RAMTHA REFLECIILE UNUI MAESTRU DESPRE ISTORIA UMANITII ~ VOLUMUL I ~ NOTA EDITORULUI Câtva timp în urm, la o sesiune de studii cu Ramtha, discutam cu partenera mea ceea ce Ramtha tocmai ne învase. Obosisem s fiu filozof toat viaa i probabil i multe alte viei. Iam spus c vreau s-i experimentez cunotinele, s triesc adevrul învurilor, s nu mai fiu ipocritul care are cheile, dar nu deschide uile. Îmi amintesc c îi spuneam: "Nu mai vreau s mai propovduiesc nimnui i nici s mai scriu vreo carte. Nu vreau s mai scriu vorbe sofisticate despre nimic, niciodat. Vreau s devin un adevrat master "(am s folosesc acest cuvânt, care înseamn "maestru i stpân ", deci pentru mine, mai mult decât cuvântul "maestru "). Am observat c Ramtha ascult discuia noastr i zîmbea ca un soare strlucitor. La scurt vreme dup acel incident, Ramtha mi-a cerut s tipresc o colecie comprehensiv a învturilor lui. i atunci mi-am amintit ce-i spusesem partenerei mele la cursul trecut. (Ramtha obinuiete s cearã la cursuri studenilor s comenteze cu vecinul ceea ce el tocmai a spus, atunci când vede în aura sau minile audienei c este confuzie. i de pe scen privete în sal i îi aude pe toi ce spun sau gândesc, iar dac înc marea majoritate nu a îneles, mai explic o dat). Am îneles c aceast sarcin nu putea fi îndeplinitã de un teolog, antropolog sau teoretician din afar, ci de un elev a "Marii Lucrari", cu dorina de a experimenta i pune în practic adevrul i coninutul acestor învturi. Numai cînd începi s explorezi cu sinceritate aceast filozofie începi s înelegi i s cuprinzi adîncimea ei, lumina i strlucirea acestor perle de înelepciune. Este cu adevrat o cltorie personalã ctre autodescoperire, care nu se poate cuprinde în în cuvinte. Doar cel care o triete poate înelege. Mai târziu Ramtha mi-a cerut s scriu comentarii la fiecare capitol, despre felul cum învturile lui rspund la întrebri fundamentale despre existena uman de-a lungul secolelor. Adeseori felul în care Ramtha înelege natura realitii i ne-o explic nou, ne ajut la interpretarea mai corectã a filozofiilor antice, a ritualurilor, religiilor i chiar a tiinei. Comentariile introductorii intenioneaz s sugereze un mod de apropiere celor interesai în învaturile lui Ramtha i în experimentarea lor. Ele sunt menite a fi un instrument ajuttor pentru cei interesai s îneleag enorma profunzime a învturilor lui i contribuia lor la înelepciunea rasei umane. Învturile lui Ramtha sunt un sistem metafizic de gândire unic.Este nevoie de o foarte atentã examinare i consideraie ca s poi înelege în profunzime. Ele sunt metafizice în natur, pentru c se adreseaz întrebrilor fundamentale despre existenta umanitii i persoana uman, despre originile i destinul nostru, despre natura binelui i rului, suflet, moarte i via, despre lume i relaiile noastre cu alii.
1
Formatul în care Ramtha îi prezint învaturile, este intrinsec cu mesajul lor. Ele nu sunt doar o disertaie pe o anume tem i nici o analizã intelectualã, aa cum nu sunt nici dezvluite de adevr care cere ascultare oarb. Învturile lui Ramtha nu sunt o nou religie i nici nu pun bazele unei noi biserici. Ele sunt un sistem de gândire ce conine elemente, mecanisme care îngduie individului s verifice i s experimenteze coninutul lor. Cu alte cuvinte, acest aspect unic al învturilor, îngduie filozofiei, sau conceptelor despre realitate s fie experimentate i s devin înelepciune despre natura realitii Aceast calitate deosebit a sistemului de gândire a lui Ramtha se aseamn iniierilor, tiinelor sacre, practicate de colile antice de mister din Grecia, Egipt i Estul Mijlociu, colile gnostice antice din Estul Mijlociu i Europa. Este important de notat c aceast caracteristic desebete învturile lui Ramtha de colile filozofice tradiionale din lumea vestic. Metodele tiinifice sunt limitate la cunoaterea fenomenelor care pot fi observate i verificate prin intermediul simurilor corpului fizic. Orice în afar acestor limite este considerat mit i folclor. Cu alte cuvinte natura realitii i persoana uman nu sunt nimic mai mult decât natura ei fizicã i material, un exemplu care face studiul lui Sigmund Freud despre psihanaliz i profilul psihicului uman. Corpul fizic i lumea material în gândirea lui Ramtha, sunt numai un aspect al lumii ireale. De fapt ele sunt numai produsul, efectul, contiinei i energiei în lumea real. Persoana uman este cel mai bine descris ca "contiin i energie care creaz natura realitii". Lumea fizic este doar unul din cele 7 nivele de expresie a contiinei i energiei, Ramtha folosete termenul de observator din fizica quantic ca s explice conceptul de contiin i energie. El mai folosete i conceptul de Dumnezeu ca i creator i suveran - pentru a descrie persoana uman ca i contiina i energie. Este uor pentru multe sectoare ale civilizaiei de astzi s nege învturile lui Ramtha, datorit felului foarte neobinuit în care el le prezintã. Din nefericire, este foarte obinuit s ataci atac i un mesaj neconvenient judecând forma de prezentare. Marketingul, comunicaiile, publicitatea, sunt exemple sublime. Formatul neobinuit în care Ramtha îi prezint învturile, nu este de loc arbitrar i superficial. El subliniaz cã pentru a cuprinde i înelege mesajul, este foarte important s devii contient de paradigmele gândirii, de rdcinile ideilor preconcepute, incontiente i tiparele în care noi percepem i evaluãm realitatea. Tehnicile pe care el le predã pun la încercare individul i le ofer totodat i instrumentele prin care el îi d seama de ideile preconcepute prin care el percepe realitatea. Scopul lui Ramtha este de a lrgi perspectiva minii asculttorului, de a-l face pe acesta s triasc realitatea cu mai multã profonzime, nelimitat, contient, ca i de a drui asculttorului un spectru mai amplu de potenial pentru experien, decât a fost posibil pânã acum. Cel mai controversat aspect al învturilor lui Ramtha este modul în care el a ales s-i prezinte mesajul ctre omenire. Prin prezentarea filozofiei sale, ca fruct al experienei i adevrului su personal, el subliniaz, c el însui este întruparea acestei filozofii, reprezentarea vie i manifestarea gândului sãu. El spune c este un Zeu (Dumnezeu nemuritor, contiin i energie, i a trit ca i fiin uman cu 35000 de ani în urm pe demult disprutul continent Lemuria. În acea via, el i-a pus întrebri despre existena uman i despre menirea vieii, i prin propria observare, reflecie i contemplare a devenit iluminat i a cucerit lumea fizic i moartea. A gsit un mijloc de a-i lua corpul fizic cu el la un nivel al minii în care adevrata lui esen (ca i contiin i energie), s rmân complet contiientã, complet liber i nelimitat pentru a 2
putea sã experimenteze toate aspectele creaiei i s continue s fac necunoscutul cunoscut (ÄRamtha spune c încarnarea sufletelor pe acest plan - material - are scopul de a face necunoscutul cunoscut, i de aceea trim un lan de viei prin care trebuie s experimentm tot ce se poate tri i s acumulm toat înelepciunea, ca apoi s ne putem întoarce Ä acas´ ). El numete acest process "ascensiune". Faptul c el nu mai este limitat de corpul fizic, îngduie contiinei i energiei s interacioneze cu lumea fizic în alte forme. Adeseori el se refer la sine ca fiind vântul care împinge norii, sau dimineaa, sau un strin, ori un ceretor pe stradã observâd civilizaii care vin i trec, sau orice altceva contiina îndrznete s-i imagineze. El îi comunicã comunicã învturile învtur ile printr-un fenomen pe care îl numete canalizare. A fost Ramtha cel care a fcut acest termen cunoscut. El folosete corpul lui JZ Knight (se citeste Gezi Nait), pentru a se canaliza pe sine i a preda învturile în persoan. Un canal este diferit de un medium prin aceea cã, canalul nu este intermediar între contiina care vine prin el i audien. Canalul nu rmâne în trans, sau o alt stare alterat în timp ce canalizeazã, el îi prsete complet corpul, ca atunci când cineva moare, i îngduie contiinei care vine s aib control complet asupra micrilor i tuturor funciilor corpului. În timp ce este canalizat de JZ Knight, Ramtha poate deschide ochii, merge, dansa, mânca i bea, râde, vorbi i preda studenilor. JZ Knight este singurul canal pe care el 1-a ales i pe care el îl va folosi vreodat pentru a-i aduce mesajul. Alegerea lui de a canaliza printr-o femeie i nu de a-i folosi propriul corp, este cu scopul de a sublinia c Dumnezeu i divinitatea nu sunt prerogative masculine, c femeia este în egal msur o expresie a divinitaii, capabilã de geniu i de a deveni Dumnezeu - realizat. Un alt scop este acela de a ne face s înelegem c important în filozofia lui nu este divinizarea mesagerului sau a unei fee - ceea ce a cauzat cderea atâtor eforturi de iluminare în trecut - ci de a asculta mesajul însui. Totodat el vrea sã spun c adevrata esen "uman" nu este limitat la corpul fizic sau la un anume sex. Fenomenul de canalizare a fost fcut posibil ca atare de sistemul de gândire a lui Ramtha. Cu alte cuvinte canalizarea prin persoana lui JZ Knight, aa cum are ea loc, este posibil numai dac învturile lui Ramtha sunt adevrate. Veracitatea acestui fenomen subliniaz adevrul mesajului lui Ramtha. Acesta este un punct foare important de considerat, deoarece tiina a dezvoltat teste i echipament care pot studia fenomenul de canalizare din punct de vedere fiziolofic, fiziolofic, neurologic i psihologic. În 1996 un distins grup de savani în medicin, psihologie, sociologie i experi în religie au studiat-o pe JZ Knight înainte în timpul i dup canalizarea lui Ramtha. Dup ce au terminat studiul tiinific t iinific pentru care au folosit cele ce le mai moderne tehnici t ehnici i echipamente echipament e posibile, au concluzionat c rezultatele rezu ltatele sunt atât de d e dramatice încât exclud categoric cat egoric posibilitatea posibilitat ea prefctoriei, a schizofreniei sau multiplei personaliti. Ramtha se strduiete s fac pe toi cei din audien s îneleag totul, de aceea el insist în importana ca studenii s explice cu glas tare unul altuia fiecare capitol din învturi, în timp ce el citete minile lor, vede în aura lor dac au îneles i pregtete explicaii ca s îneleag fiecare, dup pregtirea i nivelul lor de înelegere. Uneori el angajeaz audiena la profund contemplare filozofic, alteori dramatizeaz sau glumete pe tema respectiv pentru a mri impactul cu auditoriul i posibilitatea de înelegere a acestuia. Odat ce aspectul filozofic al învturii a fost predat, Ramtha iniiaz studentul în acele cunotine, pentru ca acestea s poat fi transformate în experiena personal i apoi în înelepciune. Aceste iniieri au forma unor diverse discipline concepute de el, prin care studentul 3
are ocazia de a obine cunoatere. Ramtha este deosebit de ali învtori în acest aspect. El ii ia rolul de Maestru - învtor i hierofant -un învtor care are puterea de a manifesta ceea ce spune i intenioneaz. Acestã este un aspect foarte important al învturilor lui, care le leag de micarea filizofic i gnostic ale colilor antice de mister (ocultism). Fr îndoial c o observare mai atent a sistemului de gândire a lui Ramtha, aratã o clar deosebire în forma i coninut de ceea ce este cunoscut ca i gnosticism i filozofia colilor de ocultism antice. Ramtha însui numete sistemul lui de gândire: "coala de iluminare, de înelepciune antic, dedicat Marii Lucrri". Marea lucrare, este partea de aplicare practic a învturilor lui, prin care studentul poate cunoate el însui i deveni iluminat. Cunoscând toate acestea, cititorul trebuie s îneleag c învaturile lui Ramtha în forma tiprit sunt lipsite de elementul dinamic, de inflexiunile vocii, de învaturile fr cuvinte, de aciunea momentului în care au fost predate. Ramtha completeaz limbajul pe care îl folosete cu cuvinte inventate de el, a cror îneles devine foarte clar în context i care au scopul de a face mai uoar înelegerea. Învturile lui Ramtha acoper un vast numr de subiecte cu concepte fundamentale ale propriului su sistem de gândire. În repetate ocazii, el spune c totalitatea învturilor lui poate fi cuprins în afirmaia: " T u eti Dumnezeu." Dar cum putem noi interpreta acesta afirmaie? Probabil c exist atâtea definiii ale cuvîntului "Dumnezeu", cîi oameni sunt pe pmânt. Ca sã înelegem corect învturile lui Ramtha, este de importan crucial s devenim contieni de conceptul propriu asupra termenului, ca i de deosebirea cu înelesul pe care i-l d Ramtha. Care este esena tuturor lucrurilor? Care este sursa lor? Care este natura lor? Care este destinul lor? Rspunsul lui Ramtha la aceste întrebri începe cu explicarea conceptului de Void (vid, sursa). Voidul este sursa din care a izvorit tot ce exist. El descrie voidul ca: "Un vast nimic material i potenialul a toate". În Void nu este nimic, nici micare, nici aciune. Muli filozofi, încluzând teologii religiilor monoteiste, considerau c Dumnezeu este o fiin a-toate-tiutoare, infinit, absolut, transcendent în sistemul lui Ramtha, aceste caracteristici aparin Voidului. Voidul este de sine conintor, de sine suficient, în stare de odinh i fr nici o necesitate.Voidul este vzut ca vastitatea de necuprins, care în starea sa original nu are cunoatere de sine, cci a cunoate este aciune. Conceptul de Dumnezeu ca i creator, cauza primordial i nemicat mictor îl gsim în filozofia lui Aristotel i teologia lui Thomas Aquinas. Ramtha spune c Voidul s-a contemplat pe sine ca s se cunoasc pe sine. Acest act de contemplare reprezint unica micare care a existat în Void i care a produs, a dat natere la un punct de contiin i cunoatere de sine. Ramtha numete acest punct: Punctul Zero, Observatorul, contiin primar, contiin i energie - Dumnezeu. Punctul Zero poart intenia primordialã de a face cunoscut i experimenta tot ceea ce este necunoscut i în stare de potenial în Void. Aceasta este baza evoluiei. Afirmaia lui Ramtha: "Eti Dumnezeu" se refer la persoana ca Observator, întruparea Punctului Zero, Contiin i Energie creatoare. Punctul Zero i-a îndeplinit natura de a face necunoscutul cunoscut i de a evolua imitând actul de contemplare al Voidului. Fcînd aceasta, Punctul Zero a produs un punct de referin a cunoaterii, care a servit ca oglind pentru cunoaterea sinelui. Ramtha numete aceast oglind contiina secundar. Punctul Zero se odihnete în vârful Voidului i nu are limit în cee ce cunoate. 4
Reflecia dintre Punctul Zero i contiina - oglind, produce un mediu, un plan tangibil de existen în timp i spaiu. S piritul este aspectul dinamic al Punctului Zero. Este dorina sau intenia care dorete s cunoasc i s exploreze necunoscutul. Explorarea potenialelor din Void de ctre Punctul Zero i contiina - oglind este ceea ce a produs apte nivele de contiin i corespunzator, apte nivele de timp i spaiu, sau frecven. Acest act de creaie a celor apte nivele de contiin i energie, este numit involuie. Cltoria înapoi la Dumnezeu i Void, este numit evolutie. Sufletul este diferit de Spirit. Ramtha numete sufletul: "Cartea Vieii". Sufletul este cel care înregistreaz toate experienele i înelepciunea câtigate în involuie i evoluie. În discuia despre fiina uman, el folosete cuvinte ca: uitare, amnezie, ignoranã a originii i destinului. Cltorul, sau contiina-oglind, s-a identificat atât de mult cu planul cel mai jos sau cel mai dens încât i-a uitat propria nemurire i cunoatere de sine. Omenirea a devenit un strin siei, Dumnezeului care este în noi i a început s caute ajutor, însemntate i mângâiere la surse din afar. Fcând aceasta umanitatea îi neag divinitatea i înltur orice ans de eliberare din prezenta condiie. Calea spre iluminare este evoluia înapoi la Punctul Zero. Astfel se îndeplinete sarcina, mandatul de a face necunoscutul cunoscut i a aduce în Void experiena sa, pentru a fi transformat în infinit înelepciune. Disciplinele concepute de Ramtha pentru a-i iniia studenii în învaturile lui, imit într-un fel procesul prin care Voidul s-a contemplat pe sine, care a dat natere contiinei i energiei, care la rândul ei creaz natura realitii. În concluzie cele patru pietre de temelie ale filozofiei lui Ramtha sunt conceptual de Void, Contiin i energie, creând cele apte nivele ale realitii, afirmaia: " S unte-i Dumnezeu" i mandatul de a face cunoscut necunoscutul. Multe din ideile filozofiei lui Ramtha pot fi gsite în tradiiile antice, chiar dac ceea ce a ajuns pîn la noi sunt doar nite ecouri, care i ele abia au supravieuit trecerii timpului i contextul lor de interpretare s-a pierdut. Este vorba despre filozofii Egiptului i faraonul Akhnaton, descripia lui Buda despre iluminarea (trezirea) lui însui, modul cum Socrate înelegea virtutea i nemurirea sufletului, conceptul lui Plato despre formele de univers, viaa i învturile lui Isus (Jesua ben Joseph), lucrrile apostolului Thomas, Imnul Perlei, imnul pentru lumea divin din Gospel dupã John.Apollonius din Tyana; Origen, Mani, Catarsii i Albigenii. Francis din Assissi, poveti despre muntele Cârmei unde vîrful muntelui ar sta pe capul unui corp uman, lucrrile multor artiti ca: Michelangelo i Leonardo da Vinci, scrierile despre experienele mistice ale Terezei din Avila, umanitii din Renatere (Europa). Rosacrucienii, maetrii din Estul Îndepârtat i muli alii, învturile lui Ramtha ofer perspective unice misterului vieii. Ofer un cadru cu întrebri rmase fr rspuns pentru filozofi, tiin, religie, gsesc un nou îneles. Sistemul lui Ramtha de gândire nu este o religie i nici o interpretare filozofic a realitii. Este adevr care a fost cucerit i verificat de un membru al rasei umane. În acest sens, este tiina lui Ramtha. i acum, dup ce calea a fost fcut cunoscut, uile sunt deschise celor care doresc sã exploreze i s-i fac drum propriu ctre necunoscut. CINE SUNTEM NOI ? COMENTARIU LA CAPITOLUL 1 5
ADEVRATA ORIGINE A UMANITII Reflecia critic a lui Ramtha asupra istoriei civilizaiei umane caut sã arate natura transcedental i originea omului. El pune întrebri directe: Cine suntem noi? De unde venim? Teza lui fundamntal este câ suntem Dumnezei nemuritori în evoluie, cu scopul de a ne cunoate pe sine (pe noi înine). Drama evoluiei umane de la marele big-bang i pânã în zilele noastre, dupã Ramtha, este povestea Dumnezeilor creatori, explorând i devenind totalitatea potenialului lor. Refleciile lui oglindesc experiena lui personal, care 1-a dus la iluminare. El însui spune c, ceea ce spune este propria lui înelepciune i adevr. El atenioneaz studenii mereu, asupra felului specific de a trata problemele, fr a lsa loc de speculaii. Pentru ca s poi avea un impact total cu spusele lui, este important s studiezi definiia i felul cum folosete termeni ca Dumnezeu, Dumnezei (Zei), sine, persoana uman, evoluie, înelepciune i adevr. Povestea lui este atât de valoroasã, penru c redefinete natura persoanei umane într-un fel care contureaz i ilumineaz misterul existenei umane. Validitatea mesajului lui este direct proporional cu valoarea lui însui. Dacã el este cu adevrat un maestru nemuritor care a ascensionat acum 35.000 de ani, dup calendarul Iulian, atunci ne putem imagina c îi amintete evenimente personale, pe care cu greu le-am putea gsi în evidenele arheologice i istorice la dispoziie astzi. Dacã el este cu adevrat un maestru ascendent, atunci trebuie s aib cu adevrat posibiliti de cunoatere, de informaie, extraordinare. Dac am trãit mii de ani ca fiine cunosctoare, atunci înelepciunea câtigat prin observaie i contemplare ar fi cu adevrat minunat. Înainte de a nega vorbele lui, ar trebui s acordm consideraie observaiilor lui i s ne gândim dac ascensiunea i imortalitatea sunt doar poveti pentru noi. Obiectivitatea acestora este foarte neâneleas în lumea tiinific. tiina nu a fost în stare s demonstreze rolul de netgduit al Observatorului, dar nici s-l conteste î n mod obiectiv. Putem spune c maetrii nemuritori i iluminarea sunt produse ale imaginaiei i mitului. Dac suportm acest presupunere, atunci trebuie s ne întrebm cum se face c ea d formã i culoare propriei noastre concepii despre Dumnezeu, sine, moralitate i sens de via. i toate revin la întrebrle fundamentale. Povestea lui Ramtha este valoroas, pentru c explicã în mod coerent i cuprinztor natura umanitii i întreaga transcenden, oferind soluii la multe paradoxuri, ca problema binelui i rului, vieii i morii, trup-minte i realitatea liberei voine a omului în relaie cu transcendena divin. Expunerea lui Ramtha despre istoria umanitii arat c am avut un rol activ în crearea lumii i a universului. Cum se face c dac suntem Dumnezei i toate astea s-au întâmplat nu ne putem aduce aminte ?. El explic: "Suntei Dumnezei, contiin i energie care creaz natura realitii". El spune c întreaga evoluie a umanitii poate fi vzut ca un efort de a gsi mai binele i rspunsuri mai adecvate care s defineasc identitatea noastr adevrat. Sunt trei întrebri de baz, care costituie fora propulsant a motorului civilizaiei umane i formelor de autoexprimare i explorare a sinelui. Aceste întrebri sunt : cine, ce i de ce ?. Cele mai valoroase culturi, de-a lungul istoriei, au încercat s gseasc rspunsuri la aceste întrebri fundamentale despre existen. Filozofi antici, gânditori religioi, politicieni i antropologii i oamenii de tiin de astzi înc mai caut rspunsuri i explicaii la aceste întrebri. Cine suntem? De ce suntem aici? De unde venim? Care este scopul existenei i vieii? 6
Cine a creat dezordinea în care trim azi? Cine este responsabil de toate? De ce este ru în lume ? Exist cu adevrat diavolul ? Cine 1-a creat i de ce ? Exist existenta uman dincolo de respiraie, mâncare i somn ? Exist via dup moarte ? Am mai trit i alte viei? Noi suntem biologia noastr fizic sau mai mult ? Ce este iubirea ? i indiferent ce definiie îi dm de ce este atît de intoxicant i atractiv ? De ce inem cu aa disperare la respiraia noastr la via ? De ce ocrotim visele noastre cele mai intime? i acestea sunt doar cîteva întrebri care rsar din triada de baz menionat mai sus. Trebuie gsit o cale de a reduce miriadele de întrebri la cîteva simple, care s cuprind totul i fr a cdea într-o reducere simplist care creaz confuzie. Poate c nu gsim originea, sursa, începutul a toate, pentru c noi cutm în direcie greit. Poate ca a fi fiina uman înseamn tocmai a nu cunoate toate rspunsurile de la început i a trebuit s le descoperi progresiv. Poate c viaa i universul nu sunt finite i concrete i continue i în venic devenire. Poate cã ar trebui s studiem aspectul activ al istoriei ca s putem înelege cine i ce suntem cu adevrat. Una dintre cele mai mari tragedii de astzi este c înc ne luptãm pentru supremaia i infailibilitatea punctelor de vedere personale. Dar adevrul este c înc nu am îneles cci dac am fi îneles nu ar mai fi fost opresiune i foame, nedreptate i violen, boal i moarte între naiuni, culturi, rase i sexe. Oamenii de tiina se tem s publice rezultatele cercetrilor lor, cînd acestea contrazic punctele de vedere tradiionalele, de team c vor fi ostracizai din comunitatea tiinific. Teologii se tem chiar i s gândeasc diferit de ceea ce spune religia, politicienii nu doresc s onoreze principiile care le-au dat putere, cci se tem c o vor pierde. De ce negm adevrul? Exist evidene care sunt disponibile pentru toi. Dar situatiaia este mult mai serioas decât pare, cci ceea ce se întâmpl este ca s-a pierdut abilitatea de a pune întrebri i gsi rspunsuri, a fost înlocuit cu dorina de a rãmâne în poziie bun în societate, cu contiina social, a mesajului. Ramtha vrea s ne reaminteasc ceea ce am uitat ca ras, ca specie i contiin. Dac singura constant într-o lume de haos este constanta diveritii de sine, ar trebui atunci ca s lum asta ca asumarea principal în tratarea subiectului. Cu alte cuvinte, Observatorul este cel care determin mediul, prin felul în care ne concentrm i obiectul la care ne concentrm. Istoria este întotdeauna spus dintr-un anume punct de vedere i cu o anumit intenie. O fetia cretin va înva istoria cu totul diferit decât una hindus sau una musulman. Iar dac cele trei fetie ajung la universitate, ele vor trebui s lupte cu ceea ce au învat în familie, pentru ca s progreseze în studiile lor academice. Ceea ce va determina geniul lor, va fi abilitatea lor de a sintetiza toate conceptele lor vechi în paradigme care le vor ajuta s investigheze i s îneleag vechile concepte într-o lumina nou, nu va trebui s se team s evolueze deasupra acceptrii comune a tradiiilor de familie - acesta este cheia. Aa cum spune Ramtha: " S untem aici s facem cunoscut necunoscutul .Vrem s adugm cunoateri noi, nu s le reciclm pe cale vechi." Ramtha spune c cei care câtigâ btlia povestesc lupta cu totul diferit de cei care au pieduto. De fapt, cei care au pierdut nu mai au ansa de a o spune de loc. Dar cei care au o poziie puternic în comunitate, politic sau religie, îi vor aminti povestea într-un fel convenant pentru pstrarea poziiei lor. Acesta nu se face neaprat cu intenii rele, ci este implementat de legea supravieuirii. Aa c ne putem imagina cu uurin cum a fost scris istoria omenirii în ultimele ase-apte mii de ani. 7
Mai ales cea din ultimele dou mii de ani a fost manipulat i refcut ca s se potriveasc cu ceea ce oamenii vor s aud i ca s asigure continuitatea acestui sistem de credin. Este interesant c dei din când în cînd apar noi evidene care contrazic, tot punctele de vedere vechi rmân cele care msoar i judec interepretarea validitii descoperirilor. De exemplu nimeni nu accept faptul ca rasa uman are originea în combinarea genetic a unei rase avansate din alte planete, dei s-au gsit ample dovezi arheologice care s susin acest adevr. Arheologii nu vor sã accepte c acum zeci de mii de ani, oamenii se jucau cu energia nuclear i aveau tehnici care nu au rivalitate în zilele noastre, (este vorba de descoperiri despre distrugera Sodomei i Gomorei i crearea Mrii Moarte, a Balbeckului i altor locuri antice). Nici un antropolog tradiional nu vrea s admit c omul de Cro-Magnon, acum 35.000 de ani a fost capabil de vorbire sofisticat, de a gândi intelectual fr s mai vorbim de iluminare, deoarece craniile gsite nu par s se potrivescã cu vorbirea articulat, consoane i cuvinte. Nu exist om de religie care s vrea s accepte c nu exist diavol, c nu exist un loc ca iadul, c Dumnezeul lui Abraham i Moise a fost sângeros, brutal, total diferit de ceea ce Isus a propovduit i a spus despre Dumnezeu Tatl. Nu este fizician sau filozof care s doresc s clarifice sau s se adreseze posibilitii c ceea ce consideram realitate, adic spaiul i timpul, ar putea fi un vis, o iluzie creat de noi i nu de fore externe contiinei noastre. În acest capitol introductoriu, Ramtha subliniaz c singura cale de a deveni fiine umane în deplintatea puterilor i s trecem peste umanitate i slbiciuni, este s cunoatem adevrul despre originea i istoria noastr. Cînd cunoatem adevrul, fricile i "groparii" nu ne mai pot lega în oarba servitute, originea noastr aparine de epoci de evoluie i nu de un singur eveniment de manipulare genetic din trecutul apropiat, sau un big-bang cosmic fr o aparent cauz inteligent. Ramtha se prezint el însui ca fiind în afara timpului, ridicindu-se din mormântul antichitii i al uitrii, al dezinformrii ca s creeze o nou paradigm, pentru ca popoarele s poat srbtori istoria lor spiritual i marea lor evoluie. Aa cum i Ramtha a trit în timpuri cataclismice, care au jucat un rol în iluminarea lui, i umanitatea actualã se mic într-un timp de schimbri cosmice, de evoluie i purificare a naturii i societii. Schimbrile pmântului prezise nu sunt o pedeaps de la vreo for sau zeitate extern pentru pcatele omenirii nici sfiritul timpului sau al lumii. Aceste schimbri fac parte din micrile i evoluia creaiei. Ele sunt o ocazie de a încorpora înelepciunea câtigat în trecut, pentru a construi o nou societate, care s fie în rezonan cu Mama Natur i cu transcendena divinei noastre naturi. Trezirea spiritual în timpul vieii lui Ramtaha, a dat natere conceptului de coli de Antic Înelepciune. Acesta este un foarte important element care a jucat un rol decisiv în evoluia umanitii i pe care Ramtha îl subliniaz. Cunoaterea despre adevrata noastr origine în micarea de autocontemplare a Voidului i natura noastr ca Dumnezei creând realitate au fost pierdute în decursul istoriei i asta a stopat evoluia natural a rasei umane spre o complet cunoatere de sine. Rzboiul lui Ramtha împotriva aroganei i a tiraniei atlanilor a fost o rscoal împotriva decderii în care omenirea s-a scufundat singur. Corpul fizic sau intelectul, care sunt doar mijloace de a explora lumea material, au devenit identitatea individual. Coborârea Dumnezeilor în materie fizic i-a fcut s uite adevrata lor origine i natur, pîn la puntul în care viaa nu a mai fost sacr, iar tehnologia i intelectul uman au fost divinate. Dumnezeul Necunoscut al strbunilor lui Ramtha, a rmas o figur distant, mut i inaccesibil în vieile 8
oamenilor, cum de fapt este i în multe religii astzi. Ura lui pentru Dumnezeul Necunoscut a condus pe Ramtha în lunga cltorie a înelegerii. El a învat c Dumnezeu nu era de fapt separat de el, ci era chiar suflarea vieii, btaia inimii, platforma a tot ce este gând i existen. Ramtha s-a gîndit s învee poporul su realizrile i înelepciunea lui, punînd fundaiile colilor de Înelepciune Antic. Nu era o învtur de legi i prohibiii ci de cunoatere, o deschidere spre a ti i înelege simplitatea vieii. Dup ce a ascensionat, a continuat s aducã cunotinele sale umanitii prin diferite coli, micri, poei, filozofi i oameni de tiin care au consmat-o în lucrrile lor de art. Ramtha sumarizeaz înelegerea sa, emfazînd importana redefinirii conceptului de "sine". El conclude c iluminarea "este gloria cunoaterii a cine i ce eti". ³ Dar, vedei, bucuria este o eliberare i este totui înelepciune, i asta este ce obinem cînd ne iubim pe noi înine destul ca s trecem peste dificulti. Nu are sens s atepi ca altcineva so fac pentru tine. Eu, ca învttorul vostru, nu am s v fac fericii. S unt aici ca s v spun ce suntei - i voi trebuie s alegei - i ca s v dau cunotine excelente cu care s putei începe integrarea, i s v dau speran i s continui sa v reamintesc c vorbesc cu Dumnezei. Vorbesc cu nemuritori care sunt atât de puternici încît ei pot crede c sunt într-o etern moarte. Iat cât de puternici suntei. Vorbesc cu Dumnezei´. Primul volum spune povestea originii umanitii înainte de crearea universului fizic i cînd a evoluat ea în prima femeie i primul brbat. Aceast parte descrie i manipularea genetic a rasei umane de ctre alte rase avansate i cum s-a pierdut îngropat în superstiie i ignoran înelepciunea anticã despre adevrata noastr origine. colile antice au pstrat cunotinele sacre pentru viitoarele generaii care vor fi echipate cu "descifrator" i o vor putea folosi Volumul II continu saga umanitii începînd cu cderea atlanilor, rzboiul lui Ramtha i distrugerea vechilor regate, însclvirea femeii i emergena superstiiilor religioase. Descrie o civilizaie ascuns în mijlocul pãmântului i explic simbolismul sacru al piramidelor din Egipt, monumente construite spre amintirea divinitii noastre uitate. Un punct de pivot în istoria uman a fost sosirea lui Jehova în Estul Mijlociu i crearea poporului evreu. Mult din corupia i dispariia înelepciunii antice, s-a întâmplat în aceast perioad, urmat de interpretarea dat de cretinism, învturilor lui Isus i de religiile din Estul Mijlociu. Legtura individului cu sanctuarul su interior a fost complet degradat i pierdut. Ramtha descrie emergena contiinei de Crist în individ ca i iluminare, în contextul societii moderne. Partea a doua se încheie cu prezentarea urmtorului stagiu în evoluia umanitii i viziunea zorilor unei noi iluminri. CAPITOLUL 1 INTRODUCERE : REALITATEA NU ESTE UN VIS "Un vis este o realitate care înc nu exist în lumea material. Un vis transcede timpul i spaiul dar toi cei care viseaz triesc asemenea realiti. Binecuvântai sunt cei crora visul - realitate devine manifestare. Eu sunt o fiin binecuvântatã. Aa s fie´. Ramtha
9
RIDICÂNDUM DIN MORMÂNTUL ANTICHITII C S V ADUC ADEVRUL S nu renunai niciodat la visurile voastre - niciodat. Niciodat. Vreau s v spun o poveste. Iat ce vreau s înelegei : pentru ca cineva s fie întreg, s poat evolua, sã fie puternic puternic, trebuie sã renune complet la trecut - s fie liber de trecutul su. S fie liber de urmritor ±( este vorba de clreii negrii din adîncurile pmântului din cartea "Lordul inelelor" - " Th e Lordof of the Rings " de J.R.R. T olkien. Ramtha spune c toat povestea ar putea fi adevrat), de duhul mori, care este în voi i v produce atâta tulburare i nefericire. i atunci se produce în corp o adevrat vindecare de boli, o adevrat schimbare a vieii i longevitate. Vreau s tii c fiecare celul din corpul vostru a fost fcutã s triasc venic. Este capabil s se regenereze la cea mai tânr, înfloritoare form i s rmîn aa un timp infinit. Dar o persoan a crei via sufer - suferin personal, furie, tristee - trind cu teama c cineva va ghici ce se înfimpl cu ea, trind cu teama c cineva poate ti viaa sa, c cineva va ti c minte, trebuind s triasc fiecare zi cu ipocrizie, îi îmbtrânete corpul chiar mai repede. Da, aa este. Gândii-v, când ne cunoatem trecutul, suntem eliberai de timpul trecut, nu mai este un mister i nici nu ne-a fost ascuns de organizaii politice, religioase sau socio culturale. Aa este cu advrat. Eu sunt o fiin în afara timpului. Cu adevrat. Cuvintele pe care le folosesc sunt alese ca s v stimuleze, s le înelegei i nu sunt sofisticate de loc, cci dac v-a fi vorbit în limba mea, nu ai fi îneles nimic. Sunt un strin în cel mai adevrat sens al cuvîntului. În viaa mea, am fost înalt de peste apte picioare (un picior = 30 cm). Culoarea pielii mele este ca scorioara, am ochii foarte negri i prul este foarte lung i negru. Am fost considerat incorect din punct de vedere politic. Oamenii mei au fost foarte albi. Au fost oameni aurii cu pr de culoarea cuprului i ochi roii, cu gura roz pe fee pale, sau cu ochi albatri ca gheaa, gura foarte subire i pr alb ca zpada. Oamenii mei au fost negri ca noaptea, foarte înali i frumoi. Ei erau ionieni. Oamenii mei au fost oamenii roii din Atlantida. Ei sunt pieile roii de astzi, care atunci au avut totul, iar acum sunt redui la pescuit i jocuri de noroc. Nu v place asta ? Mie nu prea îmi pas. tii de ce ? Pentru c dac acum este timpul când eti piele roie, ai fost ionian, ai fost egiptean, sau atlant, ai trit milioane de ani i de alte viei. De ce ar trebui s faci un precedent din aceasta via ? tii, Ramtha înseamn Ram care a coborit din muni într-o teribil zi. Aa m srbtoresc indienii, srbtoarea lor este "Ziua teribila a lui Ram " (Ramlha este socotit a fi un Zeu indian ) În vechiul Egipt exist un bulevard dedicat lui Ram, marele cuceritor, bulevard care a dinuit zece mii de ani dup ce am plecat de pe acest târîm (drumul a fost construit cam prin anul 18.000 î.e.n. i a fost folosit pîn în anul 10000 î.e.n.). i ei credeau c oricine merge pe acel bulevard putea stpîni vîntul - asta este mitologie. Dac gsiti un bazorelief sau pictur a unui ram (ramul este un fel de berbec cu coarnele rsucite de dou-trei ori), cumprati-le. Ziua Teribil a lui Ram nu este pomenit în biblie, dar este în texte foarte vechi. i iat ce vreau s v spun despre religie. Nici o religie nu accept s vorbeasc despre timpul în care am trit eu, pentru ca era timpul Dumnezeilor, înaite de venirea lui Jehova. Daca Jehova ar fi venit în timpurile mele, nu ar fi avut nici o ans, dar el a aprut în timpul marilor schimbri
10
de pe Pmânt - când fiinele umane deveneau sclavii Zeilor, servanii lor. Marea inteligen dispruse, adic a disprut amintirea Zeilor i a ceea ce ei erau ± adic supraoamenii. Asta suntei voi astzi în corpurile pe care voi le-ai ales, suntei Dumnezei, nu Homo erectus, Dumnezei cu genetic ce v-a fost data acum 40.000 de ani i acum 450000 de ani. De ce ai ales acest corp ? Pentru c suntei gata s folosii acest mare creier i suntei gata s transcedei superstiiile. Suntei Dumnezei ? O, da ! Dar ce putei spune despre voi îniv, dac înc mai trii cu vinovaii sub regimul vostru religios.? Aceasta nu este comportare de Dumnezeu, ci de sclav. Voi s ascultai de primul Dumnezeu, care a trit înaintea lui Moise i a lui Abraham, care a îneles ce trebuie s fac ca s ascensioneze, un Lemurian. Cei care au venit de dincolo de Steaua de Nord, sunt giganii îngropai în mit i care într-o bun zi se vor ridica din nou. Eu sunt un gigant ridicat din mormântul antichitii, c s v aduc adevrul care va duce lumea la haos, adic rsturnarea valorilor spirituale, sociale i religioase de acum i va crea o noua paradigmã cu care omenirea va serba istoria ei spiritual. Vom vorbi despre rdcinile voastre i ce v-a adus unde suntei i am s va rspund la întrebri. Dar voi s ascultai cu atentie, cci ce vei auzi, fie c v place sau, nu exist i a existat. i nu exist alta surs pe acest plan i în acest timp care s v dea aceste informaii De ce ? Pentru c nimeni nu a ajuns s vad sau s tie înc. LECII DINTR-UN TIMP FOARTE VECHI Înainte de a marge mai departe, vreau s v vorbesc, în seara aceasta, despre viaa voastr spiritual. i este o seara potrivit pentru aceasta, pentru c, dupa cum a fost profeia, în aceastã decad am avut o eclips de soare (textul este de la o seara cu Ramtha din 1990) i am avut o eclips total de lunã. Profetia este aceasta :" In ultimele zile va fi un nou cer i va fi un nou Pãmânt." i aceste evenimente cosmice sunt prevzute de adevrai profei, care au vzut schimbarile, acestor timpuri ce urmau s vin. Acele entiti au tiut c atunci cînd "Încântatoarea" (luna) va fi umbrit de iubitul ei, ea va deveni o nou fiin. Aa au gândit ei. Iar cînd soarele în btrâneea lui, a murit i s-a renscut în propria eclipsã a fost perceput c intrare într-un uter ciclic i apoi renaterea cu un nou destin. Aceste evenimente i-au fãcut s considere c va apare un nou cer, ceea ce cu certitudine este acum. S-a împlinit. i cu certitudine va fi un nou Pmânt, spre împlinire. Trebuie s tii c în timpul vieii mele, cosmosul i planul terestrial, artau foarte diferit de cum sunt acum, iar forele dinamice dintre dou luni în relaie cu Pamîntul, au creat un mediu foarte diferit de cel de astzi, dei insensibilitatea omului fa de naturã i fa de propria umanitate, a creat chiar în acele timpuri, o foarte nefericitã condiie, care aproape c a dus la ceea ce se cheam "purificarea" întregii lumi. Vedei voi, era în care eu am trit, nãscut din oameni foarte spirituali, a cror linie vine de dincolo de Steaua de Nord, pe care ei nu o puteau vedea, a fost o er foarte spiritual. Povestea acelor timpuri s-a pstrat în folclor i prin hrile desenate în lcaurile lor din mruntaiele munilor, hri de stele, care cuprindeau aventura liniei mele de strmoi pînã ce au ajuns la acest sistem stelar cu soare galben i povestea colonizrii lor aici. 11
În vremea cînd m-am nscut eu, Pâmântul era acoperit cu o patura groasã de nori, ca i cum ar fi fost într-un uter de ap, exact ca i planeta pe care voi o numii astzi Venus. Ea este într-un uter de apã. i în acele timpuri, veneau aici, oameni din diverse pri ale vastului spaiu. i în vremurile mele, oamenii nu vzuser soarele, a crui raze nu treceau prin ptura de nori Noi vedeam lumina ca i atunci cînd te duci pe fundul unui lac i nu poi vedea sursa de lumin, ci doar lumina difuzat de aceasta prin ap. Deci, în acele zile glorioase, razele lui Ra erau difuzate prin nori, noi nu vedeam soarele i nici stelele sau lunile, le zream doar ca printr-un vl gros. i când lunile erau pe cer în acelai timp i priveam prin vl, vedeam lumina difuzat de dou puncte diferite, doua surse diferite, la orizont. Asta se întîmpla cu oamenii de rând, care nu puteau trece dincolo de ptura de nori ca s priveasc minunatul Pâmânt/copil Pâmânt/co pil în noul noul sau uter, cci el a mai fost în alte utere, dar înainte înainte de timpul meu intrase în noul uter i fusese purificat pentru a fi nasut din nou. Dar în timpul vieii mele a fost o neînelegere mare, cu un foarte puternic popor, i ei aveau o tehnologie grandioas, cu care au au sfâiat acel acel val al timpurilor mele. Iar cînd vlul a fost sfâiat i deschis, toate apele s-au condensat dintr-o dat i au venit ploi i ierni i ghea. i multe minunate creaturi ce triser pîn atunci într-un climat temperat pe uriae întinderi pe pmînt, nu erau pregtite pentru soarele care venea direct i nici pentru gheurile care apruser, au pierit. Le-am vzut pierind în timpul viii mele. Astzi multe din oasele lor, acelor creaturi exotice, tulbur pe oamenii votri de stiin, cci nu se poate ca flora, fauna, animalele sau insectele de acest fel s fi putut trai fn condiii de clim a locurilor unde au fost gsite. Dar ei nu îneleg c nu a fost vorba de o schimbare a polilor (o schimbare a ecuatorului cu polii)) pmântului. Ei nu pot înelege cum a artat pmântul atunci, c era ca Venus i c sub aa un strat de nori nu putea fi ghea. Dar cînd acoperiul de nori a fost rupt i a fost lumin solarã direct i radiaii solare apa care era departe de lumina direct a soarelui a îngheat. Acum era iarna care prinsese chiar pe cei mai mari mamui, creaturi uriae, au fost prinse de gheuri într-o singur dup-amiaz. S-a întâmplat în vremurile mele, nu lOOOO de ani sau 15000 de ani in urm, s-a întîmplat în timpul vieii mele. Ce se întlmpl cu tehnicile de datare cu carbon? Datarea cu carbon este efectiv numai dac avem radiaie solar. Dar dac ceva este vechi de peste 35000 de ani, atunci avem o mic problem cu datarea cu carbon. Cîi dintre voi înelegei asta? Deci, în timpurile mele, oameni nepstori dar foarte inteligeni, rzboindu-se unii cu alii, încercînd sã in best bestiile iile (dinozaurii) la distanta cu lasere fierbini i drepte, au rupt bariera bariera de nori i au cauzat mari deluvii. Strbunii mei tiau ca se va întîmpla aa, ca fusese scris s fie aa. i eu am supravieuit numai fiindc mama mea, împreunã cu multi ali pelegrini din ceea ce se chema Lemuria, am trecut prin mlatinile pe care voi voi le numii acum Pacific, spre ceea ce se cheam istm i care sunt sunt mlatinile Mexicului si Yucatan, unde erau numai numai pduri în ap, spre pmânturile Onaiului (portul cel mai important din sudul Atlantidei). i am suprevieuit distrugerii arii noastre. Soarele intrase în anul lui Ram (chinezii numesc berbecul ram), i era strlucitor i minunat. i au venit venit ploile i a venit venit îngheul vârfurilor munilor care se ascundeau în ceaa norilor, au fost acoperite cu haine albe de zpad. Acestea au fost timpurile în care am trit i puini au fost pregtii pentru schimbarea temperaturii. i de aceea foarte muli oameni au pierit. Oamenii 12
comuni au pierit. Acum, am avut cderea tehnologiei, pentru c a czut civilizaia civilizaia tehnologiei. tehnolog iei. Iar fraii lor mai vîrstnici au prsit luna i s-au dus pe planeta roie, la bazele lor lor de acolo i i-au i-au lsat pe verii lor s se lupte singuri aici jos. i cu cderea tehnologiei a fost ridicarea barbarilor, i acelea au fost vremurile mele. Mrluiam în grupul meu de oameni i în urma noastr pamântul se surpa, marluiam spre ceea ce se cheam nord, trecînd peste pmînturi care acum nu mai exist, privind ceea ce se cheam linitite râuri odat, umplîndu-se cu ap care venea din cer i acoperea pamînturile care nu s-au scufundat. Au fost înnecate de ape, în jurul pmîntului. Le-am vzut venind i plecând. i am vzut locuri înalte, unde noi am supravieuit. i am vzut împreun cu poporul meu prima apariie a soarelui aici pe Tera i m-a cuprins încântarea care mai ine i acum. i pot sa-l descriu ca nimeni altcineva, doar ca oamenii din poporul meu. i pot descrie frumuseea celor dou luni ca nimeni altul, pentru ca ele i stelele erau minuni de proporii mree. i cine ar fi crezut ca acesta va fi fundalul, pentru venicie. Numai cineva care l-a contemplat i s-a minunat. Aceasta a fost fost aventura din timpurile pe care le tiu. A fost i supravieuire în acele timpuri. A fost supravieuire pentru c natura pstreaz ceea ce este în rezonan cu ea. Natura nu pstreaz ceea ce nu este în ordinea ei, ceea ce ne aduce înapoi la seara aceasta i la eclipsa de lun. Este un nou cer care se manifest acum la sfâritul acestui secol. Este un cer nou. Aa cum vechii clarvztori au vzut, aa cum în vremurile mele am fost martor i parta, aa i voi vei deveni prtai la schimbrile dramatice, cele mai dramatice care vor veni din fundalul veniciei. Vor fi cele mai dramatice dousprezece zile de lumin i extrem emoie. Dar cum va fi noul pmânt? Noul pamânt va fi ocupat de entiti entit i care care vor avea puterea s treac dincolo de timp. Numai acele entiti vor fi pstrate. Aceasta sun relativ metafizic i simplu, dar nu este de loc aa. Cei care vor trai în acele timpuri, vor fi cei care pot trece peste podul timpului, cei care au capacitatea de a se implanta singuri acolo, vor fi în acele timpuri. Cei care îi vd viitorul atacat de montri, nu vor fi. Deci, numele meu este Ramtha Cel Iluminat, aa am fost numit în vremea mea i îmi amintesc i acum. Chiar i egiptenii m in minte, i perii, toate culturile antice, pentru c oamenii mei au fost smâna tuturor raselor. i ei au dus legea noastr peste tot unde s-au asezat, pentru c eu am fost un punct de referin al istoriei, dintr-un timp, nu numai de schimbri cataclismice, dar de cdere a aroganei i mîndriei, de început al barbarismului i ceea ce se numete finala iluminare, iluminare, adevrata iluminate. Naterea înelepciunii antice.
Deci, civilizaiile care au venit aici, nu au avut coli antice. Niciodat. Conceptul de coal antic este - dei acum sunt rspâindite în întregul univers - indigen de pe pmînt, cu adevrat. i de ce? Pentru c oamenii oamenii de aici au în minte aa un amestec între Zei i natura însi, aa o confuzie despre ceea ce este de pstrat, ce este necesar pentru cltoria Spiritului în cma umana (viaa în trup omenesc) i felul lor de gândire este foarte ceos, foarte confuz. colile de iluminare antice sunt foarte importante, pentru c aici aici oamenii uit cu adevrat adevrat c sunt creaturi spirituale. Cu adevrat umanitatea lor îi incit pân la beie, beie, mai mult decât pe cei de oriunde altundeva. Deci, din vremurile de haos de acum 35000 de ani, dintr-un barbar i poporul su, s-a ridicat conceptul de învtura spiritual, învtura mistic, de exemplu, aflarea adevrului despre Dumnezeul Necunoscut, nu într-o într-o main, dar în natur, privind pasrea de noapte în cuibul ei 13
alturi de mine, i toate generaiile care au venit i i-au fcut cuib acolo. Am învat despre viaa de la natur. Atunci când am coborât de pe stînca mea s împrtesc ceea ce învasem generalilor mei, i am plecat într-un mar. Am gsit pe drum o pdure uria pe care eu ara numit-o Shambhala, care avea un copac uria în centru. M-am pus vechii rzboinici s cuprind giganticul copac. i ei erau atât de mici în comparaie cu aceat magnific creaturã. Le-am cerut s rspund la o ghicitoare: "Ce tie copacul acesta i voi nu tii?" Cu marea i minunata întrebare a început acum 35000 de ani în urm, deteptarea spiritual, pentru c era deteptare pe vecie i eram conectai cu ea. i din rsftarea în braele Lordului Pdurii, datorit rnii mele, din cenua tehnologiei i datotit fabuloaselor creaturi - specii umane din diverse pri ale Voidului - din cenua acestei convergene, s-a nscut aceasta întrebare, ce sie el si eu nu tiu începind testul spiritual pentru omenire. Oprete Opret e munca pentru un timp i gîndete la valorile vieii, opreste-ti distracia pentru un timp i gîndete la moarte. Oprete tot ce faci, pentru destul timp ca s-i pui întrebri: Cînd nu voi mai fi, cerul i luna luna vor fi tot în acest loc ? Da. Copacii acetia , vor fi ? Unii. Pâmântul Pâmântu l va fi tot aici? Da. Deci Dec i ce tiu ele i tu nu tii, tii, tu care eti muritor în nemurire? Ce tiu ele i tu nu tii? Bun întrebare de pus pentru oameni ocupai, care niciodat niciodat nu s-au gândit la via. i de ce sut eu atâît de ciudat ? Sunt ciudat pentru cã vin dintr-un timp t imp de convergen i adevrate începuturi de cercetare a spiritualului în fiina uman femeie i brbat. i cucerirea de la sfârsitul vieii mele a fost s dau oamenilor mei aceasta întelepciune, ca ei s-o duc mai departe copiilor lor, cci marul se sfârise. Lumea se schimba zi de zi, marul încetase. Un nou pmânt fusese sdit i vroiam ca samâna noului pmânt s poarte întrebarea despre ce tie un copac i tu nu tii, i aceasta întrebare s fie atît de simpl i totui plin de ineles, fãcând copii s se aeze sub un copac i s se întrebe ce tie copacul i ei nu, i s încerce s afle rspunsul. Cred c aceast întrebare este mult mai frumoas decât: "Care este sunetul unei singure mâini aplaudând?" Ei bine, bine, pot afla mult mai multe de la la un copac decît de la o mânã care aplaud. Deci, în viaa mea, am fost în stare sã trec peste timp, pentru c aveam aceasta capacitate. Am vrut s fac asta. Am vrut s explorez explorez - asta a fost natura fiinei mele - i s cuceresc tot ce nu tiam, dar nu cu sabia, ci cu o minte pasionat, care i-a fcut prieteni din pasrea de noapte, din lunile de cear i mister. i l-am cunoscut bine pe Ra. i am cunoscut bine i vârfurile movulii ale munilor i drumurile aurii i ofranul prafului. Le-am trit i asta nu a sczut valoarea spiritualitii mele, ci a mrit-o, pentru c am trit-o nu ca un distrugtor ci ca un cuttor de rspunsuri i am fcut-o atât de bine, încât am îneles c natura nu închide niciodat ua cuiva care ptrunde în ea cu toata sinceritatea - i am fost sincer - i niciodat nu am renunat . Nu era în natura mea s fac fac asta. A fi putut renuna la via cu mult timp în urm, aveam cu sigurana toate motivele unei victime, aceleai pe care i voi le avei. Iar singurele lucruri pe care vi le-a fi putut spune astzi, ar fi fost despre tragedia mamei mele, a fratelui meu, a sorei mele, despre tatl meu necunoscut iar voi v-ai fi gândit la cât de grea a fost viaa mea. Înelegeti? Aveam toate motivele s nu am încredere în nimeni. Dar, v spun, dac a fi avut sentimente de vin i blamare, n-a fi btut niciodat la uile naturii i nici n-a fi putut s-mi prsesc corpul, cci a fi fost prea scufundat i concentrat în nefericire. Deci nimic nu m-a oprit s doresc sa fiu un cuttor al Dumnezeului Necunoscut, cci îl iubisem cu toata puterea i nimic nu nu m-ar fi putut opri. Luai aminte: cu cât va este mai mil de voi îniv - cu cât mai mult vã vedei viaa ca o victim, ca o trdare - cu atât mai puini vei vedea pe Dumnezeu. Asta asa se întîmpl, mai puin când îl vei cunoate pe Dumnezeu. Aa este. i voi suntei ca Pamântul în treact prin valul acelor timpuri, învluii într-un voal gros. Nici mcar nu putei 14
vedea lumina strlucitoare care încearc s strbat vlul. Eu am tiut ca am fost o fiinã divinã i c oamenii mei erau fiine divine. i în acele ore lungi petrecute vorbind cu ei i învindu-i, a început adevrata coal spiritual, în acele vechi i uitate tarîmuri care se afla în nordestul Indiei de acum. Acolo a început totul, acolo. i nu a fost nici o învtura despre "nu trebuie sã faci asta sau asta". Aceasta nu este o învtura spiritual. Învâtura spiritual este deseptare, ei au câtigat enorm de multa deteptare, iar când s-au dus înapoi în colibele lor i la pescuit i la copt pâine, au vzut totul într-o lumin diferit. Au devenit mai contieni. i dac ar fi s descriem acum, benzile lor au devenit mai largi (benzile din câmpul auric, reprezentînd capacitatea lor mintal). i aa mi-am învat oamenii s-i triasc viaa, nu prin abstinen, dar îndeprtându-se de ceea ce era plictisitor sau tendenios pentru ca asta am fcut în cltoria noastrã, am luat lucrurile de camping i am mers s ducem o via simpl, care în simplitatea ei cuprinde marea înelepciune. I-am învat s fie ateni i s simt vântul i s simt subtilele schimbri ale pmâtului i ale anotimpurilor i s fie în rezonan cu ele. i atunci ei au devenit rezonani cu natura. Ei bine, ei i-au trãit totui viaa, dar erau mai nobili, mai înelepi. Nu erau ipocrii. Nu erau fanatici. Au trit frumos i a fost alegerea lor de a ramâne în urm (de a nu duce pân la capt procesul de iluminare). Dac aceasta este alegerea ta i vrei s aduci pe lume un copil, adu-l, dar fii un printe mãre pentru el. Înva-1 despre Ra (soare) i despre pasrea de noapte, i cuget împreun cu el i contempleaz rspunsuri la întrebri împreun cu el, fã-l întelept. Înva-l adevr, nu filozofie (adevr este cunoatere cîtigatã prin experien i nu prin dizertaii filozofice). Dac vrei s stai aici i s lucrezi pmântul, atinge-l cu bucurie, nu cu plictiseal, ca i cum l-ai însâmâna cu smâna speranei. i niciodat nu lua ce nu este al tu. Creaz-i singur cele ce ai nevoie. Aa i-am învat. Asta este o viat spiritual, cci întâi este Spiritul i dup aceea trupul. Înainte de a pleca, am visat drumul vieilor lor în timp. Le-am visat în timp, în lungi ore de edere în micul meu bordei, în care foarte puini tiau c locuiesc (oamenii lui Ramtha credeau c locuiete tot timpul în palatul pe care i-l construiser i unde creteau copii). i mi-a plcut asta, pentru c ei niciodat nu au tiut simplitatea mea i nu m gseau acolo. Dar acolo, în micuul meu bordei, în timp ce fceam pâinea i edeam în faa focului, am visat cu atâta pasiune la drumul vostru (Ramtha spune ca toi cei care vor veni s-l asculte, sunt cei care au fost oamenii lui în acea via - i sunt doua milioane de suflete) i am dorit ca adevrata spiritualitate din om s se dezvluie. Am visat la seara acesta împreunã pe un nou pmînt i cu un cer nou. Sunt o entitate ciudat, pentru c vin cu amintiri vii din timpuri ciudate. Sunt un semn de întrebare pentru oamenii de tiint, mai puin pentru cei care nu se tem s accepte evidena. Iar voi tii ca eu exist cu adevrat i am condus un popor mre i am supravieuit cu adevrat. Am supravieuit schimbrilor pmântului i a tehnicii. Am supravieuit rzboiului i barbarismului i am supravieuit spre iluminarea mea. Când am decis s vin înapoi, am ales foarte bine felul în care s vin i ce trebuia s v înv. i am vrut s am înfiare foarte comun, i aa am fcut. i am învat un grup de oameni care sunt pe aceasta planet - sunt unii care triesc pe alte planete (dintre cei care au fost oamenii lui Ramtha spune c toii cei care vin la coal au fost oamenii lui acum 35000 de ani. Unii au venit de cum au aflat c el s-a întors, alii au venit mai târziu, iar alii tiu c este aici, dar nu vor veni. Din cei 2 milioane, se pare c toi sunt încarnai acum, o parte pe aceast planet i o parte în universul 23, unde el face "naveta" la o alta coal concomitent) - i v-am predat cunotine în acest corp, ca s m putei iubi pentru ceea ce nu vedei, cãci nu este corpul meu, iar singurul fel în care putei pune capt misterului este sã spunei c iubii necunoscutul. 15
Eu sunt necunoscutul. Nu m putei vedea, dar m ascultai i m iubii, poate chiar mai mult decât pe oricine din viaa voastr. i asta este bine, pentru c eu tiu mai mult decât oricine altcineva. Deci sunt o fiin spiritual pe care nu o putei vedea mai bine decât vedei vântul. Vedei doar efectele lui. Ei bine, voi suntei efectele mele. Eu sunt vuietul ce se mic prin viaa voastr i o afecteaz. Aceasta se cheam Spirit. Asta sunt eu. Am predat aici muli ani în timpul vostru, adunând oameni din toate colurile pmântului s fie aici în aceast sear i la alte evenimente planificate. Dar înc nu ai îneles ce minunat este totul de fapt. V spun c tot ce v-am învat este adevr i funcioneaz. Cînd oamenii de tiin au venit i au pus toate acele sârme pe trupul fiicei mele - care este o femeie brav s fac asta în faa întregii coli, dei nu are nimic de ascuns, cci fapt este c eu sunt o enigm - ca ei s verifice c ceva extraordinar se petrece cu adevrat, ceva anormal. Ei bine, eu nu sunt normal, ceea ce au putut constata ei este ca eu exist, c sunt ceea ce sunt. Vreau s tii c aceastã femeie este o entitate deosebit, cu o deosebit binecuvintare, i aceasta este abilitatea de a îngdui puternicului meu spirit s fie aici. Acum, dac tiina spune c aceasta este neobinuit i mai degrab extraordinar, nu credei ca merit mai mult s ascultai un mesaj extraordinar, decât unul ordinar? Ei bine asta este ceea ce plnuiesc s fac aici. Apariia mea într-o înfiare comun la fel ca voi, este pentru ca s nu v umbresc pe voi, cci asta ar fi o greeal. Vreau ca voi s m iubii ca pe profesorul vostru i s înelegei ca v iubesc destul în multe ore, multe secole i timpuri îndeprtate - ca s fi plnuit de mult, s aduc înapoi învturile atâît de simple ca întrebarea: ce tie un copac i tu nu tii, întrebare care v-a uimit prin simplitatea ei. V spun c sunt rspunsuri i eu le cunosc. Vreau s tii rspunsurile, pentru c voi vei deveni prezervabili pe noul pãmînt. De ce? Pentru c voi suntei oameni spirituali readui la via trecând peste acest timp în cel viitor. Iar celor care suntei blestemai cu o minte intelectualã care chestioneaz tot ce facei, vreau s vã spun ca nu a fi fcut aceast cltorie în timp, ca s v înv concepte care nu funcioneaz. Nu a fi fcut aceat cltorie dac nu ar mai fi fost unde s vin. Îneleaeti ?
