pleca, de prea multA neplatA, cu paguba cea mare a acestei tent nenorocite. Pe care indurare bunAvointa. a Mariei Tale, dud am cApAtat-o, nu vom lipsi a o rAsplAti totdeauna, cu umilinta cuvenitA, prin credinta noastrA deplinA. Avteptam in aceastA privinta de la MAria Ta ImpArAteascA un rdspuns preabinevoitor i prea-plAcut, dorind ca MAria Ta ImpArAteasca sA trAiascA am cat mai multi fericiti. In cetatea noastrA a TArgovi0ii, 4 Septemvre, anul 1602. Al MAriei Tale ImpArAte0i i Crdie0i credincioasd i ve§nica slugA. Radu Voevod. ICAtre ImpAratul Rudolf.] LIII. ( 1603.)
Tatarii fura. opriti la §anturile de la Tei§ani in
gura Teleajenului. Peste cAteva luni, Radu multamia de ajutor bAtifind lAngA Brasov §i ucigAnd pe Craiul rasculatilor unguri, pe Moise Székely. Indatd InsA el se frarnânta §i cu Turcii, §i cu Tatarii, i iard0 ra.-
www.dacoromanica.ro
Scrisod de Domni
263
suna cererea lui de ajutor, prin solii trimesi la Imparat.
Editie: Hurmuzaki, IV '.
Acuma nu vä pot scrie veste mai bun& decat numai ca, de cand ne-am intors din Ardeal, de la infrangerea i peirea lui Moise Székely, nu mai Elvein
odihnA de spre Tatari. Cala ce-mi vine numai de la vecinii miei oei buni, de la Moldoveni. Cad Voda-i
gala asupra noastra, si tot vin cate 2.000, 3.000, 6.000, si 7.000 de-odata in tara noastra. Iar noi cu putina noastra oaste ne-am sarguit de i-am raspins totdeauna, cu rusine i pagubA mare. Iar acum in. urma au nAvalit in tara in numar de 10.000 i au venit pAna la Curtile din StrAjesti i Syligr (Stanesti?). PAna ce am- aflat aoeasta, s'au invartejit indarat. Dupa cari am trimes indata pe capitanul nostru Marza, care i-a prins langA Giurgiu, i i-a lovit, si cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bAtut,' si multi dintre Tatari au perit. Si dintre ai nostri au rAmas la 100 de ostasi de frunte. Tara e acuma asa de pustiitA, incat
nici in vremea lui Sinan-Pasa n'a fost asa. $i ostasii sunt plictisiti ca nu-i putem Odd. De aceia rugamintea mea sarguincioasa, pentru numele lui Damnezeu, cAtre d-voastrA este aoeia cA, daca Maria Sa vrea sa ne ajute sau ne- va ajuta cu ceva, dumneavoastra sA va intoarceti indata cu aceia acasa. CAgi, daca
dumneavoastra mai ramaneti, vom fi siliti iarasi a iesi din tall innaintea dusmanului. CAci nu mai putern, nici stim a tinea i hrAni oastea cu vorbe, nici sä mai vedem nevoia cea mare si tulburarea saracilor nostri supusi. 51 arAtati ca Simion-Voda iarAsi se gA-
teste tare si are de gand sA vie asupra noastra: pe
www.dacoromanica.ro
N. lorga
254
de o parte stA la vorba cu Maria Ta pentru pace, iar de cealalta parte aduce Turd 0 Tatari asupra noastrA. De aceia sa aratati dumneavoastrA aceasta Mariei Sale 0 sa staruiti prea-plecat la Maria Sa ca sa scrje Maria Sa Craiului le§esc §i acelui Voevod pentra aceasta, ca sa lese in pace tara 0 oamenii IvIariei Tale
§i sa se opreasca de la du§manii ca acestea. A§a e facuta viata noastrA cea ticaloasa 0 tulburatd. Targovi§te, 24 Octomvrie, anul 1603. LIV. (1619.)
Dupa ce mai la odata Ardealul pentru Imparat,
sfaramand, tot langa Brasov, §i cetele altui print ungur, Gavril Bathory, Radu se vazu lipsit de ajutor 0-0 pardsi tara, catanduii adapostul la Viena. Aici 10 adusera aminte numai rare ori 0 neindestulator de dansul. Intr'un rand, cand Curtea imparateasca voia sa-i dea interesele pe mana acelui Gavril, vechiul du§man, el face aceste observatii cuminti. Edit le: Hurmuzaki, IV j.
Maria Ta Imparate 0 Craiu, Doamne, Doamne preaindurator.
Dintru intaiu. Unde Turcul in scrisoarea sa fagaduieVe ca va face toate dupa placul 0 voia Mariei Tale Imparate§ti 0 CrAie§ti, intelegand anume ca Domnia Terii-RomaneVi nu-mi va fi tAgaduita, numai cat sa merg insumi la Poarta turceasca, aceasta e in socotinta §i prea-induratoarea voie a Mariei Tale. CAci ma marturisesc a fi fost totdeauna lerb credincios i
de multa vreme legat cu Maria Ta Imparateasca 0 Vestita 0 Prea-Innaltata Casa de Austria, a domnilor, domnilor miei prea-induratori, la poruncile carora pand
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
265
acuma protivnic n'am fost niciodatA. De aceia, si in aceastA afacere,
fereascA Dumnezeu sä fiu strain
de a ma supune, dacA asa i se pare MAriei Tale ca se cuvine si. e neapArat de nevoie pentru folosul Mariei Tale si a toata Crestinatatea. Al doilea, a ImpAratul turcesc incearca a spune Ca eu am fost serbul lui si. mai vechiu Domn al TeriiRopgmesti si a mA insusi lui, din aceia scotandu-mi villa mai mare ca. din pricina ma i s'au adus pagube mari Tinuturilor lui, nu e de mirare ca el a scris
acestea, si e mai de mirare lucru ca n'a adaus mai Inuit. Caci nu-i era ascuns lui ca eu am fost serb legat
cu Maria Ta, precum si. cu toatA CrestinAtatea; ca acelea toate pe care le credeam cA sunt de mare nevoie pentru a creste si. a adaugi cinstea, ascultarea
si a toata CrestinAtatea, a trebuit sa le f ac si sa le indeplinesc cu oHce pret, purland cu Turcul crunte rAzboaie. Apoi ca nu cu bratul si folosul Mar lei Tale
lui, ci cu puternicul brat al rAposatului Imparat Rudolf, innaintasul MAriei Tale, am fost facut Domn,
adus si asezat cu fericire in Domnia Terii-Romanesti,
primind de la el, si nu de la Turc, steagul ca semn de credintA vesnicA si de adevarata supunere a mea:
lamurit indestul prin aceastA invatatura in ce chip trebuie sa veghez si sa duc lucrurile care ar parea cA privesc cinstea si. folosul MAriei Sale si a toatA CrestinAtatea. Dar, dupA ce, de amandoua partile facandu-se legAturA, s'au oprit de la arme, si cat a tinut legatura, nu se dovedeste, nici se va dovedi cA i-am adus vre-p pagubA.
Cat priveste cele arAtate in decretul MAriei Tale ImpAratesti si. Craiesti, ai mai binevoit Maria Ta ImpArateascA si Craiasca sA-mi scrii di, din fireasca in-
www.dacoromanica.ro
N. lorga
266
durare a MAriei Tale, vei vorbi cu solii lui Bathory Gabor, in adunarea obgteascA de la Pojon, despre lucrul mieu.
Judecata mea este in aceasta privintä cA aoeste teH: Ardealul, Tara-RomAneascA gi-chiar Moldova nu trebuie
lAsate d in mAna gi puterea MAriei Tale gi a toata CregtinAtatea. CAci, de vor ajunge in mane Turcilor cu totul,
sA creadA cA va fi Cu cea mai mare daunii
a MAriei Tale gi cu paguba a toatA CregtinAtatea, ori
de se vor tinea cu arma ori cu pacea. Numai daca MAria Ta va binevoi a da intru toate credinta deplinA lui Bathory, ale cArui nAravuri gi a cArui statornicie cred gi eu cA Maria Ta o gtii foarte bine, atunci mie,
ca unui gerb credincios gi mArturisit, mi se cade a mA supune poruncilor MAriei Tale, gi, rAzimat pe numele gi norocul MAriei Tale, despretuind toate pri-
mejdiile de viatA, precum pana. acum am purtat lucrul cu izbAndA, sunt gata a-I purta gi a-1 indeplini totdeauna. Al MAriei Tale ImpArAtegti
gi
CrAiegti credincios
gerb. Radu-VodA. LV.
Constantin-Vat:II Movilä. (1613.)
AjutAtor al lui Radu in ultimele lupte a fost un Movita, tAnArul Constantin, care vedea in Domnul mun-
tean pe dugmanul lui Simion gi
al fiilor lui, cari.-1
erau gi lui dugmani. Gonit din Moldova, pentru aoeste lupte chiar, de Turci, el scrie cele oe urmeazA din Hotinul unde se adApostise innainte de o nouA nAvAlire, cAreia era sA-i urmeze rob% gi moartea. Edifie : Hurmuzakl, IV'.
www.dacoromanica.ro
Scrlsod de Domni
267
Prea-luminate Doamne, prieten i vecin pretuit (Francisc Forgach). Constantin-VodA... SAnAtate i oferirea necontenitA a slujbei noastre foarte sArguincioase. Iti multAmim cu toatit prietenia, i fAgAduim cã 1a o intAmplare ne
vom strAdui a-ti rAsplAti, pentru cA prin scrisoarea d-tale cu cinste ne-ai cercetat i ni-ai fAcut cunoscute unele lucruri foarte plAcute. Si, pentru ca. legAtUra noastrA de obste cere sa-ti amintim neapArat dumitale starea lucrurior noastre de aid, voim a-ti da de veste macar atfit: cA int Aiu dusmanii nostri de obste, cart se gandesc nu putin a face neliniste i impotrivire, precum tii i cunosti aceasta foarte bine, prin mestesugirile lor stricAtoare ne-au scAzut si au lucrat la Puerta pentru Domnia noastrA. Si apoi pAgfinii au incercat ale lor asupra noastrA fArd contenire cu cea mai mare incordare. Dar, din mile lui Dumne-
zeu, n'au putut sA ni strice tocmai mutt. Ci acum, impotriva credintii ImpAratului turcesc date nouA, impotriva fAgAduielilor si a increderii noastre, Vizirii pe unul de neam prost, pe care tokusi vreau sA-1 scoatA din neam domnesc 1, cu ajutorul i sprijinul viclenilor
nostri, ni 1-au trimes in tarA, cu o multime de Turci si de Tatari. Innaintea carora noi, cu invoirea i socoteala sfetnicilor nostri, ne-am dat innapoi, impreunfi cu credinciosii nostri boieri si oastea ce aveam pe lAngA noi, asteptand prilej mai bun. $i ne-am dus la getatea noastrA a Hotinului si am asteptat aici ceas de ceas oastea MAriei Sale Craiului lesesc ortinduitA in ajutorul nostru, precum i oastea nAimitä de noi, nAdAjduim cA prin acest mijloc, cu ajutorul Celui Atotputernic, sA ni putem rAsbuna din bielpg asu1 *tefan ce se zicea flu! lui *tefan Tomsa.
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
'268
pra dugmanilor nogtri. Pentru care din partea d-tale nu putin ajutor se cuvine 0 trebuie neapArat sd fii cu sfirguintd, pentru ca sA nu rämAie pe placul acestora cari intru aceasta sunt incepAtori 0 pricinuitori. Ne lAsam id sama pazei lui Dumnezeu.
Dat in cetatea noasträ a Hotinului, 17 Ianuar, anul 1613.
Al Prea-luminatei Domniei Tale prieten gata de orice slujbA:
gi
vecin
Constantin-Vodä.
tefan Boer, secretar. LVI.
Alexandru Ilias. (1620.)
Urmag al lui Alexandru-cel-Bun, peste multi bastarzi -gi decAzuti, Alexandru Iliag vorbegte in aceste cuvinte
de peiren lui Gagpar-VodA Gratiani, care se ridicase pentru cucerirea cregtinA a Polonilor impotriva Turcilor. Edifie: Hurmuzaki, Supl. II'.
Prea-puternice gi milostive donmule Voevod de Chiev. FAgAduim cu stAruinfd slujba noastrA prieteneascd gi credincioasa bunavointei d-tale.
Iti vestim d-tale cA, din mila lui Dumnezeu gf cu norocul M. S. ImpArAtegti, am intrat in stApanirea ocinei noastre, Ora Moldovei, gi a Scaunului Iagilor. Acea ocinA a noastra era stApanita pand acum de unul care innainte de noi se agezase in Scaun gi fAgaduia a fie mare prieten al Coroanei Legegti gi al d-voastra
al tuturora. A viclenit intdiu pa Domnul Dumnezeu, apoi pe domnul sAu, gi apoi a pricinuit mari pagube
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Dotimi
269^
Coroanei Legegtis gi acestei sarace teri a noastre. Ce putem face? Domnul Dumnezeu e platnic bunt' i-a platit dupa faptele lui. Noi gtim ea innaintagii nogtri erau legati cu d-ta prin legaturi de prietenie; deci fagaduiesc gi eu, ca un cregtin, gi ma inscriu sa fiu prieten credincios al d-tale gi al Coroanei Legegti: nu voiu urma pilda celui ce a adus Coroanei Legegti atata rugine gi paguba. Iagi, 12 Octomvre 1620.
Al d-ta:e credincios prieten gi gata de slujba. Alexandru Voevod,
fiul lui Ili, Domn al teed Moldovei. LVII.
Miron-Voda Barnovschi. (1627.)
Movila de sange, numit Barnovschi, dupa mogia parinteasca Barnova, in privilegiul polon de nobilitare, Miron-Voda nu era un fricos, nici un om nesigur fata de Cregtinatate, de vreme ce putea sa scrie:
N'am atatea puteri ca sa ma impotrivesc silei 'Aganegti gi n'am nadejde decat in Dumnezeu ca sa-mi apere capul...
Dar tocmai de aceia el fu silit a-gi pierde mai tot timpul cu silinti in vederea pastrarii pacii turco-polone. Edi ie: Hurmuzachi, Supl. II'.
Prea-Luminate gi milostive Craiu, prea-induratorul mieu domn gi. stäpan.
Prin scrisoarea Mariei Tale Craiegti, prea-milostivul mieu domn, precum gi. prin aratarei slugii mele-
www.dacoromanica.ro
N. lorga
270
am injeles in de ajuns multamirea cu care Maria Ta Cr AiascA, prea-indurAtorul mieu domn, ai primit silin.
tile ce le-am fAcut pentru a pAstra o pace trainicd intre M. S. ImpAratul turcesc §i M. T. CrAiascd, domnii midi milostivi. Mi-am pus in gAnd a-mi intrebuinja toate puterile ca aceastA slujbd ce am inceput sA-mi poatA cA§tiga milostiva ocrotire a M. T. CrAie§ti §i a M. S. ImpAratului turcesc, domnii miei prea-miostivi, §i nAdAjduiesc in Dumnezeu cA lucrurile ce voiu fi indeplinit vor tinea ani lungi §i fericiji, pentru slava celui Prea-Innalt §1 pentru rAspandirea binefacerior unei pAci trainice §i nesmintite. ...Ia§i, 15 Octomvre, anul Domnului 1627. Al Prea-Luminatei MAriei Tale CrAie§ti, prea-indurdtorul domn, prea-umilitA §i supusA slugA. Miron Barnovschi.
Scos din Scaun, el i§i aratA astfel nAdejdile de a-0 mai cApAta mo§tenirea. Edltie : ibid.
Mara de aceasta am primit zilele acestea un rdspuns
prielnic de la PoartA, la care trimesesem intre alte dovezi care sunA, §1 astfel, fdrA sA calc tOcmelile, voiu
fi a§ezat iarA§i in Scaun,pentru cA am grijA mare sA nu fac greutAli Statelor Coroanei, §i. a§ putea apoi, prin gAtirea mea de jertfA §i statornica mea credinja, sa. recunosc milostiva ocrotire ce mi-ar fi dat-o Maria Sa Craiul.... LVIII.
Vasile-Vodd, (Lupo.) (1642.)
Vasile Lupu ascunde in el multi putere §i. multA viclenie, muM Mutate crudA chian Aceasta se vede §i
www.dacoromanica.ro
Salmi de Domni
271
dupA reclamatiile urmAtoare: e de mirat con§tiinta lui Vasile-VodA cA ar putea rAscula pe Romanii din Ardeal. Editie: Hurmuzaki, IV.
Prea-strAlucita Poarta a prea-puternicului Imparat a putut vedea credinta mea adevarata Inca* de pe vremea lui Gratiani, Domnul Moldovei, cand, facandu-se legatur& cu Le§ii impotriva prea-puternicii ImpArAtii turceVi, n'am voit sa md unesc cu el §i cu ceilalti baeri, §i. de aceia am fost ars cu fierul ro§u pe piept.
De cdtre Moise cel fugar in Tara LewascA am fost intAiu inchis §i abia am scapat cu viatA. 51, pentru ca am trimes in manile imparAte§ti pe Barnovschi, duman jurat al ImpArAtiei turce§ti, chemandu-1 din Tara Leeasca, gi apoi pentru moartea lui cAutat ca sA fiu
dat mortii, abia am scApat. 5i, in sfar§it, cu voia lui Dumnezeu §1 cu mila prea-ocrotitorului ImpArat Sultan-
Murad, am fost numit Domn al Moldova. In care dregAtorie cat am fost de cu credinta, §i din aceia se vede cd fara vre-o pagubd, dar cu cea mai mare pagub& a Le§ilor, am impAcat pe Sultanul Murad si pe Vizirul sdu Murteza cu Le§ii. Acum am fAcut cheltuieli i osteneli marl ca Muscalii O. Cazacii s& dea innapoi Azacul 1 fArA rAzboiu, §*1 am cApAtat pe Mus-
call prieteni ai ImpAratului, iar LeOlor du$mani. De §i
prea-puternicul Imparat n'a vrut sa dea fratelui
sau ginerelui mieu Domnia munteanA, voiu fi calduz
in Tara Leseasca o§tirii imparAteVi, voiu atata pe Cazaci sA dea ajutor Muscalilor impotriva LeOlor, §i astfel Le§ii vor avea rAzboiu de o parte de cdtre Mus1 Azorul
www.dacoromanica.ro
N. lorga
272
call si Cazaci, din cloud pArti, si de spre Tatari, Moldoveni si Turei, de dincoaoe. Cu privire la Ardeal, e
ward treaba: cunosc foarte bine calla pe care poate fi lovit din Moldova si Tara-RomaneascA: de colo Pap de Timisoara, de ici Turcii, Tatarii, Moldovenii si. Mun-
tenii. Se adauge aceia ca. in Ardeal mai mult de o treime sant Romani, carol/a fAgaduindu-li slobozie, in-
datA-i vom atata asupra Ungurior. Si astfel vor ayea acasA 0 in strAini rAzboiu, de n'or sti unde sa se intoarcA. Iar Matei 1 e cu totul in slujba Ungurilor Lesilor, in ei avandu-si increderea 0 ducandu-si acolo comorile. Ci eu, cu tot neamul mieu, la Turd, de si
la cari am Domnia, la ei si pentru ei voiu muri. Acestea sA le tie in . samA Prea-Puternicul ImpAra# si Vizirii lui, ca astfel sa. lAteasca hotarele Impara.tiei.
