VRAJITORUL MERLIN
< . • . )
Ci ia iatta ca, ne s p pu une povestea ea,, era pe lumea lumea as astta 0 f eci cio oar a ca car r e nu mai avea avea nic nicii tata ta,, nic icii mama; d ar avea un du duho hovn vnic ic ~i d a cre rezare zare tu tutturo ror r povete povetelor ace ces stu tuii in inte tell lep le pt: d e ace ceea ea mer gea pe d rumul rumul ee eell bun. T otu tu~ ~i, pe ea o ale les se Vr asmasul. Ne N ecur atu atul trimls lse e la ea 0 b batri atrin na ca car r e as asc culta totdea eau una d e poru run ncile lui. - Ce jale sa te gind e~ti di ni nim meni nu,i face vr eo bu bucu curi rie e tru tr u p pu ulu luii dumit ita ale at atiit d e fru frumos de la na~ter e, e, ii spuse spuse ea f eci ecioare reii. Ah, d ela elai ~ti ce plac ace er e simti tim m dnd ne im p pr r e, e, unam cu iu iub biti tiii nostr i! Chiar d e,ar f i.i. sa sa nu nu tr aim d ed ed t cu un co cod d r ru de pi piin ine, e, tot am f i i. mai mul multu tum mite d edt du dum mnea eata ta cu tot tot au auru rull din lume. E vr vr ednid i de pl pllns f emei eia a car e nu cunoas cuno aste te barb rba atul! Ond ~e innopt innopta a ~i se duse sa se cu cuIIce ce,, f ecio ecioa ar ea i~i privi trupul - care era d e to toa ata frumuse frumusettea - ~i se gindi ca ba b atrina avea ea,, poate, dr e p pttate. Dar a do doua zi ii poves esti ti totul tot ul du duho hovn vnicu icului lui,, care ii ar ata ca ca V V r a~m a~ma~ul ii d a tirco ircoa ale. «Ai gri rijja mai ale les s sa sa nu nu te min inii ii ~i sa sa''ti pierzi cu cum mpatu tull, ii sp spu use el el,, in inc chin ina alte dnd te sco scoli li ~i d nd te cu cuIIci ~i vez ezii sa ai m.er eu lu lum min ina, a, noa p pte tea a, in camera in car are e dormi, cac acii dia iav volu lull nu vin ine e cu draga inima inima acolo unde este lumina. » Ond Nec ecur ur atu tull af la la po pov vet ete ele pe care i Ie d ii iid d ea f eci cio oarei du duho hov vnicu cull ei, ii fu gr ozav de teama sa 11.10 piard a ~i se tot gi gind nd ea mere reu u cu cum m ar pu puttea s,o cu cuc cer eas easca ca.. Fata Fa ta ac ace easta av avea ea 0 so sora ra mai mica dedt ea, car e apucas apucase e pe p e ca caii gre re~ ~it ite e ~i i~i f ace cea a men endr dr ele cu bar bar ba b atii. tntr 'o simba simb ata sear a, fe fec cio ioa ara 0 vazu intr ind ind pe d estr tra a b ba alata
aceasta in loc locuin uintta ei, in inso sottit ita a de 0 cea eatta de baieti ti;; se supara fo foe e ~i vr u S'O d ea ea pe u~a af ar a, a, dar sora sora ei ma mai midi ii r iis p pu unse ca se ved ved ea d t d e colo ca du duho hovn vnicul icul ei 0 iu iub bea nebune~ nebun e~te te ~i ca, d eal ealtf el, cas asa a er a deopotriva deopotriva ~i a surori suroriii mai mar i ~i a sur or ii ii mai mic icii ~i ca nu va ie~i nici in ruptu ruptull cap apu ulu luii. Cind au auzi zi as asemen emenea ea cuv cuvint inte, e, fec fecio ioa ar a 0 a p pu uca pe p e so sora ra ei d e umed ca S'O d ea ea pe u~a af ara, dar dar pu pu~ ~lamalele o batur a cr incen. Cind iz b bu uti sa sa scape scape din miin inil ile e lor , se asc scu unse in cam:e :er r a ei ~i in inc ce p pu u sa plinga din din to toa ata in inim ima pe p e in inttuuer eriic. Atu tun nci ci,, Vr a~m a~ma~ a~u ul Ii a ad duse amiut iute e de moa moartea tatalu luii ~i a mamei, a~ a~a a ind indt fu d e, e,a a bin ine ele lea a cu cupd pd nsa d e dispe disp er ar e ~i a ado dorm rmii pina la urma d e su sup para rar r e in patu tull ei, f ad lu lum mina. Diavolul vaz azu u as astf tf el ca f ata ata uit ita ase toate pove, pove, tele duhovnic duhovnicului ~i ii paru tar e bine. Lua fo for r ma de barbat ~i, pe pe dnd fata motaia ia;; se a p pro rop pie de ea ~i 0 cunoscu tr upe~ e~tte. Ond se tre rez zi, se in inc chin ina a spunin spunind : « Sfint Sfinta a Maic ica a,Pr ecisH cisH" "i, ce mi s, s,a a int intiimplat! » A Apo poii se scul scula, dar dar nu vazu vazu pe nimen nimenii ~i isi gas asii usa in inc cuiata as asa a cu cum m 0 lasa sase se:: si as astf el afla fat fata a ca diavolu lull i ~ i b ba atus tuse e joe joe'' d e ea. ' Atu tun nci se du duse sa,i po poves veste teasca asca du duho hovn vniculu iculuii cum ajunses ajunsese e de ocar a. a. Mai Mai int intii ii,, duhov duhovnic icu ul nu voi S'O cr cre ead a, a, spunind ca er a lu luc cru d e mirar e si ca nieiodata 0 feeio feeioa ara nu si,a pie p ierd rd ut fetia fara fara sa ~t ~tie ie ~u ~u ci cine ne.. Dar ea pll plln nse ~i to tott pl pli~ i~se se atit de mult in ind dt duhovnic icu ul aj aju unse sa cread a ea spu spunea nea adev eva aru rull; atu tun nci ii d adU' dr drep eptt poeai oeain nta, sa nu mai manin ince ce vin ine er ea ea d ed ed t 0 sin sing gur a d ata pe pe zi ~i sa se fe fer r easc sca a to tott< deauna deaun a de d esf sfri riu u, in af afar ar ii de de eel eare vin ine e in ti tim mpul ~ somnu nulu lui, i, de care care nimen nimenii nu se se po poat ate e fe fed d. ~i ea Ii Ii f agadui agadui.. A~a ind indt dia iav volu lull in inttelese ca 0 pierdu pierdus se ~i fu fu nesp spu us d e min iniiat.
