ROMANUL ADOLESCENTULUI MIOP
„Romanul adolescentului miop” este un jurnal deghizat, autorul mimând că aceste notaţii sunt doar materia primă, ce urmează ulterior a fi prelucrată. Intenţionat însă transformarea nu a avut loc. ircea !liade ne prezintă astfel prima formă a concepţiei sale despre autenticitate, pusă în practică ulterior în eseurile sale "i în perfecţiontaa aitre#. $iaţa de licean nu constituise până în %&'()%&'* cadrul nici unei cărţi din literature română. +cris de un adolescent, primul roman al lui ircea !liade folose"te procedee ale prozei moderne "i se cite"te cu un deoseit interes. -uten -u tentic ticita itate teaa ne întâm întâmpi pină nă la tot pa pasu sul, l, încep începân ândd cu prim primul ul capi capitol tol intitulat /reuie să scriu un roman”, unde cu ostentaţie declară că nu are nevoie de inspiraţie, "i va prezenta prezenta propria)i viaţă cu crizele adolescenţei, adolescenţei, cu colegii de "coală. -l doilea capitol se intitulează ”Gloria lui Robert ”, ”, personaj care îl cite"te pe 01-nnunzio, italianul „cu cărţi frumoase "i femei frumoase în amintiri”. Roert este adolescentul care vrea să devină faimos "i îi cite"te pe 2alzac, Isen "i $ictor !ftimiu. !ste în fond un personaj care î"i schimă în mod delierat mă"tile, omul care joacă mai multe roluri, incluisiv de personaj care nu este ridicol, apropiindu)se în cele din urmă chiar de manifestările unei personalităţi schizofrenice, ajungând „să se creadă altul” 3ra de muzică, focalizată de autor în capitolul următor, „ Juranal de clasă” este este plină plină de av avata ataru ruril rilee ne nesu supu pune nerii rii vâ vârs rstel telor or tiner tinere. e. 4rof 4rofes esor orul ul de muzică pulicase o romanţă, denumită „5rinul”, "i voia să)"i recupereze anii pentru tipar, de aceea cerea elevilor să)i cumpere ro"ura. Insă întreaga operaţiune se transformă într)un imens hohot de râs, perntru că aritonii clasei încep să vocifereze la cererea profesorului. 6n personaj grotesc care apare în acest capitol su denumirea de 7osil , este un evreu "chiop care "tie ine chimie "i copiază la teze. 5olea este un personaj funamulesc care îi trage o palmă lui 7osil, iar acesta îl reclamă pedagogului, care îl pedepse"te pentru că a tulurat ora. 6n alt caz simptomatic este cel al lui 7ănică, elevul terorizat de chimie, care care cite cite"t "tee de %8 %8)% )%** ori ori fiec fiecar aree lecţ lecţie ie "i nu înţe înţele lege ge nimi nimic, c, fiin fiindd po poat atee e9po e9 pone nent ntul ul semn semnifi ifica cativ tiv al un unui ui învă învăţăm ţămân ântt scol scolas astic tic,, a aza zatt pe teroa teroare re "i oiectivele unei învăţări e9celând prin rigiditate. 5apitolul ” Intre Don Juani” prezintă doi dand# de 2ucure"ti, aceea"i dintotdeauna, schimându)"i doar îmrăcămintea "i comportamentul în funcţie de epocă. 0iscuţia se desfă"oară în jurul unor teme din lumea "colărească:geniile
sunt nefericite, elevii urmăresc fetele "i doamnele pe ulevard, +#lvia e o fată considerată de autor „vulgară”. /otul se petrece în atmosfera englezească a domnilor care fumează ţigări selecte. Roert vore"te despre posiilitatea voluptoasă de a se plima cu o femeie în jurul platanilor, de a o ţine de raţ, de a se simţi împreună în al noulea cer, în timp ce 0inu poveste"te o întâmplare enigmatică, în care ca într)un vis, era răpit de pe o stradă de o servitoare "i dus la alcovul unei tinere dornice să)l cunoască. 5apitolul „Corigenţa” descrie o e9perienţă e9tremă a autorului: rămâne corigent la germană, din cauza unui profesor cu o privire îngrozitoare, care îl face să uite lecţia într)o clipită. !ste cuprins de disperare "i se gânde"te chiar la sinucidere. 