Eu sant gate cu credinta 0 slujba. LIX. (1654.)
Acelasi Domn scrie astfel din Constantinopol dupa cAderea sa, cAutand sd insele asupra rostului sederii sale la inchisoarea de Stat a celor Septe, Turnuri. Se indreaptA cAtre fratele ce i se gAsia in prinsoare la principele Ardealului, cAtre Gheorghe Hatmanul §i-i cere sa se pule in legAturA cu noul Domn muntean, Constantin-Vodd, inlocuitorul dusmanului salt, Matei Basarab. Editie : lorga, Studii fi documente, IV, pp. 30-1 (romAneste).
f Io Vasilie Voevod scriem la fratele nostru, la Gheorghie ce au fost Hatman, multa sdnAtate. Alta, 1 Matei Basarab.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
273
de vei v rea sa 'ntrebi de noi, cu ajutorul lui Dumnezeu ne aflam cu sanatate si in pace. Venit-am i noi caram (sic).1 in Tarigrad, in 11 zile ale lui Iunie, cu ajutorul lui Dumnezeu i cu ruga Precistei Maria Sa Vizirul foarte ne-au primit cu bine, §i a doua zi ne-au impreunat cu cinstitul ImpArat, i ni-au zis cinsti-
tul Imparat sa gedem aici la Septe Turnuri, unde se chiama, i edem acum. far& Cu mila jui Dumnezeu de
la toti prietenii avem socotinta. (Un rand de criptograma.) Deci sd nu-ti faci voie rea, earn graft cu Capichehaielele Mariei Sale Craiului i cu dumnealui Elci-Hasan-Pasa
i
cu dumnealui Dzulficar-Aga, cii-
rele este dragomanul MAriei Sale Craiului 1,
ca sa
carti la Maria Sa Craiu pentru dumneata. Si am scris i eu la Maria Sa Craiu,. ca sa te sloboscrie
zeascd, ca nu esti niciun vinovat; deci pare ca. Maria Sa Craiul te va slobozi. Deci villa in Tara Munteneasca, la dumnealui la Constantin-Voda, ca dumnealui ni este ca un fiu. Deci de-acolo vei veni cu oameni de-a dumi-
sale aici in Tarigrad. Deci Dumnezeu este bun. Ti-ag scrie si de altele ce s'au lucrat, ce stiu c.S, le vei sti; ce n'am ce-ti scrie. Numai Maria Sa Hanul au trimis
pe an AgA cu noi
aici la Imparatie, si
au scris
foarte bine pentru noi. Deci aveam nadejde de pre mila
lui Dumnezeu sa nu ne lase de tot, oe sa-si aduca aminte de noi. Ate i striu, i Dumnezeu sa te scoata, lard sa ne ved.-m unul cu altul; caci pentru pacatele noastre ne-au. certdt Dumnezeu. Deci numai sa-i multdmim i sa re I De curind ? Principelui Ardealului, Gheorghe RtkOczy, al ll-lea.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
274
rugam Sfmtiei Sale, ca nu ne va Lisa. Si fii sanatos. Scris in Tarigrad, Iunie 20 zile. lo Vasilie Voevocla.
t...a mbil fratele nostru Gheorghie ce au fost Iiatman sa se dea cu cinste intru manile dumisale. LX.
Matelu-VodA (Basarab). (1935 ?.)
Bunul Mateiu-Voda Basarab scria astfel catre ambasadorul francez de la Constantinopol, care-i trimesese un raspanditor al catolicismului. La sfargit el plange durerea terii despoiate gi stoarse. Editie : lorga,
Acte fi fragmente, I,
Prea-luminate Domn, mult pretuit de noi,
Peste masura ma indatoregte curtenitoarea purtare a dumitale, a binevoegte a ne cerceta cu scrisoarea d-tale curtenitoare, plina de marturisirea de iubire a blandului d-tale suflet. Ni e placuta aceasta Nina marturisire fata de noi, asigurandu-te ca.' va fi totdeauna gi la orice prilej rasplatita de noi cu alte bune scrisori. Si cea mai mare cinste ni vei face d-ta daca. nu vei fi zgarcit in a ni impartagi poruncile d-tale, cum astazi ai binevoit sa ni dai in grija, in chip neobignuit, pe d. Anton Devia, care a fost vazut de noi cu obisnuitul ochiu plin de iubire; cu atat mai mult cu cat atarna de d-ta ca prieten de aproape. Si aga voiu face cu oricine va veni din casa Mariei Tale Prea-Luminate,
avand noi buna aplecare pentru alesele insugiri ce
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domr.i
275
sunt in d-ta. SA ni faci indatorirea de a vorbi une ori cu dumnealui Caimacamul 1 despre aceastA biatA tarA
.4i despre noi inOne, povestind grelek biruri §i nemferitele cheltuieli ce avem, din care s'a ,nAscut sArAcirea
§i nimicirea acestui popor, §i nici nu au compAtimire de noi cine am nAdAjdui sA vie in ajutorul nAcazurilor _noastre. Ni va fi peste mAsurA de plAcuta aceasta indatorire, nAdAjduind folos, fatA de bunAtatea d-tale. CAruia-ti rugdm de la Dumnezeu toatA fericirea eea mai mare. BucureVi, 8 Septemvre 1635 (?).
Al d-tale prea-iubitor prieten gi gata de indatorire. Jo Mateiu Basarab, Domn al Terii-Romane§ti. LXI.
Constantin Basarab (Carnul). (1656.)
De la acest Constantin, care prin intrigA ajunse
Domn, amArAnd bAtrAnetele lui Mateiu
§i.
tia a§a
de putin sd carmuiascA inat peste ateva luni avea
ImpotrivA-i pe acei seimeni sfirbi §i dArAbani romilni cari smulseserA pentru dansul DomMa, de la acest distrugator, cu ajutorul Craiului" stapErn, din Ardeal, al
acelei singure 44tiri ce o avea tam, de la aceastA umild unealtA a telui al doilea RAIrOczy, la care trebui sA fugd, pentru a nemeri apoi la Cazaci i a fi, o
clipA; un neageptat Dornn al Moldovei, avem aceste randuri, tocmai cAtre stApanul de peste munti. Editie: Iorga, Studii fi documente, IV, pp. 46-9 (romäne0e).
RAspunsurile instructiei care este data prin Michel .1 Loctiitortil Vizirului.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
276
Chelemen1, de la seninatul Craiului Ardealului, Orintele nostru, cAtre noi, fiul Mariei Sale. 1. Cu mare bucurie sAnatatea MAriei Sale inteles-am,,
§i cu plecAciune fiiasca am priimit pkinteasca carte impreunA cu bunele dojane, rugandu-ne i de-aici innainte sA nu inceteze ale MAriei Sale invAtaturi, dupA cum invatá i pArinteasca prietenie cAtr'd dreptii fiL
2. Poftele noastre, zice Maria Sa cã nu-s tocmite,,, ce osebite, nu desavAr0t poftite. Nol, ca adevaratii fii i nimica fatarniti, toate le-am arAtat Mdriei Sale, iar, de va fi i ceva sea-dere, nu din alta, fArä numat insu0 din neputinta. Despre carele rugAm i poftim cã fill nu odata, ce sa fie iertaciune pArinteasca, de-apururea grrqesc parintior; ce, fiind al lui fiu, nu se indurA a-1 urgisi. Dacd noi n'am priceput pAn' atkap ce deschidA Maria Sa cArki de invatAturA! Noi incA ardtAm desAvAr0tA i statkoare pofta noastrA, crezAnd cA dupa' indrAzneala noastrd oeasta has&
nu se va deslipi, nici va reci inima MAriei Sale de cAtrA noi; iar, de am 0i ca se va faoe oeva- recealA, noi am tAcea 0 am fi bucuro0, nu numai de cinstea lumeascA, ci 0 de viata noastrA sA fim lipsiti. 3. Cu adevArat credem a §ti Maria Sa Craiul nostru 0 deck noi mai bine, cA ale oamenilor mari de-apururea 0 mai totdeauna se aflA mai cu adevArat. Mai departe, pArerea i sfAtuirea MAriei Sale tot s&
nu fie incetatA, 0, dintru tircumstantiile (ce se zic:-. incunjurdrile vremilor) de acum, ce socote0e MAria. Sa a se izvord, cu noi incA sA nu-i fie pas a impreuna;
cA noi vom ft ascultAtori, ins& dup.& putinta noestrA. Cum 0 credem cA afarA dintr'aoeia nici ar pont 1 Coloman Mikes.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
277
-Maria Sa. Stim noi aceasta cã MAria Sa nu se lipse0e .a plAti slugior MAriei Sale cu oheltuiala noastrA, ea si pAnA acum au avut Maria Sa aceste oath ce, din datul lui Dumnezeu, care are MAria Sa la mAnA, li-a plAtit i le ra §i putea plAti scutirea i apararea MAriei Sale. Cad cA i acum se fAgAduie§te a tinea .asupra noastrd, cu datAtura inimii noastre coa de laud& facem mare multdmitA MAriei Sale, pdrinte creOin. Numai ce urmam: ce pofte§te parinteasca prietenie, socotinta §i milA, cAtrd noi sA arate; iar, dintru Maica Sfântului Dumnezeu de ni se va intAmpla ceva, pentru ale noastre greple, n'om avea pre eine banui;
numai ce ne vom rugA Sfintiei Sale neprilejuri ca acele sd nu lase spre noi, ce mai vartos cu a Sfintei Sale mita sa firn umbriti. 4. Ali pazi Maria Sa lucrurile MAriei Sale §i a soeoti i spre noi, cu putint.A. este, cA Dumnezeu .au dat atAta vrednicie MAriei Sale, §i pentru aceia sAntem i noi fiii MAriei Sale. Noi pofta noastrA VOM a-
rata ciliar 1, avAnd nAdejde in mila MAriei Sale, ca sa- nu mai supArdm pentru ace1e4. lucruri de atAtea -oH pe MAria Sa, i noi, fiind wzati din mila MAriei Sale la un tocmit lucru, sa. putem rugA pre Dumnezeu §i s5. putem sluji §i. MAriei Sale oe va fi pofta, din putinta noastrA. Iar Durnnezeu, care cunoaVe inimile la toti, i a noastrA, Inca fie-ni mArturie aieve cA noi la a noastra. infind n'am avut, nici avern rand ca aaceia, cum sA ni fi fost peste voie tinerea o§tilor MAriei Sale. Ci mai vartos ani cunoscut noi cA, nu din silA, ci din mild le-au tinut Maria Sa lAngA noi, pen,tru binele nostru i al terii. Si acuma, cAci venim la pofte ca acestea 2, cu zAu zicem ta. neputerea ne in' Limpede. ' De a i se mai upra tinerea ostilor unguresti.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
278
deamnA. CAz cunoa§tem ci noi Ca noud atunci ni-ar fi mai cu temeiu ci cu indrAzneald tot lucrul, cAnd
am avea slugi multe: ce intrece cheltuiala pe venit: unde-s slugi mai multe dead simbrii, poate socoti MAria Sa cum va putea fi. Alt bine nu se va izvorA, ce numai urA de cAtrA slugi. Care lucru trebuie dar sA-1 depArtAm, inteacesta0 chip.
Pe dumnealui Boro, cu steagul lui Ch4 Andra si cu dragonii 1 i cu darabantii Mier Ai, ne rugdm MAriei Sale ca sA-i scoatA, iar Nemtii, pedestrimea, cu jupdnul Gaudi, sA rdmale aici, cA vom putea lupta Iar
Inca ne rugAm MAriei Sale, cu bunA toemealA sA ni-i lase, ci, de va da Dumnezeu sA fie pe Nemtii,
voia prietenilor MAriei Sale, zis-au Maria Sa cA [n]i-ar
da o companie de Nemti. Despre aceia ne ci rugAm MAriei Sale sA nevoiascA, insemnandu-se aceia: Ma-
ria Sa au are a tinea aceia au acectia, ci ni-ar da nouA o companie, 600; iar, de nu s'ar putea acest lucru face, ci sA-i fie a pesti,
i
sa-i fie cu trebuinta
MAriei Sale acectia a-i scoate, atunci, dupA fAgAduinta MAriei Sale, tot sA ni lase pAnA in 300 de Nemti lAnga
noi, in seama noastrA. $1, cum 0 mai zisem, de nu s'ar putea sA se insemne Nemtii, sa se afle pAnA la wait vreme a poftei, de care lucru, de va fi sprealtii spre MAria Sa, Dumnezeu sA-1 facA norocit pe MAria Sa, ca sA nu trebuie iecirea lor, iar, de n'ar putea fi intr'alt chip, atunci, la scoaterea lor, sti fie mAcar Unguri pedestraci intrAtori in loc; ci ar putea fi aceia pänd am insemna Nemti in locul lor. Iar rugAciunea cea mai cu de adinsul este aceasta: Nemtii sA rAmAie lAngA noi.
Unde pomene0e Maria Sa cA fArA isprava 0 Vara pu-
tare de grijA nu va putea lAsa MAria Sa o0ile MA-
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de Domni
279
riei Sale, ca carea cumva sa nu li se intample ceva nenoroc, foarte 0 de la adancul inimii noastre poftim i
rugam pe Maria Sa, nenorocul slugilor Marie!
Sale nu-1 socoteasca, nice-1 tie mai mare paguba cle-
at al nostru 0 al boierior no0ri. CA noi santem fiii, iar boierii, dupa noi, toti Mariei Sale sant drepte §i. jurate slugi. Cand s'ar intampla acel nenoroc, noi Inca am fi part*, de care nu gAndim sa fie, ca. tara sari alinat bine. Nici sa-si teama Maria Sa oOile, adeca Nemtii, ca va avea Maria Sa intru dan0i paguba; ca Unguri avem steaguri 7, cu jupanul Feacheatea Mihai: fac voinici 700; Sarbi avem steaguri 6: fac voinici 400; de Le0 steag 1: fac voinici 130; dragoni steag 1: fac voitdci 110; be0ii tatari steag 1 : fac voinici 90 ; aprozi steag 1 : fac voinici 100. Fara Curtea noastra fac peste tot 2.430 de voinici: acegia toti cu sulite i cu foc sant. Si, iara0, pqca0, iata c'am putut a stranget din olatele noastre: voim sa facem 0 de aceia pana in 100, carora nu li se va da leafa, numai se vor ierta de alte lucruri. A01 dart Maria Sa far& de niciun teamat poate face. Trimita macar Maria Sa omul Mariei Sale sa ii faca cautare pentru mai [mare] credinta. Ca noi binele
Mariei Sale 0 raul sau paguba, o tinem a fi 0 al nostru. A0jderea gandim ca. va fi i Maria Sa tot inteacesta0 inteles. Toate invataturile Marie! Sale primim, primind. Stim ca i primavara aduce multe cu ivirea ei; ee afara de putinta nu putem pa.0. Pentra aceia Maria Sa aceste ale noastre lipse, a4a intelegAndh-le, milostiveasca-se pre vrednicele a noastre
pofte a da raspuns veselitor, ca sa putem dupa putinta pana la savar0t viata noastra sluji §i Mariei I Mete, Negru.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
280
Sale. Acum, de aoeastA. deli, insemnare de o§ti mai inuite fAcAndu-se, aoeste pofte a noastre nu poftim. lar ajutorul MAriei Sale tot poftim, i avem nädejde la aceia. 5. Dumisale Diicului s'au rumt aii de boierie. 6. Noi incA tinem pre MAria Sa adevirat i milostiv pArinte, §i. nimic nu ne indohn in pArinteasca prietenie. AAderea rugim intru a noastrA prietenie fiascA si se odihneasci Maria Sa, poftind i aoeasta, cle vom fi gre§it inteaoeste scrisori, si fie iertAciune. Am adevarat cA yin jslemtii acum in Moldova; rugim pe MAria Sa un om si ne trimiti, ca sa. trimitem pen-
tru acel lucru. Carl, de se vor insemna, au la noi aici sa rimâie, sau la Maria Sa. A§teptAm pre acestea pre toate rAspuns bun. Scris in TArgovi§te, luna ,
anul 1764 (1656).
Io Constantin Voevod. LXII.
Gheorghe Stefan. (1657.)
Griji ca ale liii Constantin le avea i vecinul lui din Moldova, biruitorul lui Vasile Lupu, bunul boier de tank' Gheorghe LogofAtul, fiul lui Dumitravu Stefan, cAruia altil Ii suflaserA o ambitie. Nici el n'avea cu oe pliti datoriile feta de mai puternicul prieten de peste munti §i, la asprele cereri ale acestuia, el rAspunde in aceste cuvinte de dureroasA umilinta. Eclitie : lorga, Studti i documente, IV, pp. 51-4.
t Luminate §i. cinstite Craiu i noui de bine facitor, Concurentul la tron al lul Constantin, atunci fugar In Ardeal. RdkOczy va fl vorbit pentru dânsuL Domnul pare a spune cà rostul de boier al Diicului s'a isprAvit.
www.dacoromanica.ro
Scrisoli de Domni
281
tmilostivul Dumnezeu sA te crute pre Maria Ta cu bunA
pace si sAnAtate, impreunA cu tot binele, intru multi ani.