< . • . )
Ci ia iatta ca, ne s p pu une povestea ea,, era pe lumea lumea as astta 0 f eci cio oar a ca car r e nu mai avea avea nic nicii tata ta,, nic icii mama; d ar avea un du duho hovn vnic ic ~i d a cre rezare zare tu tutturo ror r povete povetelor ace ces stu tuii in inte tell lep le pt: d e ace ceea ea mer gea pe d rumul rumul ee eell bun. T otu tu~ ~i, pe ea o ale les se Vr asmasul. Ne N ecur atu atul trimls lse e la ea 0 b batri atrin na ca car r e as asc culta totdea eau una d e poru run ncile lui. - Ce jale sa te gind e~ti di ni nim meni nu,i face vr eo bu bucu curi rie e tru tr u p pu ulu luii dumit ita ale at atiit d e fru frumos de la na~ter e, e, ii spuse spuse ea f eci ecioare reii. Ah, d ela elai ~ti ce plac ace er e simti tim m dnd ne im p pr r e, e, unam cu iu iub biti tiii nostr i! Chiar d e,ar f i.i. sa sa nu nu tr aim d ed ed t cu un co cod d r ru de pi piin ine, e, tot am f i i. mai mul multu tum mite d edt du dum mnea eata ta cu tot tot au auru rull din lume. E vr vr ednid i de pl pllns f emei eia a car e nu cunoas cuno aste te barb rba atul! Ond ~e innopt innopta a ~i se duse sa se cu cuIIce ce,, f ecio ecioa ar ea i~i privi trupul - care era d e to toa ata frumuse frumusettea - ~i se gindi ca ba b atrina avea ea,, poate, dr e p pttate. Dar a do doua zi ii poves esti ti totul tot ul du duho hovn vnicu icului lui,, care ii ar ata ca ca V V r a~m a~ma~ul ii d a tirco ircoa ale. «Ai gri rijja mai ale les s sa sa nu nu te min inii ii ~i sa sa''ti pierzi cu cum mpatu tull, ii sp spu use el el,, in inc chin ina alte dnd te sco scoli li ~i d nd te cu cuIIci ~i vez ezii sa ai m.er eu lu lum min ina, a, noa p pte tea a, in camera in car are e dormi, cac acii dia iav volu lull nu vin ine e cu draga inima inima acolo unde este lumina. » Ond Nec ecur ur atu tull af la la po pov vet ete ele pe care i Ie d ii iid d ea f eci cio oarei du duho hov vnicu cull ei, ii fu gr ozav de teama sa 11.10 piard a ~i se tot gi gind nd ea mere reu u cu cum m ar pu puttea s,o cu cuc cer eas easca ca.. Fata Fa ta ac ace easta av avea ea 0 so sora ra mai mica dedt ea, car e apucas apucase e pe p e ca caii gre re~ ~it ite e ~i i~i f ace cea a men endr dr ele cu bar bar ba b atii. tntr 'o simba simb ata sear a, fe fec cio ioa ara 0 vazu intr ind ind pe d estr tra a b ba alata
aceasta in loc locuin uintta ei, in inso sottit ita a de 0 cea eatta de baieti ti;; se supara fo foe e ~i vr u S'O d ea ea pe u~a af ar a, a, dar sora sora ei ma mai midi ii r iis p pu unse ca se ved ved ea d t d e colo ca du duho hovn vnicul icul ei 0 iu iub bea nebune~ nebun e~te te ~i ca, d eal ealtf el, cas asa a er a deopotriva deopotriva ~i a surori suroriii mai mar i ~i a sur or ii ii mai mic icii ~i ca nu va ie~i nici in ruptu ruptull cap apu ulu luii. Cind au auzi zi as asemen emenea ea cuv cuvint inte, e, fec fecio ioa ar a 0 a p pu uca pe p e so sora ra ei d e umed ca S'O d ea ea pe u~a af ara, dar dar pu pu~ ~lamalele o batur a cr incen. Cind iz b bu uti sa sa scape scape din miin inil ile e lor , se asc scu unse in cam:e :er r a ei ~i in inc ce p pu u sa plinga din din to toa ata in inim ima pe p e in inttuuer eriic. Atu tun nci ci,, Vr a~m a~ma~ a~u ul Ii a ad duse amiut iute e de moa moartea tatalu luii ~i a mamei, a~ a~a a ind indt fu d e, e,a a bin ine ele lea a cu cupd pd nsa d e dispe disp er ar e ~i a ado dorm rmii pina la urma d e su sup para rar r e in patu tull ei, f ad lu lum mina. Diavolul vaz azu u as astf tf el ca f ata ata uit ita ase toate pove, pove, tele duhovnic duhovnicului ~i ii paru tar e bine. Lua fo for r ma de barbat ~i, pe pe dnd fata motaia ia;; se a p pro rop pie de ea ~i 0 cunoscu tr upe~ e~tte. Ond se tre rez zi, se in inc chin ina a spunin spunind : « Sfint Sfinta a Maic ica a,Pr ecisH cisH" "i, ce mi s, s,a a int intiimplat! » A Apo poii se scul scula, dar dar nu vazu vazu pe nimen nimenii ~i isi gas asii usa in inc cuiata as asa a cu cum m 0 lasa sase se:: si as astf el afla fat fata a ca diavolu lull i ~ i b ba atus tuse e joe joe'' d e ea. ' Atu tun nci se du duse sa,i po poves veste teasca asca du duho hovn vniculu iculuii cum ajunses ajunsese e de ocar a. a. Mai Mai int intii ii,, duhov duhovnic icu ul nu voi S'O cr cre ead a, a, spunind ca er a lu luc cru d e mirar e si ca nieiodata 0 feeio feeioa ara nu si,a pie p ierd rd ut fetia fara fara sa ~t ~tie ie ~u ~u ci cine ne.. Dar ea pll plln nse ~i to tott pl pli~ i~se se atit de mult in ind dt duhovnic icu ul aj aju unse sa cread a ea spu spunea nea adev eva aru rull; atu tun nci ii d adU' dr drep eptt poeai oeain nta, sa nu mai manin ince ce vin ine er ea ea d ed ed t 0 sin sing gur a d ata pe pe zi ~i sa se fe fer r easc sca a to tott< deauna deaun a de d esf sfri riu u, in af afar ar ii de de eel eare vin ine e in ti tim mpul ~ somnu nulu lui, i, de care care nimen nimenii nu se se po poat ate e fe fed d. ~i ea Ii Ii f agadui agadui.. A~a ind indt dia iav volu lull in inttelese ca 0 pierdu pierdus se ~i fu fu nesp spu us d e min iniiat.
