REFERAT la disciplina:
Comportament şi climat organizaţional în administraţia publică
Bibliografie: Psihologie organizaţional-man organizaţional-managerială agerială.T .Tendinţe endinţe 1.Avra 1.Avram m E.,Coo E.,Cooper per C. (coord (coordonat onatori ori))- Psihologie actuale.Editura Polirom,Iaşi,2008. sihologică a ersonalului,Ed.P ersonalului,Ed.Polirom,Iaşi olirom,Iaşi,200! ,200! 2.Constantin,T.- Evaluarea sihologică
.!o"ns,#.-"omortament organizaţional,Ed.Economică,#ucureşti,$%%8. "omortament organizaţional,Ed organizaţional,Ed.Economică .Economică,#ucureşti ,#ucureşti,200&. ,200&. $.%ilitar&,#" .- "omortament "omortament organizaţional organizaţional,Ed.'irton,T ,Ed.'irton,Timişoara,20 imişoara,2008. 08. '.ratean,E .- "omortament
*.htts())***.damaidearte.ro)sanatate)com+aterea-stresului-de-la-locul-de-muncamasuri-la-nivel-individual-si-organizational htt())***.mindins titute.ro) siholog #ogdana #ursuc- oluţii de reducere a stresului +. htt())***.mindinstitute.ro) la locul de muncă."heltuială sau investiţiePersectiva investiţiePers ectiva anga/atorului
n ilele ilele noastre noastre,n ,n cond condi/i i/iile ile tendin tendin/el /elor or de cre0te cre0tere re a compet competiti itivit vit/i /ii,a i,a cre0te cre0terii rii cerin/elor,a climat&l&i conc&ren/ial,prec&m 0i al altor factori interni 0i eterni,aspecte apr&te din ce n ce mai des la loc&l de m&nc,att n cadr&l societ/ilor comerciale,ct 0i n cadr&l instit&/iilor p&blice sa& n cadr&l altor organia/ii,tot mai m&l/i oameni s&nt afecta/i de efectele stres&l&i la loc&l de m&nc. 3entr& a p&tea n/elege mai bine ce repreint stres&l,conform dic/ionar&l&i acesta este definit ca o 4 stare de încordare sau tensiune neuropsihică ” sau ca un “ ansamblu de 1
perturbații organice și psihice provocate de factori agresori variați; ansamblul reacțiilor fiziologice prin care organismul uman răspunde unui agent stresant, încercând să se apere și să-și mențină echilibrul de bază .”2
tres&l de la loc&l de m&nca den&mit mai pe sc&rt stresul profesional, poate fi ca&a &nor manifestari nespecifice ce se intind pe perioade mai sc&rte sa& mai l&ngi in f&nctie de intensitatea factorilor stresori. #sirea &nor strategii f&nc/ionale de adaptare n fa/a stres&l&i repreint o necesitate pentr& toat l&mea. 3entr& a re&0i ntr-o economie globaliat, competitiv fiecare organia/ie treb&ie s se asig&re c anga5a/ii ei m&ncesc la standardele maime de performan/ 0i prod&ctivitate. 3r6mele semne care se asocia c& stres&l profesional 0i care treb&ie l&ate n considerare ca &n semnal de alarma dat de organism s&nt: -sena/ia de oboseal - t&lb&rri de somn - d&reri de cap si stomac - digestie deficitar - balonri - concentrare sca&t - iritabilitate - labilitate emotional. 7a acestea se ada&g: -insatisfac/ia profesional -scderea moral&l&i -scderea prod&ctivit/ii la loc&l de m&nca
1
Sursa:Marele dicţionar de neologisme,an 2000
2
ibidem
2
-absenteism -accidente de m&nc. tres&ll la loc tres& loc&l &l de m&n m&nc, c,sa& sa& str stres& es&ll pro profes fessio sional nal,, rep repre reint int &n asp aspect ect la car caree anga5ator&l treb&ie s acorde mai m< importan/,pentr& c o parte din ca&ele apari/iei acest&ia se regsesc n condi/iile de m&nc. 8nele dintre cele mai frecvente aspecte c& care ne confr&ntm at&nci cnd ne gndim la performan/a n m&nc a anga5a/ilor privesc: -factorii de stres care afectea performan/a anga5a/ilor9 -c&m se pot controla ace0ti factori pentr& a cre0te performan/a anga5a/ilor9 -modalit/i de ob/inere a performan/ei s&stenabile a anga5a/ilor n m&nc9 3ent 3entr& r& real reali iare areaa obiec obiecti tive velo lorr