Cinstita cartea MAriei Tale dintru mAna cestui post al MAriel Tale cu cinste o am primit, si-am cetit cu drag; si-am dat laudd milostivului Dumnezeu, intelegAnd de bunA fAnAtatea Marie Tale. De ate ni scrii
MAria Ta, pre amAruntul inteles-am. Pentru randul Tatarilor, adevirat este cum zici MAria Ta. IarA penteacela lucru, precum am si mai scris MAriel Tale cA ei ni sant pAgAni, sintce [.pentru ca] ei, unde ieau
astAzi un ban, mane cer zece bani, asa si acolea ei ar vrea a ingloti obiceiu. IarA avem nadejde pre Dumnezeu, chip& rAspunsul ce li-ai rAspuns MAria Ta,
sd intoarcA obrazul intr'alt chip, sA mai lase dintea
lor. Or vedea si ei cA sAnt si altii oameni; ca ei, unde li sluji norocul in Tara LesascA, dupA cum au
lost voia lui Dumnezeu, ei socotesc cA or supune toed lumea, si gandesc cA altii in lume nu-s oameni, ce-s numai ei oameni. IarA Maria Ta foarte ai rdspuns
bine, sA cunoascA cA nu-i lumea numai cu dansii. IarA pentru Ciogolea, pentr' aceia si. noi am socotit cii el se are in prietesug cu dAnsii; ce oarece din lucrul lor, tot va adeveri Ciogolea. Pentru randul, lucrului de spre Tarigrad, de pomenirea maziiei, semnezi Maria Ta cum sA fie sanAtate, si sa fim intr'un bun gand, si cuvantului nostru sA-i fim marturi, jurAmAntului sA-i fim plinitori. Pentru dasa plinim si sA nu purtArn pe MAria Ta 41.1 toHe, cuvinte, cAd este MAriei Tale cu scandalA. De pare
lucru mA mir ce oiu mai zice clitre Maria Ta, neavAnd credintA eu cAtrA Maria Th. IarA, sd nu hiu crestin, ce sA hiu Jidov, si de legea mea sti hiu scA-
www.dacoromanica.ro
:82
N. lorga
pat §i, la ziva cea de sAvAr§it, unde ni este a rAspunde toti, cine0 dupA lucrul salt, §*1 n'a hi fAfarie, acolo sA him cu luda cel vAnzAtor Domnului sAu, carele Olin cA locul lui va fi cu cei multi rAi, §i sA nu ne aflam la locul cel cu bune rdspunsuri, i sd nu auzim blagoslovenia lui Dumnezeu, care toti cre§tinii spre-aceia DAdAjduiesc sa o fluid i sã o vazA, de nu mi-i atAta inim
rea cat nu pociu nice odihni, nice a mânca
cu folos. 5i, de a§ avea prilej, §i n'a§ plAti de istov a MAriei Tale datorie, cat mai de sarg, ca sA nu hiu auzit attita ponos de la Maria Ta, carele nice la o siinatate nu ma aduoe! CA, de a§ avea zece bani in casa mea, trimetei-as §i aceia tot spre istov de datoria aceia; carea doar Maria Ta socote§ti cA eu din cainia mea §i din far& de-omenia mea pestesc §i intArziez MAriei Tale, de
nu plAtesc. Eu, necum spre ce a§ mai arAta cata MAria Ta cu alt jurAmAnt ceva, ce, cum arAtAm mai
sus, tot a§a zicem: ce nevoia noastrA vedem cd nu se crede innaintea Mariei Tale. Ce doar n'am fi nice noi cu obraz de marmure sau de hier, CA pre un hier sau pre un marmure cu atAta gloatd de atinsaturi s'are hi sfredelit, dara inima noastra in ce chip n'are hi vAtlimatA de atAta ponos? Ce numai pentru mare nevoie §i lipsA ce ni este, §i la MAria Ta n'avem credintA, penteaceia sAntem obiduiti; iarA obrazul mieu s'a fAcut mai gros decat pAmAntul de atAta supArare. Ce, preste scurtA vreme, tot om nevoi §i om face cum om putea, §i om plAti §i MAriei Tale. Pare-ni cA dintru cuvAnt ce-am avut la Maria Ta i intealte pAri unde ni-am dat cuvAntul, nu ne-am scApat. lath
numai de este ponosul MAriei Tale, §i ne afli Maria Ta scApati din cuvAnt, numai pentru ace§ti bani, soco-
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de Domni
283
te§te-ni Maria Ta nevoia i greul, cice n'avem,ca. n'am fi nice noi bucuro0 a hi in toate zilele infruntati
i
preobrazati, ca ni s'au ficut greu la inima:
ce n'avem oe face, pentru multd nevoie. IarA volnic e§ti Maria Ta a zice cum a hi voia MAriei Tale, cti tii esti Maria Ta mai ales. Ce pentru nevoie ceuta-ni a auzi toate. Pentru rindul du§manului 1, scrisu-ni-au i boierii. noOri; iarA pentr'acela lucru sa tii Maria Ta ca, pani nu se va surupa, nu va putea fi odihnA noui. Ce iati cum imbli lucrul lui: acum ni se pare oborarea lui, mat apoi larA se scoali. Ce §i lasat-am de n'am vrut si mai facem cheltuialA dupa eel rind d'intaiu,
Acmil iarii vedem ca Turcii au inoeput a indemta spre acel lucru, precum §tii MAria Ta. Deci i noi am dat invitaturi boierior no§tri 2, de vreme ce yeti vedea ca vine lucrul sa se facA acea treabA de istov, sA nu hie amigituri, ce, numai daca or vedea treaba is-
tovita, atuncea, pentru band oe s'au juruit, sa facA cum or putea, sa iea cu camatA, sa. se plateasca de asupra terii, ci bani sa trimitem, nu avem. Pentru cei voinici 3 de carii a oercetat Radu Laliu, unul au fost mars cu boierii acolo la Maria Ta, lard unul a fost aicea; ce cu dreptul am fost scris Marie! Tale pentru sa nu se indoiascA i altii. Pentru randul calului, zici Maria Ta ca nu pofte4ti
Maria Ta acel giugan, ce poftesti until alb, carele au spus MAriei Tale Voina ca au fost stand al doile cal,
§i 'nca si fie zis ca 'ntr'un rand au mars in
grajd §i 1-au vizut, iara al doilea rand 1-au fost as1 Vasile Lupu. 1 Capuchehaiele, represintanti la Poarta. 8 Osta§i.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
284
cuns. Ce, sa. nu hiu crestin, ce sd hiu proclet, de am
dat in lAturi vr'unul din cai, Lard asa cum 2ice: Cdpitan-Pase 1 nu am: am un cal, Caddr-Aga 2, alb, carele Inca la Suceavd mi 1-au dAruit, carele Maria Ta ar tii 3. Si eu zAu numai doi cai am avut acum, de incAlecam eu pre dansii: acel alb, Cadar-Aga, si cel sur-alb, moldovenesc, de la Comisul, ce 1-am trimis MAriei Tale. Ce acm6 numai cu acesta am rdmas
de treaba mea: am cai cativa in grajd, ce numai nu mi-s de treaba mea. Gheorghie Stefan-Voda. LXIII.
Mihnea al III-lea. (1659.)
De la ciudatul fiu al lui Radu-Vodd Mihnea, care se intitula Mihai-Vodd, dupd numele vechiului erou si se rdsculd impotriva acestora i luptd cu dãnii, dar fArd biruinp, avem aceastd scrisoare cdtre cel de-al doilea Rak6czy, la care in curdnd trebuia sd-si caute AM adapost, gdsind neizbAnda i moartea. Edifie : lorga, Studii i documente, IV, pp, 57-9.
t
Luminatului Domn Racoli Gheorghe, din mila Jui Dumnezeu Craiul Ardealului, domn parlilor Terii Unguresti, Secuilor span, iproci [ = i allele], nouA vecin iubit, de bine voitor. t Cinstite scrisorile MAriei Tale cu sluga noastrd 1 Numele acelui cal.
2 Interesana aceastä numire a cailor domnqti dupA innaltele dregatorii sau numele personalitätilor turcqti de la cari-i avea ,Gheorghe $tefan.. 3 111 §ti.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
285
vatah de aprozi venitu-ni-au; cu dragoste am primit. De toate pa rand inteles-am. Bucuratu-ne-am, and lauda milostivului Dumnezeu pentru sdnatatea Mariei Tale, si multamim Mariei Tale de lascA1 ce-arati Maria Ta catra noi. De care lucru si. noi dupa datoria vecinatatii intr'acela chip sa ne stii Maria Ta, intru tot voitori de binele MAriei Tale. Numai pentru ran-dul lui Constantin-Voda, daca voesti Maria Ta sa-I a§ezi in partea Moldovei, nimic nu-I zAbovi Maria Ta, ci cum mai in grabA sA meargA, cu ajutorul MAriei Tale si cu ale Dumnealui osti ce va avea, nimic sA numai zaboveasca; cd acum este vremea. CA iata noi, derept voia Mariei Tale si derept folosul CrestinatAtii,
gata ne aflam cu nevointa si cu ajutor a-I cauta. Care de spre partea noastra am grijit si. am si trimis pand in 10.000 de osti, tot oameni alesi, si semenime 1 calari, cu pusti lungi si tAcAluse 2, si peste 2-3 zile vor ajunge la hotarA. Numai si din partea MAriei Tale-
sa nu fie alta zabava, ci sa mearga cum mai curand. CA, cum vor intra de spre partea MAriei Tale, asa vor intra si ai nostri de se vor impreuna toti, si vor merge de-I vor awza in Scaun. $i dupA aceia noi cu toed vârtutea noastrA cAuta-l-vom intru toatedupa. datoria crestinatatii, si ca pe un frate il vom
sti langd vecindtatea noastra 3. Numai iar vom zice si vom indemna pe Maria Ta, altA zabava sA nu fie, ea apoi alor nostri in sminteald li-ar veni sa sada, ' Dui:4 limba polonA : grape. 2 Seimeni, ostasi cu platA. 3 SAcAluse, pusti mid.
' Era bucuros a scapa de el ca ravnitor la Scaunul domnesc muntean, pe care-I avuse.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
286
sA agtepte la hotarA. SA traiegti cu mila lui Dumnezeu. Scris Septemvrie 29, 7168 (1659). Io Mihail Voevozl.
Luminatului Domn Raco ti Gheorghe, din mila lui Dumnezeu Craiului Ardealului, domnului pArtilor Tera Unguresti, Sacuilor span, iproci, stt i se dea. LXIV.
Grigore-Vocla Ghica. (1662.)
fretul fiu al lui Gheorghe-Vodd Ghica, bAtrAnul care mogteni in Moldova pe Gheorghe Stefan gi neamul lui Vasile Lupu, Grigorawu Ghica, ucigAtorul plin apoi de cainta ori de fricA al Postelnicului Constantin Cantacuzino, a schimbat toate politicele. Nu odatä s'a indreptat gi. calm cregtinii acela care, in
dorinta de a se face iar4i. Domn, a intrebuintat gi
prefacuta alipire de legea catolicA a ImpAratului. Vecinului celui nou din Ardeal, pagnicului gi slabului Mihail Apaffy, de care avea nevoie, ca sa. nu-1 coplegeasca pribegii, ii scrie astfel. Editie : Studii fi documente, IV, p. 59.
Io Gligorie Ghica Vodvod, cu mile WI Dumnezeu Domn al Terii-Romanegti 1.
t Cinstitului gi luminat fratelui nostril. Apafi, cu mile lui Dumnezeu Craiu Ardealului, Domn partilor Terii Unguregti gi. SAcuilor span, sAnAtate gi tot binele de la tot-puternicul Dumnezeu MAriei Tale poftim. CinstitA
cartea MAriei Tale gi. cu cinstit solul MAriei Tale venitu-ni-au; dintru care intelegAnd de bunA sanAtatea 1 Traducem titiul slavon.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
287
Mariei Tale, bucuratu-ne-am 0 am dat laudd lui Dumnezeu. De alalte toate ate ni-au spus cinstit solul MA-
riei Tale din gurA, pe larg am inteles, 0 noi iar, din cate ni-au fost a vesti dumitale, de toate am graft cu solul *Arid. Tale, din gurA, pe larg; 0 va spune MAriei Tale. Poftind de la mila lui Dumnezeu in
toata vremea sA auzim de sAndtatea Märiei Tale. Aceasta aveam a scrie de astA datA. Si fii MAria Ta anAtos. Amin. ScrisA Mart 4 zile, 7170 [1662]. Al MAriei Tale de tot binele voitor 0 frate, lo Grigorie Ghica Voevod. Cinstitului 0 luminat fratelui nostru Apafi Craiul Ar-
dealului, Domn partilor Terii Ungure0i §i Sacuilor wan, cu AnAtate 0 cu cinste sA se dea. LXV.
Constantia-Vod4 Bedncoveanu. (1707.)
Multe 0 frumoase, in vremea celei mai mari desAviir0ri a limbii literare romAne0i, stint scrisorile lui Constantin-VodA BrAncoveanu. De insemnAtate po-
liticA insa, prea putine. TrAind in vremuri grele, omul era ferit, 0 mai degrabA lAsa altora grija acestui scris primejdios. IntamplAtor, una din scrisorile lui cAtre vecinii Brawveni, pe cari-i imbogAtia cu comenzi, are 0 cuvinte de parere de rill pentru suferintile unei teri impovArate.
Ed Itle: lorga, Brafovul fi Romtnil, pp. 371-3.
t lo Constantin Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Terii-RomAne0i.
t Cinstitilor 0 ai no0ri buni prieteni 0 vecini de
www.dacoromanica.ro
288
N. lorga
aproape, in toed vremea de bine voitori, dumnealor tot cinstitul Sfat al cinstitei cetAti Brasovul, sdnAtate si tot binele poftim d-voastrA de la Dumnezeu. Cinstitd cartea d-voastrd, ce ati trimis, ni-au venit, si, de a d-voastrd intreagA sdndtate intelegand, bucuratu-ne-am si am dat laudA lui Dumnezeu. Ala lte ce ati scris d-voastrA, am inteles, cum cA ati inteles. d-voastrd, cd aici, in tare noastrA, au iesit o dajde pe dobitoace, ca sd dea tot omul, si ne poftiti d-voastrd, pentru oamenii de tara d-voastrA oe au.
dobitoace aid, in tard, ca sa. nu sti supere. De aceasta credeti-ne d-voastrA cd cu tot adevdrul zicem cA noi
santem ceia cari mai mult am vrea si am pofti sd. nu se supere, necum aceia ai terii d-voastrd, ce s'ar fi afland aid, ce mid pdmantenii nostri. Dar ce sd facem? Pentru multele pAsuri si. marl cereri si grele porunci oe avem de la cei ce ne sapanesc, care until..
in ce greu ne aflAm si cu catd ddtoHe s'au incArcat ceasta biatd tard; pentru aoeia Dumnezeu sti ,!
s'Au fAcut socoteala. cu tot Sfatul boierimii terii noestre de s'au scos ackastd dajde de dobitoace, gAsindu-
se eu socoteala cd aceasta este si bunA dreptate la toll, nu se face nimAnui nicio strambAtate, fdra. cat, eine cat dobitoc va avea, sA si-1 plAteascd, precum s'au randuit. ,Si. asa s'au socotit: tot omul, ori pdmAntean, ori strain, cati se vor afla ca &ft aibA do-
bitoace in pämantul acesta, sd ajute cu totii la aceasta, ca sd se poatd ridica pdsurile si poruncile stA-
panilor ce ni sant asuprd: incepand intdiu de la noi insine, vitele noastre ce avem, domnesti, le plAtim, si toti boierii cei mari, si inAndstirile toate, si arhie-
reii, si toti, de la mare pand la micp cum am zis dumneavoastrd mai sus, nimanui mdcar o vita mt se scuteste. InsA, macar cd insusi noi ni plAtim do,
www.dacoromanica.ro
Scrisoti de Domnt
289
bitoacele noastre iv evem, gi alalti boieri toti, iar inckgi pentru dobitoacele ce seint ale dumnealor judetilor, fAlnogilor 1, am poruncit sã li dea pace, de vreme ce aga s'au socotit: ce vor fi dobitoace boieregti, cum ale gubernatului2 gi ale altor boieri, nemegi mari, sii nu se supere. Si age impreund vor fi nesupdrate gi ale dumneavoastrA, judetilor gi ale fAlnogilor, iar alalti mai prostime, cati se vor afla in
pAmAntul nostru cu dobitoace, vor sd dea toti: nu se poate intr'alt chip. CAci nu doar &A stint trecuti dencoace acum de curand, ce de Maya vreme se Mid veniti §i agezati aici in tail, gi -se hrdnesc gi ei bine, ca
gi
cegti pAmAnteni. 5i yeti gti 'd-voastrd
gi
a-
ceasta cA cei ce ne stApAnesc, ne gi mustreazA, gi ni zice cA aici, itt tara noastrA, s'au strAns atfita sumA, gi din Tara Ungureascd, gi din alte pArti, gi, pentru acest nume mare ce s'au fAcut cA e tara a-
ceasta plinii de om, cu atata mai mult gi
stApanii
cer cat nu este prin putintA, gi obiceiurilQ ce aveam mai denainte, de se gtia ce da tare pc an, le-au stricat pe toate gi le-au innAltat, cAt numai Dumnezeu cel milostiv sA dea putere sAracilor pAmAntului acestuia !
Pentru aceia s'au socotit la un pAs ca acesta sA ajute cu totii. 5i, dupA aceasta, (Mild Dumnezeu sA mai rAsuflam, nu vor mai avea de aoeste supdrAri, nici acegtia de tare d-voastrA, nici pAmAntenii nogtri. 5i, cu aceasta sfargind, mila lui Dumnezeu sA fie cu d-voastrA.
Scris in TArgovi§te, Ghenarie 13, leatul 7215 [1707]. De bine voitor d,voastrA Io Costandin Voevod. L FruntaOlor. ' Guvernatorului Ardealului.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
290
Cinstitior a nostri buni prieteni si vecini de aproape, in toatd vremea de bine voitori, dumnealor tot cinstitul Sfat al cinstitei cettiti Brasov, cu multd sAndtate sti se dea. LXVI.
Dimitrie Cantemir. (1711.)
Din scurta Domnie a invatatului Dimitrie Cantemir, cam fugind de cloud primejdii, nu scdpd de niciuna 0 rdmase pribeagul stiintific cu pensie al Tarului, dupd. neizbanda acestuia la Prut, alegem aceastd circulard a rdscoalei sale. Ed Itille se aratä In ,,Ana lele Academiel Romine", XXXII!, pp. 100-2. de unde reproducem 0 aceastA traducere.
Dimitrie Cantemir, cu mila lui Dumnezeu Dorn,n
pe viatd al terii Moldovei. Preasfintitului Mitropolit al Sucavei, episcopilor, boierilor, cdpitanilor, 0 celor al doilea si al treilea, de tot felul, si la toatA oastaa si la toti curtenii de Ord, si pldiesllor, si tuturor locuitorilor terii Moldovei, vd facem stiut cu aceastA carte a noastrA ,cd, din vremea strdbunilor 0 bunilor pArintilor nostri, duplanul Sfintei Cruel a pustit pa ai nostri multd vreme cu grozava-i putere, ardtAndu-si in deosebi cruzimea. CAnd insd ascunsese supt piele de oaie pe lupul cel
rdparet, prea setos de sdnge crestin nevinovat, la inceputul ajungerii terii noastre supt stApanirea sa si a prOorocului dm Mohammed, Bogdan-Vocid, fiul lui $tefan-VodA, Domn deplin, a fdcut, cu jurdmAnt, paoe,
cu invoiald ca Moldova sit nu fie supusA la alt bir decal, pe an, 4.000 de galbeni, 40 de cai, 24 .soimi,
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
291
dupA primirea cArora sa' nu facA nicio sila terii Moldovei.