Evolutia spiritual a umanitii
Deci sunt aici s v spun c tot ce v-am învat, fiecare disciplinã, functioneaz. i ce face ? Definete linia dintre fiina uman i Spirit, iar motivul este, cã voi s putei fi din nou complet investii cu putere, s devenii Spirite a totcunosctoare care putei tri deplin viaa prin intermediul corpurior fizice i s angajai complet viaa pân la limite pe care nici voi nu tii ca le putei atinge. Asta este ce îneleg eu prin a tri viaa din plin. Voi nu tii ce este asta. Dar numai când Spiritul însui este definit separat de corpul fizic, numai când le avem separate vom fi absolut, complet prezervabili i incoruptibili. Atunci cu aceast putere vei putea s nu murii niciodat i putei merge s vedei acele stele pe care le privii în aceasta sear i s vedei toate lucrurile pe care eu le-am vzut deja s le vizitai, s fii acolo, chiar i dincolo de Steaua de Nord a poporului meu. Ascultai aceasta profeie: profeia spune c sânge i carne - asta în profeiile antice înseamn un singur lucru : corpul fizic - nu pot intra în împãria cerului i ca s intri în împria cerului, trebuie s fii îmbrcat în camaa nou, iar cmaa nou este cmaa Spiritului. Asta este foarte clar. Nu înseamn c trebuie s mori înainte de a intra în ceea ce se cheam rai, înseamn ca trupul nu poate intra acolo. Trupul este condamnat acestui regat (plan, pâmânt) atât timp cât 16
Spiritul nu este trezit. Dar cînd Spiritul este trezit si are putere ce iradiazã, ese în împria cerului. Acum putem lsa în urma totul - totul. Chiar i mie mi-au trebuit ani, atunci cînd am decis c vreau s fiu vîntul, ca s înteleg ce s fac, pentru c eram sânge i carne, care cântarea împotriva forei invizibile. Cum ar putea sîngele i carnea s fie fore invizibile ? Dup ce am prsit prima data corpul, mi-au trebuit apte ani ca s o pot face din nou. i am lucrat în fiecare zi, nu numai ca voi, la cursuri, penru ca acolo nu erau cursuri sau evenimente, în fiecare zi. i stii de ce nu puteam face din nou, pentru cã încercam sã fac asta ca i carne i sâînge, fiind persoana de carne i sînge, în loc s fiu Spiritul meu. i mi-au trebuit apte ani ca s îneleg asa i cînd s-a întîmplat, s-a întîmplat accidental, cînd nu eram atent. Este foarte important. i drumul meu a început cînd am tiut asta. Am crescut ca fiin spiritual. Ramtha Cuceritorul a crescut în Ramtha cel Iluminat. i a trebuit o iluminare complet ca s pot veni înapoi ca s-mi iau trupul cu mine - nu cenua, nu cadavrul. Deci sânge i carne nu pot intra în împria cerului. Am venit înapoi i am trecut prin toat btaia de cap, am fost verificat pânã la un punct de tiin în extraordinaritatea mea i concluzia a fost c sunt o enigm ei bine, sunt pentru c nu pot fi cântrit - am venit s v înv metodic cum s facei asta, i aceasta disciplin se numete via spiritual. Voi nu suntei aici ca s fii fiine fizice, ci ca s fii fiine spirituale. Cu toate c labirintul (una dintre discipline) este epuizant fizic, este forma în care se cultivã Spiritul. Corpul este epuizat, dar tocmai de aceea Spiritul se ridic i ia comanda. Asta, atunci când recunoti diferena dintre cele dou : corpul fizic i Spiritul. Pentru un moment nu mai puteai umbla un pas mcar i nici sufla (o alta disciplina) nici o suflare. Deci tim c erai sânge i carne. Î n momentul urmtor ceva supranatural v cuprinde i gsii iesirea iar acesta este Spiritul. Este o diferen între ele. Venind aici s v înv înseamn s v reamintesc asta i s v ajut s fii în stare sa le definii cu claritate, s fii în stare s activai spiritul la dorin, apoi s-1 ducei din nou în corp i s v bucurai de frecvena lui. Asta este ce trebuie s facei. Aceasta înseamn s devenii fiinte spirituale. Pentru aceasta nu trebuie s artai ca nite clugri. Nu are nimic de a face cu înfiarea de preoi. Nu trebuie s artai ca nite îngeri. Nu trebuie s-a artai ca Maria. Nu are nimic de a face cu asta. Putei purta chipiele voastre mai departe i s fii iluminai, tricourile voastre 100% bumbac i s fii iluminai. Trebuie numai s fii iluminai. Aceasta înseamn Spirit, înelegei ? Suntem aici i sunt aici dup mult efort i planificare ca s v înva asta. i sunt muli dintre voi care iau asta cu uurin. Eu sunt lâng voi. Într-o bunã zi nu voi mai fi aici, ceea ce am de fcut aici se va termina, cci visul meu se va sfâri la un anumit moment. Sunt aici, în grdina din spatele casei voastre s nu m putei compara cu nici un alt învtor, pentru c nu este altul ca mine. Sunt aici nu ca s fiu glorificat, ci ca eu s v glorific pe voi. Am venit s v înva ce s facei i pot numai s v spun, suntei nebuni dac tratai totul superficial i nu folosii ce v înv cci asta înseamn s renunai la Spiritul vostru de dragul corpului. Iar corpul coruptibil, va fi corupt înapoi într-un mormânt. Spiritul este incoruptibil i nemuritor. Aceasta este învtura. i când ai îneles-o, ai învat iniierea complet în disciplina spiritual, când o putei aplica, atunci putei materializa o moned în palm. Atunci putei materializa pâine în palmã, arunci putei fi Spiritul cu adevrat, în totalitate. Atunci ai intrat în rai, pentru c nu mai este nimic ce nu putei face. i atunci suntei schimbai, schimbai pentru totdeauna, ai ieit din încorsetarea a ceea ce se cheam om. Nu vei mai fi niciodat om din nou. Vei fi venic o fiin spiritual, cci niciodat o fiin spiritual care a intrat în împria 17
cerului i a mîncat la masa Domnului nu poate pierde aceasta. Odat ce acesta se va întîmpla, nu vei mai fi niciodat un om obinuit. Nu vei mai auzi chemarea celor lumeti. Deci voi spunei c asta înseamn a înceta s mai fii om ? Da, încetai s mai fii OM. Devenii Dumnezeu care trieate în corp omenesc, iar agenda vieii voastre se va schimba i ea ( felul de via). Asta înseamn c agenda unui Dumnezeu/om este mai puin excitant decît cea a unui om? Nu cred, înseamn asta c un Dumnezeu/om nu este capabil s aib un act sexual, s iubeasc, s rd? Nu aia, sau aia, sau cealalt, pentru ca este Spirit. Un Spirit este un Dumnezeu care râde. Un Spirit iubete cu adevrat, cu putere, magnific i cu toat compasiunea. Omul este schimbtor, capricios, Dumnezeu nu. Învturile acestei sptmâni sunt foarte valoroase. i toate acele mici entiti (copiii), când au fost deja în stare s materializeze acele obiecte - da, am început cu lucruri mici cci trebuia s construiesc acceptana. Ce a vrut Isus s spun cînd a spus: "tot ce avei nevoie este doar credin cât un bob demusar" ? Credin cât un bob de mutar este suficient pentru a materializa. V transport pe loc în realitatea voastr, instantaneu, i asta este de ajuns pentru a materializa. Bine, dar dac într-o zi cunoaterea voastr va fi cât un stejar sau cât lumea de mare, oare ce vei putea face atunci? Absolut totul. Sunt aici pentru un timp, ca s v înv sã fii peste timp trectori, eterni aa cum de fapt suntei i s v salvez dintr-o via în care, ca fiin umanã, ai putea avea eventual, un moment de strlucire i atât. i vreau s fac asta simplu i ieit din comun, dar v voi cere foarte mult. Trebuie s devenii în stare s definii diferena dintre Spiritul i umanul vostru i diferena s v fie foarte clarã. Voi deja tii ce putei face ca oameni. Ceea ce nu tii înc este ce putei face ca Spirite. Despre asta este coala i învtura. Sunt multe cerine, pentru c trebuie s exersai în fiecare zi ce v învâ. Este în regula s nu exersai într-o sâmbat i o duminec. Puteti avea weekend-ul liber. Este la alegera voastr i este în regul. Un lucru important. Câi ani v-au trebuit s învai s mergei în picioare i s învâai s facei toate lucrurile pe care în mod normal oamenii le fac? Cât v va lua s devenii un Spirit care trece contient prin ziduri, poate fi în mai multe locuri deodat i poaie materializa o mas plin? Tot atât de mult disciplinã ca atunci cînd v trezii în fiecare diminea, trebuie s v hrnii, s splai, sã eliberai de deeuri trupul, s facei tot ce trebuie ca sa-1 pstrai în buna condiie. Credei c Spiritul nu are nevoie de îngrijire? Credei c, doar aa, într-o bunã zi o sã creasc el singur i o sã devin un mare Spirit? Trebuie s fie dezvoltat i voi s vrei asta. Are i el nevoie de hrana lui. Are nevoie ca voi s fii el i s-1 punei la lucru. i nu v trebuie o viaa întreag ca s facei asta. Ai putea dezvolta aceasta în doar apte zile, prin umilin, modestie, pasiune i dedicaie. Dar trebuie s facei asta. Dar voi suntei lenei. Ce s spun? Un nou Pamânt i un nou cer vor veni. Voi alegei de ce parte vrei s fii. V cer sã facei asta cu sinceritate i în cunotina de cauz. Concentrai-v. Nu ia mult din timpul vostru, poate o or sau câteva minute, oricât. Trebuie numai s fii constani i persevereni i nu vei mai ancora în corp, va trebui s aruncai ancora în cer i s ancorai în Spiritul vostru i s spunei :" ce vreau mai mult în viaa asta, vreau mai mult decât orice." i s doreti s fii aceasta: impozant, impecabil, magnific, s fii capabil s visezi dincolo de limitele unui om obinuit, s fii în stare s stai jos în fiecare zi, s întinzi mîna aceea i s tragi din cer un gând, pîn ce devine fierbinte i ce simi în mn i s tii c atunci cînd apare în faa ta, sau în drumul tu, sau în maina ta, tu l-ai facut, c tu poi face asta, ( se refer la prima disciplin pe care o pred i care este pe video) i în fiecare zi lucrezi i lucrezi i lucrezi. Iar într-o zi poti face orice. Asta înseamn s fii o fiin spiritual. Vindec-i trupul, 18
vederea, creierul, coapsele, inima. Totul se face în acelai fel. Asta v-am învat s facei în aceasta sãptãmânã. Dacã nu o facei, atunci nu definii acea putere. Deci sunt aici s v înv ce tiu eu s fac. Nu fac asta pentru voi, nu eu trebuie s fac asta, dar sunt aici s v iubesc destul ca s v sftuiesc i s v înv, s nu v umbresc niciodat, s v las s fii stele pe orbita voastr i s fii Dumnezei în propria viaa. Într-o zi nu voi mai fi aici, cci visul meu s-a sfirit acum 35000 de ani. i la orice nivel vei fi ajuns pân atunci, s stii c ai luat i ai but atât cât ai vrut. Eu v cer s bei totul. i v cer i vã implor s considerai aceasta munc important în viaa voastr, pentru c este.Viaa voastr devine extraordinar, nu mai puin decât acum, ci mult mai mult. i fcând asta devenii mai simpli i mai simpli i mai putrnici i mai puternici. i într-o zi am s v întâmpin i vom sta de vorb ± trebuie s tii ca am un vin deosebit - i vei ti ce înseamn s fii Dumnezeu/brbat i Dumnezeu/femeie. i vei bea în încperi somptuoase i vei mînca în cea mai aleas companie, i nu va fi u închis vreodat pentru voi, pentru c nu venii în sânge i carne, ci ca Spirit. Aa s fie. Devenirea este un proces în care trebuie s fii singur. Devenind un Crist, este un proces singuratic, cci pentru cine creezi? Cine tie? Dac ceilali ar ti, ar ti pentru ei. Cu cine s vorbeti ? Cu vântul cu Tatl din tine, Dumnezeu Tatl. Este singuratic, singuratic, singur, singur. Nu e de mirare c trebuie s vorbeti în parabole. Nimeni nu înelege gândul. Pentru cei din jur nu poi doar s fii. Nu poi doar s fii cine eti, trebuie sã ai o explicaie pentru c eti aa cum eti. Spune-le s-i vad de treab, scoate gândurile lor limitate despre tine pe ua afar, i exist, fii. Este divin. Prin acest singuratic proces, supecontiin, te apropii de contiina original, numit gând. Iar gîndul este Existen ( Ramtha se refera la Dumnezeu i ca "Existen" ), i de acolo este totul, toate lucrurile. Petele din soare vin de la Existen. Vânturile solare sunt rezultat al petelor Existenei pe soare. Schimbrile de vreme sunt rezultat al vânturilor solare de la petele Existenei pe soare. Ei bine, aceasta este mintea infinit. Deci gândul în care se mut supercontiina este de a fi în uniune cu cunoaterea i cunoaterea duce ctre Existen, care venic se desfoar. Începi s devii conectat. i în timp ce cltoria voastr se apropie de final, se face intrarea în Era Vrstorului, iar aceasta este Era lui Dumnezeu. Este Christ, este întoarcerea Cristului (învaturile lui Ramtha, întoarcerea Cristului înseamn c oamenii vor ajunge la supercontiin i vor deveni Cristi. Crist = întelept-iluminat.) Isus a fost un Crist i toi oamenii au capacitatea de a deveni Criti. Este deteptarea. Este supercontiina. Este un timp nou. Metamorfoza are loc la toate nivelele. Soarele trece prin metamorfoz, Pmântul trece prin metamorfoz, ceea ce se cheam galaxia voastr trece prin metamorfoz. Vei descoperi o nou planet în sistemul vostru solar, care trece prin metamorfoz. Totul se mic. Este cu adevrat nepmântesc. i curând, pe msur ce te deschizi ctre iubire, ctre imbriarea a ceea ce eti, devii în desfurarea cunoaterii ( procesul de iluminare este numit i devenire) i prin cunoatere eti în cursul vieii, atunci eti venic, venic. Atunci este absolutul. Apoi realizezi c viaa, c Existen, gândul, este fr sfârit. tii de ce meditaia transcedental nu funcioneaz? Pentru c nu poi opri în nemicare mintea lui Dumnezeu. Nu funcioneaz. V-ai gândit vreodat la asta? Cum ai putea s opreti în loc eternitatea ? Ca s poi gândi c st nemicat, trebuie sã te duci în inima ei, corect, atunci eti în supraminte. Timpul nu exist, nu este distan nu exist, masur. Este numai Existena i asta este raiul venic, etern. Este alfa i omega, începutul i sfâritul. Existena este absolut. Alfa i omega sunt contiina social. Existenta este mai presus. 19
Masters am pus la încercare înelegerea voastr social, i am pierdut câiva din voi pe drum, cci vd c ceea ce v-am spus nu se potrivete cu agenda voastr social, în regul, cum vrei voi. Sunt unii aici pentru care durerea amintirii este prea mult. Nu trebuie s v amintii. Cheia spre înelegere este pe partea voastr de u. Sunt un frate care v iubete i învturile mele sunt adevrate, i am s continui s v înv indiferent ce credei despre ele, pentru c v iubesc. Sunt arogant? întru adevr, dar sunt etern. T rind
pe trâmul visului.
Vi s-a întîmplat vreodat s vedei un film i s realizai dintr-o dat c facei parte din ceea ce se petrece pe ecran? Vi s-a întâmplat? i dintr-o dat ieii din film i suntei din nou voi îniv. Cât timp ai fost acolo, ai crezut c facei cu adevrat parte din film, a fost o iluzie reuit. Iat ce vreau s înelegei: ceea ce se cheam - cea mai mare iluzie care a existat vreodat este c voi suntei nimeni i cu adevrat cea mai mare iluzie este ca suntei doar un produs al ingineriei voastre chimice, genele voastre. Aceasta se întâmpl aici, într-o contiin drogat, care pare a fi blocat în ceea ce se cheam un singur loc. Drogul sunt emoiile i fricile voastre. Ceea ce voi nu înelegei este c suntei jucrii în ara jucriilor ( se refer la filmul lui Disney "Povestea unei jucrii", unde una dintre jucrii, Buzz Lightyear - în traducere: Buzz An lumin" - refuz s cread c el este o simpl jucrie i nu un erou intergalactic) i cînd evadai din acel regat începei s vedei manipularea, care ine mrei zei, cândva conductori de regate în alte dimensiuni - care au cltorit, exact ca i cei din zilele cruciadelor i marilor rzboaie, care au lsat tot, purtând ca simbol o cruce i au cltorit ca s fac drept ceea ce era nedrept. Voi ai plecat ca s facei cunoscut necunoscutul i nu v-ai mai întors. V-a trecut vreodat prin gând c ai putea avea familie i prieteni altundeva ? Cred c nu, pentru c suntei atât de orbii de ceea ce suntei i de visul vostru. S-a gândit vreunul din voi c poate atunci când ai venit aici i ai trecut prin marea cortin albastr, ai lsat pe cineva în urma ? Este posibil ca acele familii ale voastre, de un ordin superior, s atepte întoarcerea voastr ?. Eu am tiut asta i când prima data am simit-o, a fost greu s stau pe loc. Uneori, carnea în care suntei i credei c trebuie s fii, nu este cine suntei menii s fii. Uneori cînd ne trezim în miez de noapte învluii în sudoare rece este pentru c aproape c am ajuns acas, unde sufletul nostru aparine i unde cineva ne ateapt, cineva care ine focul vieii viu pentru noi, sau o lumânare în fereastr, care tie c suntem aici i c suntem pierdui. i ei ne ateapt. Eu am tiut asta, dar cum a fi putut s uit de copiii mei, ( Ramtha a avut 140 de copii, dar nici unul fcut de el, îi erau druii) cum a fi putut s uit de ce venisem aici. Muli dintre voi avei dragi în alte planuri. Ei v-au ateptat mereu i v-au iubit mereu i am inut aprins lumânarea în fereastr pentru voi. i chiar dac ne întoarcem acas cu o legiune de soldai, ceea ce nu este chiar câi am avut la plecare, furioi, dezamgii i epuizai, suntem ateptai cu bucurie i srbtorii la întoarcere, Dumnezeu tie c asta este doar o iluzie i c noi crora ni s-a dat cea mai mare putere, cea de a colapsa energia în realitate, am fost sedui de emoiile noastre care ne-au inut înrobii, chiar dac am fost fericii i câtigtori. Ar trebui s ne întrebm cine este nebunul aici. Numai noi suntem vinovai. N-am vrut s auzim acele voci, le-m adormit i ne-am ters fruntea cu batiste parfumate i cu uleiuri ce miros a lmâi i trandafiri, continuând piesa noastr. i întotdeauna a fost vocea aceasta, chemând de altundeva: "De ce nu vii acas ? Eti într-un vis acolo´. Iar noi ne spunem: Nu, tu eti un vis, nu eti adevrat, aici este realul. Pot s[-l gust, pot s-l miros, pot s-1
20
simt, pot s-l îmbriez, pot s-l ejaculez, pot avea extazia lui, pot sa-l îmbraiez, s-l cuceresc. Trebuie deci s fie real. i vocea îi rspunde : " Nu este real, iubirea mea. Eti într-un vis". De cîte ori am îndeprtat acea voce? De atâtea ori. Suntem cu adevrat strini în ara strin. Suntem creatori de vis într-un peisaj de vis i am suflat viaa fiecrui participant la piesa noastr de teatru, cci este foarte uor s faci asta. Ai tiut ce uor este? Ai tiut c într-o noapte, cu mintea voastr putei elimina toi lorzii rzboiului din viaa voastr, toate consiliile de rzboi? Putem s-i eliminm. Ati tiut c putem face asta cu o singur "lovitur de minte"? i mai tii ce altceva putem face peste noapte? Cu o singur lovitur, noi care suntem înelepi putem spune: "tii, am toi aceti oameni în viaa mea, pentru c ei m in adormit, cci mi-e fric s m trezesc?" i tii c într-o lovitur putem s-i eliminm? Dar tii ce ne face cu adevrat team? C la fundul tuturor minciunilor noastre, pe care le credem adevr, în foarte adâncul nostru, noi tim c nu simim aa. Cu alte cuvinte, suntem cu adevrat speriai s ascultm la ceva din adîncul fântânii, pentru ca bunicii ne spuneau mereu: "Nu te uita în fântân i nu te juca lâng fântân, pentru ca în adîncul ei triete diavolul." Dar poate c "diavolul" ce triete acolo reprezint o fântân adânc a Spiritului nostru. tii c trezirea din acest vis este posibil ? Toi oamenii care au fost actori alturi de noi, au fost poate actori temporari. Dar cum s le spunem asta? Nu putem, pentru c mai întâi trebuie s ne spunem asta nou înine. i poate c suntem cu adevrat Dumnezei, pentru c acesta este mesajul învturilor, c am czut în genetica crnii, c jucam doar nite roluri. i poate c fiecare rol pe care îl jucm cu atâta frenezie, este un rol pe care noi l-am creat. Noi am creat lanuri i legturi care s ne in legai de înspimântâtoare ziduri. Ca s ne luptm s le rupem ca inima viteazului servant s se elibereze din lanul servituii. Nu siai c noi am pus lanurile pe noi înine, pentru ca, cumva, în visul nostru s crem un spaiu mintal în care s crem un scenariu de evadare i în final s fim mereu eroi. Unii niciodat nu se e!ibereaz, pentru c lanurile sunt atât de reale, iar durerea este atât de intens, suferina este atât de grozav încât îi spun: "Acesta nu poate fi un vis, nu am avut niciodat un vis care s fie mai real decât acesta. Nu visez." Ei bine, maetrii care întotdeauna au fost în stare s ias din lanuri, au fost cei care au îneles c ei puseser lanurile. i în momentul în care nu au mai fost lanurile a ceea ce se cheam Roma, sau Grecia ori Mesopotamia - în momentul în care au îneles c nu ele puseser lanurile, ci ei înii, câi au îneles asta cu adevrat atunci lanurile au czut de pe braele i picioarele lor, pentru c ei le puseser acolo. Singurul mod în care puteau scpa de lanuri era sa îneleag i s tie c ei le puseser acolo. Ai îneles lecia ? Este o lecie pentru voi toi. Deci nu conteaz cine este în viaa noastr - fie c e vorba de o persoan sau o naiune - noi iam pus acolo. Fac parte din fundalul piesei. Ei ne atenioneaz pe noi într-un fel, ca s prem mai mari, mai importani, s lum decizii mai importante în iluziile noastre. Noi îi facem pe ei s ne fac s luam decizii. Poate c trebuie o suferin real ca s putem înelege c suntem închii într-un turn, unde suntem inui de toate. Prile sunt strpunse, spatele lovit de bice cu nou cozi. Suntem înlnuii la zid, zacem în propriile excremente. Prul nostru odat frumos cu refleciile culorii sale în soare i lun, acum este ters, nclit în sudoare, se lipete de spate într-un mod foarte neplcut. i stm acolo i suferim. Eu a putea spune unei astfel de persoane: " Tu tii c acesta este propriul tau joc? Tu singur te-ai pus aici, tu ai manipulat juctorii acestei piese. Numai tu însui poi face în aa fel încît toate astea s ia sfirit." Fiecare maestru, incluzând pe Apollonius din Tyana - care la curtea lui Cicero, în fata senatului i a cezarului însui în fruntea întregului senat al Romei - i-a aruncat lanurile i s-a 21
fcut nevzut. Este înscris în documentele lor. Ei nu tiu ce s-a întâmplat cu el. Dar el a realizat c el însui crease iluzia în care traia. Era un vis. i dac el îl fcuse, atunci numai el putea sa-1 desfac. De aceea el este un Crist. Voi înc suferii i suspinai i v mirai de mlatina în care trii. i ca s fii stpânii ei, voi luai privilegii (cutai poziii mai bune). Eu nu vreau ca voi s~a luai privilegii aici. Sunt aici s v spun c suntei Dumnezei i nu putei fi înlnuii la zid. Putei spune." O Tat, am fcut toate acestea pentru gloria acestui moment i de aceea lanurile sunt îndeprtate pentru totdeauna, venic." Aa ne eliberm. Apoi ce se întîmpl, cînd lanurile au czut? Ne întoarcem acas, la cei care au ars lumânarea în fereastr pentru noi, sau ne ducem la cei care joac acelai joc i îi salvm. Dar sântei liberi. Nu mai trebuie s murim i s ne natem din nou. Aceasta este gloria cunoaterii a ceea ce suntei. CE ÎNSEAMN DUMNEZEU COMENTARII LA CAPITOLUL 2 Povestind despre creaie, Ramtha face paralele cu alte cosmologii i tradiii religioase adugînd piese importante de informaie, eseniale vederii lui despre lume.Vom încerca s artm câteva dintre cele mai importante caracteristici ale acestor tradiii i cum se leag ele de Ramtha, întrebrile despre originea vieii i a universului ne pun inevitabil în faa conceptului de Dumnezeu, ceva mai mare decât noi, care trebuie s fie responsabil pentru inteligena vieii. De ce este important pentru noi s discutm conceptul de Dumnezeu i variatele interpretri disponibile ? Cum afecteaz personalitatea noastr ? Ce relevan are în viaa noastr de zi cu zi ? Ce legtur are cu cine suntem noi ? Umanitatea, încercând s explice însemntatea existenei noastre, a cutat rspunsuri în decursul istoriei sale i întotdeauna a cutat însemntatea altundeva decât în sine, cci speranele i idealurile au transcens ceea ce a îndeplinit pentru a deveni ea însi. Filozoii au fcut speculaii despre un sfânt, transcendent, Dumnezeu care poseda rspunsuri la toate misterele. Profeii au spus c au primit viziuni i revelaii divine de la însui Dumnezeu, care i-au ghidat în confuzia i cutarea lor pentru mreie. Conceptul de Dumnezeu, în general joas un rol fundamental în dezvoltarea civilizaiei umane, încluzând acele culturi care i-au construit societatea pe idealuri ateiste, ca cea a lui Karl Marx care a privit religia i credina în Dumnezeu ca "opiu pentru popoare" i sursa suferinei lor. Exist tradiii fr numr care ofer diferite explicaii ale acestui concept i divinei transcendene dar toate fr excepie conin paradoxuri i contradicii care rmân nerezolvate. Miezul mesajului lui Ramtha ofer o foarte detaliat i coeziv înelegere a naturii realitii i importana experienei noastre. Este limpede c Ramtha este un membru al rasei umane, c nu este diferit în natur de noi i c i-a câtigat cunoaterea prin puterea observaiilor sale i contemplrii naturii, fr ajutorul vreunui învtor, sau a altei surse externe. Acesta este un punct foarte important cu privire la abilitatea omului de a capt cunoatere prin observaie i a folosi gândirea. Este raiunea capabil de cunoatere mai presus de lumea material ? i dac da, cum este posibil s tii ce nu este ? Libera voin este realitate sau iluzie ? De ce sufer cel inocent ? Destinul i calitatea vieii noastre sunt determinate de circumstane de mediu i biologice ? Dac postulm c Dumnezeu este o realitate în afara noastr, transcendent din creaia lui, compromitem abilitatea raiunii de a ti dac pe de alta parte postulm c Dumnezeu suntem noi, 22
atunci compromitem libera voin, distinctia moral între bine i ru i însemnatatea existenei. Raiune i liber voin par a fi elementele de baz în întrebarea paradoxal despre Dumnezeu i originea universului. Este interesant c orice am spune despre divin, are extraordinare implicaii pentru felul în care înelegem i definim natura persoanei însi. Conceptul de Dumnezeu i de divinitate sunt inevitabil conectate la conceptul de sine. Dac peroana uman este subiectul care discut despre Dumnezeu, atunci este inevitabil c orice este spus despre aceste mistere s se manifeste i s reveleze percepia i înelegerea subiectului însui. Chiar în cazul revelaiei de la o zeitate ctre creaia ei, percepia i interpretarea primitorului este inevitabil, s lum ca exemplu cretinismul. Dac Dumnezeu este una i Isus Cristos este revelaia lui divin pentru umanitate, cum este posibil s avem atâtea interpretri ale aceluiai mesaj, interpretri care au rezultat în crearea atâtor biserici conflictuale ? Mesajul este filtrat prin percepia uman. Mai mult, mesajul vorbete i este relevant percepiei umane, pentru c este mult deasupra elementului uman, cci este despre divin. Din punct de vedere istoric Rzboiul de Independent American i Revoluia Francez, au fost aprinse de o serie clar de idei la acea vreme. Cereau pentru fiecare fiin uman " libertate, frie i egalitate". Aceste idei au revoluionat felul în care persoana se definete pe sine. tiina i tehnologia au înflorit ca i consecin emanând revoluie industrial. Una dintre cele mai mari realizri ale acestei micri a fost "Lista drepturilor -The Bill of Rights adusa la constituia SUA i care definete dreptul din natere al fiecrei persoane la viaa". Dar interesant este c chiar prima propoziie se refera la dreptul la religie i credin. În 1948, 10 dcembrie, Adunarea Generala a Naiunilor Unite va proclama Declaraia Universal a Drepturilor Omului al crui prim articol este: "Toate fiinele umane sunt nscute libere, în egal demnitate i drepturi. Ele sunt dotate cu raiune i contiin i trebuie s interacioneze în spiritul friei." Filozofia lui Aristotel, încorporat în teologia cretin de ctre Thomas Aquinas în Evul Mediu, ca i filozofii arabi Avicena i Averroes, arat ce cele mai preioase caracteristici care definesc umanitatea ca specie unic, este puterea omeneasc de a raiona i a exercita liber voin. Cum am artat înainte. aceste doua caracteristici umane sunt inevitabil conditionate de variate aspecte create ale lui Dumnezeu politeism, monoteism, panteism, ateism, materialism i naturalism. Credina într-un Dumnezeu exterior ca i ultimativ surs a tot ce exist, st în contrast aparent cu materialismul i evoluionismul natural. Ramtha ofer o alternativ vedere asupra amândorura. Rarmtha chestioneaz supoziiile de baz ale acestor diferite tradiii, subliniind c miezul misterului existenei noastre st în adevrata natur a persoanei, sinele, mai degrab decât în alte misterioase surse din exterior. Folosind cuvintele lui Aristotel, originea universului, "principala cauza a micrii dinamice este schimbarea ", este, dup Ramtha, nu o zeitate mulumit de sine sau o inteligen separat de noi, dar extraordinarul/neextraordinar, adevratul nostru sine. De multe ori, Ramtha condenseaz mesajul lui în cuvintele "Voi suntei Dumnezei, Voi suntei Dumnezei uitai". Trebuie spus c el cînd spune Dumnezeu, nu se refer la punctul de vedere politeist al realitii, nici nu susine punctul de vedere monoteist sau oricare altul din multitudinea de religii. Deci ce este el i ce vrea s spun prin acest multifaetat i controversat termen? Pentru ca s înelegi semnificaia cosmologiei lui Ramtha, este de ajutor s o compari în contrast cu alte filozofii importante. Punctul de vedere al lui Ramtha nu este un contrast sau un comentariu al altor filozofii. El folosete muli termeni i concepte din alte tradiii i le reinterpreteaz pentru ca s explice puctul lui de vedere.
23
Interpretarea politeist a realitii susine c universul, în toate aspectele sale, a fost creat sau produs de mai muli Dumnezei sau fiine, care în cele din urm au transcens universul creat. Cu alte cuvinte, acest grup de Zei nu sunt afectai de universul fizic i legile lui. Acest lucru este necesar dac vrem s-i numim Zei, altfel ar fi doar nite supraoameni, creaturi avansate. Ne referim la conceptul în care Dumnezeu este creatorul existenei, aa cum spune Aristotel, i nu o fiina din realitatea existent. Termenul de Dumnezeu este des folosit pentru a vorbi despre Dumnezei care au adus tehnologia i cultura pe Pmint ca Thoth în Egipt, Quetzalcoatim Mesopotamia, Ninharsag, Enki i Enlil în Estul Mijlociu. Zeus i Apollo în Grecia i Dumnezeii Elohim menionai în cartea Genezei: "Cînd omul a început s se înmuleasc pe Pmînt i fiicele au fost nscute întru ei, fii Zeilor - fii lui Elohim - au vzut cât de frumoase sunt fiicele omului, i au luat neveste cât de multe au putut alege." ( Cartea Genezei - pare a spune ³ei au luat câte neveste au putut ", înseamn c s-au culcat cu cîte au putut, nu c le-ar fi luat în cstorie) în acel timp, Nefilim a aprut pe pmânt, dup ce zeii au avut relaii sexuale cu fiicele omului, care le-au nscut fii. În aceasta fraz, termenul de Dumnezeu nu se refera, la sursa existenei i atunci ne întrebm de unde au venit aceti aa-zii zei? Cine le-a dat viaa i inteligena ? Cine i-a susinut în existen ? Multe religii estice ca Hinduismul, ca i culturi antice ca cele din Egipt, Grecia, Roma, conin un mare i complex panteon de zei destinul fiinei umane este plasat la buna voina a acestor zei. Obinerea virtuii, îinelepciunii, fericirii în via depindea de cum mulumeau i serveau aceste zeiti, ca s câtige favoruri, graie i salvare de la ei. Eternul conflict între bine i ru, lumin i întuneric, asupra crora lumea creat nu are control, este o alta form de politeism, numit dualism, în filozofia lui Zoroastru care a creat religia ce îi poart numele i care a prevalat cam acum l600 de ani, realitatea este explicat în termenii conflictului dintre Ormazd i Ahriman. În filozofia lui Plato conflictul este între ordine i haos, care întotdeauna este i nu are devenire i care devine i niciodat nu este. În Manichaeism i tradiiile gnostice ale erei cretine, conflictul este vzut în termeni de lumin i întuneric, cunoatere i ignoran, raiune i divin revelaie. În concluzie, afirmatia de baz despre sine pe care o gsim în ideile politeiste despre natura realitii, este c persoana umana este stpân pe existena ei i este supus unei surse extrinseci, diferit de ea însi care o transcede i o depete. Cu alte cuvinte, Dumnezeu este o personalitate exterioar dincolo de posibilitile omului de a ajunge. Lumea monoteist susine o separaie ontologic între univers i surs, sau creatorul.Tradiia iudeo/cretin este cel mai bun exemplu, dac universul este manopera lui Dumnezeu, el conine într-un fel cunoatere despre creator, deci raiunea nu este îndeajuns ca s-1 cunoti pe Dumnezeu. Thomas Aquinas spune" In Summa Theologica putem spune ca Dumnezeu exist, dar nu putem spune ce este el. Putem afirma existena lui, dar nu putem cuprinde natura sa. Cunoaterea lui Dumnezeu, de aceea, este la bunvoina lui de a se dezvlui creaiilor sale. Din moment ce raiunea nu este capabil s îneleag trâmul divinului, este nevoie de o oarb acceptare a sorii, care este vzut ca un mare dar i virtute. Faptul c Dumnezeu a decis s creeze i s dea via universului înseamn ca el este binevoitor i bun. în cretinism bunvoina lui Dumnezeu este numita graie. Athanasius, unul dintre creatorii Consiliului din Nicea, în sec IV-lea ne vorbete despre graie ca al doilea dar, primul fiind existena sau creaia însi. Al doilea dar este vzut c dezvoltarea i implinirea creaiei, cu toate c nu este vzut în termenii de evoluie natural a lui Charles Darvin adic independent de divina intervenie. Cât privete bunvoina lui Dumnezeu, prezena diavolului i a suferinei în lume, o contrazice. 24
În monoteism exist un singur Dumnezeu din care a izvorât toata existena i nu unul din muli alii ca în epicurianism. Dac exist un singur Dumnezeu rspunztor pentru creaie, i spunem c este binevoitor cu ea, atunci cine este rspunztor de existena diavolului i suferina celor inoceni ? Conceptul pcatului a fost folosit ca s explice acest paradox în special pcatul original care vine de la Adam i Eva, aa cum predica Sf. Augustin în sec. IV e.n. Conceptele de salvare, iertare, via etern i extaz vin ca antidot al pcatului, sursa rului, a suferinei si a morii ? În Noul Testament Sf. Paul spune : "De aceea, printr-o singur persoan pcatul a intrat în lume i prin pcat, moartea a venit la toi pe msura pcatelor lor. " Dar întrebarea de ce a creat Dumnezeu arpele? - înc râmîne. În concluzie, afirmaiile de baz despre sine. pe care le gsim în explicaia monoteista" despre natura realitii, sunt surprinztor de asemntoare cu politeismul. Persoana uman ii datoreaz existena i însemntatea unei surse externe, intrinsec diferit de ea însi, surs ce transcede i este mult superioar ei. Dumnezeu este tot în afar persoanei umane i intangibil. Dar este o ansa mai bun de a-1 cunoate pe Dumnezeu, atunci cînd este singura surs de creaie, decât când sunt o multitudine de conflicte i puteri egale, ca în politeism. Fr îndoial, cele dou caliti de baza ale umanitii, raiunea i libera voin, sunt compromise i aici. Dac Dumnezeu este singura surs responsabil pentru toat existena, atunci Dumnezeu tie totul despre ea. Dac ar fi ceva ce scap cunoaterii sale, atunci ar trebui s ne întrebm de unde vine. Omnipotena si omnitiina (atotcunoasterea) lui Dumnezeu devin o problem serioas pentru libera voin a omului. Cum poate fi liber voina, cnd Dumnezeu tie deja ce va alege omul ? Martin Luther a recunoscut realitatea acestei probleme i în tratatul lui despre înctuarea voinei, scrie un rspuns lui Erasmus. El spune ca dei o persoana acioneaz dup libera lui voina, în realitate se supune lui Dumnezeu. În consecin salvarea sau condamnarea persoanei, sunt predeterminate de Dumnezeu. i aa s-a nscut conceptul de predeterminare, care este asemntor cu determinismul fizic i raional din Stoicism, filozofia panteistic a lui Spinoza, determinismul psihologic al lui Freud i materialismul tiinei. În acordan cu ideea despre realitate a monoteismului, baza libertii i a raiunii este vzut ca dar din exterior, care au nevoie de ghidana cuiva din afar omului. Oricât de importante ar fi aceste ci, dac nu apar din natura interioar a persoanei însi, ca si consecina natural a ceea ce suntem, ele nu pot fi folosite ca s ne definesc si nici s rspund la întrebarea :"Cine suntem?" Este destul de surprinztor i interesant, c atunci când presupunerile monoteismului sunt duse la extremul logicii, ele determin haosul lipsei de sens existenial, ( Dostoievschi descrie consecinele existeniale ale respingerii credinei în existena lui Dumnezeu în cartea sa Fraii Karamazov) care nu sunt diferite de determinismul materialismului sau nihilismul existenialitilor i umanitilor moderni, ca Jean Paul Sartre si Frederich Nietzsche. Raionalismul merge un pas mai departe decât empirismul. El spune c raiunea are abilitatea de a cîstiga cunoatere prin virtutea raiunii însi, chiar mai presus de observaie i de experien. Procesul dialectic de tez/antitez/sintez al lui Plato este procesul principal prin care raiunea este capabil s câtige cunoatere prin ea însi. În sec XIX apare raionalismul dezvoltat din materialismul dialectic de ctre Engels si Karl Marx, Nitzsche i ali gânditori care au condus pe umanitii moderni un pas mai departe decât cei din sec XVI, ctre o explicaie ateist despre ntura realitii. Credina în Dumnezeu a devenit inaceptabil pentru aceti gânditori i a fost vzut în direct opoziie cu natura umana i puterea de a raiona. Nitzsche a vzut existena lui Dumnezeu ca cea mai mare obiecie la existena i creativitatea uman: "Eu sunt prea inchizitiv, prea întrebtor, 25
prea exuberant ca s accept orice rspuns. Dumnezeu nu se poate demonstra i este o nedelicatee la adresa gânditorilor -în fond este o mare prohibiie pentru noi´ :"Nu vei gîndi!". Refuzul lui Nitzsche de a renuna la raiune de dragul experienei religiei i al credinei în Dumnezeu, vine în contrast cu misticismul Renaterii spaniole. Misticismul cretin al Terezei de Avila, pe care biserica a recunoscut-o ca doctor în teologie încorporeaz separarea între Dumnezeu i creaie în spiritualitatea s i cutrile ei de a experime divinul. Cu alte cuvinte ca s experimentezi divinul, se cere abandonarea a cine suntem ca fiine umane - ea spune : ÄEu triesc fr a tri în mine însumi i atât de înalt este viaa pe care o atept, încât mor pentru c nu mor. " Acest poem arat clar c "Dumnezeu este atât de transcendent i separat de umanitate încât viaa este vzut ca o închisoare, lipsit de fericire, iar moartea este ateptat cu nerbdare i speran. Sinuciderea este considerat un pcat în credina cretin, deci prin a-i lua propria via, va obine efectul opus celui dorit. Dup aceast credin numai Dumnezeu poate da sau lua viaa. Cu toate c credina în Dumnezeu cere sacrificii i renunare la ratiune, misticismul certin contrazice monoteismul. Misticii se concentreaz pe experiena divinului, care este descris ca o beatitudine, atunci cînd vezi faa lui Dumnezeu i este o experien indescriptibil. Carne i sînge nu-1 pot vedea pe Dumnezeu i totui trebuie sa fie ceva în natura umana i anume sufletul care se aseamn lui Dumnezeu i care îngduie acesta experien, adic î1 poate vedea. Cele trei virtui de baz ale crestinilor: credina, sperana i iubirea, descrise de Sf. Paul, sunt reduse la una singur în Împria cerului. Iubirea este tot ce rmâne în viziunea beatic din viaa de dup via, cci credina nu mai este necesar acolo unde Dumnezeu este vzut fa în fa, iar sperana se transforma în extaz. Experiena mistic a unirii cu, Dumnezeu, sugereaz o conecie între raiunea uman i natura lui. Sugereaz totodat i c natura uman nu este limitat la planul fizic. Este deosebit de interesant de notat ca înelegerea Sf. Augustin despre libera voin, se refer la libertatea de a alege un Dumnezeu, care ultimativ este Dumnezeu însusi. El a fost primul care a sugerat o conecie intrinsec între acesta caracteristic uman i natura lui Dumnezeu. Socrate introdusese aceasta ideie în sec.V i.e.n. în dialogurile sale cu Dumnezeu, ca ultimativ virtute moral i surs a fericirii. Cea mai mare expresie uman a libertii morale de a alege un Dumnezeu, dup Sf. Augustin este adevratul sens al vieii: "Iubete i f tot ce doreti", ceea ce implic o direct conexiune între iubire, ca i calitate divin i voina libera a omului. In final, vedem cât de incompatibile cu calitile de baz ale omului, sunt cele mai multe definiii tradiionale ale divinului. Comuna este separarea între Dumnezeu i om, acesta fiind redus la lumea tangibil a simurilor. A nega existena lui Dumnezeu înseamn a reduce umanitatea la partea fizica, material. Chiar i panteismul, care susine ca Dumnezeu este totul i nu vede separare între lumea material i divin, nu gsete dezlegare misterului sinelui. Neoplatonismul este o filozofie apropiat de panteism i care adânceste separarea dintre om i Dumnezeu, prin explicaia c toat existena vine de la i eman din Fiina Unica i etern sau Unul. Lumea material ar fi cea mai deprtat i mai joasa expresie a lui Dumnezeu în natur. Separarea umanitii de Dumnezeu, este vzut în calitatea existenei, unde umanitatea este o stare de a fi de nedorit în comparaie cu puritatea i transcendenta lui Unu. Chiar dac umanitatea este o expresie a divinului, este totui inadecvat i cea mai puin perfect expresie a lui. Povestea lui Ramtha despre creaie, arat natura divin a umanitii i originea adevrat a universului. El explic teoria big-bang-ului i ce 1-a detemimat. De asemenea expic teoriaevoluiei de la gândul contient la lumin, culoare, sunet, spatiu, corpuri stelare, 26
planete, roci, plante i animale. V rugm s pstrai în minte discuia despre variatele filozofii i concepte despre Dumnezeu i s v amintii c tot ce spunem despre Dumnezeu i natura realitii, defineste inevitabil felul cum ne vedem pe noi înine. CAPITOLUL 2 EPICA CREAIEI "Deci la început, când toi erai nite scântei de lumin, de contiin personal ai fcut drumul în materie sau materie corporal. Ai czut apte nivele de vibraie, întru adevr de contiin. Aa. Deci acum suntei la începutul evoluiei. i la începutul evoluiei, misiunea voastr a fost s facei cunoscut necunoscutul, ca entiti nemuritoare ce sunteti, Dumnezeu, ceea ce toi suntei, i oglinda lui reflectoare care este personalul vostru ³sine´ (persoana în totalitate). Aceast cltorie este pentru Spirit i Suflet într-o Carte a Vieii, care se numete evoluie." Ramtha GÂNDUL ESTE SURSA A TOT CE EXIST Eu sunt Ramtha ce Iluminat întru adevr am s fiu în serviciul vostru, ilutrii mei frati cci cine suntei voi ? Voi suntei Tatl care s-a avut pe sine - care s-a avut pe sine în devenire, el a devenit supremul a ceea ce a fost, numit Sursa, Tatl. Ilutrii mei frati, întru advar, sunteti nerbdtori s titi cine suntei - suntei fora forei. Suntei principiul care a creat principiul. Suntei legea care a devenit lege. Suntei Spiritul optit în realitate. Voi ai devenit fora, micarea, elementul compulsiv al gândului. Voi suntei fiul preaiubit al tatlui. Suntei tatl preaiubit al fiului. De ce mirosii i suntei convalesceni i continuai i interactionati i devenii nemiloi, necreativi, bli sttute, avei gelozii, ur, amrâciuni? Omule, am s te ajut s înelegi mai bine. Ce gând a început s lucreze în voi, într-un moment, ca s creeze iluminare? Am s v dau rspunsuri elocvente i pe inelesul tuturor. S ne întoarcem la ceea ce se cheam conceptul - fii foarte ateni - a ceea ce se numete "Înainte de început". Deci dac oamenii votri de tiin au considerat începutul un "big bang", ati auzit de asta, nu ? - i c la big bang particula X a fost începutul a ceea ce se cheam materie în form gazoas, atunci ce a cauzat big bang-ul ? Voi suntei rezultatul lui, dar ce a fost înainte de asta? Un spaiu fr timp. Am s v duc acum la început, ca s înelegei ce vrea s spun tiina. Dumnezeu - voi v gândii la Dumnezeu în diverse feluri. Realitatea voastr concepe înelepciunea, inteligena cunosctoare, în multe forme. Dar am s v spun asta: a fost gândul. Cum descriei un gând? Ei bine, descrierea gândului este descrierea gândului, este Existena. Acum savanii vin i spun c universul nu este atât de mecanic cât au crezut ei la început. Lsând la o parte materia i antimateria, formele gazoase câte îl constituie din punct de vedere molecular, ei încep s îneleag c universul acesta mecanic este condus de ceva care este mai presus de mecanismul minii. Acel ceva se numete gând. Ei au perfect dreptate. Deci, înainte de big bang-ul care v-a cauzat pe voi, s-a întîmplat ceva minunat. Acum începem sa vorbim despre Dumnezeu, nu ca o imagine, dar ca o esen fr chip. i dac vrei, putei înlocui cuvântul cu El, Existena, Absolutul, orice vrei voi.
27
Este foarte dificil pentru mintea voastr s contempleze infinitul, deci vom proceda în acest fel înainte de big bang, esena gândului numit Existena ori întru adevr, Dumnezeu, a fost totul. Avea capacitatea în rapiditate s fie tot ce era, o continu continuare. Dar aceasta nu a existat într-un vid, pur i simplu a existat. Putea s fie toate lucrurile, totul. A fost, dar ceva lipsea totui, - un lucru. Acest lucru se numete experien. i a venit o or, când gândul s-a întors în interior i i-a contemplat vastitatea. Cu alte cuvinte s-a gândit la sine însui. iar când a fcut aceasta, a fcut un gînd s stea nemicat. i cînd se întâmpl aceasta se nate ³lumina´. Se numate cunoatere. S-a gândit despre sine însui i s-a nscut lumina. Deci lumina a fost fcut întru adevar, în forma sa epic, numit particul. Acum, exist n particule oxigen, hidrogen, etc, i avei electrum ( electricitate, câmp magnetic), ce le ine în form coeziv i explozibil. Cea mai înalt form a particulei, lumina, este o particul care obine i pstreaz toate unitile ei inferioare. Fiecare lumin este o coeziune a gândului expresiv individual, sunteti nscui din Dumnezeu, din Existen, din spaiu, dac vrei, când Tatl s-a contemplat pe sine i contemplarea a devenit lumin, micare. Deci fiecare din voi ati fost o particul de lumin. Aceasta este forma voastr individual cea mai înalt. Dac v-ai fi întors înapoi în gând, lumina ar fi disprut în venicie. Acum, ce este o particul de lumin ? Dac ai scoate din univers toate stelele, planetele, fiecare soare - cu alte cuvinte, dac ai aspira tot cu un aspirator - i toate ar dispare, ce ai vedea ? Nu ai putea vedea nimic, pentru c nu ar mai fi lumina. Ati putea doar s percepei. Ei, dar asta este complicat. A percepe. Fr lumin ochiul nu poate vedea. Ochiul fr lumin nu poate vedea nici micarea. Gândul nu se mic el este. Deci imaginati-v întregul univers peste univers, multe nivele de spaiu. Contemplai ( mai ii minte? ca în - La ce tegindeti? - Contemplez la nemurirea sufletului´ ), asta pentru un moment: spaiu fr început i fr sfârit. Se numete eternitatea. Acum, ce permite micarea ? Ce este micarea vizual. Lumina. Lumina. Lumina. Lumina. Nu ai fi tiut niciodat c gândul s-a contemplat pe sine dac nu ar fi fost lumina . Acum, dac suntei toate lucrurile i nu avei imaginea a ceea ce suntei, atunci v lipsete experiena de a ti ceea ce suntei. Deci Existena, cum o numim, a determinat o separare a contiinei personale. i contiina personal a gândului, a fost programat cu mult înainte ca în viitor s se întoarc înapoi, la ea însi. Fcea o cltorie în absolut separare. Iar separarea dintre ea însi i particula ei de contiin, ar fi ceea ce se numete timp, distant, spaiu i acestea ar constitui realitatea. Acest factor, Existena sau Dumnezeu, oricum vrei sa-L numii, s-a contemplat pe sine i întrun moment, din el a aprut ceea ce se cheam particul de contiin personal ca ceva separat de el însui. În momentul în care v contemplai fiina interioar, devenii separai de ea. Deci avem teoria big bang-ului. Big bang-ul a fost în esen, ceea ce se cheam contiin personal, care, 1a un moment dat, a explodat în nenumrate alte contiine, toate fiind conectate la ceea ce se cheam întreg înelegei ? Imaginai-v un numr infinit de lucruri din astea micue. Ele se numesc contiin. Fiecare din voi este o contiin. Aceast contiin se numete trezire. i în momentul în care s-a întâmplat, acum biliarde de ani, acolo a început ceea ce se cheam cltoria, programat de Existen, ca s se cunoasc pe sine. Aceast contiin a creat o oglind a ei însi, care divide între ea însi i oglinda o realitate potenial. Deci, la început toi erai scântei de lumin, de contiin personal, ai început cltoria în materie, în materie corporal. Ai czut apte nivele de vibraie de contiin. Acum suntei la începutul evoluiei iar misiunea voastr este s facei cunoscut necunoscutul. Deci acum tii cum 28
a fost creat electricitatea ? Prin scderea frecvenei luminii. tii cum s facei asta ? Ai putea crea lumina din nimic. Electricitatea este o frecven mai joas a electrumului (cîmp electromagnetic) cu un pol negativ i unul pozitiv. Ai auzit vreodata asta ? Poate c asta este o or de fizic. Fiecare particul conine în forma ei cea mai înalt energie pozitiv i negativ, pentru c dac scazi frecvena luminii, începi s-o divizi. Astfel obii gravitaie ±G- for - i obii ceea se se numete câmp magnetic. Singurul fel în care poi obine câmp magnetic este dac ai energie pozitiv i negativ. Acum s luam o particul de lumin. Aceasta s-a numit naterea Dumnezeilor, la plural cea mai mrea natere, când Existena s-a contemplat pe sine i a dat natere luminii. S-a numit naterea Dumnezeilor Lumina. Din particulele de lumin au fost create la "modus operandum al vostru în form de lumin - aceasta se numete sentimente ² particulele gazoase, particule Z i particule X, care au creat la rîndul lor, ceea ce savanii votri cred c a fost marele bum, tii, teoria în care "bum! dintr-o dat, s-a întimplat totul" Ei bine, poi spune asta dac încerci s msori timpul. Dar de fapt nu s-a întâmplat chiar aa. Asta este numai daca msori timpul ca sa tii, s înelegeti, trebuie s uitai de timp. Fiecare din voi ai fost o particul de lumin, un întreg, un Dumnezeu. i Dumnezeii au creat prin procesul lor de gîndire. Ei erau deja druii cu un suflet. Eu tiu ce credei voi c este sufletul El st aici, în mijlocul pieptului, nu este aici sus, în cap, este într-o cavitate lâng inim, muchiul vostru etern. În acea cavitate este o lumin-esen. Cîntreste cam 300g. Cînd v simtii bine în sufletul vostru, voi crdei c simii asta în inima voastr. Dar inima voastr este o pompa, nu se îndrgostete de nimic, este sufletul vostru care simte. Pentru c particulele de lumin, sau Dumnezeii, s poat îmbria gândul ce venea de la Tatl lor, ceea ce le dadea substan care pstra lumina într-un întreg, trebuiau s aib ceva care s in gîndul în nemicare. i de aceea s-a nscut sufletul, sau Domnul fiinei voastre. Eleste lumina aceea mare care îmbrac întregul a ceea ce sunteti, iar înuntru st sufletul nemuritor. Sufletul este ca un computer. Pstreaza gândul. Fr suflet nu ai ti nimic, nu ai putea exprima nimic, nu ai putea crea nimic, ai fi doar Existena. Sufletul înregistreaz fiecare gând pe care l-ai avut vreodat. Dar nu-1 întegistreaz ca gând, ci ceea ce gândul a fcut din punct de vedere electric. Sentimentele sunt la baza materiei gazoase din universul vostru. Deci sufletul înregistreaz fiecare gând al vostru sub forma de sentimente (simiri). În atom exist un univers. tii ce d substan atomului? În universul lui interior este o particul la numita particula X. Aceasta a fost primul sentiment manifestat i care a dat via întregului vostru univers. Materia s-a nscut din marele soare. Particulele s-au dispersat aici, din timpuri fr sfîrsit, pentru c primul gând a fost captat i frecvena lui a sczut. Electrumul a fost cobont în frecven ca s fie creat materia gazoas. Dar vorbim înc de o singur lumin i un singur suflet. Gândul a îngduit luminii s se joace în întreg spaiul tcut i rece. Ce credei c susine lumea ? Ce v ine ca s nu cadei? Ce este? Voi credei c în jurul lumii este un spaiu gol - este gîndul. Este Existena. Aceasta este platforma numit venicie. i nu are înlime sau lime. Este întregul, totul. Deci s-a nscut materia, dar lumina înc prevaleaz. Deci voi toi ai prevalat la început. Voi ai fost începutul. Voi ati creat timpul. Ar dura o via întreag s v explic procesul. Deci am s fac un scurt sinopsis al misterului etern. i am s v trimit o viziune ca s putei vedea. Aa s fie. Respiraia care d via
29
Privii floarea. Este de la Surs. Baza ei este gândul, divinul Dumnezeu, elementul viaa, care a gândit floarea, fundaia a tot ce este lumin. Gândul a devenit floare. Deci floarea este forma ideal a acestui gând, strlucirea lui de culori, frumuseea i lumina ce o iradiaz i totui nu este Sursa, sau idealul Sursei. Copacul, Copac minunat, de unde vii? Care este matricea ta ? i copacul îmi rspunde: matricea mea este gândul perfect. Gândul ca copacul s fie împlinirea cruia a dat copacului masa i întruparea de lumin, este Sursa, Fora Vital. Gândul "copac" este manifestat (materializat) prin frumuseea forei vitale care pastreaz idealul perfect în copacul adult i în ceea ce se cheam smâna lui. Dar nu este Sursa, este luat de la Sursa, un ideal. Ce este Sursa? Sursa - cauza creatoare, întruparea colectiv a lui Dumnezeu - este Dumnezeu exprimmdu-i totalitatea prin comunicare cu toate lucrurile în venicie. Întîi a fost el. Si tot ce a devenit, a devenit el însui, cci a luat bazele existenei fiinei sale de la E1 însui, gîndul pur, ca s devin creator, sâ aib gândul de a crea copacul, minunata floare i alte lucrurile ce se vd în mediul lor perfect pe planul vostru. Atunci ce înseamn Crist? Un Cristos este acea singular micare/idealul perfectat, care este sursa fiinei sale în totalitate. (Cristos = înelepciune în limba greac). Un Crist este idealul, Tatl/Sursa, esen. Un Crist este Sursa în form mobil, creatorul complet. Deci când cineva servete fora, servete creatorul forei i este numit Crist sau, sau Dumnezeu rmânând idealul fiinei sale, numit om. Întru adevr, voi cei mici, umili, cum ai putea voi s credei ca suntei Dumnezeu, voi, care avei puterea de a crea ? Voi suntei un lucru minunat : Dumnezeu perfect, Sursa. Pentru voi, Criti, eu sunt servantul vostru. Voi fratii mei care stai pe domeniile voastre, în orice loc din gând, ideal, atitudine, nu realizai c folosii greit Sursa, pentru a crea mil i c prin mil v-ai placat pe voi îniv într-un plan iluzoriu unde s v putei demonstra mila. Aceast creaie nu a fost nici pe departe atât de reuit ca floarea sau copacul, pentru c ele nu cunosc moartea, doar voi, dttorii lor de via, cunoatei moartea. Voi, care suntei divini i mrei, Sursa. Gândii-v la asta. Ai privit vreodat un colibri aducând nectar dintr-un crin ? Dac nu, am s v trimit unul, aa s fie. Ai privit vreodat metamorfoza unei omizi într-un splendid fluture "înnaripat? Am s v trimit unul. Ai vzut vreodat irizaiile de perl ale unui pete în ap în soarele de amiaz, un curcubeu în apa mrii ? Nu? Am s v trimit acolo unde putei vedea. Ai numrat vreodat câte specii de insecte sunt ? i cine a decis ca muchiul - tii ce este muchiul - va crete întotdeauna în partea de nord a lucrurilor, ca s fie lantern pentru trecator ? Cine a creat asta ? Cine a învat egreta s pescuiasc ? Stii cum pescuiete ea? Sperie petii ca s-i fac s înoate spre mal, apoi îi acoper ochii cu aripa în timp ce-i privete printre pene prin apa. Cine i-a dat acesta inteligen ? Cine a dat inteligen unei flori care miroase urât, a carne stricat ? Cine a proiectato aa ca s atrag musca ce-i va depune oulele în ea, iar ea se va digera apoi larvele ? i cine a creat marea plant, care pentru a-i alunga singurtatea, îi rsucete frunza ca un cornet i culege rou de diminea, pictur cu preioasa pictur, pentru a atrage o foarte special micu broasc, s traiasc acolo i s-i tina companie? Cine a creat planta aceasta, cine i-a dat cunoatere? i cine dintre voi, egipteni în viei trecute, ai creat macaraua egiptean pentru a cra pitrele unde trebuiau? Sau pe cel care, dac nu poate deshide scoicile, apuc o piatr i o las s cad pe scoica pân ce se sparge - lobsterul ? i cine dinte voi înelepte entiti, ai creat ...almonul, ca s triasc în veselie în aventur departe în mri, iar când viaa lui a trecut, iar sufletul este greu de experien, cine 1-a învat cum s se întoarc "Acas", cum s creeze, nou 30
generaie, prin care s se poat remarca ca i propriul copil care va muri dup depunerea oualelor pentru c în apa pur, carnea lui s hrneasc generaia urmtoare? Cine dintre voi 1-a învat cum s se întoarc Acas? Cine dintre voi, femei, ai învat un animal salbatec, s spunem gazela, s alerge ca o mrea dansatoare, de parc ar fi fost nscut cu aripi? Cine dintre voi a învtat-o cum s dea natere puiului ei? i cine dintre voi a optit în urechea puiului s stea nemicat ca o piatr? i cine i-a dat înelepciunea de a nu avea miros ? Cine dintre voi a fcut asta? Dar acestea sunt lucruri pe care cei mai muli dintre voi nu le tii, pentru c trii într-o jungl competitiv i concret, iar tot ce este în acea jungl sunt carnivorele,lucruri întunecate. Atât de departe ai ajuns voi pe calea de graie numita via. Ei, dar asta este doar o bucic din frumuseea acestei viei. Fiecare dintre voi ai suflat via în minunatele forme apoase i creative, numite celule. Voi le-ai dat un patern. Voi ai suflat fn celule paternul destinului. tii cum ai fcut asta? Prin a simi cu Existena, captând cu sufletul, simi acel ceva întru viat. tiai c o singur celul posed paternul întregului ? titi c fiecare via are paternul întregului? C se poate clona o dublur doar dintr-o singur celul? Acum, s sufli via în ceea ce ai creat prin a-1 simi întru existen, acea respiraie nu este o respiraie ordinar, ca cea prin care triti. A insufla via, înseamna a da un patern de destin. Voi le-ati dat inteligeta de a continua la nesfirit, de a exista venic. Sun absurd ? Nu. i ar mai fi mult la aceast poveste. Am s v trimit un mesager care s umple spaiile goale, pentru care nu sunt cuvinte. Aa s fie. LA ÎNCEPUT A FOST VOIDUL I VOIDUL S-A CONTEMPALT PE SINE Daca suntei obosii de viaa voastr în bazarul în care trii, de toate venirile i plecrile, de mirosuri i de toate frumuseile din jur, mergei afar într-un miez de noapte i privii stelele. Cutai una grozav, care atârn ca o bijuterie. Privii-o, este cu mult mai mare decât cele din jur, dar nu atât de mare c s ia lumina lor. i nu atât de mare ca sa strice cu lumina ei aspectul fundalului sau fundamentalul Void care d strlucitoarelor stele preioasa lor existen. Privii minunata voastr stea. Dac v uitai mai spre vest, vei vedea luna argintie, atârnând minunat acolo. Acum privii la stea, privii la lun i privii orizontul. Privii orizontul - vedei dac putei vedea Voidul nopii, cât de departe putei ajunge cu privirea. Solitar master, atât de mic, micu, infinit de mic în lumea ta, du-te afar i privete acest vast regat, care a trit ani fr numr. Privete stelele, cât de minunate sunt. Nu scot o vorb. Ele nu alung omul, nu condamn omul. Ele doar se exprim perfect. Ce puternice sunt. Ele sunt acolo ca s-i aminteasc amintiri uitate despre originea ta ancestral, despre puterea ta i despre cât de mic crezi c eti. Privete steaua, cât de mrea este. Acum închide ochii, nu o mai vezi. Ai putere asupra stelei, pentru c o poi face s dispar cu o clipire. Dar cînd deschizi ochii, o gseti acolo în cer ateptând s-o priveti din nou. i v atept înc poate zece ani,ca s vii din nou i s-o priveti. Ele sunt foarte rbdtoare. Dar un master care câtig din asta, care cîntrete, se uita pe cer i dorete sa fie acolo, chiar acolo, cci aolo este limite, nu sunt voci, este lumina. Este viaa din belug. Este strlucire din belug. i undeva, acolo este Dumnezeu iar el vrea s ajung acolo. Omul vrea s urce la stele. De ce ? Ca s lase în urm mocirla, bazarul i condamnarea, i toat micimea pe care o simte, în urm. Cine tie c suntei Dumnezei ? Cui îi pas ? Cine tie c suntei Cristi ? Chiar le pas? merit s fii ceea ce suntei acum? Putei fi bijuteria minunat i strlucitoare i totui s nu 31
umbrii stelele mai mici, care au i ele viaa lor? sau chiar s devii atât de mare cât Voidul ? Cui ii pas ? Omului care privete stelele îi pas. Omul i-a gsit un bolovan i s-a aezat pe el cu coatele pe genunchi i brbia sprijinit în palm. Singuratec, i-a ters o lacrim pe obraz - el era inut departe de strlucitoarele stele, de luna de argint i de noaptea venic. pentru un anume motiv el era prins aici. El nu tia c pentru a deveni grandios trebuie s fii întâi adus la micime. Cind omul este pus jos de sabie sau intimidarea altora ori slbateca micare a cerului, îi realizeaz micimea i numai dup aceea el începe s contempleze la mreia sa. O nou lacrim se prelinge i vântul o usuc, iar el privete din nou în noaptea adânc i întreabâ: "Eu de cine aparin? Ce sunt eu fa de tine, care eti afit de grandioas i permanent i atât de rbdtoare ? Care este importana pe care o merit în împria ta. Vd oameni mari i mici privindu-te. Tu imi permii i mie, care sunt insignifiant s privesc mreia i graia ta, frumuseea i misterul tu la fel ca i altora din trecut care erau oameni grandioi. Cine eti tu ? i minunata bijuterie arunc o raz i mai sclipitoare, iar omul capt speran. Se las pe spate i continu s priveasc. Curând apare i încînttoarea lun. O, minunat master, nu-i mai cunoti valoarea în toat aceast mreie. Fii pe pace. Las-m s-i art cine eti în lumea asta de maimureli i tentaii în care trieti. Ce este adâncimea? Ce este înlimea? Ce sunt toate speciile care exist într-o mas înconjurat de gândul eternitii, de adîncimile lui. Acum, gând care consum Voidul care întotdeauna a fost i întotdeauna va fi ? CREAIA, ARTA CONEMPLRII I A DEVENIRII Dumnezeu a devenit extins din gând în lumin, în eminena sunetului. Din micarea lui Acum în eternitate ai aprut voi, unul câte unul. Gîndul nu are diviziuni de electrum, dar este cel care scade frecvena lui în materie - lumina fiind un fiu material al divinului Tat ± continurii din sine toate diviziunile electrumu-ului. Fiecare lumin ce a aprut în frumusee manifestat ( a fost matreializat), a purtat în sine creaia marelui gînd în existen sa, în fiina sa, în lumina sa unic, în sunetul luminii. Lumina a privit gîndul i a devenit gînd. i Dumnezeul fiiniei voastre, nscut în lumin a creat pentru sine ceea ce se cheam Domnul fiinei voastre, numit memorie, gândul contemplativ, care a fost dat fiului de ctre Tat, ca fiul s aib i el ceea ce Tatl are, Domnul Dumnezeu al fiinei voastre. i iat, fiecare entitate i-a început desfurarea prin micarea gândului, divinul Tat, fora vital. i în timp ce viaa unduia calea Existenei în eternitate, lumina Sa s-a separat i a stat ca o masiv coloana în ceruri. i când lumina a aprut, iat c a mai aprut una i înc una. Din fiecare fragment de lumin a mai aprut una i înc una. i toate au stat ca nite sentinele ce pzesc perimetrele eternitii, a ceea ce se numete gând au privit marele gând i au iubit marele gând, cci el era creatorul lor. Iar gândul a privit lumina i iat în lumin el devine i esena lui va fi cu ea (lumina) pentru venicie. Acesta este...... "La început a fost Cuvântul - nu-i adevrat - i Cuvântul a fost cu Dumnezeu" - i cu omul. La Început a fost gândul i gândul a fost întotdeauna cu omul pentru c omul este gândul. Dup ce sentinelele de lumin s-au aliniat pe magistrala eternitii i micarea sunetului a devenit tunet în centrul lui Acum al lor, iat, fiecare coloan de lumin, posedând puterea sfântului gând condensat în puterea fiinei sale. a devenit fiecare Surs/gând. Dumnezeu/gând. "Lumin i culoare". Nu exist culoare. Culoarea a fost creat de marea lumin, care nu este nici alb, nici pur, nici invizibil. Ea este, atât.