COP IL ILAR AR , I I A LVI M E R , LIN: LIN: PR UNCUL CAR E VO VORB RBE ES,TE
- Vai, d e ln lnd d ata ce ye yeti plec eca a, au sa ma omoar e! - Nu ma mai putem sa st star ar n, 1i r aspuns spunse er a ele le.. Auzind a~ a~a a, ti tin nar a ln lnce ce pu sa plin pling ga ~isa se se jelu luiiasc sca a amarn rniic. - Dr agu gull mamei ba baia iatt, Ii sp spun unea ea ea ea,, 1mbr ati ti~ ~lnd cop copilul ilul,, ma vor uci cid d e din pricin pricina a ta, ~i, c cu u to toa ate ac ace est ste ea, nu am nic nicii 0 vin Venii tot Ven totu u~i vr vrem emea In car care e sta tar r ea ei nu nu se mai pute tea a tainui inui.. ina a; d ar cine sa cr ea ead d a i;ld evMul? ~i cel celelal alte te fe fem mei 0 lntre b bau au cine era tat ata al copil copilului. La auzul acestor acestor cuvi cuvin nte, tln tlncu cull 0 pr priv ivii dZ dZllnd ~i ~i1i 1i raspu raspunse: nse: - Sa d ea ea Dumnezeu sa nu ma mai po pott u~u u~ura de sa sar r cina - N,ai sa mori din pr icina icina mea. ast sta a d aca aca am avut avut vre reo od ata d e,a e,a f ace ace cu un ba barb rba at! Auzindwl vor bi Auzind bin nd as astf tf el, mama lui fu ath d e mir ata, in inc ch - Pr iet ete ena d raga, raga, sp spun unea eau u femeil femeile, facind ndw w~i cr uce, fara i se muia iara ra br atele ~i lasa tincul tincul sa cada cada.. £1 in ince ce p pu u sa sd sdn, indoiiala ca ti indo tii mai mult d ed t la d umneata insa sati ti la eel ceasca ca,, apoi sa ur le ~i cu cum metr ele venira fuga, cre rez zin ind d ca car e ti,a fa fac~ c~tt poc ocin ino ogul asta, de vreme ce nu nu ~rei sa,l mama lui vo vois ise e sa,l omoar e. Oar ea Ie lamuri ri,, ex pl plic icin ind du,le tr agi la raspu raspund nd ere re.. Oar e mare pa paco cost ste e pentr u du dum mne nea ata, minune nunea a. Atunci i t lu lua ar a ele ~i,l d escu escus sur a cu in inttr e b ba ari ri,, cac ca ci de vo vor r aHa jud ec eca atorii torii,, va trebui trebui sa mori. dar r nu put putur a sa s scoata coata 0 yo yor r b ba a de la el el.. In cele din ur urm ma, Intnadeva Intnadev ar, pe vr emea ac ace eea, d nd 0 femei femeie e ducea ducea 0 vi via ata la po pov vat ata a mamei, se pr ef acur a ca 0 ce cear ar ta ~i ii spu spuser ser a cu d estr estra a b bal alat ata, a, d aca nu co con nsim imttea sa ajung ajunga f emei eie e publica, publica, asprime: er a pedepsita. pedepsita. De ace cee ea fu in cud cudnd chemata in f ata ju jud d e, e, - Ce pacost pacoste e ca trup trupul ul du dum mit ita ale frumo frumos ar e sa fi fie e ar s pe catorilor ca torilor . Oar , cum se gindir a ca ca pruncu pruncul nu sa savir ~is ise e nici rug pen pentr tru u poc ocita itani nia a as asta ta!! Mai bin ine e era de n, n,ar mai fi ven venit o gre~ea gre~ealla ~i ~id d nu se cuven cuvenea ea sa fi fie e pedeps pedepsiit pentr ntru u gre gre~e ~ea ala niciodat iodata a pe lu lum me plodul plodul as astta! mamei lui, hot ota arira sa n'o judece inainte d e na~terea - Mintiti, stri riga ga deod deodata ata in gur ura a mar e pru run ncul, ~i spun spunet etii pr unc ncu ulu luii. va in inva vata ta mama sa spun spune eti ti.. Dat atii,i pace; pace; voi sin sinteti mai ce va inchiisera pe im p inch pri rici cin nata in intr tr,u ,un n tu tur r n intari ritt, in tovar tovar a~ia a~ia smin inti tite te ~i mai pa pacato toas ase e d edt ea ea.. Nim Nimen enii nu va va avea avea ath atha a a doua doua moa oa~ ~e, cele mai pri ric cep epu ute din dte s,au gasit, ca indr aznea znealla, dt voi fi eu pe lu lum me, sa sa,,i cu curm rme e fi fir r ul vietii ii,, s,o aju ajute te,, dn dnd va ven venii so soro rocu cull na~ a~tteri riii, ~i toa toate d esc sch hiza, in af afar ara a de Dumneze zeu u. turille f ur a zidite turi zidite, in afa far r a d e 0 mi mic ca f er eastr a in vi virful ~i un unde nu d adura fu fug ga la fereas ereastr tra a cumetr ele, uluite uite,, ~i tur urnu nulu lui, i, pe unde unde aduceau duceau,, cu a ju juto toru rull un une ei fdnghii ii,, cele lncepur lncepur a sa st str r ige ige cu ati titta f oe la ce ceii d e af ar a vestea vestea de desp spre re de tr e b bui uint nta a. ~i acolo s e na nascu pru prunc ncu ul, d nd se milosti milostivi p pr pru unc ncu ul ca car r e vor bea, be a, in inch ch zvon zvonu ul ajunse ajunse in cud cud nd la ur echile echile bun bu nul Dumnezeu. jud ju d ed ed torului, car e porunci sa fie fie ad adus usa a mama, ca s,o Primindwll in br Primindw br ate, cel ele e doua cum cumet etre re f ur a cupr cuprin inse se d e 0 judece. teama cu cum m pl plit ita a, ca cac ci er a par os cum n'a mai fost vr eod eod ata Urma s,o s,o osindeasca la moa oart rte, e, dnd mic icu utu tull Mer lin, pe IU no nou unascut nascut.. ~i dnd dnd i t vazu a~ a~a a, mama lui se inchin inchina a ~i care il tinea tinea in brat rate, e, iz izbu buc cni in chip chip ath de r asp spiica catt, in inci citt Ie po porunci runci sa sa,,l du dud d de dein ind d ata la bi bise seric rica a, pent ntr r u bo bote tez z. sa,,1 po sa poa ata auzi fi fie eca car r e: e: - ~i ce ce nume vre reii sa sa,i ,i dai ai? ? - Nu ch chiar iar a~ a~a a d e cur in ind d 0 sa fie ar ar sa pe ru rug g! Caci d aca - Numele bu buniculu niculuii sau din dinspr spr e mama. ar fi sa fi fie e osin osindit dite e la rug rug tot totii cei ~i to toat ate e ce celle car e ~i,au f acut $i a ast stf f el pru run ncu cull fu numit Mer lin in.. Dup upa a ca care re fu adus adus ina ina po poii mend ndr r ele cu alt ltii ii,, in locul so sottii iillor sau ale soti tilo lorr lo lor, r, n,a ,ar r Ja ma mam ma lui, ca sa, a,II hrane hranea asca ca,, d eoare rece ce nici 0 alta f emeie fi oamen enii aic aicii care sa nu tr e b bu uias asc ca sa f ie ie aq i pe r ug! A~ n,ar fi lndr lndr aznit sa ala p pte teze ze un pru run ne atit d e par os ~i care, putea sa do doved es esc c lu luc cr ul aces estta, daca a~ v vr r ea. ea. Ci Ci eu imi la no nou ua luni, pare rea a in vir vir sta d e d oi ani. cunosc cun osc mai bine bine tatal d ed ed t il cuno~ o~ti ti du dum mneata pe, e,a al du dum mi, $i iata ca at atu unci dnd pr uncu cull fu int intarc rca at, ce celle d oua fe fem mei tale, iar mama dumital dumitale ~ti tie e mai bin ine e cu cin ine e te,a zamisli litt Ii s pu pus sera mamei lui ca ele n u ma mai po pott sa r amlna In tu turn rn.. dedt a mea ea,, ca car r e fiU ~tie cine cine a im impu puiat iat''o.