Dar paganul eel necredincios si cAlcAtor de juramant nu si-a tinut cuvantul, ci a fAcut atatea navAliri zilnice asupra Moldovei, a dAramat oetati si intdrituri, pe altele le-a luat in stApanire, ca Tighinea, Chilia, Cetatea-AlbA, Galatii, Renii, Soroca, Ismailul, cu alte locuri langa Dun Are, si tot Tinutul Bugeacului, si el insusi, supt cuvinte inchipuite, a ingAduit adesea Tatarilor sA prade toata tare Moldovei, a luat in aspra robie pe locuitorii ei, pe. fruntasii nostri boieri, sfetnici
si curteni, a thrat pentru poftele sale pe atatea din fetele si sotiile lor cinstite; ba incA a cercat sA le aduca la legea sa pdganA si tiranicA, pe dangble, pe Domni
si alti mai maH, impreunA cu casele lor, prin felurite chinuri si amenintarea cu moartea. Aoeasta au incercat-o si asupra noastrA, cand cerca sa ne nimiceascA prin dAH tainice si de feta si adtiugia zilnic fel de fel de dAjdi, pe care le stiti. Dar mila dumnezeiascA nu uita niciodata de poporul sail,
si deci cu duhul ei a umplut si a atatat pe de
Hristos iubitorul Petru Alexievici, Tarul a toatA Rusia, care, luandu-si nebiruitele arme, cu amintirea Sfintei Cruci, adeca, s'a impotrivit puterii celei tirAnesti, spre desrobirea neamurilor crestine din serbia pAganilor. Cu care trpbuie deci ca noi sA ne unim in grabA, ca tovarAsi de arme, din toatA inima si sufletul, nAre
cu toatA averea noastrd, mergand spre Dusi stand impotriva asaltului tiraniei si nava-
lirilor Turcior. CAci, cu ajutorul lui Dumnezeu, la 4 lunie oastea Ma-
riei Sale Tarului a stat la Bender, la 15 insA ale aceleiasi luni ea s'a miscat spre Dun Are, cAtre podul
www.dacoromanica.ro
N. lorga
202
pe care cu sangele nostru 1-am clAdit. De aceia Maria
Sa Tarul ni-a dat de sure, noud si altora, pentru ca oricine poartA numele de crestin sA se suie &Mare si sA se uneascA si el cu ostirea MAriei Sale; iar, care nu va voi, averile i se vor confisca. $i cine va asculta
de aceastA carte, acela va cdpAta mila MAriei Sale Tarului asupra averii lui intregi. CA s'au numArat lefi din Vistieria MAriel Sale pentru 10.000 de ost4, si s'au dat in manile mele. Deci cine va veni in tabard, va primi la inceput 5 galbeni, iar pe lunA i se vor da 3 lei impArAtesti. $i cetAtile ce ni s'au luat de ti-
rani se vor da toate innapoi, cum spune Maria Sa Tarul in universalul 1 sAu. $1, dacA, de acum innainte,
cineva ar voi- sA fie de partea Otomanilor, de fata ori in tainA, acela va fi afurisit, blAstAmat, izgonit ca Iudp din obstea sfintilor, si anatematisit pe veci; si averile lui,
ca ale unui dusman al MAriei Sale
Tarului, se vor confisca,.§i le va pierde, si pedeapsa-i
va fi tAierea capului. De aceia, f ratilor prea-iubiti, aceasta v'o spunem, &A nu fie nimeni care sit se indoiascA. CAci eine se
va artita protivnic acestei -carp, va chema asupra capului sail multime de nenorociri strapice. $i astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa vA uniti cu oastea MAriei Sale Tarului si sA urmati cat mai in grab& pasii no--
tri. lar, intru cat cineva din voi nu se va infAtip in tabArA pana la 15 Iulie, va fi pedepsit cu asemenea pedepse. Dandu-vA de stire aceasta, md rog de bun& sAnAtate.
Dimitrie Cantemir. Domnul terii Moldovei. (UrmeazA numele boierilor.) I Proclamatia.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
293
LXVII. (1711.)
In urma despärtirii de tard, Dimitrie t e gdsi pierdut intre strdini falsi sau aspri. i de Id Harcov el se plangea astfel ImpAratului" sau: St. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, pp. 87-8. (din ruseste).
Preasfinte 0 prea-luminate stdpdne ImpArate preamilostive,
1. Cetatea orasului Harcov s'a Mout numai din lemn incd intdritd. cu pdmdnt, fd.rd §ant, 0 aceia puthtel s'a stricat in trei locuri, pentru care rugdm pe Maria Voastra. ImpdrAteasca. sd porunciti a se da
0 nu este
supt ascultarea noastrd pentru zidirea oraplui un regiment intreg, fiincla unii domni i§i apArA pe supu§ii sdi, iar locuitorii sdraci ai oraplui acest lucru nu-1 vor
putea face. Cu aceasta vd trimitem 0 izvodul tunurilor ce se gdsesc azi de fatd. 2. Rughtn cu umilinta preasfanta voastrA Marie :mpArAteascd sd ni se dea noud o hotArdre intdritd prin dreapta Maria. Voastre ImpArdte§ti, prin care sd ni se intdreascd toate mo§iile, averile §i vitele 0 toate lucrurile casnice potrivit cu cele d'intdiu carp de izvod date din mila Mdriei Voastre Impdrdte§ti, fiincicd acele d'intdiu cdrti de izvod inteadevdr sunt necunoscute Excelentiei Sale domnului grof amiral §i sunt
schimbate 0. in elq s'a mic§orat mult, oeia ce, dud Maria Voastrd dore§te sd afle tot adevdrul, este marturia primarului din Harcov, care §tie tot §i de la care se poate afla ce s'a mic§orat. 3. Din aceia se vede lAmurit cd acolo au fost doudzeci
§i patru de roate de moard pe rdul Donetului ldngd Izium; in ora§ul Izium o curte §i o curte anume Zverinet afard de ora§, alte mori 0. velnite in acelea§i lo-
www.dacoromanica.ro
N. lorga
294
curi, iar Mug& satul Ivanovschi patru catune pe care le-a stApAnit timp de cinci ani idlovschi 0 anume Gheniuvca, Malinovo, Mohnaci, Soludea, langA orapl Volunchi mori 0 douA sate, Nicolaevca 0 Mercic, care astAzi ar fi ale lui Lavrentie 5idiovschi, colonelul Harcovului, 0 Novaia Soli, pe care le-a infiinjat gheneralul, Uspevacovji, si. pe Iziumej ColodeajnAi 0 Nicolaevji §i cAtunele de lAngA satul Rojdestvenschi cu velnije, ale cAror cazane le-a luat domnul obAr-comandant, §i ItingA ora§ul care se chiamA Star Ai Saltov satele Nov Ai Saltov, Perevolocena 0 Ohrimovca, care cu totul lipsesc in cartile de izvod.
4. Cai, vite, fel de fel de dobitoace, 0 albine se gdsesc in multe locuri supt alt nume, cum este de pildA Piatna supt numele lui Sidlovschi, si cAte sunt in altA parte nu putem §ti, §i despre aceasta nu se p0mene0e in cArtile de izvod. 5. Daniil Andrievschi, care a fost judecAtor de ob0e la Sidlovschi §tie despre toate bogAjiile lui 5idlovschi, prin a cArui Oretenie 0' cu ajutorul obAr-comandantului
0 altor rude ale lui 5idlovschi au fost schimbate cArtile de izvod 0 dupd placul lor micprate. Prim Aria
oraplui Harcov 0 aljii au iscAlit totul 0, and vor fi intrebaji, vor spuhe adevArul fArA nicio indoiAlA. 6. Copia intregii averi a lui 5idlovschi, pe care ni-a dat-o domnul obar-comandant o trimit preasfintei MAriei Voastre ImpArtite0i. LXVIII. (1717.)
Uneori ar fi dorit §,1 piece 0 el in lume, in Apusul de uncle trAsese §tiinja 0 indemn: Ibid., pp. 98-9.
Prea-puternice 0 prea-luminate stApiine ImpArate, Din felurite 0 mai multe izvoare am aflat cA prea-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
295
milostivul stApAn al nostru, Maria VoastrA, a binevoit
pentru binele de obste al crestiniitatii (cum si e obieeiul sA facA intotdeauna) a pleca pentru oarecare limp in Olanda, gand bun al MAriei Voastre pe care Cel de Sus il vaincununa cu izbAndA. Si, avand nAdejde la mila monarhiceascA a MAriei Voastre indrAznesc sA oh
rog prea-plecat ca printr'un prea-milostiv ucaz
al MAriei Voastre ImpArAtesti catre OcArmuitorul Se-
nat sA mi se ingAdue mie, umilului rob al MAriei Voastre, sa. plec i eu acolo unde binevoieste sA se gaseascA MAria Voastra. Aceasta din trei pricini: intAiu, fiindcA de mult timp, de doi ani de zile, n'am vAzut prea-luminata fat:a monarhiceascA a VoastrA si doresc din toat& inima sA mA indulcesc in nAcazurile mele, vAzAndu-1 pe prea-tnilostivul stApan al mieu; al doilea, CA potrivit indatoririlor de supus i credintii cinstite am ceva de arAtat MAriei Voastre ce e de ne-
voie in vremurile de astAzi; al treilek cA am mare dorinta. d: a cerceta acele tell In afar& de aceasta as avea ceva de spus (dn.& va fi bunavointa MAriei Voas-
i despre nevoile mele ca om. Pentru aceasta rog prea-plecat sA se ingAduie robului tre ImpArAtesti)
Mariei Voastre sA vie la Maria VoastrA. acolo unde veti fi fArA piedeci, cu trei-patru oameni de slujbA. Astep.tAnd prea-milostivul ucaz al Vostru, rAmAn robul preaplecat al MAriei Voastre ImpArAtesti. Dimitrie Cantemir. Din Solomino, 17 Ghenarie 1717. Din Comanici. LXIX. (1718.)
In acesti ani grei, el adunA astfel, intr'un memoriu, nemultdmirile lui si ale terii: Ibid., pp. 102-3.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
296
Prea-puternice i prea-milostive St ApAne Imparate,
1. IncA pe and eram in tara Moldovei, am primiy poruncA din partea MArici Voastre ImparAtesti de 4 sfAtui si a incredinta tot poporul moldovenesc sA jure cd va sluji cu credintA pe MAria VoastrA ImparAteascii,
0 am stdruit atdta, dio toate puterile, luck tuti intetin suflet si-au unit armele la oastea MAriei Voastre. InlpArdtesti impotriva tiranilor Turci, fiind indemnati, ilu atAt de chemarea mea, cat de cuvAntul prea-milostiv al MAriel Voastre ImpArAbesti, care ati hotArat ca, dacd vor jura credinta vesnicA i vor pastra acea crel
se vor tinea de fAgAduielile lor, atunci MAria Voastra ImpArAteasca nu-i va lAsa niciodatA al intreg poporul moldovenesc va .avea apArAtor in toate nAcazurile, cum se vede si din diploma, din ponturile 13 si 17. 2. ImpreunA cu mine, robul tAu, intreg poporul moldintA si
dovenesc a sArutat sfAnta cruce in mijlocul bisericii innaintea lui Dumnezen si a MAriei Voastre ImparAtesti pentru a 'Astra legAtura si am tinut credinta in rdzboiu si am ajutat dupA putinta, nu numai inaintea venirii MAriei Voastre ImpArAtesti, ci si mai pe urmA am bAtut multi Turci si am facut prin0. 3. 5i, când prin ursita lui Dumnezeu s'a facut pace cu Turcii lângA Prut, s'au imprAstiat sAracii Moldoveni
in toate partile, iar cei "ce au rAmas in Moldova au suferit fArA margeni i astAzi sufAr in fiecare zi tiränia. Multi sunt ucisi, au fost i atunci, iar anul trecut au fost luate in robie 80.000 de suflete si au fost stricate bisericile i sfintele mAnAstiri arse, si in deosebi mAnAstirea noastrd, punAndu-i-se lagum 1, a fost stricatA i oasele pArintelui nostru scoase i pAngdrite. '
MinA. E vorba de Mira, mAnAstirea lui Constantin-VodA
Cantemir.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
297
4. Incepandu-se razboiul intre Chesar 0 Sultan, foarte multi din bietii Moldoveni se omoarA 0 se prapadese in fiecare zi atat din partea oamenilor Chesarultu, cat si din partea Turcilor si a Tatarilor, astfel ca toti au ajuns la o stangere dc nesuferit. Poporul moldovenesc ajungtind la o asa de mare nenorocire, cu cateva lunt in urma Mitropolitul a trimis pe un arhimandrit sA ceara ajutor, iar acum a sosit la Chiev arhiepiseopul de Roman, dupa cum am fost incunostiintat de catre el printeo sctisoare. Boierul de intlia treapta Sturza
a trimis aici pe doi fii ai sal, iar ceilalti boieri pribegi unii in Ardeal, iar altii in Tara Leseascar si in alte teH imi scriu i roaga mila Mariei Voastra ImparA-
testi ca sA nu lasati agest popor moldovenese (care a jurat credinta MAriai Voastre i o tine si astazi) sA fie nimicit cu totul de cafre Turci, Tatari i Chesaricesti, sa-i ajutati intr'un fel oarecare, iar pe urmA Dumngzeu va indrepta inima i cugetul Mariei Voastre, st
potrivit fAgAduintii sale sä nu Iasi ca acest popor crestinesc i ara sa piara cu desavarsire. Asupra stãrii, dna Maria VoastrA ImpArateasca va binevoi sA intrebe, eu, care cunosc imprejurArile acestor teH, voiu arAta MAriei Voastre Imparatesti socotintile cum ar fi da lucrat mai bine si cu mai multa siguranta.
Al MAriei Voastrie Imparatesti rob prea-plecat, Dimitrie Cantemir. Anul T718, Ghenar.... LXX. (1723.)
Avem un sir de scrisori din lunile cand el simtia ca
i se stange viata. latá cea din urma: Ibid., p. 128.
www.dacoromanica.ro
N. llama
298
Domnul mieu, Alexie Vasilievici,
Nu voil stArui asupra sAnatatii mele, care slabe§te pe zi ce merge. Aceasta slabire se mare0e din clipA in clipA, plecandu-se cAtre sfAr§it, in loc sA meargd spre insAnatoOre. Am mare nevoie de bani, astfel cA, dacA milostivul Facator mi-ar da ceva tArie, nu voiu avea cu ce pla.a la drum; iar, dacA imi va sosi sfAr§itul vietii, nu se va gAsi cu ce sA ma. inmormanteze. De aceia te rog sA-mi dai tot ajutorul prietenesc dupA
iubirea binefAcAtoare ce o ai fata de mine, pentru a mi se face, anul acesta, o leafa hotArAtd. Inteadevar simt mare no 01P, ca unul care nu am cu ce face iata trebuintilor casnice, cad, cu toate ca trAim la Ord, totu5i, din pricina zdruncinatei sAndtati, cumpArdm totul cu bani pein. Inca odatd te mai rog sA nu indepArtezi aceasta cerere a mea, pentru care, dacd volt'
mai trAi, voiu fi gata a te sluji cu cea mai mare rtivna. Raman cu nAdejdea in iubirea d-tale kieteneascA.
A d-tale slugA vepicA i binevoitoare. Dimitrie Cantemir.
AD AUS (1718.)
0 frumoasa scrisoare de tAnguire, romAneascA, vine
atunci de la tovarA§ul de pribegie al Domnului, cronicarul Ion Neculce: Ibid., pp. 137-38.
Prea-luminate al mieu fAcAtor de bine, Maria Ta graf Golovchin, cu multA plecAciune mA'nchin MAriii Tale.
Dau §tire §i. tiplicuesc MAriii Tale de amarul i greul pacatelor noastre celor multe ci-au rAmas in Oman-
tul nostru pAn' la acest cias, de nu sA mai ridicA. Care
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
299
am tot nAdAjduit din cias in cias pe marea mArirea puterii si milosului sudar 1 creastinesc, ca, oricum
si cu ce fel de mijloace, nu ne va da uitArii, sA ne lasd in focul cel nestAns la pAgan, sA ramtionem sa perim. VAzAnd ca au sf add pAganii 0 cu alti .monarhi,
nAdAjduèm 0 noi tare cd va mijloci puternicul ImpArat de ne va scoate 0 pe noi dintr'acest foc. AcmA inteleasem cA pAgAnii cu alti monarhi s'au asezat si s'au impAcat; numai pentru pAmAntul nostru, Moldovii, nimea nu s'au pus. Stiindu-ne cA ni-ain dat protectii prea-sAninatului MAririi ImpAratului creasti-
nese pravoslavnic, cand au vinit MArirea Sa la noi in tar& acmil paganii, vAzand ca nimea pentru noi nu se pune nici se pomeneste, ni-au cuprins de toate parti1e, de ni4u luat pamtintul, si ni-au incungiurat toate granitele terii, care numai am rAmas cu suspin la Dumnezeu, de cAtAm cu ochii in sus, iar altA nadejde
di pre nicio parte nu avem. i ne eu temeile si copiii de-i busurmAnesc. 'am ramas numai cAt Dumnezeu ne crede, de multe prdzi 0 nevoi am sArAcit. SA fugim, sA lAsAm locul, n'avem unde, ce acmA la noi
atat au ramas, or toti de vii sd ne ingropdm, or sci ne busurmAnim. Ce ne rugAm MAririi ImpAratului sd fie
milostiv asupra noastrA, ca un monarh slavnic ce este pe toti cre§tinii pravoslavnici, sA nu ne lase sA perim,
cd noi, cu dad putinta am avut la vreme cand au vinit MArirea Sa la noi in tard, cu mare bucurie ni-am inchinat MAririi Sale si ni-am nevoit spre slujbd ca tot sAngele nostru sA-1 vArsam pentru libovul legii MAririi Sale cu mare Ilreptate. N'am avut de la Dumnezeu cias la acea vreme. AcmA pentru acea de aI Gomdar, 'lard
www.dacoromanica.ro
N. lorga
300
tunce perim cu totii. Unii sAntem lipsiti din pAmAntul nostru de atunce, de la acea vreme, pin teri streine, cu mare lipsA 0 fail nicio wzare; altii, cari sAnt In tarA, [ii] pierd pAgAnii, *'ar vre sA fugA 0 n'au unde, vazandu-ne la noi cei instrainati CA träim cu
mare lipsA, fdrA nicio 4azare. Ce ne rugam preasfiintului sudar, cu totii sA feed mild cu noi den est cies acma: aft posol sä facA voinA cu Turcii, sau sd pomeneascA MArirea Sa sA ne rAdice Hotinul din spate,
0 sti ne lasd in obiceile cele vechi. Ne rugdm Mariei Sale sk fie milostiv sA ne de o bucata. de loc unde s'ar socoti, de o parte, cum este Nipru, or din sus de Chiev, or din gios, v'o cloud polcuri, supt protectia MAriei Sale cneazului Dimitrie Cantemir, Dom-
hului nostru; care cum ar scApa din pAgani, sd aibd main la acel loc, supt mile ImparAtiei sA-0 chiver-
niseasea vieata pan la data 0 cias. CA s'au umplut Tara LepascA de podanii no0ri, iar de noi, de boierii,
este greu, 0 nu putem sa firn podani. De n'a
fi mile ImpAratului cu noi, numai ne cautA sa ne busurmAnim. Ce ne rugAm MArii Tale sd stai la MArirea Sa ImpArAteascA sä ne scoti rdspuns, 0 ni-I va trimite la noi MAria Sa cneazul Dimitrie Cantemir, Domnut nostru. $i mile hti Dumnezeu cu Maria Ta. A MAriii Tale mai mica slug& Ion Neculoe, biv Hatman moldavschii i gubernator suceavschii, md inchin MArii. Tale impreunA 0 cu alti boieri moldoveni. U Nijboj, Noemv. 27. LXXI.