32
i iat, fiecare sentinel de lumin, a început s creeze ea însi, prin acelai proces în care ea s-a nscut, i s-a extins. Cînd coloana a devenit extinderea sa proprie, a creat alta i alta, continu. Sentinelele de lumin au continuat gândul numit ÄAcum´ în vibraie, cîntec i îneles. i lumina a strlucit venic, dar nu s-a micat, cci unde s se duc, dac niciodat nu se sfârete (este nelimitat) în postura ei briliant. Toate luminile erau în Void, fiecare strlucind acolo unde fusese creat. Dar iat c prima sentinel s-a extins i a devenit un mic univers, apoi alta sentinel a adugat prin creaia ei la Void, toate au adugat la Void, caci fiecare, devenind ea însi (duplicându-se), au început s se extind. MUZICA SFERELOR Gândul este sunetul care nu se aude i totui este toate sunetele. Lumina, primul corp al gândului, vibreaz i emite sunet. Cînd lucrurile vibreaz la diferite frecvene i apare lumina, fiecare culoare, frecven, are un sunet. Cei care vin pe pmânt i sunt posedai de un sunet, sau o melodie i încearc cu ardoare s o redea cu instrumente, îi amintesc de sunetele sferei cereti. Acesta este singurul plan în care nu putei auzi muzica luminii. Aceast muzica începe ca un murmur i pe msur ce lumina se schimb i evolueaz (spre vârful piramidei), devine mai mare ca i frecven de vibraie, iar lumina mai blândâ. Deci lumina evolueaz i devine mai mult i se manifest prin gând, cuvânt, actiune. Sunetele sunt mai joase, se creaz moment cu moment tonuri noi i culmi noi de lumin, alctuind muzica lui Dumnezeu pe diverse planur. i toat muzica înseamn iubire. În acest plan sunt cltori din alte planuri. Ei vin din vaste împarii, unde ei sunt domni suverani, i fiecare gând al lor eman muzic din fiinele lor. Sunetul are miros - dulce. Culorile au miros - variat, toate sunt minunate. Dac lumina este de cel mai pur alb, sunetul ei are aa un ton, încât nu se aude, cci ea cânt în gând. Dar în lumina alb sunt culorile curcubeului, care sunt toate culorile existente pe acest plan. Fiecare diviziune de culori emaneaz aa o lumin i un sunet, încât atunci când sunt împreun sunt ca nite flori. Este minunat. Imaginai-v o floare. Rrdcina din pmînt ar avea un ton foarte înalt. Partea de jos a tulpinei ar avea culoare pal i sunet înalt, murmurat, pe msur ce devine verde, sunetul devine mai puternic, iar acolo unde ar fi bobocul, sunetul devine o multitudune de tonuri i culori schimbtoare. i pe msur ce bobocul înflorete, fiecare micare a petalelor, fiecare petal, fiecare ven, toate emit sunete simultan i armonios, care se combin cu cele ale tulpinei i rdcinii. i fiecare plan are flori. Iar cerul, entitate, este extraordinar în existena sa, cci sunt muni, câmpii i vi, care toate emit sunete - viaa rezonând în fumusetea ei deplin . Instrumentul care ar scoate sunetele cele mai apropiate ar fi harpa în toate corzile ei. Lumina este sunet, dar sunetul este nscut din lumin în înelesul ei vibratoriu. Pe acest plan muzica cereasc este de nedefinit. Omul încearc s redea vocal i instrumental, s recreeze muzica pe care si-o amintete i la care corpul lui vibreaz. Deci, entitate, muzica este limbajul universal, cci toi cei care o aud, devin comunicativi unul cu altul. În esen muzica este sunetul vieii i a lui Dumnezeu. APARIIA SISTEMELOR SOLARE Apoi au aprut universurile i galaxiile, fiecare în sfera ei. i pe msur ce creaia evolua, sorii erau aezai pe orbitele lor din centrul universurilor, iar ceea ce ddea lumin, nu emitea cldur, era doar lumina. Lumina ce st în centrul universului vostru a fost creat pentru a da natere la 33
via i Dumnezeilor individuali la începuturile lor. Câte un soare a fost aezat în centrul fiecrui univers, cci soarele, cum î1 numii voi, Ra cum îl numesc eu, emite particule de lumin, amintete de începutul a toate - gîndul. Eman via din fiina lui. i iat, din marele soare au aprut copii lui, unul câte unul. Uite c s-a nscut primul copil i a crescut în mas, s-a fcut minunat, dar într-o zi a explodat. Aceasta s-a întîmplat în partea de nord a acestei regiuni (universul nostru), iar în acel loc a rmas o mare ran. Prima planet a aprut în primul ei leagn (orbita) i s-a numit Malina, minunata creaie a soarelui mam. i copilul a început s se divid pe sine i a crescut mare, tot mai mare. Pe o orbit mai mare, în afara orbitei-leagn, a aprut ceea ce voi numii Mercur. Malina era ca un copil -mas, structur material a unui copil nu este niciodat configurat pânâ ce sufletul nu se aeaz în interior i Spiritul vine i el. Sentinelele, Dumnezeii, i-au aezat fiinele lor minunate pe planul Malinei, iar acolo, au devenit element co-creator alturi de Tatl, care le dduse lor existenta. i aa a început viaa aici. i pe msur ce toi (sentinelele) deveneau mai mari i mai mari, fiecare devenea individual (deosebit) în fiina lui, dup felul de gândire. i fiecare Dumnezeu devenea profunzimea creaiei sale, aceste forme de lumin deveneau obiect direct al creativitii lor. Toi erau minunai, cci nu exist gândire urât sau rea. Ei erau întruparea luminii i treptat au devenit similari cu ceea ce suntei voi acum, numai ca mai mari, în decursul unui moment, sau un mileniu, cum spunei voi. Atunci Malina nu avea mri sau oceane, nu era nevoie de ele. Avea doar ceea ce ar fi partea gazoas a pâmâîntului. Din fiecare Dumnezeu, a fost creat un altul în scopul expansiunii. i fiecare Dumnezeu, a luat ceea ce se cheam elemente de spaiu si a început s creeze. Mlina nu avea oceane, dar avea uriai muni i vi. Muli Dumnezei care vroiau s fie mai aproape de soare, au creat munii, iar cei care vroiau mai mult pace au creat vile, i fiecare s-a dus la creaia lui si a continuat s creeze. Nu exista moment în care Dumnezeu s nu creeze. Câta vreme Sursa, tunetul, expansiunea gândului este venic, atunci mintea lui Dumnezeu este în continu micare columnele-sentinele continuau s creeze, cci gândul nu poate fi oprit în loc. Dac se uitau i vedeau, aceea devenea. CREATIVITATEA PUS LA ÎNTRECERE I ATACAT Ceea ce voi numii piatr, fusese creat lucitoare, ca s se potriveasc cu strlucirea creatoriior, este ceea ce voi numii marmur. Ei au luat substana gândului i a planetei, microsubstane le-au amestecat ca s se asemene cu fiinele lor i au decorat Malina. Totul era alb. Munii nu erau întunecai sau luminoi erau albi pentru c reflectau pe Dumnezeul care îi crease .Toate lucrurile de pe Malina, munii i vile reflectau frumuseea Dumnezeului coloan. La un moment dat, unul a gândit c ar putea crea ceva deosebit i a creat marmura roz, dintr-o vibraie nou. Pe msur ce ei realizau gândul ca expansiune a lor, creaia devenea tot mai absolut. Ceea ce voi numii Partenon, templul, a fost fcut dup modelul creaiilor de pe Malina. Coloanele templului reprezint sentinelele de lumin, Dumnezeii. Pe Malina fuseser create temple cu acoperiuri de marmur rezemate pe mrei pilari(sau piloni) de marmur, toi albi ca zpada. i vzând relaia direct dintre ei i creaia lor solidificat în mas, au învat s creeze mai bine. Totul era creat din lumin i culorile erau din lumin, nu ca cele din planul vostru. Erau frumusei de lumin.
34
Unul a creat iarba - când clcau pe ea, schimba tonuri de lumin. Altul a creat copacul. Iar cel care crease iarba, s-a uitat la copac i a vzut ca ceea ce crease cellalt era mai mre i atunci el a creat un copac mai înalt, dar celalalt a creat un copac i mai înalt, apoi primul a creat doi copaci. Iar cellalt, cînd a vzut cei doi copaci, a creat o mulime de copaci i mai înali. Atunci celellt a creat o prpastie în care au czut copacii. Pe munte, minunatele entiti, care îsi puseser fiinele sentinele în minunate creaii, au devenit atât de ocupate de creaiile lor, încât nu au mai dorit s viziteze soarele. Ei au creat atât de multe structuri, încât nu mai rmsese loc liber. Dumnezeul care crease marmura roz era atât de încîntat de creaia lui, încât a dorit s construiasc un templu cu minunata piatr, dar nu mai era loc i el nu vroia s se duc în vale, acolo unde se prbueau copacii. Vroia s creeze pe munte, dar nu mai era loc pentru energia lui. A devenit furios i iat, un fulger de lumin s-a nscut din furia lui. Furia a devenit un gând colectiv i s-a nscut emoia. Un templu care i se prea plictisitor i a devenit inta gândului su. i spre ciuda celorlalti, a prbuit templul. Ceilali se uitau cu uimire - i uimirea a fost creat. În timp ce ei erau uimii, un fulger i-a lovit, spre i mai mare uimirea lor, iar ei au devenit ocai. Cu cât mai uimii stteau, cu atît mai multe fulgere îi loveau. Curînd s-au adunat împreun i au disprut, iar cel care drmase templul, a pus în loc templul su..Ceilali î1 priveau i deveneau nemulumii, cci credeau c Sursa, Tatl ,nu îi învase i pe ei asta. S-au adunat i s-au dus la cel care crease fulgerul i l-au întrebat: "Ce nou creaie a fost aceea cu care ne-ai lovit ?" Iar el le-a rspuns c ei nu-i lsaser loc pentru creaia lui mreaa i el nu înelesese de ce. Atunci ei au spus:"Ai distrus templul nostru i l-ai ridicat pe al tu. Nu tii c nu poi face asta? i totui ai fcut-o." Dar cel care crease templul roz, a fost foarte mulumit, cci acum tia c poate obine ce vrea folosind fulgerul. Aceasta i-a fcut pe ceilali s le fie fric cci nu au învat nimic din asta. S-au dus la creaiile lor i au început s le pzeasc, gravitând în jurul lor. Dar iat c un templu nu mai era de ajuns, el vroia s aib mai multe. i unul câte unul, el a distrus templele, pe care celali nu tiau cum s le pzeasc, pân s-a ajuns la ultimul, care era cel mai mic. i acesta a fost doborât, dar Dumnezeul care îl construise deveni furios i iat c emise un fulger care lovi atacatorul. Acesta lovi înapoi, curând toi începur sa emit fulgere i s se loveasc unii pe altii. Astfel tot ce era pe Mlina începu s fie distrus. Competitivitatea i puterea Dumnezeilor era mare. Vedei, s fii martor la o atitudine, înseamn s o contemplezi, iar apoi devii acea atitudine.Toi au devenit furioi. i curând creaiile furiei au devenit mree. Toi erau cuprini în btlie în afar de câiva care erau în alt parte ocupati cu alte creaii în univers. Ei au privit btlia i distrugerea Malinei. i pe cât de repede se fcuser creaiile, pe atât de repede fuseser distruse. Acesta a fost marele rzboi al Dumnezeilor. Credei c sun puin hilar ? Poate, dar vedei, atunci ei nu mureau. Vor înva mai târziu despre moarte, dar atunci înc nu era cunoscut. Ei au creat fertilitatea loviturii fatale - copilul secolelor i mileniilor care vor veni - Dumnezeu împotriva altui Dumnezeu i chiar moartea. Ei nu au murit, s-au rzboit doar, i rzboiul a durat, dup cum socotii voi timpul, doua milioane de ani.
TRISTEEA DISTRUGERII 35
i distrugerea Malinei a devenit o certitudine. Între zeii care priveau, era o entitate minunat, care se numea Zeia Turturea.(Dove). Ea a început s suspine pentru distrugerea a ceea ce ea iubea i a creat o lacrim. Zeita Turturea suspina, în drglenia ei pentru casa distrus, pentru distrugerea copilului luminii. Aa a creat tristeea. i când o lacrim cdea din ochii ei de lumin, pe loc se cristaliza. Oriunde pângea, cdeau cristale. Dumnezeii nu tiau ce înseamn plînsul, nu tiau ce înseamn jalea. S v spun eu ce este. Fulgerele de lumin izvorâte din furie, pot nivela totul, dar un suspin, ce poate nivela? (darîma). Zeia a suspinat un cântec ctre Tatl, iar cîntecul ei a fost un cîntec de tristee i lumin. A rugat Sursa s opreasc distrugerea, cci durerea era acum adâncâ. i ea jelea pentru viitoarele dureri, cci durerea fusese de acum creat. Cîntecul ei a dus mai departe vestea ca locurile ei erau distruse, toate creaiile erau distruse i aceast distrugere era mai mare decât ea în propria-i lumin, putea suporta. Ati auzit vreodat o femeie plângâd cu glas tare ? Vibreaz distrugere, strpunge sufletul brbatului, devine o uria fantom. Ce poate fi creat atât de trist încât puterea tristeii s ating sufletul unui gând? Zeia Turturea a fost o femeie care plângea din cauza distrugerii, iar cîntecul ei a czut pe fulgerele btliei. Ea a oprit distrugerea pentru c atunci când ei au auzit cântecul i plânsul ei, teribilul plâns, au oprit btlia i s-au întors sa priveasc marea coloana de lumina care plângea . Cîntecul ei a ajuns în vale i valea a început s se cutremure, a ptruns în mruntaiele munilor i munii s-au zdruncinat i s-au prbuit. Minunatul alb devenise o mare a distrugerii. i în timp ce Dumnezeii rzboinici o priveau însi fundaia gândului lor se prbuea. Cântecul ei înainta i ptrunse chiar în miezul Malinei, producînd explozia planetei, într-un tunet uria. i iat, întâiul copil al soarelui nu mai era. Lumina marelui soare central s-a întins în nefericirea lui ca s culeag rmiele i a plîns pentru copilul lui. Buna mam care i-a iubit copilul, a cules corpul lui frânt i 1-a adus din nou la sufletul ei îndurerat. Zeia Turturea i ceilali care erau cu ea, s-au ridicat într-un gând i au plecat spre cel mai îndeprtat loc din univers, unde au creat din nou din lumina lor, dar aceast creaie a fost recrearea unui gând i nu a avut valoare, deci nu a creat viat. Dar, iat din mama soare, un nou copil apare, i de îndat ce apare este atras spre cel mai îndeprtat loc din univers acolo unde era zeia Turturea i este planeta pe care voi o numii Pluto. Acolo zeia Turturea i cei care erau cu ea, i-au început creaiile în pace. Ei sunt acum pe planeta care este opus cu Pmîntul de cealalt parte a soarelui i pe care voi o vei descoperi înainte de sfâritul acestui secol. Deci, primul copil al mamei soare, a fost planeta tristeii, nici un Dumnezeu nu a putut s-o aib, pentru c a explodat - era mai mreaa decit soarele i s-a numit Mlina. TERA, NATEREA UNEI SPERANE i mama soare a nscut unul dup altul copiii ei. Dumnezeii-coloane îi priveau i nu le plcea nici unul, nici unul nu era perfect, pîn ,iat, ca cel mai mic copil îi fcu apariia. Mama soare îi ridic capul i privi la noul ei nscut, atunci lumina ei deveni mai mic. Noul copil era înconjurat de un strat apos de vapori. Dumnezeii l-au privit i au vzut în el asemnarea cu ceea ce a fost Mlina. Soarele a pus copilul pe orbita lui, cci acest micu era perfect. Dumnezeii au 36
privit din nou la copil i au vzut c suprafaa lui era moale, pliabil i schimbtoare, iar stratul care îl inconjura lua toata lumina de la mama soare i o distribuia egal pe toata suprafaa sa i treptat, au început s creeze ceea ce creaser i pe Malina. i iat c prima iarb apru, apoi alte plante. Aici era ceea ce se cheam lumin oxigenat, care avea toate particulele necesare vieii în plan tridimensional. Deci iat c primul Dumnezeu a creat iarba, era verde, dar nu de lumin strlucitoare, ci verde închis, o culoare cum Zeul nu mai vzuse. Zeul era jubilant. Copilul acesta era minunat în felul în care producea creaia lor. Un alt Zeu a venit i a produs o plant, care avea aceeai culoare cu iarba. Un altul a venit i a creat aceeai plant, dar cu frunza despicat. i ei au creat plantele din nou i din nou. Apoi a mai venit un Zeu care a creat ceea ce se cheam un animal. Era minunat, doar c nu se mica. Atunci Zeul a devenit o parte din acest animal, i-a suflat din viaa lui, din spiritul i sufletul lui i iat c animalul a venit la via. Organele animalului nu erau fcute s digere lumin sau gândul, ele aveau nevoie de substan, deci el a mîncat toate plantele. În curînd a rmas doar el. Plantele au fost create din nou i el le-a mâncat din nou, ei au creat mai multe plante, dar animalul le-a mînact pe toate, iar cel care crease animalul creat noi animale. Aceasta devenise o problem mare pentru creatorii de plante, cci nu dovedeau s creeze pe msura foamei animalelor. Deci trebuiau sa fac ceva. Zeul care crease animalul, a devenit animalul, c s-1 fac mobil, deci i ei puteau face ceva de genul acesta, pentru ca creaia lor s dinuie. Atunci Zeul a devenit plant i a aezat în plant un gând de permanen. Acest gând a devenit smân. Animalul a venit i a mîncat planta, dar sâmâna ei a trecut prin tubul lui digestiv i a ieit afara în ceea ce se cheam excremente. Acolo smina a început s creasc din nou. Zeul jubila. i ceilali creatori de plante au fcut la fel i iat c animalele mâncau plantele i ele creteau din nou. i fiecare zeu, a creat semine mai deosebite i mai frumoase sau mai delicate, deosebite unele de altele i cât mai perfecte, aa încât creaiile lor s nu mai fie distruse vreodat. Minunata mam soare ddea acestei lumi lumina ce înconjura planeta în totalitate, Pâmântul nu cunotea întuneric. Era lumin continu distribuit egal pe toat suprafaa de stratul de nori. i temperatura era constanta i egal. Zeii creau lucruri din ce în ce mai frumoase i mai trainice i nu îi mai distrugeau unul altuia creaiile, ci se strduiau s le fac pe ale lor cât mai unice. EVOLUIA REGNULUI ANIMAL I VEGETAL Animale au fost create i curând erau mai multe animale decât plante. Animalele începuser s flamînzeasc. Atunci un Zeu, a creat un animal care s manînce animale. Deci Zeul a intrat într-un animal i a stat acolo pîn ce animalului i s-a fcut foame i s-a repezit i a inghiit un alt animal. Amintii-v c animalele nu aveau semine prin care s se reproduc, deci treptat au început sâ dispar. Zeii care le creaser priveau dispariia lor cu uimire. Animalul care se hrnea cu animale, devenea mai mare i mai mare pe msura ce mânca, dar la un moment dat a rmas frâ mîncare i plantele nu-i plceau. Aa, plantele au început s înfloreasc i s se înmuleasc, iar animalul murea de foame. Zeul care crease primele animale, a creat din nou altele, dar au fost mâncate din nou. Deci Zeul trebuia s fac ceva. A creat din nou animalul su, dar de data aceasta i-a creat un organ, care era controlat de alte dou, glandele, care s stimuleze smâna, doar c nu era o cale pentru smîn s produc un nou animal, aa cum se întâmpla cu cea a plantelor. Zeul a creat 37
atunci un ou, în care era o smâna fertil. Animalul depunea oul în pmântul fertil i un nou aminal aprea. i iat ca o nou i unic ideie s-a nscut, deocamdat în form primitiv. Zeul a fost foarte încântat de aceast noua creaie. Dar din ou ieeau animale identice. El privi la minunata i bogata flor i din nou la animalele lui identice. Iar animalul mare a venit din nou i înghiea cu lcomie animalele lui, iar creatorul lui era încântat. Zeul care a creat primul animal (ierbivor) a studiat monstrul i a început o nou creaie. A privit gura monstrului i a creat una mai mare a privit trupul i nu i s-a prut prea înelept construit, aa c a creat un corp foarte mare picioare solide, care s aib putere asupra celuilalt animal i o coad mare pentru echilibru. Aa a aprut cel mai monstruos i cel mai dezgusttor animal. Zeul a intrat în el, i-a dat suflarea lui, sufletul i Spiritul, i calitatea de a devora. Animalul a început s devoreze, apoi se se bat cu cellat carnivor i aa s-a nscut rzboiul între creaii. Era o btlie pentru supravieuire. Zeul a vzut curând dispariia animalelor sale i ineficiena înmulirii lor prin ou care puteau fi mîncate de altele. Atunci a creat un altul, care avea form individualizat i era mai mic, în care el a pus smâna. În cel mai mare a a pus smîna i glandele, i cele dou animale vor fi perteneri prin copulare, animalele au creat un ou care a fost îngropat de animalul mai mic, iar cînd a aprut copilul, el era minunat i era diferit avea mai muli dini, era mai mare, mai grozav decât amindoi prinii. Ali Zei au fcut creaiile lor dup acelai patern i fiecare vroia unicitate, era o întrcere de creaii. Tunetele i fulgerele de pe Malina nu au fost uitate, deci zeii nu au mai îndrznit s se bat ca acolo, dar au fcut asta prin creaiile lor. Au creat animale tot mai mari i mai monstruoase. Au creat un rzboi sângeros.
38
CAPITOLUL 3 CDERA ZEILOR "Pentru ca s facei ultima câdere, a trebuit s cdei într-un corp care vibreaz la aceeai frecvent cu trandafirul. În acest fel puteai gusta fructul înelegei? Puteai vedea albastrul azuriu, puteai simi i îmbria o alta fiina. Deci asta ai fcut." Ramtha
39
DUMNEZEI NSCUI CU CHIP UMAN COMENTARIU LA CAPITOLUL 3 Evoluia lent a speciilor în efortul lor de a se adapta la variatele condiii de mediu observat de tiin, pare s nu prea lase loc pentru Dumnezeul creator prezentat în cartea Genezei. i totui teoriile tiinifice nu tiu care a fost punctul de start în acest proces i care este inteligena organizat care continu s ghideze . Dumnezeul Genezei creaz i prin puterea sabiei sale, se întâmpl : ³Deci, dup aceea Dumnezeu a spus : "S fie lumina. i s-a fcut lumina ." Un alt element important este aciunea de a vedea i a numi, ori de a contempla i defini produsul final al creaiei. Dumnezeu a v[zut ce bine a fost i Dumnezeu a numit lumina zi i întunericul 1-a numit noapte." }n sfârit, o izbitoare caracteristic a povetii, care are paralele cu alte diferite tradiii, este diviziunea actului creaiei in 7 pri sau uniti. În aceasta poveste, creaia este adus la via i definit prin puterea gândului exprimat în cuvinte i puterea refleciei sau contemplaiei. Aceasta este important pentru c interpretarea tradiional a povetii, care asuma o intrinsec separare între Dumnezeu i univers, poate s nu fie intenia original aflat în spatele elementelor cheie, care a supravieuit în versiunea pe care o avem astzi.
40
Aa cum am spus mai înainte, cu ajutorul lui Ramtha i a expunerii sale asupra originii i evoluiei universului, ar putea începe s se extind un context mai potrivit pentru interpretarea acestor elemente cheie. Am studiat în capitolele anterioare c existena întreag îi are originea în actul contemplrii care produce gând, o dinamica constientizare, sau contiin i energie. Am mai observat ca aceste caracteristici, exprimate astzi în termenii de libera voin i abilitate de a raiona, definesc cel mai bine natura persoanei umane. Motivul pentru care Dumnezeul din Genez este vzut ca intrinsec diferit i transcendent de umanitate i de univers, este deoarece calitile creative ale gândului i contemplrii voite prezente în umanitate, au fost ignorate i negate intenionat. Limba antic hibru, probabil conine cele mai clare i mai apropiate interpretri ale cuvintelor "contiin i energie". Prima carte din Torah, cartea Genezei, conine -ca prim cuvint, "Barashith", care include cuvântul "Barah". Al doilea cuvint este chiar "Barah", care este un verb dar i un pronume. Ca i pronume, la singular, înseamna "cuvînt", iar ca verb, se refer la aciunea creaiei. Aceast însemntate dubl a cuvîntului nu este arbitrar, mai ales dac consideram c este folosit în cartea care trateaz istoria creaiei. Dumnezeu este înfiat comandând existena creaiei sale i apoi aprobînd-o ca fiind ceva foarte bun. O mare parte a misticismului evreu i a Cabalei evreilor cretini din Evul Mediu a fost fondat pe ideea c cuvintele i gândurile au calitate creativ i divin. Cuvinte i simboluri au fost centrul meditaiilor i au adus individul mai aproape de divin. În lumina acestor consideraiuni, nu este greu de gsit o paralel între conceptul de "putere creativ a cuvântului lui Dumnezeu" i "puterea creativ a contiinei si enegiei coninut în gând i este exprimat în cuvânt." O important diferen între aceste concepte, este c singura dat cînd cuvântul are putere creatoare este atunci cînd este rostit de Dumnezeu i nu de om. Cu alte cuvinte este considerat un atribut divin. În înelegerea lui Ramtha, puterea creatoare a cuvântului este pentru toata lumea, numai ca noi am uitat divinitatea noastr, la fel ca i fundaia liberei noastre voine. " Deci dac definiia lui Dumnezeu este - ceea ce vine la definiia voastr - este c voi suntei contiin i energie, indiferent ce voina voastr lumineaz. i de ce apte sigilii ? Pentru c voina noastr poate lucra în oricare din aceste palnuri. Iar corpul este o copie absolut a ceea ce se cheam apte împrii - ca înuntru i în afar, ca deasupra i dedesubt - i ceea ce d viabilitate acestor împrii, raiunea de a fi, sunt voina i alegerea noastr. Aceasta este tot i acesta este totul. Acesta este totul. Contiina i energia sunt legea intrinsec - singura lege, dac vrei s-o numii aa - care este în aciune. i este nelimitat. S ingura lege, dac vrem s-o numim aa, este c voina voastr este absolut liber. " Legea contiinei i energiei este mereu activ în persoan, chiar dac nu întotdeauna este aparent, în funcie de nivelul de contientizare al individului, Ramtha explic c oamenii nu sunt de obicei contieni de adevrata direcie a inteniei i concentraiei lor, ceea ce îi face s cread c dorina lor nu se manifest. Pe de alta parte cei care miestresc condiia uman i devin iluminati, înva s devin contieni i s direcioneze voina cu intenie, pentru a-i crea propriile viei. "Pîn ce nu vei înelege c contiina i energia creaza realitatea vei avea mereu propoziii cu dar de ce nu pot, este prea greu, nereuit, lips.Vei avea întotdeauna toate acestea. i v mirai de ce contiina i energia creaza obieciile voastre.
41
Contiina nu are legi, orice ar fi, este lege. i asta este legea, a face cunoscut necunoscutul. Are liber alegere. Energia este slujitoarea gândurilor. Este ceea ce colapseaz lumea subatomic în particole de realitate i creaz câmpuri electromagnetice care s atrag ceea ce este deja cunoscut în benzile voastre. Fiecare persoan din viaa noastr reflect un aspect a ceea ce suntem, i avem acel aspect pentru împlinirea emoiilor noastre ".
În modelul de existen al lui Ramtha, expansiunea contiinei i energiei în încercarea de a se cunoate pe sine, produce apte nivele distincte, sau planuri de potenial care sunt construite pe cunoaterea obinut i încetinirea timpului, pe care apoi s fie creat experiena. Cosmologia lui Platon definete apte diviziuni ale planului de existen, care emerge ca i consecin a legilor geometrice, care oglindesc ordinea invizibilei i neschimbatei realiti primordiale. Ramtha explic c universul fizic de materie dens aparine celei mai lente expresii din cele apte nivele de contiin i energie. El numete procesul de creaie "cltorie în involuie" i "cltorie în evoluie". Involuia este cltoria care a produs cele apte planuri de existena, iar evoluia este cltoria de reamintire i întoarcere înapoi, aducând perlele de înelepciune la uniatea Punctului Zero i Void. Evoluia vzut prin aceast perspectivâ, nu are sens i nu poate fi msurat în parametrii timpului nostru. De exemplu, dac comparm sistemul nostru solar cu un atom cu numr egal de electroni în jurul nucleului, cu câte planete sunt în jurul soarelui, putem presupune c dac pe planeta noastr este atâta diversitate de via, atunci i într-un pui din micii electroni ar putea fi tot atîta diversitate de existen, chiar dac nu o putem percepe. Doar pentru c timpul i viteza la dimensiunea atomului sunt atât de rapide în relaie cu al nostru nu exclude posibilitatea c dac am putea transfera timpul i spaial nostru acolo, s putem experimenta atomul ca i un sistem solar, într-o galaxie similar cu Calea Lactee. În egal msur, sistemul nostru solar ar putea fi un singur atom al unei molecule într-o fiin atât de mare încât nu avem abilitatea de a o percepe în evoluie. Amestecarea materialului genetic prin actul de copulare i variabilele de mediu, sunt rspunztoare pentru apariia unui organism viu superior sumei totale a progenitorilor si. Evoluia nu este un produs al ansei, sau un accident cum gsim în determinismul material, ci expansiune autocontient prin experien. Emoiile care rezult din experient, sunt imprimate în codul genetic. Înelepciunea prinilor cptat din experiene este transmis urmailor i servete ca loc de pornire pentru paradigme superioare de cunoatere, experiene mai mari, visate de seminele vechii înelepciuni. ³tii c prinii votri v-au fcut mai buni decât erau ei ? Este pntru c fiecare emoie uman pe care ei au avut-o vreodat s-a transferat în genele lor ca patern genetic.Deci vechea zical pe care voi ai motenit-o c pcatele strmoilor v viziteaz, nu este ceva ru, înseamn doar limitaie. Câi dintre voi îneleg ? Înseamn c voi suntei corpul din frica emoional a mamei i tria interioar a tatlui, sau purtai corpul compasiunii mamei voastre i al determinismului tatlui, dac spatele vostru este mai drept i mai puternic decât al tatlui, este pentru c determinarea tatlui vostru a produs o mutaie în genele lui i ca urmare urmaul determinismului ,va avea un spate mai drept. Fiecare poart corpul prinilor, i acesta este cu adevrat atitudinea prinilor, înelegei ? De fiecare dat când avei o fric, acea fric afecteaz corpul emoional. Acesta, în schimb, o tampileaz într-un program în ADN. De fiecare dat când avei o realizare, sau o dorin ² de fiecare dat cînd ai dorit ca s avei un spate mai puternic, o vedere mai bun, un creier mai 42
strlucit - de fiecare dat când ai simit toate acestea, a-i afectat generaiile viitoare cu aceste atitudini. Ai îneles ? Aa s fie´.
În vederea lui Ramtha, evoluia genetic este egal cu evoluia spiritual i cu trezirea contiinei. tiina i metafizica sunt împletite. Separarea între Dumnezeu ca i creatorul realitii i realitatea însi, este interpretat în termenii de adevrat recunoatere a naturii persoanei care creaz realitatea i face cunoscut necunoscutul. Ramtha împrumut termenul de Observator din fizica quantic, pentru a explica rolul contiinei în procesul de evluie. "tiina are o cale de a dovedi câte ceva din aceasta, cel puin prin a sugera c Observatorul din noi este ceea ce face ca s reacioneze paricolele din câmp. Mai mult, tiina spune, dac putem s o credem, c energia este în form de unde ondulatorii, care în momentul în care sunt observate colapseaz în forma solid. Când Observatorul nu se mai uit, forma aceea solid se desfoar i începe din nou s se onduleze. Deci cine este Observatorul ? Observatorul suntei voi. Care este realitatea ? Un cîmp de energie potenial care dei e coagulat. poate fi dizolvat i reformat, în acordan cu gândul, cu gândul concentrat". Acest interpretare a procesului de evoluie face i distincia între trup minte i Spirit. Aeaz problema clasica trup/minte, într-o nou postur de interpretare. Povestea lui Ramtha despre evoluia speciei umane, arat c Zeii, au dorit tot mai mult s fac parte din creaia lor i s poat interaciona cu mediul înconjurtor ca pri din el i nu numai ca imagine perfect, gând, vântul care i-a dat via. Crearea creierului, un organ fizic capabil de a oglindi natura de baz a lui Dumnezeu gândul contemplativ - a fost esenial pentru realizarea acestei dorine. Odat ce au realizat acest element, ei - noi - am fost capabili s facem acea faimoas cdere din cerul nostru, pe trîmul nostru de existen i s devnim fiine umane, Dumnezei în form uman, încoronarea realizrii pe drumul creaiei. ³ Mintea
este contiin sau mintea apartrine creierului ? Creierul aparine contiinei, sau mintea este în afara lui ? Cum lucreaz ele ? Poate c în acest fel dac eti o fiin spiritual, atunci eti contiina care circul în creierul care a fost construit genetic pentru tine. Iar curgerea contiinei este ca un ochi de lumin care face scântei. Aceste scântei se aprind numai conform cu destinul genetic, deci tot ce gândete creierul meu, produce fenomenul numit minte. Deci mintea este un produs al contiinei i energiei care creaz un gând holografic în creierul uman. i gândul este holografic pentru c Observatorul este cel care transform energia în viat´.
Competitivitatea naturii este deja prezent în drumul creaiei, continuat cu Dumnezeii în forma uman. Aceasta atitudine a adus cu ea teribile consecine de experimentat în forma uman, pentru c a cauzat separare i uitare a divinitii i a puterii de a crea. Dumnezeii în form uman au pstrat capacitatea de a manifesta gândurile i dorinele lor. Aceasta abilitate a cauzat manifestarea propriului lor exil în planul material, unde ei au uitat originea lor i adevrata lor natura i s-au identificat atât de mult cu lumea fizic, încât au perceput separarea, inegalitatea, dezechilibrul i limitaia. Ultima poveste din capitolul urmtor este despre unul din Dumnezei care a descins în materie ca expresie uman a brbatului i femeii i cum acest Dumnezeu a devenit prins în roata reâncarnrii, în efortul lui de a recpta echilibru, aducere aminte i a-i recpta libertatea nemuririi. 43
DUMNEZEII AU DEVENIT IMAGINEA CREAIEI LOR Cel care a creat primul animal a simit ca trebuie s se fac ordine în acest haos i i-a dorit s creeze ceva mre prin care el însui s fie în mijlocul creaiilor sale ca s le poat înelege, s le fac mai bune. Când Zeul s-a contemplat pe sine, aa cum Tatl fcuse cu mult timp în urm, i a imaginat un trup pentru el. Era imaginea perfect a ceea ce i-ar fi permis sâ fie în mijlocul creaiilor sale. i fcând asta, el a devenit imagimea. Nimic nu poate fi în interiorul stratului apos (ptura de nori) dac nu se compune din aceleai elemente ca i ceea ce este protejat de acest strat, Pâmântul. Acesta este scopul înelegerii dimensionale. Ca Zeu, el nu putea înelege, cci nu era elementul lui, doar creatorul, i nu putea fi în mijlocul creaiei sale. Zeul a devenit deci imaginea lui, prin care putea înelege creaia i frumuseea ei. Omul, o, omul, delicat a fost Zeul care a creat omul, cci delicat a fost dragostea lui pentru om. Entitile care doreau cel mai mult s fac acesta au fost Ishum i Yahweh (se citete Iahvei i nu este Iehova) Apele înc nu coborâser pe Pâmânt. Erau în ceea ce se cheam stratum, pentru c ceea ce se cheam împlinirea creaiei abia acum se definitiva. Ishum, a imaginat un trup în care a pus frumuseea i paloarea florilor i animalelor deja create. Deci trupul omului era în faa lui, iar Zeul a devenit trupul i i-a dat suflarea lui. i aa, Dumnezeul a devenit om. Într-un moment, omul a devenit o diviziune a lui Dumnezeu, creaia lui perfect. Yahweh a creat i el unul i toi ceilali au creat, cci au dorit s evolueze ei înii în creaiile lui Ishum i Yahweh. Dar nu numai ei, ci i alii din alte pri ale sferei - copilul cel mai tînar al mamei soare - au început creaiile acolo. Aa a fost creat omul, minunat creatur. La început au artat destul de grosolan, multe mai trebuiau s fie ajustate în om ca i în mediu. Cldura era blânda peste tot, deci omul nu avea pr pe corp, doar pe cap, fiindc trebuia protejat capul, cea mai important parte a trupului de eventualele zgâîrieturi sau lovituri. Pe msur ce omul dvenea mai mobil i umbla mai mult în jur, Zeul putea s experimenteze mai multe dintre creaiile sale. Dar omul era steril (toi aveau aceeai înfiare i nu se puteau reproduce) i la un moment dat s-a întâmplat s fie mâncat de un animal, care l-a considerat o delicates. La aceasta situaie nu se gândiser. Omul fusese fcut suplu i sprinten, ca prin fug s se poat apra, i asta a ajutat în oarecare msur, dar nu îndeajuns. Dup nu mult timp, toi oamenii au fost mâncai, iar zeii continuau s produc acelai fel de om. Trebuie s tii c la început toi artau la fel. Toi Zeii folosiser aceeai imagine, aa cum i despre animale, la început. Deci oamenii continuau sâ fie mîncai i Zeii continuau s produc oameni care artau exact la fel. Curând animalele au devenit populaia dominant. EVOLUIA SPECIEI UMANE A venit un moment în care cel care crease primul animal, s-a gândit c ar putea crea un om care s aib mai mult din el însui. Aa a aprut un om care arta aproape ca cel din Neandertal i care seamn mult cu voi. A fcut omul cu capacitate de gândire mai mare, acel om era înteligent i înelept, pentru c era însui Dumnezeu, nu era doar o parte din el. Era Dumnezeu în totalitate.
