ISTORIILE .
DOMNIl'OR IĂ.RH-ROMANEŞT I CUPRINZiND
ISTORIA MUNTEANĂ DE ·LA ÎNOEPUT PĂNĂ LA 1688 Compilale şi aldltuite de
. CONSTANTIN CĂPITANUL FILIPESCU Publicale dill lIOIt de
N. Iorga PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTi
.
.
1. V. SOCECU, Bucure!fti 1902
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN CAPITANUL FILIPESCU
frank In hiserica de la
; dupii Ligeratur4 i aria main, IV, n° 8.
www.dacoromanica.ro
11
_EvulsaminetrtiniT,-.,
If"
'
1
112.f:,'
Ai:1;11r,
\
hurr
?,;..,-6." -41;1'
i',biqr:!;\., ')1;Afil iEL MOLL .
:
, to"
.d
"
..A. 4. 00. tato
ow,
AL"'
.....
-
.+!... ..,
-7 -*
./.616EiliitWiiiiiiATnt .1"
1-zII0,0fitigq0)11.1e6R4R-effillig
.
-""'"
.1 6.11:1:111C11-0110fiHfill 19k1/1 -11!!1(11111111:51Y1110
11.,,,
::.f.F.T.-,Fitii. 4-,:--;11f.I.-7-ce..-N 5
,
jp
11
:
a
A...
.... W..
I
10;1i,,k0./11:1111/1/1tAi ; IS MT, 1111:1 41All arta plata r. ta at.. a A v.," rrar.rtror. at t. lt art 6.11P-0 Au...pv.40 sm ,..4"4. ,,trastI?itto ,,O,1 v10. ens .A.? 1*. OA ae
T. .... . i . 1.1 J14.4. Ali.44 l
ow I 644,
V,"'
br at..............,........ ....,............ 0..4* n/* 1.: . 7 i , iml.a.s... 4 11 , ''''' Lrt .1 4:f a... .. ,........ 1 O .....1...i.A....; ....mom"" ......1.,,...F..a ...um.... ..f... ..... I J., A . t . AU. .., ..1,1, ;611 : 1.........: Co Ant. ,.........10........" no. 1 1,1,1,, Al ..... r .1.....C.......... ... A...1. ........... Va...., ........,.....:......1..... ..... ..............4 ,1,...4. (,.....; fa.........1
.. ,,
.
., .,;.
4 ow.. a. to...Jo...A...a ........us ...la .4.........1.....A. .1,, t .0p:.....1...... I. L.A...., 1.. ....... ................o.,... .... no,. ;,,.k., ...L....an 4....,................,...44., ,, .. .:,.. ,ma .... lit ... my. :14 , ..... I ...a.. t ...... 04,....11... ., , ...In, .
.......... ..... , ..... ........ . ....ran., . ....,...r. ,.........., op.... .......
A
a
. t,..ea ft .. er .. .. 01 ..... ,.....,.......r.t I.,....o. :".....tr.f Jr...., rnar . °Inv...a... ....Va....ran rof
twa,,
.
wf
ay.; ,molls
},,,...,......;.....,...,,,,,..,....,,,,,=
,.,.:....,............,.................,..,...,...... ,.v.,......,...........,..,.... -..,1.44.44,i 4...,,,,+.,,...,..............,.......... ..... ... ,i., :....... I., ......... slo ..... ... ... ....... ........... ..4 ............,1a ....a... ....s. t ..44.4......e...,1,....ita.6.0-; ,..........!......,....,,.,.,. ................t......1.,,..,..._..,...,. te,..rek so..4...,..... ..),... C- A , Pqr`.."..... "."( 1....-'''"" .........%I. ay... I. ............. A 44.1:4....,......Z.r. 1......................... ..,,-;: ...I..4. e..14 ..,,,,py .....,....r.r. te....... ! r. rJrn , r. .11 Jr.... ;. ... rri r.....r ...,......t rr ..... ......',... J.., ....n; ...,.........,..1,....,. .... 14 0.,. r ror rJ ... '. .,,,!14 f-,,....,,....Vna
,..,, at.....,..64 .... is,a4...e ..... ........ mso Imitoma:. ors ..... ...,s .....',, s so.. m.,...44.amisa s 1,I .... k t:m 1, :.)1 mq,,,t.I.et. 1.4 . sI.1.AjAnaki.e kiAn i1#11:1 0:14, k . \ ,..."'.....t. .flnr" A."... ..i m .. ...".:. .`..1 aPf an.a.t.n....111,11, ann.:. ..I.I. ma. kr...rat. r. tr ,r.r.a.a, I. ; tor.; I rar.....:0.,.... cIA. ,.. : .1
4.;'
i ..,
/...44..r
..',.:.,4f.,
I., -..1.1.(0./.(tI4 II; (.1(2.. 4`...1.4(11«,,,,,n,(1.4(...(1.4.11 411(101(1 iholpi
..4 ,....;. J. r.nriraj ar /4 nr....... 6.4 .... a .............r..;.Trarrn . ro ...Coen...* .... ...r.Ja..o......4,.n...........rranarri tua.....1.....: ....,.: -,, ttup.o....1.:, . , : ,..;.,........ r....a.: A., .f.arn'laiJa . :.......:.: r ant ...r.... . r......nr, ....., C..', .,...r,..r.an,marn Jr .arri.ria are...! 0..A anal.: 6 rt. ...non. ...,,,rrar7. rt a rrerop. , arm N. ..... ,...........cr.),.,:n..r.rn.r..,-'21.. ,..r..i.... arra. ...........r. N. cA...n. rr ..,rn .c . ,,, I I 1,,. ,gr.,.1,, 11..1.4(1 41(.12.1!.. I' ("II, . fo ...amrai V r gen v.; Tina, t a . trioouwil,.., ...,.; 4....onn J........,..,
,...r..........1r:n..,,,,, .n... ,.........1. ...a..., ...e......,..rars...4.1 4:r arm:or:as r.hrn .......),..:or......... A...... ii .ut ....,........;;,,,, ....,..; ; ..4..... ,..;
.
,
ri.., Isr.r.r.t.,,...0., 714, 4 I;IIS1.4.:.;it`tx.t.,!,,,,n; am. orns...., a ...tat oaten... ro'rr.;:r 4'71. rortarta i X. a.r....,.,...) ...m.....,......k a J. oran Ir.. rtrrr..4,11.e... ' ....,/ I puts, .1":.." .... on. G. at...0.4...i. cy....1i .4..orva aranV..., a .4m:on., t .J;nst...rterno...11 ..........er..o.,:or , 4(1'4,4 .Inno..1.11,41(1. . r(1,1r: 4, or r.........;;44....)...r.r. . nor ......ralkar..;:riisra......num. ....:v6.....4.z.;,, ..,',:it Ilc Lea IteNlitirr......rafi nr:.:
:44
44,..'"5!ri..,.6,-;
.::,..t14. ,.../a4
....4....f...dn'....,..
Arran.. ran..4....1 ;N. 1 ni ire .:.'.....axrarlinir.or ctrarrnoar r.t.. ...or 'draw; . .
.1; p
............,00.i....... .Y.;,..". :4;17114
.
Ci-. a.l.
.,
:
.. t 1.4.:: .
"IN - 4.4 .1'
V
'
/-",-
k
i
tel
''-'""*"...7"/.70ia'-',.'"""Ihs/-av .."....-.:,....t........t42' le . 7' ,---frr
4ti.
t
rt..Z..4:A..;...............qt.
. 4.`
A
11
4
-7 '
'LI'. 'rr'll'a.
:'i
.-;*:'
1),
t..
ar.
Actul de Intärire pentru mosia Tämburesti, dat la 15 Main 1687, lul Constantin Capitanul Filipescu de Serban-Vod5, Cantacuzino.
www.dacoromanica.ro
imhtigulAtiviin
trAtAlstrilEnKE
&mambo, Lir Tdaltialgi
aSCSIIERIE).;
altTiL IlkilirtYlitfgirA6101114:111Vilh5a
LE.tiOTINidlih,b`littlif
A
IIItArci
INialfilititEca-G
3J1.)./144thilUt115:1iil'Aif2thiltiOltritIligtit C
V
Inseriptia de pe bi,etica din Mateti. innaltma de Con,tantin CApitanul Filipeseu; dupa Literatura i arta ronCna, IV. n" S.
www.dacoromanica.ro
'1°P,T
n cl)
tz LA " .
2
1
ir
3.
pit,7tfittlei,f t ii,.....r xi era * 70.0 A
(14,-
esi
' ale AV
An
A
te V Si
fiv4 2747
. ,,,,, #4
earn cre
r
7/, c
//7 / 4.71, Ps ifl
044
ffr%
r
_2, , sip. I 7 .. 4 ,,..-
.1
Z My lq (Tyr--
6,
1-2. Ischliturile lul Dumitrasco i Pan& Filipescu, in josul documentului din 3 N1aid 1643. 3. IscMitura lul ParA Filipescu, supt documentul din 17 Decembre 1654. 4. IscAlitura lul Constantin CApitanul Filipescu si a viitoarel lui so:1,h Rada, supt actul din 15 Septembre 1683. 6. Semn&tura obisnuith a lui Constantin Capitanul Filipescu. 6. Cele d'intikid doub, endurl din actul no 4, scris de Constantin Chpitanul.
www.dacoromanica.ro
'V
erf°4
5.
4.
La fr. , e
ma's ki rt
4'14(0 fl
el
3'4f7P3-3
)- (Yrff43y
ea.)
07(9 9 kay Jo,
/921
7.
'
//+7C04,47? zr2, "ty are-of?,a-,_ /elle F. 11 .
1
-77
cs;
filt21;b
cee
Vt )) 6;71 071 .07.1 Cf5 'en £ 7PP.
c3;3ge: ,17% ""?' fto, 31, -44 brrlfri.A1:x psr
1.4
tYnim-trAple rth "4
8.
7. Semnatura liii erban, fluE lui Constantin, supt actul din 4 Maiii 1693. 8. Iscaliturile lu1 erban, Grigore si Radu Filipescu, flil lul Constantin CApitanu1. 9. Semnatura obisnuittt a lul Grigore Filipescu. 10. Senmatura din 28 Octombre 1703 a Radel Filipescu. 11. Semi &tura WI Mate!, fratele 1u1 Constantin C&pitamil, supt actul din Buzhil.
www.dacoromanica.ro
10.
PREFATA in 1845, Nicolae Bälcescu incepea sA tipareascl in Magazinul istoric pentru Dacia o cronica munteand, al cdrui rost, cu $tirile ce se aveati atuncT despre istoriografia teriT, still putine $i nesigure despre unele manuscripte risipite, nu putea srt-1 inteleaga. Vechia povestire energica a luptelor trecutulut era cuprinsä intr'un siugur manuscript, ce purta in josul until fragment din cellalt leatopiset contemporan, al lui Stoica Ludescu, fragment ce servia drept un fel de introducere, aceastä insemnare : «Acasta carte s'ail scris de Costandin Capitanul; Mai io d., P 72692. Bálcescu a inteles cd notita
vine de la copistul tarziu al scrierii, ce se vedea bine a fi din vremile ce zugrAvia. Dar, necunoscind pe autor, el dadu cronicil titlul prudent, de $i foarte putin ldmuritor, de Istoriile Domnilor TSriT-Rumane$6, scrise de Constantin Capitanul . Tiparitura s'a fäcut intr'un chip foarte simplu, manuscriptul unic servind $1 drept copie pentru lucrltorT. Ace$tia trebuie s'o recunoa$tem au inteles bine textul, si au crutat
pretioasa carte ce li se incredintase. Pe atund ea se afla in stapinirea profesoruluT I. Brezoianu ; pe urmä Cesar Bolliac a fost unul din proprietariT manuscriptuluT. De la dinsul a fost cumpárat, direct sau indirect, de d. D. A. Sturdza, care I-a daruit Academia'.
PAra la ie$irea la iveald a unuT material nou privitor la cronicA $i la autorul ei, nu s'a adus nicT o indreptare textuluT, iar, in privinta biografiei povestitorului, ea s'a imbogatit prin. I
65845
www.dacoromanica.ro
II
Prefatl
tr'o singurg constatare. Anume, Aron Densusianu observa cel d'intgiu, in clstoria limbei $i literature! romane », ca. acest Constantin CApitanul din insemnare nu e un copist, ci acel Constantin Capitanul Filipescul, despre o misiune a caruia in Ardeal, in 1688, se vorbe$te cu o insistentl, care aratA ori-cui un interes personal in aceastA afacere 2. intr'adevAr, a$a e : pentru nimeni altul decit pentru Filipescu nu putea sA aibl atita insemnAtate un drum de petitor
peste munti, pentru a aduce de la Curtea cCraiululi Apaffy un mire octet mai mari, mai cuminti, $i mai frumoase din Domnitile nemgritate ale lui erban-Voda. Cantacuzino. Pe de altA parte, leatopisecul intreg e intipArit de pe la 166o incoace de patimile vii ale contemporanului, stApinit de du$maniT $i amestecat in lupte. tirile bogate despre persoana scriitorului care nu se numefte insA pe sine, aceste still se potrivesc
in toate cu cariera de postelnic $i capitan, de alcatuitor de cArti pentru strAinAtate, de purtator al soliilor $i de poruncitor al o$tilor, pe care a avut-o Constantin Filipescu. in sfirsit,
in a doua jumAtate a secolului al XVHI-lea, apitAnia decazuse cu totul, $1 umilii boierinag cari o imbracau, n'aveau tragerea de inimA, nici priceperea de a compune cronici sau de a le prescrie mgcar inteo slovg frumoasg. $i cu o ortografie bunA.
In Cronicile muntene, ca $i in Istoria literaturil romine am expus pe larg viata cronicarului nostru, $i am analisat
spiritul opera sale. Ar fi nefolositor O. repet aid lucruri aratate in intregimea lor aiurea. Cum s'a alcatuit aceastA editie, se intelege lesne. Am luat cu basg singurul manuscript complect, acel intrebuintat de Balcescu, $i de la dinsul am imprumutat $i aspectul grafic al cronicii, adoptindu-i adecg felul de scriere a cuvintelor. Dar am mai ggsit manuscripte tArzii sail fragmentare, a cgror listg, ' Ed. I-a, Ia.i, 1885, p. 175. 2 Plrerea lui Aron DensuOanu e admis 5. i in Xenopol, isturia Rominilor,
IV, p. 626.
www.dacoromanica.ro
PrefaIX
III
se dg la sfirsitul Prefetii, si din ele am cules unele indreptArT si intregiri.
Cu acestea ar fi sA se incheie lärnuririle preliminare, dac5. n'ar fi de spus unele lucruri noug cu privire la Constan tin Cgpitanul insusi sau la neamul sau. Dacg asupra cronicarului nu vor mai fi multe de ggsit, cele ce se impArtasesc aid asupra Filipestilor trebuie privite numai ca o scurtg schitg, scoas1 din citeva documente inedite si din acele, ceva mai multe la numgr, care s'au tipgrit Ong acum. De la interesul pentru ai lor si de la spiritul de sacrificiu al membrilor actuall aT familiei, atirng sg se cunoascl mai bine istoria acestei insemnate familii muntene 1. La inceputul veacului al XVII-lea trdiau in pArtile muntoase ale judetuluT Prahovei coboritori, inruditl intre ei, a trei neamuri vechi, care, ca toate celelalte de la nob, nu se pot descurca bine pang in cele d'intaiu timpuri din viata principatului. Domnita Elina, fiica luf Radu-Vodl erban, invingatorul Ungurilor, mort in pribegie la 1620, era, dupg mamg-sa Elina, enepoata lui Udriste Vistiiarul , tgiat, in vreme
de rgzboaie lguntrice, in vara anului 1548 2, a doua zi dupg infringerea de la Peris, de cgtre Mircea-VodA Ciobanul, prin groazg al trufasilor boieri. Ea adlugea si : estrgnepoatg luT DrAghici Dvornic ot Mgrgineni 3D, care avu o bogata si cunoscutä carierg de boier supt Neagoe, al patrulea Basarab, si supt urmasil lui. Pe acest incepgtor al semintiei boierilor din MArginent, urmasii sgi, fiii si strAnepotil Elinei Cantacuzino, 11 prefAcurg, din mindrie familiarg, in Comisul cel Mare al lui Negru-Vocia 4, sau intr'o vlgstare a fratelui Basarabilor 5. Gindindu-se la acest ebAtrin, al ei de spre mamg, 1
D. N. Filipescu a dat exemplul, lulnd asupra-i cheltuielile de tipar ale
volumului de feta%
2 V. Hurmuzaki, X, p. III. 3 Iorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 42. ° Cronologia italiani a Domnilor Terif-Romineti, de Constantin Stolnicul Cantacuzino, In Operele acestuia, pp. 55-6. 5 Genealogia Cantacummlor, p. 80.
www.dacoromanica.ro
IV
Pre fatd
numi Domnita Elina pe cel d'intaiu copil al ei cu acest vechiu nume de legenda viteaza $i mareata, al WI Draghici Margineanul.
La 4 Iunie 7089 (1581), Mihnea-Voda intaria boierilor sai cBanuluf Udriste $i Postelnicului Stoica, $i, dupl formula obisnuita, cfeciorilor sal, citi li va ddrui Dumnezeti, i, satul Comarnicul. Udriste se poate O. fie un urma$ al celui tdiat de Mircea CiobanuL Din Stoica, ce arata sa-4 fi fost frate, se nascu o fata, Maria din Bucov 2, care avu pe Ilinca, maritatä intaid cu un Iani $i despre care vom ajunge a vorbi indatd. Bucovenit ace$tia ar fi deci Inca un neam pornind din vechiul trunchiii marginenesc.
cGenealogia Cantacuzinilor» ni spune in mai multe rinduff ca. Filipe$tii au de strabun al kr pe Draghici din Margineni 3, lamurind $i aceia el legatura lor cu acesta ar fi dupl
femel, ca $i a Domnitei Elina $i, prin urmare, a Cantacuzinilor.
Jupanesele din Bucov recunosteau $i ele ni$te rude in cei d'intaiu Filipe$ti pe cari-i putem urmari cu siguranta in veacul al XVIPea, si pe acestia-1 vedem avind o veche stapinire, o mofie in Comarnic 4. Papa Filipescu, unul din ef, avea mo$ii cla munte ,
ca $i socrul sau Constantin Cantacuzino, sotul Elinei 5.
0 intimplare fericita a pastrat intr'un document din 1712, dat de Constantin Brincoveanu, NI' Vlad Filipescu, care nu e insa unchiul» omonim, cronicarulul nostru, numele stramoMor, lw, 5i deci ale incepatorilor ramurel la Radu $i Tiha, cstra-
mosai Vladului Log. , fac o cumparätura in Magureni Inca supt Alexandru, fiul luI Mircea (Ciobanul sau cel Batrin)6. 1 Traducere din greceste, in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. E interesant ca, Intre tnarturi, la Constantin Vistierul i se drt nurnele de (amine, pc care-I cunosteam !fish' de aiurea : Frangopulo. 2 V. PP. 79) So, 412. 3 Un Tud r din Bncov fit omorit de Alexandru Mircea (mai jos, P. 70). 4 V. mar departe. 5 Stoma Ludescu, In Magazin, IV, P. 349. 6 Docut ientele Canta umnilor, p. 155 si urm., no LXVIII.
www.dacoromanica.ro
Prefati
V
In ce legAturA stau el cu DrAghici din Mgrgineni, nu se poate insä spune.
De obiceiu, familiile noastre boieresti nu impun numele lor satului pe care ajung a-I stgpini, ci-si imprumutà de la dinsul o numire deosebitoare. Satul Filipestii ar fi fost deci acela dupä care s'ar fi inceput sirul boierilor Filipesti. in afarb: de aceasta, nu avem Inca nici o dovad5. cä Filip, Marele-Armas, care, traind pe la 1580-1620, avea un frate Berislav, era insurat cu o jupäneasä Anca si cumpära paminturi de la a meghiiasii ot VdcAresth, ar fi tatäl sau ori-ce alt fel de rudá ascendentä a cella dintliu Filipescu sigur : Dumitrasco, de supt Mate Basarab .
Nu cunosc o pomenire mar veche a lui Dumitrascu de cii aceia din 15 (?) Iulie 7134 (1626), cind el, jupan Dumitrasco ot Filipesti), face o vinzare la Cepturoaia atre Vistierul Buzinca 2.
in luptele ce urmarä din partea terif impotriva lui LeonVodá si a Grecilor, numele sail nu se intimpina in listele destul de complecte pe care le dau cronicile. La 1633, in noua Domnie de tail a cBasarabuluio Mater, vedem pe un Dumitrascu, care ar putea sá fie acesta, mergind la Brasov, cu o misiune si ducind dupd sine alti trei oamenf domnestf a. Peste trei ani, Ilinca din Bucov si sotul ei Iane SpAtaru14, strinsi pentru o datorie de Mihai, fiul vestitului Lupu Mehedinceanu, naVAlitorul impotriva lui Alexandru Ilias, hiase septezeci de galbeni unguresti imprumut de la eDurnitrasco Clucerul din Filipesti, . zalogindu i, pentru aceasta si pentru un aft imprumut, mai vechiu, fácut Mariel, mama Ilincdi, a patra parte din Comarnic : v., pentru Filip, doui acte slavone nedatate, In Bad. Ac. Rom., z-iu Deembre si 71/XI. 1
Cotrocent, xxxvii, 6. 3 Iorga, Socotelile Brafovulut, p. 75. 4 Dup a. o genealogie Malaita pe documente 0 comunicat a. mie de d. Iu2 Serie Brasov, M4.111 411211C; Arch. StatuluT,
liu Tuducescu, lani ar fi fost fiul lui Stoica Spat. din Filipesti, ca si Dumitraco. Aceastã din urma inrudire nu se poate admite din motivele ce se pot vedea mai departe.
www.dacoromanica.ro
Prefatd.
"VI
A deed cu lane Spatarul i cu sotia mea Ilinca, fiica jupdnesei Maria din 1Sucov, scriem i mdrturisim prin acest al nostru zapis, ca s'a fie de mare creclintd la mina lui Dumitraco Clucerul din Filipe;AY, cum sd
tiut cd, cind au fost In zilele prea-innáltatului nostru Domn Mato I3asarab Voevod, iar nol, cdzind la mare nevoe de cdtre Mihai Clucerul, gincrele lui Lupu Pdharnicul, de accia am cerut 0 am cdzut cu rugáciune la toate neamurile noagre ca s'a ne ajute la aceasti nevoe ; jai% eY nici unul n'a voit sa ne ajute, fird de cit Dumitraco Clucerul, de ni-at dat 70 ughl in minile noastre ; iara' noi i-am dat lui Mihai Clucerul . . . i ne-am scapat de la nevoia noastrd. §i iar ad mai dat Dunntraco Clucerul Mariei, muma sotiel mele Linea. Spatareasa, ughi 30, pe cind trdia incd numita Deci i noi ... am zilogit la dumnealui satul Comarnicul, ins d. a patra parte din sat, cu ruminil fie
iar sorocul a fost . la. Ptt. lar. . noi n'atn avut de unde . . ne-au mutat sorocul pAnd la Sfintul Dumitru . lar, dad nu-i vom da
sa ni mai dea Inca ughi loo, si sii tie dumnealui parte din satul Comarnicul . . . Marturl : dumnealui Constantin Mare-Postelnic, i dumneahil Comisul Buzinca, i Radu Vistier, 0 Constantin Mare-Postelnic, Socol Mare-Clucer... §i am scris cii Stoica §erbanovici in Bucuresti ; lunie 2, anul 7144 1.
BoleriT din Bucov nu puturA plAti la sorocul pe care-1 asezase,
si in anul urrnAtor ei furd silitT a cere prelurigirea termenuluT pe maT multA vreme. invoiala se face innaintea luT Constantin Marele-Postelnic, Cantacuzino, care era sA fie apoi cuscrul luT Dumitrasco ; innaintea luT Buzinca, o veche cunostintA, a lui Fotea, unul din tinerri GrecenT, si a altor citTva : ea priveste, nu numaT pe Clucer, ci si pe sotia luT, Voica, si pe coconul lor, care e nurnit din gresala Joan. Acest fiu se chema PanA nume pe care-I purtase la inceputul secolulta si si avea dregatoria o insemnatA personalitate greceasca de SpAtar. El trebuie sl fie acel Pang, Trimis al Domnulul muntean, care apare la Brasov, in cele d'intAiu zile ale acestuT an tocmaT : 1637. Adeci ed lane Spdtarul, cu sotia mea llinca, fiica lui Staico Post. din Bucov ... la mina lui DumitraFo Clucerul din Filipesti si a jupinesel lui Voica i a coconului kr, lon (sic) Spdtarul, precum O. se Copie in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. Cf. Documentjc Cantacuzinilor, pp. 7-8, n° x. In acelag an, mai ghsiEll pe Cluceril Matel i Radul ; Soc. Brafavulur, pp. 79-80. Mare-Clucer era in 1633 Dragomir (pergament in posesia d-lui Gr. P. Oldnescu).
www.dacoromanica.ro
Prefail
VII
stie [ca in III precedent, dar suma e de ughl 130]. Ne-au mutat sorocid liana la doY anl. Dact nu platenc pana atunc1,3 sa aiba a ni da Inca ughl 70, spre Indeplinirea de la ughi 200, [si sa iea mosia]. Si marturI all fost; dumnealui Constantin Mare-Postelnic, i Radu Mare-Spatar, si Buzinca Mare-Vistier, si Mitrea Spatarul, si Strue Mare-Vornic, si Socol Clucerul, i Deghici Slugerul, i Fotea Spatarul, fiul luY Papa Logofat .. Am scris ed, Dumitru Logofit, din Bucuresti, In anul de la Adam 7145 I-
Din Maiu 1642 se mencioneaza un hrisov al raposatuluT Matei-Vodd Basarab, in minile dumnealul StolniculuI Dumitrasco Filipescu, in pricina !LIT Stoian, rumin din Comarnic 2. Ca Stolnic se intimpin5. Filipescu cel bAtrin 5i aiurea, in 1642 si in 16433.
Tot in 1643, Matel-Vodd intAreste lui Paul, care e callficat de fost Postelnic fost al doilea Postelnic , a patra parte din Comarnic, pe care i-o dAruise Ilinca din Bucov, ca unul enepota de nepot. Io Mateid Basarab Voevod boierulut Domniei Mele Pant biv Vel (sic) Postelnic, fiul prea-cinstitului boier Dumitrasco Filipencu, Mare-Stolnic, nepot al jupanesil Ilinca, film dumneaci Maria, care au fost nepoata Staiculul Mare-Postelnic din Bucov [caruia Mihnea-Voda IT da, la 4 lunie 7089, ca si lui Udriste Banul, Comarnicul], i fiilor WI, eci Dumnezed 11 va darui, ca sa-I fie luI toata partea din mosia matuset sale, jupaneasa Ilinca, din satul Comarnic afara numat de vecinul pe care 1-ad fost iertat jupaineasa Ilinca, anume Stefan din Comarnic ..., pentru c i-ad fost sluga Aceasta mosie . au font a jupanesei Ilinca parinteaset, si de la parincii el. lar dupa aceia, end ad fost In allele Domniel Mele, la anul 7149, neavInd jupaneasa Ilinca fill din trupul eI, ea ad dat si au lasat aceasta mo,ie, partea el negotului el Pang, Filipescu, pentru sudin sat de la Comarnic fletul ei Precum am vazut Domnia Mea i cartea de danie a Jo; lordachi Vornicul, Nephnesii Dime ... 6 cu mulct boieri marturi delcu Paharnicul, si sora-sa Frusina, i jupaneasa Caplea Stolniccasa, popa Slrbu, si Radoslav din Bucov. Boieri : Dragomir Ban, Dumitru Vornic, Rada Log., Stroe Vist., Preda Spat., Socol Clue., Mi-
' Copie In Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. 2 Ibid.
3 Iorga, Studir i doc., V, pp. i81-2, n° 28 ; document din 27 Maiu 7150, In posesia d-lui Gr. P. Oliinescu: Dumitrasco Filipescul V. Stol.s
www.dacoromanica.ro
VIII
Prefap.
halcea Com6, Marco Pah., Constantin Post. Scrie Dumitru, in Tirgovi0e ; 8 Maiu 7131 1.
Trec ciciva ani de zile, si, in 1646, avem doul stiri despre Dumitrasco : una e o scrisoare a lui, datata i I Februar, catre BrasovenT, pentru niste iepe ce i se furase2. Cealaltd e vinzarea, facuta la Tirgoviste, in ziva de 2 2 Novembre3, de ginerele Jul Dumitrasco catre Evstratie Vel Vistier 4. «Chirca vtori Post. ot Curtisoara3, impreuna cu jupaneasa sa Dumitrana, fata jup d]nului Dumitrasco bail/ Vel Stol. Filipescu),
instraineaza astfel a patra parte din satul Bertestii : «care parte de oena si cu rum[a ni iaste a noastra de ziastre, data de socru-mieu, pan Dumitrasco Stol.), luind in loc satul Colunestii, dobindit de la Miho Spatarul: «pentru cae satul Colu-
nestii ne iaste mai aproape de casä si mai in prilej de toate lucruriles. $i schimbul se face «cu stirea si cu voia socrumieu, jupanului Dumitrasco Stolnic, si a cumnatu-mieu Pana Log., si 'Inca mar vartos dumnealor ne-au fost la mijloc tocmealnie, impreuna cu dumnealui jupanul Constandin Vel Post.). in adevar, «Dumitrasco biv Vel Stolnic, Filipescul), semneaza
in josul zapisului, impreund cn Postelnicul Cantacuzino, cu 4Pan6. Logft. Filipescul), i cu Vornicul-cel-Mare Dragomir, cu Banul Ghiorma, Vistierul Stroe Leurdeanu, Radu Logo-
fat, Barbul biv Vel Ban, «Preda Vel Clue. Brancovenul), bunicul viitorului Constantin-Voda Brincoveanu, Ioan Catargl,
Udriste Nasturel Vel Logofat si Clucerul Ghinea. Actul e scris de Logofatul cantacuzinesc, autorul cronicii de familie a neamului, «Stoica Log. $arbanovici) Ludescu6. S'ar crede ca., la aceasta data, Pang. sa s fi casatorit cu fiica mai mare a Postelnicului, Marica, dar Cantacuzino n'avea Inca. pe atunci fete de maritat. Copie in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzinu. I Socotelde Brafovulur, p. 96. 1
3 Se da 0 data de la Hristos. 4 V., asupra luT, Ilia Nicolescu, In Noua Revistd Roland pe 1901. 5 Cf. Socotelile Sthiiulur, p. i8 n. 1. 6 Bibl. Ac. Rom., 93IXL111. $i la 9 Novembre 1643 gisim pe Dumitracco Vel Stolnic In calitate de martur (Arch. Statului, Brincovenr, xi, 6).
www.dacoromanica.ro
IX
Prefal5
Inca de la 1643 PanA era insa cAsätorit, Vind pe o fatä a jupaneser Ancal de la Va.lenT, care maT avea de ginerT pe Radu Farcg5anu si pe Ghinea BratAsanu : Adec5 eu jupan Dumitrasco Filipescul Vel Stol., denpreuna cu fiiumai Pan a] Post., scris-am si marturisim cu cesta alt nostru zapis, ca. sa fie de mare credinta la mina fraçilor nostril Radul Capt. ot Farms, Ghinea Sluj ot Bratesanii, cum si se ,tie ci, dup[a moartea cuscra-mea, jupaneasel Ancai ot Valeani, soacra dumnealor, avut-am para i galceavi
pnitru partea ei de mosai; dee intr'alt chip n'am avut cum faa e], ca sil avem pae[e] unii de catre alcii, ce am loatu nol cu voia noastra, a tuturor, boiari tocinealnie: jupan Radul Vel Log. i jupan Stroe Vel Vist. i jupan Costandin Vel Post., ca 55. ne Impae[e] si sa ne tocmeasca
cum vor adevira dumnealor ca va fi mai cu direptul. Intr'aceaia dumnealur cautat-au cum aii socotit ca va fi mai cu dreptate sa fim tocmit ; dee au ales dumnealor den musail[e] cuscr5-mea Ancal, soacra dumnealur, partea den sat den Bladest[i] si den Navrapeaasa, cata s va aleage sä fie a fiiu-meil Pan a] Post., si a nurori-mea Predel, iar cu alte par t de mosai i Tigant i alte ce sa va afla, cum s'au tocmit et, noi sa nu avem niC o treaabl, ci s fie pre sama lor, cum au lasat si cuscra-mea pan au fostu vie. Pántru ca nie la moartea el n'au lasat, nie au dat zeastre mai denainte ; iar apol, dup[a] moartea dumneael, Radul Capt i Ghinea Sluj. socotit-ail ca si nu mai avem galceava Intre nui i sa fim tot o cas'i : ales-au si aii dat aceaste 2 011 de sat, ce scriu mai suy, fiiu-meit lui Pan[5] Post., si nurori-mea Predel. Derept aceaia fd-
cut-am si noY acest al nostru zapis la mina Radu[lut] C5pt. i Ghinea Sluj., cum de acum nainte s fim in paC e] unti de c5tra alcii, nui si fieoril nostrit in vac, cum ne-aati tucmit acest[i] bulari cc ant mat sus zisii. Si la aceastd tocmeaal[i] mulii fust-au i alçi bulan mArturie, cafit nu scriu pre nume, si-s vor pune pece01 e] ReMituril e] mai jos. Si pantru mai adevarat5 credimi ne-am pus si noi peceOl e] i iscalituril e , ca si-s creazl. Si am scris eu Udrist[e], fiCorul Oprel ot Sirineaas a , ln Tirgovist[e], msca Mal 3 ; vit. 7151. turile
Doua pecev neintelese. Semoa-
1.
in 1649, prin actul, al caruT resumat urmeaza, Domnul ho-
täreste procesul pe care-I deschisese, pentru a patra parte din Comarnic, luatã de la Ilinca, un Hrizea Comisul, fiul FrusineT, sora cunoscutei Ilinca, si al lui Nedelco din Bucov. Tirgoviste, 16 Novembre 7158. Mate'f-Vodi confirma lui Dumitra, co Filipescu biv Vel Stolnic i fiului Pan5. Logufatul, cu fiii lors, a patra ' Cartonul I al Doc. episcopulul Ghenadie din Rimnic, la Academia Romln5.
www.dacoromanica.ro
X
Prefata
parte din Comarnic, a Ilincai, careia-i era t parinteasca, de la mama eT, jupineasa Maria, fiica lui Staico Postelnicul din Bucov, matusa nicului Dumitra;co Filipescus. in 7144, ea o zalogeste Filipeti1or, (Cu stirea trig si a sori-sal Frusina, si a ginere.sad Nedelcu Comisul din Bucovs. Se platesc toct. cet 2(3(3 de ughi. cPentru a au avut i nurnii dreapta mosie, iT Sleet acolo in satul Comarnicul a lor veche asemenea a patra parte, si cu ruminii, i peste tot hotarul, i pe din dotfa." en jupineasa Ilinca
.
Acutn, la anul 7158, dupa moartea
(sic) jupanesil Mites, nepotul el Hrizea Comisul, fiul lui Neclelco Comisul si al jupanesii Frusina, au pornit jalba pentru aceasti parte de mosie din Comarnic, zicind cura ca lui i se cade mai mult ca s dea banii, si ca lui i se cuvine ca S o stipineasca . Am cercetat singur si am chibzuit... ca nu se cade, nici este dup a. legea teril a lntoarce bang lnapoi dupa atita vreme, pentru c pe ctund tatal sail . era viii i muma-sa vie, si nu ad vrut s dea nici un bans. Deci jumatate din Comarnic va fi a Filipestilor. Boieri Ghiorma Ban, Dmgornir Vor., Radu Log., Stroe Vist., Diicu Spat., Dragusin Pah., Rada Cora., Constantin Post. Serie Dumitru Log. 1.
Peste zece zile, Stoica Ludescu, in fiinta lui Constantin Postelnicul, redacteazd apoi zapisul prin care Ilinca mai dd jumatate din ce-I rdmdsese la Comarnic, pästrind ultima bu-
catd din mosie pentru mostenire, care al doilea barbat al ei, Antonie Postelnicul, sau pentru binefaceri : 26 Novembre 7158. qupaneasa Ilinca, fiica jupanesii Maria, nepoata lui Staico Post. din Bucovs, cla zapis Filipetilor, aratind Imprumutul i cedarea. eIar, cInd ad fast mai apol . , la anul 7 158, iara nepotul mied Hrizea Comisul sad sculat cu pira , i aü ramas ... de lege ... Dar, pentru c ei se temeail oare-cum i banuiad pentru eked-
sita partii mele ce mai era nevinduta din Comarnic, ca nu cumva ed sa fac vre o mestesugire i s o vind la altii, sad sä o daruesc nepotilor miei, sau s intre niscareva straini In aceasta mosie, tiind dumnealor mo7neni si dintr'un singe cu mine, si mai fiind fost ed.câutat. si Ingrijita de dumnealor la toate neajunsurile mele ... S aibi. dumnealor a tinea din a patra parte a mea pe jumatate , si cu cealalta jurnatate din mosie asemenea . Iar cealalta jumatate sa am a o tinea ed pentru hrana mea, pre cit void avea viata, i, la moartea mea, de void voi sa o Inchin pentru sufletul mien, sad sa o las sotului mieil Antone Postelnicul, sa fid volnica. Iar, de void voi ca s o vind, se. sal sa o cumpere tot dumnealor , nici nepotilor midi, nici ne1 Copie in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino.
www.dacoromanica.ro
Prefatl
XI
poatelor ... Marturi ... dumncalor Constantin Mare-Posteinic ,:i Iordachi Vornic. Scrie Staico Log. din Tirgovite 1.
Inca in 1652 «Dumitru Stolnic Filipescu iscdle$te supt o hotdrire domneascA privitoare la niste lipsurT in Vistierie 2. El muri peste puOnd vreme. Trebuie sa adaugim cd pe atunci trdia un Vlacl Portarul Filipescu, $i cd veer al acestuia erau fiii luTMihdild din BA4atl: Lazar,
Stroe, Neagoe $i Oprea, boierinag de tard, ce au trait fdra. sgomot, ldsind mosia unor rude cu o viata ceva mai rdsundtoare 3. Vlad trdia in 1638, $i-$I avea sala$ul la Magu-
reniT din Prahova. Murind, el nu lasd alti urmag decit o fatd, Jana, care se mArita cu un anume Libdr sau Labdr, $i avu cu dinsul un fiu: Toader Libdr. «Unchiu» numeste pe barinul Vlad un alt Vlad Filipescu, ce se intimpind la 1712, $i nume$te «vardo pe fata. Portarului omonim. Acest «Vlad Logofatul ot Filipestip era fiul unui Cdtdnitd, tot Portar 4. El ldsd un fiu, Con-
stantin, ce era Logofat de taind in 1715 5. De aicT se maT vede cä mai fusese un Vlad, si fratele sdu Radu, $i cd amindoT ace$tia erau fiii lui «DraghicT cel barino, frate al luT Vlad
Portarul si yen aT lui Vlad Logofatul. In ce legaturd anume se aflau acestialalcI Filipesti, din MagurenT, cari vegetard in obscuritate, cu ceT cunoscutl $i insemnati, nu se poate hotAri. Constantin Cdpitanul vorbe$te la 1688 6 de un cunchiu Vlath si de un var, Pand, dar se pare cd nu e Logofatul din vremea luT Brincoveanu. Fiul luMumitrasco, intdiul Para, ajunge intdiu Mare-Stolnic, $i merge la Tarigrad pentru Domnia lui Constantin-Vodd, in 1654. Mare-Pdharnic, tot in 1654, apoi, cu intrerupere, Mare-Spatar in I Bid. 2 Magazinul istoric, I, p. 129. 3 Documentele Cantaruzinilor, p. 155, n° LXVIII. 4 Ibid. 3 Ibid. pp. 175-6, V. n° LXXV.
6 Vezi mai departe, p. six.
www.dacoromanica.ro
XII
Prefa0,
1655 ', anul mAcelului boierilor, sosiriT pedepsitorulur «Craiu» unguresc i nimiciri Seimenilor, in timpul de luptA, la Soplea,
el se gAsia in fruntea otilor domneW, peste care rAmase si dupl. biruinta 2 Tot in acest an 1655, PanA cumpárA de la un Capitan din Gherghita muntele Floreiul, care rAmase mult timp in stApinirea urmasilor lui. Un zapis al luT Dumitrascu Clpitanul, care cra la Gherghica, din anul 7164, Sept. io, prin care vinde luT Pana, Mare-Spatar, un munte , cu marturil : Gheorghe Baleanu Mare-Vornic, Stroie Mare-Logoffit, Radu Mare-Comis, Bunea biv Vel Vistier, Radu MareStolnic, Pirvu Mare-Vistier, Stefan Farcasanu Mare - V istier, Stanciu Jitrea martur Oh Danciu Paraianu Mare-Postelnic, Neagoe Caplescu
anume Florciul
Capitanul, Vlad LogoLit 3.
In Decembre 1657, Domnul scutqte pe sAtenii din Dragoslavele de ruminie fata de mai multi boieri, intre cari cumnatiT Pand SpAtarul i Banul Chirca : Constantin 8 erban da csatuluT Dragoslavel[e] de la scal[a] ot Muscel, unde iaste chiaia, si tuturor sateanilor, de la mare pan la mic) : li se da tot satul. E In hotar cu Stuenestil si sVrahul lui Leaota de se hot alrast[e] cu hotarul Taral Unguresti si cu RucarcaniT). Un munte-1 cumparase de la satenil din Albesti. i sa fie in pa[e] si slob[o]zT Dragoslaveanil de rum[a]nie, eT i feö[o]rii lor, de catra jupan Pano Filipescul Vel Spat. i Chtrca Banul, si de catra feô[io]ril lu Negoitii Log., anum[e] Ventil[a] Log. t Dumitrasco, si de call fe[iorii] lu Draghiè Sluj.: Papa Caus, Ventila Post., Mihai Spat. si alalci tract', nepo0 lu Ventil[a] Vornic, si de catra Dragoiii Capt., ginerel[e] lui Teod[o]sie Ban[u]ts. Fusese proces la Matei-Vocla Imre sateni si pârini boierilor. ET aduc 12 emegiiap de jura ; erau sã aduca ccila4i reste leage 24, dar eraposatul Matel-Vod[a] a lntrat la mijloc singur, deck a
mai poarte plrini cestor boiari le[e] si gareava, mai bine sa fie o toemeala i o riscumparatoare cu bani; pentru ca i Dragoslaveanii, fiind un sat de marginea carat', la hotar, i poart[a] atatea greuticT slujbe imparatest[i], si craest[T], i domnest[i], cu soli, cu ol[1]ckii, si Si chiar la i7 Decembre 7163, = 1654. BibL Ac. Rom., 18/2ELIV.
Cf. Studit fi doe., 1V, p. coxivm i n° I ; p. 268 ; V, p. 121, n0 19 ; P. 184, 110 34, 3 Resumat in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. 2
www.dacoromanica.ro
Prefatit
XIII
cc toate treabel e] ce iasie porunca Doranii si a tirAis. B Merit capItit 3 000 de galbeni in Divan. Dupl seTsprezece ani, edup 1 moartea acelor bolari, coc[o]nii lor, ce scriu mai suss, oferi a aduce cei 24, dar vitcl blestemul. Totusi li se mai dati 300 de galbeni. Gheorghie 11Ileanul Vel Vornic, Stroe Leurdcanul Vel Logofit, Prnvul Vistier, Radul Stolnicu], Radul Corn., Radul Pdh., Neagoe Post. Scrie Dumitru Log. Boldiciii. Tirgoviste, 22 Decembre 7166 1.
Pe acela$T timp, Pand va fi fácut cu cumnatul sal Drdghici Cantacuzino cumpdrAtura de mosie in ZorestiT din judetul BuzduluT, de la GrAjdana, vdduva luT Buzinca, precum $i cea din CornatenT $i Rddulesti 2.
Cind Turcii pornird sä sfárime Domnia necumpanituluT Constantin Basarab, cdruia Pang, ce era acum soz4ul Maricar Cantacuzino, ii era totu$I nepot dupd nevasta-T, el n'avu indrázneala ce trebuia pentru a da o luptd. Grecul ex-turc, ce veni in loc, Mihai-Vodd contraacutul, sag Mihnea al III-lea, cum i se zice de obicelu, nu-I dddu nici o dregdtorie, $i facu numaT de formä Maxe-Logofdt pe socrul luT Pand Cantacuzino 3. Domnul blnui uneltiri din partea acestor cloud rude ale predecesorului sdu, $1 cautd sa-I prindä la mosie, unde $T
cdutau de recoltd, in August 1655. Amindof puturd fugi in Ardeal, $1 acolo-1 gäsim pe Filipescu in April 1659 inca, luptind pentru causa luT Constantin-Vodd 4.
Pand se intoarse, de sigur, supt Ghicule$tI, cari-I facurd Vistier lntIiü 5, apoi Logoldt. Data mot-VT luT n'o cunoastem nici
pe aproape mdcar 6
0 fan' a lui, Maria, a luat pe Barbu Milescu Banul 7. Iar I Pergament. Bibl. Ac. Rom , 44 XLIV. 2 D cumentek Cantacuzintlor, pp. 28-9 ; pp. 63-4, n° XXVI. 8 Cf. Studit fi doc., V, pp. 1S5-6 si De JOre Cantacmant.
4 Studit fi doc., IV, p. 57, n° LIM 5 La 13 Mart 166o ; cPana Filipescul Vel Vistiers. Tot asa la 16 Au gust urmator ; Bibl. Ac. Rom., doc. 54/xtav si 58/xLIV. 6 S1ud:ti doc., V, p. 122. lorga, Crania- muntene, p. 41. Cf. hrisovul lui Constantin Brine vcanu 7
pentru Hurez (copie In rnssle. Acaderaier): gDe la Barbul Banul Milescul ... a i cumparat jupineasa Stana ..., de la jupaneasa Manila Baneasa, care o au tinut Barbul Banul Milescu, ,i de la c coanele el, Stanca i Marica, featele Banulur Barbul Mileseuls satul cl3ara de hers),
www.dacoromanica.ro
XIV
Prefatl
fir a avut dol: pe Constantin Capitanul si pe Matel Stolnicul, care era frate maT mare. WI ce se poate spune nou cu privire la eT. AmindoT fiiI apar linga mama lor, Marica, in 1666, cind ea face cumpAraturT la PgpenT, in Ialomita io Mail 7174. eNepoti Pape( din P5penT, Impreunl, anume Col;ea i
Papa
i
Simonp, And cjup8nesiT MaricIT biv Sp8tiisea%[8]
i
coco-
nilor, anurne Mateiu Spltar si hiT Costandina, roo de stinjera la P1.pent, cu 15 ught Scrie cdasc. Oancea.2. 30 Septembre 7175. c Radul snl Radu Logf. Dudescus vinde tdum[nea]ef jupanesiT Maria( a rhposai[u]luT Pang. Spatar Filipescul $i coconilor dumneaeY, Mate i Costandin2, 300 de stinjenT la Plpera, In Ialomita. MarturY: Barbul FArcl$anu, MihaY Cantacuzin6, Matell CantacuzinO, Stoica Dedul Logf
Cariera boiereasca a luT Constantin incepe stiin si de Inca supt predecesorii lul Serban Cantacuzino : la 13 Ianuar 1680, el era numaT vtori Postelnic, i iscalia ca martur supt un document, cu frumoasa luT scrisoare ceteata si ingrijita 2 Fratele sail nu se afla pe acest timp in taxa : plecat, impreunä cu unul din unchii saT, Iordachi Cantacuzino, la 1675, cind Duca-Vocla hotari inchiderea i nimicirea partideT cantacuzinesti, el se insura acolo cu Safta, fata luT Chiriac Sturdza. Din aceastä casatorie, el avu treT fete : una, Maria, lila pe Iordachi Cararnanliul, rudd cu Postelnicul luT BrIncoveanu ; alte doua, Voichita sau Anita 3, pe Radu Cluaiurea
cerul, pe Tudor StirbeT al luT Cernica i pe Pantazi Medelnicerul;
iar a patra, Palma, fu maritata de Nicolae Mavrocordat cu Ionita, fiul vestituluT Iordachi Ruset 4. La 1693, el se afla Inca
in Moldova, dar in 1697 scria Brasovenilor din Bucurest15. I Condica mlnastiril Slobozia lul Ienachi, la Arch. Statului (mi-a fobt semnalatl de d. Tuducescu), fol. 245-5 V°. 2 Studa fi doc., V, p. 188. Cf. Cronicile muntene, p. 40 i urm. 3 Ieau numele din genealogia comunicafa de d. Tuducescu, care intrebuinteath $i un document din 1733, in posesiunea d-nei Wartha, din Bucure?fi. 4 Cf. Radu Popescu, In Magazin, IV, p. 129 ; Studit fi doc., V, pp. zo8-9, no 138 ; ht. la. rom., H, P. 620 n. I ; Neculce, p. 226.
Sturdza, in An. Ac. Rom., VIII; Bibl. Ac. Rom., doc. Ia1/214.
www.dacoromanica.ro
Prefatl
X NT
Pornit din tara ca fost al doilea Postelnic, el se innalta apoT la Agie 1, si pang. la Stolnicia cea Mare, in care se afla si la 8 Iunie 1694 2. La 15 Maiu 1687, incä tot supt Serban-VodA, Constantin Filipescu era acum Capitan 3, si el se iscAlia incA din 1685 6 fost Mare-apitan : 26 Februar 7193.
Vasilie Post. [fiul tnT Vasilie Stol. CAmpineanuls i frateluT dum[nea luT, Costandin
dl cdumnealuT Mateih biv Vel Agá
biv Vel CAI) *an, FilipestiTs, 150 st. la PdpenT, trebuindu-r bani pen tru fidsul sdz. Scrie 4Pascul Logft.s. MarturT : g Dumitrasco sin Col; iT Clucers 4.
7 Ianuar 7194. Sima
i
fratiT luT,
Pavel, Mos si Radul, dm Frihi-
lestT dat luT jupn Costandin Filipescul Clpitanuls, 50 de stInjeni la
BAdenT, in Ialomila, cu 33 de buil fiecare. Scrie ceu Radul &tam ot TAmburestTs.
26 Mart 7194. gJupAneasa Nastea a jupanului Luar ot varos Floes, cu fiiT, Caraman si Moisi, vind acelulasT, la Wen( si FrAtilestT, 6o st. Sima ot FrAtilestT martur. 12 Octombre 7196. Stoica fe6orul lul Dan Pungoiuls, cu fliT, din BhdenT-FrAtilestT, vInd cceluiasT 40 st. In BAdera. MarturT : cRadii SpIt. Doicesc u], Papa ot Berlesa 5).
Se insurase cu fiica luf Radu Comisul Mihalcea sau Mihalcescu, dintre Cindestif: acesta era un boier de insemnAtate, care cAldtorise in Ardeal ca Trimis domnesc, la 1638 6 si acuse parte din Divan alAturi cu Dumitrasco Stolnicul incA,
ramlind Comis de la 1642 cel putin panA la 1654, in cursul Domniel luf Matei-VodA si a nepotului sdu 7. Radu Mihalcea, 1 La Arch. Statului, Bradu, xx, 14, se alai actul prin care se face a s inzare la PlAcol, de facA cu gMatel Filipescul biv Vel Ag A] , In Buzau, gla Scaunul domnesc, in mijlocul tArgulul In Buziug (scrie i un gdilacon ot episcupie ot Bugaus). I Bibl. Ac. Rom., cartoanele Ghenadie al Rhnnicului. 6 Cf. Cronicile muntene, p. 41. 4 Arch. Statului Slobozia lui lenachi, fol. 246 vol. 5 Ibid., pp. 270-70 Aro. 6 Soc. Brafovulur, p. 85. 7 V. documentele din 27 Maiu 7150, In Coleccia d-lul Gr. P. Olanescu si StudzI fi doc., V, p. 184, no 34. In pachetul XXIX al manastirit Bradu. la Arch. Statului, se pAtreazd o suml de acte de propriericl ale acestut R dul Vel Cornis, cfiul luT Mihalcea Vor. de la PAtitrlagis.
www.dacoromanica.ro
XVI
Prefatit
olnorit de Mihnea al III-lea impreung cu &WI sgf läsase, murind, mar multe ecocoane micrx., a cdror avere se risipi. Cind una din ele, Rada, ajunse ceva mar mare, ea deveni sotia Cdpitanului'nostru.
0 intimplare cu totul rarg
ni-a
pgstrat de pe timpul
petirir lui Constantin un act scris intreg de mina lur, pentru viitoarea soacrg Arghira Mihalceasa, o Greacg, dupà cit se pare, cgreia IT ajutg cu mesterul sau condeiu, izvoditor de marunte si elegante slove, a pomeni la o rangstire vecing pe o altg fatg, ce-I murise, Neacsa. Supt acest zapis, care e de toata frumuseta, intipgrit de o distinctie deosebitg, in artistica-f caligrafie de carturar, jupaneasa Arghira aruncg stingaciu literele grecesti ale numelui el', Rada, jupanita, care vrgjise pe logofatul-capitan, incearcg o iscglitura fing,
dar nedibace, din vina condeiulur sau a lur eCostandin Cgpitanul Filipescul Magureanula, care mladie mai jos liniile mestesugitei lui iscaliturr: Adec 1 eu jupdneasea Arghira a rIposatuluT RaduluT Vornecului Mihdlcescul dat-am scrisoarea mea la mdna pdrintelul Danil igumenul de la mAndstirea noastrd Bradul, cum si-s tie, cd la petrecania fie-mea Neac§51 ldsat-art cu sufletul eT sl-s dea mIndstiriT o mo?ite sl TiganY pentru
sufletul eT, ca sl pomeneascd. Dee( ed am socotit sl am ales den moslil[e ei, ce i-ad tost partea eT, de am dat o moge ce sd chianal GugettT, care ad fost cumpdrat[d de sotul mied. Radul Vornecul MiMicescul, lt itam cht tot[d] mogia, precum scrili zapisel[e] de cumpdrItoarea, insIt stAnjdnT 1175 ; §It i-am dat It zapisil[e] aceal[e] de cumplettorea la mana pirinteluT Dardil igumenul, ca sl fie cAlugdrilor catT vor fi idcultorT
inteaèastIt srantd mInistir[e], de hrand, si fie-mea NeacsIT de
poman[1]; It i-am dat TiganiT, anume pe Necula Tiganul ot PdtArlagiT cun (sic) un fib:Jr al luT, Radul, It cu o II cu Tiganca luY Chirana fatd. a WY, anume Nedelea, ca sd fie iar sfdriteT mdndstirT de slujbl, s't
fie-mea Neacg1 de poman 6], pentru cit a$a ad ldsat la mortea eT, sd-s dea, ill. am dat g un toc de tipsii de cositorT, ca sit fie de treaba minastinT Iar §1 pdrintiT car[i] s'ar afla ldcuitori laAastd sfintit mdndstir[e], sit poarte grij[5] sl o pomeneascd In tot ceasul, it fdclie de la cap sl nu-T lipsascd, c pentru aceaia Ii s'ad dat mo0e forte bun[d] de Brand. DecY pentru credit* am pusu maY jos pecetea, ca sd-s creazi ; il 'ttd pus numel[e maT jos $6 Rada, fie-mea, sora rdposatei NeaqaT ; it altiT
1 Cronicile cull. Era Vornic la moarte, In 1659,
www.dacoromanica.ro
XVII
Prefata
col[i] s'ati intamplat aicT, ad pusu-s iscalituril a] pentru mitrturie. §1 am
scris ell. Costandin Filipescul, cu zisa dumneaer. Pis Sept. 15 d., l 7192. 'A pTEprz.
f Rada SOI11-32.
Costandin Capt. Filipescul Mag.
Az Negui0 mart.
.
Dupa pufmA vreme se fjcu cifsätoria, si Constantin izbuti, in Maiu 1687, sa-sT hotdreascd si mosia de zestre, TAmburestif : [§erban-Vodi ; titlu pompos slavon] cinstitului boiariuluT Domnier Meale Costandmil Clpitanu1t1 Filipesculu i fiiloru lui, caci D u mn[e]zeil 41 va darui, ca sa-1 fie lui mo,ia ce s chiiam5 Timburestii ot sud Ial[o]mica, de preste totu hotarulu, cu campulu ,i cu balta si cu totu venituRi, de In hotaru punk In hotaru. Pentru cä ailasta mosie
iaste a bolariului Domniei Meale ce scrie mai susu, de zeastre de la raposatulti Radul Comisul Mihailcescul, carea o au si hofiratu Inca de in zilele eaposatului Matel-Vodi pre den susu cu mo,iia manastirci Dealului, ce 55. chiam5 Bfanceanii iJegliia, si pre dein jos cu Dude, tit, precum scrie i hrisovulu Domniel Mial[e]. Tara, pctrecandu-se Radulu Comisulu Mih5.icesculll, fostu-i-au limas cocoane mid, i n'au avut cine cauta de aaast5 mosie, ce ail ramasti parasitt, si all stricatu unit s'altil pietrile si seamnile hotarului, pre den susU, de catr5 mosiia M5.n5stirii DealuluT, s'au fostu intratu si ispravnicil carii au fostu aT
madastiril, de au fostu lulndu dijma i venitulu el, pada'. In vreame ce all luatu boiariul Domnii Meale Costandinu CapitanulU Filipesculu pre jupaneasa Rada, rata raposatului Radulul Corn. Milialcesculu. Decl, vaz5ndu-o el aZasta mosie Impresurati, si stricate pietrile i seamnele hotarului, n'au pututu ingadui, nicl au suferit aEasta ; ce au venitu naintea Dommel Meale cu pirintele egumen Ghenadie de la mariastirea Dealulu, de au luatu dennaintea Domnii Meale si a boiarilor DomnieT Meale hotarnicl 12 boiarl pre favase domnesti, fiindu ispravnicu
sluga Domniel Meale Bratulu v Portar, si au mersu cu toOt la acea mosie, si, Intaiu, au cititu raivasele doran[e ti i hrisovulu rap satului Matel-Vod5, ca sa vaz5. pre unde-i direpteazi 0-imana seamnele acelui hotaru al Tamburestilor, care mearge pre langi hotarulu manastirit; s'au cititll §i hrisoavele manastiril hrisovulu RaduluT-Vod5. si alu lui Alezandru-Vocli sn5. Radului-Vodi, ca s5. stie pre unde merga seamnele si hotarulu rnosiel m5.nistirii, si nu se zminteasc5. el de undeva. §i,
asa, au mersU acer boiari la hotarulu Tamburestiloru, de au luatu Int5iii de lang5. baltl, de in piatra acea mare carea iaste 15.ng5. hotarulu 1
Arch. Statului, Bradu, xx, 21.
II
65845
www.dacoromanica.ro
XVIII
Prefatd
ad mersu totu de In piatrd In piatrd, pana tocma In piatra cea cu ochiu In mijlocil, la Odaia lui Palazu ; iara de acolo nainte, pre In mijloculd ampule, pand In capul mosiel mo, iet mandstiril Dealului, si
Tamburestiloru, unde sit lovescil In capete cu raosiia Berilestilord si a Pisculestiloru, care mosii vinu de spre Ial[o]mica, n'au mai pututti gasi aid boiari nici o piatrd, sad mdcarti alte seamne, ce ati totu mersu dreptu, om de om, asupra mosiel Berilestilorti si a Piscllestiloru, pana in capulti mosiei TdmburestiT, cum scrie hrisovulu rdposatulut Matetu-Voda. i, vrandu add boiari hotarnicT ca si pue pietrile pre acolo, kr? egumenul Ghenadie de la mandstirea Dealuld, vdzandu ca nu se mat aflá pietri de in piatra cea cu ochill spre Ial[o]mirt, pdnd. unde sa falneaste Titmburestil In capete cu Berilestil st Pisculestii ; zicea cá nu mearge hotarulu pre-acolo, vrndil sl mai Impresoare de In mosiia botariului DomnieT Meale ce scrie mai susii. Inteaceaia, vãzàndd acesti 12 boiari hotarnici pricea si netocmirea aCasta, au scrisil D[o]raniel Meale carte, cu sluga D[o]mniei Meale Bratulu vt. Post., Inteacesta chipii, pentru cd el, dupd mica ad atiatti cu su&tele lord i dupd cura scrie hrisovulti rdposatului Mateiti-Vocla seamnele i hotardle Tamburestilord, ail urmat, lard numal, neafiánclu-se aceale 2 seamne, Vales. Gdvoil si Valea Cuptoril, fiind price pentr'acealea, n'au indrdinitil el a pune pictri i hotarti. i au venitu de faça si Costandin Capt. Filipesculii cu parintele egumenulu Ghenadic, naintea Domniel Meale, i amd pus D[o]mniia Mea de au cetitu hrisovulu raposatului Mateiu-Vorld, totu bine si pre amdruntu, spuindu seamncle hotarului Tdmburestilor totu anume, In lungul mosiei, carii a
ii scrie ch-I mearge In lune de si loveaste in capete cu Berilestil
i
PibcUlctil, si hrisoavele mandstiril : Intdid hrisovuld Radului-Vorld si hrisovul hit Alexandru-Vodd snd Radulti-Vodi ; Intru care scriia toate seamnele ceale nestiute, fiindti scrise in hrisoave ; i se-ad dreptatu si hotarulu manastiril si al boiariului D[o]mniei Meale, de nu lipseaste mosie Did unuia, nici altuia. i asa bine am adevdratti D[o]mniia Mea, Impreund cu tot Divanulti Domniei Meale, cern ail umblat bine si cu dreptate acel 12 boiart hotarnici totti pre seamnele si hotarale ceale batrdne, dupd cum le-ad scrisu i hrisovulu lu Mateid-Voda ritposatulii, iard. teat Intratu nimicti In seamnele i hotaruld mdnistirit, ce numai ad fostu umblandu parintele egumenulti Ghenadie pre povestile a unoru oameni rail de lucru, carel ad fostu si ispravnici mosiei Dealuld, s'ad fostu mdricandil si venituld acestii mosil a boiariului D[o]mnief Meale Costandinu Capt. Filipescul. Inteacei a Domniia Mea amii trimisil pre sluga Domniel Meale Bratuld vt. Port. la acel 12 boiari, de i-au stransti
a do-ara, si au mersti atunce de iznoavä acolo la acea mosie Tamburestii, fiindti acolo de 6ct si pirintele egumenul Ghenadie, i Drdghièu Log., ispravnicul boiariului D o]mniel Meale ce sa numeiaste mai susu ;
si asa se-au dusu la piatra cea cu ochid, puindu de acolO pietri pre unde au fostu mal nainte si acumil lipsescii ; precum ad adevdrat cu
www.dacoromanica.ro
XIX
Prefata
sufletele lor, au pusu totul pren petrele ceale de'ntaiu, pa; a in capulu mosiei Tamburestilor, unde sa intalnescu in capete cu mosiia Berilestilor si a Pisculestiloru ; au push 7 pietri totu Infierate in fiend boiarulut Domniel Meale, i asa att hotarat, si au Inpietnt acesti 12 boian ho tarnici aeasta mosie amburestit ; si i-au facut boiariului Domniet Meale, lui Costandiu Capt. Filipescul si carte de alesu si de hotarnicie, precumu au Oath' cc dreptc.te cu sufletele lor, si dupa cum au scris si hr6ovulu raposatului Mateifi-Voda,
precum am vazut Domniia Mea si
cartea de hotirnicie. Dreptu aceaia si Domniia Mea inca am facut acestu hrisovii al Domniel Meale boiariuluT D[o]mniet Meale lai Costtndin Capt. Filipescul, sa.-1 fie de Intarire ca sa o stapaneasca i sii o mosteneasca aeasta mosie Tamburestit cu tutu hotarul, cu campulu si cu balta si cu tot venitulu, de in hotaru pang. In hotaru, ca buna pace, elu i feeoriT lui, nepotii, strenepotil si totu neatuulu lut, in veacii Ini ot cogojdo ilepocolea bih poveleniiu gdmi. Seje isvedeatele poztavih gspdtvmi Radulu Nasturel Velichi Ban, Vel Vornic, rostanthou Brancoveanul Vel Log., lordachie Cantacuzino Vel Spat., Carbtea Vel Vist., Alexandra Vel clue., Barbul Urdareanul Velichii Paharnic, Carstea Vol Post.alnic, Diculu Velicai Stulnicu, Serbanu Velichii Comisu. Pis Bunea vt. Log. I ispisah az Radul Sut., sna Gherghe Sufariul ot grada Targovist[e] ; rasta Maiu diii 15, weenie leatom ot sizdaniia mira 7195. lo ,Ce; ban Voevod.
Costandin Brancoveanul v1 Logt. proe.
Monograma ; pecete rapt/ t.
in 1688, cu cloud luni innainte de moartea luf SerbanVodd, unchiul de care era sä scrie cu atita ura Constantin Cdpitanul, ddruie$te värului sau Pana, fiul lui Vlad, ocina ce avea in Cepturile, din judecul Secuienilor : Datoriii iaste fie?te eine a cauta si a ajutora pre eel' neputinciosi, ca atunce sa va chiema plinitor poruncilor dumnezeestl. Cu cat mai molt sa cuvine a cauta si a ajutora fiecine pre al neamulut sail. Dcreptu aceaia i eu, dentru inima mea socotindu a cauta si a ajutora pre varul ruler' Paana, dupi dereapti slujba lui ce ne alujaste i sa afla pre lane. noi pururea, daruitu-l-am si eu cu o parte de mosie ot Cepturile ot sud Saac ; care mosie iaste i mie de cumparatoare de la unchiul nostru Vladu, insa a treia parte de mosie dentr'acest hotar, (IRA cum scrie zapisul unchiu-nostru, i o am daruit aeasta mosie ca sa-i fie de hranl si de ajutoriul casil lai, i noao de pomenire. Derept aceaia am dat acest zapis al midi la maim lui ca sa-I fie mosie ohabnica in veaci, lui i feeorilor caril II vs da Dumnezeil. Si pentru mai adevarati credinta miiam pus peceatea i iscalitura, ca-s sa sa creaaza; fiinda marturii si multi
' Bibl. Ac. Rom. Fot tipia anexata la acest volum.
www.dacoromanica.ro
XX
Prefata
i am scris cii Costandin sn Mihai Log. Contescul, cu Invicatura dumnealui Cobtandin Cap. Filipescul, in Bucuresti ; Avgust xi dni, l 7196. Costandin Capt. Filipescul [pecetea. cu K. (D. . Iordache CantacuzinO Vel Spat. marturie. Carstea Vel Vistiar mart[u He. Barbul Urd[a reanul Vel Pah. mart. Dumitrasco Vel Pit. mart. Poenariul. Costandin Bal[a]ceanul Vel Ag[a] mart. Sarban Vel Cornis marturie. Bunea v Logt. marturie. Gligorie Bileanul mart ilk rie. Serban Cantacuzino no5rturie. Mihai vt. Post. Cor[beanul] mart. Costandin Vistiar marturie. iirban Logft. marturie. Barbul Brat. vat. za. aproz marturic. Radul Loglt. Peu [Popescu] marturie. Ghinca Logft. marturic. Gheorghie P[o]s[telni c, marturie boiari, cant vor iscIi mai jos.
in 1691, el si sotia luT, Rada, innalta in satul Mdtesti din BuzAu, veche stapinire a Cindestilor, in fata caselor lul astdzi in ruinA, o bisericA, pe care se ceteste incA aceastã inscriptie, itnpodobitO, sus, cu sterna ctitoruluf: vulturul i doi lei, avind de-asupra coroana cu crucea si pe laturf literele K. ill. O. K. [Constantin Margineanu Filipescul] : Aeasta sfanta i d[um] n ezeiascit bisearica cu ajutoriul Tatalui si al Fiului si al Sf[an]tuluI Duh, sf[iin]ta Troita nedespartita, unul D[um] nezeu, i cu ajutorul d um] n [e]zaestilor si In chipu cu Apostolii, sf[i]ntil marii ImparalI :
Costandin i Elena, a carora iaste hramul, den teruelie i pana In sal.sit facutu-s'au cu cheltuiala a cinstitilor si de D[um]n e zeil iubitori crestint si de neam bun Si ales : dumnealut jupan Costandin biv Vel Cip. Margincanu FiIipccuI, fiiul lul Paul Spatr. M[argineanu] F [ilipescu]. si a jupaneasi dumnealui Radei, fica Radului Com. Mihalcescul, in zil e I e] slavitului D. Io Costandin Basarab V[oe]v[od , Intru veacInica poruenire ; leat 7200, Sept. 25. [V. Iorgulescu, In Literaturd ,si arta' remind pe 1900 ; si facshnilele anexat].
Cronicarul e zugrOvit in läuntru lingl Rada si avind cu dinsiT si pe fiul cel mare, numit
erban 2, poate cu un gind Ia
Domnul supt care Constantin fusese necontenit in favoare. Tot in 1691 Constantin face un numOr de cumparAturi la POpenT, unde, Inca de pe timpul de epitropie al mamei lor, ial aveau mosie amindoi fratif : 1 Arch. Statulul, Cotroceni, xxxvIll 58. 2 El e acel Serban, care, la 4 Maiu 7201 (1693), era un Blair in stare s2-s1 puie o frumoasa iscalitur a. greceascii pe un zapis : anume zapisul prin care cVabile Abagiulb face o vinzare, In fiirqa 0 a lui caz Avraam sin popa Fr-til[a] ot Mdleftti (Arch. Statului, .Bradu, XXIX, 2). Asupra actelor de la Bract mi-a fost atras atentia priu notele d-lui Tuducescu.
www.dacoromanica.ro
XXI
Prefati
I I Mai* 7199. Popa Radu vinde capaanuluT Costanchn Filipesc[u],
12 st. la Pdpent 28 ieptembre 7200. eColtea ot PdpenTs vinde aceluiasT lo st. acolo.
Semneaz1 si altru parc. ot Tdmburestb. 5 Decembre 7201. Dotnnul la 12 boierT pentrit a hotdrI luT c Mater Stolnic i brat ego Costandin apt. FilipestiTs, mosia PapenT1.
in anul urnitor, la 2 Decembre 1692, el face o alta danie, catre manastirea Ivirului, inchinindu-i mosia sa Ra tunda din Iifov, dupa ce innapoieste egurnenului de la RaduVodA banii cu cari i-o vinduse. La aceasta data Constantin era fost Capitan si-si cauta numai de afacerile sale la mosif Costandin Capitanul Filipescul dat-am scrisoarea mea sf[in tit e dumnezeesta nianastiri herd de la Sf[in tul Munte, ce-s chiama Sf. Gera, unde iaste hratnul , cum sa-s stie ca, cumparand o mosie, ce-s chiaama Ratunda, clre ia,te p1 apa ce-1 zice Ci Iceacul ot sud Elh., derept 1.1, deb parintele Parthenie de la S lãui ta l roia, ce-s chiaamg manUstirea Radului-Vnd I , de aict den Bucuresti, care iaste Inchinata aeolo, la sf[Un]ta manistire cc scrie mai sus, m'au pohtit ca-s o vanzu Sf[i]nOi Sale abastA mosie drept accl pre cc iaste mat sus zis, i mi-au dat toc banit. Apoi el m'am socotit si am dat Sr ilncd Sal e] iar banil innapul 12.5. deplin, si am diruit aeasti mosie sftin tel i dumnczee,tiT man[a stirt, ce iastc mai sus zis[i , a IveruluT, ca-s fie man a Airil de 'nterire ;i de adaogire, i ptrintilor calug I d de hrana, ;i n ao veaêtiicl pomenire. lax, de s'ar ispiti, au pad icii de acol de la man a 1tire,
au acesti de aid de la Radul-Vod a], a o vinde, aa a o
face
schimbu cu alti mosic, s'a nu fie in:dude:1, pentru ca-s nu-s piaarza pomcnirea noastra. lar, de ar fab[e] vre o dat[a] far de stire, sa avem voe
a ne lua not mosiia innapoi; ci s[4] alba a o tinea si a o stapini min[a]stirea iii veacT. 8i pentru credinia am intirit zapisul cu peceatca ,i cu iscalitura mea. 8i in:Laurie buiari caret v r Iscali mat jos. 8i am scris eu Stanbul Log., cu IntrUc[I]tura dumnealut, In I3ucurestl. M,ta. Dechem. 2 dn., vlt 7201. l'ecete cu K. O. Costandin Inv NI Capt. Firpescul. ion Golescul VI. Ag[d] marturie. Radul V1 Club. za Arie marturie 9.
Cumparaturile la Papeni urmeaza si in 1695 : 13 Mart 7203. Petco FagNrescul apitanul Filipescul zo st. In P.spenT.
i
fiul, Tatul, vind luT Constantin
t Arch. StatuluT, Slobozia iui lenachi fol. 247-8. Arch. StatuluT, Radu-Voa'd, XLII, 70.
www.dacoromanica.ro
XXII
Prefata
23 Mart 7203. Mu?at i a1iT vind aceluiasT 16 st. acolo. 23 Mart 7203. Coltea i altil vind aceluiasT 25 st. acolo 17 Maiu 7203. Belciu, cu fiul Radu, din Fratilestit Ia1omie, vinde lul Costandin Capt. Filipescub 31. de stinjen't la BadenT. Serie d3arbul Logf , snit Petco paralab ot Mee,. zo Ernie 7203. AcelasT vintle aceluiasT Ina 26 de st., tot acolo2.
in Octombre 1696 Constantin CApitanul murise : am gAsit
de curind o parte din testamentul sgu, aceia care priveste pe fiul erban, si actul are data de 7 August 1696 3 in ceastg diatg a sa, el isi imparte mosiile, in SAcgria, Mggurent', Brebul si celelalte, intre fiul mai mare, erban, si doi : Grigorasco si Radu 4. in 1698, erban era al doilea SpAtar, iar fratii lui nu se invrednicise incl de boierir, cum se vedea din actul domnesc al cgrui resumat urmeazg : eMlstiel bjieiu Io Costandin Basarabil Voevod i gspdril vasoe zemle ugrrovlahiescoe davat gsdrai sie povealenie gvsdmi lui Ion si fra0or ml Staico i Pragornir, feèoril Radului si lui Neagoe, cu fratilor lot Dragomir i Staniblav i Stan, fe6orri ha Ion, nepotiI lui Stan Bleaghizu de la Breaza, ca al fie in pace si slobozi de rumanie, el si cu toff fe8oriI lor, cat D[un]nezen le va da, Snail capetile kr, far de mosie, de eitra featele boiarenului Domnii Meale Matei biv V1 Stol. si de citril arban vt Spat. si de catra fraOl lui Gligorasco i Radul, fe8oril boiarenului Domnii Meal[e] Costandin biv V Capt., Filipestii, strenepotii lui Dumitra?co biv V1 Stol. si a jupaneasil lui, Voica., El fusebe rumini e de bastina den l3reaza hi Durnitrasco Stol., rnosul boiarenilor Dornnii Meale Matel Stol. i Cos. tandin Capt. Filipestil . Durnitrasco si Voica iarta pe Stan supt Matel-
Vorld, dar, 'Tana vor fi ei vil, el Inca tot sa le slujasa cu dereptate, la ce vor fi trebilc, si la bine si la ran ; iara dupa moartea kr, el SI fie in pace de rumanie de citra el si de catra fiiul kr Pans Post. si de caul tot nearnul lui. i, and i-ar fi voia sit iasli den sat den Breaza, sa fie volnic sit ia1 and ar vrea den sat si sit si ducii unde i-ar fi
voia sa azi. Acura, unnasii lui Stan, (viand ci li &aü invechit zapibul ce all la mina kr., se maga a li se intari actul. Ii vede Donlon! aim i adevarat, cu pececile i cu izaliturile luT Durnitrasco Stol. 1 Area. Stattlui, Slobozia mY Ienachi, fol. 248-9 V°. 2 Ibid., fol. 271-1 \ o. 3 Documentele Cantacuzinilor, p. 161 si urn., n0 LXX. 4 V. Cron:ale muntene, pp. 131-2.
www.dacoromanica.ro
Prefall
XXIII
si a jupaneasiT lul, Voici, i a fiiultu dumnealor Pana Post. ,i a nepotilor kr, Mittel i Costandin Filipestii, si a strenepoWor lor, Sarban vt Spat. i Gligorasco i Radula, cu blestem asupra cuT i-ar rumdni. BoicrY ; Cornea Brailoiul Ban, Stroe Leurdeanul Vor., Ditcul Rudeanul Log., Mihal CantacuzinO Spat., Sirban Greceanul Vist., Vergo Cliu6., Dumitrasco Caranmanlaul Post., Scarlatu Pah., Radul Izvoranul Stol., Radul Golescul Corn., lorga Slug., Costandin Corbeanul Pit., Stefan Cantacuzino vt. Log. Bucuresti, 4 Decemhre 7207. Scrie Sarban Log...
Monogrami cu ros. Pecete pe hirtie. Deserunurl. Pergament 1.
In Maiu 1700, se ingaduie luf Ianachi Vacarescu, Agg, a-si sgdi vii in dealul Scaienilor, la Bucov, pe mostenirea luf Constantin, de vgduva luf, Rada, si de fiul, Serban. Marica Stolniceasa Filipeasca >, care se aflg printre marturt, trebuie sa fie o a doua sotie a lui Mate! Stolnicul Filipescu, si o intilnim pomenitg si in testamentul, din 1697, al lui Radu Cretulescu, care o numeste : cumnata sa 2: Dat-am scriaoarea noastra dumnealui fratelut lustre Ianachie Vac a rescul V[e]I Ag[6], cum sa-s stie c, poftindu-ne dumneahu ca sa-s fac a vii pre mosia noastri a Bucovului, s't noi pentru voia dumnealui i-am dat aceast[I] scrisoare a noastra ca s[a] aiba dumnealui a-s face 20 de pogoane de vie, oil unde ar gasi loc sterpu pe mosiia noastra a Bucovului, si-s le stapIneasca cu bun[a] pace dumnealut i coconu dumnealui ; iar de spre nol si de spre fecioriY nostri sä aka pace de dijrna de vin ; nirnic banuia1[1] n' aiba. Aceasta scriern. Mai 26 dn., It- 7208. Rada Capitaneasa Filipeasca (pecete cu Pa. 04.). Marica Stolniceasa Filipeasca (pecete neintaligibilay I3unea Griidisteanul V[e]l Comis, marturie. Barbul Brat[5]s[a]nul V[e]i Vistiar, mArturie,
Viile din Sealant, cumpgrate de Constantin, sint cuprinse in testamentul lul, ca facind parte din mostenirea fiulut erban 3,
ce adauge si el, deci, actul sau de danie : Adeei eii, erbart al doilea Spatariii, feciorul pomenitului Costandin Vel Capitan Filipescul, scriii i marturisescu cu acestu al mieii adevaratu zapis ca sä fie de mare credincl la mana dumnealut lanache Vacarescul
Vel Aga, cum sa sii stie ci, avandu eil mosie in dealul Scaianilor, ce si zice Pata, de mostenire de la most, de la parintl, dec i dam. nealui Ianache Vel Aga, neavandu vil intr' acestu deal, pohtitum'a ca sa-1 daruescu pimantu, sii-s faca dumnealul vii. Dec iJ si eu, dupa ' Originalul, cred, in Archiva D-lul C. Basarab Brancoveanu. 2 Documentele Cantacuzinilor, p. z65. 3
Ibid., p. 163.
www.dacoromanica.ro
XXIV
Prefata
pufta dumisale, dentru toata voia inimil meale, de nimenilea silitu, si pentru al nostru bun priitesug ce avem Intim not, si cum ca si ne aflam Intru dragoste si cautare, i Inca mai zicu ca mai nainte au fostu avutu dumnealui nite viT pre pamantul nostru, iar apot tat[I]-meu Costandin Capitanul, denpreuni cu maica, nesuferindu pre dumnealui, 1-aii scosu dantr'ale dumisale vil far de nic o dreptate. De care si pentru acesta lucru iar am mai socotitu, ca sa nu rarnae sufletele parintilor midi in pacate, catu i pentru ceale ce mai sus am zisu, am datu si am daruitu pre dumnealus, Insi den partea mea de mosie ce am acolo, intr' acestu deal, insa pamantu cealina de 20 de pogoane, ca sa-s facâ durnnealut Nil si case si ce va vrea, si sa-1 hie viia aceasta a dumnealui in pace de vineriC de catre mine. Pentru ca eu de a mea buna' voe am datu ,i am daruitu pre dumnealui cu acestu pamint ce iaste mai sus zis. Si, pentru ca sa-1 hie dumnealui statatoriu si far de ni o galceava de catra tot neamul mieii, i-am datu dumnealui acestu al mieu adev[a]ratu zapis la mana dumnealui, ca s aiba a tinea si a stapani acestu mantu de 20 de pogoane ce iaste to dealul Sclianilor, cu buna pace de catra toate rudeniile meale, precum i I-am daN si i i-am daruitu dumisal[e] den partea mea, sa-i fie duranealui statator, si cuconilor dumisale naclititu In veacu. §i la aceasta danie intamplatu-se-ail si boiari marl, marturii, caril mai jos s'ail iscalitu. §i e pentru mai adev[a]rata cradinca am intaritu zapisul acesta cu peceate, si am iscalit cu mana mca, ca sa sa creazi. §i am scris eli Isar Log[o]fei[e]lul, cc vola si Ins vat a]tura dumnealui §erban vt. Spitariu. §arban Filipescul vt. Spatar (pecete neinteligibila : Ill . . .). Costandin §tirbiai Mihalce Candescul biv V[e]l Stol., biv V[e]l Clue , marturie. marturie, Bunea Gradisteanul V[e]l Arm., marturic I.
La 23 Mart 1701, boierii Doicesti, ce facuse o vinzare lui Costandin Capt. Filipescul , dau banii innapoi «Radii Capitanesii si fiu-sau, Sarban Spat. 2. in 1702-3, Rada face cumparaturi de mosie in BacienT : 8 Decembre 7210. cMihaiU Capt. za Spat.., cu cCarstea ceaus ot Perietts i altii, csi cu toll slujitorill, vinde .dumneaet jupanesiT Radii FifipeaschTs 67 st. in BadenT. i 0 am vindut cu porunca Maria Sale
luT Voda, Impreun a. cu cinstita cartea Marti Sale ha Voda, pentru parI Bibl. Ac. Rom., documente legate ale Vactrestilor. Semnalate de d. Nerva Hodos.
2 Arch. Statulut, Slobozia lui Ienachi, fol. 253.
www.dacoromanica.ro
Prefata
XXX
tea lor de bir, de baniT semi/ cel marT.) Semneaza 51 iStoica ceau5 ot sten Spatareilors. 18 lanuar 7211. Tatul Mogaldacul din FratilegT vinde RadeT 40 st. Ia BadenT. 21 April 7211. alitrea Capt. de SpatareT, Impreuna cu unchea5 Sima ot ..Eratile5tT 5i cu larciul Spatarelul ot Polana , etc., &I. aceleia5T
So st. tot acolo. eCacT acesta Radul, hind la hrasla Spatireilor cu noT impreuna, au fugit 5i 5'ad lasat dajdna luT in spinarea noastra ; deci noT, fiind Ingreoect 51 cu dajdea luT, 5i neputand birui, am mersu cll ne-am jaluit la Mariia Saa, care ordona vinzarea. Nec o lae Capt. ot CraceanT mart. ls,
in 1703 Rada, intelegindu-sa cu fiji ei, face o danie mgngstirea neamului ei, la Bradu : Adeca eu jupaneasa Rada, fata RaduluY Corns. 1%1 thalcescul, care am fost jup.ineasa raposatuluT dumnealuT Costandin Capitanul Filipescul, impreuna cu coniT Intel dat-am zapisul noitru egumenuluT Theofan
de la status inanabtire a tioastra Ibradul ... a, vrandu e t ca sa ma ajutorez sfama manastire, la slahictune st ingreuiata cu dajde mare; dea nevrand coconiT miel ca sa claU acea mo5ie de la pirtntit miel, am socolic impreuna cc coniT nue de am flat mo5tia ce se chiami Piepte?tff, care mooe iaste cumparata de raposatill dutnnealuT ; decT dupa petrecantia raposatuluT dumnealuT m'am sculat eu, impreuna cu coconiT mieT, de am
luat 12 boiarT hotarnict, de o am hot?Irat, 51 o am impletrit, i o am chiama G igesiT, care mo5ie taste data de ralipit langl mostil ce posata soru-mea Neac5a sfinteT manastirT .. Am scris eu liraghtcT, cu In% ittitura dumnealor. Oct. 28 dni, D 7212. Eii jupaneasa Rada Filipeasca. Serban F. Spat. Grigorie Ftlipescul. Radul sin Costandin Cap. Fil. 2.
Din 1709, In sfirit, avem curioasa socotealg ce s'a flcut cu prilejul hotgrniciei satului Cetatile de al Radei: Sa-s stie chieltuiala ce s'au cheltuit cand s'au scos CetaOle, mo,ie, de s'au hotarat cu jupineasa Rada Filipeaca. S'au blutu yin vett. 22, vadra bani 30, 5i s'au mancat grail cez. 5, cezvarta cam bani 50 ; s au mancat peste oc[a] 20, care haul 6; s'ati dat la p rtart ug 4 ; i palm b'au adus portari 5i pàn s'au dub, s'ad cheltuit tl 12. 'aceAt bani s'au luat cu doliand[i] ; pentru tt 22 s'au dat tl, 18. Si am mai dat la portar, la earti, zlot 2; s'atn mai dat lut Tudor lichim, et . lut.ie 7218 3.