Antioh Cantemir. (171.9.)
Antioh, fratele mai mare al lui Dumitru, numit de mama cu un nume din AlexAndrie", a fost de douA
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Donini
301
oH Domri cinstit si bun, in stare sa incerce legAturi noua cu Moscul" drept-credincios, dar fArA hotArArea
de a rupe cu Turcii. Acestia, dupä imprejurArile din 1711, 1-au pAstrat, Mil nAdejde de Domnie, mai mult Ca un prisonier. Din Constantinopol el scrie asa ca sã cearA mila Ta-
rului: St. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, pp. 146-47. (din ruseste).
Prea-puternice ImpArate, atot-stApanitor al intregii Rusii, prea-milostive stApAne. Cu fata smeritA mA inchin si sArut picioarele Mariei Voastre.
DacA s'a revArsat supt soare bielsugul milei Mariei Voastre pentru oricine 0 fiecare, pentru orisieine si fiecare. Pentru mine s'a arAtat limpede mila si bundtatea pe care ati binevoit s'o arAtati robului sdu, fratelui mieu, 0 1-ai primit supt protectia Ta monarhiceascA si 1-ai pus sA stea in liniste si pace in umbra ocrotirii Voastre. AceastA fapta. bine-credincioasA
impArAteascA nu putine nadejdi mi-a insuflat si mie, ca sd alerg la bunAtatea MAriei Voastre cu aceastA prea-plecatA carte 0 cu inima cutezAtoare sA Ind plang inaintea Prea-sfintei Voastre MAHH despre si
nenorocirea neinduplecatA in care mA gAsesc eu astAzi. La venirea MAririi Voastre in Moldova, fratele mieu,
dorind sA-si indeplineascA datoria crestineascA, arAtand credinta fata de MAria VoastrA, nu Lard fricA a trecut in slujba MAriei Voastre; iar eu, robul Vostru, am rAmas la judecAforii nedrepti 0 oblAduitorii milniosi, fiind rAu bAnuit (intru cat mA bAnuiau cd eu
aveam cunostinta de toate treburile fratelui mieu); caH la inceput m'au osandit la moarte. VAzAnd aceastA
nenorocire in viata mea pentru multAmirea lAcomiei lor si pentru imblAnzirea maniei lor am fost nevoit sii,-mi jertfesc tot avutul pentru nesatul lor; si. astfel
www.dacoromanica.ro
302
N. lorga
mi-am pAstrat viata pentru oarecare limp, iar bAnuiala
la toti ca la unul si pana astazi a ramas neschimbatA in inima lor. Si asa imi petrec la ei viata acum, lipsit de orisice cinste ce-am avut in trecut si nehrAnind nicio
nAdejde de a primi cinstea pArinteascA (in afar& de acea cinste, alta n'am cunoscut), mai cu sama c& in aceasta nenorocire suntem lipsiti de cele de nevoie zilnic, care sunt cheltuite, si suntem despretuiti de toti. $i asa, prea-puternice ImpArate, cu intreaga familie a noastrA suntem urmAriti de mari neajunsuri si lipsiti de cele de nevoie, si in afar& de Dumnezeu altA scApare nu avem, iar dup& Dumnezeu mila Voastra impArAteascA fArA de margeni.
Pentru care sA binevoiascA Maria Voastrd sa ma ia supt ocrotirea Sa, pe mine si familia mea, si, hotArandu-mi o leaf& pe an, dintr'o particic& a indurad' Sale, ca sa dregem prapAdenia noastra, si intarind aceasta printeo diploma monarhiceascA, indurator sA
ne ajutati la nevoile noastre. Pentru care si eu, robul Vostru, in afarti de aceia ca impreuna "cu toli ai miei voiu ridica vesnic rugile cAtre Dumnezeu, fagAduiesc cu tarie sa slujesc cu toata credinta Mariei Voastre si voiu pune toatA sarguinta pentru rostul de slujbA la care va fi destoinica neputinta mea, si yoiu indeplini din toate puterile orisice indatorire. Si astAzi rAman prea-plecatul rob al prea-milostivei Voastre MAHH. Antioh Constantinovici. 7227, Ghenar 15.
P. S. Stirile de aici, neindrAznind sa tulbur pe MAHa VoastrA, si altele le-am trimis fratelui mieu, robului Vostru, iar el va arata despre toate Mariel Voastre.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de DOmni
303
LXXII.
Nicolae Mavrocordat. (1711.)
Din ale celui mai priceput si mai nobil dintre Domnii greci, Nicolae Mavrocordat, dAm aoeastA scrisoare care ni aratA in el mil& de sAraci, grijA de dreptate, silinti
spre o bunA carmuire si chiar intelegere pentru rosturile terilor noastre.
Editie : Emile Legrand, Episfolaire grec ou recueil de lettres a Chrysanthe Notaras, n-I 58 : traducerea lul Al. Mavrocordat, in Arhiva societdfii ftiintifice fi literare, VII, p, 599, nota 25.
Noi insA, dupii ce prin binecuvAntarea cea de sus am strAbAtut inteatata cAlAtoria noastrA de am trecut DunArea, am pus piciorul in Moldova cea zguduitA de grele suspine, stropind cu lacrimi pAmAntul ei. CA6 aceia pe care o lAsasem cu un an in urmA inflorind, acuma o gAsiam in schimb slutita si intristatd, urmAnd multA pustiire locuitorilor ei celor multi. Casele le-am vAzut pe unele lipsite de locuitori, pe altele nimicite prin foc si prefAcute in eenusA; sfintele lAcasuri cele mai multe din temelie rAsturnate si ajunse pradA turbArii atAresti. Cum crezi cA am fost atinsi, prea-sfinte pArinte, printr'o asa de prea-amarA privire? PAnA in fundul inimii am fost sfasiati si de odatA scaldati in lacrimi; de mahnire am fost rupti, pe de o parte compAtimind pe aceia ee, scApAnd din multele nenorociri, se tArau afar& din casele lor joase,
sarbezi la fata si mai morti, ca si cAnd ar fi iesit din morminte, jalnice rAmAsite ale viforului ce deabia incetase, ducând ca o povarA o viatA ticAloasa. CAci unii din ei, in asa hal de pAreau lipsiti de mAruntaie, fuseserA furati de cAtre femeile si de copiii
www.dacoromanica.ro
N. lorga
304
cu totii in cea mai cumplitd sArAcie, §i, nu numai lipsiti de veminte, ci chiar far& hrana zilnicA. Ne cAinam pe noi in§ine proorocindu-ni inima chiar de la ineeput ate greutati aveam de intAmpinat. lor; altii schilozi, fArA mAni §i. picioare,
Nicolae Mavrocordat. LXXIII.
Stefan Cantacuzino. ( 1715.)
De la Domnul care se ridicä prin cdderea vArului sAu Brancoveanul, se pasträ in Scaun prin peirea lui §i urmä acelea§i legâturi cu cre§tinii din Ardeal pentru care-i mânease capul, dAm acest ravas de trAdare' cAtre generalul din Ardeal. i aici rdsunA aceiai tAnguire ca in tot cuprinsul suferintii noastre de veacuri.
Editie : Hurmuzaki, V.
Prea-luminate doamne, domn respeetat de mine in deosebi.
Am primit bine, cu respectul cuvenit, scrisoarea d-tale, mie prea plAcutii, din 30 ale lunii trecute, impreunA cu obi§nuitele §tiri inchise in ea, iar dupA aceia numai §tirile ce mi s'au trimes. MultA.mindu-ti in chipul cel mai cAlduros pentru ele, tot odatA nu voiu scApa din vedere niciodatA corespondenta cerutA,
supt aceia0 infati§are. De oare te insi nu mi se sit' am altceva de dat in ?urea LunainAtiei Tale deck urmarea eu fierbere mare a pregAtirilor de rAzboiu (cum innainte de asta abia de vor fi fost) intamplA
la Turci §i cererile nemai pomenite de carA §i -eat din
www.dacoromanica.ro
Scrisod de Domni
305
aceasta biata tar& §i anume atatea, ate nu s'au mai intamplat pana acum, numai Dumnezeu sa se milostiveasca de Aansa i sa. dea bun sfar0t la aceste nenorociri, ma recomand obi§nuitei sale ocrotin i iubiri, i ramah totdeauna al Luminatiei Tale.
cel mai gata de slujba. Stefan Cantacuzino.
Bucuregi, 8 Fevruar 1715. Celui ce aduee scrisoarea i-am dat in sama anume lucruri de spus din gura Luminatiei Tale, caruia va binevoi a-i da ascultare i credinta. LXXIV.
loan Mavrocordat. (1717.)
Domn al Turcilor, nerecunoscut de Nemti, caH voiau sa vadd in el numai un administrator, loan Mavrocordat, fratele lui Nicolae-Voda, se facu vrednic de laudi prin ostenelile lui spre a nu se incalca i miqura
tara de cre0inii de la hotare. Pentru aceia scrie el pi
acest fava§ eatre generalul din Ardeal.
Editie: Hurmuzaki, VII.
Cu multe saptarnani innainte ma gandisem a scrie Luminatiei Tale 0 a-i oferi intaiu prea-umilita inchinare a sufletului mieu, dar din matte pricini am idbovit; ci prin scrisorile mele te felicit pe Luminatia Ta pentru buna sanatate, mai ales. N'am de gaud acuma, prea-luminate print, sa tes lauda insgirilor Luminatiei Tale, Oungandu-mi daca voiu putea sd admir mticar in tacere marirea Ei. Atata, 0 mai cu sm.& mi-a ramas a ruga cu umilinta pe Luminatia Ta i indura-
www.dacoromanica.ro
306
N. lorg a
rea ei ca sA binevoiascA a mA primi in numArul ocro-
titilor Ei. Eu am tinut dupA puteri tara aceasta crutata 0 sigurA de toti aceia cari cAtau sA o sfA0e cu cruzime, 0 0. de-acuma innainte o voiu face cu ajutorul lui Dumnezeu. Dar nici intr'un chip nu cred sA pot indeplini aceasta decat ,prin indurarea d-tale, Prea-Luminate Print, care ai opri intrarea in ea §i a Nemtilor 0 a SArbilor osta0; ceia ce te rog foarte stAruitor a face. CAci de ee sA intre intr'o tara. ce nu e
intAritä nici cu cetati, nici cu orap? E toata numai un camp deschis 0 pustiu; nu e plinA de un fel de oaste dumand ImpAratului. Deci, dacA niciunul din Nemti sau din Stirbi nu va nAvAli impotriva ei, de la nimenea altul nu va suferi pagubA. In sfAr0t ce am cerut pAnA actim cu rugAciune, eer iarA0 din adancul inimii. Si vei fi, prea-luminate Print, dacA vei
ajuta in felul arAtat mai sus, mAntuitorul unei teri cAzute.
Bucure0i, 3 Septemvre 1717.
Ioan Mavrocordat. LXXV.
Constantin Mavrocordat. (1740.)
Constantin Mavrocordat, Domn plin de invatAtura,
dacA nu i de talent, §i proprietarul unei marl biblio-
teci, purta de aproape grija eelor ce m petreceau la botarele lui, pentru a in0iinta apoi pe Turci, stA'Anil sai. De aceia intrebArile, cam naive, pe care le
pune in aceasta scrisoare catre un corespondent al sdu. Editie : Studii fi documente, VI, pp. 571-2.
Ba incA, voind sa-ti dau prilej d-tale a cre0e reeu-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Donini
307
nostinta mea, te rog sa inoepi cu mine de acuma Innainte un schimb des de scrisori si sa-mi impartamti vre-a neutete deosebitA, caci stirile de obste imi sunt date de gazetele din Olanda, Co Ionia, Lipsca, Viena §i Londra. De si. in imprejurarile de acuma nu se poate
scoate Inca nicio urmare sigurA, totusi oamenii deprinsi cu interesele politice, si mai ales cei Inv&
lap, pot Inca de multe pri, prin lucrArile
lor, sa
treaca peste intunecimea viitorului. Imi vei face deci placere sa-mi impartakti ce raspandesc in imprejurarile de feta acei cad au cunostinta Curtilor, §i sa adaugi parerea d-tale; de pildA cu privire la apropiata alegere a Imparatului Romanilor: concurentii, partidele, scopurile si cereetarea pretentiilor
mai de seam& ale fiecaruia; mai ales cu privire la urmarea da acuma a Prea-Luminatei arhiducese Maria-Teresa in mostenirea Casei de Austria si in regatele Terii Unguresti si Boemiei. Ce crezi de linistea Europei? Va fi ea supusa vre unei tulburari? Trebile de la Miazanoapte sunt ele cu totul impacate? Ce crezi de acest razbolu intre Spania si Anglia si de miscarea escadrelor francese? Asupra acestor materii si altora asemenea astept deci inteleapta d-tale
parere. Si te asigur de recunostinta mea. Bucuresti, 25 Noiemvre 1740. LXXVL
loan Teodor Callimachi. (1757.)
Sufletul patriarhal al lui loan Teodor Callimachi, fe-
eiorul, crescut la Liov si deprins la diplomatie intre Grecii de la Constantinopol, al unui Orheian
.0 al unA. Campulungence, se vede mai bine din a-
www.dacoromanica.ro
N. rorga
308
ceasta. scrisoare, luatA dintre acele prin care impArtAVa fratelui sAu Dumitra§cu de la Stance VII Botopnilor griji de gospodarie. Editie : torga, Studil 1 documente, XXI, p. 244.
Cinstite i iubite frate, multA §i fericia sandtate poftesc dumitale de la mile lui Dumnezeu. SA te pazeascd milostivul Dumnezeu, cu toatA frateasca case
dumitale. Noi toti incA ne aflAm sAnAtoV.
Zahareaua au venit bine cu Opripn, insa prea tarziu, adecA dupA ce-am intrat in post, §i la caVegi; brAnza §i untul pentru trebuinta casei, am cumparat cu bani; inul 1-ai uitat, asijdere §i sarea; slAnina, pastrama, orzul pisat, aVjdere; ci aceste de prima.varA sileV3 sA le trimiti, ca amintire nu-i pot infra in voia Ralitei1. Din cloud scrisori ale dumitale ce mi-ai trimes:
una pe uscat, cu un negutAtor, i alta cu Opripnu, am inteles de randul dumilorvoastre, apoi pe urmA la Ghenar, am auzit schimbarea d-tale din BAnie, pi m'am cam otArAt, dar, socotind cA MAria Sa \Todd. cu alt chip te va mAngdia, nu te mahni; voios sA fii rugAnd pc Dumnezeu pentru bunA-starea MAriei Sale;
cd, despre mine iubite frate, nici de cum uitat nu vei Si, cit nu s'ar putea de aceastd data altA boierie, voiu sii cu rugAminte sA i se dea un Tinut eu ,sfi
prA vnicfe, ce-a socotit MAria Sa, sA-ti fie de folos caseL
Alta, iubite frate, scriindu-mi d-ta cum ai insAmat o seam& 'de oi, iatA c'am insAmat i eu de aice un om de treabd, gelep, om drept i cu chiza§, care Vie randul acestei negustorli prea bine; se chiamd Iovan Silistrili 1, cu care ne-am insotit cu zapis, ca, De Silistra.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
309
venind acolo la d-ta, cu oile ce-a gAsi gata la d-ta oile ce-a cumpara, sd feted sese la de oi bune, alesei harge de Stambol. CAruia i-am dat acuma o mie de lei ;
a pus 0 el o mie de lei
ai sAi, sArmeiaua 1 si
osteneala ce-a face, sa. fie pArtasi la dobandd intocma cu noi: asa ni-i tocmeala cu dansul. I-am dat pe man&
scrisoarea la Maria Sa Vodd de la boierii de aice, ca sd i se Ma ajutor la toate trebuintele lui, i, tresi
buindu-i vre-o mie de lei, sA, I se dea de la Domnie, si, venindu-i, rAvasul aice, oiu da banii dice, la boierii capichehaialele MAriei Sale. Osebit de acesti, trebuindu-i i alp bani, aflati acole, cu mipocirea d-tale, si, trimitandu-mi-se
i
acia
polita, eu aici oiu da
bani ca sd se plineascd sase mil de oL $i, venind cu sAnAtate la Sfetii Dimitrie, sA se vanzA, de-a vrea Dumnezeu, cu bun pret, i ce-a fi partea d-tale ti-a veni la manA cu bund i curatd socotealA. DecI, venind
la d-ta, yeti vorbi, i te'i nevoi, frate, la treaba aceasta. CA el Ii va alege care oi va socpti a fi de trebuintA de aice. i sA vA feriti de vre-o sminteald, cA la aceasta rcu cheltuialA va fi. CA el vine acolea cu ciobanii sAi l cu chehaialele 2, si, de-a milui Duinne-
zeu -sd sporim eu dobandA bunal estimp, la anul, cu sAndtate, le-om face indoite. D-ta pentra toate vel vorbi cu dansul, pi cu mijlocirea d-tale sa se faca cumpArdtura ieftinA, i, la vreme, sd purceagA cu turmele cAtrd DunAre.
Deci, frate, sA fiti cu ochii deschisi, nA rog, cA eu pe zisa d-tale m'am apucat de aceastA treabA. Cand a vrea sd-mi scrie, sd-si dea cartea in plicul 1 Capitalul. 3 V echilii.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
310
gospod 1, la mana dumnealui Vel Postelnic,
veni lath gres. D-ta nu trebuie sA-mi scrii,
i mi-a iar el,
precum va sluji trebuinta, sA-mi scrie. Insa sunet
voiu sa se Ma cu numele mieu, ci
sit'
nix
se numeascA
el cumpArAtor i negutAtor turmelor. Pentru Ionita Armasul mi -s'au juruit o boierie asijdere, i pentru
cumnatul, Satrarul Andronache 2, Vornicia CAmpulun-
gului cu bunA seamA. Am hiat si a d-sale carte, a surorii, si Dumnezeu sA i trimitA sAnAtate. Pe 0prisan II voiu trimete, acum la Mart, iarAsi cu corabia sa vie. Si am gait pentru d-voastra une i alte de trebuinta casei; niste pecetluiri a rAmasitei ce mi-aI trimes, le-am trimes i eu la Bucuresti, ca sA se arate MAriei Sale lui Constantin-Vodd 3, si astept rdspunr sul. Niste zapise a venitului BAniei ti le-oiu trimite cu Oprisan. Ralita i toti fiii nostri vi se inchinA cu sanAtate, i dumisale cumnatei, si surorilor 4; 4i mila lui Dumnezeu pururea cu d-voastrA! Fratele dumitale: Ion Vel Terziman. Mart 9, 1757.