o
La au auzu zull ac ace estor cuvi vint nte, e, ju jud d ed itorul ra ram m.as ase e in inm mar murit: murit: niciod ni ciod ata nu auz uzise ise vor b bin ind d un co copi pill ati titt de nev eviir stnic ic.. T rim rimis ise e pe cin ine eva s,o chem eme e f ar a za ba bava va pe mama lu luii, spu sp unin ind d ca ca,, d aca Mer lin lin nu va do dove ved d i ceea ce cut ute eza sa s p pun una, a, va fi ars ~i el cu mam ama a lui. - De mi mi,a ,aii da cr eza ezar e, e, spuse spuse prunc pruncul, mai bi bin ne ai las lasa,o pe p e mama sa pi piec ece e ~i n,ai mai f ace nic nicii 0 cer cetare in leg lega a, tur tu r a cu mama dumit itale. ale. - N,ai sa scap apii tu a~a, cu cu un una a, dou doua a! ... Mama, 0 illtr e ba jud ju d eeator eeatoru ul, dnd mama lu luii a j ju uns nse e ac aco olo, nu si sint nt eu f iul sotuluii dumita sotulu dumitale ade dev var at? -' Pentru numel umele e lui Dum umne neze zeu, u, baiatu iatull mamei ei,, d in in cine te,a e,aii tr age age tu tu,, d aca nu d in sotu tull meu, car e a r a p pos osat at? ? - Do Doa amna, do doa amna, in intter veni co copi pilu lull, trebuie trebuie sa mar tur tur i, se~ se ~ti ad evar ul! ul! - Dia iav vole! Sat ata ano! sp spu use do doa amna, fa fadndw~i dndw~i sem emn nul cr cru ucii. - ~tii pr ea ea bine ca f iul dum dumit ita ale es estte vlas asttar ul ul un unui ui pr eot, d ovad a ca, intiia oar a dn dnd d te,a ,aii im pr eun eunat cu el, i,a ,aii sp spus us ca te temi gro roz zav sa nu r amii i11Sa i11Sarc rciina natta, in intru trud dt sotul d umit ita ale er a pl plec eca at. E.ade dev var at? - Fiul mamei ei,, ai sa da daii oare cr ezar e scorn corne elil lilor or acestui impie impi eli lita tatt? - Daca ati titt nu est ste e d e a ju juns ns,, r elu lua a iar yor b ba a pruncu pruncull, am sa'ti mai s pu pun n ce ceva va.. Cin Cind d te, e,a ai va vaz zut in inssar cin ina ata, pre reot otu ul a umbla umblat in lung ~i
luii Dumneze lu zeu u ~i pentru cin inste stea a ta, ~i ca s'o pot de dezvi zvinov novat atii in f ata oamen enil ilo or pe acee eea a d in car e te,ai nascu scut, t, spu spune ne,,mi cin ine e te,a zamislit. - Afl fla a ca sint odr asla unui Vr a~m a~ma~ care care a pacalit calit<
COPIL A RJA
LUI MER MER.. LIN LIN :
TURNUL CAR E SE SE N NA ARUIE Pe vr vre emea aceea, er a in Bre rettania un r eg ege cu num ume ele Co Cons ns,, tant,, care ave tant vea a d oi coc ocon ona~ a~ii, num numit itii Moine ~i Ute ter r Pen, drag dr agon. on. Ci Cind nd re rege gele le se se p pr r a pa pad d i, i, se sen ne~alul sa sau, care se numea numea Vor Vo r tig tiger n, puse sa fi fie e ucis mi~e ~ele le~ ~te micul Moi oin ne ~i se incoron ncorona a re reg ge in loc ocu ul lu lui, i, dar dar d r rm ui cu at ath ha r autate in inc ch popo pop oru rull il ur a ~i, i, cum cum un om cum umssec eca ade 1 1 lu lua ase cu d ins insul pe p e Ut Ute er Pendr ag ago on intr ,un or a~ stra traiin, numit Bour ge gess In Ber Be r ry, ry, re reg gelu luii ii er a ta tar r e te tea ama ca baiatul sa nu se int nto oar d di intr ,o bu bun na zi ~i sa, a,ll d etr one nez ze. De ac ace eea, voi sa,~i c cllade dea asc sca a un tur n at atiit de i na nalt ~i de put ute ernic rnic,, in ind d t sa nu nu poata f i nici cio od ata cu cuce cer r it. Me~ter eriii se a p pu ucad adii d e lucru, lucru, d ar do doa ar ce incepe ncepea a turnu turnul sa se rid ridic ice e la vreo tre reii sau pat patru ru st stinjeni injeni dea de asup upr r a pamin inttului ului,, di se ~i da dar r lma. Vorti rtig gern i~i chema chema
- Sateanul iista, care cred e ca va tr e bui sa,Iiire pare bocancii meliter ii,zid ari 5i ii poyatui sa foloseasca yarul si mortarul ill timpul pelerinajuilli, va mur i inainte d e,a a junge acasa. cel mai bun pe 'care il puteau gasi. Alia Iiifacur a, 'dar pentru Solii tl d escusura pe omul acela, iar el Ie spllse di tocmai a d oua oar a turnul se narui; apoi a tr eia Iii a patr a oadi: i~i cum parase bocancii d e la tir g, cum ~i talpa aceea, ca alia inch toata lumea era inmarmur ita d e mir are, iar regele sa,i r e pare d nd se VOl'ru pe, caci ayea de gind sa se duca era miniat din cale afad i. in peler ina j pe Pamintul SHnt. Mir ati, pornira dupa el ~i Chema la el pe cei mai d e seama cartur ari \ii astronomi d e nici nu facu1'1i d e drum, dnd 11 vazur a mor t. 0 leghe pe pamint Iii, dupa ce au chibzuit vreme de unsprezece Atunci se gind ir a, nq tecar e in cugetul sau: «Mai bine zile, acelitia spusera ca turnul nu va r ezista in yecii vecilor , d aca nu se va amesteca in mor tar singele unui copil din am indura mii de schingiuir i, ded t sa ucid em un co pil atit d e intelept ». ~i Mer lin, care Ie cunoscu gindurile ;? flori, in virsta d e liapte ani. De aceea, r egele tr imise doispr e, chiar in clipa aceea, Ie multllmi. zece soli In lumea lar ga, sa dea d e un asemenea copil. Intr -o zi, doi dintre ei trecur a printr ,un d mp Intins, de la marginea unui orali, unde ni\ite copilandri jucau un joc cu crosa. Printre ei se afla Iii Mer lin car e, litiind orice, afl5. dupa ce anume umblau solii pe'acolo. De ind ata ce,i yaZU, se apropie de nul unuia dintre cei mai boga!i oameni din C OPILARJA LV I MERLIN: orali Iii tl lovi ath de stralinic eu crosa lui peste picior, Inch VORTIGERN SI , BALAURrI copilnl izbucni In pllns Iii incepu sa,1 ocar asca nllmindwl copil din flori. SoIii se apropiara atunci ca sa,l deseoase. Oar, f ara sa Ie dea ragaz, Mer lin se indrepta r1zind spre ei Merser a in f elul acesta pina se apropiara de curtea regelui Vortigern. Cind nu mai aveau dedt un ceas de drum, il Iii Ie spuse: intrebara pe Merlin ce sa,i spuna r egelui. - Eu sint cel pe care' 1cauta!i, baiatul al carlli singe trebuie - Povestiti,i ce,ati vazut, Ie r aspunse el, si asigur ati,1 ca sa,l duce!i nea parat regelui Vortigern. tl voi lamuri de ce i se tot naruie tur n~l. eu ' tl - Cine ti,a spus? Intrebara sohi, uluiti. Ceea ce Iiif acur a, a~a indt regele, uimit, tl chema pe Mer lin - Daca,~i ve!i jura pe legea voastra ci n'o sa,mi faceti in f ata lui 5i baiatul ii s puse: nici un 1'1iu,am sa va insotesc Iii am sa va spun de ce nu r ezista turnul. Oar, mai intii, am sa va ar at ca mai \itiu - Rege Vortigern, vrei