1 16id., fol. 271 V0-2. Arch. StatuluT, Bradu, XX, 22. 3 Arch. Statului, Cairo -ear, xxXVI, 3.
/
www.dacoromanica.ro
XXVI
PrefatI
Urma lui .Serban o pierdem dupa aceasta. Fratele mai mic al acestuia intra, insa, la rindul lui in dregatorh, si la 25 Ianuar 1725 Grigorie Filipescul, biv vel Capitan za darabanti , da si el vii la Bucov manastirii Valenilor 1
La i Mart 1731, manastirea din Margineni, impreura cu schitul, supus ei, de la Verbila, innältat de Pana Filipescu2, si cu toate veniturile lor de la mosii, de la Tigani, din vinariciu si ocnd, se inchind de catre ctitori, manastirii, vestite in tot Rasaritul, de pe Muntele Sinai, undc calátorise cu vre-o jumatate de veac in urma Elina Cantacuzino si cucernicul ei fiu Mihai. Calugaril sinaiti vor pune insä numai egumeni bunt gospodari si placuti inchinatorilor, ii vor schimba dupa cerere si vor adeveri prin exarchI sau mandatari minuirea banilor de catre egumenii scosi din vrednicia lor ; la biserica se vor face slujbele obisnuite si cuvenitele pomeniri ; nimic din
averea manastirii nu se va insträina si, in sfirsit, la vremi de nevoie 5i de saracie, ctitorii vor avea dreptul de a cere un ajutor din fundatia lor. Iscalesc, ca vechi boieri de Margineni : Constantin Dadescu, fiul fete celei mar marl a lui Constantin Stolnicul Cantacuzino, Constantin Ramadan biv Vel Stolnic, sotul Mariei mostenitoare a lui Iordachi Cantacuzino, Ancuta Cantacuzino, vaduva lui Constantin, fiul celui d'intaiu Pirvu, Mate biv vel Aga 5i Pirvu Postelnicul, fratif acestui din urma. Constantin, Stanca Spatareasa, vaduva lui Raducanu Cantacuzino, mort in 1715, Pantazi Primichiriu, un om de casd al familiei Cantacuzino 3 i, dupa cit se pare, sotul Voichitei lur Matei Filipescu. Iar, dintre Filipesti 5i rudele lor, Grigore, acum biv Pitar, Ioan Ruset, care tinea pe Patina fiica luf Mater Filipescu, 5i Constantin Brezoianu, inrudit cu dinsii, daca nu cu Cantacuzino, intr'un chip pe care nu-1 cunoastem4. ' Ibid. ix, 32. 2 aSchitul ce se numete Virbila, ot sud Saac, ce este hramul acestui schit Adormirea de Dumnezeii Nfiscitoarei 0 pururea-Fecioarei Maria, care este racut din temelie iar de fiposatul mopil nostru, Pani Filipescu Mare-SpItar a 3 Do umentcle Cantacuzinilor, p. 184. 4 Traducere din grece0e, In archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino.
www.dacoromanica.ro
Pretaci
XXVII
Grigore Filipescu, care innainth Ong la Cluceria cea Mare si si-ar fi facut diata la 7246 1,, nu mai 0-Ma la 20 Iulie 1737, cind fiul sAil mai mare, cRadul sin Grigorie Filipescul , ce era un bolerina$ cu rangul de al doilea SpAtar, da, impreunA cu frate-sgii Pand, o proprietate VAlenilor. «Flinch, lArnurete el, si tatl-nostru cu zile, s'au milostivit de au ertat dijrna viilor mgngstirii, insA pogoane 30, pentru pomenirea dumneabon,. Si in anul urmAtor, la 30 April, el apare ca donator al unui cpogon de pdraging 2>> . in cel d'intgiu din aceste zapise,
iscAle$te $i un gMatef biv VI SArdara care e fiul lui Serban
poate sad al lui Radu, fratii lui Grigore. Mo$ia fu vindutA apoi de cAluggrii din Vgleni Jul* danea ot Izvoarea, vAtah, la 28 Maiu 1750 3.
Grigore avuse $i o fatl Zoita ce se mgrità cu Serdarul Drgghici Greceanu, cum se vede din acest zapis mai tArziu : 13 Februar 1753. DrIighicT Greceanu biv Vel Sgrdar, 2oi;a Greceanu Sgrdgreasa (marturT: lordache Cantacuzino biv Vel Pah., Pang Filipescu Vel Medelnicer, §tefan sin Iane Logof.) vind m5niistiriT Slo bozia luT Ienachi 50D St. cday zestre de dum[nea]luT Grigore Filipescu
biv Vel Clucer ..., find departe de noTD, striend vinzarea clue lane Log. de Divan 4.
La 20 Februar 1743, de fata cu Pirvul Cant ajcuz[ino], biv Vel SArdar., fratele generalului Mihai, o c Ancuta Fillpeasca adevereazd la sf:inta mAndstire la Margineni, pentru partea de mosie Breaza, fArd rumAni, a rAposatii soru-mii MaricAT Filipeascgr, ce au lAsat-o danie sfintil mgngstirf Mar-
aineni 5a. Trebuie sA fi fost amindoul fetele vre unuia dintre 2-,
fill apitanului. I V. mai departe. Intr'un act din 7241 (1732-3) el semneazg ca biv Vel Sgrdar i judechtor numit de Domn In afacerea racIteniril Zgrafului cCgrstea
Brasoveanul Top. (sic) (Arch. Statului, Bradu lavi, 13 . 2 Arch. Statulul, Cotrocenr, LV, n-le 37, 38. 8 Arch. Statului, Cotrocenr, XL, z i. La 1768, 2 Maiu, ggsim un proces al lui Amvrosie de la schitul Välenilor pentru o movie cot hotar Homorai.:, ce este danie de la dum. ziposatul Grigorie Filipesculp, Archivele Statulul, Cotrocenr, XL, 12. 4 Arch. StatuluT, Slobozia luT Ienachi, fol. 254-4 va. 5 Copie in Archiva d-lui C. Basarab BrAncoveanu.
www.dacoromanica.ro
XXVIII
Preto, II
Ea avea un nepot, Ccnstantin, care, fost al treilea Vistier, in 1747, cedeazg si el mangstirif partea din Breaza dgruitg de «mama Marica Filipeasca, mItusg-sa), precum se vede din resumatul ce urmeazd : 28 Januar 7255. e Costandin Filipescu biv 3-ti Vist. a dal zapis egumenului ede la sfanta manastire Margineni chiriu chir Anthims ; pentru ca, eavand cu o movie anume Breaza, sud Praova, impreuni cu dum : mama Marica Filipeasca, matusii-mea ; deci, Intämplandu-sa' dum : matusa-mit moarte, s'au ingropat la man5stirea Margineni, lfisandu- partea dumneaeY la manastire danie; dar, vrand 7, eu ca sa-mi varutt partea mea., h.:a 5oo de taleri. Era ea patra parte : movia stearpa, Par de ruman[f] ; iar rumani sa fie tot at miele. Semneaza ca marturi : lordache (2 Cant. Vel Medl., Pana Fil. Vel Sitr., Toma Cant. biv 3-ti Vist., Radu, Toma si Nicolae Cretulevtil L.
Peste doi ani, la 25 Ianuar 1749, acelaT Vistier Constantin Filipescu face o vinzare cgtre mAnastirea de familie a Marginenilor 2. Si, la 28 Februar, Mate Cantacuzino Vel Serdar
dg o hotgrire in privinta uneT morT la Breaza, c pe moia sfinte mangstiri Margineni de la Breaza, care a cumparato de la dumnealui Costandin Filipescu, biv Vel (sic) Vistier3.v d3oierii FilipeW, la un loc : adecg fiii lui Grigore, dintre
cari vazuram a Pang mai era in viatg, si acest Constantin, vinduse muntele Floreiul de la Comarnic unui Tanase Serdarul, precum se vede din urmgtorul resumat : zo Ionic 1751. Boieri judecaltori hotaresc intre ruminii din Comarnic vi Tanase biv Vel Serdar, ce cumpairase Floreiul ide la boicril Filipevtis,
Ruminii spun a e al lor evi ca cu nedrept 1-ail calcat boerii Filipevti). Tanase arati actul din 7164 vi cel din 7048. Se decide pentru el 4.
De la Vel atrar, Pang ajunsese la Vel Medelnicer, in 1753, 0 la Vel Arma, in 1755, cind, la 27 Tunic, el se intelege cu Maria Lupoianca pentru niste TiganT 5. La 1761, el era biv Ciucer si se judeca, impreung cu Nicolae, fiul lui Constantin 1 ibid. 2 Ibid. 3 Traducere in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. ' Copie in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. Nicolae Argintoianu biv Vel 8atrar, socul Paunel, fiica lui Tanase biv Vel Palarnic, cedeaz'a Floreiul, zalogit, episcopului Antim, in Ianuar 1762.
5 Bibl. Ac. Rom, doc., 86/xl.
www.dacoromanica.ro
Prefall
XXIX
Dudescu, innaintea Domnului cu sgtenil din Comarnic, ce nu voiau sg I se recunoascg rumini: 17 Maid 1761 (1767 ?). Proces intro runalnii din Cumarnic, de o parte, si Nicolae Dudescu si biv Cluccrul Filipescu, do alta, pentru muntele Flureiul : fusese vindut, Impreuna cu Comarrticul, de raposata Sphtareasa Stanca, catre fostul episcop Antim, In pret de 70.000), si itscumptrate de a parintele Clement Dudescul 1). a Aratindu-ne pentru aceasta dumnealuT Clucerul si diata tatalui sau Grigorie Filipescu, fost Mare-Clucer, din anul 7246, prin care arata ca muntele Florciul este al dumnealor si, ca s nunaai ingaduie pe rumlni de a mai vind venitul afn acest munte slut patrut p5rcl, adeci una, care a fost a Stanca t Spat5resel, pe care astizi o stlpine,te dumnealut Vornicul Dudescu, o parte a durtinealui Clucerului Pilipescu, care este Inchinact la manastirea Wirginenil ; iar celelalte dou'i parti, care a5 fost ale Paharniculu Tanase, fiind-ca le stapineste dumnealui Mihai Cantacuzinoa, etc.2.
in Comarnic, el, Pang, mai era singurul boier dintre Fi. si aceasta se spune anume in cursul procesulut ce unneaza in 1776 : ripest),
1776, 13 Februar. Judecata intre mal mulct acetasi, rumini din aul Condoled, cu vechilul lui Mihal Cantacuzino, lui Nicolae Du descu si Marelul-Logofit Pang Filipescu, i cu epitropul Co4e1. Li se
dau drept oameni liberi. aDin aceast5 imp5rceala ... se vede ca a ramas a se srapini satul acesta Comarnicul de patru stnpini, adeca de duT Cantacuzini si de doT Filipeti, anume : dumnealui Vornicul Nic lac Dudescu si en m5nastirea Colcea, partea Cantacuzinilor, iar gheneralul si dumnealui L golatul Filipescu, partea Filipestilor. S'a mai vazut Inch si o carte de judecat5 cu anul 1751, In care se vedereazh cum ca, pe acea vreme stnpinindu-se partea Voich4el Filipeasca de Atanasic Phharnicul (care parte o st5pIneste astnii gheneralul), avea judecata Voich4a cc oamenil din Comarnic pentru muntele Floreiula. i In 1768 pretinsese ruminfi ca muntele c al lor, luat de la Muth Bra, oveanul. din acte ale Dudescului se vede ch atIt satul Comarnicul, clt L muntele Floreiul i alr( muntt Ant drepte mosil ale boierilor Cantacuzini si FiIipett. S'a5 mai v5zut Inch si la dumnealui Logoratul Fillpescu o diata a rgposatului tatalui s'au, care zice en, muntele Fl reiul fiind al acestor doul neanaurt de boierl, el, pentru slujbele ce le ficeau oamenii din Comartfic, 11 dedeau venitul acestut munte, ca sa le
' Constantin Dudescu, ce se alugarise, dar abia dup5 1764 (Geneal fa Canlacaunilor, pp. 140-1). 2 Traducere din greceste, In Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino.
www.dacoromanica.ro
XXX
Prefalit
fie pentru hrana vitelor kr, iata nu ca
sa-1
aibh supt stgpinirea kr de
mostenire..
Satenii aduc, din partea lor, zapise de zalogire, tare aetele boieSi iar au mai scos un hrisov al lui Mateiii-Vodh Basarab, cu anul 7151, care zice ca sh aibâ a seapini Pang biv vtori Postelnic, fiul Stolaiculur Dumitrasco Filipescu, toati partea de mosie din satul Comarnic i cu rumlnir, cici se vor alege partea mo0ei (sic) kr, flinch'. Si iar au mai sec's alt hrisov, cu anul 7158, tot al ha Mateiti-Voda Basarab, in care scrie a Dumitrasco Stolnicul Filipescu i cu fiul slu Pang. Logofatul ad cumphrat de la jupaneasa flinca a patra parte din Comarnic, cu rumlniT i cc tot venitul, clt se va alege, In prev de 2oo de galbeni, i ca aceasta este data de alth a patra parte, tot din Comarnic, Irnpreuna cc ruminii si cc venitul cit se va alege, partea pe care o cm numitii boieri de la stramusil Ions In impiirteala Elinel Canrilor :
tacuzino s'ar adhugi
ch se vedereaza ch [Breaza, Scalia si Comarnicul]
sint 236 de ant de cind merge sthpinirea din neam in neam , In aceste doua neamurl de boieris. Sgtenif fusese cinch. si clicasi la neamul pomenitilor boieri, Ong* In zilele lui Constantin-Vodi Mavrocordat, clnd atunci s'a dat voie a sh. rhscumphra rumunii. Si, de si s'ah rascumparat ei, dar se vede ca rhscumphrat numai capetele kr si ale copiilor tor, iar nu si mosia 1..
Generalul Cantacuzino cumparase o parte din averea neai el avea si Filipestii-de-pAdure, pe cari-T dadu nepocilor sal de frate, la plecarea din tara.2. in 1777, Pana, acum biv vel Logofat, se desfacea cu totul muluT acolo,
§i de ce avea in Comarnic, trecindu-0 partea in stapinirea Doamnei luT Alexandru-Voda Ipsilanti, carc fusese unul dintre
ceT maT insemnatI cumparatorl ai moOlor generalulul pribeag 3 : Al Ungrovlachiei Grigorie adeverez. Prin acest vrednic de credinch zapis al mieti, Incredincez la mina Prea-Luminatel noastre lloamne a toath Ungrovlachia, Ecaterina, a PreaInndlcatului nostru Domn Alexandra loan Ipsilanti Voevod, precum stiut sa fie, ch., avind eh a patra parte din mosia Comarnicul, precum si din sat asemenea a patra parte, i, inch si din muntele Floreiul, tot a patra parte ; care aceste patru phrti fiindu-mi mie timase de la riposacil ph-
1 Traducere din greceste In Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. Cf. Dot-units:tele Cantacuzinilor, pp. 257-8, n° xxxv.
2 1st. lit. rem., II, p. 123. 1 V. i Cronologia Domnilor din compilacia tiphrith In greceste de fratil Tunuslli.
www.dacoromanica.ro
Prefalii
rinti miel,
XXX I
de a mea buna voie, am Noit de le-am vindut Luminat et
Sale in lei t000, adeca o mie
i am prima toti banit dephn in ma-
nile mele.
lieci, atit Luminatia Sa, cum si luminatele-1 odrasle, si aina a stapini In bunk' pace, din partea neamuluI micu, ca o prea-buna cumparatoare ce este, a LuminalieI Sale. Si, pentru mat adevarata creclin a am intarit aceasta cu iscalitura Inca i a fiil r met, fimd fata ,i alp boieri, cari s'ail iscalit. 1777, Martie 29. Papa Filipescu biv Vel Logofat, vinzator. Nicolae Dudescu Vornicul, martur. Nicolae Filipescu Paharnicul. Constantin Filipescu biv Vel Comis. Scarlat Greceanu, martur. Alexandru Greceanu, martur. Radu Filipescu Mare-Medelnicer
Litre marturi se intimping, cum se vede, trel alti Filipestr. Doi : Nicolae Pgharnicul si Constantin, fostul Comis-Mare, sint
fill bgtrinului Pang si al sotiel lui Anita, ngscutg Cimpineanu 2, cel din urmg purta nurnele cronicarului nostru. Radu, Ma-
rele-Medelnicer, aminteste prin numele sgu pe cel mai mic fiu al Clpitanului, si ar avea si el de tati pe Pang 3. Pang mai trgi multg vreme. ii vedem ici si colo in izvoarele timpului clgdind, printeun architect sas, o bisericg la Poiana, verificind socotelile Vistierului Brincoveanu scos de Mavrogheni, intr'o toang a lul calculatg, dind lovituri in loc de bani unui mester neamt, care cerea cu prea multà indraznealä plata und canapele de modä 4. Domnul nu-1 iubia, cum nu iubia pe nimeni din mindra boierime de tail, care despretuia pe acest insular parvenit: cind se incepu, in ajunul 1 Traducere din greceste, In Archiva d-luI G. Gr. Cantacuzino. Genealogia Cantacuzinilor, p. to8. Inscriptia de pe mormintul el, In biserica RaduluI-VodX, e aceasta : 1786, lav000tp. 24. Tex bath rc 800,1; TO5
hal "AvWfig KLIITC:ve£107.rg, aUCUTOU Too arievec7.6eron iipxowroc Mircivoo ll&voO ototXtuniexon iStcb Tti3v Xiewv TO6T0111 iv p.omripwv zu;p9. a lii notele genealogice ale cblul Tuducescu, el se arata ca meutionat In 1790, mort In 1799 : fusese cisitorit cu Maria, fiica luT Radu Vacarescu. Era la moarte biv Vel Stolnic. Cf. 1st. N. ren1,, II, p. 29 IL 10 ; Studa ,ci doe., III, p. 79 n. 2, pp 82-3, n° XV.
www.dacoromanica.ro
XXXII
Prefa0
razboiului, cu surgunirea boierilor bänuiti de necredinta fata de Turd', Filipescu fu indreptat supt paza spre mangstirile din stincile tesaliote, spre vestitele .Meteora 1 intors in targ dupg pace, el moare in curind. Dar fiii sai amindor se amestea in Divanurile noilor Domni 2. Constantin, Medelnicer in. 1793 3, era Vistier supt Alecu Sucu, si, cind acesta fugi in Ardeal de frica Pazvangiilor, la 1802, el fu oprit de boalg, zacind chiar la Curte, in mijlocul Bucurestilor lasaci pe mina crailor 4. Frate-sau Nicolae fusese Mare-Logofgt si el, in 1786, Mare-Vistier inca innainte de 1793, Vornic in acest an5.
Constantin avu in curind cel mai mare rol in tail, stapinind prin toate mijloacele si trggind toate foloasele, sigur ca, la uring, prin agerimea sa si prin intortochiarea dibace a intereselor sale cu ale celor puternici si foarte puternici, va scapa de rgspunderea greselilor si pacatelor sale. Supt Constantin Ipsilanti, inlocuitorul Jul Sutu si cel mai hotarit si indraznet din iubitorii de Rusi, el capata iarasi Vistieria, din care-0 facuse o specialitate 6, i el avu o parte insemnata in alcatuirea
ea
in i8o6 Ipsilanti fu scos prin
lui Napoleon, pus Innapoi de frica Rusilor si ca el nu veni, fiind asa de compromis, decit dupa luarea in etapinire a terii de acestia. Cind el' se apropiara, intre fugarii voii-qa
' Cf. Naum Rimniceanu, In Erbiceanu, Cron. grea; p. 260 ; FotinO, la D mnia lui Mavrogheni, i Sulzer, In Lt. lit. rom., II, p. 116. 2 V. articolul mieu Un lifitropolit de alta data : Filaret al Iblea, In Cony(); Girt laerare pe Novembre I 901. 3 Notele genealogice citate. 4 Fotino.
5 Studir fi doc., MI, pp. 240-1, n° xi% ; Cartoanele episcopulul Ghenadie de Rimnic, la Ac. Rom., cart. VIII. Altul e Nicolae Filipescu, Mantic, ispravnic de Secuieni In 1788 (Arch. Statului, Slobozia lui lenacbi, fol. 518-9). Acela tinea pe o Smaranda (notele d-lui Tuducescu). 6 Naum Rimniceanu, p. 266. In pomelnicul Tinta'rentlor la Ac. Rom. se adauge la acest Domn: cad chinuit greu taxa cu muncl in vreme de lama',
In ger, ca si scoatii bani.. 7 Papiu, Tesaur, II, pp. 335, 339.
www.dacoromanica.ro
Prefall
XXXIII
in Ardeal se afla si Filipescu, care pe atunci Inca tot n'avea un gust deosebit pentru pravoslavnicia lor '. Cind Constantin-Voda fu insa din noa asezat in Scaun Decembre ca un fel de delegat la administratia civila din partea generalilor rusi, Filipescu se intoarse acasa, ramiind in sufletul lul insa un prieten al vechiului stapin, Sutu. Cind, dupa incheiarea armistitiului de la Slobozia, Ipsilanti trebui sa piece, in August, Filipescu ar fi fost inteles cu Turcii ca sa-1 prindl in calea spre Milcov 2. La inceputul armful' 1808, principatele fura organisate, in laturindu-se Domnia formala a lui Ipsilanti si dindu-se fiecare tara pe mina until' Divan, ce se afla,, supt presidentia de coordonare a senatorului Cusnicov. Intre noii Caimacatni
,
se afla i Filipescu. Pe urma, cind Cahnacamia fu inlocuita, in Septembre, printr'un ccomitet x. de cinci, el fu unul dintre cei trei boieri ce ajutau in ocirmuire pe Mitropolit i pe epis-
copul de Arges 3. El avea acum o partida, un taraj; cum se zicea atunci, alcatuit din cea mai mare parte a boierimii, pe cind adversarul ski, Constantin Varlaam, n'avea cu dinsul decit vre-o duzina de boieri marT : Costachi Ghica, Gra disteanu, Brincoveanu, Nenciulescu, Slatineanu, si aIT citiva. Varlaam fusese ofiter rus in cellalt razboiu, de la 1769,
si statuse mutt timp in cele doua capitate ale tmparatiei ; era un om foarte cinstit si de o credintl sigura fata de nob stapini; dar lb lipsiaa, se vede, mijloacele de intelegere si vointa, pentru a invinge4.
Inca din 18o8 dustnanil lui Filipescu se gatiau a scrie impotriva lui la imparatul, dar generalul Miloradovici, care stdtea in casa luT Filipescu in cvartir si cazuse amorezat nebun dupa una din fetele oaspetelui 5, chema pe nemultamiti 3 Naum, p. 269. 2 Memoriile lul Langeron, In Hurmuzaki, Suit. 18, p. 138. 8 ibid., pp. 276, 281. 4 Langeron, pp. 133-4. 5 Langeron presintfi lucrul ca o cprostituire. a fetel din partea plrintelui ei, dar afirm din not.' a am aflat undeva tirea despre cisatoria In Rusia a lui Mi1oradovicT cu fata FilipesculuT: izvorul nu mi-1 pot tog aminti.
65845
www.dacoromanica.ro
III
XXXIV
Prefatii
la dinsul si I f5cu o asprà moralá. Iordachi Sldtineanu urmind insI cu flecAriile», poate si in privinta patimeI vddite a u5urateculd general, el fu surgunit in August'. in Ianuar 1809, Varlaam isbuti sa adune iscäliturl supt o adresd a Divanului, care cerea s5 se supravegheze in viitor sA se cerceteze pentru trecut gcomitetul , adecA Filipescu, membrii cleruluf n'aveau un rost mare, Stefan V5c5-
fiind c
rescu era un bItrin cu totul slab, iar Isac Ralet un om despre care nu se aude nimic. Dar Cusnicov trimise lul Varlaam porunca sI se astimpere, si apol" ii chem5 chiar la dinsul, in IasI 2.
Dacl Miloradovici nu stia decit s5 Lel din tara intreag5 un dar peatru tat51 lubitei lul, superiorul siü, Prozorovschi, nu si ascundea neincrederea in Filipescu, pe care-I b5nuia inteles cu Turcii prin Grecii proaspat venitl la noi, cad roiau in jurul luI 3. in August 1809, el ceru luT Miloradovid
a trimite pe puternicul boier la Iasi, dar porunca n'avu uringri din partea amorosului cuceritor, nici din partea luI Cusnicov, aruia i se adresk 4. Prozorovschi muri indatd, si locul lui fu luat de Bagi ation. Miloradovici trebui s5 ias5 din Bucuresti, dar urmasul luI in comanda orasului, Langeron, care uria de moarte pe Filipescu si-1 invinuieste in amintirile sale paril si de otravirea acelor de cari putea sä se teamA, acest pAtimas Langeron nu putu s5 scape de boierul asa de urit de dinsul. La inceputul anuld 181o, Bagration se asez 5. insusl in BucurestI. Mitropolitul Dosoftei, un sprijinitor al 1'11 Filipescu,
fu dat jos din Scaun, luI Miloradovid i se g5si o comand5 in Rusia, unde trebui s piece, i ast fel, pe cind, la Ilu Februar st. v. 18 w, Vistierul d5dea, in casele sale din jos de MihaI-VodI 5, un mare zaiafet < generalilor, ofiterilor, unor boierT si exarchululo Gavriil, generalul Zass veni nepoftit, Naum, pp. 279, 281. 2 ibid., p. 282. V. Langeron, pp. 188-90. 4 Ibid. 5 Comunicatie a d-lui Iuliu Tuducescu.
www.dacoromanica.ro
Prefatli
XXXV
cind ceilalti se aezarg la tnasg, i ceti ordinul impgratesc, dupd care in patruzeci si opt de ceasuri Filipescu, cu toatg familia lui, trebuia sg. fie dus la Elisabetgorod, in pgrtile Odesei. El porni fárâ zdbava. inteacolo, cu cei trei fir al sal', surorile, fetele, nepotii si patruzed de trásuri cu buclucurt £. 0 comisie de dusrnani fu numita pentru a da de rostul celor patru milioane ce i se aruncase in spinare. Din comisie, din cercetarea el si din adrninistratia lui Bagration din Ia-
nuar Ong in Mart nu se alese nitnic, dar, Onä dupä tratatul din Bucure,tr, Filipescu nu se mar intoarse in casa sa, utile conáciati innalti negociatori din partea Rusiei, ce nu mai aveail nici vrista, nici inima, dar nici privelistea luf Miloradovici 2.
Supt Carageh, surgunitul, care n'avea mai mult de vre-o cincizeci de ani 2, se intoarse, si Itti iarAsi Vistieria, in folosul Fanariotului, precurn o tinuse in folosul Rusilor, si in tru citva, totdeauna, in folosul lui 4. El tinea ca odinioarl cas1 deschisA, si una din nurorile sale, Ecaterina Bals, sotia fiului al doilea, Iordachi, era o femeie foarte distinsg, care fusese
crescutg la Petersburg 5. in casa la a crescut poetul Barbu Mumuleanu 5. La 1828, cind Langeron se rätgci iargsi, cu Rush
sal, prin Bticurestif nostri, Filipescu era ins5 mort de mult 7. I Naum, p. 290 ; Langeron, p. 216. 2 Naum, pp. 290-1, 294. 3 Langeron, p. 184. 4 Un alt Constantin Filipescu, fiul lui Radu (notele d-lui Tuducescu) se
alli atunci ca Vel Logofk, e i e descris ca un om eintelcpt si bun patriot,. V. Papiu, II, pp. 359, 365, 369, 376 ; Istoria lit. rom., II, pp. 363-2. Poate s'a fie acela care, nharnic In 1804, tinea atunci ispeavnicia de Prahova. Archiva d-lui C. Basarab Brincoveanu.
5 Langeron, pp. i86, 189 n. 2. Inscriptia ei MO paretele de afara la Radu-Vodi are acest cuprins: eSupt acfasa piatri sfi odihne1te Intru vednica fericire Marea-Haneasii Ecaterina Filippescu, niscutii Bals, la anul 1784, cxs:ttorita. la 20 Ianuarie 1303 cu Ecselenviia Sa Marele-Ban si Intliul bocr al T5ri1Ronianesti Gheorghie Costantin Filippesculfi ; rechemat In sinul Cerescului
Pgrinte la 5 Iulie 1842). 5 1st. lit. rom., II, p. 491. 2 P. 184 n. I.
www.dacoromanica.ro
XXXVI
PrefatI
Ni se spune ca avea trel fii, dar gasim indata dupa intimplarile de la 1821 mai multi Filipqti ce au o insemnatate politica §i, urmind in stabilirea inrudirii lor notele ce-mi comunica d. Iu liu Tuducescu, voiu arata pe scurt ceia ce se tie din tiparituri despre viata fiecaruia dintre din0f. Mai sus decit a tuturora se ridica ambitia lui lordachi Filipescu, un candidat de Domnie. E näscut la 17821. Mare-Caminar in 1 803 2, el ajunge Logofat-Mare supt Caragea 3, i stapinete cu totul pe Alexandru Sutu, venit in locul acestuia. La moartea Domnului, in 1821, sotia Id se adapostete in casa Filipescului.
Fugar in Ardeal, cind izbucnesc amindoul rascoalele, de care
era de o potriva de strain, el nu se impaca rapede cu noul regim al Domnilor paminteni i nu binevoie§te a veni in tara
pentru a vedea aice ca obladuitor pe colegul sail Banul Ghica, acum Grigore-Voda. Se intoarce din Rusia, unde trenumai cind se reieail relatiile diplomatice dintre aceasta
cuse,
Putere §i Poarta i cel mai indarätnici dintre pribegi para. sesc atitudinea lor de nemultamire. Vine cu ginduri de Domnie, raspindete bani, de §i avea mai multe datorii, i e banuit
ca
ar fi pus la cale rascoala lui Franguli. E ales
in
comitetul pentru Regulamentul Organic, i supt Domnia lui Alexandru Ghica, pe care trebui sa-1 indure §i pe acesta, salonul fostului efor al colilor 4, unde stralucia prin spiritul et sotia lui ( Bala§a, femeia cea mai distinsa din BucuretT50, scrie consulul fiances, era locul de intilnire al rusofililor anexioni§ti 6.
Grigore, fiul lui Radu Filipescu, se miscuse in J7797. Era Ban1 Catagrafia din 1829 a boicrilor munteni, in dosariul eAdm. vcchiu, 220, , la Arch. Statului. E aratat acolo ca locuind in coloarea de Galben, ri° 4 to, epodul lut Mihaiu-Vodd, In casele phrintestbi; Vornic de Tara de-jos. al babtru 2
Papiu. II, p.
8
16rd., p. 356.
4
ICI.
la.
321.
ram., II, p. 31-2.
5 Ecaterina sit fi avut 0 acest nume ? 6 Hurmuzaki, X, tabla. 7 Dosarul citat. StAtea la n° 414, epe Pod Mogooai, in casile sale', 0 era Vornic de Tara de-sus. Alt Grigore avea trei anii mai pucin, sta tot acolo, la n0 597.
www.dacoromanica.ro
PrefaiK
XXXVII
Mare in 1813, iar in 1815 Mare-Vornic t. La moartea Jul Sutu, in 1821, el fare parte din comitetul provisoriu al cirmuirii. Fuge peste munti, si chlgtoreste la Viena. Dar se intoarce inch din Martie 1823, si e fgcut Sphtar, cu toate ch gindul luT era numaT
la RuI, ca si al lul Iordachi, in lipsa cgruia el fgcea pe seful grupgriT. Unif 11 doriati Ban, iar el cguta Vistieria, pe care ar mal fi avut-o. Scos din dreghtorie in 1825, e restabilit in anul urm4 tor. in Iulie 1827 e Mare-Postelnic, l, cu toate ch avea septezed de anT in 1834, voi si el sh primeasch Domnia din mina Puteril protectoare prin alegerea boierilor. invingatorul shu Ghica 11 fgcu president al Divanulul judechtoresc. Ni e zugrävit ca un corn plAcub, dar nestatornic : cind pentru RusT, cind pentru Nemtl, si de o moralitate indoielnicg 2. Grigore avea un frate Nicolae, care era in 1827 Hatman 3.
Alecu Filipescu, alt frate a ha Radu, zis Vulpe, era Vel Stolnic in I 8044, §i, in imprejurgrile de schimbare a Domnilor si de rdzboiii din i8o6, el trecu prin Moldova in R.usia5. Nu stim ce a fácut dupg 1812, dar Iordachi, ruda sa, avea mare incredere in el, si-1 intreba in toate, supt cirmu-
irea luT Sutu, dominatã de dinsul. Om pläcut i intrigant, el seduce pe nevasta Banului Ghica, viitorul Grigore-Vodg, si face pe sot( a trgi unul intr'o parte, altul in alta. Fireste cg acesta nu se grgbi sh se intoarch pentru a vedea dacg prietenul Ghica-T pastrase vre-o mare dreg-Rorie ; dar, dupg conventia de la Akkerman, cind regimul consular fu iargsT infiintat la noi, Domnul trebui sg uite si sh fach din amicul Vulpeo un Mare-Logofgt al Tern-de-sus, in 1827. Si el lucreazd in comitetul RegulamentuluT Organic, si avu si el, maT
tärziu decit Iordachi, Eforia Scolilor. Rusofil convins, ca si ' PaPiu, H, PP. 355, 395. 1 Ibid. Cf. lorga, Acte ifragin., II, p. 678. 3 Hurmuzaki, X, p. 406. 4 Papiu, 11, p. 355. Näscut la 1776. Sta ca i cel-lalti dol (coloarea de Galben, 395), pe podul Mogosoaiet Era la 1829 LogoOt de Tara-de-sus (dosariul citat. 5 Iorga, Documente priviloare la familia Callimachi, I, p. 150.
www.dacoromanica.ro
XXXVIII
PrefatK
aproape tot( Filipestit din generatia sa, el se grabeste a felicita pe Tarul Nicolae la suirea lul pe tron Un Filipescu Buzatu se intilneste in 1821; el moare in arä peste patru ant : numele-I de botez nu ni se dd in corespon lenta consulard din care scoatem aceste amdnunte 2. Mihditd Filipescu, un orn priceput si nesupus, era la 1814 Pdharnic titular si ispravnic al Buzaulul 3. Dupa revoluVe e unul din deputatit twit la Constantinopol, si apot Caimacam. Ghica, pe a cdrui nepoatd o tinea, ii numeste Sluger,
apot Aga. Dar vorba Jut slobodd il face a fi luat in urd de Domn, care-1 trimite in surgun la Tismana, lucru care nu era nou pentru dinsul, fiind cd mat fusese surgunit i supt Carageh. E liberat, dupd aproape un an de viatd singurateed, in mAndstire si la mosia sa, in Maiu 1824, si capdta indatl Vornicia de Politie si HAtmAnia de Divan. Ceia ce nu I impiedecd de a refusa iscAlitura unet anaforale pentru o noul impovdrare bAneascd a tern' 4. In sfirsit, Iancu Filipescu, sotul unei fete a lut Nenciulescu §i fratele lut Mihditd, se intilneste si el pe aceasta vreme5.
Acestea sint cele ce se pot spune astAzi; de la proprietaxi! de archive de familie atirnd sd se poatA sti mine cu mult mat mult. Iulie 1902.
N. Iorga.
Hurmuzaki, X: locurile aratate in tabla.
2 Bid, p. 124, no clay. a Popiu, II, p. 383. 4 IIurmuzaki, X, tabla. 5 Ibid.
www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTELE INTREBUINIATE 1. Bibl. Academia Romine, ms. 439, intrebuintat ca basg. Sec. al XVIII-lea. Poarta la inceput aceastg notá : «SA sA stie cg a6astg carte s'aii cumpgrat de Postelnicul Pang Zugrav de la un caluggr Pahomie ot Poiana Mgrului, in leat 1818, Maiu 2 1 cind zugrgveam la Nica Muscelean, in judet BuzguJul, in tal. 33, adicg treize[a] si tra p . ... retirea unor preot ianiL.. ce le-am si .. . dupg . .. ertat .. .1 Se in seamng cutremurele din 3 Februar 1821 si din 1838. Complect. 2. Biblioteca Academia Romine, ms. 436. Secolul al XVIII lea. «Scris de Dim[i]trache Log[o]f[gt]u de Divan ,; fost, la
in posesia until Mihai biv Logan de taing. De la fol. 84 V° e cronica ld Ludescu (merge cu Constantin Cd1831,
pitanul Ong la uciderea lui Socol CornAteanu de Seimenr= p. 129 din editia noastrg, rindul 4 de sus). 3. BibL Academia Romine, ms. i80. Sec. al XVII-lea. E la inceput Cronica lid Ludescu, intreruptd apol la moartea lut
Radu Milinea. De la Alexandra Ilia se incepe Constantin Cdpitanul. Dupg sfirsitul acesta cronia se trece la leggtura analisatA in Iorga, Cronicile muntene, p. 18 si urin. 5. Bibl. AcademieI Romine, ins. 537. Sfirsitul secolula al XVIII-lea. incepe cu Alexandru Ilia; fi urmeazd cu Cronica Bdldceneascd.
6. Bibl. Academia Romine, ms. 173. Sec. al XIX-lea. Merge pang la suirea pe tron a luT Petru Cercel.
www.dacoromanica.ro
1. Domnia Radului Voevod Negrul. Radul-VodâNegrul, viind den FAgAras, s'ad asezat la Climpul-Lung.
Pentru ce si-ad mutat Negrul-Vodtt Scaunul peste plaid. Mihail Paleolog Implrat la Tarigrad. Otoman Turcul ad luat cetatea Sevastie si all omorM pre Domnul cetMil. ImpMatil Turcilor Ant den neamul Comninilor, ImpAratil grecest1.Chiverniseala rea a ImpluMiel Grecior eine ad. Mout. Ladislav Craid Unguresc. Andriias Craid Ungurese. FAgliras cetate and e'en zidit. Radul-Vodd Negrul moare.
Cand all fost cursul anilor de la Adam leat 6798 (de la Hr. 1290) Radul-Voda Negrul, care avea Scaunul sat la Fagara§, de la mo0,1 §i stramosai Rumanilor, caril venise de la Roma, in zilele 1111 Traian imparatul RomiT, sail socotit ca sa-§I mute Scaunul den coace, paste plait. Pricina pentru ce, nu sa gaseste sods nici de al
nostri, nici de striini, numal mi sa pare, pentru doao pricini sa-§I fie mutat Scaunul. Dentru care, socotind bine, una tot va sa fie fost. Cad, potrivindu-sa valeaturile i ImpäraiI turcestI, greceV, §i pre altil den
prejurul nostru, aceasta gasesc. Si poate fi pentru frica Turcilor. Ca inteaceasta vreame s'ati radicat Otoman Turcul, fiara cea rea i cumplita, de all supus multa parte a Rasaritulul, ce sa numeste Anadol, carele, inghesuind pre imparatiI Grecilor cu luarea pamantulul lor de la Anadol, poate fi c. Weal jalba taralor cre§tinesti, (land stire de *intamplarile acestea. De care auzind Radul Negrul-Voda, §i-a0. mutat Scaunul den coace de plait, pentru ca sa-§1* faca intariturT locurilor de paza oamenilor, i sa4 fie mal lesne a pazi pre cel den Ardeal, ' Adeei ImpAratil. 65845
1
www.dacoromanica.ro
Istorille Domnilor rarii-Ruman411
2
de s'ar cumva apropia Turcii. Taste §i alta pricina a socoti, §i poate fi sa sa fie invrajbit Domnul Rumanilor cu domnil Ungurilor §i cu al Sasilor, de nescaiva pricini, si de aceaia sa sa fie mutat den coace. Si nu iaste
a nu sa crede aceasta, ea, dupa, ce ad trecut Domnul den coace, n'aü mai avut stapanire peste Rumani in Ardeal : iar nici pre dansul sa-1 stapaneasca cineva n'ad fost : ci den plaid incolo stapania Unguril, §i den plait incoace stapania Domnul, pang, in Dunare. Si, pentru ca sa arate ca nu iaste supus nimanui, sa scrie in hrisoave samodarjat (adeca singur stapanitorid). Ci, oil a§a, orl intealt chip sa fie fost, nu sa zmintea§te istoria ; ca, ori una sa socoteasca cineva§i, oil alta, nu va gre§i.
Ci dar Radul-Voda s'at a§azat in Maya vreame in Campul-Lung, unde §i manastire frumoasa §i mare ail facut. Dupa aceaia s'ad dus la Arges, de ad facut Scaunul acolo, facand curtl domne§ti, §i bisearica, care §i pana astazi iaste. Si ail inceput all tocmi §i a-§i drege taxa cu judete, cu. jud.ecatori, cu boieril §i cu altele ce era
de folosul Domniel si a WA latindu-sa pana in Dunare si pana in Siret. Alt ce ad mal facut aeest Domn intru 24 de anl al Domniel lul, nimeni nimic nu pomeneste '.
In zilele acestul Domn, dupa cum sa veade valeatul, ad lost Imparat la Tarigrad Mihail Paleologul, carele 1 Cronica anonimA", a lul Stoics Ludescu, cAreia-I rAspunde Cons-
tantin Capitanul, e, in ceia ce priveste originile, cu mult in urma primil traditif pastrate in márturisirea cMugArilor de la Dealu de la Inceputul secolulul al XVI-lea; phstrath de Della Valle ; Magyar Tdrténelmi Tdr, III, p. 23). Ea nu stie nimic despre Traian si are numal o ideie confus& despre originea romanA. Din aceastit ideie, din notiunea contemporantt a Daniel oltene, din traditia a all fost odata. Rani la Severin si Strehaia, din cunoasterea hotarelor BanatuWI, naivul scriitor scoate inthia parte a legendel tntroduatoare. Din
adausul adecIt Básarabestii" al unul copist romln la cuvintele SI era [unul neam] numele de mosie Banovetn", el derivh pArerea, ce s'a räspindit asa de mult la istoricii nol, cI boiaril" Romanilor aseL41 in Oltenia puserA Banovet (1) un neam ce le zicea Basarabl".
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
3
au scos Tarigradul den mainile Francilor (ca-1 luase mai nainte cu 70 de aril). Iar Otoman, mai marele Tureilor, mergand la Sevastie cetate, o aft lu It, 5i aft prins
pre Domnul Sevastiei, de 1-at omorat, supuind toata tara lui. Si pana la acest Otoman aft fost la Turci multe stapaniri unul tinea o parte de loc, altul alta, altul alta, 5i nu putea fi intre dan5i1 unul mai mare. Iara acesta, fiind mai ficlean, aft muncit in tot ehipul, 5i aft supus pre ceilalti Turci, §i le-an luat toate locurile, ce le avea la Anadol, i s'aft facut el stapan mai mare ; 5i multe razboaie aft avut cu Grecii, luandu-le multe locurl de la Rasarit. Pre carele istoricii 11 marturisesc ca aft fost mare viteaz, 5i mai vartos Gheorghie Franti, care aft fost Logofat-Mare la imparatia Grecilor pre vremea ce s'aft. luat Tarigradul; carele, ramaind vift dupl. luarea Tarigradulul, multe istorii minunate aft scris, intru care scrie i pentru aeest Otoman, dentru care sant imparatil turce5tT, ce5t1 ce sant i pana acum neamul lui
Otoman de unde sa trage, 5i cum s'ali innaltat pan la atat. Carele zice cu adevarat ca Otomanlail ace5tia sa trag den neamul imparatilor grece.5ti, Comnini, den Joan nepotftl lui Ioan Comnin imparatul ; carele zice cu adevarat ca, inteo vreame ce avea razboift eu Persil, pentru cad luat unchi-sag calul in vreamea razboiului 5i 1-ail dat unni viteaz slujitor, caruia IT cazuse calul i ramasese pedestru, i, dintr'acea pricina fugind Din numele de ,,Ungrovlachia" ce ghsise In documente, din titlul A mlasulul i Fhgarasulul la vechil Domnl, el deduce descalecarea de peste munte i asaza In ordinea lor geografich de sus in jos cele douh Scaune domnestI mai veclil. Din superioritatea Domnultil asupra Banulul, el deduce Inchinarea Bhshrabestilor" catre Domnil nol, venitl de la Unguri. Din legenda legath de Cetatea NegruluIVoda din mung a fácut Doninia Intaiulul Voevod Negru, chruia-I db. un flan fals presupune un mormint, nedovedit, la Arges. Legenda lul NegruVodh, primul Domn, era statornicitA la srirsitul secolulul al XVI-Iea,
cum se vede din Luccari si un document de la Alexandru-Vodh, In Hasded, Negru-Vodd, facsimile. Cf. teranul Radul Negru" din Tirsor (1503 , In Quellen der St. Kronstadt, I, p. 4.
www.dacoromanica.ro
4
Istoriile Domnilor Taril-Runfanqti
la Persi, 1-ail priimit pagAnii cu drag. si lepadandu-si legea crestineasca, si paganindu-sa, i-ail dat si fata cea mal mare, care o chema Camerb, pentru ca, era om de toatit lauda, in chip si in minte, intru invatatura elineasca si Mrapeasca. Acesta ail nascut fecior cu Camerb muerea lui, carele ail statut om minunat ca si tat:I.-sail, si invatat, si viteaz. Si, in vremile ce ave a razboaie Grecii cu
Franch (den rea chivernisealã a Comninilor si a Paleologhilor ; carele ail fost peirea si stricaciunea Imparatie, dupa cum scrie istoricul Gheorghe Franti), at gasit
prilej de ail luat multe locuri grecesti, afara den ce luase tata-sau Celebiul (ca. asa il numise : den Joan, Celeb1). Deci, feciorul Celebiulul ail nascut pre Ertogruli, iar Ertogrull pre Otoman acesta, de carele pomenim acura ca sa trage neamul imparatilor turcesti. De aceaia sä si numesc: Otman-Patisah 1. De carele putem
zice, in oare-ce chip, ca cu dreptate tin Turcii Imparatia Tarigraduldf, find a lor de la Comnini imparatit Tnsa acest Otoman ail tinut acea stapanire ani 28, si aq murit, lasand in urma lui fecior, iar intelept si viteaz, pre Orhan. intru aceastä vreame era Craig Unguresc Ladislav,
pre vremea ce ail esAt Radul-Voda Negru den Tara Ungureasca, si, dupa, un an al Domniei luI a, murind La-
dislav Craiul, s'ati pus in locul lui Andrias Craia. Si la anil 6809, in Domnia Radului Negru, s'ail facut cetatea Fagarasul, precum sa, veade pang, astazi. Serie un istoric den cetatea Fagarasul 3, sa o fie facut Stefan-Voda Mailat, DomnulRumanilor, dar nu este de credinta, ca Domnul Rurnanilor Radul-Voda Negru s'ati fost mutat
de la Fagaras peste plaiil din coace, precum s'ail zis mal nainte, si alt Domn la Fagaras sa, sa fie pus in 1 Constantin Cfipitanul reproduce una din legendele despre inceputul Turcilor pe care le db. Phrantzes. V. editia din Bonn, pp. 69-71.
2 Lul Radu Negru. Dar Vladislav al IV-lea a murit In acest an. a Cf. lorga. Cronicele muntene ; extras din Analele Academia Romine,
XXI, 1899; p. 45, nota 1 §i Hasdeü, Negru-Vodd, p. OLICX §1 urm.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescn
5
locul luT, nu s'at auzit, nicT s'ail gasit scris. Ci dar, orT
eine s o fie zioslit cetatea, Mtn aceasta vreme s'at zidit.
Radul-Voda Negrul, dupa adand batranete, at mu§i cu cinste 1-at ingropat boiaril, dom-
nit in Ora luT, nind anT 24.
2, Domnia lui Mihail-Voile cel BAtrAn. Otoman Turcul moare, si in locul lul se pune Orhan. Orhan multe locurl i ceti141 ad luat, si Brusa. Orhan, rttnindu-sfi. In rUboit, Wad thruaduit. Andronic Paleolog, la
boala de moarte viind, 10 asazA casa. loan Cantacozino jurtt lul Andronic. loan Cantacozino cala jurAmfmtul lul Andronic i ia Imp-a/110a de la fti-sli,d loan. Ioan Paleolog, ginerele lul Cantacozin, fuge la Orhan, ia ajutor si vine asupra socru-sltd. Cartea ce aü scris Paleologul la socrn-sad loan Cantacozino. Aceast h. carte o ceteaste Ioan Cantacozino, dar tot ad dat räzboid lul gineri-eed, si tot s'ad intors rusinat. loan Cantacozino de rusine s calugAreste. Mihail-Vodb, bate pre Carol Craiul la Severin.
Dupa Radul-Voda Negrul at statut la Domnie Mihail-Voda, carele at dornnit cu pace anT 19 ', intru a caruia Domnie, de s'at i facut niscareva lucruri vrednice de auzit, si, nepomenindu-le a1ii, noi Inca tacem. 1ar de a1iT, vecini i striinT de noi, ce all lucrat, dupa cum am gasit scris de alp' istorici, nu vom lasa sa nu dam In stiintA. In zilele acestuT Domn, ail murit Otoman biruitoriu12 Turcilor, leat 6828 3, i all ramas in locul lul Orhan. Acesta se nevoia sa-sT 1ateasca imparacia, neodihnindu-sa zioa ' Singraml lueru spus despre dinsul la Ludescu. Acest Domn, care precedil de fapt pe Dan al 11-lea, e pus prin confusie Innainte de intdiul Dan. 2 AdecA, stapinitorul". Biruintrl" are, In acest timp inc., Intelesul de st4pinire" In general. a Data e gresitiv In Phrantzes, izvoral lul Constantin Clpitanul, st5, 6801 (p. 78).
www.dacoromanica.ro
Istoride Domailor Tarii-Rumanqti
13
noaptea, gandind In ce chip ar supune
rä1e i pa-
manturile striinilor, Insa, in catro mergea, slujandu-I norocul, biruia. Luat-au [Misia], Licaonia, Frighia, Cari a. pan a la marea care iaste la garla Evrimidon 1, i partea Viti-
niel carea ramasease neluata de tata-sat, i Nicomidia, Nicheia, i alte multe cetati, i vestita cetate Brusa, care iaste la picioarele O1imbuu, i o stapania Grecii, carea, dupa cum spun istorieil, era Scaun craese. DecT, ranindu-sa Orhan la un picior, cand au luat Brusa, unif
zic sa fie murit, iar alii zic ea s'at dus la un sat care era loc al ThrachieT, anume Harini, i acolo all sazut de call tamaduit 2. In zilele acelea, Andronic Paleologul. Imparatul Orecilor, viind la slabiciune i eunoscand ca va sa moara, avand cu a doao muere (numele el Anna) doao feate
un fecior, anume loan, care Inca nefiind de varsta ea sä poata chivernisi imparatia, aU chemat pre Joan Can-
tacozino, boiar de cinste, pre carele de mic 1-at fost luat i 1-au fost crescut i 1-au fost cinstit 'Ana la mare boierie, i i-au dat toatä purtarea de grija a casii lul. $i a fiiului sat, $i a ImparatieT lul, pana va veni fii-sail la varsta ; deeiT, sa fie Imparat, i Cantacozino sa fie sfetnie imparaVei. i, pentru Intarirea acestui lucru, all i logoclit pre fii-sat cu fata lui loan Cantacozino, carele cu juramant all fagaduit Imparatului ca va face acelea carele i le poruncise. Dar n'ail pazit hotarale juramantului, ci, dupa moartea luT Andronic, unindu-sa cu o seama den boiarii imparatieT, au luat imparaia ginert-sau Joan. Care, rämäind In eatava vreame lucrul
ma, si venindu-$I gineri-sau loan la varsta, i cunoseand nedreptatea ce Lalt fost facut socru-sat, s'at sfatuit cu
oare-carei boiari prieteni ai tatane-sat si au fugit la 1
Nu e nic1 un sens. Phrantzes are: 'i'cuc 060,6TVfig Tiig '7891 TOI, E6-
popAcvtrA, itovip.6y, dar e vorba de un lac, nu de Marea (p 79 .
2 Pare a 11 nu utilisarea unul noü izvor, ci o confusie: Harini" ar fi, Chersonesul. Cf. Phrantzes, 1. c. Sail Xeppoveiu (ace1aF1 sens) de
la p. 41.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
7
Orhan Imparatul Turcilor, i, langa alte fagaduinte ce i-at fagaduit lui Orhan, logodit §i pre o sor a lui, sa o dea sa-i fie Imparateasa, precum au §i facut, numai sit-I dea ajutoriU, sa scoata pre socru-satl den Imoratie. Si, dandu-I oaste den destul, all venit la Tarigrad, ai
eu multe varsari de sange, prin multe vremI, all
biruit pre socru-sat, i aU luat Scaunul. lar socru-sat, fugind catra SarbI i catra Bulgari, all rugat pre DomniT acelor locuri, de i-att dat ajutoriU sit vie, sa scoata pe gineri-sau, i, viind cu o§tile spre Tarigrad, 1-et Tntam: De pinat o carte de la gineri-saU, care 11 scria multe orl m'am socotit i m'am mirat, cum cuno0.inta ai atixptatc i batranetele nu te i'nfrunteaza sa-t1 aducT
aminte de moarte 0 de judecata neNarniculuI Dumnezet, la care noT totl vom sa stam goli i TSrpaztAtasit ia fiete-carele dupa faptele hi] plata. Sit cadea, ca un intelept §i practic, ce §til Scripturile (cum tu zicT §i te innalp), sa-ti vii in socoteala, i sa gandeV ce 1).avot,
ceri de la mine, §i care-ti iaste dreptatea cu pravila dupa canoanele Grecilor. Si nu 0-all ajuns pana acum cate scandele, atatea razboaie dentre noT, mort1, varsarl
de sange, robil ale cre§tinilor, fratilor no%ri, carele toate den vina ta s'au atatat §i s'att facut. Parasea§te, pentru mila liii Dumnezeil, sa mai rasufie ceva, ticaitiT cre§tinT! Cad la Asia fiara cea rea, [neamul lui Otoman, toata cre§tinatatea o all sfaramat. Lasa incal sa sit odihneasca ce§ti de aicea, §i cel ce allscapat de acolo, aicea. De
vreame ce §i David sa maga pentrulimbile ce n'au lege, zicand: Rasapea§te, Doamne, limbile carele vor razboaele", cu cat santem nof datori sa pazim pre cel ce i-at rascumparat Hristos cu sangele luT, carele 0 pace i dragoste au poruncit sa avem. Stil aceasta bine ea tata-mieft te-atl crescut de mic copil i te-ail cinstit cu boierie de varsta i cu nume pre langa imparatie ; §i adu-t1 aminte dragostea ce all avut catra tine, 0 pre mine in mainile tale m'at dat, §i sa ne rudim la moartea luT all poruncit.
lar tu n'aT facut ca un pastor bun §i adevarat, nici
www.dacoromanica.ro
8
Istoriile Domnilor pril-Rurolnestl
faci, ci ea un lup i taihar i. fur. Si pre mine m'at lasat diadoh imparapei, iar tu al nevoit sä ma facI mojac i sa ma dazbracl den soarta. lar et Intru nebi-
ruita puteare a lul Dumnezeil ma nadajduesc, §i. el sa faca dreptate Infra nedreptatea ce-ml facl." Aceasta carte cetind Cantacozinul, multa vreame att statut in mare socoteala, cat, de ar fi fost cu putinta, s'ar fl tutors Indarat, dar nu sa putea ca sit pornise :
atatea ostl straine, cat Il cauta, vrand, nevrand, sa mearga innainte ; precum at i mers. Dar nimic n'at folosit, ca s'ad Tutors cu rusane, rasipindu-I o§tile loan Paleologul cu al lui, §i cu Turcil canT IT avea ajutorit de la cum-
nata-sat Orhan imparatul Turcesc. La una ca aceasta viind Joan Cantacozinul, §i. vazand ca fara noroc at
umblat i acum, s'ati dus de s'at calugarit, si ail Ilimas Joan Paleologul biruitoritz in Scaunul Imparatiel 2. in zilele acelea, leat 6838, scrie un istorie ca at venit Carol Craiul Unguresc asupra Tarii-Rumanestl, i at
luat Severinul fara nici o vina. Iar Domnul MihailVoda, in nadejdea lul Dumnezet, strangand oaste, §i
facand razboit. cu Craiul Unguresc, 1-at biruit, §i s'ati tutors cu rusane. in mijlocul vremilor acestora at murit Mihail-Voda, i s'att pus in locul luf Dan-Voda 3.
3. Domnia luI Dan-liodk 1' 6811. Dan-Von fratele Mirci1-Vod4 celul Ratrfin. Orhan moare ; sa pune Ili-ead Amurat impftrat turcesc. Ludovic Crain Ungurese. Sasil s scoain asupra Craiulul, i nimic nu folosesc.
Acosta au statut Domn In Tara-Rumaneasca dupa Mihail-Voda. Avea i frate, pre Mircea. insa, ce sa fie
facut In 23 de anT at Domniel lul, nu sa, pomeneste, I V. p. 6, nota 2. 2 E o traducere prescurtath din Phrantzes, p. 39 si urm. 8 Istoricul" care vorbeste de lupta din 1330 a lul Carol-Robert en
www.dacoromanica.ro
Conbtantin Capitanul Filipescu
9
fara numal scrie ca 1-aU ucis Susman Voivodul Saxbilor; dar pentru ce si cum, nu sa §tie 1 in zilele acestul Domn, la 17 anI al DomnieT lul, au murit Orhan imparatul Turcosc, §i s'aq pus fii-sau Amurat eel d'intaitt, P 6858 2.
In zilele lul Dan-Voda, fiind Craiu Unguresc Ludovic, Sasii den Ardeal s'au fost facut rebeli§Y, Watt sculat impotriva Craiulul ; care, vfind cu putere In Ardeal, i-aft supus iar, si mare paguba le-au facut 3. Sasil ace§tia de multe orl s'au sculat asupra Ungurilor cu sabie, ganclincl ca doar s'ar putea dezbate de att./ el, dar nicl-odata, n'au avut noroc sa biruiasca, ci totdeauna i-au biruit pre el UnguriT i aIii, ca pre ne§te podanl al lor 4.
4. Domnia mut Alixandrnofodit, lt 6864. Alexandru-Vocla Campulungeanul. Amurat s Invrajbeste cu Paleologtil, si multe locurl II ia, i Caliupoli. Amurat aü avut Filipupoli i Oclriiul. Drago-Vod au dascalicat la Moldova. Amurat
are fazboaie cu Cneaz Lazar al Sarbilor. Milos viteaz omoara. pre Amurat, i piere si el. Baizit Ildirim stá imparat. Baizit omoara pre frate-shil.
Dupa ce au perit Dan-Voda, au statut la Domnie Alixandru-Voda, carele zic sa fie fost de feliul luI Campulungean. Ce sa fie lucrat el I'm Domnia lui, nimeni nu scrie 5. Domnul de atunci, Basarab, e un compilator al istoriel regatulul unguresc.
1 Ludescu da, In adevar, numaI anil de Domnie, inrudirea cn Mircea i uciderea de $usman", in 6864. Cf. Iorga, Studii fi documente,
III, pp. I, v,
LvI.
2 Phrantzes, p. 80.
3 lzvorul e istoricul" unguresc. 4 Pare a Insemna ,,iobagi". V. Radu Popescu, In Magazinul iztoric, IV, p. 28, unde se vorbe.te de slujitorl prefacup In podani, pe mosiile lui Brincoveanu i Cantacuzinilor. 5 Ludescu se margeneste a-I da 27 de anl de Domnie.
www.dacoromanica.ro
10
Istoriile Domnilor 1 ariT-RumNnestl
Pre aceasta vreame a Domniel acestuT Domn, Amu-
rat, Imparatul Turcesc, pentru lacomia lui invräjbindu-sa cu Paleologul imparatul de la Tarigrad, all venit cu multime de WI §i all luat Caliupoli, unde iaste Marea
ingusta, de tree lesne, de la Rasarit la Apus, §i de la Apus la Rasarit, fiind cetate de paza a Grecilor. Dupa aceaia all luat Filipupolis 1 §i Odriiul, i alte locuri ale Thrachiel §i ale Macedoniet Deci iar s'at impacat, amando all mers la Rasarit, impotriva unor Turd ce sa hainise de catra imparatia Turceasca, §i, biruindu-I, all
luat Pamflagonia, §i pan la garla Sangari, §i, vrand sa treaca spre Marea-Neagra 2, ail inteles de fii-sat ea s'aft unit cu feciorul lui Joan Paleologul, i s'at radicat impotriva parintilor ; ci, lasandu-sl" calea de spre MareaNeagra, s'at dus amandoi impotriva feciorilor; cu caril facand razboit, i-at prins. Ci Turcul omorat feciorul, iar Grecul 1-ail orbit.
intru vremile acestul Domn, dupa trei an'i al Domnief luT, lt 6867, ail venit Drago§-Voda de la Maramu-
re§ in tara MoldoveT, de ail dascalecat tara Moldovel; care unii zic ca iaste den pastori, aliI zic ca den ne§te vanatorT, ce avea o coteica anume Molda §i, gonind un buor, s'ail fost Tnnecat coteica intr'o apa, §i, dupa numole Moldel, all numit apa : Moldova, i duph apa all numit pre Moldoveni. Ci, cum sa vede istoria, ce iar de la dansal o am luat, cu Molda coteica, cu Moldova apa, cu Moldovenii, numele lor den caine se trage : den Molda, Moldovenl. Si, pentru caei all omorat pre buor, ail luat Domnil semnul pecetii lor, de Le cap de buor. Acest Drago§-Voda all domnit doi anT, §i, murind, In urma lui s'ail pus fii-saa, Sas-Voda, care ail domnit 4 anY, §i, murind, s'ail pus fii-sall L4co-Vod6, i, domnind 8 anT, all murit, §i s'ail pus in locul NI, Bogdan1 Numele acestuI ora§ 11pse§te n editia lul Phrantzes. Altfel tot ce este aid e tradus de acolo, §i anume, nu de pe pp, 46-7, unde iar e vorba de aceste lucrurl, ci de pe p. 80, cti prescurt'axl, 'Ev rq p.i)Artv irepacat DIA:q iv Tt E6pth7.-g (Phrantzes, /. c).
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
I1
VodA, It 6881. Decii, Patru-VocIa, feciorul lul Musat, P 6887 1
intru aceste vremi, Amurat, mai marele Turcilor, neodihnindu-sa, si facand razboae in toate partile, all fost facut si de multe ori cu Sarbii, cu Bulgarii, earii2, avand pre Cnez Lazar mai mare, si de multe on batandu-I Amurat, fugia Cnez Lazar, i iar strangea oaste
de venia asupra Turcului. in cea dupa urnia, apropiindu-sa ostile unele de altele, Wail ales den oastea lui Cnez Lazar un viteaz, anume Milos Cobilici, carele cu indrazneala all intrat in oastea turceasca, dandu-i cale Turcif, socotind cl va sa sa inchine luf Amurat, mai
marele lor. El inca all mers drept la Amurat, i, scotand Milos un cutit de cele marl sarbesti, 1-ail junghiat pre Amurat Turcul, maear ca, si pre dansul 1-ail omorat Turcii. Iar ostile lui Cnez Lazar ail luat mare indrazneala, i ostile turcesti frica, de ail fugit care in catro putea, iar Cnez Lazar gonea, taind si rasipind d. Dupa moartea Jul Amurat ail radicat Turcil pre fiisat Baizit Ildirim. Ildirim 1-aa numit pentru iutimea ce avea in razboae, ca Ildirim in limba noastra fulger sa chiama. Acesta avea un frate, pre carele chemandu-1 la dansul, i, fara raotate fiind, au mers la frate-sati, gandind ca den dragoste ii chiama4, sa sa vaza unul cu altul; iar el, ca un pagan, 1-ail omorat. De acest Baizit zic ea all fost om darnic, nemaret ; manca ai bea cu totiT5. Si ail facut multe razboae: intain, la Asia 1 E o prescurtare dup to. cronica luI Ureche (ed. Kogalniceanu, pp. 132-1).
2 Traducerea e rea. Phrantzes vorbeste numal de Sirbl. inceputul acestul alineat corespunde In adev'ar en cronicarul bizantin, pp. 80-1. I Pentru aceasta parte e intrebuintat unul din cronografele six bestl mal intinse. Cf. Prefata mea la vol. III din Stuclif i documente. 4 Dupl izvor, Phrantzes (pp. 81-2), Soliman Moty.7oAp.c'e,o; fratele lul Baiazid, n'ar fl stint moartea tatblui, in numele cAruia fusese chemat. 5 Nona.' confusie : Baiazid, spune Phrantzes p. 81 , se ospäta nurnal
www.dacoromanica.ro
12
Istoriile Domnilor Tilrii-Ruminqt1
trecand, ai luat Armenia, §i Iveria §i Amastru, §i pre ne§te rama§ita de domni turce§ti, ce era la Anadol 2, i-ati biruit; apoi, Intorcandu-sa la Evropa, multe rAzboae au facut, earele le vom pune mai innainte 3. 6. [Domnia Mircil.Vodi, lt 6891.] Mircea-Vodit cel BIttrAn s pune Domn. Mircea-Vodli sh bate cu Baizit, i birueste. Marco Craleviel aü petit la rtizboid. Cotmeans i Cozia zideaste Mircea-VocIA. Nicopoia, Diiul le-ad luat Turcil. Manuil Paleolog s pune ImpArat la Tarigrad. Manuil
sh duce la Roma, dar Mr& folos s'ad intors. Uzbecul prinde la thzboid pre Baizit Ildirim. Mehmet BM la Imp&ratie, i omoartt pre fratil lul. Muntenil cu Moldovenil bat pe Mehmet Imprtrat.
Dupa ce aft murit Alixandru-Voda, domnind anT 27, Waft pus Domn Mircea-Voda cel Batran, fratele lul Dan-Voda, carele, dupa ne§te seamne ce sa vad, iaste vrednic de lauda. Si multe lucruri va fi facut vrednice de auzit, in 29 de anT ai DomnieT lui, dar al no§tri nimic n'att scris 4, fara numai ce ailam la striini. Zice istoricul Gheorghe Franti ca aü avut doao räzboaie Mircea-Voda cu Baizit imparatul Turcesc, unul catra cu domnil si boieril crestinl supusl i robitl lul i cari se gasiad. in Curtea lul". I Prin Iviria cunoscutit ha traduce cronicarul pe 'rob; lioXxok din Phrantzes. a Phrantzes enumerk pe emiril de Saru-Khan, Ma.e8i; §i eexim. &Ilya wAl. 111eb4pou (Kactielhvou): Mentesè
i Tekke-Ili. Acest loc in-
semnat a scdpat din vedere lul Zinkeisen (Geschichte des osmanischen 1?eiches in Europa, I, p. 346 n. 1), care crede c pentru aceast5. campanie Bizantinil nu dad nimic precis. Expeditia in Tekke-Ili o tiü si izvoarele turcestl (Leunclavius, Historiae, col. 318). a Porecla de ildirim o ad izvoarele turcestI; cea de'Akstycorlls (tot
fulger") se ail& la Phrantzes (p. 81). 4 Ludescu are anil Domniel, lupta cu Baizit-bel de la Nicopoie" (nu stie c. e Sultan; 11 credo un Pap), pre apa Ialomitil", facerea Cotmenel i Ingroparea la Cozia.
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanul Filipescu
13
Nicopoia, altul pre apa IalomipT, §i la amAndoao 1-all bi-
ruit pre Baizit-bel. Alt istoric scrie ca un razbohl ce all avut Mircea-Voda all fost la Rovine (unde vor fi Rovinele, nu le spune). i ail avut ajutorhl Mircea-Vocla pre Marco Cralevici, §i pre Costandin i pre Draga§, oamenT de neam mare, SarbT, cu o§ti supt mana lor. Si
all batut Mircea-Voda pre imparatul Baizit la acest razboia ; iar Marco, i Draga§, i Costandin all petit In rgzboit. DecT, dupa ce at facut Mircea-Voda aceste izbande, vazand obraznicia Turcilor, s'ail Impacat cu el, §i le-aa ' fostal dgnd plocon, pentru ca sa sa odihneasca Ora en pace 2. in Domnia lui doao manastirT ail facut: IntaiO, Cot!Deana, dupa aceaia Cozia, mai mare, maT tare, mai frumoasa, §i cu multe sate §i TiganT o all inzestrat. in zilele Mircil-VodA, Jacmon, Craiul Unguresc, unindu-sa cu Frax4ozil §i cu alp Domni oretinT, all strAns otI, .i s'all pornit spre Turd, ca sa-f scoata den hotarale cre§tinilor, §i, viind pana la Nicopoia, all e§at innainte Imparatul Turcesc Baizit, i, den rea chiverniseala a cre§tinilor, all biruit Baizit pre cre§tinT, taindu-T i robindu-1. Iar Craiul intr'o luntre ati scapat, trecand Dunarea in Tara-Rumaneasca. De-acil, s'ail dus la Tarigrad, la Rodos, i pe la Dalmapa s'atil dus la Ora luT, zabovind anT 183. ' In ms. de norma:
i-a11".
2 In aceastri schip, a razboaielor lul Mircea cu Turcil slut ronfusil. Phrantzes vorbeste vag de o 1upt5, inteun loc grell si de retragerea Sultanulul ; dup5, care s'a facut pace, Mircea a rinduit a-1 da tribut", iar Baiazid a cucerit in Serbia si Bulgaria (p. 82; cf. Iorga, Chilia fi Cetatea-Albli, pp. 65-6 si Litzica, in Convorbirt literare pe 1901). Lupta de
la Nicopol n'a existat nicl-odat5 poate ca si cea de la Ialomila : ea e luatti din Ludescu, unde vhzurhro c marele Sultan e prePacut inteun fel de Abaza-Pasa, un comandant de Nicopol. Istoricul cellalt e Cronica sirbeasca (v. Iorga, Studi i doeumente, III, pp. nr, LXILI i I . 3 Phn5, la fuga lul Sigismund naratiunea e 1uat5. din Fhrantzes, p. 83. Pen tru aceasta fugi. a servit ca izvor resumatul de istorie ungureasa. Anl 18" e, fireste, o mare confusie. Cf. Chilia fiCetatea-Albd, p. 56.
www.dacoromanica.ro
Istoriiie Domnilor Tarn-Rumanti
14
In Domnia Mircii-Voda patru Domni s'au schimbat la Moldova : Roman-Vocia, fratele lui Patru-Voda, Stefan-
V oda, iar alt Stefan-Voda, cu frate-sau Patru-Voda, fecior lui Stefan-Voda; decii Iuga-Voda, pre carele 1-at luat Mircea-Voda la dansul, pentru ce nu sa stie 2. In zilele Mircii-Voda Diiul i Nicopoia le-at luat Tureii, mergand Mehmet-Pasa sa ià Bosna, acolo ati perit.
impreuna cu multe osti ale luL Atuncia Turcii at ars Ravanita, manastirea lui Cnez Lazar 2 in vremile, acestea, P 6900, ali murit loan Paleologul imparatul Grecesc, i s'at pus in locul lui fii-sat Manuil Paleologul, carele, vazand s1abiciunea lor, s'at dus la Papa de la Roma, rugandu-sa dea ajutorit. i, pentru mandrie, nevrand sa sarute naracavita Papil, unde era chipul luf Hristos (dupa obiceiul lor), s'at. maniat Papa, si nu i-at dat nici un ajutorit. Deci, viind de acolo fara isprava, unindu-sa in vorbe i cu aIT domni crestini, at trimis soli la Temmurli Hanul tataräse (carele i Uzbee ii chiama), de s'at rugat sa vie, ca doar i-ar mantui de Turc ; si afl venit, i s'at batut cu Baizit imparat. Si, biruind Uzbecul, pre Baizit 1-at prins vit, i, Meandu-T colivie de fier, 1-au bagat inteansa, i asa toata Asia 1-au purtat, si, ducandu-1 la tara lui, all murit. AliT zic Ca 1-at. omorat Uzbecul, imparatind ani 26 3. Deci in urma lui at ramas patru frai, i avea price intre 1 E Inat tot din Ureche, pp. 134-6. Atexandru-cel-Bun a fost stabilit de Mircea, inteun timp de putere i sigurantä a acestuia. 2 Acest loc e luat din Cronica sirbeasa (v. Iorga, Studi i doe umente, III, p. 1).
3 Aceste stirl sint parte Imprnmutate din Phrantzes (pp. 84-5),
parte legende, ce nmblad pe timpnl cronicarulul nostru.Pentru narucvite, v. Iorga, Studil i documen e, IV, p. 67. Timur-Lenc nu era
Ilsbeg", dar Usbegil turcomani din epoca lul Constantin apitanul pretindead c6.11 trag neamul de la dinsul. V. Alberi. Relazioni degli
rabasciat ri veneti, XIII, p. 391: Usbech. re de' Tartan e signore di Samarcanda". Iar, pentrn vremea cronicaruluI nostru, Barozzi si Berchet, Relazioni, Turchia, II, p. 342: II gran Tartaro Usbech... Memori del gran fatto del Gran Tarmelano con Bajazetto ..."
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
15
dansaY, care sa imparateasca, i, prin multe razboae ce
all avut in trel ani, unii luand ajutorffi de la Sarbi, alVi de la Greci, pre urrna au biruit acela ce 1-au chemat Mehrnet, i, luand imparaVia, all omorat pre ceia-
lalti frati, afara de unul, ce all fugit la Tarigrad, s'at crestinat (Isuf 1-ati chemat). Acest Mehmet, irnpara.0nd, n'ati pazit pacea ce Meuse tata-sau Baizit, §i vrea sa mareasca ploconul Rumanilor si al Moldovenilor: ci, unindu-sa Rumanii cu Moldovenii, all avut razboill cu Mehmet imparat, si 1-at biruit pre Turc, i iar all lasat ploconul precum all fost asazat de tata-sail. Pupa aceaia all radicat Turcul razboift la Anadol, de aft luat locurile carele le luase Uzbecul de la tata-sail Baizit: Galatia, Cappadochia, Pontul, i altele de la Asia de Sus. Peloponisul Inca 1-au facut sa dea haracill, i cu Vineeni all avut razboin pre mare, si 1-aal biruit, si pre urma
s'at Impacat 6. Domnia lui Ylad-Yoda, r 6920. Vlad-Vodn Tape*, Domnul Tari1. Amurat al doilea sn pune liiiparat. Amurat al doilea rand prada Ardealul.
Dupa moartea ag luat Domnia VladVoda, carele s'at poroclit Tepes. Acesta all Mcut manastirea Sneagovul i cetatea de la Poenari. Facut-all Targovistenilor mare pedeapsä, pentru o vina ce avu3 Se Incepe cu un resumat din Phrantzes, p. 80.Mentiunea cft s'ad ingreuiat &Arne (Ti)(1) Teril-RomanegtI
i Moldovel MoVOopi.a4iac
NIT:oviaviac; Phrantzes comite, pentru Moldova, un anacronism se
alln la p. 89 din acelagl izvor. Despre o noun, lupin a lul Mircea, unit cu MoldoN enil, 1mpetriva Turcilor, nu vorbegte nici un izvor, nici Phrantzes i fliel analistul sirb. Constantin Cnpitanul, negasind alt ceva, a crezut c poate sa 1ncheie lucrurile In acest chip. Sfirc;itul alineatulul e din Phrantzes, p. 89, dar compilatorul preface In victorie turceasc& Infringerea naval& de la Gallipoli, la 29 Maid 1410 v. Largo., Notes et extraits pour servir a l'histoire des eroisades au XVe
sieele, seria 1, I, p. 241 gi urm..
www.dacoromanica.ro
16
Istoriile Domnilor pril-Rum'inqt1
sease, ca Mouse unuT frate al Vladului-Vodg, un necaz. Pentru aceaia ail trimis slujgtorT, si, in zioa de Paste lo-
vindu-I, ail prins si pre bgrbati, si pre muierl, si fecioriT, si featele, impodobit1 find, i-ail dus la cetatea Poenaril de ail lucrat pang, li s'ail spart hainele 1. In zilele Domnuldi acestuia, murind Mehmet impAratul Turcilor, s'ail pus in locul lul Amurat al doilea, carele
ail trimis pre Mihail-be de ail incungiurat Tarigradul cu osti. Si multa paguba ail Mcut Grecilor, pentru cg, at fost dat ajutoriil lul Mustafa, fratine-sgil, carele fugise la Tarigrad, de frica fracine-sgt Amurat, si Grecii ii dedese muere greacg, fata unui boiar mare, nepoata impgratului Grecesc, si 1-at rgdicat Impgrat la Anadol. Dee acest Mustafa, TO Meuse Scaunul la Brusa, si rnulte locuri la Anadol supusease. Iar frate-sgil, Sultan Amurat, pgzind vreame, at trecut Ora veaste la Brusa, si, ggsind pre frate-sail beat, in bae 1-at omorat. Ci, pentru aceastg, pricing, ail incungiurat Tarigradul, si Mcea paguba ; ci i-ail impacat Marti, muerea luI Amurat acestuia, find Greacg 2. 1 Data mortil lul Mircea: 6920, e bunk, cacl el a murit la 31 Ianuar 1418 (v. lorga, Studil §i docutnente, 111, p. ril-tv). Succesorul sla a fest Mihail, apol Dan al II-lea, duplt acesta Alexandru si, In fine, Vlad Dracut. Ludescu, pe care-1 urmeaza, In toate Constantin Capitanul, scoate pe Mihail, pus Innainte, din greseall, de al doilea Dan, amesteclndu-1 cu eel d'intaill, nu porneneste pe Alexandru, care nu figura in cronologia oficiala, si face din dol Vlad: Dracul si Tepes, until singur (ceva ea si In casul lul Dan I-iil si al II-lea). Pentru Snagov, v. cMatoria lul Odobescu acolo, In Scrieri, I, pp. 392-3 si mien! studiu tiparit In 1900 de d. G. Mandrea, architect. Poienaril se intilnese
de la Inceputul veaculul al XVI-lea In documente (cf. Iorga, /. c., p. xLvit; Hurmuzaki, XI, locurile din tabla §i Sate §i preoF din Ardeal, Bueurestl, 1902, p. 142). Istorisirea cu TIrgovistenil nu se nal In culegerile ispravilor lul Tepe§ (v. I. Bogdan, Triad repef §i nara(iunile germane fi rusefti asupra lui, Bucurestl, 1896; Archiv f. sieb. Landesk., XXVH, p. 332 ; Iorga, Studii §i doc., III, p. Lxxin). In Ludescu se spune ea tot! oamenil marl, bktrinl" ail fost trasl In tear& 2 Se Incepe cu reproducerea lul Phrantzes, p. 90. Unele din am5.-
www.dacoromanica.ro
II
Constantin Capitanul Filip. cu
intru aceasta vreme all murit Manuil Paleologul Imparatul Grecilor, i s'ad pus fii-sad Ioan, carele all fost
luat fameae bogata de la Lombardia, fata unui boiar de acolo ; dar, fiind el curvar, nu-si iubia fameaia 1u, ci
Inca at fugit iar la tata-sn, i tata-sail nu o priimia cum sa cade, cacl si el era curvar ea gineri-sát Pre aceste vremi all mers Amurat ImparatIn Ardeal, si au pradat maY mult putul Brasovului, de doao orl, si aft luat cu dansul pre judetul de la Brasov cu pargariT 2
7. Domnia lui Vidislav-Voda, lt 6935. Vadislav-Voda, ih Domnia. Vadislav-Voda piere de sabie in Tatsor. Amurat ad luat Solunul. Ioan Paleolog merge la Roma
sa uneasca Biserica, i cere ajutorid de la crestinl. Amurat ImpaMehmet.-- Vadislav Craid sa bate la Varna rat lash imparatia cu Tyrrell i piere In razboid. Sultan Murat iar aU luat Imparhpa
de la
Alexandru-Voda In Moldova moare. fli-sad. Stefan-Voda, frap, sa bat pentru Domnie in Moldova. Stefan-Voda
prinde pre nate-sad Ries si-1 orbeste. Ianos Craihi bate pre Sultan Murat, in Ardeal, de doao orL
Dupa ce ad domnit Vlad-Voda 15 anY, ad luat Domnia Vadislav-VoclA, de carele nici-o istorie nu sa afla scrisa de cinevasi, fara cat zice Ca all perit de sabie In
Taror: iar nu scrie, In nzboid, de at avut cu cineva, nuntele despre Mustafa, ce lipsesc din acest loc al lul Phrantces se intimpina mal departe in izvor (p. 114); ce se spune despre moartea 1111 va fi dupa vre-o glosh. Constantin Chpitanul greseste facind diu Mustara, unchiul liii Murad, fratele acestnia si din Mari), care-I era tryirpirta, muerea" SultanuluI I Izvorut pentru casatoria lul loan cu Sofia de Montferrat poste ft Phrantzes, pp. 110.1, 122, 158 (cf. .Notes et extraits, I, pp. 300-7) Primirea acash a Softel, fugare, nu se gaseste lush aid. 2 Se intrebninteazh iar istoria ungureasca (cf. Iorga. Studif Id doe., p. xv i urni.). 0 mentiune nesigura a luptelor acestora, din 1942, contra Rominilor i Moldovenilor" (13Aitzrov zal Mo).ofIXertwv), Ingrid fara succes, apol biruitoare, in Phrantzes, p. 91. neintrebuintat pana. acum pentru ele. 65845
2
www.dacoromanica.ro
btorijlc Domnilor caril-Rum'anti
18
sau de vre-un vrajmas al lul, sau de neseareva oamenl de al case luT (precum de multe orT sä intamplä), ci numaT zice c
au perit de sable in Tarsor. Dupa
aceasta sA cunoaste ce fel de oameni aft fost Rumanil nostri, care nici-un lucru deplin n'aft scris Zice aceasta, ca au facut bisearica den Tarsor, care sa i veade Dupa valeatul ce am gasit in istoril, in vremile acestea, lt 6938, ail luat Sultan Murat Solunul, care uniT IT I
zic Salonicul, de la Vinetenl ; ca-1 vanduse Andronic Paleologul in 50.000 de galbenT de aur, fiind partea lig. de
la tata-sau Manuil imparat; dar, cazand in boala slabanogief i neavand ce face, au vandut aceasta parte a lul Vinetenilor 2. Pentru care Joan Imparatul, ce era atuneT, fratele lui Andronic, multe art scris TurculuT, avand
pace cu el, ca sa nu mearga sa it acea cetate, dar el aft raspuns ca iaste striing cetatea, iar nu a lor, ci va sa mearga sa o ih; precum au si facut 8. Ci Franc% fiind putinT, aft fugit: iar Grecil, ramaind, multe reale aft patit, taetT, robiti, despartitT fratl de fratT, de surorl, de pt-
rinl,si altele ca acestea4. Ca acestea vazand loan Paleologul, imparatul Grecilor, s'att sfatuit sa mearga la Papa de la Roma, sa faca Unire Bisericilor, find atuncia Evghenie Papa, si Patriarh la Tarigrad Iosif (care au si murit la Roma). Ci dar, serfind lul Evghenie Papii, s'au bueurat foarte, i aft trimis corabil de aq luat pre imparatul, i mulV oamenT invatatT, i filosoff, i carturari. facandu-sa sobor la Florentia, s'au asazat totT si an 1 Ludescu dit data, care se explicit prin suprimarea citor-va Domnll dup6. Mircea. El mal adauge mentiunea bisericil si a mortil de sabie ,,In mijlocul Tirsorulul". E, cum se stie, Vladislav Dan, falsul Dan al III-lea. Peirea i-a venit de la Tepes. V. Iorga, Studi i doc., 1. c. Dar amänuntul ucideril In Tirsor pare sit se aplice nu la el, ci la Vlad Dracul. Naratiunile despre Tepe§ arat& Ins& (Bogdan, p. 90) cit predecesorul lul a fost omorit de dinsul. 2 Combinat din Phrantzes, pp. 64 si 122. I Dupit Phrantzes, pp. 155-6. 4
Aia pare cit s'a suplinit din Inchipuire, awl Phrantzes nu po-
weAeste clderea cethtil.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul F ilipescu
19
facut liturghie toti cu Papa, dupa a§azarile bor. Apoi, nevrand sa s iscaleasca VlAdica de la Efes, toate lucrurile aü rAmas daprte : ca nic ajutorill n'at. dat Papa domnii FrAncilor, §i niel vre un bine nu s'au facut, ca ati umblat in desart 2 ani, §i iar in desart au venit Care, viind acasa, si-at gasit traparateasa moarta, §i cMugarii cuff era rama§i la Tarigrad, nu vrea sa-T priimeasca la biserica, zicand cä sant eritici. Ci era mare turburare intro dan§ii, §i den afard le facea Turcii turburare, i ca ne§te orbi nu-§T cuno§tea peirea lor. De acestea aü facut §i fac calugarii 2! in vremile acestea, Amurat, al doilea imparat al Turcilor, fiind batran §i bolnav de durori, aü lasat imparat in locul lui pre fii-sail Mehmet, tanar, i el s'ail dus la Magnisia sa sä odihneascA. Iar Mehmet, tanar fiind, s'ati dat spre vanatori i bautori, §i nu asculta pre Viziril lui cei batrani i intelepti. Acestea auzind Unguru §i domnii lor, mai mult find rugati de Imparatul Tarigradului, s'aU pornit cu multe o§ti Vadislav Craiul §i Iano§, sau, cum zic altii, Iancul, Domnul Ardealului, §i, trecand in Tara Turceasca, aü ajuns pan la Varna. Vizirii, vazand ca aceste lucruri, §i pre Sultan Mehmet ea cauta ospetele §i vanatorile, a trimis la tata-sall Sultan Murat, sA vie de grab, ca pier cu imparatia lor. El, auzincl, indata ail purees. cu Hali[l]-
Pa§a, §i au venit la Tarigrad, i, cerand corabil sa-T treaca, dat Grecii. Vezi minte la Greci, in vremea ce §tia ca. all nevoe vrajma§ii lor, atunci, sa
sa fie nevoit O. le Lea mai rea potieneala, cat ar
fi putut ; iar el' le facea bine de-I trecea §i mai dagrab ; ei, pe cum au umblat, aa all i patit mai pre urmA. ea all pierdut §i imparatia. Ci sa venim la prochimen 3. 1 Pentru aceste lucruri, de un caracter general, cronicarul nostril n'are un izvor anutne. 2 Nu regasesc izvorul anume al acestor putine tirI nelámurite. a Aceast b. parte pare a fi o amplificare. Elementele naratiunil se atlá §i in Phrantzes, pp. 92-3. Dar mentiunea retrageril lul Murad
www.dacoromanica.ro
20
Istoriile Domnilor prd-RumicneA
Sultan Amurat, trecand pana la Tarigrad, de la Scudari, i mergand la Varna, au facut razboit eu Ungurii,
foarte all biruit pre Turcul, i all cazut multi yestiti oameni, dentru carif all fost unul Carageh-Ba§a, 1, beilerbei de la Anadol, §i ramasease numai Sultanul cu Curtea lul. Si Inteaceaia all zis Iancul Craiuluf : sa fie cu voia lui sa. mearga cu oastea lui, ca doar ar sparge Poarta Sultanului, §i pre urma sa vie §i Craiul. Dar tineretele §i tinerii sfetnicii lui n'all lãsat, zicand ca nu iaste bine sa
ih Iancul lauda. Ci all mers Craiul de at dat razboit cu Imparatul. Vrea sa luga imparatul atuncia, dar nu I-an Ingaduit Enicerii, zicandu-i ca trebue st moara cu et Ci dar, inteacel razboit fara tocmeala, mergand Craiul asupra imparatului, un Enicer, anume Hamza, cu indrazneala all taiat picioarele calului Craiului, §i, cazand Craiul jos, taiat capul, i 1-at radicat intr'o sulita, care vazandu-1 o§tile, s'at. spaimantat, §i all fugit: lancul inea s'an dus la tara 14 la Ardeal ; i a§a an
ramas Turcii iar biruitori. Pre Eniceriul acela zic sa-1 fie facut Paa, 2 j iaste sa s creaza. Pre Iancul 1-at oprit Vadislav-Vodit in tam lui, pentru ca-T facuse o§tile lul mare stricaciune tarn' : ci pre urma iar s'at impacat, §i 1-au slobozit 3. la Magnesia, a lul Halil, a treceril Mâril prin Greci, ce nu se aflA la acest Bizantin, ar arAta intrebuintarea paralelA a istoriei ungurqtl. Hunyady e numit Iancu §i in Phrantzes, p. 198: letpcog. Carageh, beglerbegul Anatoliel, a cAzut, in adevAr, in luptA, (Leunclavius, col. 514). Phrantzes n'o spune insA. SA nu ft avut cronicarul nostru §i un izvor turcesc, tradus on ba? i altele, mai departe, ne intAresc in pArerea cit, 1-a avut. 2 Nu Pa§A, ci chpetenia gardel: 6pooricipcov rc Gdycoö P:iXaq, sad,
adauge tot Phrantzes, AgA al Ienicerilor, iar mai apoi §i Vizir (pp. 199-200). Din Phrantzes e luatA toatA aceastA parte. a Menliunea prinderil se aflA in Chalkokondylas, dar §tirea a luat-o,
de sigur, Constantin CApitanul indirect, prin Istoria sa ungureascA. Pentru putina probabilitate a prinderil, v. Studii fi Doc., III, p. xxii §i urm. Chalkokondylas a fost canoscut, cum se vede din Prefata la Biblia din 1688, lui Radu Greceanu.
www.dacoromanica.ro
Constantin C5pitanul Filipescu
21
Iar Sultan Murat ail trimis pre fii-sail Mehmet la Magnisia, si el al §azut la Odrii,U, §i, trecand 3 ant, aA murit, i 1-aq dus de 1-ail higropat la Brusa, §i iar ail venit fii-saa Mehmet de au luat implratia. Iii mijlocul acestor vrenni, a Domniel lui VadislavVoda, murind Alixandru-Voda, Domnul Moldovii,
ramas dol feciod: Ilia§, mai mare, care tinea muiare pre sora Craesil lul Vadis lav Craiul Le§ase, si Stefan, cel mai mic, caril, avand cearta pentru Domnie, cu ajutoriul Lemalor all apucat Domnia, iar Stefan ail fugit la Tara-Rumaneasca, §i, cerancl ajutorift de la Domn, s'ati dus de au scos pre frate-sal den Scaun. Ilia§-Voda
iar nu sa lasa, ci iar venia, si, pana de 5 od fara noroc, s'ail tutors in Tara Lesasca ; decii, nici Craiul nu vrea sa-1 mai lase, ci i-aft dat o cetate si hrana, pentru voia hiT Stefan-V oda, ca-i scrisease. Iar pre urma all venit la pace fratii amandoi, si §i-aU impartit tara: Stefan-
Voda all luat tara de jos, cu Chilia, Cetatea-Alba, si altele; Ilia§-Voda all luat tara de sus. cu Hotinul, Suceava, si altele. Ci nu multa vreame all fest Impacati, ea Stefan-Voda fara veaste all mers asupra fratine-satl pre carele prinzandu-1 vitt, 1-aU orbit, si all ramas Stefan-Voda singur la Domnie, nu multa vreame J. Dupa aceasta avut-aq razbohl i Huniadi Ianos cu Turcii, in Ardeal, la un sat ce sa ehiama Sentimbre, si aft biruit pre Turd, perind multime de el. Deci Sultan Murat, vazand atata ocara ce s'ati facut, de spart ()stile Ungurii in Ardeal, i le-au facut mare paguba, ail facut i mai mare gatire: §i singur Murat ail mers eu ostile la Beligrad; dar Hunedi Ianos bine grijandu-sa, si bine dand razboill, all biruit pre Turd, §i Murat s'ail intors cu ra§ane, §i cu mare paguba.