44
Acelai Dumnezeu care a creat primul animal, a creat i primul om în care s fie el însui Dumnezeu divin. Cu inteligena lui putea gsi locuri s se ascund de animale, putea construi adposturi i-a ales un inut în care erau animale gigante, ca s triasc, i curând a îneles c poate s-i construiasc adpost spând în pmînt, unde nimeni nu-1 putea gsi. Acest om tria printre ceilali oameni care fuseser creai întâi i care erau mâncai i recreai, dar el supravieuia, pentm c el era Dumnezeu. Era un supravieuitor. Devenise omul perfect. Dup un timp i multe experiene, a devenit înelept i s-a gândit cum s îmbunteasc acest trup. Într-o zi, i-a prsit trupul, s-a dus în stratum i a contemplat. Primele lui animale se reproduceau singure i deveneau spectaculare în unicitatea lor dar erau mâncate de celelalte. Avea mult compasiune pentru ele, cci el devenise om. Îi dduse omului o inteligen deosebit i o capacitate de gândire care îi permitea supravieuirea. i alii fcuser la fel i gseau plcere în a fi superiori animalelor. Au învat s cltoreasc în jurul sferei. Dar într-o zi unul dintre ei, i-a lsat corpul mâncat de animale. Ceilali vzând asta au devenit fricoi, au îneles c puteau s se prpdesc i ei. Dup ce gândi la toate acestea, Dumnezeul reveni la corpul lui. Îl gsi minunat i continu s-1 studieze. Îi iubea corpul mai mult decât orice altceva, cci prin el era mai mult decât orice altceva. " Te-am fcut mic i simplu, dar prin tine eu exist, avem mreie asupra a toate acestea." i Dumnezeul care crease omul, iubi omul. Dintr-odat dori s fie mai mult, dar de câteori fcea un alt om din propria imagine, era la fel cu ceilali.(clonare) Atunci Zeul fcu un alt om din imaginea lui, dar îi fcu un cuib într-un loc aprat i ascuns i puse un ou acolo. Cellalt om urma s pun smâna lui acolo. Idealul nu a fost luat din substana omului. Niciodat nu a fost luat din om. A fost luat din Dumnezeu, care i-a dat imagine i gând perfect, a formulat o nou imagine în care s-a reflectat perfeciunea lui proprie, ( apropo de Eva creat din coasta lui Adam). A privit brbatul creat, la frumuseea ereciei sale, a coapselor sale (organe genitale). i coapsele sale. Dumnezeu a pus în ele un gând de venic creaie, smîna acestui minunat om va crea. i din gândul pus acolo, smâna a devenit vie i mictoare. A devenit comoar. Celeilalte imagini a lui, îi crease un cuib i pusese ou, alte semine. Deci Dumnezeu s-a dedublat de dou ori i a creat doi oameni, unul va avea smîna în uter, iar cellalt va purta sâmîna in coapsele sale. Cele dou ideale au fost formulate dintr-un singur Dumnezeu. Pe copilul marelui soare, materia în cea mai joas form a ei a aprut printr-o sintez perfect a luminii. Da, maestre, sinteza luminii. Imaginea fiecrei pri a acestui minunat trup, a fost colectat prin vizionzrea creaiei. Fiecare organ a fost aezat perfect în gând, iar sinteza luminii a devenit imaginea perfect a gândului, în formularea materiei. Structura atomic a fiecrei celule cuprinde amintirea perfect a întregului ideal (a întregului organism uman), iar smâna conine totalitatea pe care eventual o va reproduce. Baza fiecrei celule, este lumina, cci a izvorât din gând. Cum a putut un Dumnezeu s dea înelegerea perfect, pîn la cel mai mic amnunt, ca de exemplu sistemul vascular, a crui lungime este nemsurabil ? Nu era nevoie, cci idealul se manifest complet atunci când este vzut perfect. Iar acest Dumnezeu nu a fcut totul perfect de la început, el a încercat din nou i din nou. Dac iei din ficatul tu câteva celule (o biopsie) i din inima ta câteva celule vei vedea în ele lumina universal. În fiecare celula este lumin, dar emaneaz culori diferite i dac injectezi aceste celule în sângele tu, dac inima ta este bolnav, o micu celul îi va gsi drumul prin fluxul de sânge pân la inima i ea se va regenera la forma i structura ei perfect i cu aceeai 45
lumin. La fel i ficatul. Dar este atât de mic încât îi trebuiesc ochelari speciali ca s vezi aceasta inteligen . Acest Dumnezeu a vizionat toate acestea prin gând perfect, cci el este gândul perfect de sintez a luminii, el este ordinea i dttorul de via. Oul aezat de el în fiina minunat, va purta în el întreaga asemnare cu fiina complet. Deci din imaginea lui a fost creat omul cu uter femeia. Fructul din uter a fost creat, au aprut sânii minunai pentru a hrni, i a aprut delicateea i moliciunea, ca s poat cuprinde lucrurile mici. Delicata balan a femeii apruse. Dumnezeu care crease primul om, a creat acesta perfect femeie de o perfeciune i mai mare. Dumnezeu a devenit el însui amindoi, încrctura negativ, prin uterul femeii i care s vin împreun cu ceea ce se cheam încrctura pozitiv, brbatul, s se uneasc i s produc condiiile necesare unei noi viei în câmpul magnetic de la Domnul Dumnezeul fiinei noastre. Unde este sufletul celor doi, unde zace el ? Acest Dumnezeu a devenit ei amindoi. Dându-le via din el însui, el a devenit ei. Sufletul fiinei lui, care îi fusese dat de Tatl, Sursa, a fost împrit i Dumnezeu a devenit amindoi (brbatul i femeia). Când Dumnezeu a privit paloarea femeii create de el, a iubit-o. Cei doi s-au privit unul pe altul, s-au vzut i s-au iubit. Ceilali Dumnezei au început s creeze în acelai fel i ei, i au devenit i ei oameni. Experiena ca femeie i brbat li s-a prut minunat i s-au divizat i ei, devenind oameni, brbai i femei. DELUVIUL CARE A PRODUS OCEANELE I NOI CERURI A aprut gândul c, de acum, crearea acestui plan era complet meastrit i cucerit. Toi erau pe acest plan, în creaiile lor. A venit timpul când din stratul apos, prin condensare au venit pe pâmânt ape mari. Apele au splat multe dintre animalele care se devorau unele pe altele, i au rmas doar câteva. Când apa din ceea ce odat a fost stratum a venit, copilul soarelui a devenit un mare ocean. Cînd apele s-au rupt, totul a fost splat în cale. Trebuia ca viaa s vin pe pâmânt în anumite zone unde condiiile creerii femeii i brbatului s fie prielnice, acesta a fost scopul venirii apelor din stratum pe pmânt. Unii. dintre oameni s-au temut de animale, s-au dus în ocean, unde i-au creat o via a lor i au gsit sigurana dorit. Ei mai sunt i acum acolo i se numesc delfini i balene. Ei sunt Spiritele/frai ai votri. Când vine câe un val de amintire i dorin de a fi cu ceea ce ei iubesc, fraii lor, ei vin pe plaj ca s moar în locul lor de origine. Ei au iubit întotdeauna omul, pentru c omul este sperana lor. Motivul pentru care ei v iubesc este c ceea ce este în voi este i în ei i se cheam Dumnezeu. Ei încearc cu disperare s comunice cu voi. Timpul lor vine acum. Când au venit apele, viaa a luat avânt, seminele creteau abundent. Câmpiile cu viaa erau conectate prin canale. Regiunile calde contrastau cu temperatura de la poli. Acum, aceasta entitate pe care voi o numii "Picior mare" (EU) - la început, când a fost creat totul, a fost ceea ce se cheam o creaie de grup a unui om, demonstrativ (exemplar), care mai tîrziu s-a numit Homo sapiens. Seamn puin cu Chewbacca din Rzboiul Stelelor. Un Homo sapiens este un om vertical i inteligent, asta se potrivete cu ce vi s-a spus vou. Pe msur ce omenirea era creat, oamenii au început s arate diferit unii de alii. Unii erau foarte proi i semnau mai mult cu animalele, dar cu privire foarte inteligent i care comunicau între ei, pentru c aveau gândire, altii far pr, unii mai mari, etc. Era un grup de entiti care experimenta cu animalele, adic deveneau animelele lor. Ei deveneniser animale care triau pe uscat, dar la vedera unui animal carnivor se duceau în mare, deci puteau respira i pe uscat i în ap. Când i-au perfecionat specia au avut gândul c ar 46
fi mai bine s-i formeze regatul în mare, unde ar fi supravieuit mai bine i ar fi putut evolua mai bine, este vorba despre delfini si balene. Acelai grup de entiti, sau o parte din ei experimentau cu creaturile în dou picioare. Ei au formulat un ideal i au devenit acest ideal. Erau ceea ce se cheam entiti nocturne care se ferau de animale la adpostul întunericului. Pe msur ce au fost forai s se afunde în pduri, au gsit acolo sanctuarul în care puteau s-i continuie existena. Aceste entiti sunt pure în Spirit, adic foarte buni în fiina lor, dar frica i-a prins ca într-o capcan în înfaiarea aceasta i în locurile în care triesc. Au fost hituii ca animalele de nenumrai ani. De ce sunt acoperii de pr ? Dac iau unul dintre voi i îl duc s triasc în acele condiii, fr haine, corpul lui se ve acoperi repede cu pr protector, va crete i va deveni puin ruinos poate, îhm? Acest "Picior Mare" este omul originalul care a supravieuit i a rmas închis în acea înfiare a corpului, pentru c ei au fost prini de team pentru totdeauna. Sunt unele entiti din alte planuri care au încercat cu disperare s-i ajute. tii ce sunt indienii (pieile roii). Ei bine, ei nu sunt primii oameni care au trit aici. Picior Mare este iar indienii sunt ceea ce se cheam rmiele unui mre popor i a unui masiv continent numit Atlantida. Ei sunt originalii oameni roii. Ei sunt baza multor legende despre aceste creaturi i ei susin c vin din lun, dar motivul pentru care ei susin asta este c vd un obiect strlucitor în conecie cu ei. Cât despre Picior Mare, entitatea, de mult timp se încearc ajutarea lor dar ei nu îneleg, pentru c ei au devenit ca animalele, ca nite animale în dou picioare i cu cunoatere. Ei sunt în numr mare i au învat s se ascund în dealuri, pduri i mlatini, cu înelepciune, cci aa puteau exista. Animalele sunt rzboinice pentru c în memoria lor, ele au învat s existe, s supravieuiasc fiind în acest fel. Acest Picior Mare este un supravieuitor, adic singurul lucru pe care îl tie, este s triasc i este foarte înfricoat de umanitate. Se aseamn cu delfinii i balenele. Ele vin în numr mare pe rm, i dac omul încearc se le duc înapoi în ocean, nu se vor duce, pentru c ele vor s moara în braele omului, fratele lor i separarea lor, ruptura le-a produs o mare tristee. Sufletul lor este acelai suflet ca al omenirii. Picior Mare este acelai fel de creatur El iubete omenirea, dar ea este periculoas pentru ei i ei tiu asta. Ei sunt entitile care au o vechime de 11 milioane de ani i au corpul acoperit cu pr . CDEREA ÎNGERILOR - PRIMA EXPERIEN CA BRBAT I FEMEIE i iat, în ceea ce se cheam Atrium-ul Constanilor, au venit, ca vântul, mari Dumnezei. Aici ei se ateptau s evolueze în jos prin creaiile lor. Au venit ca nite vânturi mari. i-au suflat fervoarea peste adânc i au creat ape albe. i-au suflat respiraia lor de via peste plante i animale i toate formele create de ei i mreul copac privi în sus i începu s se îndoaie i s se aplece înaintea frumuseii sale pe care el însusi o crease. Vântul s-a despicat devenind vânt de nord i vânt de sud i de est i de vest, ca s se multiplice i s duc oapta energiilor pe întreg planul, unde Zeii progresaser, devenind Spirit uman. Toi venir, mai puin un grup. Acel grup rmsese în Atriul Constanilor, dar i ei vor urma evoluia. Toi veniser în acest plan i începuser s manifeste coborârea lor înii, ei deveniser mai strlucitori decât soarele la amiaz, erau briliante, lumini pe acest pmânt. În istoria voastr sunt religii care divinau oameni strlucitori. Despre ei este vorba. Ei i-au scris propria istorie. Pe msur ce coborau vibraiile gândului în lumin, deveneau mai puin strlucitori în mas, c apoi s devin mas(materie), grei pe acest plan. 47
Apoi au început s se acordeze cu mediul înconjurtor, mediu însemnând planul temporal de radiaie venit de la soarele central, a crei intensitate este în funcie de apropierea planului de stratum. Unde planul era mai aproape, era cldur mai mare (ecuator). Cei care erau mai aproape deveneau mai închii la culoare, dar nu în lumina lor ci în carnea lor. Diferena de culoare din zilele voastre nu înseamn ca vreo culoare ar fi superioar. S-a fcut pentru protecia speciilor. Aa au devenit ei acordai la mediu. Nordul din sfera voastr, a impus o culoare mai deschis de piele, iar mineralele din sol, ca i coninutul lor de radiaii, variaiile de lumin, au determinat i ele culoarea. Dumnezeu Tatl - venicia, extinderea în eternitate, înelepciunea care a formulat gândul ce a permis ca întreaga aceasta creaie s se extind în sine i s se continue - a simit exaltare, completare a Spirirului i a fiinei sale, cci el însui era toate acestea. Toi dumnezeii veniser pe pmânt ca un vânt mare i apele se rostogoliser sub ei, iar plantele se aplecar. Animalele care mai rmseser, priveau în sus, cci i ele simiser vântul. În toate locurile alese de ei, Dumnezeii au venit i s-au lsat jos, în completarea direct a gândului lor perfect, în diviziunea celor doi i au devenit creaia lor. Ceea ce se cheama rase, erau cinci la numr (dupâ culoare: alb, rosie, galben, neagr i verde, cea verde triete în interiorul Pmântului). i au fcut o înelegere pe planul vostru, prima înelegere în marea frie a omului, s fie copiii, prin copulare, a iubiilor Dumnezei, fraii lor. Dintre toi cei care veniser, ei erau mreele entiti albe, marile coloane albe, cu adevrat Dumnezei, Fria. i au aprut în forma lor perfect, ideal, maetri ai acestui plan i s-au acordat perfect cu mediul, cu condiiile. Pe ceea ce se chema Atlantida, un mare vânt a venit i oamenii aceia au devenit oamenii roii, pentru c solul Atlantidei era rou. Din Lemuria, aramam, au aprut standardul galbenilor, culoarea datorându-se coninutului mare de fosfor în pmânt, la acea vreme. Acolo era locul unde triau animalele gigante dinozaurii. La ceea ce se cheam ecuator, ceea ce era numit Atu regiunea de canale care conecta cele doua sfere, era punctul unde soarele-mam a fcut pielea lor foarte întunecat prin ceea ce se cheam bombardament de particule de lumin prin stratum pe pmânt. Ele se reflectau de la pmânt înapoi în stratum, degajând cldur. Corpul celor de aici, s-a acomodat la cldur i pielea lor a devenit întunecat, prul aspru i gros, ca s protejeze pielea fin de pe cap. Ochii lor au devenit închii la culoare, ca s priveasc strlucirea luminii. Nordul din timpurile Lemuriei i Atlantidei, minunatul popor din nord, avea prul ca lumina soarelui, ochi albatri i piele alb. Când acestea s-au întâmplat, s-au întâmplat într-un moment dat în înelegerea voastr, înseamnând o eternitate. Procesul acesta perfect de evoluie a Dumnezeilor prin condiia de creativitate comun, a durat destul de mult. Totul a fost nscut. Cele cinci rase apruser i nici una nu era mai prejos. Nici una, iar cine spune ca da, este nebun. Când a fost creat, omul era splendid, i la îmceput, nu a uitat c este Dumnezeu. El divina pe Dumnezeul fiinei sale, adic se divina pe sine. Omul a avut întotdeauna în natura lui competiia, competitivitatea dur, momente de furie i impulsul de a distruge. Acestea sunt în natura lui de la începuturi. O NINSOARE CU DUMNEZEI l EVOLUIA GENETIC Câi dintre voi au avut ocazia splendid de a fi într-un anume loc când marea linite alb începe s cad din cer? Câi v-ati uitat în sus ca s-o vadei czînd ? Ei bine, aceasta este o simpl analogie cu cderea entitilor în involuie prin planuri (Exista 7 planuri de existen, care 48
corespund cu 7 nivele de contiin i energie. Aceste planuri au fost create prin procesul de involuie sau autoreflectare a contiinei. Universul fizic corespunde primului plan sau planul hertzian, cea mai joas frecven a energiei. Al doilea plan corespunde contiinei sociale i frecvenei infraroii, al treilea trezirii contiente sau frecvenei luminii vizibile, al patrulea contiinei de trecere sau ultraviolet/albastru, al cincilea supercontiinei sau razelor X, al aselea este hipercontiinta i razelor gamma, iar al aptelea este intracontiina cu frecvena Infinitului Necunoscut.) Deci ideea este c ai venit tot drumul pîn aici jos. Acum suntei în ceea ce se cheam evoluie uman pe acest plan. Credei c este posibil ca atunci când voi erai în ultraviolet, bucurându-v de minunatul vostru corp de acolo, alii s fi fost deja în cdere prin stratul de lumin i infrarou, pân la acest nivel ? Este posibil ? Absolut. Deci pân ce voi ai venit aici, pe planul care se cheam Tera, acei Dumnezei care veniser înainte erau ocupai creând realitate - tii, contiina i energia creaz natura realitii. i ei au fost pionierii acestui loc înainte ca voi s venii. Deci hai s examinm ceea ce au fcut ei. Cele mai multe culturi accept ideea c umanitatea a fost aici de câteva milioane de ani, iar societatea în cea mai evoluat form, de dou sau cel mult cinci mii de ani. Dar dac v-a spune c au fost civilizaii mai înfloritoare, care au depit cu mult oricare din tehnicile voastre de astzi, din care ultima care a fost, a avut control nu numai asupra spaiului i timpului dar i a spaiului interdimensional, c au avut extraordinara abilitate de a reflecta spaiul, c puteau s se deplaseze interstelar, ei asta au fost cam 455000 de ani în urm? tiu c asta contrazice pesavanii votri, dar ce tiu ei ? Umanitatea este mult mai veche decât crede tiina. i v spun c civilizaia de acum 455000 de ani, nu a fost nici pe departe ca cea de acum 3 milioane de ani. Deci fulgii au czut ? Da, au czut. Au czut ei într-o anume ordine ? Cine poate spune care fulgi au decis s cad întâi i care au plutit ateptând pn în ultimul moment.? Acum, cînd ai venit voi aici ? Grupul vostru a venit aici dup ce a fost creat flora i fauna, dup ce smâna fusese creat. Grupul precedent crease deja diverse varieti de iarb i copaci, fructe care nu mai sunt de mult pe acest plan. Cum au creat ei ? Ei au fcut exact ceea ce fuseser învai s fac mult timp în urma. Ei au luat i aliniat concentrarea lor într-un vis analogic (mintea analogic este o stare de concentrare asemntoare cu transa de unde gândul poate fi manifestat în realitate). Cum afectm un mediu care este deja ? Simplu, aducînd cu noi cunotiina involuiei noastre. Bazat pe cunoaterea noastr, cu memoria sufletului, putem concentra în acest trup un nou vis: o variaiune a palmierului, deexemplu pentru c avem nevoie de ea. S zicem ca avem nevoie de un palmier care s supravieuiasc în ap. Tot ce trebuie s facem, este s desenm o astfel de plant în creierul nostru i s-o ducem la Punctul Zero în aspectul ei analogic. Deci tot ce avei de fcut este s dorii ca acest palmier s existe, i s dorii cu o aa intensitate, înc\t voi, ca i contiin i energie, Sursa, Observatorul s devenii dttorii de lege în oceanul energetic. Palmierul nu este nimic mai mult decât gând condensat, energie coagulat în mas, cu caracteristicile distinctive date de Dumnezeul care 1-a creat. Stiina are o cale de a demonstra câte ceva din asta, prin a sugera ca Observatorul din noi este ceea ce cauzeaz câmpurile de particule s reacioneze. Mai mult tiina spune c dac poate fi crezut, ca energia este în form de unde care nu numai c se onduleaz dar în momentul în care este observat. poate colapsa în form solid (fizica quantica). lar and Observatorul nu o mai privete, devine din nou energie ondulatorie. Cine este Observatorul? Voi suntei. Care este 49
realitatea ? Un câmp de energie potenial, gând coagulat, poate fi dizolvat i reformat în acordan cu gândul, gândul concentrat. Deci ceea ce entitatea trebuie s fac, este s viseze o versiune extins a palmierului. Tot ce trebuie s fac, este s vad fructul lui suculent plutind asta este tot - i s pstreze acest gând cu intenie. Pentru c entitatea este un cltor într-un timp lent, o s dureze ceva timp ca energia s se schimbe, dar fr discuie c se va schimba. De ce? Pentru ca Dumnezeu a avut dorina ca ea s se schimbe. i cine este Dumnezeu? El nu este altcineva decât Observatorul. Acela care poate cauza energia care se onduleaz, s colapsese în orice forma Observatorul o vrea, energia este susceptibil voineti noastre. Este adevrat. Este deci posibil ca primii Dumnezei care au venit aici, s fi trecut printr-un întreg stadiu de evoluie, înainte ca voi sa devenii fulgi i s cdei aici. i pân ce voi ai ajuns aici, s fie deja pduri seculare, animale, cascade, râuri, semine i toate frumuseile. Erau deja canioane i muni i fructe suculente de mâncat. Iar voi ai venit aici jos, departe, czând ca nite fulgi de zpad în uterul unui primitiv humanoid, care tocmai se întâmpla sâ copuleze în acea noapte. i acesta este câmpul vostru energetic. Cîmpul energetic este întinderea, adâncimea i lrgimea energiei ondulatorii. Deci în al patrulea plan avem suprafa mai mic ( o und mai scurt) decât în al treilea, i în al treilea plan avem o und mai scurt decât în al doilea, etc. pentru ca în planul material s fie mai lung i toata aceast energie este susceptibil nou, pentru c aa am creat-o. Deci, când s-a întâmplat s cdem peste doi pasionai îndrgostii, fulgul nostru de energie potenial a czut într-o samin/uter al unei creaturi, care va deveni un nou trup. Acum, poi fi o entitate spiritual în infrarou i s fii legat de pmânt i s bântuieti acest loc. Aceasta se întâmpl, adic s zaci în infrarou, pentru c nu ai vehicolul potrivit pentru timpul lui, adic nu ai corpul potrivit pentru timpul lui (frecventa pmmtului), deci nu poi mirosi florile i nici nu poi gusta plantele. Nu ai ochi s vezi albastrul azuriu, nici corpul care s transforme simirea în emoie, s simi ceea ce cineva simte când este îmbriat de o creatur asemntoare. Deci întinzi mâna s apuci trandafirul i floarea se mic prin mâna ta, pentru ca nu vibreaz la aceeai frecvent ca mâna ta. Deci ca s facei ultima cderea a trebuit sa cdei într-un corp care vibreaz la aceeai frecvent cu trandafirul. În acest fel putei gusta fructul înelegei ? Cînd voi ai venit aici, totul era gata fcut, dar asta nu înseamn c nu putei schimba ce este aici.Voi trebuie s schimbai ceea ce a fost pus în micare de ei, pentru c energia este susceptibil gândului i trebuie evoluat spre cel mai înalt plan de existen a ei. Deci ai venit aici jos i ai început s schimbai lucrutile, înelegei ? Dac nu v-ai uracat într-un copac niciodat, într-un corp omenesc, cum vrei s tii ce este copacul? Deci ai venit aici în corp uman i nici mcar nu vedei copacii. tii de ce? Pentru c nu sunt în contiina voastr pentru c nu voi i-ai creat. Deci prima dat ai interacionat cu un copac i v-ai lovit de ceva. i atunci vedeai prima oara acel ceva. i în momentul în care vedei primul copac puteai vedea i pe ceilali. Deci câte lucruri au fost aici, pe care voi nu le tii pentru c nu v-ati izbit de ele. Aceasta spune ca înelepciunea voastr creativ este insuficient. Inelegei ? Deci despre ce evoluie este vorba în viaa uman, dac nu exist un plan mai jos decât acesta? Deci trebuie s ne micm înainte în curgerea sa de timp. i pentru aceasta, trebuie s cretem în corp omenesc, s ne obinuim s folosim facultile corpului uman care aduce înelegere emoional. Dar asta poate lua timp mult. S v dau un exemplu. S zicem c ai fi
50
venit pe vremea Tiranosaurului Rex. i s zicem c niciodat nu ai vzut unul. Într-o zi, sunte-i afar, ocupai s culegei fructe, pe care le cunoatei doar fiindc mama voastr vi le-a artat. În timp ce le culegei, dintr-o dat simii un vânt fierbinte în spate i ceva care sun ca un vulcan se aude undeva aproape. V întoarcei i nu chiar recunoatei ce vedei, dar nite dinii mari stau în faa voastr, stii ce înseamn dini. Când realizai c aceti dini sunt cu mult mai mari decât dinii din gura mamei voastre i respiraia nu este dulce ci urât mirositoare, devenii siguri c asta nu este ceea ce voi ai vrea s fie. Srii în picioare i alergai cît de repede corpul vostru umanoid poate. i alergai i când v uitai în spate, creatura începe s capete forma i devine din ce în ce mai mare i din ce în ce mai rea, tot mai rea i se apropie tot mai mult. Avei în corp ceea ce se cheam gene evoluionare. Cu alte cuvinte, corpul uman este creat din paternele genetice ale prinilor. Acum, cum evolueaz genele prinilor ca s produc urmai mai buni? Deci spunem c actul copulaiei aduce împreun genele prinilor într-o form coeziv care produce o entitate superioar sumei caracteristicilor prinilor. Nu este aa. Voi tii ce au fcut prinii votri ca s fie superiori a ceea ce erau? Fiecare emoie pe care ei au avut-o s-a transferat în genele lor sub form de patern genetic. Deci vorba pe care voi o avei, ca motenii pcatele strmoilor votri nu înseamn ceva ru. Înseamn doar limitaie. S zicem cî voi purtai corpul fricii emoionale a mamei i triei interioare a tatlui. Sau corpul cu compasiunea mamei i determinarea tatlui. Dac spatele vostru este mai drept i mai puternic decât al tatlui vostru, este pentru c determinrea tatlui vostru a produs în genele lui o mutaie i astfel urmaul determinrii va avea un spate mai drept i mai puternic. Fiecare poart corpul prinilor, dar corpul prinilor este în realitate atitudinea lor înelegei ? De câte ori avei o fric, acesta afecteaz corpul emoional, care la rândul lui pune aceast fric în ADN. De fiecare dat când avei o realizare, sau o dorin - de fiecare dat când ai dorit ca spatele vostru s fie mai puternic, creierul mai detept sau vederea mai bun - de câte ori simii aceste dorine, voi afectai viitoarea generaie cu aceste atitudini înelegei ? Aa s fie. Acum s ne întoarcem la vântoare. Deci aceasta mic entitate alearg din toate puterile sale, dar începe s-i dea seama c va pierde întrecerea în favoarea dinilor stricai i a gurii urât mirositoare. i ultimul gând pe care îl are este c ar fi dorit grozav de mult s aib picioare mai lungi. Deci în timp ce creatura gigantic îi frgezete puin carnea, îi rupe gîtul, îi rupe spatele i îl înghite cu un mare spasm, ultimul lui gând este c ar fi dorit sa aib picioare mai lungi. Apoi Spiritul lui îl trage de acolo spunând: "este de ajuns!". Deci aceasta entitate are o moarte destul de extraordinar. Apoi se duce înapoi în lumin i tii entitatea care îl ateapt acolo ( se pare ca Ramtha este acela care ne ateapt în planul de lumin i cel cu care se face revizia vieii). El spune:" S vedem ce ai fcut acolo", "Bine s vedem" i amîndoi încep s deruleze filmul "Vrei s te întorci acolo?" "Da, vreau s m duc înapoi" "De ce?" "Fiindc vreau s merg înapoi" i ce ai s faci acolo?" Am s fac mai bine." De ce vrei sâ faci mai bine? "Pentru c vreau s fac mai bine?". ³Ei bine du-te." i în timp ce aceast entitate face recapitularea vieii ultimul lucru în recapitulare este s aib picioare mai lungi. El vrea cu adevrat asta. În acest timp, acelai turbat animal vâneaz[ pe 51
altcineva, numai c acesta este mai detept, chiar înelept. Îl mai privise pe Tiranosaur la vîntoare. i în timp ce acesta alearg dup el, el îl manevreaz, pentru c este mai detept i are picioare mai lungi, dar abia scap i aa. Îi dorete s fi avut picioarele mai lungi. Scap totui i se ascunde, fiindc este detept. Animalul nu-1 poate vedea. În acea noapte, cu transpiraii reci, se întoarce în petera i îi povestete nevestei suflare cu suflare cum a reuit el s scape de bestie. Apoi face dragoste cu ea i îi d s[mîna lui nou-nou, în care este codul a tot ce s-aîntîmplat în acea zi. Iar copilul începe s creasc în ea. Copilul va fi evoluia prinilor lui, bazat pe experiena lor. Deci avem act sexual aici, în acest plan i revizuirea vieii în planul de lumin. Unde se vor întâlni? În pat, desigur, pentru c entitatea care i-a dorit picioare mai lungi, vrea s se întoarc din nou în carne. El este un Dumnezeu. Aa s fie. El trebuie s posede experiena, el este copilul, el Dumnezeul, va lua în posesie corpul care se formeaz în uter. El i-a creat acest corp. Acum s-a nscut i într-o zi va întâlni bestia, pentru c asta este dorina lui. De ce? Pentru c el este Dumnezeu. El nu tie c este Dumnezeu, dar este echipat s fie. De ce trebuie s întâlneasc din nou Tiranozaurul ? Ca s fac cunoscut necunoscutul, trebuie s-i confrunte adversitatea i s-i potriveasc componentele cu ea, pregtirea lui pentru ea. Deci într-o zi când a devenit un tânar mai înalt decât prinii si, creatura vine în sat mcelrind pe toi cei întâlnii în cale, tânrul iese afar, în faa ei. Vântoarea începe, acesta este destinul lui. Scap de bestie i ce credei ca spune? "Dumnezeu s binecuvinteze picioarele astea lungi?". Asa sa fie. i acum, ce fel de copii va avea el? Cu picioare mai lungi i mai detepi. Dar, iubiii mei, exist speran, exist speran, i sperana este c voi nu vei mai fi niciodat humanoizi, c mergei spre mai bine, numai spre mai bine, cci ai fost deja mai ru. În acest plan exist simultan multe nivele de realitate. tiai asta? Avem reâncarnare prin care fiecare generaie produce urmai superiori acesteia. Deci aici se întîmpl un minunat proces de creaie. Avem casa Dumnezeilor perpetuându-se singur, extinzându-se pe sine. i noi, eu si voi, suntem cei care am pus asta în micare. Eu i voi suntem rspunztori de genetica trupurilor, de felul cum au fost i cum sunt acum. Suntem rspunztori, pentru c trupul este templul pentru Dumnezeu în via. Dumnezeu în viaa cunoate apte nivele de paradis i este împuternicit de propria-i divinitate. Care este divinitatea lui? Mintea. Cci mintea este superioar materiei. Mintea poate schimba orice mediu care este. Aceasta este legea. Corpul pe care îl avei astzi este rezultatul a zece milioane i jumtate de ani de evoluie uman, de când ai czut pe Pmânt. Dac mergei într-un muzeu i studiai evoluia corpului uman, vei vedea c cea mai dramatic evoluie a avuto mrimea creierului uman. Când ai venit prima dat aici i nu tiati nici mcar ce este un copac. nu aveai nevoie de un creier mare.V trebuiau ochi mari i o fiunie tare. Dar pe msur ce ai devenit mai sofisticai i ai folosit creierul pentru a crea realitate, a devenit mai mare, pân la punctul - cu puin ajutor din partea frailor votri mai vârstnici, care au venit aici înaintea voastr i au dat un impuls evoluiei voastre prin smâna lor genetic i luându-v din jungl în civilizaie - miestrie. Voi înc nu i-ai miestrit, dar o vei face. Deci acum cavitatea voastr cranian este mai mare decât a fost. Ce înseamn asta ? înseamn c capacitatea voastr de a crea pe acest plan este extraordinar i c Dumnezeul vostru are abilitatea de a folosi acest creier pentru a crea împria cerului aici pe Pmânt, cu alte cuvinte iluminarea. Voi folosii mai puin de 10% din creierul vostru, mai puin de 1/10. Acum, s nu confundai iluminarea cu intelectul, nu sunt acelai lucru.
52
Intelectul este istorie memorizat, nu are nimic de a face cu experiena. Iluminarea este experien pentru c este evoluionar, nu este stagnant. Deci o persoan neiluminat care este intelectual, folosete tot 10 % din creier. Atunci ce se întâmpl cu restul ? Ateapt ca ceva s se întîmple. Ce anume? Ca Dumnezeu s se trezeasc, fii el i s tie ce este. Creierul este pergtit, este apt ca s activeze toate cele 7 corpuri în unul singur. Mestria întru Crist (a deveni Crist) este dezvoltarea creierului uman spre a-1 aduce pe Dumnezeu manifest în form material, nu ascuns, de a avea puterea de a comanda timpul i spaiul, putere de care ne-am bucurat în planul al 7-lea, unde în momentul în care am avut un gând, s-a i manifestat - aici în cel mai lent plan. Odat ancorai în facultatea fiinei depline, putem trezi propria noastr putere. Iar creierul este construit ca s faciliteze aceast putere. Cum ? Creierul este mai mult decât comandantul sistemului digestiv i cardiovascular, este mai mult decât magazie pentru memorie, mai mult decât gazda unei personaliti micue si încpânate. El poate gzdui un Dumnezeu. Iar partea pe care voi nu o folosii este partea care va începe s lucreze cînd v vei trezi i vei ti cine suntei. Cum se va face asta ? Ei bine, amintii-v c v-am spus c ai putea s v vizitai rudele din planul al 6-lea, chiar dac ai tri în planul al 5-lea. V-am spus atunci c pentru a putea face asta trebuie s lsai deoparte corpul pe care îl avei i s luai altul. Acei fulgi de zpad care au venit aici înaintea voastr, au fost înelepii votri frai i surori întru Dumnezeu. Ei sunt la fel ca voi, doar ca au fost aici mai mult timp decît voi. Iar când au plecat, v-au lsat vou motenirea lor genetic, adic abilitatea pe care ei deja o atinseser. Care a fost acea abilitate ? C ei au creat un creier care putea facilita o minte de nivelul (planul) al 7-lea, apt de a manifesta al 7-lea nivel pe un plan mai lent, înelegei ? Cu alte cuvinte, în loc s treac zece mii de ani pentru ca nuca de cocos sa capete o coaj groas, un master, Dumnezeu în corp omenesc, o poate crea într-o concentrare, un singur gând (alinierea minii analogice). Creierul are aceast capacitate. i acesta a fost darul Dumnezeilor dinaintea voastr pentru voi : capacitatea de a manifesta. Ce înseamn asta de fapt ? înseamn ca avei potenialul nemuririi prin meninerea unei contiine de al aptelea nivel. Nu tii c Crist înseamn Dumnezeu/femeie i Dumnezeu/brbat realizat ? Deci dac trezeti pe Dumnezeu în tine, atunci Dumnezeul din tine poate da natere la o aa enorm putere încât creierul faciliteaz întreaga minte a lui Dumnezeu i ceea ce ar fi durat milioane de ani de evoluie genetic, poate fi fcut într-o singur via. i atunci avem nivelul al 7-lea trind i operând în creierul nostru material. Ca entitate de nivelul al 7-lea eti mai aproape de Punctul Zero decât ca persoana uman având de a face cu factorul timp, care este atât de lent aici. Mai mult, când Dumnezeu se trezete în tine, corpul, ca i dar de la fraii votri, are capacitatea nu numai de a opri îmbtrânirea, dar are un generator în sistemul nervos, care face ca fiecare celul din corp s vibreze atât de repede, încât corpul vostru care este nscut în frecvena hertzian, poate acum s vibreze i s rezoneze în ultraviolet-albastru. i niciodat nu va mai trebui s v natei din nou, ca s avei acesta experien înelegei ? O persoan iluminat îi spune :" Eu tiu c nu am trit numai o singur via, pentru c nu gsesc nici o logic în asta. Ar avea sens, dac a fi fost un experiment într-un laborator al unui Dumnezeu nesimitor, care mi-ar fi dat doar o bucic de via i apoi m-ar fi blestemat pentru nereuite. Dar nu cred c este asa. Cred c nu-mi mai amintesc, dei tiu c am trit multe viei, pentru c încerc s-mi amintesc cu un creier care a fost nscut numai în aceast via. Creierul pe care îl am astzi, nu este acelai pe care l-am avut 500 de ani în urm. i dac facultatea memoriei este conectat prin hipotalamus, care conduce o reea neuronal specific în frecvena 53
de unde a creierlui meu, atunci amintirile de acum 500 de ani, nu pot fi în acest creier. Dar trebuie s fie undeva. Chiar dac nu-mi pot aminti tiu c am mai trit, pentru c aceasta d scop i demnitate vieii mele. i dac tiu asta înseamn c memoria zace undeva i cu siguran trebuie s am posibilitatea de a ajung la ea. Poate c este în subcontientul meu. Sau poate c ei au dreptate, poate c am un suflet. Poate c sufletul nu este chiar aa divin-religios, dac este un computer care a înregist trat absolut tot, pentru a pstra contabilitatea a ceea ce eu am fcut cunoascut i i-am dat înapoi lui Dumnezeu. Deci s zicem c sufletul meu pstreaz toate amintirile. Dar unde este sufletul meu? Nu poate fi în cap. În cap st glanda mea pineala (epifiza), care are controlul în secreia de serotonin i melatonin ( serotonina este un mediator chimic care ajut creierul s lucreze pe timp de zi, iar melatonin este mediatorul secretat dup apusul soarelui, sau experimental dup îndelungat edere la întuneric i care trimite la culcare lobul frontal, lsind active prile din creier pe care noi înc nu le putem controla activ), deci pineala este doar o plant care proceseaz chimic i atunci de ce ar vrea sufletul meu s triasc acolo ? Trebuie s fie în alta parte, i tiu c este aproape. i dac este aproape, eu de ce nu tiu ? Ei, dac ai fi cu adevrat iluminai, ai spune : dac contiina i energia cu adevrat creaz natura realitii i ceea ce este în lobul frontal sub forma de dorin, afecteaz cu adevrat lumea nevzut a energiei, atunci s m gîndesc un pic la asta. Viaa mea pîn la acest punct a fost exact ce m ateptam s fie, pentru c eu am creat-o. Da eu am fcut totul. Am suferit pentru c am vrut s sufr i mi-am fcut prietenii dumani. Eu am fcut asta. i o învinuiesc pe mama pentru structura mea genetic. Dar de ce s-o învinovesc pe ea ? Structura mea genetic este egal cu evoluia mea spiritual, în fond. Trebuie s fie aa. Deci, întreaga mea viaa mi-am creat realitatea bazat pe un sistem de credin. Deci, dac asta este adevrat, arunci tot ce am de fcut este s fiu pasionat i implicat emoional în vis. i s spunem c visul este c vreau s-mi cunosc sufletul. i dac sunt Dumnezeu, tot ce am de fcut este s contemplez visul în singurtate i linite, cu pasiune. i dac sunt Dumnezeu, sufletul mi se va arata singur. iar creierul va putea s-mi redea lucruri pe care niciodat nu le-a tiut. Dar o dat ce va ti, nu va uita niciodat. Acum, eu nu vreau s mor niciodat pentru c a bea din butura fermecat a morii, este în legtur cu ceva ce eu tiu deja pentru c sunt fascinat de acest corp i locul în care sunt - i tiu c sunt pentru c m gândesc la el tot timpul. i m gândesc la coapsa iubitului meu i ia chipul lui. M gândesc la faa mea la stomacul meu, la ce voi mânca, la cum voi arta unde am s locuiesc, ce meserie am s am. Oare de ce am petrecut atât de mult timp gândind la toate acestea ? Nu este de mirare c nu exist alt loc pentru mine. Înelegei ? "i dac sunt Dumnezeu, înseamn c m-am pus singur la murat, nu-i aa ? Deci nu este de mirare c atunci când corpul meu a murit - stii, toate acele milioane de mori pe care le-am avut - ceea ce era în mine i care tia tot ce fcusem, a trebuit s uite, de fiecare dat cînd m-am reâncarnat, pentru c de fiecare data era un corp nou cu un creier nou care nu tia pe unde mai fusesem i ce mai fcusem în alte viei. i tot ce mi-a psat, a fost corpul meu, viitoarea mas, relaie sexual, urmtoarea butur, urmatoarea realizare, banii etc. Asta a fost tot ce am gândit. Deci îneleg c nu Dumnezeu m-a împiedicat s m cunosc pe mine însumi, ci eu, prin alegerea pe care am fcut-o. i continui s vin înapoi, s m nasc din nou în aceste corpuri, s înv din nou s merg, din nou i din nou aceleai lucruri. Ar fi trebuit s termin cu asta pân acum, dar se pare c ceva lipsete, nu tiam c nu trebuie s mor niciodat, dar încep s suspectez asta i nu mai vreau s mor i s uit. Nu vreau s mor i s uit acest moment împreun cu tine, acest minunat apus de soare i dulceaa a tot ce am împrit astzi cu tine. Nu vreau s uit niciodat. Deci depinde de mine.Dar eu, cel care dorete este diferit de eu, care sunt corpul care are nevoi 54
odihn, mâncare, succes, insucces, boal i lucruri de care s se plâng. Dac a fi fost cu adevrat iluminat, a fi tiut c pot manifesta cltoria sufletului meu, a fi avut puterea de a manifesta ca memoria mea s nu uite niciodat nimic. i am capacitatea de a face asta." Cine poate spune c tie exact cum lucreaz creierul ? V spun eu c[ nu tie nimeni. tiina tie câte ceva, dar nimeni nu tie unde este zona de linite din creier. Mai mult, oamenii de tiin înc nu au separat contiina de creier. i mai avem i cealalt problem care se numete minte. Mintea este tot una cu contiina, sau este tot una cu creierul ? Oare creierul aparine contiinei sau este separat de ea cum lucreaz ele ? Poate c este aa: dac eti o fiina spiritual, atunci eti contiina care plutete în creierul care a fost construit genetic pentru tine. i curgerea contiinei este un izvor de lumin care face ca scânteile s se aprind. i conexiunile, scânteile, se aprind în acordan cu destinul genetic, deci tot ce creierul gândete, produce fenomenul numit minte. Deci fiecare minte este produsul contiinei i energiei într-un creier uman care creaz un gând holographic. i este holographic pentru ca este Observatorul care transform energia în via, face nuca de cocos s pluteasc în ocean. Înelegei ? Acum s ne întoarcem la cltorie. Cltoria unei personae spirituale este diferit de cea a unei personae fizice. Când venii la mine i spunei: "Vreau s cunosc pe Domnul Dumnezeu al fiinei mele i cu adevrat vreau s-1 cunosc pe Dumnezeu, s-1 iubesc i s fiu iubit de Dumnezeu. Vreau s tiu, mai mult decit orice, puterea care zace în mine. Este cel mai important lucru în viaa mea." - atunci ai spus primul lucru care iese afar din gura unui student, dorina de a înva Marea Lucrare. Marea Lucrare, este, nu pentru a te face un succes fizic, ci un Dumnezeu spiritual care este etern. Deci ati trit milioane de viei. i nu ai avut o via spectacular, ai avut multe. Cine suntei astzi este numai egal cu tot ce ati învat în aceste viei i ai avut mult de mers. i ce vei face cu toate acestea? Dac suntei Dumnezeu trebuie s tii mai bine. Mai mult, prioritaile voastre trebuie s se schimbe. Dac suntei Observatorul, care tiina spune c suntei, atunci suntei o fiin extraordinar, atât de extraordinar încât peste noapte putei îmbolnvi un trup perfect. Atât de extraordinari încât putei concepe un copil din coapsa voastr, i din uterul vostru. Atât de extraordinari, încât putei intra într-o camer cu flori parfumate i dac suntei în mân proast, floarea se ofilete, pentru c nimic nu poate fi fericit în jurul vostru atunci cînd voi nu suntei. Atât de perfeci suntei. OGLINZI PERFECTE UNUL PENTRU ALTUL Undeva, într-un loc, i nu am s v spun unde, au fost un brbat i o femeie, la începutul primei lor existene i a încetinirii frecvenei formelor lor creative, în scopul evoluiei. Numele lor este real i înc mai exist. Entitile despre care v vorbesc sunt doar dou în milioanele de entiti care erau pe acest plan la acel timp, cci cinci rase, dup culoarea pielii i cultura, au devenit simultan. Numele entitii era Duvall/Debra. Numele specific ca o unitate ieit din casa numit Duvall/Debra Badu, Badu însemnînd Dumnezeu , esena lui Duvall/Debra. Acesta a fost brbat ca sex, ceea ce se cheam curent electric de încurctura pozitiv. i înc nu se evoca în acest corp sânii i uterul, dar avea erecia i smâna ce zâceau în sacul de la coaps lui. Din acelai Dumnezeu a fost creat Debra/Duvall, care ar fi ceea ce se cheam femeie - uter-brbat, brbat
55
fiind uter - femeie, fiin superioar, uterul nu avea smân ci doar ceea ce se cheam ou, iar ceea ce va punciona oul va fi smâna din coapsa brbatului i comoara lui. Debra/Duvall a fost i înc este potrivirea perfect a entitii Duvall/Debra, cci ea este uterul brbatului i ceea ce se cheam în înelegera voastr tiinific încrctura negativ. Ea nu a fost mai puin decât Duvall/Debra extensia lui perfectat, îmbuntit (Duvall/Debra i Debra/Duvall au fost adevrate jumti de suflet nscute dintr-o singur contiin, un singur Dumnezeu care s-a împrit în energie negativ spozitiv, în scopul de a experimenta. Asta este baza fundamental în egalitatea femeii i a brbatului) Acum, Dumnezeu poate însmîna Dumnezeu, numai dac el se divide pentru a deveni (a evolua). Ei aveau ceva lipsuri, pentru c gândul pe care Dumnezeu 1-a pstrat întru crearea lor, a devenit greu în scderea vibraiei luminii i deci creaia a fost dificil. Dar se pstrez amintiri despre prima lor via, 1a începuturile Terei i despre puterea lor de a avea gânduri pure. Duvall/Debra s-a vzut pe sine - Debra/Duvall ca fiind de o deosebit frumusee. Duvall nu tia c culoarea ochilor lui era schimbtoare. i s v spun ce culoare: rotundul albastru închis cu irizri de aur prea c era într-o mare de castaniu luminos i totul sttea ca pe un imens ocean alb. El nu tia spectacularul frumuseii sale pân ce privi în ochii lui Debra. Acei ochi sunt gând minunat, cci ei au abilitatea de a crea materie în gând, oricum o vd ei. Cât despre frumuseea culorii, de ce albastru, pe lâng celelalte culori ? Pentru c albastrul în sine este un mare curent electric, emite lumin de culoarea încrcturii sale electrice i pentru a fi vzut ca albastru în totalitatea adâncimilor i nuanelor sale, formeaz aa zisul efect "cilindru de lumin". Albastrul ajut transformarea gândului în imaginea sa electric mai mult decât culorile din afara spectrului. Duvall a privit ochii Debrei. prima lor apropiere cum ar veni, a privit-o toat cu încântare i sa minunat de frumuseea i perfeciunea ei, dar ochii, venic schimbtori cu albastrul strlucind în alb de zpad uneori, erau de nedescris. Duvall i-a iubit chiar dac înc nu înelegea nimic despre iubire. Apoi a privit paloarea crnii i undele roz din obrajii ei i roul aprins al buzelor ei, la gâtul ca o puternic coloan de marmur, umerii delicai i totodat puternici. S-a uitat la bra, la delicatele degete, i a vzut ca unghiile aveau rou ca i obrajii ei. Totul era delicat. Delicat. Duvall i-a atins corpul i a gsit c sânii ei erau calzi i supli, drepi i fermi i i s-au prut minunai. Iar sub sâni a simit btile inimii ei i i s-a prut minunat, apoi mijlocul toat fiina era minunat. El se minuna de acest creaie. A mângâiat mai departe picioarele i coapsele erau netede i pline i a gsit o adîncitur în picior, care avea de cealalt parte o curbur mai dur i a îneles c acolo era genunchiul iubitei creaturi, apoi a coborât mai departe la glezn, a micat piciorul în sus i în jos, a privit graia oaselor i a vzut c degetele erau terminate i aici cu unghii care aveau rou ca cel din obraji. Când Debra a privit la cel ce o privea pe ea, a vzut spre uimirea ei prul lui Duvall, de culorile toamnei i 1-a gsit minunat. i când s-a uitat la parul ei, a gsit i acolo nuana de toamn. A început s-1 priveasc pe Duvall i a vzut ochii, care erau la fel cu ai ei, da ea înc nu vzuse aa ceva, a vzut nrile largi care permiteau s ptrund mult aer, le-a vzut fluturând. A privit buzele rotunjite i ferme, expresive, falca curbat i puternic, gâtul lung i umerii rotunzi, braele groase, grele i frumoase. A vzut mîna mare i puternic, perfect, cu unghii la captul degetelor pieptul puternic cu sfârcuri ca ale ei i sâni plai, sub care btea inima, mijlocul i oldurile înguste, picioarele musculoase, talpa puternic stabil care permitea acestei mree entiti, care se numea Duvall, s stea drept în form lui perfect. 56
Se uitau unul la altul i fiecare-i vedea propria imagine în cellalt. i fiecare, în minunatul fel în care s-au formulat pe ei înii, ca cel mai perfect desen care s le permit s existe ca Dumnezei în form uman pe acest plan, fiecare avea perfeciunea unui corp care s creeze smâna perfect pentru urmaii ce vor veni. Unde era iubirea ? Nimeni nu posed nimic pân ce nu contempleaz întii acel lucru, cci posesiunea nu este niciodat cu adevrat experimentat pân ce acel lucru nu este realizat în gândul contemplativ. De aceea, când cei doi au contemplat frumuseea celuilalt, i când au simit atingerea, coapsa i uterul au fost cuprinse de flcri. i primul act fertil al lui Duvall/Debra, Debra /Duvall - apropiindu-se i devenind o perfect unitate - s-a întâmplat - i smâna din comorile coapsei a fost adus în minunatul ou, în cuibul istoriei ce abia începea, cuibul lui Debra. Pasiune, o pasiune de a iubi ceea ce fusese creat din esena gândului i acum putea crea prin iubire prin copulaie ca i mre act creator i exerciiu fizic al iubirii. Duvall privi ochii lui Debra i se vzu pe sine, iar Debra în ochii lui Duvall i iubi imaginea ei din acei ochi. i iat c, din ceea ce se numete Atriul Constanilor, apare un alt Zeu, care atepta ca actul s se întîmple, pentru ca el s poat deveni om pe Tera. Când totul s-a terminat Duvall s-a întins lâng frumoasa lui femeie, iar Debra lâng el. i Duvall învaând s se iubeasc pe el însui, a iubit tot ce a vzut la Debra la fel i ea. Deci unirea a început cu doi care aparineau unul altuia. Forele de lumin se creaser pe sine, întru adevr, în ceea ce se numete materie ca s înceap o noua via. În acesta via, pe msur ce lucrurile se dezvoltau i gândurile se schimbau, apreau valori noi. Duvall începu sa fie cuprins în procesul de creaie pentru ceea ce acum se cheam pia, apru necesitatea valorilor de schimb între Zei i apru separarea lor. În aceste timpuri, din uterul binecuvîntat al Debrei apru entitatea numit Arius. El era ceea ce se cheam de sex pozitiv i venea din Atriul Constanilor în prima lui via pe acest plan. El a fost iubit cu tot sufletul de Debra i Duvall, iar Debra 1-a hrnit i inut aproape de sufletul ei. i Arius a crescut. Era un timp în care comerul înflorea, spirite competitive de Dumnezei divini inventau lucruri noi, concurau unii cu alii. Curând au început s foloseasc particule de lumin pentru a transfera obiecte dintr-un loc în altul, au dezvoltat industria i cltoriile. Duvall a început sa aib camaraderii cu ali Dumnezei, familiile lor, s se alieze unii cu alii în comerul lor. În acest timp Duvall era tot mai mult plecat de lâng Debra, cu treburile lui. El simea nevoia de mai mult cunoatere i mai mult productivitate, începu s aib o atitudine de superioritate, de separare de Debra i mai mult grij pentru competiia cu ceilali. Debra îl chema cu braele deshise i cu dragostea ei întreag, dar Duvall era ocupat cu gândurile lui creative i curând a devenit o autoriate în comert. Curând aceast atitudine a devenit aparent în statutul lor de egalitate, i Duvall, în dorina lui de a deveni mai mult, s-a separat de iubirea tandr a lui Debra. Debra a devenit tot mai mult ocupat cu Arius, care era un remarcabil Zeu. Cu timpul, acest separare a devenit îngrijortoare, dei la început a fost pur. Duvall experimentându-l cu o puternic lumin, un reflector de lumin, a dirijat în direcie greit fascicolul de lumin i acesta 1-a strpuns producând moartea trupului Entitatea Duvall a suferit prima moarte pe Tera, i a uitat, mare greeal, cum a început s existe. Trupul s-a prpdit, dar spiritul i sufletul acestei fiine, ceea ce dduse viaa ochilor, i prezena minunat acestei fiine, au fost duse într-un vacuum de vânt. Au fost duse într-un anume loc i puse în poziia numit nord/sud . În timp ce zcea în acesta poziie, s-a uitat în sus i a vzut Atriul Constanilor. i-a vzut iubiii frai privindu-i, apoi s-a uitat în jos, de unde venise, i a vzut trupul lui - nimeni - a vazuto pe Debra . S-a dus la ea, dar ea nu 1-a vzut, l-a strigat pe Arius, dar el nu a auzit, a strigat din 57
nou i din nou, dar nimeni nu auzea. Debra care iubise fiina fiinei ei, a învat s plîng i a învat tristeea. Ea a strigat:" Fiin a fiinei mele, albastru din albastrul meu, smîna neâmplinit, unde eti ?" i recunoscând moartea trupului, cel mai ocant element, i-a amintit ca animalele se devoreaz unele pe altele, dar smâna lor continu. S-a gândit atunci c continuarea lui Duvall este Arius. În acest timp, Duvall nu putea vorbi iubiilor lui, nici nu striga dup ajutor. El nu putea s mai fie pe Pmânt i nici s ascead ca fria lui. A DOUA ANS - REÂNCARNAREA Contemplând i-a venit gândul s se adreseze celor din Atrium i s le cear o nou ans, vroia s triasc din nou. i a strigat: "Satai, oprii-v, nu venii în lumina lui Arius, lsati-m pe mine s m duc prin fiul meu s devin din nou, ca s corectez ceea ce am fcut separându-m de toate." i fiindc Ei erau o inim bun care învase calea grea, Zeii au acceptat. Dup ce înelegerea a fost fcut, voina a fost eliberat i ei au devenit spectaculara lumin a lui Arius, iubitul su fiu. Arius devenise brbat i înva despre micrile coapsei sale, cutase i gsise "încântatoarea". Ea era ca luna în paloarea i frumuseea ei i pe msur ce o privea, vedea mai mult frumusee. A fost prins de ea i curând nu a mai putut tri fr ea. Nu am s v povestesc acum despre mreia încînttoarei, am s-o las pe mai târziu. Dar femeile au uitat încîntarea lor, au uitat frumuseea lor. Au uitat puritatea lor i de aceea, cînd luna vine în plintatea gloriei ei i radiaz pe cerul vostru lumina ei palid minunat, cînd trebuie s v prseasc, s privii la toate lucrurile din aerul nopii. Vei vedea ap acolo. Sunt lacrimile încîntâtoarei. Nimeni nu vrea s-i prseasc frumuseea dar trebuia s plece în splendoarea unei i mai mari lumini care vine. Aa a fost i cu încînttoarea fat i Arius. Ei s-au întâlnit i Arius a proclamat ca ea era mai presus de toate lucrurile pe care le vzuse i pe care le crease. i fcând ceea ce Duvall i Debra fcuser, descoperindu-i unul altuia frumuseea fiinei i exprimînd-o, gândul a devenit fiina fertil conceput în forma infinit a ceea ce va deveni Duvall. Duvall nu fusese niciodat copil. El nu fusese conceput prin act sexual. Deci i-a plcut foarte mult s fie parte din o alt form creat, esena ei, i a învat ce înseamn co-creatia, ce înseamn a împri. El a devenit copilul. Când încântatoarea i-a luat lumina i nu a mai fost abdomenul ei, a crescut i a devenit greu cu smâna i fructul. i Duvall s-a nscut într-un trup minunat. El a venit ca s devin parte din ceea ce iubise i s nu se mai separe de ei . i s-a nscut din uterul încînttoarei, un tînar brbat. Deci acum Debra va fi bunica lui, iar micuul a iubit pe bunica lui, a iubit pe mama lui i pe Arius, minunatul su fiu/tat. El o iubea pe bunica lui i o respecta, dar ea nu tia ca el este Duvall. El îi druia înapoi buntatea i blîndeea i bucuria, i asculta întotdeauna de sfatul ei înelept privind comerul i creaia, i a învat multe de la ea. Iar când bunica nu a mai fost pe acest plan, el a devenit un mare comerciant i a fost dreptatea i cinstea i a fost numit cu dreptate o balan. Au trecut anii, dar el nu a luat pe nimeni în patul lui ca s-i priveasc ochii i s se regseasc pe sine în ei, cci singura lui preocupare era balana. NATEREA GELOZIEI Era ziua în care toi se adunau ca s schimbe preri despre îmbuntirea comerului. Acolo veni i o entitate încânttoare, o feti de cam 14 ani, cum socotii voi, care venise în cest loc cu ideea i gândul de a -i cstori trupul cu cineva care ar fi perfect potrivit cu fiina ei. El o vzu i 58
uitându-se în ochii ei se vzu pe sine. Tânra femeie, care nu mai avea acum prul ca toamna ci de culoarea soarelui, privi în ochii lui Duvall i se vzu pe sine. Iat ca mult iubita Debra venise din nou, i el a îneles c era ea. Ei s-au iubit i au adus pe lume o fetit, minunat, lumin i frumusee. Era mai minunat decât încînttoare Debra. Ea era creaia unei iubiri perfecte care se reânnoise pe sine (se gândise pe sine din nou). Micua avea prul mai negru decât noaptea, i când îi cdea pe umeri, buclele slbatice, în micarea lor liber, preau de mtase. Splendidul ei cap sttea pe umeri de marmur, ochii aveau culoarea mrilor care nu mai exist în timpul vostru, erau atât de albatrii i de adânci, încât cine se uita în ei nu mai vedea altceva. Fetia era perfect în ochii tatlui ei. El se mândrea cu perfeciunea dulcii sale fiice, iubea ce ea era, o iubea pe Debra pentru ce era ea i amîndoi erau unii în creterea splendidei fiine, create de ei. Când împlini 14 ani, sezonul sângelui începu sânii ei se coapser obrajii cptar bujori, iar ochii se umplur de întrebri i aventuri, iar Duvall tiu ca era timpul ca ea s gseasc soul fiinei ei. Duvall, care nu cunocuse pasiunea geloziei începu s devin protector cu fiica lui nedorind ca ea s se cstoreasc, ci s ramân sub protecia lui i a Debrei. Dar tânara fat râse i-i spuse tatlui ei c tia c el este pasionat i c dorea s gseasc pe cineva la fel de pasionat ca el. Aa i fcu. Duvall blestem brbatul i a cunoscut pentru prima dat blestemul. I-a interzis s o ia pe fiica lui din casa lor. Tinerii trebuiau s triasc în casa prinilor. Dar splendidul Dumnezeu, care pregtise deja regatul pentru minunata lui aleas, a refuzat. Duvall, în tulburarea lui a ameninat i a apucat braul fraged al fiicei lui, trgind-o înapoi. Fata uitându-se în ochii lui, a experimentat (trit) ceea ce i Constanii au experimentat: o noua atitudine, si a fost speriat i s-a simit pierdut i perplex, dar i-a rspuns dulce tatlui ei: Tat, aceasta este dorina mea. Acum îi aparin lui. Acesta este viaa mea. Tânara femeie s-a întors ctre brbatul ei iubit i au plecat, lsindu-l pe Duvall s ofteze i s suspine. Jelea în inima lui, cci nu tia dac o va mai vedea vreodat pe iubita lui fiic, în care vedea i iubea splendoarea Debrei. i a oftat i a urât i a dispreuit pe cel care i-a luat comoara vieii. Debra înelegea iubirea lui dar nu putea înelege furia lui. Acesta este o poveste adevrat. Toate entitile din poveste sunt adevrate. Duvall/Debra este aici, în aceasta audient. Debra este i ea aici. Si încânttoarea va veni i ea aici, iar Arius m ateapt pe alt pmânt. Duvall/Debra i Debra/Duvall au fost primele entiti care au început copularea, spre a îngdui zeilor s vin pe acest plan. Pmântul nu a fost singurul plan material, aa cum nici Malina nu a fost. Dar Malina a fost marea gazd a ceea ce s-a numit diferen de opinie, ceea ce se cheam iubire i ur, putere i subminare, sau oricum vrei s le numii. În acest particular punct, Zeii erau cu adevrat trupuri de lumin. Ei aveau o densitate diferit i puteau lua variate forme. Zeii înc experimentau cu viaa, cu materia în alte planuri. Pleiadele, cum le numii voi, au fost prima casa a Zeiei Turturea i frailor ei, a tuturor Dumnezeilor. Aceasta a fost povestea atitudinii unui om, despre perfecta iubire i cum a limitat-o el, când Duvall a venit înapoi, s-a ridicat perfect în atitudinea sa faa de Debra, dar a greit în gelozia i sentimentul de posesiune pentru fiica lui, uitând de dreptul ei la independent prin faptul c i ea era Dumnezeu. Duvall s-a stins, la o vârst foarte înaintat, la fel i fiul lui i încânttoarea, el trebuia s vin din nou aici. i trebuia s atepte mult timp, ca toi s plece chiar i iubitele lui fiice, pentru ca s se poat reâncarna din nou. Oare s-a perfectat ? A încercat onest, dar i-a permis extravagana de a deveni implicat în iluzii care se îngroap într-un viitor promiscu. El este rezultatul direct al 59
limitatelor sale dorine pe acest plan. Duvall/Debra a trit,(a murit), 10030 de vieti. Dac toate atitudinile omului pot fi sumate în gelozie, ur, invidie, razboi, dispret, judecat, toate în numele iubirii, atunci omul trebuie s se nasc de zece mii de ori ca s se aduc pe sine însui la un nivel de iubire complet, de dumnezeire i s se duc înapoi în Atrium i de acolo în gândul Tatlui/Surs, etern, mult iubita lumin. Fiicele, nu sunt create din coapsa i uterul vostru. Prin iubirea voastr, voi dai doar ocazia unui Dumnezeu s vin aici i s fac orice are de fcut în scopul de a se perfecta pe sine. Voi nu suntei stpânii Spiritului lor. Nu vei fi niciodat. Iar de pierdut ? Ai fost împreun de nenumrate ori, chiar unul dup altul. Duvall nu i-a pierdut niciodat fica. Ea a devenit în vieile ce au urmat mama lui, bunica. bunicul, dumanul, prietenul, stpânul lui, bunica, bunicul, dumanul, prietenul, stpânul, servitorul, prietenul lui. Nu pierdei niciodat nimic. Dac iubeti în libertate, câtigi totul, inclusiv posibilitatea de a înva iluzivitatea i msura gândului limitat i s te întorci la divinitatea ta. Întotdeauna vei fi Dumnezeu, întotdeauna vei fi Sursa. Dar mai trebuie înc s te nati, cci de fiecare dat când i-ai deviat viaa de la destinul ei prin ceea ce se cheam amrciunea din fiina ta, vei evolua o dat i încâ o dat încercînd s devii mai bun. Nu încerca s devii mai bun, tu eti mai bun. Aceast poveste a ajuns la ACUM. ACUM întotdeuna trebuie s fie fcut perfect Dac v-ai întrebat de unde v tragei voi, nu ai fost niciodat maimute. Motenirea voastr nu a fost niciodat maimua ignorant. Motenirea voastr, iubitii mei, este Dumnezeu! i primii lui descendeni pe acsest plan au fost minunai. S v permitei vou îniv ocazia ca prin imaculat rbdare, evitarea timpului, contemplarea judecilor voastre atitudine clar în legtur cu toi ceilali, s decidei dac merit s v natei de zece mii de ori doar pentru o obsesie de moment. Eu sunt Ramtha cel Iluminat. Ceea ce v-am dat, ceea ce se cheam întru adevr momente de elocven. Cîntrii-le i învai din ele. Avei milioane de cri care vorbesc despre acest subiect la nesfârit. Eu v-am spus totul într-un fel uor de îneles pentru voi. Fii în pace i cu inimi calde. Este timpul renaterii voastre. Hai s ne bucurm cu tot sufletul pentru aceasta. ÎN CUTAREA ÎNTREGIRII - ÎNTOARCEREA ACAS tiu cu certitudini c omul s-a cutat pe sine prin alii. Voi toi vrei ca cineva s v ajute s v împlinii. Voi urmai mersul vostru natural de înelegere. Toi avei câte un întreg. Toi avei un Dumnezeu. Când omul îi afl întregirea în uterul fiinei sale, numit femeie, omul devine complet, Cci coapsa a fost pacificat, glandele perfect pacificate i sufletul linitit. Dup ce omul a fost împreun cu perechea sa, se întoarce i privete din nou stelele. i în zgomotul oraului, sau gâgitul gâtelor i nechezatul cailor, ori mugetul vacilor, ceretori i prini, conductori i oficiali, fermieri, cresctori de mslini, când toate au fost înelese - ducei-v , i gsii un loc în natur, asezai-v i privii noaptea i bijuteriile ce strlucesc în ceruri cât de minunat este lumina. Privii luna, încîntaoarea, cu lumina ei argintie, care v-a tentat întotdeauna cu frumuseea ei. Privii cartea eternitii (vastitatea spaiului). Privii luna, minunat i mrea bijuterie, care niciodat nu umbrete pe cele mai mici, luna în toata tentaia ei, nu ar fi fost atât de tentant dac nu ar fi avut o pictur de eternitate din care sa strluceasc. i în timp ce privii grandoarea, 60
gândii-v c atunci când omul se întregete, devine înc o dat acela care obinuia s se uite în jos. Cînd a cptat toat înelegerea, omul îi va cuta valoarea, care este mrea în curgerea istoriei, aceeai care face steaua atât de minunat, luna atât de grandioas, piatra atât de tare, trupul lui atât de frumos i cu toate c el este Dumnezeu, cine este superioritatea care a fcut pe Dumnezeu ? i el va cuta s afle fora care îl ghideaz moment cu moment. i va cuta acel minunat element care a dus creativitatea lui la înflorire, care i-a îngâduit toate agoniile, iluziile, deziluziile, atitudinile, ura, predarea, rzboiul, amrciunile. În cutarea iubirii, omul va deveni din nou Dumnezeul lui însui, i va merge s-i gaseasc Tatl, smâna, eternitatea. i când omul caut pe Tatl, nemurirea lui este asigurat, cci nu-1 va gsi pe Tatl stând în picioare i astepându-1, ci simplu, se va gsi pe sine din nou, în afara gândului care este în continu cutare i extindere a parametrilor. i din nou va fi cuprins în splendoarea lui Dumnezeu Atotputernic, în continua existen. Ce s-a întimplat cu Zeia Turturea ? Ea a devenit descendenii de lumin, nu oameni, ci ceea ce voi numii creatori de nave de lumin iluzorii i frii interstelare. Când stai noaptea pe piatra tare i privii nesfârirea în cutarea dumnezeirii voastre - i toi înelegei c acolo se afla - Zeia Turturea i descendenii ei, se adun împreun, în cutarea Tatlui, reunirea cu el. Eu sunt Ramtha Cel Iluminat, extraordinar învtor, minunat povestitor, dar care spune întotdeauna adevrul. Cum de tiu eu aceste lucruri ? Pentru c am fost toate aceste lucruri. Cutarea în viaa mea a început cînd am început s-mi pun întrebri despre viata. i ca s devin Dumnezeul necunoscut a trebuit s devin toate lucrurile necunoscute mie. Nu mi-am risipit niciodat smîna. Nu am avut copii din coapsa mea. Am avut muli copii, dar din linia mea genetic nici unul. V iubesc foarte mult, i în timp, v-am studiat pe toi, cci prin voi i cu voi am devenit cine sunt. i locul unde am fost, v va spune întotdeauna vou cum i unde s ajungei acolo. Dac unii v spun bazaconii i v tulbur sufletul fragil, eu nu am s fac niciodat asta, cci prin mine însumi am învat despre vânt i despre soare, mama soare, i am învat secrete de la marele copac i de la moartea unei btrâne. i am devenit toate lucrurile acestea . Dac alii vin s v tulbure, voi putei fi tulburai dac aa vrei. Dar câte sonete i pasiuni i cântece pot fi adunate ca s evalueze steaua care zace grea pe cerul votru. Câi trebuie s-si pun împreun inteligena ca s complice totul, când ce avei voi de facut este atât de simplu - doar s o privii. V va spune totul despre ea. Aa sunt si eu. Sunt cu voi toi, cci acum sunt vîntul. Sunt sinteza luminii din nou, cci nu putei vedea Vântul, i deci nu ma putei vedea pe mine. Dar ceea ce am iubit, putei. Ca s m putei vedea, am s devin toate lucrurile pentru voi, cci am puterea de a face asta. Pot deveni btrân, o feti, un btrân sau vântul, cci nu mai sunt captivat sau înamorat sau pierdut în limitrile unui biet om pe un bolovan, ci duc cu mine gîndurile i inima sa i disperarea sa. Pentruc sunt vîntul, v pot ajuta pe toi. De ce vrei s ma vedei ? De ce vrei s tii cine sunt ? Important nu este delicateea trupului, ci a Spiritului. Toi cei care dorii s m vedei, m vei vedea, v promit, cci atunci când vei veni în împria mea, voi vi acolo s v privesc trecerea. i voi continua, s v perfecionez, clar nu voi fi niciodat ce vrei voi s fiu, cci nici vântul nu a fost ce am vrut eu s fie - a trebuit ca eu s devin el. Aa voi fi i eu cu voi. Prin suprema mea inteligen sunt un lord virtuos. Am experimentat toate lucrurile toate. i prin asta am câtigat mil i înelepciune i am dezvoltat iubire. Voi suntei familia mea. Voi
61
suntei marea mea familie, cci eu personal nu am smin (urmai). Am s v dau întotdeauna ceea ce vântul v poate da în iluzivitatea lui, asta este promisiunea mea. Trii-v viaa în pace absolut far complexitatea interaciunilor altor inteligene. Trii ca s învai i s tii, iar când stii, vei deveni cu fiecare treapt mai înelepi i vei câtiga mreie pentru voi îniv aa cum i eu am fcut. Iar dac aplicai principiile voastre i s zicem ca o dat nu lucreaz este din nefericire pierderea voastr de moment. Iar vor vei fi cîtigul vostru în viitor. Pentru c principiile funcioneaz. Ele sunt guvernate de o lege precis, aa cum Tatl guverneaz toate lucrurile. Acum ducei-v la regatele voastre i la colibele voastre i cldirile voastre i privii cât de des la cerul întunecat. Lasai-1 s v aminteasc cine suntei. Nu renunai la standardul vostru pentru nimeni, cci ai vzut destul pîn acum, ce se întîmpl. Amintirea istoriei salveaz viitorul. i cînd v uitai la steaua voastr, priviti mai aproape.iar dac v zimbete, atunci acolo sunt eu. Eu sunt Ramtha Cel Iluminat, cu adevrat, servantul Sursei, Dumnezeu Atotputernic viaa minunat, micarea tunetului, întru Crist, care este idealul micarii, întru voi iubiii mei frai, care suntei tot ce am spus. i atept ultima voastr cltorie.. Aa s fie.