Frate, am trebuinta de o mie i cinci sute de oca. de Yana spalatA, opAritA, si de primAvarA sA se puie
fArA gres la corabie, sa-mi vie la vreme. LXXVII.
Grigore Alexandru-Voda Ghica. (1777.)
Grigore Alexandru-VodA Ghica, a cArui peire ndDomnului. I
Tinea o soil a lui loan.
8 Mavrocordat.
4 Maria 0 Paraschiva.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
311
prasnicd, in 1777, a lAsat o tragicA amintire, !Area cd prevede acest sfar§it. Aceasta se cunoa0e §i din urrnAtoarea scrisoare catre Rumientov, a§a de plinA de grijd.
Editie : Memoriile societtifii de istorie §1 arlzeologie din Odesa, traducere de St. Berechet, In Neamul ronuinesc literar
pe 1911.
Ca unul ce am simtit totdeauna urmarile bundvointei Mariei Tale fat& de mine, §1 temandu-rna ca afacerile intre cele doua Curti sd nu se mantuie prin vre-o rupturd in imprejurdrile de fatA, vázand primejdia la care trebuie sA fiu supus prin aceasta, eu in deosebi, §1 toatA tara impreuna cu mine, imi ieau indrAzneala sa alerg la prea-omenoasa providenta a Mdriei Tale §i. sd o rog foarte respectuos sA binevoiascd a intrebuinta in aceastA imprejurare in-
naltu-i ajutor pentru siguranta mea §i. a terii mele, prin binefAcdtoarea sa recomandatie cAtre Curtea Rusiei.
la§i, 22 August (2 Septemvre) 1777. Printul Grigore Ghica. LXXVIII.
Ioan Sandu Sturdza. (1821.)
De la cel d'intAiu Domn de tail in Moldova dupd 1821, sie la smeritul §i evlaviosul bAtran Ioan Sandu Sturza dam o scrisoare cAtre Costachi Conachi poetul, poruncindu-i ce e de fAcut dupA numirea lui de Domn la Constantmopoi. UrmeazA apoi alta dare egamenul de Neamt Domentian, din vremea cand trAia ca mazil
peste hotare. Dorul de tara rdsbate prin randurile-i prosaice.
Editie: Ghiblnescu, In Arhiva Societe-111i ftiinfifice fi literare din lafi, XX, No. 2, pp. 466-8.
www.dacoromanica.ro
N.. lorga
312
Pdrinte0e.
Slava lui Dumnezeu ce, necuprins de mintea de om, judeca 0 randuie0e chibzuind toate cele ce cu intelepciune se botara0e, miluindu-mA §i pe mine cu Domnia Moldovei, unde am hale Vistiernit pe nepotul mieu Petrachi Sturza. Care le dar este 0 mai mult dator deck toti altii a imbrAtop trebile terii 0 a Domniei cu toatA vartutea §i iubirea de cinste, fiind de laudd ca au privit ochiul cel milostiv asupra Sturze0ilor. Si dar, hai, .ca, and vor veni socotelile Vistieriei, adeca izvod de toti banii ce au intrat in Tritina Caimacamului 1, ori din care sumele §i unde s'au dat, atata din rusumaturi, din rasuri, din rubiele, de tot omul fAra bir, de toate celelalte trepte §i de la scutelnici, bresla0 i slugi, cum §i din sare, data asupra treptelor, cum 0 a- celeilalte A'ri, cum §i banii de la Cananau Iancul, de pe toata panea, cu toate cd Caimacamul vrea sa opreascd a treia parte supt cuvinte netemeinice, cari bani sa-i faci toti zapt 2, avand a intra in cheltuielile pamante0i, silind cu implinirea banilor birului, fara insa sä faca silnice chipuri, ci, scriindu-se cartile catra ispravnici, sa li dai a intelege chipurile blandetelor 0 nevoia in care ne aflarri cu a se desface ridicarea o0ilor cu venirea mea acol..); sarguindu-te in toate cu folosul Vistieriei, nu insd cu cereri osellite din partea Domniei. Cele pentru Wile de acolo se vor chibzui precum se va putea. In Mitropolie nu se va putea ca sa. se dea 3 pentru 1 Stefau Vogoridi.
2 SA-I opre0.
' ReNdinta lui.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
ea este calabalacul lui
313
tefanachi 1, si dar vei face ga-
lire, randuind pe fiul mieu Neculai, spre a-mi gAti casele in cele ce sade Vladica de Roman, unde sant si casele dumisale aproape. Cu care se implineste trebuinta par' ce se vor ridica ostile impAratesti, cand, grijindu-se Curtea, mA voiu muta acolo. SA. pui numai dealt sA-mi facA slicul de samur, dupa.
randuiala domneasca, numai, de larg, dupA slicul cel vechiu, care stii: sa mi-1 trimeti cu Gheorghe la Seliste; ce-[I] am acasa, in mana copiior. SA pornesti pe Neculai, fiul mieu, cu menzilul 2 la Saucesti, ca sa-mi puie si sa-mi tocmeascA cardta de drum, si sa o porneasca. cu- om inadins de ai casei, intr'a cArui seamA cardta, ca sA o aducA la Focsani, unde sa. stea la samesul Neculai Tuduri, pAnA va veni si celAlalt calabalac, trimes pentru venirea mea. SA se trimeatA trei care mocanesti pentru venirea mea, pornindu-le starostia Putnei. De la Putna, fiul mieu Gheorghe, ca un logofAt al doilea, sa.-si iea doi-trei diaci de Divan si sa vie cu carlita si celelalte calabalacuri la satul CAldrasii 3 din Tara Munteneasca, unde sa stea pArA ce voiu veni 0
eu. Diecii vor sta la Focsani, iar Gheorghe va veni la CAlArasi.
Am auzit ca. chir Andrei Pavlu 4 au luat, in banii oce avea ai lui de la Mihai Voevod ,Sutul, tacamul de edecuri 5; tot; cAruia indatA sA-i scrii, 0, de va fi cu .adevarat cA le are, atAt tacAmurile de cai, cat si. alte lucruri cazute Domniei, de iznoavA sA-i scrii, sa le 1 Vogoridi.
2 Posta. 8 Orasu1 de azi. 5 Mare bancher iesean. 5 Caii domnesti.
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
314
trimeatii, tot tacilmul, l cu multamita i-oiu plãti,
ingtiintandu-mA cu cat se va putea mai in grabA de este sau ba. Dar indata cu un lipcan4 sA-mi scrii, ca, nefiind acolo, sA se faca de aicea, neapArat. SA-mi opintegti 200.000 de lei la CalAragi, cu impru-
mutarea, cu orice chip se va putea. Pogtile sA se ia din purtarea de grija a lui Pomir 2, pe care sA-1 apuci, rânduind pe fiul mieu Neculai sA4 ia seama de ceia ce s'a luat pe &fail WA, gtirea boierilor, poate gi a Caimacamului: de caii ce erau pe la pogtA i cari s'au mai dat pe urmA, din cari au gi
Boca Pomir, din pogta din Focgani, gase telegari, hamuri, alte tactimuri ale pogtii, gi de gi-au luat surugiii hacurile care are sA mai iea. Cum gi pentru socoteala vAnzArii mogiilor mAnAstiregti sa se facA catagrafie, precum s'au vAndut fiegtecare movie i acaret, fAcAndu-se catagrafie; gi pre-
cum s'au impAciuit de catre cumparAfori de pe la locuitori. CAci, oriciite i oricum vor fi asemenea bani, toti au sa se dea in cheltuielile obgtii. Lui Moscu sa nu i se mai dea un ban leafA i tain gi casA, deck dacA va vrea sa fie doftor numai curante 3, iar nu al Patriei. Pomir sA-1 iconomisegti4 sa nu lipseascA de acolo. Am pus gi pe Vornicul Teodor Balg Bag-Caimacan, dinpreunA cu dumneata, ca sa. nu Med vorbA, i dar cu unire politicoasA 5 stai singur savargitor, indemnând pe toti la cele ce trebuinta va cere, ca dimpreunA sä se facA toate, fArA insA sA se lase de astAzi pe mane. Curier tatar. 2 Pus de eteristii greci. 5
3 Al Domnului. 4
SA bagi de samA.
5
Cuminte.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
315
SA socote5ti pe eine sä orânduim capuchihaia la Tarigrad; chemand pe Bosiece5ti, sfi ii zici de ve nirea aici la Tarigrad ca sA se puie la cale, pentru al easel.. loc, 5i. ecareturi, 5i venituri, pentru cA 5tie tdrce5te 5i a 5i mai fost la Tarigrad. Instiintandu-ma. 5i de straini si mi5cArile ale imprejuratelor megie5ii. Grecii, duhuri volintire5ti, sA nu cumva sa. mai. treacd hotarul, 5i acei cari ar fi trecut panA acum, sd se urmeze cu toatA. soumpAtatea cercetare sd nu cumva sã rAmAie vre unul necercetat 51. nesiguripsit1. Pentru trimesul carAtei, sa se facA porunca isprdvniciei BacAului, sA deie slujitori de ai Tinutului 5i caii trebuincio5i ca sä o ducA la Foc5ani, de uncle cu habituri (?) de ale po5telor 5i cai de po5tä sà vie la_ Mara 5ii de la Munteni. Trimete-mi mehmendariu pe nepotul Neculai Costandachi. AstAzi, Iu lie 1, la
cinci ceasuri din zi, m'a ran-
duit Doran.
AratA Preaosfintitului de Hu 5i ca dupA datorie sii. se fedi multamirile cAtre induratul Dumnezeu 5i rugile ce toti patriotii sA le 5i implineascA cAtea Milostivirea. Sa.
Slicul de samur sA fie din oei mai buni samuri, 5i bine facut, cu innoite pielcele pe din lduntru, ca si.. poatA luptà la sudori, dupa cAldurile ce samt. Io loan Sturza Voevod. 1822, lulie I.
Sã sAruti pe nepotii din partea coasted, 5i pe copill
Mariei RA5canului,
Marghiolitei JorAi, gi Nas-
tasiicAi: din partea noastrai cAzutele cercetAri 5i bla gosloviri. 1 Neinchis sigur.
www.dacoromanica.ro
316
N> lorga
Luand raspuns sle la jupanul Andrei Pav lu eft n'Are toate tacamurile, adeca ciohodari, bas-ciohodari, precum dulami, ciacsiri, ciobote galbene, barate 1 si paftale, sa pui sd se faca de has& alba; dulamile si cio-
botele si celelalte a se gdteasca toate dupa condi* scriindu-mi ca, care acolo nu se vor putea face, de aice. LXXIX. (1822.)
Eltie: Iorga, Studii fi documente, VII, pp. 349-50.
Cu plecAciune sarut blagoslovitoarea mand, parinte arhimandrit.
Scrisoarea Sfintiei Tale din Maiu 25 am primit-o astazi, August in 8, faspunzatoare scrisorii mele, sees& Sfintiei Tale si sfantului sobor 1 cu toata bucuria am multamit induratului Dumnezeu cd va aflati sandtos implinitoare cererii mele si fagaduintii, insotita cu al doilea scrisoare, din Aprilie 18, cu cuprindere ca niste salase de Tigani, ca fratele mieu Mihail Sturza i-ar fi aficrosit, dandu-i mandstirii Nearntului. Cari Tigani n'au intrat in stapanirea mandstirii nici pana acum, jd in intamplarile vremilor, si, fiindca ati luat fagaduinta mea si. a sotiei noastre cd spre despdgubirea manastirii se vor da altii in locul acelora, de si nu-mi aduc aminte, de vreme ce Sfintia Voastra scrieti ca am fdgaduit, se vede dar ca Tiganii mandstirii sant in Tiganii miei. Si ramand dar ingaduirea ca, cu blagoslovenia Sfintiei Sale si castigand indemnarea lui Dumnezeu slobozitoare ca sa ne intoarcem in 1 Berete. 2 Al mAnAstirii.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
317
patria noastra, and, fara multa uitane, de vor fi in Tiganii miei, ori se vor da insuO, ori ai fratine-mieu,.. ori altii. Cu aceste dar eu sant al Sfintiei Tale plecat fiu sufletesc. 1832, Avgust 8.
loan Sturza Voevod. LXXX.
Mihai Sturza. (1834.)
De la Mihai Sturza avem aceste doua scrisori, dintre care una larnure§te asupra monumentului innaltat in gradina publica de la Copou, iar cealalta arata in ce chip, de hatarul consulului rusesc, se suprima, pentru tin nevinovat articol de fantasie, suplimentul literar al gazetei sfiosului Asachi. Editie : Hurmuzaki, Supl. I
.
Escelentei Sale d-lui conte de Nesselrode.
lqi, 6 Novembre 1834. D-Ie conte,
In anclintirea actului separat de la Adrianopol, cee a pus basele existentei politice a Moldovei 0 i-a deschis o era noua de prosperitate, innaltul cler si nobilimea moldoveneasca au dat concursul lor pentru a ridica in gradina public& acuma creata, un monu
ment spre a ve§nici amintirea acestor binefaceri, pe atat de pretioase, pe cat de reale, precum 0 a legaturii care une#e in chip ap de fericit pe cei doi Augt.Wi monarhi cari au incheiat acest act de regenerare a Moldovei.
Interpret al sentimentelor compatriotilor miei ?i mar
www.dacoromanica.ro
318
N. lorga
tor al binevoitoarel ingrijiri a Escelentei Voastre pentru binele acestui Principat, la consolidarea cAruia a con-
tribuit asa de puternic, indrAznesc a vA ruga, d-le binevoiti a depune acest omagiu public la picioarele Tronului impArAtesc si a face pe M. S. Augustul nostru protector sa primeasca umila martulle a recuno4tintei adanci de care natia moldove,consul, sa
pease& va fi totdeauna strabAtutA. Crezand cA trebuie sa va supun aici aldturat Esce-
lentei Voastre desemnul acestui monument sortit sa consacre ap de ilustre amintiri, lid rog a primi asigurarea personalA a InnalteL mele consideratii. LXXXI. (1838.)
Editie: Ibid., I'.
Ia0, 5 Septembre 1838. D-le conte,
AjungAndu-mi la cuno§tinta cA in suplementul ziarului, de la 1-iu a. c., publicat de Institutul Albinei, cu
prilejul unor teorii despre whist, s'a facut mentiunea unei Puteri al aril nume trebuie stl fie venerat §i de Guvernul i de locuitorii unei teri care-i datore§te fiinta §1 prosperitatea sa, am crezut de nevoie sa ordon su-
primarea pe viitor a acestui suplement, care ie§ia supt titlul de AiAuta RonfAneaascA; cu atat mai vartos cu cat editorul foii se gAsia in aoeasta privinta in starer de recidivA.
Facandu-va éunoscutA aceasta. masura, d-le consul, profit de aceastA imprejurare ca sci va asigur cA Guvernul va pune totdeauna intre datoriile sale cele mai sfinte
grija de a veghia spre a preveni sau a re-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
319
prima cea mai mica atingere la numele rusesc, care nu trebuie sa fie incunjurat deck de mArturii de respect 5.1 de recuno5tinta.
Intrebuintez acest prilej pentru a va reinnoi, d-le consul, asigurarea consideratiei mele celei mai distinse. LXXXII.
Alexandru-Vodà Ghica. (1841.)
De la bunul Domn Alexandru Ghica, plin de papica omenie, de grija pentru culturd, de prietenie fata de cei una din de aproape ai lui, dam aceasta scrisoare, acelea pe care le-a provocat complotul Bulgarilor din Braila pentru punerea la cale a unei expeditii de lihe-
rare a terii lor.
Edltie : Iorga, Studii i documente, XI, pp. 249-50.
Iubite Odobescule,
Neprimind pana astazi 412 dimineata nicio tiintA despre sfar5itu1 pricinii rdzvrAtirilor bulgare, 5i, din 5tiintele ce mi se trimeteau de la Bucure5ti, vAzand cA pand la 13 raul sporia, scriindu-se in vileag 1 5i alta adunAturA de oameni cu proaste cugete, am fost piecat sa. viu la Buzau, ca sa fiu mai de aproape in, intelegere cu d-voastrA, pentru oHce extraordinare ma-
i combinatii ar fi lost trebuintA intr'o asemenea intamplare.. Dar, pe drum intampinandu-ma curierul ce a fost trimis de capitanul Manu la Bucure5ti, 0 de acolo indreptat catre mine, am venit numai Para la Buzau, i, socotind pricina desAvar5it potolitA, pe sun
4
Inscriindu-se public 1ntre insurgent'.
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
320
de o parte vA instircintim a incuno0iinta §i cdpitanului
ofiterilor 0 soldatilor comenzii dumnealor cd sAntem foarte multamiti de urmarea ce au fAcut 0 cd a§teptdm raportul d-voastrd de numele d-lor o fiteri i de numdrul soldatilor ea sd li rtinduim rdspldtire. Mtepttim §i §tiintd de starea ranitilor soldati, pe l'Angd care veti binevoi a ingriji cu Ward doctoriceasca cAutare i pe Bulgarii raniti, §i ne veti in0iinta 0 ce familie a Idsat, §i unde, impuvatul unterofiter. lar, pe de alta, vd ordnduim dinpreund cu Aga Manul sk faceti in taind ceroetarea pricinii lor, ca sã dovediti ce inclinare au avut in acest complot, ateit aici, eat §i la Serbia §i Bulgaria. Puteti sd li dati toatA incredintarea, in numele nostru, cd, mArturisind adevdrul, nu numai Stdpdnirii turce0i nu va fi prddata taina, neprimit fiindu-ni ca sd dam sabiai 0 robiei pe cei de cindea cre0ini, ci incd, liimurind cu tiinta ce li se cere pentru a oblAduirii noastre reguld. 0 1ini0e, vor scdpa 0 insu0 de strdOicia supt care Mariu
i
urmeazA sd fie supu0 pe cdtd vreme vor fi supt bdnuiald ca. nu se destAinuesc despre toate inclindrile
uneltirile ce au fost avut 0 mai au incA. CAci, aHand mai la urnid cd au tdinuit ceva, apoi urmeazd sd bAnuim cugete necurate, §i atunci vom fi siliti sd-i tratarisim ca pe ni0e vrAjma0 ai 1ini0ii ob0e0i intr'acest pacinic pdmAnt, unde fiind fost umbriti 0 miluiti, se fac mai nevrednici de milostivirea omeneascd i
pentru nemultumirea lor. Ca aceste chipuri lucrati 'And
dind veti chibzui ca sd-i transportuiti. Eu mane md intorc la Bucure0i, a0eptând raportul d-voastrd despre Wire, ce s'au ardtat mai sus. Tfirgul Buzau, 16 Iulie 1841. A. Ghica.
www.dacoromanica.ro
Serisori de Domnri
321
LXXVIII, (1843.)