1 Resumat din Ureche, pp. 141-5.
www.dacoromanica.ro
btoriile Doronilor 1 aril-Ruma'nesti
92
cel Frumos, lt 6953.
8. Domnia Radii
Roman Moldoveanul prinde pe unchi-skil $tefan-Voda. si-i tae. PePktru-Voda Moldoveanul tru-Vodit scoate pre Roman- Vodk, vArk-stnl. otraveste pre vAru-skil Rom an Pktru-Vod Mol dovean ul len% haraciu
la Turd.
.
$tefan-Voda.Moldoveanut, eel Bun, bate pre Patru-Vod. Aron cu ajutorinl Radulul-Vodk. Nemulthmirea lul Stefan-Vodk Cita Radu-Vodä. Laiot-Vodk Báskrab pus Domn de .5tefan-Vodk. IL goneste Ruln-Vodk. Mehmet imparat bate Tarigradul ia, si piere impAratul grecese Costandin. Laiotk-Voclk iar vine Domn cu ajutoriul 1111 $tefan-Voclä, Ianos Crainl pradk Tara Ungureasck. ca sk ia Corona.
Statut-n Domn Radul-Voda in urma lu VadislavVoda. Acesta all facut manastirea Tanganul.
Dupa ce dar orbise Stefan-Voda pre frate-sn Ilia den .,ara MoldoveI, iar Roman-Voda, feciorul 1131 Bias,
n'au suferit fapta fat% de lege a unchi-sn, ci all vorbit cu o seama de boieri aT tarai 1, §i radicandu-sa, aft prins pre unchi-sail Stefan-Voda, §i i-aft taiat capul, i aft ramas Roman-Voda la Domnie. Tar vara-sau Patru-Voda, feciorul lul Stefan-Vocla, de frica all fugit la Unguri; caruia fara zabava i-au dat Hunedi Tano§ (adeca IanculVoda, Domnul Ardealului i gubernatoriul TAMS. Ungure§tT) o§ti, §i aft gonit pre vara-saU Roman-Voda. Roman-Voda, fiind seminVe lui Cazmir Craiul Le§asc, de spre muma, all nazuit acolb 2, de unde mare ajutoriU II gatise Cazmir, sa-1 dea sa-§I ia Scaunul ; dar Patru-Voda (cu ce me§te§ug, nu sa §tie) all otravit pre Roman-Voda. Aceasta vazand Craiul, s'au Intors indarat, ca venise §i el Omit la Leov3. Dupd acest Patru-Voda, au domnit la Moldova Alixandru-Voda Ilia§. Dupa Alixandru-Voda, 1 Constantin Capitanul tkimk.ceste Curtea Domneascl" din Ure-
che prin boierl al tkrii", expresiile avind pe vremea lul acelasl Inteles.
Loc copiat Intocmal din Ureche. 3 Cronicarul nostru inlkturk pe eel dol Domnl intermediari, mentionatl la Ureche, dupk, Jetopisetul cal lktinesc". s
www.dacoromanica.ro
Constantin C. paanul Iilipescu
23
aü domnit fii-sAU Bogdan-Voda, carele zic sa fie batut pre Leasi in doao randuri. Dupa acesta au domnit PatruVoda Aron, carele, lovinci fara veaste pre Bogdan-Voda, in rävarsatul zorilor, la un sat den jos de Suceava,l-aU prins, si taiat capul, Dec11 at. venit Alixandru-Voda, tatal lui Bogdan-Voda, cu oaste, de s'at batut cu PatruVoda, la Movile ; dar fara noroc s'ati tutors. Acest PatruVoda zic ca au legat bir sti dea Tureilor.
insa dupa dansul s'at pus Domn Stefan-Voda cel Bun, feciorul lui Bogdan-Voda, carele all venit cu ajutoriul Radului-Voda den Tara-Roman easca, i batandu-sa,
cu Patru-Voda Aron in 2 randurI, la Doljesti pre Siret si la Orbic, .51 batandu-1 de amandoao randurile, in cea dupa urma au prins pre Patru-Voda si i-at taiat capul. Si au ramas Stefan-Voda la Domnie'. Carele era om viteaz, i multe razboae all facut cu Turcii, on Unguril, cu Leasal, cu TatariT, cu Muntenii: nici cum nu sa aseza, norocul slujandu-I, pre mai mu1i biruia. Era om nemultamitor binelui ce all avut de la cinevas, precum all facut i cu Radu-Voda, Domnul Muntenesc, ca cu aju-
toriul lui at. luat Scaunul Moldovei, iar pre urma all cauradicat razboill i asupra lui, si,fara veste viind, tat Radalui-Voda a fugi la Turd', iar Stefan-Voda ail lu tt pre Doamna sa, si pre fiica-sa Voichita, pre carele o at. luat lul Doamna. Mind dar Laiota Basaraba langa Stefan-
Voda, mai da nainte vreame, si viind prilej ca acesta, de fugise Radu-Voda den tara bat lasat Stefan-Voda pre Laiota Domn Tarai-RumanestI. Carele in scurta vreame bucurie all avut, ca at. venit Radu-Voda cu oaste turceasca, i 1-all gonit, mergand cu ()stile pana la Bar-
lad, de au pradat, all robit taxa Moldovei foarte rat 2, In vremile acestea all murit si loan Paleologul, Imparatul Grecilor, i, strangandu-sa fraVi lui: Costandin, 1 Prescurtarea din Ureche ul meaz§. pan& aid. 2 Resumat, foarte pe scurt, din Ureche. E de observat ea seriitorul muntean las& la o parte toate celelalte lupte ale lul tefan, ocupindu-se numai de acelea in potriva teril sale.
www.dacoromanica.ro
24
lbtoriile Domnilor prii-1(uManc:41
Dumitru §i Thoma, dedera Imparatia 1u Costandin. Iar Thoma i Dumitru dedera Imparatia fratine-sati, si s'at .dus la Peloponis, §i, Impartind, all luat unulLachedemonia, altul at. luat Corinthul, si sadea fara grija. Iar Sultan Mehmet gandi gand rat asupra TarigraduluI, sa-1 là. Ci IntiU all zidit o cetate noao, maT sus de Tarigrad, pre Marea-Neagra, la care §i Grecil le-a dt ajutorit. Dupa aceaia all strans paganul otI fara numar, pre apa si pre uscat, si, %and multe mestesugurT si navall cu multe varsarl de sange, at luat Tarigradid, la It 6961, iar de la Hristos a. 1453, Mait 29. Acolb all perit si Costandin Imparatul Grecilor, cu top boiarif luY. Cand ar citi cineva pre Gheorghe Franti istoricul, earele s'at si intamplat la luarea Tarigradului, find §i Logofat-Mare al Impärätiei, si all si scris acestea pre amaruntul, mi sa pare Ca nu ar fi far'de lacramT, socotind nevoia ce at venit cetatil i cetatenilor acelora: unde vaete si tipete, plansurI, daspartirl unul de altul, si altele ca acestea t. In vremile a cestea, Stefan-Voda de la Moldova, va-
zand ca. Radul-Voda at venit cu Turcil si at scos pre Laiota-Vocla i 1-at gonit, nu s'au ingaduit, ci all cerut ajutorit de la Lea§l, si all venit de at scos pre Radul-Voda, §i all a§azat pre Laiota-Vocla la Scaun. In vreraile acestea ce s'at luat Tarigradul, Hu-
neadi Iano§ au ars toata Tara Neamteasca, pentru Co-
rona, ca sa o ia de la Nemp, find ales gubernatoriul Tarai Ungure§ti i printep Ardealula Dupa aceala n'at tree-tit rnulta vreame, ci at murit la Zemlin, lasand mare mune de multe vitejaI ce facuse cu Turcif si cu NemtiT.
Ded, in urma lui at ridicat tara Crait pre Huneadi Mateia§ 2. Povestirea cuceriril Constantinopolel de Tura se cuprinde In editia citatA a liii Phrantzes pe p. 288 i urni. Celelalte tiri, foarte putin bogate i precise, pot $ luate i de aid 2 Aceste notite sArace si false slut dupft Istoricul unguresc. De la Radu cunosc un document inedit din Bucure§tl, £5 August 6977
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanul Filipescu
25
9. Doninia Int Laioti-Vodit Trastirabil 1' 6968. Huneadi Mateia aü luat Corona de la Nemtl. bate pre Persl. tefan-Voclk bate pre Turd.
Sultan Mehmet
Dupa ce ati domnit Radul-Voda anT 15, ail luat Dom-
nia Laiotà Bäsarabl. Zic sä fie domnit §i el anT 17. Carele all inchinat tara Turcilor 1, sa dea haracia. Alte lucrurl acute de dgnsul nu sa gäsesc serise de nimenT. Huneadi Mateia§, Craiul Unguresc, att. luat Corona crdiascA, care o luase Frideric imparatul NerntPsc §i o tinuse 24 de anT la el. lar Sultan Mehmet, imparatul Turcesc, s'au dus (
1469), indictia 2, in colectia d-luI G. Gr. Cantacozino. Radu-Vodh,
flui lul Vlad Voevod, duce de Fftgaras si de Amlas, d o inthrire lul Mihal din Rusl si fiulnl lul Stan si 1111 Chirtop pentru mal multe
mosil cumphrate cu cal bunl turceltl, cal domne,11, cu ughl, si le scuteste de oierit, de vama tirgulul, de dijniarit, de haracid, de podvoade, de vaci grase, de cearh domneasch,, miere ,i de alte dhjdl, orl cite ar esi in tara Domniel Mele". Se dad poruncl catre pircalabil domnestl i vamesI sh. nu iea nvamh vorniceasch. niel catnanarit". Boieri: Neagu Vornicul, jupan Dragoinir si Udri5te, Cazan, Neagoe, Dila ?), feciorul lul. Vel Stolnie, Bratul, Furduid Spátar, Valcul Vistier, Vinlilft Mamie, Mircea Comis, Badea cel Bátrin, Furch Clueer. Stan GrAmaticul scrie (Traducere.) 1 Asertiunea c Laiot a inchinat tara Turcilor" se all& in Ludescu. Ea a provocat alchtuirea unul tratat imaginar, ce se aflh inthid in luerhrile lul Matei Banal Cantacuzino, si de acolo a trecut la Fo: tinti. V., in privinta acestel fabricatil naive, Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 6Q, nota 3. tirea era si in notele slavone duph, care si-a redactat Ludescu compilatia. chcI In 1601 boieril munten1 vor-
bese de
rgia,
140 anni in circa che riconoscono la superiorith
ottomana" (Hurmuzaki. IV2, p. 42, no xt.). Asupra loculul s'a atraq atentia inthid de E. Sirbu, in Matel-Vodd Bdsardbits auswartige Beziehungen ; Leipzig, 1899, p. 2, nota 1, ceia ce corespunde anultd 1460-61 Probabil lush ch, Laiot e confundat cu eine domnih in adevhr atuncl,
cu Radu-cel-Frutnos, omul Turcilor, venit la tron si pentru a aspunde unnr cererl tureesti neobisnuite, de haracid pe trel anl si pesche§ de copil si cal (v. Iorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 122; Acte Fragm., III', p. 12).
www.dacoromanica.ro
26
htoriile Domnilor Tara Rumanqti
la PersI de s'au batut cu Huzun-Hazan, la care razboiu au fugit Huzun-Hasan, si ail luat multi robi, ageml, de i-au dus la Tarigrad. Iar si den oastea lui au cazut mulp oameni marl: unul au fost Beilerbei al AnadoluluL carele aft fost fecior luT Ghidu (sir) Paleolog, Grec turcit.
Cu Vinetenif Inca ail facut razboit, si pre uscat si pre Mare. Atuncl aft luat Evripul, cu sabia, i i-au taiat tot norodul, den 12 anl in sus. Si alte multe cetäti aft luat paganul. imparatul Turcesc afl trimis sa bata pre StefanVoda cel Bun al Moldovei, iar Domnul aft taiat toat& oastea tureeasca; numai aft scapat Turcii carii clusease robil Inaintel. 10. Domnia lul Tepe1ut2-liroda, P 6985. Tepe1us-Vodk avAnd rAzbohl cu tefan-Vodb., In prins i thiat. Bathr Istfan, Printep .Ardealului, bate pre Turd. Alateias Craiul at luat Beciul. Rum Anil bat pre Turd.
Dupl. Laiota-Vocla, ail venit Doran Tepelus-Voda, carele at avut razboiu cu Stefan-Vocla, den tara Moldovei, i aft biruit pre Tepelus, si, prinzandu-1, i-ail taiat
capul, §i i-at luat t.ara, de o aft stapanit Stefan-Voda pen multa vreme 2.
intru aceasta vreame Batar Istfan, Printepul Ardealului, cu Chine§ Pal, all avut razboiu cu Turcil, in campil 1 imprumuturl din vre-un cronograf sag stirI amestecate, din izvoare mai invalate. tirea moldoveneasc& e prelucratä dupYt Ureehe. 2 Despre Tepelus (Basal ab cel tinár ; 1179-1481) se spune In Ludescu ch are o 1upt& la Rimnicul-SArat cu tefan, unde piere si cS
a domnit 16 an1. El n'a murit in lupta care i-a surpat Domnia, staptnirea lul a fost forsrte scurtti, (v. Iorga, Studi
§i
i Doc., tEl, pp.
xxxvm-xL). La greselile din izvor, Capitanu1 adauge una de la dinsul, puind in sama tnT lul Tepe1us.
tefan lunga Domnie hAtlzitil. de Ludescu
www.dacoromanica.ro
Consta itin Capitanul Filipescu
27
ce le zic Chenier, si ati petit 30.000 de Turci si 8.000 de Ungurl; insa atunci ail fost biruinta a Ungurilor. Si Mateias, Craiul Ungurilor, ail luat Beciul de la Nemi cu foame, i, acolo, in Bechl find, aft murit, zic cä in zioa ce aft murit Mateias Craiul in Becill, intru
acea zi, toti 161 ce avea la Buda, s'ail omorat unul pre altul. intru aceste vremf, aft luat Sultan Mehrnet Cramul, carele i Cafa sa numeaste. in vremile acestea, aft murit Sultan Mehmet, si in locul lui s'au pus fii-sau, Baizit al doilea. Acesta avea frate, carele II chema GemSultan, si s'ail dus la Eghipet, cerand ajutoriti impotriva frAine-sat, dar nu i-an dat ; apoi de acolb s'aU dus la Ora franceasca. Ci Baizit aft scris Vinetenilor sa faca, mestesug sa-1 omoare. i aft gasit Vinatenii om al lor, carele stia limba harapeasea, si 1-au trimis de s'ail imprietenit cu Gem-Sultan, i, pen multã vreame ce ag fost cu el, ail gasit prilej, 8i 1-at otravit. lar Francul, viind la Sultan Baizit, multe daruri aft luat ; dar si el inteo noapte s'at aflat mort, mescandu-I si lui cu acel
pahar, cu care at mescut si el altora 1. in mijlocul vremilor acestora, aft trirnis imparatul Turcesc pre Hadam-Pasa cu oaste in Tara-Rumaneasca, dar acolo au perit i Pasa i oastea Jut Si iarasi Turcil, Oland tara Moldovif, at luat cetatile lui Stefan-Voda: Chilia, Cetatea-Alba, 1 6991 ; iar Stefan-Voda, neingaduindu-sa, aft mers cu putere mare czi si-at luat cetatile innapoi
' Resumat din izvoare necunoscute.
Amintirl din Ureche, ti chiar din Cronica Sirbeasca, (Ierga, / c, p. 3 , de unde §i data grelit& pentru luarea cetatilor (Intelegind rau pe Ureche, le face s5. fle si reluate), pe clud Ureche are, bine, 6992, cu data de lunI.
www.dacoromanica.ro
Istoriile Doranilor Taril-Rumlne,t1
'28
11. Domnia lul Vlad-Voclit Ca lugliruly lt 7001. Vlad-Vodb, Ming Aral. la Moldovenl.
Baizit tinpitrat iar au luat eet5.tile de
Dupa stapanirea luT Stefan-Voda In calava vreame aiceen Tara-Rumaneasca, s'aq radicat Domn Vlad-Voda CAlugarul, carele all domnit trei anT 1.
Sultan Baizit, imparatul Turcilor, all mers la 0,ra Moldovel, de ail luat Cetatea-Alba, Chilia i alte locurT carele le luase Mold.oveniT de la Turci, mai nainte. In care vreame fiind Domn la Moldova Stefan-Voda, n'ag indraznit sa iasa de MO, avand oaste putina, ci all trimis la Lea§i sa-1 dea ajutorhl; ci, pana a veni ajutoriul,
Turcii §i-ag Mcut treaba, §i s'at dus la Tarigrad. La aceasta oaste turceasca, au luat intr'ajutoriU Turcul at pre Vlad-Voda cu o§tile den Tara-Rumaneasca ; pentru care lucru Stefan-Voda multa pAreare rea all avut pre Vlad-Voda 2.
12. Domnia Radulni-Vodi, fecior lui V1ad-Yod'al
lt 7004. Radnl-Vodk fecior lul Vlad-Voda. Nifon Patriarhul vine In Nifon Patriarhul s gone0,e. tefan Moldoveanul bate pre Albert Cratul Lesesc. Pacoa, Radului-Vodh ea Bogdan-Vodh.
Ora.
Stand la Domnie Radul-Voda, in urma tatane-sall lui Vlad-Voda, all Mcut manastirea den Deal, frumoasa, o all inzestrat cu moai bune, i cu allele de toate 3.
Acesta all trimis de all adus pre Nifon Patriarhul, pre carele Turcil 11 mazalise si-1 surgunise, §i, viind aicia in tara, multe invataturT sufiete§t1 invata, i indrepta Bi1
Dup& un loc din Ludescu, ce nu s'a reprodus in editia Ma-
gazinulul.
2 intrebuintare, adesea gresitri, a lul Ureche 3 Acestea din Ludescu.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
99
serica, pentru ca era Rumanil pro§ti, atat VlacliciP, Episcopil, cat §i popil, §i top' ceilalti. Ci dar, scandalisandu-sa cu Raclul-Voda, pentru un lucru far-de-leage ce au fa-
cut Radu-Voda, de ag facut pre un boiar, anume Bog-
dan (pre carele II iubia), de si - all lasat muerea, i i-aft. dat Domnul pre o sor a lui, de care neingaduind Nifon Patriarhul, fu gonit den tara, el Inca. e§and den Targovi§te, si-all scuturat papucii de prah, i 1-at afurisit pre Domn (cum s'at i aflat dupa moarte). Carele, cazand in boala groaznica all murit, i 1-aq ingropat la manastirea lui din Deal, in mormantul carele §i-1 gatise el, cioplit in piatra, cum sa, veade. i all domnit ani 15 2. In Domnia Radului-Voda, au avut Stefan-Voda Moldoveanul razboill cu Hroiot, pre Siret, la Schiei 8, §i, biruindu-1, 1-aft prins vill, §i i-aft taiat capul. Iar *i StefanVoda, cazand dupa cal, 1-aft vrut prinde vrajma§al.
Ail mai avut acest Stefan-Voda i alt razboiu cu Albert, Craiul LeOsc, la Codrul (Jozminului ; §i foarte rail 1-ad batut, §i mulT Lea§i all perit. i, ducandu-sa Wile lui Stefan-Voda in Tara-Le§asca, at ars, all pradat, au robit. §i. Podolia, §i pre din sus de Liov multe miluri de parnant. i mune razboae all avut Stefan-Voda, iind tara en sabia in 47 de ani, §i, ca un om, au murit ; §i s'ail pus in locul lui fii-sAu Bogdan-Voda cel Orb. Scriu unit' ea, find un boiar din Moldova, anume Roman Pribeagul, §i cer§and oaste de la Radul-Voda, ' Cronicarul prescurteazft din Ludescu, care reproduce, cu ceva scurtäri la inceput, Viata patriarhulul Nifon editi1 : Hasded, in Archiva istorica, 12 ; Erbiceanu, Bucurestl, 1880). Cf. pkrtile privitoare la aceastA scriere din Istoria literaturi& romine in secolul al XVIII-lea §i Cronicile muntene, Bucurest1 1899 (extras din Analele Academie( Romine, ser. II, XXI). Prescurtind, greseste, vorbind de Vlitdic15, fauna chid izvorul 11 spunea c Nifon a asezat intiü pe aceia din Rimnic si Buzful. 2 Cifra din Ludescu. 3 Era si alt5, ,Scheia, chiar ling% Suceava. Miron Costin, in Leto-
piny, I, p. 251.
www.dacoromanica.ro
Istonile Donmilor Tdril-RumanevA
30
s'ara dus de aa pradat toata Putna, locul Moldovil. Dupa aeeaia, Bogdan-Von, vrand sa-§I Intoarcä paguba ce-I Mouse Radu-Vocla, aft strans oaste, si au intrat in Tara-Rumaneasca, i at pradat Ramnicul, sazand la liatezas 1 zece zile ; acolo 1-ati intalnit sol de la Craiul Unomresc (numele solului: Maximian calugarul), fecior de Despot, den samanta imparatilor GrecestI; carele, rugand pre Bogdan-Voda, i-ad Impacat cu Radul-Von; si s'at
in tors Bogdan-Von la tara 13. Domnia
lt 7017.
CaramanlAii bat pre BaiMihnea-Vod& fecior Dracil Armasul. Bogdan-Voda cere pre sora Craiului prind vitt d1, Ivan Cneaz al Moscalilor. De c&nd sAnumesc MoscaliI inicaratt.
zit al doilea, Lesesc, si nu o
Dupa moartea Radului-Voda, era price intre boiarI pentru Domn, pre eine ar pune ; Insa In ceia dupa urma aa radicat cu voia tuturor pre Mihnea, feciorul Dracil Arma§ul den Manesti 2 Carele, luand puteare la mana, multe rautatl ail facut: boiaril II omora, II mun-
cia, avutiile le lua, cu jupaneasele, cu fetele lor sa culca, dajdl multe punea asupra WM; cat, neputand suferi, s'au radicat o seama de boiarY, cu Banul Barbul Craiovescul, i cu fratif luT, i cu alt nearn al luI, zi ad pribegit in Tara Turceasca. Care, facand jalba la Imparatul de raotatile ce le facea Mihnea-Voda, 1-ad mazalit, §i ati pus in locul luI pre Vlacl-Von, fratele RaduluI-Von. Iar Mihnea-Voda, pana a sa, mazali, daca Nu e un adaus fat& de povestirea lul Ureche, singurul nuni1", ci un cuvint comun, pe care copistii 1-ad. pref&cut In mime de localitate, stilcindu-1 asa de ad, tacit nu-1 putem restitui. V. Ureche, p 181. 2 Ludescu = Viata lul Nifon nu ni d& originea pretinsuluI tatb. al lul Mihnea, dar ea se all& In alt& versiune a Ludesculin, cuprinzind o povestire independent& de a Vietli lul Nifon (Cron. munt., p.6).
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipe cu
31
pribegira boiarii, au trimis de le-ail pradat casele ; si le-au sfaramat pAna in pamant, si nu numaT casele, ci bisearicile, i manastirile lor, i slugile, i egurneni], era slutiti de dansul i cazniV in zilele acestuT Domn, al doilea Baiazit Tinparat aü trimis oaste la Cararnania, cu gineri-sat Hersi-Ogli 2 ;
carele, avand razboitt, 1-ati prins Caramanlaii vig. Si, facandu-sa pace intre dansii, 1-au slobozit. j iar bate aceste vremi s'atl facut mare cutremur, cat la Tarigrad aü cazut geamiurl, bisericl, case, de au ()moral multi' bameni.
Bogdan-Voda den Moldova, cerand de multe ori de la Craiul Les:Ise sa-b dea pre Elisafta, soru-sa, sa-T fie Doamna, si, nevrand muma fetei ii fata, pentru et auzise ca este grozav, si orb de un ()chin, iar BogdanVoda au strans oastea tara'i Moldovif, i, intrand In Tara Lesasca, mare prada i multa paguba aq facut, ajungand Tana la Liov. Craiul Inca, strangandu-si oastea, 1 Din cote dou5.versiunI ale Ludesculul, pentru Banovet1, Pirvu1e§t1,
-Craiove§t1 sad neamul Craiovei", cfixora Ii s'a zis mat tdrzia, din causa lul Neagoe, ajuns Basarab-Vod 5. cel nod, 135.sarabet1, trimit la
ce aui spus In Studif qi Doc., IV, p. XL v ; la cele dou5, editil ale cronicil d:^fa yists c6vrop.o;, In Iorga, Manuscripte dzn Babliotect strdiue
(d:n An. Ac. Rom., XX), la Pretendenti Domneftt, 1898 (din Anale, XIX), p. 15, n. 8, pp. 33-7; la Sate 0, preoft din Ardeal, p. 112 ( Amlacher, Urkundenbuch der Stadt und des Shales Broos, Sibii 1, 1879,
in 80, pp, 07-8). Sa se adauge: Hasded, Istoria Criticd, ed. a II-a, pp. 79-81; ace1a§1, fn Columna ul Traian, 1874, p. 127 (mentiunile din Socotelile Sibiulul), 128 (actul din Amlacher). Familia se ridich supt Vlad C1ugruI mdcar (de la 1494); Engel, Wal., p. 198, inteun document din 9 Julie 1492 (In Colectia d-lul G. Gr. Cantacuzino), af15m. pe Pirvul Mare-Vornic. Mnia de Craiova a fost mal tirzid
Inflintata pentru Barbu (Hasded, Istoria criticd, 1. r). tntiuI Pirvu e altul decit al doilea, fratele lul Barbu, cdcl tat51 acestuia, Staico, figureaza ca Mare-LogorAt in actul citat din 149).. Tot aga, pentru amIndol, In documentul din 27 Novembre 1187 al aceluia,?1 Viad CALug5.ral; publicat de d. AL. Stefulescu, In Ammul Poporulut, III, pp. 209-11. 2 Ahmed-Pma; Hersec-Ogli, fiul lul Stefan al Hertegovine1.
www.dacoromanica.ro
Isioriile Domoilor TiriT-Ruinaneti
32
aq tritnis pre Camenetchi de all pradat MoldovajuniAtate. Decii Craiul Unguresc all intrat la mijlocul lor, de i-au impacat. Intru aceste vremi, si muma 1u Bogdan-Von, Doamna
lui Stefan-Von, fata Radului-Voda, din Tara-RumaneascA, dentru aceastã lume s'at petrecut 1 Dup5. Ivan Marele-Cnez al Moscalilor, all stAtut stApan Vasilie Ivanovid, carele all fost näscut den Greaca,
anume Sofia, fata ThomiT Paleologul, Despotnl de la Moreia (adeca Peloponesului). Acesta cu putere mare ail luat ceta tea Smolensca, care o stapânia Lea§M, Litcarea feaniT, i cu multe razboae ag luat i Cazanul, iaste Impäràtie tAtArascA, i pentealte locuri aft lAtit stapanirea lui. Apoi, vgzändu-sä cà iaste cu noroc, all inceput a sä nutni imparat ; si de atunci incoace tog stapAnill Moscului s. numesc imparati. Iar mai nainte sd numea Cnezi (adecA DuX1), ce sä chiamA rumaneste Domn, precum veciniT luT; LeaT, Sfetai, i altii, cum Nernti1, Frantozil, i alto limbi, toti Ora acum 11 nu-
mese Dux Moscovie, iar nu Imperator, precum el sA nume§te.
11. Doinnia lni Vlad-Yodit eel Taartr, r 7018. Vlad-Vodri. vine Domn. Fuge Mihnea-Vodli la Ardeal. Iacsacl oinoarb. pre Mihnea-VodA. Craiovestil vin cu Turcil, si prind pre Vlad-Vodl, tae. Persil bat pre Turd la Caramania. Baizit
bate pre fli-s5.11 Selim. Curcut cere tmparltia de la tath-sltil Baizit. Baizit de nevoe db. Impfirltia lul Selim. Ahmat vine cu oaste la. frate-sAil Salim. Selim cu ficlesug prinde pre frate-sful Ahmat ei-1 omoarA. Selim omoarft pre frate-sla Curcut.
Dupii ce all mazälit Turcii pre Mihnea-Voelä, pentru raotätile hiT cele cumplite, fiind boiarii la PoartA, cum s'ati zis mal sus, le-at. dat Domn pre Vlad-Von, fratele Radulul-Voda. Carele, trecAnd cu o§ti Dunärea, 1
Din Ureche.
www.dacoromanica.ro
33
Constantin apitanul Filipescu
all dat o seama de oaste 1u Neagoe vataful de vanatori, carele era nepot BanuluI BarbuluI Craiovescul, feciorul ParvuluP ; iar asa II numia CA este fecior de Domn. Si mearse la manastire Cotmeana, unde era feciorul MihnirVoda, Mircea, i, lovindu-1 fara veaste, noaptea, an scapat
numal el cu o sluga a lul, Stoican, pre o fereastra, iar ()stile s'au rasipit. Decl Mircea, fugind la tata-sall, si spuindu-I patima, s'ail rAdicat si all fugit in Tara Ungureasca. Iar Vlad-Voda all azut in Seaun, si, viind tara, i s'au inchinat, i sA, bucura capI mantuise Dumnezeil de Mihnea-Voda eel Cumplit. Ci nu multa vreame ati trecut, i au venit Milmea-Voda, cu oaste de la UngurT, si s'at batut cu Vlad-Voda, : ci Wait tutors rusAnat la
Sibil. Acolb intamplandu-sa un viteaz, om de ai Vladului-Voda, anume Dumitru Iacsaci, intalnindu-se cu. Mihnea-Voda, intr'o ulicioara, stramta i intunecata, carea ese de spre biserica cea mare saseascA, all SCOR 5paga, i 1-ati junghiat. Deci IacsAci s'an suit in turnul eel nalt, si pre fereastra striga: sA stie tot omul ca au omorat pre Mihnea-Voda. Iar un slujitor de ai MihniiVoda, cu o pusca ghintuitd, 1-au dibuit i 1-ati lovit in cap 2, si asa, Wan sfarsat i Dutnitru Iacsaci.
in zilele acelea, si Bogdan, earele s'an zis mal sus [Ca luase] pre sora Radulul-Voda si a acestui Vlad-Voda, fara leage, 1i.1 afurisise Nifon Patriarhul, era mare boiar la cumnata-sall Vlad-Vocla, i atata pre Domn cu manie asupra Craiovestilor, zicAnd Ca Neagoe iaste fecior de Dotnn, si-1 vor scoate den Domnie. Ci Vlad-Voda, strangand pre CraiovestI, le-aü dat lege sa, jure ca nu iaste fecior de Domn Neagoe ; i, neputand jura, sa-I taie Despre Neagoe, care se intituleazit ea Domn Basaraba Voevod, linl Marelul Basarab Voevod", Ludes= spune inteun loc (p. 238) c&
era un fecior de boiarid". Nu eta flu al lul Pirvu, ci flu! unel suroil a lul cu Basarab (eel Tinar). Cf. Pretendeng Domneyti, pp. 35-6. 2 Constantin Mpitanul preseurteazh in eiteva rinduri pe Ludescu Viata lul Nifon, dar iea tiri1e despre moartea lul Mihnea din ceala1t4 versiune a Ludesculul.
a
65s45
www.dacoromanica.ro
34
Istoriile Dumnilor 1 arit-Rumanqa
nasul, sau sa-I seo4a, ochil, clupa indemnarea lui Bogdan. Dentr'aceasta viincl scandela intre clausal, s'au sculat aeel boiarI, i s'au dus la Pasa, de s'au jaluit de Vlad-Vocla 1. Pasa aft venit cu oaste ; Vlad-Voda Insa s'au gait de razboiil, i s'at batut la Vacaresti, den jos de BucurestI 2, j, batandu-1, 1-au i prins viil, i i-au taiat Pasa capul, supt un par in Bueurestl. Trupul lui 1-au dus hi manastirea fratine-sail, la Deal, de 1-ail ingropat langa frate-saU Radul-Voda, domnind anT 2. Si in locul
lul au pus pre Neagoe vataful de vánatorl, carele al doilea Basaraba sa numeaste.
intru aceste vremi, s'at fost sculat un Pers, anume Saheull, cu caste, de aft venit pana la Caramania ; care auzind Baizit imparatul, ail trimis oaste (ca ci era bolnav de durorI) eu All-Pa§a, ci baft ficlenit Caramanlail, de 1-aq batut Saheull, si aft perit acolo si Pasa. Sultan Baizit, auzind acestea, i find neputincios, aft socotit sä dea imparatia luT Ahmat, fie-sät, ea avea multI feciori, carora le impartise locurT, de sadea in odihna. Ci au poruncit lul Ahmat de ail venit pre taina la tata-sau ; ei Iniceril i alta Curte pre acesta nu-1 vrea.
Iar fii-sati Sultan Selim, auzind cil va sa dea ImparaVa fratine-sat, lul Ahmat, fiind i ginere HanuluT Tatarase, bad cerut Tatari ajutorill, i, cu oastea luT ce avea, aft venit pe la Cetatea-Alba, pe la Chilia, pe la Babh, si
s'all dus la Tarigrad, cu sabia sa ia Irnparatia de
la tata-sati. Ci tata-sall, cum era asa bolnav, aft esat cu caste la Sirt-chioul, 5i, impreunandu-sa ostile, den care, unde saclea batranul, aft facut semn ostilor, si le-aft dat mare navalä, cat, de ar fi vrut, ar fi prins pre Selim, §i 1-ar fi i omorat ; dar n'au v rut, ci i-ad dat cale, §i alt ' Se resumh din Ludescu =Viata 1111 Nifon. liar, pe and acolo se introduse mal tfirzhl In text /Emote de BlIsarhbe§t1" pentru parLida Bfineasa, aid se zice numal Craiove§t1". JurAmIntul nu era pentru originea, ci pentru credinia lul Neagoe. Pa§a era Mehmet Oglu din Nicopol. 3 Mentiunea Vricare,tilor ca loc de luptft nu se mal aflâ aiurea.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capilanul Filipescu
35
fugit; si o$tile lul Selim fugea pen paduri, pen vaT, ea
vai de el, muncind sa sa acunza. Iar Selim, scapand 'Ana la Mudia, at Intrat Inteo corabie, $i all scapat la Varna. Iar batranul, tatd-sail, intorcandu-sa la Tarigrad, all prins pre toti boiarii lui, caril era ficlenT, de Indemna pre fii-sail Selim la acestea, si omorat. Sultan Selim, pierzand o$tile i toate ce all avut. s'at dus la Cram, la socru-sail. Iar Inicerif $i alta Curte, avand pofta sa faca o$ti spre Rasarit, pentru dobanda lor, i tiind pre Selim ca iaste bun osta$, 1-au cerut de la tata-sali, sa-1 acluca sa-1 trimita In oaste ; dar nu vrea batranul. Ear Inicerii raspuns, Ca, de nu va vrea, ii vor omora pentru cà totT $i pre el, $i Tarigradul 11 vor prada, iubia pre Selim, cat i copiii pomenia numele luT Selim.
Intru aceste intamplari, veni $i Sultan Curcut, iar fecior al luT Baizit, i, Intränd la tata-sau, zis: Stii ea dupa ce all murit mo$A-mietl, nefiind tu la Scaun, pre mine m'all radicat Imparat la Scaun ; iar, dacã aT venit $i al poftit Scaunul, ca unuT parinte ti 1-am dat, de voe, iar nu de nevoe. Acum iar mie sa cade sa mi-1 dal". Care si tata-saii vPdea dreptatea, dar nu avea ce sa faca, de
vreame ce top fratil poftia Imparap, iar mai vartos Selim, ca cu sila vrea sa o ia. Care all i facut, avand ajutoriil pre toVI Iniceril i meghistanii Porta' Imparate$ti. Deci pre Curcut iar 1-ati trimis cu ne$te nadejdi la Mag-
nisia, uncle avea arpalac sa saza. Iar tata-sail Baizit, de nevoe ati trimis de ail chemat pre fii-sati Selim. Care viind langa Tarigrad, toti meghistanil all mers de i Inchinat lui ; apoT $i el ail venit de ail sarutat mana tatane-sail Insa tata-sau cu acel gaud era : sad trim4a cu o$tilinpotriva fratine-sati, lui Ahmat ; care sa gatia cu pu-
teare mare sa vie sa ia Imparatia, de vreame ca zicea Viziril ca nu vor merge impotriva stapanulul cu oaste, ci s. dea o$tile lui Selim, ca i sä cade sa sa bata: fecior de Imparat cu fecior de Imparat. Cu acest me$teug suOre facura pre Baizit de aduse pre Selim, pre carele II iubia: ci dar, daca all venit Selim i s'at Impreu-
www.dacoromanica.ro
86
Itorii1e Domnilor prii-Rumaneti
nat cu tata-san, i, esand afara, art strans meghistanil, li-a,A zis: Duceti-va de zicecf tätane-miet, sa-mI dea cu voe Imparatia; ea, de nu, voig sa va taiil capetele voastre". S'atl dus Vizirif si i-ait zis; el nu vrea, si-1 blestema ; dar, bolnav fiind, nu avea alta putere, fara numaT blestema. Iar au maT zis Vizirii: Ne rugam sa daT aceaia ce aT pierdut, ca sa nu perim". i asa de ne-
voe aü zis: WI fie". Si ail Inceput telalil a striga pre ul4e: Selim imparat ; tot omul sa stie". Tata-sart de necaz at esit den Tarigrad, sa sa duca la Odrill, sa sa odihneasca ; ci pre cale a1i murit. UniT zic pentru ca era bolnav i necajat; aliT zic cA fii-saa Selim 1-ar fi omorat; carele sa i poate creade, dupa faptele luT ceale cumplite ce aü facut mal pre urma; ca pre totl fratii luT, ce era 5, 6 langa imparatie, i-at omorat. Asajderea si pre neste nepot1 de frati, pre unil i aU omorat, pre altiI i-au izgonit la Persi, pre aWi la Misir ; pentru care multe razboae aü facut cu Persil, i cu Sultanul den Misir, care maT pre urma sa vor scrie. Langa acestea, luand Selim irnparatia, frate-sail Ah-
mat, gatind oaste multa, cu care sa nu-T fi putut sta Selim innainte macar un ceas, dar, norocul luT Selim slujandu-1, intealt chip an venit lucrurile; ca, avand Ahmat pre uniT den Vizirl prieteni, cu cariT avea tritelegere, le-au fost trimis Ahmat call ea sa stie ea vine, §i ceare raspuns, ce ostI are frate-sati Selim, si sant si den InicerT, si den a4iT cu ei la vorba. Care carp prin-
zandu-le Selim, au trimis de au omorat pre aceaia la care era scrise cartile, si le-at luat inealele, i art scris alte carp' Selim, ca de la prieteniT lui Ahmat, i le-au
pecetluit cu inelele lor; in care scria: Nu trebue sa vil cu oaste multa ca sa zabovestl, ci cu putinä, cä frate-tan Selim n'are nicT o gatire, i maT vartos ca cei mai multi al ostilor tin cu noT, ci vino salt, ca, de vel veni cu greotate, va prinde veste, i sa va gad; si atund IY va fi maT cu gren.". Si le-at trimis cartile. Ahmat, vazand pecetile, aft crezut, i au ales catava
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipebou
37
oaste sprintena, i s'at dus de grab. Acolô Selim era gatit bine, §i, facand razboit, macar ca avea Ahmat oameni putinT, iar cu mare nevoe 1-at biruit, i 1-at si prins pre frate-sat, Ahmat, i 1-at omorat pre el, si pre doI feciorT aT la La frate-sat Curcut, la Magnisia Inca, aft trimis sa-1 aduca, i s'at rugat aducatorilor sa-1 lase sa mearga la frate-sat, gandind ca doar va face cu vorba sit nu-1 omoare, ca era om foarte invatat la toata filosofia. Dar nu 1-at. ingacluit, numai aU scris inteo carte neste cuvinte duioase, i at zis sä le dea fratine-sat ; si,
dupit ce 1-at. omorat, at dat cartea, care, daca at vazut, zic Istoricii, ca at plans. Si poate fi ca corcodelul sa-I fie fost plansul, pana at omoral si pre ceia1a1t1 fraV ci nepotT, de n'ad ramas nicl unul, fara numaI el singur ; si macar ca ati scris Curcut cuvinte filosofesti duioase, ci la ral si la cumpliti nu trec filosofiile si invataturile'.
15. Domnia liii Neagoe-Yod Bsrabá, lt 7020. Neagoe-Vodi Domn. Neagoe-Vod a. aduce rooastele Patriarhulul Sfintul Nifon iartk pre Radu-Vodh. cA-1 afurisise. NeagoeVodft muneeste pre Bogdan pentru avutie. Lumea cea Noao s'ad aflat. TAtari1 prada, tara Moldovei. Domnisor vine asupra lui Pogdan-Vodl, cu Unguril. Seninul ce s'ati arAtat pre cerld, in chip de om. 13ogdan-Voda la Moldova moare. .$tefan-Voda in locul thane-skit Luter Marton face alt.& lege. Selim s duce la Persil, si 11 bate Selian omoaa pre cumnatu-sad Schender. Selim merge la Sultanul den Misir. Salim aii luat Misirul, Halepul. Selim en flcleT4tari1 prada Moldova, si Moldosug bate pre Sultanul Misirului venil 11 bat. Salim at. luat Beligradul. Neagoe-Vodl moare. Galceavrt intre boiar pentru Domnie. Preda-Vodri, piere. RaduVodh O1ugärul, prins de Turd, piere. Badu-Vodb. de la Afuniall Nifon.
sh ridicA Domn, si bate pre Turd,
Acest Neagoe-Voda at fost fecior Parvului' Vornicul, nepot de frate Banulul Barbul CraiovescuP. Carele, ' Aceast& povestire e exactä: e probabil ea pentru dinsa cronicarul nostru s. fl avut izvoare turcesti, iar nu cronografe necunoscute. 2 V. mai sus, p. 31, nota 1.
www.dacoromanica.ro
38
Istordle Domnilor Tarii-Rumancsti
luAnd Domnia, multe bunatati spun sa fie facut, i aid
in tara, §i pre la Ierusalim, la Sveta Gora, mile,
§i
inanastiri pre acolo aü dres, aü Innoit, i aid in tara doao manastiri mari afl facut una, Mitropolia den Targoviste,
alta, manastirea din Curtea de Arge§; care potriva nu avea in toga lumea, mi sa pare, in me§te§ugul lucrurilor
ce sa vad, pe denafara de piatra cioplita peste tot, O. cu flori sapate peste toate pietrile §i toata bisearica ; ce stint atAtea sute de foil', cat nu sä afla doao flori sa sa
aseamene una cu alta. in scurte cuvinte, in lume nu sa va afla alta Ca a ceasta ; fericit eel ee all facut-o, fericii eel ce at lucrat-o vrednici sant de laudA. Denteaceasta ziclire sa cunoa§te acest Neagoe-Voda ca all fost eu frica luT Dumnezeil; Ca nu §i-an crutat avutia, ei o all cheltuit intru slava lui Dumnezeu, facand aceasta manastire eu mare cheltuiala. Alta, sa cunomte ea all fost si om intelept, §i dupa lucrul manastiril: ca, toate cate at facut acolo, sant cu buna randuiala : eine va tnearge sa vaza,
sa va mira. Si dupa pacea ee au avut tara in 9 ani ce all domnit, ca cu toti vecinii all fost impacat. i pentru acestea sa cunoa§te ca au fost om temator de Dumnezeil. CA, in zilele Radului-Voda, carele all facut manastirea den Deal, flind Nifon Patriarhul mazal, §i gonit de Turci aicea in tara, scandalisindu-sa cu Radu-Voda, cum s'ail scris la Domnia luT, acest Neagoe-Voda, fiind la Dom-
nia Radului-Voda vataf de vanatori, foarte cafuta, miluia, grijia pre Nifon Patriarhul : de la care mare blagoslovenie all luat. Insa, dupa ce ail trecut multi an!, §i luand Neagoe-Voda Domnia, §i §tiind de Radul-Voda ca iaste afurisit de Nifon Patriarhul, vrand sa faca bine
dazlege, all trimis la Sveta Gora boiari cu earti, la parinti, ca sa aduca pre Nifon Patriarh, ce murise sa-1
mai nainte ; §i, dazgropandu-1, 1-ati adus intreg aicea in tara. innaintea caruia i-ail e§at §i Domnul cu gloatele, §i
adus cu cinste in Targoviste ; clupa aceaia la manastirea den Deal, unde era mormantul Radului-Voda: si au pus moatele sfantului pre mormantul lui, §i, adu-
1-aft
www.dacoromanica.ro
ConAantin Capitamul Fi1ipcci
39
nandu-sa Vladicii, Episcopil, egumenil, preotii, cat era clestul, si aft facut slujbe in bisearica, bdeni, i altele ; cand ail fost inteo noapte la bdenie (o Doamne, cat sant lucrarile tale de minunate !), s'att facut un trasnet, Waft spart piatra dupa mormantul Radului-Voda, precum sa veade pana in zioua de astazi, si den tru-
i
pul sfantului aft 1nceput a curb. un izvor de apa. de an intrat in mormantul Radului-Voda, §i i-an spakit tot trupul 1u eel grozav, i au ramas curat i ertat. intru acea noapte, dupa ce all eät totl de la bdenie, i vrand
sa sa odilineasca putin, zic sa fie venit In vis RadulVoda la Neagoe-Vocla, de i-aU multamit de binele ce i-aq facut, de ail adus pre sfantul i ant luat ertaciune'. Intru acele zile, luand Neagoe-Voda Domnia, iar Bogdan, cumnatul Raclului-Voda, de carele s'ail zis mai sus, temändu-sa de Neagoe-Voda, all vrut sa fuga, dar n'at putut scapa, cä 1-au prins i, aducandu-1 la Domn, pentru avutia lui i domneasca, sa o spue, 1-au muncit foarte, pana 1-att §i omorat 2. Adus-ail Neagoe-Voda i o icoana den Tarigrad, chipul Domnului Hristos ; care un Ovrein ati dat cu un cutat
in chipul Domnului, si au esat sange. Sa veade semn pana astazi in icoana, ca iaste la Arges, la manastirea sa ; 1 7023 3. America, Lumea cea Noao, o au aflat Cristov Culum-
bul, calugar francesc, cu cheltuiala Spaniolului; care ail fost nestiuta de noi, ci lumea noastra de el nestiuta. In Domnia lui Neagoe-Voda, au intrat Hanul Tatarase in Tara Lesasca, de ail robit Litva, pana la Vilna. Asajderea i feciorul HanuluI Intr'acea vreame ail pradat Tara Moldovii foarte raft, i Bogdan-Voda ail trimis Prescurtat din Ludescu = Viata luI Nifon.
2 Constantin Chpitanul a Inteles rl naratiunea despre boiei ul ce n'a crezut In sfintenia lul Nifon, dar care nu era Bogdan in orul citat . 3 Pentru icoangt, v. Ludescu = Viala lui iNifon, pp. 259-61. Dqta nu se afla ins& decit la compilatorul nostru.
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Taril-Romaneti
40
pre un Hatman al sat, cu vre o mie de oamenI, si la intorsul Tataralor i-at lovit, i vitejaste s'at batut, dar n'at folosit Hatmanul nimic. fiind puin, i Inca cu paguba mare Wail Intors, ca si-an pierdut sapte sute de oamenT
Intru aceste vrernI, s'at pogorat den Tara Ungureasea un Trifaila, ce sa numia fecior de Domn, cu oaste -asupra luI Bogdan-Voda ; ci, esandu-I Innainte la Vaslui,
dAnd razboit, s'au pierdut Trifaila razboiul si capul : ea 1-at prins vit si i-at taiat capul 2 tn zilele liii Neagoe-Voda si a lui Bogdan-Voda den Moldova, s'au aratat un semn mare si minunat spre eerit, chip de om, i In catava vreame aft statut, si at perit. Asajderea s'at facut mare cutremur tot Inteacea luna ce s'at facut semnul acela spre cerit, si BogdanVoda den Moldova at murit, P 7025, la Hirst, si 1-ail ingropat la manästire, la Putna: multe razboae eu biruinta at facut. Si in urma lui aft statut Domn Stefan§i,
Voda eel Tanar, fecior lui Bogdan-Vocla, nepot lin' Stefan-Voda eel Bun : P 70253.
Luter Marton, pentru pizrna Papii, si-at lasat legea at Invatat legea ce tin acum Luteril, la Vitemberga, si la alte paql. Acesti Dornni, Neagoe-Voda den Tara-Rumaneasea §i
si Bogdan-Voda den Moldova, ail legat haracit la Turd, de vreame ca at cunoscut ea Intealt chip nu sa vor odilmi, find Imparat Turcese Selim 4. Intru aceste vremi. Selim Imparatul s'au dus la Persi,
asupra lui Sah Ismail; care, avand vrajba intre dansil pentru stapanire, at gasit Selim vreame de i-at luat multe locurf i eetati, anume: Carh-Hemit, Baiburt Tevrizul, unde i rAzboit mare s'au facut, cat de
Ureche, p. 184. 1 Ibid., p. 185. a Ibid., p. 186. 4 Pentru Moldova, cronicarul se iea dura Ureche, p. 179, si deduce ace1as1 lucru pentru Tara-Rornaneasca.
www.dacoromanica.ro
Constantin Opitanul }nines,,
41
amandoao partile all cazut multime de oamenl ; ct Persil' sant iscusig la arce i la sulita, iar Turcii, avand tunurl, purl, j sunet facand mare la slobozitul lor, fum, cail Persilor, nefiind obiclnuitI cu sunetul puscilor, sa speria i fugia ; i, denteaceasta pricina, si-aft pierdut Persil razboiul, i s'au Intors Sultan Selim cu izbanda la Tarigrad. Si pre muerea liii Sah Ismail, impreunä cu alte mueri, le-au prins, si le-au adus la Tarigrad. Iar multa nevoe all patit pre cale ; c. aft flamanzit, si el si call lor ; cat multi Turd, §i den eel' mail, all venit cu
bol pan la Tarigrad. Daca all venit Sultan Selim cu izbanda, cum s'at zis, all omorat pre cumnatu-sau Schender-bel si pre Bostangl[r.: Segban]-Basa, §i pre Caziaschier, care fusease mai nainte Nisangl, si pre altil multi, zicand ca el ail fost pricina de s'ail radicat Enicerii,
de at facut atatea reale in Tarigrad. Dupa aceaia s'afl dus la Odriiti s sa odihneasca, fii-sail, 1111 Sultan Suliiman, Inca i-ail dat Magnisia, sa o alba pentru hrana; care, ducandu-sa acolo, petreceaimparateaste. Deci Sultan SeEm n'au zabovit mult, ci iar ail radicat ostl asupra Sultanulul de laMisir (adecaEghiptul), si intäill all luat Turcmenia, a lul Anatovla[r.: Alaethiev] et], carele dupa moartea lui aft fost lasat multi feciori, nepotl,
stapanitorl Turemeniel, si, avand intre clausal vrajba de Imparteala pamantului. aft aflat vreame Sultan Selim, cuprins toata tara : pre unii batandu-1, altif ci inchinandu-sa de vole. Dupa aceasta, s'at dus la Misir, si multe si infricosate razboaie au avut cu Sultanul Misiriului. Dar, slujand norocul lui Selim totdeauna, ail biruit si atuncea, i, prinzand pre Sultanul Misiriulul vitt, eu multe cazne 1-all omorat, si all luat Misiriul, Halepul, carele salt chemat, Damascul, i toata tara Eghipe-
tulul. Serie un istoric pre amaruntul toate razboaele, si me§tesugurile ce facea de razboit, i unul i altul, de care vitejeste zice ea s'au batut Sultanul Misiriului, cat de multe on sa speria Selim pana la moarte, dar, ficlenindu-1 oamenil lui, i boiaril lul eel maT marl, den-
www.dacoromanica.ro
42
1torii1e Donmilor Tarii-Rumane0.1
tru care aM. fost Cair-BeT §i Calengea (?), §i altal cariT, fugind la Se lim, IT spunea me§te§ugurile ce facea,
§i alte gatiri ce avea Sultanul Misiriului; de care luand tiinta Sultan Selim, de ceale reale sa pazia, §i la cele ce era lesne sa indarja, i sa nevoia, i a§a at biruit den ficle§ugul lor. Deci, pre ace§ti doT boiari marl, fieleni, au pus Selim pre unul la Misir, pre altul la Halep maT marl, §i i-ail incredintat cu juramantul, sa-T fie In dreptate, i el s'ail intors la Tarigrad cu biruinta ; It 7028 t.
intru aceaste vremi ale lui Neagpe-Voda, find Stefan-Voda cel TanPir la Moldova Domn, all Tntrat un Sul-
tan anume Albu, cu Tataril in Moldova, de prada, iar Stefan-Voda, strangandu-0 oOle, all trimis prP Petre Vornicul cu otT pre Prut, incatrô era Tatarii, i ag potrivit de i-at lovit in ravarsatul zorilor pre TatarT, §i foarte rau i-an batut : cati all scapat de sabie, de apa Prutuluf nail scapat, ci stall innecat; i toate prazile si le-at intors MoldoveaniT ; lt 7029 2. Turcii ail luat Beligradul Turcesc, fiind imparat Selim ;
care, intorcandu-sa la Tarigrad cu bucurie, in scurta vreame s'ail bolnavit §i all murit, §i in locul lui s'at pus fii-sail Suliiman. Iar, cand all fost P 7029 3, s'ati pristavit §iNeagoe-Voda, Domnul Rumanilor. Si in urma
lul all fost multa galceava pentru Domnie, ca feciorii ml Neagoe-Voda, Tlieodosie i altul I, au fost midi, ramai
cu muma lor Dospina. Ci o seaama de boiarii all radic.it Domn pre Preda, ce zic sa fie fost frate luT NeagoeVoda. Iar pribegii cc all fost in Domnia lui NeagoeVoda, pribegiV in Moldova 3, auzand poftita de dan§ili ' $i aic1 se va ft Intrebuintat un izvor turcesc. 2 Cf. izvorul: Ureche, p. 180. Sultanul e Alp-Ghiral. Socoteala e gresita, anul find 7030 (pentru Septembre 1521). 4 Acest altul nu e pomenit aiurea: pare a fl Petru. V. tabla la Pi etendentii Domnayti.
5 lzvorul, Ludescu, nu stie despre acestl pribegI din Moldova. Sa fie scos1 de compilator din povestirca scurift a ml Ureche p. 187) despre succesia lul Neagoe ?
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
4i
moarte a lui Neagoe-Voda, au venit in tara, 5i, Impremia cu BuzaeniT, ail radicat pre alt Doran, pre un Radul-
Voda Calugarul, 5i ail mers de s'all batut eu Preda, ce era cu ceaialalta ceata de boiarT ; .5i, nesosit Inca fiind Mehmet-BeI cu Turcil ce venia ajutorift Predei, (land razbohl amandoao ceatele de boiarT, cu DomniT ce-5I ra-
dicase eT, aft fost biruinta Radului-Voda, iar Preda au pierdut 5i razboiul 5i capul. Ca au perit In razboift ; 5i un boiar, anume Datco, Inca ail petit atuncea' : razboiul au fost la Targovi5te. Dupa aceaia, iata ea sosea5te 5i Mehmet-BeT cu Turcii; caruia e5andu-I innainte RadulVoda Calugarul, s'ail batut amandoao o5ti1e, 5i. au biruit Mehmet-BeT, 5i. ail prins pre Radul-Voda vitt, 5i 1-ail trecut Dunarea. Acolo fiind 5i Badica Comisul, var primare eu Preda, ail cer5ut voie de la Mehmet-BeT, de ail taiat capul RaduluI-Voda. Si Melimet-BeT, dar, fiind la Targovi5te, Inca pana a nu treace la Nicopoia, aft trimis Turd de au robit pre BuzaenT, 5i ail pradat tot judetul acela, pentru radicarea RaduluT-Voda Calugarul, ce-i radicase eT Domn, cu boiariT pribegT. intru aceste turburaff ce era intro boiaril taraT, gasincl vreame Melimet-BeT, ail scris la Poarta de au cerut Domnia Oral, zicand ca-1 poftea5te tara, 5i i-ail 5i dat Domnia : ci, auzind capichehaehle2 de la Poarta, au trimis de grab de ail dat de veaste boiarilor tarM, de acest lucru ce sa face, ca sa-s faca Oral' Domn Turc ; deci, boiarii, auzind aceasta, s'ail unit toti, 5i s'au Impacat,
5i 5i-ati radicat Domn, cu voia tuturor, pe Radul de la AfumatT, carele zic sa fie fost ginere luT Neagoe-Voda 3. Si 1 Numele lul Datco nu se aflft In izvor, §i. poate sä fle o confusie la mijloc. Cacl dintr'un document inedit (Iorga, Studil si Doc., III, p.
xhiv) §thn el un Datco a fost ucis In luptele bil Vladutrt cu Mehniet-bei.
a In Ludescu se pomenete numal Stoics Logofatul" ce era la Poarta (p. 268). a A devenit mai tarzia sotul uneia dintre Domnite (Pretendenti Domnesti, p. 17, nota 7).
www.dacoromanica.ro
44
Istoriile Domnilor prii-Rumine;th
strangandull oti1e, aq e0t intru intimpinarea lui Melimet-BeT, co venia cu steag de la Poartä sa fie el Domn ;
§i s'aq lovit Wile la sat la Glubavi, i 1-aq biruit pre Turc, §i art fugit peste Dunare ; §i Radul-Vocla ail ramas Domn in tail. Iar Doamna Jul Neagoe-VocM, Theodosie, fii-saU, ducandu-sa la Tarigrad. acolo art i munit, §i ea i fecioril eL
16. Domnia RaduluI-Todit, ginerele lui Neagoe-Voda;
r 7030. Radtd-Von Domn. Radul-Von sit bate eu Turcil, si-1 biruiesc. Mehmet-Bel bate Radul-Vodit vine eu Unguril, §i bate pre Turcl. Radul-Von eu pre Radul-Vodft, si iar fuge In Tara Ungureascl. Stefan-Von MoldoLudovic Craiul (I) vine, §i nu-1 asteapt6, Tared. veanul tae pre Arbure §i pre fecioril hd. Turcil pran Tara LeseaLudovic Craiul piere tie scft. Stefan-Von. Moldoveanul moare. Turc1. Sultan Suleiman ad luat Rodosul. Pfttru Rare§ sft fadicA Domn. Pritru-Von ad rftdicat rAzboid en Sacuil. PAtru-Von, face rhzboid cu Lea§M. Patru-Von sit Impaca cu LeasM.
Dupa ce pusera boiarii Domn pre Radul-Voda, ii s'au batut cu Mehmet-Bei la Glubavi, i 1-aft biruit pre
Ture, §i all fugit peste Dunare, §i Radul ail venit la Scaun in BucureV, all mal Mcut Mehmet-Bel i alta gatire, de au venit asupra Radului-Voda. Deci RadulVoda Inca s'art gâtit, i i-an e§at innainte la sat la Clejani, §i, acolO lovinclu-sa oti1e, dentaiil art infrant ai nov-
tri pre Turci, iar apoi, indreptandu-sä paganii, ati biruit pre Radul-Voda, §i aq petit §i un boiar mare, Benga.
Deci, vazand Radul-Voda aceasta nenorocire, cu cati boiari i oamenl scapase, s'au dus in Tara Ungureasca, de §'ail mai facut oaste, i aq cerut i ajutoriti de la Ludovic Craiul Unguresc, i cu buna gatire au venit asupra lui Mehmet-Bei ; care, dupa biruinta ce Meuse paganul, pusease suba§i pen toate ora§ale §i pen toate satele, i ci trecuse Dunarea ca sa sa mai gateasca.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
43
Radul-Voda, Inca, intrand in tara, at trimis ostI, de aft prins suba§al dupetutindenea, i i-aft omorat, 0 aft
ma strans otI cate aü putut. Mehmet-BeT, gatindusa foarte bine, aft intrat in tara i s'ati Impreunat eu Radul-Voda la Grumazi. Acolo avand räzboi, au biruit
Radul-Voda, ci Turea at fugit. Radul-Voda inca st intorcea la Scaun, 0 nu avea grija sä sã pazeasca cu sträji de spre Turel, socotind ea nu vor mal veni. far paganii, strangandu-sa toV den risipa lor, s'au maT invartejit dupa octibe noastre i, ajungandu-I fara veaste, i-au taiat foarte raft. La acest razboit afl perit Neagoe, care 1 all. poreclit Tataruli, §i Stanciul Portarul. DecT Ra' E o grosolana gresala pentru Neagoe Spatarul" din Ludescu, unicul izvor. n pomelnicul Govorel (ms. 257), copiat n veacul al XVII-lea, se cuprinde, pe ling& o lista, a Domnilor, cam incurcata, incepind cu Radu-Voda tatal lul Mircea, i altele asemenea, o Indoria Insemnare: a boierilor ce s'ad omorit de catre Agarenl" supt
Radu-Voda" si a celor ce ad scapat. in cea d'intaid, se afla un Baldovin, un Cocora, un Udrea, un Digna, Miclos Ban, LogofAtul Neagoe, LogoMtul Dragul, Armas Mara, Carageh, Neda, Xifterf", Talapi Logofalul, Bealciul Vornicul, Andint" Ban, Gherachina", ,,Chera", Gherghina", Sibild", Oancea, Harvat, alt Neagoe, Dragon", Bladomir, Petras, Captard", Manta, Ivlancatii", Latco.In a doua : Garth)", Dobroslav, Barbul, Cahn, Tnrcan, Nichifor, Mihnea, Neagoe, Triful,
Udriste, $erbu, Pecnea", Balica, Gradomand", Nada Ban", Peia", Maican, lzvoranul, Prodan, Radovan, Suica", Balaurd", &Anna, Turcind", Giura, Pahulia, Buica, Neguita", Jitiand", Dragota, DrAgan, Tatul, Tudor, Nehta,.Vlacsand", Diicul, Marghita", Dragna", Mariana, Boba, Setnea", Crdna, Albul, Musat, Semena, Giurca, Sora, Rahiliia, Nistor, Tatomir, Ioanas", Stanislav, Radoslav, Dumitrana, Benea", Socol, Neanciul, lova, Buca, Miclea, Bogdan, Stoican, Ma-
rina, Preis", Podrag, Buries, Velica, Avraam, Despina, Cherana, Caplea, Frujina, Calea, Ilea, Mos, Comes, Calea Logofeteasa, Teofa, Stimca, Budan, Stanas, Stamate, Dragusin, Isae, Moga, Bratul, Sorae,
Dragon", ,,Balciul", Fatoche", Neagoslav, Milos, Marta, Milco, Hrana, Alba, fuga, Dragana, Armeanca, Slavna, Monerca", Lucidria", Almand", Zinoviia", Iovana", Iscru, Crasa, Calciul, Fratiul, Milita, Alivera. La pomelnic se pomenesc la fnceput Logofatul Staico si Dumitru Iacsief. Cel d'intaid e, cum se stie, eumnatul lul RadiiVoda i tatäl vestitulul Pfrvu. Ambil slot pomenill fntr'un act din
www.dacoromanica.ro
htoriile DomMlor prii-Rumanti
dul-Voda iar in Tara Ungureasca fugi ; si at mers la
Craill cu mare rugaciune, st Lea bine sa scoata tara den mainile paganilor, i, aseultand Craiul ruga luT. s'an gatit cu 30.000 de lingua si au Intrat in tard pe la Ru-
car, viind pana la Pitesti. Iar Mehmet-Bei nu i-an asteptat, ci ati fugit. Craiul Inca s'att Tutors in Ardeal,
&I-
mit de Radul-Voda. Domnul Inca s'an dus la Targoviste, cu top boiariL Insa sMtuindu-sa cu totil, au gasit aceasta: cä nu vor putea sä sa tot bata, ei fiind putiiii, si tara mica, cu un Imparat, ce àü luat i ati coprins atatea taxi, si are multdme de oameni. An voit cu totil sa mearga Domnul la Poarta, sa plece capul la poala Iinparatului ; i asa all facut. S'an dus cu multi boiari dar, avand paras pre Mehmet-Bei, n'atl vrut sa-I dea Domnia lui, ci all dat-o lui Vadislav-Voda. In zilele Radului-Voda era la Moldova un Dorian, tefan-Voda cel Tanar, fratele liii Bogdan-Voda, nepot lui Stefan-Voda cel Bun. Acesta, langa alte nebunil mult,e ce facea, all facut i aceasta, mai mare decat toate. Fiind
un boiar mare, Arbure, Stefan-Voda crescuse pe mainile lui, si el, find tatane-san sluga dreapta, i mult ajutorin IT Meuse pen multe intamplari : iar Stefan-Voda, ascultand cuvintele unora boiari tined, 1-an taiat pre Arbure Hatmanul, si pre doi feciori ai WI, in targ, in Harlan,
in loc de multamita caci 1-an crescut. Deci boiarii, vazand atata cruzie a lui, un larpe Postelnicul aft fu-
git in Tara Lesasca ; iar ceilalti all strans otI asupra lul Stefan-Voda: dar nimic n'att folosit, ci cautat a fugi prin alte tarT. Inteaceaste vreaml, all Intrat Tiircii in Tara Lesasca, de ail pradat:iar Stefan-Voda, esandu-le Innainte la Prut, putini all scapat, si le-at luat toate prazile. Stefan-Vdda, 7020, 27 Deeembre, al lul Vlad-Irodl, care d i numele soie1, Caplea, Staico e arAtat ea mort, in dregAtoria: de Logorat ; fiul, Pirvu, e Cc:anis Condica Dealulul la Academie; ms. 1447, pp. 40-50). Ambele
comuniarl le datorese d-lul Iuliu Tuduceseu, un vechid i asides colaborator al mied In acoastà privinta,
www.dacoromanica.ro
Conbtantin Capitanul Fi1ipccu
47
semetindu-sä de acest razboiu, i caci niel boiaril lui nu had putut strica nimic, s'au sculat MO, veaste i all intrat in Tara-Rumaneasca, de o aOt jafuit pana la Tarsor, iar s'afi tutors indarat intreg ; ca Radul-Voda nu era gata de oaste. Iar, cand ail fost leat 7035, s'ail pristavit si Stefan-Voda in cetatea Hotinului, i 1-au ingropat in manastirea Putna'. De acest Domn scrib Moldovenif 0,1 1-au omorat Doamna sa (zail de treaba jupaneasa moldoveanca, sa-s1 omoare barbatul !). Deci dupa dansul aft pus Domn pe Patru-Voda Rares. intru aceste vrernl ad avut razboiti Turcul, Suliman Imparat, cu al doilea Ludovic, Craiul Unguresc, in campil Mahaciulul, i aU biruit Turcil, si Craiul Inca ail perit, intr'o WW1 innecandu-se ; tanar fiind de 21 de ani. Dupa a ceaia ail mers imparatul Suleiman laRodos, si 1-au luat, pentru ca aft fost ficlean unul din cel mai marl ai cetatii. Ca, intru una de zile vorovindu-sa el pentru cetate, ca
nu pot Turcii sa ispraveasca nimic cu bataia lor, aft zis unul cá Turcil sant varvari, de nu stiu sa faca movile marl de pamant inpotriva cetatii, si de acolo cu tunurile ar strica cetatea rail, de n'ar putea sä rabcle oamenil inteansa, socotind ca nu va esa cuvantn1 d entre el. lar unul denteansal, sail den raotatea inimii lui,
sail de vre o pizma ce va fi avut pre ceialaltl, a doao zi all scris rava$, si 1-ati aruncat cu sageat 1, in tabara Turcilor, invatandu-I sà faca movile de pamant, i de acolo sa bata cetatea. Care, luand cartea, i ducand-o la imparatul, foarte s'ait bucurat, i peste noapte au facut asa,
i ail inceput a bate cetatea foarte rail. CO den
launtru, vazand cä ail facut Turcil ceale ce vorbise el, alt si socotit ca unul dentre dansaI all facut ; i, cercand cu amaruntul, 1-au afiat, si 1-a inchis, si 1-au muncit de ail marturisit adevarul: deci 1-ail spanzurat pre zidul cetatii. Ci Turcul aft zis: mai nainte aft trebuit sa faceg acasta, iar nu acum". Decl, neputand rabda cetateanil Ureche, pp. 188-9.
www.dacoromanica.ro
48
Istoriile Domnilor Taril-RurranetT
stricaciunea ce le facea, all trimis self de ail inchinat cetatea; i celor mal marl, cu a1iI ce ati vrut sä iasa, le-att dat cale de s'at dus la Malta, §i Turcil all Intrat In cetate. Mergand imparatul la bisearica cea mare a lui Sfeti Joan, s'ail inchinat, i o au facut mecet turcesc. In vremile acelea, la Moldova, dupa ce all murit ste-
fan-Veda cel Tanar, socotind boiarii pre eine ar pune Doran, sa fie de saman0 Domneasca, dupa obiceiul cel vechiu al acestor àrT, at e§at unul de au marturisit ca all auzit den gura Mitropolitului ce sa pristavise mai nainte, c Patru majariul de la Harlail iaste fecior hiT Stefan-Veda, care iaste facut den muerea unuI targovet den HLlrlall, ce 1-at chemat Rare§. Pe acesta adeverindu-1 feeler de Domn, 1-at ndicat cu totii Domn. Si, §azand la Scaun, multe bunatati aLT facut, iar ftr zabava s'au apucat de razboae, sa urmeaze tatane-satlintaill all radicat oaste asupra &culler, de ail Mout mare paguba, cat i-at §i supus, i s'aq inters cu pace la Suceava, §i aLT facut manastirea Pobrata. &cult Inca, radicand cap, auzind Patru-Voda, all trimis al doilea la dan§ai pre
Grozea Vornicul §i pre Barboschi Hatmanul, cu o§tt,
§i, den sus de Brapv fiind stran0 Ungurir, at avut razbeiU mare, f,;i all biruit pre lingua Insa aceasta era
en voea lui Iano§ Crait, ca nu-I asculta unit den boiaril luI ungurT, §i, pentru acest bine ce i-at facut PatruVeda, bat. daruit Bistrita, CiceiU i alte cetaV in Ardeal.
Insa Bistricenil nu primia stapanire den Moldevenl, ci al treilea rand Waft dus capul luT, 0 le-all Meat mare raotate. DecI, de nevoe 10-aft clutat a priimi. i, dupa ce s'at a§azat cu SacuiT, Patru-Voda al inceput galceava cu Lea§aI (Pdtru-Voda, cacl cerea de la Lemi Pocutia, un tinut de Tara Leseasca, care zicea ca o all vandut Lea§aI, mo§alor luT, i Lea§al nu vrea sa o dea). Pentru care multe §i minunate razboaie ail avut cu Lea-
§AT, in multe randuri; 0 mai de multe oil era izbanda
lui Patru-Voda, precum sa veade in letopisetul ce moldovenese, scriind pre amaruntul toate; insa, pre urma.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
49
avand Patru-Vocla prieteu mare pre Ianos Craiü al Ungurilor, ati intrat la mijloc de i-ati impacat, pre PatruVoda cu Craiul cel Lesasc, ce-1 chema Avgust 1
17. Domnia MI Vidis1av-Vodk lt 7037 2 VIdislav Doma den Turd.
Párvul Banul gone§te pre VbAlislav-
VodA.
Dupa, ce s'au mazalit Radul-Voclä, ail dat imparatul Domnia lui Vadislav-Vocla, si, viincl in tara, i-au esat boiarii innainte, si alta Ora, dupa, obiceit1.3, de i sail inchi-
nat. Si Banul Pärvul de la Craiova Inca all venit cu oameniI lui de i s'at inchinat. Iar Vadislav-Voda, vrand sa pue alt Ban, ati zis sa, faca pre Parvul Banul Postelnic-Mare, pentru ca sa fie in toata vreamea langa dansul,
om de sfat. Dar el n'aft poftit, ci, Inca, maniindu-sa de aceasta, ail fugit cu oamenii luf la Craiova, si peste scurta vreame s'ati gatit de oaste, si au venit de s'a1 batut cu Vadislav-Voda, si all biruit pre Domn, si 1-au gonit peste Dunare ; si au scris carti la imparatie, rugandu-sa sa le dea alt Doran, ca pre acesta nu-1 priimeaste Ora ; aruncandu-I multe pricini de raotate. Si Turcil 1-au mazalit, si s'au dus la Tarigrad 4.
18. Domnia a doao a Radului-lirodit. Radul-Vodi al doilea vine Domn.
Boiaril omoarri pre Racial-
Vod5, .0 pre fii-ail. Vlad-Vodri.
Dupa ce aU mazalit pre Vadislav-Voda, Turdl le-au trimis Domn iar pre Radul-Voda, si, trecand catava vreame ' Izvorul e Ureche, pp. 193-5. 2 Aceasta e data mortil lul Radu de la Afumatl, stilmutatit aicl din gresalk pe end la Ludescu e unde trebuia sa fie. 3 ,,AM tarn" e adausul lui Constantin. care moderniseazA lucrurile. 4 S'ar putea ca acest Vladislav-Vodli sh nu fie altul cleat Marele4
65845
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Taril-Rumanti
50
den Domnia Jul
iar ne$te boiari, anume Neagoe Vor-
nicul si Dragan Postelnicul2, ati strgns o$tT pre taing,, ne$-
tiind nimic Radul-Vothl, si ail venit asupra lul. Care, nefiind gata, all fugit cgtrg Banul2, la Craiova. VrAimmal Ii gonia tare, §i 1-ail ajuns la Rgmnicul de sus ; §i, prinzandu-1 pre el, $i pre fii-sn. Vlad-VodA, amandurora le-an tdiat capetele. i a$a s'au sfar$gt, fiind Domn, Tritai
$i pre urml, 7 anf. Stratornic Vladislavd" al lul Neagoe, din 8 Maid 1514 (Venelin, Acte vlaho-bulgdrefti ruseqte , Petersburg, 18W, p.139). Mal tarzid nu-1 mai gasim. Ast-fel, In actul din 6 Maid 1519, care da ca marturl pe acestl boierI: Barbu Banul, Calota Vornicul, Hravat Marele-Logofát, Dumitru Vistierul, Radul Spitaral, Draghicl Paharnicul, Jitiian Stolnicul, llama Comisul i, ca stratornic, l3adea (Bibl. Museului Transilvan, din Cluj; acte slavone. Pe dos silt aceasta menp.une contemporana care e cea mal veche urina, de limba romaneasca : Ghimpeanil, aceasta carte"). Acesta din arm& e varul Doninulul, Badica (cf. Preterideny Domnefti, pp. 19, 70). Badea ajunse Vornic, merse pentru Domn la Braso v
si se refugie apoI acolo (daca Badea si Badica sint, cum se pare, acelasl nume). Pare sa. fl fost si Postelnic. Documental de la Vladislav, tiparit
de d. Hasded, In Arch. ist., P, p. 101, si care e probabil din Dridu Raga G-herghita. 21 Iulie 1523 (cf. Studil fi Doe., ILL, p. XLVIII, nota 1),
II mentioneaza In calitate de Comis. La aceasta data, Pirvu era Trica Ban; arm& Inlocuirea lul, pomenita de Oronica, proclamarea lul Badica (el nu trecu manta, cum am crezut in Pretendenti ; ex parte" neavind sensul ce-I atribuiam, in Socotelile Brasovulul, aa tacit si Vladislav de acolo nu e cleat Domnul din Scaun), supt numele de Radu-Voda, i moartea acestuia, In Ianuar 1521 (Pretenderip Donineei, 1. c.). tile& din August, aflain pe Tatul ca Ban, i indata incepea rascoals (Hurmuzaki, XI, p. 848). inpotriva obiceiulul sad, cronicaral suprima aid din izvor, care
e Ludescu, o data: 28 Februar, pentru Ineeperea Domniel noua. 2 Probabil Spatarul lul Vladislav-Voda (Arch. ist., I1,p. 104). Cf. Hur-
muzaki, XI, p. 851 n. 1. El dol conduc trupele muntene tn Ardeal la 1529 (ibid., pp. 853-4).
a Banul era Pirvu, restabilit. Numele lul se da, In izvor, care e Ludescu.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
51
19. Domnia Id Moisi-Vodil r 703'7. Moisi-Voda vine Domn. Moisl-Voca omoarh pre boiarl. MoisiVodi fuge. Suleiman bate Beciul. Nenitil pun alem in turnul lul Sfeti Stefan.
Sfar§andu-sa Radul-Vodä, cum s'ail zis mal sus, §i auzindu-sa la Imparatie aceasta, at dat Domnia lift MoisiVoda, carele era fecior lui" Vadislav-Voda. Si, prinzand pre Neagoe Vornicul, §i pre Preda Postelnicul, §i pre altil
care at lost Tademnatori, de s'au radicat asupra RaduluI-Voda, de 1-at. prins §i 1-ail omorat, limpreuna cu fii-saii,
pre totT i-ail omorat, facandu-sa moarte pentru moarte.
Iar §i alV boiari ce mai fusease la acel sfat, vazand moartea sotiilor lor, all fugit la Tarigrad, §i. at cerut de la Imparatul Domn, §i li-ail dat pre Vlad-Voda. Si Moisl-Voda ail fugit in Tara Ungureasca, domnind ani 1 poll. Decii n'au trecut multa vreame, ci at facut Sultanul Suliiman gatire mare, §i s'at dus de at batut Beciul ; dar n'at folosit nimic, ci s'all tutors indärät. laste la Becit un turn foarte iscusit, de pietri cioplite, §i. innalt foarte: 'II numesc pre turn Sfetil tefan. Pre acesta vrea sa-1 strice eu tunurile Turcii, ca era cu putinta. Iar Nemtif ail trimis de s'at rugat sa nu-1 strice, de vreame ce nici o dobanda n'are caci Ilya strica, daca
nu poate alta biruinta sa faca; iar Turcul at zis, de vor pune semnul Jul (adeca alemul) ill varful turnului, 11 va lasa; §i at priimit Nemtil de 1-at pus indata alemul in varf, de sta §i pana acum ; §i aqa n'au stricat turnul. ' Dup5. Ludescu, cu amplificArl de stil. La 31 Octombre 1529 hick
dup 5. expeditia ardeleank Osim ea boierl al lul Moise, pe ling& DAghicl si Tudor, pe Neagoe si. Dagan (Venelin, p. 145). De aiurea (Hurmuzaki, XL p. 853), stim cA Ban era un Radu. La 12 Maid precedent, DrAgan nu se all& In Divan (Arch. 18t., I', p. 30 .
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Torii-Ruda:114a
62
20. Domnia 1u Vlad-Vodii, It 7038. Vlad-Vod6 Domn.
voa, §i piere
Moisl-Vod6, vine cu Unguril, s6, bate cu Vlad-
Moisi-Vodh.
Ferdinand Chesar au luat Buda de la
Ianos Craid. Suliiman Sultan ad luat Buda de la Ferdinand si o ad dat lul Ianos Crahl.
Dupa ce all venit Domn Vlad-Voda, de la Poarta, in
tlra, and gandia sa sa maze, sa sa odihneasca, iatà si Moisi-Voda pogora den Tara Ungureasca cu ostI, pre apa Oltulul. Aceasta auzind Vlad-Voda, indata ad porun-
cit In toate laturile Oral de all sträns oti1e ce avea, si i-ail esat Innainte de s'ad. Intalnit la sat la Viisoara. Acolo, vartos dand razboid, all biruit Vlad-Voda pre Moisi-Voda, si all i petit Moisi-Vodg, i Banul Barbul de la Craiova. Decil, intorcandu-sa cu izbanda la Scaunul sad, ad domnit cu pace alai 2 pol, §i, mergand la PopestI, den jos de BucurestI1, in primblare, acolo s'ad. innecat n Dambovita2.
intru aceste vremI, fiind Crait Unguresc Iano§, §i lacuia la Buda, iar o seaama de UngurI, flind ficleni de catra Craiul lor, s'ail lipit langa Intaiul Ferdinand, Neamtul, si 1-ail radicat Craid ; si, mergand la Buda, pre
Iano§ °raid 1-au gonit din cetate. Iar Iano§ nu s'ad lasat, ci ad venit de §i-ail luat Buda iar, cu ajutoriul lui Suliiman Sultan imparatul turcesc, care rad all batut pre Ferdinand. Aceasta cetate all fost Scaun Craiel Ungure§tI. Brad alt1 Popestl cu nume in trecutul nostru, cel din Prahova, de uncle a fost Antonie-Voa din al XVII-lea veac (Cronicile muntene, 1
p. 38, n. 2) Acestia slut al Hrizel, i locul de undell iea numele cronicarul Radu Popeseu.