CAPIT0LUL 4 INTERVENIA ZEILOR ACUM 455.000 DE ANI '' S ora lor mai mare a început disputa. Pentru c ea era un genetician strlucit în familia lui Anu. A fost sora care a stîrnit disputa i a venit aici jos i a început s destrame gene. Ceea ce voi suntei pe cale de a gsi în genomul uman ea a tiut deja de acum aproape 455.000 de ani. Ea a venit aici jos i a început s fac încruciri cu seminele lui Enki i Enlil i Anu i copiii ei pmânteni. Ea a fost mama care a creat hibridul de Cro-Magnon care suntei voi. Deci cine a fost Zeul Genezei ? Ei bine, cu siguran nu a fost Jehova cu siguran nu a fost Enlil i nici Enki ori Anu. S ora lor a fost Zeul Geneze ". 62
Ramtha IUBIREA ATOTCUPRINZTOARE SUSINE ÎNTREG UNIVERSUL ÎN EVOLUIE De la Domnul Dumnezeu al fiinei mele, ca Ramtha, Domnul Vântului, v spun ca ideea principal în aceasta coal este ca avem rdcinile în cer - ancora noastr este sus, nu jos - i c v salut i onorez pentru c ai venit la aceasta coal, cum nu mai este alta în lume. i dac putei lua de aici chiar i numai buntate, compasiune, înelegere pentru iubirea Dumnezeului din voi, dac acestea pot fi artate afar i dac v-ai schimbat chiar i numai puin, venirea la coal a meritat, cci vieile voastre vor fi atinse i schimbate de creterea compasiunii, a înelegerii, a iubirii, a înelepciunii i apropierii de Dumnezeu, pe care infailibil îl vei cunoate. În fond nu vei muri niciodat. Nu ai murit niciodat. Dumnezeu s v binecuvânteze pentru c ai venit la acesta coal . Aa s fie. Nu ai fcut niciodat nimic ru, nu suntei depresivi, i nu suntei atât de importani, pentru ca s credei c Dumnezeu nu a încetat niciodat sâ v iubeasc. Asta este important de tiut i de reamintit des. Mai întâi, noi nu ne putem vedea pe noi înine în lumina suprem. Voi credei c a fi Crist, este a fi arogant, dar este aiurea, pentru c arogana este în voi, care nu auzii mesajul. Acolo este arogana. Un student care este destul de umil pentru a alege s mearg tot drumul spre un nou punct de vedere, de la fiind arogant i neauzind toate acestea, ori gândind c problemele lui sunt atât de mari i de rele, i el este atât de ru, încât lui Dumnezeu nici nu-i mai pas de el - el este o victim, nu ? Ei bine, msurm iubirea necondiionat prin aceea c inima înc mai bate, c înc mai respirm, i c dup toate semnele suntem vii, c ceva ne-a îngduit s fim în via în prostia i necunoaterea noastr, în victimizarea noastr. Nimeni, în opresiunea autoimpus, nu este atât de mare, ca s opreasc stelele s sclipeasc, luna s dea lumina ei de cear, iar soarele s apar i s creeze mister în zori, psarile s cânte. Ceea ce face furioi pe cei care sunt triti, este c dimineaa vine chiar dac ei sunt sunt înc triti. Dac psrile cînt în continuare, atunci înseamn c înc nu am atins fundul autoimpusei noastre arogane. i de fapt î1 atingem vreodat ? Nu, niciodat, pentru câ gândul care ne ine vii este atât de necondiional. De ce este atât de necondiional ? De ce avei toate aceste probleme i credei c nimeni altcineva în lume nu mai are probleme ? Credei ca suntei chiar atît de importani ? Eu nu cred, pentru c cu cât suntem mai convini c importana noastr este mai mare, cu atât psrile cânt mai tare dimineaa, este uimitor. Ceva ne iubete i ne ine inima bâtând, i respirând i urinând i digerând ? Cineva ne iubete chiar i în oribila noapte întunecat a sufletului. Daca psrile cânt, poate fi chiar atât de ru ? Obinuiam s m întreb pe mine însumi ; este chiar aa de ru ? Nu cred. De ce problemele voastre nu opresc lumea în loc ? Pentru c nu ai fost niciodat în afara corpului vostru ca s investigai spaiul, trilioanele de planete care au fost create i exist în sistemele stelare. S v întreb deci : tristeea voastr i exilul vostru autoimpus, din via, o s pcleasc viaa sau doar pe voi îniv ? Motivul pentru care Dumnezeul nostru ne iubete, este pentru c el este mult mai mare decâ noi, noi suntem doar un aspect al vastitii sale. Cea ce ne face mici este este insistena noastr de a fi mici, atât de mici la minte încât viaa noastr este o tortur i o continu nefericire. Ei bine asta este patetic ?
63
Deci nu exista nimic ce ai putea spune sau gândi, care s opreasc soarele s rsar, deci cât de ru poate fi ? Asta numai va împiedic s ascultai cîntecul pasrilor în zori i nu dai lipsa de iubire i buntate familiei noastre, care este acum împucat, omorât sau izolat, distrus, îl chemm pe Dumnezeu, acea premiz. i motivul pentru ca nu-l chemm înainte, este c noi credem c Dumnezeu nu este ceea ce noi suntem de fapt. Dar Dumnezeu este btaia primordial a inimii. Dumnezeu este respiraia primordial. Sunt multe poveti despre Creaie i multe explcaii ale realitii, înc din cele mai, vechi înregistrri ale civilizaiei sumeriene, tradiiilor Estului îndeprtat, filozofia greac, genza i tradiiile iudeo-cretine, gânditori moderni i oameni de tiin, cercetri arheologice i istorici ca Zecharia Sitchin. Toate tind s asume c adevtata identitate a persoanei, este identic cu intruparea ei fizic. Ca exemplu, când Geneza vorbete despre crearea femeii i a brbatului, spune povestea crerii corpului fizic. Dar aceasta este doar jumtate de poveste. Aceast asumpie comun are implicaii enorme, aa cum ai analizat deja. Este rspunztoare pentru confuzia dintre creatorul speciei umane i creatorul limitimativ i sursa întregii existene. Contientizarea acestei distincii, este punctul principal pe care Ramtha îl subliniaz mereu, i una dintre cele mai valoroase contribuii este înelegerea conceptelor : Dumnezeu, Umanitate i Sine. Muli cercettori moderni care au gsit evidene pentru intervenia în evoluia umanitii a unor rase avansate din punct de vedere tehnologic, din afara Pmîntului, fac aceeai prezumie greit i omit s se adreseze sursei comune i ultimative a tuturor raselor. Aceasta omisiune comun i lipsa de claritate, a creat mult confuzie cu privire la adevrata noastr identitate. Multe din religiile lumii i ideologiile populare cu un efect major în istoria uman, au fost cldite pe aceasta confuzie. Ramtha este foarte clar în prezenentarea sa cînd spune c noi nu suntem inferiori sau subordonai acelor civilizaii care au dat impuls evoluiei rasei umane prin încruciarea ADN-ului lor cu al nostru. ADN-ul este ca i Cartea Vieii a sufletului, care pstreaz înregistrarea i înelepciunea cltoriei noastre evolutive. Fr îndoial, adevrata noastr identitate este cea de cltor pe acest drum al cunoaterii, cel invizibil cltorind în noi, Observatorul privind prin masca actorului, personajul neidentificat din spatele costumului jucînd un rol pe scena vieii. "Nu conteaz dac venii din Zeta Reticuli, nu conteaz dac venii de dincolo de S teaua de Nord, nu conteaz dac suntei atlani, lemurieni, nu conteaz dac suntei cenuii (este expresia folosit de Ramtha pentru a numi pe cei care conduc lumea din umbr) nu conteaz dac suntei egipteni, sau hindui, nu conteaz dac suntei Ishamata, nu conteaz dac suntei Actanus - nu conteaz. Voi venii de la Punctul Zero."
Experii în genetic au putut s traseze evoluia speciei umane prin studiul AND -ului mitocondrial al liniei femeieti. Acest expeiment a putut s traseze genele pân departe la punctul din evoluie unde genele pmîntenilor au fost unite cu cele ale altei civilizaii venite din alta parte, mai avansat. Ramtha dateaz acest punct din istoria noastr la extraordinara distana de 455.000 de ani în urm, dat care ridiculizeaz datele acceptate de antropologi în marea lor majoritate. Iat din nou, unii ne vor ateniona s nu folosim câteva izolate i controversate exemple împotriva copleitoarei cantiti de evidente necontrazise, care arat ca oamenii moderni din punct de vedere anatomic, au evoluat din creaturi foarte asemntoare cu maimua, destul de recent, cam 64
100.000 de ani în urm, în Africa i, dup unii, i în alte pri ale lumii. (Michael Cremo arheolog contemporan -"Arheologia interzis," 1993). Fr îndoial c inteligena dinamic care ghideaz însui procesul de evolutie, adevratul sine, nu poate fi trasat i identificat prin analiza ADN ±ului, ci doar a cltoriei sale i a efectului ei. Ramtha a obinut iluminarea i miestria prin contemplarea ateniei iubitoare, a calitilor dttoare de via ale sexului feminin i a naturii care oglindete aspectul esenial al lui Dumnezeu, Sursa. Cel mai mare asediu i cucerire a lui Ramtha, a fost s învee s iubeasc aa cum o femeie îsi iubete copilul, pentru a îmbria viaa ca ua maestru nemuritor. " Dac eu am cucerit doua treimi din lumea care se cunotea pe timpul meu, ca un geniu fr inim atunci ce a trebuit s cuceresc când am fost vântul, pentru ca s iubesc munii cu umerii acoperii de zpad i copacii cu promoroac i râurile verzi i malurile. A trebuit s înv s iubesc, i a trebuit s înv asta din punctul de vedere al unei femei."
Ironic, Ramtha subliniaz ca adevratul Zeu al Genezei, responsabil pentru rasa uman nu a fost brbat, aa cum spune tradiia, ci o femeie, om de tiin, Ninharsag, o Zei, din casa lui Anu, sora lui Enlil i a lui Enki, care a condus laboratoarele tiinifice din Africa, Mesopotamia i India, unde a fost dezvoltat ADN-ul noilor specii umane. Ea a folosit propriul material genetic, pe care 1-a amestecat cu cel al populaiei native a Pmntului i a creat ceea ce mai târziu va evolua în ceea ce este cunoscut ca omul de Cro-Magnon. Nu este doar o coinciden c ea mai este cunoscut i sub numele de Mammy în textele antice sumeriene. Ea este mama primordial a speciei umane. Ea nu a intenionat s creeze o specie care s fie înrobit i folosit, ci a fost preocupat de datoria ei de a explora i proiecta noi forme de via, chiar i atunci cînd a dorit s fie parte din ele. Un articol recent despre ADN-ul mitocondrial, într-o revist de tiin popular, ofer date interesante, care pun sub semnul întrebrii tradiionala cronologie a organizrii în structuri sociale, capabile s domesticeasc animale, de obicei plasate în ultimele zece mii de ani. ³Un analist al diferenelor de secvene genetice într-un anume sector al lanului mitocondrial al ADN-ului, a revelat trei grupe de capre care au aprut dintr-o populaie genetic distinct. Astzi distribuia lor este foarte împrtiat. Acele trei populaii, în schimb, emerg dintr-un material comun de strmoi care au trit cam 200.000 de ani în urm, estimeaz cercettorii." (Rev, Washington News mai 2001) Dialogul dintre Solon i preotul egiptean, pe care Plato îl povestete în Timaeus i î1 consider un fapt real, este o alt surs care pune semnul de întrebare pe acurateea înregistrrilor de timp în istoria uman: "In cazul tu, ca i al altora, abia dup ce ai obinut literai i alte lucruri pe care oraul le cere, iat c din nou, dup numrul obinuit de ani, vine marea inundaie. Ea terge totul, ca o plag i las doar populaia neliterat i incult in urm. Devenii copii din nou, complet nefamiliari cu tot ce a fost în timpuri antice, fie aici fie în propriile regiuni. i Solon, raportul pe care tocmai lai dat despre genealogia poporului tu, este ca o carte de adormit copii. Întâi de toate, poporul tu îsi amintee doar un potop, dei de fapt au fost cu mult mai multe înainte." (Platon - Opere complete, Timaeo) Platon a scris dialogurile în sec IV î.e.n., mult timp dup evenimetele consemnate de lemurieni. Mai este un alt pasaj în Timaeus care seamn izbitor cu povestea lui Ninharsag, încruciând smîna lui Enki i Enlil pentru a produce specii noi. Plato continu 65
dialogul dintre Solon i preotul egiptean, spunînd : "Acest ora a fost fondat de o Zei a i anume a fost Neith în egiptean i Athena în greaca. Ei (egiptenii) sunt foarte prieteni cu atenienii i susin c ar fi înrudii cu poporul nostru într-un fel sau altul "."Am s-i spun (Solon) povestea, pentru binele tu i al oraului tu, i în spcial în onoarea Zeiei, mama noastr, cea care a fondat, a iubit i educat oraele noastre, ale voastre. Le-a fondat întâi pe ale voastre, cu o mie de ani înainte de ale noastre, când a primit a Pâmînt i Hephaestus smîna din care a ieit poporul vostru." Hephaestus este numele romanizat al Zeului focului la greci Smâna de pe Pmânt i Hephaestus, înseamn de fapt smâna pe care Ninharsag a luat-o de la Enki, care se traduce "lordul Pâmîntului´ i de la Enlil, care înseamn ÄLordul Poruncii sau al vântului´. Cercetrile de mai târziu vor stabili o legtur între Lordul sumerian al Poruncii, Enlil i Lordul focului, fr îndoial c asemnarea celor dou poveti, în ciuda diferenei de context, poate fi notificat prin variabilele produse de timpul scurs între cele dou surse. Tendina comuna de a identifica persoana cu întruparea sa fizic, a dat importan simirilor i emoiilor ca fiind realitatea primordial, mai presus de contiin i inteligen, Ramtha explic c una dintre cele mai mari probleme ale umanitii este ceea ce el descrie ca fiind corpul emoional. Emoiile sunt mai degrab un efect al experienelor. Una din cele mai mari valori ale societii vestice de azi, este emoia, care de fapt este o reacie chimic în experien. Este considerat mai valoroas decât intenia abstract din spatele experienei însi. Ramtha subliniaz asta: ÄUna dintre cele mai mari probleme ale voastre este corpul emofional. Este cursa oricrui om. i nu ar fi existat un ceva numit înlare dac nu ar fi existat i marea tez numit corpul emoional. Corpul emoional este ca atunci cînd foloseti nite unelte care fac o treaba mediocr i sunt nesatisfcatoare, dar totui lucreaz în loc s foloseti un computer. Corpul emoional este ca o carte care te înva cum s operezi un computer, dar sunt atât de muli care continu s citeasc cartea la nesfârit, i n-au lucrat niciodat cu un computer. Continuai s folosii lumânri în loc de lasere´.
Umanitatea a devenit prizoniera propriei creaii, prin propria sa manoper. Chiar i când strigtul: "Dumnezeule, te rog ajut-m!" rsun i este urmat de înspimânttoarea linite, divinitatea tot nu-i poate afla complet divina putere motenit în strfundul su. Motivul pentru care aceste rugciuni sunt urmate de linite, este c puterea creativ a divinului a fost folosit s creeze iluzia prizonieratului. Iubirea lui Dumnezeu ne îngduie s trim aceast via, aa cum am creat-o noi înine, s trim, adic s respirm i inimile noastre s bat ca s putem experimenta propriile noastre creaii, de dragul da a obine înelepciune. Iubirea lui necondiionat ne îngduie libertate fr nici o restricie, fr judecarea viselor noastre incluzând cele mai urâte comaruri. Inabilitatea de a recunoate sursa primar i motorul creaiei i evoluia în modelul oferit de instinctele femeilor, ca i iubirea lor necondiionat, a contribuit la înrobirea i folosirea lor pentru plcere secual. Orbirea care a împiedicat s fie vzut adevrata lor valoare i caracterul lor divin, a contribuit i la cderea i mai adâncâ în prizonieratul emoiilor i al gândirii limitate. "Ascultai. Femeile au fost mânate ca turmele, ca obiecte sexuale înc de când erau fetie mici. Fetiele deveneau proprietatea fanteziilor sexuale ale brbailor. i de ce ? Este vorba, de o emoie sexual care a fost transmis genetic fiecrei generaii, ca femeile s fie supuse cu orice 66
pre. Ca vitele, mânate în acele locuri i folosite ca obiecte de sex i ca s fac copii, dar s nu aib niciodat dreptul la cuvânt. Nu este de mirare c ele sunt cea mai oprimat ras."
Este uimitor c simbolul pentru femeie în scrierea cuneiform, folosit de sumerieni, cam zece mii de ani în urm, a fost - IA - pubisul de femeie, în timp ce simbolul pentru sclav a foast o combinaie între simbolul pentru munte i cel pentru femeie, prezentaie a felului cum i de ce a aprut înrobirea femeii, va fi fcut în volumul doi. Noi motenim istoria genetic, prin trupul pe care îl primim de la prini. Importana studierii istoriei este aceea c ea conine o parte din cltoria evolutiv de la Punctul Zero i conine cheile care deschid uile ctre a cunoate de ce am venit s învam aici, ca s stpînim i s transformam în înelepciune. Sunt aici ca s aduc un ideal care s v inspire pe voi s v trezii, s devenii propriul vostru Dumnezeu, s învai ce este un maestru. Nu o s m uitai niciodat, Stiti de ce ? Sunt extraordinar. Dac Dumnezeu ar fi avut o definiie, acesta ar fi trebuit s fie Extraordinar. V arat templul pe care inima voastr ar trebui s-l urmeze, nu ceea ce emoiile ne-au determinat s fim, c trebuie s fim extraordinari, ca Dumnezeu, care este atât de îndrgostit. de via lui, încât este loc pentru toate grdinile s înfloreasc. CAPITOLUL 4 INTERVENTIA ZEILOR ACUM 455.000 DE ANI " So ra lor mai mare a început disputa. Pentru c ea era un genetician strlucit în familia lui Anu. A fost sora care a stârnit disputa i a venit aici jos i a început s destrame gene. Ceea ce voi suntei pe cale de a gsi în genomul uman, ea a tiut deja cum aproape 455.000 de ani. Ea a venit aici jos i a început s fac încruciri cu seminele lui Enki i Enlil i Anu i copiii ei pmînteni. Ea a fost mama care a creat hibridul de Cro- Magnon, care suntei voi. Deci cine a fost Zeul Genezei ? Ei bine, cu siguran nu a fost Jehova cu siguran nu a fost Enlil i nici Enki ori Anu. S ora lor a fost Zeul Genezei." Ramtha
IUBIREA ATOTCUPRINZTOARE SUSINE ÎNTREG UNIVERSUL ÎN EVOLUIE De la Domnul Dumnezeu al fiinei mele, ca Ramtha, Domnul Vântului, v spun c ideea principal în aceasta coal este c avem rdcinile în cer - ancora noastr este sus, nu jos - i c v salut i onorez pentru c ai venit la aceasta coal, cum nu mai este alta în lume. i dac putei lua de aici chiar i numai buntate, compasiune, înelegere pentru iubirea Dumnezeului din voi, dac acestea pot fi artate afar i dac v-ai schimbat chiar i numai puin, venirea la coal a meritat, cci vieile voastre vor fi atinse i schimbate de creterea compasiunii, a înelegerii, a iubirii. a înelepciunii i apropierii de Dumnezeu, pe care infailibil îl vei cunoate. În fond nu vei muri niciodat. Nu ai murit niciodat. Dumnezeu s v binecuvânteze pentru c ai venit la acesta coal . Aa s fie. Nu ai fcut niciodat nimic ru, nu suntei depresivi, i nu suntei atât de importani, pentru c credei c Dumnezeu nu a încetat niciodat s v iubeasc. Asta este important de tiut i de reamintit des.
67
Mai întîi, noi nu ne putem vedea pe noi înine în lumina suprem. Voi credei ca a fi Crist, este a fi arogant, dar este aiurea, pentru c arogana este în voi, care nu auzii mesajul, acolo este arogana. Un student modest care este destul de umil pentru a alege s mearg tot drumul spre un nou punct de vedere, de la fiind arogant i neauzind toate acestea, ori gândind c problemele lui sunt atât de mari i de rele i el este atât de ru încât lui Dumnezeu nici nu-i mai pas de el - el este o victim, nu ? Ei bine, msurm iubirea necondiionat prin aceea ca inima înc mai bate, calm c mai respirm, i c dup toate semnele suntem vii, c ceva ne-a îngduit s fim în via în prostia i necunoaterea noastr, în victimizarea noastr. Nimeni, în opresiunea autoimpus, nu este atât de mare, ca s opreasc stelele s sclipeasc, luna s dea lumina ei de cear, iar soarele s apar i s creeze mister în zori, psrile s cînte. Ceea ce face furioi pe cei care sunt triti, este c dimineaa, vine chiar dac ei sunt suat înc triti. Dac pasrile cânt în continuare, atunci înseamn c înc nu am atins fondul autoimpusei noastre arogane. i de fapt î1 atingem vreodat ? Nu, niciodat, pentru ca gândul care ne ine vii este atât de necondiional. De ce este atâît de necondiional ? De ce avei toate aceste probleme i credei c nimeni altcineva în lume nu mai are probleme ? Credei c suntei chiar atât de importani ? Eu nu cred, pentru c cu cât suntem mai convini c importana noastr este mai mare, cu atât psrile cînt mai tare dimineaa, este uimitor. Ceva ne iubete i ne ine inima btând i respirând i urinând i digerând. Cineva ne iubete chiar i-n oribila noapte întunecat a sufletului. Dac psrile cânt, poate fi chiar atât de ru ? Obinuiam s m întreb pe mine însumi; este chiar aa de ru ? Nu cred. Deci de ce problemele voastre nu opresc lumea în loc ? Pentru c nu ai fost niciodat în afara corpului vostru ca s investigai spaiul, trilioanele de planete care au fost create i exist în sistemele stelare. S v întreb deci: tristeea voastr i exilul vostru autoimpus din via, o s pcleasc viaa, sau doar pe voi îniv ? Motivul pentru care Dumnezeul nostru ne iubete, este pentru c el este mult mai mare decât noi, noi suntem doar un aspect al vastitii sale. Cea ce ne face mici este, este insistena noastr de a fi mici atât de mici la minte încât viata noastr este o tortur i o continu nefericire. Ei bine asta este patetic ! Deci nu exista nimic ce ai putea spune sau gândi, care s opreasc soarele s rasar, deci cât de ru poate fi ? Asta numai va împiedica s ascultai cîntecul pasrilor în zori i s vedei razele aurii btând în ferestre. Voi sântei cei care stingei fora vital. Dar nu suntei destul de mrei ca s oprii viaa, iar a v lua propria viaa este o nebunie, pentru c voi aparinei eternitii. S trecem la altceva. Dup cum ai auzit, în cerebel st mintea lui Dumnezeu, este chiar la spate. Fiecare virus, amoeb, germen, fiecare fiin, în orice punct de evoluie, fiecare corp cosmic în cele apte nivele, fiecare experien a fost ca s fac cunoscut necunoscutul. Acesta este drumul nostru. Dumnezeu este aceast reea de micelii a tuturor vieilor pe care le-am trit i a tot ce vreodat a trit, iar experienele, ca nite perle de înelepciune, umplu reeaua care se numete minte i noi toi suntem dotai cu ea. Ce este iubirea necondiionat ? Este ceva mult mai mre decât depresia voastra, lipsurile voastre, nesigurana voastr, inaptitudinile, vinoviile, ruinea voastr, i lista este mult mai lung. Toate acestea creaz separaie de fora de via, acesta va face umani. Dar câte viei mai trebuie s fii umani pîn s înelegei, în sfirit c ai fost destul ? Cîte zile de depresie, i câte droguri avei nevoie ? De câte din experienele pe care le-ai repetat la nesfârit i de care suntei acum dependeni ? Cât înc mai trebuie s artai c suntei umani ? 68
Despre ce este coala ? Despre a atinge divinul în voi, a v arta ca exist, contrar tuturor religiilor i bisericilor, a grupurilor etnice, a culorii pielii, a celor care cred c ei sunt singurii pe calea spre Dumnezeu. Ce fars. Nimeni nu poate opri soarele s rsar. Voi ai creat un Dumnezeu dup imaginea voastr, el este cel mai drastic, pedepsitor al exceselor voastre. Da, voi ai creat imaginea lui Dumnezeu. Fie prin descrierea fcuta de biseric, ori prin Isus, ori Budha, Zoroaster, Shakespeare, Apollonius, Cicero, Bill Clinton. Poate c l-ai creat dup maetrii din Estul îndeprtat. Apropo, va recomand s citii cartea "Viaa i învturile metrilor din Estul îndeprtat´ (Baird T. Spalding), este prima din caile pe care am recomandat-o canalului meu s-o citesc. Cine suntei voi ca s decidei în minile voastre de maimu ce este Dumnezeu ? S-1 judecai. Ce, voi l-ai creat pe Dumnezeu ? Am s v spun de ce I-ai dat aa o imagine. Ca el s fie antiteza a tot ce voi nu v putei împiedica s fii. Dumnezeu nu putea sâ fie nimic din ceea ce voi erai, deci trebuia s fie aa. De unde vin ruinea i vinovia voastr ? Din identitatea voastr cu Dumnezeu . tiai c de fapt voi v pedepsii singuri ? Voi tii cum arata un master ? Ai întâlnit vreodat unul ? Acuma da, acum tii ? E drept c faa frumoas, prul blond i corpul feminin sunt puin cam derutante, dar aa am vrut eu. Pentru c atunci când am fost o fiin uman pe acest plan, nu am avut niciodat relaii intime cu o femeie, dar am avut peste o sut de copii. Am fost îndrgostit de rzboi i de a cuceri, i orice brbat care este îndrgostit de putere, va avea mai puin viaa sexulal, mai putina experien sexual. Gratificaia lui vine de la cuceririle sale. Aa a fost în viaa mea. Voi tii c pâna în zilele voastre nu a fost niciodat o femeie despre care s se spun ca este un adevrat Crist ? Pentru c ele au fost socotite întotdeauna inferioare. De ce apar eu ca o femeie ? Întâi pentru c femeile sunt foarte uor de asociat cu miestria, pentru c energia lor nu este în primul sigiliu, ele trebuie s mearg acolo doar pentru supravieuire, dar energia lor este în al doilea sau al treilea (plan). Ele sunt în control, înelegei ? Ce ai ateptai s vedei ? Eu sunt un Dumnezeu cu pielea închis la culoare. Pielea mea este ca scorioara, am pr negru i ochi foarte negri. Deci dac a fi trit acum, a fi fost o stea a baschetului, a fi fost cel mai înalt dintre baschetbaliti. Deci nu sunt o frumusee cu pr blond i ochi albatri. Sunt colorat ca scorioara, am ochii negri, prul negru, o entitate de 7,8 picioare( un picior= 30cm) pîn acolo sus. i par de aceasta înlime numai pentru c atâta este de înalt plafonul vostru, de multe ori trebuie s m aplec. Deci de ce am ales o femeie ? Doamnelor, frumoasele mele doamne, eu tiu ce compromisuri ai fcut pentru securitatea voastr i a copiilor votri i c munca voastr nu se termin niciodat. Este adevrat. Suntei specia cea mai puin apreciat. Este o micare în lume care spune ca oamenii negri ar trebui s primesc drepturi egale cu cele ale albilor. De ce ar fi o micare dac nu ar fi nici o problem cu discriminarea între culori ? Dar ceea ce gsesc i mai ironic este c oamenii albi se duc la ecuator ca s se înnegreasc i totui au prejudicii în legtur cu oamenii negri. Gsesc asta interesant. Ei angajeaz mexicani i negri ca sclavi, ca s le fac munca. Ei consider c ochii albatri i prul blond îi fac o specie de un succes excepional. i ei sunt cei care se duc la ecuator s se fac negri. Putei s v imaginai ? Chiar i oamenii închii la culoare consider c viaa lor este aspr, dar am s v spun eu a cui via este cu adevrat aspr, a femeilor de toate culorile. Niciodat nu s-a adus la cunotin despre o femeie Crist. Nu. Niciodat nu a fost un Dumnezeu care s spun: "Sunt foarte mândru de iubita mea fiica ." Ce pcat. Uterul creaiei nu a fost niciodat recunoscut de vreun Dumnezeu. i singura femeie care a fost recunoscut, este o adolescent de 14 ani, care tot ce a tiut s fac, a fost s lase un 69
arhanghel s-i dea smâna lui Isus ? M întreb câi dintre prini ar accepta ca fiica lor s fie lsat însrcinat de un Dumnezeu , la 14 ani ? Ah, nu. Acum ascultai. Trebuie s auzii asta. Privii o frumoas femeie de jumtate de secol are vârsta de jumtate de secol - care las ca prin ea s vina un Dumnezeu i un master. De ce am ales-o pe ea i nu un brbat ? Pentru c niciodat nu a existat un text scris despre o femeie master i este timpul s se întâmple - este timpul s se întâmple. Cel mai vechi arhetip de Dumnezeu este Voidul, care a fost vzut ca Nut. Zeia egiptean Nut, care este descris in Cartea Morilor. o femeie din a crui uter a venit toata creaia. Chiar credei c tii ce înseamn un master ? Vreau s spun c ai putea trece pe strad pe lîng acest corp i dac nu se uita în ochii votri, nu vei ti niciodat ca este cineva care cunoate ceva. Deci sunt în corpul unei femei, pentru c femeia este cea mai prejudiciat specie. Uitai de micarea pentru drepturi egale. Hai s vorbim despre femei de toate virtuile i din toate grupurile entice din jurul lumii. Pân i în ziua de azi, unele sunt arse de vii, de soii lor - în ara mea sacr - India. De ce vrei voi s v ducei în acea ar mam care-i arde femeile ? Cum credei voi c arat un master ? Eu cred c este cineva pe care voi l-ai creat ca o extensie a voastr. i un adevrat master trebuie s fie întotdeauna brbat, pentru c din nefericire arhetipul de master nu a fost niciodat femeie. Eu vin s combin toate posibilitile, s combin brbatul i femeia simultan. Iubesc femeia, uterul vieii. Dumnezeu a dat acestui sex un uter al vieii i este la discreia ei dac viaa va deveni sau nu. Aceasta este adevrata putere. Sunt femeie, pentru c vorbesc pentru cea mai depreciat specie de pe faa pâmmtului - femeile. Voi crederi ca avei probleme ? Nu avei probleme. Avei reele neuronale. Asta-i tot. Credei c avei probleme ? Avei un corp emoional. Asta-i tot. tiai c avei patru sigilii care nu au fost niciodat activate ? Credei c avei o problem ? Avei o cresctura în creier, un fel de ghem. Este o grupare de neuroni. i tii singurul motiv pentru care este acolo ? pentru c suntei oameni emoionali i v face s v simii bine simturile, sentimentele. tii ce sunt sentimentele ? Nu au nimic de a face cu spiritualitatea sunt chimie, substane chimice. Unde se întâmplâ ? Între creier i organele de simt, asta-i magistrala magistrala lor. Stiti, magistrala care v duce acas. Fiecare din emoii are o cas de. Voi suntei dependeni de emoiile voastre. Suntei dependeni de sex (sensul este: independenti ca de droguri. Suntei dependeni de victimizarea voastr. Suntei dependeni de srcia voastr, de lipsurile voastre de durerile voastre, de cap, de alergiile voastre, de nefericirea voastra, de singurtatea voastr. de autocompatimire, de vinovie, de înstrinarea voastr de Dumnezeu. Deci privii pe cine st în fata voastr, v rog. Este învtorul care v-a Învat o sptmân întreag. Cel care a creat coala cu tot ce este în ea. Tot ce avem de fcut c s putem ti totul, este s ne detam de reeaua nervoas emoional. Dac suntem ataai de reea i de emoii, suntem în nesiguran, nereuit, lipsuri, i niciodat nu vom ti nimic mai mult decât ceea ce aduc emoiile, iar acestea sunt experiene ale trecutului. Dar cînd ne-am detaat, suntem liberi în spatiu, putem ti totul. Aa este i gloria lui Dumnezeu. Cum altfel credei c putei supravieui morii ? Voi o s murii, dar ce credei c va supravieui morii? Va fi ceea ce se adun în Spiritul vostru Sfânt, i aceasta va fi persoana care este dependent de toate acele lucruri, care va trebui s aib o recapitulare în lumin - a tuturor gândurilor pe care le-ai avut i nu le-a auzit nimeni...! Dar aceasta (mintea subcontient), a ascultat totul i va învârti benzile acelea în sens invers, iar voi vei privi i vei înelege ce ai fcut cu acest dar numit viaa. PREUL DIVINITII ESTE CA O SABIE CU DOU TIURI 70
Ce ai fcut cu viaa voastr ? Ce ai fcut cu ea astzi ? Dar înainte de a veni s m vedei ? Ai cheltuit-o doar ca s supravieuii ? Ai cheltuit-o ca s facei bani i s putei avea sex, s mâncai mult, prea mult, sau s flmînzii, ca s fii frumoi, s fii importani? Ce ai fcut cu toi banii pe care i-ai cîtigat lucrînd opt ore pe zi ? Opt ore înseamn 1/3 din ziua voastr. Ce ai fcut cu toi acei bani ? V-ai dus i ai cumprat mâncare i ati pltit pentru adpost, i ai petrecut i v-ati distrat i i-ai cheltuit ca s artai la fel ca ceilali i s fii acceptabili. Ce ai fcut cu viaa voastr? Este un dar. Viaa este un dar. Avei un servici care v îngduie s fii creativi, aa c o parte din viaa voastr nu este pierdut, în care creai cu mintea voastr în deplina integritate ? Furai de la patron ? Pclii la pontaj ? Nu v grbii s rspundei, vinovatul mrturisete primul. O s vedei asta în lumin. Credei c munca voastr nu este via spiritual ? Credei c cele opt ore de servici nu au nimic de a face cu viaa ca dar ? Fiecare respiraie i fiecare btaie de inim sunt un dar de la Dumnezeu. Ce facei cu ele ? În opt ore lucrai cât se poate de puin i apoi cum folosii banii pe care fi primii ? Pltii datoriile. Care sunt datoriile voastre ? Ele sunt pentru imaginea voastr ? Pentru proprietatea voastr ? Pentru automobilele voastre? Iar cu banii râmai v distrai pentru ca meritai . Oare ? Deci Dumnezeu râmîne cu tristeile i remucrile voastre. Singurul lucru pentru care venii la Dumnezeu este c nu avei bani destui, sau c v simii prost pentru investiiile, pierderile i relaiile voastre. Aceasta ai devenit ? Este adevrat asta ai devenit. Dar nu vei fi condamnai condamna i pe venicie pentru asta. Dac suntei Dumnezeu i vi s-a dat liber voin, voi decidei. Voi suntei vântul în pânze care conduce nava voastr, deci voi avei responsabilitatea Suntei divini i divinitatea este o sabie cu dou tiuri. Avei o sabie care taie pâna în inima materiei. Vrem s supravieuim i apoi urâm c trebuie s supravieuim. Deci trebuie s ne echilibram prin petreceri, sau prin sex. Putem lucra o sptâmîna întreag ca s ne cumprm un costum sau s pltim pentru o operaie estetic. De ce ? Pentru c peste 40 de zile vom arta bine i vom avea sex. Nu-i aa ? Asta este cel mai bine ce putei face cu via voastr ? Deci ideea este c în aceast coal trebuie s redefinim pe Dumnezeu . Nu c ati fi gsit adevrul. Este c îl tiai de mult. Dumnezeu era convenient, ca voi s putei pctui, s facei ce vrei fr ca s avei responsabilitatea vieii voastre. Iar eu v spun c sta este unul din tiuri. În aceasta coala, îl luam pe Dumnezeu i spuneam: viata mea este btaia inimii mele, respiraia mea, gândul meu virtuos, creierul meu holografic, acestea sunt viaa mea. i dac trebuie s muncesc pentru pâinea de toate zilele, atunci, Dumnezeule, ajut-m s fiu creator în cele opt ore, ca munca mea sa nu fie doar o slujb cu care s-mi pltesc hainele i cosmeticele mâncarea, sexul i vinul. Opt ore pe zi n-ar trebui sa fie doar lucru, ar trebui sa fie creaie. Ar trebui s fie creaie. Nu ar trebui s fie robie pentru c tu crezi c eti srac, ar trebui s simi c ai de dat mult, c ai nelimitate posibiliti de a crea. Iar cellalt ti al sbiei este ca pentru voi este dureros s ai responsabilitate pentru propria viaa. titi de ce suntei victime ? tii de ce suntei bolnavi ? De ce relaiile voastre las de dorit ? Pentru ca dai vina pe oricine altcineva pentru problemele voastre, pentru c nu v luai responsabilitatea adevrului vostru, care este ascuns sub imaginea înfirii voastre. Fee zâmbitoare care mint, i voi minii i nu avei responsabilitate asupra a ceea ce tii i a adevrului care se ascunde sub acel zâmbet. Ce ar fi dac ai crea o lume din adevrul pe care îl cunoatei? Viaa este o robie sau un dar ? Este alegere i sacrificiu ? Absolut. Absolut. Dac nu vrem s mergem pe cîmp s sdim sâmîna 71
de grâu în pâmîntul nostru, dac nu vrem s facem asta, atunci hai s facem altceva pentru bani, i s cumprm pîinea de la cei care au facut-o. Dar trebuie s ne sacrificm dând ocazia altcuiva i noi ne sacrificm viaa ca s muncim pentru bani - acesta este efectul domino care-1 atinge pe fermierul din cîmp. Hai s facem onorabila munca noastr i impecabil, s onoram i s câtigm totul. Deci este o sabie cu dou tiuri. Sabia este motivul pentru care am creat pe Dumnezeu dup imaginea noastr, am creat o superfiin care s judece tot ce facem. Atunci putem s facem tot ce vrem cu viaa i apoi s-1 chemm, atunci când nu mai avem resurse. Dup ce am cheltuit energia trupului nostru, sntatea noastr, dupa ce am dat familiilor noastre lipsa de buntate i iubire, leam murdrit, violat i distrus chemm pe acest Dumnezeu i motivul pentru care nu îl chemm înainte, este c nu credem c Dumnezeu este ceea ce de fapt este. Dar el este btaia de inim, respiraia. Cum ar putea s nu fie contiina a ceea ce facem, încarnarea i împlinirea destinului. Fiecare din voi ai venit din Planul de Lumin. Ai murit, v-ai dus în lumin, ai avut o revizuire a vieii pe care ai trit-o, ai stat în Planul de Lumin ca s creai un nou destin, pentru c nu ai stpînit acesta lume i acest trup. Nu ai fost stâpânii acestui creier. Cum vrem s cunoatem necunoasutul necunoasutu l de afar, când nu ne cunoatem cunoat em pe noi înine ? Venim înapoi mereu i mereu numai ca s destrmm reeaua neuronal de emoii din creierul nostru, la care nici mcar nu ne mai mai gândim. Nu ar trebui s s fii dependeni de experiena experiena emoional, înelepciunea înelepciu nea const în a recunoate c nu mai trebuie sâ facem asa, c suntem aici s vedem i s înelegem. Avem, Dumnezeule, mintea lui Dumnezeu cu care s înelegem, i avem creierul i mintea lui Dumnezeu cu care s crem noi noi realiti.! Nu suntem aici pentru a avea cât mai muli parteneri partener i sexuali, s ne ducem zilele în emoii jalnice, ci cu paradigma unui nou gând, tiind c urmtoarea experien va crea o emoie care va transcede emoiile dependenei care ne fac s lucrm opt ore sau paisprezece ore, cu care s trim alte ase ore înainte de a ne duce la culcare. DE UNDE VINE IUBIREA NECONDITIONALA ? S v spun despre voi înainte de aceasta reâncarnare. Toi care suntei la aceast coal aceasta ar trebui sa fie o descriere istoric a reâncarnrii i drumului pân aici, acest loc pe harta destinului vostru - este pentru c data trecut ai fost lacomi. Fr msur. Ai fost lacomi i sau ai luptat pentru viaa voastr, iar în clipa morii v-ati pus nite întrebri. Prima întrebare a fost unde este mama voastr. Fiecare soldat, fiecare lupttor, în clipa morii întreab despre mama lui, întotdeauna ei fac asta. Este un fapt absolut, am vzut eu însumi. De ce fac ei asta ? Am vrut mult s va întreb asta : de ce credei - credei ca este prostie ? ² c fiecare rzboinic îi cere mama înainte de moarte ? Pentru c atunci când erau copii, cel mai iubitor i confortant, nu a fost tatl, întotdeauna a fost mama. i de fiecare dat cînd erai rnit sau lovit, te duceai la mama i ea fcea ca totul s fie bine. Când soldaii au maele scoase afar i le lipsete jumtate de trup, ei o strig pe mama lor. Aa a fost în toat istoria. Ei cheam pe mama lor s-i ajute, singura persoana din lume care ii poate ajuta. i a doua persoan despre care întreab este "Doamne ajut-m !". Apoi mor. Deci cât de divine sunt mamele ? Cât de divine sunt femeile ? Câi dintre voi îneteg aceasta întrebare? Fiecare biat din lume tie ca atunci când îi julete julete genunchiul sau falca, mama lui va avea grij de el, îl va iubi, îl va lua la sânul ei i numai fcînd asta lucrurile încep s fie mai bune, nu-i aa ? Indiferent cât de în vârst sunt, ei se gândesc la asta. Acesta este motivul pentru care se infatueaz cu sânii nevestelor lor, încearc s se simt ca i cu mamele lor din nou înelegei ? 72
În toate aventurile lor, mamele lor le cer s aib grij de ei înii s fie ateni, dar ei au fost fii rebeli, au plecat i au fcut ce au vrut, oricum. Dar cînd au fost rnii, cine a avut grij de ei ? Unde se duc ? La mama, bunul pmânt. Bunul pmânt. De aceea femeile nu sunt brbai. Brbaii sunt aventuroi, spontani i impregneaz (însrcineaz ) fiecare gaur pe care o vd. Femeile, în schimb, trebuie s aib grij de toate responsabilitile care vin din acele guri. S mai discutm despre femei. Ei, bine, cele mai multe s-au druit brbailor. Dac nu sunt prostituate sau hetera (femei pregtite din fraged copilrie în arta i tiina de a procura plcere ), muncesc greu pentru a mulumi pe soii lor, iubiii lor, brbaii lor, dar dac rmân însrcinate, degetul lui Dumnezeu nu este spre brbaii lor, ci spre ele. Ele sunt cele care îndur corpul lor, îndur creterea din uterul lor, îndur copilul. Ele sunt cele care sunt prezente constant. Soldaii pe câmpul de btaie nu cer pe taii lor. Eu am vzut asta. Ei îi cer mamele. Nu gsii asta interesant ? Deci de unde vine iubirea necondiional i grija ? i ei plîng dup mamele lor, dar ele sunt departe, i ei plîng i durerea lor disperarea, ei dispar pentru totdeauna. Nu vor mai fi cu mamele lor din nou. Este o situaie foarte tragic. Aceasta este nepreuita parte a umanitii, acesta este motivul c arai ca o femeie pentru Tai. Taii. Unii sunt tai buni. Unii cred c copiii sunt responsabilitatea femeii. i copiii sunt lsai cu mamele lor i dup ele plîng. Erau fii mamelor cei care plângeau pe câmpul de btlie, nu fii tailor . Deci în lumina întregii eterniti, unde este locul iubirii absolute i protectoare ? Este în femeie, partea cea mei ameninat, pentru c femeile pot iubi lumea întreag. Dac o singura femeie ar fi fcut toi copiii i dac toi copiii din lume ar fi fost nepoii ei, fzboiul nu ar fi existat Deci dac muribunzii de pe câmpul de btlie - brbai virili, rzboinici de renume i temui cheam pe mama lor, cine ar trebui s fie învtorul omenirii ? O femeie care aduce dulcea suferinei, confort fricii, care aduce bucurie i iubire, pe care chiar i idolul, brbatul ideal pe câmpul de btaie o strig când moare i inima, lui pompeaz ultima pictur de sânge, de for vital. Deci cine ar trebui s fie învtorul noilor generaii ? Vreau s înelegei de ce nu putei recunoate un master. Dac eu am cucerit 2/3 din lumea zilelor mele, fiind un geniu al urii, atunci ceea ce a trebuit s cuceresc atunci când am fost vântul, ca s pot iubi munii acoperii de zpezi i copacii cu bromoroac i râurile i câmpiile verzi, a trebuit s înva iubirea i a trebuit s înv asta din punctul de vedere al unei femei. Femeile sunt mai aproape de Dumnezeu, pentru c ele nu sunt natura primului sigiliu. Natura lor este acolo numai în sezonul lor de ovul, asta e. Brbatul este în moment, femeile nu. Ele au calitile ocrotitoare ale pmântului de aceea natura este numit mam. Este îndelung suferitoare, îndelung iubitoare. i este crud pentru c va îndeprta slbiciunea i va suporta cu trie genoamele, geneza sa. Deci am regsit calitile feminine care au fost atât de mult urâte de puteri, de biserici, regate, pentru c femeile au o natural compasiune. Asta este în legtur cu a avea copii. Este o compasiune natural. Ele iubesc natural. Dac pui o femeie pe tronul unui principat i o iniiezi c toi în acel principat sunt copiii ei, ea va deveni cel mai feroce razboinic, îi va proteja copiii, pe fiecare din ei. Acesta este motivul pentru care nu multe femei au ajuns pe tron. Este adevrat ca trebuie mult ca s porneti o femeie. Femeile de astzi sunt artificiale. Ele sunt copiii programai sa fie copiii primului sigiliu, far opinii. Ele vor doar s fie frumoae i idolatrizate. Asta este colapsul contiinei. Asta este. Dar femeile au virtute i aceast virtute este ce a fcut pe toi soldaii mei s le cheme atunci cînd mureau. Mamele lor, femei pe care nu leam cunoscut niciodat, pe care numai mi le-am imaginat cînd au primit vestea c fii lor - mîndria lor, frumoii lor fii, au fost mcelrii pe câmpul de btlie - vor plânge amarnic i vor purta haine de doliu îndelungat vreme. Nu taii, ci mamele. Atât de intens este dragostea lor. Ele sunt cele care au fost fcute comoditi valoroase în lume, sunt tratate ca obiecte sexuale, care nu au 73
drepturi, în multe ri nu au dreptul la vot, nu au dreptul s-i dispute cstoriile, nu au nici un fel de drept. O femeie rea este doar aceea creia i-a fost negat dreptul natural de a iubi. Biserica catolic a extins uterul Mariei spre divinare, pentru divinul ei fiu i pentru pcatele celor care mrturisesc. De ce trebuie ca o femeie s fie mediator, de ce nu poate ea s fie ea însi, ea care este un dar. Ea este cea mai apropiat de scara cu apte trepte. Dac numrm apte trepte de la hertzian la Infinitul Necunoascut, sunt numai apte. Sunt numai apte nivele de contiin. Desigur c exist un quadrant de poteniale absolute în lumea quantic, de trei nivele (realitatea tridimensional ). Cum tim asta ? La noapte, s v uitai pe cerul înstelat sa privii stelele i imaginai-v c toate aparin primelor trei sigilii. Atunci v intreb: câte aventuri ai avut cu adevrat în primele trei sigilii ? Ai mers vreodat cu adevrat mai departe de pat, de frigider, de cuptor, de penisul vostru, de vaginul vostru sau sînii votri, faa voastr ? Ai mers vreodat mai departe de toate astea ca s vedei c în lumea tridimensional, spaiul conine posibiliti infinite ? Este Dumnezeu atât de simplu ca apte trepte ? Da. Dar împria lui i aventurile lui sunt mai mree decât apte trepte ? Absolut. O femeie este natural mai aproape de Dumnezeu i mult mai artificial fa de iubitul ei mult mai natural pentru Dumnezeul ei, Dumnezeul compasiunii, al iubirii i înelegerii. Iat de ce am venit ca femeie. NINHARSAG - ADEVRATA ZEI A GENEZEI Femeia aceasta are o putere pe care voi nu o avei i este toat contiin i este atot puternic, (contiina i puterea lui Ramtha, care este un maestru ascendent). i sunt într-un trup de femeie, ca s glorific femeia, comoara vieii voastre, s glorific dreptatea i adevul în viaa voastr. Fiecare brbat are nevoie s fie glorificat de o femeie. Dac nu, el nu poate fi niciodat rege, niciodat nobil, pentru c este doar o linie genetic care calific sinele regesc. Sângele regesc nu vine prin smâna brbatului, vine prin oul femeii. Casele regale merg înapoi genetic pe linie femeiasc. Poate c ar trebui s devenii geneticieni ca s înelegei ca linia femeii poate fi dus inapoi pân la Eva ( continuitatea liniei, a motenirii genetice poate fi trasat prin structura AND-ului mitocondrial a femeilor dintr-o familie). Este adevrat ca gsim cosistena prin femei, nu brbai. Brbatul are consisten, dar nu este prin linia masculin din sîngele lui, ci prin antecedena feminin. Femeia care sta în faa voastr, i voi toi, femei i brbai, putei trasa linia voastr genetic pîna la Zeii care v-au creat, i cel mai grandios din ei a fost o femeie. Da , a fost o femeie. Deci ce sunt brbaii ? Iui, grei, având nevoie de expresie personal în fiecare zi, dar primii care vor cere mamele în ceasul morii. Nu a vrea s m apreciai mai puin pentru trupul în care m prezint vou. Am i eu un trup al meu, care arat infinit diferit de cel pe care îl vedei în faa voastr. Deci care este mesajul pentru secolul XXI ? Este c femeile sunt Dumnezeu i c ele sunt mai aproape de Dumnezeu în compasiunea lor, în iubirea lor, în iertatrea lor, înelegerea, grija lor, decât un brbat care nu are nici un fel de pasiune pentru samâna lui. Sunt sigur c toi suntei familiari cu Cartea Genezei, piesa aceea frauduloas. Evreii au copiat un text vechi care dateaz de la sumerieni i istoria lor, istoria lor despre Tera. (Geneza, povestea creaiei este izbitor de asemntoare cu o veche poveste despre creaie din literatura sumerian, numit Enuma Elish. Acesta a fost cel mai sacru text de ritual al Babilonienilor, pentru peste o 74
mie de ani. Nu este nici un dubiu c evreii au fost familiari cu acest text, din moment ce Abraham a fost babilonian, nscut în oraul Ur, iar familia lui a avut legturi cu preoimea de acolo) . Tera a fost numele pe care Dumnezeii 1-au dat pmântului. Enki i Enlil au venit aici acum 455.000 de ani. Ei s-au certat i s-au certat. i tii cine a început disputa ? Sora lor mai mare. Ea a fost un strlucit genetician din familia lui Anu. Ea a venit aici jos i a început s despart genele. Ceea ce voi vei gsi curînd în genomul uman, ea a tiut acum 455.000 de ani. A venit aici i a încruciat seminele frailor ei Enlil i Enki i ale lui Anu cu copiii ei pâmânteni. Ea a fost mama care a creat hibridul de Cro-Magnon, care suntei voi. Cine a fost ea? Zeul Genezei. Cu siguran c nu Jehova a fost. Deci Zeul Genezei a fost o Zei. Numele ei a fost Nisgal sau Ninharsag, Ea a mai fost numita abreviat Mammy, adic mama. Acesta este adevrul. În textele sumeriene - vei gsi acele texte în orice muzeu mare din lume - se spune cine a fost Zeia Genezei i c ea a fost sora celor doi frai rivali. Ea a venit i a fcut lucrarea - sora. De aceea a i fost numita Mammy. Deci în inima i sufletul nostru atunci când prsim corpul, când ultima suflare pleac i sângele nostru este împrtiat pe pmânt, chemam mamele. O chemam pe mama primordial, Zeia care ne-a fcut. Ea a fost cea care a spus: "Lsai copiii mei s fie ceea ce sunt! "i au fost fraii ei cei care s-au strduit s-i divid, s-i foloseasc. Brbaii sunt rzboinici. Mamele sunt compasiune i iubire. i cui se datoreaz supravieuirea umanitii pe acest pâmânt ? Lui Mammy. Deci Mammy, care a încruciat maimua cu zeii, a creat omul de Cro-Magnon. i genetica voastr merge înapoi pîna la ea, pîn la propriul ei laborator. A fost deja dovedit tiinific. Deci de ce trebuie s supresm femeia ? Pentru ca brbaii doresc rzboi. Dar ce vor femeile ? Iubire, compasiune i pace. Nu a existat un Zeu mai virulent decât o femeie. Femeile sunt oameni de tiina strlucii. Este natura lor de a înelege creaia. înelegei ? Aa sa fie. Acum înelegei de ce am ales s vin printr-o femeie ? Asta distruge ideea voastr despre un maestru ascendent ? Cam da. De ce ? Din cauza doamnelor. i a mamelor voastre, care v-au dat via. Jehova nu a avut nimic mai mult decât str-str-str-strbunica lui. (Ninharsag). Pur si simplu, nu a avut. Voi nu cunoatei istorie. Doar sexualitate i problemele voastre, avei un sistem de credin bazat pe emoiile voastre. Dac v-ai fi folosit creierul în loc de penis, ai fi îneles ca linia voastr genetica merge înapoi în Africa de astzi, casa vieii, a suflului vieii. i cine a fost capul ? Mammy. Deci leagnul civilizaiei merge înapoi pîna în Africa, între, Tigru si Eufrat. Copiii ei au fost dui în lumea întreaga i au devenit sclavii Zeilor. i-a iubit Mammy copiii ? Absolut. Cea mai veche religie din lume, divinizeaz o Zei (religia egiptean - Zeia Nut). Aceasta este cea mai veche religie din lume, divinizarea lui Mammy, marea Mam. Cunoaterea este în bibliotecile i muzeele voastre. Deci voi suntei în via astzi datorit lui Mammy. i ea triete. Ea este vie i bine În voi toi, pentru c voi toi avei genele ei în voi. Dac am avea doi prini care sa fie prinii întregii umaniti, cine ar fi marele printe ? Femeia. Ea va avea grija de copii ei mereu .