sa ~tii de ce nwti sta turnul ill multe alte lucruri. picioare? Din pricina d i sub pamint, in locul und e ar e turnul temeliile, se afla doi balauri care nu vad deloc, unul ~i Ie povesti, f ar a sa sara un cuvint, cum regele Vortigern voise sa cladeasca un turn si cum turnul se darlma mereu, rOlicoyan ~i altul alb, care dorm sub doua steiuri mar i d e \ii ce spuseser a astronomii, '~i toate celelalte, a\ia inch. solii piatr a. Cind simt greutatea turnului, se intorc, ~i turnul se l\ii spuneau in mintea lor : «Copilul asta ne spune lucruri d arima. Daca s pusele mele nu slnt adevarate, osinde~te,ma minunate, ~i ne,ar placea mai cUrind sa nm sperjuri dte sa nu ars de viu; iar d ad i sint adevar ate, invinuielite,i pe zile yom mai ayea de tr ait si sa riscam sa ne pierdem ayutiile, cartur arii Iii pe astronomii tai, care pr etind ca se price p la d edt sa,l ucidem ». Atunci'Mer lin, care citea In glndullo~, i~i orice, d ar nu ~tiu nimic. lua bun r amas de la mama lui \ii por ni de buna voie cu ei. Ind ata regele porunci sa se adune toti muncitorii din partea locului ca sa sape pamintul, iar acelitia sa para at!'t d e bine, Calarir a mult pina dnd ajunser a intr'un ora\i ~i, dnd ie~eau d i n orali, vazur a un satean car e pur ta ni~te bocanci mari ~i inch fur a scoase la iveala cele doua steiuri mari de piatr a. ~i ayea 0 bucata de talpa in mlna. Tr ednd pe Iinga el, Merlin de indata ce 0ridicara pe prima, se ivi un balaur alb, atil d e mare, atit de semet ~i atit d e pocit, inch toata lumea se incepu sa rida ~i Ie spuse tovaraliilor sai de drum:
retrase in gra ba d e,amd aratelea. Apoi, sub eel d e,al d o ilea stei, descoperira un balaur ro~u, care Ii se paru mai mar e ~i mai salbatic. ~i nu tr ecu mult ~i amind oi balaur ii se tr ezir a de'a binelea ~i se na pustira unul asupr a celuilalt sf1~iindu
J
1
J
Dupa aceasta, regele Uter dad u sfoar a in tot r egatul ca i~i statornice~te rece ptii1e la curtea de Ia Carduel, in Galles, in hecar e an, in zilele d e Cr aciun, de R usalii ~i d e T of ' Sfintii.
Venir a Ia curte 0 multime d e doamne, de cavaleri ~i d e d omni~oar e, ~i r egelui i se a pr inse inima dupa Ygerne, sotia ducelui Hoe! d e Tintagel. La ince put nu liisa sa se vad a nimic, in afar a d e f a ptul ca se uita Ia ea mai Ind elung ded t Ia celelalte; dar d ll1sa isi d adu bine seama si, cum era tot pe atit d e credincioasii pe d t era de f ru mo~sa, se feri dt putu mai bine sa se arate in f ata lui, iar el trimise giu, vaere tuturor doamnelor, ca sa poata sa,i dea ~i ei, a~a indt ea nu putu sa Ie r efuze. Cind adunarea se impra~tie, el ii spuse ca,i rapise inima, dar ea se pref acu a nu fi auzit. La r eceptii1e urmatoare, r egele nu se bucur a d e 0 mai buna primir e. Vr eme d e un an suf eri a~a: d nd se aHa d e par te d e f iinta iubita, er a tr i st de moarte; dnd nu er a in preajma ei, i s e parea ca nu va mai putea tr ai, daca nu va avea mlngliere In dr agoste. Viizind aceasta, unul dintre cavalerii sai, pe nume Ulf in, ii s puse: - Marite Doamne, e~ti tare copilaros d nd te gind e~ti sa mori pentru 0 femeie. Eu, car e sint un biet om pe linga miiria,ta, d aca as iubi asa cum iubesti maria,ta, nu m,as glndi sa tree ie: r il1dul' morti1or: cine a auzit vreodati vorbindwse d espre 0 f emeie care sa se poata a par a, dnd este rugata frumos ~i onor ata cu frumoase bijuter ii? Lasa,te in gr i ja mea. ~i incepu sa,i duca ducesei zed de daruri d e toatii f ru mw setea din par tea r egelui. Dar ea se f erea sa ia ceva din ele, a~a indt, intno buna zi, el Ii spuse: - Doamna, giuvaer ele acestea pe car e Ie refuzi sint putin lucru, d nd toate bunur ile r egatului d in Logres, cum ~i locuitorii sai, iti stau la pid oar e. - Cum ap? intr e bii ea. - Pentru ca ai cucerit inima barbatului caruia i se supun toti ceilalti. -' Des pr ~ ce inima vorbe~ti? - Des pr e inima r egelui. Ygerne ridica mina ~i i~if acu semnul cr ucii. - Dumnezeule, ce nelegiuit e r egele dnd se pref ace cii tine la sotuI ~i sta pinul meu, ducele, ~i Ia mine ~i, cu toate acestea vr ea sa ma faca de r is! Fere~te'te sa,mi mai r e peti asemenea cuvinte sau ii voi d a d e ~tir e ducelui ~iva porunci sa fii r a pus.
- Doamna, ar fi 0 dnste pentru mine sa mor pentru rege. Pentru numele lui Dumnezeu, fie'ti mila de rege ~i d e d omnia,ta, altminteri mar e nenorocire se va intimpla: nici dumneata, nid ducele nu v,ati putea a par a impotriva vointei sale. - Cu voia lui Dumnezeu, spuse Yger ne pllngind, niciod ata nu ma voi mai duce in vreun loc in car e sa ma poata ved ea regele. Ap a ~i f acut, pe dt i,a fost cu putinta. Dar intr sa unspre, zecea zi dupa Rusalii, r egele il Iua pe duce de mina ~i,l a~eza llnga el, a poi ii spuse, ar attndu,i 0 cupa de aur : - Draga duce, trimite,i yorba sotiei dumitale sa primeasca aceasta cupa, pe care i,o trimit eu ~i s,o goleasdi in semn d e dragoste f ata de mine. - Maria-ta, iti multumesc mult! r as punse ducele, car e nu se gind ea la ceva r au. Si unul dintre cavalerii sai, care se numea Br etel, se duse din porunca lui i n camera doamnelor ~i, ingenunchind in fata ducesei, ii spuse selia ducelui, sotul ei. Ea se r o~i toata, necutezind sa r efuze, bau ~i voi sa trimita cupa inapoi. - Doamna, H spuse Bretel, ducele a porundt s'o pastrezi, a~a cum 1.a rugat regele. A poi se intoar se la r ege adudndwi multumiri din partea ducesei, care totu~i nu rostise nici un cuvint de multumire. Seara, dnd ducele se intoarse in palatul sau, ° gasi pe Ygerne pllngind . - Ah, spunea ea, tare a~ vrea sa mor! - De ce, doamna? - N,am sa.ti mai ascund , scumpul meu, caci la nimic nu tin mai mult pe lumea asta ca la domnia,ta. R egele spune ca ma iube~te, ~i toate sarbatorile acestea nu Ie d a dedt de d ragul meu. Cu toate acestea, d intre d arurile pe care mi ba trimis, n,am vrut sa iau nid unul, in af ar a de cupa asta, pe care mi,ai trimis yorba s,o pastrez. T e rog ~i iti cer , ca sta pin ~i ca sot al meu ce e~ti, sa ma dud inapoi la Tintagel. Auzind toate acestea, ducele, miniat foe, Ie trimise yorba avalerilor sai sa paraseasca ora~ul f ar a zgomot chiar io ltoa ptea aceea, chiar de,ar f i fost nevoiti sa,~i lase tot cala. balicul, care urma sa vina dupa ei a d oua zi.