2 Pánl aid se reproduce Ludescu. Vlad era flul lul Moise (v. Studit fi Doc., III, pp. L-1,1). Doeumente de la el din 25 April si 1-id Septembre, In Venelin, pp. 149-52. Intro boieril luI gasim pe DrAghicl, pe Teodor i fric 6. unul din al lul Moise.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
53
21. Domnia lui Tintilii-Todi, r 7041. Vintilk judet den Slatink sft pune Domn. Vintilft-VocIft sa omoartt de boiarl.
SMrsandu-sa Vlad-Voda, in ce chip ati auzit, iar boiarii, sMtuindu-sa pentru Dornn, pre cine ar pune, afl gasit cu socoteala lor, sa pue pre Vintilä, judetul de la Slatina ';
§i s'all dus cu totil de 1-ati luat, si 1-au pus Domn. Dar at gresät, cA nu treou vreame multa, ci afl venit la cruzie, de ail taiat pre multi boiarl. Apol, trecand 3 anl ai Domniel lui, s'ail dus in primblare car% Craiova, ea sa vaneaze padurile Jiiului, sa prinza cerbi si alte vanaturf maI marl, de vreme ce inteaceale pill de loe sa afla vanaturl multe si marl. Iar, langa aceastea, avea gand Vintila-Voda sä inal tae o seama de boiarl, dar, simtind boiarii, s'atl vorbit cu top pre taina, si all navalit el mai nainte, de ail taiat pre Domn in malul Jiiulul, si ail scapat ei de moarte. Si ail domnit ani 3 pol ; si ail facut manastirea den Omenedie 2. 1 In Ludescu, e numal Vintilft-Voclk den oras de la Slatina"; ju del," e un adaos al Cftpitannlul, si anume unul nepotrivit. Vintila-Voa,
s'ar Oxea a e Stolnicul lul Vlad (Venelin, p. 152), dar acesta spare, tot ca Stolnic, in 1634 (ibid., pp. 161-2). 2 Totul e din Ludescu. De comparat en 0sterma3 er, in Kem6ny, Deutsche Fundagruben, I §i en Socotelile ardelene. i acest Vlad Vin-
UM), ea si predecesorul sAll, iscaleste flul WI Radii". De la el, in Venelin acte din 2 Main 1533 si 17 Mart, 3 April 1534. Divanul lul e interesant : el cuprinde trel boierl bAtrinl, cu o lungl carierft : pe Daghiel, pe Teodor §i pe erban, care e Vornic din noll (cf. Venelin, p. 152) si. ajunge Ban, supt urmasul lul Vlad-Vintill (Hurmuzaki, XI,
erban gat trimisl la Sultanul Suliman cu tributul in 1532 (Studif §i Doc., HE, p. i.xxix). B curios a mal avem un Barbu Ban al Craiovel ca si eel mort la Viisoara (cel no5. e Rill lul Freda), si un Ban" Vlad. Semneazh si dol Marlp. 855 si n. 2, 856 si n. 1). Teodor si
Parchlab1". Vistier e Racial Furck 11111 Clucerulul lul Radu cel Frumos (v. mat sus, p. 24, nota 2). Banal sAtl e Hamza (Studii fi Doc., III, 1. c).
www.dacoromanica.ro
64
Istorine Domnilor Tarii-Rurn5nti
22. Domnia Radulni-Yodit Paisie, r 70111 Radul-Vodit Chlughrul s pune Domn. Mislea sh zideaste. Boiaril pribegesc i vin cu Laioth. Fuge Radul-Vodh. Laioth ad perit la Frtntana Tiganulul. Turcii robesc pre Paliologhil den Anapli. Iano§ Craid murind, Suliiman imparat ia Buda. Izavela Crhiasa cu fli-sad Ianhs vine In Ardeal. Ostrogonul 11 ia Suliiman.Patru-Vocla sh invrajbeste cu tot1.Phtru-Voda, este parat de tog la Turd. Turcil, Tataril umplu Moldova. Patru-Voda fuge In Tara Ungureasca. Patru-Vocla s Impreunh cu Doatuna-sa, cu coconil sal. Suliiman Sultan robeaste Moldova. Suliiman Sultan pune Domn pre StefanVodh. Phtru-Vocla care ertaciune de la Turd. Patru-Voda sa duce la impáratul turcese. Stefan-Voda Lacusta 1-ad omorht boeril. Cornea Portar sh pune Domn. Phtru-Vodri iar vine Domn. PMruVodh omoara pre boiarl. Patru-Voda aduce pre Doamna si coconil deu Ardeal. Patru-Voda si Radu-Vocli bat pre Ungurf si prind pre Domnul bur. Radul-Voda Paisie sh mazhleste.
Acest Radul-Vodä era egumen la Arges. Deei, boiarilor Jipsindu-le Domn, ai. sfatuit sa-1 pue pre &Maul Domn. Si asa aü mers cu top acolo, si 1-ail pus Domn, si den Paisie 1-aU numit Radul. Si n'ati zabovit mult, ci aU taiat pre Toma Banul 2 si pre Vlaicul Logofatul. Facut-ad si manästirea Mislea, iar o seaama de boiart, vä-
zud omorarea acelor dot boiart mart, aft pribegit In Tara Ungureasca ; acestea anume : Stroo, Manole, Mihalco ; carit, strangancl haiduci, i luand pre Laiota
Basaraba, care era acolo, fecior de Domn3, art venit asupra Radulul-Voda, i sail bätut, si au fost izbanda pribegilor. Radul-Voda cu boiaril lui art fugit la Nicopoia. Laiota-Voda art mers la Scaun, la Targoviste ; ci peste doao luni s'au Intors Radul-Voda cu Turci muIV, i art avut rãzboiti cu Laiota la Fantana Tiga1 In adevar, 1535. In acest sens trebnie de rectificat In Studil Doc., III, dap& uotele la Hurmuzaki, XI. Toma Banul se afla In Socotelile Brasovulul la ;1530 si 1532 (Quellen der Stadt Ifronstadt, II, pp. 205, 300). Sotia lul, III, p. 266. 3 Cf. Hurmuzaki, XI, p. it, n. 2. Un Manole Munteanul in 1539 (Quellen, II, pp. 188, 190-1).
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
55
nuluT, si at biruit Radul-Voda ; iar Laioth. si pribeagif
att perit top'. intru aceaste vremT, at facut TurciT vrajbl cu VineteniT, si at trimis armada la Poglia, 0 la Curfos, si la Chefalonia, de ati ars si at luat multI robi dupen sate, fiind mal mare peste corabiT Dulfin-Pasa si HariatinPasa si, ajungAnd la Curfos, unde era moastele luT Sfetil
Spiridon, n'att putut face nimic, ca. de trel oil, in trel noptI, s'att argat Sfäntul Pasilor, in chip de calugar, ingrozindu-1 cu un toiag, si zicandu-le el, de nu sa vor intoarce, vor sa sa caiasel; 0 eT, vazand aceasta, s'aal tu-
tors la Tarigrad; iar pre cale multe raotatT at facut. Inteal doilea an ail trimis imparatul la AnapliT pre Osman-Pasa, unde era lacuitori Paliologbii, neam imparatem de aT Grecilor ; si, (land cetAtil foc, n'all putut cetatenil rabda, ci o all inchinat; dar pe toti i-at taiat, si i-at. robit. Atuncea ati robit pre PaliologhT, anume: Andronic, Neculae, Theodosie si Dimitrie, si, ducandu-1 pan la Avgost, acolo le-au taiat capetele2. Intru aceste vremi, imparatul Suliiman, dupl moartea luT Ianos Craiti. al Ungurilor, au luat Buda de la fii-stiA
Ianos, care ramasease tanar, cu murna-sa Ezavela Craiasa. All luat si Beligradul Unguresc, carele iaste Scaun ArdealuluT, si Craiasa cu fii-säil cel tanar, impacandu-sa cu TurciT, ail supus Ardealul Turcilor, 0 le-au dat Itnparatul stapanirea Ardealulul. Si dentr'acel fill craesc s'at obicinuit oamenif de zic tuturor Domnilor Ardealulul CraT, iar nu sant CraT, ci PrintepT, acleca Domni, ca Rumanul, ca Moldoveanul. Intru aceaste vreml ail ucis Turcii pre un hoge, imam al lor, carele in Tarigrad propoveduia pre Hristos adevarat Dumnezet, si. pre Mahmet il hulia ; -1 zicea vi1 Izvorul e Ludescu.
2 E expeditia italianit din 1537, in care se atacA Apulia, apol Corn, supt Chaireddin §i Luta (Dulfinn-Pasa, Nauplia, supt Kasim (Osman")-Pasa: orasul acesta n'a fost cucerit bask. Izvorul e necunoscut.
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor T5riI-RuniantI
56
clean §i inOlatorill ; pre carele dupa ce 1-au omorat, trupul lul 1-aA bagat in foc, §i. i-ail dat cenu§a in vant. Iar Suliiman Imparat, neparasind cruzia, s'afl dus de
au luat Ostrogonul, *i alte cetati dupen prejur ail ars, ati robit, precum le iaste obiceiul lor, P 7047'. PatruVoda Rarq den Ora Moldovel, Impresurandu-1 multe nevoi, pentru vrajba ce avea cu toti, ca era neodihnit,
§i bantuia pre toti vecinii, ca Lea Ol au trimis sol mare la Suliiman Imparat, pre Critcovschi Catelanul de
Bresc, cerandu-§I dreptate de la dansul, pentru raotatile ce le facea in Ora lor, §ii zicand sa-1 mazaleasca, sail el il vor goni cu sabia. AI Oral luI Inca 1-ail fost urat, pentru multe razboae ce facea, dentru care venia peire Oral; i in taina sa fie Mout jalba. la Imparatul. Ci dar, umplandu-sa urechile imparatulul ca de aceastea, ati poruncit la TatarI sa intre in Ora Moldovii. imparatul Inca au purees de ail trecut Dunarea; Lea§aI Inca s'ail gatit, §i venia mai nainte Tarnofschi Hatmanul le§asc, dupa el Craiul Avgost. Ci, aceasta, gramada de nevoe vazand, mai vartos ca al lui nu era cu dreptate, aft lasat
toate alte socoteale, §i au luat aceasta, sa sa duca la Ianq Craiul Unguresc, sa-1 impace cu Craiul Le§asc, ca, sa poata raspunde Tatarului ; §i, batand pre Tatar, lesne s'ar fi impacat cu Turcii. A§a socotia Patru-Voda, dar in de§art i-au ramas socoteala ; ca, macar 1-ail impacat Iano§ Craiti cu Avgost Craiul Le§asc, iar Turcii §i. Tataral 1-ail robit, §i ca o iarna grea ail cazut pre clan-
sul. Si boiarii §i Ora, vazandu-sa inteatata nevoe, le cauta sa-1 urasca §i sa fuga de la dansul, preeum au §i. facut. Iar el, in slabiciune aflandu-sä, s'at dat spre munte, §i pe la targul Piatra at mers la manastirea Bistrita, sa sa odihneasca pOn ; ci iata ca-1 Impresura gonacil. Decl, singur pre un cal, at apucat muntele, pana n'ail mai avut cale de cal ; ci aA lasat calul, §i, pedestru, singur, nemancat, trudit, in §ase zile aft nemerit ' in 1543, abia.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
57
la neste pascarl. Aceia
dat de mancat, si el le-au dat galbeni, ca sa temea sä nu-1 uciga, dar, find. oameaT buni, ail facut bine au dansul, si 1-all schirnbat de haine, dat haine de ale lor, i, la neste prietenT, boiarT marl' ungurl, ducandu-I, 1-an. odihnit. Acolo i un aprod scapat, sluga a la s'ati imp reunat, parandu-le bine. Do acolo dat acel prietenT earata cu sase 1 caT si doisprezece voinici, catane, cam aläturea, sa nu-1 cunoasca, pan a 1-ail bagat
in Ciceq, cetatea luT, unde era Doamna-sa Elena, cu fiii luf, Ilia i Stefan, si fiica-sa Ruxanda. Carib, vazandu-
sa unul eu altul, mare simulta jale all avut de primejdiile ce-I impresurase ; insa, intrand in bisearica, multamia lul Dumnezeu, cad s'au mantuit de nevoe, i aft ramas viu, de s'ail mal vazut cu aT lui. Iar Suliiman, imparatul turcesc, cu oastea lui i tatarasca, all robit si aft pradat tara, ajungand pan la Suciava. Boiaril taraT, cu Vladicil i cu alt norod, strangandu-sa la sat la BadauV, s'att sfatuit sa trimita la imparatul sol, sl-ti fad, pace ; i all trimis sol mare pre Trifan Ciolpan. Si, mergand cu carti de la boiarl si de la tara, in care sa ruga sa-I iarte, t i sa le dea alt Domn, i-ail ertat, i le-an dat Domn pre Stefan-Voda, carele poroclit Lacusta, pentru ca in zilele lul all venit in tara lacustele, i all facut multa paguba. Iar Patru-Voda, necajandu-sa cu multe griji in Ardeal, pentru ca-I era
vrajmasi Unguril, si in tot chipul sa nevoia sa-1 omoare, i Inca ai lul oameni i cu un Vladica den cetate sa sfatuise sa-1 ueiga, t i sa-1 dPa Ungurilor, dar, prinzand veste Patru-Voda, cu mestesug i-au scos den estate, si le-an inchis portile, ca acestea vazand PatruVoda, all gandit sa place capul iar la Turd. Si Doamna-sa Elena, find Sarba, fata de Despot sarb esc, cu mana el
all scris carte la imparatul Suliiman, cu umilinta rugandu-sa Sa.-1 erte, si el Ii pleaca capul supt sabia lul, de Cifra era prin urmare in originalul In' Ureche. Cf. ed. Kog&lniceanu, p. 196.
www.dacoromanica.ro
lstoriile Domnilor Tirii-Rumanqti
58
va vrea sa-1 §i tae, numal sa.-1 scoata den maim Ungu-
rilor. Cartea ati slobozit-o pe zabrelele ferestrilor ce-
tap, §i o aü luat o slug. a lui, Sarb, §i o at dus in
mama Imparatulul turcesc. Care, citind, s'at milostivit, si 1-at ertat. In §ase randurl 1 at trimis la Ungurl soli, si abia 1-at lasat; §i 1-au dus la poala ImparatuluI, §i
1-at priimit bine, si s'at dat odihna acolo 1ng. Imparatie. Doamna-sa §i coconil ramasease in Ardeal, dar nu avea suparare de Unguri, ca mai nainte, de frica Turcilor.
Intru aceste vremi, la Moldova, fiind Domn StefanVoda Lacusta, daca at auzit Ca at ertat Imparatul pre Patru-Voda, si 1-at dus langa dansul, mare grija avea, fiind §1 In cinste Patru-Voda de la Imparatul; §i, §tiind Ca Patru-Voda are avutie multa, care o dusease mai nainte nu Doamna-sa la Ardeal, sLt temea foarte. Si, facandu-sa §i foamete mare, den lacustele ce venise in tara Moldovii, era Intristat pana la moarte. Si pen tru acestea §i Curtea toata 1-at urat, §i s'at vorovit cu totii, maT vArtos ace§tI boiari, Gäne§tiI §i Arbure§tii, care la a§ternutul lul in cetatea Sucevil 1-at omorat. Si atgtatoril acestul lucru ail fost Mihul Hatmanul gi Trotu§an Logofatul; canT, cu aTa11, spärgand usa unde odihnia Stefan-Voda, cu multe rane 1-at omorEit, taindu-I si capul. Insa, nu peste multa vreame§i-at luat si el plata, cum veti auzi mai nainte. i, dupa omorarea luT Stefan-Voda, all radicat Domn acei rai §i cruzT boiarT pre Cornea, care at fost Portar-Mare, §i mal nainte at fest sluga MihuluT Hatmanul, §i i-au schimbat numele, de i-au zis Alixandru-Voda. Imparatul Suliiman, auzind de acele nebunli ale Moldoveanilor, §i de nea§azarilelor, sa mira ce va sa faca. Patru-Voda Rares Inca, avand vreame ca aceaia, all ce-
rut de la Imparatul Domnia; fagaduindu-sa ea el va supune pre toti vrajma§ai la Si iar i-at dat Domnia, ' in d ouft mss.: zile" ; ceia ce n'are sens. Cf. originalul, Ureche, p. 199.
www.dacoromanica.ro
Conbtantin Capitanul Filipescu
59
si pre un Ibraina'-Aga, cu inicerii i cu oaste multa. Cul, viind pre la Braila, au trecut la Galati; iar boiaril Moldovii, prinzand veaste, all parasit pre Alixandru-Voda
si all venit de s'att inchinat lul Patru-Voda, cerand ertaciune de ceale ce-T facuse mai nainte, i i-aa ertat. Alixandru Voda, ramäind cu Mihul Hatmanul i Cu Trotusan Logofatul, i Crasnes, i Cozma, s'at gatit de raz-
i all esat spre Galati innainte lui Patru-Voda. Acolo, la un conac aproape de Galati, all adeverit ca ii boiarii ce sant cu el, sant una cu eel ce s'aal dus la Patru-Voda; pre cull' prinzandu-i, dupl. greale munci
bohl,
ce le-ah facut, le-au si taiat tuturor capetele 2, de s'aU luat
plata, pentru care au omorat i ei pre stapanul lor, pre Stefan-Voda, in Suceava, farA nici o villa, cum s'all zis maT sus ; i nu numai ce afl omorat pre Stefan-Voda, ci si lui Patru-Voda in Domnia dent= multe necazuri facut ; ci Dumnezeu plateste fieste-caruia dupa faptele luT.
Patru-Voda, luand Domuia al doilea rand, au trimis de ail adus pre Doamna-sa si pre coconii lul de la Ardeal, si multa bucurie all fost la impreunarea lor. Nu peste multa vreame i-at venit porunca de la tmparatul Suliiman lui Patru-Voda i Radului-Voda den TaraRumanesca, sa meaarga in Ardeal sa prade, sa arza avand ajutoria pre Cuciuc-Balibei 3cu Turcil. S'aal batut la Fagaras, i aA biruit pre Unguri, si all prins i pe Domnul lor, anume Mailat, i, ferecandu-1 In obezi, 1-at tri-
mis la Imparatul si, tara arzand i pradand, s'au Intors la Scaunele lor. Iar dupa un an II-au venit alta porunca, de all mai mers de all pradat Ardealul, pana la Cetatea-de-Balta. Multe razboae all batut acest Patru1 in Ureche: ,,Imbrea" (p. 201). 2 Constantin Ckpitanul atribuie osinda la moarte a boierilor de dare Rareq tot lul Alexandru. Cf. p. 202. 3 Balibeg, Inthiul comandant al BelgraduluI. Msele lul Constantin Cftpitanul datl forma: Cuciuc-Beglerbel", In care s'a preflcut Ciubalibeid" din Ureche (v. pp. 203-4).
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Taril-Rumanqti
60
Voda, i multe manastiri aü facut: Pobrata, Rasca, Do-
brovatul, Caprianal, la Roman Mitropolia, Mitropolia Sucevii, Bistrica, in Meat, in Bae. Adevarat all fost fecior lig *tefan-Vocla cel Bun, ca la toate i-aU samanat,
§i bunatati multe at facut; si. razboae multe aü batut, cum sa vakl in. letopisetul molclovenesc, pre amaruntul scrise. Acest Patru-Voda, vazändu-sa In slabiciune, temandu-sa Ca] in urma pot sa apuce altil Domnia, pre coconii lui §i pre Doamna-sa pot sa-1 raschire in toate partile, de aceaia ati socotit, i 'ag trimis pre Re-sat
cel mai mare la Poarta, sa sa afle acolo langa Imparatu12.
Iar Domnul Radul-Vocla Paisie, domnind ani 9 §i luni 8, 1-au mazalit imparatul si 1-au trimis surgun la Eghipet, pentru ce nu sa stie, ea nimeni Wan scris ; si in locul luT ail pus pre Mircea-Voda.
23. Domnia Mircri-Vodk, r 7053. Mircea-Vodfi vine D omn, si omoarit pre boiarl. Mircea-Vodä are r6z-
boi1 cu pribegil. Radul-VodaIlias cii pribegil bate pre Mircea-Vod4. Radul-Vodfi. Ilia, iar fuge de Mircea-Voda. Lipova o ia1 Turcil. Pátru-Voda Rares moare. Ilias-Vodft In locul tfttane-aM1 Pâtru-Vodb. Dumn. I1ia Voda sa turcesLo. tefan-Vod 5. in locul fratine-sall Domn.
Dupa mazalia Radului-Voda, cum s'au zis mai sus, all dat imparatul Domnia Mircii-Voda; carele viind in ara, dupa doao saptamani, lucrul cel maT dentahl a-
cesta all facut: all taiat pre Coada Vornicul, si pre frate-saft Radul Comisul3, si pre Dragul Stolnicul, si pre ' La Ureche, izvorul (p. 205): Chipriana". 2 Tot e luat din Ureche. 3 La 20 Februar 1545 se stia in Brasov cil, Radu pleadt la imp&ratul" (Quellen, UI, p. 259). Informatil pentru Jos Radul Wayv." Inca la 13 Mart (p. 261). 18 Mart, dar lul Mircea-Vodit (ibid). 20, sol de la el (p. 262).
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
61
Stroe Spätariu11, si pre Vintila Comisul, i alil nenumitl, EA pentru avutie, panä a1 dat ce ag muncindu-I avut ; decia i-ati omorat 2. Boiarii ceT ce all scApat de moarte all fugit In Tara UngureaseA; i, trecAnd dol anT,
ail steins oaste, ce all putut,
i
all venit pre Praova,
intAlnindu-sA, cu Mircea-Voda la sat la Peris; acolo all avut räzboill, i all biruit Mircea-Voda, i all perit Udriste Vistiariu13 si Teodosie Banul4; cei1a1I iar In Tara Ungureasc all fugit, i n'aU zäbovit; ci iar au steins oaste, i, inpreunA cuRadul-Vodä Ilias3, ail venit In tara : i, intAmpinandu-sa cu Mircea-Vodä la sat la Manesti, all biruit Radul-Vodl llia i pribegif, i pre Mir' Cf. Socotelile citate ale Bra§ovulul, p. 259: misi dono Radul Comis, fratri Kodae" ; p. 259: uxori Kodae ac uxori Radul Comis". 2 $i sopa sa e pomenitit odat5. cu ale celorlalp dol boierl (ibid ), apol in Iunie (p. 271) 3 Sol bra§ovean la el la 12 April 1547 (p. 263). $i la 1-id Maid : ad Wdryst Wyztheer" (p. 265). 4 in Iulie 1545 Socotelile Bra§ovulul vorbesc de o nlvalire a 101 Mircea (eruptio Myrche Wayw."). Urmeazh dese menpunt de boiei I" pribegi. La 12 Septembre Bra§ovenil cerceteaa. clack In Tara-Romftneasca, este oaste (p. 278). La 16, oferte de la Mircea (ibid.). in Novembre aceasta i-o porunce§te Sultanul (p. 285). in 1546, April, §i el rare caste §i Intreabh unde-s boiarii" (p. 343).1n August yin la Bra-
§ov pribegil din Ungaria, §i Mircea negociaz& cu el prin Marele-Logofat, prin fiul Marelul-Vornic §i Barbu Spatarul (p. 351 . El intra In tat a:
Ins5, per duas partes". La 13 Septembre, sol cu vestea c boieril aü fost invin§l" (p. 352). fn Octombre, Domnul stringe oaste contra pribegilor (p. 356). Apol In Decembre instrumentum musicum vulgo Hack Bret teneri Wayvodissae"; Chiajna (p. 360).in Maid 1547 sol de la Vintila Vornicul (p. 393). in Novembre fuge ginerele lul Mircea-
Voda, Barbul Vornicul (p. 403). fn Decembre chemat in tar& Teodosie, filius .Kodae" (p. 468).in 1648, rechemare de boierl (§i Socol: pp. 430-433). Mart: trimis Barbu Indarat ; 2 April e ucis (pp. 434-5 . in April mai gäsim pe Vornicul Vintila (p. 435; cf. p. 440 . August; RomInl, Sa§l si Semi" cu novus erectus Wayvoda" §i pribegil (p. 441). Plingerl ale lul Mircea (p. 442). Adaug aicl aceste §tirl ca o complectare a celor din Hurmuzaki, XI, prefata, p. x §i urm 5i Socotelile Sibiiulul. Unele-ml scapase din vedere acolo. 5 Ilie, in Ludescu, izvorul.
www.dacoromanica.ro
62
Istoriile Domnilur Tiril-RumbetI
cea-Voda pana la Giurgiu 1-au gonit, 0. mu41 oameni d'aI luI at perit. Mircea-Voda at Mout §tire la Inaparatul, Ca dupa porunca lig nu-1 lasa DomniI cel hainl 0 boiariI eel hainI sa-§I stapaneasca Ora, ci vin de-1
scot den tan,. Ded imparatal at poruncit Hanulul 0
Turd lor dupa margine sa meaarga sa scoa0. pre RadulVoda, 0. sa. a§aze iar pre Mircea-Voda. Si a§a, viind. oastea Imparateaasca, ati gonit pre Radul-Voda 0 pre pribegl. Si at ramas Mircea-Voda Domn, de au domnit toata Domnia luI ani 8 pol, 0. 1-at mazalit Turcii, §i ail pus Domn pre Patra§co-Voda. In zilele Mircii-Voclä, leat 7061, ati luat Tureii Lipova, SoImu*ul, Beeeiul, Becicricul, Nadlacul, Solnocul,
§i alte cetag §i orme den Tara Ungureasca. Time§varul Inca intr'aceste vreml I-au luat Turcii. Patru-Voda Rare§ din Moldova, cum am zis mai sus, slabind de batrane* §icle multe ostenele, de razboaele ce at Lout, den lumea aceasta s'ati petrecut; pre carele
toata i,ara 1-au plans cu jale mare, pentru. ea era parinte tuturor milostiv, 0 pastor bun turmiI sale. Insa In cea dupa urma s'at dus boiaril la Poarta turceasca, 0, pentru dragostea 1111 Patru-Voda, au cerut pre fiesail Ilia§, Domn 1. Dar n'at samanat tatane-sati nici cum, ea tata-sat facea bune, iar el reale. Aa taiat pre Vartio Hatmanul in Hu§l; sá dazmierda cu Turcl tinerI 0 cu Turcoaice tinere, pana, in cea dupa urn* at lasat Domnia fraiine-sat, luI Stefan-Voda, §i el s'at dus la Tarigrad, de s'all turcit, lt 7059. Stefan-Voda, feciorul lui Patru-Voda, §azand la Dom-
nie, dental s'at aratat bun, bland, milostiv, apol s'at facut mal rat decat frate-sat : lua jupaneasele, featele boiarilor, de-§I batea joc de dansele. Ci, neputand suferi boiarii, la Tutora fiind tabarat cu corturile, noaptea i-ati I Aceasta nu se spune in izvor, Ureche, dar Constantin Capitanul era de pe vremea. cind nu emit drepturl de succesie la tron §i Domnil se numiail de la Poart4.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
63
surpat boiarif cortul pre el, §i a§a 1-au omorat ; §i aft radicat Doran pre Joldea; §i vrea sa ia pre Ruxanda fata lui Patru-Voda, sora lui Stefan-Voda. Ci Inca n'at apucat sa-1 cunune (ca vrea sa faca nunta la Suceava), §i, mergand pre cale la Suceava, la un sat, la Sapote,
1-all impresurat pribegii cu oaste le§asca, §i cu alt Domn ce radicase, pre Petre Stolnicul, carele 1-aft numit Alixandru Lapu§neanul, §i, prinzand pre Joklea, i-at taiat nasul si 1-ati calugarit, §i au luat Alixandru pre Ruxanda '.
21. Domnia lui Pittra§co-Vodil cel Bun, lt 7062. Pátrasco-Vod& Doran. Ptdrasco-Voc16, si Alixandru-Vodá adue pre Ezavela CrAiasa fa Ardeal.Pátrasco-Vodit moare.
Patra§co-Vocla acesta all venit Domn de la Turd, §i au domnit bine taxa, §i boiaril fara vrajbT, fara morti, fara prazi, precum. tuturor place ; pentru aceaia §i Bun 1-au numit, pentru bunatAile lui ce avea. Deci, trecand trel aril den Domnia lui, au strans ostile luf toate, si s'at dus in Tara Ungureasca, §i de aeon at trimis pre Socol Vornicul, §i pre alp' boiari de cinste in Tara Le§asca 2, la Ezavela Crliasa, §i la fie-saA Iano§ Crait, de i-at adus in Ardeal, si 1-at a§azat la Craie, in cetatea Clujului, §i iar s'au intors in tara cu toata oastea
i
boierimea. Insa nu insemneaza leatopisetul, de ce pricina, §i cu a cul porunca, si cu a cui puteare au facut el aceasta, de au pus Craiti in Ardeal, neavand nici un razboit en niment Bag seaama ca tot cu a Turcului porunca va a fost, iar nu.intealt chip, pentru ca sa veade mai inclarat, unde au luat Turcif Buda de la mana lor, pentru o multamita le-au Mout acest bine, de le-au dat Ardealul; iar, cum saveade, Ardelenii, precum sant den 1 Dup5. Ureche (pp. 206-9), mult prescurtindu-L
I Ludescii mai zice si la cetatea de la Leov".
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Taril-Rumgnetl
64
fire ficlenY, nu vor fi vrut sa. s supue, ci-1 vor fi gonit in Tara Le§ascA, de uncle era mumA-sa Ezavela, i Turcii,
nepriimind sA sA fan' ceva peste porunca lor, poate fi cit aü poruncit lul PAtra§co-VodA sA meargA cu ostile in Ardeal §i, farä voia Ardelenilor, sA cheme pre Ezavela Cr Masa cu fie-sAti, sa.-1 a§aze la Cr Aie, dupre cum afl §i fAcut In leatopisetul moldovenesc, sA gAsi scris cd cu porunca ImpArateasca aU mers Domnil amAndol, al amAndorora tArAle, PAtra$co al Muntenilor 0 Alixandru LApu§neanul al Moldovenilor, de aü a§Azat la CrAiie pre Iano Craii cu mumA-sa Ezavela, cum s'all
scris mai sus; §i de atunci s'at supus Unguril a da Turcilor haracit 2.
Intim aceste vreml, afl luat Turcil Ghiula, cetatea ungureascA§i alte multe cetAl dupen prejur 3; decl, dupA ce s'a6 umplut patru aril aT Domniel lul, ca un om aU murit i PAtra§co-VodA, §i 1-at ingropat in bisearica
domneascA, la Scaunul lul; iar dupA el ail venit iar Mircea-VodA.
25. Domnia Mircii-Vodk it 7066. Ivlireea-Vodit iar vine Domn. 1Vlircea-VocIA tae boeril. IvlirceaVoa moare. PIttru-Vodfteu munii-saMireioae domneste. .Alixandi uVodit Lapusneanu Doron Da Moldova]. Ion-VodA Despot Domn. Boiaril flelenese pre Ion-Voda omoarA. Tomsa jurb, ostile. Tomsa srL bate en Lia.01 si prinde pre Visnovetehi. Tomsa moat% pre Ion-Voila. ,Alixandru Lapusneanul Domn. Tomsa cinel sAptb.manl Domn. Tureul scrie la Lias1 de omoarft pre Tomsa si pre al lul. Alixandru-Vodl tae 47 de boerl. Alixandru-Vodli bate pre Stefan Domnisor. Sultan Suliiman supt Seghedin moare. Selina sft pune imp4rat in loeul tfttftne-sad.
Iar art venit Mircea-Vo dA Domn de la Poarta TurceascA,
pentru a cAruia venire auzind boiaril, cel mai mulV Pentru aceste lucrurl trebuie sit se vadrt acum si Biografla Isabelel de Veress Endre, In Colectia Magyar TOrte'neti Eletrajzok (Budapesta, 1902 . 2 E duplt Ureehe, p. 210. 8 in 1566. V. Fessler, Gesch. von Ungarn, III, pp. 596-8.
www.dacoromanica.ro
05
Constantin Cipitanul Filipescu
at fugit In Tara Ungureasea, anume eel maT mare: StdnilA Vornic, cu alp boiarT §i eu toa 0, Curtea. DecT, vazand Mircea-Vocla ea ail fugit atapa boiarT, at trimis de i-at chemat cu juramant, ea nu le va face nimic rat.
ET, incredintandu-sa In euvantul lul, at venit cu topt de i s'aul inchinat. Iar, cand at fost la Martie 3 d., all chemat boiaril, vladieii, episcopiT, egumeniT, cu cuvant ca
acela, ea are sa sa sfatuiasca de ne§te trebl ale pirai §i ale Domniel. Caril strangandu-sa top, a§a cum s'att zis mai sus, Mircia-Voda invaiase be§liii §i TurciT, cari-T
avia cu dansul, sa fie gata §i, In ce cias le va pormuci a face navald, sa tae pre boiarT §i pre calugarT ; §i a§a ati facut. In vreme ce ail vazut ea s'at strans ceT chemap, au dat porunca be§lifior §i Turcilor, §i at intrat cu sabiile intr'an§aT, ea ni§te lupT in ni§te oT, de i-at omorat pre top cap s'aul intamplat aciT. Ceilalp boiarT,
calif n'at fost aciT, §i at auzit de peiria aceloralalp, cu topT ail fugit iar in Tara Ungureasca 1. Mircea-Voda, domnind intr'acest rand dol ant 2, at munit, §i 1-aul ingropat in bisearica Donmeasca in Bucure§tI ;
§i all ramas Doamna-sa Mircioae cu fli-sat Patru-Voda in Scaun, trimetand la Turc de ceria Scaunul tatani-sau MirciI-Voda. Iar boiarii pribegi, auzind ea, ail murit Mircia-Voda, att stratus catava oaste, §i. at venit peste munte. Boiarii Mircii- Voda. Inca §i-au strans o§tile, §i le-at e§At innainte la sat la Rumane§tl; acolo, avand razboit, ail biruit pribegiT, §i ail fugit boiarii Mircil- \Todd cu Doamna-sa Mircioae, §i eu fri-sat Patru-Vocla, p este Du-
i:are 3; §i iar s'at Intors boiaril Mircioail cu o§ti Indarat, a Aceast& din urm& asegiune e adaus& conjectural de compilator.
2 Ludeseu areht editie : 5 anl si 8 lunl". Ceteste: 1 an i 8 lunI"; ceia ce concord& (cf. Hurmuzaki, XI, pp. vut-ix). Compilatorul d& In
loc cifra rotunda de del ant. El las& si data mortil lul Mircea: 21 Septembre 1559 (cf. ibid.). Den 25 Septembris stirbt der Tyranny Myrche Wayda in Bugaretscbt" (Ostermayer). a Ludescu mal stie ch boieril el nu trecura apa, ci se oprir& la Turcil din Giurgiu. 65845
5
www.dacoromanica.ro
613
lstorlilc Domnilor Tarif-Itumanosti
ii s'at intampinat cu pribegii la SArpatesti i, baiändu-sa ()stile, all biruit pre pribegi. Acolo at perit Badia Clucer, si alti boiarl de al pribegilor ; i at venit Doamna Chiiajna cu fii-sätt. Patru-Voda in Scaun, in Bucuresti. Deci n'all trecut vreame multà ',ciai1venita1T pribegi, pre apa Oltului, anume Stanciul BengAi, Matei al Margai, Radul Logoat, Valcan, i a1ii cu ei, carora le-au si esAt innainte Patru-Vod6 la Boiani i, avand Patru-Voda multi
Turd cu. el, batiindu-sa ostile, at biruit pre pribegi, si s'at. intors Domn la Scaun. i numaT de cat aü sosit Stepan Vel Portar 2 de laPoartä, cu stiag de Domnie, sä tie Donau la Scaun in locul tAtäne-sat, si at mai marit baraciul la ImparAtie, den cat at fost legat mai de nainte ; si at domnit
ani opt, si 1-at mazglit Turcil, i s'att dus la Tarigrad, si in locul luT ail pus pre frate-sau Alixandru-Vodä 3. I O slptamlnl" (Ludescu). El venisera de 'nnainte, day furl IAtug dupl. cellaltI (cf. Hurmuzaki, XI, pp. ix-xl. 2 V, pentru el, Iorga, Contributil la Istoria Muntenia ('si la Analele Academia Romine, XVIII), p. 7.
3 La Ludescu se da ziva veniril noulul Domn: 3 Maill lulie. V. Hurmuzaki, X.I, p. xx). De la Petru se afl. In 13iblioteca Museulul Ardelean din Clnj aceste documente inedite: 1. 10 Novembre 1563. Pentru Ioan Mare-Postelnic: II da o patte din Trestenic. Divan: Nedelco V. Vor., Bogdan V. Log., Stan V. Spat., Bitrcan V. Corn., lane V. Vist., Pana V. Stol., Mane V. Pah. Serie Micul". 2. 27 Februar 1564. Pentru acelasl: Ii db. un Tigan, Berbecla, that din Braila. 3. 28 Ianuar 1565. Pentru acelasl,Mare-Logofat,si ail, mosia Bonitesti. Nedelco, Ianne", Barcan, Stan, Manea, Pan/ Stol., Gherman V. Portar. Serie Dragomir ot Bfilacl". 4. 22 August 1565. Pentru acelasl: Tiganul Pasadiia, luat cu 1000 de aspri turcestI. Neagoe biv Vel Ban de Craiova. Divanul stint, cu Ghiurma Ca Postelnic. Serie Vasiiir. 5. 30 Septembre 1565. Pentru acelasl: Tiganl si cal. Divanul stint,
ma Ban. 6. 23 lulie 1367. Pentru acelasl: Tiganl, intre cari un Coifan". Divanul stiut, dar Paharnic e Ioanae. Serie Vásiiii". 7. 14 August 1567. Pentru acelasl: un Tigau, de la Zaharia gramaticul din Tatarestl. Acelas1 Divan si scriitor.
www.dacoromanica.ro
ConStantin Capitabul
ilipdscu
67
In zilele acestea, la Moldova Rind Domn Alixandru LApu§neanu, s'at fost rddicat un Domn, care-I zic Despot-Vodd Eriticul, §i, cu ajutoriul lul Albert Laschi Voevoda Siraschi §i cu Cazacil, at venit fard veaste asupra lul Alixandru-Vocld. Carele, degrab strangancl cta oaste ati putut, le-at e§dt innainte la un sat Verbiia, la Jajaia, §i, lovindu-sd Wile, at biruit Despot-Vodd, §i Alixandru aft fugit: luAndu-§T Doamna, s'au dus la Hu§r, trim etand la Turd, la TatarI sd-1 dea ajutor ; dar nu i-au dat Inteacia data. Despot-Vodd s'au dus la SuciavA, la Scaun ; dupd aceaia at venit la Ia$1; chemAnd totT vlddicii, i-ail citit molitvd de Domnie, puindu-1 nume
Ton-VodA. Carele, find amAgitor, pre toV boiarif i-au amagit cn marl fAgaduele, §i pre alta Ora cu mild. Si, vAzAndu-1 a§a cu cuvinte bune, §i cu multe limbi invgat, crezurd §i-lpriimird, §i cArtI la Imparatul turcesc aft scris, rugandusa pentru dAnsul, sag pue lor Domn; §i at i fAcut, cd i-at trimis stiag §i cArtI de .Domnie :
decil, s'at dus vesel la SucIavA. Ci n'aft trecut multd vreame, ci i s'aft ivit eresul §i rdotatia, ca. bisearicile jefuia, pre ad bisericil IT necinstiia, boiarii §i taxa prada, cat 1-aa urdt §i sd mira ce vor face ; ei at fAcut boiaril
sfat cu vlAdicil, pre tainA, cu juramAnt, fiindu-le cap Tom§a Hatmanul, ea sA faca orI ce mijloc ar putea gAsi, sA sa mAntuiasca de el; §i aU trimis in taind la Vi§novetchi In Tara Le§eascd, rugAndu-1 sd vie, sd scoata. pre
Despot, §i sa fie el Domn. Care, Increzdndu-A euvintelor lor, §i bucurAndu-sd de Domnie, s'ad rAdicat cu Wile sale, §i veniia. Iar boiaril, vrAnd sA fan ficle§ug in mijlocul acestor turburdrl, aft scos veaste cAtre Domnu-sdt ed Intrd TAtardl in 0,rA, ci sd dia oastea 8.
20 Maid 1568. Pentra ace1a§1: un Tigan de la Teodor din
Clincianl, luat pentru 3.500 de aspri. Divanul cuBanul. Azap Comis,
Burtea biv V. Vor. Serie v5.siia, Man Aue. 9. 20 Maid 1568. Pentru ace1a.,1 un Tigan de la Miclea errgISA", din Deleanl". Ace1a*1 Divan §i acela§1 scriitor. 10. 16 Februar ...Pentru ace1a§1.: salul Borule§t1, ala parte.
www.dacoromanica.ro
68
Istoriile Domnior Tirii-Rumi.neti
pre mana Tom§al, sa mearga asupra Tataralor. Care Despot, netemandu-se de ficle§ug, toate oti1e ceale bune kat dat Tom§al. Tom§a, e§and la campie, all jurat toate ostile ca sa Ve in dreptate cu dansul, i ce le va zice
el sa asculte ; deci nu s'aU dus la Tatarl (Ca nu era nicairl), ci s'aa dus spre Vi§novetchi ; carele, ateptand
cu bucurie sa vie boiaril Oral §i oti1e sa sa inchine dupa fagaduinla ce fagaduise, iar nu cu razboit, iar ficleanul Tom§a, gata mergand, §i poruncind o§tilor lui sä dea razboit indata ce sä vor impreuna, a§a all i luT,
%cut. Ca, in ceasul ce s'ati impreunat, all cazut asupra Lia§alor, caril nefiincl gata, taiat, i-aU rasipit, i-ail prins, §i all prins §i pre Vi§novetchi, pre carele 1-at trimis la
imparatul turcesc, gandind ca cu aciastä barbatie sa-§1 faca isprava de Domnie ; care o poftfia in inema lui. Dand. dar Ore Tom§a boiarilor ce era langa DespotVoda de ce ail ispritvit, §i zicandu-le sa lase toV pre Despot, §i sä vie la dänsul, a§a au §i facut. Cuff, impreu-
nändu-sä, s'au dus la Suciava, cu toate Wile. Despot, nemai avand alto o§ti, fara numal putintia pedestrime, s'ati inchis in cetate ; dar §i acel den cetate, vazand atata turburare, sa sfatuia sa dea pre Despot afara. El, auzind §i socotincl ea, daca va e§a singur de voe, sa vor milostivi de nu-T vor face rail, §ia§a au e§at la boiari §i la o§ti, de s'au
inchinat; dar crudul Tom§a, indata ce 1-at vazut, mustrandu-1 oarece, cu buzduganul 1-at lovit in cap; dupa el cellalV cu multerane 1-au omorat; §i ail radicat pre Tom§a Doran. Dar scurta bucurie; Ca, intre turburatele acestea vreml ce avea MoldoveaniT, auzindu-sa la imparatul nebuniile lor, iar all dat Domniia luI Alixandru-Voda Lapu§neanul, §i ajutoriu Turd §i Tatari ; §i au venit de all luat iar Scaunul, ca Tom§a n'au cutezat sa stea inpotriva puterii Impa-
rate§tf, ci s'au dus in Tara Le§asca, la Liov, cu ai lui, adeca Mol.oc Vornicul, Veaverita Postelnic, Spancioc Spatar, find Domniia lui cinci saptamanr. E duprt Ureche (Simion dascMul, forma supt care circula pe
www.dacoromanica.ro
Constantin Oipitanul Filipescu
60
Dupa ce s'at a§azat Alixandru-Voda al doilea rand la Domnie in Scaun, ai trimis de §i-at. adus Doamna-sa §i coconii den Tara Munteneaasca, ca acolo o a§azase inteaceale turburari de oaste 1. Iar Imparatul turcesc, auzind de acel ficleni §i. turburatori de tara, cd a fugit in Tara Le§asca, a scris carte §i aü trimis sol de i-at eerut sa-I dea, ea pe ne§te fielenI. Ded Craiul LeOsc, si pentru voia Imparatulul turcesc, §i. pentru moartia lui Vi§novqchi ce-I Meuse Tom§a, au trimis §i li-at taiat
capetele tuturor. Acest sfar§at at luat Tom§a cu a! la Alixandru-Voda, daca s'at a§azat la Domnie, curaVndu-sä de vrajma§i eel den tara, vria sa sa curateasea §i de eel den casa 2. Deci, inteo zi aü invatat pre slujitoriI hi! cat striini, cum vor intra boiaril in Curte, sa, le inchiza portile §i sa-I tae ; i a§a aü facut. Ca, chemand Alixandru-Voda pre boiarl, intr'o zi, la Curte, el all mars fara niel o grija, gandind ca-I chiama la vre o treaaba a Domniel sat a larM. Slujitoril au inchis portile,
§i at inceput a-I taia; i a§a atunce aU perit 47 de boiarl, afara den slug!. Ded, Alixandru-Voda, dupa aciasta, at pus de au spart toate cetatile den Tara Moldovil, dupa cum sa, fagaduise catra Turd, ea cu aciasta socoteala gandiia Turcii ca vor potoli galcevile den taxa Mol-
dovii ; numal at läsat cetatia Hotinului, pentru paza despre Lia§I. Intru aceste vremi, iar s'at mai radicat un Domni§or. anume Stefan, den Tara Ungureasca ; care, adunand pastori i alta adunatura, all pogorat pana den sus de Cetatea Neamtulul. Acolo intampinandu-1 oastea lul Alixandru-Voda, i-au batut, §i, pre cap i-au prins, le-an taiat nasuril e i urechile ; iar el at seapat pedestru. atuncl). Se 1as5, InsL povestea luptel cu Petra F,ichiopul saü MirceaVociA" (p. 219).
' De oare ce domnià Chiajna, sora Ruxandel, sopa lul Alexandra. 2 Aid se schitnb5, ordinea de la Ureche, p. 220. Anfinuntul acesta al slutiril prin§ilor nu se atilt in Ureche. SI-1 fi luat scrlitorul muntean din vre-o giosA ?
www.dacoromanica.ro
70
Istoriile Domnilor prii-RumanqtI
intru aceste vremi ducandu-sa Sultan Suliiman imparatul turcesc la cetatia Sighetulul sa o bata., acolo supt cetate s'at razbolit i aft murit Tar Mehmet-Pasa Vi-
ziriul n'au spus ostilor ca. at murit; ci tot Wail batut pana aft luat cetatia; i aft trimis oläcarl la fife-sat Sultan Selim, ea era la Magnisiia, de 1-at adus Ia tabara, cj 1-at pus Imparat. Si s'au intors Nara la Tarigrad, ducand i trupul Wane-sat ; i 1-at. Ingropat la mecetul carele 1-au Mout el : carele ii numese TurciI Suliimani; §i all Imparatit Sultan Suliiman ani 47.
26. Domniia ml Alixandrn-Vodit feciorul Nardi-
Vo4
P '7076.
Alixandru-Vodh fratele lul Patru-Vodh. Alixandru-Voda taie boeril. Alixandru-Vodh face Svhnta Troith. Alixandru-Vodh Moldoveanul Lhpusneanu sfs rfaboleste. Alixandru-Vodh Moldoveanul sh otrAveste de lloamna sa i de boerl. Bogdan-Vodh Moldoveanul Bogdan-Vodtt. s. mazhleste si fuge la Liasl. Ionob pune Domn. Vodh, vine Domn. Bogdan-Vodh vine eu Liasl In Moldova. Lia,k1 fug de fries Turcilor. Ion-Vodh rhmhne In Scaun la Lug Ion-Vodh muneeste pentru avutie. Pfstru-Vodh, fecior bIirnit.VodO, sk pune Doran la Moldova. Vintilh-Vodh vine en lotril asupra ml PätruVodh. Phtru-Vodft trimite ostl si omoarh. pe Vintilh-Vodh. IonVodfi sh. bate cu. Turcil, §i-1 prind, i piere ca moarte groannich. Selim imphrat sh invrAjbeste en Vinetenil. Selim ad luat Rodosul si alto cethtl. lams Craid moare. Selitn imphrat moare.
Dupa ce s'at mazalit Patru-Voda, fecior MirciI-Voda, au trimis imparatul Donan pre Alixandru-Voda, fratele lui Patru-Vodit. DecI, auzind boiarii pribegi den Tara Ungureasca ca. at venit Alixandru-Voda Domn i s'at mazalit Patru-Voda, aft purces cu totii de au venit in tara, si s'au Inchinat luI Alixandru-Voda. Deci, trecand doaa luni, Alixandru-Voda aft Inceput a taia multi botart, anume : Radul Logofatul den Dragoesti, i Mihnia den BadenT, feciorul lui lidriste Vistier 2, si Tudor de la 1 5-6 Septembre 1566. 2 Deosebirea fat& de Ludeseu e numal aparenth, pentru ch in editie
www.dacoromanica.ro
Constantiu Capitanul Iilipescu
71
Bucov, i Vladul CapliT, i Patrasco, i Calota, i S tan fecior Draguletului, i Radul Stolnicul den Boldesti, i Radul lui Socol Vornicul,si pre altiP. Si au facut Alixandru-Voda den jos de 13ucuresti o mänastire, hramul Svanta Troita ; care nepotd-sau, Radu-Vocla, mai in urma, o aft stricat den temelie i o au facut manastire mare precum sä veade.
Iar in Moldova Alixandru-Voda Lapusneanul den Tara Moldovei, razbolindu-sa de moarte, aft chemat pre toti boiaril i vMdicii, i i-an poftit in urma lui sit pue pre Bogdan, si pre dansul, de-1 vor veclea ca va sa moara, sa-1 calugareasca. Decii ei, vazanclu-1 cä sa afla la mare slabiciune, 1-au calugarit. Apoi el, mai intorcandu-sa ceN a den boala, Lad parut rau cad 1-aft calugarit, i s'at maniiat pre cei ce Lad calugarit, si au zis : ca, de sa va scula, stie el ce le va face. DeciT, Doamna-sa at facut sfat
cu cei1a1Y, cu tog c6, de sit va scula, va face marl raotatT ;
ci 1att otravit, si au murit.
Fie-sail Bogdan, ramaind la Domnie, i nepilzind obi-
ceiurile ce sant ale Domniel si ale taraT, ci umbland intru poftele tineretelor, boiarii 1-ati parat la Imparatie, si 1-an mazálit. Si all trimis la Rodos de au aclus pre Ion-Vocla de 1-au facut Domn, i all plecat spre tara. Iar Bogdan-Voda, trimitand spre Tara Lesasca, la prietenii si cuscrif lui (ca si el vria sa ia fata de Liaf
mare, pentru care pricina zic ca mai mult de aceia 1-at mazalit imparatul, caci se incuscrise cu Liasai), sa-T dia osti impotriva lui lon-Vocla, si
dat ; dar
aft zabovit, ca, pana all venit oaste lesasea, iar IonVocla aft grabit de aft venit la IasT, i aft sazut in Scaun. Iar Bogdan-Voda, nefiind gata, ad fugit la IIotin, si acolo,
viindu-1 cata-va oaste, aft mers spre IaI, pana la Stefanestl, cu oastia ce-T venise de la curnnatii la de la Ponetovschii, si de la ZbaroschiT, si de la Tarlo, care s'a pus, In loe de: Mihnea... sin Udriste", Mihnea i Sian Udriste". Pentru moartea lul Udriste, v. mal sus, p. 01. 1 Cf. Hurmuzaki, XI, p. xxi si Iorga, Istoria lui Mihal-Viteazul, cap. I.
www.dacoromanica.ro
72,
Istoriile Domnilor PHI RuminetI
vria sa-1 fie socru,
find cap ostilor Milesehil Hatmanul
Siniavschil Voevodul Ruschil. Decl, apropfindu-sa ()stile, i vazand Liasal multimia Turcilor si a Tataralor si a Moldoveanilor, n'aU cutezat a merge sa sa loveasca, ci s'au tras catra tam lor.Iar. Bogdan-Voda, viindu-lboala de ochi,
au lasat toate i sail dus la Mose ; i acolo all murit. Dec1 lon-Vodi, ramaind in Scaun, zic ca marl i multe
raotäti all facut : varsari de sange, jafurl de NA, de tara si de biserid, si den zi in zi sa nevoia de gasia munel noao, de muncea pre supusai lul pentru avutie. All bagat in foc de vill pre Vladica Gheorghe, pentru avutiia Mitropolitulul Teofan 1, i aq ingropat de vil pre Veaverita, si pre Popa Cozma, si pre Molodet calugarul, tot pentru jafurl. Aceaste raotati auzind imparatul i Curtia imparateasea, all dat Domniia lul PatruVoda, fecior Mircii-VodA, care si Domn in Tara-Rumaneasca all fost mal nainte ; i all mazalit pre Ion-Voda.
Patru-VodA, purcezand catra Moldova cu oaste turciasca, au scHs fratine-sail lul Alixandru-Vodi, den Tara Munteneasca, de i-att esat innainte la Braila2; si de acolo s'at tras spre Moldova, si la sat la Sapateani s'ai1 ospatat fratiT amandoi. Iar Ion-Voda, cu boiariT lui,
vrand sa Lea un viclesug ascuns, i sa nu lase pre
Patru-Vo la, sa intre in tara, all trimis pre o seaamA de boiarT cu toga oastea, ca cum ar vrea sa s inchine luT Patru-Voda; iar intr'ascuns li-ad fost sfatul sa loveasca pre Patru-Voda, i sa-1 goneasca; i asa ail facut. CA, apropiindu-sa Moldovenii, Patru-Voda IT astepta
cu bucurie ca sa sa inchine, dupa cum auzise ; iar el, indata ce s'au apropiiat, all ineeput razbohl. Patru-Vodi, fa ra veaste lucrul acesta vazandu-1, cum ail putut aii scapat la Braila, si frate-saA la ora Ia Floci 3. lar Ion Rau triples. In Ureche se vorbeqte, deosebit, de fuga lul Teofan. 2 Grimall% a compilatorulul, care iea locul de refugiu al celor dol frail dupKt luptrt (Ureche, p. 226), §i drept locul de plecare. Dup6. Ludescu, dar IftsirLd la o parte numele pribeagulul muntean Dumbrava, conducltorul. V. Hurmuzaki, XI, p. xxv.
www.dacoromanica.ro
Constantin apitanul Filipescu
73
Vocla §i cu Moldoveanii all trimis In Tara-Rumaneasca pre Vintila Vornicul ', care at fost pribiag la Moldoveni, cu mulV lotril, ca sa fie Domn. Tar Alixandru-Voda all trimis innainte pre Dragomir Vornic §i pre Mitrea Comis, Bratul Paharnic §i Ion PArcAlab 2, cu oaste la Bucure§t1 la Vinti1A-VodA, sA-1 loveascA ; i, mergand la Bucure01, i-ail lovit, i atunci all perit Vintila-Voda i 1otri aceia, fiind VintilA-VocIA in Scaun 4 zile 8. Tar PAtru-Vothi, (land §tire la ImpAratul de neingaduinta 1111 Ion-VodA §i a
boiarilor, all trimis ImpAratul multe o§ti turce§ti i 0tAre§ti asupra OrAl Moldovei, denpreuna cu PAtruVoda, ea sa, scoatA pre Ion-VodA. Dar, macar cA, sA, laudA
Moldovenii de suit cum CA de patru on at bAtut Ion-VodA cu Moldovenii pre Turd i at ars Tighina, §i Cetatia-AlbA, §i Bugiacul 4; ei noi acelia nu le §tim : numal §tim sfArptul lul Ion-VodA, cum at fost : ca, rAmaind Ton-VodA cu putintia oaste, i vazAnd nevoia, s'at Inchis in §ant; iar Turcil, batandu-1 de afara cu tunuri, el n'all avut alt ce sa, Lea, ci at mersla Turci, de s'at In chinat ; iar Turcill-at legat de cloud cAmile §il-at dus pen
tabara. 0, all murit: cu acest fel de moarte at murit IonVoda. Zic cum cA ar fi zis el, cancl II lega de camile: CautA
de vezi cate mortl de groaznice ce am fAeut i et, iar aciasta moarte n'am §tiut sa o fae In Moldova". Decii, Pa-
tru-Voda all mers in tara de s'ail a§Azat la Domnie 5. intru ace§ti ani ai Domniei lui Alixandru-Voda, Sultan Selim, feciorul lui Sultan Suliiman, puindu-sa la ImparAtie Iii locul tAthne-sat, precum s'at zis mai sus, dupa trel ant. ai impArAiei Jul, 1" 7079, iar all fAcut vrajba cu Vinecenii, i at facut 300 de eatargl, 0 at ' Vornicul' e confusie cu Dumbrava Vornicula din Ludescu, I In editia Itt1. Ludescu, gre0t, tot: Plharnic". a Pan'A aid e din Ludescu. V. Ureche, pp. 226-7. Cf. Chilia ;s2: Cetatea-Alba, p. 200.
5 Dupt Ureche, pp. 228-9. E de observat c numele Domnului moldovean e dat supt forma din Ureche, nu supt acea, de ,,IonacoVoda", din Ludescu.
www.dacoromanica.ro
74
Istorille Domnilor Tdri1-Rum6ne,ti
trimis patru Pk0 la Rodos, la Finica, la Chipro, la Oc-
nele de sare, la Lefeosiia, §i la alto cetäti, de li-at luat, arzänd, täind, robind ; care mare jale §i plangere era intean§AI de atata Devoe ce-I impresurase ; cä, cu ce all petit i cu ce all robit, all socotit Vinetenil cl vor Ii fost 40.000 de suflete intru aceste vremi, all murit Iano Craiul Unguresc2, s'au pus in locul lul BatAr I§tfan, iar, dupa un an al Crdiel lui, 1-aU chemat Lia01 de 1-ail facut Craiil in Tara Le§ascä, i in locu-i all Minas Crabl. Bata'. Cri§tov, frate-sn. intru aceste vrernI, all murit Sultan Selim, §i all ramas la impurAie fie-säu Sultan Amurat. Alixandru-Vocla den Tara-Rumaneascd incA. au murit ; domnind, toath. Domniia lul, ani noua2.
27. Domniia idihnif-Vodk fecior Jul AlixandruTodk lt '7085. Mihnea-Vod4 Domn. Murat inipArat face r5zboiü cu PersAi. Ivan Potcoav5 vine asupra lui PMru-Vodh. Fuge Ivan Potcoavit. PotcoavA iar vine, si bate pre PMru-Voda,. Pitru-Vodlt bate pre Potcoav& §i-1 prinde de-1 tae eapul. Patru-Vodl face mAnftstirea Galata. Iancul-Vod/t Domn la Moldova. Boeril moldoveni fug de laneul-Vod5.. Battu. Cristov moare. Milinea-VodA meal.
Dupa ce au ramas Mihnia-Voda. la Domnie, in urma tad/le-MU, all trimis pre Mitria Vistier 4 la Poartl de ' Erail 360 de corAbil, dupti Hammer. 0 parte din floth, a plecat de la Rodos, In locul cre1 insule e a se pune Tine. Fenika e tot In Cipru. Ocnele de sare slut Saline, iar Leukosia e numele grecesc al Nicosiel, capitals insulel. 2 oan -Si gi smun d , Oefan al Turcilor si al 1111 Ureebe. Moare la 14 Mart 1671. In loc de un an" pentru principatul lul Báthory ceteste: palm. 3 Cifra nu e In Ludescu. De la el un document se phstreaz5, In Biblioteca Museulul Ardelean din Cluj. Prin el se dail, la 12 Januar 1575, ml Plop Vlitavul din Dobrunul Tiganrele Visana i Sora, cumOrate en 100 de aspri tureest1, i alte roabe. Divanul ea In Regestele la Hurinnzaki, XI (19 Ianuar), dar fArit Dragomir, din frunte. 4 Mireea" din editia lul Ludescu e o gresalft.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
balt adus stiag de Domnie. lar boiariI [din] MehedintI
at radicat un Donn), ce i-ail zis Radul Popa, §i all Meut rtzboit. cu Mihnea-Voda la Craiova, §i all fost izbanda MihneI-Vodä. Si at ftcut o manästire ce-I zic Tutana.
In zilele acestui Domn, fiind Imparat Sultan Amurat, at facut razboit. cu. Persif, ce le zic AgemiI, i i-at batut, i all prins i pre feciorul imparatului PersuluI, si 1-at adus la Tarigrad, luandu-I multe cetati i ora9 ; dupa aceaia iar all Mcut paee cu PersiL Acest Imparat §i o bisearict mare, ce-I zicea Pan-Macariston, o ati boat, de at facut-o mecet, §i, Durnnezeu ne-
rabdtincl acel fara de lege lucru, s'au indrAcit Imparatul §i Vizirul care fusease indemnatorl, §i, sculandu-sa Inicerii asupra luI, l-at omorat'. Patru-Voda den Tara Moldovii, precum fost norocul de galcevi, iata ca sa ivi in Tara CAzAceasca un Ivan Potcoava (a§a 1-at poroclit pentru cAcI frangia pot-
coavele), carele sa Mcea pe sine fecior de Domn §i fratele luI Ion-Voda, §i 'Intro Cazaci umbla cu multe amagiturI, ruganclu-sa ca st.-1 aduca la Domnie ; i at fost Mcut i cartl ficlene, ca cum ar fi fost despre boiarii §i curtenii Viral Moldovei (aft doara at i fost), cu multe pe-
cep ; Intru care scriia ca-I poftesc sa le fie el Domn ; §i cu acestea all mers la Cneaz Costandin, carele era Voevod Chievschil, §i la Starostea de Bar, cerand oaste sa-1 duca la Moldova ; dar nu i-at dat fart §tirea CraiuluT. Deci,
vazand Potcoava et, nu i sa da oaste de la ace§tI boiarl, s'at insotit cu un Copinschi, carele avea mare cu-
notinta intre Cazaci, §i cu acela all strans ca la 330 de oamenT, i cu ace§tia all intrat in tart.. Iar PatruVoda, auzind, s'at gatit, §i li-at eät Tun ainte. Dar eI, vazandu-§T slabiciunia lor, ca nu vor putia face nimic, n'at cutezat sa sa bata cuPatru-Voda, avand oaste Mint, ci all ' Cf. pentru Pammakariston, Ghedeon, Xp6vma To5 7catptupp.zoo oIstoo xd moo, pp. 53, 69. Iilzbunarea dumnezeiaseft e insl o legendä.
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor prii-Rumingli
76
pradat ce ail putut, si s'at tutors indarat, pentru ca sa sa gateasca maT bine. De acestea Patru-Voda ail facut stire Starostii de HalicT, care era sa mearga la TurcT, pen tru asazarea pacif, scriindu-T ca sa scrie Craiulul sa, prinza pre Potcoava, si sa sa asaze lucrurile ; ca, de nu-1 vor prinde, pace cu Turcul nu vor putia face ; si all trimis la Craiul. Si Craiul aU poruncit Hatmanilor sa, prinza pre Potcoava, dar nu 1-at putut prinde, ca el, dupä ce venise den Moldova, at sarguit de all strans oaste maT multa ; si att mers la Patru-Voda, si 1-all si batut pre
Patru-Voda, si ail fugit in Tara-Rumaneasca. Iar Potcoava s'at dus la IasT, de au apucat Scaunul cu CazaciT.
Iar Patru-Voda, and stire ImparatieT cum ca s'at radicat CazaciT asupra luT, Imparatul au poruncit la Dob rogenT ' si la Rumani, sa meaarga, inteajutor lui PatruVoda, si ail mers ; si, esändu-le Potcoava la Docolina innainte, s'ail lovit cu Patru-Vocia, si all fost izbanda Jul
Potcoava, si s'aq tutors Potcoava la Scaun. Dec! luI Patru-Vod a i-at venit oaste den Tara Ungureasea,si, cu ce
mai avia pre langa dansul, s'at gait; care, vazand Potcoava ca nu va putia trai. ail. lasat Scaunul si ail fugit; si 1-aq prins Hatmanul, de la Nemirova, si, trimitandu-1 la Craiul, dee! Craiul i-all taiat capul; iar Patru-Voda all Lamas la Scaun. De aciasta nu sa mantuise bine PatruVoda, ci i-all venit veaste ca. Cazacil s'at radicat cu un Domn Alixandru, fratele luT Potcoava. Iar Patru-Voda s'aIl dat indarat, de s'at gait cuMunteanif, cu TatarT, cu Tare! [si Unguri]. Iar Alixandru, luand Scaunul, si o luna, sazand la Domni e, Patru-V oda ail mers de 1-all in cungiu-
rat cu ostile la Iasi ; pre carele batandu-1, 1-at prins si. pre dansul, si pre boiari, si i-ail omorat 2 Dupre aciasta Inca aU mal venit de cloud orT Cazacii cu neste DomnisorT; ci n'ail ispravit nimic, ca. i-aal innecat pre top' in Nistru. ' TatariT din Dobrogea. Ureche, izvorul, mai are, gre§it, §i : ,13ngpgen1". 2
tirea mortil nu e din izvor.
www.dacoromanica.ro
77
Constantin Capitanul Filipescu
Intru aceste vremi ail mers Zboroschi la Da§ova', de
o at ars, §i at luat mulV Turd §i Turcoaice. Facut-at Patru-Voda, §i o manastire, care sä chiama Galata, Mnga Ia§1; §i 1-all mazalit TurciT, §i 1-ail trimis surgun la Halep, §i in locul lui at pus pre Iancul-Voda, care at fost de neamul luT Sas, §i leagea lul de Luteran.
Acesta luand Domniia, multe raotati at facut. Care vazand MoldoveniT, Lapu§neaniT s'at radicat asupra luT, puindu-§T DOID13 pre un Ion Lungul ; §i s'au batut cu Ian cul-Voda la Balota, §i at pierdutLapu§neanif rilzboiul, si Ion Lungul s'at Innecat 'in Prut. Iar boiariT Moldovd, vazand ca nu sa pot mantui de dansul cu razboit, all pribegit unix la Muntenii, alOT in Tara Le§asca, alVT la Turd ; boiariT aniline : Vladica Ghorghie, imp reuna cuMovile§tii : Erimiia Vornic, cu frate-sät Simion Paharnic i Balica Hatman §i altiT ; caril, and jalba la Imparatul de raotatile IanculuI-Voda, cä sa culca cu jupaneasele §i cu featele boiarilor, ail dat Domniia iar lui Patru-Voda. lar Iancul-Voda at fugit in Tara Le§asca, ci 1-at luat Iazlov*hiT §i 1-ati dus la Liov, §i den porunca Craiului i-at taiat capul, §i i-all luat avutiia; §i numaT ail lasat DoamniT §i coconilor cat li-ar E. de hrana2 ; §i iara ail venit Patru-Voda.
Ia vremile acestia all murit §i Batar Cri§tov Craiul ArdialuluT, §i in locul luT s'at pus Batar Jacmon. Pre Mihnia-Voda Inca 1-aal mazalit Turcil, §i 1-at dus la Tarigrad. Si in locul lul ail pus pre Patru-Voda Cereel. Care ail domnit Mihnia-Voda 6 anT 3.
28. Domniia lui Pritruoirodi Cercel, lt 7092. Plitru-Vodft Cereal vine Domn.
Pltru-Vodli, maddit, fuge In
Ardial.
Dupa ce au mazalit Turcil pre Mihnia-Voda, ail dat Domniia lui Patru-Voda Cercel, [care ail venit] in Scaun 1 Dasovul e forma data de Cronicile moldovenestl. e din Ureche (p. 233). 2 Totul e din Ureche. 3 Din Ludescu.
www.dacoromanica.ro
i aceastft stire
Istoriile Domnilor TáriT-Runianesti
78
[la Avgust 29, lt 7092 1]. AA facut un bine. ca aft Meat bisearica cea mare den Curtia Domneaasca 2; iar aft facut si rall mai mult, c all omorat pre Dobromir Banul, §i pre Mihailä Vornie, si pre Gontia Paharnic 3, .5i au pus birul [Curtil] foarte mare, si all scos in tara go§tina de oL DecT, trecand del ani den Domniia lui, i-au
venit mazalie de la Poarta. Iar el au trecut muntele, cu tot ce ag avut: §i iar aft venit Mihnia-Vocla Doran.
tntru aeeste vremi Francii au aflat Calindariul eel nou, lasand Calindariul cel vechit, care umbla mai de demult,
si umblam §i noT acum.
29. Doinniia lEihnii-Vodri, a doao, lt 7091. Mihnea Vodl a doao Domnie. PAtru-Vodrt Domn la Moldova. i unchi-sAil 134tru-Vod5, Insoarb, pre nepotul lor. Alihnea-Vodá, maz&l, s. turcete.
AIihnea-Vod
Dupa ce aft fugit Patru-Vocla Cercel, aft venit al doi-
lia rand iar Mihnea-Voda; si au mai adaos in tara un bir, ce i-au zis napaste, si au pus peste Ro§ai un bir foarte mare, 5i peste megiia51 galiata de paine, si dijma
den cinci stupi un stup ; si-au mai taiat pre Stanciul Logofat 4.
Patru-Voda viind la Moldova Domn, cu totil 1-ati asteptat cu bucurie, si boiarii pribegi Inca aii venit, si boerit pre totT cu boeriile bor. Iar Cazacii, cum sant ei neodihnitT, iar s'au rädicat o seaama, de au mai venit asupra lui Patru-Vocla ; iar Patru-Vocla, strängandu-si oastea, s'au dus de i-ati incungiurat, iar el' de nevoe li-au cautat a sa inchina; ci Patru-Vocla ail ales care ' Se vede c trebuia s. urmeze ceva: data am luat-o din Ludescu, singurul izvor. 2 Gie§ealA pentru bisearica ce este In cetatea Ttrgovi§til" (Ludescu). a Numele j ordinea Hint stricate In editia lul Ludescu.
4 Din Ludescu.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
73
aü fost mal de treaaba, §i i-au luat, cu el, iar pre cei1a1t1 i-au Msat de s'ail dus indarat, Intru aceaste vremi, s'afl impreunat Mihnea Volt, Domnul Rumanesc, cu unchi-sau Patru-Voda, Domnul Mol-
dovel, la sat la Munteni, pre Prut, si s'att ospMat, si §i-ad insurat un nepot al lor, anume Vlad-Voda j. Decii, iar s'au intors Domnif pre la Scaunele lor. D eel Mihrtia-Voda,plinind Ia Domnia de a doao cincl ani,
mazäht Turcil, §i, ducandu-1 la Tarigrad, s'au turcit,
si el §i un copil al lui mai mare, iar un copil mat mic, anume Radul (care mai pre urma §i Domn aü lost), 1-ail
ascuns muma-sa, §i 1-au trimis la Svetagora, la manastirea Iveril or, §i de acolo calugarii 1-ail trimis la Vinetiia,
§i ail invatat carte greceasca, §i letineasca: §i, in urma Mihnii-Voda, afl venit Domn Stefan-Voda Surdu12. In zilele acestea, i Bator I§tvan, Craiul Le§asc, au murit ; carele aü fost de neam Ungur. i s'ail facut un
cutremur mare in Tara Ungurea sea, cat §i clopotele Bra§ovului singure sa tragea, §i multe case s'ail prapada 3.
intru ace§ti anT, ,si Tatarai s'att supus Turcilor, find Amurat irnparat, pentru aceasta pricina, ca avia legatura cu Lea§a1 sa le dia dar, ca sa nu le jafuiasca tam, §i sa, fie ca ne§te supusi Lea§alor ; care dar cerandu-1 Tatarai, Craiul §i .cara Watt vrut sä le dia ; ci, maniindusa de aceasta, s'aal supus Turcilor, §i a§a, sa afla pana ' Confusie Intro cele dou& cUltori1 ale NI Mihnea in Moldova (= Ureche, p. 237). 2 Aceste stir1 sint noua. innainte de mazilia din 1691, Mihnea avuse dol 111, ambil cu numele de Radu, de la Doamna Neaga si de la tiitoarea Visa (Contributil, p. 79, nota si pp. 99, 101). In 1693, Mihnea avea dol copil tura: Ibrahim-beg si Mustafh.-beg (Studif fi doe., III, p.L Nu se poate ca stirea turciril fiulul mat mare stt fie adevaratk de si Radu-Voda de ma1 th.rzifi e fiul Viej. ederea la Ivir se poate admite, dar nu trimeterea lul la Venetia de ca1ug&ri1 de acolo. 3 ,,1589, 7 Jan., des Nachts limb 12, ist ein erschrecklich und grau-
sam Erdbeben geschehen, das die Leute grausam erschreckt hat" (ziarul lul Mihal Forgats ; in Quellen, IV, p. 42).
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor pril-Ruminet1
80
acum. Un Istoric lesasc spune de aceasta, ci nu stim fi-va de credinV at. nu '.
30. Domnia lui. §tefan-lTodi Surdul, lt 7099. Stefan-Vodli Surdul Domn. PMru-Vodit Moldoveanul, nevrtmd sh, dea Turcior peste obiceill, fuge.
Dupa mazaliia MihniT-Vocla, all trimis imparatul pre Stefan-Voda, ce i-at. zis Surdul, si, i'ntr'un an al Domniel lul, nu sa stie ce all fost 2. in vremile acestuT Stefan-Voda den Tara-Rumaneasca,
iar lul Patru-Voda den Tara MoldoveI viindu-1 de la imparatie porunca M. dia o suma de ban1 mare, el n'at vrut sa dea, sa faca obiceit. (macar ca boiaril moldoveni, pentru dragostia luI, poftiia sa dea, dar el n'ail priimit), ci all zis: cleat va lua blestemul taraI, mai' bine sa
va lipsi den Domnie. Si au lasat Domniia, si s'ati dus
in Tara Lesasca, apoI in Tara Ne4asca, pretrecandu-1 boiariI pan la Tara Lesasca ; si apol s'au Intors indarat. Si Sultan Amurat all pus In locul lul pre AronVodA. Pre acest Patru-Voda il marturisesc Moldovenif,
intr'un letopiset al lor, cum ea nici all avut, nicI vor
avia Domn bun, si bland, si miostiv, si ca un tata tuturor 3.
31. Domnila lui Alixandra-Vodi, lt 7100. Alixandru-Vodl Domn.Hasan-Pap multe cet41 la ale Harvatilor qi ale Slovenilor.Patru-Varadin, Hasan-Fa§a 11 ia.
Dupa ce at mazalit imparatul pre Stefan-Voda Surdul, at dat Domnia lul Alixandru-Voda, si au domnit ' Nu *dm ce istoric, dar supunerea Tatarilor s'a ffIcut incA din secolul al XV-lea (1475). Prirorea aceasta era Insl AspIndith qi o ga-
siin Inteun ziar de Azboid al lul Nicolae Gabelmann (1595); In Hurmuzaki, XII. 2 V., asupra lul, lorga, Maria NI lifilial Viteazul. Tot a§a pentru ce urmeagt, p5,n5. la 1601. 8 Ilreche, p. 238.
www.dacoromanica.ro
Constantin Chpitanul Filipescu
81
un an ; i, intr'acest an al DomnieI lig, nu sa. stie ce all fost, pi hail mazdlit Imparatu1 si pre el. Iar 1.ntru aceste vremI Amurat Imparatul turcesc, vdzand pre crestinI intre dansdf batandu-sd si neunindusd, ati rddicat rdzbothi asupra lul Rodolf imparatul Neintesc, ti, scriind la Hasan-Pasa de la Bosna, i cu a1V1, fd.cdndu-sd ca la 40.000, ail intrat la Horvat, ii Vihael, cetatea de Scaun, o an luat, i ostile dentr'dusa slobozit cu pace j. Dupd aceaia, la Sloveni s'aa dus, find Ban Toma Erdeud 2, carele, avdnd oaste puOnd, ail pierdut si el rdzboiul, i numal cu cdlarimia ail fugit, luaudu-1 tunurile, si alte gdtirl toate de oaste ce aft avut. Decii, la Petre-Varodin i la altul, carele sdnt In marginia Savi, toate 11-at luat, si multe vdrsiirl de sange all fAcut In crestinI atuncia Turcil; numaT ce all scapat o
mdnästire ce o pdzia Neculae Micardas Ungurul. Iar Osecul, carele este lesne trecdtoare cittra Stiriia i catrd Carintiia i cdtrA Carneola, cu multä osteneaala Watt
nevoit Hasan-Pasa acesta; dar s'au tutors rusdnat, ca, fiind viteaji col den launtru, nu o ail putut lua 3.
32. Domino, lui
r 7101.
Mihaia-Vodh. Doran. Mihaiit-Vodh, vázhnd avhniile Turcilor, face sfat. Mihaid-Vodit sh jun% cu A ron-Vodh al Moldovil [si cu Battu' Jhcmon, Craiul Ardealulul]. Turcil rdic. oasts la Nemtl. Nemt1I
bat pre Turd, si piere Hasan-Pasa.
NemtiI bat pre Turd la Sechisfeirvar. Mihaiü-Vodh bate Giurginl. Amurat trimite ot1 asupra lul Mihaid-Vodá. Mihaid-Vodi bate pre Tfitarl: piere si Sultanul [bor].
Mihaia-Vodk omoarh pre Pasa si bate pre Turd.
Batkr bate
Timisvarul. Turcil, Thlark1 merg In Tara Ungureasch. Mateias Neamtul bate Ostrogonul. Turcil, Thtaril luta In Tara Ungureasch.
Mateias Austriiacul fuge. Batkr Jhcmon fuge. Mihahl-Vodit pradh 1 Croatia si Bihaciul. Erclödy.
8 Constantin Chpitanul lucreazh poate duph un izvor turcesc : el nu pomeneste marea infringere de la Sissek a lul Hassan (22 funk: 1693), decit mai departe, In Domnia 1111 Mihal. 6
65845
www.dacoromanica.ro
92
Istoriile Domnilor Taril-Rumiinqti
Tara Turceasch. Sinan-Pa§a face pod peste Dunftre, la Giurgiu. Mihaid-Vodh sit bate cu Sinan-Pa§a. Boeril flclenesc pre MihaidVociA. Sinan-Pa§a coprinde Tara-RumAneasch. BatAr JAcmon pogoarA cu o§t1 spre Turd. Mihaid-VodA cu Bathr gonesc pre Turcl. Cazan-Gherel Han sh. bate ea Erimiia-Vodl. Zamoschi la Tutora sh Impaeft, cu Hanul. Stefan-VodA stt bate cu Erimiia-Vodh, §i piere Stefan. Amurat al treilea moare. Udrea Hatruanul bate pre Afis-Pa§a peste DunAre. Mihaid-Voda trece la Nicopoe. Mehmet imphrat sA tmpack cu Mihaid-Vodh. BatAr JAcmon ia pre sora lul Roclolf. Nemtil,
Unguril fax gtire pentru Turcl.
Tamil bat pre Nemtl §i pre
BatAr Ungurl. Batik. JAcmon lasA pre BatAr Andreia§ in Scaun. Mihaia-Vodh, bate pre Andreia s. InvrAjbe§te en Mihaid-VodA. Addreia§ Bathr. Capul luf BatAr 11 aduc la Mihaid-VoclA. MihaiüVod trimite soli la Nemtl. Erimiia-VodA cu Bathr fug de MilaaillVodh. Simion vine Donm cu Lea§hi. Mihafti-Vodk fuge de la Hotin. MihaiA-V ca. fuge In Ardial. Simion-Voda rArnAne Domn. Unguril, Moldovenil, RumAnil asupra lui MihaiüVod sh, duce la Nemtl. Ba§tea ajutor ml Mihaid-Vodft. Ba§tea omoarh pre Mihaid-Vodft.
Acest Mihaiu-Voda, dupa ce all luat Domniia, s'au nu-
mit ca iaste fecior lul Patra§co-Voda, iar cu adevarat nu sa §tie; ca nici un istoric de at nqtrii (sau striin) nu adevereaza eine iaste, qi cum au luat Domniia ; fara cat den auz unul de la altul a§a clovedim: ca mumA-sa au fost de la oraq de la Plod ; care, find vacluva §i frumoasA, §i nemerind un gelep, om mare i bogat, den Poarta imparateasca, §i in casa el zabovindu-sa catava vreame, zic ca au lost umblat cu acea fAmeae §i all indat un inel qi grecat-o, i vrand sa sa duca gelepul, 1.0.0 de galbeni de aur, §i. all zis fameil, de va face fecior, viind la varsta, sa sa duca la dansul, unde-1 va gasi, §i. dupa inel ii va cunoa§te ca-I este fecior. Si, nAs-
cand fat, trecand vreame multa, i facandu-sa om de varsta §i de treaaba, lipindu-sä pre langa boiari, §i pre langa Domnl, au ajuns pan la acia boerie, de 1-ati facut ispravnie in locul Banulul de la Craiova neftind 1 Ispravnic de Craiova" se ghse§te pe acest timp : astfel intr'un document din 22 Main 1626, de la Alexandru Coconul, ce pomenete de cumphrarea moqieI Peqtisanl, supt Radu Mihnea, se pare, In-
www.dacoromanica.ro
Constantin apitanul Filipescu
83
Ban, oil nu vria sa pue Domnil Ban, pentru ea de multe orl sa scorniia galeevurl asupra Domniel de acolo '. Decl,
find el la Craiova (in ee chip nu sa stie), i s'at scornit nume cum ca iaste fecior de Domn. Care auzind Domnul dentru ace3 vreame, at trimis cu urgie i 1-at adus la Bucuresti, si, trecand pre langa 13isearica-Alba pre vremea liturghiel, s'at1 rugat armasilor sa-1 lase sa asculte svanta liturghie, si, lasandu-1, all intrat in bisearica, i, rugandu-sa, s'an fagaduit lui Sfeti Nicolae, fiind hramul, Ca, de-1 va mantui, sa-I faca
manastire in numele JuT, precum at si facut. Ca, ducandu-1 la Domn, i tagaduind de napaste, ail jurat cu 12 boiarl ca nu iaste fecior de Domn, i at scapat. Dentru care nevoe scapand i speriindu-sa, at fugit la Poarta, i, gasind pre tata-sati acolo, fiind om mare al Porp, i-atl S003 Domniia in tara, sat, cum zic ea, fiind Capi-Chehaea un Jane, care i-at fost rucla lul, avand voe de la Poarta, i-ail scos Domnia 2. Ci, orT in ce chip at fost, el Domniia o at luat. Si, luand Domniia, marl vrednicii all facut, maI vartos cu vitejaile, de at supus Turcii, linguril, Moldoveani13, de era si iaste mirare, precum Istoriia mai nainte va arata. Si mamas-
tirea Inca o at flicut, care sa veade,
i sa numeaste Mihaiu-Voda, precum s'at fagaduit in nevoia lul. naintea boierulul Domniel mete Musatu CIiu., pe vremea cind a fost ispravnic Craiovel" (euvintele subliniate sint In original romdnefte, si se vede si mal departe: ,,ispravnicul CraioveI" ; Cluj, Bibl. Museulul Ardelean). I Legenda originil lul Mihal n'are nicl-o valoare. Inelul i recunoasterea prin el se gitsecc In legenda despre Intemeiarea TerilRománest1 : In Miron Costin, la Bogdan, Cronice inedite, pp. 191-2 si Inteo descriera din secolul al XVIII-lea, la Iorga, Studil fi doc., 111, p. 55. 8 Interventia Int I ani so afIlt pomenith numal In CronicI ardelene,
dupli ziarul lul Petru Armeanul, i In Walter: direct sad indirect, de aid Ill va ft primit stirea compilatorul. 8 De aid incepe Intrebuintarea poemel lul Stavrinos 1,1 In Papiu, Tesaur, I; v. p. 28e).
www.dacoromanica.ro
84
Istoriile Domnilor Tiril-Rumanet1
Luand dar Domnia de la Turd)", i sazand in Scaun catava vreame, vedia avaniile Turcilor i raotatile ce sa facia saracilor si boiarilor i neoinste Domniei ; care nu putia sa le rabde. Ci, sfatuindu-sa cu boiarii si eu taxa, ati socotit sa radice sabiia asupra Turcilor. 1nti, unindu-sa cu Batar Jacmon, Craiul Ardialuta i cu Aron-Vocla, Domnul Moldovei, jurand unul altuial sa st ajutoreaze unul cu altul la oil ce nevoe li-ar veni. Si, pentru ct veclia Turcul invrajbit cu Neamtul M eu Ungurul, de care, radicand el impreuna cu aceia sable asupra Turculul, maI lesne si de folos II va fi, ci dar,
in tru acesti ani de'ntaiu al Domniel lui, malcomind el ca sa vaza ce fac NemVi i Ungurii, iar Turcii aU fost radicat oaste in Tara Ungureasea, asupra imparatului lTerntesc, mal vartos indemnand Hasan-Pasa al Bosnii, vrand sa-si curAeasca rusanea den anul trecut, ce n'ati putut lua Osecul. Ci, inteacest an, cu mai mare gatire s'ati dus, i multe prazi i varsarl de sange, i robil aft Lieut. tntiiti, Trencinul cetate o ati luat, dupa aceaia la Osec aft mers de batea cu tarie, i avea oastia Jul 'linparcita si de o parte de Dunare si de alta. lar domnii Imparatului Nemtesc, anume : Banul Sloveanilor, i Rober Eghembergul, i Melhior RederuP, impreunati fiind
cu otiIe, aft mers asupra Pavi la Osec,
i,
gasindu-1
numal cu jumatate de oaste a mT langa dansul,
§i
dand
razboia, 1-au biruit, taind iInnecãndpreTurci in apa: acolo cu dansai i Pasa s'aa istovit. Ciaialalta oaste jumatate, turceasca, care era decindia, vazand patima celoralahl, toate corturile i alte gatirl de oaste li-aa lasat erestinilor 3.
