Scarlett Weinstein-Loison
Sinitateaincepe din intestrn Caaze, consecinfe qi tratamente
naturiste pentru boli intestinale, la toate vflrstele Traducerea: Diana Morirasu
EDITURA LIDER INTERNATIONAL, 2016
CUPRINS Cuv6nt
inainte...
....................7
CAPITOLUL 1: Si in{elegem sistemul intestinal pentru a alege tratamentul adecvat...........13
* *
Rolurile florei qi ale mucoasei intestinale.......19 90% din absorblia nutrienlilor se produce la nivelul intestinului sublire.. ..............24 * Organizarea internd a intestinelor este minunat constituitd............. ..................26
CAPITOLUL 2: Afecfiunile intestinale: etapele Ior
pini
la maladiile secundare.......................28
*Afecliunile
mucoasei: poroz itatea intestinala............. *Porozitatea mucoasei intestinale, punctul de plecare al ....30 *Urmdto ar ea etwd este afecliunea hepaticS. . .. .. 3 3 *Dup 6 epuizar e a hep ati c d urmeazd, ri sp 0ndire a toxicd sau infecfioasd.............-:J....... .....34
maladiilor..........
CAPITOLUL 3: Intoleranfele alimentare, maladiile autoimuneo sindroamele de malab sorbfie qi intoxica{iile severe.............,....43
*
Terapia naturistd va acliona pe mai multe
planuri.... ..........47 * Intoleranlala gluten..... .....49 * Intoleranlala lapte de vacd... .........".57 * Intoleran\ala alcool........i........... .....60 * Intoleranlala diverse tipuri de boabe..............60
4
*
Intoleranlele pot interesa cele mai obiqnuite Intoleranfele cu reaclii
a1imente................. tardive....
*
.....61 .........62
CAPITOLUL 4: Demersurile terapeuticein caz de reacfie autoimuni......................oo............... ..,...64
CAPITOLUL 5: Bolile intestinului ;i consecinfele lor asupra stirii generaIe............... ......66
......66 * Constipa\ia....... * Diareea.............. ..........75 * Balon[rile qi gazele..... * Colonul iritabil... ....77 * Rectocolita........ .....78 * Boala Crohn..... ......81 ......84 * Diverticulii....... ......86 * Polipii * Cancerele intestinale........ .....88 * Parazitozele intestinale.............. ...........92 * Micozele sau candidozele............ .........98
CAPITOLUL 6: Maladii consecutive
tulburIrilor intestinale.......r...................o........... L 06 CAPITOLUL 7: Factori care pot determina
tulburiri
*
intgstinale..................................,.........113 Cauzele afectdrii intestinale la copii................ 1 I 3 a ... Ingrijirea intestinului in timpul sarcinii... ...II4 Nagterea qi aldptarea -,,Generafiile ........116
biberonului"..........
5
Laptele matern, element major al structurdrii mucoasei digestive a bebeluquldi......... .......117 Alimentalia bebeluqului trebuie si fie adecv atd maturitdlii lui digestive. . . .. . . . . . .......120 Administrarea de antibiotice qi
*
intestinul..............
......I23 Autismul qi intestinul copilului mic....... .....I23 Copiii qi alimenta!ia......... .............125 Factorii neuropsihici ai tulburdrilor
adult... ................126 Stresul.... ...........:... .........126 C0teva tehnici de relaxare ............129
intestinale la
*
Factorii alimentari, intre raliune qi pldcere........131
* * * * *
Carenla de ."........138 O alimentalie adaptatd nevoilor vitale.. .......14I Exemple de ........I47 Principiile dietetice corecte.............. ..151 Medicamentele qi deregldrile intestinate........... 1 53 Sedentarismul, factor de blocaj digestiv............ 1 55 Stdrile de invalid itate fizicd - paralizia............. 1 5 5 Sistemul digestiv qi imbitrdnirea...................... 1 5 8 Factori cafe pot incetini procesul de .........159
fibre...
meniu-tip.,........
imbdtrdnire............
CAPITOI-UL 8: Terapiile naturiste ale intgstinuIui.....o................o.................o.o..,.... ....164 ..165 Laptele de iapd gi laptele de mdgirild........... ....167 ..170 Omega ................173
* ZeruL. * * Probioticele....... 3............. * * Aloe vera........