si sarc sarcin inil ilor or de serv servic ici& i& prin princi cipa pala la res& res&rs rs este este sntatea.ac anga5a/ii s&nt deprima/i 0i n& se simt bine,prefer s amne,s delege sa& s evite realiarea acestora.easemenea,la loc&l de m&nc starea de sntate a anga5a/ilor afectea performan/ele acestora. „La locul de muncă starea de sănătate a angajaţilor are efecte asupra performanţei acestora, atât directe (prin imposibilitate de a veni la muncă, absenteism) cât şi indirecte (prin ceea ce se numeşte „prezenteism”)”. !rezenteismul !rezenteismul se e"primă prin mai multe aspecte comportamentale ale angajaţilor# $munca e"cesivă,ore suplimentare prestate de angajat,acestea duc la scăderea randamentului angajatului% $preze $prezenţa nţa angaja angajaţil ţilor or la locul locul de muncă,& muncă,&n n ciuda ciuda faptul faptului ui că nu pot avea performanţa pe care o au de obicei,datorită unor probleme medicale sau tateemoţionale,stres,stări tateemoţionale,stres,stări emoţionale speciale,etc'
Att absenteism&l ct 0i preenteism&l repreint timp&l de m&nc neprod&ctiv.;ilele de m&nc m&nc pierd& pierd&te te datori datorit t absent absenteis eism&l m&l&i &i 0i preent preenteis eism&l m&l&i &i scad scad prod&c prod&ctiv tivita itatea tea 0i performan/ele 0i generea pierderi pentr& organia/ie. 3entr& a red&ce aceste pierderi pentr& organia/ie,anga5ator&l ar treb&i s aplice strategii de combatere a stres&l&i,prec&m 0i de mb&nt/ire a strii de sntate a anga5a/ilor.
3
psi"olog Bogdana B&rs&c- ol&/ii ol&/ii de red&cere a stres&l&i la loc&l loc&l de m&nc.C"elt&ial m&nc.C"elt&ial sa& investi/ie<3erspecti investi/ie<3erspectiva va
anga5ator&l&i(pag.2)9 4
psiholog Bogdana Bursuc- Soluii de reducere a stresului stresului la locul de munc!"heltuial sau in#es$ie%
&erspec$#a anga'atorului an ga'atorului (pag!2)*
3
Cea mai eficient metod de prevenire a stres&l&i la loc&l de m&nc o repreint programele de asisten/ a anga5a/ilor 0i serviciile adresate managerilor 0i speciali0tilor de res&rse &mane. = alta medod de dimin&are a stres&l&i o repreint serviciile de asisten/ psi"ologic oferite anga5a/ilor.Aceast metod const n servicii de screening a depresiei,aniet/ii,cons&m&l&i ab&iv de alcool,servicii de consiliere 0i psi"oterapie. easemenea tot n scop&l cre0terii performan/elor 0i a mb&nt/irii starii de sntate 0i dimin&rii stres&l&i 0i a strii emo/ionale a anga5a/ilor se pot organia servicii de training pentr& anga5a/i privind management&l stres&l&i,management&l timp&l&i,management&l performan/ei,management&l carierei,>or?s"op&ri ed&ca/ionale ca control&l emo/ional,preenteism&l,management&l f&riei. easemenea se pot organia c&rs&ri pentr& managerii 0i inspectorii de res&rse &mane de con cons&l s<an tan/ / 0i traini training ng n manage managemen ment&l t&l perfor performan man/ei /ei anga5a/ anga5a/ilo ilorr,de con cons&l s<an tan/ / n devoltarea 0i implementarea &nor programe de asisten/ a anga5a/ilor n companie,etc. pre deosebire de instit&/iile p&blice din alte /ri,n cadr&l instit&/iilor p&blice similare din @omnia n& eist o preoc&pare din partea stat&l&i 0i a anga5atorilor s devolte 0i s implementee la nivel&l instit&/iilor sale,o politic de dimin&are a stres&l&i la loc&l de m&nc,acest fapt d&cnd la scderea performan/elor n m&nc,prec&m 0i la deteriorarea starii de sntate fiic 0i psi"ic a anga5a/ilor.Cteva mici ecep/ii,n ceea ce prive0te &nele ms&ri de combatere a stres&l&i,se ntlnesc la &nele societ/i,de reg&l c& profil T prec&m 0i la &nele entit/i m<ina/ionale,care a& nfiin/at la loc&l de m&nc spa/ii de relaare pentr& anga5a/i,constnd n aparat&r de fitness,mese de