ÎNCEPUTUL EVOLUIEI Cu 455.000 de ani în urm, a aprut prima colonie din Nibiru, înainte au fost Homo erectus, Neanderthal i Homo sapiens, care înc mai evoluau înainte de venirea marii Zeie. Ei au venit i au creat canale i râuri în Estul Mijlociu. Nilul este un fiu Artificial. Da, nu este o cale natural. 75
Estul Mijlociu a fost Grdina Edenului. Eufratul, Tigrul i Nilul fuseser create. Da, toate sunt artificiale. Pâmântul aici nu era un deert. Fiecare fir de nisip pe care îl vedei astzi, este rezultatul eroziunii a ceea ce a fost odat cel mai fertil pâmînt din lume i cum deja ai auzit au venit aici cei doi frai, Enlil si Enki, fii lui Anu. Aceasta este cris în Enuma Elish, tbliele din Sumer care au înregistrat adevrul. Ei au venit i au creat râurile i tot ce era acolo ca s fie de folosin celor care veneau i plecau mereu cu navele lor. Aceti Zei aveau culoarea scorioarei erau frumoi. Zeia era la fel de înalt i frumoas ca fraii ei i ei aveau deja mii de ani cînd au ajuns aici. Acesta este adevrul. Marele elixir al Zeilor care s-a pstrat peste milioane de ani, ( vinul rou ), a ajuns pe acesta planet acum 455.000 de ani. Cultura a început într-o vale între Tigru i Eufrat, acolo a fost cea mai mare vie de pe Pmînt. De acolo a fost dus într-un loc numit Argentina, apoi în America de Sud, apoi în America de Nord, iar apoi în stepele Rusiei si Europa. Cine planta aceste vii ? Zeii, în pâmânt sfânt. tiai c via de vie se planteaz numai pe pmânt care a fost cîndva pe fundul mrii ? Chacra coronar (a 7-a) a unui zeu este cel care s-a ridicat din uterul oceanului iar chacra coronar a lui este o vie. De ce este atât de important ? Pentru c pâmântul care se ridic din ocean, este ca un copil care s-a nscut din uterul mamei sale. Este rezultatul final al haosului i schimbrii. i cele mai mari vii care au existat vreodat, au fost plantate pe un astfel de sol i mai exist i astzi. Totui multe au fost distruse de Zei, care au venit aici i au manipulat oamenii, care erau indigeni ai Pmîntului. Dar vestigiile marilor vii sunt pe pmânt ce a fost cândva sub apa mrii. Este un simbol. Este coroana unei învieri. Pâmîntul este învierea din uter. Solul este un dar divin de la Dumnezeu. Deci Zeii au plantat via i au învat oamenii ce era i la ce folosea. Grânele nu sunt indigene de pe Pmânt. Au fost aduse aici. Grâul nu este de aici, a fost adus de pe o stea/cluster. Grâul înc mai pstreaz schimbrile genetice pe care Zeii le-au fcut cînd lau adus aici, ca sâ-1 adapteze la aa o mare distant de acel soare. Creteau capre i oi, pentru lapte, nutrientrul absolut pentru copii. Un copil crete cu o hran care are valoarea nutritiv necesar s menin creierul i intru adevr ADN-ul stimulat. Deci lapte, brânzâ, care este elementul stimulativ ? Calciu. Calciu este marea molecul care "deschide" celula i îngduie nutrienilor s ptrund i apoi ADN-ului s-1 foloseasc. De aceea copii pot tri numai cu lapte. Cu 455.000 de ani în urm. aceast planet a fost populat de mari i avansate civilizaii : una este ce a lemurienilor, iar cealalt a atlanilor, iar Zeii sumerieni, ar fi cei din a cror genealogie au aprut atlanii. Atlanii - acum 450.000 de ani - au fost o încruciare de ADN între Zei i cei mai inteligeni umanoizi care au existat în acel timp. A durat peste 120 de ani ca s dezvolte un lan perfect de ADN care s îngduie entitii s arate ca Zeii, adic cu un creier mare. Aceste au fost primele entiti care au motenit creierul galben (scoara cerebrala sau substana cenuie) Ei au motenit toate abilitile, înlimea i frumusetea, dar vor fi sclavii Zeilor. Deci laboratoarele de ADN au existat în Africa, dar au fost i în India, pentru c migraia înapoi în India (atracia spre India ) este o adânc înrdcinat în memorie, o memorie genetic a locului de concepie. În acel timp, pe acest plan a venit un alt grup de dincolo de Steaua de Nord, marii lemurieni. A cror nav a fost de fapt o entitate biologic în i din ei îisi. Ei aveau aceasta abilitate. Lemurienii au venit de dincolo de Steaua de Nord, printr-o gaur neagr (worm-hole) care fcea conecia cu o alt realitate. Ei erau gigani. Navele lor erau entiti biologice care rspundeau sistemului lor nervos i concentrrii lor. Orice ei visau, nava putea deveni. Acesta este un 76
adevr. Ei au aterizat aici cînd înc mai erau dinozauri, dar nu le era fric, pentru c ei înelegeau radiaia biologic cu care creau navele lor. Cum s v spun, navele lor erau crescute în grdini. Fantastic ? Credei c este fantastic ? Voi folosii mai puin de 4% din ADN-ul vostru. Ce ar fi putea fi în restul de 96% ? Poate ca sunt aripi sau trepte, sau poate c sunt proiecii de cîmp unificat antigravitaional ? Poate ca deja exist. Cine suntei voi s spunei c nu exist ? Nu v artai ignorana. Sunt organisme care triesc în spaiu. Aceste organisme trebuie s aib gene antigravitaionale, ca s poate tri acolo fr s fie capturate pe orbita vreunui corp greu. Lemurienii au venit aici i au însmânat ceea ce voi numii Pacificul de nord, pîn la Ecuator, care exista în vremea lor. Ei au venit s schimbe, s moduleze formele de viat. Au venit s exploreze. Din copii copiilor lor am aprut eu cu 35.000 de ani în urm. Eu am existat înainte de Jehova. Lemurienii erau mult mai puri. Erau foarte diferii fizic de atlani. Apoi s-au amestecat cu atlanii i ionienii, care au fost originea grecilor. Ionienii din literatura greac sunt norvegienii de azi, grecii pe care îi vedei astzi în bazinul mediteranean sunt un amestec de sînge care vine de la Imperiul Turcesc. Adevraii greci au pielea alb, ochi deschii i pr deschis la culoare. Ei sunt ionienii. Deci, acum 450.000 de ani, au venit aici, unde existau deja nite fiine primitive care evoluau c s fac necunoscutul cunoscut, i le-au dat un impuls în evoluie. Au dat celor care nu erau pregtii, un mecanism cu care s poat gândi, s fie, s contempleze i ca s considere problemele complexe. I-au fcut sclavi i i-au pus s lucreze în minele de aur. Ce fceau ei cu aurul ? Aveau nevoie de aur ca sa-1 pun în atmosfera lor, cci ei locuiau pe o planeta care nu avea soare. Aurul este un foarte bun conductor de lumin. Mai mult chiar, ei foloseau aurul ca mîncare - pîine. Acei Zei, prin procesele lor de alchimie, tiau cum s fac aurul s-i învârteasc nucleul atât de repede, încât rezulta o pulbere alb, care emena un câmp radioactiv. Fceau pâine din ea i o mîncau, iar corpul lor spiritual strlucea. Le ddea nemurire. Acesta este motivul pentru care fiecare fiin care ajungea la tron, dup acel timp, era îmbrcat în plato de aur, pentru c aurul reprezenta pentru ei Zeii pe care îi serviser în antichitate. Deci ai avut un impuls în evoluie. Ai fost la locul potrivit în timpul potrivit. Adic fiecare venea din Punctul Zero, din Void i Punctual Zero era ca o uria stea, cea mai mare stea care a fost vreodat. i totui a fost cea mai mic particul care a existat vreodat i înc exist, dar în moment a fost cel mai mare sistem în Voidul Însui. Iar razele care care vin de la el, nu au numr, cci el este un motor care pstreaz perpetuarea contiinei în propria contemplare i de aceea voi suntei acum aici. Concentrai-v, îmaginai-v o particul care este ca un diamant cu multe fee pe care cade lumina - strlucete. i nu putem s numram câte raze sunt, pentru c ele ies continu din diamant. Gândii asa : în Punctul Zero a fost o raz strlucitoare i când aceasta a ieit în afar, altele au aprut i dup ce ele au ieit, au aprut altele i mereu altele care se mut în afar i altele apar. Este într-un fel ca vânturile solare care par s fie eterne. Astzi, nu ne bucurm de aceeai cldur de la soare ca acum patru miliarde de ani, dar totui el continu s creeze cldura. i Punctul Zero continu s creeze. i voi toi, care suntei acum, care ati fost i care vei fi vreodat, suntei Punctul Zero, razele lui i totul se conecteaz cu acelai Dumnezeu. Exact ca i cum am lua Punctul Zero i am face asta : dac întoarcem Punctul Zero în interiorul lui însui i îi îngduim s reflecteze i s se observe pe sine, el va produce o diviziune aparent a Punctului Zero. Aceast virtual diviziune creaz o oglind care permite Punctului 77
Zero s se exploreze i s se cunoasc pe sine. Nu conteaz dac venii din Zeta Reticuli, dac venii de dincolo de Steaua de Nord, - nu conteaz dac suntei atlanti, lemurieni, cenuii (Ramtha numete cenuii pe cei care conduc din umbr lumea, care dein toat puterea mondial dac suntei egipteni sau hindui dac suntei Ishamata sau Actanus - nu conteaz. Voi toi venii din acelai Punct Zero. Au tiut Zeii despre colile de înelepciune? Da, au tiut. Au fost Zei care au performat miracole ? Da, altfel nu ar fi existat astfel de coli. Cunotinele trebuiau s fie trecute unor oameni selectai, titi voi, urmaii Zeilor. Ei primeau cunotinele i cei care le înelegeau deveneau nemuritori. Nemurirea are totul de a face cu deschiderea minii, are totul de a face de felul cum ADN-ul se replic în celul. Nemurirea este despre cunoatere i despre adevr. Una din cele mai mari probleme ale voastre este corpul emoional. Este blestemul fiecrui om. Termenul "a miestri" nu ar fi existat, dac nu ar ar fi existat marea antitez numit corpul emoional. Corpul emoional este c atunci când te mulumeti cu nite unelte mediocre, care fac o treb satisfacatoare, în loc s te foloseti de s zicem, computer. El este ca i o carte care te inva cum s operezi un computer. i sunt atâia dintre voi care citii i recitii cartea, dar niciodat nu ai lucrat pe un computer. Continuai s folosii lumânri în loc de laser. Voi suntei oameni emoionali. Trii prin emoiile voastre pentru c ai fost învai c sentimentul este adevr. Sentimentul nu este adevr. Ce este sentimentul ? Este chimie. De unde vin ele ? Din creier. Din felul în care gândii. Avei probleme emoionale, pentru c suntei oameni care avei nevoie de cunotine i suntei neâmplinii. Trii prin prezumpii, gândind limitat. Credei c religia voastr este important. Nu este. Suntei aici cu mine, o entitate veche de 35000 de ani. Nu ar trebui s exist - dar exist. Tot mai credei c sunt un fals ? Cei mai mari oameni de tiin din lume au venit i au cercetat acest corp (in 1996 ). i sunt mai bun decât orice guru care a clcat vreodat pe faa acestui pmânt i sunt dovedit tiinific. Deci, poate c sunt real, hm ? Poate c întregul vostru concept despre realitate este greit. Este. Poate ca voi doar ai dat puin prea mare însemntate emoiilor, cci ele sunt drojdia unei reele de gândire colectiv. Da. asta-i tot ce sunt ele. i a tri prin emoii înseamn a înceta chiar i s gândeti, ci doar s trieti în exaltare sau suferin, sau furie sau durere, în trecut. Mreia este ca Dumnezeu nu triete în Pleiade - mulumesc lui Dumnezeu! Este mult mai departe. Ar fi fost foarte plictisit dac în raiul lui ar fi doar el, câiva îngeri i nite sfini întâmpltori. Dac Dumnezeu ar fi creat doar raiul i Pmîntul - ce este Pmintul în comparaie cu Calea Lactee ? Sunt 11 miliarde de planete ca Pmîntul în Calea Lactee. De ce credei c Pmântul este singura planet ? Dac credei c numai Pmîntul exist, înseamna c nu ati fost niciodat altundeva. Sunt 11 miliarde de planete în cuadrantul în care este Pmântul, numai c au sori albatri. Soarele vostru este galben pentru ca este murdrit cu radiatii, ceilalti sori nu au aceast problem. Albastru este culoarea cureniei si a sntii. Nu-i ele mirare c regalitile ineau la motenirea lor de singe albastru. Cele mai marcante entiti în acest cuadran sunt albastre, nu albe sau negre ori galbene - albastre. Ei, ei ei... Acum c avem bucica asta de informaie, nu ar face nici un bine s alergm în jur i s ne artam ignorana prin promovarea "culturii" noastre i acceptrii culorilor de piele, niste bigoi împotriva culorii închise, dar dorind s fie bronzai tot timpul. Ruine vou. Ruine lumii. Unsprezece miliarde de planete. Deci voi chiar nu ati fost nicieri ? Nu, nu ai fost. Dac nu m credei privii Calea Lactee prin telescop. O s v ia mai mult de o noapte întreag ca s 78
privii vastitatea a ceea ce nu suntei i singurtatea a ceea ce sunteti, ca s înelegei ce nu suntei i de ce suntei aici. M-am fcut îneles ? Ce ne înva asta despre Dumnezei? Ce spune despre voi ? Ei sunt marii votri prini. i dac voi suntei Dumnezei ce spune asta ? Spune c trebuie s facei cunoascut necunoascutul. Sunt 11 miliarde de pâmânturi în Calea Lactee. De ce ai vrea voi s stai aici mai mult de patru sute de mii de ani ? Sunt atâtea alte locuri unde s mergei. ADÂNC ÎNRDCINATA MEMORIE A SUPRESIEI Frumoii mei materi i mai ales femei, care ai fost atât de prejudiciate, hai s ne întoarcem i s vizitm domeniul femeilor. Cea mai mrea entitate care a trit vreodat pe Tera a fost o Zei, nu un brbat, pentru c Pmântul este un mare uter. Energia este uterul realitii. Cel mai mare om de tiin care a trit vreodat a fost femeie..Cei mai grozavi oameni de tiin sunt femeile. Daca Einstein ar fi fost femeie ar fi tiut s admit public teoria câmpului unificat i de aici mai departe. Dar a fost brbatul din el care 1-a fcut s resping public teoria fizicii cuantice. O femeie ar fi îneles-o cu uurin. Fizica cuantic este fizica Zeilor. De ce avem aceast problem ? Pentru c cea mai mare femeie creator, cea mai mare femeie Dumnezeu care a fost aici vreodat, a fost cu adevrat responsabil de Încruciarea lui Homo erectus cu Zeii. A fost o femeie, nu un brbat. Brbatul numai s-a gândit la înrobire, pe când femeia s-a gândit la creaie. Brbaii sunt pentru supresie. Ar trebui s tii asta. Deci nu-i de mirare c ne referim la lun ca "Incînttoare" Luna este clar femeie. Gândii-v la asta : voi o privii, ea v privete înapoi. Îi vedei doar conturul, dar dac continuai s-o privii, începe s v arate mai mult i mai mult din ea însi. i pân ce este plin, tu eti intoxicat cu ea i beat cu razele ei. Atunci ea dispare. Aceasta este o femeie. Luna este o femeie, pmântul nu este brbat. Este un uria uter. Brbaii sunt furnici pe uter. Aceasta este pura natur. Natura este adevr. Acum despre supresia din societatea dominat de brbai. Zeia nu a creat copiii ei pentru a fi folosii i fcui sclavi. Au fost brbaii, Zeii brbai care i-au abuzat. Dup ce Zeii au plecat, încet, întregul element feminin al divinei mame, a fost înlocuit cu controlul dur al preoilor, al mentorilor care se considerau punte spre Dumnezeu. Dar ei erau doar sclavii datori ei, nu aveau cunoatere. Ei doar serveau. Iar când au fost lsai singuri, au transformat datoria lor în religie, pentru c nu tiau ce fceau. Ascultai-m, femeile au fost mânate ca vitele, folosite ca obiecte sexuale, încâ din copilrie. Au fost proprietatea fanteziei brbailor. De ce ? Este vorba despre emoia sexual care a fost transmis genetic din generaie în generaie, femeia trebuie oprimat. Ca turmele : condu-le, folosete-le, ai sex cu ele, copii, dar niciodat nu le da dreptul la cuvânt. Stiti, sora acestei ilustre familii, a lui Anu, ea a fost cu adevrat o eroin. A fost o femeie dedicat cu seriozitate proiectrii vieii aici. Poate c nu a nscut copii din uterul ei, dar a amestecat sperma cu ovulul i cu mâinile ei iubitoare a creat perfectul Adam. A vrea sa înelegei ce dulce i protectoare influent ai avut în viaa voastr. Fiecare brbat din aceast audient, este aici datorita lui Mammy. Suntem în via astzi datorit unei mari femei din alt sistem solar. Asta a fost 455.000 de ani în urm. Omul de Cro-Magnon a aprut acum 35.000 de ani. Deci prin eforturile ei tiinifice, a fost creat o fiin emoional i gânditoare, pentru ca toate spiritele s se poat încarna venind din câmpul albastru, în lumin i în corp. Corpul meu a putut fi trasat pân la genele ei. 79
Acum de ce religia a creat un Dumnezeu brbat ? Pentru c singurii brbai care au aprut în istorie au fost Zei care erau rsfai. Jehova, Dumnezeul lui Moise, a fost un rsfat. El i-a urât sora. A urât femeile. A fost homosexual pân la gradul n. El a iubit sângele i suferina. A fost masochist (? - cred ca vrea s spun sadic ). Tot ce trebuie s facei este s citii Vechiul Testament i vei vedea numai sânge i mcel fcute de cei care l-au servit. El este o via joas, în terminologia mea, o sraca reprezentare a lui Dumnezeu. De ce i-au trebuit 40 de ani ca s ajung acolo ? Care a fost problema lui ? De ce i-a trebuit aa de mult ? Pentru c, eu cred c nu tia drumul. i a fost foarte ocupat cerând ca fiecare întâi nscut din fiecare familie, primul fiu nscut, s i se taie gâtul ca sacrificiu pentru el. Cred ca au trebuit 40 de ani pentru apetitul sexual al fiecruia i sacrificiul primilor lor nscui, ca s-i dovedeasc lui c îl iubesc. Acesta este un fapt. Acesta este Dumnezeul lui Moise. i nu este o privelite prea frumoas. i ce e cu pamîntul promis ? tii c erau râuri de lapte i miere i strugurii erau cât pepenii. De ce ? Ei bine, era ocupat de palestinieni. i el le-a spus : " Putei avea acest pmânt dac v ducei acolo i omorîi fiecare mam, tat, fiu i fiic. i dup ce facei asta am s vi-1 dau vou´. i ei s-au dus i au omorât pe toata lumea. Copilai au fost mcelrii, i li s-a tiat capul numai ca tribul din deert al lui Jehova s se poat muta i s reclame acel pâm\nt. i asta este baza disputei de astzi în Estul Mijlociu. Deci cine are dreptate, evreii sau palestinienii ? Nu are fiecare partea lui de poveste de spus ? Deci au trebuit 40 de ani. Au trebuit trei generaii de copii sacrificati, pân ce el s-a plictisit în sfârit, s-a artat lor i le-a spus :"Am s v dau acest pmânt dac v ducei acolo i omorâi pe toata lumea s nu rmânâ om în picioare ". Acesta a fost darul lui pentru cei care i-au sacrificat copii ca s-i arate cât de mult ii iubesc. Voi nu ai studiat istoria de loc ? Nu ? Ai lsat pe alii s v spun. tii, este o poveste despre orbul condus de chior .. .au czut amîndoi în an. O s m judecai pe mine i învaturile mele, far ca mcar s tii nimic despre propria voastr istorie? O, Doamne ! Deci cine este Jehova? Este un rsfâat, sado/masochist care poart linia genetic a lui Mammy. El a luat copii ei i i-a abuzat i înc mai face asta i astzi. Bibliotecile voastre sunt pline cu informaii despre aceasta. Eu sunt mult mai în vîrst decât Jehova i cred c el este fr valoare. Condiia femeilor de astzi, flmânde, artând ca nite biei, ca nite umerae pentru haine, cu sâni artificiali i fee artificiale, este lucrarea masculinului Jehova. Este vorba de înrobirea lor, prostituarea trupurilor lor pentru faim, avere i celebritate. Nu are nimic de a face cu ingenuitatea Spiritului, concepia i naterea. Femeia a trebuit s aib coapsele rotunde, trupul moale, sânul plin i moale la atingere, nu ca un brbat, ci ca uterul pmântului, puternic i furtunoas, schimbtoare i minunat. tii, vremea este schimbtoare ? Aceasta este influena feminin a Zeielor. Deci Jesua ben Joseph (Isus ) a distrus pe Dumnezeul lui Moise, când a spus clar : ³Am venit s împlinesc legea ". Am venit s împlinesc legea; ceea ce înseamn ca el a luat o poziie mai mare decât Jehova i mai mare decât oamenii din deert, care au distrus cel mai drept sistem de credin din istorie (punctul de vedere filozofic despre lume al egiptenilor). Ei au distrus-o. Iar el (Isus) a venit s-1 împlineasc - o profeie. Pe cine iubea el ? El nu 1-a iubit pe Jehova. Citii oricare din învturile lui, aa prostituate cum sunt ele, de ctre Paul. El nu a celebrat niciodat pe Dumnezeul lui Moise sau al lui Abraham. El a celebrat i iubit pe Dumnezeul care 1-a trimis i a spus; " Dumnezeu care este în mine este acelai care este în voi.
80
Avem o adevrat uniune în asta. Impria mea este diferit de cea a lui Abraham. Împria mea nu este pe acest pmânt. A lui Abraham a fost din case, a mea nu´. i a dovedit asta. El a învat dou ci: - numrul unu, el a Învat c el era un brbat, dar ar fi putut fi i femeie, nu conta, cci oricum era potrivit, i numrul doi, ca toat Marea Lucrare pe care a fcut-o, a fcut i a spus prin Dumnezeul din el, Dumnezeul lui milos i iubitor, care nu 1a judecat nici mcar o data. Btaia inimii lui i suflarea sa sunt mrturie a acestui adevr. i aceste dou învturi sunt un adevr. Deci eu sunt Ramtha cel Iluminat. Am trit o singur via. Am trit-o ilustru. Sunt un rzboinic. Sunt un maestru al strategiei. Am fcut asta excepional de bine. Sunt un Dumnezeu înlat. Nu am murit niciodat. Am trit dou secole ca vânt, un vânt capricios, i vântul poate fi foarte capricios. i am venit "înapoi prin corpul unei femei, în care intru prin cercebel (creierul mic) i v vorbesc prin corpul ei, în acelai fel în care Dumnezeul vostru ar putea s v vorbeasc. Dumnezeul vostru, îneleptul, a-tot-inteligentul, Punctul Zero, contiina voastr suprem, suprema voastr aptitudine spre mreie. În corp nu vom gsi niciodat mreie, ci numai reacii chimice. Nu putem judeca niciodat nimic prin ceea ce simim. Numai prin ceea ce tim. i de aceea, studeni, învttorul vostru este femeie. Sunt aici ca s creez un ideal care s v inspire dorina de a v trezi, de a fi Dumnezeul vostru propriu, de a înva ce înseamn a fi un maestru. Dac eu sunt un maestru, de ce nu putei fi i voi ? Dac voi m putei judeca pe mine, iar eu pot fi cel judecat de voi atunci ce nu putei voi face, dac m-ai putut judeca pe mine ? Ce nu putei face ? Cât de mult iubire putei avea ? Cît mreie putei avea ? Cît compasiune putei avea ? Cât cunoatere putei avea ? Vreau s spun c tiu s iubesc i mai ales c v iubesc Pentru c sunt cu adevrat dornic s v ajut, pentru c eu sunt purttorul de cuvint al Dumnezeului vostru. i nu vei întâlni niciodat un purttor de cuvînt pentru Dumnezeul vostru, mai reprezentativ, mai puternic i mai înelept. Dac a fi covorul acesta de pmânt v-a lsa s clcai peste mine, pentru c putei clca peste mine, dac putei fi mai mre ca mine. Iar eu sunt deja mre. Dumnezeu cel iubitor chiar în viaa aceasta a voastr fr valoare, v-a îngduit s respirai ca inima voastr s bat. Dumnezeu este iubire i în astfel de iubire exist (iubire absolut). Niciodat nu ai fcut ceva atât de ru încât inima voastr s se opreasc, graia voastr s înceteze. Niciodat nu ai fcut nimic atât de ru, deci de ce s înelai viaa care v-a fost dat, amgindu-v cu o iluzie fr sens, care neag întreaga lume pe care o iubi, geniul vostru, inspiraia voastr ? Dumnezeu este mai presus de mine. Deci copii ai lui Mammy - o, iubit Mammy - asta este ceea ce suntei. Nu m credeii? Intrai pe internet la genetics.com . V iubesc.com.! Deci începtori, micui copilai credei c sunt o lesbian ? Nu cred. De ce suntei repezii s artai cu degetul cea mai supresat specie din istorie ? V este fric s iubii necondiionat, s le îngduii s aib propriile lor sentimente i relaii ? De ce v e frica ? Ei bine, o s ne întâlnim în lumin, în Planul de Lumin i o s avem o discuie despre asta. Nu sunt o fiin sexual. Nu am fost niciodat i totui am avut 110 copii. Imaginativ! Toi oamenii sexuali îmi druiau copiii lor. I-am crescut frumos i ei au devenit legende vii ale marilor învtori din istorie pentru c am tiut cum s cresc copii. Am tiut cum s-i iubesc. Am tiut cum s le îngdui s fie. i i-am învat cele mai grozave cunotine sacre ce existau la acea vreme. Deci aceasta este o prelegere despre puterea femeilor. Absolut. De ce ? Privii ce le facei. Privii la ce le-ai fcut s devin. Le-ai furit o contiin inferioar i asta nu este natural pentru ele. i ele încearc s reformeze, s performeze, iar ambiia lor nu are nimic de a face cu
81
amorurile voastre. Are de a face cu a avea grija, a nutri ceva despre care voi avei doar o ideie, în noaptea existenei voastre. Nu, nu sunt o învtoare lesbian. Sunt un învtor despre eliberare, întâietate i supresiune. Iubesc Dumnezeul vostru. Nu m intereseaz în ce lig de gimnastic suntei, eu iubesc pe Dumnezeul vostru. Vreau s tii c fiecare celul din corpul vostru are potenialul nemuririi. Vreau s tii c folosii mai puin de 10% din creierul vostru. Avei enorm de mult loc pentru a visa împreun cu mine. Avei motiv s visai c putei tri dou sute de ani fr s murii. Avei loc pentru aceasta concepie, desigur, dac nu suntei blocai de vreo imagine de proprietate. Nu am nici o intenie de a v face s m divinizai. Acesta nu este un cult. Este despre a v da înapoi i de a v înva puterea de a v iubi pe voi îniv i de a v deviniza pe voi îniv i de a dezvolta aceasta minunat contiina în voi. Celebrez femeia în aceast sear. i o celebrez, pentru c ea este o creatur abuzat. Ele nu sunt înelese de brbaii din viaa lor. Ele nu sunt creaturi sexuale. Au trebuit s dezvolte asta pentru supravieuire. Nu conteaz cine sunt. Ele sunt mai aproape de Dumnezeu. Ele sunt Mama - Pmânt. Ele sunt Mammy. Ele sunt uterul întregii viei. i ele vor pune ceea ce iese din uterul lor, mai presus decât orice iubit care le-ar putea da smâna. Le srbtoresc i le iubesc pentru c nimeni în întreaga istorie nu s-a gândit la ele i nu le-a iubit atât de dinamic cum le iubesc eu în acest sear. i de fapt despre ce este vorba ? Despre eliberarea prii masculine a sexului vostru i devenirea prii feminine - devenirea i înelegerea i iubirea acestei pri - a responsabilitii feminine, a iubirii, tandreii, dulceii feminine. Femeile nu abuzeaz, pe când brbaii da. Cum ajungi mai aproape de Dumnezeu ? Orice ar fi, orice drum ar trebui s parcurgi ca s fii mai aproape de visele tale, apoi... .aa s fie. Nu o s m uitai niciodat. tii de ce ? Pentru c sunt ieit din comun. Dac Dumnezeu ar avea o definiie, aceasta ar trebui s fie ieit din comun. Asta arat ce ar trebui inima voastr s urmeze i nu ce ai devenit prin pecetea emoiilor voastre, c ar trebui s fii acel ieit din comun Dumnezeu (unic, extraordinar de deosebit) care este atât de îndrgostit de propria sa viaa, încât este loc pentru toate grdinile s înfloreasc. Exist un rzboi al valorilor vieii ? Da, se numete SIDA. Sunt homosexuali susceptibili la asta? Da. De ce ? Pentru c ei nu produc via. Simplu. Este legea naturii. Nu v place ? Este adevrat. Statisticile suport ceea ce am spus.. Eu nu sunt aici ca s departajez binele de ru, sau femei de brbai. Eu subliniez i suport cea mai prejudiciat creatur din istorie i care merit s fie rsplatit. Ele sunt mamele noastre, surorile, iubitele, prietenele, soliile noastre, florile din grdinile noastre. Aa cum cineva a spus: Nu pot s-i spun ce simt, cci mi-e team c nu ai s m mai iubeti". Femeile poarta o povar extraordinar, sfâietoare. Ele s-au compromis în toate felurile c s gseasc brbatul care are destul feminin în el, ca s fie capabil s îneleag adevrul lor, s fie cinstit cu viaa lor i pe care ele s-1 poat considera prieten de încredere. Dumnezeu s v binecuvinteze. Femeile poart responsabilitate nu numai pentru copii lor ci i pentru adevrul copiilor i nu datoreaz nimic brbailor care le-au impregnat via. Nimic. Nimic. i fiecare brbat care se preuiete pe sine, va înva despre misterul femeii. Aceasta este o evoluie, înseamn evoluie s învei despre ce i cine sunt ele, pentru c ele sunt un aluat misterios. De ce ? Pentru ca ele nu sunt ca brbaii. Sunt un ordin mai înalt decât brbaii. De aceea ele sunt atât de seductoare. Ele sunt mister. Cu adevrat. i uite aa ne întoarcem înapoi la Mammy, la marea Zei, creatoarea copiilor, pe care fraii ei i-au dezbinat. In dragostea i dedicaia ei pentru copiii ei, ea nu a dorit niciodat s se întâmple aa ceva. A vrut s dea copiilor ei totul i le-a dat. Toi am venit din acel 82
uter. Fiecare din noi, venind din uterul mamei noastre, am venit din Mammy. Vreau ca femeile din audiena mea s fie Dumnezei liberi i s nu se simt inferioare niciunui brbat. i cel mai mare iubit în viaa fiecrei femei va fi aprtorul lor, Tatl/Principiu, Sursa. Nici o femeie nu a fost vreodat cu adevrat pregtit s fac dragoste, pentru c ele niciodat nu au trecut peste vârsta copilriei. Corpul lor s-a maturizat fr ca i contiina lor s se maturizeze. i este o tristee în fetie. Este pentru c ele sunt înc copii i nu sunt obiect al fanteziilor sexuale. i la sârit, cine devine dumanul lor ? Tatii, fraii, brbaii din viaa lor, pentru c orice alt femeie înelege acest fel de ameninare i de suferin. Acum, dac suntem norocoase, cu adevrat norocoase, dm peste brbai care sunt cu adevrat creaturi evoluate i ei sunt evoluai datorit prezenei Zeiei în ei. Ei vor înelege ciclul hormonal, adic socotesc luna i îi îneleg doamna. i nu este dulce c ei au folosit timp ca s îneleag asta i s îneleag confuziile lor ? Nu este cu adevrat minunat c au vrut s îneleag asta ? Muli brbai nu au habar despre ciclul lunar al femeii. Dac nu m credei, cerei soului vostru s v explice ciclul lunar. Vorbesc în aprarea Dumnezeului nostru. Înltur toate obieciile umane despre cum 1-ai creat voi pe Dumnezeu. Dumnezeu nu este ceea ce v imaginai voi. El este inima noastr care bate. Inima noastr bate ca o tob. Se poate mrlui în btaia ei. Da, tobele au fost fcute dup btaia inimii noastre. Este cel mai tulburtor sunet ritmic, pentru c dac bai toba un timp ceva mai lung i apoi scapi o lovitur, cei ce ascult îi pierd atenia i încep s-i simt inima. Eu tiu cum s fac asta. Orice ai crede voi c sunt, v pot spune asta : nu îmi este fric s spun adevrul. Iar cei care avei urechi de auzit i ochi de vzut, m vei urma. V jur c am s v spun întotdeauna numai adevrul, c cunotinele pe care vi le dau, v vor elibera i v vei schimba viaa, c nu vei mai fi sclavi, c vom recrea pe Dumnezeu, nu în imaginea unei biserici, ci in imaginea propriei voastre contiine, un Dumnezeu care este ca un copil care iart necondiionat, care ne îngduie s orbecim de-a lungul drumului, s fim ameii care ne iubete pânî la capt i orice am face, atept numai s spunem : ³Bine, am experimentat (am trit i am îneles) asta. Acum ce spui, copile, ce mai trebuie s tiu cci sunt gata s tiu". Pentru gloria vieii i a femeilor care ne-au dat via i ne-au hrnit întru via. Pentru gloria lui Dumnezeu. Aa sa fie. INIIERE IN MISTERUL SINELUI COMENTARIU LA CAPITOLUL 5 Conceptul de înelepciune antic, cum explic Ramtha, reprezint înelepciunea secolelor,"fundaia Pmântului i a cosmosului". Înelepciunea antic este adevrul despre existenta uman i natura a ceea ce suntem cu adevrat, adic contiin i energie care creaz realitatea. Expunerea lui Ramtha asupra originii i istoriei umanitii, caut s aduc cunoaterea înelepciunii antice. Aceasta cunoatere a fost la dispoziia fiecrei civilizaii, prin colile de înelepciune antic din jurul lumii, iar iniiaii lor i-au putut aduce aminte de întraga lor cltorie de la Punctul Zero în materie, i au putut s evite s se piard emoional în creaiile lor.
83
Pe msur ce civilizaia uman a evoluat, aceast cunoatere a devenit progresiv suprimat i corupt. Cderea original a Dumnezeilor, care a fost cltoria de explorare prin cele apte nivele de realitate, a fost modificat în cderea îngerilor slabi, pe care Dumnezeu i-a dat afar din rai. "Deci adesea de la începutul evoluiei dramei umane, voi ai devenit pierdui în creaia voastr în scopul a ceea ce creaseri. Aa c colile antice au fost fcute ca s v reaminteasc legile din Cartea Vieii intitulat - Involuie - destin scris pe cele apte nivele de cdere ale S piritului vostru. Înelepciunea antic este dreptul vostru din natere i cosmologia voastr spiritual, cea din care suntei fcui. În înelepciunea antic, în tratarea despre natura realitii, a fost imperios s se discute despre cine creaz realitatea i în particular despre voi´.
Uitarea i confuzia despre adevrata noastr origine divin s-a adâncit în noi, via dup via, înct înlarea i înelegerea vin prin munc grea i vînti i vrsarea sângelui unui alter-ego (ego alterat) care trebuie s piar pentru a îngdui lui Dumnezeu s se ridice la adevrata identitate i ego distinct al persoanei. In acest punct, am vrea s concludem seria de comentarii cu o scurt prezentare a conceptelor fundamentale din sistemul de gândire al lui Ramtha, care constituie baza peren a înelepciunii antice. Pietrele de temelie ale colii lui Ramtha sunt: Voidul, Contiina i energia - creaz realitatea. Voi suntei Dumnezei. Facei necunoscutul cunoscut. Ramtha începe povestea Creaiei prin a sublinia c, gândul este sursa întregii existene. Gândul este fora de baz, dinamic care a cauzat ca întergul univers s se manifeste în toate dimensiunile sale posibile. Gândul înseamn contiint, deteptare (contient), cunoatere a sinelui. Ramtha identific natura esenial a persoanei cu fora sa dinamic, pe care o descrie ca contiin i energie. Dac gândul su, contiina, nu are micarea energiei, fr contien sau autoreflectie, rmâne în stare de odihn sau imobilitate, numita Void. Voidul este bogia de poteniale infinite, nerealizate, neactualizate. Conceptul tradiional care descrie pe Dumnezeu ca pe o fiin în întregime diferit de univers, fiin transcendent, imutabil, se aplica la conceptul lui Ramtha despre Void. ³ In
regul. S ne întoarcem înainte de început. V putei imagina asta: Dac timpul este bazat pe conceptul c el exist între dou puncte de contiin, atunci ce a fost când nu existau dou puncte de contiin ? Va putei imagina asta ? Haidei. T rezii-v. Deci dac nu au fost dou puncte de contiin, nu a fost nimic. tii ce înseamn cuvîntul nimic ? În engleza nimic =nothing =no thing=nu-lucru) Nu - lucru. V putei imagina vastitatea nimicului ? Ei bine, a fost i înc este. Iat ceva care va fi o problem pentru voi. Aceast condiie a fost întotdeauna. Asta este problema vosatr: nu v[ putei imagina ceva care a n-a existat, care a fost nimic i care nu a avut niciodat un creator. A fost întotdeauna. Asta tulbur i d peste cap creierul galben, (creierul galben este descrierea lui Ramtha pentru neocortex, sau substana cenuie, casa g\ndului analitic i emoional) A fost întotdeauna. Puternic. Noi numim asta Void. Voidul. Voidul este un vast nimic material i toate lucrurile potenial. 84
Deci numim Voidul vast nimic material i totul potenial. Aceasta este ce la începutul venirii mele aici, am numit principiul Mam/ Ta t. S e numete principiul Mam/ T at, Void. Este numit i S ursa. Este un mare brilliant savant, care a cptat înelegere despre Void. El l-a numit eter dar nu este corect. Acest savant - numele lui este David Bohm - a îneles c particolele nu cltoresc. Ele nu cltoresc, ele apar i dispar ca s reapar. Ce concept uimitor! Fac ele asta ? Da, aici în acest plan asta fac. El a spus c Voidul conine, cuprinde i extinde poteniale. Are dreptate."
Universul în întreaga existen, fra excepii, îi datoreaz originea unei micri de autoreflecie a Voidului. Aceast micare de contemplare, nu a fost creat instantaneu, ci a fost ca potenial în vastitatea Voidului mereu. Când Voidul s-a gândit la sine i a creat iluzia diviziunii i separrii, acest act de auto-reflecie a dvenit punctul de pornire a toat existena care va fi. "Deci tot ce se numete sistem solar i spaiu i stele i nebuloase, ce este spaiul ? Nu ceea ce vedei i strlucete în ochii votri este important ceea ce exist în el, nimicul. Ce înseamn asta ? Nimic, Void. Ar putea fi el printele luminii i al constelaiilor i al sitemelor solare i nebuloaselor ? Este. i se numete Void. Ce este Voidul ? Ceea ce exist în afara timpului, a distanei i a spaiului. Deci colile antice se bazeaz nu pe un nou adevr ci cu adevrat pe ceea ce se numete fundaia lumii: cum a aprut sistemul solar i de ce, cine suntei voi în relaie cu sistemul solar, care este drumul vostru, care este drumul sistemului solar, care este cu adevrat importana i înelesul cosmosului, de ce suntei atât de mici în comparaie cu marele tablou? Vei înva toate astea în acesta coal. i asta nu este un adevr nou, este un adevr vechi, antic. coala este cldit pe pietre de temelie. Gândii-v la coal ca la o cldire mamut, care este nimic ce putei vedea, dar tot ce putei simi, iar piatra de temelie se numete contiin i energie. Deci ce am pus ? Contiina i energia sunt piatra de temelie a acestei coli. Contiin i energie, stiti ce S înseamn aceste cuvinte ? Un vis cu putere i intenie, asta înseamn. Deci coala este cldirea începând cu aceast piatr de temelie. O alta piatr de temelie este c voi suntei Dumnezei. Vrei s repetai asta ? Mai tare! Vedei, nu ai fost ari de vii, pentru c ai spus asta. Asta nu este blasfemie. Este S fântul înscris. punei din nou. Aa s fie. Este un lucru minunat, dar are ceva responsabiliti. Deci cealalt S piatr de temelie este c voi suntei Dumnezeu. i care este cealalt ? Ele fac un ptrat. Contienta i energia creaz realitatea. Voi suntei Dumnezeu. i care alt piatr de temelie mai este, dac sunt patru ? cealalt este c viaa voastr este pentru a evolua ceea ce este deja tiut. Vrei s spunei asta ? Din nou. Acum, asta înseamn c voi trebui s devenii foarte ocupai i s margei la vecini c s evoluai viaa lor ? Asta înseamn ? înseamn s fii contieni de destinul vostru. Viaa voastr este destinul vostru. i trebuie s vedei ce ai creat, de ce emoii v-ai agat, s stpânii acele emoii i s trecei la crearea unor noi paradigme de via. i dac facei asta, nu vei muri niciodat, nu vei fâri într-un cimitir. Deci cu cât creai mai mult, devenii mai tineri. Cu cât devenii mai tineri, mai mai vechi devenii. Este posibil ca s nu rmânei niciodat fr idei ? Da. Vrei s v întoarcei la cel de alturi sa-i spunei asta? Haidei, haidei, noi vrem aceast manifestare. Haidei.
85
i evidena este adevrul care spune c voi înc nici nu ai început mcar s visai visuri mree sau s începei a le tri. i cum tim asta ? Pentru c uitai-v la asta, voi folosii mai puin de 10% din creierul vostru, mai puin de 10% ! "
Dumnezeu, în termenii lui Ramtha, este produs de Void prin contemplarea sinelui, descris ca i contient i energie, inteligen i mobilitate, gândul dinamic original, impulsul interior de a cunoate, de divinul logos i de smâna lui dttoare de via. Este interesant ca Ramtha plaseaz adevrata origine a sinelui chiar aici, la momentul de început, în clipa contemplrii care a produs originalul punct de contien, numit Punctul Zero, diversitatea de contiine, variatele faete ale auto-contienei, responsabile pentru multitudinea i individualitatea vieii în univers care a aprut ca rezultat al imitaiei Voidului de ctre Punctul Zero, când s-a contemplat pe sine. În acet sens, noi suntem cu adevrat Dumnezei nemuritori pe drumul auto-descoperirii, unde singura lege este de a face necunoscutul cunoscut, inexhaustibil potenialitate a Voidului însui. Adevrata natur a persoanei umane nu este luat de la Dumnezeu sau de la singurul su fiu, logosul. Mai degrab creativitatea lui Dumnezeu însui este adevrata natur a persoanei umane. " La început a fost - nu a fost - Cuvîntul i Cuvântul a fost cu Dumnezeu " i cu omul. La început a fost întotdeauna gândul, iar gândul a fost întotdeauna cu omul, cci omul este gândul."
Lumea material nu este o emanaie diluat de la Dumnezeu, ca în plutonism, sau produsul dualismului primordial în conflictul extern, ci faeta unic a cltoriei de auto-explorare. Universul fizic nu este tot ce exista i nici tot ce noi am devenit în acesta cltorie de evoluie. Adevratul sine al personei umane nu se identific cu conintorul (trupul), cu materialitatea acestei clatorii, ci cu Sursa, dinamismul creator al auto-explorrii. Natura de baz a sinelui, este esena cea mai intim, este contient i energie i deci Dumnezeu. Din acest punct de vedere, Dumnezeu nu este redus la lumea natural, ca în naturalism, i nici lumea fizic nu este considerat ca totalitatea divinitii însi ca în panteism. Persoana uman nu este redus i identificat cu corpul fizic, ca în materialism, nici perceputa complet separat de divin ca în monoteism i politeism. Atributele umane principale pe care le-am discutat, raiunea i libera voint, oglindesc i folosesc fundaia în micarea creativ de auto-cunoatere care a dat natere la tot ce exist. În gândirea lui Ramtha, evoluia este vazut, nu ca o schimbare a naturii lui Dumnezeu sau o mutaie a Sursei, ci ca o adâncire i o cretere în înelegere a sinelui care este venic. Fray Luis de Leon, un umanist i mistic al Renaterii spaniole, a oglindit aceast ideie în filozofia lui. El a subliniat c Dumnezeu nu poate fi îndeprtat de peroan, cci am înceta s existm. Cltoria spiritual devine o ascensiune întru Crist i Dumnezeu, mai degrab decât o predare a voinei i raiunii omului, unei alte diviniti. În înelegerea lui Ramtha, cunoaterea nu este impersonal i adevrul este câtigat numai prin experien. Conceptul lui despre gând, dup cum am vzut, nu este izolat, steril pies de informare, pe care poi s-o scrii sau s-o pronuni în vorbe; gândul este dinamic, creator, inteligent, are putere de manifestare, de devenire. Gândul este existen. Abilitatea raiunii de a ti, de a concepe gând, este abilitatea de a expeimenta i a deveni orice paradigm de gând, posibil de a fi imaginat. Raiunea este puterea dialectic a intelectului. Vzut astfel ea oglindete dinamismul creativ al contiinei i energiei care sunt rspunztoare pentru creaie. 86
Ramtha descrie gândul ca surs i for vital a tuturor creaturilor, inteligena din spatele tuturor formelor de via. " Pentru a sufla viaa în ceea ce ai creat, prin a simi creaia în existen, suflul nu a fost ca o respiraie normal, care menine în via o creativitate. S uflul vieii a fost un patern de destin. Voi le-ai dat inteligena care va merge mai departe i mai departe. S un absurd ? Nu. i ar mai fi mult de povestit."
Incomprehensibilitatea sau inabilitatea raiunii de a defini i numi divinul, cuprins în teologie, pornete de la presupunerea c, cunoaterea vine de la ceva extern, static i complet independent de persoana uman. Se pare c cunoaterea, vzut în acest fel, este unul din motivele principale pentru care trâmul ideilor i al divinitii este vzut separat de natura uman. Martin Henri spune "Cu alte cuvinte, totul este bine atâta timp cât întrebarea ultimativ nu primete rspuns ultimativ, pentru c dac ar fi fost aa, nu ar mai fi fost o întrebare ultimativ pentru noi, iar noi am fi încetat s mai fim umani. Dac am fi îneles complet misterul existenei, ar fi trebuit s fim noi înine acel rspuns, ar fi trebuit s fim Dumnezeu, care, desigur este destinul cretinismului promis nou prin graia lui." Aceasta afirmaie identific clar conexiunea dintre misterul existenei umane i a fi Dumnezeu. Fr îndoial conceptul de a deveni Dumnezeu ca parte a destinului cretinismului, cu siguran nu este clar definit de conceptele teologiei cretine, trinitate, divinul Cristos, pcatul original, iertare i altele. Aa cum am artat, tradiiile mistice, sunt singurele care dau importan experienei i conceptului de transformare i devenire. Din ceea ce spune Ramtha, singura menire a existenei este cltoria de a face necunoscutul cunoscut. Voidul nu are limite, este infinit, etem, venic. Ca urmare, cunoaterea ce poate fi cptat în cltoria vieii este nelimitat. Misterul vieii este ceea ce d combustie cltoriei de auto-explorare. Dorina i libertatea de a vrea s cunoatem ceea ce pare a fi dincolo de posibilitile noastre de a atinge, nu este o limitare, nici un dar de la o zeitate transcendental, suflul de via ce susine chiar existena noastr i îi d valoare i raiunea de a fi. "Ceea ce s-a tiut întotdeauna pentru c asta este întreaga istorie, a fost despre: De unde am venit ? Noi suntem cltori în matricea spaiu/timp. Noi suntem calificatorii morali i spirituali ai unui univers obiectiv, a unei realiti fizice obiective. Noi suntem treaba neterminat a lui Dumnezeu în cunoaterea de sine, care suntem noi. i s-a tiut destul de bine, c am czut apte nivele ca s devenim cltori în acest principiu al forei de via, viaa voastr de acum. "
CAPITOLUL 5 INIIERE IN MISTERUL SINELUI CUNOTINELE SACRE DIN COLILE DE ÎNELEPCIUNE ANTICA " Înelepciunea antic este dreptul vostru din natere i cosmologia voastr spiritual, din ce suntei voi fcui. În înelepciunea antic, cu adres la natura realitii, era imperativ s se spun c ceea ce creaz realitatea, suntei în particular voi." Ramtha 87
ÎNDEPRTÂND ÎNTUNERICUL IGNORANEI CU CUNOATERE Întru adevr. Sunt foarte onorat. Sunt foarte onorat de omagiul vostru, când ai fi putut face atâtea alte lucruri i ai fi avut atâtea motive s nu venii aici. Voi suntei oameni alei, cu un mre destin, atât de mult de evoluat de pstrat de existat. i probabil c ai terminat cu încercarea focului. Pe lâng asta mult btut din palme creeaz mult cldurã în corp. Aa sa fie. De la Domnul Dumnezeu al fiintei mele, la gloria lui Dumnezeu, la ceea ce sunt în aceast zi, evoluat, împuternicit i tiind c voi fi eliberat de ignoran. De la Domnul Dumnezeu al fiinei mele, aa s fie. Pentru viaa voastr.
Deci s trecem la subiect i s cutm s înelegem de ce ignorana este mama devoiunii i de ce titlul acesta valoreaz un maldr de fasole, cci dac nu valoreaz atâta, i nu se aplic la viaa voastr, nu ar trebui s ascultai, nu-i aa ? Dar se aplic vieii voastre i acesta este motivul pentru care v-am chemat. i una dintre învturi este s discut despre înelepciunea antic, acele lucruri care au fost puse la pstrare în secret, spre a fi redescoperite într-o zi i la un timp când trebuie ca lumina s vin din nou, ca s se trezeasc contiina i înelegerea i este cu adevrat timpul redeteptrii. Toate aceste învturi sunt ca piesele de puzzle ale sinelui puse împreun, ale relaiei voastre cu Dumnezeu i cu restul vieii, i înelegerea misterului a ceea ce suntei. i fiecare învtur aduce o nou bucic de cunoatere care vã scoate din ignoran. Deci începând cu înelegera contiinei i energiei i cum ai ajuns aici, aceast învtur se adreseaz explicaiei de ce ai devenit blocai i de ce atunci cînd creai o experien i avei o friciune cu ea i ea devine o problem, de ce aceeai contiin nu poate rezolva aceast problem. Învând cum s extindei înelegerea, aceast audien este ca o veche coal, care fusese destul de prevalent pe întinderi mari. Ele se numeau coli antice. Aceste învaturi (pe care vi le dau acum ) sunt din acele coli antice. i sunt la fel de aplicabile astzi ca i atunci. Deci învaturile din aceste zile dragii mei, ar putea s nu prea aib nimic de a face cu ce cumprai sau ar trebui s cumprai, cu mîncarea, sau relaiile pe care ar trebui sã le avei. Nu sunt foarte apropiate de multe lucruri din viaa voastr. Dar se adreseaz la ceea ce suntei cu adevrat. Se întind dincolo de vederea i capacitatea voastr. Dar tot ce vom atinge, chiar dac pare nerelevant înelegerii voastre, o extinde totui, pentru c v d cunoaterea experienei, i asta v scoate din borcanul de castravei murai pe care l-ai creat voi îniv. Deci ce vei auzi în aceste zile sunt cuvinte da, cuvinte. Dar aa cum am explicat unei entiti abia ieri, în felul cum msurai voi timpul, am o problem de vorbire care pare s vin de la faptul c abia acum înv cum s formulez frazele în cuvintele voastre, pentru ca ele s aib o anumit însemntate pentru voi i ca eu s aduc învaturile în cel mai simplu i elocvent mod. Ceea ce v înv nu cere 12 ore pentru a fi învat, poate fi învat în 3 ore, dar poate dura o zi întreag pân ce explic fiecruia din voi, în cuvinte diferite, pînâ ce vd aprinzindu-se luminiele în întreaga voastr audien, ceea ce înseamn c aura fiecrui individ începe s se extind, adic 88
contiina fiecruia se extinde. Atunci tiu c am avut o foarte productiv i iluminatoare audien. Un lucru minunat despre vorbele lui Ramtha : nu sunt numai pentru comunicare, sunt spuse în aa fel încât vor manifesta realiti în viaa voastr . Ai tiut toate acestea mult timp în urma în Cartea Vieii voastre. Dar ai scris peste ele, i ai mai întors câteva pagini i v-ai blocat acolo i ai uitat cu adevrat toate acestea. Deci vi le aduc înapoi cu cuvinte care manifesta realitate. Atunci ele vor deveni din nou adevrul vostru, nu al meu, ci al vostru, ca s-1 putei aplica în viaa voastr i s devenii entiti iluminate, nu de New Age (cum e tradus la noi ? - Era Noua ?), spiritualiti, mambo-giambo, sau învtori de dou parale, urmai care încearc fiecare ritualul posibil sau pe care cineva spune ca ar trebui fcut, ci oameni cunosctori care îneleg cu adevrat cosmologia cauzalitii i a creaiei, care îneleg cu adevrat principiul contiinei i energiei, care îneleg cu adevrat c îi creaz propria realitate (via). Îneleg c acest cuvânt a devenit foarte vag. Folosii multe cuvinte pe care nu le înelegei. Mai bine s înelegei decât s le repetai, aa devenii intens iluminai, cunosctori, contieni, înelepi a cror adevr nu este o dogm ci un fel de a tri. tii, viaa este un dar de la natur, dar o via frumoas i iubitoate este un dar al înelepciunii, iar înelepciunea vine de la o îndelungat experiena contient. Deci învaturile de astzi i aceste vorbe pe care tiu s le combin, vor apsa nite butoane, care vor întoarce nite pagini din Cartea Vieii voastre, pentru c asta vreau eu ca ele s fac: s întoarc pagini, ca voi s îngduii abstractului s se întâmple, iar în pagin, vorbele pe care le auzii, apas butoane în sufletul vostru. Apoi începei s gândii, ceea ce înseamn c determinai creierul s funcioneze i s îngduie gândul pur. Asta înseamn contiin crescut, iar când vei pleca de aici, vei fi fiine mai cunosctoare, cu mai puine superstiii i temeri cci cu cât mai cunosctori suntei, cu atât mai puine temeri avei, asta dac nu vrei voi îniv s le creai. i cu cât mai cunosctori vei deveni, minunaii mei oameni, cu atât mai mrea va fi realitatea voastr. i nimic din ceea ce Domnul Dumnezeu al fiinei voastre nu dorete, nu vi se va întâmpla. Aa s fie. Deci ascultai cu atenie. Haidei s înelegem aceste lucruri i s vedem ceva lumini în aceast audien. Ignorana: ce înseamn ignoran ? înseamn s nu fii contient de a fi în întuneric, s nu fii în lumin. Întuneric nu înseamn interpretri superstiioase, metafizice sau religioase, întunecimea lor creaz demoni i diavoli. Lucifer i toate acele umbre ale întunericului, înseamn subcontiin, adic o contiin inactivat, fiin cu contiina adormit. Când luminezi în întuneric, acesta se risipete. Lumina este adevr. Este în interaciune cu contiina. Este a fi contient de ceea ce se afl în spaiul întunecat i a nu fi speriat. Deci întuneric, este un adevr antic care înseamn a nu fi contient. Nu a însemnat niciodat diavol. Diavolul nu a existat niciodat în ceea ce se cheam Cartea Vieii epigene. Nu a fost niciodat creat în involuie i nu trebuie adus în evoluie. Cderea Spiritelor apte nivele de vibraie, pentru ca s devin inteligente vii i vibrante, nu a însemnat cderea îngerilor în disgraie, ci dinamica luminii lui Dumnezeu, care a cltorit în densitate, în trâmurile neexplorate ale realitii fizice, ca s fac manifest realitatea fizic. Spiritele sunt exploratorii lui Dumnezeu, lumina, absolutul, ca s activeze for de via, s devin un ingredient activ, prin care Dumnezeu absolutul, totul-în-toate, s se poat cunoate pe sine. Voi suntei într-o cltorie, o cltorie magic i minunat. Acesi Dumnezei czuti, care au fcut tranzitia, au fost foarte bravi, cu adevrat, pentru c ei au fost mesagerii gândului care aduc lumina. 89
Dar întrebarea de baz este : de unde venim ? Noi suntem cltori în matricea spaiu/ timp. Noi suntem definitorii spirituali ai universului i realitii fizice. Noi suntem treaba neterminatã a lui Dumnezeu în cunoaterea de sine. Este destul de bine cunoscut c voi ai czut apte nivele ca s devenii cltori în acest principiu de fora vital, adic viaa voastr de acum. Aceasta a fost o parte din înelepciunea antic, care a fost distrus pentru a fi creai diavolii care ar fi czut din rai i ar fi venit s stpâneasc pãmîntul. Dac acesta este adevrul, atunci voi suntei diavoli, suntei toi demoni. Adevrul este ca aceasta este o cltorie pentru cunoatere. Creaia nu este un act, este un proces. Este o diferen. diferen. Nu trebuie s creai contient, creaia este o consecin a ceea ce suntei. Înelepciunea antic a fost întotdeauna aici, cu fiecare civilizaie, pentru a ajuta pe iniiai ca, orice ar crea s nu se piard emoional în creaia lor, s nu devin legai de simiri i s uite scopul cltoriei lor. Deci adesea, de la începuturile evoluiei i a dramei umane, v-ai rtcit în creaia voastr i scopul ei. Aa c colile Antice au fost aici s v reaminteasc legile scrise în Cartea Vieii intitulat involuie - destin scris în cele apte nivele de cdere a Spiritului vostru. Înelepciunea antic este dreptul vostru din natere i cosmologia voastr spiritual. Se spune c Dumnezeu este absolut, c în palma lui imaginar - sau palma ei - trecutul, prezentul i viitorul exist simultan. Aceasta este învtura veche. Eu a spune c, cauza primar, absolutul, inteligena, gândul, ecourile adîncimilor spaiului, sunt o contiina adormit. Este mintea subcontient, este necunoscuta inteligen a-toate-tiutoare. Iar cltoria luminii, a Dumnezeilor, a indivizilor ca voi, în adâncurile acestei mini, este o infinit cltorie interioar. Este cltoria inteligenei adormite, a gândului spre trezire, pentru ca într-o zi gîndul sâ învie cu reflecia sinelui - Dumnezeu s se cunoasc pe sine.Este atlt de simplu! Deci ai îneles, fiecare, regulile acestui joc. Toi am venit aici programai i echipai. Avem contiin, sau inteligen i avem ingredientul activ pentru a manifesta aceast contiin, pentru a crea realitate fizic. i trebuie ca motorul vostru s lucreze, pentru a putea începe s scriei în aceasta carte rezultatele obinute. Fiecare din voi este cu adevrat principiu divin. Suntei individuali i totui acionai colectiv, pentru c o parte din mintea adormit este treaz i asta este lumin în întuneric, este o fiin vie care consum întunericul. Deci înrunericul este contiina nerealizat. Nu este diavolesc, nu este ru. Este doar neexplorarea. Este necunoascutul. D-i lumin i devine cunoscut. Suntem cltori echipai cu însui Dumnezeu, care facem o cltorie infinit în divinul sine, care este toate cele apte nivele de vibraie, care este apte nivele atomice, apte nivele de frecven a gândului în materie. Tot ce este materie, este gînd superior coagulat. Dac reversezi materia i o duci înapoi tot drumul, va dispare prin cele apte nivele de vibraie i va deveni conceptul a ceea ce este. Deci aici suntem în acest calalorie, în fiecare via. i îndeplinii aceasta cltorie, înscriind în paginile vieii în sufletul vostru divin aciunea/reacie care creaz materie manifestat, destin manifestat, calitate menifestat. Tot ce avei de fcut, este s umplei paginile crii i s evoluai, via, dup via,. i în fiecare via se creazã o noua imagine. Imaginea este creat ca un personaj într-o pies, pentru a avea ocazia de a experimenta (tri) ceea ce nu ai mai experimentat: întunericul, mintea subcontient, necunoscutul. i voi toi ati dorit ca în fiecare via nou s experimentai ceea ce nu tiai, nu s repetai experienele. Deci zecile de mii de viei pe care le-ai avut, au fost create aa ca fiecare s aib alt imagine, personalitate diferit, pentru a facilita aciunea/reacia cu scopul de a explora principiul vieii i de a v cunoate pe sine i fiecare experien pe care ai creat-o i ai avut-o fizic, a extins realitatea, lumina voastr, a consumat mai mult din mintea subcontient, din necunoscut. Cartea Vieii voastre este scris cu Înelepciune. 90
Amintii-v : o viata frumoas i plin de iubire este darul înelepciunii. i în fiecare viat întoarcei pagini, evoluai, deveni mai mult. Nu trebuie s repetai ceea ce ai fcut în viaa anterioar. Ceea ce ai fost în viaa anterioar a fost doar o imagine a Dumnezeului continu, care ai fost întotdeauna, aceasta entitate fr chip, acest for, aceasta inteligen, energie puternic, care suntei. Cum v vd eu, nu este prul sau nasul i ochii sau culoarea pielii, ori hainele, ci ca lumini, strlucitoare lumini, care consum întunericul, necunoascutul, subcontiina. Tot ce este aici, este imagine creat de lumin cu scopul de a interaciona în drama treburilor neterminate a lui Dumnezeu i de a înscrie în Cartea Vieii ceea ce ai experimentat i posedai (stpânii), ca perl de înelepciune. În fiecare nou via nu ati mai tiut ce ai fost înainte. Nu ai recunoscut imaginea pe care ati creat-o pentru voi îniv, pentru ca ai venit la o distant mare de acea persoan. Este la fel ca fiind foarte puin asemntori cu ceea ce ai fost acum cinci ani. Avei foarte puin în comun cu acea personã - corect ? - datorit expansiunii a ceea ce ai devenit, ai devenit mai mult. La fel i cu vieile. Este o adevrat religie despre reîncarnri, dar este trecut. O persoan iluminat închide cartea trecutului i triete în present. Prezentul este tot ce contez. Un suflet iluminat tie asta. Un ignorant nu tie. Un ignorant preuiete cea ce a fost într-o via trecut i nu mai poate fi acum. Fiecare noua via este ca o nou zi, o nou imagine. Iar imaginea produce friciunea care determin cretere, extindere, face mai clar acest Dumnezeu fra chip, care se ascunde în spatele personajului pe care l-ai creat, cci el este nemurirea, înfirile voastre, egoul vostru alterat, micimea voastr judecile voastre - tot ce suntei în aceast viaa- va dispare.Vor rãmîne doar pietrele preioase, adic înelepciunea câtigat, pentru c ceea ce supravieuiete crnii este Dumnezeul invizibil care a fcut totul, spre gloria luminii, care cu toii suntem.El este fiina etern i lui m adresez, nu imaginii voastre, ci luminii din voi. Mintea subconstient nu este ceea ce ai uitat i suprimat în vieile trecute, este Cartea Vieii. Mintea subconstient este necunoscutul, probabilitile nerealizate, care va îngduie s jucai piesa i imaginea s ia form. Mintea subcontient, întunericul este ceea ce este consumat de lumin. În necunoscut zace abstractul absolut. Ziua de miine, viaa urmtoare sptmâna urmtoare, ideea genial, urmtorul diamant, urmtoarea respiraie de libertate, urmtoarea poezie unic, urmtoarea piesa de art, urmtoarea experien a sinelui, totul este în mintea subcontient. Iar voi suntei ca nite lumini plutind pretutindeni, care au ocazia de a cuprinde i experimenta realitatea fizic, de a o identifica i câtiga înelepciune, i de a vã extinde (a evolua). i v extindei în mintea subcontient care este etern. Suntei contieni numai de ce ai câtigat în aceasta via. tii numai despre cunoaterea ce ai câtigat-o ca rezultat al înelepciunii. Nu tii ce v ateapt în necunoscut, pentru c acesta este urmtorul respir al vieii, care trebuie explorat. Acum care este elul vostru? Nu acela de a fi o coafez, un professor sau un vindector. Nu de a fi un pelegrin sau de a v cstori cu cealalt jumtate de suflet. elul vostru este acela de a întoarce toate paginile crii. Este de a evolua in supercontiin, unde tot ce nu este cunoscut devine cunoscut. Atunci întregul univers vi se va dezvlui, pentru ca va deveni lumina în întregime, cci ceea ce este întunecat, este Dumnezeu nerealizat Ceea ce este lumin este Dumnezeu realizat. i destinul este acesta: de a evolua. În jurul globului au existat coli antice. Aceste coli au avut relaii cu - suntei gata s auzii adevrul extraordinar ? - fraii votri care triesc în alte galaxii. i a fost învturã mare în ele, experiene grozave. Fraii votri primitivi se deprtau de la destinul lor, din cauza necesitii de a supravieui, aa cã au fost adesea ajutai de fraii votri îndeprtai, care veneau i ajutau 91
învtorii de aici s învee adevruri. Era un lucru foarte obinuit. Puteai vedea colile soarelui, unde oamenii omagiau soarele i pe oamenii care veneau din cealalt parte a lui. i mai sunt înc unele din acele temple, nu au fost distruse toate. Erau coli ca aceasta, doar c durau 7 ani i fiecare an era un nivel, iar studenii, dup ce terminau anul 7, deveneau transpareni. Extraordinare coli au existat pe Pãmânt în acele zile. Mari Dumnezei au interferat cu umanitatea, de la mari distane. Era o comunicare deschis cci adevrul este universal, venic, indiferent ce cuvînt se folosete pentru "venic-universal ". Era aa o mare armonie. i, da, aici triau oameni primitivi. Cro-Magnon. Dar ai putea spune dup oasele mele ce am simit i tiut. Oamenii primitivi luau cina cu oamenii/stele, pentru ca nu erau bariere care s blocheze curgerea contient a veniciei, cci dac v amintii, venicia este mintea subcontient în care toi Zeii, idiferent de locul unde triau în univers, consumau, cãci inteligena consum întunericul, Voidul. Deci era o frie adevrat. Da, fiine umane exist pretutindeni în univers, ele exist dincolo de soare, sunt împrtiate peste tot în Calea voastr Lactee, întregi civilizaii. i sunt acelai Dumnezeu fr imagine, care a creat aceeai imagine a trupului în care s experimenteze, în drumul lor spre pura contiin, cci acesta este destinul nostru al tuturor. Deci aceste scoli erau localizate unele în câmpie, altele lîng muni uriai, care nu mai exst astzi, sunt pe fundul oceanului. Timpul de învat era apte ani, calendarul lor era diferit, dar dup calendarul vostru se pot numra apte ani. i învtorii msurau învatura lor în fiecare an, cci la sfîritul a apte ani, trebuiau s fi întors toate paginile crii, ceea ce înseamn c relitatea fizic devine transparent. De aici vine Isus. De aici au venit toti Dumnezeii care au umblat pe faa Pmântului. i, da elevii erau primitivii care înc foloseau unelte din oase, se vindecau singuri cu focul lor antic i miroseau urât, care înc mai circulau în turme. Ei erau cei care au învat i au evoluat în acele timpuri. i muli dintre ei au plecat de mult, pentru c au învat totul. Ei sunt acum în alte dimensiuni, în alte aventuri. Dar ca s vorbesc aa, trebuia s vrei s te duci la coal. Aa au fost timpurile antice de iluminare. Brbatul i femeia nu s-au schimbat din acele timpuri, numai tehnologia s-a schimbat. Este aceeai ignoran, aceiai necesitate de iluminare, dar sunt muli oameni care nu mai exist acum, pentru c au plecat de mult (au ascensionat). Ceea ce exist acum este aceeai nevoie care a existat i atunci. TESTUL UNUI INIIAT A fost cândva un om de un mare renume. EI a trit în timpuri îndeprtate i la mare distant de aici. Era dintr-o familie foarte bogat, ai lui erau proprietari de pmânturi i de mori. Erau impecabili: brbaii erau cunoscui pentru gentileea, curenia, minile lor cunosctoare i erau fiinte onorabile. Acest om, despre care v povestesc, a luat în cstorie o femeie cu o situaie mai joas în via, fãr sînge nobil, al crui tat era muncitor într-o moarã. Acest femeie - simpl, delicat i de o frumusee neobinuit - a druit acestui brbat un fiu frumos, ai crui ochi ardeau ca metalul albastru încins, al crui rîs i gângurit artau ca înelegea ciripitul psrilor de afar. Micuul crescu într-o cas de mare renume. Tatl fcea sacrificii Zeilor pe care îi tia, ca mulumire pentru fiul sau mult iubit în adâncul inimii sale. Era atît de mulumit brbatul, încât niciodat nu s-a culcat cu alt femeie, cci simea c fusese binecuvântat în aceast unire i copilul va duce mai departe o important linie de motenitori ai casei, din smâna tatlui.