Dimineata, dod r egele af la vestea plecarii ducesei Ygerne, fu mai iotH atit de indurerat, inch ou era inima dt de aspr a care sa nu fi fost mi~cata; a poi i~i chema barooii la sfat ~i Ie spuse marea ru~ine ce i,o facuse vasalul sau. - Maria-ta, li spusera ei, sintem d e parere sa trimiti doi soli chibzuiti la ducele d e Tintagel, ca sa,i ar ati ocara pe car e ti,a adus,o ~i sa,l pofte~ti sa se intoar ca la curte. Zis ~i f acut; d ar ducele spuse d re pt r iispuns: «Regele m,a napastuit ». Atund Uter Pendr agon Ie ceru baronilor sai sa,l ajute ca sa pedepseasca sminteala omului sau de credinta. Ducele se ferecase cu cavalerii in eel mai intarit diotre castelele lui, car e fu apar at in a~a f el, inch r egele nu putu sa,l ia cu asalt. Dealtf el, Uter Pendr agon ~tia, prin iscoadele lui, ca Ygerne r amasese la Tintagel, a~a ind t ar fi ridicat impr esur ar ea, d aca nu s,ar fi temut ca baronii lui aveau sa r amina uluiti si aveau sa,l d ezaprobe. intr,o seara; ~ind statea jos, in cortul lui, tar e posomorit ~i ingindurat, Ulfin ii spuse: - Maria,ta, d e ce ou trimiti dupa Mer lin? - Vai, Mer lin ~tie prea bne ca o,am chef nid de baut, nici de mincat, nici de d or mit, nid de odihna, ~i ca va trebui sa mor d e chinul d ragostei. Cu toate acestea, nu vine. Fara indoiala, nu ma iarta ca vr eau sa r a pesc sotia vasalului meu; e oare vina mea, d aca nu pot sa mi,o smulg din inima pe Ygerne? Cum rostea cuvintele acestea, Merlin insusi intra in cort. Regele, mai multumit d edt am putea spun~, 1 1 lua in br ate ~i,l strinse cu dr ag la pie ptul lui. - Draga prietene, ii spuse el, nid od ata n,am dorit venir ea vreunui om ca pe,a dumitale. ~tii pr ea bine ce,mi dore~te inima, pentru ca nu te,as putea minti fara sa,ti dai numai, dedt seama. ' , . - ~tiu, maria,ta, H spuse Merlin,~i daca ai indrazni sa,mi fagaduie~ti 0 f avoare, te,a~ face sa obtii dr agostea ducesei. - Oh, nwi lucru pe care sa nu mi. I poti cer e! Atuoci Merlin 1 1 puse sa jur e pe cele mai de seama moa~te care s,au putut gasi; apoi pornir a in mare taina cu Ulfin
'+-
~i nl.er ser a ~i tot mer ser a d ilar e, plna d nd a junser a la Tintagel. Cu putin Inainte d e a sosi la castel, Mer lin d escaledi de pe calul sau de par ad a ~i, dupa ce cauta d tva tim p, culese 0 bur uiana si,i s puse lui Ulf in sa,si fr ece f ata si miinile cu ea. Numaide~lt acesta ca pata inf ati~ar ea l~i 'jour dain, unul d intre cei mai cr edincio~i slujitori ai ducelui, lucru d e care se minuna gr ozav regele; dar , unglndwse ~i el la r lnd ul lui cu sucul acestei bur uieni, a junse leit la asemanar e cu d ucele, In vr eme ce Mer lin ca pata Inf ati~area lui Br etel. Schim bati a~a, se Infati~arii inaintea por tH castelului, und e paznicul, care ii r ecunoscu pe toti tr ei, ii lasa sa intr e. Er a noa pte: f alsul duce se duse In iatacul Ygernei. Ducesa 11primi bine, IUlndwl d re pt sotul ei, pe car e II iuhea mult: ~i astfel fu zamislit prea bunul nobil car e, mai tirziu, avea sa se numeasca Artus. Dimineata, tustrei plecara tot cum veniser a, ~i Merlin ii puse sa se spele, ~i se s pala ~iellntr 'un r lU, in care i~i reluar a infati~area lor f ireasca. Apoi ii spuse regelui: - Maria,ta, te,am facut sa ai ceea ce'ti f agaduisem; e r i ndul mar iei,tale acum sa,ti tii juramintul. AfIa ca ai zamislit un fiu; vreau sa mi:1 d ai mie. - Ti,l d au, ii. spuse regele. R eintordnd wse in tabar a, aflara ca ducele incer case 0 ie~ir e d in castel ~i ca, fiindu,i do borit calul, fusese r a p us d e ped estr a~ii lui, care nu,1 recunoscuser a. Toti baronii er au nespus de intristati, caci se gind eau ca moar tea er a 0 pedea psa pr ea grava pentru gr e~eala lui. Vazlnd acest lucru, r egele tinu sf at ~i,i intr e ba cum ar putea r e para acea ned re ptate. EI insu~i fu de parer e ca se cuvenea sa cher n e mai intii r ud ele ducelui de Tintagel, ca sa gaseasca 0 cale d e impacar e. Cind sotia lui Tintagel veni cu ai ei, baronii r egatului ii s puser a lui Ulfin, car e er a f oar te intele pt, sa vor beasd i el intii. - Senior i , ducele s,a pr a padit silit de r ege, s puse acesta; d ar vina lui nu er a a~ad e mare indt sa tr e buiasca a f i ped e psit cu moartea. Ci iata ca sotia lui r amine impovar ata de copii ~i regele i,a calcat ~i i,a pr a padit tarinile, adud ndusi astf el pagu be, ca ~i mo~tenitor ilor ~i r ud elor ducelui. Este a~ad ar
d re pt sa r ascumper e 0 parte din pagu bele acestea. Eu slnt de par er e ca se cuvine s,o ia d e sotie pe ducesa ~i s'o casa, toreasca pe fiica mai mare a d ucelui cu r egele Lot d in Or cania, d aca acesta va primi. T oti baronii fur a d e parer ea lui Ulf in ~i r egele Lot din Or cania spuse ca 0 va lua cu placer e In casator ie pe fiica ducelui de Tintagel. ~i toti i~i intoarser a privirile catre ducesa. Ducesei i se umpluser a ochii de lacrimi ~i nu r as, punse nimic; dar toate rud ele ei s pusera ca niciod ata un suzer an nu f acuse cu vasalul lui 0 pace mai dr ea ptii. ~i peste tr eizeci de zile se praznui nunta regelui UteI' Pen, d ragon cu Ygerne. Or , dnd semnele sar cinei ei incepura sa se vad a, ea ii mar tur isi, plingind , sotului cum venise, dupa moartea ducelui, s'o viziteze, un barbat care semana atlt d e leit cu ducele, indt crezuse ca er a el. - Dr aga mea, ii s puse r egele, ar fi 0 mar e ru~ine pentru mine ~i pentru dumneata, daca s,ar afla ca ai avut un copil atlt de re pede dupa nunta noastr a. H yom incredinta cuiva car e il va cre~te cu gri ja. ~i dnd se nascu pruncul, i,1 d arui lui Mer lin, care il incre, dinta in taina unuia dintr e cei mai cinstiti cavaleri ai r ega, tul~i, numit Antol', a carui f emeie nas~use ~i ea cu ~ase luni mai inainte. Ea ~i,1 incred inta pe propriul ei f i u unei doici ~i,1alapta pe eel pe care i,1 adusera. Apoi, dnd veni tim pul potrivit, Antol' il boteza pe baiat cu numele Artus ~i il cr escu in toata cinstea ~i gr ija, alatur i de pr opriul sau fiu, care se numea K eu.