.....174
6
* * * * * * * * * * * * * *
Ficus
carica......
....175
Afinul............................................. 17\
noini1a.............. Sundtoarea......... Antifermentativele...........
...177 ..177 ...178 Complexele enzimatice.............. ........179 ...180 ....181 Uleiurile Extractul de seminle de grepfrut.............. .........182 ...182 Plante pentru restabilirea funcliei hepatice.......183 ....185 .........186 Turmericul Lapacho (Copacul vie!ii)....
Propolisul......... esen!ia1e............
Po1enu1..............
Alcoxiglicerolii. (gofranul)
CAPITOLUL 9: Conclu aii..............o..................,187
GtosAR.......o..o....o...o.o..o.o...
..189
NOTIUNI GENERALE DESPRE INTESTrN.........................o..,..o......... ..206 .....206 Intestinul .....209 Intestinul
* *
sub!ire............. gros..
MULTUMrRI..... R-EFERTNTE
BIBLIOGRAFTCE
.......215
13
CAPITOLULI Sd fnlelegem sistemul intestinal pentru a alege tratamentul adecvat
e scara tulburdrilor intestinale, evolu{ia spre patologiile cele mai grave reprezintd cea mai dificild parte a acestei lucr6ri. Nu e uqor sd ili dai seama despre ce este vorba, aqa cd ii felicit dinainte pe cititori pentru perseverenla lor; dar sd nu uitdm ci este vorba despre o cale necesard pentru a infelege mecanismele care ne protejeazd viata. Cdci, odatd ce am descoperit cauzele, am g[sit qi cheile. De la gur[ qi pindla anus, tot aparatul digestiv este populat cu o flord microbiandmai mult sau mai pulin abundentd, care are rolul de a contribui la digestie, la asimilarea alimentelor qi la eliminarea resturilor.
l4
Afecliunile intestinului provin fie dintr-un dezechilibru la nivelul florei, fie din inflamalii, deformiri sau leziuni ale mucoasei. Adeseori, problemele incep cu o insuficien!5 de bacterii bune la nivelul florei qi o proliferare abacteriilor patogene (care stau la originea'bolilor), cele patogene luOnd locul bacteriilor bune. Aceastd situalie duce la constipfiie, diarei sau gaze deranjante. Cdnd aceastd stare se prelungeqte, mucoasa este alteratd, ea se inflameazd, se deformeaz[, qi apar diverticulii, un fel de hernii; joncfiunile* sau porlile de pitrundere a nutrienfilor, situate la nivelul mucoasei intestinale, se dilatd qi se instaleazd porozitatea intestinald; atunci mucoasa nu mai este capabil[ sd joace rolul de fiItru, iar toxinele, agenlii patogeni, precum qi moleculele alimentare mari se vor insinua in sdnge sau in limfr. in fata acestor molecule inaeliraUite qi cu ,.op.rf d, a le controla, organismul nostru secretd anticorpi in cantitate mare. Aceastd situalie va genera strategii de respingere, o respingere rapidd in caztil alergiilor qi o respingere mai insidioasd in cazul bolilor autoimune. in paralel cu diferitele tulburdri, se regiseqte qi intoxicalia sanguind. Ficatul, din ce in ce mai
* Toli termenii marcali cu acest semn sunt explicali tn glosarul aflat la
ffir;itul cdrlii.
15
pulin capabil s5 fac[ trierea, in scurt timp este copleqit de abundenla de toxine qi va da toate semnele de oboseald, permildnd trecerea in sdnge a unui numdr tot mai mare de deqeuri metabolice. AEadar, lesuturile noastre vor fi hr6nite de un sdnge poluat. in funclie de organele la nivelul cdrora se vor concentra elementele toxice, vom asista Ia ceea ce eu numesc o artrozd" toxic[, aceasta reprezentdnd peste 80Yo dintre toate
arftozele globale; dar se intdlnesc qi diverse dermatoze (acnee, eczemd,, psoriazis), tulbur[ri pulmonare, cerebrale etc. Acesta este intregul proces patologic din care decurg diferitele boli, cu cauzele lor particulare, qi care fac obiectul acestei lucrdri. Pentru o mai bund inlelegere a cauzelor qi efectelor acestora, se cuvine sd stabilim exact care sunt multiplele roluri ale florei qi ale mucoasei intestinale.
i
{::1
',t* "fa
't ilii ri:
.*'
g fi rA,;
'8 i€: ti
17
Conform desenului aldturat, digestia constd in transformarea alimentelor in nutrienli, elemente infinit dc mici qi asimilabile, prin procedee chimice qi mecanice.
l. in gurd tncepe transformarea
alimentelor, prin ntasticalie;i salivare. Enzima numitd amilazd, cqre se sccretd qcum, declan;eazd digestia glucidelor.