92
A cutat în deprtri învtori pentru tânr i toi îi spuneau c vlurile erau smulse de pe ochii lui. Tatâl plîngea i nu înelegea ce spun ei. Dar într-o zi, un învtor care venea din Estul Indepãrtat, mirosind a mirodenii i cu barba unsuroas, îi spuse tatlui: " nu mai am ce înva pe fiul tu. El este druit peste anii mei i cu adevrat peste înelepciunea mea. Ar fi mai bine s caui un maestru, cci dei fiul tu este druit, poart o inima slbatec. Este neasculttor la lecii i tot ce vrea este s se joace i s se bat cu tovarii si." Tatl fu ocat, cci el nu vzuse niciodat aceste aptitudini în fiul su. Dar trimise solii pe toat întinderea pentru a afla un Maestru învtor. i iat c un sol vine i spune ca în scurt timp un Maestru învtor va sosi i el va înva pe copil. Toate pregtirile fuseser fcute. Cei mai frumoi miei fuser tiai, i viei i fructe i verdeuri adunate, pâine fusese coapt i întregul regat mirosea a pâine proaspt coapt i mîncare gtit cu miere, afumturi, oeturi i dulci arome. În aer plutea bucurie i imbale se auzeau din buctrie, unde oamenii dansau pregtind mâncrurile.Toate obiectele de aur i argint luceau, iar pietrele preioase dansau lumini de stele în soarele amiezii. i iat clrind pe un mgar mirosind a ou stricate, cu prul plin de praf de pe toate drumurile lungi strbtute, sosi, Maestrul învtor. Nici mcar mirosul bucatelor nu putea acoperi mirosul lui. Tatãl întinse mâna dup batista ca sa-si acopere nasul, dar ceva îi opri gestul. Maestrul învtor nu vroia mâncare, nici plimbri, nici dansuri nu vroia acoperi, el prefera s doarm afar. A cerut s vad biatul, care veni îmbrcat frumos, cu prul dat cu uleiuri scumpe, cmaa sclipind de albea i purtând pe piept emblema casei tatlui su. Maestrul învtor îl privi, se uit sub cmaa lui, îi deschise gura, ii cercet urechile, pipi prul, îi mirosi uleiul i fr s scoat un cuvînt lu un b mare i lovi copilul. Spre uimirea i durerea tatlui, el lovi înc o dat copilul. Nimeni nu îndrznea s ating acest învãtor, cci putea fi un vrjitor. Un râu rou curgea pe tâmpla copilului i un firior ajunse la colul ochiului, dar el nu ridic nici mcar un deget s se tearg, se holba doar la Maestrul învtor. Nu a fcut nimic s se apere, doar a stat i a primit. Maestrul privi adînc i îndelung la copil. Nu se auzea nici un sunet. Nici mcar imbale la distanã. învtorul se întoarse ca s plece. Ochii copilului se umplur de lacrimi i începu s alerge dup el. Nu tia de ce face asta, cci nu fusese niciodat lovit pân acum, el fusese mândria casei tatlui sãu. Nimeni nu-i vzuse sângele, în afar de mama lui în noaptea naterii sale. Nimeni nu-1 atinsese pân acum. iar el fugea dup btrânul învtor. i dintr-o dat bãtrînul începu s miroas a flori. Copilul nu tia de ce, dar nu dorea ca acest om s plece. Bâtrânul se arunca pe mgar, îi adun cmile în jur, se întoarse spre vest i privi îndelung în deprtare. Biatul se duse la tatl su: " Tat, nu-l lsa s plece", 1a aceste vorbe bâtrînul spuse : "Am s iau biatul tii,dar nu-1 voi înva aici." Deci tatl pregti haine, împachet lzi de drum, dar spre mirarea i dezamgirea lui, Maestrul învtor lovi cu bul toate cuferele i spuse :"Nu este nevoie de toate acestea. Adu-mi un sac de pânz, cenua i ulei, pâine veche de o zi i brânza tare. Adu fructe uscate i ceea ce oamenii ti mnânc la buctrie. Adu-l la mine i nu cumva s-i dai un armsar. Adu un mgar. Spre amuzamentul tuturor i delectarea biatului, a fost îmbrcat m haine de sac i i s-a pus cenu pe frunte i pe minunatul su pr dat cu ulei. Hrana cerut a fost împachetat, dar arta c va ajunge doar pentru câteva zile. Din grajduri fu adus un mgar deelat, unul care fusese acolo mai mult decât îi amintea oricine, copilul fu pus pe mgar, i proviziile alturi, iar btrânul i biatul plecar de îndat. Tatl a suspinat i toat casa a suspinat, cci lumina tatlui placase de la casa lui. Dar mama tia, ea înelesese c destinul fiului ei nu era s fie la sânul ei ci alt undeva.
93
Maestrul învtor duse copilul pe o înlime, unde spre amuzamentul i uimirea lui mai erau i ali copii i oameni de toate mrimile. Locul murmura la distan de muzic de flaute, ceteri i lire i voci delicate. Oamenii treceau ca nite statui pe lungi coridoare, mirosind a sudoare, delicai, linitii i în pace. Lumini aurii ce veneau din guri fcute în tavane, fceau coridoarele mistice i dimensionale (mari ) Locul unde micuul biat trebuia s stea era tare i aspru, dar aici el începu o nou via sub îndrumrea Maestrului învtor, care îl înva, reânva i era dornic s-i dea înelegerea. Micul biat deveni un frumos brbat i el crescu i trecu diverse trepte în coal. Putea acum s cânte la flaut atât de bine c melodiile lui rzbteau vile, i turturelele de diminea imitau cântecul lui. Se juca cu cetera i lira cu degetele lui delicate în zori, iar lumina dimineii, dansa pe trupul lui iar de la distan prea o fiin de aur. Putea gândi, gândul lung i comunica cu copacul. Înelegea muzica râului care se repezea de pe stâncile muntelui în valea de dedesubt. Sttuse treaz într-un nor i înelesese substana. Frumosul tânãr era studentul unei minunate i mistice arte despre tot ce este cunoscut i care se mic spre necunoscut. Într-o zi Marele învtor - care avea aceeai vârstâ veni i îl scoase din contemplaie, îi spuse :"Este timpul." Fr un cuvînt, tînrul se ridic, era acum la vârsta pubertii. Maestrul învtor îl duse într-un loc unde nu mai fusese i cltoreau din nou pe asini i ochii îi erau legai dar prea c trec prin peteri pentru c treceau peste pietre, se auzea zgomot de ape i era ecou. Avea o presimtire, dar avea încredere i iubea pe învtorul lui. Dup dou zile de mers fr s vad nimic, învatorul îi descoperi ochii, îi ddu s mnînce o bucat de pâine i o plant amar si îi spuse: ³În acesta zi vei fi iniiat i te vei deprta pentru totdeauna de sâni de femeie i vei tri în holuri de marea înelegere, dar mai întâi trebuie s îndeplineti aceasta sarcin." Pentru prima dat, tânrul avu o cutremurare de nesiguran, pe care nu i-o putea explica. Îl rug pe Maestrul învtor: 'Te rog spune-mi unde trebuie s m duc i ce trebuie s fac." Iar el rspunse : " Îi aminteti c atunci când erai doar un copil i te jucai cu prietenii, i îi bteai pe toi ?" Uimit tânârul rspunse :" Da, dar n-am mai contemplat asta de atâia ani. "Te vei duce într-un loc unde te vei juca cu fiine mai mari, doar c acesta este un test pe care v-a trebui s-1 treci. i numai doi vor sfâri cltoria." Aceasta îl cam tulbur pe tînr, pentru c el era competitiv în inim, dar nu realizase asta niciodat. Deci cu mare team - un sentiment delicios, pe care nu-1 mai avusese din copilrie - a fost condus într-o începere vast, care prea spat în munte: piatr lefuit, coloane spate în roc vie. Pulsau vene cu minerale de secole în aceste coloane. Iar acolo era, ceea ce se cheam, un înalt consiliu de entii, cum nu mai vzuse pînâ atunci, oameni minunai, minunai, îmbrcai în mantii ce preau din foc viu, al cror pr era lung i lucios oameni ce preau fr vârst, dar tineri. Privi în stâng i apoi în dreapta i vzu brbai i femei tinere aezai în linite pe podea. Umbrele lor dansau de parc stafiile fiinelor lor erau vii în stânc, nu în spaiul de deasupra. S-a aezat i el. i unul câte unul, fiecare tâãr a fost chemat în faa consiliului i nu s-a auzit nici mcar un cuvânt rostit. Unii s-au dus la dreapta iar alii la stânga. Curând veni i rândul lui. A auzit o voce care era atât de frumoas, i vocea 1-a chemat pe numele lui dat (de botez ), iar el nu a vzut micîndu-se gura frumoasei entiti din marele consiliu. S-a uitat fix i vocea a rsunat în urechea lui. Era muzical i minunat. S-a uitat mai bine i aceast minunat entitate i s-a pãrut familiar. Era btrânul lui învtor, care nu mai era btrân de loc, era tânr i fr vârst. i în timp ce privea cu uimire, un gând se desprinse din capul învtorului su, chemâdu-l pe nume i dându-i instruciuni despre ce avea 94
s fac. Erau din Cartea Vieii lui, care fusese deschis i era citit. A privit ca s vad dac cineva auzise, întreg consiliul îl privea cu o expresie de neclintit, iar tinerii erau pe podea, cu ochii închii, în timp ce imaginile lor dansau pe stânca lucioas. Atunci bâtrânul lui învtor îi spuse :" Te-am învat tot ce am putut pentru capacitatea de înelegere a unui tânr. Ai fost cu adevrat un bun student i ai învãat artele. Ai excelat în geografie. Te-ai complcut la tiine, înelegi zodiacul i toate casele lui. Dansul a fost creat pentru tine. Nu mai am ce s te înv despre natur i aceast lume. Trebuie s treci de aceast lume ca s învei lucrurile care sunt dincolo de ea. Accepi întrecerea ?" Iar tânrul, cu mîndrie i fric i amuzament se aplec i acceptã întrecerea. I s-a spus s se duc la dreapta, unde se i duse. Acolo erau doua entiti de nedescris, care îl luar de brae i îl conduser într-o camer. Acolo întregul su corp a fost pictat cu albastru, i s-au pus pietre în pãr în pletele sale frumoase. Sta aezat cu ochii închii i trupul pregtit, castaniete i s-au prins de degete i clopoei de glezne. În tlpi i s-a desenat o cruce. i dintr-o dat toat lumea a disprut, iar el a rmas întins pe un altar de piatr. A simit o mîna blîndâ cu miros familiar, de flori i a tiut c era învtorul lui, care i-a uns fruntea cu ulei i i-a srutat obrajii amîndoi i vârfurile degetelor, i-a intors palmele cu faa în jos i le-a srutat, le-a uns cu ulei i fr o vorb a disprut. Tînarul a stat acolo, întins trei zile i trei nopi. Dac se mica, castanietele cântau i clopoeii sunau. Îi simea trupul greu. i prul îi era greu din cauza pietrelor prinse în el. Crucile de pe tâlpi îl ardeau i la fel i cea de pe frunte. i-a imaginat un trîm fabulos i dintr-o dat camera a disprut, lsînd loc unor imagini foarte frumoase care parcã dansau lucruri care parc aveau aripi i strluceau erau în jurul lui, dar el nu putea s le vad ci doar sa le aud. În adâncul minii lui vzu cum capul i se deschide i aburi îi ies din nri i din vârful cretetului. Plângea, durerea era vie de parc epi ascuii îi sfîiau carnea. Din cretet, aburul continua s ias i s umple spaiul de deasupra lui, era ca i cum la capt avea un boboc mare, verde i gata s plesneasc. Floarea s-a deschis i apru fiecare petal, de un rou adânc, iar mirosul ei umplu încperea. El era rdcina nemaipomenitei flori, înflorise. Apoi un vânt blând se fcu simit i parfumul din camer deveni i mai puternic, chiar i perteii miroseau, totul mirosea ca floarea. Îl dureau picioarele, crucea din tlpi era grea. Floarea devenise grea, iar parfumul ei îi fcu grea. Nu se putea mica. îi pierdu cunotina. Dup un timp, cu o micare a umrului se putu ridica. Se auzi sunetul castanietelor i al clopoeilor iar pietrele îi loveau obrajii i umerii. Picioarele îi ardeau ca nite crbuni aprini. Se simi împins spre o u, iar ua se trînti i sunetul rsuna, rsuna. Apoi auzi o voce care îi spuse: " Poi trece dac tii calea. Poi trece dac tii calea." El sufl i sufl (aici se refera la o tehnic de respiraie din coal), pân ce dintr-o dat tiu calea. Întreaga cavern se lumin i el vzu la cellalt capt o u strucitoare. Era un pod lung i îngust pe care el tebuia s-1 treac ca s ajung la acea u. Se mica pe pod i picioarele îl ardeau, clopoeii sunau, castanietele cântau i parc întregul hol era viu, în micare. La un moment dat, picioarele lui au ars o gaur în pod i mai s cad, a apucat o frânghie. Atârna de acea frânghie i vzu dedesubtul lui un abis adânc. Auzi voci de femei i brbai râzând i povestind ceva ce el nu putea înelege. Râsul lor prea ca are ecou pân în adîncimea abisului de sub el. O voce de brbat tânr striga ceva bajocoritor, iar el tiu c despre el este vorba i un foc se aprinse înuntrul su începu s urce pe frânghie i clopoeii sunau, iar castanietele cântau, pietrele din pr îi tiau umenrii i capul îl durea. Continua s urce, escaladând stînca i fragmente de pitr cdeau rnindu-i
95
urechile, ochii i umerii. Dar el continua s urce. Strigtul batjocoritor deveni mai puternic, iar râsul femeii se auzi mai tare. Furia lui cretea. Putea s-i aud inima în urechi i în fundul orbitelor, o simea cum îi lovete pieptul. Cineva 1-a strigat pe nume i din nou s-au auzit râsete. A ajuns în vârful stâncii. Se simea slbatec, i cuta cu privirea pe cei care râdeau, dar nu era nimeni acolo. A strigat i i-a provocat la întrecere. Dar tot ce a auzit a fost ecoul, sunetul clopoeilor i al castanietelor. Dintro ureche, un râule de sânge rou se prelingea pe umrul albastru. S-a aezat i a început sâ plâîng i s suspine. Dintr-o dat, o u se deschise în spatele lui i el czu într-o camer, în timp ce se rostogolea, simti la picioarele lui ceva moale i plcut la atingere. Era un trup de femeie. Privi în sus i vzu un tânr brbat. Se uit în jur i vzu aprând din umbr un alt tânr. Privirea femeii era lung, dulce i blând. Era albastr i ea i avea pietre în parul blond i clopoei la picioare i castaniete la degetele mâinilor. Dintr-o parte a nasului picurau mici picturi roii. i ceilali brbai aveau clopoei i castaniete i erau i ei albatri. Nimeni nu rosti un cuvânt, dar îneleser c trecuser prin aceleai probe ce experimentau acelai lucru. Stteau toi i priveau in jur. Dintr-o dat se auzi un susur de ap, care umplea un canal nu prea departe de locul unde stteau. Cumva, tânârul nostru tiu avea cuvintele învtorului în capul su - c trebuia s fac aceasta cltorie pentru a fi splat, purificat. Dintr-o dat un brbat apuc tânara femeie i se pierdu cu ea în umbr. El tiu c se duceau la ap. Asta 1-a durut i 1-a suprat Vroia ca ea sa fie a lui, numai a lui, toat chiar în acea clip. Vroia s îneleag. Furia lui crescu. i orbecind - cling- cling de clopoel cîntec de castaniete, clinchet de pietre lovite, sânge ce se prelingea - îi gsi calea spre râu. Era într-o cavern i era un frig ascuit. Auzi o voce, vocea tânrului brbat. Ei erau deja în ap, iar tânrul nostru se duse spre ei. Vedeti, el dorea s joace un joc. Vroia s fie cel mai bun. Dorea s câtige, era ceva ce nu mai fcuse de când era un putan. Iar ceilali erau mereu doar puin înaintea lui, îi pierdu cugetul. Inima lui competitiv se strânse i el czu într-o cdere de ap, în abis. i pentru prima dat, în timp ce apa îi umplea nrile i gura, vzu din nou chipul tatlui sau - nu se mai gândise la tatl lui, de nu mai tia când - i vzu chipul blândei lui mame, bun i puternic. Apa îi ptrunse în urechi i capul îi fu acoperit de ap i nu mai fu nimic altceva decât linite de moarte. Doar apa continua s murmure sus, sus, mult deasupra lui.Atunci auzi vocea btrînului su învtor :" Ne vom întâlni din nou. Ne vom întâlni din nou." Iar tânrul nostru nu mai tiu nimic, nimic. Trupul lui fu gsit de cei din coal pe rm. Pietrele din prul lui erau lustruite, albastrul de pe trup splat, iar ochii tânrului erau larg deschii, fici i fr via. Mândria i bucuria tatlui, putiul de o frumusee renumit, se sfârise. Trupul lui fu dus în templu, alturi de celelalte. Toi în templu dansau spre a bucura Spiritul care prsise trupul, pentru a se întoarce din nou într-o zi. i se va întoarce. Tatl lui sfâri prin a deveni un om amar. El avusese încredere în btrânul învtor îi încredinase mîndria i bucuria lui, urmaul lui, dar acesta nu-i mai fusese înapoiat. Primi în schimb hainele din pînz de sac, un flaut, pietre i o floare roie. Deci care este cltoria sufletului ? De ce nu a reuit s ajung la capt i de ce nimeni nu 1-a ajutat ? înelegerea este un lucru binecuvîntat. Este o enigm. Supravieuirea este un lucru omenesc, dar înelegerea necunoaterea nu. Exist viei risipite i sunt unele care la un moment dat, se ridic peste orizontul vederii umane. Cltoria unei entiti, de dragul cunoaterii, nu este niciodat inutil, este uneori doar amînatâ. Aceasta entitate iniiat se va reântoarce i va aduce cu ea câte ceva din ceea ce a cunoscut cu mult timp în urm. Dar va trebui s înceap de la capt. 96
Vedei, muli dintre voi nu ai învat înc o lecie important. Lecia este : Nu este important s cucereti o femeie - femeia albastr cu pr de aur, nu este important s fii cel mai bun dintre iniiai, nu dansul, toba sau flautul, nu s fii cel mai bun. nu este s gseti acele cârduri (se refer la exerciii din coala lui ). Important este cltoria, drumul. Entitatea noastr a avut o clorie minunat, dar greeala lui a fost dorina de a împlini o voie a trupului, o ambiie, în loc de a pune mai presus însi clatoria, partea spiritual. Asta 1-a pierdut. Cine suspin pentru cel care cucerete atât de mult i pierde la sfirit ? Nici mcar bâtrânul su învator, pentru c înelegerea vine prin greuti i vânti i durere i sângele unui ego alterat care trebuie s piar, pentru ca s poi tri pe trâmul înelegerii venice, venic. Unii dintre voi tot nu tii de ce suntei aici. Nu ai priceput de ce suntei aici pentru c nu avei înelegere. i mai devreme sau mai târziu, va trebui s luai o decizie i vei avea de trecut un test care este simplu dar este tor ce trebuie. i vei gsi c spaima i neâncrederea, ca singurul lucru care are importan pentru trecerea testului este înelegerea, nu vitejia, nu sexul, ci înelegere, marea calitate ce duce ia iluminare. Unii dintre, voi vei suferi mereu - ai suferit mereu - vei suferi mereu. Unii dintre voi, vei ajunge la marile holuri, atât de departe. Unii vei fi dansatorii de aur în zori. Iar unii dintre voi vei trece peste pod, peste râsul bajocoritor, i vei înltura furia iar concentrarea la drum va fi salvarea voastr iar conceptul de nereuit va fi depit. Renunarea înseamn s cazi în abisul ignoranei i s nu tii niciodat de ce o turturic care jelete, cânt cântecul aa cum îl cînt, iar lucrurile înelepte i frumoase nu sunt întotdeauna cum crezi c ar trebui s fie, nu au întotdeauna înfiarea care crezi tu, cci ele sunt surprizele din viaa care seamn înelegerea. Unii dintre voi tot nu tii de ce suntei aici. Mai suntei înc competitivi ca întotdeauna i gsirea cârdului este tot ce conteaz, iar cltoria îi pierde însemntatea. Muli dintre voi, nu tii de ce suntei aici, pentru c suntei prea obosii i flmînzi tot timpul. i care este beneficiul în asta? Ai pierdut foarte rar o mas, i ati pierdut o noapte de somn bun, numai ca s v distrai. Muli dintre voi ai învat impecabilitatea, ai cptat putere, ai gustat din vinul înelegerii i tii. Putei iei din micile voastre nereuite, dar trii într-o lume mic, mic, v spun eu, pentru c înelegerea vine de la cei care au vrut-o mai mult decât orice în aceast lume, chiar i mai mult decât competiia. S vorbim despre sfâritul povetii. Frumoasa femeie vopsit în albastru a reuit, a trecut testul i a purtat pentru tot restul vieii ei frumoase, cicatricile cptate în acea zi, însemnau sacrificiu fizic de dragul contiinei. i a avut o minte mare i va avea o cltorie magnific în via. i tânrul brbat a trecut testul, el va deveni unul dintre cei mai mari filozofi ai tuturor timpurilor. El va fi responsabil pentru Socrate i Platon. El va pune bazele filozofice ale înelegerii. Iar btrânul învtor este înc în via i bine. Cât despre frumosul iniiat ? A venit înapoi s învee din nou, purtând aceeai cma, aceeai contiin, doar c este în timp diferit i în alt loc. i o va face din nou, doar ca crevasa i abisul nu exist în plan fizic, dar exist ca pod al contiinei. Voi cei care ai îneles din cltoria pe care am avut-o împreun (viaa trit împreun acum 35000 de ani), suntei mai înelepi i v-ai schimbat. Aceia dintre voi care ai luptat cu testul nemicrii, ai gsit o parte adânc din voi îniv, care înc nu a fost deplin exprimat, dar va fi în zilele ce vin. Cei care ai fost ocupai i ai discutat între voi sau ai strigat în jur - acesta va vi testul vostru. Dar cei dintre voi care ai fost sinceri, i îmi amintesc acele zile, îmi amintesc feele voastre i mirosul vostru, ochii votri sltrei i prul murdar i hainele ptate, râsul i bucuria 97
voastr i perseverena voastr în praful ca ofranul, cîntecele voastre, dansurile voastre, cercurile, excitarea i sinceritatea voastr. Acestea sunt amintiri de neuitat. Oricum este cmaa pe care o purtai, o purtai. V iubesc pe toi. S inei minte povestea pe care v-am spus-o, cci este o poveste rar i este adevrat. S v amintii cât trebuie pentru a înelege, nu c înelegerea este rar de gsit, doar c este îngropat adânc sub deghizrile vieii i totui este atât de simplu s o ai. Este comoara la care toi i mai ales voi ar trebui sa v gândii. Poate ca atunci când ne vom întâlni data viitoare, vei fi mai înelepi, mai clari, mai simpli, mai pliabili, cu mai mult veselie în inimi, poate c sunete de flaut i imbale se vor auzi când vei pi, poate c vei mirosi ca trandafirii, cel puin pentru mine, cci aceasta este Marea Lucrare. Aceasta este o parte din marea coal, care va duce în locuri îndeprtate i va aduce înapoi. Atept s vd c facei lucruri minunate, voi cei care avei înelegerea. Atept ca cei care o avei, s contemplai serios la cauze. Atept ca cei care suntei tot timpul îngrijorai, bolnavi i obosii, s rmînei aa pân ce v vei schimba. Iar voi, cei crora v place s câstigai tot timpul, vei avea destul de pierdut, ca s avei ocazia sâ câtigai din nou. Aa s fie. PUTEREA SUPERSTIIEI I SECRETELE DE SUB PAMÂNT Acele coli au fost distruse în cele din urm i la fel i cile de comunicare cu marea inteligen. Aceasta este o învtur extraordinar, fr seamn. Este o învtur pe care unii nu sunt gata s o aud, i asta explica ignorana într-o cultur aa de avansat. Relaia cu oamenii de dincolo de Steaua de Nord, nu a fost de divinizare, ei s-au ajutat unii pe alii s învete, s exploreze realitatea fizic. Apoi au venit pgânii, care au urinat hoardele ce începuser s se aeze la est de Eden. Aceti oameni au creat pe Adam i pe Eva i au început s creeze un adevr agnostic, de parte de cel al colilor antice, luând bucatele din adevrul iluminator, la care au adugat superstiii i ur i maliiozitate, au creat un nou concept despre Dumnezeu. Acest creator era diferit, în loc de a fi nesfâritul, marea minte, totul-în-toate, absolutul, avea o identitate. A fost creat un Dumnezeu care avea o imagine, acum ase mii de ani. Avea imaginea lor. i când creezi ceva cu imaginaia ta în acordan cu contiina ta, trebuie creat în funcie de ceea ce poi s vezi. Nu poi crea ceva care s nu fie reflecia ta proprie. Deci Dumnezeu a devenit un individ rutcios i furios. A dvenit nesigur, pentru c a creat aceti doi oameni cu scopul de a-1 divina. i le-a spus s nu mnânce din copacul vieii, ceea ce înseamn s nu întoarc paginile crii conoaterii. Gata, s-a terminat cu cunoaterea. i aa Dumnezeu a devenit nesigur, gelos, înspimânttor, violent. i pedeapsa lui Dumnezeu începu s fie vzut în erupia vulcanilor, iar acolo era focul iadului. Dac nu urmai instruciunile, urma s fii trimis într-un lac de foc, aa cum ei obinuiau s fac cu oamenii iluminai. Iat de unde vine iadul, din erupia natural a "fermoarului", pmântului, schimbarea pmântului dup cerinele sale naturale a dvenit o atribuie a Dumnezeului pe care ei îl creaser dup propria imagine, iar oamenii care nu erau de acord, erau pui s ard în lacuri de foc. Aa a fost. Toi oamenii iluminai fceau parte din colile unde veniser s învee. Se zvonise c erau Spirite czute - ei bine erau, dar veneau prin apte nivele de frecvene ca s interacioneze cu materia fizic, i destinul lor era s se întoarc prin materie înapoi la Sursa. O cltorie complet. Deci ei devenir Spiritele czute ale lui Lucifer, care fusese dat afar din rai.
98
În lumina acestei religii pgâne, extinse împotriva marilor coli i a oamenilor iluminai rzboiul se putea extinde i cpta valoare, devenea justificat. Multe coli fuseser distruse, pentru c oamenii iluminai ai acestor coli, învaser despre imaginea timpului în care triau. tii, ei nu aveau nimic atârnat de perei, ei aveau adevrul pur i pur înelegere i tiau, îneleseser destinul lor, îneleseser viaa lor, c au existat înainte de aceste timpuri i vor exista i dup aceea. Doar acest imagine a lui Dumnezeu se va terge. Ei nu au luptat niciodat împotriva pgânilor. Muli dintre ei au plecat dincolo de stele. Vei vedea fee spate în piatr, care privesc spre cer, ele sunt tribute aduse de cei rmai, celor care au plecat. i a fost ultima imagine, care nu a fot chiar distrus, din timpul când coniiina, natura realitii, cltoria brbatului i a femeii, egalitatea lor în cosmologia vieii, în înelegerea forei de via i a principiului vieii. A fost ultima rmi a acelor oameni i înc mai exista marile statui de piatra care privesc venicia ctre care fraii lor au plecat. colile au fost distruse, învturile au fost distruse, dup ce anumite pri din adevrul lor a fost luat, modificat i pus în cri cu superstiii. Ignorana este ca întunericul. Lipsete cunoaterea care s lumineze. Iar când oamenii sunt inui în ignoran prin team pentru vieile lor, familiile lor, teama de a fi ostracizat în comunitile lor, ei sunt superstiios înspimaintai i se conformeaz i rmâm aa, cci altfel vor arde venic în lacuri de foc, venic, etern, eternitatea iubitorului Dumnezeu care i-a creat. S v spun ceva. Când trieti în întuneric, divinezi o lumin nevzut care ar putea s te salveze din acel întuneric. Dar singura salvare este trezirea Dumnezeului din tine. El spune. "Lumina împriei cerului este în tine. Privete înuntrul tu i vezi strlucirea i gloria ei, acolo este salvarea ta ." Dar când eti inut în întuneric, te rogi de ceva în afara ta atepi ca salvarea s-i vin din afar. Eti inut în ignoran. Blasfemia : tot ce va spun este blasfemie. Dar vreau s v spun c de fapt blasfemia nu exist i nu a existat niciodat, nici o entitate care fost vreodat într-o coala antic, care a " învat despre lumin, contiin, destin manifestat - nu a existat nici mcar una - care vreodat s ucid o alt fiina uman. Ei nu au înrobit niciodat. Învtorii cii drepte nu erau urmai ci doar respectai pentru înelepciunea lor. i din înelepciunea lor ei ddeau. Cei care au urmat acele coli i au but din acea ap, au aprins lumina care a strlucit sclipitor în ei, i-a înviat i au putut întoarce paginile (Crii Vieii - sufletul). Poate c o s rîdei de asta, dar în timpul meu, un barbar s-a transformat i a evoluat într-o singur via. tiai c sunt dispreuit pentru c am evoluat într-o via ? Unor anume oameni leau trebuit multe viei. Asta arat numai c erau încei, ignorani i inui în întuneric pentru un oarecare motiv, cci îndat ce întelegi i începi s te extinzi, totul se întâmpl foarte repede. Cltoria începe imediat. Calea mestrului se deschide pentru oricine. Îi extinde contiina. În timpul meu, omul, fie c era îmbrcat în împletituri de lân sau piei - voi râdei i v gândii la omul de Cro-Magnon îmbrcat în piei de animale i la oasele lui i înfiarea slbatec - este greu pentru voi s vâ imaginai - sau stând lâng foc i privind cerul. i care erau gândurile lor ? Ei bine, în acele timpuri oamenii clreau lumina. i, da purtau piei i cmi din lân neprelucrat. Iluminarea nu are nimic de a face cu ce îmbraci sau cu tehnologia. Are de a face cu cât eti de liber în contiina ta, cu cât creti, cu consumul minii incontiente i cu a avea o via vibrant, liber. Deci, oameni buni, rzboiul a devenit felul lor de via. Eu am fost un rzboinic al timpului meu, iar dup mine, pgînismul i ceea ce s-a numit religionismul i-au luat vama pe viaa uman. În ultimele dou mii de ani, cretinismul a înscris dou sute cincizeci de milioane de viei omeneti, care sunt înregistrate ca i mori în razboaie. Nu are nimic de a face cu femeile i 99
copiii. Dou sute cinci zeci de milioame de oameni mori în dou mii de ani, soldai cretini, care au aparat un idealism sângeros al imaginii lui Dumnezeu i au servit la impunerea învturilor lor. i în acest timp, ei au distrus toate sectele i toate grupurile de oameni care învau o învtura veche, înelepciune antic i evoluau spre iluminare. Au ars pe rug pe cei a cror mini erau dincolo de timp, distan i spaiu, ca s distrug cunoaterea complet. Aceasta a fost credina. Salvarea înseamn s fii salvat de la adevr. În doua mii de ani, religia nu a fcut nimic ca s sdesac iluminare în oameni, ci totul ca s colapseze contiine. Nu a fcut nimic ca sa evolueze contiina, care este factorul evolutiv al fiinei umane. Nu a fcut nimic pentru înelegerea contiinei i iluminarea popoarelor. Nu înelege c o contiin care creaz probleme nu poate s le i rezolve.Trebuie o tiint extins ca s rezolve problemele. Aceasta este evoluia. i în aceste zile cretinii pltesc bani, bani i bani. Ce înseamn graie, credin i bani, um ? Aceste sunt cele trei lucruri pe care le avei pentru aprare, cci trebuie s avei rbdare, i pentru armatele voastre care trebuie s înlture pgânii i s aduc credina i tiina în lumea întreag. Dac numai jumtate din bani ar fi în mâna oamenilor iluminai n-ar mai fi rzboi al celor care tiu adevrul din mituri, al ignoranei în care a trit cu adevrat umanitatea în ultimele dou mii de ani. Ce credei voi c înseamn anii întunecai, sau epoca întunecat ? Stupiditate, oameni stagnani, c civilizaia de astzi nu este nimic altceva decât bej i poatr cruce. Salvarea, dragii mei nu este prin ignoran, Este cunoaterea, i asta dac este disponibil turor în acest plan al cauzalitii, al forei vitale, al cosmologiei, al oamenilor care creaz propria realitate - dac ai ti c v putei vindeca trupul cu aceeai minte care 1-a îmbolnvit - atunci ai avea o civilizaie iluminat. Atunci ai putea s conectai din nou pe cei de dincolo de soare. De ce ar veni ei într-o societate care se teme de ei ? Tot ce nu se potriveste cu cuvântul lui Dumnezeu creat de preoi ca s in popoarele în ignorana, este de la diavol. Cum s deschizi minile oamenilor când ei sunt atâ de ignorani i de devotai întunericului cel mei negru care îi ine s fie aa ? Este o pavz. Este cuvântul lui Dumnezeu, este de fapt cea mai sângeroas, mai violent retribuie a umanitii care a fost vreodat. Crist este în voi. Este în nevzut. Este un adevr mare acela c împria cerului este în voi. Este un adevr mare s spui "Tatl meu i cu mine suntem una ". Acesta este adevrul care a supravieuit tuturor violenelor. Isus nu a spus :"Divinai-m ." El a spus :" Urmai-m " ce credei c a însemnat asta ? A însemnat: s învai ceea ce tiu eu. Lsai idealul meu s fie i al vostru. Dar când divinezi, nu trebuie s faci toate chestiile astea. Trebuie numai s te rogi de trei ori pe zi i restul zilei îl poi petrece fiind decadent acuzând, imprtiind vorba, pentru c totul în afar de asta este diavolesc. Ignoran ! Deci unde suntei ? De fapt, voi suntei aici chiar în aceasta diavoleasc audien. Femeia a fost numit femeia diavolului, iar eu Lucifer ( când se puneau bazele colii de Iluminare a lui Ramtha, în Yeln, diverse grupuri de cretini fundamentaliti din zon, i-au confirmat, spunând c Ramtha este Lucifer i JZ este fiica diavolului.) Ei bine, ascultai eu îi dau aceasta informaie despre ignoran i c marile coli de înelepciune antic au încetat s mai fie. De ce ? i când v spun c natura a evoluat cu mult mai mult decât omul, ca umnitatea este numai la a treia pagin din carte, iar natura la pagina cinci. Fiecare se scarpin în cap i nu înelegei cum poate fi asta. A început cu crearea a ceva foarte ru i prin a spune c tot ce a czut, Spiritele care i-au fcut cderea, au fost toi demoni i diavoli, voi suntei nscui în pcat. Dac Dumnezeu este etern i prezentul, trecutul i viitorul exist în palma sa, atunci el a avut totul planificat, deci el a creat diavolul, el a tiut c Eva i cum-îl-cheam, se vor duce în gradin i vor mânca mrul acela. Înelegei ? i atunci nu v întrebai de ce au fost ei aa de ocai, c ei 100
au mânact mrul i nimeni nu tie s-mi spun cu cine s-au cstorit Cain i Abel. Este minunat, voi tii. Asta nu e ru. Este minunat i de râs. Vedei, este un pic subtil c entitatea spune :"De ce s-a întâmplat asta ?" dar voi tii c este dorina de iluminare, este cunoaterea care se cere dezvluit. i entitatea st ocat, i spune :" Nu cerceta niciodat doar accept. Nu pune întrebri. Ai credina unui copii." Un copil. Un copii poate scrie o carte cu întrebri. Doar un adult care este la ar putea s nu întrebe niciodat. Ignorana a devenit contiin social acum dou mii de ani. i au fost btlii mari i rzboaie c s fie pstrat în acest fel. tii c toate rzboaiele în care ai luptat au fost rzboaie sfinte, religioase? Întotdeauna am vrut s tiu, fiecare din pri, la Dumnezeu s-a rugat ? nu exist doar unul ? i chiar i în ziua de astzi, aceste rzboaie continu. Acum despre devoiune. Când eti în întuneric i nu este nimeni s aprind lumina, pentru c i s-a spus c lumina este undeva afar i nu în tine, rmâi devotat celui care oricine ar fi el, are mâna pe întreruptor. Corect ? i este foarte înfricotor. i nu vrei s te miti de acolo, pentru c nu tii ce este dincolo de locul unde eti. Iar ei spun ca Dumnezeu aa te vrea, i dac încerci s te duci s caui tu însui întreruptorul, vei fi dat afar, excomunicat i vei arde pe veci, adic în momentul în care vei începe s pui întrebri i s-i dai seama i s înelegi cine eti, ai depit ignorana i începe s fie lumin. Da. i acum despre aceast prpastie, m-ai auzit vorbind despre ea în legtur cu evoluia umanitii, nu ? Aceasta prpastie s-a fcut cu adevrat tot mai adânc în timp. i totul a început, ca i altele, dup ce am plecat. Umanitatea a încetat s mai creasc, cu excepia celor din colile secrete. De ce s-au numit secret ? Dup un timp ele au devenit chiar foarte secrete, sub pmânt, pentru c erau ameninate, cci cei care doreau s controleze popoarele nu puteau îngdui ca asemeni cunotine s vin la suprafa. Oamenii care aveau prea mult cunoatere erau foarte periculoi. Adic cei care erau iluminai nu puteau fi controlai i înrobii. Iar ei erau oameni care aveau nevoie s înrobeasc popoare, s le stpîneasc pentru c ei erau atât de nesiguri, încât ei trebuiau s fie învtorii. Ei vroiau s învee popoarele s le fac s-i urmeze, pentru c nu aveau destul înâuntrul lor, încât s fie proprii lor stpîni i s stpâneasc gloria care era înuntrul lor. Deci dup un timp, colile s-au ascuns sub pmânt i au devenit coli secrete, au fost denumite oculte, ceea ce înseamn cunoatere ascuns. Nu înseamn lucrarea diavolului. Nu înseamn ucigai sau revoluionari care zboar noaptea, înseamn cunotine ascunse. Ocult este un cuvînt antic. Deci colile secrete au devenit coli oculte, însemnând cunotine ascunse, pentru c trebuiau s-si apere vieile. Nu mai aveau libertatea de a avea relaii cu toat lumea, pentru ca cunoaterea lor revrsa la cei din jur i era atât de mare i de puternic încât ar fi putut înteraciona cu ceva de dincolo de soare sau cu sateliii care înconjoar Pmântul s interacioneze cu minile oamenilor. Atât de mare era, nu existau blocaje în contiin spre întreaga eternitate. Dar când au început gelozia, ura, invidia, nevoia i lipsurile, contiina a încetat s mai creasc i s-a creat dualitatea, care a început sa închid uile ctre acele conecii. i aceste coli s-au ascuns sub pmânt. Ele nu divinau diavolul. Ele divinau fora de viaa care era în ei i motenit în ei. Ei au fost creatorii de sfini. colile existau pentru a extinde i evolua contiina fiinelor umane, ca acetia s poat deveni superiori vieii lor, s aib conecie cu totalitatea vieii. i puteau face asta. Iniiaii acestor coli, au devenit profei ai timpurilor lor, cci vroiau s fac adevrul auzit, ei au devenit cei care au vrut s învee adevrul. Dar dup un timp, au fost distruse toate colile. Secte ale acelor coli au ajutat la crearea a ceea ce va fi mai târziu învaturile lui Buddha Amin, care a fost un iniiat al colilor antice al 101
crui destin a fost s se nasc un prin în bogie i s stpâneasc acesta imagine prin a înelege ce este dincolo de zid. i el urma s învee milioane de entiti acest adevr, acelai care a fost suprem în înelepciunea antic, doar c era colorat i preparat în parabole, pregtit pentru înelegerea acelor timpuri. Acele entiti care stau pe vârful muntelui care ajunge pân în inima cerului, care îndur frigul cumplit i lipsa de hran i felul simplu de a tri, stau acolo i nu fac altceva decât s-si extind contiina atât de mult încât pot pleca, se pot ridica spre cer i plec, devenind transpareni cu fiecare micare. i de ce stau acolo sus ? Ca s se protejeze, s poat continua s creasc i s evolueze nemolestati, nepoluai de îngroarea intestinelor în orae i în vile care sunt pline de ignoran i barbarism. Distrugerea colilor antice a lsat umanitatea la pagina a treia a crii. Iar acele pagini sunt egale cu sigiliile din corp (ar fi chakrele, dei Ramtha spune c, oricum sunt corespunztoare cu chakrele, cum le tim noi, înc nu am gsit o explicaie a ceea ce ar spune el c sunt chakrele.) Ele se numesc cele apte sigilii, apte biserici sau apte ui, înseamn stagii de iluminare, adevr, contiin i evoluie. Acel stagiu înc mai guverneaz i astzi i este tot ignorant, iar cel ce controleaz ignorana este puterea. Întreaga umanitate este devotat ignoranei i dorinei ei de a menine slbiciunea. Vedei, ei înc nu au îneles c de ceea ce te temi mai mult, divinizezi, i ceea ce vezi la alii de fapt este în tine. O minte care a putut crea ceva atât de insidios pentru a v tortura, cineva care continu acea credin pgân , este cineva care are toate acestea în el însui. Oamenii iluminai tiu c ceea ce se numete for vital, cauza creatoare, nu cunoate rul, cci rul este o creaie deliberat a celor care insist c ar fi real i este cu adevrat real numai în sufletul lor, în realitatea lor, iar diavolul triete doar în inimile lor, acolo unde este iadul i ura. În sufletul iluminat exist doar adevr. În aceasta înregistrare, prpastia a crescut mai adânc i mai adânc i fiecare via a venit înapoi cu o noua imagine (destin) i dorina de a întoarce o noua pagin în carte. În fiecare nou via ai venit înapoi ca i persoan diferit, cu personalitate diferit, dar acelai Dumnezeu, entitate fr imagine. i în fiecare via ai fost prini (blocai) în a face acelai lucru, pentru c întunericul a crescut peste contiin. Ai fost lsai s tii numai anumite lucruri i tot felul de tradiii au fost construite ca s ascund adevrul. Deci de fiecare dat, ai dorit s cretei i v-ai creat un destin care s permit asta, dar v-ai trezit fcând acelai lucru, repectând aceleai greeli, fugind de acelai întuneric în cutarea adevrului i ai fost persecutai pentru asta.
ASCEI ÎN PETERI CUTIND ILUMINARE Vreau s v spun i vreau s m ascultai, ci care avei capacitatea de a asculta, c cei care erau dedicai lui Dumnezeu, au fugit în muni i au devenit hermii, pentru ca s poat asculta vocile (vocile sunt gânduri ale personalitii noastre limitate care refuz schimbarea, evoluia i ne pstreaz prini în roata reâncarnrii) i ca s le poat stpîni (miestri) pentru a-i dovedi c sunt înelepi. Timpul era de partea lor. Ei tiau c vor veni din nou i din nou. Cu cât Observatorul pstreaz mai mult ceea ce se numete o stare static de a fi, adic este constant, capt capacitatea de a deveni într-un moment. Atunci care este misterul lui Dumnezeu 102
? Cum putem atunci înelege faptul c ceea ce este atât de abstract în fiina noastr este s fii simplu, Observatorul? Fiind Observatorul în form detaat, duce la ceea ce se cheam libertatea desvârit a ascetului. Pot ei tri secole în acelai trup ? i pentru voi, ei nu sunt acolo ca s fug de femei cci sunt multe femei care au plecat spre asemenea peteri. Aud ei în cele din urm vocea lui Dumnezeu vorbindu-le. Da o aud. Frumoasele femei îi smulg toate bijuteriile i mtsurile i prul le este tiat într-un ceremonial, ele nu au oglinzi ca s se vad. Sunt îmbrcate într-o rob simpl de lân i intr în peter. Acolo primesc cele necesare unei viei simple : un vas de lut cu ap i o lumânare. Apa va fi schimbat în fiecare zi i în fiecare zi va primi o nou lumânare. Mâncarea este simpl - o bucata de pâine. Ele sunt acolo i au uitat frumuseea lor, pentru c ele au ales asta. Câteodat în timp ce stau acolo, aproape duse din acesta lume, aud de la deprtare, aduse de vânt, vocile oraului în noapte. Aud flaute i cetere i lire, i râs de femei tinere. Aud glasuri vesele de brbai, aud strigtele din piee, încercînd s vând sclavi, uleiuri sau idoli. Sau pe cei care ar putea seduce pomenind de mtsuri, bijuterii, satinuri i catifele. Ele aud toate acestea uneori i inima lor se strânge fiindc nu particip la astea, c nu fac parte din flirtul, ptrunderea (sexual), orgasmul pe care oamenii le triesc. Noi am face orice pentru un singur moment de noapte cu miros de levanic, i îmbriarea unui necunoascut care promite rsplata unui deliciu chimic. Sunt foarte puini ascei care nu au auzit acele voci i nu au simit toate acestea. Atunci ei deschid ochii i privesc flacra luminrii. i ce le ofer flacra ? Ea nu danseaz arzând în uleiuri parfumate. Ei o privesc cu insatisfacia fiecrui sim al trupului lor. Mâna lor se duce la pr, fie c sunt brbai ori femei, i nu gsesc pr, nici haine de mtase care s acopere iubitul în ameeala unei scurte întîlniri. Au brbi aspre, încurcate de vânt i miros a trupuri nesplate i neîngrijite. Când gene maro acoper ochii azurii, în jurul lor este tensiunea întrebrii "S îndrznesc s regret decizia ? Am renunat la frmusee, la uleiuri parfumate, bijuterii i perini de mtase i la tot ce o femeie consider de pre. i stau aici cu trupul murdar i privesc o singur flacar. Mnînc ierburi amare, o bucica de pâine i ap. Este o pastila amar i greu de înghiit. Iar micua flrc danseaz i creaz umbre în peter i umbrele danseaz i ele pe perei i par a fi frumusei cereti sau necunoscui i minunai prini, sau poate rzboinici cu sbii de cupru încrustate cu pietre, mrluind spre nevzute victorii, ca s-i salveze aleasa inimii. Aceasta mic lumânare poate aduce miriade de lumini i umbre pe pereii de granit nelefuit. Ascetul st acolo noapte dup noapte, ateptând la început ca vuietul s aduc vocile din piaa Babilonului, din care aud doar frânturi. Deci cine ne-a pus acolo? Cine ne-a tiat prul ? Cine ne-a luat cerceii de aur ? i safirele din pr i erpii de aur de pe brae ? i cmile de mtase care acopereau primul nostru sigiliu atât cât s ne fac mai seductoare în btaia vântului, mai misterioase ? Cine a luat toate acestea? Cine ne-a luat btaia inimii în emoii i picioarele lungi cu muchi umflai peste spinarea armsarului i braele puternice care joac sabia în lupte victorioase ? Cine ? Noi înine. i ascetul îsi înconvoaie spatele. i dup muli ani, în sfârit nu mai ascultam frânturile aduse de vânt cci am umplut spaiile goale cu mintea noastr i tim toat povestea. Iar ca s cunoti toat povestea, nu vrei s o auzi din nou. i stm acolo i am putea prezice tot ce se întâmpl la palat, toate romanele i de câte ori regele se culc cu regina, sau s mergem ca nite preoi prin palat sau lorzi ai dreptii, sau s fim un cuplu umil, nscut din oameni comuni, furând de la festinul lui Osiris în umbrare interzise, purtând cmi care subliniaz minunai sâni i penisuri tari, i buze dulci i moi i ochi 103
negri cu luciri de cupru de la focul pe care tocmai l-au privit. i misterul odat dezvluit nu mai este mister. Câte amintiri poate s aib un ascet ? Viei întregi. De ce el sau ea continu sa stea în peter ? Poate iei în orice moment din peter fiind în deplintatea frumuseii ? Cum ar fi dac s-ar întoarce în ora nobil, abia acoperit i cu prul pe jumtate cresut. Ar mai putea s se întoarc ? Da, i ar fi un mister mai mare decât cele îmbrcate în bijuterii fr seamn, pentru c brbaii iubesc misterul. i un brbat, ar putea s se întoarc i s cear locul înapoi ? Da cci fiecare ar veni i s-ar apleca în faa lui, chiar aa întors de pe munte, neângrijit i purtând ceea ce se cheam haina lui Dumnezeu (corpul gol). i nu i-ar arunca în cale toat vinovia lor i toate învturile i nu i-ar aterne în cale toate catifelele de culoarea sângelui i a ebonitei, nu i-ar drui toate blnurile cele mai fine ? Da, pentru c este ceva în el ce ei nu au, i indiferent ce sau cine sunt, oamenii ador un om pios. Am tiut toate acestea când ne-am dus în peter, dar trebuia s trecem prin toate acestea, trebuia s trim aceste lucruri. Muli îi prsesc peterile pentru a tri adoraia mulimii, cci odat ce puterea este în ei rmâne acolo, dar rmâne atât cât au câtigat pân atunci. Deci astfel de oameni respectm ca avatari i noi aruncm în calea lor bijuterii i blnuri i mtsuri, pentru c sunt oameni sfini. Dar dac privim dincolo de terasele noastre la dealurile purpuriu închis care se acoper cu noaptea i vedem o lumini pâlpâind ? tim c cineva zace acolo i nu vine niciodat jos. Asta ne deranjeaz, cci este cineva care refuz s fie musafirul nostru i nu conteaz cât de bogat este viaa noastr i câte petreceri avem, câteodat ne strecurm pe teras i privim la acea lumini. Luminia cuiva care nu a venit la petrecerea noastr. Brbatul i femeia sfini au lipsit de la multe petreceri. Ei nu au fost învluii în multe lucruri i nici nu au mai mirosit a levnic i flori de portocal, doar o micu lumânare. care le este adus în fiecare diminea i care miroase a seu. Ei nu tiu ce înseamn s mnânci inima de pasre a paradisului. Nu, ei nu siu asta. i s nu credei ca nu aud frânturi din petreceri aduse de vânt i c asta nu le atrage simurile. Ba da. Dar am s v spun eu ce gândesc ei. Unii îi amintesc de vremea când i ei luau parte la astfel de petreceri, iar alii îi amintesc de vremea cînd erau Dumnezei, i când sunt prini în acesta plcere extatic, tentaiile omului de a crea o sear de aur, plesc. A fost alegerea lor. i noapte dup noapte, ei triesc aici umili. Cine nu ai fost voi ? In zece milioane i jumtate de ani credei ca nu ai fost Cleopatra. Ei bine, ea nu a fost nimic. Ea înc mai bîntuie împrejur. Poate ca ai fost cineva mult mai nobil. Câi oameni de renume ai fost în zece milioane i jumtate de ani, socotind media de viata 60 de ani ? lat ce vreau s v spun cu acesta poveste adevrat. Este adevrat, cci am vizitat ascei. Am fost faa zâmbitoare pe pereii lor, dar cel mai des am fost cel care le-a adus vinul, pâinea i brânza. Mi-a plcut întotdeauna s fac asta. cci din tradiia învtorului meu, am realizat ca asceii au nevoie de puin vin din cnd în când. De aceea ei v iubesc atât de mult. De aceea au chipul meu pictat pe toi pereii peterilor lor: gloria lui Ram i venirea lui Ram. Ei, noi am avut o petrecere, aa pot s o numesc, cci am îneles cltoria lor. Dar nu am vrut s-i las s-i duc restul de via fiind creaturi nefericite, am vrut ca ei s aib un mic sentiment de via, deci, natural, i-am vizitat din când în când, altfel marile dinastii egiptene nu m-ar fi respectat atât de mult. Eu sunt marele Ram i ei m iubesc i întotdeauna au sperat c voi vizita pavilioanele i locurile lor. i când au aflat c nu neaprat vizitez toate locurile, au fcut nite locuri speciale pe care le-am vizitat.