UteI' Pendr agon a murit dupa ~aisprezece ani, d e Sf lntul Mar tin, la doi ani d upa Ygerne. Cum nu lasa vreun co pil. cunoscut, baronii 11 rugar a pe Merlin sa li,1 caute pe eel pe care tr e buiau sa,1 aleaga rege, pentru ca regatul sa fie cirmuit intru binele Sfintei Biserici ~i intru cheza~uir ea poporului. Dar el Ie spuse doar sa a~te pte ziua na~terii
Domnului ~i pina atunci sa se roage lui D·umnezeu ca sa,i lumineze. In a junul Cr aciunului, t oti baronii r egatului Logr es se d usera la Lond ra ~i printre ei Antor , cu Keu ~i cu Artus, cei doi co pii ai lui, d intr e car e nu ~tia la car e tine mai multo T oata lumea lua par te la slujba d e la miezul noptii, cu mar e evIavie, a poi la slujba zilei. ~i in tim p ce multimea ie~ea din Biser icii, rasunar a ni~te str igate d e uimir e: un stei mare -"7 de piatr a cio plita zacea in mijlocul pietei: pe el statea 0 f ar a ca macar sa d escalece, a puca s pad a mir aculoasa de nicovala d e ner , in car e era inf ipta 0s pad a pina la miner . miner , 0 trage f ar a cea mai mica gr eutate ~i 0 aduce sub 0 I se dad u d e veste numaid edt arhie piscopului, care veni pulpana d e manta fr atelui sau, caruia Ii spune: cu agheasma. ~i cum se a pleca sa stro peasca piatr a, citi cu - N,am putut sa,ti gasesc s pada, dar ti,o aduc pe cea din glas tar e aceste cuvinte care erau scr ise cu litere de aur : nicovala. C el care va scoate s pad a asta va. f i regele ales de I sus Cr istos. Keu 0 lua f ara sa rosteascii un cuvint ~i porni in cautar ea tatalui sau: Cei mai supu~i ~i cei mai bogati bar bati se ~i sfad eau intr e ei care sa incerce eel dintii. Dar arhie piscopul Ie spuse: - Tata, voi Ii rege: iatii spada din nicovala. - Seniori, nu sinteti ath de intele pti pe d t s,ar cuveni. Dar Antor , care er a batr\'n ~i intelept, nu,l crezu cu niCl Oar e nu stiti domniile voastr e ca Domnul Dumnezeul un chi p ~i 11facu sa martur iseasca adevar ul. Apoi, 11chema nostru nu 'se' sinchise~te d e bogatie, nici de no blete, nici pe Artus ~i,i porund sa se duca sa puna spada d e un de 0 d e semetie? Doar unul, eel pe car e l,a ales el, va izbuti, iar luase: baiatul inlipse lama in nicovala la f el d e u~or cum ar Ii in6pt,o in huma. Vazind aceasta, intele ptul 11str inse d aca nu s'o n nascut inca pe lume, s pad a nu va n niciodata scoasa pina dnd nu va veni el. la piept: Atunci alese chiar el doua sute cincizeci de oameni d e - Draga nule, d aca te,a~ f ace r ege, eu cu ce m,a~ alege? is prava care sa,~i incerce mai intii nor ocul. Dar nici unul - T ata, r as punse Artus, n,ar exista nimic din ce am eu flU reu~i sa clinteasca spada din loco Du pa ei, incer car a toti peste car e sa nu ni sta pin, de vr eme ce e~ti parintele meu. care voir a, d ar in zad ar , ~i veni ziua d arur iJor - Anul Nou. - Dr agul meu, eu iti sint tata adoptiv, nu insa cel car e te,a Yn ziua aceasta, era obiceiul sa se tina un mare turnir la zamislit. Lam incr ed intat pe propriul meu copit unei d oici, pentr u ca mama lui sa te hr aneasca la pie ptul ei. ~i te,am portile cetiitii. Du pa ce cavaler ii luptar a de a juns calar e, cu lancea, se isca un ath de mare valma~ag, ind t tot ora~uI crescut cum am putut eu mai bine. veni fuga sa,l vad a. Keu, nul lui Antor , care fusese facut - Te rog d i n sullet, spuse Ar tus, sa nu ma renegi canu al Ie curind cavaler , d e T oti,Sfintii, il chema pe f ra tiorullui dumitale, d id wa~ ~ti lncotr o s'o a puc. lar daca bunul Dumnezeu vr ea sa am eu cinstea d e a n rege, n,ar Ii lucru ~i,i s puse: pe care sa cer i ~i pe car e sa nusl ca peti. • - Du,te ~i adusmi sa bia d e acasa. - Dr aga d oamne, iti cer in chip d e r asp lata pentru cesam Artus er a un f lacau chipe~ ~i voinic, d e ~ais prezece ani, ,..ar te indatoritor ~i saritor : d adu pinteni calului s pre casa, facut eu pentr u d omnia,ta, ca nul meu K eu sa ne sene~alul d ar nu putu sa giiseasca spad a fr atelui sau, nici alta sa bie, domniei,tale dt vei trai ~i, or ice ar f ace el, sa nu,~i poata gatoria. De va n ne bun, d e va .6. mi~el, lti vei ('.ci sta pina casei Ie or i nduise pe toate intr ,o camera ~i pier de d re plecase sa vad a ~i ea intr ecer ea. T ocmai se intorcea d e,acasa spune cii poate n,ar n fost a~a, d aca ar n fost ala ptat d e (in.d, tr ed nd pr in fata Biser icii, se gindi ca nus~i incer case pr opria lui mama, iar nu d e 0 straina, ~i ca, poate, din ~i ·1 puter iJe: numaid ed t se a pr o pie de steiul d e piatr a ~i, pricina mariei,tale este a~a cum este.