3 altă corigenţă apare la matematică .;a fel ca în toate timpurile, învăţătura provoacă o stare de inconfort e9istenţial, durerei groaznice de cap, un stres imens accentuat de mecanicismul învăţământului acelei vremi. +copul corigenţei pentru profesor era acela ca elevul să se pregătească mai ine, să cunoască mai ine detaliile acelui oiect sutil. +oarele de noiemrie trist în această perioada a anului, marchează parcă lipsa de vitalitate a personajelor dintr)un ora" cu o mitologie încă nedescoperită. $iaţa liceului se scurge cu e9actitatea unui ceas elveţian, găsindu)"i măsurătoare în repetiţiile pentru spectacolul ”6n liceu model”. 6nul din cuplete este dedicat elevului olnav de gălinare din cauza chimiei, lucru real, devenit comic tocmai prin coincidenţa dintre culoarea olnavului "i specificul multor sustanţe ale acelui oiect de studiu. 6nii elevi sunt mai e9pansivi, alţii mai timizi, după cum este firea fiecăruia. /oate aceste impresii sunt culese de scriitor de la fereastra mansardei prin care se profilează lumina unui nou început. 5apitolul „ Drumul către mine însumi” al romanului încearcă să prezinte stările suflete"ti specifice adolecenţei, analizându cu liciditate zuciumul "i nelini"tile cererale precum "i curiozitatea ajunsă repede entuziasm pentru prolemele sociale. -utorul notează amănunţit reacţiile "i incertitudinile dezvăluind contradicţiile fiecăriu adolescent, dar întrezărim aici "i începuturile viitoarei personalităţi cu o fermă disciplină în muncă, adormind târziu în noapte, fericit unerori că "i)a învins propriile)i slăiciuni. „ Incipit vita nova” ar treui citit paralel cu amintirile. 4asiunea de latină i) a fost insuflată de eruditul său profesor
0espre cartea lui >iovani 4apini „6n om +fâr"it „ aflăm în capitolul Papini, eu i lumea, carte care i)a provocat scriitorului o mare dezamăgire pentru că scriitorul italian i)a luat iniţiativa scriind ceea ce ar fi vrut al să scrie, dar "i pentru că l)a descris a"a cum este. Intenţia de identificare cu 4apini este totală, adolescentul vrea să)"i formeze însă o altă personalitate, hotărâre de schimare, care pare irevocailă:”In curând voi fi altul. $oi arăta celorlaţi că fluviul sufletului meu se poate revărsa "i în altă matcă. $oi rodi pretudindeni roade noi”. ;upta se duce în sufletul autorului, pentru crearea unei personalităţi diferite, pentru a descoperi noi rădăcini acolo unde ele nu sunt. ?urnalul se întinde pe durata unui an întreg:un an lung, plin de reflecţiile unui adolescent care trăie"te e9perimentele cele mai izare. 4rietenii se îndepărtrază treptat:”-m fost atât de singur în ultimile luni, încât mă socoteam aproape fără prieteni”. Revederea cu ei stă su semnul unui un rămas:”4a"ii mei mă înstrăinau de prieteni, "i pa"ii lor mă depărtau”. 3 retrospectivă a vieţii sale la vârsta de optisprezece ani o face autorul în capitolul „ !ă clatină "ânturile”. #$acaleaureatul ” înfăţi"ează partea finală a epocii de "colaritate@ adolescentul care citise atât de mult se simte ofensat de atitudinea indiferentă a profesorilor, care îl desconsideră, îi dau note mici. !levul este singur în faţa profesorului „+unt aproape trecut. Ai nu simt nici o ucurie, "i asta mă doare: mult, mult”. 5apitolul „ %inal ” consfinţe"te sfâr"itul perioadei de liceu:”i)am citit numele pe listă, cu ochi tuluri”. 4e autor îl întristau clasele în care nu va mai zări nici o faţă cunoscută iar „ideea de sfâr"it de epocă” i se părea „cutremurătoare”. +cris de un adolescent, primul roman al lui ircea !liade folose"te procedee ale prozei moderne "i se cite"te cu un interes deoseit, autorul voind astel ca fiecare adolescent să se regăsească în scrierea lui, de aceea autorul l)a numit „Romanul adolescentului miop”, chiar dacă conţine pasaje întregi din jurnalul adolescentului !liade.