Gheorghe Bibescu.
In ce legAturi stateau innainte de Unire Domnii terilor vecine arata aoeasta afectuoasa scrisoare a lui Gheorghe Bibescu catre MiharSturza. Editie: Hurmuzaki, Sup1.14.
A. S. S. principelui M. Sturza.
Principe §i prea-iubit frate, Am simtit 9 foarte vie multamire primind indatori-
toarea scrisoare pe care A. V. S. a insarcinat pe d. Vornic Beldimart sa mi-o dea. Stima pe care innaltele
calitati ale A. V. mi-au inspirat-o totdeauna nu putea dead sa innalte pretul sentimentelor pe care binevoieVe a mi le exprima. Nu tin la nimic mai mult deck sa Arad stabilinduse intre noi acele raporturi de bund vecindtate §i de armonie pe care le reclama interesul bine conceput al amanduror terilor §i pe care numai o neinteleasa. nedibdcie singurA 1
a putut
sA
le
tulbure ap de
muted. vreme. De sigur cA ea nu se poate atribui nici luminior, nici intelepciunii voastre, de la care scot dulcea convingere ca relatiile noastre vor fi totdeauna cele mai prietene§ti. Simt, Principe, ca §i A. V., nevoia unei intrevederi; o doresc din inimA, dar preocupArile nedespartite de un inceput de administratie, mai ales cand sant atatea lucruri de reparat, ma silesc sa aman catva timp fericita clipa pe care n'a putea-o fixa astdzi innainte ' Supt Alexandru-Vodä Ghica.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
322
de a
fi hotArilt vremea cAlAtoriei mele la Constan-
tinopol.
Alegerea pe care A. V. a binevoit s'o facd in persoana d-lui Beldiman cu acest prilej nu putea sa-mi fie mai plAcutd. 0 rog sA primeascA pentru aceasta foarte sincerele mele muljAmiri i incredinjarea repetatA a sincerei simpatiei (attachement) §i a innaltei consideralfl cu care am onoarea sã fiu, Principe §i prea-iubit frate, Al Altejei Voastre Serenisime prea-umilul i prea-supusul servitor G. Bibescu. Bucure§ti, 2 Mart 1845. LXXXIV. (1856.)
Atitudinea Domnilor caH au fost siliji a-si pdrdsi Seaunul e totdeauna interesanta. Din fericire ea e §i mai totdeauna, in epoca modernA, demnd. Iatã o scrisoare a lui Vodd Bibescu catre fratele salt loan. Edipe : lorga, Floarea Darurilor, II, p. 115.
Baden-Baden, 21 9 lulie.
Frate dragA,
Scrisoarea ce mi-ai adresat prin contele Nugent fiul, datatA din 5 ale lunii, nu mi-a ajuns decat azi la Baden-Baden, unde ma aflu cu toatã familia, de vre-o
zece zile. Imi par efoarte rdu cA nu mi-a ajuns la Viena. 5tiam aproape cA intamplArile care s'au inde-
plinit in urma, aveau sa se petreacA, dar nu le credeam ap de apropiate.
www.dacoromanica.ro
Scrisod de Domni
323
Ma sfAtuiegti sA mA intorc, asigurAndu-mA cA toatA
natia cere intoarcerea mea. Si in mijlocul acestei milli nu se aflA zece oameni, afarA de rudele mele, care sa gAndeascA a-mi scrie: vinA, este nevoie de d-ta!".
Deed as putea crede in acea dorintA obsteascA de care-mi vorbesti, n'as sta pe gfinduri nicio clip& sA
yin intre voi, ca sA ma wz in oele din urmA randuri, far& altA pretentie deck aceia sA pot sA ofer -tern mele, in imprejurArile critice in care va sA se gaseascit, contingentul serviciilor mele, daca simte nevole de ele. Ar fi mai mult deck un inconvenient la intorsul mieu,
ar fi chiar o primejdie personalA, asupra cAreia teas putea inchide ochii deck dacA as putea fi incredintat de acea opinie general& si binevoitoare de care mA asiguri. Dar ml tem cã iubirea ta te face prea lesn,e
crezdtor. Vezi cd nu e, din partea mea, un refus, incA mai putin indiferentA, ci o sovAire, fireascA pen-
tru acei cari au avut deoeptii crude si caH nu sant stApAniti de frigurile ambitiei,
cAci pe aceia nu-i
costA nirnic.
Mi s'ar pune intrebarea: De ce pleci d-ta?
Pen-
tru cA natia mA chiam& si pentru cA ea cere serviciile mele. Dae cine-ti spune OA natia te chiamA §i cA-ti Frate-mieu, ori ginere,mieu. vrea serviciile? Intelegi,
Irate dragA, cAt de caraghios poate fi un
rAspuns ca acesta. Scrie-mi: am nevoie de scrisorile tale. Poti fi sigur cA nimeni nu le deschide si ca-mi sosesc totdeauna fArA incunjur.
SdrutA din parte-mi pe Anica. Doamna si toti ai
www.dacoromanica.ro
N. lorga
324
miei vil trimet yowl amAndurora mii
de
sdrutAri iu-
bitoare.
Fratele tAu care te iubeste: G. Bibescu.
Dumisale Marelui LogofAt Ioan Bibescu, etc., etc., etc. LXXXV.
Grigore Ghica. (1853.)
De la nobilul principe care in Moldova a precedat
Unirea, pregAtind-o si jertfindu-se pentru dtinsa panA la captit,
de la Grigore Ghica, avem, dupd greaua
lui boala nervoasti, aceastA scrisoare de adAncä tristeta cAtre vecinul sAu Barbu Stirbei.
Editie : lorga, Corespondenta lui .Fiirbei-Vodd, I, Bucure§ti, 1904, pp. 78-9.
Principe,
Incredintat fiind de sinoeritatea sentimentelor pe
care Alteta VoastrA a binevoit sd mi le exprime in scrisoarea sa din 27 Februar, ma grAbesc s'a-i arät cat dd mult mi-a fost dulce de primit aceastä dovadA de simpatie si ce bund amintire-mi va intipäri in minte. Precum totdeauna am luat din inimA o parte vie la tot ce priveste pe Alteta Voastra, astfel cu cea mai mare plAcere gasesc acelasi iuteres si in ce vA priveste, principe.
Boala mea, in multe chipuri apreciata si comentatA, a fost totusi numai si numai urmarea unor osteneli WA margeni, amestecate cu amare pareri de
rat' ca silintile 0 neauzitele jertfe nu sant in stare sA adune spiritele spre acelasi scop, fericirea terii,
www.dacoromanica.ro
si
Scrisori de Domni
325
nu ajung a strange patimile care, necontenit in migcare, cautd sa paraliseze vederile gi actiunea Guyernului mieu. Dacd, precum iti place sd spui, principe, s'au vddit cu acest prilej dovezi de simpatie pentru mine in Orb, e totugi pleat ca. unii din compatriotii miei se indardtnicesc a nu voi sit recunoascd abnegatia
pc care o dovedesc 0 vederile parintegti gi impd-ciuitoare care ma calduzesc. Dar, oricare ar fi nerecunogtinta pe care am, cules-o pand acum, gi aceia care m'ar mai agtepta, nimic nu va putea slabi de-votamentul gi desinteresarea cu care am inteles totdeauna datoriile mele fat& de tara, 0, acuma cand puterile mele stoarse mi-au fost intremate printr'o odihnd care ajunsese de neinlaturat, voiu consacra cu aceiagi grija ostenelile mele statornice sarcinii grele
pe care am luat-o asupra-mi, rugandu-ma ca Pronia sa binecuvinteze staruitoarele mele silinti. Primegte, principe, din nou agigurarea sentimentelor de iubire gi. devotament ce port Altetei Voastre Serenisime. Arpagegti, 3 15 Mart 1853.
Grigore Ghica. LXXXVI.
Barba Stirbei. (1853.)
Raspunsul lui Sitirbei la scrisoarea precedenta scoate la lumina marile Iui insugiri de siguranta gi linigte. Editie: ibid., pp. 79-80.
Principe,
Am aflat cu o bucurie cu totul deosebita fericita inloarcere a Altetei Voagtre Serenisime in Capitala sa.
www.dacoromanica.ro
326
N. lorga
MA grAbesc a-i arAta toatA partea pe care o ieau, 0, cu acest prilej, imi ingAduiu sA chem luarea aminte a sa asupra grijior i crutArii ce datoregte sAnitatil Sale. Te rog fierbinte, principe, nu lua prea mult la inimA neplAcerile i desilusiile de care d-ta ca gi mine le tot incercAm; privegte-le ca inerente situatiei
noastre # nedespArtite de sarcina de a guverna pe oameni cu toate patimile ce-i zguduie. Alteta VoastrA va gAsi in curAtia congtiintei sale gi in stAruinta ce cheltuiegte ca sA atingA nobilul scop pe care 0-1 pune innainte, motive potrivite pentru a se ridica
mai presus de aceste miserii, care sunt din nenorocire ne neinlAturat. Stiu cA Alteta VoastrA trebuie sA aiba inima rAnitA de toate desilusiile ce a incercat acuma in urmA, dar, dacA vrea sA-mi ingAduie a-i da un sfat prietenesc
i frAtesc, nu trebuie sA lase a se vedea
nimic din ele, nu trebuie sA vAdeascA amArAciunea pe care trebuie s'o resimtA, ci sA se mArgeneascA a se folosi de ceia ce imprejurArile i-au desvAluit sA aibA o pArere hotArAtA asupra oamenilor, pentru a se gti indrepta cu inoetinealA gi prudent& In situatia noastri grea # gingagA, orice zgomot, mice dare pe fatA sunt supArAtoare; trebuie evitate cu ingrijire # se cuvine a lucra aga incat sA nu se provoace. Intr un cuvAnt, draga principe, dacA ai pAcAtuit pAnA
acum prin prea mare incredere, vei prettli fArA indoialã nevoia de a nu manifesta prea math. neincredere, cAci # aceasta gi-ar avea partile rele. IndrAznesc a mA mAguli cA Alteta VoastrA nu mA va gäsi prea indrAznet i cA nu va vedea in consideratiile ce am luat asuprA-mi sA supun pretuirii sale luminate deck o nouA dovadA a interesului foarte sincer pe care-I port pentru tot ceia ce o atinge.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domnl
327
Binevoieste a primi, principe, expresia repetata a sentimentelcir celor mai iubitoare si mai devotate. LXXXVII. (1866.)
La alegerea principelui Carol, Voda-Stirbei (Weft mai mare aceste instructii:
fiului sau
Editie : Analele Academiet Romine", XXVII, p. 85 si tn cartea deosebitA, Via(a fi Domnia lid Barba $tirbei.
Trebuie deci ca oamenii cari Isi simt ceva valoare sa se alipeasca de Guvernul principelui Carol, ca de singura scandura de scapare, si sa-1 serveasca cu devotament si cu toatii credinta in viitor. Greutatile
vor fi la inceput foarte mari, dar se vor invinge printr'o munca staruitoare si bine urmata, cad principele, care poseda un fond de cinste fireasca si de mare loialitate, nu cere deck a fie ajutat in chip nobil... Cariera oricarui om politic atarna astazi numai de zelul constiincios si staruitor ce va fi desvoltat la inceputul Domniei actuale, in slujba activa a Statului, si viitorul orisicui atarna de positia ce-si va fi facut in aceste grele momente ale inceputului. LXXXVIII. 1866.)
lar scrisoarea fostului Domn al Terii-Romanesti ca-
tre noul Domn al Romaniei are acest cuprins, care nu mai cere comentarii. Editie : Ibid.
Maria Ta, Tara mea ti-a Incredintat acum scarf a eL
Un popor crud incercat vi se ofera si va iea ca
www.dacoromanica.ro
N. lorga
328
ef. Fii, Doamne, pArintele, regeneratorul lui, incepAtorul unei ere nouA. Astfel vei rAspunde increderii ce a pus-o -in Maria Ta, precum i innaltei Voastre misiuni, pe care v'o inseamnA degetul lui Dum-
nezeu.
DA voie, Maria Ta, unui veteran al causei romanesti a fi 0 el unuul dintre cei d'intAiu cari sA-Ti
i sA cheme din adancul inimii binecuvantArile Cerului asupra capului Vostru sfintit. DacA a fi mai dinar, a fi cAutat cu nerAbdare cinstea de a da cel d'intAiu exemplul devotamentului facil omagili
fatA de Maria Ta; dar fiii miei mA vor inlocui pe langa Maria Ta prin servicii pline de ravnA §i eradint& Poti sA te razimi p sentimentele lor de cinste 0 de loaialitate, care sint inerente Casei noastre. LXXXIX.
Alexandra loan I-iu Cuza. (1866.)
De la Domnul Unirii dAm aceastA scrisoare plinA de
o demnitate superioarA, cum de mult nu scrisese un Domn roman.
Editie: Mesagii i proclanzafii ale lui Cuza-Vodd, 1910, pp. 179-87.
Alteta,
Nu vA pot ascunde mirarea cu care am prirnit scrisoarea ce mi-ati adresat, atingAtoare de evenimen-
tele de la 4 (17) August trecut 1. Alteta VoastrA ati crezut sA-mi amintiti innainte de toate trimeterea unei telegrame la Ems, pe care am ' RAscoala din Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
Scrisod de Dom!
329
primit-o la Viena, adecd atunci cand ma 0 intorceam in Principatele-Unite. Oricare ar fi fost telul Altetei Voastre, pomenindu-mi
de acea depesA, eu as fi socotit cd gasese in serisoarea sa o comunicatie intimd, o preschimbare de idei ce pot primi ca trebuitoare bunelor noastre raporturi si. care trebuie sa fie inspirate -de sentimente
de franchetA 0 lealitate ce Alteta Voastrti invocati in aceastd circumstanta. Insd, Alteta, un wt._ caracter al comunicatiilor voastre a fost compromis prin publicitatea data scrisorii voastre pAnd a nu ajunge in ma-
nile mele, si acest fapt nu se poate atribui vre unei indiseretii, de vreme ce acest document, nu de mutt, s'a reprodus de Jurnalul de Constantinopol", organ oficial al Innaltei Porti. Nu pot dectit a deplora aceastd publicitate, cel putin inoportund.
Rdspund insd Altetei Voastre; 0 intarzierea rAspunsului mieu este din causa bolii de care am suferit. SA examinant, Alteta, impreunA nevoia scrisorii ce
mi-ati adresat, 0 dna prin aceastA urmare s'a
a-
juns la telul ce Innalta PoartA a putut sd-0 propuie, .adecA: a sustinea actiunea unui Guvern regulat 0 a mentinea neatinse acele principii de autoritate, al cAror respect intereseazd de o potrivA securitatea Imperiului Otoman 0 lini0ea RomAniei. Alteta Voastra ati fost unul din semnatarii actului international de la 19 August 1858; ati avut un rol considerabil 0 foarte activ in conferinta de la Paris 0 ati veghiat totdeauna cu stricteta la respectul unei
opere care, in mare parte, este a sa, 0 ale
carli stipulatii sunt, MCA indoialA, pururea presente ntemoriei
sale. Ma vAd silit a aduce aminte aici cd PrincipateleUnite, in termenll formali al Conventiei, se adminis-
www.dacoromanica.ro
330
N. lorga
treazA liber si fAra de tot amesttecul Innaltei Vorti;
si, daa augusta Curtc suzeraa are dreptul de a provoca m6surt de ordine publia in Romania, este atunci numat cAnd crdinea ar fi fost compromisA si,
al doilea, and ar fi urmat intelegere intre Innalta Poartd si Curti le garante Asa dar, pe de o parte privind lucrurlle precum ele au urmat In adevAr,
si:
examinAnd cu un ochiu serios si nepArtenitor miscarea
neinsemnatA care a avut de pretext niste mAsuri de igiend in -ar alogie cu aeelea ce au fost luate Si la Constantircpol hi venirea holerei, sA ne IntrebAm, fost-a oare ordinea publicA compromisA prin o asa
incerca:e? Iar, pe de aft& parte, nu-mi este
inctt-
nostiintat sd fi urmat vre-o injelegere internationala in aceastd chestie. Deci nu pot pricepe care sA fie causa si telul serisorii Altetei Voastre.
De si mA mir a evenimentele din 3 (15) August au putut inspira vii ingrijiri Guvernului Imperial, tot as putea-o intelege daa depesa care a fAcut cunoscute la Constantinopol actele a cativa seditiosi nu ar fi anuntat tot in acelasi timp si represiunea
desAvArsitA a acelei incercAri de desordine. Ins& ce
.nu-mi pot explica este cA ingrijirile Altetei Voas,tre nu i-au inspirat deck un blam Guvernului Mieu, precum si mAsurilor cu care s'a incheasuit linistea publicA.
Fara' indoiald, AltetA, pAtrunderea voastrA, atat de doveditA, a lost astA datA inselatA. FLA deplina cunostintA a faptelor, lipsit de informatii directe, voi v'ati rostit, nu mA indoiesc, in bund credinta, intr'un fel care ar aduce, de nu as avea cuvenita priveghere, greutAti pe care nu le-ati presupus; si scrisoarea voas-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
331'
trd ar putea, fdrA nicio indoiald, sii fie rdstAlmAcitd. de cAtre cei interesati ca o adevdrata incurajare. Inteadevdr, s'ar putea crede, dupd zisele Altetei
Voastre, ed evenlmentele din 3 (15) August au avut. o netAgAduitd importantd politica; ele nu mai sunt in ochii sdi o neinsemnatd miscare, ci o revolutie si toatA RomAnia sculatd in contra Guvernului Mieu: 0, expresle brulald a unel nemulfumirl generale. Nu se poate admite asemenea censecinti grave, din un incident local ce se produce pretutindeni, ce s'ai produs nu de mult, tot pentru asemenea neinsemndtare causA, la München, la Barcelona, ceia ce nu dovedeste nimica in contra Guvernelor din Bavaria si Spania.
Deci contestez caracterul general ce Alteta VoastrA atribuie evenimentelor din 3 (15) August. Atitudhua locuitorilor Capita lei, in ziva aceia, mArturisirile culese din toate punctele teritoriului dovedesc, din po-
trivA, cd poporul roman rdspinge cu indignare si energie orice incercare in contra institutiunilor terii. Aceste manifestdri asa de vederate vor fi primite, nu mit indoiesc, cu plAcere de Alteta Voastrd, cdci ele vor linisti ingrijdrile sale, si-i vor indeplini dorintile, aducdndu-i incredintarea cA nicio sdmdnld de defecfiune publicd nu este in spiritul inteligentelor noastre populatiuni.