cerur a sa se reinceapa proba la Pa~ti. Cind venir a Pa~tile, se intimpla tot la fel. Atunci se impacara cu gindul de a,l recunoa~te pe Artus d re pt alesul lui Dumnezeu: d ar mai tinur a ca inscaunar ea lui sa fie aminata pina la Rusalii. tn ziua de Rusalii, baiatul ingenunche pentru ultima data in fata steiului de piatr a a poi a puca s pada cu miinile impreu. nate ~i 0 scoase cu u~urinta. duse d e.a dr e ptul la altar ~i 0 puse d easupr a. Apoi f u uns ~i inscaunat. Dupa ce se termina litur ghia, toti vazur a, ie~ind din sf intul laca~, ca steiul dis par use. [... J
o
~i Artus jur a pe cele sfinte ca,l va tine mereu pe Keu in dr egatoria aceasta. Antor a~te pta ceasul vecerniei ~i, dnd toti baronii se gaseau adunati in Biserica, pleca dupa arhiepiscop ~i ii ceru inga, duinta ca fiul sau cel mai tinar, care inca nu er a cavaler , sa incerce ~i el. ~i Ar tus scoase spada f ad greutate ~i i,o dadu arhiepiscopului, care dnta cu glas tar e Te Deum law damus 1. Bar onii murmurau, totu~i, spunind ca nu se putea ca un baiat d e asemenea obiq ie d e jos sa ajunga suzeranul lor . Lucru d e car e se minie foc arhiepiscopul, s punind ca Dum, nezeu ~tie mai bine d edt ei vitejia fiecaruia; cu toate acestea, ii porunci lui Artus sa vire spada in nicovala cum fusese, a poi Ie spuse nemultumitilor sa mai f ad 0 incer car e. ~i toti mai incercara 0 data, d ar nici unul nu izbuti. - Sint tare smintiti cei ce mer g impotriva vr erii Domnului nostru Isus Cristos! izbucni slujitorul Domnului. - Sfintia,ta, ii spuser a baron ii, noi nu mer gem im potriva vr er i i Domnului, d ar pr ea e d e mir ar e ca un om cu 0 asemenea obir ~ie d e r ind sa ajunga astfel suveranul nostr u. tti cerem sa la~i spad a in steiul de piatr a pina la lntr area in Biser ica. Arhiepisco pul Ie f acu hatir ul acesta, d ar veni ~i lntr area in Biserica ~i nici unul dintre ei nu putu sa smulga spad a. Vazind acest lucru, arhie pisco pul ii s puse lui Artus: - Haid e, fiule, ~i d aca Domnul Dumnezeu vrea sa cirmus ie~ti domnia'ta poporul, d a,mi s pad a aceea. ~i und e,mi trase Ar tus s pad a f ar a mai mar e str ad anie d edt d aca ar f i fost inf i pta intr 'o turtita de unt. Oamenii din popor plingeau de bucurie ~i de mila; d ar baronii
Povestea ne s pune acum ca regii Lot d in Or cania, Agustan din Scotia, Urien d in Gorr e, Ydier din Cornouaille, Nantre din Ga~lot, Carados Bie br as, T radelinan din Norgalles, Clarion din Northumber land , Brangor e din Estr angor e, Belinant d in Sor galles ~i ducele Escan din Cambenic, infrinti d e regele Artus la Kerleon, maqaluid toata noa ptea cu oamenii lor in dezordine, indurind frigul ~i foamea, unii calar e, altii in lectica, pentru ca er au pr ea bete jiti pentru a mer ge calar e. A d oua zi a junser a in or a~ul Sorhaut, care a par tinea r egelui Urien din Gorr e, ~i r amasedi aici pentru dtava vr eme sa se ref aca si sa'si ingrijeasca bolnavii si r anitii. Nu se afl~u a~olo dedt d e putina ~reme: dnd sosir a soli din Cornouaille, din Orcania, car e Ie povestir a ca sainii necr edincio~i, in li psa lor , Ie cotr o pisera pamintur ile, in car e pustiau tarinile, distrugeau tir gu~oar eIe, or a~ele ~i caste' leIe intarite, tr eceau totul prin foc ~i sabie ~i pricinuiau athea pagu be, inch pina ~i inima cea mai impietrita ~i cea mai ticaloasa nu se putea sta pini sa nu fie cupr insa d e mar e mila f ata de d oamnele si de fecioar eIe d e car e isi bateau j oc ~i d~ copiii pe care Ii,'i ucid eau in brate; iar d nd oamenii de jos se ascund eau in dte,o pivnita sau in vr eo subter ana, sainii Ie puneau foc ~i ii ard eau.
sa pot sa,mi dovedesc vrednicia, inch sa,mi iocioga dinsul spada, warn sa ma mai despar t niciod ata d e el. Far ii ~tirea tatalui, tr imise un sol la varul sau, Gauvain, ca sa,i imparta~easdi ~i lui ce,~i pusese in gind sa f aca ~i ca sa,i dea intilnir e la Neuve Fer te d in Brocelianda, in a tr eia zi dupa Pa~ti.
La vestea aceasta n,a existat r ege, pina la cel mai indrazne!, pe care sa nu se inhoare carnea, did 1i pierduser a pe multi dintre ai lor ~i nu puteau a~te pta nici un ajutor d e la regele Artus. Tot ce Ie iogaduiau puterile er a sa,~i um ple forta, r etele ~i or a~ele cu d e toate, io ap f el indt sa im piedice a pr ovizionar ea paginilor . Se hotadr ii sa a per e in f elul acesta miird le Gar lot, Gorr e, Cornouaille ~i Orcania, care er au pr imele amenintate.
~i a~a veni regele Nantr e, insotit de tr ei sute de luptatori in ar muri, sa,~i indestuleze cu de toate cetatea de la Huid e, santo Fu pr imit cu mar e bucurie, cad sainii ince puser a sa se ar ate pe d mpia din prea jma. Sotia lui, Blasina, era f iica ducelui d e Tintagel ~i a Yger nei. Aveau un fiu de ~aispr e' zece ani, de 0 r ar a frumusete, care se numea Galessin. Intr ,o buoa zi, baietandrul veni sa,i spuoa ceva mamei lui. - Doamna, nu e~ti dumneata sora acelui r ege Artus, cel ath de viteaz si d e bun cavaler, care a zdrobit, cu 0 mina d e oameni, u~sprezece regi? - Draga hule, aHa di Artus este fratele meu ~i uochiul tau, ~i ruda de a pr oa pe cu tatal tau prio UteI' Pendr agon. Oar baronii din tar a aceea n u l,au voit ca r ege, d e~i fusese alesul Domnului nostru Isus Cristos. i ii povesti is pr ava cu steiul d e piatr a a~a cum se petrecuse. - Ei bine, r elua Galessin, d eie Domnul sa nu mol' mai inainte ca r egele Artus sa ma h facut cavaler! Caci oiciodata Illl voi fi invest it cavaler d edt d e mina lui, iar eu, d adi am
Ca ~i r egele Nantre, r egele Lot plecase ~i el io cetatea lui, cu numele Or cania, und e f usese primit Cll mare alai, imprellna Cll bar onii sai, intr ud t iscoade saine se ar atau pr in impre jurimi. De la sotia lui Cll cununie, care ~i ea era fiica d ucelui d e Tintagel, avea patru f ecior i, numiti Gauvain, Agravain, Guerr ehes ~i Gaheriet; Mord ret, al cincilea, pe care 1 1 cr edea vlastarul lui, f usese zamislit de ArtllS si iata cum. 'In timp ce bar onii regatului Logr es er au intr uniti la Car duel ca sa,l aleaga pe urma~ul lui UteI' Pendragoo, Antor ~i cei d oi hi ai sai, K eu si Artus, locuiau in aceeasi casa cu r egele Lot. R egele, aHiod d i Antol' ~i K eu era~ cavaler i, Ii potti la masa lui ~i ii culca pe amindoi in sala, in vreme ce Ar tus ii servea ~i i~i avea culcu~ul intr'un uogher , a~a cum se cade pentru cine nu este inca d ed t scutier. Artus, care er a un baiat frumos ~i tare vesel, se indr iigosti de sotia r egelui Lot, car e er a frumoasa ~i dur du lie. Intr