Aceaste reale intamplari auzind Imparatul Amurat, cu mania aft trimis pre Sinan-Pasa Viziriul, cu toata pu' Din Cronica Buzestilor, cuprins6. in Ludescu, p. 277, dar sindu-se la o parte numele calor dol Buzest1 ce negociara. I Ruprecht von Eggenberg si Melchior von Rhedern. Lupta se chi la Sisselt, la 1693 (nu 1594), v si- mat sus, p. 81; nota 3.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
teria luT, poruncind §i lui Beglerbei de la Rumele, §i PaiT de la Timi§var, §i de la Buda, sa mearga cu denadinsul sa supue Tara Ungureasca. Care intelegand Rodolf imparatul cre§tin, §i socotind ea doar va pleca mintia varvarului cu daruri, sa sa paraseasca do varsarile de sange ale cre§tinilor, i-au trimis sol cu marl §i de cinste darurl. Dar varvarul nu s'aU uitat la acelia, ci mai vartos au poruneit Sinan-Pa61, ca sa ajungil degrab acolo, sa arza, s robeasca, dupre cum le iaste obiceiul lor, al paganilor. Atuncia Osecul I-au luat §i Yesprinul, §i Palota, §i Viza 2, §i alte multe cetaV, i catra Sechi§feirvar, vrancl ca sa erneaze Pa§a, luand robl de pen eetati mal mult de cat 5.000. far oastea imparateasca, cu Duca de Hardeg i Groful Zereni Palfi 3, luand inema, s'ad dus catra Sechi5fitrvar, unde era Pa§a eu ceilalti:
§i, dand razboi0, de'ntaid s'at parut ea vor sa biruiasca TurciI; dupre aceaia ere§tiniI, indreptandu-sa, vite-
jate afl intrat In oastea turceasca, i multe mil de oameni ad perit den Turd ; prinzand. §i pre Inicer-Aga vit, §i Pa§a de la Buda ranindu-sa, care peste putina vreame la Buda ad murit ; i multi bei §i mai marl o§tilor turce§ti ad perit la acel rAzhoi0, eu 10 000 de eellalti. Si a§a Sinan-Pa§a aü ramas ru§anat. Ca acestea auzind Mihaiti-Voda, sa bucura cu inema, nadajduind ea §i el, radicand sabie asupra Turculul, impreuna cu cei1alT, va putea leasne sa radice jugul ro-
biei Turcului de asupra tarn DecI trimise la Batar si ceru caste, care i-at dat cu doI capitani anume: Horvat Mihaid §i Beci§ Itfan ; §i, avand §i ale lid o§ti, inta) aü taiat TurciI den Bucure§t14, decii pre unde sa mal ' Sinan trece, in 1593 incA, pe podul de la Essek. 2 Papa.
3 Sekes-Fejervár e Stuhl-Weissenburg: ducele de Hardeg" e contele Ferdinand de Eardegk; din Zrinyi si PAlffy compilatorul muntean face un singur grof". Lupta s'a dat la 3 Novembre, §i a fost numal cu Pap, de Buda. Ludescu, p. 278.
www.dacoromanica.ro
86
Istoriilc Domnilor 1Aril-RumIne0i
afla pen tara, de all curatit tam de paganP; §i all mers la Giurgiu de 1-aal batut, dar nu 1-all luat; ci iar s'ati Intorg la Scaun, facandu-sa numal IncepaturA de vraj Wt.
Acestea auzind Sultan Amurat Turcul, s'at turburat foarte, vazand cit sa Innalta §i alta galeTava, §i all poruncit until Mustafa-Pa§a de all luat o§ti,§i pre BogdanVodg, fecior laneulul-VocD, ca sa vie sa prinza pre Mihain-Voda,§i sa-1 pue pre el Domn. Dar Mihaiu-Vocla,
daca all auzit, Want Wit irmainte la Dunare, §i nu vria sa lase pre Turci sa intro in tar* dar, viindu-T veaste ca ail Intrat 'Mara! In tara, s'at dat inclarat, §i all trimis strAjl Impotriva TatarMor ; i, avand i Tataral straji, s'aU intampinat, i, batandu-sa, all biruit pre Tatarl. Deci Hanul all trimis cu mai multi Marl pre nepota-sa0, §i, trimitand i MihaiU-Vocla caste mai multa, s'at gasit unit cu altii la Stane§ti, i iar i-at biruit ai nqtril pre Tatari, i aa perit §i nepotul Hanului. Turcil cu Bogdan-Voda intrase in tara la Giurgiov, §i Wail fost Impreunat §i cu Hanul, iar Mihaid-Voda all trimis pre un Manta Banul cu oaste, §i i-aq lovit fart veaste, §i foarte i-at taiat raIl, §i cum at putut all scapat Pa§a
peste Dunare, ca sa sa mai gateascil. Iar Mihait-Vocla nu I-au dat vreame de gatire, ci all trecut pe la Marotin Dunaria pre ghiata, §i, dand razboit, all petit Pa§a cu multi Turci; Bogdan-Voda de abiia all scapat. AT no§tri, Mind, robind, arzand i Maud multe prazi, dobanzi, s'ati intors innapol cu bucurie. Hanul, ca acestea vazand, s'au Tutors la olatele 1u12. Deci, viiud vara, Tamil cauta sa ispraveasca mai mult
cu Neamtif, cu Unguril, decat cu Rumanil. Ci au gatit o§tr greale asupra Jul Rodolf, §i asupra Ungurulul; cit Mateia, Arhidues de Austriia, cu o§tile nemte§ti batia Ostrogonul, Batar Jacmon, Craiul Ardealului, baUciderea Turcilor din lark e un adans arbitrar al compilatorulul. I Prescurtare din Ludescu, pp. 278-9, lbsIndu-se toate amlinuntele, §i ehiar datele.
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanul Filipescu
87
Ci inteaclasta vat% at dat pace Rumanilor, si aü poruncit Turcul Tataralor sa meaarga in Tara Ungureasca ; care, lovind cu iutime, precum le iaste obiceiul lor, pen Tara Lesasca, pre la Sneatin, pre la Pocutie, afl trecut muntil pre la Stril in Tara tia Timisvarul
Ungureasca. Sinan-Pasa Viziriul Inca s'at dus pre la Beligrad cu ostile turcesti, i, lovind partile Ungurimil, multe varsari de sange, i robil, i prazl s'at. facut 2.
Fost-au cerut Nerqii ajutor de la Liasl impotriva Turcilor, ci nu li-at dat indemana a da ; numal insusl, cum
putia, sa nevoia a sa bate cu Turcul. Si, cum am zis mai sus, Mateias batia Ostrogonul, Zereni 3 alte cetatl batia i lua, Ungurul batia Timisvarul. lar, dupa ce at
intrat Turcul i Tataral in Orale lor, si-at pierdut toate sfaturile, c. Mateias Austriiacul deabiia cu care ce callrime at scapat de supt Ostrogon, Zereni, de unde era bätand cetatile care era luate mal nainte de Turc, li-at lasat, Batar Jacmon al Ardialulul aü lasat de a bate Timisvarul, si s'aü intors la Scaun Iar Sinan-Pasa ti cu Tataral, ce mai ramasease cetati, locurl neluate den ceia any, inteacest an li-at luat, ti cu izbanda sail intors.
Mihait-Voda intru aciasta vará 5, avand vreame ca aceaia de pace de catra Turc, at trimis de at ars Parstorul, si cat at putut ajunge in launtru, asajderea i Harsoya si Bräila, i cat au putut ajunge In launtrul Viral turcesta, i cu dobanda s'at intors indarat toV, ajungand ostile lui Mihait-Voda pana la Varna, caria iaste langa Marea-Neagra, i, pana in munti, cate orase si sate era ' E vorba de luptele in Banat. 2 Aid cronicarul ainesteeft 1ntimp1Ar1 din 1591, eind a fost expoditia ml Sinan i trecerea aceasta a Tatarilor. 3 Zrinyi. 4 Din potrivh, in 1595 s'ail luat Granul si ViFiegradul. E iar o confusie en starea luernrilor in 1591. 6 Cete0e : ,,priaavar5.".
www.dacoromanica.ro
88
Istoriile Domnilor pril-Rumgne;t1
turcesti, toate li-au ars si li-at pradat, si at robit Turci, Turcoaice, copii, de i-au adus in tara . Auzind imparatul Amurat aceaste fapte ale Rumanilor, P 7103, au poruncit Sinan-Pasai sa faca pod peste Dunarea sa treaca ()stile in Tara-Rumaneaasca, si aft dat
porunca tuturor oz;Itilor den Anadol §1 de la Rumele sa vie. Si vara, la anul cari Watt scris mai sus, at yenit toate osti1e, cu Sinan-Pasa Viziriul, la Dunare, si. find podul gata, aü trecut la Giurgiov. Mihaid-Voda Inca
si-at strans ostile, si at scris la Batar Jacmon sa vie cu caste ungureasca. Dar, zabovindu-sa Ungurul, el at esat cu ce avea innaintia Turcilor. Si la Calugareni s'at intalnit cu Vizirul, si, dand razboit vitejaste, pre Sinan-Pasa Inca 1-at oborit du pa cal in garla, si un spahit 1-at scos asa ocarat2. Ca Mihaiti-Voda ca un fulger umbla pen oaste, taind si oborand jos, si cu mana lut pre Caraiman Pasa 1-at. taiat4. Vazand Viziriul acestea, s'at Intors la locul unde era tabarat, iar Hasan-Pasa, cu Mihnia-Voda,
venia pen padure, sa loveasca oastea lut Mihait-Vodä pe denapoi ; carora prinzandu-le de veaste, s'au pornit insusi cu sabiia a mana, i viteajai lui dupa dansul at intrat ca lupii in oT, i cand de cand era sà ajunga pre Hasan-Pasa sa-1 tae cu mana lui, insa all scapat; i, ducandu-sa la Viziriul, Ii spunia unul altuia patimile, si sg mira in ce chip ar face sa prinza pre Mihait-Voda, cu viclesug, ca cu puteria armelor nici cum nu putia. Si, chiemänd Pasa pre Mihnia-Voda, i-ail zis : sa, scrie la niscareva boiarT prietenf-at lul, ca le va da Viziriul 50.000 de galbeni sa imparta ostilor, si s prinza pre Mihait-Voda,
sat sa-I lase. Si, scriind Mihnia-Voda la un Dan Vis' Locul e luat din Ludescu, p. 280, afar& de ce se spune despro prada entre Varna. Aid se pare cb. Filipescu a avut Innainte o versiune mal bogat §. a izvorulul ad, sad a cules din traditie. Ce se
spune In Ludescu despre tratatele cu Ardealul, se las& aid. Amlinuntul e hat din Slavrinos, ed. cit., p. 293. Stirea eu spahiul e la p. 294. 8 Ludescu, p. 282.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanut Filipescu
89
tieriul si la alti bolari, i trimitand intr'ascuns, au inceput boiarii sad ficleneasca, i mat' vartos pre Unguri sa amagiasca cu bani ; care s'ail i facut, c vria Unguril sa-1 lase si sa fuga. Aciasta Mihaiil-Voda vazand, s'at tras spre Rucar, de ad asteptat pre Craiul cu ()stile unguresti Tar Turcii all intrat in tara de o all pradat,
io
robit cum Wail placut, facand cetate in Targoviste, in Bucurestf, i puind Pasi cu ost1 sa pazeasca: alalti prada tara. Batar Jacmon Inca ail pogorat cu otile, hind i Stefan-Voda Razvan de la ail ars, si ail
Moldova 2. Ca pentru aciasta era Razvan-Voda cu Craiul: CACI lrimiia-Voda au venit den Tara Lesasca cu Zamo-
schi Hatmanul si cu osti, de 1-at pus Dornn pre Irimiia,
si at gonit pre Razvan care era pus de Unguri. Ca
acest Razvan all fost Aga la Aron-Voda, si den parele 1u all trimis Craiul de all prins pre Aron-Voda i 1-au dus in Ardial, si pre Razvan 1-all pus Domn, care era pus de Unguri; dar scurta bucurie ail avut. F'iind AronVoda despre Liasi pus Domn, all venit Zarnoschi cu Itimiia-Voda, si all scos pre Stefan Razvan den tara; ei all fugit in Ardial langa Batar, stapanu-sail. tusk dupa ce s'an intalnit acesti Domni in Tara-Rumaneasca cu Mihaiil-Voda, all plecat catra Turci, i intal la Targoviste ail ars cetatia, si pre toti Turcii, cu All-Pasa al lor, i-at omorat 2. Asajderia si in Bucuresti all facut. Ear alalti Turd, cu Sinan-Pasa, au apucat drumul Giurgiului, i ()stile crestinesti, gonindu-i, all apucat de at 1 Aceast 5. explicatie naivh a retrageril liii Mihal biruitor e cu totul dupa Stavrinos, pp. 293-5. Ludescu dadea ca motive nevenirea lul Báthory §i putinfttatea o§til. 2 Aici cronicarul revine la Ludescu (p. 283) pentru a lb.muri cele inlimplato in Moldova. Dar numele lui Zamoyski i menliunea veniriI liii Mzvan pe tron slut din vre-un alt izvor. 8 Ludescu spune a All a fost prins numal, dar CApitanul tine samtt de aceia cft la Stavrinos se vorbe5te de nimicirea totalft a Turcilor.
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Tarii-RuManetAl
90
stricat i podul (dupd treaceria Viziriului), §i pro totl
ceialaltl Turd i-au taiat. Si i-at innecat, si at Minas tara flrLl grija, i s'au tutors Batar la Am lial cu daruri
bune do la
Mihahl-Vocla ; si el
all ramas la Scan-
nul sail '. Intru acest an ce aU avut treaaba Ungurii i RumaniT cu TurciT, destuM treaaba, aa avut i Irimiia den Moldova,
eu Zamoschi Hatmanul Lesase, cu TatarM, ea, cu 70.000 de Tat tri si Cu 2.000 de Iniceri, art venit Cazagherei Ha-
nul, ewe era mare viteaz, si multe razboae all batut, mal vartos la PersT (adecd. la CazalbasT), mergancl cu imparatul Turcesc. Ci acesta Cazagherei, mergand in Moldova, multe prazI all facut, si in Tara Lesasca ca in Moldova ; decT, la Tutora s'au Intalnit eu Zamoschi, si, razbof dand, si de o parte si de alta peria oamenii ; cariT, prin multo zile tiind razboiul, i neputand nicl o parte, nici alta sa biruiasca, s'aft impacat, i s'all intors
deste-carele la locul luf. Davi ce all trecut aciasta, iata i Batar Jacmon Craiul all trimis ostI cu StefanVoda Rizvan, sa-1 asaze la Moldova, si sa scoata pre Irimiia-Voda. Care auzind Irimiia-Voda, au trimis la Ca-
menita, si la alte parti, do i-aq venit osti lesastl degrab i, cu ai lui catT aa avut, s'aa batut la Suciava, si, tare razboi find, ail biruit Irimiia-Voda, si StefanVoda Razvan all pierdut razboiul, i, cazandu-T calul, si vrand sa tricalece pre altul, 1-at prins si, ducandu-1 la Irimiia-Voda, all pornncit de 1-ail intepat: unit zic pen
sezut; ci, orT asa, orT intr'alt chip, acest sfarsat all dat Razvan-Voda. Si shati luat si el plata, ca, el ail fost prieina catril Batar Jacmon de para, de ail luat pre Aron Voda i 1-at dus la Ardial, la inchisoare, precum s'at zis mat sus2. Intro aceaste vreamT, i Amurat al treile, imparatul turcesc, all murit, i In locul lui s'ail pus imparat fie-sat '
B iar dupl Stavrinos ( p. 299).
1 Din istoricul polon, de sigur ; poate Heidenstein. Ceva deosebit e in Ludescu, pp. k84-5.
www.dacoromanica.ro
Constantiu Ciipitanul Filipescu
91
Mahmet, 18-lea fecTor fiind al luT Amurat, si Mahmet, pre ceT 171 feciorT omordndu-1, i-all ingropat, Impreuna
cu tata-sn, §i numaT Mahmet acesta all Minas finorat. Deci Turcul trimise pre Afis-Pa§a la Nicopoe,
sit
amilgiascd pre Mihaitl-Vodd, sa-1 prinzá ; iar MihaiO-Vodd,
ItOlegand, trimise pre Udria Hatmanul cu o§t1; §i trecu Dundrea, §i sparse oastea luT Afis-Pa§a, ; §i de abiia el all scilpat, cu doud slugl. Mihain-Voda, auzind de aciastd, biruinta, treace §i el la Nicopoea, arde, fdramO, robea§te, toate imprejurile. SlujitoriT incd s umplurd de dobilnzT; dupd aceaia merge la Diit, §i a§tijderia face; §i i sd, inchina lul toatd, Sarbimia.
Daca all vazut Sultan Mehmet imparatul cä intealt chip nu poate isprd,vi eu Mihaiu-Vodd, chiamd pre Ibraim-Pasa, si, sfdtuindu-sd cu el, trimise soh cu darurT marl la Miliaitl-Vodd, poftindu-1 s1t aiba pace Tara
rurciascd, si sa fie sloboda Tara-Rumaneasca, numal el sd, o stdpaneasca; §i, viincl solii eu sabie, cu buzdugan, en surgucit §i cu caT, toate de mult pret, i-ara primit cu cinste mare, §i iar cu cinste §i cu scumpe darurl s'at Inters inclarat, a§dzand pace despre Turd 2. Batar Jacmon, intru aceaste vrearnT, all poftit pre sora
lmparatulul Rodolf sa i-o dia, si o au dat cu acia nädejcle, neavand Bata/. Jacmon feciorT, §i, de ar face vre un fecior cu NemOaica, va rdnidnea vre un niam Crdiel despre partia Nemt,ilor, §i va ramanea §i Craiia, Ardia-
lului pe seama lor, i ca sàA aiba pre Bata/. Jaemon ajutor impotriva Turcilor. Dar 'in desdrt s'au ostenit eu mintia a gandi, el, pre soru-sa all dat-o sa-T fie Crdiasa ; la care nuntO mare si de cinste s'all fdcut, trimitdnd si MihaiU-Vodd boiari cu darurT, iar de mo§tenire, cum 1 19, dupb. Hammer, table.
' Toate acestea slut din Stavricos, dar nu la locul lor, pentru cli se intimplar. In 1597, nu in 1596, pentru care an erad Cronica Buze5}tilor = Ludescu.
www.dacoromanica.ro
ir1 bune in
litoriile Domoilor Idrii-Rumgne.t1
92
s'an zis mal sus, intealt chip an curs lucrurile, precum sa vor vedia mai' jos, do n'an putut sä facl aceaia ce an vrut NiamtuP. infriltindu-sa ImpAratu1 Nemtesc cu Craiul, precum s'an. zis, §i auzind cd, Sultan Mah met, impAratul turcesc,
face mare gätire de oiste asupr Nemtilor §i a Ungurilor, el Inca si-at giltit otiJe. §1i cap Nemtilor all venit Maximiian, fratele impratului, §i cu Unguril era Batdr Jacmon, cu Horvatil era Palli Zrinul2, i o§ti nemtc§t1 all fost cdthrime 30,000, pedestrime era 20,000,
fdrd Ungurii den Ardial ; era §i tunuti 120. Ci dar Turcul, ludnd vara multe cetdcf, despre toamnd, all mers Ia CArdsteV eetate. Acolo s'an Inthlnit ostile turcestI cu ceale cretineV : i, (hind rdzboi tare, an pierdut creptinil rdzboinl ; de-abiia Maximiian pre un cal an scdpat Ia Ca§a, cu cdti-va grofl. Batdr Jacmon iar de-abiia an settpat de an intrat Ia Tocal ; Zrini adjderea intealtt parte all scdpat; thsilnd toate ce an avut Turcilor ; carii multd moarte all fdeut in cres,dini, i ludnd robT i dobanzl, s'an Intors Sultan Mahmet cu izhandd la Tarigrad3. Dupd ce au trecut ciltdva vreame, Batdr, supdrdndu-isa, cu otile, §i vdzdnd c i boeril lui Jail urtit, §i Mihain-Vodd pi-at Eiezat pace cu Turcil, fiindu-Y toate inghiesuite, all ldsat toate, i In locul lul pre Bathr Andreia§, i s'an dus In Tara Le§ascd. Altif zic cd. Tmparatul i-at dat o cetate anume Opoliia, ci acolo s'at a§dzat pentru odihna hit; ci, oft in ce chip an fost, Crdiia tot o an ldsat altuia. A§dzilndu-sd dar Bathr Anclreias la Crdie, all Inceput vraibd cu Mihaid-Vodd, i Inca II poruncise sä mearga Mihain-Voda cu toath Casa luI in Ardial, ci cu acel gand sa-1 prinza, §i sa-1 dia Turcilor. 1595. 1.irea din Cronicarul ungurese, poate. Maria-Cristina e numit5. gresit sora" Jul Rudolf si in Ludescu, p. 282. 2 Pftlfy i Zriny. a E expeditia personalft a Sultanulul din 1396 si lupta de la Keresztes (26 Octombre). Casa" e Kaschau, Casovia. La Ludescu e mai bogat si mult mal bine (pp. 287-8). 1
www.dacoromanica.ro
Comtantin C5pitanul Filipcocu
93
Mihaia-Voda, Inca intelegand de aciasta, si-aa gatit os-
tile toate, si all purees cu Doamnd-sa, cu coconii, de mergia; i all seris CraiuluT, ca : precum mi-aT poruncit sa via, asa lac ; ca cu toata casa mia via" '. Iar Batar, auzind ca vine cu osti multe, s'au ternut. ST au trimis soli sa vazd ee iaste poveastia de vine cu ostl multe ; el ail
raspuns: ca mi-al poruneit sa via cu toata Casa, si cu totul via ; de avetT puteare, vet1 sta impotriva". Daca auzi Batar Andreias, prins frigurile, i, strangand o§tile,
s'au tabarat langti Sibii. AT lui Mihaill-Voda venia CazaciT, Moldoveanil innainte, si de rata parte vinia Haiducii i Catanele, i in rnijloc vinia el cu aT luT, i avia treT cruel de aur innainte, ajutor 2. i dans de dimineata, i-aa lovit, dandu-le un razboit foarte infricosat, el. innainte mergand i Mind ca Ahilell i ca Velisarie, vitiajal Grecilor ; i nespusa moarte aa facut in Un-
guri ; cat, catT all scapat, nu s'aa stiut ce s'aa facut. Craiul inca aa fugit in neste muntl. Acolo gasindu-1 neste pastorT, 1-au cunoscut, si, socotind ca vor avia cinste de la Mihaia-Vocla daca-1 vor ornori, i-aa taiat capul, i 1-aU dns la Mihaia-Voda ; care, vazand, li-aa zis sa-1 aduca i trupul, decT sa-i claruiasca ; i Wad dus de i-aa adus si trupul. Decif Mihairl-Vocla, In loe de dar, i-aa spanzurat, cad all ucis pre stapanul lor; iar trupul luT, cu eapul, puindu-1 In sicrit frumos, cu cinste 1-ara ingropat In Beligrad, si ail rdmas MihaiaVocla Oral ArdealuluT3. De aciasta facand stire MihaalVoda imparatuluT Rodolf, foarte s'ail bucurat, i aa cinstit
si at daruit pre solil lul Mihait-Voda cu 1antur1 de aur, pentru caUnguril era totdeauna improtivnicT ImparatuluT
Nemtesc 4. Daca all auzit Batar Jacmon, den Tara Le1 E duprt Stavrinos, ca si co urmeath. Ludescu, care dri, Intreaga, Cronies Buze§tilor, e neathmlinat superior, pe clad aicl se confundA §i cele don& plethrl ale liii Sigismund din Ardeal. 2 Verbal, dupft Stavrinos. Tot din Stavrinos. 4 Amiinuntul cu lantul e din alt izvor.
www.dacoromanica.ro
94
Istorinc Doranilor Taril-Ruminqti
sasca, inthmplarile Ardialuluf, si cum c all perit vräsäll Batar Andreias, all rugat pre Ca*lariul, care si
Hatman era, ca sa-T dia ajutor sa scoata pre MihainVoda den Ardial, fgcluitidu- i Irimiia-Voda ch-I va da oaste. Mihait-Voclh. auzind, ati gatit WI den Arclial si den Tara-Rumaneasca, i afl pogont: el pe la Trotus, MunteaniT pre la Focsanf lar Irimiia-Voda,IrOlegand CA-1 yin atatTa ot asupra-T, s'aa luat Doamna i coconif,
s'au dus in Tara Lepsca, i cu Bathr Jocmon. Acinsta vazand Mihait-Vodh, at pus Domn Moldoveanilor pre un Marco-Voda, si all venit toata oastia cu Vara de i s'au inchinat luT, ca phna la Hotin aft ajuns, gonind pre Irimiia-Voda si pre Jacmon CraT. Decii Irimiia-Voda iar Sa ruga la Zamoschi SA-T dea osti ajutor, i i-at fagsduit sa-T inchine Tara Moldovii. Si avea Irimiia-Voda frate pre Simeon-Voda, pro carele 1-ati numit Domn TaraY-RumanetT i amandol DomniT, impreuna cu Zamoschi Hatmanul, all venit cu multe osti, si all gonit pre Mihaiu-Vodti, de unde batea Hotinul ; i de acolo, pen cet, pen cot, 1-au adus pre Mihaill-Voda pAna in tara, la apa TeliajanuluT. Acolo dand razboill vitejaste, all biruit LiasaT pre Mihait-Vodh, si i-an cautat a fugi In Ardial cu totul. DecT all lasat Zamoschi Domn tarT pre Simeon-Voda, i Irimiia-Voda s'ati intors la Moldova. Aciasta treaaba ce all facut Zamoschi all fost §i cu stirea Turcilor, ca-sliMelesese cu dansaI maT nainte, de i-au fost dat i TurciT ajutor, i all gonit pre MihaiuVod I den tarale acestia, pentru ca avia pizma pre dansul, biruindu-T inteatatia randurT, i facand multa paguba in Tara TarcIasca, precum s'an zis mal indant a. In Ardial, vränd Mihniti-Voda sa asaze taxa ti sa jure
pre UngurT sa fie supt ascultarea NiamtuluT, iar UnguriT, den firia lor fiind ficlenT, despre o parte jura lul I Afar& de indicatia Focsanilor, e ca in Siavrinos. 2 E ea izvor poate, pe ling& Stavrinos, izvorul polon. Cronica Buzestilor se terrain& Innainte de aeest loc.
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanul Filipescu
95
Mihait-Voda, despre alta parte trimitia sa vie 13atar Jacmon den Tara Lesasca, sa sa impreune totT sa no* pre Miliait-Voda; despre alta. parte iara.sf, at esat innaintia luT Bastia Giurgiu Ghinarariul (carele venia cu oaste ajutor lui Mihait-Voda), de-1 insala si pre dansul, fagaduindu-1 sa-1 pue pre dansul Crag, numaT sa stea cu eT st scoata pre Mihait-Voda den Ardial. De toate
pa.rtile munciia In tot chipul, ca doar s'ar mantui, sa nu le fie CraT un Ruman, precum le era. Carele si bisearica cea mare at facut in Beligrad, unde sacle Mitropolitul acum
tn mijlocul vrernilor acestora, s'at. unit Batar Jacmon cu Irimiia-Voda den Moldova si Simion-Voda den Tara-Rumaneasca, i totT at radicat ostf asupra luT Mihait-Voda in Ardial, insalandu-sa i Bastia Giurgiu de tinia cu ef. Mihait-Voda, vazand aceste IntamplarT reale,
s'all dus la Imparatul Nemtesc, jaluindu-sa de Bastea
si de Batoresti, si de altI Unguri, spuindu-i ca sant ficlenT. Pre carele 1-at priimit cu cinste, i i-at facut cartT la Bastia sa-T fie ajutorit, sa supue pre UngurT, sa fie el Craf, iar nu Bastia, nici Batar. Si, viind in Ardial, Batar sa, mira ce va sa fan ; ci all trimis la Mihait-Vocla sa sa Impace ; dar Wan priimit, ci i-att zis sa,
sa gateasca de razboT. DeciT, strangand si el Unguril,
ti ajutor co avia de la Irimiia-Voda den Moldova, si de la Simion-Voda den Tara-Rumaneasca, at avut razboI mare la Somlit, si all biruit Mihaiu-Voda; iar Batar Jaemon, i cu Clachi Istfan, all fugit; si all ramas Ardialul pre seaama luT Mihain-Voda. Decii, fara zabava at
trimis oti de all gonit pre Simion-Voda den Tara-Rumaneasca. Dar scurta bucurie, ca Bastia talhariul, vazand vitejaile luT Mihait-Voda, i numele eel mare ce-1
dobandise, att intrat pizrna in inema lui, ca sa omoare pre Mihait-Voda, precum at ci facut. Ca all trimis inteo dimineaata neste Nemtl de 1-at omorat supt cort, la ' Scurt resumat, fár izvor care sh se poatit hothrt.
www.dacoromanica.ro
09
Istoriile Domnilor Tirri-Rumineiti
Turda, neVind el nimie de aeiasta, §i nefiinclu-I ostile langa dansul, a le trimisease la Fagara§ sa scoaca pre Doamnq-sa §i pre cocoa cariI II inchisease Mehl 1§tfan, paua a umblat MihahlVoda la Becit. Ci dar acest sforat at dat Mihait-Voda, ca cu In§alaciune 1-at omorat; care at. supus Domniia luI pre Turd, pre Moldovenl,
pre Unguri, de-I avia ca pre nete magarI pre tot1'.
33. Domniia lui §irban-lrodii, it 7108. Sarban-Voda. Sarban s rádic6. Domn. Sechil Moisi s invrkjlirban-Vodi bate pre UngurI ; piere Sechil be§te cu Sarban-Vodl. Moisi. Batãr Gabor O. Invrfijbe*te en Arban-Voda Fuge ArbanVodft la Moldova. Haar Gabor cu Unguril prad6, tara. Turcil pun Domn pre RaduI-Vod6, Mihnia.
Acest Sarban-Voda, ee-1 nurnese aa, obidnuindu-sh oamenii, nu 1-ail chemat Sarban, ci pe tata-sät, iar pre el 1-at chiemat Radul, §i in hrisoavele lui iar Radu sa scrie, ci dar i noI dupa obiceiul oamenilor sa umblam, it sa-1 zicem Sarban-voda 2 Dupa ce dar luô sfar§at Mi-
hait-Voda, precum atI auzit, boiaril i ostile ce fusease langa dansul s'at pogorat pre la Cainenl, la un sat ce s. chiama Carstene§tI, pre Topolog; acolo at §azut pana at fäcut §tire i celoralalti boiarl ce era In tart, ca sa §i daslipise unil de catra Mihait-Voda, cum Buze§tiI si altdI 3. Iar atuncea s'at strans acolo, §i au radicat Domn 1 E tot din Stavrinos, p. 289
Totipxooc, 06pcpoos xxl Tox&pooc,
.rob5 ei.xe Stic Tcaapooc. In Ludescu, Cronica redactat& a Buze§ti1or
se opre§te la data precisA a luptel de la Mirisad. Restul e alatuit si duph Stavrinos, de la care e imprumutatA comparatia lul Mihal
murind ca un copacig" ce cade, strigktu1 ce scoate la vederea ucigaOlor. felul omorulul. 3 Era Basarab" dupfs manal, cum se vede dinteun extras de document intern tipirit de d. Ilie Nicolescu, In Noua Revista Romind pe 15 Novembre 1901, p. 367: Serban II chema hash pe dinsul Innainte de Domnie. 3 Ce urmeazil, e din poems lul Matel al Mirelor, urmarea 1u Stavrinos.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanut Filipesca
97
pre Sarban-Voda,-- ca le era frica sa pogoare in jos fall Domn 1. Carele viind la Scaun, intaT la Turd at trimis de at linpAcat lucrurile, la Sultan Mahmet, pentru sit nit maT aiba Domniia §i taxa turburare despre dan§a1. a§ajderia §i cu vecinit cu top s'at Imo cat ; §i top oa-
menil pamantulul sa bucurara, seapand de robiT, de prazT, de fugi pen munti, §i de toate groazele §i caleaturile o§tilor, *i top cla lauda luT Dumnezet. Iar Diiavolul,
carele vrajba poftea§te totdeauna, at intrat l'n inema luT Sechil MoTsi Craiul ArdialuluT, §i stranse o§ti sa vie sa strice tara §i sa calce. SArban-Voda cu boiariT, auzind, at socotit sA-1 'impace cu darurT, §i at trimis boiarl cu daruri scumpe, rugandu-1 sa sa paraseascA de
a vArsa sange nevinovat. El nicT cum nu vria, ei eu semetie zicia ca. va sa, facit rat. Decl, nebuniia Jul vAzand Domnul §i boiaril, all strang o$tile degrab §i ati
purees spre Ardial, §i in treT zile at ajuns de ceaia parte; unde e§andu-le innainte Craiul, cu o§tT semete, s'at
intalnit. Caril dand razboT tare, au biruit al no§tri pre UngurT, §i i-at Ohl foarte rat. Aeolo s'at gasit mort §i semetul Sechil MoTsi Craiul. Decl slat intors Domnul cu bucurie cu top boiaril §i cu o§tile la taxa lor, Si, mulltamind luT Dumnezat top, at trecut 5, 6 anT cu pace. Dar Sarban-Voda, vazand atAta pace, §i biruiud §i pre vrajma§u1 sat Ungurul, i s'at innaltat mintia §i s'ati seme-
tit, s'au mandrit, §i nu mat cauta trebile DomnieT sat ale tarn Ci, cum spune un istoric Vladica, anume Matfel de la Mira, ce 'in vremile acelea at fost aicea In lark numaT mancarile, bauturile, primblarile §i alte necuratil, acelia le cauta bine. Pentru care s'at mAniiat Dumnezet pre dAnsul, §i i-at radicat pre BatAr Gabor Craiul Ardialulul, vrAjma§ mal mare decal Sechil MoTsi, cä s'at gatit acel spurcat BatAr Gabor in tat* §i fara veaste all pogorat cu o§tile in tara. Sarban-Voda, da§teptandu-sa, ca dentr'un somn, den faptele ce le facia ' E ad inteles locul din Ludescu asupra luptelor Buzeqtilor cu Simion-Vodd. 65845
7
www.dacoromanica.ro
Istoriite Domini lor Traii-Rnuntinapi
98
fara cale, cum s'au zis mal sus, si neavand nicl o gatire de razboT, i-at cautat a lasa taxa si a fugi la Moldova, fiind Domn Costandin fecTorul Irimiei-Voda, nadajduind ca-1 va ajuta, find amancloT prietenT. i i-at i facut ajutor cat all putut, ea 1-ail priimit cu drag la SucTava, i catava oaste Inca i-at. dat, i Sarban-Voda Inca all sträns
JolnirT, CazacT, ca sa mearga asupra lul Batar Gabor, st-1 rasplateasca rgotatea ce i-au facut in tara. Ca In 3 lunT all sazut procletul in tara, jafuind, pradand, arzand; care nevoe n'at fost, nicT va mal fi In pgmantul nostru: drept aceaia i pana astazT all luat oameniT un cuvant de zic : cand Ungurif ceT raT". Boiaril i alta çar, cati all scapat, aU trecut peste Dungre; i, atata cruzie a luT Batar vazAnd (den ria chiverniseala a DomnuluT), all scris carte la Imparatul TurculuT, &Ind stire de primejdiia ce li-at venit cu Batar Craiul, rugandu-sa sa le dea §i Domn cu osti, sg, goneasca pre vrgjmas; i Indata dat pre Radu-Voda, fecior MihniT-Voda (Cu o tT Turd i TatarT); calif viind in Ora, 1-at gonit pre Batar Gabor ; i aft ramas taxa cu pace, dar präpädita de tot; Msg. tot multamia luT Dumnezeil ca salt mantuit
de lingua
31. Domniia itadulu1-Vodil llihneal lt 7119. Radul-Vodfs Mihnia Domn. Shrban-Vod h. bate pre Battu. Gabor In ArdiaL Radul-Vodh goneste cu Turcil I cu Thtaril pre SorbanRadul-Vod§. cu Vodh. - Stefan-Vodk Tomsa Domn Moldovei. Unguril omoarit pre Bathr Tomsa-Vodk pradh Tara Ungureasch. Gabor. Boiaril vor s ficleneasch pre Radul-Vodh. Radni-Vodis tae pre boeril Relent Oostandin-Vodh, Brimiia vine cu LiaM. TomsaVodh bate pre Liasl, si piere Costandin-Vodh. Doamna Erimii-Vodh cu 2 feclorl vine cu Liai. Schinder-Pasa prinde pre Doamna Irimii-Vodh cu 2 feclorl al el. Turcesc pre Doamna ei pre coconl. Boiaril moldovenl sit rhdich spre Tomsa, dar nimic nu isprhvesc. Radul-Vodh sh mazfileste. Gavril Vodh Movilh merge
la Poarth, chemat. Sultan Ahmat face mecet In Tarigrad.
Dupa ce au gonit Batar Gabor pre Sarban-Vodg den Ora, iar boiarif Oral, [ce] fugise In taxa turclasca ae nevoia
www.dacoromanica.ro
Constantin apitanul Filipe,cu
99
Unggrilor, at facut jalba la Sultan Ahmat imparatul turcesc si s'at cerut Domn sa le dea den Poarta, si li-ail dat pre Radul-Voda feclorul Mihnil, si ail yenit Domn In taxa ; cAruia toV i s'at Inchinat cu bueuri e.
Dupa aclasta n'at trecut multa vreame, ci ail radicat Sarban-Vocla den Tara Lesasca, den taxa Moldovil, oaste,
eat at putut strange, §i at trimis pre Stanciul Slugerul aieea in tat% : lp, Ro0I, la calAra§l, la dorobantl §i la alll slujitorl, IndemnAndu-I sA mearga la Ardial, si el Inca va merge sa rasplateasca acelui nebun, lul Batar. Caril, au-
zind, foarte all fost bucurosl (mAcar ca fara voia Radului-Voda). Decil, puindu-sl zioa sa sa afle cu totil, s'au pornit Wile de aicea, §i Sarban-VodA Cu al lul pe de ceaia parte, at Intrat de o data, si ail tabarat In luncile BrasovuluT, mal nainte de Sfeti Petru; si numal de-
cat veni si Batar Gabor cu ostl. Cuff lovindu-sa In zioa de Sfeti Petru, atat at batut pre Ungurl, cat de abiia at scapat Craiul de at Intrat in Sibil, iar Ungurl morV MI% numar era; pre caril at pus SarbanVoda de i-au facut o movila mare, de sa veade pana astAzT semn de rusania lor '. Decl SArban-Voda eu iz-
banda s'at Intors In Ora, rugandu-sa slujitorilor sa-1 mal priimeasca la Domnie; si ar fi f,:ii. vrut slujitoril, dar
nu-1 mal priimia la imparAie. Si, vazand Radu-VodA ca-1 vine asupra, cu gand ca sa mal domneaasca, at trimis la Pasa, de i-at dat Turcl, Tatari ; si 1-at that in goana de la Teliajan, si 1-atil dus pang, la Lunca Mare la Moldova. Acolo putin at fost sa prinza pre SerbanVon., iar Liasal si Moldoveanil multi at perit §i i-all robit.
Iar el, cu putinT ce au scApat, s'at dus la Suciava, unde era Doamna-sa, si de acolo, pen Tara Le§asca, la 1 in Korrespondenzblatt din Sibiid s'a reprodus inscriptia, nu toemal inteligibill, de pe o piatrh ghsitii, pe acest loc de 1upt§. de 11ngli Brasov, uncle Radu Sorban a cfstigat biruintile din 1603 qi 1611 (an. 1901, n° 1).
www.dacoromanica.ro
100
Istoriild Domnilor rarii-Ruman4t1
Beet' s'ati dus, la Imparatul; pre carele 1-au priimit, de all sazut acolo pana all murit Pentru aceaste IntamplarT ce s'all auzit, i mai vartos eacl ad priimit Domnul Moldovil pre Sarban-Voda al Muntenilor, dandu-I ajutorid. i sprijineaala, Turcil S'ad manilat, si all mazalit pre Costandin-Voda, si ad pus Domn pre Stefan-Voda Tomsa. Carele, viind in tara MoldoviT, facia dreptatT saracilor, iar pre boiarT niel cum nu-T iubiia, pentru jafurile ce facuse taraI, in zibele lul Costandin-Voda, fiind cocon tanar; si pre multi all pradat, ci ad ornorat 2. Dupa ce s'au asazat Radul-Voda la Domnie 'in Tara-
Rumaneasca, all facut jalba toata Ora impreuna eu Domnul la Imparatul, pentru atata paguba ce le-au facut Unguril, i sa nu-I lase pradatt Atuncl ad poruncit Imparatul sa sä strgaga oaste, i sa ia si pre StefanVoda den Moldova Inteajutorit. DeciT, mearsera Domnil amandoT cu ostile lor, i cu Turd', i cu Marl la Ardeal. Iar neamisal i ceaialalta Ora sa sfatuira sä omoara pre
Bator Gabor, ca pentru nebuniile lul vine atata nevoe taral ; i asa ad i facut : 1-ad. omorat Ianos Selasi Gheorghe Ladani, pre cariT, den turnul Mediiasulul aruneandu-T, i-aft omorät, luandu-sl plata pentru moartia sta.
panulul lor3. Decil tara ad pus Cral pre Betlen Gabor. Taf'Domnil, pradand, mal vartos Rumanil, ea sa-s totoarea prazile lor, cat au putut all luat. si el ; si s'ad intors fieste-eare la Ora bor. Radul-Voda biruind pre vrajmasT, i impacandu-sl tara, ' tirile despre ciocnirea celor dol Domni cu acelasi nuine de ocirmuire nu se afli In Mittel al Mirelor, de unde e luat restul, amplifIcindu-se. Aceste stirl sint ins& In Ludescu, care, scriitor cantaeuzinesc, nu uith sit vorbeasc i despre nasterea la Suceava, in pribegie, a fetitel Elena, viitoarea sotie a lui Constantin Postelnicul
Cantacuzino.
1 Duph Wei al Mirelor (ed. Papiu, -pp. 338-9). Inceputul acestor stirl despre Ardeal e din Matel al Mirelor: numele ucigasilor lul Gabriel Báthory: Szilássy i Ladanyi, i arltarea soartel lor se scoate din izvorul unguresc. 4.
www.dacoromanica.ro
Constantin apitanul Filipescu
si odihnindu-sa, top, marl i midi, lauda pre Dumnezet', numal un boer, anume BOrean, care fusease Stolnic-Mare la Sarban-Voda zic sa fie fost Merisan', iar de niam Bucsanesc, acesta nu s'at odihnit, ci slat mai gasit §i
alp opt boiarl aseamene lul, de facia sfat In taina sa omoare pre Radul-Voda i sA faca Domn pre un MihaiA Camaras. Acestia intelegandu-le Radul-Voda, aü
apucat el mal nainte, de i-at prins, si li-at taiat capetile tuturor. tnsa aclasta radicare ce at fost sa sa radice, n'at fost pentru alt (cum sa aude den Istoril), ci pentru mandriia i raotatea Grecilor. Ca adusease Radul-Voda pre multi', de-1 cinstise §a-1 miluia ; ci boiaril rumani, acestia vazand, nu le-ail fost pre voie : precum
de multe orl, la multi Domnl, s'at facut razmirita turburare pentru rAotatia Grecilor2.
§i
Costandin-Voda den Moldova, ducandu-sa in Tara Le-
sasca, fiind gonit de Tura i. puind pre Stefan-Voda Tomsa (cum auzip), nu s'aü oclihait, ci, indemnat fiind de boiaril lul, canT manca pre saracl fara mila, i fiind cocon tanar, afl strans ostl, i en banl, si i-au dat §i cumnatu-sat Pototchi Hatmanul, find om mare In Tara Lesasca, si era ginere Irimii-Voda. Caril viind cu ostS asupra luI Stefan-Voda, si bine gatindu-sa Stefan-VodA, eu Turd, cu TatarI, s'at batut amandoao otile, i all biruit Stefan-Voda, i ticalosul Costandin-Voda, tOnar fiind, la acel razbol all perit,nu s'au stint ce s'at facut ; iar pre Liasal eel dezmierdatl, feclorl de boiarl marl, If ducia 'Marra ea pre neste dobitoace legap. Atuncl ail prins si pre Pototchi Hatmanul, §i l-ati trimis la Tari-
grad la Inchisoare, carele, pen multa vreame, si cu multi bani, s'ail rAscumparat. i Wad dus la tarall. Auzind Doamna Irimii-Voda de pierzarea fie-sat, si de 1 Acest adaus apartine lul Constantin Chpitanul, celelaitti find din Matel. De altfel, i Ludehca ars adausul: de la MerivanI", precum vi acela ch: de movie se trägea din Bucvant". 2 i in Grecal Matel e aici. o certare a Grecilor pentru purtarea thr.
www.dacoromanica.ro
102
Istoriile Domnilor TilriI-Rumlnqt1
robiia gineri-saU, §i altor boiarl §i norod, mai avea ci alt
ginere Liaf mare, pre nume Con:Ohl; cu care sfgtuindu-sa §i strangand octi, s'au dus sä facit rascumparare pentru fie-sat §i pentru celalalt ginere. Care mergand, mai mare primejdie aA petrecut clecat fie-sau Costandin, ca, viind Doamna cu o§tile, iar Stefan-Voda ail fugit catra margine, dand §tire tmparatiei. impäratul ail poruncit la Schinder-Pa§a, §i Tatarilor, §i Radului-Vocla, Domnul Muntenesc, sa meaarga sa o prinza
sail sa o izgoneasca den lara pre Doamna. &hinderPa§a cu Radul-Voda, intrand in cara, i-au scris amandoi Domnii : Ce vei, de vil cu WI sa, strici Ora, §i cell iaste pofta? Domnie de pofte§ti, IV voiil scoate ell de la Imparatul; numai hi filra nici-o grija". Ia ticaita s'ail increzut in cuvintele lor, §i mai mult inteale Raclului-Voda ;
§i. a§tepta sa-I aduca stiag de Domnie, dupa fagaduit4a lor. Dar afl fost fagaduiala ficleana, Ca, in locul stiagu-
14 o ag lovit fara veaste, §i ail rasipit tabara: taiat-at, robit-au atata boerime lecasca. Atuncr ail prins pre Doamna, cu alti doi voinici feciori al ei, §i. pre Coretchi
gineri-sat, §i. i-ail dus la Tarigrad. Ci pre dansa ci pre coconii, anume Alixandru §i Bogdan, i-ail turcit, iar pre Coretchi 1-ail inchis la Edicula ; carele, avand o sluga bunä credincioasa, ail facut me§te§ug §i 1-ail scos de acolo, §i au scapat ; iar pre strejari i-all spänzurat !inparatul. La acest razboi s'ail prins §i. boiaril moldoveni, carii veniia cu Doamna ; §i pre tot): i-ail omorat Stefan-Voda, §i. le-ail luat averile1. Dupa aciasta trecand catava vreame, s'ail sculat toga
boerirnia Orai, cu catava tara, asupra Domnu-sat, vazand atata cruzie a 14 ca doar 1-ar scoate cu putearea armelor. Dar n'ail putut, ca i-ag biruit §i i-all rasipit, oi unii aA fugit la Poarta turciasca ; ci, norocul Dom' E hut dupit Matel al Mirelor, 1ntrebuintat rAal (citcl pedeapsa boierilor e push in izvor duplt lupta cu Constantin) gi izvorul polon, care chi lamurirl despre Korecki, despre numele flilor mal mid al Doamnel.
www.dacoromanica.ro
Constantin apitanul Filipesca
103
nulul, i-ail intalnit un Osman-Aga Turc mare, ce veniia la Domn ; care, fiindu-1 prieten, i-au prins, si 1-aft dus legatl la Stefan-Voda, §i pre totl i-at omorat; altil incatro all putut sa-s mantuiasca viiata lor Trecand dar treT anT al Domniel Radulul-Voda, 1-au mazalit Imparatul, §i s'au dus la Tarigrad, §i all poruncit Imparatul sa vie Gavrila-Voda Moghila, feeTorul luT Simeon-Voda, don Tara Le§asca, sa fie el Domn ; §i au venit. Dar, aflandu-sa, AlixandruVoda 11iia§ la Poarta, cu bani, cu. prieteni, Wail intors socotealile Tureilor dental, §i i-aU dat lui Domniia. rar Gavrila-Voda ail pur-
ees de s'ag dus la Poarta, macar ca Ora Ii vria, i totl boiariT, §i nu vria sa-1 lase sa sa duca, zicand ca vor da banT §i vor face pre Turd de va fi el, iar nu altul; dar el n'a.11 vrut nici cum, ci, cum ail auzit ea all pus alt Domn, Watt dus la Poarta. Pre carele priimindu-1 cu cinste, i liafa facandu-T, all §azut acolo pana i-aft venit randul de Domnie 2.
Sultanul Ahmat au facut un mecet mare §i foarte frumos, la care au facut imprejur 4 minareale, §i 2 in mijloc, caruia i-ati pus nutnele Ahmatie ; sa veade §i acum in Tarigrad : atata iaste de mare, eat Aghiia Sofiia 3.
35. Domnila lnI A1ixandru-Vod Iffia, lt 7125. A1izandru-Vod1 Itiia. Domn. Boeril vor s cleneascii pre Alixandru-Vodk Schinder-Pasa merge la Liasl. Belden Gabor di ostl pribegilor, si scot pre Alizandru-Vochi. Gavril-Vodl Domn
den Tura
Viind Alixandru-Voda Domn de la Poarta, aclusease
mulg GreeT cu dansul, si, cu ce maT era mai nainte E iarits1 o stire fritirziata: Matel povesteste 1ntoarcerea boerilor Innainte de nfividirea Jul Alexandru-Voda (p. 339). Un document din 16 Ianuar 1617 (Colectia G. Gr. Cantacuzino) pomeneste pribegia In Moldova, supt Radu, a lul Ivasco Mare.Armas. 2 Dural Matel al Mirelor, pp. 342-4. 3 In adevitr (v. Hammer, la stirsitul earth a XLIII-a), Abmed a Innaltat o frumoasa moscbeie la Hipodrom. Cronicaral nostru pare
www.dacoromanica.ro
Istoriile Dornnilor Tarif-Rumiinqff
104
aicia, sa Meuse o gramada; cariJ, nesuferind boiariT rumanT, all facut sfat sa-T tae. Carstea era Vornic-Mare: el era capul, i Lupul Paharnicul, si Spatariul, si Buzdugan, i altiT; de care prinzindu-le veaste AlixandruVoda, all vrut sa-T omoare. Ci all scapat Lupul Paharnic, i cu Spatarinl, care va if lost', si Buzclugan §i alta, de au fugit In Tara Ungureasca, iar Carstea Vornicul, §i
cu ceilanp, art tagaduit ca nu stiil de acele lucruri.
Alixandru-Voda Inc all lasat lucrul In slab, avand treaaba sa meaarga cu Schinder-Pasa la oaste in Tara Lesasca; cariT mergand la Rascov si la alte cetacf, nict-o isprava n'au facut, flrä numal paguba taraT. Decif s'ait Impacat cu Leasai, si s'ail tutors fiestecarele la Ora
lor. AtuncT, viind Alixandru-Voda la Targoviste, all omorat pre Carstea Vornic, i vrea sa i maT omoare, ca-1 indemna GreciT, dar II era frica de Pasa. Ca, I1*legand Pasa de Carstea Vornic ca 1-au omorat, IT ceria 40.000 de galbeni; ei asa ail ramas lucrul. Ci dar boiarii den Tara Ungureasca, ce Wad zis maT sus, Wan rugat la Betlen Gabor, Craiul Ardialulul, de li-an dat ostT, §i alt
venit do ail scos pre Alixandru-Voda si pre
GrecT ; de abiia afl scapat Dornnul, calare pre o iapa2, la Braila, si Doamna-sa la Giurgiul, peutru ca nu credea ca yin boiaril cu osti, si Inca cine-T spunia, II pedepsiia, sa-T facea mincinosT, pan 1-at impresurat; §i, find negata de a sa bate, i-au cautat a fugi. i, denteadasta fuga, 1-au si mazalit Turcul, si art dat Domniia luT Gavrila-Voda.
Pre vremile acestia, Betlen Gabor mare oaste all raDe la Radu-VocIA inal mentionez un document inedit. In Colectia Al. Tzigara-Samurcas. Dat la 7 Decembre 1612 lul Turturea Pftharnicul pentru satul Glkuriciul, el cuprinde ca marturl pe acest1 boierl: Tudor Vel Ban, Vintilit Vornic, Nica, Logotat. Deadiul Vistier, Crtistea Spritar, Panait Stolnic, Bratul Comis, Lupul Mehedinteanul] Mamie, Foti Vel Postelnic. 1 E luat tot din Mittel al Mirelor, care nu da, numele Spatarulul. El se numia Paruq. 3 Aceititit naiv& precisare e singarul lucru neluat de la MateL 8'6 fi vazut insup.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
105
dicat asupra Nemtilor, §i, mergand la Ca§a cu toata hoerimea TarAI-Ungure§t1 den sus, at facut ghiulu§ IntaT
acil la Ca§a, dupa aceaia la Pojun, mal mare ghiulu§, pentru ca sa sa mantuiasca, de supt jugul Nemtilor'.
36. Domini', lui. Gavrill-Vocli Moghila, lt 7128. Gavrilft-Vodh merge cu Schinder-Pa§a la oaste. Schinder-Pa§a Intaph pre Lupul §i pre Buzdugan. Gavrilit-Vodh, m.azhlit, sh duce la Ardial. Betlen Gabor ia corona den Nemt1 qi stt face Oral.
Mazalindu-sa, Alixandru-lroda, §i viind Gavri1a-Vod5, top: s'ait bucurat. Ci dar, viind veaste sa mearga la oaste
In Tara Le§asca, cu Schender-Pa§a i cu Ungurl, ajutorid dela Betlen Gabor, §i cu Tom§a4 den Moldova, s'at gatit §i s'at dus ; §i, vrand sa rasplateasca LupuluT, §i luT Buzdugan, pentru raotaVle ce facuse Oral, cand at
scos pre Alixandru-Voda den Domnie, at socotit
sa-T
clued mAlcomind, sa-T dia in mainile Pa§äT. Ci cu cu-
vinte blande i-at boerit: pre Lupul 1-at pus SpatarMare, pre Buzdugan Sardar5; cariT, bucurandu-sa, mergia cu Domnul la oaste, §i nu §tiia ce ii sa gatea§te ; ca,
indata ce s'at Impreunat Gavrila-Voda cu Pa§a, spuindu-I ca all adus pre stricatoriI Oral, all poruncit In-
data Pa§a de i-at intepat la Darstor, uncle at. fost Pa§a4. Deci de acolo s'at dus in Tara Lesasca: eare multe reale at Mcut, multI cre§tinT at robit, §i s'at In' In 1619. Duph cronica ungureasch. De la Alexandrn Iliag se afll In colectia citatit un act slavon putin anterior nhvAliril lul Lupu Mehedinteanul. La 29 April 1618, el face o danie lul Manoifariu1. Martorl : Dumitru Ban, Vintilh Vornic, Nica Logofht, Stoica Vistier, Parti§ Spfitar, Gorgan Stolnic, Lamba Comis, Mrlizea Phharnic, Ianiu. i In Divanul lul Radu $erban (Gherghita, 7117) se allft unil din boieril acestor timpurl. Afar& de Mrhzea Sphtarul, de Radu Clucerul Buzescul, de Cernica Vornic, se yid Lupu Logofht si Nica Vistier (ibid). 2 In Moldova, era Radii Mihnea. 3 Titlul nu era poate Inch introdus la nol ; compilatorul 1-a cetit la Schender-Par. 4 E tot din Matel. Uciderea hainilor s'a facut la intoarcerea Pmel. lache
www.dacoromanica.ro
106
Istoriile Domnilor PriI-Ruminesti
tors innapol. i, viind Gavrila-Voda la Scaun, nu mult all §azut, ci 1-ad mazalit Turcul, §i all dat Domniia iar Radulut Voda Mihnil ; iar Gavrila-Voda n'ad vrut sã meaarga la Poarta, ci-ail trecut in Tara Ungureasca, §i
acolo §'aü sfar§it viiata, cä vedea pre Turd a fi fara credinta §i rat. Care iar, aseamene lor de va fi Domnul, inbitor de bant, rad, cumplit, sa le dia den destul, acela poate domni §i mult ; iar carit vor sa fie bunt §i fara lacomie, Turcilor nu pot sluja, cum era acest Gavrila-Voda; ca pentru bunatatea hit n'ati indelungat in Domnie ; §i, firea Turcilor dar bine cunoscandu-o, Watt lasat de dan§al, i in Ardial s'ad dus supt protectiia Jul Betlen Gabor, odihnindu-sa pana la moartea luP. Iar Betlen Gabor, fiind la Pojun la ghiulu§, cum s'ad zis mat sus, §i multä biruinta facand asupra Nemtilor, *i corona craiasca o aO. luat dela Pojun, la lt 7129 3, §i all dus-o la Ca§a ; de acolo o all adus in cetatia Ece-
tulut, §i, iara§t intoreandu-sa la Ca§a, ghiulu§ facandu-sa
la toata tara de sus §i de jos, 1-ail ales Oral Unguresc. Care lucru vazand Ferdenandul Imparatul nemtesc, §i ne avand cum face intr'alt chip, s'au impacat cu Betlen Gabor, dandu-1 toate celea ce ad poftit in Tara Ungureasc5, §i 7 judeate cu cetAtile lor, i Ca§a ; iar [in] Sileziia, Scaunul Domniet Opoliet tot, §i al Rateboriel, §i.
sa-I dia de an cate 50.000 de galbent de aur 3. 37. Domniia Itadulni-Vodit 11i1rnii, 1t 7129. Radul-Vodb. Mihnea a doao Domnie.
Radul-Vodft face in Bucu-
rest1 Sffinta Troith. Osman Sultan si bate cu Leasi1 la Camenith. Radul-Vodh Mihnea sh muth la Moldova.
Dupa mazahia lul Gavrila-Voda, ad dat Domniia iar Radulut-Voda, feeler Mihnii. Acest Domn, cum am auzit 1 Constantin Chpitanul reproduce intEd citeva rindurl din Lucficl Cronica lul Mattel al Mirelor s'a incheiat i apol, pentm a mal lungi, d meditatiile sale asupra 16.comie1 turce.7t1. descu
1 Nu 1621, ci 1619. a Dupli, eroniert ungureascit neennoseutIt.
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanul Filipescu
107
den batranY, all fost om intelept foarte, i invatat, grece§te,
letine§te, france§te; carele la Padova ati invatat, fiind fugit de frica Turcilor. Ca, dupa ce s'au turcit tata-sail (at
de voe, at de nevoe, Dumnezeu §tie), muma-sa 1-at trimis la Sfetagora, la manastirea Iverilor, §i de acolo calugarel 1-at trimis la Vinetiia ; §i, find istet la minte, s'ail dus la Padova, de ail invatat carte den destul, cum s'au zis maT sus '. Decif viind Domn, §i wand sa faca multamita manastiril IveruluT (de vreme ce in Domniia de'ntäT n'au putut, avand trebi de o§ti), ati Mout
manastirea Sfintei Troita, den jos de Bucure§ti, mare, intemeiata cu zidiri, cum sa veade, §i o au inchinat la manastirea Iverului, la Sfetagora. Zic ca all fost mai nainte in locul acela o manastire maT mica, facuta de tata-sat Mihnia-Voda, dar, dupa ce s'ad fost turcit, iar Domnif i boiarii tarai dupa vremile acelea au socotit sa nu sä mai faca slujba inteansa, §i ca la 30 de aril all fost pustie2, de all fost bagand solif turci calf in biseari ca.
Iar, dupa ce au venit Domn, intaI o au curatit, §i iar ail pus calugari, de au facut slujba ; iar, la a cloao Domnie, all spart acia mai micl, i all facut aciasta mare, ce iaste pana acum, §i o au inchinat dupre cum sail zis. Tntru aceste vreml all facut Sultan Osman imparatul Turcesc gati re mare de oaste, §i-ad mers langa Cameni, in Tara Le§asca, §i, viind multe otY le§a§tT, eazace§ti §i do la Zaporova, Lea$T, Litfeanl, UngurT, Nemtl,
fiindu-le cap Hotchievici, mare razbof au avut, in tref saptamani, i, pentru ca era Lia§ai inchi0 in §ant, de aceaia au rabdat i all tinut atata vreame ; ea eiia la
hart in toate zilele, dar, cand vedia nevoia, iar intra Radu Mihnea n' a Invfttat de sigur la Padova, dar Constantin Cantacuzino facuse studa acolo. Cf. lorga, Operelelui Constantin Cantacuzino Stolnicul, p. 1 si urm., §i Manuscripte din Bibl. etrdine, 11, p. 13. 2 De la venirea lui Sinan in Bucure§t1.
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Thril-Ruminqti
108
in sant. Dee, pen mijlocul Radului-Vod d. s'au impar eat, ca-T poruncise i Radului-Vodd de mersease la oaste
Decii, dupa ce sail tutors, at lost in pace catAva vreame, ci 1-aft rAdicat Turcii de aicea, i 1-au trimis Domn in Moldova, si in Domniia de aicea aft lasat pre Alixandru-Voda Coconul.
38. Domniia lul Alixandrnoirodit Coconn1, lt 7131. Aliaandru-Vodli Coconul Domn. MehedintiI sh rildicli cu Paisie
asupra lui Alixandru-Vodh. Scherlet cil pre fle-sa Ruxanda dna Alixandru-Vodl Coconul. Th,taril robesc tara. Mustafh Sultanul inoare. Azacul 1-ati dat Musealul Turcilor. Alixandru-Vodh
Radul-Vodh moare. Barnoschi-Vodh, la Moldova.
Ramaind Alixandru-Voda in Domnie, cocon tänar, cu muma-sa, ail lasat Radul-Voda, boiari intelepti de cAuta trebile Viral ; iar calarasai den A/Wiest!, de la Gherghita, de la Ploesti, den Rusai-de-Veade, ea neste nebuni (precum (le multe on aü filcut2), s'aü sculat asupra Domnulul, sa.-1 scoata den Domnie. Boiarii Inca Iiall
prins veaste, si au fAcut gatire mi buna; i s'ag
lovit la Manesti ; i i-ail biruit pre calArasf, i i-an rdsipit, i, pre caril all lost pricina acestii radicari, pre urma aflandu-I, i-au omorat. Dupa aceaia iar s'ail mai facut a
radicare asupra Domnului, den oamenii dupeste Olt, eti un Dornnisor ce i-an zis Paisie. Deci boiarif, prinzInd veaste, aU gltit Maya seamä de osti si all trimis de i-au lovit ftra veaste, unde all fost conaciti; si pre eel mai multi 1-au ornorát, cu Domnisorul lor, iar ceilalti s'ati rasipit, care incatro all putut scapa. intru ' Total aceastrt parte va fi duph izvortil polon al lul Constantin Chpitanul. Cf., pentru aceaNta, ca i pentru tot veacul al XVII-lea, Prefata mea la Studif i doc., IV.
2 Alusie la imprejurttrile de supt Matel Basarab si ConstantinVodh. In izvor, Ludescu, nu se spune nimic despre aceste urmAri ale cliarasilor, In alte timpurl.
www.dacoromanica.ro
Constantin Ciipitanul Filipescu
109
aceste vreml, Rind un boer langa trnparape, anume Scher let, bogat i cunoscut de top meghistaniamparatiel, carele, avand voe veghiata 1 despre Turcl, RadulVoda s'ati fost imprietenit cu el mai denainte vreame, fiindu-I ajutor intru multe trebi ale Domniel, a acestuia fata, anume Ruxanda, o all luat Radul-Voda dupa Re-sag Alixandru-Voda Coconul ; Wand nunta la Siret. Strangandu-sa dintr'amanduoa tarale boiarl, §i alp oa-
meni nunta§l, marl pompe s'att Mout in multe zile; dupre aceaia s'at dus fie§tecarele la tara WT. Ci n'att trecut vreame multi dupa aceaia, ci Tataral fara veaste
robit Ora pana in Olt, §i mare paguba all facut in
an
oamenl §i in dobitoace, cat s'atl pustiit multe sate; ce pana acum sa vad 2. Pre acest Radul-Voda 11 lauda §i Moldoveanii de om intelept; numal, pentru multa mandrepa Curtil ce avia, facandu-sa multe cheltuele, ca la
un Cral, nu ca la un Domn, tara era slaba
i
sa-
racd 3.
Intru aceste vreml, ati murit Sultanul Mustafa (sail omorat §i in locul lul s'ag pus Sultan Murat, feclorul Jul Ahmat, fratele lul Osman : era foarte vitiaz, §i drept la judecaple lui; ale, caruia vitejal le vom sorie 1-ati
inn ainte.
In zilele mY Alixandru-Vocla Coconul den Tara-Rumaneasca si-a tatane-sätt Radul-Voda den tara Moldovei, an. dat Moscalii Turcilor Azacul, cu aclasta pricina, Ca, fiind acia cetate pre apa Donulul, §i pre Diana Moscalilor, Cazacil sa sloboziia cu luntri, de intra pre MariaNeagra, i facea multe prazi in locurile turce§ti, atat cat §i pan la Tarigrad de multe or ajungia, §i marl ' Favoare. 2 Ce nu se aflt la Ludesou, unicul izvor, !Ant ampliflar1 de stil ale compilatorului. $i Inteun act. din 1625, 26 Novembre, In colectia d-lul $tefan Greceanu, se vorbeste de robirea tliri1 de la Tktirl pftglin1". I
Traditie culeasi In Moldova. Cf. Miron Costin, ed. Koglaniceann,
p. 286: Yinplirktie, nu Domnie aminitoare". 4 A ceasth presupunere nu e Intemeiatl.
www.dacoromanica.ro
110
Uterine Domnilor Thil-Runninetti
prazi i spaime facea Turcilor TarigradenT, j iar intregi sa intorcia innapoi. Ca aceastea vazand Turcul,
temandu-sa sa nu cuinva sa le vie altele i mai reale decat acestea, aft silit pre Radul-Voda ca sa le fie la
mijloc, cum ar putea cu me5te5ug sa scoata Azacul de la mana Moscalilor, sa pue acolo paza turciasca, sa nu poata trece Cazacii spre Maria-Neagra'. i a§a de nevoe Radului-Voda i-att cautat a trimite soli cu rugaciune, §i spuind cA, de nu vor da cetatia Azacul, sa lauda Turcul ca va sa tae capetele Domnilor denteamanduao tarale, §i pre celalalt norod va sa-1 robeaasca, bisearicile va sa le strice, §i altele ca acestea all scris, §i s'au rugat sa faca bine sa dea o cetate, sa mantuiasca doao tari, cu multime de crestini 5i bisearici. Ca aceastia auzind Mosconi, s'att indurat de au dat cetatia, i au intrat Turd' de paza; §i de atunci nu mai putea Cazacii sä sa mai sloboaza pre apa Donului, sa intre in Marea-Niagra sa faca stricaciune Turcilor. Solul dar, care at, fost trimis de Radul-Voda, mergand cu veaste la Turc cum a at dat Azacul Moscalii, langa alte daruri ce 1-aa daruit, i-at facut i barat imparatesc, ori cat negot va avia, i va merge in Tara Tur-
clasca, vama sa nu dia; 5i a5a au i fost. Ca era den ' Cea mal mare parte din acest aliniat se razunk pe tir1 luate in Moldova. Cum se vede, e o confusie, chcl negocied moldovenestl cu
Muscalil pentru a se da Azacul Turcilor se intlinplarft numai supt Vasile Lupu, dup11. ce Cazacil luarft In 1637 cetatea. Din Ludescu e numal mentiunea ingrophri1 lul Radu-VodL Boieril lui Alexandru Co-
conul sink dupli un act din 7133, acestia : Papa Vornicul, Fiera Logofittul, Vlad Vistierul, IvIihu Sphtarul, Vartolmehl [Minetti] Stolnicul, Bratul Comisul, Ghergh Phharnicul, Costandin Postelnicul [Cantacuzino] (Coleetia Tzigara). Din 22 Maia 1626, Bucurest1, e un alt document, phstrat In Biblioteca Museulul Ardelean din Cluj. Prin el, Domnul (14
popel Radul din Stolujani si popel Dan din Pestisan1, lul Dumitru si MI Titnase Grecul mos'ia Pestisanil de jos, cumplirat de la jupanita Dochiia Vistiereasa, jupanita Stoicit1 biv Vel Vistier", pentru 13.330 de aspri. Boieril : Papa Vornicul, Hriza Logofittul, Buzinca Vistierul, Miho Sphtarul, Vartoloml Stolnicul, Bratul Comisul, Apostol Phharnicul, Costandin Postelnicul. Serie Lepidat Logofatul.
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanu 1 Filipescu
111
neamul aceluia in taxa MoldoviT, cu caril am vorbit §i
et, §i marturisfia ca Inca tin hrisovul (adea baratul). De la care mult folos all avut Radul-Vocla, pentru slujba aclasta ce all facut-o Turcilor: mare voe veghiath. avia
de la Turd, cat, de ar fi avut viiata cat de Indelun-
gata, nu 1-ar fi mazalit den Domnie ; dar §i el ca un
om all murit, In targ, in Harlau, §i. fie-saU Alixandru ail trimis de i-au adus trupul §i 1-att ingropat la marastirea lul, la Sfanta Troitä, iar In locul luT la Moldova au pus pre Alixandru-Voda I1ia. Decil, trecand catava vreame, aU mazalit Turcir pre Alixandru-Voda Coconul, i s'au dus la Tarigrac1 cu muma-sa, iar in locul lul ad mutat pre Alixandru-Voda fliia aicea In Tara Rumaniasca, §i In locul luT la Moldova au pus pre Barnotchi-Voda.
39. Domniia 1u A1ixandru-Yod fllia, r 7137. Alixandru-Vodh Dfias Domn. Betlen Gabor au murit. sh bate cu Nemtil.
Sfetul
Dupa ce all mazalit Turcil pre Alixandru-Voda Coconul, precum s'au scris maT indarat, iar au trimis Domn pre Alixandru-Voda Iliia§, mutAndu-1 den Tara Mold oviT
aicea; de care nicl-o istorie nu avem a scrie, de vreame ce nicT nol la altil n'am gasit, far% cat zic c. au domnit dol anl. Decil 1-atil mazalit, i ati pus Domn pre Leon-Voda, feclorul luT Stefan-Vodit Tom§iT 1 tn zilele acestui Domn, i Betlen Gabor, Craiul ArdialuluT *i Domnul partilor Tang Ungure§ti all murit, i 1-aii ingropat
la Belgrad, cetatia de Scaun; carele, multe razboae cu Nemtif i eu altif avand, tot cu noroc aU umblat; §i ail lasat vecInica pomenire. Dupa dansul ail ales tara pre Racot, de 1-ail facut Cral 2. 2 in acle_vlit, nu se dh In Ludescu dectt data si lungimea Domniel. 2 Murind la 15 Novembre 1629, Bethlen 10 Incheie Domnia supt Leon-Vodh, nu supt Alexandru Bias. E dupit izvorul unguresc.
www.dacoromanica.ro
112
Istoriile Dom/1i lor T-RumiloeKi
far Intru aceste vreml, Sfetul all Intrat in Tara Nemteasca cu mare oaste, §i multa paguba all Mout Nemtilor '.
40. Domino, la Leon-Vodal r 7138. Leon-Vocli Doran. Boiaril sli, sfituesc asupra WI Leon-Vodfc Hrizea Vornicul merge la Ardial qi chiam h. pre boiaril eel fugitl. Pribegil sit bat cu Leon-Vodk §i fug. Banul Boul gone§te pribegil. Mittel BrIncoveanul trimite chrtl la Abaza-Pa§a.Abaza-Pa§a dh
Domniia lul Matel Aga Brhncoveanul. Boiaril lul Leon-Vodh all adus alt Doran. Matel-Vodh bate pre Radul-Vodh. Petro Clasar rebel qi piere de Nemtl.
Viind Domn de la imparätie Leon-Voda, §i priimindu-1 tara, multe 0 marl greotatl ail aruncat taral, §i silia pre boiarl de platea judeatele cu bani; §i, tata spargandu-sa, 0 boiaril neavand de unde lua banil care II da, sa, saracia, §i 0, indatoria ; care lucru vazand boiarif Oral
ca, merge spre rag, s'au sfatuit, mal vartos boerimia de
peste Olt, ea sa sa dea In laturl den naintea raotatil ; anume boiaril: Matel Aga den Brancovenl, Aslan Vornicul, Gorgan Spatarul, l3arbul Paharnicul Bradescul, Mihal Spatar Cotofeanul 2, Dumitru Slugerul Fili§anu, Mitre?, Vistierult, 0 altiI, caril all fugit pe 1a plaiul Valcanulul la Hatag, in Ardial, §i i-all priimit Racot Gheorghe §i Zolomi a Aceia§1 observatie ca §i pentru alineatul precedent. 2 Numele de familie al acestul boier lipse§te din cronica, de sigur contemporank cuprinsh In Ludescu. V. Prefata citath. a La 14 Maid 1654, Constantin Sorban dit un Tigan lin Cirstia iuzbaqa de Ro§il", care-I cumpftrase de la Gorgan §i de la fratil lul, fecloril lu Drhg§in Peh." (Bibl. Ac. Rom., doe. XXI/270). Dar west Drrigugin e pomenit ca SpIttar Intr'un document din 1646, al 1111 Ma-
tel (ibid., doc. 117/LXIX), a§a tncit Gorgan de aid e altul decit cumnatul lul Matel-Vodh. in pach. 18 al Sehitului de un lemn, la Arch.
Statulul, se afla actul slavon, pe pergament, prin care Matel decide
o judecati a WI Dumitru Slugerul Fili§anul pentru satul Pirhea, care-I fusese, de mo§tenire de la pitrintil Domniel Mele, de mal nainte vreme". Supt Gavril-Vodk la 7128, Matel, flind boier, vinde cele douh ph* ale sale lul Dumitru (Tirgovi§te, 4 lanuar 1646),
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
113
David Groful cu cinste, si le-at dat odilina. Leon-Voda, vazand el at fugit atata boerime, si, temandu-sa de niscareva amestecaturi, sa nu sa faca. In multe randurl aa trimis carp la dansal, cu juramant, ca sa vie In Orä, ca
nu le va face rat.; si n'att vrut sa vie. Trimis-at si pre parintele Teofil Episcopul, si pre Hrizea Vornicul, cu carp', la dansal, sa vie, ei iar n'at vrut sa vie, ci at cerut de la Craill si de la Zolomi ostI ajutorit, sa vie sa scoata pre Leon-Voda den ar; si li-at. dat. Si at pogorat aicea In tara, strangand si cat at mal putut oaste den Ora, dupeste Olt, si at venit catra BucurestI. De aciasta auzind Leon-Voda, s'aIl gatit si el ostile ce at avut, si at dat leff slujitorilor, si au esAt la sat la Priseceni intru Intampinarea pribegilor, dar nu i-all dat indamana sa sa bata acolo, ci iar s'an intors la Bucurestl ; si s'at randuit ostile den jos de manastirea lui Pana Vistieriul, care acum 11 zic Sfanta Ecaterina '. DecI,
viind si pribegil, si lovindu-sa ostile, au fost izbanda lui Leon-Voda ; iar pribegil cu multa paguba s'at tutors
Indarat. inteacest razbol all prins pre Preda Brancoveanul, nepotul lul Matei Aga, si pre Radul Logofatul den Desa; pre calif ducandu-I la Leon-Voda, nu li-at facut nici un rat, numai i-at pus de all dat bani multi'. Matei Aga si cu cella41, Intoreandu-sa 1ndarat, si gonindu-i gonacii WI Leon-Voda, find cap ostilor Banul Boul, cumnatul lul Leon-Voda, si Nedelco Botiantfl, s'at fost litchis in manastiria TismeniI, si, trel zile stand
gonacif imprejurul manastirii, nimic nu le-au putut strica, ci noaptia aU esat si s'at dus pre plaiul Izvarnil, si at trecut in Tara Ungureasca. Leon-Voda iar at mal trimis la boiarl, sa vie la casele lor, si denteansa1 at yen% iar denteansal at rams cu Matel Aga'. Care vazand ea cu puterea armelor nu vor putea strica luT Leon1 Ultima explicatie e a compilatornlul, care scurteadt, de altfel. mult povestirea contemporanl. 2 E vorba de urmkrirl, nu de chemhrl tnnapol, In izvor (p. 313 . Apol vine partea ce se scurteazli aid. 8
65845
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Tarir-RumitnestT
114
Voda, all socotit c la Turcl cu Ora vor folosi ceva. Si, ,tiind pre un popa Ignatie, Sarb, la Nicopoie, care avea voe veghiata, la Abaza-Pasa, an scris la dansul de s'an rugat sa stia la mijloc, SA-1 mantuiasca Abaza-Pasa de Leon-Voda. Si att saris §i la Pa§a cartl cu fagaduele multe; care, Pasa vazand, cartile i fagaduelile, s'ail fagaduit ca, va sta pentru dan,I ; i an trimis pre popa
acela Ignatie la boiarl in Tara Ungureasca, sa vie la dansull. i, ducandu-sa popa Ignatie, snan incredintat cuvintelor lui, i cu totil s'an radicat, i all mers la AbazaPa§a, 0, mergand, all imbracat cu caftan pre Mater Aga, sa fie el Domn; iar 1111 Leon-Voda i-at venit mazalie,
s'an dus la Poartas. Ci in mijlocul vremilor acestora boiarii lui LeonVoda ail fost cerut Domn de la Poarta pre RadulVoda, feclor luI Alixandru-Voda, care venia cu boeril
de spre Oblucita de catra Tara Moldovit Mold Aga, auzind de aciasta, in nadejdia lul Abaza-Pasa, ce-I dedese Domniia, nu sa lasa sa ramhe in da§art, ci strangea ostl, ate all putut, de al räi, i ceva striini ce avea, si a§tepta pre Raclul-Voda 0 pre boiari la Bucure§tI, sa sa bata. E:3i all i venit cu tabara langa Colintina, unde sa chiama Obile§tI, avand §i Mold ovenl, i TatarI de stran-
sura, §i era 0 Schimni-Aga cu dan§al. lar Matel Aga cu al lui all e§at in marginia ora§ulul, intre Dude§tI 0 intre manastiria MarcupI3, §i acil s lovira inteo zi, nicl o parte, nici alta nu putura birui. Bucure§teniI cu
copiii sa suia pe gardurl, de sa uita cum sa bate razL
Aidi Constantin Chpitanul pune de la dInsul numal eft tre-
buie pentru ca Dornnia 135. pars cerutS, de Matel, nu oferiat lul de Abaza.
2 Leon nu mai era Domn atuncl. Poate sit fie In legAtura cu venires lul Matel cu oamenl din Banat presents In 1647 a lui Aldea ot Cavaransebes", care se vinduse RumIn lul Gavril Sphtarul (Bibl. Ic. Rom., 98/xLm), si in acest an si-all facut pomeaanft de ni-aal megiisit". 3 Precisare ce nu se aflA fa Ludescu, pe care compilatorul II pre-
curteadt foarte mult. Alte mss.
: lul Märcutft".
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul FiIipecu
115
boiuP. Iar, cAnd aü fost a doauo zi, aa fost mai tare rgzboi,
si ati biruit Aga Matei pre Radul-Vodg, i multi Moldoveni i Tatari ati perit; iar, carii art scApat, ati fugit, cum n'at vrut, cu Domnul lor. Atuncia aq perit Necula Vistier, si Papa Logofgtul den Greci, iar Hrizea Vornicul Mihul Spgtarul i Catargiul i Dumitru 2 Vistierul Dudescul att scg pat la Moldova, iar pre alp i-at prins vil, si pre Schimni-Aga cu ai lui, dar nimic ma nu i-aU fgcut. Si aft ramas Aga Matei la Bucuresti, in Scaun, Domn 3. 1 Din traditie 2 Numele de botez nu e in Ludescu, p. 317. Un ordin de la Hrizea Vel Ban (2 Oetombre 1637) In Bibl. Ac. Rom., 21/xx. La 8 Decembre 1634, 6 ri&vv.qc
K.-Op.:awe vinde Banului Hrizea jumatate din satul Mat-testi, cumparat de el de la Radu Buzescu : 'arch 'Pram M1[014E07.00 (ibid., 2(xLm).
Aeest Hrizea era dinlre Billent (v. Literaturd si artd romind, IV, p. 401). Un act domnesc din 12 Iunie 1659 intareste lul Damaschin al doilea Portar mosia Clanta, ce i se daduse de Hrizea Vornicul. Acesta o avuse de la Ionaseo Portar, al lul Miroslav Logolatul, pre vreame and aili fost eu raposatul parintele Domnil Meale,Io Radul Voevod, la Hotin Udrea Comis Baleanul, flul lul Hrizea4 (Col. d-:u1 G. Gr. Cantacuzino). D. Xenopol (Ist..Rom., IV, p. 26, nota 16) a citat lntiü un document al WI Matel, din Bucurestl, 16 Deeembre 1634, Intarind
pe altul din 1632-3, prin care se seutese vieril manastiril Snagovul de bir. de galeata, de rand si de oae seaca, de cal, de boll i de toate dajdile i mancaturile eltte sant presto an ... i sit fie In pace st de birul moldovenescd" (Bibl. Ac. Rom., 39/xx). Indoiell nu pot ft asupra rostulul acestel cartl de rapaos" : ea priveste lupta din 1632 en Domnul moldovenesc Radu i birul pus pentru cheltuielile el. 5 Intr'un act slavon al lul Matel, din 7145, se dli un privilegiu lul Dragomir V el Vornic pentru niste case ale acestuia la Tirgoviste, linga rid, in fata eu Biserica Domneasca.. Ele fusese ale Banulul Ienachi iar, cind ad fost acum in zilile Domniel Mete, cu vrerea lul Dumnezed, ea sa fld Domn si stapin in Scaunul mosilor al stramosilor Domniel Mele, aicea In Tara-Rumineasca, In Scaunnl Bucurestilor, Catargiestil, el ad venit In potriva Domniel Mete cu sabie i cu ostire moldoveneasca, i ea Tatarl,si cu multi. alth ritutate, aid In tar., Inca i cu niste alti oamenl i razvratitl din tar.. Lisa a dat Domnul Dumnezed ca e1sa, cada supt picioarele DomnieT Mete,
si i-am gonit Domnia Mea din lark cu rad :si cu rusine" (Colectia d-lul G. Gr. Cantacuzino).
www.dacoromanica.ro
116
Istoriile Domuilor firff-Ruminqa
Pentr'aceste vreml in Tara Ungureasel la Casa s'ail rädicat un Petro Clasar, cu multa oaste mojaclascd, asupra Ungurilor, §i multA paguba aft facut boiarilor ungurestI ; cull, in cea dupa urmã, find biruintl, de ostile ungure§ti, carele le stränsease boiarimea, ceI ce aü seapat de moarte, i-att prins, impreuna cu stapAnul lor Petre Clasar ; ci mojAcilor le-aa taiat nasurile, urechile, §i i-at slobozit de s'ati dus pre acasa ; iar pre Domnul lor 1-au taiat patru cezvarti; §i asa s'aü sfarsit e.
41. Domniia liii Idatei-Vodit, P 7141.. Matel-Voda 11 chiama Turcil la Poarta. MateI-Voda Dornn. Matel-Voda merge la Tarigrad cu cartile Pmal. Matel-Voda ai adaos Matel-Voda merge la oaste, la Capi haracinl, si vine de la Poarta. menita. Abaza-Pasa robeste Tara Lesasca. Murat Sultanul al patrulis face räzbol Cu Persil. Moscalil au luat Azacul de la Turcl. Tataral sa. hainesc, de Wei Turd. Cantimir Marzea piere. Turcil fac oaste asupra Tatarilor. Murat Sultanul iar merge la Pers1. Bagdatul 1-att luat Sultan Murat. Vasilie-Vo i radic a. oaste asupra lui MatelVoda. Vasilie-Voda fuge de Matel-Vodá. Vasilie-Voda iar vine de al doilea rand spre Matel vocu, si-I bate Matel-Voda. Vasilie-Voda munceste cu Turcil, sä scoaill. pre Matel-Voda. TurciI vor s. prinza. pre Matel-Voda, si nu pot. Turcil iar muncesc sa.prinza pre Matel-Voda.. Matel-Voda face sfat cu Racot. sa scoall pre Vasilie-Voda din Moldova. Gheorghe Logratul Moldoveanul licleneste pre Domnul salt Gheorghe Logoftttul Moldoveanul sa impreuna cu ostile la Bacail. VasilieVoda, taie pre dol boiarl. Vasilie-Vod a. fuge de Gheorghe Logoffttul, si el sh pune Domn. Vasilie-Voda birueste pre $tefan-Voda Gheorghe. Matel-Voda bate pre Vasiiio-Vod i pre Timus la Finta. Matel-Vodli trimite pre $tefan-Vodk ca out! Domn la Moldova. Hanul
prinde pre Vasilie-Voda, si-1 trimite la Tarigrad. Timus piere la Suclava, i prind pre Doamna lul Vasilie-Voda. Matel-Voda, ranit de razbol, zace. Dorobantil is bat joc de Matel-Voda. Ghinea Vistierul i Radul Armasul 11 ucig dorobantil. Pre Socol 11 ucig dorobantil. Matel-Voda blestemk pre dorobantl. Dorobantil si Seimenil inchid patine, si nu Iasi s. Intre MateI-Toda. Matel-Voda moare. Costandin Sardariul sá alege Domn Taral-Rumanestl.