Cu pdrere de rdu, dar, md vdd silit a arAta Altetei Voastre di a fost inselatd asupra caracterului si gravitatii evenimentelor din 3 (15) August, si cd ea a primit cu prea multd incredere niste amAgiri de tare. s'ar fi putut ferL La ce izvor Alteta Voastrd s'a inspirat? Nu stiu:
insa este sigur cil nu ati cerut nicio infonhatie Gu
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
332
vernului mieu, a ati fost rdu instiintat asupra principiului seditiunii si cd nu ati stiut nici cum ca acest Incident putea fi exploatat, dacA autoritatea s'ar fi ariltat slabA, de tot ce este ostil ordinii de lucruri instituite de Conventiune. Nu-mi pot tAlmAci altfel grAbirea ce Alteta Voastrd .:-ati
pus-o cand ati judecat niste evenimente pe care
nu le puteati aprecia, si ati 'aruncat, fArd o mai intinsA
cercetare, desaprobarea asupra unui Guvern pe care Innalta Poartd adesea 1-a lAudat pentru silintile, tendintile si progresele sale; cAci, dupA cum insusi ziceti,
nu cunoasteti causele.
Nu sunt dar in drept a mA mira dacA Alteta VoastrA nu ati gAsit decAt a vb. tAngui de autoritatile care au stiut a mentine ordinea publicA? A§ fi inteles mult mai usor ca Alteta VoastrA sA se
fi felicitat de un act de vigoare, ale ciruia bune consecinti Puterilc garante, si mai vArios Innalta PoartA, le pot aprecia in privirea mentinerii lini§tii generale in Orient. Alteta VoastrA nu all uitat, fArA indoiald, cA in anii din urmft solicitudinea Guvernului Imperial s'a exercitat intr'un fel cu totul opus aceluia ce s'ar pre-
supune cd voiti a urmd astAzi. De cAte ori Inns lta PoartA, pe temeri WA insemnAtate, pentru tin discurs imprudent al unora din deputatii fostelor Camere, spre pildA, nu s'a plans cA Guvernul mieu tolera zgomotoasele agitatii in foastele Camere si intrigile unor oameni supt rele influelite! i, atunci cAnd idei de neoranduiald erau veghiat propovAduite, ca un indemn la desordinea ce izbucnia a doua zi, VA mirati cA Guvernul mieu a reprimat prin putere asa de periculoase incerzAri! Trebuit-a in ziva aceia sA se lase turburAtorilor o
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
333
liberd actiune? i, presupundnd ca. Guvernul mieu sa. nu-si fi fAcut datoria sa, cine s'ar fi insArcinat a red, tabili ordinea inteadevAr atunci compromisd?
Innalta Poartd, fArd indoiald, impreund cu Pute. rile garante? Dumnezeu sa fereascA, Altetd, ca Innalta Poartd sd fie constrAnsd la aceastA necesitate, cAci atunci ar fi atrasd In niste complicatii ale cAror consecinte sant afard de orice prevedere omeneascd. Aici socot de nevoie a aminti Altetei Voastre ceia, ce am aVut pidcere a zice cdtre toti innaltii functio, nari otomani in Constantinopol asupra necesitAtii unei striinse si sincere intelegeri intre Innalta P6artA si Principatele-Unite. Vedeli totdeauna cu un ochiu mul-
/Limit, ziceam, evenimentele fi actele ce pot mdrt prosperitatea Romdniei. A ridica pe Romani, a consolida institujiile lor, a tncuraja desválirea puterii kr, a dirige aspiraffile kr, a menfinea privilegiile kr, Imunildjile kr, a face sd se respecteze drepturile kr, pentru ca i ei sd ge mai bine respecta drepturile allora, este a lucra tot alit de bine In interesul Imperiului Otoman, pe cll fn acel al Romdniei tnsefi; este a da tot de odatd Romdniei fnchezefuiri serioase pentru a sa linifte fi tnflorire, iar Imperiulul Otoman asemenea fnchez4uiri, nu mai pultn serioase,
pentru securitatea fi puterea sa. Cu Domni cdrora Innalta Poartd nu file/ toldeauna a li menaja drepturile fi dignitatea, Bucurepl fi 1(10
erau nevoiji a cduta razimul lor In influenje exteHoare ; nu este trebuing a aduce aminte care au fost
resultatele acestei politice. Dar eu, ca Domn care Infelege ca Romdnia sd se bucure deplin de drepturile de autonomie i de independenld interioard,
www.dacoromanica.ro
-334
N. lorga
dobdndite idrii din vechime (ab antiquo), drepturi recunoscute si consfinfite prin tratatul de Paris fi prin Conventie, fi care urea sà respecteze, cum am pi oclamat-o fi dovedit-o, in Mate circumstanfele, ni0e legdturi de o potriva de folositoare Imperiului Oto-
man fi Principatelor-Unite ; ca un Domn care va fi sigur de a gdsi la Constantinopol consideratia cu.venitd Terli ce el represintd, precum I acea a posifiunii sale personale, Innalla Poartd va_putea tot.deauna conta pe RomOnia, qi niciodatd vre-o pri.meklie nu i-ar vent din parlea Romandor. Aot a fost odinioard, ziceam, incd, politica tradi-
tional& a Divanului. Sd-si arunce ochil Cuvernul aducd .aminte care au Imperial in trecut, pi Jost relatide Innaltei Porfi cu Wall Domnt romdni -cart au cdutat inchezdsuirea lor in suzeranitate ; va .culege marl invOldminte din Inteleapta i pdtrunzdtoarea politic& a glorioOlor Sultani din veacurile al _X V-lea fi al XVI-lea ; va inlelege cdt era socotild de prelioasd Wand existenta Moldovei fl a Valahiei, ca State, pentruN Imperial Otoman, si pentru ce Sultan!! Baiezid I-iu, Mohammed al II-lea, Selim I-iu $i Soliman al II-lea, departe de a aldtura Principatele cu alte posesil ale lor, departe de a inndbuO o nalionalitate care ar fi putut fi la discrefia puternIcelor lor arme, au zrut, din potrivd, sO-0 facd din ele un zid de ail& rare, so respecte a lor independentd interioard fi sO intdreascd autonomia $i privilegiile poporului romdn. Si
astAzi,, voiu tinea tot acela0 limbagiu Altetei
Voastre. Situatia reciprocit a Imperiului_ Otoman O. a
Principatelor-Unite nu s'a schimbat; situatia lor con-Lund exterioard e tot aceia; interesele lor sunt tot asa de stains legate ea in trecut. Dupd socotinta mea, orice
www.dacoromanica.ro
Scrisod de Domni
335
clesordine ea ar ameninta lini§tea publica in Romania, orice primejdie care ar ameninta pAmantul sau autonomia noastrd sunt, asemenea, amenintari pentru Imperiul Otoman.
Pentru aceasta dar, nu voiu avea niciodata niertata slAbiciune de a lAsa Innaltei Porti grija de a lua, in asemenea cas, mAsurile.concertate ee Conventia ii
impune. Eu inteleg mai innalt 0 mai cu dignitate datoriile mele.
Si, pentru a vorbi cea de pe unnd data, de trista zi de 2 August, sa ne felicitAm impreund ca desordinea a fost a§a de grabnic opritA. Si mie mi-a pArut tot a§a de rAu cat §i oricAruia de asprimile ce au trebuit a se desvAli, incat, ridicandu-md cu Alteta Voastrd in sferele filosofiei, doresc 0 eu ca .puterea sa. nu devie singurul mijloc de potolire in lumea aceasta; §i, cu toate acestea, nu mA sfiesc a \TA declara cd, de cate ori un fapt se va infdti§a innaintea mea ea evenimentele de la 3 August, adecA: de cate ori uneltiri primejdioase vor pune in pericol institutiile Terii, voiu §ti a rAspunde la in-
crederea poporului roman 0 la dorintile sale, mentinand cu energie ordinea publicd; ca, de cate ori lini§tea Romaniei va fi compromisd, ori de unde ar veni
primejdia, Eu nu voiu consulta cleat datoria mea, drepturile mele 0 interesele noastre comune. Imi iubesc prea mult tara, inteleg prea mult valoaera legAturilor noastre cu Innalta Poartd_ 0. ale sale legitime preocupatii, pentru a le sacrifica vre-odatd unei ingrijiri de o responsabilitate pe care voiu §ti pururea a o primi, oricat ar putea fi ea de great Alteta VoastrA insA0 a putut mai de multe oH sa. se con-
vingA in lunga sa carierd cd ratiunea politica are
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
330
thari §i grele nevoi i ca sant momentit unde rfatorfa se impune cu strApicie spiritelor celor mai induplerate la blandeta.
SUL. Ond, Alteta, vA arat adanca mea *ere de rAu pentru un incident care sper ca nu va altera ni§te raporturi personale ce am dorit totdeauna. a mentinea. Alteta VoastrA va reveni in curand, Eu nu ma indoiesc,, la ni§te aprecieri mai potrivite asupra situatiei Principatelor-Unite; am drept dovadd innalta Sa inteligenta. §i solicitudinea de care tot lealul executor al vointilor MaiestAtii Sale Imperiale trebuie a fi insuflat pentru Romani.
Cat pentru mine, Altera, pururea m'am povAtuit si pururea mA voiu povatui, in actele mele, numai de interesele terii mele, i aceste interese sunt in ochii. miei nedespartite de acelea ale Imperiului Otoman. Vreau a vA zice cA, pAtruns de indatoririle mele, §i. ca Principe, §i ca Roman, voiu pune toate silintile. pentru a intretinea cu Innalta Poarta acele relatiuni intime de ale cAror foloase reciproce era ap de viu in-. credinlat, in anul trecut, spiritul atat de luminat al Altetei Voastre. Revie acele oare de incredere! Guvernul Innaltei Porti ma va gasr totdeauna inspi-
rat de aceleai sentimente care mi-au atras incredintAri a§a de stralucite ale bunei vointe personale a. MaiestAtii Sale Imperiale Sultanul, Augustul nostril.
Suzeran, §i ale viei sale solicitudini pentru Romania. Primiti, Alteta, incredintarea innaltei mete consideratii.
Alexandru Joan. XC. ( 1866.)
Iata
i
cea din urma declaratie publica a marelui.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni
337
Domn (16 Ianuar 1866; cu prilejul preaknarii tAspunsului la Mesagiu). Editie: Ibid., p. 202-4.
Domnule Prewdinte, Domnilor Deputati,
MultAmesc AdunArii pentru simtimintele ce-mi exprima §i o felicitez tot odatA ci ea s'a pAtruns de urgenie stabilimentelor i ynarilor lucrAri decretate in intervalul sesiunilor, in virtutea Statului,
Cu pArere de rAu, insAi rnft viid slit a aminti cA s au incercat a se discuta chestiuni ce hu sunr le cornpetinta AdunArii. Ishktiunea Rom Ana* a primit in unanimitate nbile institutiuni folositoare, care hotArAsc intr'un mod positiv drepturile i atributiunile fiecAril puteri. Ar fi irist i periculos când In vre una din a-
ceste puteri ale Statului ar urmA incercAri de incAlcare asupra atributiunilor celorlalte: cAci atunci s'ar compromite echilibrul ce Munarea, in adresa ce-mi aduce, apreciazA cu intelepciune ca cea mai trainica garantie a proprietAlii publice. In cele din urmi wdinte s'au emis idei s'atf ridicat chestiuni cu totul strAine de desbaterile de care Adunarea ere ocupatA. Constitutia noastrA are regulele
ei determinate. NimAnui nu-i este permis a se abate de la ele FActInd din exprhnarea unor dorinti obiect de discutiune, s'a uita, cA, dupA art. XII din Statut, asemenea dorinti are drept sA le formuleze comisiunea mixtA a Senatului si a Camerei, care in fiecare an incheie lucrArile parlamentare.
Irni place a crede, im*PreunA cu d-voastrA, damnilor Deputati, ca buna hitelegere, ce pururea a domnit intre Tron i arA, va domni pururea intre Tron
www.dacoromanica.ro
38
N. iorga
si Adunare. E destul sa. va aduoeti aminte cA sunteti represintantii unei stari de lucruri noua, care s'a aelamat de Romania intreagA. La discutid budgetelor aveti un camp intins pentru activitatea d-voastra: acolo controlul d-voastrA, cu
osebire, poate, si trebuie sd se exerciteze. Eu md voiu bucura vazandu-va cA cercetati cu cea mai mare ingrijire anevointile si inchipuirile terii si CA controlati cu cea mai scrupuloasA luare aminte intrebuintarea banilor publici. t'e acest temeiu voiu fi pururea cu d-voastra, primind cu recunostintA luminile ce yeti impartasi Guvernului mieu, si ma voiu simti prea fericit dacA, cu coneursut ce-mi promite Adunarea, voiu putea ridiea starea finantelor noastre si. inchizaslui prospe-
ritatel iubitei noastre patrii.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL. SCRISORI DE BOIERI CAteva consideratii asupra boierimii noastre Albul Vornicul .
.
Dragomir Manea
.
CrAciun PArcAlabul
.
Pagina. .
.
, ,
.
.
.
.
12 13 14 15 16 17 18 19 20
.
21
.
lipgu Vornicul, Vlad Vornicul i Cazan Visfierul . . . Cazan Vistierul i Staico Comisul . Boierii BrAilei . Tricpliciu Vornicul Staico LogofAtul
..
.
. . .
3 11
.
.
.
Alexie, pArcAlab de Cetatea-de-BaltA . V1 Mica de Vad Anastasie i boierii Drac§in Mafia§ Vistierul . . Mogo§ SpAtarul . . . Huru Vornicul . Boierii lui Alexandru-VodA Cornea . Varfic Vornicul .
.
i Tomp .
Andrei Hatmanul OrA§ Hatmanul Ureche Vornicul
.
.
.
Jurj Pogan . . . Boierii din partidul lui Petru Schiopul Gheorghe Hatmanul . Stefan LogofAtul . Stefan RAzvan . . . . . Vornicul din Câmpulungul Moldovei . , . . Luca Stroici . Bactea. GrAdi§teanu l lani Comisul
Arma§ul Sava . . . . Boierii munteni din partidul polon
.
23 24 25 28 29 30 30 32 33 35
36
,
37 38
39 39 40 40 43
Banui Mihalcea
www.dacoromanica.ro
342 Pagina.
LogofAtul Teodosie . Leca Aga . .
Gheorghe Pitarul Udrea Hatmanul Cocrisel
.
.
.
. .....
Boierii din Partldul lui Radu-VodA erban . Un boierinas muntean . . Teodor lanovicl . PAtrasco Ciogolea . . Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu Hancea Vornicul . . lenachi CAmArasul . Dragomir Vornicul .
47 47
.
. .
. .
.
.
. . .
.
.
. .
,
.
Postelnicul Mihai BAjescu . -. Boierii munteni partisani ai ImpAratului Serban VlAdescu . DrAghici SpAtarul . . . . Constantin Cantacuzino Stolnicul Nicolae Costin . .
.
66
.
.
,
.
67 67 68 69 71
. .
.
.
77 78
.
81
.
32 84
i
,
85 86 87 8,i 89
.
92 94 95 97
.
98
.
www.dacoromanica.ro
72 74 75
.
.
,
61
.
Un curtean din Moldova . . , Boierii lui Gheorghe-VodA Stefan . Constantin Cantacuzino Postelnicul. Boierii lui Constantin-VodA Basarab . . . . Dabija Vornicul . . . . CAlArasii rasculati impotriva lul Constantin-VodA Basarab Radu Comisul . . . , . . . Gheorghe Banul BAleanul si alti pribegi munteni . . Mihai si Serban Cantacuzino . . . Mihal Cantacuzino Lupu Costachi . . loan Boldescu . Than HAbAsescul , .
51
53 58 59 60
,
.
.
.
.
48 49
62 63 65 65
.
...
Mir= Costin . . Ilie Motoc si Savin Zmucila
. .
.
,
. Socol Clucerul . Ciogolea Serdarul . . Gheorghe $tefan LogofAtul si *tefan Ciogolea Un* fecior de hotnog . . Lupu PrAjescu . .
V asile PrAjescu
45 46
.
348 Pagina.
Costandachi Clucerul Constantin $tirbei Ilie AbAza.
gg 100
.
.
1.02
Toader Costachi Nicolae Roset lordachi Cantacuzino Barbu VAcArescu
1113
105 107 108 109
.
.
lenachi Cantacuzino
Stan Jianu
.
111
.
Gherasim Cantacuzino Barbu Stirbei . . Iordachi Roset Roznovanu Iordachi DrAghici . Costachi COnachi . Teodor Bal§ LogofAtul
114 116 118 120 124 125
.
.. .
ADAUS
(Scrisori noul §i lAmuriti.) Bartlovschi PAharnicul
131
Dima Portarul . . . . Boierii munteni din partidul polon
Lupu Main
132 131
. .
,.
138
.
139 140 146
. . . . Iona§co Rotompan . Boierii tnunteni din partidul lui Leon-VodA
Note la scrisori SCRISOR1 DE DOMNI
Prefat a : Ceva dcspre datina 1;oliticA romaneascA Alexandru-Aldea
.
VlacI Dracul Vladislav .
.
.
160 162 163 . 170 . 178
. .
Vlad Tepe§ . Stefan-cel-Mare Radu-cgl-Mare
.
.
.
.
..
Mihnea-cel-RAu
Bogdan Orbul .
179
.
Vlad-Vo'25. (V1Adut) .
.
.
Basarab al IV-lea Neagoe
.
Stefan-cel-TânAr (StefAnitA)
.
180
.
www.dacoromanica.ro
151 157
.
.
181
182 186
344 Paging.
Petru Rarg
.
.
Radu de la Afumati JIia
Ram
.
190 205 . 206 . 208 .
.
.
.
.
.
PAtraFu-VodA cel Bun . Alexandru-VodA LApuipeanu loan-VodA Despot . Bogdan LApgneanu loan-VodA cel ,Cumplit . Petru Cercel . . Petru Schiopul
214 217 218 219
. .
221 224
. 226 . 227 . 259 . 261 . 266 . 268 269 . 270 . 274 . 275 . 280 . 284 . 286 . 287 . 290 . 300 . 303 304 . 305
. Mihai Viteazul . leremia Movilá . Radu-VodA Serban , Constantin-VodA MovilA . Alexandru Ilia Miron-VodA Barnovschl . . Vasile-VodA (Lupu) . Mateiu-VodA Basarab . Constantin Basarab (CArnul) Gheorghe Stefan, . Mihnea a 111-lea . . . . Grigore-VodA Ghica Constantin-VodA BrAncoveanu . DImitrie Cantemir . . Antioh Cantemir Nicolae Mavrocordat
Stefan Cantacuzino . . . loan Mavrocordat . Constantin Mavrocordit . loan Teodor Callimachl . Grigore Alexandru-Vode Ghica loan Sandu Sturdza . Mlhai Sturza .
3C6.
,
.
. .
.
www.dacoromanica.ro
.
307 310
.
311 317
.
.
. . Barbu Stirbei . Alexandru loan I-iu Cuza
211
.
. . Aron-VodA Stefan-VodA (RAzvan)
Alexandru-VodA Ghica Gheorghe Bibescu, . Grigore Ghica .
.
.
.
319
.
321
.
324 325 3g8
.
V
Pretul: 4 5 Lei.
-
www.dacoromanica.ro