104
Alexandru cel Mare, mi-a pltit poate cel mai mare tribut al zilelor voastre, cci i-a fcut coroana cu coarne de ram i a fost recunosctor marelui Zeu care în antichitate a vizitat pe cei cu inimi pure. i purta coroana cu coarne ateptând s-l vizitez. Ei bine, am fost ocupat. Aveam alte angajamente.( vrea s spun c Alexandu nu merita ) i ascetul va asculta toate aceste voci i va avea toate aceste senzaii. De multe ori îi vezi ascultând vântul i încercând s deslueasc sunetul de imbal !. i când în sfârit nu mai fac asta i doar stau nemicai i sunt dui, iar respiraia lor este calm i mintea cine tie unde, este doar o chestiune de timp pân ce mizeria de sub ei se transform în praf de aur, cci ei pleac fr regrete. Eu mi-am iubit bolovanul i mi-am iubit suferina. Mi-am iubit durerea. Mi-am iubit singurtatea. Am iubit suferina i respiraia scurtat. i cu adevrat am iubit pasrea de noapte. Nu mi-a înelat niciodat ateptrile i a fost ceea ce m-a fcut s continui. Atunci nu tiam toate acestea, dar acum tiu. Deci de ce v spun c un maestru nu poate fi cel care este ho sau ipocrit i nici un diplomat iscusit ? De ce v spun c un maestru este onoare i adevr ? Nu exist nici o mantr care s v fac maetri. Sunt schimbri încete, în stadii, schimbri adevrate, nu doar cuvinte adevrate. Când visezi visul despre marii Dumnezei în împria lor, nu exist particule de materie? Ceea ce visezi trebuie s fie trit, cci nu poi pleca acolo doar cu vise. Trebuie s te duci acolo cu trup, minte i Spirit, tot ce eti tu s fie în acordan cu dorina ta, i numai aa eti îngduit întro astfel de Împrie. i odat ce ajungi acolo nu te mai poi întoarce i nici nu vrei s mai vii înapoi, pentru c ar fi ca trezirea dup un lung vis. Un vis care a început cu o cortina albastr i cineva care i-a spus :" înainte de a trece mai departe trebuie s bei din acest cup ". i noi am but i am uitat i am czut i a trbuit s ne zbuciumm. Deci cine dintre voi a fost dornic s plece ? Este uor s mori. Dar cine dintre voi vrea s triasc în nirvana ? Cine dorete s triasc pentru un principiu care exist undeva i care ne bântuie memoria dup ce ne trezim ? Cine vrea s triasc pentru ceva care nu mai inem minte când ne trezim în noul trup ? Foarte puini, pentru c petrecerile i serile de pasiune nebun ale femeii i brbatului au putere asupra noastr - mai puin dac ne aducem aminte. Iar dac ne aducem aminte, acesta devine singura realitate corect care exist. i ne putem culca trupurile ca s dorm în fiecare noapte i în fiecare diminea, la trezire, dac aceasta este dorina i visul nostru, s mergem ca un brbat sau femeie drepi, i s nu fie nimic care s ne tenteze în jur. Iar pe cei care ne critic, s-i lsm în urmi s ne continum drumul. i ce pierdem ? Poate c tot ce pierdem este visul necredinei, i poate c gsim cu adevrat ceea ce este "acas". Mie nu-mi pas ce gândesc oamenii despre voi. Mi-ar pasa ce gândesc Dumnezeii, pentru ca în lumina întregii eterniti, ceilali oameni sunt cu adevrat în încurctura. Iar Zeii care clresc acea cleac de aur de la est la vest în fiecare zi, într-un fel râd de nebunii brbai i femei. tii, Observatorul este ceea ce Isus a spus atât de elocvent : "Este Tatl din mine care face aceste lucruri minunate. Nu sunt eu. Nu este fiul omului cel care face asta. Eu nu sunt nimic. Dar este ceva în mine care face înc nu pot S-mi asum gloria lui, cci înc nu suntem una ". i a avut dreptate. Observatorul are un nivel de emoii foarte diferit i nu pot s v spun cum. Nu pentru c ar fi interzis, dar pentru c pur i simplu nu exist vocabular pentru a descrie. Cu toat poezia i cântecele ce au fost scrise vreodat, nu s-a putut descrie. i mai mult, el nu este echipat cu simiri potrivite s fac asta, cci de fiecare dat când încerca s se apropie de acel punct, izbucnete în plâns i suspine. Nu poate explica asta. Nu putem explica ceea ce vrem. Acesta este teritoriul lui 105
Dumnezeu . Numai ceea ce este omenesc se poate explica. tim deja ce cuvinte am vrea s ne spun iubitul nostru. i noi le putem spune. Dar acesta nu este limbajul lui Dumnezeu. S nu v par ru pentru ascei, ei suni mai bravi decât voi. EVOLUTIA VIEII ÎNSEAMN A FACE CUNOSCUT NECUNOSCUTUL Deci oameni din acesta audien, unii dintre voi ai trit mulimi de viei în ultimele dou mii de ani, ai creat diferite personaliti cu scopul de a evolua, de a trece la pasul urmtor, de a extinde contiina. i muli dintre voi cei care stai în acest încpere nu ai reuit s evoluai pîn în acesta via. Care este obiectivul ? Este acela de a extinde contiinta, care v d putere. Obiectivul este de a avea o relaie cu realitatea fizic pentru c realitatea este Dumnezeu absolut, la fel ca i voi, s descoperii necunoscutul i s-1 facei cunoscut. i atunci de unde vine bucuria, fericirea i toate astea ? De la faptul c fiecare descoperire aduce bucurie. i cu cât câtigi mai mult înelepciune - i nu poi câtiga înelepciune fr interaciunea contiinei - cu atât mai frumoas devine viata, mai linitit, mai puternici devenii, mai linititi, pentru c fiecare interaciune cu adevrul, cunoaterea, arde imaginea.! Acea imagine reprezint ceea ce am fost în ultimii dou mii de ani de programare. Toate problemele, bolile, nefericirile, lipsa de încredere în sine sunt în programarea imaginii pe care ai ales-o în acesta via. Evoluia voastr a început când ceva a început s sune a adevr pentru voi în acesta imagine. i fiecare interaciune pe care o avei - de fiecare dat când învai ceva, fiecare necunoscut descifrat i fcut cunoscut - este o descoperire care aduce o bucurie, o senzaie de împlinire, un sentiment de reuit sinelui personal. i rezultatul interaciunii este înscris în Cartea Vieii iar voi câtigai înelepciune. i cu cât mai mult ignoran înlocuii cu adevr absolut i cunoatere, cu atât mai frumoas, linitit, puternic i sub control va fi viaa voastr, pân la sfârit, când vei deveni transpareni. Aa sa fie. Devoiunea. S vorbim despre ea. Sunt multe entiti care joaca jocuri. Iar imaginile se potrivesc realitii. Sunt entiti care trebuie s fie învtori, politicieni, regi, preedini. Nu conteaz care este statutul lor în via, ei au toi acelai fel de energie în ei, aceeai contiin, nu le pas c spun una pe de o parte i pe de alta spun cu totul altceva. Iar contiina lor este nevoia de a controla pe alii. Intre ei sunt unii care au evoluat numai pîn la al treilea sigiliu, care este nevoia de a controla oamenii, s-i fac s-i urmeze, pentru c ei au o mare lips în sufletele lor. O mare pustietate, atât de mare, încât cutia lor cu nisip (realitatea) trebuie s aib foarte muli oameni în jur, ca s obin energia care le lipsete. De ce au ei aceasta lips ? Pentru c le lipsete cunoaterea i folosesc puterea, o form de energie primar i violent, pentru a atrage oamenii i a-i stpâni. i asta îi ine în ignoran. De ce ii ine în ignoran ? Cei care stpânesc oameni sunt în ignoran pentru c nu tiu ce este în pasul urmtor de contiin. Ei tiu numai ce este culoarea bej ce este la mod, cu cine trebuie s fie i pe cine trebuie s nege. Asta este tot ce cunosc ei. Ei pstreaz oamenii în ignoran, pentru c o parte a gurii lor spune c ei sunt învtorii spirituali, c au înelegere. Dar ei sunt decadeni i corupi, pentru c nu iubesc. Nici mcar nu tiu s spun ce înseamn c Dumnezeul din tine vorbete. Deci în lipsa lor de adevr ei v dau jucrii i ornamente s v jucai cu ele încearcând s v cucereasc s v fac s v simii bine. Adevrul cel mare zace ascuns. Ei fac legi pentru voi. Voi nu putei face legile, ei trebuie s le fac pentru voi. Voi suntei oameni fr minte care trbuie s iii locul vostru în via. Voi suntei caii de povar ai lumii i doar câiva sunt 106
stpânitorii ei. Voi v frângei spinarea ca s platii taxe, pentru ca ei s creeze rzboaie cu scopul de a face cretinii s lupte cu pgânii. Voi vei continua s muncii i s pltii ceea ce se cheam guvernul, ca s violeze i s molesteze alt guvern, alt popor. Atât de puternici sunt liderii votri politici încât ei fac legile pentru voi i v in sub puterea adevrului lor. Privii cât de puternici sunt aceti oameni. Voi pltii taxe fiindc nu avei de ales. Cine le-a dat lor acest drept ? Voi urmai aceti învtori spirituali pentru c ei spun ca acesta este felul în care creai realitate. i totui când v ducei acas suntei la fel de falii cum ati fost întotdeauna. Nimic nu a evoluat i asta înseamn s fii devotat ignorantei. Adevrul este c atunci când tii cine eti, te poi cunoate pe tine însui. Atunci nu va mai fi ignoran în realitatea ta.Va fi adevr i contiina extins. i acea contiin va crea o realitate care va cânta în libertate i asta este în aliniere cu natura. Natura este slbatec i liber. Este consistent cu sine. Exist în acest univers. Ce i-a permis s existe ? Armonia a ceea ce se cheam masa fizic. Este o inteligen care tot ce tie este cum s triasc. Este obiectiv i fr moral. Îi pas numai despre ea însi i viaa ei în venicie. i este cu mult înaintea voastr în evoluie. Devoiunea pentru ignoran este refuzul de schimbare. Ascultai, oameni i ascultai cu atenie. Schimbarea este ceea ce v face s aprindei lumina, pentru c trebuie s v schimbai contiina i s cptai curajul de a o aprinde singuri i s nu mai ateptai s vin altcineva s v ilumineze. Acesta este schimbarea. Aceasta înseamn s te mui dintr-o contiin concentrat, s fii îndrzne i extins i, bingo, lumina se aprinde. Dar exist un dispre insidois pentru cei care îi schimb viaa. Eu nu pot înelege asta. Da, avei dreptate, Ram nu poate înelege asta, nici un Crist nu ar putea înelege asta. Oamenii de dincolo de soare nu ar putea înelege asta vreodat. În viaa mea am experimentat totul. Dar nu am avut o contiin care s creeze lips de schimbare. Am fost o entitate schimbtoare. Deci nu am creat niciodat o problem ca dup aceea s o rezolv. Dar voi învai s v extindei contiina atât de departe uneori i apoi o închidei la loc. i sunt entiti care fug i apoi întind degetul i spun : " Voi m-ai fcut s fiu nefericit. Acesta este cel mai ru lucru pe care l-am fcut în via. Nu trebuia s fac asta." i bla,bla,bla, pentru c trebuiau sâ se schimbe. Ascultai: ce credei voi ca înseamn s evoluai, s v dezvoltai contiina, s mergei în cerc ? Ei, bine, am mai auzit asta înainte. Oamenii spun: " L-am mai auzit spunând asta. Am auzit asta." Dar ai fcut vreodat ? Dac ai fi fcut-o, nu ai mai fi aa. Acum despre schimbare. Vreau s subliniaz asta, pentru c i asta este parte din devoiune, pentru ca oamenii s fie devotai cu adevrat unei personae, cauze, guvern, familii, prieteni, trebuie s fie destul de devotai ca s nu se schimbe. Iubirea înseamn s nu te schimbi, orice ar fi. Voi suntei acceptai într-o organizaie i acesta are reguli. Daca înclcai regulile, suntei dai afar i vom spune tuturor. Cât de puternic a devenit contiina social în acest conspiraie ca s poat nega adevrul? Atât de puternic este încât oamenii vor s-l cunoasc pe Dumnezeu i vor atât de mult în interiorul lor, totui le este atât de fric încât nu fac pasul necesar pentru schimbare i aducere a luminii, pentru c nu este acceptabil de ctre societate. De ce te-ar condamna prietenii daca prseti oraul i te duci la ar i respiri aer curat i bei ap neotrvit, îi creti propria mâncare, nu trebuie s munceti ca s plteti rate i întreinere i etichete sociale ? Oare de ce se gândesc c nu au fcut bine? Ce este atât de greit în a nu fi suveran ? Ce poate fi aa de ru în a fi suveran pe viaa ta ? i ce este ru în a te schimba? C te scoate din ignoran. Cât vreme eti în ignoran eti controlabil. Cine vrea s arai la fel ca ceilalti, s miroi la fel ca ei i trieti la 107
fel ca oricare din ei, nu te schimbi, vei fi mereu acceptat în mulime. În momentul în care te schimbi, devii un individ care a ieit din tipare. Nu mai eti devotat societii, devii individualist. De ce eti atât de devotat trecutului tu, încât nu poi evolua în viitor ? Cci dac nu va schimbai trecutul, el va fi viitorul vostru via dup viat. Suntei obosii de tot ce ai fcut în acesta via i vrei s posedati (stpânii) totul. Dar tot ce ai fcut nu mai este o greseal, a devenit înelepciune. Imaginai-v o entitate care nu se schimba i via dup via indiferent ce imagme îi alege s devin sau s exprime, are aceeai dilem în fiecare via. Este ca i când te-ai scula în fiecare diminea i ai da fuga la zid i ai scrie: "Am pctuit, am pctuit... este o greeal, sunt nefericit, sunt o victim, este vina mea, eu fac nefericii pe cei din jur niciodat nu m va iubi nimeni, nu voi avea suces niciodat, nu merit nimic, merit, merit...", în fiecare zi. În fiecare zi imagiunai-v o viaa care reflecta asta în friciune, în fiecare via. Asta înseamn devoiune. Schimbarea. Da, nu poi evoca contiina fr s schimbi realitatea. Cum de natura se poate schimba chiar sub picioarele tale i tu nu poi ? Dac natura poate exploda un munte, ce tie ea i tu nu tii ? i poate c daca ai fi tiut, nu ai fi fost pe munte chiar atunci, corect ? Da ? Schimbarea înseamn s-i evoluezi contiina. V-am spus c aceeai contiin care creaz friciunea interacionrii, nu poate fi aceeai care va stpîni rezultatul friciunii ca înelepciune. Dac nu te schimbi în momentul în care ai o interaciune, atunci aceasta va deveni o problem. Deci câi dintre voi ai încercat s v schimbai ? Ai extins contiina i ai fcut micarea i în momentul în care ai fcut micarea i ea s-a materializat, au aprut friciunea i explozia i toat bucuria s-a dus, iar în momentul urmtor totul a început s se prbueasc, pentru c ceva din tine, nu înelege de ce contiina care a creat friciunea, nu este aceeai care o va rezolva i transforma în înelepciune. Cu alte cuvinte, când devine puin mai greu, voi v speriai i fugii. Niciodat nu a mers pentru voi. Oamenii spun asta tot timpul : "N-a mers, n-a inut. Totul s-a destrmat, m-am speriat prea tare, nu am gsit de lucru, fiina mea nu are ap, plou în cas i cine mai tie ce alte motive ca s fugii de urmtorul pas, pentru c gândii cu aceeai concentrare cu care creai. Dar nu trebuie s fugii, s renunai, la fiecare interaciune trebuie s va întrebai :" Ce am de învat? " i s luai din ea înelepciunea care se va înscrie în Cartea Vieii i într-o clip avei o contiin mai înalt. i ea rezolv problema. Devine o binecuvântare. Atunci ai crescut cu adevrat în realitatea voastr în felul de a gândi i în puteri. Deci, oamenii se opresc din cretere la un anumit punct. Ei aud numai ceea ce suni capabili s îneleag. Orice altceva zboar pe lâng ei. În momentul în care devine puin mai dur, atunci când fac primul pas spre schimbare, se opresc din cretere. Se sperie. i toii cei care le-au spus c nu ar fi trebuit s fac asta - te-am prevenit, dac te duci acolo o s-i para ru, etc - i toate aceste mini de maimu, vin înapoi în viaa lor i ei se opresc acolo nu mai cresc. Acesta este momentul în care trebuie s te întrebi "voi continua s rezolv asta sau este prea înfricotor ?" Este necunoscutul, mintea subcontient ? destul ca s-i dea putere s continui, sau te întorci înapoi la devoiunea (familiar) ? Ascultai. Într-un fel nu este drept c eu pot vedea totul, ân la sfiritul rii. Putei numai pân la pagina patru i cartea nu v las s întoarcei celelalte pagini. Aa c nu tii care este continuarea povetii voastre. V-ai simi mai bine daca ai putea citi ultima pagin i apoi restul crii. Aa c întotdeauna primesc întrebri de acest fel : "Poi s-mi spui cât va dura asta ? Ai s m ajui ?" sau ³tiu în interiorul meu c sunt în stare s fac asta i c am s fiu mai fericit dect am fost vreodat în viaa." Ei, potolii-v, sigur c putei.
108
Îneleg reticena voastr, pentru c ai fost condiionai cu atâtea imagini ca s rmâneti devotai. Înainte era foartre natural s vrei s învei. Noi vroiam sâ câtigm. Aveam relaii cu fiine extraordinare care ne ajutau s fim tot ce putem fi, cci hrana nu era ceea ce pui într-o gaur în fa ta. Este ceea ce extinde contiina i stpâneti în sufletul tu. Era atât de natural. Nu aveai de ce s te temi, pentru ca nimeni înc nu crease frica. Nu exista. Tentataia era necunoscutul, iar cunoscutul determin prezentul Acum. i era o foame pentru toat înelegerea, s tii s consumi toat cunoaterea, s tii totul. Asta venea dinuntrul tu, dar dup atât de multe imagini pe care le-ai creat ca s putei iei din pagina aceea - i au fost persecuii i sfâieri cu biciul i ai suferit durere i v-a fost fric s mai fii individuali - i dup secole de condiionri, ai devenit devotai ignoranei, nu mai gândii, nu mai raionati, pentru ca cineva v-a spus :" Tu nu poi gândi de capul tu . Nu poi gândi, nu poi face, este imposibil din punct de vedere medical. Nu-1 poi gsi pe Dumnezeu decât prin credina mea, dac vii la biserica mea. Nu vei fi niciodat fericit decât dac o s ai destui bani ca sa-i cumperi libertatea." De unde vin toate astea ? Din toate acele viei de durere. i este ceva care st nemicat în tine atunci când vrei s te schimbi. Face ca flcile s i se încleteze i s te îngrijorezi, s nu poi dormi toat noaptea i s te gândesti serios la schimbare. V-am vzut fcând asta. i atunci vin la voi: "ine, ia vuietul sta, fii înlat în Spirit. Ce dac dormi sub un pod sau sub un copac ? Ce primeti în schimb ? Ceea ce ai creat înainte ai s poi recrea cu mai mult putere, mai mult cunoatere i mai mult inelegere, i nu vei mai fi nebunul nimnui." Dar v vd agonizând i întrebându-v dac s lsai trecutul în urma. Atât de mult devotai suntei. Asta înseamn mama devoiunii, care v ine în practica voastr de viaa. De ce v critic presa c ai venit în aceasta parte de lume i punei mâncare la pstrare ? (muli dintre elevii lui Ramtha s-au mutat în localitile de lâng coal. El profeete c vor veni vremuri grele cu foamete mare i a cerut elevilor lui s pun mâncare i cele necesare vieii deoparte pentru aproximativ doi ani). Pentru c dac toi ar începe s fac asta, ce s-ar întâmpla cu ei ? Ce se va întimpla cu economia? i dac oamenii încep s gândeasc pentru ei însii i închid televizoarele, cum ar mai putea avea putere asupra voastr. Ei doar v programeaz în fiecare zi, ca s v in ignorani înelegei ? i nu o s le plac s devenii individuali. Dar numai prin a deveni i a evolua în contiin vei fi capabili s îl vedei pe Dumnezeu. tii de ce sunt atât de dispreuit ? Nimeni, nici un învtor nu este atât de dispreuit i urât de cei care se autointituleaz oameni spirituali, decât mine, pentru ceea ce sunt i pentru ceea ce v înv i i-am invaat i pe ei - ei care propovduiesc iubirea necondiionat. Pentru c dogma lor este tirea de ieri.(ziarul de ieri). Nu poi da cuiva un cristal sau o amulet i s te atepi ca el s tie adevrul. i nu poi s le trimii o viziune i s atepi ca acea viziune s resolve toat ignorana lor. Eu nu o s fac asta. Iluminarea este exprimarea unui adevr pur. Este lumina unui individ care nu se teme de nimic pentru c o are în el ca s-i îmlineasc destinul. El nu va sta niciodat agonizând la nesfârit, fâcând câte o micu schimbare în via, cci el tie ca atât timp cât rmâi devotat ignoranei, nu poi evolua. Voi putei merge numai pân la a extinde contiina cât s creeze ceea ce se cheam o opiune, i cu adevrat ceea ce se cheam o realitate în afara minii subcontiente, s extindeti contiina ca s-o consume, s-o materializai în viaa voastr, s interactionati cu ea. i în momentul în care ai fcut pasul, vi se face fric pentru c ai fost torturai, ati fost ridiculizai, ai fost ostracizai, ati fost ucii, ai fost ameii viaa dup via. i în acele momente stai acolo în noaptea întunecat a sufletului vostru i încercai s decidei dac s mergei mai departe în
109
timp ce totul se prbuete în jur, deoarece contiina nu se extinde ca s primeasc darul experienei. Aa s fie. i spaima voastr crete, iar lumina scade pe msur ce v deprtai. i tii ca pierdei când v îndeprtai. Cum ai putea s fii bucuroi ? V îndeprtai i tii c ai pierdut. i singurul fel în care putei alina durerea este s blamai pe cel care v-a cerut s va schimbai s evoluai ca s1 cunoatei pe Dumnezeu, sau s urâi, s fii plini de maliiozitate, pentru c atunci când te întorci înapoi nu mai eti acelai, iar ceea ce lipsete este puterea, întunericul se duce s umple Voidul. Ce vei trimite spre Void când va extindeti contiina, i aceasta devine o problem ? Nu se comprima, doar st acolo. Deci ce trimitei în Void ? Frica. Iar frica duce la suspiciune, suspiciunea la ur i amârciune, maliiu i rzboi. Asta nu înseamn s evoluezi. Acesta este un primitiv care v va tia gâtul într-o clip. Eu tiu prin ce ai trecut. Viaa mea a fost mai simpl decât a voastr, în multe feluri a fost mult mai simpl. V este team c prin creterea contiinei vei pierde totul dar nu tii c contiina creaz totul ? Toi banii pe care îi avei, credei c au czut din cer ? Nu, nu vin de acolo. Vin din mintea voastr. i proprietile pe care le avei, credei ca v-au fost druite? Le-ai câtigat. Ce avei de pierdut ? Vedei, adevrata comoar este mintea care a creat totul, vizionarul care a vzut totul, entitatea independent. Ea a creat totul. Focul vostru - i se întâmpl cu muli dintre voi, cu fiecare realitate pe care o manifestai i v extindeti contiina, focul este atunci când stai acolo i vedei problemele care apar. i v ducei la urmtoarea extindere a contiinei i gsii c ai câtigat, pentru c nu ai fi creat aceste probleme dac nu ar fi fost nevoie de ele. i putei privi i gsi motivul i astfel v împlinii nevoia. V-ai extins la o contiina mai înalt. Aceasta va deveni înelepciune. De ce pentru întreaga lume merit s mergei la coal ca s evoluai pe toate nivelele i s terminai cartea? Este destinul vostru s fii Dumnezeu, s fii tot ce se poate fi, s iubii ceea ce suntei, ca s vedei viaa ca o aventurar, nu murii. Ce se întîmpl cu cei care vor s-i ia viaa pentru c nu pot suporta schimbarea ? Viaa: "Este Gloria pe care cineva i-o îngduie ca s consume mintea subcontient i s devin briliant." Iar lucrurile superficiale care aparin devoiunii dispar. Ai nevoie s simi trecerea sigur pentru c lumina ptrunde în tine i nu mai este nevoie sa construieti nimic în afar, ca s te simi sigur în viat. Construieti înuntrul tu. Apoi mergi pe calea maestrului. i nu te mai temi de nici o fiin uman, pentru c cu cît te extinzi mai mult cu atât acest Dumnezeu fr imagine, vine mai la suprafa. DETEPTAREA LUI FRANCIS DIN ASS1SSI A existat un trubadur - un trubadur cate a cântat rzboiul rii sale, este un brbat ieit din comun prin frumuseea sa minunat, piele mslinie, pr negru ca pana corbului, care strlucea albastru în lumin, ochii verzi ca rmurile râurilor, mrginii de gene foatre bogate, o gur plin, supl i senzual, aezat pe o falc foarte masculin, un trup foarte brbtesc, învigorat de tonusul i supleea tinereii. Familia lui îl îmbrca numai în mtsuri i catifele. Era un dandy. Aceast entitate avea totul. Nu trebuia s munceasc pentru a trai, se îmbrac bine, mirosea a ap de trandafiri i levanic, femei alergând dup el, avînd o mulime de camarazi care îl adorau. A plecat la rzboi, ca un brav soldat, având binecuvântarile tuturor. Nimic nu putea fi mai frumos, mai regal i mai brav decât acest brbat clrind un minunat cal la apus, pe un drum plin de praf i cu cerul rou de la apusul soarelui.
110
La btalie, acest tânr râdea cu prietenii în timpul luptei i considera totul un joc. El deveni foarte încreztor în sine. Dar se întâmpl ca 1a un moment dat s cad i s rmân agat în scara elei, i calul s-l, târâie o distan considerabil în timp ce el isi pierdea cunotina. Când s-a trezit, se afla lâng o ap mic, pe un câmp. Glezna lui era îinc prins în a. El privi cerul, care în unele nopi poate fi foarte negru i gros, iar stelele strlucesc într-un fel aparte. i era numai linite în jur. Privea cerul i înelegea întreaga lui viaa. S-a gândit c era c una din acele stele. i-a pierdut contiina din nou i a zcut cu febra câteva sâptmâni. În aceasta viat trise doar pentru imaginea lui i ce era in jur. Febra era atât de mare, îl inea în pat i prea c fiecare moment ar putea fi ora morii lui, iar mama lui suspina neâncetat i tatl spunea rugciuni. Veneau preoi i chiar cardinalul veni s viziteze acesat familie bogat. i l-au spovedit de multe ori i l-au stropit cu ap sfinit, dar el continua s ard. Apoi, într-o diminea, acei ochi, ca marginile verzi ale râului, s-au deschis la cântecul unei psrele pe pervaz. i tot ce i-a dorit a fost s cuprind pasrea i s-i asculte cântecul. Era foarte slbit, dar totui s-a sculat i a încercat s prind pasrea. A urmat-o peste tot mergâd s o prind, pân chiar pe acoperi, dar ea a scpat. În acel moment i-a amintit noaptea cea neagr. i ultimul lucru la care se gândise când zcea acolo privind acele stele, venice lumini. i i-a amintit c pasrea a zburat i a vrut s o aib în mîn, a vrut s zboare cu ea. Aceast entitate a fost a fost de iubit de familia lui, de toi oamenii din ora i de prietenii lui, care veneau din deprtri c s se bucure i s srbtoresc însntoirea lui. Dar orice ar fi fcut ei, el nu mai putea rde nu se mai putea bucura cu ei. i toate hainele pe care prinii i le aduceau, nu mai aveau importan. El continua s se gndeasc la cer. Îl vedeau de multe ori stând gânditor, gândindu-se la cer. Îl întrebau : "La ce te gândeti ?" i el le spunea c se gândete la cer. Iar ei îi turnau înc un ceai i îl bteau prietenete pe spate spunând " O s treci i peste asta ." Îi plcea s-i petreac zilele pe câmp. La un moment dat s-a culcat cu faa la pmânt, i-a înfipt toate degetele în pamântul moale i a stat aa toat dup-amiaza. În alta zi a gsit o piatr marmorat i plin de praf, pe care a privit-o o zi întreag. Acesta nu mai era rzboinicul vesel ce prsise oraul într-o dupmiaza prevestitoare.. i zi dup zi, acesta entitate abia atepta s plece s ias din ora i s se duc în natur. Gsea acolo ceva care era real i linitit. Îi petrecea fiecare zi a vieii sale acolo, iar prinii lui îl pierdeau tot mai mult, cu fiecare zi. Pierdeau acel minunat fiu care ar fi trebuit s le aduc urmai, care trebuia sa aib grij de afaceri i într-o zi s devin guvernatorul provinciei, il pierdeau. El le zâmbete i îi iubete, dar îi prsise încetul cu încetul ! Ceva se schimbase în aceast entitate. Într-o zi el realiz cât de mult îl iubete pe Dumnezeu, acel Dumnezeu care era în cer dei nu se vedea, acel Dumnezeu care era pasrea ce ajutase la trezirea lui, la adevrata lui trezire, care era pmântul moale i bun care i-a îngduit s zac acolo fr catifele i haine cu aur pe spate, i-a îngduit, pur i simplu - i era macii care scldau ochii cu culorile lor roii, zumzetul albinelor, mirosul dulce i astringent al brizei care plutea peste vale, îi umplea nrile i sufletul de bucurie. A realizat c Dumnezeul acesta pe care el îl iubea, era darul nevzut în tot ce îl inconjura. Prinii lui au crezut ca îi pierduse minile. Îi pregteau petreceri, în sperana c se va redresa. Aduceau preoi, care nu puteu face altceva decât s-i clatine capul. În cele din urm, într-o zi, la o petrecere, când era îmbrcat cu cele mai fine i expresive catifele i broderii, i le-a dat jos, s-a dezbrcat complet în faa tuturor, preoi, familie. prieteni, femei, capre, gâte, cerul, pmântul i 111
satul. Nu pentru câ devenise exhibiionist - acesta este cuvîntul ? i dorea s se arate. Pentru el asta era simbolul faptului c nu mai aparine aici. C se schimbase. i a fugit afar din ora cu cîntec în inim, dezbracat ca ceea ce voi numii psri cu fundul gol. (jay bird ) - ele nu sunt atât de dezbracate, eu a spune ca un vierme - da, tiind c va gsi cu ce s-i acopere trupul, dar vor fi hainele câmpului. i era cîntec de sufletul, i atunci s-a nscut un delicat Spirit pentru venicie. Mai târziu a gsit un loc, pe care a îceput s construiasc din pietre, adpost pentru vânturi îngheate, ploi, i a divinizat împria pmântului întru gloria lui Dumnezeu. i cea mai mare contribuie la cerul nopii a fost nu imaginea, ci frumuseea din om, aceea care apare, când imaginea este ars - ceea ce se întâmplase în timpul febrei. Acea febr a ars imaginea pe care o alesese pentru acea via. ² s posede totul. A ars-o i el a putut s vad ceea ce niciodat nu mai vzuse. El a înors pagina. Da, el s-a schimbat. Prinii nu mai puteau vedea în el reflecia gloriei ce le lipsea lor, prietenii nu mai vedeau camaraderia ce lipsea din ei. Femeile nu mai vedeau în el nevoia de a fi iubite. El se schimbase i ei nu se mai puteau vedea pe ei înii în el. Ei vor trebui s creasc, ca s poat vedea ce era acum în el i ce aveau i ei dar nu tiau înc. El a ars imaginea i febra a durat mult. A trecut prin tot ce era în viaa lui, visurile, dorinele nevoile, pân la punctual în care a devenit gol i toate acestea au fost scoase din el, iar când s-a trezit, a fost Dumnezeu, care întotdeauna fusese acolo. Ce privea prin ochii lui verzi, nu mai era imaginea, ci lumina magnific ce devenise. i cum de putea umbla pe câmpie i psrile mergeau cu el i animalele îl urmau ? i cum putea un leu s se întind la picioarele lui ? i de ce el numea lucrurile frai i surori ? Pentru c aa era pentru c Dumnezeu tia mai bine i el era Dumnezeu. Avea cunoaterea, înelesese îi arsese devoiunea pentru imagine. tia. Lumin pur manifestat. Ce Dumnezeu glorios! A fost un Crist viu, care venise s fac ceva în acea via. Un animal nu se va culca în fata unei imagini, pentru c imaginea este stagnarea, energie neprogresiv a enitii : copulare, durere, putere. Un leu se va culca în faa unei mari lumini i va gsi unicitate, pentru c lumina pe care el o vede este fora de via, însi fiina sa interioar. El înelege c aceeai lumin este i în el. i acea entitate a trit restul zilelor sale fiind glorie pentru Dumnezeul care a devenit el însui. A cântat pentru Gloria vieii i a educat oameni, nu în doctrin ci în simplicitatea cunoaterii adevrate. Tria fr ipocrizie, pentru c era ceea ce era. Devenise devotat doar lui Dumnezeu, fora viatal, înelegei ? i a devenit urât i dispreuit, pentru c îndrznea s strluceasc în întuneric, fr voia celui care pzea întreruptorul. Acesta entitate s-a numit Francis din Assissi. Aceasta este o poveste adevrat, este o entitate aproape de generaia voastr, care a dizolvat imaginea devoiunii, ca s gseasc lumina care de fapt era. El s-a schimbat i s-a schimbat, schimbat... Ce curaj a trebuit s aib ca s-i scoat hainele - goliciunea nu era ca s ocheze, ci ca s arate c nimic nu mai conta pentru el - i s plece în slbticie, fr s tie unde va dormi ? Un adevr profund în realizare, în evoluie a meritat, pentru ca în câmp era Dumnezeu i conecia cu Sinele. Entitatea a schimbat totul în via sa, a fost important s ard imaginea ca s câtige iluminare despre simplitatea lui Dumnezeu. NU EXIST GREEAL CI SMÂN DE ÎNELEPCIUNE
112
Ignorana, mama devoiunii, într-un îneles este lipsa de motivaie, adic s tii c nu consumi o minte nelimitat doar ca s gseti acolo pericol, fric i nesiguran. Acestea sunt lucrri pe care deja le tii, care nu mai sunt în necunoascut. Curajul de a face pasul ctre schimbare : oamenii din colile antice, se duceau la coal pentru apte ani lungi, fiecare an fiind dedicat unui nivel de evoluie i unei pagini. Învau c se pot schimba, c pot evolua. Nu tii c evoluia contiinei este totul i înseamn s smulgi din necunoascut cunoatere, pe care o poi consuma, ca s fii capabil s creezi i s schimbi realitatea în funcie de ce ai nevoie în via ? tii, dar v e fric i eu îneleg de ce întotdeauna am fost dornic s îneleg. Nimnui nu-i place ca cineva s se schimbe. Gândii-v la toi oamenii care triesc astzi. Ce mari entiti care i-au ars imaginea v vin în minte ? Exist multe entiti care reprezint o stare de contiin exaltat, care au devenit ideal în contiina social, dar nu exist un alt Francis. Este momentul în care începei sâ învai în care devenii individualii din voi momentul în care începei s aprindei luminile. tii de ce vin schimbrile ? Sunt deja aici pentru c umanitatea a creat problemele i niciodat nu a fcut pasul urmtor pentru extinderea contiinei i rezolvarea lor. A rmas blocat la pagina a treia. Natura a depit umanitatea i ea a rmas tot la aceeai pagin, violând, jefuind, distrugând fora vital, pentru necesitile lcomiei ei. Pe cei care nu au evoluat, contiina îi va prbui. De ce credei ca s-au întors oamenii de dincolo de soare ? Pentru c sunt grupuri de oameni care încep s se trezeasc. Suntei foarte muli aici, în acesta încpere, care ai avut contact cu oamenii de dincolo de soare. Dar s-a scos din memoria voastr, pân când vei fi gata s învai. i în momentul în care " începi s învei trimii unde i apare o necesitate urgent de a te ridica i a începe s te miti. O urgen de a te duce într-un anumit loc. S faci lucruri pe care nu le-ai mai fcut pân atunci, s învei s devii suveran. Apare o dorin mistuitoare i un rzboi interior cu cineva care spune :"Dar tu te schimbi, nu poi face asta ." i este o parte din voi care spune :"Trebuie, trebuie neaprat´. Deci ce se va întâmpla când întreaga omenire va ti adevrul ? Ei bine, nu va mai trebui s muncii ca s triti, pentru c energia este pretutindeni în jurul vostru. Va trebui numai s cretei mâncare, vei avea toate celelalte necesare vieii, fr s trebuiasc s înrobii clasa de mijloc ca s fac comerul realitate. A fi devotat opiniilor altor oameni înseamn a trai în ignorana. Eu sunt radical, da sunt. Sunt libertin, da, acesta este un mare adevr. Dar sunt pentru cel individual pentru Dumnezeul din interior care este adormit de atâta vreme i hipnotizat s stea acolo. i sunt radical cu spirirualii metafizici, da, pentru c nu vor spune nimic care s-i fac nepopulari sau controversai, pentru c ei nu tiu. Ei nu au curajul de a fi o lumin în aburii unei mari furtuni, cunoatere i adevr pentru populatie, în propriul lor regat, înuntrul lor, pentru c ei nu vor s pltesc preul ostracizrii, al clevertirilor din ziare. Ei nu tiu. Dar fiind devotai ignoranei, va fi sfîritul vostru, aa cum a fost în fiecare via. Un suflet care evolueaz îi îndeplinete destinul în contiin. i nu vorbesc despre contiinele de mickey-mous. Nu înseamn s aprindei lumânri i s purtai cristale i amulete. i nu înseamn s inei diete i s îmbrcai anumite culori i s meditai. Eu vorbesc de pre-adevr, trezire, despre a înelege un simplu, simplu, foarte simplu adevr, care este raiunea pentru toate i s te concentrezi i s ai o mân ce vindec cu foc care vine din asta, s vindeci întreaga contiin care te înconjoar i s fii o fiin imaculat, atât de imaculat, încât psri slbatice s vin i se aeze pe umerii ti, pentru c daca asta nu se întâmpl, înseamnâ c încâ nu ai dizolvat imaginea. 113
Dar într-o zi vor veni, acolo unde natura însi este în aliniere cu tine i unde tu nu mai spui "nu pot". Întru adevr, s nu gândii: "am o problema aici, nu o s am destul, nu o s fie destul timp", s nu stai ca mickey-mous-i i s v holbai la gard, ei cred c cred asta, dar cîte odatâ parc nu cred, cci ceea ce gândii este realitatea i ceea ce trii v d înelepciune pentru a crete, pentru a extinde contiina, cci nu sântei oameni stupizi i mistici, ci suntei în curs de a cunoate, a înelege, a si, nu suntei ignorani, pentru a fi înrobii, pentru a fi distrui i voi nu avei fric. Ei spun c este greit s nu-i fie fric, i au absoluta dreptate, pentru c dac nu v este fric, atunci nu putei fi manipulai, dac o persoan nu are fric, nu poate fi cucerit, posedat, subjugat, fcut bej i pus în cutie. Când v vei deschide, oameni, este o întreag inteligen care ateapt s v contacteze. Sunt extraordinar de multe aventuri care v ateapt. Mintea incotient, necunoscutul va ateapt. Mama devoiunii este ignorana, fie c este ignorana spiritual, politic i religioas. Este boala comunitii, este boala umanitii, boala nu poate veni în lumin. Se dezvolt doar în întuneric. Srcia, rzboiul, lipsa de umanism, se înmulesc în întuneric. Frate care urte fratele, haturi ce separ, vin din ignoran. i dac voi credei c spunînd mantre i trind în cristale, o s devenii divini, suntei nebuni, pentru c ar fi trebuit s tii mai bine, cci o minte care gândete clar, realizeaz c dac puterea este în voi, i este, nu trebuie s facei totul din afar s funcioneze pentru a funciona în voi, pentru c este chiar acolo. Realitatea fizic exist doar pentru c este în trâmul vostru de concentrare. Când schimbi concentrarea, aduci alte realiti. Eti atât de mre cât îi îngduie înelepciunea ta s fii, contiina ta crete în funcie de cât energie ai.Trupul tu va fi atât cât vei vrea s trieti. Când renuni i nu mai învei i nu te mai schimbi i nu mai ai aventuri, mori, pentru c la fel ca toate în natur, în momentul în care nu mai este de folos, este distrus. Evoluie. O fiin vie nu moare atâta timp cât consum viaa i bucuria este prezent. Iar dac voi suntei deprimai, este pentru c ai vrut s fii aa, pentru c v-ai blocat creând probleme, far a vedea utilitatea lor, cci în momentul în care vezi utilitatea problemei, acesta dispare i contiina evolueaz. Trebuie s tii ca atitudinea controleaz destinul. i dac spunei "sunt Dumnezeu´, se manifesta... sau poate c nu - asta înseamn s v autocondamnai. i s nu credei ca orice ar fi fost ceea ce v-a luat puterea, continu s aib putere asupra voastr, adic s ia decizii pentru voi fr s v consulte. i dac vrei s învai ca în colile antice, exist locuri unde s învai i s evoluai i s putei atinge lumina antic i s întoarcei foarte repede paginile crii spre a deveni transpareni. Exist. Dar nu fii devotai fricii. i nu fii devotai reticenei. i nu fii devotai grijilor i nu scrânii din dini i stai treji toat noaptea întrebându-v dac s luai acesta decizie. Nu ai fi avut de luat o decizie dac nu ar fi trebuit sâ experimentai asta. Trebuie s experimentai numai ceea ce avei nevoie pentru a evolua. Dac rmânei în prpastie, experimentai mereu doar vechile greeli, aceleai ocazii, succese i nereuite, pozitiv i negativ, boal i sntate, din nou i din nou, i asta devine realitatea voastr. Dar în momentrul în care începei s v întindei i s înlturai dogma, binele i rul, susul i josul - în momentul în care v unificai contiina - atunci suntei pe drumul spre cas. i dac ceva este în calea voastr, s tii c este creaia voastr. Privii acel ceva. Care este câtigul emoional al friciunii, nu câi bani vei câtiga sau pierde, dar ce anume vrei s stpînii. Privii i putei stpîni acesta înelepciune fr a crea probleme care s v colapseze, ci înlai realitatea voastr. Facei pasul înainte, nu mergei înapoi i renunai. Simii, pentru c în momentul în care privii i gândii care este valoarea emoional pe care o înregistrai ca 114
înelepciune, ce avei de învat din asta, în momentul în care v concentrai la asta, contiina voastr se extinde din nou. i vei merge la carte i problema va dispare. i atunci entitatea crete. Nu mai este un ignorant. Consum cunoatere, pentru c urmtorul pas este urmtoarea cunoatere. Nu regretai niciodat experienele voasetre ² niciodat, absolut niciodat. S nu privii nimic din ceea ce facei ca pe greeli. privii-le ca pe lecii de învat. Nu trii în trecut de dragul milei. Nu mergei în prpastie ca s gândii la ce ai fost în viaa trecut. tiu c sunt unii care caut oameni care s le spun despre asemenea lucruri. Am ascultat. Ai auzit vreodat vântul urlând ? L-ai auzit ? Ar trebui s ascultai cu mai multa atenie. Este viaa voastr atât de goal, c trebuie s mergei în trecut ca s gsii motiv s fii glorificat ? Isuse, vrei atât de mult acel brbat, încât trebuie s te duci în trecut ca s gseti un motiv pentru care el ar trebui s-i aparin în acesta via i apoi s schimbi viaa lui, fcând din asta karma lui? tiu ce faceti. Nu înelegei c nu vei avea niciodat acum, pân ce nu vei închide cartea trecutului? De ce vrei s mergei înapoi la pagina trei, doi sau unu? i ce imagine vei alege ? Am un adevrat deschiztor de urechi pentru voi. Nu ai trit doar o via. Ai trit milioane de viei. Pe care o cutai ? Care dintre imagini vrei? Ati avut nenumrate, mai multe decât avei numere s le numrai cu mintea. De ce vrei s mergei înapoi? Am s v spun de ce: pentru c cei la care Acum nu are aventura i progresiunea sinelui, simt nevoia s se duc în ieri. Nimeni nu ar trebui s se duc în trecut. Te uii la o via de acum zece milioane de ani i îi place cum ai fost? Dulce entitate, eu îi pot arta alte milioane de imagini, ca într-un film de groaz în care ai fost primitiv, urât mirositor, o bestie care mânca came i bea sânge. În înelepciunea antic, dac o persoana pstreaz viu trecutul, pstreaz vii gereelile, pentru c trecutul este plin de greeli i lipsa de bucurie. Dar pentru cineva care are cunoatere i înelepciune astzi i îi evolueaz contiina, va fi destul bucurie i aventuri mree în viaa lui. Nu va trebui s priveasc niciodat în trecut, pentru c este chiar aici chiar acum. Sunt muli dintre voi, aici, în acesta audien, care ai putea tri foarte bine fr oamenii care insist s v aminteasc trecutul, când de fapt voi vrei s-1 uitai. Aceti oameni nu trebuie s fac parte din realitatea voastr. Ei aparin lui ieri i când închizi cartea pentru ieri, trebuie doar o puternic concentrare i este Acum. Exist doar un singur timp progresiv i acesta este ACUM. Ignorana este ieri. Cunoaterea este astzi. tii cine suntei astzi ? Frumoi i minunai oameni care ai ars imaginea pentru a tri în moment i gloria momentului. Nu exist problem pe care ai creat-o i pe care s nu o putei discrea, nu prin a o ocoli, ci simplu, prin a o privi în fa. Când facei asta, ea pur i simplu renun a mai fi o problem. i nu este boal în trupul vostru pe care s nu o putei vindeca atunci când începei s iubii ceea ce suntei. Iar când suntei fr trecut i avei numai întregul înelepciunii, nu mai exist boal. Cînd încetai s mai privii la ieri, tiai îndeprtai paternul genetic al bolii i morii, ele nu mai exist, acum începe viaa. NU FI UN PGÂN FLMÎNZETE DUP CUNOATERE, FII ILUMINAT Un maestru iluminat în apte ani, reprezentând apte trepte de cunoatere, a îneles c expansiunea progresiv este cu adevrat iluminare i c schimbarea a fost necesar, ca s evite plictiseala datorit creia ai început s facei prpastia. i ai devenit blocai în acea prpastie i asta a devenit realitatea vostr. Ei au devenit contieni de aceasta entitate fr imagine, care voi 115
toi suntei. i au început s se concentreze la acea lumin. Putei imagina o lumin contemplându-se pe sine în loc s pstreze o imagine ? dar când începe s se priveasc pe sine ? Aceasta este ora când îl iubii pe Dumnezeu. Aceasta este ora când îl cunoatei pe Dumnezeu. Aceasta este ora când v îndrgostii de divinul sine. Acesta este ora când devenii divini. Imaginea nu este divin. Personalitatea vostr, înrobirea voastr la trecut, victimizarea plecciunile voastre, nu sunt divine. Acestea sunt primitive, pentru c aparin la ceea ce face imaginea voastr, tii voi, semnul vostru astrologic. Ceea ce este frumos aparine luminii interioare, omniprezent i venic, cea care este nemuritoare i creatoare a tuturor imaginilor. V trezii atunci cînd realizai c este acolo i începei s gândii despre ea: "Eu sunt ceea ce sunt". Asta se întâmpl când contiina voastr devine exploziv. Acesta se întâmpl când energia se contempleaz pe sine i explodeaz în zece mii. Asta este ceea ce Francis de Assissi a vzut în câmp i atunci când i-a amintit cerul acelei nopi. Asta i-a îngduit lui s devin, ceea ce a devenit. Nu sunt toate aceste mici energii, este ceea ce se afl dedesubt - marea lumin. Este ceea ce eu vd când m uit la voi i creia m adresez. i asta vreau s spun când zic: "privii pe Dumnezeu", cci asta suntei voi. Este ceea ce v va aduce bucurie i libertate, este ceea ce v adpostete ceea ce v va da bucurie în vânt, care va face pace cu natura i animalele de pe Pmânt. i este ceea ce va crea o realitate care se numeie împria cerului. i nimic din toate acestea nu merit s fie ignorat. Nu fi pgân. Nu fi ignorant. Cunoate c ai trit asta deja i stpânete cu înelepciune. Nu te teme de schimbare. Este ceea ce te va face Crist. Scoate în evidena mreia i dreptatea ta. Nu fi pgân, nu te adormi singur cu bazaconii. Nu tii c îi divinezi pe ei ? Nu diviniza pe nimeni, cci divinizarea înseamn ignoran. Nimeni nu-i poate lua viaa vreodat. Eti nemuritor. Nimeni nu-i va face ceea ce Dumnezeul din tine nu vrea s i se fac, Nu eti protejat de un ghid, protecia ta este în jurul tu, vine de la gloria lui Dumnezeu care eti. Nu fi pgân. Nu alerga în jur cutînd rspunsuri în trecut, începe s trieti. Nu sta doar i gândi c eti neajutorat. Eti atât de neajutorat doar, cât oasele tale lenee îngduie s fii. Nu-i da ie însui dou posibiliti pentru aceeai situaie, îngduie nelimitate posibiliti. Nui prbui viaa, pentru c tot ce eti în stare s vezi sunt problemele tale. Nu fi pgân. Nu te holba la propria faa fiindc nu ai terminat - termin, stpânete Întreaba: " Ce am învat din asta ? " Fii destul de mre ca s vezi rspunsul. Nu nega propriul adevr pentru c ar putea s-i rnesc sentimentele, s te umileasc sau s te intimideze. Ai nevoie s fii intimidat. Atunci problemele se vor da btute i tu vei continua cântecul prin expansiunea contiinei i vei deveni mai mare ca rezultat. Nu fi un pgân. Nu fi bej. Nu propovdui neadevruri îndrznete s fii indiferent, îndrznete s fii tu. Nu te duce acas i pune tot ce ai auzit aici în cutii. Las-le s-i aprind Spiritul i motorul sufletului. Las-le s fie o ocazie pentru a rezolva vinoviile tale, durerile, dilemele, fricile, anxietile care te in treaz nopile ca s te întrebi dac s iei acesta decizie sau nu. Cine o s te rnesc ? Dac omul te scoate afar, buntatea i iubirea naturii te vor îmbraia. Cine ar putea s-i ia divinul drept la cunoastere ? Numai devoiunea ta pentru ignoran. Contiina de maimu, face ceea ce vede. Nu fi ipocrit luminii ce eti, înva cât de mult poi despre ridicarea contiinei i putere, i realitile care ateapt s le creezi. Mai tii ce am spus? Am spus c viaa este un dar de la natur, dar a tri frumos este un dar al Înelepciunii. Calea desfurrii luminii, nu este totdeauna presrat cu durere i nefericire i lips de confort. Aceste idei vin de la paterne ignorante care au fost cele mai dureroase experiene din vieile în care liberii cugettori i-au oprit cunoaterea fiind intimidai i dui la ignoran de un Dumnezeu rutcios. Calea sufletului spre iluminare, are vi de linite i libertate, de la ur, 116
amrciune i maliiozitate. Când eti o fiina fricoas, poi fi controlat cu uurin de oricine. Ei te pot face cu uurin s urti, pentru c asta se presupune c trebuie s faci. Calea luminii care se trezete are lucruri minunate, s comunici cu oameni care asteapt s-i vorbreasc din nou, s reia de unde v-ai oprit mult, mult timp în urma - oh, Doamne, ei au fost cei care au susinut umanitatea. Au existat întotdeauna grupuri de oameni iluminai, întotdeauna, care au susinut i au fosi lumini în întuneric pentru generaiile de oameni ignorani, oameni mânai insidios la razboaie, baie de sânge dup baie de sânge. Au fost grupuri de oameni care au dat speran. Ei au pstrat în sufletele lor un adevr primordial, o cunoatere care arde atât de viu astzi cât i în timpul meu. i voi suntei grupuri de oameni. Unii dintre voi ai auzit: "Trebuie s m mic. Trebuie s m schimb. Sunt posedat de aceast dorin." Acesta este mesajul la care voi rspundei, un mesaj pe care cei mai muli oameni nici nu-1 aud. Voi ai ales s pstrai i s susinei ceea ce umanitatea era pentru ei ignoran i înrobire, mizerie i rzboi, a uitat i refuz s v învee. Am venit înapoi ca s creez o coal pentru voi, s v ajute s ieii din straturile bej, s fie o surs de întreinere, un dttor de miracole i mesageri i daruri i lucruri bune, s venii aici i s privii vântul suflând în smîna pur de la picioarele voastre, i s vedei neghina înlturat, pentru c tot ce rmîne s fie Spirit pur, dornic de cunoatere. i dup atât de muli ani abia acum am reuit sa începem aceast coal de cunoatere antic, de mare adevr care s v conduc spre venicie. Abia acum putem începe, pentru c ceea ce a rmas, ceea ce a fost purificat prin foc, este acum gata s tie. (Ramtha a venit în 1977 i coala s-a deschis în 1988) Muli dintre voi, oameni, poate c ai fost ridiculizai, dispreuiti i intimidai din cauza mea. Dar dac nu a fi fost cine spun c sunt, nu a fi cauzat aa o reacie de negare. tiu c fiind cine suntei, ai trecut prin multe, dar voi singuri ai ales. Un mare rzboinic nu se teme s-i conduc armata i cu atât mai puin s lupte el singur. Un mare Dumnezeu care este gata sa strpung stratul gros, coaja de neadevr, nu se teme s se adreseze individualitii i este gata s fie înlturat din aceasta cauz. Când este gata s-i fac aparitia, trece i prin foc. Când vei absolvi aceasta coal, iubitii mei oameni, vei cunoate misiuni i împraii i universuri i sori antici i oameni cu inteligene mult diferite de a voastr, cu care s avei aventuri. Ceea ce va ateapt este nelimitat. Pân acum ai fost învai cu fatalitatea acestei realiti, dar este nelimitat mai mult ceea ce vei ti dup aceea. Suntei oameni remarcabili i ai fost în stare sa spunei :" Vreau s tiu ". Iar eu am s v înv. Cu foc în ceruri am s v înv. i vor fi multe vorbe i multe reacii în vieile voastre, dar vei lsa în urm enorm de mult durere i nefericire i vei începe s avei cunoatere, cunoatere fr limite. Cea mai mare dificultate va fi c va trebui s învai s fii flexibili i s începei s v schimbai ca s ieii din stagnarea cu care percepei lucrurile i s mergei mai departe, pentru c într-un sens, cunoaterea este un mar. Dar nu v putei mica înainte, dac nu renunai la trecut. i nu putei merge înainte dac suntei devotai la ritualuri sau la sacul cuiva de trucuri , cci ei nu tiu s v învee altceva i nu au puterea s v trimit mesageri care s v ajute s învai. Este arogant s gândii c suntei doar o mân de oameni deosebii, dar este adevrat. Deci ce vei începe s învai aici, este cum s v extindei creierul pân ce începe s doar. Aa s fie. i în acelai timp v vei schimba i viaa. Vei folosi contiina i energia ca s cretei. i mai ales vei continua s învai. i vom lsa în urm credinele fanatice. Iar dac folosii exerciiile de contiin i energie, vei începe s v schimbai i va fi o schimbare continu într-o fiina iamculat pentru fiecare pagin a crii numit viaa. 117
Vei avea mult bucurie, cci va fi reflecia sinelui vostru. Ai tiut întotdeauna c exist mai mult decât se putea vedea. i ai tiut întotdeauna c suntei deosebii. Este adevrat, suntei deosebii. Au fost timpuri când ai tiut c putei s-o facei, dar ai dat înapoi. De ce ? Pentru c ar fi însemnat s distrugei imaginea. Lsai cunoaterea s distrug imaginea. Se poate termina cu ea numai dac servete pentru a crea friciunea necesara evoluiei. Deci este terminat. În aceasta via facei pasul înainte, pentru glorificarea lui Dumnezeu din voi i s fii dornici s experimentai fiecare cunoatere pe care o primii i ceea ce se numete contiina, se va întinde i va dizolva limitaiile lsînd loc geniului. Aa s fie. Învai? Minunat. Primul set de mesageri, pe care am s vi-1 trimit, o sa v arate ce înseamnâ ignorana devotat, pentru c adesea voi nu mai vedei lucrurile cu care suntei obinuii. Aa sa fie. i acum, ce o s facei cu toate aceste "poveri"? Nu vreau s stai i s plângei i s avei o cdere nervoas. Vreau s le vedei i s-mi spunei : " Inva-m. Arat-mi toate colurile tale i toate marginile tale i tot ce eti." i privii la asta ca la o binecuvântare i învai. i când v vei concentra la fiecare devoiune, lucru, loc, persoana sau contiin, toate vor renuna, se vor da btute i vor pleca din viaa voastra. i nu vor mai fi atrase vreodat spre voi. Aceasta înseamn extindere. Deci nu este nimic de suspinat, este motiv de fericire. Iar cei care suntei bolnavi, care suntei bolnavi în trupul vostru, am s v art atitudinile voastre care au creat boala, care au totul de a face cu devoiunea, cu înrobirea voastra. Remarcabil este ca atunci când te gândeti la asta i vezi cum s-a manifestat în viaa ta i te-a inut pe loc, ai s înelegi cum s-a putut manifesta genetic în trupul tu. i nu-i fie fric. Nu este nimic aici s-i fie fric. i pe msur ce capei experiena, vei simii ca un curent eletric trecând prin corp. i electricitatea este vindectoare, pentru c extinde contiina, devii contient i corpul se bucur, deci se vindec. Aa s fie. Suntei capabili s învai ? Ei, bine, sunt unii care cred c nu vor fi în stare. Sunt unii dintre voi care nu sunt capabili s reânvee lucuri, pentru c le-au blocat, pentru c ei pot citi aceeai pagin pân ce nu mai vd i nici nu mai vor s se uite la ea. Acetia sunt oameni care nu înva rudimentarul în via, pentru c sunt obosii s-1 tot reânvee. Dar d-le o aventur în contiin i vei vedea deschizindu-se mini briliante. Mai sunt unii care au fost cu adevrat încei în a înva unele lucruri. tii, ca atunci când spui: " Este un bloc în calea mea , eu nu-1 vd " - tii cumva cine a pus acel bloc în calea voastr ? Voi L-ai pus. Voi ai creat toate motivele pentru care nu vrei s învai. Ar putea fi pentru c deja ai învat asta i continuai totui s-o atragei spre voi pentru c doar credei c nu ai învat? Nu tii c este o atitudine de prpastie(sant) ? Adic voi tii ca trebuie s avei atâtea poveti de iubire, atâtea relaii, s v pltii datoriile ctre societate, pentru ca s fii acceptai. tii c dac avei o astfel de atitudine, toate aceste experiene continu s vin ? Acum, pentru acei dintre voi care avei acele învaturi i nu le vedei, am s mut blocul acela pentru a extinde puin vederea voastr, atât numai cât s vedei ce refuzai s învai, apoi voi s cutai în suflete : aha, este rândul 32, nu-i de mirare c nu am vrut s înv din nou tiam asta deja. Privii bine pagina, este o nota jos: "Aceasta va fi numit greeal, în loc de învtur". Aceasta este singura diferen. Deci vreau ca voi s tii ce ai învat deja i acestea s devin foarte vizibile. S spunei : "Am învat deja asta, tiu asta." i în acel moment renun, pleac i te las în pace. Nu mai sunt blocuri nu mai sunt scuze. Singurul motiv pentru care voi creai scuze i lipsa de a înva i a participa la iluminare, este pentru c nu vrei. Este numai c nu vrei.
118
Deci mesagerul urmtor, v va ajuta s aflai de ce nu vrei s învai. De acord ? Aa s fie. Ce trebuie s învm ca s dm înapoi contiinei, când învtura a fost progresiv i a fost o foame de învtur ? Vrem s înelegem toate aceste probleme pentru ca s v putei mica înainte în timpul care vine, s v putei mica liberi, fr inhibiia dogmei sau a superstiiei sau fricii, ori s simii c ceva lipsete în voi, pentru ca nu lipsete nimic. În scurt vreme (discursul a fost in 1988) va fi o foarte mult activitate pe cerurile voastre. i a fost deja. Am încercat s spun multor oameni s se uite în sus, dar nimeni nu m-a ascultat, aa c au pierdut spectacolul. i apoi mi-au spus: a fi vrut ca tu s-mi fi spus despre asta " Eu am spus, dar ei se uitau la televizor. Vreau s tii c va fi mult mai mult activitate. i vreau s fii contieni de asta. A vrea ca toi s vedei lumina din cer. Aa s fie. i nu pentru c este senzaional sau ieit din comun. Este ieit din comun, cel puin pentru bej, este ieit din comun. Pentru cei care înva, ar trebui s fie o deschidere natural pentru comunicare. Cînd i-e fric de schimbare, te uii la orice altceva, mai puin la ceea ce este în perimetrul tu. tiai asta ? tii de ce nu putei vedea lumini pe cer i lumini interdimensionale ? tii de ce nu putei vedea toate acestea, când toata lumea spune c exist ? i încercai din greu i v forai ochii i v uitai într-o parte încercând s vedei ceva cu coada ochiului i tot încercati, iar în final începei s minii i spunei c vedei, doar ca s facei lumea s cread ca suntei grozavi. tiu c a fost o dilem când cineva a spus c a vzut o gaur în aura cuiva. Am zîmbit i am privit aura ca s vd ce anume l-a fcut s spun asta, cci nu exist guri în aura. Nu vom avea nimic din toate astea. Cât vreme vei continua s avei lipsuri i frici i nu va putei schimba, nu vei avea nici progrese în contiin i nici comunicare. Asta se întâmpl pretutindeni în jurul vostru. Când cineva spune : ³Privete acolo" i tu întrebi :"Unde?", chiar s-a întâmplat în spatele tu, i chiar dac s-ar întâmpla aici i tu nu mai eti concentrat, lumina se va deprta de tine, pentru c tu de fapt te concentrezi s n-o vezi. Deci la orice te-ai concentra, nu ai s vezi, pentru ca i-e fric de schimbare. Îi este fric de extindere, de cretere. Deci dac te uii la lumin, chiar i a lui Ram i cineva îi spune :" Oh, Dumnezeule, este aici." - "Unde, Aici.", tu te vei uita i nu vei vedea, cci te atepi i nu vezi nimic. i acum o comunicare : sunt unii dintre voi care vei vedea anumite lucruri iar alii nu le vor vedea. Cei care vei vedea, vreau s binecuvântai pe Dumnezeul din voi, cci voi vedei pentru prima dat, ceea ce de fapt a fost tot timpul acolo. Mult timp în urm, asta a fost ceva comun, nimic neobinuit, doar o extraordinar camaraderie. Acum este bizar, neobinuit i numai cei norocoi pot vedea. Dar vreau ca toi s vedei. Aa c i celor care spun c nu mai vor s le trimit mesageri cci îi sperie, am s le trimit totui. Nu vreau s le fie fric s învete. Ne-am îneles ? Acum ultimul P.S. despre devoiune. titi, frica care v reine de la schimbare, de la neobinuit, v inhib i de la a avea interaciuni cu lumina, pentru c atunci când v-am întrebat despre mari lumini ale acestui plan, mree personaliti, a trebuit s facei mari eforturi s v amintii. Este foarte mult de spus despre entiti ca Francis, care a îndrznit s fie el însui, o lumin vie pentru c o lumin vie atrage, cci este o lantern în întuneric. În loc s v îngrijorai : " Eu nu m pot schimba, nu pot manifesta asta, pentru ceea ce de fapt spun este c pot fi altfel, dar nu vreau s fiu altfel, nu vreau s fiu urât, dispreuit i ostracizat", deci renunai la puterea voastr magic. Voi nu tii c va fi nevoie de oameni imaculai, oameni care s fie inspiraie pentru naiuni, oameni care prin magia i contiina lor pot schimba lumea întreag, pentru c lumina se prezint singur. Împria cerului se face prezent în carne i sânge, în oameni obinuii. 119
Ceace creaz problemele naiunilor este ignorana i refuzul de expansiune a contiinei. Ce ar fi dac v-ai gândi s devenii domnul Dumnezeu al fiinei voastre i ce ar însemna atunci lumina voastr pentru omenire ? Dac frica voastr este egal cu rezistena voastr, lumina voastr nu ar putea fi egal cu speran ? Ai fi foarte surprini s tii câi oameni vor fi atrai spre voi datorit luminii voastre, nu ca voi s le dirijai vieile, dar s le spunei în durerea lor în nefericirea lor, ca viaa este un dar de la natur, iar o viat trit frumos este un dar de la înelepciune. i ei vor întreba: " Cum s înv s fiu asta ?" Este nevoie de lumin mai mult ca niciodat, nu în entiti ca mine, de care o naiune de oameni poate râde i spune ca sunt ridicol, o fantoma, o femeie psihotic, o personalitate alterat, oameni în vîrst de 35.000 de ani nu exist. Eu sunt o scuz pentru ignorana voastr, dar oamenii care triesc acest adevr i care sunt oameni comuni ai acestui comun pmânt, nu pot fi scrii în ziare, nu pot fi maimurii i ridiculizai pentru c nu opun rezisten, dar lumina lor este supraputernic. Ei traiesc, sunt fiine vii. A fi cine eti, înseamn a fi cine eti pentru tine i Dumnezeul din tine, pentru nimeni altcineva. Ce rezult din existenta voastr este ceea ce lumineaz lumea. O mâna de oameni conectai cu suprainteligena i cu un curaj extraordinar pot schimba întreaga lume, chiar i numai prin existena lor. Acum tot ce putei demonstra este ignorana. Este înc vie i bine. Nu putei dovedi ce ai câtigat Doar realitatea voastr este mrturie a validitii voastre. Cu alte cuvinte, ceea ce suntei în interior ai adus în afar, arzînd. i asta devine un testament viu pentru oricine vrea s arunce o privire. Asta înseamn s fii Gloria lui Dumnezeu manifestat în carne i sânge. Despre acesta a fost profeia - a doua venire a lui Crist, nu este un Crist singular, ci Crist, ca i destin manifestat la plural, nu este cretinismul. Sunt suflete evoluate care triesc la pagina apte în Cartea Vieii. Despre asta este profeia. Fii devotai contiinei voastre. Triti energia i creai propria voastr realitate, ieii din probleme i creai bucurie. tii cine suntei i fii devotai vou îniv în fiecare moment de via. Îndeprtai toate acele lucruri care sunt ataate de voi i care v in ignorani i pgâni. Eu poate c am purtat piei i esturi grosolane, dar nu am fost pgân. Aa s fie. Urmtorii zece ani (1990-2000) vor fi cei mai dramatici ani înregistrai de istorie. În timpul vieii voastre, ai trit o neobinuit de lung i neobinuit de linitit stare de schimbare natural, care nu s-a schimbat. Ai trit într-o tehnologie stagnant, care umple cerul cu otrava care plou peste pduri i omoar petii în mare. Voi trii cu o tehnologie care pune gaze în aer, care distrug pielea sensibil i permit radiaiilor solare s ptrund i s suprime imunitatea. Ati trit un timp lung în ignorana devotat i tehnologie neprogresiv. Voi trii în era atomic a ceea ce se cheam Hiroshima i Nagasaki, i moartea înc radiaz din stratosfer. În urmtorii zece ani, în timpul vostru, la sfâritul acestei decade, ceea ce este cunoscut i familiar astzi, va fi doar memorie. Aa s fie. Singurul salvator pe care îl vei avea vreodat este Dumnezeu din voi i inteligena voastr. Înva cât poi ca s fii un protector i nu un distrugtor al pmântului. Ai grija de tine. Nu lua ca garantate nevoile personale, ca de exemplu apa. Pmântul care este acum sfânt, va fi plin de ea, dar nu lua ca garanie pentru tine însui. i nu te baza pe alii s te ajute. Oamenii care s-au adunat împreun, vor înva ca lecie urmtoare s-a înceap s se iubeasc pe sine, ceea ce pentru alii înseamna egoism, dar trebuie s faci asta ca s fortifici inele pentru timpurile în schimbare. Actul urmtor va fi de a v iubi unul pe altul i de a va ajuta, unul pe altul pentru c atunci când întreti contiina i respeci viaa uman i am respect pentru pmânt toate aceste timpuri de schimbare, asta este natural, este nevoie de asta, evoluia în al 120