Dupa ce bath Matef-VodA pre Radul-Voda Alixandru §i pre boiaril carif era cu ansul, §i ramase Domn, despre 1 Din istoria ungureascii.
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanui Filipescu
117
o parte A baza-Pa§a, trimicand la Poarta §i zicand ca Ora, priimindu-1, 1-ad pus Domn, 04 dregia lucrul dupa cum
sa fagaduise, despre alta parte, cu invatatura PaW, Matei-Voda ail trimis arzmazarurl de spre tara, jaluindu-sa ca i-ad mancat Domnif striinI cu Grecil, 0 sa ruga de Domnul MateT, sa li-1 dea, fiind de Ora, sa le
caute de dreptate, 0 va fi cu credhita la toate poruncile imparate§ti. §i ap., cu acestea, ad trimis Imparatul Capigi-Bma, cu barat imparatesc, de i-at dat Domniia tarn aducandu4 caftan, buzdugan, dupa obicel. DeciI au inceput a-s, a§aza lucrurile taraI, ceale stricate 0 darapanate de altiT, 0 cu bune socotele toate le a§aza, 0 cu vecinii sa, Impaca, ca sa alba Ora odihnä 0 pace. Iar, cand ad fost iarna, pe la Dechemvrie ', all venit un Capigid d e la Poarta, de 1-ad chiemat sa mearga sa sarute mana Imparatului, de Domnie. Lisa nu era mimai pentru sarutatul mainii, ci pentru ca avia para mare de boiarif
lui Leon-Voda, cuff i-am pomenit mai 'Mara cä ad pribegit den Ora. Deci, Matei-Voda, ingrijat find, ad dat §tire la Abaza-Pa§a, cersindu-I sfat ce sa faca ; Paa, i-ad scris sa meaarga fara nici o grija, ca va scrie el la
Poarta pentru dansul, 0 nu va avia nici o nevoe; precum ad 0 facut. Ca Matei-Voda ad facut gatire mare, cu Vladica, 0 cu Episcopii, 0 cu egumeniI, cu boiariT, cu capitanii, cu slujitorii, oamenf de isprava, §i IntaT la Pma ad mers, 0 de acolo i-all dat alte cartY, §i ad pur-
ees de s'ad dus la Tarigrad. Pa§a Inca ajunsease mai nainte cu cartile luY, spre ajutoriul lui Matei-Vocla. Decil,
daca ad mers acolo, in 20 de zile nici un raspuns Wad avut, ci §aclia ingrijat. Iar dupa aeeaia 1-at chemat la Divan, de ad statut de fata cu pribegiI, 0 putin de n'ad pierdut Domniia ; numal, ajutoriul luf Abaza-Pa§a fiind, s'all tutors lucrurile iar spre binele 0 folosul lul MateVoda, de i-ad dat Domniia; §i ail venit in tara cu bucurie 2. ' 113 zile", zice Ludeseu, p. 318. 2 Totul e din Ludescu, dar en multe Mien de fapte, qi, in loc, adausuri de 111murirl verbale.
www.dacoromanica.ro
L,toriile Domnilor Tar-Rumanesti
118
Zic unit ca, all adaos si haraciul, ei i aceaia i-al ajutat mult Decil all chemat pre pribegT, i 1i-a6 dat
juramant ca nu le va face nici un rau, i sa mearga in Ora. Si ail venit pribegii en dansul: Rumanif, Grecii, carii all fost boiari marT, i tuturor bine li-au facut, iar nu rail; si Inca all i boerit pre unii. Deci s'ad nevoit Matei-Voda de aA dres tara foarte bine, caresl dupa oranduiala lor : boiarii, slujitorii, thranii, cat tuturor le
era bine in zilele lui, precum am auzit pre batranil nostri marturisind de aciasta, cä tara iubiia pre Domn, si Domnul pre Ora ; pentru ca era liniste in Domniia luT: nu sa vedia, nici sa auziia morti sari prazi, precum sa facia si sil fac la altii 2 ci gandul Domnutui aciasta era : sa plateasca tara de datorie i sa sa odihniasca toti pre la mosaile lor. Si asa zicia batränii nostri, ea in sase ani in Vistieriia lui gramada de bani n'aq strans, pana ce all platit clatoriile i chieltuelile ce le facuse pana s'au asazat Domniia ; dupa aciaia all strans i avu-tie, care pre urma gasind-o altii, o all rasipit i o all chel-
tuit far de treaK precum mai pre urrna, sa va povesti. Jar can d all fost P 71423,
venit porunca lui Matel-Vocla
sa mearga la oaste in Tara Lesasca, cu Abaza-Pasa, si, cu Moisi-Vocla Domnul Moldovei, i cu Bugegenil toti, ai, trecandNistrul drept la Camenita, acolo i ostilelesasti au fost stranse; si s'ati lovit unii cu aIiI, i, toata zioa batandu-sa, nimic n'ati folosit, nici o parte, nici alta. Abaza-Pasa
vazand a inteacel razboi nu foloseste nimic, s'au tras cu ostile sale pre Nistru in jos, la Stud enita cetate, i, batand-o cateva zile, all luat-o, si pre lacuitorii cetatii i-at robit,
ce all mai putut dupen prejur ca lupii all rapit, i cu acia izband5 s'aU Tutors indarat, cinesi pre la orale lor4.
Matei-Voda, viind in Scaun, alta grija nu avia, ci facea manastirT patutindeni
i
biserici intru lauda buT
V. Prefata la Studif §i Doc., IV. p. CLXIX.
I Alusie la purtarea Crania a Jul erban-Voda, Cantacuzino. 3 7141, In Ludescu, care e exact. Ludescu, p. 320.
4
www.dacoromanica.ro
Constantin rapitanul Filipescu
119
Dumnezett. cart sa vad pana acum. Ca, pana la acest Donn, putine zidiri all facut Domnil cel mat de nainte ; iar Matei-Voda all Infrumusetat taxa cu de tot fealiul de zidirl manastirl, bisearicl, case Domneti ; care sa pomenese i pana astazi in Domniia lui Matei-Voda la 1' 7144 2, Sultan Murat al patrulea, imparat, mare gatire de oaste aU facut asupra Persilor, i insu s'au dus cu 300.000 de norod, ce 1-att straps den Evropa, den Asiia, den Siriia, den Araviia, i, sosind la Armeniia cia Mica, uride, viind ;;i Persil, la marginile acelia. vr6jma;?at?te s'aU batut. Dar, biruind Sultan Murat, Persil au fugit mai intr'adancul Persiel. i at1 luat Sultan Murat Rovanu13, cetate mare, ce iaste aproape de Marea Caspii ; care avia multe orasa ai cetatt i inuturi supt ascultaria el. Deci, intorcandusa la Tarigrad cu biruinta, nu preste multa vreame i-ag I
venit veaste a Persul iar all mers de s'aft luat locurile ce le luase Sultan Murat, ci an nceput a face si mai mare gatire de oaste, iar asupra Persilor. Lt 71454, Cazacii Moscalilor an luat cetatea Azaculut de
la Turd, si ()stile ce all fost inteansa li-aa taiat ; care cetate iaste in gura apel Donului, ce cur& in Maria Meotis, i, de acolO curge in Marea Neagra. Care Sultan Murat auzind, foarte s'ati turburat, i vria sa meaarga sa o ia iarasi de la Moscall, ci imparachieria ce era intre Tatart 1-aft impiedecat de n'at putut merge5. Ca aciasta pricina fu intre Tatart: Cantimir Marzea, carele era vestit si vitiaz, i avia 20.000 de oameni de razbot, find hulit totdeauna de Sultant, cuff sant Domnit Tataralor, ai nevrand sa sa supue lor, s'at radicat cu toata familiia lor de la Cram, si ag venit in Bugiac ; i s'aft saläsluit langa Muncastrum Cromir (Cetatia-Alba), Tighina, AhiI Mal mult prescurtare din Ludesen, pp. 320-1. 7143=1685. 8 Erivan 4 E exact. 5 Cf. mal sus, p. 110, nota 1. 3
www.dacoromanica.ro
120
Istoriile Domnitor TAril-Rurnk'nqt1
liia (cum zic cestl de acum: Chi liia), Omit la marginia Moldovil, i, cu dansul fiind uniti i a1I marzacl, OracMarzea, Salamas1-Marzea, i a1ii tail al ostilor, cart, latindu-sä i InmuAindu-sa, trecea hotarale Mold oveanilor si ale Leasalor, de facea multe reale, i, temandu-sa
de mai rat, at trimis Craiul Lesase soli la Imparatul Turcesc, ca sa scoAa Tatarai den Bugiac, i le-at fagacluit ct va fare asa. Moldoveanif Inca facea jalba de jafurile ce-i jafuia Tataral. Devil ail poruncit Hanului
de au venit cu toata puteria WI den Cram, avand pizma pre Cantemir Marzea, undo nu sa supunia lor, §i, avand Intro dansal razboi mare, au biruit Hanul, §i Cantimir au fugit preste Dunare; caruia i-at scris imparatul sa meaarga la dansul. Si, Indata ce all mers la Tarigrad, at sugrumat pre Cantimir Marzea, i all poruncit pre toV Tataral acelui Marze sa-i duca la Cram; si all
dus dentr'ansat Iar o seaama den Marzacil ce era soiI lui Cantimir Marzii, vazand patima sotulul lor, neincrezandu-sa nici ImparatuluI, nici Hanului, s'at tras eatra Tara Lesasca, cu oamenif lor, cerand de la LiasI locuri de lacasi. Dar nu li s'ati dat, temandu-sa de galciava Turcului; ca eI zicia ca vor fi ajutor Leasalor impotriva Turcului. Ci dar, Turcul, vrand sa-T aseze
pre Tatari, au trimis pre Pasa de la Darstor cu oaste turviasca, moldoveneasca, rumaneasca, i at chiemat pre toti Tatarai, si le-at fagaduit ca vor avea pace sa sä salasluiasca in Bugiac, numai sa nu faca paguba vecinilor. far, den cei MaT marl ai Tatarilor, care s'all socotit maT zorbale, all omorat Pasa Inteo noapte 13, si
asa s'at asazat trebile despre Tatari : pre Hanul Inca I-al mazalit, si ail pus In locul lui pre Sultan SanghereI, feciorul lui Cazigherei, ce aft fost mal nainte Han Tatarase si au fost om vitiaz, care in Tara UnguSalmatzar, ,,Salnanchach", in izvoate contemporane. V. Iorga, Chile i Cetatea-Albei §i Studil asupra istoriel Rominilor tn secolul al X VII-lea, I (1900).
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanu1 Filipescu
121
reasca, la luatul cetatil Iaurinum i Agriia, multe reale aft facut cre§tinilor 1. Iar la P 7146, Sultan Murat, cum am zis mal indarat,
§i mai mare gatire aft facut asupra Persului, i iar insu§l, cu 400.000 de norod, at mers de au incungiurat Bagdatul (cari-I zic i Vavilon), §i aft trimis o parte de oaste cu Pa§a al Misirului langa Ormusium2, care este
trecatoare de la Misir la Persida, sa pazeasca. Alta oaste aft trimis cu Pa§a de la Siriia la muntil Tavrinilor, carii desparte Bagdatul de la Persida, poruncindu-I sa pazeasca. pre de toate parOle caile, ca sit nu poata veni Imparatul Per§ilor sa ajute Bagdatului ; precum s'au i intamplat. Ca Mei o bantuiala n'au avut, pana aft luat cetatea Vavilonului (Bagdatul), dar cu multa osteneaala, de abiia in patru lunl, perind Turel ca la 100.000, gall. den cei ce muriia de ciuma ; i multe navali aft Mcut; carele §i el navalia cu oastea. Insa in cea dupa urma, chiemand pre Viziriul, i-at zis : Caine, de numi vei da maine chieile cetatii in mana, te omor". Decii Viziriul, vazand ca iaste nu i a§a i aa, aU pus un lagum 3 mare, care, radicand o parte mare de zid, aft dat navala ; §i at luat cetatea4. In toata pacea ce avea Matei-Voda, in zilele lul, iar nu 1-all lasat Dumnezeil in odihnä, ci I au aradicat pre un vrajma§ mare, Vasilie-Vod4 Lupul, carele in urma lui Moisi-Voda SA pusease Doinn la Moldova. Acesta fan nici o pricina sä Meuse vrajma§ luf Matei-Voda, §i in tot fealiul sa muncia ca sa iea Domniia Tarai-Rumane§ti (pricina pentru ce, Dumnezet §tie); dar n'at putut Mei cum, precum vom scrie cu amaruntul. Ca n'at I Schita e necompieti: se ui.15. intro altele a se vorbi de moartea lul Cantemir. SanghereI" e Bahin-Ghiral, dar locul lul Inaiet,
Hanul mazil, In dat lul Behadir-Ghiral. V. izvoarele eitate in chrti1e arätate in nota precedentIL 2 Ormuz. 3 MinIt. 4
Dup& vre-un izvor turcese.
www.dacoromanica.ro
122
Istortile Domnilor pril-Rumant1
zabovit Vasilie-Voda vreame multi dupa ce all luat Domniia, ci all raclicat oaste asupra luf MateT-Voda, si aU venit pan la Buzll. Auzind MateI-V oda, de aciasta, au trimis la Racot, Craiul Ardialului, de all cerut oaste ajutorlil, i, fiindu-I prieten, i-ati dat. Strans-ail i oastea luI, ce au avut, i Insusl au mers cu o§tile spre Buzau, unde venise Vasilie-Voda ; carele, auzind de multele ostI ce-T yin asupra, rumanestI, ungurestI, fan nicl un razboI all dat dosul ; aT nostri 1-au gonit pana 1-au trecut Putna ; i all pradat ara rat. DecT, tingurif au trecut pre la Trotu Ia ara lor, iar ai nostri, Rumanil, s'all Intors in taxa cu izbnd i cu dobanda ; veselindu-sa MateI-Voda de biruinta'. Mal avut-au Matel-Vodd suparare de Vasilie-Voda, ea nu-1 lasa in pace ; ci iar ail strans ostI i all venit in tara. MateT-Voda inch all i strans oti1e, i i-au esat intru intampinarea lui, la sat la NanisorI, pre apa tatomipl; carii and razboT vitejeste, all biruit MateT-Vocla, cat de abiia all scapat Vasilie-Voda cu putinT oamen1 la Braila 2.
Aciasth rusane viind lui Vasilie-Voda, tot nu sa odihniia, ci in tot chipul sa siliia sa scoata pre Matel-Voda ; dar §i Matei-Vodä, fiind cu inima mare, §i norocul inca slujandu-T, nu sa lasa. Deci, intru aceste vremI ' Ludeseu, p. 321, e izvorul. 2 Ibid., pp. 321-2. D. ltefan Grecianu iml comunia inseriptia puss din porunca lul Mate! pe biserica din Gherghita, care aniinteste lupta: Aceaslii sfAntit si dumnezeiasell besericS, din temelia ei ziditu-o-am eS, robul 1111 Dumnezen To Mathein Basarab Voevod intru numele marelul al WI Hristos mucenic Procopie ; de care lucru tAmplandu-stt Domnii Mele. avand rAzboitila Ninisorl, pre Ialomilit, en vrAjmasul Duninii Mete si al tari, cu Vasilie-Vodl, luat-am Dumnia Mea inteajutor de biruintit pre marele mucenic Procopie, §i cii vrerea milostivului Dumnezen, si cu ajutoriul srintulul mucenic supus-am yr* masil supt picioarele Dumnii Mele, i i-am rusinat, i i-am gonit duph prtmantul itre1, si am rAdicat aceastli stanti beserica pentru stkruinta cea de vitejie a puterniculul marelul Dumnezen i intr'ajutoriul sfantulul mucenic Procopie; ea sb, fle Domnii Mele pomean ti. nesltv&rsitit in vecl. Mesita Mal 26 zile, In anul 7149."
www.dacoromanica.ro
Constantin Chpitanul 1 ilipebou
123
fiind un Vizir foarte prieten lui Vasilie-Voda, I-at rugat ca sa mazaleasca pre Matel-Voda ; care ail si %cut, de all trimis Schimni-Aga, i Vasilie-Voda aft trimis pre Costia Caragid cu Schimni-Aga, invatandu-1, indata ce va merge si va da cartile de mazalie, sa apuce pre boiarl cu
vorbe bune si cu fagaduele de la Vasilie-Voda mal var-
tos ca Costea avia pre fratif lui. pre Banul Pavlache, si pre- Apostolache, boiari marl, sa grAiasca en el, sa intoarca si pre cellaltl. MateT-Voda Inca, prinzand veaste
de la Poarta, all trirnis catva cApitani cu steagurile lor la CopacenI, de astepta pre Schimni-Aga, i avea invatatura sa-I ia cartile i sa le aduca la MateI-Voda, si pre Schimni-Aga sa-1 tie acolo. Si, Indata, ce all sosit, s'ad dus cApitaniI de i-au cerut cartile : el injura si nu vria sa le dia : "in cia dupa urrna, le-at luat Mra voe. Iar Costea Caragid, omul hiT Vasilie-Voda, fiind condcit preste Arges, de ceia parte, de o laturi (ca tot sa temia), daca aq vazut acTasta, au Incalecat cu dol feciorT ai luT,
si all luat Argesul in jos, si pe la CiocanestI at trecut la Darstor; si s'at dus la Vasilie-Voda, de i-aA spus patima si isprava ce aü facut. Matel-Voda, dacä all citit cartile, i aft vazut ca sant de mazAlie, ail trimis de ail adus pre Schimni-Aga, si I-ad asazat la un loc, de ail sazut Ona s'aU asazat iar Domniia. Decil, all trimis de 1-au adus i 1-aft (Unlit bine, si 1-all trimis la Tarigrad'. Ci tijeT cu aclasta Vasilie-Voda n'ag putut strica nimic luT MateT-Voda. Deci, vazand Turcil CA s'au imputernicit Matel-Voda cu bani i cu ost,T, i avand pre Ungurl prie-
tern', avia porta si el sa-1 mazaleasca ; dar nu-T cuteza, ci muncia In tot chipul cu vre un mester5ug sa-lprinza: ci, norocul slujandu-I, nu putea ; ca afla mestersugurile Turcilor i sa paziia. Ca odata all trimis pre Sinan-Pasa2
cu multT Turcl, in chip ca sd sa impreune cu MateiVoda prieteneaste, i, de-I va da indemand, sal prinza si ' Acest alineat e original. V. Studif i .Doc., IV, p. cc. 2 Ceteete: Chenaan-Paea. Dar aea e ei in Ludescu, p. 322.
www.dacoromanica.ro
124
Istoriile Domnilor Tarir-Rumanqt1
sA-1 duel la Poarta. Carel, viind la Bucuresti, all conacit unii despre Vacaresti, altil despre Cotraceni ; iar MateiVocla, Inca mai nainte intelegand, s'ati strans toate o--
tile, 0 sta toti inarmati zioa i noaptia. Aciasta vazand Pasa, n'at cutezat sa-i %ca vre un rat, ci s'au purtat prieteneaste cu Matel-Vocla, i 1-aal daruit, i s'all dus la locul lui cu top' Turcii'. Si alta data all vrut Tur-
cif sa-1 prinzA, ca s'at stalls ostile turcesti la Oblucita si la Cetatia-Alba, si aU mers i Vasilie-Vocla la Cetatia-Alba cu ostile lui, de la care avia Turcii Indempare asupra lui Matei-Voda, sa-1 prinza. Deci all venit porunca sa meaarga i Matei-Voda la Cetatea-Albri, all purces cu toate ostile lui, cu tunuri, cu buna gatire, si, ajungand la Ialpuh, in Bugiac, all inteles si mai bine de sfatul cel rail ce fac Tureil cu Vasilie-Voda asupra lui, si de acolo n'ait vrut st sa mai duca mai nainte, ci ail
gatit daruri frumoase i scumpe, de ail trirnis Pasal Saraseheriului, pricinuind ca iaste bolnav, i sA teame ca va muri In tar% striina ; i s'at intors la tara liii, si era sAzand cu pace 2. Neputandu-sa oclihni Matei-Voda de Vasilie-Vocla, pe-
cum ati auzit ca s'au scris Indarat, s'at sfatuit eu Racot, Craiul Ardialului, ca sa radice pre Vasilie-Voda den Scaun, i sa pue alt Domn. Ci dar, find la Moldova un boiar, anume Gbeorghe,Logofat Mare, den sat den Racacini, earele era vrajmas intr'ascuns lui Vasilie-VodA, si nestiindu-I Domnul, gandind ca-I iaste prieten, pururia
II trimitia In solli la Racot si la Matei-VodA, i intru soliile lui s'at vadit vrAjmAsiia ce avia spre Domnul saa catra Crain] i catra Matel-Vocla, vinuindu-1 ca all umblat cu jupaneasa lui, i s. invrajbise cu Toma Vornicul i cu Iordache Vistierul Cantacozinil den tara lor. Decii, gasind Raco i cu Matel-Voda mijloc pre acest boiar, slat asAzat Intro dal-10S sa-I trimita osti den Tara
Ungureaasca si den Tara-Rumaneasca, si el va fi cap 1 Ludescu, pp. 321-2.
2 Cu ampliftchri e= Ludespu, p. 322.
www.dacoromanica.ro
Constantin Ciipitanul Filipescu
12o
lor, de va scoate pre Vasilie-Voda dPn Scaun. Si asa ati facut. CA. in taina aq gatit ostile, si le-at trimis la Moldova. Ci dar, Villa a veni ostile, era (cum spun 'mil) Gheorghe Logofatul in mare grija: sazand In Spatariia lor, inia toiagul la gura (ca la Moldova Logofatul cel Mare poarta toiag), iar Toma Vornicul i Iordache Vistierul, vrajmasai 1u, in chip de batjocura II zisera : Logofeate, ce iI toiagul la gura, pare ca zici in fluer?". El le raspunse : asa este, a zie in fluer sa-mi pogoare caprele de la
munte". Deci nu trecura zile multe, inteo zi mare, sazand cu Vasilie-Voda la masa, it veni veaste la ureche, ca ostile unguresti i rumanesti all intrat in tara (pentru ca pusease oamenii lui de paza, i, and vor vedia ostile c all intrat In 0,ra., sa-I faca stire); el numai decat incepu. a sa sterge la ochi cu mahrama; de care 11 intreba Vasilie-Voda: Ce iaste, Logofeate ?". El raspunse cit i-at venit veaste ca-I moare jupaniasa, §i-s ruga liii Vasilie-
Voda sa-1 lase sa sa duca sa o Ingroape. Si-1 crezu Domnul,
§1-1
slobozi ; lui, fiindu-I caii gata la gazda. all
purees de olac, §1 s'at dus de s'ag impreunat la Bacati cu toate ()stile. Iar Iii urma mai era dof boiari, cu carif avusease G-heorghe Logofatul mai nainte intelegere pentru aceste lucruri, i, la purcesul lui neMcandu-le stire, ii s'ailparut Ca i-ag ficlenit, i, ca niste becisnici (socotind ca le va fi mai de folos), all mers de au spus lut VasilieVoda faptele lui Gheorghe Logofatul, si cum s'ail dus sa sa impreune cu ostile unguresti i rumanesti. Si, indata ce auzi Vasilie-Voda, trimise pre Vataful de Aprozi, cu vre-o 50 de oameni, sa-1 ajungl, sa-lprinza ; dar, and all ajuns si Vataful la BacAll, Gheorghe Logofatul sa impreunase cu ()stile, ci, necutezand, s'at intors, de ail spus stapana-sail ce all vazut. Vasilie-Voda, inteacia manie, alti pus de all taiat pre acet doi boiart, caHI s'at dus de i.aU spus,
zicand ca all trebuit sa-I fie spus mai nainte, and sa incepia vorbele, si era Gheorghe Logofatul la mana but 1 Totul e dupft traditie : aceasta a fost cu1eas1 si de Neculce, in 0 eamd de euvinte.
www.dacoromanica.ro
120
I,torjile Iioinnilor farii-RumanetI
iar nu acum. Un boiar de ace§tea at fost barbatul Doamnii Dafinii Dabijoaii, mat nainte pana a nu o lua Dabija-Voda. A§a povestiia boiaril moldoveni de acestea.
Deci Gheorghe Logofatul nimic n'ail zabovit, ci s'at pornit cu o§tile spre Iacg. Vasilie-Voda Inca, ce at putut strange osti de grab, le-at luat §i at e§at innainte la Podul Liloail. Acolo lovindu-sa o§tile, at biruit Gheorghie Logofatul, §i ail fugit Vasilie-Voda la cuscru-sat Hmil Hatmanul Cazacese, caruia i sa ruga sa-1 dia o§ti sa scoata pre vrajma§ den taxa, §i i-at dat Impreuna, cu fii-sat Ti-
mu§, care tinea pre Doamna Ruxandra, fata lul VasilieVoda'. Ci, pana a veni den Tara Cazaciasea, iar Gheorghe Logofatul s'at numit Domn in Scaun la Iasi. Iar, daca ad venit Vasilie-Voda, cu multi Cazaci, §i all avut razboi la Popricani, fu biruit Stefan-Voda. Deci s'ad tras indarat spre Foc§ani Vasilie-Voda dupa dansul ; StefanVoda la Targoviste, la Matei-Voda, cu catva boiari, Vasilie-Voda tot dupa dansul. Fost-at trimis Matei-Voda pre Diicul Spatarul cu osti, sa opreasca pre Vasilie-Voda, la Foc§ani, si la Soplea ; dar n'at putut 2. Deci MatelVoda s'at straits o§tile toate §i at e§at innaintia lui Vasilie-Voda §i a WI Timu§ la Finta ; si s'at lovit otiIe foarte tare. Si at infrant d'intal pre o sea ama de slujitori, de i-at trecut apa Ia1omiiI. Iar Matei-Voda, cu inema mare find in fruntia razboiului, indemnandu-§1 viteajai lui, i mai Intorcandu-I, precum pururea sluja norocul liii MateiVoda, i-ail slujat §i acum : Ca s'at slobozit un nor den
aer, care avea apa multa §i vant iute, de batea pre Moldoveni tot in obraz, §i pre Cazaci, pana i-at umplut de apa, de nu putea sa sloboaza focul, sad sa sá apuce de arme; iar ai no§tri, imbarbatandu-sa, all spart toata tabara moldoveneasca i cazaciascã; §i Vasilie-Voda cu Timu§ poftia sä sit mai vaza spre Foc§ani3. Atuncia all ' Se stie c Vasile a fugit rat% luptL 2 Pn aid, e traditia din Moldova. Cf. cu Miron Costin. 3 Plintt aid se iea, cn scurtArl, din Ludescu, pp. 324-5.
www.dacoromanica.ro
Conbtantin atpitanul Filipesca
127
ranit cu un glont la un picior pre MateI-Voda. Insa cu
biruinta s'at intors la Scaun in Targoviste, &land multi robi moldoveni t3i. cazaci, pre caril i-at taiat de la Fantana TiganuluI 'Ana la Targoviste', de-at vazut un Turc mare, ce venise de la Impara0e, sa vaza de, galcevile ce s'all facut intro acestl Domni. Care, väzand ca ad venit Vasilie-Voda sa ia Scaunul Jul Matei-Voda fara nici o pricind, at. spus Imparatulul cä iaste vina Jul Vasilie-Voda. Ded, Imparatul a poruncit Hanului sa prinza pre Vasilie-Voda, sa-1 duca la Poarta. Ui, in mijlocul vreamilor acestora, daca at mers Vasilie-Voda in ara Moldovil, all trimes pre Doamna-sa Cu fii-sat Stefanita i gineri-sat. Timus, cii Cazacil, la Cetatia Sucevii, si el sa mai gatea de razboi2. Matel-Voda Inca n'aft zabovit, ci at dat lui Stefan-Voda osti ale lui, si i-ad trimis si Racoti Craiul Un-
guri., de s'at dus dupa. Vasilie-Voda la Moldova, si s'at batut cu Vasilie-Voda la sat la Sirea, i birui StefanVoda, i fugi Vasilie-Voda in Tara Cazaciascas . Iar Hanul, avand porunca de la Impar4ie sa-1 prinza, precum am scris mai indarat, i-at seris o carte, zicandu4, daca i-at trebuit ajutor, caci n'at venit la dansul, sa-i dia Tatari ajutorit, unde i-ar ti fost pasul, ci at umblat cu Cazael care nu i-ad folosit nimic? Aceste auzind Vasilie-Voda, (de vreme cä sa umpluse i pacatul), sa increzu in cuvintele Hanului, i s'at dus la dansul ca sa-I dea ajutorit. Hanul, cum ail pus mama pre dansul, 1-au bagat in obezi, §i 1-att trimis la Tarigrad, i 1-au inchis Imparatul la Edieu1a4. Iar Stefan-Voda ad mers la Suciava, de all batut cetatea, i, indreptand un tun supt cort, unde Pentru Fintina Tiganulul, v. mal sus, la Domnia lul Radu Paisie, pp. 54-5. hasemnarea acestul Joe nu e In Ludesco, p. 325. 1
2 Cit se intinde de la ultima nota e adaus de compilator dupli traditie. La 15 Octombre 1653, Matel dl un privileghl 1111 Sima Capitanul, pentru slujba ce i-a fleut in r&zboiul en Cazacil de la Finta". 3 Alineatul e din Ludescu, p. 326. Aceastli parte e din tradilie.
www.dacoromanica.ro
128
Istoriile Domnilor Tarii-Rum'anesti
§adia Timu§, ginerele luI Vasilie-Voda, au lovit o ladd de supt cort, §1 tandärile lazil ail omorat pre Timu§. DeciI Doamna nu maI avea ce sa maI facd, ei at dat cetatia, §i i-ati luat avutila Stefan-Voda '. Zic unit sa sa fie culcat Stefan-Voila, cu Doamna, MIT intoarca aceaia ce Meuse Vasilie-Voda, de sä culcase eu jupaneasa lui,
In boerie. Dupa aceaia at venit la Scaun, §i all scris cartT de la el §i de la tara la Poarta, cerand stiag de Domnie, dupa obicel, §i, fiind ajutorit §i de MateI-Voda, i-au trimis Impdratul stiag de Domnie, §i s'ati a§azat Domn MoldoviI 2.
Iar Matel-Voda, fiind la un picIor ranit den razboi, zacea §i-§ cerca tamaduinta ; dar nu putia sa-§ caute boala lui §i slabiciunia batraneatelor, de nebuniile dorobantilor, a Siimeanilor, §i altor slujitorl, ce fdcea, ea sa imbogatise in zilele lul, §i bogatille de multe orl aduc la oament §i nebunii ; precum la ace§tia. Ca striga pen Curtea Domneasca, ea sa le dia left, cd eI ail batut razboiul ce ail avut cuVasilie-Voda, §i zicia lui Matei-Voda
sa sa duel, sa sa calugareasca, ea, nu le mai trebue sa le fie el Dorian, batran fiind §i bolnav; §i atata sa indarjase in nebunie, cat i-ati luat tunurile §i erbariile, §i le-all
scos afara den targ. DecI el at intrat in casa la MateVodd, unde zacia, §i zicea sä le dia lefile, sati vor sa sparga camdrile, sa-§I ia singuri el. Si atuncia, vinuind dorobantii pre Ghinea Vistieriul8 §i pre Radul Arma§ul,
zicand ca ei nu lasa pre MateI-Voda sa le dia lefile, II cerca sa-I prinza, sa-I omoare, iar el de fried, s'at fost ascuns in casa la MateI-Voda ; iar dorobantil §i Seimenil, ca
ne§te porci obraznicl, i-ati cautat pren toate casele, pana
i-au gasit; §i i-all scos, batandu-I, pana i-ati dus afara den targ, unde era tot stran§i : acolo i-ail sfaramat cu sa,
1 E din Ludescu, pp. 32-7. 2 Inlaid se dfi o stire din traditie, apol se Intregeste alineatul cu o eonjectur ll. a compilatorulul.
a in Mart 1667 se mentioneazh Costes Log., flul lul Ghinea Vist. (Col. G. Gr. Cantacuzino).
www.dacoromanica.ro
Constantin aipitanul Filipescu
129
biile. Muncia s'ag dus §i la Socol CornAteanul, i, gasindu-1
in casa lui bolnav, 1-ag omorat ; i casele lor li-au pradat
foate rat, i sa ingrozise toci boiarii de frica lor, de sta marmuritl '. Matel-VodA, acestea vazand, §i fiind bolnav, nu putea ce sa faca alt, numal if blestema (ca neputincIo§al au acest obicel, de blesteama). DupA aciasta ag murit
§i. Doamna Ilina a lui Matei-Voda, i o att ingropat cu einste mare in Bisearica DomneascA, in Targoviste2.
Dupa aceaia, trecand. catava vreame, s'at tamaduit Matel-Voda la picior, i aü e§at in primblare, catra Ar-
i Seimenil i-ag inchis portile, §i nu vria sa-1 lase sa intre, ci-1 zicia sa sa ducA den Ora afara, sag sa sa calugareasca, ca nu le mai trebue sa le fie el Domn. i, necajat ge§, i, intorcandu-sa la Scaun, iar doroban01
fiind Matel-Voda, aü §azut afara trei zile, numal cu Curtia lui i cu boiarii; si nu lAsa nici bucate sa-1 mal cluca afara. Ci, neavand ce face cu acel talhari nebunl, le-ati fAgaduit sA le dia bani ; i a§a 1-at lasat de au intrat in Scaun ; §i cu necazuri ca acestia i-at treeut iarna. Matel-Voda
a0epta sa vie vara, sa aduca Tatarl §i. Ungurl, sa-i pui
pre tog supt sabie : pre eel marl' §a pre zurbalea. Dar, bAtrane4ele ajungAndu-1, i bolnavindu-sa rat, aU murit primavara, la [9] Apriie, §i n'at apucat sa faca
ce gandise, numal i-at blestemat foarte rll; care blestem i-aU ajuns mai pre urmA ; precum mai nainte
sa va arata la istorie. Pentru ca avea Matel- Voda dreptate sa-I blasteme, i sa le Lea ori ce rag ar fi fost mai cumplit, ea, in 21 de ani al Domniel 1111, all avut odihna mare, §i-I miluia §i-I socotiia, atat cat Meuse toti bucate I
E dupa Ludescu, pe aIocur1 rü Inteles: pp. 327-8. Un docu-
ment din 1651, in colectia d-lul G-. Gr. Cantacuzino, pomeneste pe Cristea Clucerul i fratele Florescu Paharnicu, fecior[1] rap. Socol Cluceru ot Cornaten1", cari mal ati ca frate pe Ianache Spatarul. La 20 Novembre 1657, Anca, sotia 1111 Ianachi Spatarul, flul lul Socol Clucerul, da, un act pentru a-s1 cauta partea flulul Matel, cu cumnatul Florescu Páharnicul : judeca patriarchul de Antiochia Macarie. 2 Afar& de blestem, e din Ludescu, p. 328. 2 Prescurtat mult, din Ludescu, pp. 328-30. 65845
9
www.dacoromanica.ro
Istorille Domnilor T5ril-Rumanet1
130
multe, si avutie multa, cat era ca neste boierl ; iar eT, ca neste oamenT Mra socotiala si MT, nu sä uita la binele ce le facuse, ci-1 necajiia in tot chipul, cum atT auzit, si Inca maT mult de cat ati auzit i-ad facut acel oamenT raT; ca-
rora le-ag platit mai pre urma Dumnezet. Ci dar, dupa ce muri MateT-Voda, Dumnezeu sa-1 ierte,
parintele Vladica Ignatie, cu boiaril den preuna, aleasara pre Costandin Sardar de la DobrenT, de 1-au facut Domn, fiind fecior luT Sarban-Voda, sifiind samanta iar de Domni.
Mal nainte de moartea lui Matei-Voda cu doi ani, sa afla scris la Istortia Tarai Unguresti, ca au intrat Turci ca la 5.000, de all robit tinutul, si 1-all pradat foarte rail ; iar FargacT Adam Groful, carele era Gliinarar-Mare la cetatea UlvaruluT, prinzandu-le veaste, le-all esät innainte cu 1000 de oamenT Wall si 300 pedestri, si foarte i-all taiat rat, si i-ati spart ; si le-ad luat prazile si 150 de robi i carii i-au trimis imparatuluT. Iar, dupa biruinta ce facu, cautandu-sa col' periti, s'aq aflat 800 de Turci morti, iar UngurT numai 43. inteacest razboi all petit si acesti grof I : Esterhazil, anume Laslo, FerentI, Tamas, Gaspar.
42. Domniia lul Costandin-Vodity lt 7162. Costandin-Vodh. Shxban sh pune Domn. Costandin-Vodk 11 vine steag de Domnie. Costandin-Vodh va sh scoath pre Seimeni den tarn. Seimenil cu dorobantil sh scoalh asupra boiarilor. Seimenil si dorobanti1 omoarh multi boiarl. Costandin-Vodh se sfMuiste cu boeril
pentru nebuniia WM. Hrizea Sphtarul sh rldich Domn de slujitorl. Hrizea-Vocltt tae pre Aga Buliga. Hrizea-Voda sh bate cu Unguril.
Hrizea-Vodh fuge la Brhilh, si Unguril tae pre Runahni.
Costandin-Vodii. sb, Impreunh cu Racot.
Pre Hrizea-Vodh 11 dad Turcil
lul Costandin-Vodil si-1 trimite lut Racot. Racot s'ad dus sh ia Tara Ajutoarele lid Lesasch. Leashil cu Thtaril ineungiura pe Racot. Racot fug.Racot fuge.Ungurii robl sh due la Craid. Racot gasaste pre Bárcea Oral. Hrizea-Vodh, fuge den Ardeal. Hrizea-Vodh fu prins si sphnzurat. Slujitoril phrhsc pe Costandin-Vodh la Turd de hain. Costandin-Vodh fuge. Ghica-Vodit shpune Domn la Moldova.
Dupa ce sazu Costandin-Voda in Scaun, si deadera ' E din Ludescu, afar% de consideratiile morale si de adausul : de la Dobreni".
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanul Filipescu
181
cu tunurile dupa obice, mersera totx boiariI, capitaniI, slujitoriI, de-I särutara
Zic uniI ca all fost tragand
nadejde de Domnie §i lliicul Spatar, caruia facandu-I veaste unil den prietenii lul ca moare Matel-Voda, ail purees de olac de la Buice§ti, de au venit; carele, cand All sosit, sa pusease Costandin-Voda in Scaun ; decI si lui cautat a merge impreuna cu altif de i-ail sarutat mana, neavand alt ce sa mal faca2. Ci dar dupa aceaia gafirS boiarI, egumenl, popl, capitani, slujitorI, de-I trimisera
la Tarigrad, cu carti de la tara, fiind Imparat Sultan Mehmet §i Vizir Dervi-Pa§a ; i spusera ea le-au munt Domnul, i sa roaga sa le dia Domn pre CostandinVoda, cä este fecior de Domn, i toata Ora 11 pofte§te. Si a§a ail i facut, ca i-aU dat Domniia cu stiag, caftan dupe obicel, trimitand pre Terzi Mustafa-Aga Talha§giul, §i impreuna cu el au venit §i boerif ce era trimi§I. Deaf Costandin-Voda ail purces de la Targovi§te, au venit la Bucuresti, j acolb s'at gatit cu halal mare -de ail e§at innaintia TurculuI ce venia de-I aclucea Domniia, i cu cinste petrecut pang in Casele Domne§tI ; -dupa aceaia 1-all a§azat la gazda, randuindu-I de toate
ce-I trebuia ; §i, §azand in Bucure0 pana ail gatit Costandin-Voda i haraciul, ea-I era vreamia, §i all trimis §i plocoanele de Domnie, decil iar cu cinste ail trimis pre Turc, §i cu daruri bune. Costandin-Voda d ecil ramase Domn Taral-Rumane§tT,
§i sa veseliia in avutiia cea multa ce ramasease de la MateI-Voda 3.
La Moldova, den boerie Stefan-Voda fiind Trivrajbit -cu Toma Vornicul §i lordache Vistierul, CantacoziniT, daca all luat Domniia Stefan-Voda, i-au prins §i i-au in-
dais, si dat pre seaama ArmapluI celul Mare, ce -era atuncl Grigorie Haba§ascul, ca sa-I omoare. Iar Ar1 Compilatoral adaug a. ceremonia obisnuitit la asezarea unul nod Domn. Cf. varianta lul Ludescu, ce dam In Studii fi Doc., IV, pp. 26£, 9. 2 Original. 3 Din Ludescu, pp. 334-6.
www.dacoromanica.ro
132
Istoriile Domnilor priY-RuminestI
ma§ul, luand claruri de la dan§af, nu i-all omorat indatar ci i-ail mai zabovit. Deci, prinzand veaste Costandin Postelnicul, fratele lor, Cantacozinul, s'ail rugat lui Costandin-
Voda, dupa ce s'aU. pus Domn, sa trimita call la Stefan-Voda, cu rugaciune pentru fratiia lui, sa nu-i omoare pre acef boiarT ; §i au trimis de olac pre Badea Conte§ Balacianul, §i intr'o zi §i intr'o noapte all ajuns la Ia§1, dand cartile lui Stefan-Voda, at chiemat pre Arma§ul, de 1-ail intrebat; traesc all omoratu-i-ail ?; si, zicand nä nu i-au omorät,i-at slobozit, pentru voialui Costandin-Voda '. Asazandu-sa Costandin-Voda Domn, §i facAnd pace cu toti vecinii, Crai, Domni, ca sa aiba odihna tara, au socotit in oarece chip sa potoleasca nebuniile dorobantilor
§i ale Seimenilor, ca sa nu mai faca acele hote§ti lucrurl ee Meuse in zilele lui Matei-Voda, de-1 batjocuriia §i ucidea boiarii, §i alte nebunii, precum indarät le-am
scris. Ci s'au sfatuit, cu me§te§ug sa scoata pre Seimeni den tara, fiind Sarbi, pentru sa sa mai imputineaze nebuniile, puind pricina ca sa face multa chieltuiala Oral cu lefile lor, §i, Matei-Voda avand vrjma§ pre Vasilie-Voda, i-ail trebuit, iar acum, nefiind nici-un vrajma§ al taraT, nu trehue sa sa saraciasca tara cu atatea leff in de§art. Si Inteaciasta socoteaala ail §i chiemat pre tot): iuzba§AI, ciau§M dorobantilor, §i alp: capitani §i iuzba§aT de slujitorT, si le-au zis aceaste cuvinte mai de
sus, pentru ca sa le Be §i lor cu voe. Si toti all priimit cuvantul Domnului, zicand ca buna socoteala s'aq Mout sa iasa striinii den Ora. intru aceaia §i Domnul, §i auzind ca le iaste §i lor cu voe, li-ail ncut ospat Mare, dupa ospat i-aal daruit cu postave, coftiril, fie§te-caruia dupa obrazul luT, fagaduindu-le §i aciasta : lefile ce sa
da Seimenilor, sa le dia lor. lar hotii aceia, daca s'ail saturat de toate, §i all e§at afara, impreunandu-sa cu cuscril, gineril, cumetril Mr Seimeanil (ca cei mai multi sa casatorise in tara), §i, spuindu-le, at Tutors sfatul i'n1 Original intregul alineat. liftlasescul era in 1657 Serdar (Miron, Costin, p. 853).
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
133
-Walt chip, §i numal de cat, a doao zi, s'aU sculat cu totit, dorobantii, Seimenit, asupra boiarilor, sa-I uciga, vinu-
indu-1 ca el sant pricina de indiamna pre Domn sä scoata Sehneanit den tara. Deci, pre Domn 1-au necinstit
cu cuvinte proaste, iar pre boiart, eatt n'aq putut scapa den mainile lor, i-aU omorat ; pre nume ace§tia: Ghiorma Banul, Draghicl den Greet, Gheorghe Vistier de la Pope§tt, Papa Brancoveanul, Carstea al lut Socol den Cornateni,
Udrea Sluger Doicescul, Preda Beca den Maia, Sava ,Sufarul Cu§tereanul, Dumitru Comis ot Stane§tY, Mihat Cio-
hodarul, Gadia Capitan, Bonciul Capitan, Ivan, Iancul Capitan ot Caline§tt, §i a1 boiart multi'. Decit, incruntandu-
sa, in sange, sa facura ca ne§te Paini turbatt: cauta pre
cine vor mura: i incepura casele boiarior a le jafui, i,
nu numai ale boiarilor, ci §i ale altora; i bisearicile
jafuia odajdiile, potirile, discosile, cartile, lua de le vindia
pen targ; pre mu1t1 preott IT scotia de plete de uncle facia liturghie, si-1 batia; icoanele le ardia, sa seoata aural, §i pren prestoale cauta de gasiia momte sfinte §i le lepada, zicand ea sant farmece. Ca aceste luerurt Ara, de leage facia dorobantii i Seimeanil 5i altt slujitort, de coprinsease raotatea lor toata tara ; atat cat sa mira bietit boiari ce vor sa faca, ci fugia care incotro putea scapa. Deci Domnul, vazand aeest lucru, ca nu sa va putea potoli intealt chip, s'aq sfatuit cu boiarit ca sa aduca o§tt striine asupra lor, sa-1 tae, sa-I omoare, cu de tot fealiul de cazne, §i aft trimis o seaama de boiart la Racot Craiul Ardialului, altif la Stefan-Voda la Moldova
(scotand cuvant cum ca aü fugit boiarii fara §tiria Dom-
'
S'a inlocuit de compilator nutnele Vistierulul Gheorghe Carida, ce
se af14 In Ludescu, ca si In Cronica arde1eanti a lul Krauss (v. Stud if fi doc., IV, p. email i nota 3 , prin al 1111 Gheorghe Vigtier de la PopestI", pus de un manuscript In local Intiü. Asupra citorva dintre ze1 omorili putem da lámurirl notA: Papa Br1ncoveanu era 11111 lul Preda.
La 20 Ianuar 1635, MaId d Go1estil Stanel SpItireasa, cumnata lut Preda din Brincoveni, nepoata (SHStu) lul Ivasco Vornicul din GolestI (Bibl. Ac. Rom 102/xL). Pentru CArstea al lui Socol.", v. mal sus, p. 120, n.1; iar pentru Dumitru Comisul din St5,nestl, Studif i doc., I V, p. 34, n. 1.
www.dacoromanica.ro
131
lstoriile Domnilor Tiril-Rumrmqti
cariT, mergand pre acolo, all rugat pre acer Domnl sa vie cu oti1e lor sa bata pre aceT facatorl derail. Si le-at ascultat ruga, §i s'at gatit eu o§t1 multer si all purces sa vie. Iar Costandin-Voda se facia ca nu4 este in §tire de veniria o§tilor, ci all chemat capitaniT, nuluT),
iuzba§äT, 0 alp slujitorT, de le spunia, zicand Ca ficleniT
boiarl iar nu s'at lasat de rdotate, ci au fugit in alto àrT §i acum aduc o§tI asupra-ne ; ce zicep sa facem ?". ET zisera : Sá ne sculam, Doamne, cu topT, sä le e§am innainte; §i nadajduim ca, vom birui". i Incepura den toata Ora a sa strange slujitoril, §i pled, Costandin-Voda cu dan§M spre Gherghita, sa iasa innaintia lul Racot la Teleajen (ca a§a vria Costandin-Voda, sa-1 dea in gura. Ungurilor §i a Moldovenilor). Si, mergand pana la Gherghita cu otiIo, intr'o noapte at fugit Costandin-Voda des'at dus la Pa§a de la Darstor, spuin du-1 de Intamplarile coi s'at intamplat, de at facut hopT slujitoriT, de au omorat atatea oameni, boiarT, i li-at jafuit casele, §i toata tara .
o at stricat. DecT, pentru ca sa le vie la hac, at trimis la Racot cu rugaciune, de vine §i Stefan-Voda cu ostly sa-1 tae, sa-T omoare ; ci cu mestepg i-al strans, i i-at dus pana aproape de o0ile streine, si i-ah lasat, 0. at venit la Pa§a. DecT Pa§a, auzind aciasta, all zis ca foarte.
bine at socotit, ca aa sa cade unora ca acestora sa le Lea, cull sä scoala Impotriva stapanilor §i strica tara. Ci, In mijlocul acestor vremi, vazand slujitoril ca. i-at parasit Domnul, §i oti1e streine, ce venia asupra-1e7 era aproape, sa mira ce vor sa faca ; ca le era toate socotelile Inghiesuite. Ci, viincl i Hrizea Spatar de la. margine in oastea lor, numaT decat II radicara Domn (luT Inca i-at fost voia, cum sa veade), i incepura a a randui de razboit. Slujitorii taraT, dencoace de Teleajan; Racop i pribegiT boiari, cu Ungurii i cu MoldoveniT, dencolo ; randuira i tunurile, unde era Aga Buliga, find Aga-Mare. Deci Incepura a slobozi tunurileIn Ungurf; dar IT trecia gloantele : at denadins Buliga. a§a le indrepta, all den gre§ala,
nu sa s tie bine ; ci dea-
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
135
dera ctire Hrizil-Voda cd tunu rile nu bat in oaste, ci pre d'asupra. DecT, alerga cu ealul manios, c, ajungänd
la tunuri, scoase palou1, ci lovi pre Aga Buliga, de-1 facu in doao. Dar nici cu adasta nu folosi nimie, ca multl capitani, ce aft avut intelegere cu Costandin-Voda
cu pribegiI, cu stiagurile, au pleeat de s'at dus in oastea ungureascA, impreunandu-sa cu boiaril pribegf. Hrizea-Voda, aceastia vazand, sa intrista, iar tot innainte cauta (de vreame ce hatealt chip n'avia cum mal face, ajungand la nume de Domnie), ci, cu UV era, dedera razbof vitejacte ; dar, pacatul hotilor slujitorl implinindu-
sa, ail intrat Ungurii intean.91, ca lupii in necte ol, de-T taia, II impuva, de zitcea gramazl. Si aft inceput a da dosul, c putea seapa, cu Domnul lor Hrizea-Vodit, cercand calia Bairn ; iar palestrimia ci cei en cal raI sa ascundea pen marAcinl, pen cranguri ; pe care scotandu-I, supt sabie i-au pus pre toti. De aciasta auzind. Costandin-Voda, 1c1 but, zioa buna de la Paa, §i purcese innaintea luI Rao* ci, viind la Clocane.$tI, §azand la pranz, nimerira doi trimici de la Hrizea-Voda, caril mergia eu carp la Turd', c1 indata Ii prinserit, si, aducandu-1 la Costandin-Voda, porunci de-T spanzura de riete umbrare ; unul de acectea Ii chema Bargandi. Decli Costandin-Voda, mergand, sa imp reuna cu Racot ci cu Stefan-Voda la Dridov: acolb aft cazut trei zile
de s'at ospatat, ci au daruit pre Cre cum s'ail cazut, multamind ci pentru osteneala ce aft facut de all spart qtile vriljmacilor. Dupa aceaia s'au dus fie.%ecare la lasand Racoti doT capitani marl: unul de Nemti, anume Gaudi2, altul de catane, anume Boro, sa fie langa Costandin-Voda: la ce le va porunci, sä asculte, sit faca. DecT slab dus Costandin-Voda la Scaun, cu boiaril, de Vara lull,
t Un document de la Antonie-Vod4 (1671) cuprinde aceste rindurl : Tar dup 5. aceea, cind an fost in zilele lul Costandin-Vodk pe vremea
cind au
vault Craiul cu Unguril aid in teark lor le-an pelit zapi-
suP (Colectia d-lul G. (Jr. Cantacuzino). 2 Andrel Gaudy.
www.dacoromanica.ro
136
Istoriile Domnilor pril-Ruminqt1
cerca pre hoti, pre jafuitorii ucigasi, zorbalele, de-I intepa, spanzura, IT taia cezvartl, cat at curatit tara de MI; atata cat dorobantil i Seimeanil I lepada hainele ceale vinete, sa ImbrAca In fearfenite reale, si jura ca nu sant dorobanti', iar, care sa cunostea, nu mai avia zile. Trecand
catava vreame asa, cum am auzit, Costandin-Voda at facut cartl pretutindenia, and ertaciune vinovatilor, zicand ftestecarele sa-s vie la casa lui, sa sa maze, sa nu mai faca nebunli; ca, mai facand, le va face mai rAti.
Si trimise la Siiaus-Pasa de la Darstor, rugandu-sa ca sa trimitA la Braila, unde era Hrizea-Voda cu multi 114 de al la sa-1 prinza, i sa-1 dia lui Costandin-VodA. Si asa at facut : 1-at prins, si pre multi de ai lui, trimis la Domn. Deci, Racot Craiul cerAndu-1, 1-at dat cu
jupaniasa lui, cu coconii, si 1-au dus la Belgrad; caruia i-at facut mertice i altele ce era de treaba hranel lui 2.
Atuncia, nu peste multa vreame dupa aciasta, Racot Craiul, Imputernicindu-sa in osti, si in bani, n'at sazut sa sa odihneasca in binele lui, ce-1 avia castigat de la tata-sau, Racot Gheorghe cel batran, cd, afara den ce avea tata-sau supt stapaniria lui, s'at lost sculat cu caste asupra Nemti1or, de li-at facut mare suparare, cat de nevoe li-at cautat a-1 mai da multe cetati i multe locurl, care le tinia Nemtil ; care toate ramasease In mana acestul Racot Gheorghe dupa moartia tatane-sat ;
dar nu s'at indestulat, ci all poftit mai mult, ca sa ia si Craiia Tarn' Lesasti de la Cazimir Craiul. Decl, facu
&ire mare, si all cerut ajutor, de la Munteani, si de la Moldoveani, de la Cazaci, de la Sfeti, i toti i-at dat; si all Intrat in Tara Lesasca, i multe prazi at facut, si mult loc ati Incungiurat. Dar Craiul Cazimir,
i cu
toata boerimia Tare. Lesasti, s'au dat de o laturi cu 1
lepada hainele lor cele doroblintesl1, si se ImbrAca In ferfe-
nete calicestl, si s jura c n'aal fost dorobantl' (Ludescu, p. 341). .Afarl de acest imprurnut, povestirea e foarte bogatl, bine Irtmurill si intemeiatfl pe informatil personale. 2 MaI mult duptt Ludescu, p. 342.
www.dacoromanica.ro
Constantin apitanul Filipcscu
137
oastia lor, i all trimis la Hanul, de at venit cu TatarI ca la 80.0001 (ca. Liasal singurl nu-1 cuteza luf Racot,
ca avia si el caste buna). Si, impreunandu-sa Liai cu Tataral, sail pornit catra Ungurl, pana i-au apropiiat. Ajutoarele lui Racot: Sfetif, Rumanii, Moldovenil si
Cazacil, vazand atata puteare de ostf ce le yin asupra, all fugit, cinesI la tarale lor; i at ramas Racot numaI cu af lui. Chimin Ianos, Ghinarariul 1u1 Racot, si alp bo-
iarl at luI, vazand ca va sa. le vie lucrul la rat, all zis CrainluI sa iasa sa sA duca la tara lul, ca, de va scapa el, sa aiba si de grija celor ce vor ramanea aciT : i asa all facut, ca. at fugit. Iar ostile cu toata hoerimia all incu.ngiurat Liasal cu Tataral de toate ramas, si partile, de le da razboI In toate zilele. Si, sazand Catava vreame InchiI, sfarsind bucatele, i iarba, i gloantele, de nevoe s'at dat robI Tataralor, ducand la Cram, la Bugiac pre boiaril cel mari, anume : Chimin Ianos. Cornis Gaspar, Beldi Pal 2, §i all mulp boiarI, caril nu sa till numele lor, si de eeilalp fara numar; carol maI pro
urma cu mulp bani s'at rascumparat de la 'Marl. inteaclasta nenorocire all umblat Racot in Tara Lesasca ;
carele, viind la tara IA at gasit lucrurile Ardialuluf intealt chip, nu cum li-at lasat. Ca Bercia Ianos, ereclincIosul care II lasase Racot Caimacan in locul la purtator de grija tuturor lucrurilor OW, auzind de pri-
mejdiia lub, Racot de la Tara Lesasca, si a ostilor lui, all inchinat Ardialul Turcilor, i 1-at pus pre dansnl CraT.
Aciasta vazand Racot, s'at dus in tara de sus, de-sl stranse oaste sa vie asupra Turcilor carel paziia Ardealul, sa,-1 scoata i sa dobandeasca iar la mana lul Ardialul 3. Cifra nu e In Ludescu, precum nicl rindurile precedente. 2 Afarft de aceste nume, ce sint luate din Ludescu,p. 343, restul e original. 3
Se §tie el urniaul lul Rákóczy fa Francisc Rhedey. Abia In
Octombre 1658, dupb, Intoarcerea lul 1161cóczy, se InfAtiO ca principe A catiu Barcsai, cäruia al no§tri II zicead Borcea Iano§. Asa-1 pomenu§te i Constantin-Voc11. V. Sludif 0 Doc., IV, p. 200 n. 1.
www.dacoromanica.ro
138
Istorille Domnilor priI-Runiane;tI
In vreame ce era Racot in Tara Lesasca, a. aflat §i. Hrizea-Voda vreame ca sa fuga den Ardial, cu gand ca acela sa meaarga la Turd. Si, find 500 de Seimenl in Belgrad dusT de Racc4 robi den razboiul de la Soplea, pre cari-I lasase Raco sä pazeaasca, Scaunul, cu. acestea vorbindu-sa Hrizea-Voda, cu toi vitejaste aq esat den Belgrad, i all trecut muntele pre la Bistrit,a, tragia earl Tara Turciasca'. Iar Costandin-Voda, prin-
zand veaste, trimise pre Preda Vornic Brancoveanul, si pre Radul Stolnic Farcasanul, si pre Ivasco Cepariul2, ajuns la Targul Bengal ; i, facand razcu ostI, i
bol, au biruit al lui Costandin-Voda, si pre Hrizea cu al lul i-ad prins, de i-at dus la Domnul saa. Si aft spanzurat pre Hrizea de o math, cu alti 12 capetenii ; iar celoralalti li-au thiat nasurile i urechile, i i-aU slobozit. Zic unit ca nu i-au putut lua cu biruinta, ci cu juramant, i afl calcat juramantul de i-ad omorat2. Dorobantil dark si aI slujitori raT, cadi s'aU stiut In vina mai mare, i Inca uniT capetenil find, trecand peste Dunare, macar ca Meuse Costandin-Voda carli de ertaciune, iar tot n'ail vrut sa vie in tara, ci, facandu-sa gramazi multe, §i intealt chip vazänd ca nu vor strica Domnului, au 'In-
ceput a-I Ora la Turci, ch iaste hain de spre Impratie, §i iaste una cu Raco i cu Stefan-Voda4. Aciasta veaste ducandu-sa si Ia Imparatie, all mazalit pre CostandinVoda si pre Stefan-Voda de la Moldova, §i-I chema sa mearga la Poarta, iar acesti Domni n'at vrut, ci sail dus in Tara TJngureasca. Si aicea in tara ail pus pre Mihnia-Voda Domn, iar la Moldova pre Ghica-Voda ; Ultima afirmare e adausft fat% dreptate de compilator la Ludescu, p. 343. Hrizea-Voda von, Domnia Teri1-RomAnest1, nu fuga la TurcI.
2 La 7 Septembre 1646, MateI-Vodit scrie voao RunAnilor lu Dumitrasco Postelnicul Cepariul. din Ceparl, den Tigvenl, den DAnestl", s. a., eh aa fost vhiadutl de Divan" boierulul Bunea (Col. G. Gr. Cantacuzino). 8 Numftrul rebelilor executag i observatia en jurhmintul" nu se aflli In Ludescu. 4 Dupft Ludescn, p. 844, cu amp1iflar1.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipcscu
139
carele, fiind capichehaià lui Stefan-Voda la Tarigrad, sail el all poftit, sail Tureii den socoteaala lor i-ail dat Domniia. Deci, mergand veaste lub Stefan-Voda ca au dat Domniia Ghicai-Voda, capichehaiaoa lul, i fiind Gligorie
feciorul Ghicai Aga-Mare la Stefan-Voda, dental 1-au bagat la inchisoare, dupa aceaia, socotindu-sa, intr'alt chip eã nu va putea face, numai cu fuga, s'aa gatit cu casa lui i cu toata taifaoa, domneaste, i atl luat si pre Gligorie Aga cu dansul. Care, mergand pana la TargulFrumos, ai chemat pre Gligorie Aga si 1-au imbracat domneaste, eu haine, islic, surguci, §i 1-au incalecat pre eal Domnesc, si bat dat toata Curtea cu stiaguri, cu meterhaniao, tobe, trambite, slujitorl, si 1-au trimis la Iasi, ca pre un fecior de Domn; i bait zis : Mergi, Mtul miell sanatos, daca aft vrut Dumnezeil asa". Si s'at ales oameni de al lul, i carii all poftit sa meaarga cu dansul, si eati bad trebuit, i Wait clus in Tara Ungureasca, ca si Costandin-Vocla, Domnul Taral-RumanestiL. Duph traditie: corespunde povestiril din Miron Costin, p. 358. Unul din boieril cu trecere la Constantin-Vodh dupa evenimentele din 1055, era Clucerul Barbu (v. Studil ci doc., IV, p. cciorxm). La el se ratiri aclul acegtul Constantin Serban pentru locuitoril din Orbl. Pentru ch acegtea megiag ce serid mai sus, din sat, din OrbI, find el tot megiag si en ocinile, decI o samh de oamenl din satul lor, el s'ad sculatd de s'ad vhndutil cinstitulul dreghtoriuhrl Domnii Meale, jnphn Barbulul Vel Cluelarid. inteaceaia cegtI care shirt scri,71 tot pre anume, temandu-se el de rumanie, ca sh nu-1 Impresoare juphn Barbul Vel Clucer, venit-ad la Divan innaintea Domnii Meale, jiluindu-se cum ch le iaste team& ea sh nu-1 rumhneasch dregittoriul Dornnii Meale ce scrie mal sus. Deel cinstitul boiar al Domnii Meale juptm Barbul Vel Cluclarid mhrturisit-ail naintea Domnii Meale innaintea cinstitilor dreghtorl al Domnii Meale i Innaintea a tot Divanul Domnii Meale cum ch nu are el nicl o treabh cu acestl megiag, nicl cu dhngil, nicl cu ocinile lor. Drept aceaiaDomniia Mia, pentru rhpaosul lor, Inthritu-le-am lucrul cu aceasth carte a Domnii Meale,
ea sh fie negte oamenl pre bun pas pentru rumhnia de chtrh ... Barbul .... Maid 14, 7164. Chirca V. Ban, Stroe V. Log., Pirvu V. Vist., Panh, V. Spit., Barbul V. Clue., Radul V. Stol., Radul V. Comis, Danciul Vel Post. (Col. Tzigara-Samurcag).
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Thril-Runianest1
140
43. Domniia Milinii-Vodli, r 7166. Mihnia-Vodh sh pune Domn. Bacot vine In Ardial. Bacot omoarli pre farces Oral. Costandin-Vodh iar vine In tarh, si Mihnea-Vodh fuge. Costandin-Vodh iar fuge. tefan-Vod h. iar vine, ci-1 bate Ghica-Vodh, si fuge. Turcil si Domnil rumhnestl pradh Ar-
-
dialul. Boiaril si slujitoril phrhsc pre Mihnia-Vodh la Pasa. Pirvul Vistier si Istratie pier de Mihnea-Vodh. Preda Bancoveanul piere de Mihnea-Vodh. Mihnea-Vodh omoarli boeril. Mihnea-Vodh, tee Turcil den Thrgoviste §i den Bucurestl. Bacot, rhnit de Turd', moare. Mihnea-Vodh fuge den Giurgiul. Costandin-V odh. fuge din Moldova. Gheorghe Vornicul Bhleanul rob la Marl. Chimin Ian os e:,e den robie. Mihnea-Vodh fugind, tare robesc Thtaril. SeidiRise, pradh, Ardealul.
Mihnia-Voda acesta, pre carele Turcil 1-aU ales de 1-au Lent Domn Taral-Rumanesti, numindu-sa el pre sine ca iaste fecior Raclului-Vocla Mihnea, si slujand MO Poarta Turciasca la Chinan-Pa§a (caruia zic unii sd-I fie fost giuvan, find frumusal), iar mai vartos Valedelii ail slujit (ca zic unil sa-I fie cautat de treaaba cate odata), §i Invatand turceste bine, den manila lul llumnezefl lila si el Domniia ; carele viind in tara cu Turci, cu Tatari, multe reale ati facut. SI, gasindu-. dorobantil Domn dupa inema lor, II povastuia tot spre jafuri si raotati, precum povestia mai jos va arata. Boiarii caril mai
ramasease neucisi de dorobanV, vazänd ca Mihnea1' oda, aü luat pre dorobanti innainte, si asculta ceale reale invataturi, temandu-sa sa nu pap, ca si ceilalti, au fugit, unii pen Tara Ungureasca, altii pen munti sa ascundia. Atunci au trimis carp pre la toti, cu juramant, ea nu le va face rail, si. at venit toti pre la casele lor in tara. Iar Mihnia-Voda, avand gand sä sa radice asupra Turcilor cu sabie, nimunui dental n'au spus,
numai gatire mare facia: stiaguri de slujitori, tunuri, erbarii ; si dorobantil, Seimenil eel stricati de Costandin-Voda, pentru raotatia lor, 11 indrepta pre la stiaguri, facand edutarT tuturor slujitorilor tärAP. Ci dar, in mij1 Prescurtat din Ludescu, pp. 346-7.
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanu1 Filipescu
141
locul vreamilor acestora, Racot Craiul, care sa dusease
in tam de sus, sa-s stranga osti, sa vie la Ardial, pre carele inchinase Barcfal Ianos Turcilor, pecum am scris
indarat, at strans cata, oaste at putut (de vreame ca-s pierduse oastea dental in Tara Lesasca), si at venit in Ardial. Acolb at gasit tam, inchinata Turcilor cu tot nemesugul, si at gasit pre BarcIat Iano in Sighisoara inchis ; pre carele neputand sa-1 scoata intr'alt chip, i-at
fagaduit ca-1 va lasa slobod si in pace, numat sa, sa ducä la casa lul. Dedi Barciat, increzandu-sa in cuvintele
hit Racot, at mat numat cu oamenif lilt, el insu§I in carata, sa sa duca la mosaile lut ; iar Racot Gheorghe ail
gatit 40 de catane viteaji, cu arme gata, si i-at trimis ca, unde-1 vor ajunge, sa-1 impusce. Si ma at facut: in-
data ce 1-au ajuns, uncle sac:lea in carata, at tras totl cu pistoalele, si 1-at omorat. Acest sfarsat at dat Barctat Ianos1. Racot Craiul, macar ca at facut aciasta, dar nea-
mmal si boiarit eel marl nici cum n'aft vrut sa-1 mat priimeasca sa le fie Oral ca mat nainte, de vreame ca le facuse mare paguba cu ostirea ce s'aft facut in Tara Lesasca, de i-at dat robi Tatarilor : suma mare de neamesl si toate ostile ; ci sa tinia tare de poala Turcului, de la care ceria ajutoriul impotriva lul Racot. Lisa, in tr'acest an ce umbla Racot fulgerand pen Ardial,
fiind si Costandin-Voda si Stefan-Voda aeon, s'at rugat sa le dia osti, ca doar ar scoate pre Domnil cari-I pusease Turcii in Tara-Rumaneasca si Moldova ; si, den cat au avut, li-at dat si unuia si altuia. Decl, viind CostandinVoda in tara, Mihnia-Voda, cu. boerimia ce era langa dansul, s'at dus catra Giurgiu. Costandin-Voda ail venit in Scaun, si s'at dus pana la Dobreani. Mihnia-Voda,
cerand Turd de la Pasa, langa oastia ce avia
el, aft
purces catra Bucuresti. Costandin-Voda, intelegand ca vine Mihnia-Voda cu mat mare puteare decat are el,
n'at mteptat vre un razboi, ci at fugit in Tara Un1 Omorul lul Barcsai a fost ordonat de Kem6ny, nu de predecesorul acestuia, Rákóczy.
www.dacoromanica.ro
142
Ibtoriile Demnilor Tirh.Roonant1
gureasca, ; iar Mihnia-Voda s'aft luat Scaunul. Iar uniT
zic ea Costandin-Voda s'ati tras de at venit in taxa, pentru ca at avut avutie innecata In burie in hele§teul de la Dobreni, i neluandu-o, cand s'ati dus intai, acum ad venit de o afl luat. Ci aceasta iaste vorba de la oameni, iar adevarul nu sa, §tiel. Stefan-Voda, den Tara Ungureasca, luand o§ti cate ad putut, s'aü dus sa scoata pre Ghica-Voda den Moldova ; ci, prinzand Ghica-Voda veaste, §'ati strans ale sale oV, mai bune §i mai multe, §i au trimis pre fie-sad Gligorapo-Vocla CU Wile, de i-at e§ät Innainte la Targul-
Frumos, la Strunga2. Acolo avand razboi, ad biruit pre Sltefan-Voda, i s'ad dus iar in Tara Ungureaseas. Deci el n'ati vrut sa mai Leä zabava pre acolea intru de§artaciuni, de vreame ea vedia slabiciune la Racot Craiul §i ea 1-ati biruit 'In Moldova de s'aü ru§anat s'ad dus
in Tara Lepsca, de acolo 0 la Moscu s'ad dus, §i de acolo intr'alte parti, pana s'ad sfarsat ; iar pre Doamna-sa,
den Tara Le§asca, o at trimis in Moldova, sa §aza la eagle ; ca nu o iubiia, ca avia tiitorT4. Iar Costandin-Voda al nostru Rumanese s'ad mai zitbovit dupa de§artaciuni in Ardial catava vreame. Inteacost an ducandu-sa jalba la tmparatie, de la Mihnia-Voda den Tara-Rumanesca, 0 de la Ghica-Voda den Tara Moldovii, ea nu pot sa sa odihneaasca de Costandin-Voda §i de
Stefan-Voda, ca yin de calca i strica tara imparatului,
cu ajutoriul lui Racot Craiul ; care auzind imparatul. Sultanul Mehmet, i Chiupriuliul, Viziriul, indatä porunci ' Vorba de la oamenl" infát*aztt un adeviir; dar cronicatul nostru nu-1 aseaza unde trebuie. in 1658, ni se spune, In adevOr, de Paul de Alep, ctt, intrerupind retragerea so, Constantin-Voc15. se Indrepth spre Bncurestl, ajunse ling helesteul ce Meuse, uncle se opri pentru popas"; trad. Cioran, p. 226; cf. p. 209. 2 E r5.11 inteles locul din Ludescu, p. 317: i-an e§it innainte la Tirgul-Frumos, §i I-an lovit la Simnel". PtinA aid e dupft Ludescu, /. c. 4 Sint §tirl confuse, din traditie, despre exiliul lul Gheorghe Ste-
fan, care s'a pettecut in alte Org.
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanul Filipescu
143
de sA glfirA Turd, TAtarl §i Domnil RumAne§tT, sA meaarga in Ardeal sl scoatA pre Racot. Si purceserA cu toatA gAtirea, de IntrarA in Arffial ; iar Raeot, avAnd oaste putinA, s'aii tras iar cAtrA taxa de sus, ca sA facit
gatire mal mare. Dar Turcii §i TAtarAl, dupA cum le este obiceiul lor, ail stricat in taxa de jos multe cetAtY, mult1 oameni ail robit, §i. a0. pradat tara MA ; atuncia ail luat §i 1135.111, cetatea cia tare §i vestitA 1. Ci dar in-
teaclastA mergere In Ardial, Mihnia-VodA, find ajuns cu Racot §i cu Costandin-VodA, sA stea impotriva Turculul cu sable', §i avAnd §i In gandul lub adasta tintuitA, cAnd vria sA triaca pe la TeleajAn, atund §'aft arAtat gandul lub boiarilor §i cApetenfilor, IndemnAndu-I sA tae
pre Turcil caril veniia cu un Pa§A Saraschier §i cu Tatar% sA triach pre la TeleajAn. Boiarib §i cApeteniile slu-
jitorilor, auzind aceaste vorbe de nimic, se ingrozia §i sA mira ce vor sA facA, de vreame ce Turcii §i TAtarAl le era In spate-le ; ci in fata Domnulul i-ati. zis : Bine, Doamne, nob sA facem porunca MArieb Tale, dar pre urmA eine den
nob §i den copiii no§tri va scapa de sabiia cea lunga a Turculul ?". Care auzind Domnul, sA mAniè. Iar, dacA s'au despArtit in laturi, s'au sfátuit boiaril sA fuga i sA-1 lase
pre dAnsul; §i a§a ail fácut, cA aU fugit care IncAtro all putut3. Insa Parvul Visticriul Vllidescul, fiind maT Indraznet, §i zicand ca. taste §tiut al Portil OtomAne§tI, de nu
vor Indrazni sa-1 facA vre un Mu, cu cativa boiarT, §i cu multe capetenif de slujitori §i. cu slujitorb s'ail dus la Pa§A indarat, de ail spusPa§ab ceale ce all zis Mihnia-Vodn
sa Lea'. Tar Mihnia-Vodd, vazand aclasta, s'au tutors §i el
la Paa, jAluindu-sA de boiari §i de o§tb, cA nu vor sa 1 inahl e dat un motiv nelndestulltor pentru campania din 1658; scurta povestire a el e dupI izvorul unguresc. 2 Presupunere neintemeiatft: In Ludescu, p. 347 (izvorul), ea nu e exprimat6..
3 Se confundl sfatul cu boieril Innainte de plecare (Ludescu, p. 818) 0 cel de la Soplea cu apeteniile ostiril (p. 348). * Numele lul VlAdescu ca phis nu se d4 in izvor; p. 348.
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Prii.Rumrtnqt1
144
mearga la slujba ImparatuluT, si fug ca neste raT ; iar el iaste sluga driapta imparatiel, creseut in Curtea Imparateasca, si n'are el gand de hain nid-o-data. Pasa Inca, uimindu-sa dupa cuväntul luT, nicT unix partT all crezut, nicf altiia, ci. i-at Impacat ca sa meaarga, la slujba
imparatiel. Iar Mihnia-Voda, vazand lucrurile de spre Pasa si merga.nd la conac, si intamplandu-sa de ail venit Parvul Vistieriul supt cortul Domnesc, poruneise maT nainte unor besliP, daca-1 vor valea ca vine Parvul Vistieriul la cort, sa vie si ei eu armele pre supt haine, sa nu sa vaza. Ci Indata venira besliii, cum le poruncise. DeciT, dupa perdia esä Mihnia-Voda, i zise besliilor turceaste: vursughidi"; si indata 11 lovirä cu sabiile de-1 facura farame, si nu st maT socoti ea iaste stiut la Poarta, si mutafaraca Imparateasca,2, radicara de aciT facut farame de sabit Iar Istrate Postelnic (carele multä vreame all fost pribeag la MateT-Voda, si mult ail cheltuit MateiVoda sa-1 ià de la Turd, i n'at putut)3, fiind atunci supt cortul luT, i InOlegand de patima Parvulul Vistier, fiind aproape padurea, all fugit in padure; dara poruncind Mihnia-Voda dorobantilor sa-1 prinza, au. Intrat In padure dupa dansul, si, cautandu-1 cu amaruntu1,1-aA gasit, si, ducandu-1 la Mihnea-Voda, 1-at. taiat. Si at mai taiat pre Raclul Aga Barsescul si. preVintila Capitan, si pre Badea Vataful, §1 all trimis pre Dinca Armäselul Sarbul dupa Preda Brancoveanul, de 1-all ajuns la Targo-
viste, si in Casele Domnesti 1-at omorat. Poruncit-au CapitanuluT Odor den Targoviste, de au mers la Filipesti, la Costandin Postelnic Cantacozin6 §fla gineresau Pana Spatariul, sa-I prinza si sa-i. omoare ; ci eX all fost prins veaste si all fugit prin muncf la Brasov, si de acolea s'au dus la Moldova. Deci, stamparandu-sa puUnor Tatarl, dupit Paul de Alep, p. 253. Mutefaraca era o delimitate de Curte In preajma Sultanulul, care se &deft numal copiilor din 1nsemnate familil turcestl, sa1 chiar 2
crestine.
8 Pentru el v. Studil ft: Doc.. IV, p. ccuv.
www.dacoromanica.ro
Conbtantin Capitanul Filipescu
in cu moartia acestor boiari, s'at dus cu Turcil
145
c
cu
Tatargl la In.U, cum s'ail scris mat sus, §i. iar s'at tutors toamna la Scaun. Atuncea de iznoavg 1§I gAtia trebile luT de a sa radica asupra Turcilor, i at trimis la Tarigrad de at luat
bani imprumut, §i pre la Tamil dupa margine, pricinuinci ca iaste tara saraea §i pradata, i acum nu are de unde lua ban1, pang sa va mai dreage, decit va plati ; 0 mat pre uring au chiemat pre acet Turd datornict la dansul, ca sa, le plateasca. Dec% strangandu-1 pre tott, ir
tinia cu mertice, cu nafacale, cu lefl, pang, all venit vreamea care o socotia el. Ci Intal all cercat pre boiart pentru radicaria acIasta ; care zaticnindu-1 sa nu faca lucru ca acesta, ce nu-1 va putia scoate la cap, §i pre urnag va veni peire taraT,
i-at omorat pre to t'. cu be0ii1
lut, ce avia langg dansul, strangandu4 pre tott la Curte Intr'o seaarg ; i, avAnd pre uciga§1 gata, cate pre unulunul II lua de-1 sugruma, 04 arunca den case jos pre ferestrl, i tabulhanaoa zicea pang i-at ispravit pre tot1 '. Pe ace§tea insg: Radul Vornic Candescu i doT frati at luI, Negoita §i Moisi, Udri*te Spatar, Dicul Spatar 2 Buicescul,
Radul Farcaanu Stolnic, Da nciul Postelnic Paraianu, §i fie-sat Preda LogoMt, Badea Comis Comaneanul, Stroe Clucer Barsescu, Vasile Campineanul 3 §i altil nenumit1 aicea. De care sa bucura darabantii, calcandu-1 §i batjocorindu-1, facandu-le Mihnia-Voda pre voia lor, de at omorat 0 pre cei ce all Minas boiart neuci0 de dan§al in zilele 1u Costandin-Voda 4. Actasta paganatate savar§and Mihnia-Voda, vremea viind §i a Wirif, sa mearga Turcil Impotriva lul Raciot Craiul, cu carele avea intelegere Mihnea-VodA, cand I Singur acest arnAnunt e original. Restul e dup4 Ludescu, 15,sfndu-se co prive§te pe Cantacuzint 2 Clucer, in Ludescu. Spatar fusese el supt Constantin Sorban. a Vel Chpitan" (Ludescu, p. 351). Apreciarea o adaugo compilatorul. 65845
10
www.dacoromanica.ro
146
Istortile Domnilor Tarit-Rumanet1
vor fi Wile in Tara UngureascA asupra lul Racot, atuncI §i el sg, sA porneascA cu o§tile Oral asupra Turcilor dupA margine. i, ränduincl Racot pre Costandin-VodA s mearga cu o§tI in Moldova sA scoatA pre Ghica-VodA ', decif Mihnia-VodA IT strAnse Wile la Targovi§te, §i puse cAlgrimea imprejurul targului, §i pedestrimea o aü slobozit In tArg, de ail tAiat TurciI, cAti s'a,il aflat acolo, pe totI, a§Ajderia §i In Bucure§tI au
fácut, §i trimise pre Gheorghe Vornic Baleanul in Moldova cu cAtAva oaste ajutorit lui Costandin-Vodg. Cum sä veade, nebune§te umbla §i Racot, ca §i Mihnea-Vodg, §i Costandin-VodA, ca nu cAuta sg-§ isprAveascA intAI
treaba luf den Ardeal cu Turd% apol sg sg apuce de Domniie acestea, ci vria s. facä multe trebi de o data §i pe urmA nicl una n'au putut ispravi. CA, rA§chir du-§I o§tile pen tArgle rumAne§ti, §i Racot ramAind cu oaste putinA, avAnd rAzboI cu TurciI la Ghiula, 1-at biruit, §i 1-at ranit in cap; care IntrAnd In cetatia OradieI sA, sä tAmAcluiascA, peste cAtAva vreme at murit, i 1-at dus la Patac 2, cetatia lul, de 1-ail ingropat. Mihnia-VodA, pre aclastA vreame sA dusease la Giur-
giul de da rAzboi cu Turd!, Costandin-Vodg Inca la Moldova scosease pre Ghica-Voda den Scaun. Iar dupa
aceaia, viind Ghica-Voda cu Tatarii, §i rAzboI avAnd la Ia§T, at biruit pre Costandin-Voda, ce era cu Unguril §i cu RumgniI: pre totI i-au bAgat in apa §i in noroiul BahluiuluI, pup! aü scApat; §i Costandin-Vocla, cu putinef oameni ramaind. at fugit iar in Tara Ungureascti. Atuncia §i pre Gherghie Vornicul Baleanul, carele era
trimis cu o§tI ajutorit de la Mihnia-Voda luI Costandin-Vodg, 1-at prins Tatarif In Bahlul, innoroit, §i pre 1 Informatil noult.
2 Constantin CApitanul prescurteazA mult pe Ludescu, lAsInd. la o parte intrevederea de la Ruclir a lul Mihnea cu Rakóczy. Cit despre 1nfringerea acestuia, ea s'a intimplat Intro Gith.i i Feneq, §i mortul a fost 1ngropat la Sarospatak (inca1, la anul 1660).
www.dacoromanica.ro
Constantin CNpitanul Filipescu
147
multi altil den Tara-Rumaneasca ; care peste doT anT aT robiel luT cu multi banT Wall rascumparat '. Aceaste ve§tT de batae luT RacotT la Ghiula si luT Cos-
tandin-Voda la Moldova, auzind Mihnia-Voda, unde era, la Giurgiul, i s'ail taiat toate puterile, si au ince-
put a sa trage spre Ruck., si au trecut in Tara Un-
gureasca : aeon s'ail prapädit 2 inteaceste vremi si Chimin Iano§ s'all rascumparat, ce-1 robise TatariT in Tara Lesasca, cum s'ail scris IrmapoT, si ail trecut pen Tara-Rumaneasea la Ardial ; care
vazand lucrurile Ardelenilor turburate si Ungurimia toga IV cerca sa-§ pue Cral de la Turci, nevrand el sa sa supue sfaturilor Ardelenilor, s'ail dus in Tara Ungureasca de sus, si s'ail supus Nemtilor. Iar Mihnia-Voda, fugind din tara i'n At dial, TurciT $i
Tataral an robit tara foarte rail, pentru nebuniile ce facuse Mibnia-Voda; puind Domn Oral' pre Ghica-Voda den Moldova, iar la Moldova ail pus Domn pre Stefanita-Voda, feciorul Jul Vasilie-Voda. Carele, tanAr fiind, nebuneaste
all chivernisit Domniia, precum sa va scrie innainte.
Iar Seidi-Ahmet-Pasa, dupa ce batu pre Racot, si pre o$ti i le sparse, ail pornit Turcil si TatarM de ail praclat Tara Ungureasca foarte rail, luand si multT robl3.
II. Domniia Ghicki-Vodill r 7168. Ghica-Voda Domn ThrM-Rumhnesti. Costandin-Vodli iar vine, si fuge Ghica-Vodh. Ghica-Vodá cn Turcil goneste pre CostandinVodh. -- Pre Ghica-Vodh 'II iml. Turcil. All-Paa ia Oradia. Apall Mihal Oral el. pune. tefanith-Vodh rad chiverniseste pre MoldoToni.
tefanith-Voda moare.
Venind Domn TariiI-RumanestT Ghica-Voda, pre top
IT chema cu blandeate sa vie la casele lor, si tuturor I PrescurMre din Ludescu, p.353, afarh de dnrata robiel BAleanulul.