Existd doud condilii favorizante ale salivdrii ;i prutducliei de enzime: un apetit real care provine din slomac ;i atraclia, prin vdz ;i miros, fald defelurile de mu,ncare pregdtite cu gust. 2. Dupd deglutilie, in esofag, bolul alimentar este tttndus prin mi;cdri succesive cdtre stomac. 3. in stomac intervin sucurile gastrice;i numeroase rnzime, precum pepsina, care este capabild sd digere proteinele. Prin malaxdri succesive, bolul alimentar t,sle transformat in pastd: chimul. 4. Ficatul este centrala prin care este epurat sdngt'le; el trebuie sd elimine deSeurile, din care o parte lrcce in bild. 5. Vezica biliard angreneazd bila, apoi o trimite tn Ittoden prin canalul coledoc, pentru a contribui la degradarea grdsimilor 6. Pancreasul joacd rolul-cheie fn digestie, elfiind matvle producdtor de enzime: proteaza (digestia proteineIrtr), lipaza (digestia lipidelor) ;i amilazele pancreatice (digestia glucidelor). El produce ;i bicarbonat de sodiu pentru a neutraliza aciditqtea stomacului. 7. Intestinul subyire asigurd 9A% din absorbyia nulrienlilor. Nwmeroasele vilozitdli cu care este tapetat tvprezintd o tntindere de 350 m2, .adicd o suprafa\d
l8
considerabild de intoxica{ie in caz de porozit intestinqld. in virtutea celor I2 contraclii pe min c,himul progreseazd spre colon.
8. Colonul trebuie sd asigure descompult€l€r alimentelor nedigerate in fazele anterioare. i;
principal bacteriile sunt cele care asigurd qceastdfqzd finald a digestiei; totu;i, o enzimd anume, celulazi, are sarcina de a digera fibrele ;i reziduurile. prezenla ei intr-o cantitate prea redusd provoacd numeroase gazel ;i balondri. Cdnd colonul este perturbat de aiest puseurifermentative, lafel este ;i intestinul subtrire. 9. Rectul concentreazd reziduurile deshidratate qle digestiei dispuse pe perelii receptorilof care trimi influxuri nervoase cdtre mdduva spindrii; qceasta, la rdndul ei, trimite influxuri nervoase colonului, Si anusului prin parasimpatic. Aceqstd ultimd intervenlie permite expulzarea prin anus a acest reziduuri, gralie unui sfincter extern voluntar.
t9
Rolurile florei si ale mucoasei intestiirale
-
Producfia de enzime* qi de metaboli{i*
(celule-satelit incdrcate cu enzime, care se desprind de mucoasa intestinald pentru a rdspdndi prelioasele enzime in interiorul bolului alimentar). Aceastd funclie capitald va permite fragmentarea alimentelor in molecule infinit de mici, nutrienlii. Aceqtia, gratie dimensiunilor lor extrem de mici, vor putea trece prin bariera intestinald,, in vreme ce moleculele alimentare mai mari vor fi evacuate prin scaune. Doar nutrienlii vor fi filtrali prin mucoasa intestinald pentru a ajunge, pe calea sdngelui gi a limfei, si construiasci qi sa intrelind diferitele noastre fesuturi. - Cu cele 100.000 de miliarde de bacterii ale sale care se impart in 400 de specii diferite, flora
buni impiedici instalarea bacteriilor patogene, a virusurilor, a micozelor* sau parazi{ilor. Natura are oroare de vid. E o aserliune care se verificd mai ales in domeniul intestinal: cu cdt aceastd regiune este mai ocupatd de bacterii ,,bune", cu atdt mai mic este riscul de a se instala aici agenli patogeni. - Gra{ie florei intestinale Ei a celor 2 kg de bacterii bune, mucoasa intestinalS este rnenlinutd