ping pong,mese de biliard,canapele,5oc&ri pe calc&lator,0.a.,&nde anga5a/ii se pot deconecta de problemele profesionale at&nci cnd se simt obosi/i,s&rmena/i sa& stresa/i.easemenea tot n scop&l dimin&rii efectelor stres&l&i &nele firme,din cele en&merate mai s&s,organiea c&rs&ri de trainig pentr& anga5a/i,n loca/ii sit&ate n afara loc&l&i de m&nc,conferin/e,ec&rsii 0i alte activit/i destinate perfec/ionrii profesionale a anga5a/ilor,acestea anga5a/ilor,acestea d&cnd totodat la dimin&area efect&l&i stres&l&i,fiind n acela0i timp &n prile5 de socialiare ntre anga5a/i 0i anga5atori. an ga5atori. 3entr& 3entr& eempl eemplifi ificar caree voi preent preentaa sit&a/ sit&a/ia ia dintr dintr-o -o &nitat &nitatee terit teritori orial al a Age Agen/i n/iei ei a/ionale de Administrare Administrare iscal. n aceste &nit/i printre factorii care favoriea apari/ia stres&l&i ar fi: -vol&m&l ridicat de m&nc pe anga5at9 -obiec -obiectiv tivele ele 0i indica indicator torii ii de perfor performan man/ / gre& gre& de atins atins (plan (plan de ncas ncasri ri ridicat,n&mr mare de rapoarte de inspec/ie fiscal l&narDinspector,n&mr mare de sec"estre DinspectorDl&n,n&mr&l mare de declara/ii de prel&crat,etc)9 4
-sc"imbarea frecvent a legisla/iei 0i apari/ia ntriat a normelor de aplicare 0i a proced&rilor de l&cr&9 -te"nica de calc&l &at fiic sa& moral9 -proasta f&nc/ionare a &nor aplica/ii informatice9 -lipsa man&alelor sa& a c&rs&rilor de instr&ire pentr& an&mite programe sa& aplica/ii informatice9 -lipsa personal&l&i pentr& acoperirea &nor activit/i,incl&siv cele de l&cr& c& p&blic&l9 -slaba pregtire a &nei pr/i a personal&l&i9 -incapacitatea &nor persoane din cond&cere de a organia activit/ile de care rsp rsp&nd &nd,p ,pri rinn s&pr s&pra anc ncar arca care reaa c& sarc sarcin inii ale ale &no &norr ang anga5 a5a/ a/ii 0i prot prote5 e5ar area ea altora,etc. atorit lipsei &nei politici,din partea anga5ator&l&i,de combatere a acestor factori favorian/i de apari/ie a stres&l&i,agen/ia se confr&nt tot mai m< c& degradarea starii de san sant tat atee fii fiice ce 0i psi" psi"ic icee a anga5 anga5a/ a/il ilor or.A .A&& apr apr&t &t pe fond fond&l &l stre stres& s&l& l&i, i,at att t n rnd rnd&l &l personal&l&i de eec&/ie ct 0i n rnd&l personal&l&i de cond&cere,tot mai m<e ca&ri de "ipe "ipert rten ensi si&ne &ne arte arteri rial al, ,bol bolii card cardio iova vasc sc&l &lar are, e,af afec ec/i /i&n &nii psi" psi"ic ice, e,n n spec specia iall form formee de depresi depresie,di e,diabet abet a"arat a"arat de tip ,afe ,afec/i c/i&ni &ni onc oncolo ologic gicee 0i alte alte afec/i afec/i&ni &ni,car ,caree dimin& dimin&ea ea randament&l n m&nc 0i d&c la agravarea strii de sntate a anga5a/ilor sa& c"iar la decese. 3entr& a prentmpina sa& a dimin&a aceste efecte este necesar ca anga5ator&l s ia de &rgen/ ms&ri de combatere a factorilor favorian/i de apari/ie a stres&l&i de gen&l celor en&merate en&merate n acest material,dar material,dar acest l&cr& necesit necesit alocarea &nor fond&ri fond&ri n b&get&l b&get&l acestei acestei instit&/ii,ceea ce este p&/in probabil n condi/iile act&ale n care se d&ce o politic de red&cere a c"elt&ielilor n instit&/iile p&blice prec&m 0i n toate &nit/ile finan/ate de la b&get&l stat&l&i. ing&ra ing&ra posibilitat posibilitate,deocam e,deocamdat,de dat,de dimin&are dimin&are a acestor acestor efecte,/in efecte,/inee de fiecare fiecare anga5at anga5at n parte,ace0tia ca s scape de efectele stres&l&i treb&ie s d&c o via/ ec"ilibrat,fr ecese,s aib o alimenta/ie ec"ilibrat,bogat n leg&me,fr&cte,vitamine,s fac mi0care,s practice sport,etc.
+