2 Foarte mult prescurtat dupti Ludescu, pp. 353-4.
2 $tirile de istorie sträinh slut, ihelte, originale, si, de i foarte generale. exacte.
www.dacoromanica.ro
1st rale Domnil r rarilauma'netI
148
s'at aratat cu bine, nevoindu-sA sA indrepteze tam, den fArAmAtura ce o fardmase Wile turce§tI §i. tAtara§ti, pentru nebuniile RumAnilor. Si, fiind vremia haraciului sl, sA dea la ImOratie, at flout rAnduialA sA stranga. Dar Costandin-Vocla iar n'at lasat in pace tam sA sA odilmiascA, ci iar i-at flout nevoe, cA, vAzAnd CA pre
Racot 1-au bAtut Turcii, §i s'at dat indArAt ranit la Oradie, §i de acolt 1-au dus mort la Patac, cetatia lut, de 1-at ingropat, neavAnd incotro mai face, cu cAte WI avia strAnse cu bani, ail venit iar in tarA, de at gonit pre Ghica-VoclA la Giurgiul, §i vrea sA fie el Domn. Dar,
IntelegAnd Turcil, at trimis Turd §i TAtarl cu Ghica\Todd, §i 1-ad gonit de aicea; §i s'at dus in Tara Cazaceased, cA in Tara Ungureasca loc nu avia. Deci, viind Ghica-VodA iar la Scaun, §i. find aceaste turburArr de Costandin-Voda, cum at1 auzit, n'at putut sA stranga haraciul, ca sA-1 trimita la vreame la Bairam, dui:a obicel 1, ci s'at mAniat imparatul §i 1-at fAcut cA nu iaste
vrednic, §i at trimis pre Carh-Mustafh-Pa§a den Darstor ca sA-1 rAclice den Seaun. Si, viind fard veaste 'in Bucure§tf, 1-at luat d e 1-ail dus la Tarigrad, §i at dat Dom-
niia fie-sail luI Gligora§co-Vocla. Pre acia vreame fiind multe rAzmirqe de WI, s'at fAcut foamete mare in tara, §i, pentru cA sA mAniese Dumnezet pre RumAnT, de
atAtia nebunii §i moril ce fAcuse, at trimis §i ciuma, de muria foarte rA112.
Pre vreame ce at luat Carh-Mustafa-Pa§a pre GhicaVodA den Bucure§ti, SArban Logofat, feciorul lui Costandin Postelnic Cantacozino, maT ficlian fiind decAt alti
frap, at gAtit un cal foarte frumos §i 1-at dus de 1-at. dAruit Pa§Al despre dAnsul, *i i s'at rugat sa-1 fie sluga, §i. sA-1 aibA in gandul lui neuitat. Si, cu drag priimindu-1 Pa§a, i s'ati fagaduit cA va Vnea minte. Si adevA-
rat at fost, ca, cu vreame indelungata i-at fAcut mult 1 Adaus acest termen. Restul e, mult prescurtat, duprt Ludescu, pp. 355-0. 2
ti r e a acestor ca1amitAt1 nu e In izvorul obipuit.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
149
bine, pana si la Domnie 1-au radicat, precum pre urma se va arata i.
inteaceste vreml All-Pasa si cu alti Turci si Ta-
tar.'" all mers la Oradie, de ail batut 40 de zile, si o ail luat. Decil tot nemesugul Ardialului s'all dus la AliPasa cu Apah MihaT, de 1-ail pus Crai ArdialuluT, imbracandu-1 cu caftan, si d1ndu4 si steag de Domnie dupa
obicei, si s'ag intors la Ardial, la Scaun. Stefanita-Voda, fecior lui Vasilie-Voda, fiind Domn la Moldova, si fiind Omar dazmierdat, facia lueruri copilaresti, sail, sä zic mai bine, nebunesti ; nu cauta trebile Domniei, ci curviile, si cu parte Mmeiasca si barbateasel 2. Ca coconii Moldovenilor eel frumos atata s'an imprumutat de la el, cat nu stiu fi-sa-vor mai platit de
aceia datorie. Mai avia si aciasta, and esa la primblari, punia pre boiarI pre calf lui cei turcesti, si, esand la camp, punia de le lua franele si le da campiia. Deci socoteste ce vor fi facut caiI, 'Ana a se domoli ! Multi ati avut primejdil de moarte. Decii, era un helestet mare, care 1-am pomenit si noT, si pre helesteil foisor Domnesc. langa casele DonmestI : de acolb pre multi boiarI if arunca in helestet, si radia, radia, si, de aciI scotandu-1, den apa, II Imbraca in haine Domnesti. Ca acestea si altele facea ,Stefanita-Voda ; de care toti II urase. Decl, viindu-I po-
runca sa meaarga la oaste, la Benderitt, aeon sosind, s'at razbolit, si au murit ; si 1-ail adus la Iasi, de 1-au Ingropat langa tata-saA Vasilie-Voda. Zic uniT ca 1-au otravit boiarii; altii zic ca pre acea vreame era la Ben' erban a ajutat pe Ghica in potriva luI Constantin-Vodh. V. Studit fi. doc., IV, pp. 271-2, n° cciv.
2 in legIsturA cu acest viciu al lul Stefanill e ciudatul document prin care el declara, la 28 Mart 1060, at: am miluit pie garba noastrf, pre Sohiica, cu o parte de ocini din sat din MAndzA,t1, ce iaste presto Prut, in Tinutul Imilor", cumpArata de la Fratiman biv Pith.; pentru dereapti slujbi cl-ail slujit atáva vreame in casa Domniel Meale" (Bibl. Ac. Rom., doc. 100/Lx).
www.dacoromanica.ro
150
Ist rlile D mill r Taril-RumaneKi
der ciuma, §i de ciuma ar fi murit. Ci, ori una, ori alta, el tot att murit. Si au pus pre Istratie Dabija Domn
in locul lui ' 45. Domniia luI Grigorie-Vodrt de'rtal, lt 7169. Grigorie-Voda Domn. Chimin Ianos vine cu Nonati la Ardial. Chimin Ianos taiat de Turd. Grigorie-Voa i Dabija-Voda, merg la oaste cu Chipriuliul. Uivarul i Galgotul notate srt ia de Turd. Slat co s'all facut de pail asupra lul Grigorie-VodA. Alixandru fe-
clor Gheormil proaste pre neste boiarl la Grigorie de fatA. Costandin Postelnicul Cantacozino iaste pArAt de Stroe Vornicul si de Dumitrasco Vistierul. Grigorie-Vod5, omoarrt pre Costandin Postelnicul Cantacozino. Grigorie-Vod5. si Dabija-Vod5, merg la oasto cktre Nemtl. Montecuculi ghinftrar bate pre Vizir. Zuza Ghinftrarid bate pre Turd,
pre TAtarif den Lova si pre RumAnl. Pacea Intro Turd si Intro Nemg s'an fácut In 20 de ani. Domnil s5, duc la prAle lor. Grigorie-Voca fuge In Tara Nemteasch. Boiaril s5, due In Tarigrad sh-s Mai% Damn. Boiaril slog sll, pue Doran pre Radul Leon.
Venind Grigorie-Voda Domn in urma tatäne-sat, all Visit taxa stricata, faramata de atatea raotati ce-i venise asupra, de nebuniile Rumanilor §i. den rea chiverniseaala Domnilor. Costandin-Voda o an purtat-o ran, MihniaVoda §i mai ran §i mai cumplit, §i datorie multa ramasease de la Mihnea-Voda facuta. Ci sa mira ce sa fach :
haraciul imparatesc va sa-1 dia, att datoriile va plati, ati tara va sa indrepteze ; ci-I era toate impotriva. Ci inteacestia dupa nor vine i senin ; dupa multa raotate §i
foam ete ce era, §i ciuma, ail dat Dumnezen pace, §i bi§ug in toate, §i sanatate, ca. s'an facut gran mult, mei mult, yin, §i alte bucate, cu care-§i radica saradi nevoile. Si a§a pe'ncet carmuia norodul bine, §i era Domnul judecator drept §i milostiv, §i ginga§ intru toate lucrurile lui, §i nemaret 2 Chimin Iano§ Rind intru aceste vreml la Tara Ungu' Dupit informatil orale. 2 De aid lncepe Cronica deosebita a lul Constantin Chpitanul.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
151
reasca de sus, i strangand din Wile stäpanu-sail luI Rac4 ceale rasipite i ramase fara stapan, si luand ajutor si de la Neamt, cu vorbä ca aclasta : de va putia supune Ardialul, sag inchine Nempor ; i s'atl pornit spre Ardial. Apafi Mihal Craiul cu Ardelenii, aciasta auzind, aft
trimis la Turcl de le-ail dat stire, si aü cerut ajutoritt impotriva lui Chimin lanos, i i-aU dat pre Cuciuc-Mahmet-Pasa, cu catava seaama de Turci : i ail poruncit ei lui Grigorie-Voda sa trimita oaste ajutoriil. Trimitand, cu OdevoianuP, all trimis si den Moldova oaste. Decil, Turcil find. la Sighisoara, si lingurii, Chimin Ianos all venit la un sat ce era aproape de cetate, i at conacit acolea cu oastia lul, i era cuvinte intre clansal, a doao zi sa sa loveasca ()stile ; dar Turcil, prinzand veaste den iscoadele ce avia In tabara luf Chimin limos, cum sad fara grip, n'ail asteptat pana a doao zi, ci inteaceeas zi,
ati esat fara veaste cu top, si
lovit la vreamia
pranzuluI, sazand Chimin hams la masa ; i, fiind ()stile rasapite i pe la otace, i Indata ce vazura pe Turd irnpresurandu4, apuca Chimin fano§ de Incaleca, i, gra-
bindu-I, nu avu incatrô mai face, ci deade peste un helesteil inghetat, sa treaca, dar, alunecand calul, cazu cu el jos. Turcil Inca ii impresurara, sa-1 Wall; asajderia pre ostl le Ward, si le imprastiiara in toate partile. Deci, daca all trecut dol anl al Domniel lul GrigorieVoda, facut-an imparatul Sultan Mehmet gatire mare de oaste, aft trimis pre Chipriuliul Viziriul, cu osti multe
turcesti si tatarastl asupra TarM-Ungure§ti de sus, ca oft o supue, neavand stapan pre nimeni, de vreame ca Racot Craiul, care o stapanise, perise, Chimin Ianos, care
in urma lul vria sa o urmeaze, Inca s'ail dat sfarsit, cum 41 auzit. i ati poruncit lui Grigorie-Voda den Tara-Rumaneasca si Dabijai-Voda den Tara Moldovii de ail mers si el cu ()stile lor pen Arclial, impreuna cu 1 Comandase pe Muntenl §i in luptele din Polonia (Miron Costin, p. 353).
www.dacoromanica.ro
162
Istoriile Domnilor Tarii-Rumanegt
Tatarn Atuncea cetatia Uivarul 1-au luat, chiemand si pre Apafi Craiul la oaste Viziriul, de s'at lmpreunat cu Turcil. Galgotul i alte multe locuri all luat in anul acela, i s'au tutors cu pace la tarale lor'. Acolo In oastea lul Grigorie-Voda, cum zic unil, s'au facut neste amestecaturi, adeca Sarban Logofat feciorul lul Costandin Postelnicu Cantacozinb, i oare-care den fratiI liii ce era acolo, si Mares, si Cretulescul 2, sa fie umblat intre capitanl i 'intre slujitorl, de indemna sa mearga sa parasca pre Grigorie-Voda la Viziriul, de facatorin de rail, de hain si de allele, si pre urma sa ciara Domn la Viziriul pre Sarban Logofatul ; care, dan om in om mergand vorba, all ajuns si la Domn. Decil, auzind, s paziia in taina, pana s'au luat zioa buna de
la Viziriul sa vie in tara, ci dara purcegand
i apropiindu-sa de tara, si, la un loe conacind pentru odihna na-
miezil, au poruncit lul Gheorghita Moldoveanul, care era vataf de Aprozl, sa aduca pre acel boiari ce urnblase sa faca viclesug ; si-I aduse innainte lul, i incepu a-i mustra, pentru cad fac asa, de at vrut sa-1 ficleneasca, sa-1 parasca la Viziriul : ce rati li-ah facut? At nu i-au boerit cu marl' boeril, ail nu i-att miluit cu mile marl ?".
Care anume, le spunia. Iar Mares, fiind maI slovesnic, si mai indraznet, raspunse ca. nu sant vinovati nimic. 1 La 2 Octombre 1694, Stanciul Logoiltul i fratil lul daü zapis juphnuluI Savil CA1d5rar, cum s5.-s stie cà ne-in tomnit de bun a] voia nostra de e-m dat 1 vad de mor[f], juna[a]tate, sa-s1 fact), dumnelor more, pentru ell m'an scos de la oste candu aü fostu Gligorie Voivod la Uivare (Bibl. Ac. Rom., doc. 108/xLiv).
La 15 April 1683, eil jup[A]neasa Ili[n]ca" scrie fratelul el Radu pentru o datorie. Detn-mi-aff and ail pus pre fli-mied Mihalcia car[e] de oaste In zilele lul Grigorie Voevod, ce, ne ajungandu-ru[I] cai la car[e] dit oaste, datu-mi-ml frate-miell in pretul bun iape 2, de i-am pus la care drept 11. 18, §i mi-aa dat la nunta fli-mieü Mihalcil maraml 13
de sarma, marama cate banl fl. 1". El are z5.log o crucisoarA art aura cu lantiprul iar de aur" (doc. 49 xi,v). 2 Radu, cumnatul kr.
www.dacoromanica.ro
ConDtantin Capitanul Filipes u
133
Grigorie-Voda scoase vadnicil de fata, capitanil caril vorbise cu eT, intru care era §i Alixandru fecior Ghiormil
Banul, §i incepura a zice : A§a, Doamne, ni-au zis sä mergern sa te param la Vizirul, §i sa pue pre Sarban Logofatul Dorian". Iar Mare§ raspunse : Doamne, acest Alixandru in zilele Mihnii-Voda fiind Postelnic-M are, pre gura lui multa boerime Watt omorät, nefiind vinovatl nimic ; acum iar s'at apucat de aceaia ; ci, de-1 vei asculta Maria Ta, fa cu noT ce vei vria, i vel da seaama innaintea luT DumnezeU, iar noT nu santem vinovati". Si dentr'acel dias i-ail dat Grigorie-Vocla In seaama Vatafulul de Aprozi si cu a1T slujitorT, de i-au adus tot in paza pana aicea in. tara. LAngi. acestea, §i den tara
venise para, de la Stroe Vornicul §i. de la Dumitraro Vistierul Cantacozinb, care era lasatl de Domn aicea Caimacani purtatori de grija, parand pre Costandin Postelnicul Cantacozinb, Ca umbla pre marginea turdasca oameniT luT hulind numele Domnulul, de rati. §i de hain, ii pre oamenii tarn ii zaticneate, de nu-i lasa sa-§ dia dajdile imparate§ti. §i cum ca sa lauda, ca el aft popit pre Grigorie-Voda, §i iara el il va despopi, §i ca acestea altele multe. Deci aceaste doao pricini : una den tabara, alta den tara, Intelegandu-sa, WOO, pre Grigorie-Voda cu mare manie, asupra casil luT Costandin Postelnicul. Si, dupa ce
au Intrat in Ora, §i intelegand Costandin Postelnicul de venirea DomnuluT §i de opreala feclorilor, aft alergat innainte tocma catra Craiova, §i, mergand sa sa impreune cu Domnul, I-aft priimit de s'ail impreunat, dar aratat un chip foarte posomorat. §i, vorbind cam alaturia cu calia, i-aU ponosluit pentru fecToriT luT, ca sant raT §i ficlenT, §i cum a aA indemnat pre capitanl §i pre slujitori sa-1 parasca la Viziriul, §i sa radice pre fie-sall Sarban Damn. Ca acestea auzind Costandin Postelnicul, tagaduia ca nu va fi aceaia, ci vor fi parT mincinoase, sä nu le creaaza Manila Saele. Cu ca de acestia viind Grigorie-Vocla la Scaun, pre ceialantT boierl slobozit, iar pre Sarban Logofatul ban taiat
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnil r TariT-Ruma'neti
154
la nas de o parte, pentru cOe1 s numise sa tie Domn ; iar pre tatä-sail, Costandin Postelnicul, aU trimis pre cApitanl de la Ungurel cu dorobanp, si l-at luat noaptia, si 1-ail dus la manästiria Sniagovuhil. Acolb nu 1-ail zAbovit, ci i-att poruncit de s'ail cuminecat, i 1-ati dus in trapezare, i, de stAlpul cel mare legandu-1, 1-aU sugrumat. Ded, fAcAnd stiintO juprineasil i coconilor, all venit eu voia Domnulul de 1-ail ritclieat de acolb, si 1-au dus la MarginenI de 1-ail ingropat. CAnd au fost dupa adasta la al cloilea an, iar ail venit luT
Grigorie-Vodá, Domnul Rumanilor Munteani, poruncO, si DabijM-Voda, Domnul Moldoveanilor, ea st meaarga iar la oaste spre Buda, si ail purces de s'ail dus dui:oft porundti. Si ,
mergAnd la Seidi-Husein-Pasa al Budd, i-ail
luat i s'ail dus la Leva cetate, de o all bAtut, dar nimic
nu putia sa-1 strice, find acolo i 'Marl : un Sultan; iar Viziriul Chiuprilaul era la altd cetate ce-I zic Singohard2. Deci acolo venira o seaama de osti nenAesa cu ghinarariul Montecuculi, iar la Leva, unde era HuseinPasa i Domnil rumAnesti, cu o seaamtl. de Tátari, yenirO alte ostS, cu ghinarariul Zuza, i, cum zic, inteo
zi sa sä fie bAtut amanduao rOzboaile; la care ail biruit crestinil pre Turd, si s'ail tutors indarAt. Dupa ce furA biruiV Turcii, dupa cum ati auzit, temandu-sa ViDin cursul acestel campanil, la 20 Maid 1664, avern o danie de nanAstire pe pergament, cu pecete in capsA: de la Grigore. Divanul, Gherghe Ban, Stroe Vornic, Preda Vel LogotIt, Dumitraco Vel Vistier, Toader Vel SpAtar, Badea Vel Clucer, Preda Vel Stolnic, Papa Vel Coniis, Costandin Vel Paharnic, Costia Vel Postelnic, Vilcul Vel 1
LogofAt. Serie Dumitrasco Logoflt S RWUK S ItSwatop".
Pe pecete supt vultur Acestil hrisovit facutu-l-a Io Gligorie Ghica Voevod a toath Sfetagora, a 20 de sfinte mAnIstir1 co santtl In prejurul stIntulul Munte Atonulul, vrileat 7172. Pe cealalt& parte, sterna si titlul, cu data 7170 Bibl. Ac. Rom., pee. 171). 2 St -Gotthard.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipcscu
155
ziriul de imparatul, sa nu pata vre un rat, at stittut la mijloc Panaiotache care era dragoman imparatesc pre acea vreame, §i at Mcut pace Intre amandol imparatiT,
In 20 de ant in razboiul ce fácura la Leva cu Neamg wand Grigorie-Voda sa-§ arate vitejia, afl navalit asupra
Nemtilor, de'ncotrb II era otile luf : macar ea, despre o parte, pe o roata de Nemti o at stricat de tot, iar biruinta tot at fost a Nempor, §itboiarT multi aü perit, §i slujitorl de ceIlanV, a sa Intamplase i o tina in fuga lor, §i pre mai multI In noroiul acela II Impuva NemtiT. Deci, savarindu-sa aa razboiul, Domnil amandoT, de frica Viziriuluf n'at cutezat sa meaarga la dansul, cad IT batuse Nemtif, ci au venit cinef la tam luT. i iaste obicel la Turc, frá ferman sa nu sa, duck nicairT : Capichehaiaoa lui ii scriia sa vie la
Vizir, ca pre urmil va fi rat. Insa Dabija-Voda, avand capichehaia pre ChiriVt Draco Ruset, carele maI pre urma at ajuns §i. Domn, numindu-1 Antonie-Voda, §i. scriindu-i sa mearga, pre capul luT §i pre sufletul lui: ce rail II va veni, sa fie in sufletullui, a5a auzind Dabija-Voda, s'at Invartejat InnapoT i s'at clus la Viziriul. Cam mustrandu-1 oarece, apoi i-at dat Domniia iarW, §i s'at dus la Moldova Domn. Iar Grigorie-Voda al nostru nicT cum n'aü cutezat sa meaarga, pentru ca era boiariT ficleni, i uniT carif era
fugitl la Ru§ciuc §i eel de MO dansul, ca-1 speriia ca vor sa vie sa-1 ih, §i sa-1 duca sa-T tae capul, §i alte reale. DecT, speriinclu-sa, s'at radicat cu totul i s'at
dus in Tara Nemteasca, de at §azut acolo catava vreme 2.
Dupa ce at pribegit Grigorie-Voda, boiaril OW, cariT
era pre acele vremT, s'ati strans cu toiT, i s'at dus la Tarigrad sa-§I clara Domn. DecT, pre cale mergand, socotise, Ca, de le va da Indemana, sa pue pre 1 Nikusios.
2 Expunerea e foarte partiall pentru Grigore Ghica, despre lute-
legerea aruia en cretinit nu se vorbe7te nimic. Pftna §i fuga luf se explia prin intrigi de ale boiarilor ficlenl".
www.dacoromanica.ro
Istorillo Domnilor Taril-Rumane,t1
166
Dumitrasco Buzilianul de la Capatanestf 1, dar, acolo ajungand, ail gasit pre Radul-Vocla feciorul lul LeonVocla randuit de Turd sa-1 faca Domn. Care vAzand
boiarii aa, n'all mai cutezat sa mai zica de altul, temandu-sa ea nu vor putea ispravi, i va fi mai rat pre urma, ci s'afl lipit langa Radul-Voda, c i el tragia pre boiari cu cuvinte blande, sa nu faca vre-o turburare. Si, asa asazandu-sa intre dansii, at dat Turcil Domniia Radului-Vocia.
46. Domniia Radu1uI-Vothi, Leon, lt 71'73. Radul-Vocla Leon Domn.
pe Duca Vistierul Down. Iliias-Vodh sit mazhle5te.
Dabija-Vocla moare la Moldova, §i pun sh pune Domn la Moldova. Duca-Vodh vine Domn al doilea.
Radul-Voda logodea§te pe cu fata Duchl-Vodh. Pehlivan HindiA face multe jocurl la logodna. Radul-Voda mearge la Odril, de Innoeste Domniia. Radul-Voda merge la Tarigrad la primblare. Radul-Vocia iar vine Domn In tart. Boiaril sh fidica asupra RaduluI-VocIL Boiaril sh due sh parasca pre Radul-Vodh. Turcil trimit un Agh la BucurestI. Boiaril sIt ftghduesc lui Pavel sa-1 clara Damn. BoiariI trimit de olac la boiaril eel den tart. Turcii mazhlese pre Radul-Vodh. Turcil pun pre Antonie Vornicul en voia boiarilor Doran. Sphnzurt pre Softalhul la ocnh. Turcil iaü cetatea Candia.
Puindu-sa Radul-Voda Domn, i viind aicea in Ora, cu totl boiaril ce-I esase innainte : boiari, slujitori, dupa obicel, i cu pompa mare 1-at adus In Scaun, i i s'all inchinat lui toti, eel marl i cei mid, i s'afl aratat cu bländeate i cu mi1 catra top. Si avand si pace, si nefiind
Wire nici intr'o parte, petrecia bine, in primblari, pre balta la vanatori, In ospete pre la unil aiI, i era toti veaseli, ca dedese Dumnezeti si pace i bisug de toate
bucatele, i nu avia alta grija, fan cat venia vreamia Personagiul e cu totul necunoscut. Ca Domn, ar ft fost un alt Antonie-Vodh.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipebou
157
haraduluI, sA-1 strAngA si sA-1 dia imparatiel la vreame.
Si aceastA pace a Oral' nu venia dentr'alt ceva, fail cAt imparatul avia treabA de bAtia Critul, si, fiind cleparte de nol, nu aveam bantuialA, ci pace. Si era Radul-
Voilt bun, si cu boiarii, si cu tara. inteacIastA vreame, in tara Moldova at murit DabijaVodA : boiaril tarAI s'ail dus cu top la PoartA, Impreuna cu Duca Vistierul, pre carele 11 socotise sA-1 pue Domn. Si ail trimis mai nainte pre Stamate PostelnicuP cu darurI, sd prinzA portile, stiind si turceaste, sä nu cumva altii sA umble, sl dia barn', sA ia Domniia, si sl fie boiarilor tArAI peste voe. Deci, mergand toatA boerimia
acolb, si mergand la Viziriul si rugandu-sA, sA le dia Doran dentre dAnsAl, le-au dat voe Viziriul sAil aliagA Doran, care le va fi voia. Si, fiind socotit mal de nainte Duca Vistierul, 1-au ImbrAcat bine, si 1-at ImbrAcat cu caftan, dandu-I Domniia. Deci, dAnd pocloanele de Domnie ce-i fAcia, s'all luat zioa bunA si s'au dus la tara lor. Dar de acest rAnd putinA Domnie at domnit, numal o jumAtate de an, si 1-ati mazAlit, den ce pricinA not nu stim. Si ail pus pre Iliias-VodA Domn, feciorul luf Alixandru-VodA, carele, find sArac beizadia la Poarta, si dator, asa spun: cAnd at venit de la PoartA de-1 chiema sA-1 facA Doran, si nestiind el de aclasta, I:Aran-
du-i-sA cA sAnt niscareva datornici, s'att ascuns In podul casil, si pAna nu s'au dovedit bine cA-1 chiamA sa-1 facA
Domn la Moldova, nu s'ail pogordt den pod. Decl, facAndu-sA Domn si mergand in tard, multe milostenil fAcia sAracilor, si mult bine 'WM. AtAta aft fost de milostiv, cat, sb.zAnd la Divan, ducia si punga cu bani lAngA
dAnsul, si, de se IntMapla sA traga vre un datornic vre un same, de nu avia cu ce sa sd plateascA, scotia el banI de aI luf si plAtia. Ca acest fel de om au fost Iliias-Vodd ;
dar eel bunt nu trAese mult cu norocire : den ce pri' V. pentru dinsul Studit fi Documente, IV, tabla. Pare din Hios.
www.dacoromanica.ro
eft
era
158
Itorii1c Domnilor priI-Ruma11e,t1
cina, numal Dumnezet
; iar nof oamenii nu putem da
nic o socoteala. Precum si pre acesta curand iar 1-aU mazalit, §i s'au dus sarac la Tarigrad, iar cum all fost: si in saracie au murit; ramaindu-i un Mt §i o MO, carii traiau den mila cretini1or. Si in locul luT iar Duca-Voda s'aq pus Domn de la imparatie, umblandu-i umbletele cu
mare me§te§ug Cupariul Ruset cel batran, de ail scos Domniia Ducaf-Voda cu bani multi, i au Meut nevoe bietului Iliia§-Voda.
intru aceaste vremi, Radul-Voda, avand un cocon anume E,3tefan, i Duca-Voda den Moldova avand o co-
coana anume Catrina, s'ail ajuns in cuvinte §i all logo-
dit pre coconi. La care logodna, aü fost aicea in tara cu mare veselie, aü facut mune ospete, multe jocuri; care se potriviia cu o nunta Domneasca, iar nu logodna.
Strans'au toga boerimia tarar cu toate jupaneasele, §i afl intins corturile in dial de spre Mihai-Voda, in drumul Cotracenilor : acolô facia ospete in toate zilele. Adus-at pehlivanT de eel ce joaca pre fun% §i de alte lucruri ; adusease i un pehlivan hindid harap, carele facea jocuri minunate i nevazute pre locurile noastre :
iute om era §i vartos. Langa altele, de nu le putem lungi, facia a ceastea mai ciudat : punia de rand 8 bivoli,
i s rapeziia iute, i, sarind peste el, sa da in
vazduh peste cap, §i cadia in picioare de ceaia parte ; alta, un cal Domnesc, gras, mare, I§ lega chica de coadaT, ja-1 batea Comi§alul cat putia, §i nu-1 putia sa-1 misce de loc ; alta, un copac mare den padure adusease, neated, §i, infipt, s'au suit pre dansul ca o maimuta, : deci, dupa multejocuri ce aü facut sus in varfu-T, s'ati slo-
bozit de aeon cu capul in jos, i a dat in picioare; alta, un tulpan lung de multi cop', Ii tinia oamenT in mainT, cat era, §i sa rapaziia iute, i mergia calcand pre tulpan, i nu sa afanda ; alta, sa prindea multi oameni cate doi in mainT, i facea chip ea de o bute cu mainile, §i mai lung, §i sa rapeziia iute, i intra cu capul pen gaura aceaia, i nu-1 simtia oamenif, i de
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
150
ceaia parte ctidia in picroare. Ca acestea multe fd-
cea, care nu le tinem minte. in scurt, mare veselie
s'a,A facut la aciastä logodng, a coronulul Radulur-Vodg
aicea la nor; in Moldova nu stim ce va fi fgcut DucaVodg'. inteaceste vremr Turcil, vAzAnd ca Domnir tärgr noastre
sa hainesc de catrg, impgratie, at poruncit sä fie obicer, de al treilia an sg, meaarga, Domnul la Poartg, sa, sgrute mama trapttratulur, sg-sT innoiascg, Domniia ; si acest obicer multä vreame ail tinut2. Ci dar, find porunca la Radul-Vodg sg, meaargg la al treilia an la Poartg, s'all rugat boiarilor Oral sä-1 mar priimeascg sä le mar fie el Domn, si ail priimit boiarii sg, fie asa ; i au purees cu top, impreung. cu Domnul sat, la Odriiti. Si mal nainte ail trimis pre Draghicr Spatar sä ggteascg bani de poclonul Domniel dupg la prieteni, si sg, dea in stire cg. vine Domnul, cu toata boerimia, si-1 priimesc cu top iar sä le fie Domn, laudandu-1 ca iaste bun cu tam i cu boerii. Si, merggnd Domnul acolb, n'at fault zabava multd, ci i-au dat Domniia ; si, dandu-sr poclonul de Dom-
nie, s'ati rugat sa-1 lase sg, miarga pre la Tarigrad M.-sr vazd casa, si 1-ail lasat ; dar nu-T era pentru vederia casir, ci pentru man dretea, ca sg, sg, primble pen Tarigrad cu pompa Domneascg, sa-1 vaza prietenil3. Si, slobozindu-1,
au mers pre la Tarigrad, si. de acolb ail venit in tara. inteaceste vreml, fiind Draghici Spatariul la Tarigrad cu Radul-Vodg, s'all rdzbolit si ail murit ; si 1-ail adus la Comana, la manastire, de 1-all ingropat. Zic unir al-ar fi otravit Grecii, iar altif zic ca ail murit de ciumg, precum all si fost, dupre cum in urmg, s'aii dovedit. Si, viind Ra-
dul-Vodg, in tug, dupe cum s'ail zis mai nainte, iar ail 1 V., pentru aceastA asStorie, Studif fi doc., IV, p. cccxu. ' NIA la erban Cantacuzino. 3 Tonul acesta batjocoritor fats de Radu, lludat innainte, se explicA prin alianta lul cu Cantacuzinil. V. pentru toate aceste lucrurl lucrarea mea Despre Cantacuzinl".
www.dacoromanica.ro
160
Ltorjjle D mnilor Tarii-Rumgneti
petrecut bine cu totif rang, la o vreame. Iar dup g. aceaia iar all inceput Cantacozinii a amesteca lucrurile, precum all fost Inv AtatI, si a turbura pre unil den boiarl, zicAndu-le
ca all auzit ea s'au sfatuit oamenil Radulul-Voda, SofialauP Clucer 1 eu Balasache Paharnic i cu a1il ca sg-I omoare, inclemna ca sa sg. scoale asupra RadululVoda i asupra oamenilor Jul, sg-T scoatg afarg den tara (care aclasta nu o facia de alt, fara cat sg fie totdeauna el maT marl). Si boiarif, alunecandu-sa CU firia ea vor fi acelea care le zic Cantacozinil, all sods pre la capitani, pre la iuzbasl (fiind Spatar-Mare Sarban Cantacozin6), sa sä stranga tot la Bucurestl', i Radul-Voda nimic de acias-
ta nu stiia. Si, strangandu-sg, numal intr'o zi den Curtia Domneasca all fleut radicare, i all inceput a striga el va sg-I omoare Radul-Voda. Si ail esgt boiarif oi gloata, stranganclu-sa la Mitropolie, la Vlathca Theodosie, spuindu-I jalba, cum all vrut omoare Grecil ; ci, nu trecu vreame multg, veni i Radul-Voda, i multg pri-
cing at avut cu boiarii, i sa duse la Curte ; iar boiaril sa cluserg de masera noaptea cu paza bung, de frica RaduluT-VocIA, i s'au gatit noaptia de cale, si a doao zi (Muscle diminiata at purees la Enisar 9, unde era Nicola, din Sofia. V. iarhsi lucrarea citat Despre Cantacuzinl". 2 Ieniser. Sint douli 1oca1ithI, cu acest nume: una in Asia, si cealaltli. in Tesalia. De dinsa e vorba D. Intim Tuducescu imi comunicA acest document de o insemnS1
tate escepOonalk dat de boieril venit1 la Ieniser, cari, in mijlocul tirguielilor si intrigilor, ghisiaa timp pentru a se gindi la luminarea teri1 lor : Adec
e Radul Logofhtul Násturel scria i mIrturisesc cu t acesta al rued zapis, ca sh, fie de bunk credinci. Inc h. find ea la
Eniser, la ImpArStie, dimpreunk cu alti boeri de tartt, cari am fost mers i pentru nevoile Orel, asa am socotit dimpreunS cu tog cum ci tara noastr li. este o tars aim& si Mr' de invItAturh, i oamenil pen-
tru sIrScie nu-'sl pot da copiil lor la invhtaturk, ce ar ft bine sl 'se facl o scoalri, pentru invIthtura copiilor, cum iaste la CAmpulung, cad
este xnal in laturl. Deci avAnd ea un kc In oras in Chmpulung, care 1-am cumpSrat de la Stroe Vornicul, ea 1-am inchinat si 1-am
www.dacoromanica.ro
161
Constantin Capitanul Filipebou
imparatiia, sa parasca pre Raclul-Voda si pre Grecl. Radul-Vocla Inca ati trimis pre Alixandru Arma, si pre Dumitraseo Portariul Caramalaul de olae sa ajunga la
Caimacamul sa-I spue jalba, i cum ea fara nicI o
vina s'ag radicat boeril asupra-1 cu para. Si, fiind Caimacamul prieten, s'ati. §i maniiat pre boiarl, si, mergand
boeril la dansul, i-at mustrat rail, si, de n'ar fi facut boerii un mestesug suptire, n'ar fi putut sa-1 biruiasea.
Ci, necrezand Turcif, nicI pre boiarii Oral, nici pre Radul-Voda, ail trimis un Aga la Bucuresti, sa vie, sa cearee lucrul, den ce li-ail venit galelava, si, cum va afla,
sa sa duca Innapol, sa spue. Dec1 boiariI sa ingrijara, temandu-sa ea, mergand la Radul-Voda, 11 va apuca eu
vorbe, cu daruri, si sa va intoarce lucrul spre raul lor ; ci cauta om ea acela care sa aiba priitesug cu Aga, sa-1 apuce el mai nainte cu darurI, sa nu li sa faca vre o peire. Si gasira pre un Pavel Grec, carele de multe orl cerca la Turd. sa RI, Domniia taraf : pre acesta afiandu-1 ea iaste prieten cu acel Aga, s'all rugat lui sa graiasca cu Aga, mergand acolo, sa nu sa ascutte cuvintele Radului-Vodä, ei sa graiasca de bine pentru boiariI taraT, sa-i fagaduira mulV bani, iar luI Pavel 11 dat O. fle de treaba scoalel, sfi se facli scoall pre dAnsul, si nimenea sl nu mai aib 5. treabb, cu acel loc, co sA, fie al §coalel stAthtor de mosie si noauA pomanA. Si mArturie toti boiarh cAtl s'ai1 intAmplat, cari isl vor pune iscAliturile mai jos. Si pentru mal adeverith. credintA pusu-mi-am pecetia si iscAlitura mal jos, ca sh sl creazg. Az je Musat ot Bucsanl napisah u Eniser. Pis Ghenarie 8 dni, leat 7177. Pecetea. Radul ISAsturel LogofAt.
Gheorghe BAleanul biv Vel Ban. Mares Vornic, mArturie. Serban biv Spitar. Neagoe Clucer. Papa Comis, mArturie. Paul Aga. Pritrasco Vel etrar BAllcianul. Radul Banul. Gheorghe Stolnicul. VAlcul LogofAt. Gheorghe Clucer. Mateiil SpItar. Barbul (?) Chpit. sna Danciul Postelnic, mArturie. Ivasco Postelnic, mArturie. Radul Logoflit tirbeill, mArturie. Tudoran Clucer, mArturie. Barbul GAOL Brideannl, marSerban apitanu turie. Ed Antonie Vornicul. Stroe CApitann. Popescu. Musat CApitanu, mArturie. Ivan Logorat LAzureanul. PAtrasco CApitanu (Archivele Statulul, Cotroceni, Llx, 17 . 65845
11
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Taril-RumaneW
162
fagaduira sa-1 ciara pre el Domn. Acestea auzind Pavel, cu toata puteria lui aq impacat pre Aga Turcul ce mer-
gia in tan, §i acii pre loc intro Turcl mare ajutorinta ail facut boiarilor, nadajduind Domniia '. Deci boiarii trimise de olac la boerii ce ramasease in tara, dandu-le in
§tire pentru Turcul ce vine, zicandu-le sa scoata Ora, multa innaintia Turcului, sa sa jaluiasca de Radul-Voda §i de Greci, §i aa all facut. AU scos de tot feliul, muerl, feate, carel zicia ca li-at ru§anat copiii, §i. ca li-ati facut
acel lueru grozav ; featele zicia ca §'ail batut joc de dansele; oamenil caril zicia a i-all pradat, i-an caznit, §i altele. Deci, intorcandu-sa innapol Turcul §i spuind celor mari jalbele ce facea Ora, all dat vina RaduluiVoda, §i 1-ati mazalit, *i. boiarii s'ati. indreptat §i li-ail dat voie sa-0 aleagä Domn care vor vria, §i sa-1 duca sa-1 imbrace cu caftan. Ci ei, dupa cale, mergand, socotise pre Antonio Vornic de Pope§tif den Praova ; ci-1 gatira 0-1 imbracara cu caftan Domnese ; iar Pavel, cel
ce mtepta boiarii, dupa cum vorbise cu el, ramase in da§art, §i-i deadera boiaril o tali Aceastea facandu-sa, at trimis Turcul de all radicat pre Radul-Vodä, §i all prins pre dol boiari greci, carii zicea ea, era mai zorbale, pre Sofialaul §i pre Balasache. Ci pre Sofialaul, tiindu-1 hichis spre Ocna catava vreame, 1-au spanzurat la Ocna, iar pre Balasache 1-au dat in mainile unor dorobanti de 1-ail trecut Dunaria §i i-at dat drumul Tarigradului; iar pre ceilaltl Greci mai mici, cum Pascale Gramäticul §i. altii, atata !Data') le da slujitoril, cat ma mir cum traia ; mai ales pre Pascale, ca. 1-am vazut cu ochii, cand 11 scotia din camara 0-1 ducia cu palme ; 1 In anul 7200 (1691-2), face o vinzare rjuphneasa Stanca de la Ogrezeanl, fats. lul Pavlache Banul", care-§1 ayea aceasth mo§ie, in Vla§ca, de la tat5.1 el, Pavlache Banul" (BibL Ac. Rom., 176/laxly ; regest qi extrase in ,,Despre Cantacuzinl", V). ,,Juplineasa Elina fata
Banulul Paylachie" se nArita inthid cu Radul Post. sub, Stroe Vornicul" Leurdeanu (Bibl. Ac. Rom., 103/xx, ; v. Despre Cantacuzin1).
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanul Filipescu
163
care palme, de dese i de multe, nu mai avea nurnar ; altul iar, care i-am uitat numele, de multa bgtae §i palme
ggndia cä va st moat% ei striga popa sa.-1 cuminece. Ca acestia §i altele mai multe au pgtimit Grecii la sfar§atul Radului-Vodg, den pricina §i inclemnarea Cantacozinilor. intru aceaste vreami, aü luat i Turcil cetatea cea mare Candiia a Critulul, care pren multe vremi a batut-o,
§i flu putia sa o ia, iar acum aü uat §i ia savar§it ; ati supus Turcii tot ostrovul CrituluL
§i
47. Domniia lui Antonie-Vodit, lt 7177. Fecioril Postelniculul Constandin Cantacozinb cauta moartea taInchid pre Stroe Vornicul. CAlugAresc pre Stroe Vornicul fArA voe. Lul Neagoe Sheuianul 11 tae nasul. Badea BAlAcianul s scoate sA-1 tae capul. Antonie-VodA merge la oaste la Bugiac. Vrajbk Intre boiaril tArM. /Aare§ sti duce la Craiova Ban en mare pompA. Mare§ Banul bate pre boiarl la scar& cu toiage. Antonie-Vodl judecA pre boiarl. Boiarl oare-caril s surgunesc. Cinste ee racea lul Antonie-VodA boerii. Moldoveanii sa scoalit asupra DucM-Vodh. Duca-Vodit iar sa intoarce la Ia§1. NemtiI jaft cetAtile Ungurilor. Nemtil tae ne§te Domni marl ungure§t1. Antonie-VodA merge la Tarigrad den poruncE turceasca. Grigorie-Vodl vine la Turd den pribegie. Boiarl multi sA due la pita thne-sitt.
la Turd. Gheorghe Vornicul era sA sa pue Domn.Ficle§ugul ce a flcut Turcil lul Antonie-VodA. MazAlia lui Antonie-Voda §i 1nchisoarea boerilor. Sarban SpAtarul fuge. Grigorie-Vocia, hand Domniia, scrie la Gherghe Banul de prinde boiaril. Boiarii cel Inchi§1 II sloboade Banul Gherghe. Me Arma§ul prins. Sluga TnT Ilie Arma§ul, 11 tae capul Cretulescul. Stroe Vornicul fuge la Odril. Pentru ce aft chzut Cantacozinil la nevoe.
Luancl Domniia Antonie-Voda de la Eni§ar. cum s'aU
zis mai *innapoi, aü venit in arä cu toti hoiaril, si i-ad facut alai dupa cum sa cade Domnilor, i s bucura toV de Domn batran, de Ora, nadajduincl de bine §i de dreptate, t i au boerit boeril care dupa cum le-au venit ränduiala, i sa a§azase lucrul tarai bine §i galcevilo despre toV. Iar fecioril 1u Costandin Postelnicul Canta-
www.dacoromanica.ro
164
1st riile Domnil r Taril-Rumane;4
cozino, Stirban Spatarul, Costandin Postelnicul Cantacozirth, Sarban Spatarul, Costandin Postelnicul, Mihai Postelnicul, MateI Cuparul si Iordache, gasira vreame sa caute
moartia tatane-saU, den eine aü fost, §i inchisera pre Stroe Vornic Leurclianul, vinuindu-1 ca el ail fost pricina de 1-au omorat. Si 1-ati scos la Divan. El tagadnia ca, nu ,s tie de acelia nimic ; iar feciori lu Costandin Postelnicul scoasera niste ravasale, zicand ca sant ale lui, care4 scriia la Grigorie-Voda. Si, fiind Costandin Postelnicul Iti partile Apusului, de spre NemtT, §i la Vinetiia, §i pren-
tr'alte locurf, zicia sa sa fi impreunat cu GligorieVoda, si avand vorba pentru moartia tatane-satt, sa4 fie aratat aceale rava§ale. Ci unif zicea cA li-aA dat Grigorie-Voda, altil zicia ca izvod aq luat clup. acelea, atilt intr'alt chip zicia ; iar noi am vazut neste ravasale : care, dupa ce att Inchis pre Stroe Vornicul iar in pusMout judecata de moarte, i 1-aU pus intr'un carie, si car cu doi boi, numal en antiriul i cu nacIragii, §i au pus
neste privit la ear, si i-att spanzurat ravasalele acelia (ale cui vor fi fost, Dumnezeil stie), §i ap, cu acia pompa trecut pren targ, i 1-aal dus la manastirea Sneago-
1-au
vului, dar nu 1-ail omorat, ei fara voe 1-au calugarit ; ca aü §i strigat: Doamne, Doamne, Mra voe 1tn1 iaste". Si, cand vrea sa-I pue nnmele : Silivestru, iar el zicia : Nu Silivestru, ci Mahtnet". inteacest chip fu ealugariia 1111 Stroe Vornicul. Mai Inchis-an inteaceste vrenal §i pre
Neagoe Postelnic Sacuianul, §i i-ail taint nasul, den ce pricina noi nu §tim ce 1-ari parat, vor fi stiind de ce si cum ; mai inchis-att §i pre Badia Balacranul, si scos sa4 tae capul, apoi 1-ail ertat, den ce pricina iar el vor sti 1. Lisa, intr'aceste vreml venit-au i lul Auto-
eel
nie-Voda porunca sa miarga la oaste la Bugiae, sa scoa4a
pre Nohai den Bugiac si den hotarale Moldovel, ca sa inmultise, §i facea multe reale i Bugegenilor i Moldoveanilor. Deci, mergand Sarascheriul cu mulV Tura' §i ' Pentru judecAtile Cantacuzinilor trimit la lucrarea citat4: despre Cantacuzini".
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
165
TatarI, §i Duca-Vocla cu Moldovenil, cu nevoe mare i-an
scos, mai mult cu cuvinte bune pi cu pace decat cu razboill, ca. sa temia de el, fiind multl si vitiaji ; si de multe orT s'au strans sa dea razbol cu TurciI i cu al no§tri, de at fost totl. in mare grija. in cea dupa urma, s'an lasat el, si ai trecut Nistrul de ceaia parte, si ()stile s'at Intors, eine§1 pre la casele lor; si Antonie-Vocla. Inca
aU venit in Wall la Scam intru liniste veni si furtuna: in pacea ce era in tara Intro boiarl, iata, si vrajba intre damn Mares Banul, Radul Cretulescul, Sarban Spatariul §i fratiI lui sa marise, sa imputernicise, cat trecea peste mAsura, nebagaud seaama. pre ceIlalti, si intru nimica socotindu-I. Si dupa aciasta sa ia cineva seaama c sA marise : eacT, in vreame ce salt dus Mare§ Banul la Craiova, nu s'ail dus
ca alti Bani de mal naintea luI, smeriti, ei cu mare pompa s'an gatit, cu slujitori multi, den Bucurestl, cu grapa (adeca, stiag banese : asa sa zice : grapa), cu tram-
bite, tobe, surle, si dupA dansul gloata, i catva coph den casa cu sulite ; iar innainte cati-va povodnicl impodobit, si altele ca acestia. Care mergand la Craiova, la judecatile 1111, de era vre un boiar saü vre-un feefor de boiar si vinovat, nu le veghia voe nimic, ei jos la scara cu toege II batea ; i aid. In Bucure§tI asajderia facea. Ca acestia vazand boiarii, mai vArtos Mehedintil,
a era boerime multa, intru oare-ce chip le paria rat, si de necaz zicea ate un cuvant Impotriva cu totil. Carele cuvinte auzindu-le Banul Mare§ la Craiova, si Cretulescul si Sarban cu fratil luI Postelnice§til, Ii s'an nalucit precum Banul Gherghe cu aX lui si cu ceilaltA bo-
erime a Oral facura sfat intre dansaf sa, omoare pre Banul Mares, pre Cretulescul sa pre Sarban Spatar §i pre al lor. Si sa, scoala Banul Mares de aft fugit la Loviste, la Cornet, la manastiria luT, si scrie cartI la Domn,
si la ceilanti al lor, cA, de frica ati fugit el acolb, sA Serascherul era Pasa de Silistra, iar expedilia s'a facut in 1668. V. Iorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 231.
www.dacoromanica.ro
166
Istoriile Domnilor Taril-Rum'anqti
nu-1 omoara boeril, parandu-1 mult. Antonie-Voda i-at scris sa vie, si, cu eine va avea judecata, I va cauta ;
§i all venit de mole. in Bucurestl, si, impreunandu-sa cu cei1a1t1 al lor, vorbitu-s'atl mult. Ce all gasit cu socoteaala lor, el vor fi §tiut, iar aceaia ce am vazut, stim : ca. all facut Antonie-Voda Divan si all esat acel boiari, ja-
luindu-sa de Banul Gherghe Baleanul si de al lig, precum s'ar fi vorbit pre taina cu alta boerime a taral, sa-I uciga pre acel boiari caril salt serfs mal sus. Iar Banul Gherghe si Hrizea Vistierul, gineri-sat, si fie-sat, Ivasco Baleanul, si Staico Vistier Bucsanul, si Radul Vistier Stirbel, si a11iI, tagaduind ca nu le iaste in stire, nici all avut el gaud ca acesta sa faca, ci le iaste napaste, §i cu aceste vorbe s'ailspartDivanul. Dar dupa Divan ail esat porunca sa sa duca o seaama de boiari la tara ; si-au ma-
zalit pre Hrizia Vistierul den Visteria cea Mare, si pre Ivasco feclor Banulul Gherghe 1-a0, mazalit den Agie, zicand ca nu trebue sa fie slujitoril pre maim lor, ci all facut pre Matel Cantacozinb, fratele lul Sarban Spatar, Aga-Mare, pre Ivasco Baleanul Comis-Mare, zicand Ca,
fiind tata-satt mazal, sa nu fie si fii-sat. Aclasta turburare ce s'ail facut intro bolari, zicia unil ct n'at fost den alt cevasl, cA nicl vre un sfat sa fie facut asupra Postelnicestilor, si a lui Mares, si a Cretulescului, n'att facut; numal all gasit el aclasta socoteaalä, sA o zica, si sa o filed, pentru ca sa departeaze pre tot boiaril de pre langa Curte, si sa le ia boeriile, sa le dia la aI lor, ca sa fie numaI el si care sa vor supune lor, boiari la Curte, pentru ca sa sa faca ce le va fi voia; cum si facea, nu numaf boerilor, ci tocmai i ticaitulul DomnuluI Antonie-Voda, ca atata II scurtase toate veniturile, cat nici de mancare nu era satul, si de bautura, ca-i da cat vria eI : in zi de dulce, came de vaca cu apa si cu sare, in zi de sec, linte i fasole cu
apa si cu sare ; yin II da Imputit, ci trimitia cu urcioarole in targ Antonie-Voda §i fie-sat Neagul-Voda cu bani refenia, de cumpara yin de bia; ci da fie-sau mal mult la refenia, cad II zicea tata-sail CA el are Doamna
www.dacoromanica.ro
Constantin Chpitanal Filipescu
107
si cocoa ci sa dia mal mult ; §i a§a vietuia bietul AntonioVoda
Intru aceaste vremT s'a1 sculat tara la Moldova asupra Ducal-Voda, Domnul lor, fiindu-le Hancul Sardar cap, carele strangand den jos, caril sa zic JosenT, afl venit la Ia0", si mare galelava an faeut DucAT-Vodg, maca r c i Domnul Duca-Voda s'at strans oaste cat an putut, si Hatmanul Sandul Duhus, cumnatul DucaT-Voda, aü esat
cu otT innaintea lor de s'all batut cu dansai, dar nimic n'an ispravit, ei i-aft cautat DucAT-Vodg, sä lase tara, i s'aft dus la Turd peste Dunare, i aü scris la tmparatie cum
s'ail nebunit o seaama de oameni sa-1 fae galciava fara nici o vin (scotand pre boiaril Viral marturie), ea era eu totT cu Duca-Voda. Inteaceaia Imparatiia aü trimis Aga sa sa intoarea la Scaun, i aft sods §i PasaT de la margine sa-i dia TureT sa goneasca pre ed rI i nebunr. Ded, IntampinIndu-1 veastea pre Duca-Voda la Hagioglu-Pazargic in Dobrogia, i viind i o seaama de HanculetT, de mergia -dupa dansul la Tarigrad sa-1 parasca, avand Duca-Voda pre Aga Turcul cu puteare, §i avand si ale lui osti cateva, att abatut In Hanculesti, i i-an spart de i-an trecut Dunaria, si pre altif earl mal gasise stran§f in tara i-at spart ; i s'aft dus Duca-Voda lar la Scaun, si pre zorbale i-an prins, de i-at omorat. Doamna Dueuliasä fiind In Tara-Rumaneasca, la DraganestT, pana fi acele turburarT In Moldova, daca s'an asazat Domnu-sat Ia Scaun, s'at. dus i iea la IasT . intru aceaste zile ale luT Antonie-Vodg, in Tara Un-
gureasca de sus all trimis imparatul Neamtulul pre Ghingrariul Campului, anume Spann, cu WI, de an bagat ostl pren multe cetati ale Domnilor celor marl Un1 Cf. Neculce p. 194 : zece potronicl".
i-1 da nafach pe zi, de cheltuialh WI, cite
a Aceste lupte ale lul Duca-Vodh en revoltatil se intimplh. In 1071. V. Iorga, Doc. Bistritel, II, pp. xxv, 23. In doe. 157 Lxxxin al
Ac. Rom dall mkrturie dol bhtrinl, din cad until i1 aminte,te din dzileale DuchI-VocIA", iar altul din dzileale Hfuacetilor".
www.dacoromanica.ro
108
Istorille Domnilor Tarii-Rumanqt1
gurl, vinuindu-I ca, sa sfatuesc sä radice cap, sa sa dazlipeasca de langa Imparatiia Neamtului, §i pentru aciasta
mare ghiulu§ s'at strans la Pojun, §i pre multi Domni marl ungure§ti i-at inchis, §i unora §i le-at taiat §i capetele, la Pojun §i la Bed, anume acestia Nadaj di Ferenti, Zrini Petre, Franghepan, Gretine Tatambac, Bole§ Fe-
renti, §i aü poruncit imparatul de aü luat multe biserici luterane§ti §i calvine§ti den Tara Ungureasca de sus, cle li-au facut papi§ta§AV ; §i alte multe reale li-att mai fa cut.
Ale Tarai-Rumane§ti lucruri, precum am scris Indarat, boiaril intre dan§ai tot era earn Invrajbit,T, §i, catava vreame a§a petrecand, veni porunca de la imparatie sa meaarga Antonie-Voda la Poarta, la al treilia an, dupa cum Mouse Turcii obicei, sa sitrute maim Imparatului §i sa.-0 innoiasca, Domniia. La Tarigrad Inca sosise Grigorie-Voda den pribegiia lui de la Vinetiia, iertandu-1 Imparatiia pren mijlocul lui Panaiotache Dragomanul Imparatesc. Acestia auzind Domnul §i boiarii, macar ea mergia la Poarta, ca, nu avia cum face intr'alt chip, iar era Ingrijati; ci trimisera mai nainte pre Costandia Postelnicul Cantacozinb, §i pre Gheorghe Vornicul SA cearce portile, sa vaza, ce vor afla ; iar Domnul §i boiaril sa gatira de purcesera mai In urma, §i lasara Caimacam aicea la
Scaun pre Cretulescul, iar pre Banul Gherghe, fund boiar batran, nu vrura, sa-1 faca Caimacana, nici Ii socotira intru ceva; de care foarte s'all scarbit, undo nu-i deadera nici o cinste. Deci, dentru boiarii cel obidiT, Neagoe Sacu-
ianul, cu nasul taiat, §i altii all fugit de aicea den tan, §i s'au dus la Poarta §i, lipindu-sa langa Panaiotache, paraia tare pre Postelnice§ti, cEt fac multe nedreptati Intre boiari §i Intro saraci, §i altele. Dupa ce ajunse Domnul la Dunare, se intoarse Costandin Postelnicul de la Poarta §a-I intampina la Dunare, §i, intrebandu-1
ce au priceput la Poarta, all zis rat, ca nu ne va fi pre voe ce gandim", §i all spus de Grigorie-Voda toata povestea ; iar Sarban Spatar, frate-sail, all zis ca va face
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul FiIipecu
169
pod de pungi de la Saraiul Rumanesc Wind la al ViziriuIu, i tot ii va fi pre voe. At zis: ,.Ci mergeti dar, yeti vedea". Acil la Dunare nu Om ce socoteaala facurd, de zisera, ca at facut gresala de 1-at obidit pre Banul Gherghe Baleanul si nu 1-ail pus Caimacam ; ci scrise de acolô Antonie-Voda o carte, si-lrandui sa fie purtator de grija cu Logofatul Radul Cretulescul in ce vor fi trebile Oral; si purcease Domnul cu boiarii tarM la Odriit. Acolö ajungancl, cerca Mares Banul i Sarban Spatarul, cu ai
lor, sa pue pre Gheorghe Vornic Domn si sh lipseasca Antonie-Voda, zicancl eä iaste batran si slab, si trebue sa fie mai tare, sa poata sluji imparatiei la oaste,' ca facia Turcii gatire de oaste catra Lia1. Viziriul, auzind.
all zis : Daca le trebue lor orn mai tare, le voi da et Domn cu mana de fier". Intelegancl boiarii de aciasta, sa lasara de socotiala cea de'ntai, si ceria iar pre Antonie-Voda. Si le fagaduira in fata Turcil sd fie: si sa \TA gatiti In cutare zi, sa veniti sä imbrace caftanul". Dupa
alta parte trimisease la Grigorie-Voda de-1 aducea de la Tarigrad, i ei nu stiia nimic. Daca s'at apropiilt Grigorie-Voda de Oclriit, i, afland Turcii, trimisera de chemara pre Antonie-Von, sä meaarga cu top boerii, sa.-T imbrace cu caftan. Si mearserd toti; iar Sarban Spatariul, fiind conacit la Cara-Agaci, s'at facut ca-I iaste
rat, si zacia langd foc, si trimisease pre Ghinia Comis sa vaza ce vor sa faca Domnul i boiaril la Poarta. Deci, mergand Domnul cu boiarii la Viziriul si astepta caftane, incepu a intreba: Care iaste Mares?" Zise: Et sant". Ia-1!" Cid luara. Care iaste Gheorghe Vornic?" Zise: Eil sant". la-I!" Ci-1 luara. Care iaste Sarban ?" Zisera: Nu iaste". Care iaste Mihai Postelnicul ?" Cesta iaste". la-I!" It Mara,. Care iaste cutare, cutare ?". ti
luara pre toti, i ramase Domnul singur cn ceilalti i zise Domnului : Tmparatul ti-at mazalit". Si, intorcandu-sa catra ceilaii boiari : Ivasco Stolnic Hrizea Vistier, Radul Stirbei, i a1iI carii era acil, le zise : Voao vian dat Imparatul Domn pre Gliboiari.
www.dacoromanica.ro
170
Istoriile Domnilor pril-Rumane01
gorie-Voda ; pasatl la dansul". Deci, esand boiaril de acil, Incilecara, si.I e5ara Innainte länga Odriill (ea era aproape), i venira cu dansul in Odriiti. lar *ban Spatariul, fiind mal ficlean decat altil, all scapat, macar ca all trimis sA-1 prinzA, dar n'au putut ; Ca, indata ce auzi Ghinia Comis : ia pre eutare I ia pre cutare 1" 5i-1 lila, indata s'ati dus de i-ati dat 5tire, i ail incalecat, i s'au
dus incatrb all putut scapa. Grigorie-Vocla indata scrise carti la Gherghe BanulBa5tie ca iaste Domn, i sa prinza pre Radul Loleanul,
gofatul Cretulescul si pre fratif luf Sarban Spatariul ce era la Bucure5ti. Cara, viincl noaptea, trimise de strAnse iuzba5ai i cApitanif de slujitori, 5i pre boiaril caril sa intamplase acii : Radul Nasturel i altiT, i, strangandusa, all trimis pre Nasturel cu slujitorl la Costandin Postelnicul, 5i la Aga MAO, 5i la Iorclache, de li-ah ocolit casele, 5i i-att chemat la Curte. Pre altil i-au trimis la Cre-
tulescul de 1-ail ehemat la Curte. Cuff intreba : Dar ce, ce ?". El zicea : Nu 5tim alt nimic, fara cAt porunca Domneasca aft venit; vet1 vedea". Si mearsera la Curte. Acolb era Banul.Gherghe 5i slujitori mu1T, lumanAri aprinse. Daca venirA, 5azura ; 5i se scull, Banul i zise : Boiari fratilor, sAnatate de la Mariia Sa Grigorie-Voda, cA 1-ail miluit Dumnezeti i imparatul cu Domniia : iata 5i cartia". i o citira. Multamiea ei lui Dumnezeil ; insa acii dentre gloata fugi Iordache, i vru sa fuga i Matei Aga, dar if prinsera de veaste, 5A-1 ilatoarsera, i le zise Banul Gherghe: Matel, cad fad copilAre5te de nu 5AzI! Dar D om-
nul case poruncea5te sa fit la opreaala, nu doar ca va sa va omoara, ci numai pana va veni MAriia Sa ; deci bun iaste Dumnezett: vA va ierta ; nu Ira teameti, ci 5Adeti; nu ne maT facetf noao ruAne".AciT,In cAmarile Donme5ti, era
inchi51 de Cretulescul 24 de boiari, ci in obezi, pentru napA5tile ce le facea ca sant ficleni i rai, precum 5i mai inddrAt am scris. Ci indata porunci Banul Gherghe de adusera tigani, 5i le taiara obezile, 5A-1 slobozi. Ci fiecte-
carele I lua obezile 5i le ducea innainte Cretulescului, www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
171
§i-I zicea sa §1 le pue in gat, §i le lepada jos. Decl, facandu-se zio, II trimise pre boiarl pre la casele lor, si slujitorl de paza, pana ce aü venit a doao porunca de la Grigorie-Voda, de i-au inchis In turn. Boiaril Oral, necajatil, care cum auziia, indata Incaleca, i sa ducea la Grigorie-Voda la OdriiiA. Tar bietul Ilie Arma, intelegand mai nainte, ca va sa-1 kichiza Cretulescul, ca §i pre ceilalti, aft fugit catra Tara-UngureascEi, sa scape. Ci Intal i-at prins o sluga a lui, care II statuse calul, si-1 adu-
sera la Cretulescul, i indata pusera de-I taiara capul, saracul. Pre urma prind In munte plaia§ai §i pre Ilie Arma§, i, aducandu-1 pan la o carciuma langa Bucure§P, legat, iatä i veaste veni in toata tara, ca iaste GrigorieVoda Domn ; care auzind Hie Arma§ul, at inceput a injura pre plaia§i, de 1-ail dazlegat, §i au legat pre dan§M, si le-au dat batae pan la moarte, §i i-an clus legat la Bucureti. Stroe Vornicul, carele 11 calugarise la Sneagov, precum at auzit ca am scris mai indarat, mai nainte, pana a nu veni veaste de Grigorie-Voda, numal pentru turburaffle ce facia 'in tar% Postelnice§tif cu ai lor, Matel fii-sau
att gatit oameni Rumani de al lor, §i pen me§te§ug aft luat pre Stroe Vornic i 1-au trecut in Tara-UngureascV. Acolo auzind de Gligorie-Vocla ca s'au pus Domn, "Indata au purees de s'ati dus la dansul la OdriT, spuindull patimile §i nevoile ce au tras ; §i nu numai
el se jaluise de patiml, ci top boiaril, cat sa umpluse urechile lui Gligorie-Voda de jalbile lor, cit sa mira de
nebunii ce au facut. Cateva pricini aft fost de ail cazut Postelnice§til in mana lui Gligorie-Voda; una, ca Gligorie-Voda, cand au scris la Chiupriulioglu §i la Panaiotache de aft cerut ertaciune, foarte rau i-an parut, precum el 1-ail in§alat de au fugit "in alte tarT de supt mila imparatului ; a doao, sa invrajbise cu Panaio1 Cum se poate vedea in ,,despre Cantneuzini", Stroe fugi din Snagov eu mult Limp innainte de mazilia luT Antonie-Vodfi. In adevAr
Insã Stroe avu un flu Matel Comisul, tat5.1 lul Radul Postelnieul Goleseu (Bibl. Ac. Rom., 103/xL).
www.dacoromanica.ro
172
Istorillo Domnilor Tarri-Rumano:At
tache Dragomanul, caruia i sa treeea cuvai.itul la Viziriul ; a treia, imboldise si pre boiarif Oral cu multe fealiuri de riale, cu inchisori, cu batjocuri, dentru canT
fugind la Poarta, jalbe marl' facia la Turd, prin mijlocul luT Panaiotiche, carele era Vritill la§ mare. CO,, si
cand era Antonie-Voda la OdriI, nemazalit, 'Inca unii den capitani si den slujitori umbla pre ulita, strigand injurand pre Panaiotache de muiare §i de copii ; si adasta auzind Panaiotache, sa mai atata in manie. Ca aceste pricinf art fost de aft cazut Cantacozinii in mana luT Gligorie-Vodg, iar in cea dupa urrna, si mai adevarat, putem zice ea den pacatele lor dat Dumnezeil in pedepse ca acelea.
18. Domniia a doao a lui Grigorie-Vodi, lt 7180. Grigorie-Vodh, vine Donin i aduce pre boiarI in obez1. Dol ehpitan1 tae Gligorie-Vodh. Gbeorghe Vornicul 11. trituit la Ocnh. Judecata boerilor la Gligorie-Vodit. Sultan Mehmet sh duce la Camenith. Gligorie-Voda indeamnh pre Moldovenl sh phrase& pre DucaVora. Duca-Vodh mazhl. Turcil iaü Camenita de la LiaI. Turcil, ThtarM pradh Tara Lesasca 'Dinh nial sus de Liov. GligorieVodh vine de la oaste bolnav. Doamna lul Gligorie-Vodh vine de tEtrban Sphtarul fuge din Moldova de frica lul Petrila Venetia.
Caimacamul scoate pre Postelnicestl de la GligorieGheorghe Vornicul dus la Tismana: 11 tae capul. GligorieVodit sh ghteste de caste la Hotin. Gligorie-Voda trimite pe Doaruna sa la Tarigrad pentru credinl.h. Turcil surgunesc la Crit pre Postelnicestl. Petriceico-Vodh fuge la Lia.l. Gligorie-Vodh sIt nevoiaste sh nu-1 Oar% ()stile. Boeril sh tern eh va sh-1 ficleneasch Gligorie-Vodh. Boeril fug la Lias. Seimenil rhdich. cap la Hotin. Sobeschi vin asupra Turcilor cu LiaItI, h-1. bate. Liasal prind pre ceaicu-Vodh. Vodh.
i oastea. Gligorie-Vodft de la Liashl sh duce la Turd. Gligorie-Voda phraste pre Pasa la Vizir. Vizirul face surgun pre Sarascher-Paa. tmparatul cll Domniia DucM-Vodh. Gligorie-Vodh sh duce la Tarigrad. Banul Gherghe, Hrizea Vistierul si alp boerl pribegesc.
Gligorie-Vodh
Purcezand Grigorie-Vodit de la Odrii cu toti boiariT, au venit in tara in Scaunul Bucurestilor, Martie 20. Avea
cu dansul si pre boiarii cel inchisl de la Turd, care www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul k ilipescu
173
i-ail dat in mana lui, bagatY in obezI: 111are Banul, Radul Logofatul Cretulescul, Gheorghe Vornic, Ghetea Clucer, Mihal Postelnic, Stoian Comis, Vasilie Capitan i altl CapitanY; §i, dupa ce i-ail adus, i-au inchis in turnul
dupa poarta Domneasca. Ci n'ail trecut multa vreame, ci aq taiat de naintia portil pre acel dol capitanl, pentru ca. injurase pre Panaiotache de muere §i de copil; deci el an inclemnat pre Grigorie-Vocla de i-ail omorat. Iar pre Gheorghe Vornic 1-ail trimis la Ocna §i pre Ghetea Clucer ; O. mai era i Stoica Logofat Ludescul acolo cu dan§al : ceilalti totl in Bucure§tI era Inchi§l. Si in cate-
va randuri i-ail scos la Divan de-i judeca, §i-I pedepsia de striearia taral, §i cum ca ail facut datoril multe la Turd, la 1000 de pungl de banl, §i le zicia : cand s'au dus Domnul den tara in Tara Nemteasca, numal 50 de pungl de bani all lasat tara datoare, iar acurn o gasea§te 1000 de pungl, §i dajdi all scos multe, carele anume le spunia, §i le zicea : ce au facut baniT, de n'au plata datoriile ? Ca acestea zicandu-le, iar if baga la inchisoare,
§i all poruncit sa plateasea de la casele lor acea datorie ce o au facut el ; §i denteansa att §i dat, dar cu batae pre talpe §i cu legaturi. Ci dar, in zilele acestul Domn, macar ca era striin, numal ace§ti boiari era intristatl, pentru inchisoarea lor, §i cacl le ceria bani, iar altl boeri, si slujitori, §i birnicl, toll era veaseli de venirea lul Gligorie-Voda, ca era om bun cu toti, §i. dajdile tarel
upare, cat avia totl bucurie, laudand pre Dumnezeu de binele ce le-ail dat. Sarban Spatar Cantacozinul, dupa ce scapase de la Odrii, de nu 1-att prins cu cellalti, s'ail dus la Moldova, la Duca-Voda ; care Grigorie-Voda auziml, au trimis sol la Duca-Voda de-1 eeria; iar Duca-Voda zicea, ca adevarat aft venit, dar nu I-aft priimit pentru vrajba, ci s'ail dus den Moldova, §i nu-1 §tie in catro sa va fi dus. Dar n'ail fost ap,, ci-1 ascunsease la manastire, la Hangu ; ci pre urma all inteles Grigorie-Voda ca 1-att
ascuns Duca-Voda in tara lui; pentru care multa parere de rail ail avut pre Duca-Voda.
www.dacoromanica.ro
171
Istoriile Domnilor pril-Rumaneti
Viind dar vara, aü fa cut Imparatul mare Odra si s'at dus in Tara Lesasca cu oastea luT, la Camenita, si at poruncit lul Gligorie-Voda, de at mers si el cu ()stile lul, care strangandu-sl den toate breslile calarasi, dorobantT, rosaT, visternicel, spatarel, postelnicel, stolniceT, vornicel, paharnicel, le-at facut steagurT i li-at dat tuturor sulite varuite, i cu prapore fealiurl-fealiurT, fiestecare dupa breasla lor, i at Lout oaste frumoasa, atata cat, mergand i facand halal tnnaintia ImparatuluT, s'at mirat i Imparatul i toV Turcii de WI ce avea Grigorie-Vocla frumoase.
Acolo viind i DucaVoda, Domnul MoldoviT. dupa cum il poruncise imparatul, i avand Grigorie-Voda pizma pre dansul, pentru Sarban Spatar, cacl nu i 1-at dat, all indemnat pre boerii moldovenl de 1-at parat la Imparatie de om ran, si mancator, i spargator de ara. Macar ca i Moldoveanil all fost suparatI de DucaVoda, i sg. Martina singuri, dar i Grigorie-Voda i-au thdemnat i le-at i ajutat pana 1-at surpat pre Duca-
Voda. Si all vrut imparatul sa-1 tae capul, dar ail avut noroc cu doao blane de vulpe de mosc, foarte neagre frumoase; amanduao facea 40 de pungl de banl ; ci una
all dat imparatuluT, alta Viziriulul, i all scapat de moarte ; iar den Domnie 1-at scos, i all pus Domn pre Stefan Petriceico-Vocla. Deciamparatul, mergand la Camenita, in putinteale zile
o all batut, i o all luat; cä nicl oaste inteansa n'au fost multa, fara putinteI Nemtf, dragonT, cariT, vazand pu-
teare mare turdasca i temandu-sa si de Craiul lor, Wan dus ofitira cu slujitoril lor in turnul unde era iarba de pusca, si all dat erbil foc, de s'ail prapadit cu top, si s'att spart i cetatea, de aft hatrat Turcii cum all vrut ; i all bagat oaste i alte ränduele ce all trebait, si at dres bine pre unde sa stricase. Si de acolo Imparatul s'at tutors indarat, iar pre catva PasT i cu Domnul Grigorie-Voda, cu Hanul, cu Tataraf, i-at trimis
In Tara Lesasca, de all ars, at praclat pre den sus de www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
176
Leov. Dee!, viincl toamna si racindu-sä vremea, si multe
ploi reel fiind, nu le-at dat indemana sa bata Li vovul pana-1 vor lua, ci 1-all lasat si s'au intors. Si cad si pre Tatar!, la un loc mai sus de Leov, II gasise o searna de osti lesästi, si foarte rat. i-at taiat, si le-at. luat toate plianurile si caii lor, de veniia pedestri si despueti, ea vai de dansai: fiamanzie Inca sa facuse in tabara. Ci, acestia toate reale intamplandu-sa, le-at eautat a veni innapoi ; care! viind pana la Hotin, i-at. Impresurat si
iarna ; deci s'at dus fiestecine pre la locurile lor. Grigorie-Voda Inca at venit in Scaun pre la Sfeti Nicolae, §i i-ail esat innainte Gherghe Banul, Stroe Vornie, Stur-
zea Spatar 1, fratele Doamnii lui Grigorie-Voda, find acesti boiari Caimacam! ; cu mare pompa all intrat in Bu-
curesti ; nurnai atata: era cam slab Domnul, ca sa bolnavise la Hotin, de ail zacut multa vreame in cetate, eat sa speriese ea va si muri. Insa, daea all venit In Scaun, s'at bucurat, ea at gasit pre Doamna venita de la Vinetiia. Ca, dupa ce all luat Domniia la Odrii, ail trimis pre Sturzea Spatar, cumnatu-sät, de at adus pre Doamna de la Vinetiia ; si, fiind si Grigorie-Voda la oaste, at fost sosit siDoamna: cariia i-at fost esat innainte multe jupanease la Dunare, si cu cinste o ail adus la Bueuresti. Doamna era imbraeata in haine francesti foarte frumoase
si inteacela chip all fost ping, ail intrat in Bucuresti ; deci at lepadat hainele acelea si. at luat rumanesti 2 Ci dar, cum am zis, gasind Domnul pre Doamna-sa si coconii, s'at bucurat ; si asa domniia eu pace, si cu liniste.
Tar Sarban Spatar, de unde era, la Hangu, temandu-sä de Stefan-Voda Petreceico, sâ nu-1 dia in mi1 Teodor.
1 Intro ni§te §tirl venite la Roma din Venetia (cbpil in col. Vladimir Ghica, la Ac, Rom.) se cuprind limurir1 asupra cl15,torie1. La 19 Mart se scrie ch Sturdza e aqteptat pentru a lua pe DoamnI, care e ingreunat&; la 24 Maid el el a sosit ; la 28, a a visitat Arsenalul §i i s'a oferit un brigantiu ; la 3 lunie a ad plecat amindol; la 23, cri, ad plecat la 6 din Spalato, unde ad fost ghzduiti in Palat.
www.dacoromanica.ro
176
Istoriile Domnil r Taril-Rumanett
nile lul Gligorie-Voda, mazalindu-sa Duca-Voda den Moldova, aft trecut in Tara Ungureasca la GhiurghiU, la un Lazar Istvan, boiar mare al locului aceluia, si, fiind
prieten cu Cantacozinii den Ora Mold.ovil, veril lui, pren mijlocul lor ail tinut la casa lul in buna socoteaala papa despre primavara' ; dec.' small dus la Betlen Iano§, cantelariul tarai Ardealului, si all cerut voe sA-1
lase sa treaca in tara turciasca; si i-at dat voe, si s'au dus pren Hatag, pre la Cavaransebe§, pre la Rusava, deci la Odril la CarA-Mustafh-Pa§a Caimacanul, fiindu-I prieten de'nceput, den zilele Ghicai-Voda, cum am scris acolb, si, mai incoace Inca intarindu-1, 1-all facut desavarsit prieten. La ale cariia picioare eazand, s'ail rugat pentru
fratii WI ce era inchisI la Gligorie-Voda, sa Lea mod ca acela, cum va sti, sa-I scoata de acolo. Caimacanul ail chiemat pre Chiupriulioglu Viziriul, de 1-ail ospatat si 1-at si daruit dupa obiceiurilelor ; langa acealea 1-aal ru-
gat, sa faca bine sa-I sloboaza, ca le ajunge pedeapsa cata au avut intr'un an ; si altele att zis.Deel Viziriul au fagaduit ea va face. Caimacanul, Inca ficlean, ea sa nu sa
zaboveasca lucrul, sa sa afle cumva, indata ail ehemat iazagit, §i. ail scris ferman la Grigorie-Voda, sa-I dia in mana Turcului, sa nu faca intr'alt chip ; §i randui si Aga ea sa mearga. Si, cum s'an dus Viziriul de la ospat, indata trimise Caimacanul pre Aga cu fermanul, si 1-all invatat sa mearga drept la Domn, la Curte, §i sa lase 2 slugi la Lia, turnului un de era fratif mill inchisi (pentru ca
sa nu-I mai mute all uncleva), §i. asa ail facut. Daca at sosit Aga, el ail mers drept la Domn, si au lasat 2 slugi la u§a turnului, §i, danclu-I fermanul, nu avea cum face Intealt chip, ci i-ail scos si i-au adus innainte lui Gnigorie-Voda, si i-at dat In mana Turcului, de i-ail dus la Tarigrad. Ci Mare§ Banul n'au vrut sa meaarga den
voia 14 ci ail ramas in tara la casa lui, §i Ghetia,
socrul lui Sarban Spatariul, hind la Ocna, ail poruncit 1 Exactitudinea acestor spuse se dovedeste si prin izvoarele ungurest1 intreb lintate in despie Cantacuzini".
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanul Filipescu
177
de 1-ail slob ozit i s'at dus la Nicopoe ; iar pre Gheorghe
Vornicul 1-at luat de la Ocna, i 1-at dus la Tismana la inchisoare. Acolo $azand catava vreame (sail pentru ea i sa radicase nume de Domn, sail pentru alte pricini, care Dumnezeg $tie), at trimis Gligorie-Voda pre Iac$a Capitan, cu slujitorI, ti cu Preda, Arma$ul al doilea, §i, scotandu-1 den manastire peste raU, i-aU taiat capul.
Gligorie-Vocla, aceste IntamplarT, ce fara nadejde i-at venit, vazandu-le, s'at turburat foarte ; insa, viindu-i porunca sa meaarga la oaste la Hotin eu HuseinPa$a Seidi-Oglu pentru paza Camenitil, sá gatiia de oaste. Ci, inteaceaste Intamplarl, boiaril Ca ri-I luase Turcul de-I dusease la Tarigrad, para pre Domn ca va sa sa haineasca $i nu laste intealt chip. Deci Turcil,
temanclu-sa de o primejdie ca acIasta, at poruncit Domnului sa-$1 trimita Doamna cu coconii la Tarigrad, §i, macar cu necaz, o all triads. IntaT aU purces Domnul de s'atl dus la oaste, dupa aceaia $i Doamna s'ail emus
la Tarigrad, cu Toader Sturzea Spatar, frate-sag. Iar Domnul, mergand la Hotin, s'at Impreunat cu Pa5a, §i
multa vreame aft $azut acolo.
Intru acea vreame, socotind ca nu sa va odihni de Postelnice$ti, fiind in Tarigrad in toata vremia langa Poarta, aU trimis de la tara jalba pentru danOT, $i pre langa jalba $i WAIT, cal; at socotit ca vor trebui, $i s'au rugat Vizirului sa-I goneasca de langa Poartá, sa nu mai faca amestecaturl tarn Decl Viziriul, vazand jalba $i ban% ati facut surgun pre Serban Spatariul, pre Radul Cretuleseul, pre Costandin Postelnicul fratele 1u arban Spatar, la Grit. Iar la Hotin, fiind o$tile pana daspre toamna, au venit veaste ca vine Sobetschi Hatmanul cu multe o$tl lesasti. Turcif, ingrijandu-sa, afl chiemat pre Gligorie-
Vocla Pa$a, sa clara de la dansul sfat ce va sa faca. Micar ca bine 1-at sfatuit, dar Pa$a n'at ascultat hat zis sa iasa Innaintia lor, sa sa bata in camp ; deci, de vor birui, bine ; de nu, sa vor da Innapol, i sa vor Impreuna cu Hanul, cu 'Mani (Ca venia i el, dar 65845
12
www.dacoromanica.ro
179
lztoriile Domnili. r Tarit-RumailestY
n'aU ajuns la vreame),
i
al doilea rand sa vor mai
bate. Pa§a zicia sa faca §anturi sa sa ingroape, §i de acolo sa sa bata. Gligorie-Voda zicea ca Turcilor nu le iaste obiceiul sa sa bata den §anturi, fara nurnal Nemtilor ; ci sa iasa la camp, §i, ce va vria Dumnezeu. Pa§a nici cum n'ati vrut. Era §i acest Pa§a hursuz, ca §i la Lova, in Tara Ungureasca, i intr'alte locuri, undo all lost trirnis cu o§tI, tot all pierdut razboiul. Ci n'air avut ce mai face nici Gligorie-Voda: 1-arl lasat de §'aii Mout §anturi §i s'au ingropat; care pre urma i-au fost de peiria o§tilor
Stefan-Voda Petriceico de la Moldova,
fiind la Hotta cu oastia lul, neputand plini o porunca a Pa§ai, §i maniindu-sa Pa§a pre dansul, ca un slab de inema, i avand sfeatnici ral langa el, §i vazand ca yin o§tile le§a§ti, parandu-i-sa (ca unui prost de minte), ea, daca vor bate Lia§al pre Turci, piere toata Imparatiia Turcului, acest gand avand, s'au sculat cu o seaarna de bo-
iari §i all fugit la Lia§1. Iar Gligorie-Voda all Val t langa Turci ; numal, fiind cait de ceaia ce all facut la Leva, in Dornniia de'ntai, de ail dat razbol tare cu NearniT, cit a perit multi boiari, §i multa oaste aa pierdut, socotindu-sa sa nu faca §i acum a§a, s'ail vorbit cu boeril sa trimita la Lia§i pre ascuns sa-§I a§aze cu dan§ai,
§i sa-§1 spue §i semnu care vor avia In §ant, unde vor fi InchiI cu Turcil, rugandu-sa sä porunciasca Sobetschi Hatmanul o§tif ce va fi spre acea parte, sa nu dea sa-I strice oastea ; §i all a§azat cuvantul sa fie asa. Si au zis Domnul, el, dupa ce va face scrisoarea, va chiema pre boeri de le va arata, dar (sail den uitare, sail den nebagare de seama), facand cartia, o ail trimis Domnul, §i boerilor nu le-ail mai aratat, socotind ca poate fi ea nu iaste mare lucru: a arata, §i a nu arata. Iar boerii, intelegand ca all trimis cartia §i lor nu le-air aratat ce scrie inteansa, au luat (ca nete oameni fara minte), lucru ca este mare, §i va sa-i ficleneasca Domnul, sa-I ' Constaltia Capitanul reproduce aid dezvinov4irile §irete ale lul Ghica
www.dacoromanica.ro
Constantin Cgpitanui Filipecu
179
piarza, ca si pre boerii de la razboiul Levii. Dar ail gr,sat tieaitif, ea cu sfaturile lor pre urma s'at pierdut Domniia, i casele lor, pecum sa va arata mal jos. Aceste ganduri de nimic avand boiarii, 1-at ficlenit pi e Gligorie-Voda, i s'at sculat eu totil den tabara, si pen Nktru all dat, de at esat afara, si all fugit Ia Liasi (ca
era tabara legata de catra uscat, de nu putia sa
iasse
fiestecine). Baclia Balacianul, Rind hot rat, find la un slat cu top boiaril, incalecand ceilaltl si dandu-T stire si luT, el s'ail lasat de acel sfat si s'at dus de at spus lui Gligorie-Voda ca fug boiarii i indata porunci slujitorilor sa meaarga sa-1 Impusce. Dar n'au facut nimic, ell apucase de esase den tabara. i, noapte Bind, all scapat. AciastA intamplare mai mult ati intristat pre Gligorie-Voda decat nebuniia Seimenilor, ce neuse maT in trecutele zile, iar aeolia la Hotin, carii (dentr'a cuT indem-
natura, nu sa poate sti), sa radicase cu galciava asupra Domnului ; ci Domnul, cu ceilalta slujitori me a tirai, gatindu-sa i cu tunuri, all mers asupra lor. ET, vazand oastea gata, i mai vartos ea sa ternia de tunuri, at lepadat artnele, i i-at prins pre toti ; ci pre cei mai raT, mat
zorbale, i-at bagat in butuci, ca la 80 de o meal, si eu cara i-ad trimis de i-at bagat in Ocna, iar pi e ceilall i-at slobozit iar la stiagurile lor, puindu-le alto capetenii. Ci, cum am zis, nu atat all turburat pre Domn nebuniia acestor Seimeni, cat ail turburat a boerilor nebunie, de ail fugit de la Domnul sari la Liasi. Care, Turcil de s'ar ft potrivit, ar fi dat tara in robie pre fap; tele lor ; dar, iar Domnul cbivernisind (macar ca Domniia all pierdut 0), iar din oastea luT nici-unul n'ail pe nit, nici tam nu s'at robit. Langa aciasti fug 1, ce ati
auzit, a boerilor, Liasai Inca sa apropiese de Turd. Turcii, auzind, all intrat in santurl. i at bag it si pre Gligorie-Voda cu oastia lui, i gatira tunurile si alta gatire. Sobetschi, viind cu ()stile, cu bunä randuiala, au
Inceput a sä bate den tunuri, den pusci, dar nu facia Turcil nimic, pentru ea era §i Turd puinI, .i Liasi multi;
www.dacoromanica.ro
180
I.toriile Dom nilor Tarii-Rumkneti
care vazand Ca Intealt chip nu4 va putea sa-1 razbeasca, an randuit husaril, cariT sant cu fier imbracaV, i dupa dansal pantiril, cull sant cu zale, i ati dat navala in
nturl, de junghiia pre Turd ca pre neste ramiltorl. Varsare multa de sange s'an facut, cat, care scapa den oaste, de Nistru nu scapa, Ca sa Inneca ; iar, care scapa den Nistru, de ostile dupeste Nistru nn scapa, ca era mu4t si de al. nostri, aniesteca en Liasaf; den boiarT, Badea BalacTanul Contos, de-i omoraia 1. Mat nicI unul
n'an scapat ; fara numal Pasa cu oare-catva PasT, avand
cal bunT, an scapat In Camenita. Iar pre Domn si pre oastea lul Tan prins Liaai, i i-an dus la Sobetschi Hatmanul, si in cinste I-au priimit, zicand sa ramae in protectiia CraieT lor ; dar el i-an raspuns ea nicI cunt nu va fi aciasta, de vreame ce Doamna-sa si coconii sant in mama TurculuT ; ci s'an rugat sa faca bine, sa
sloboaza ostile sa sa duca la casele lor, si pre dansul sa-1 lase sa sa duca la Viziriul; ca, de nu va mearge enrand, pot sa-1 zica ca iaste hain de catra imparatie, vor tritnite Tatarl de vor robi .tara, va fi un 'Meat prea mare. Ca aceastia zicand, li-an dat voe, si s'an dus Gligorie-Voda la Viziriul, unde era, la Babh ; pre carele vazandu-1 Vizirul, i-an parut bine, si 1-an Intrebat cum an fost povestia .de s'aIl pierdut atatia osti? El an zis, ca Sarascheriul an gresat, n'an ascultat pecum 1-am 'Inv* t" ; i, find neste Pasi scapaci acil langa Viziriul d en oaste, scos marturiT, ca. an auzit cum an zis Gligorie-Voda, sa nu sa Inchiza In sant, si Pasa n'an. vrut. Viind de fata, att märturisit, ca, de an fi ascul tat Sarascheritil de Gligorie-Voda, nu s'ar fi prapadit atata 1 Badea 135.15ceanu1 e numit Conto5" numal In acest scriitor. Con1o5" era o familie moldoveneasca in sacolul al XVII-lea. Acest nume
n'are nimic a face cu titlul de conte", pe care, Indemnat de motive ce nu se aratA, ii admite d. Hasdel. Inch din 1654 pentru BalacenT. D-sa citeazA (Magnum Etymologicum, II, col. 2935) Cronica nninteneasa", In inca, 111, p. 98 e, de fapt, cronica noastrl cf. Neculcea, p. 88). Titlul de conte s'a dat numal lul Constantin BAlaceanul, flul Badel, dup. 1688.
www.dacoromanica.ro
Conbtantin Capitanul Filipescu
181
bunatate de oaste. Si, incredintandu-sa Viziriul inteaciasta, pre Sarascher 1-aA facut surgun, i luT GligorieVoda i-at dat iara Domniia. Si, indata ce mearse la conac, trimise de olac in tar% la Caimacaml, la Gherghe
Banul Baleanul, la Stroe Vornic, la Hrizea Vistier, sa stie c i-au dat Domniia iarasT. N'au trecut vreame multa, ci venira de la imparatul olaci la Viziriul, i, langa alte trebl, ce vor fi avut, de ale lor, i-at dat stire si de aciasta, ea aft pus Imparatul Domn Tarai-Rumanesti pre Duca-Voda (aclasta treaaba, de grab de aft pus pre Duca-Voda, aft fost faptelo Caimacarnului, lul Cara,-Mustafk pentru Sarban Spa-
tar si pentru voia banilor ce au luat de la Duca-Vocla), du pa ce, zice, au auzit ca aq robit Liasal pre Gligorie-Voda. Decl Viziriul chiema pre Gligorie-Voda, abl spuse in-
tamplarea cum au fost, si cum Ca n'are cum sa Lea intr'alt chip, de vreame cl iacite porunca imparateasca : iar el sa meaarga la Tarigrad, sa-s vaza fiimeia i copiiT, ai curand. iar ii va da Domniia (precum ar fi fost, de ar fi trait). Asa dar fiind, s'at luat zioa buna, si s'aü dus la Tarigrad, §i i-aA facut ferman sa-T sloboaza pre Doamna ai coconil den inchisoare, ca-I inchisease. Iar in tara, la boeril Cainrucamf, cum s'aii zis mai sus, ca trimisease
Gligorie-Voda carte ca vine Domn, nu peste multa vreame veni Costandin Capitanul, feciorul Stoical Ludescul, cu carti de la Duca-Vocla, ca vine Domn de la Poarta ;
si scoate tunurile de da cu ele dupa obicel, si vesteste in taxa Dornnie noao. Iar boiaril Caimacaml, vazand cartI de spre o parte, cartl de spre alta, cu Domnie noao,
si nestiind adevarul, pun neste slujitorl de baga pre Costandin Capitanul in fiara, si-1 pun inteo cuhnie cn sase cal, ai-I pureed cu boeril in sus sp re manastirea Argesului. Acolo mai viind adevarate vesti, ea vine DucaVoda Doma Lira indoiala, 1-ati slobozit den inchisoare si den fiara, al s'an dus la Bucuresti ; iar boiaril aft
trecut in Tara Ungureasca la Sibil, anume acestea : Gherghe Banul, Stroe Vornic, Ivasco Logofat. Hrizea www.dacoromanica.ro
Istorille Domnilor TariT-Rumknet1
182
Vistier, Neagoe Banul Sacuianul, Tile Arma, Parvul Farcaan, Hrisoscul Vataf, i mulp boeri Mehedinti ail fugit in Ha OW.
49. Domniia Ducal-Von, r 7182. Duca-Vodk vine Doran. Duca-Voda sk nevoeste s aduch boeril pribegl cu sila. Apafi Craiul nu va s dea pre boiarl. DucaVocift sk duce eu Imphratul !) la Cazacl. Duca-Vodk trimite la pribegI cu jurttnihnt sk vie. Hrizea Vistier crede pre Duca-Vodk si vine in tai 4. Duca-Vod a. omoark trel boerl. Stroe Vornic si 11Adul Dudescul pktimese rail de Duca-Vodk. Turcil merg la oaste in Tara Lesasek cu Duca-Voda. Duca-Vodk tae un chpitan la codrit la§ulul in mänie.Hrizea Vistier vine den oaste in tar& s fandulank harael. Oium k. cumplilk a fost In acest an. Duca-Vodk inchide pre Cantaeozini la Cocorästl, si II las& lora. Beldi Pal si Groful Clachi I§tfan si altil pribegese la Turd. Apafl Craiul trimite neamesl impotiiva Beldil la TurcI. Beldi Pal in Edicula moare. Pricina pentru ce s'ad Invrajbit Beldi cu Craiul. Banfl Dene§ i s. tae capul.
Dumitrasco-Vodk Moldoveanul mazkl, si pun pre AntonioDuca-Vodk merge la oaste Ia Juravna la Liasl. Ospatul DucM-Vodk, si al WI Antonie-Vodk ce ail filcut la 14. Sobetschi, Craiul lesesc, 1ove5te fara veaste pre Tktarl. Turcii, Tätaril incun-
Vodil Ruset.
giurli pre Leasl. Liasil fac santurl Imprejur. Liasii fac pace cu TurciI. Duca-Vod[a] en cinste sh intoarce la Scaun. Duca-Vodk II inoeste Domniia. Duca-Vold& merge en Tureil la Cehrin. Duca-Vodä iar merge la Cehrin eu Cark-Mustafk Viziliul. Turcil
bat Cehrinul. Au venit Moscalil la Cehrin vitejaste. Ramadanoschi Moscalul las& de iaL Tung Cehrinul. Parasehiva BolisLatearache Spatarulinchis de Vizirinl. Radul Logofat Cretulescu fage la Ardial. Skrban Logofat fuge la TurcI. 5firban Logofat ii. Domniia, si Duca-Vodk, merge la
teanu fu prins de D ica-Vodk. M oldova.
Dupa ce sl mazali Gligorie-Voda, cum s'au soris indarat, veni Duca-Vocla cu Cantacozinii boeri clola Ta-
rigrad (ca unii era surguni la Crit). Care viind la Scaun, gasira tam cam turburata, o seaarna de boeri fugiti in Tara Ungureasn, cum mai indarat am scris, alta Toate aceste 'Gil se intkresc prin cele de izvor ardelean. V. povestirea din Despre Cantacuziw.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul F ilipe.cu
183
siama de boeri fugiti pen muntl, iar oamenil cel prosti iar fugiti pen paduri, pen munti (pentru o veaste, ce venise, ca vor sa robaasca tam Tataral). Ci Duca-Voda aft fácut cartt de pace, si aft trimis In toate laturile chiemanclu-I pre tott sa vie pre la casele lor fara nicl o frica. Trimis-aft si la boeril pribegt sa vie, ci Watt venit de acia data ; iar boiarif care era in t Ira pen muntI, i alalti top', s'aft coborat pre la casele lor, $i au mers de s'aft inchinat Domnului. Chieltuit-aft Duca-Voda la Poarta de aft adus si pre boerii cel surgunitt la Crit de Gligorie-Voda, viind pre la casele lor. Dar tot nu
sa odihniia pentru hoeril cel pribegi, vazand ea, nu via, ci aa s'aft sfatuit cu boerii lul, ca sa trimita sol
la Craiul Ardialului, ci sa-i dia sa-I aduca fara voia lor in tara. Si alesera pre Parvul Logofat, fecior lui Draghici Spatar de-1 trimisera sol. Carele trecand pe la Brasov, si gasind pre Neagoe Ban si pre Ilie Armas8, cu prietesugul Sasilor, ce era mai marii cetati Brasovului, li-ad facut mult val, i i-au i inchis (dar, find farit $tirea Crainlui, li-ad venit Sasilor necinste, slobozit). Si, trecand Parvul Logofat la Craiul, i, multe amestecancl, aft trimis Craiul de-au chiemat pre boiari la dänsul, i le-att sprts ca-I pofteaste Domnul sa meaarga in tara ; iar Banul Gherghe Balianul, mai batran de alalti find, aft zis : de iaste voia Marii Sale, sa-I dea a$a, vor merge ; iar, de voie, nu; i, iara$i, de socotemte Mariia Sa ca fac vre o paguba tarai Ardialului, sa faca
bine sa lP dea carte de cale, i sä vor duce in alte tart. Aceastea i altele ca acestea auzind Craiul (find om bun), le-att zis : ca, de voe de vor vrea, iar nu si1iI; ca nici vom strica noi", zice obiceiul cel batran al taralor, sa va dam fara voe sa mergeti". Deci slobozit de s'att dus fiestecare pre unde avia gazde ; Cantaeuzino: el se intorcea innapol la 14 Ianuar 1674 ( Socotelde BrqovuluI, p. 109). 2 El sosese la Bragov in ziva de 24 Februar 1674 (z1 id).
www.dacoromanica.ro
184
Istorille Domnilor Tarii-Rumanti
iar Parvul Logofdt, 1uandu-5T raspunsul, CA nu-i va da
pre aceI boiarl sa meaargd fara voia lor, s'afl intors la Domn In da5art. Si, trecand iarna aceaia a5a, i viind primavara, i-au venit porunca DueM-Voda sa sa gateasca sa mearga la oaste cu tmpAratul, la Tara CAzaceasea,
i s'at dus.
Atunci àü luat imparatul Ledijna, Humanii 5i alte cetatT, §i all robit tara foarte, cat zicia toti, CA va ramania de acurn innainte acel parnant pustiitl. Si s'au intors despre toamna cine5I la tara lul, nestandu-le nimeni impotrival.
Dupa ce all venit Duca-Vocla, la Scaun2, iar nu sa odihniia pentru boiaril pribegi, ci all facut cartY de iznoava cu juramant, 5i ail trirnis de-I chiema, zic5ndu-1e : sa nu sa tiarna de nimic, nieI de Cantacozinl. Cad el le era vrajma55I lor, de carel sa temea boiaril pribegI, ca, ascultandu-I Duca-Voda intru vorbele cele reale, le va face vre un rat, pizmuindu-i ei i vinu-
indu-1 ca patima ce all luat dela Gligorie-Vocb, sa fie fost dela acel boiari. Dar gre5iia, ea n'arl fost aceia, ci avia Gligorie-Voda pizmA pre dan5a1 de multe unele allele, ce-I zisease 5T-I Mouse In Domniea de'ntai.
Si el, ca un om de necaz, apucand iar puteria la mana, all facut cu dan5aI ce all vrut: i-au inchis, i-au batut ' Expeditia se face In 1674. Se iea Ladyszyn in August, iar Umanul
la 4 Septembre. Dup5 cronicarul turc Rasid, Dornnulul muntean i se dlidu grija drumurilor i podurilor (Hammer, cartea a LVI-a). Zvonul luIiril acestel din um& cetIttl ajunse In Constantinopol pe la 28 Septeinbre. dar, neflind sigur, nu se fácur5. serb1r1 (raport olandes din 28 Septembre 1674). Lagkru1 era, dup 5. niste scrisorl ita-
liene in corespondenta olandesk la 25 Julie la Tutora, iar la 10 Auceust la Soroca.
In ultirna se spune c eastea mergea cu greii, per la quantith de'carti di proviggioni". 0 scrisoare a Domnulul muntean datata din Ladyszyn, 8 Septembre, se all& in Torok-Mag. .Allam-Okm., V., pp. 261-2.
()stile plead" indrt pe la jumAtatea lul Septembre (Hammer, e.). Cf. si scrisoarea din 13 a DomnuluI Mo1dove1, in Torok-Mag. A11,-Okm., 1 c, pp. 261-5. 1.
www.dacoromanica.ro
ConAantin Upitanu1 Filipescu
185
pradat, i-an dat h pedepse, iar nu i-au omorat. De aciasta luand stiinta bine Duca-Voda, i vazand si pre Cantacozini, ca sa. Innalta iardsi si sa marese, i poftesc pre Domn sit faca cele necuvioase, poste voea di i-aA
peste putinta la in oare-ce chip nu-I vedea cu oclu curati ; i vria cu toata inima sa aduc a. pre pribegi. Si, cum am zis mal sus, de iznoava all scris Domnul cu juramant, de spre partia lul, i Cantacozinilor Inca li-ad zis de le-au scris, de spre partia lor, cum, de acelea ce le-aft facut Gligorie-Voda, nu vor banui pre dansai in veaci, nici vre o judecata nu vor cerca, cunoscandu-si si ei cu a lor cunostinta pricinile pentru care i-ati peclepsit Gligorie-Voda; iar nu din indemnaria boerilor. Si, asa ducandu-sa cartile la boiari, in multa socotiala au fost: sä vie ail sa nu vie. insa Hrizea Vistier, ginerele Baleanului, slat incredintat si aid venit cu toata casa lui (pentru ca i Stroe Vornic venise mai nainte, i sa afla in cinste iIn pace), i, Hrizea Vistier viind, cu cinste 1-ail priimit, i aü avut pace. Iar Baleanul, cu fie-sad, di cu altI boiari, mai ramase pan la anul ; deacil ati venit. inteaeia vreame all omordt Duca-Voda pre trei boiari: Papa Vistier, Negoita Vistier, Voico Postelnic, parandu-i acest Voico Postelnic ea fac sfat sa fugra, la Turd i sa parasca pre Domn de Mu, i altele, i, scotandu-I la Divan, li s'aft raspuils sa piara. i intr'o noapte all esat Duca-Voda la manastirea lul Sfeti Gheorghie, de s'all dus cu slujitori, de i-aA scos den temnita ; i denaintea portii i-au sugrumat, si pre
parati si pre 'Ards. Zic unii, care si eli am auzit den gura unor oameni foarte de credinta, ca pre Papa Vistier, frate-sat Mihai 1-au parat, ca va sa fuga; ci, on cum ail fost, ei aft luat moarte cumplita.
intru anul deltai al DucM-Voda, fiind Inca neveniti boiarif den prebegie : Banul Gherghe, fie-sati Ivasco Logofat, gineri-sag Hrizea Vistier, i altii, sa
intamplase de venise Stroe Vornic mai nainte in .tara, la Domn,
priimise bine. Dar Postelnicestil, ce
www.dacoromanica.ro
htorlilc Domnilor Tarii-Rumancsn
186
era atuncl pre langa Domn credinciosi, au vrut sa faca nevoe lui Stroe Vornic i RaduluT Dudescul, ce era ginere lui Gherghe Banul Baleanul, si asa scoasera o marturie mincinoasa, marturisind cum ea 1-ar fl
trimis boiarii pribegi cu carti la Stroe Vor-
nic si la Radnl Dudescul, si sfredelind un ciomag, zi-
cand CA acolo au fost cartile. Pre carele ducandu-1 la Duca-Voda, auzind ca aceastia, ail inchis pre a eel c;;i.
boiari napastuiti ; si, scotandu-i la Divan, si esancl martariia mineinoasa, s'ail maniiat Domnul, i multe pedepse le-att facut boerilor acestora, mai vartos ca pre Du-
descul 1-ail muncit cu hiara arsa pre piept, pana langa moarte. Deci, pe'ncet dovedindu-sa, tocrna si la Domn, ca aft fost minciuni, i indemnaturile altora, ce li-att lost
vrtjmast,i-an slobozit. Si, trecand catava vreame, i-atl cinstit; si nu mai asculta minciunile lesne. Ci, la aceste cazne i altele, era Nica dela Gradiste Armas-Mare.
intru al doilia an al Domniei Ducai-Voda, iar aft facut Turcii gatire de oaste spre Tara Lesasca, la Bar, la Zbaraj, la Trambovlea', si la alte cetati. Si aft mers si Duca-Voda hi oaste ; ci putin folos aft facut Turcii, de cetati a lua ; numai robi pe den afara aft facut, si aft luat multi2. inteaciasta calatorie a Ducai-Voda, la un conac
ce avia in taxa Moldovei, grabind sa triacti zaharaoa codrul, i neputand de plot', si de noroae, si de frantul caralor, viind un capitan de la margine, care era ispravnic pre cara, ,si spnind Ducai-Voda cà s'au frant carale, si nu pot treace codrul,
atata s'au ma niat de tare,
cat inclata ail pus de i-ail taiat capul acest fel de manie avia Duca-Voda. Deci, vrand Duca-Voda sa sä Intoarca dela oaste, si viind vremea haraciului, aft trimis pre Hrizea Vistier mal nainte in taxa, sa faca rancluiala haraciulul, sa sa strdnga. Aieia in Ora era lasati CaimacamT : Stroe Vornic, Radul Cretulescul, Vt1cu1 VisZbaraz §i Trembowla. 2 Cel mal insemnat act din aceasta campanie fu asecliul, In August 1675, al Lembeigul a.
www.dacoromanica.ro
Constantin Cipitanul Filidc3cu
187
tier; carei fugind den loc In loc de friea ciurnif (ea intr'acia yard era in toata tara), ganit Hrizea Vistier pre Caimacami la Fitntaneale, i acolô au facut asazamant de haraci. lar de spre toamna, viind i DucaVoda de la oaste, necutezand sa mearga la Bucure5ti, pentru ciuma, s'at dus la Cocorasti: acolô pana la Boboteaza aft sazut; decil s'afl dus la Bucuresti, ca sa potolise ciuma. Deci dar, la Cocorasti Inca find, nu 51 ill ce aü auzit Duca-Voda, ea umbla Cantacozinii impotriva Domniel, ci, pre cati s'aU Intamplat acii langa el, inehis. Iar Sarban Spatar era Ia. Draganesti. Ci aft
trimis pre Drosul Sardar, si pre Gheorghita Capitan Ciudin, de 1-aq luat In zioa de Sfeti Nicolae, ti 1-au dus la Cocorasti. La Mihai Spatar, la Filipe5ti, aft trimis pre Socol Logofat, si Lan prins ; dar seapat si ail fu-
git in Tara Ungureasca. El a5a se auziia ea va sa-1 omoare, dar Dabijoae, soacra Dueai-Voda,si Doamna-sa
aft statut tare pentru dansai, i i-aft slobozit. Dar sa ranise inema lor i sa racise de catre Domn, cat In eia dupa urma aft fácut rail Ducai-Voda, precum istoriia mai nainte va arata'. Dupa ce aft venit Duca-Voda in Bucuresti, de la Cocorasti, den Ardial au prebegitBeldi Pal9 i Mehl Groful alti boeri unguri, .5i ail trecut la Turd-, sa parasca pre Apafi Mihai, Craiul Ardealului, de mult ce zicia ei ca facut nedreptate. Caril, impreunandu-se eu DucaVoda, i Intrebandu-I de sfat, li-ail zis sa nu mearga
Ia Turci, ea sant rai i mitarnici, si nu vor folosi cu dansai, si mai mult va putia o tara, cu Craiul lor, decat ei singuri; ei-1 indemna sa ramae langa clansul, i, sail pace sa faca cu Craiul 5i sa sa Intoarca la casele lor, sail de aicea sa cerce pre Turd cu scrisori, sa vaza ce raspuns vor lua, 5i pre acela sa urmeze; Aeest episod e povestit mull, mai pe larg in Ludeseu, pp. 14-7. 2 Un act al lul Duca pentru doll& slug1" ale lul Beldi Pill. in Torok-Mag. fillam- Okm., V, pp. 387-8. Forma lul romänea-5a, am tip; rit-o in Studii fi _Doc., IV, pp. 60-1, no. Lyn.
www.dacoromanica.ro
189
Ltoriile Domnil r prii-Rurahnesti
dar n'ag vrut nicI cum, ci all purces de s'ati dus la Tarigrad. Jar Apafi Mihaf Craiul, cu cellar* boiar, all gatit para mare de spre toata tam., §1 au trimis boiari mart la TurcI, impotriva Beldil si a lid Ciachi. Care, si cheltuind bard, si parandu-1 de ni §i ficleni Oral, i-at bagat Turcir la Edicula, si Beldia acolb e'aS sfarsit vieata, iar CYachi Istfan all scapat de acolb tarzig, si pre
aicia ail trecut si s'ati dus In Tara-Ungureasca de sus (ea avia si aeolo mosaI); iar pre Beldioae o all Int-this intr'o cetate in temnica, i acolb §i-all sfarsat viiaa. Pricina acrasta all fost, ea, fiind un boiar mare, anume Bamfi Denes, carele era cumnat cu Apafi Mihal, amanclox doao surori, si, intamplandu-sa de sa facuse noeTagos de curand, decii sa trufise, sa marise, si facea §i zulumurT Oral ; iar Bekli Pal, find si el boiar mare, si vazand mandria lul Banfi Denes, ii pismuia, i pe'neet pe'neet i-at gasit cateva vini, care era impotriva pravililor tarn i, cu voia Craiului strangandu-sl ghiulusI den toata tara, aratat toate vinele innaintia tarM; si tara 1-ag gasit ca trebue sa moara, dupil pravilile lor. Si Indata all luat Beldia carte de la Craill si de la taxa
ea sa-1 omeara, §i all trimis de grab pre neste catane la cetatea unde era Banfi Denes, si poruncit, in cfas ce vor sosi, sa Incue cetatea, i sa-I tae capul; si, de ar si veni cineva pre urma sa-1 sloboaza, sa nu daschiza cetatia pan nu-1 vor taia. Si asa all facut: tiat capul. Ci Craiasa, nestiind de acest sfat, in urma prinzand veaste, s'aU dus la Craiul, plangand si ueigandu-sa; 1-aal faeut de ail facut carte sa nu-1 omoare,
si de grab ail trimis eartea la eetatia aceaia. Dar nu i-au lasat sa Intre in cetate, cum s'att zis maI sus, pana
au ornorat pre Banfi, ca Inca era vill cand all sosit olacil de la Craiasa; dar, Beldia Invatand intealt chip, n'ag folosit nimic. Deel denteacIasta s'al atatat maniea Craieset asupra ltd Beldi Pal, i pe'ncet pleease pre Craig O. omoara pre Beldia si pre MOIL card facuse indemnatura de moartea lul Banfi, cumnatu-sat. Acestea
www.dacoromanica.ro
Constantin Opitanu1 Fdipescu
189
vazand Beldia cu al lul, art fugit la Turel ca sa gaseasca folos, dar n'at gasit, ci, cum am scris mat sus, s'at pierdut viiata in streinatate, i jupaneasa lui in Inchiscare, si casa luI in jaf. Ca ail Lout (dupa obiceiul lor) tot ce art avut el : sate, cetatl, avutie, in trel partl le-at facut ; ci doao partI le-ail dat feclorilor, ca avea doY,
iar a treia parte, care ail socotit a lui Beldi Pal, o art Mat tara, si le-au dat cul art vrut'.
Neal doilia an al DucM-Voda, all mazalit Tamil pre Dumitrasco-IToda, Domnul MoldoviI2, si au luat Domniia
Antonie-Voda Roset, care-I zicea Chirita Draco ; carele avea un fecior aicea in tar% la noi, i, auzind de tatasau Ca s'art domnit, mult all plans, prorocind cu plansul realele ce vor sa pata pre urma; precum all i fost,
care la randuelele lor sa vor scrie. Ci dar, Grec fiind, nu s'aia lasat firia ce ati totl Grecii; ca, daca all incetat Tordache Beizadià din plans, atat sa marise, cat nu mal pu team nicI noi vorbi cu el: si maY nainte eram cu el la un conac, fugind cu Caimacanii den loc in boo, pentru ciuma3, cu glume, cu rasuri; iar atund, asa cum auzitl.
Dupa ce veni Duca-Voda care al treilea an, primavara, i-ail venit veaste sa mearga la caste in Tara Le-
sasca Cli Turd, cu Tatari. Carele mergand la Iasl, au pus conacul de spre manastirea Galata : moll) au sazut catava vreame. All chemat Antonie-Voda, pre DucaVocla, de 1-all ospatat In casele domnesti in Iasl, aajderea au ospatat Duca-Vocla pre Antonie-Voda la Ce1 Omorul lul Banffy s'a facut In 1674 V. inca1, III, p. 180. Moartea tut Beldy se intImpll intre 1670, cind el fu aruncat In temnita. de Turcl (Studil g. Doc., IV, p. 63, No. ix() si 1680. Ladisiall Csay se stabili ceva mal tirzlit numat in Tara-RonAneasca. V. ibid., pp. u
xiv-v i ultima not5, de acolo.
2 La lntoarcerea din expeditia de la 1675. 3 in 1675 decl. Cellalt fId al tut Antonie-Voda se chema Alexandru (N. Costin, p. 11 ; doe. 23 Lxv al Ac. Rom.). lordachi a luat pe o fat& a lot
Grigore Ghica Ii gAsim In relatil de afacerI cu jupineasa Rada a cronicarulut nostru. V. _Mt. lit. rom., I, pp. 105, 313; II, p. 620 i n. 2.
www.dacoromanica.ro
1toriiIe Domnilor Tarit-RumNnesti
190
tattle, in zioa de Sampietru, find i hramul manastireI ; de acolo ail purees la Tutura : aeolo ai facut halal
innainte SaraseheruluI. Decl cu totiI at purees, si aft trecut Nistrul, i s'au dus in Tara Lesasca: luat-au citealva cetatl, Ioholnita, Iazlovetul, Boceciul, Haliciul tele, dar robil ce-I lua dentr'ansele nu-I robiia, ci-i da Ducal-Voda de-I tinia. Iar intr'o zi, scotandu-sa robil den
cetatea Halicel, veni veaste la Tare, de la Tatari (ca eI mergia innainte), precum, pen varsatul zorilor, aD lovit Craiul Sobetschi cu oaste multa lesasca pre Tatad', i putin aft fost sa prinza pre Sul tanul, feciorul Hanului celuI batran ce era atuncia, si multi Tatari ati perit, pana s'ad indreptat. Aelasta veste auzind Turcii, aft lasat toate, i s'au dus de s'aD impreunat en TataraI, si en totil aft Inceput in Liasi; i pe'ncet 11 imbulziia, pana inghesuit la Juravna cetate2, uncle era Nistrul, $i
peste Nistru un dial mare, pietros, de nu sa putea
sui nici pedestri. Si. incungiurandu-I pre Liasi. de toate partile, pang, seara sta randuit1 ca de razboi, i cu tunu-
rile sa apara. Deci, pana a aduce tunurile turcesti, alta gatire de batae, aft inserat, i peste noapte s'au ingropat LiasaI in santuri : dimineaata IV paria ea sant bagatl in cetate. Deci trei saptamani s'ad batut den tunurl, si de multe on esa Liasai de sa batia cu Turcii $i cu `Mara de la obraz, nail cu. alp; dar if infrangia grozav pre Liasi : de abiia apuca de intra in sant. Si inca tunurile le ajuta, ca imprastiia pre Tatari pana intra ; iar ar fi patit raft LiasaI. Acolel, cum spunia, era Sobetschi Craiul lesase, cu Hatmanul de Letfa, Hatmanul Coroni, Hatmanul Polni3, i multa boerime cu oaste, ea la 30 000, sail si 40.000 vor fi lost. insa, trecand trel saptamani, aft flaraanzit si el si caii lor, i ati facut pace cu TurciI4, aft legat sa le dia Podoliia Camenitil, semi Jocholnicz (? , ia7lowecz, Buczacz, Halicz. 2uraN% na.
8 Hatmanul Coroane1 §i al Poloniel. 4 La 27 Octombie 1670.
www.dacoromanica.ro
191
Conztantin Capitanul Filipebcu
nand In scrisori §i hotarale pe unde sa fie, §i le all dat Lia§alor i robii dupen cetati; si Watt Tutors Turcil in(Mitt, i Limn' pre la casele lor. Ci dar Duca-Voda, ne-
voindu-sä in tot chipul sa faca slujba Turcilor sa le placa, §i aciasta a facut : ca, indata ce s'a11 ispravit pacea, aft gait pre Matel Capitanul Caramida, §i I-au trimis la Imparatul sa dia §tire de pace, invatandu-1 sa sa nevoiaseä in tot chipul, sa ajunga maI nainte de oameniI Pa§al Sarascher' §i de al Hanulut Si aciasta i-ail zis : mergand pen Moldova, de-1 va chema Alltonie-Vocla la la§i, sa-1 intrebe pentru oti, cum sa afla (ca nu sa mai §tiia nimic de Wile turce§ti, mai mult de o luna de zile), sa-i spue altele, iar nu adevarul. i i-au dat bani, unde-1 vor sta cai, sa cumpere altii, i aa aft facut. Ca, mergand la Iasi, 1-ati chemat Antonie-Voda de 1-at Intrebat: el au spus ca aü incungirat Lia§ai p1 e
Turd, de nu sä §tie mai scapa-va vre unul. Deeii iar s'au dus innainte, §i. afl ajuns la Odrii, unde era Imparatul. Ci, mergand cu cartile la Viziriul Chipriulioglu, cum
putia, find idropicos2, afl cetit eartile, i, de bucurie ca. s'ail fa cut pace, 1-ail daruit cu 200 de galbeni de aur, indata 1-ail trimis la imparatul cu cartile, §i majderea 1-au
daruit. Dupa cateva cIasuri dar,
venit Orli de la
Antonie-Voda, in care scriia pove§tile ee le auzise de la Matel Capitan Caramida: deci iar cherna pre Caramida de-1 mai intreba; el, deci-i spuse adevarul §i cum ca el
afl spus acele vorbe mI Antonie-Voda. Deci aciiaT vin cartl O. de la Sarascheriul, si de la Hanul, scriind tot de pace, ca §i. ale Ducai-Voda ; §i. au ramas de ocara Antonie-Voda, faeandu-1 fcher-oglan, mincinos; iar DucaVoda ati ramas laudat. Si in scurta vreme s'au intors
la Scaunul lui. Intru aciasta Wire, pentru ne.te lemne de pod, ce randuise §i pre Tudoran Chicerul sa le a' Si§man-Ibrahim.
2 Vizirul moare la 30 Octombre, decl el n'a putut primi vestea de pace. Era abia de 42 de anl. Cf. Hammer i Brosch, Geschi hten aus dein Leben dreier Grosswesire, Gotha, 1899, p. 183.
www.dacoromanica.ro
102
Istoriile Domnilor Taril.Rum'anesti
duct), si, neputandu-le aduce curand', la vreame, 1-au ingenuehiat Duca-Voda sa-I tae capul ; dar 1-at ertat; iar
el, viind in tarn, s'at calugarit n'at vrut sa mai fie mirian. Caimacami aicea in tara lasase pre Gherghe Banul Baleanul, pre gineri-sat Hrizea Vistier, pre Staico Paharnic ; caril at eVit innaintea Domnului cu slujito-
rime, §i cu cinste art intrat in Bucure§ti. Intru acest an s'at Inoit Duca-Voda Domniia de al treilia an, dupa cum era obiceiul, aducandu-I caftanul Latearache Ruset, el §i cu un Aga mare ; innaintia ca. ruia e§at Domnul cu boiarii, en slujitorimia, adticandu-1 cu cinste in Bucuresti; §i, Imbracand caftanul, dupa ce art cetit baratul de Domnie, at dat cu 12 tunuri, si slujitorimia cu puscile. Deci, asa trecand anul cu pace, primavara veni porunca Domnului sá mearga cu Turcil la oaste la Gehrin, ce era cetate supt mana Moscalilor. La care ducandu-sa putin, o at batut ; ci at venit Cazaci, Muscali, ca nisipul; carora neputand sa le stiaImpotriv1, at lasat cetatea, §i noaptia at fugit cum at putut, venind eine§ pre la locurile lor2. Deci, trecand al patrulea an asa, primavara iar fac Tur61 mai mare gatire de Cehrin, §i merge insusi Viziriul Carh-Mustafh-Pasa, §i poruncea§te i Ducal-Voda sa meaarga, §i Antonie-Voda de la Moldova. Si aicia in tara lasa Caimacami pre Serban Logofat Cantacozino, pre Hrizea Vistier, pre Iordache Ruset Postelnic, si pre Staico Paharnie3,
sa, poarte grija rtI, §1 de poruncile imparate§ti. Ca imparatul Sultan Mehmet venise in vara aceia la IX rstor, pana s'at ispravit cu Cehrinul. Dee, mergand DucaVoda la Tighina, art gasit pre Viziriul dencolo de Nisi Nu poate 11 Moldoveanul Toader Fliondor", apol Mare-Armas (Neculce, p. 215), din causa amänuntulul chlugAriel. 2 Pentru campanie, v. Socotelile Brafovulul, pp. 111-12. S'a pastrat un ordin Domnese din 23 Iunie 1677 de la conacul de la Pieptestl" (carlonul I al doe. Ghenadie de Rimnic, la Ac. Rom.).
Numele ispravnicilor sint mal bine date &eft in Ludescu, p. 17, uncle lul Ruset i se zice Latcarache", ca fra:telul shit Acolo, in Ion de Staico, se (16. Gherghe Brtleanu.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipebou
103
tru, si i-ati fa cut halaiu cum s'au cazut ; si 1-att imbracat Veziriul cu caftan, si pre boiarl. Decil n'atl sazut mult, ci aq purees presto campil fan leamne, fara apa, Ora att ajuns la Buh, la Coitil-Ghecet: acolô s'ati gasit W.; de mole, iar n'au gasit apa pana la Cehrin. Daca all sosit acolb, o all inceput a bate cetatia cu tunuri. cu cumbarale: dar si den cPtate vitejiaste sa batea, cat 63 de zile all Vnut. Ci WA, ca simtira ostile moschicesti venite la Nipru. : sa auziia tunurile, ca den Ce-
hrin Ora in Nipru este cale ca de tier ceasurl. Ci
Meuse Rumanii doao poduri, Moldoveanil iar doao, peste
apa Tismenul, ce era langa Cehrin, baltoas5, si noroioasä; pre aPelia aft trecut ()stile turcesti i tatara§ti, ca sa-I opreasca pre Moscall, papa, vorlua cetatea ; dar n'at putut, ea-I impusca, 11 omoraia, i nici cum nu putea sta innaintia lor ; ci all dat dosul, sa treaca la pod. Dar Viziriul pusease paza la pod : Iniceri-Pasa, Domnii amandoi, sa, nu-I lase ; dar, strangandu-sa o§tile
toate, au dat navala preste cei1a1i Turci, si ail trecut podul dencoace ; Tataral, ca diiavolil, da pen Tismen: si
trecea unii, altii se inneca. Si au venit Moscalil langa Cehrin, ffindu-le cap Ramadanoschi, si o saptamana aft sazut Moscalif dencolo de apa, i Turciidencoace, de spre cetate, batand-o ; i, la saptamana. Dumineca in amiazazi,
ati luat Turcii cetatia. Zic eel mai multi, ca au luat Ramadanoschi bani multi de la Veziriul i aft läsat de aft luat cetatea. Care intelegand Tariul Moscalul, aft topit aur, i i-ad varsat pre gat; i acel sfarsit aft dat Rama-
clanoschi. far Viziriul s'au intors bucurandu-sa, trimitandu-I Imparatul cdcI §i caftan. CI, la intoarcere, turburase Cantacozinii pre oarneniI tl rai, Inclemnàn du-I sa parasca pre Duca-Voda si pre G red
la Vezir, ca mananca tam, §i altele. i avea pre unil pribegi, de-§1 Ine1egia cu el : Banul Milescul, Dumitrasco Corbeanul, Paraschiva Boli§tean, caril venise cu CuciucImbrohorul innaintea Veziriului, la Ledijna langa Buh. Ceilaltl s'at pazit mai bine, iar Boli§teanul, umbland cam 13
65845
www.dacoromanica.ro
194
1st rifle Domnilor TariI-Rumaneti
blestemateste, 1-an prins Duca-Voda, i 1-all bagat in obezi, i 1-au mustrat; apoi 1-all slobozit, dup. ce all venit in tara. Insa, daca all trecut Nistrul pre la Soroca, pre o campie, sa ceru Duca-Voda sa-1 lase sä miarga la Seaun ; si 1-an slobozit: pre carele imbracandu-1 cu caftan,
si pre boiari, li-aq dat cale in Ora. Iar pre Latcarache Spatar 1-an Inchis Veziriul, de multe jalbl ce auzise de la Cantacozini, si de la alti ce era cu Cantacozinii la o vorba ; i cu chieltuiala 1-an scos Duca-Voda de at venit in tart. Duca-Vodä, mergand pana la Iasi, veni veaste den tara, ca Radul Cre.tulescul, cu toata casa lor, an fugit in Ardial ; de acolia den tabara fugi i Vintila Corbeanul Paharnicul. i Parvul Postelnic, fecior Cretnlescului, in Ardial, trecand pre la Trotus. Aceaste turburari vazand Duca-Volt, gateaste pre Costandin Brancotrimite veanul, ce fusease vtori Logofat mai nainte, cu carV la CreWlescul, sa-1 Intoarca. Carele viind pana la Sarata, 11 intampina un parcalab al lui Sarban Logofat, de-I spunia Ca all fugit Sarban Logofat cu toata casa lui la Rusciuc ; ci lasa Brancoveanul calea Ardealului, sa duce dupa unchi-saA §Jarban Logofat. Duca-Voda
viind pana la Barlad, WA, alV olacari yin de spun ea au fugit Sarban Logofat cu toata cimetiia lor. Deci, viind mähnit pana la Focsani, trimete pre Costandin Stolnicul cu carti, sa munciasca, sa intoarca pre frate-sAn Sarban Logofatul. si i-an dat si pre lane Rosca, om al Ducai-Voda, cu multe fagaduele. Care, mergand acolô impreunandu-sa cu fraii, all dat raspunsul, ea nici unii nu
sa vor mal intoarce, ci sa vor duce la Veziriul. Caci ca aceste umblete de de mult le umbla Cantacozinii, de turbura oamenii Oral, de paraia pre Domn, si ei Inca Meuse jalba la Veziriul Carh-MustaM-Pasa, prin mijlocul unui Turc ce-I zicea Fetfagiul ; carele i raspuns i-au dat
lul Sarban Logofatul, ca sa sa duca sa-1 faca Domn, -pentru ca-I era prieten, cum am scris indarat. Deci, In-
data ce au mers, i-an fagaduit sal pue Doran, i sa mute pre Duca-Voda la Moldova,
ca mazalise Turcii
www.dacoromanica.ro
Constantin Chpitanul Filipezca
195
pre Antonie-Voa. Ruset, cAci nu vrusease sä dia bani until AgA al Viziriului, cAnd i-an eerut. Care le, ajungand Chehaiaoa ViziriuluT, Mcut aciasta, de 1-au manlit. Duca-VodA, IncA, nestiind ct va sa pue Domn pre Sitr-
ban Logofatul, all trimis boiari cu para asupra lul Sal,ban LogoMtul'; dar nimic n'au folosit; ca, indata ce all sosit Veziriul la Odrii, i-at dat Domniia, si pre DucaN'oda 1-ail mutat la Moldova'. Boiaril dar ce era trimisi de Duca-Vodä, eel mai multi s'au inchinat lui Sarbau Logofatul, nestiind eeale ee vor sä pata pre urma; iar Ivasco Cluceriul Baleanul si cu Staico Paharnicul all fugit la Moldova. Iar Sarban-Voda all venit Domn in Scaun, pre la BoboteazA.
50. Donn. lia, luI prban-Vodli, r 718 7. Doamna Jul $hrban-Vodh, vine la BueuIva5co Clucer Bhleanul, Staico Pah. pribegese. $arban.
$htban-Vocll Domn. re5t1.
Vodh, sh duce la oaste, la Dogan-Ghecet. Drosulul 11 tae capul Sarban-Vodh. Duca-Vodit ghte5te ospht ml $Arban-Voda la Ia51, iar el nu $árban-Vodh, Inchide pre Vhleul Vornicul ; pre Phpriime5te. $Arban-Vodh pre Valcul tra5co, muncit, 11 spAnzurh, la Sneagov. Vornic Ii omoarh la Sneagov. N1o1doveni1sh sfhtuese sh onware pre Duca-Vodh. Duca-Vodh prinde pre trel boiarI cl-ad fest mal nainte vinovatil, 56.-1 tae. $Arban-VociA inchide pre Hrizea Vistier, 5i-1 prad. - Shrban-Vodh, chznea5te 5 omoarh pre Hrizea Vitieru1. Vistiereasa Hrizil Vistier cii coconil fuge la Moldova. $Arban-Vocil span-
zurh pre Radul Vistier Ocnarttl. $Arban-Voda arunca inteo ocnh pustie pre feclorul Drosulul Sardar. $arban-Vocla grele dAjc11 scoate in tarh. Sarban-Vodh multe reale face in tut. Duca-Voda den Moldova sh duce la Tarigrad de-51 innoie5te Domniia ii ià 5i HatmAniia Cazacilor. Duca-VodA vrea sh dea pre fii-sa unul Grec. -Duca-Vodk dh pre fli-sa Mr& voe duph $tefau Beizadeh. Boiatil sh, due sh phrase& pre $Arban-Voda.
$Arban-Voda innoe5te Domniia.
I Numele lor se dad de Ludescu: stilt Neagoe Vornicul See tianul, Staico PAharnicul Buganul 5i Iva5co BAleanul (pp. 18-9 . 2 Duca trece la Ia51 inch de Sf. Neculal 1678, dar $erban sose5te
in 13ucure5t1 abia la 6 lanuar 1670 (Ludeseu, p. 19; N. Costin, p. 18). 0 scrisoare a lul $erban, din 21 Ianuar 1679, in Torok-Mag. Allam-Ok»z., VI, p. 36.
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Taril-Rumaneal
190
Tucheli face oaste spre Nemt,1 cu ajutoiul Turcilor. 1683: Sultan Mehmet rAdick caste asupra Nemtilor. Vezirinl bate Beclul. Craiul Le§esc vine ajutor Nemtilor. Nenitit Lert§il bat pre Turci la Becl. Sultan Mehmet sugrumk pre Veziriul. Divan ce a1 avut firban-Voclk cu Duca-Vocia tnnaintea Veziriulut Petreceico-Voda, vine la Moldova Domn de la Lia§1. 0§ti1e le§k§t1 incungini ft pre Duca-Vodk. Robesc Lia§M pre Duca-Vodfi. TatarM gonesc pre Cazact pre Moldovenl den Bugeac. Dumitra§co-VocIft sit pune Doinn la Moldova. -- Foaniete mare la Moldovft. Duca-Vodk sa tocme§te sit sit rftscrimpere. Duca-Vocik moare de grab. Banil Duchl-Vodfi. II iaii Ungurit Papa Buicescu prtra§te la Turd pre 6.rban-Vodb.. '6.rban-Voci1 merge la caste la Camenitk cu Suliman-Pa§a.
iar bat pre Turd la Ostrogon.
Nemtil
Apafi Mihail Craiul innoe§te
CrMia pre fliu-skil. Sarban-Vodk mAzkle§te pre Dumitra§co-Voat den Moldova. Cantemir sk pane Dornu Moldovil.
Mare si
intunecat nor, si plin de fulgere si de
trasnete, ail cazut pre Tara-Rumaneasca Sarban-Voda, carele, ca cu ne§te trasnete, cu raotatia hir aft spart si au dazradacinat nenumarate case de boiari, si de sinjitorl, §i de saraci, si pre multi ail omorat cu multe feluri de cazne, i i-ag saracit cu multe feliuri de pedepse, precum istoria mai jos va arata. Ci dar, pentru päcatele oamenilor, sag pentru alte judecati, care singur Dumnezell stie, aft luat Sarban-Vocla Domniia Taral-Rumanesti. Ci
mai nainte au trimis pre Costandin Brancoveanul, nepotu-sail, cu Schimni-Aga, ca sa apuce Scaunul i sa radice pre Duca-Voda, sa-1 duca la Moldova : i poruncise sa fie Caimacam, cu Badia Vornieul Balaceanul §i cu Hrizea Vistierul, i sa imblanzeasca norodul, atat pre cei marl, cat si pre eel micT, i sa st bucure, i sa sa veseleasca toti de venirea Domnului. Si a§a, aft facut, cä cu totii sa bucura, i multi (cum auziam), care nu avia vin, bia apa pentru sanatatia lui Sarban-Voda, i ju.ca, si chiuiia,
atat If amagise pre toti in boeriia 1111, cat ii orbise de nu stiia ce fac ; ci bucuriia lor s'ail intors inclasart si la mare intristare. Insä, viind Brancoveanul, cum s'at zis, ducandu-sa Duca-Voda den Scaun, aft trimis Caimacamii de au venit Doamna lui Sarban-Voda i muma-sa, Doamna Ilinca, de la Rusciuc, e9ndu-I boiarii i jupa-
www.dacoromanica.ro
Constantin Ca?itanul Fi1ipeca
197
nease innainte. Dupa aceia i Domnul afl venit, pre la Boboteaaza, de an intrat in Scaun, cu pompit mare, precum iaste obiceiul Domnilor. Decl, de'nthi cu bldn-
de* s'arl ardtat tuturor, boerind si pre cel ce nu-T iubiia, pentru pricina aciasta, ca doar ar aduce si pre Ivasco Clucer Bdleanul si pre Staico Paharnicul, pribegii ce era in Moldova ; i asa an trecut ciltava vrearne. Deci primdvara i-an venit porundt sit meaargit la oaste. sd facd o cetate Dogancalè, i, gdtindu-sd, s'an dus eu Turi filcdndu-s5 cetatia, Wan intors indarat la Scaun. De acum innainte so incep durerile. Cd, la intoareere, ati zis Drosului Sdrdariul, sit sa gilteaqca sit rneaarga in cii,
tard ma nainte cu trebi ; i s'a4 gatit, i i-an dat citri si slujatorT, si pre Aleverde' Totarul, cu cdtiva TatarT, tot talhari, n1-1 invata in taind, sd-1 clued 'And la Barlad, si sd-1 dia in laturl de drum, sd-I tae capul, si sd-I ià capul pentru eredintd, i sa sd faed Aleverde cd an pribegit in Bugiac, si, pallid nu-1 va ehiema Domnul cu cArtT, sa nu vie: i, viind, sa zied cdtra boiari, cit an fugit Drosul
Sardar. Acest mestesug Mcia, ca sa nu sd sparie boiaril, sit fugd. Dupd ce au sosit Sorban-Vodd la Iasi, 1-an poftit Duca-Voda sd-1 ospeteze, Inca de pre eale, la intoarcere, i fagacluise Sorban-Vodd cd va merge la ospat. Si s'an gait Duca-Vodd de ospdt, cum s'an cazut ; iar, cand afl fost in zioa aceaia, s'au ridicat Sarban-Vodd si atm purees spre Tard, si n'au prihnit ospdtul. Pricina aciasta era : cd avia nadejde sit id pre pribegT, orl cu voe, orl in puteare ; dar Duca-Vodd, nevrind sa faca obiceT nag ca sa-I dia, li-an dat cale de s'an ascuns. Aciasta auzind Sarban-Vodd, ea nu sant in lasT, ci Sal ascuns la tard, n'an prihnit nici ospdtul; ci an venit in tari. Duca-Vodd ined s'a11 strans boiarii lul, de s'att ospdtat toatd zioa aceaia, cu zicdturi, cu tunurT. lar Sarban-Vodd, viind la FocsanT, aü poruncit de an inchis pre Valcul Vornic la Bucuresti, i, dupd ee atm venit in ' Ali-berdi.
www.dacoromanica.ro
198
Istordle Domnilor prii-Ruma'ned
Scaun, a trimis pre Ghinia Capitan, cu 30 de slujitorl, de ata luat pre Patraseo Capitan UrzicIanul, de I-all dus la Sneagov manastire: acolo, cu munci groaznice muneindu-1, 1-at spanzurat. Tar pre Valcul Vornic I-au jud ecat in multe randurY ; dar fara nici o cuviinta era judecatile, ca vina nu-1 afla nimic, precum niel altora. Si, dupa cateva judecatI ce i-aft facut, l-at mutat la Sniagov, i acolb 1-aft omorat, cu multe cazne inteaceste vrernI, i Duca-Voda la Moldova att avut
galciava despre boiaril lul, care cu thdemnaturile lui ftrban-Voda (precum pre urma s'att dovedit), s'ail sfaWit boerimia, sd sa scoale asupra Domnu-sat, sa-1 omoare pre dansul i pre toata casa lui. Si, facand pecetia luI Dumitrasco-Voda, care era mazal in Tarigrad, si aft pecetluit cart1, i scriia calarasalor i altor slujitori, Ca de spre partia luI Dumitrasco-Voda, cum i-au dat Imparatul Domniia, ci sa mearga, sa prinza pre Duca-Voda, sa-1 inchiza la Suciava. Si au mers un Bogdan cu cartile, i alt boiar, de le-att dat Lepusneanilor
si Orhiianilor; si s'at radicat cu totil de all venit pan la Tutora. Acolo tabarand, i s'at dus capitanif sa. intreabe
pre Hatmanul Buhus; ce Invatatura va sa le dia, si, fiind Hatmanul cumnat cu Duca-Voda, i nestiind de lucrul acista nimic, indata s'att dus la Domn, i i-aU spus povestia. Si, auzind Duca-Voda de la Hatmanul, pricepura ca iaste ficlesug, i, Intreband eine i-au radicat, ei au spus: cutare boiarI si cutare. Deci gateaste Duca-Voda pre Gheorghita Stolnic Ciudin sa-1 trimite cu multi slujitorT, si prind pre aceI boiari. i, Intelegand de la dansil ea Ghioca Vistierul cel Mare au lost capul sfatulul, 11 Include si pre dansul, ma car cä totI era amestecati, V. spusele cMuggralul catolic, In Engel, I, pp. 110-11 sag Magazinul istoric, V, p. 40. Aid Vilcu e numit Valculus Bunis", adecft N ilcu al lul Bunea Gradi§teanu, descendent& care iml sputie d. Iuliu Tuducescu se cons1a11 §i din documente interne. Calugärul vorbe§te §i de moartea lui Drosn, ce ar fi fost shgetat de Tataril cari-1 Ingropase In pAmint pan& la brig.
www.dacoromanica.ro
Coaztantin Capitanul Filipescu
109
afara de Hatmanul Buhu §i Miron Logofat; dar, pentru sa nu sa faca zarva mare, i-ad. taeut pre aceia : numai pre aceV trei boiari, care am scris mal sus ea i-aU. Inchis, pre ace§tia i-ad judecat, §i I-ad scos innaintea portil, de li-aU taiat capetile. Acolo, cand vrea sa-1 tae, all zis acei doi : sa tae IntaI pre Ghioca, ea el au facut aciasta, 0 el vria sa fie Domn ; i aa aü facut. t intal
pre dansul 1-all taiat, apol pre acer doi boiari. Deel ceIlanti toti s'ati a§azat'. Jar aicea in tara Sarban-Voda, pre la Sfeti Teodor, in saptamMa cea mare a lasatulul de sec, de postul eel mare, ail inchis §i pre Hrizea Vistier, puindu-I pricina ca sa-i ià seaama de Visterie, si nadajduind ca va gasi bani mancati aT arM la el. Care, luanclu-i boiarii ml Sarban-Voda seaama, in catava vreme, s'aU aflat al Hrizil Vistier bani chieltuiti pentru tara fl. 30 000. Care Irazancl Sarban-Voda ea nici cu aciasta nu-1 poate dovedi,
sa-i faca räll, all inceput alta at zis de zahariaoa ce s'au dus la Camen4a, precum ar fi fost ria ; i, oil buna, or]: ria de ail fost, o dedese boiarii §i rudele lui; iar el numai Hrizii Vistier ii gasia vina ; §i i-at dat porunca sa plineasca acei t' 41.000 de la casa hil, 0i-1 ingrozia eu munci groaznice. Deci, ce sa faca, ticaitul? De nevoe, s'at indatorat, §i all dat al lui ce avia ; §i §'au vändut satele, i mo§aile, i Vganii; §i aq plinit barn!. Dupa ce all dat Hrizea Vistier aciasta suma de bani, ce s'au zis
mai sus, 1-au scos de la inchisoare (cu ce socoteala, Serban-Voda va §ti, §i sufletul luf), §i numal it zile lasat slobod, dar eu paza de departe, sa flU sä priciapa, si iar 1-air inchis ; §i la a doao inchisoare mai multe facut, §i multe otravi i-all dat, sa-] omoare ; cazne dar nu-1 putia omora cu otravile, precum intr'o seri-
scare a Hrizil Vistier s'at vazut, scrisa cu maim lui, Cate feliuri de otravi i-at dat, i nu-1 putia omora. Care vazand ea eu acestea nimic nu-§T poate face voia tut, eu ' La 2 Octombre st. v. 1679. V. N. Costin, p. 19; Neculce, p. 214; Vita Constantini Cantemyrii, in Operele lul Dimitrie Camemir", p. 11.
www.dacoromanica.ro
200
Istoriilc Domnilur Tirri-Rumanesti
alta moarte groaznica 1-au omordt', de s'ail plinit voia tiranieI luL Jupaneasa dar i copiil rAmAind in sdrAcie, jar nu i-ail lasat in odihnA, ci totcleauna sä afla In pazd de slujitorI, i zioa i noaptia, si le ceria bani pen trdg. El, vdzilnd cd flu vor mai putia trdi, si Ined aflAnd unii-altii ca. vor sa. piard, all luat pre Dumnezeu Intr'ajutoritt i, pre'ntre paznicil ce era Imprejurul casii lor, all esAt ; si nu i-an priceput, orbindu-i Dumnezea ; aLl Incalecat de cu seaara, si pre la miezul noppi all trecut Dunäria pre ghiatA, In Tara Turciascd. A doao zi, intelegand SA rban-Vodd de fuga lor, s'ati turburat
foarte, ca un lup turbat, si In toate pArple all trimis opitanI cu slujitorI, sa-i prinzA, sau omoare, or' unde-I va ajunge; dar trecuse, cu ajutoriul lui Dumnezeti, si nu i-an gdsit ; mAcar cd si in Tara Turciascd all trimis gonael, i fagaduele la Pasi, la Museliml, la Cada,
ca, de-I vor prinde, sA le dia marl daruri. Dar, undo
va Dumnezet sA pAzeascd, omul nu poate sa strice, ci all scapat, i s'au dus pre la Odrib, si la Tarigrad,§i de anolo la Moldova, la Duca-Vodd, si la cellalp boiari pribegl ce era acolo, fugip de frica lui Sarban-Vodd. A clasta- asa trecand, Sarban-VodA nu inceta de a face rAtil cu morp; cd, intr'al doilia an, acesta, all trimis si pre Radul Vistier Ocnar de 1-all spanzurat in Targul Ocnel,
de poarta casiI lui; si all trimis si pre feciorul Drosului SArdar, tAnAr sAracul, la OcnA, i legat 1-ati slobozit In ocnd pustie: acel sfLIrAtall luat ticAitul, fiind Ode Cobza Dumitrasco Capitan. MaT avea o fatA Drosul, ci, pentru ca sA-I stinga neamul lui, si pre aceaia o all omorAt, tri-
mitInd neste Seitneni hop de aI la De acestia multe fAcea Sarban-VodA, care de, s'ar fi scris cdte una, pare-mi-sA ea n'am avia hdrtie sd le randuim toate. cd de om nici cum nu-I era mild, ca de o pasdre IndatA 11 ' Hrizea mud In tapi, prin Mart 1680 ; v. Despre Cantacuzinr ; Doeumentele Cantacuzino, pp. 99-100; Magasinul istorie, V, p. 40 ; Studit 0: Doe., V, pp. 188-9. El lash del flu: Radul Clucerul (cronicarul Popescu)
Gheorghip Post. (condica Horezulul, la Academia Rominä, p. 43).
www.dacoromanica.ro
Constantin apitanul 1 ilipe*cu
omoraia : on de ati avut vre o pizma pe dansul den bo: ieria lui, orl de i s'au parut ceva banuiala pre cineva, ori 1-ati parat cineva, precum multi oamenl raT sant in Tara-Rumaneasca, indata, fara intrebare. Eira judecata, II omora tiraneaste. Pentru dajdi, ce SA zic? ! Care mal na-
into, fara cat ti foarte bine ca in anul de'ntai ail luat den tara 2.000 de pungi de bani, iar al doilia 3.000, al treilia si mai mult, cat rasuflu boenil, slujitoril, birnicii nu mai avea : batuti, eazniti in toata vremea, Ii vindia mosaile, tiganil, viile si tot ce avia, de le cumpara Sarban-Voda, si al lui ; iar saracil plangia i pliniia tot ce le ceria, ca era legati de stalpii ce era infipti la puscarie, inlauntru i afara, de-I batia cumplit : pre boiarl, pre capitani, pre slujitori, pan toile saracit pre toti; care cum scapa, umplia tarale, carei nu muriia de batai saa de necazuri. Insa cei ce era fugiti in Moldova, boiari, capitani, slujitori, s'at rugat Ducal-Voda, find Domn Moldovil, sa le fie inteajutorha, si el sa mearga la Turci, sa faca jalba de jafurile ce face Sarban-Vothi taral ; ii le-ail dat ajutor bani i oameni, sa-T poarte, §i s'ati dus la Tarigrad. Dar n'aU folosit nimic, ca intr'alt chip au curs lucrurile, precum mai jos istoria va arata. inteaceaste vremP ail venit porunca Ducar-Voda den Moldova, sa meaarga la Poarta sa-si innoiasca Domniia, §i sa-i dia i Hatinaniia Tarai Cazacesti, ca sa stranga pre Cazaci dupa unde vor fi rasipiti, i sa-I aaze pre la locurile lor ; ca cu Hatmani Cazaci nu folosiia Turcii.
ea une ori sa inchina, alte on radica cap, si odihna nu maT avia. Ci au socotit de [Hail dat pe seaama Domnului Moldova Carele, mergand la Tarigrad, i Domniia Moldovii i-au innoit, si Hatmaniia Cazacilor dat, §i cu multa cinste s'ati intors la tam Jul. NumaI mahnire avia pentru fie-sa Catrina, care fusease mai nainte logodita dupa tefan, feclorul Radului-Voda Leon, Ca, trecand.vreame multa logoditi, si murind Radul-Voda, auTante 1681. V. Iorga, Caldtori, ambasadori i mildonari, p. 15
urm. Pentru stapinirea lul Duca In Ucraina, Studi i doc.,V, p. 47 n.
www.dacoromanica.ro
202
ht riile Domoilor faril-Ruma1c?t1
ziia Duea-Voda ca Stefan-Vocla, logodnieul feateT, are
proasta politie ci vria sa, strice logodna, si sa dea pre lie-sa altuia; i Inca adusease pre un lordache Muse
Grec de la Tarigrad, ea sa o dia dupa acela, find bogat, si sa Lea nunta. Ci, aciasta Intelegand Stefan Beizadeh, ea va sa i sa mArite logoclnica, at dat jalba la imparatul, si nfl facut ferman la Duca-Voda, sa-I dia pre fie-sa MT, daea Waft logoclit, i sa o duca la Tarigrad; i, canc.( au mers Duca-Voda la Tarigrad, i-ail
cautat sa duca si pre fie-sa, cu moasa-sa, Dabijoae. Si afi nevoit Duca-Voda in tot chipul sà o mantuiasca de Stefan Beizadeh, dar n'ail putut, ci, la intoarcere, canel au venit la Moldova, 1-ail luat si pre dansul. Deel, mergand in tail, ail facut nunta domneasca, dupre cum s'au eazut, toata 0,ra, find solT de la LiasT, de la UngurT, de la MuntenT, t i-au impreunat dupa lege, precum
era si logodii. Intru aefasta ducere a DueM-Voda la Tarigrad, i boiariT muntenT, slujitoriT, capitanil, facanclusa ca la 300 de oameni, cu ajutoriul Ducai-Voda, danclule banT i ealauz pre A rmas Burnaz Alixandru, au pur-
ees de s'au dus la Tarigrad, sa faca jalba pentru raotatile ce facia Sarban-Voda tarn Iar Sarban-Voda, Inelegand de aclasta, au trimis boiarl de aI luI cu eartT,
de paraia pre Duca-Voda, ea nu-1 lasa In pace,
ei
strange marghioll 0-1 trimite eu baniT luT, sa-1 parasea ; si altele ea acestia. Deci Vizirul, find prieten mal bun luT Sarban-Voda decat DueaT-Voda, ail poruncit prin Caimacamul Ducaf-Voda, sa Intoarea oamenil InnapoT, sa umn iasa sa parasea pre Sarban-Voda, ea pre urnaa nu-1 va fi bine. De aciasta infrico§andu-sa Duca-Voda, afi poruneit tutu ror de s'ail tutors iar la Moldova. Deel Sarban-
Voda, Innoindu-sl Domniia, ail rämas iar Domn. DucaVoda den Moldova, dupa ce all faeut nunta fie-sa Catrinii, s'atl dus In Tara CazacIasca, la Nemirova, uncle iaste Scaunul Hatrnanilor ; acolb aft pus poleovniel, judecatorT, logofep, dupa obieeiurile lor, i, peste totT maT mare, pre
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipcscu
203
un Jane Grecul (adeca in locul hil)', carele stiia limba lor cazacIasca pria bine ; i 1-aft numit Hattnan, de care lucru s'at bucurat foarte Cazacil; i pana la un an s'ati strans, de aq umplut satele, targurile de oamenI. DucaVoda, dupa asaz1mantu1 ce li-ata facut, s'ati tutors iar la Iasi.
Intru aceste vremi, i Emericus Tucheli Groful s'atl radicat cu o seaama de Unguri Irnpotriva Nemttlor ; care,
cerand de la Turd ajutorin (cu fagaduiala ca va inchina tara ce o va dobandi), i-au dat Turcii ajutor, den Tara Munteneasca osti, cu Janos Sardar Cotofeanul, si den Tara Moldovei osti, cu Ghiorghita Ciudin Sardar. Care multe cetat1 ale luI att luat, i mal multe ale 1111 Racot (tiind acest Tucheli muerea 1111 Racot Ferenti), le-au supus supt ascultaria lui; deci, viind toamna, s'au
intors cine1 pre la locurile lor2. Dupa aceaia, cand intra al cincilia an al DomnieI lul §'arban-Voda, au radicat Sultan Mehmet Turcul oaste mare Impotriva Nemtilor, find imparat nemtesc Leopold, poruncind Hanuluf sa radice toata Tataramia dupretutindenea, a0jderia Turcil, de la Rasarit, de la Apus, art radicat. Deci Domnii Rumanl amandol, Craiul Linguresc i Tucheli Groful, cu oastia lui; i tot1 s'au Impreunat la Beligraclul turcesc. Acolo aU ramas imparatul Turcul, iar Carh-Mustafh Veziriul, luand toate ostile, s'ag dus drept la Beef, unde iaste Scaunul Chesariulul Leopold, §i de toate partile batea cetatia. lar pre TatarI I-au slobozit in prada, cat all ajuns cale de trei zile mal sus de BecI, si multime de oamen1 au taiat i au robit ; ca era Nemtil neInvatati de a vedia robIl, ci §adia top' pen casele lor ; pre carele, gasindu-1, taia 1, robia-I cumplit. Leopold Chesariul, vazand aceasta nevoe 1 Se isalia Ene Draghinicl (Studil §i, Doc., 1. c ). Era al doilea Postelnic (N. Costin, p. 21). Neculce, care §tie cfi, el satea §i la Ticunovca, 11 zice gre§it: Gredinevicl" (p. 215). In nista (Letopitip, III, p. 20), numele e dat bine. 2 Cf. Sincal, III, p. 209.
www.dacoromanica.ro
Istoriile Domnilor Tarii-RuMantt
204
mare ce cazu pre tara lui, neincredintändu-sä numal in o.tile 14 at trimis de grab la Sobetschi Craiul Le. ase §i la toti Lea§al, cu rugaciune, sa faca bine sa-1 ajute la itciasta primejdie ce i-art venit. Si Indata s'au radicat Craiul, cu 30.000 de Lia§T, oaste aliasa, §i at ve-
nit de s'att impreunat cu o.tiIe nemte§ti. Fiind cap tuturor o%ilor Craiul, s'at pornit catra Turd ; pre calif gasindu-I supt Becift, prinzand §i Turcii veaste, s'au gatit de razboi; §i le-at e§at Innainte, sa nu-I lase sa vie la cetate, pana vor lua cetatia, ca o slabise rat', cu tunurI, cu lagomuri, ce-i dedease In 63 de zile. Dar nu i-at putut opri, ci, danci razboi tare, in 5, 6 ciasuri ail biruit cre§tinii pre Turd"; §i aft Inceput a fugi, §i a lasa toate cate at avut: corturl, avuIT, zahareale, dobitoace, §i aitele. Acolb an ramas uIniceriT in §anturi ; pre earn gasindu-I o§tile, pre toti i-au omorat, ca pre ne§te dobitoace. Deci, dupa izbanda, at intnit Craiul In cetate, 0 mare cinste facut o§tile ; §i, ImpreunMdu-sa cu Chesariul, s'au sarutat, i Indoita multamita i-att facut de ajutoriul ce i-at dat ; §i, daruindu-1 bine, imparatea§te, s'at dus la tara lui; iar Turcil de abiia ail aflat odihna la Beligrad. Cre§tinii n'at incetat, ci at mai luat de la Turd atunci Ostrogonul, Hatvanul, SecetuP. Imparatul Turcul, fiind la Odrif, §i intelegand de aciasta nenorocire ce aft avut o§tile lui la Bed, puind vina Viziriului (cara §i oastia aciasta cu indemnaria Jul s'ati fost facut, si ispravi dupa pofta n'ati avut, iicT n'aft facut), at trimis ferman de 1-at sugrumat2, §i i-art belit capul, ducandu-1 pentru credinta, sa-1 van cu ochii luf ; iar in locul WI at pus Vizir pre Carh-Ibraim-Paa Caimacamul. Si Wile s'at rasipit In ernatic. Mai nainte dar de periria Veziriului, Sarban-Voda §i Duca-Voda, pacea i dragostea cia mincinoasa ce o
tinia inteascuns, atunci at e§at la iviala,ca SarbanVoda at tras la judecata Veziriului pre Duca-Voda, arun.
Szeceen.
2 La 25 Decembre 1683.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipc3cu
205
candu-I prihanT, c all luat den arzt multe pungi. Duca-
Voda Inca all muncit de s'ail indreptat; i ail ramas Sarban-Voda In de§art, §i 1-au inchis §i Veziriul pentru o
seaama de bani; 0, neavand sa-I dia, all facut zapis la roam, Veziriului, cum, mergand In tara, sa-I trimica: §i a§a 1-at slobozit den Inchisoare; iar Duca-Voda slat dus pen Ardial la Ora lul. Ci §i Ora nu o aft gasit precum o all lasat, ca. MoldoveaniI t'at adus Domn den Tara Le§asca pre Petreceico-Voda, §i s'at nebunit cu totlI ; adus-au i Cazacl, de s'atl Meut mare gramada:
slat dus in Bugeac (fiind Hanul cu TataraI la Beci), de au facut multe reale: pre Doamna-sa o all gasit fugita la Braila, de nevoia razmiriVlor ce sa atatase iii tara. Duca-Voda Inca nu cuteza sa meaarga la Scaun, fiind Petreceico-Voda cu o§tile acolb, ci §aclia la Domne01, la satul soacra-sa Dabijoati: pre carele fara veaste
all venit WI de la Petreceico-Voda, de 1-au lovit in ziva de Craciun, cand §adia la masa.. i, fiind oti1e luf rasipite pen sat, pre la gazde, i negata, 1-au luat de 1-at dus In sus spre Tara Le§asca. Cap ostilor era Dimidenschi, reghimentariul de la Snetin, i Bainschi, nepotul lul Petreceico-Voda. inteo sanie cu pae 1-ail pus, : unul avand numal un covor, §i o perina, §i 2 cai negru, altul alb; hamurile, de tei: den toata averea luT, eu atata 1-at dus in Tara Le§asea. Doamna-sa venise la Foc§ani, ci, auzind de luarea Domnu-saA, s'at dus in Tara Munteneaasca. Acest sfar§at all dat i Duca-Voda.
Iar Hanul, viind den oastea Beciulni In Bugiac, §i. vazand nebuniile Moldovenilor §i ale Cazacilor, ce facuse In Bugiac, all trimis pre fie-sail cu Tatar% §i Imbulzit pre Moldoveni §i pre CazacI langa Prut : acolb i-au taiat, robit, i-at Innecat In Prut. Cel putinl ce au seapat cum ail putut, s'at dus la Ia§T, la PetreceicoVoda; care cu totil de frica all luat calia SuceviI fara zabava, i s'ail dus in Tara Lesasca. Aciasta isprava all facut Moldovenii cu Petreceico-Voda, Ca ail facut
nevoe taral, iar nicl un folos n'aq facut.
www.dacoromanica.ro
206
Istoriile Dommlor Taril-Rumatic:At
Turd!, auzind ca s'ad robit Duea-Voda, at pus Domn MoldoviI pre Dumitra§co-Voda, care 0 ma! nainte el fost Domn la Moldova. Dar rea chiverniseala, facia taraT, ca era un om fara frica luI Dumnezet: jaca§, curvar, mincinos, i alto reale avia intr'ansul ; ca ostile, umbland pen taxa, all adus taraI mare foamete, cat 5i om pre om manca. CP! ce all vazut, mi-aa spus ea aft vazut came dP om fripta In cuptorit, §i vria sa o rnanance ne§te oamenI, de cel ce nu avia ce manca; i au fost adus innaintia Domnulul, §i pre oamenii aceia ee vria sa manance, i carnea acea fripta de om. §'i nic! o umilinta nu avia Domnul asupra norodului, ce mai cumplit s'at facut; ca, Intru acea mare foamete, trimitia slujitorT, 0, unde gasia paine, or! de ce fel, o lua de o baga in Curtia DomneascA, §i de acold o vindia cu
mare pret. Ci cel saraci, neputand ajunge pretul cu banil, ca nu-I avia, muriia de foame (cum am vazut si no! cu ochil no§tri, aceastia ce scriem), §i nu s1 temia
nimic de pacat. De ar fi luat paine de la eel ce avia den destul, §i sa dia celor ce Mat, aceaia ar fi fost dumnezaiasca iconomie, i i-ar fi ertat Dumnezet pacatele cate ar fi avut; dar nu facea a§a, ci munciia sä faca avutie cu nedreptate, i lasa saracil de muria de foame.
Duca-Voda, find rob in Tara Le§asca, sail tocmit cu Craiul Inteo suta de pungi de ban!, cu scule ce-I va da, ci sa-1 sloboaza; i all trimis la Tarigrad, la Doamnasa, pre Anastasie Vistier, 0 pre nepotul DucM-Voda, pre Carstea Vataf 1, ea sa faca acei banI cu sculele, §i sa-T aduca de grab, 0 sa-1 scoata den robie. Doamnasa alt umblat can cet (den ce pricina, ea va cti); .5arbanVoda Inca i-at zaticnit, de i-at zabovit multa vreme la Bueurecti (ea trimisease pre Ghinia Capitan la Liaci, sa S'ar putea credo c e flul Marolu1-Vame§ Chrstea, fratele lul Duca (v. lorga, Studit fi Doc., III, p. 41). Dar N. Co.tin ne 1hinure§te
cA acest Carstea, Vhtav de Aproz1, era, nepot de vara priunare a Duda-Veda" (p. 28). Cf. §i An. Ac. Rom., XVII, soctia ist., p. 199.
www.dacoromanica.ro
Conatantin Capitanul Filipescu
207
pue nevointA sa, omoare pre Duca-Voda), si tarzig i-aU slobozit, de s'ail dus in Ardial, la BistritA. Acolo ati ramas Anastasie Vistierul cu banii; iar Carstia Vataf s'aU
dus cu cartile
i
cu vestea banilor,
sil
spue ca
aft
adus banil CA vria sa dia banif la hotar, i sd ià pre Duca-VodA iar la hotar,sA nu-i faca. insAlAciune. /Elsa, cum au sosit CArstia la Liov, unde era Duca-Voda, §i i-au dat cartile, $i aft Inceput a citi pan la a treia carte, nurnai all cazut pre lavita, si aft inceput a sA vaeta ; dar limba IT perise, i mainile nu putia sa le misce. Decii 1-au rAdicat, de 1-ati pus in pat: acolia trei zile au zAcut, i aft murit'. Cei mai multi zic CA
Arban-
Voila, pen mijlocul unor Liai, sA-1 fie otrAvit. Cu aciastA moarte s'au sfarsAt i acest Domn. Iar banii §i sculele, ce era la Bistrita Ungureasca, i-aU luat Ungurii, de i-at mAncat totT, i n'att mai cAutat nimenT,
CA n'an
mai putut 2. Ghinia, Capitanul lui Sarban-Voda, ce era trimis la Liasi, i isprava Ca aciasta %and, ati purees sa vie in tara, dar la Arclial 1-at lovit boala fara liae, 0, la Fagara$ zacand in catava vreame, negrinclu-I mainele i picioarele, si tot trupul de vitt, §'ati dat sufletul draculuT. Pre acest Ghine 11 avia Saxban-Voda ucigatorid de boiari; carele, cand muriia, vazandu-si trupul negru, ail fost zicAnd cA T veade pacatele cu ochiP. 'Aubcott Ton cx: z.oXo'mtc.
tntru aceste vremi si Papa Boicescul, unindu-sA eu 1 V., mai ales, N. Costin, pp. 3.2-3. 2 In 1700 Anastasia Duca, ell copiii el: Constantin, Stefan, Safta si Anastasia, reclamil de la impAratul suma, ce era de ,,vre-o 18 000
de galbeni" (Hurmuzaki, VIII, p. 360 . In traducerea de flrmane a lul Mamucca Della Torre, tipArith pe la 1860; (ms. in Bibl. Museului National din Pesta, Italica, 4th, 23, pp. 228-9), se cuprinde ordinul din 1685 cktre principele Ardealulul, ca banil s4 nu se mai dea In Polonia, ci .Agel ce se trimite. Scrisoarea lui Duca-Voda cAtre Apaffy, cerind voie a trimite pe Anasfase Dimulacovici (Jaworom, 15 August 1684), se aflA in Torok-Mag. .Allam-Okm., VI, pp. 476-7. Cf. gi
Monumenta Comitialia Transylvaniae, la aceast4 datik. 3 Ghinea avu o misiune in Ardeal la 1682 (TOrok-Mag. VI, pp. 204-5).
www.dacoromanica.ro
m.,
Istorille Donmilor prii-Ruminqt1
208
catIva boerinasI de aI taral, s'at dus la Odra sa parasa, pre Sarban-Voda, de hain si de raothtile ce facea :11"M; iar Sarban-Voda, avand pre Carstia Postelnicul Scordoc Capichehaiia, itat scris s cheltuiasca cat va putia i sa-1 M. Si, mergand Papa Paharnic la Veziriul, eke aa stiut, li-aa zis : dar aa biruit banil, i 1-aa dat
legat, si pre el si pre cefialtI, de i-ati dus la Sarbanci pre Papa 1-aa ertat (ail den porunca Vezi-
Vocla ;
riulul, all den rugaciunia suroril luT, Marica Filipeasca '), omorat. si 1-au lasat via, iar pre cefialtl, intru acest an2, all venit porunca luI Sarban-Voda, sa
meaarga cu Suliiman-Pasa Sarascher la Camenita, ca venise Lia1. Dec1, purcegind, cu mare grija mergia, cat s'all i bolnavit, esandu-1 la Turd numele de ficlean ; iar, slujindu-1 norocul i banil, nicl un raa dad paT,it, ci Inca prieten pria bun 1-all facut, cat In multe trebT i-att fost ajutor, i, cat all fost Sarascher, i dupa ce s'all pus Vezir. Si cu buna seaama am adevarat ca all fost porunca la Sarascherul, intalnindu-sa cu SarbanVoda, sa-1 ià i sa-1 trimita la Poarta ; dar apoT, Imprietenindu-sa, i-ad dres lucrul de spre Poarta, cu scrisorile
luT. Si ail venit iar la Scaun veasel. intr'acest an, avand Turcil razboi cu Nerntii, iar II bat Nemtil, si le i-ati multe cetlg ; mal numite acestia : Visegrad, Vacinu13, Pestea. Jar Intru acest an Apaa Mihal, Craiul ArdialuluT, ad
cerut de la Turc de all Innoit (1raiia pre fie-saa, carele 11 chema iar, pre numele tatane-sati, Apafi MihaT ;
strangandu-sa toata Ora la Belgrad, i viind Turcul cu caftan si cu carte Imparateasea, si cu darurT, mare ' Mama cronicaruluI.
2 1685. Desure Ora lul Boicescul nu stim nimic. Dar In Mart Domnul Moldovel se plingea c PoloniI dad drumul pribegilor coresponden$a olandesa). E gresit pusä aid si expeditia de la Camenitrt, care s'a facut In 1686. V. Vita Constantini Cantemyrii, p. 31, Hurmuzaki, VI, p. 112 ; Cantemir, 1st. imperiulut otoman, p. 214 nota. Vácz.
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
209
cinste i-at facut, si, pentru bucuriia ce avia, in toata tam at poruncit ca sa dea cu tunurile la 12 clasurT, vreame de namiazazi, cand all imbracat caftanul ; i a§a au
facut. Dupa aceia, dandu-I darud ce s'at cazut, 1-at trimis iar indarat. NeamtiI crestinT iar bat pre Turd la Ostrogon, §i at luat cetatia pana a doao zi, cu mare varsare de sange, §i afl maT luat §i Uivarul. Iar intru acest an, in Tara Ungureasca de sus, multe cetatI at luat Nemtif de la Turd : SonlocuP, Aradul, §i altele, ce nu s'aü numit aicea.
Pre aceste vremI invrajbindu-sa Sarban-Voda cu Dumitraco, vara-sat, den Moldova, aul fost hademnat Sarban-Voda pre o seaama, de boiari moldovenT de at fugit aicea lu ar% : Gavrilestil, cu Sardariul Cantimir, si altiI.
DecI Sarban-Voda, pren mijlocul luf Suliiman-Pa§a Sarascher, at mazalit pre Dumitra§co-Voda, i at. pus Domn Moldovii pre Cantimir Sardariul, care at imbracat caftan de Domnie de la Babh, de la Sarascheriul, §i at fost Domn §apte anI, i at murit in Domnie2. intru aceste
vremI incungiura NemtiT cetatia Buda, §i de treT partI o bat, §i, facand multe me§te§ugurT, in scurta vreame, §i cu multa varsare de sange, o at% luat de la Turd, stapsnindu-o TurciT 145 de anr pana, acum [1686], ci o at.
luat Nemii. Aciasta cetate all fost Seaun Crailor Ungure§tT.
Dupa aeeaia Turcul iar aü facut gatire de oaste impotriva Nemtilor, si at trimis pre Suliiman-Pa§a Veziriul cu multime de Turd, §i, gasindu-sa cu NeamtiI in CampiT
Mohaciulul, atat I-at batut pre Veziriul, cat n'at §tiut cum s'at intors. Carele mergand la Tarigrad, taiat Imparatul capul. Iar Nemtil ail luat cetatia Osecul, si, mergand GhinArariul Dunevaldia SlovenT, toata Slove' Solnocul. 2 Adaus thrzitl. Nu mirea lul Cantetnir se face la 25 Itinie st. n. 1685. 65S45
14
www.dacoromanica.ro
210
lstoriile Domnilor Tirii-Rumanc;11
nimia o all luat de la Turd, si cetati Petrevaralin, Val pot, Oracovit, Posega ; i Lotaringul Hertegul en mare oaste aU venit in Ardial, si pen toate cetatile all pus ostI imparatestI [1687]. Si inteaclasta vreame Iosif, fiiul
luT Leopold Imparatul Nemtesc, la Pojun strangandu-sa ghiulus, den toata Ora, s'au incoronat Craiul Unguresc ; si aft luat ostile luT Egherul si Muncaciul. far, al doilea an dupa coronatie, all luat erestinii Sechesfeirvar, care-T zic sirbeaste Stol-Belgrad [1688]. Tot intr'acest an Carata Gheneral all luat cu batae Lipova, i Bavarul Herleg, cu batae i cu multa varsare de sange, all luat
Belgradul Turcesc. Si, tot inteaciasta vara, Badensis Herteg, la Bosna, mare tabara turcIasc all batut, all spart, i partia cea maT multa de Bosna o all supus crestinilor [1688].
Intru acest an, Sarban-Voda au facut nunta mare si cinstita, maritand pre fie-sa Smaragda dupa Gligorie Postelnic Baleanul, aducand sol den Ardial pre Betlen Elec, de spre partia CraiuluT, i, den Moldova, de la Cantimir-Voda, Velicico Hatinanul, fratele lul Miron Logo fat ;
cu caril mare veselie all avut. Pentru ea aciasta fiic a lul Sarban-Voda, fiind i frumoasa i intehapta, foarte o iubiia iata-sati; i s'ad nevoit prin multe vremi ea sa-T gaseasca sot aseamenea cu ia, de bun neam, frumos, intelept, i, negasind aici in tara, fiind acest cocon de
boer den tara pribiag in Ardial, iar pentru frica lui Sarban-Voda, i find in casa luf Apafi MihaT Oral Postelnic, auzindu-i-se politiile, i frumuseatia, i intelep-
ciunia, ail pus in gand sa-1 aduca, sa-1 faca ginere. Si, trimitand pre Costandin Capitan Filipescul (find ar cu muma lul Grigorie Baleanul), acolti unde era, langa Oral, 1-at pornit i 1-ail adus in tara, si i-ad dat pre fie-sa nevasta. Cat-if atata sa potrivise amandoi in toate, cat gura nu poate spune frumusetia lor i intelepciunile lor, i toti II fericiia. Dar scurta bueurie aft avut
saracil, Ca in cinci luni numai all fost amandoi. Decl,
www.dacoromanica.ro
Constantin Capitanul Filipescu
211
viind Zmaragdel boalA grea, §i far,' liac, all murit, si o ail ingropat cu cinste mare la mAnästire, la Cotracenl ; iar Gligorie Postelnic Balianul all rArnas tntristat .si in cerneald, cu tot neamul luP.
' V. Socotelile Breuovulla, p. 126: Die 19 Februarii, zu Morgan, kam Betthlen Samuel von des Vajvoden Hochzeit auss Bleschland,
selb 25 Personen". in pomelnicul Mitropoliel din Tirgovi§te la Bibl. Ac. Rom.) se pomene§te Serban, Doamna sa §i. ace§ti copil : Gheorghe, Elena, Maria (Bralriceanu), Zmaragda (BMeanu), Casandra (Cantemir), 131a§a (Vlastb). D. Tuducescu imi comunich inscriptia de pe piatra, aflittoare la Miha1-Vod5 a taalui lui Grigora: Ivavo Vol
Vornic ot Milani", mort la 30 August 1679, in zilele lu Io DucaVodV,
deal in Moldova.
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR Note. in aceastl tabIN. nu se cuprind numele fr nicT o legltura cu istoria Romlnilor, precutn nicT acelea ce se all In partea croniciT resumatl dupl izvoare cunoscute, ca Ureche, Phrantzes, etc. DomniT nu sint pomenitT decit afarh din capitolul ce 1i e eonsacrat,
A.
191, 195, 200. Alexandru-Vodl Mircea, 2 n. I.
Antiochia (patriarchul Macarie de), 129 n. 1. Apaffy (MihaY, I111 , 149, 151, 183, 187-8, 203, 208-10. (Solia , ISS. (Fiul , 210.
Alexandru-VodK Coconut (Divanut
A rges (ora$, mIn8stire, 11u), 2, 38.9,
Abaza-Pasa. V. Silistra (Abaza, Pasa de).
Adrianopol, 159, 169 70, 171-3, 176.
lur), 110 n.
54, 123, 181.
1.
Alexandru-VocBt Ilia
(Divanul luI
ArmasT: Ilie, 161, 171, 182-3. Ivasco,
,
103 n. i. Preda, 177. Radii, 128. Asian (Vornicul), 112. Atos, 38, 154. (vIdnIstirea Iviruld
105 n. 1. America, 39,
Amiss, 2 n. I.
din), 79, 107. Azov, 109.10, 119.
Antonie-Voc14. (din PopeW , 135 n.
t, 160 n. 4, 162, 172. Antonie-Vodh. (Ruset), 155, I89-90, 192, 195.
13 Babadag, 34, 180, 209. Bacht, 125.
n. 1. (Constantin), 18o n. Pltrasco), 160 n. 1. Balasachi, 16o, i62 i8o
i
I, 196.
1.35.deanu (Barhu), 160 n. I. (Mihnea , 70, Bddica (Radu Voevod), 43, 49 n. 4. BahluT, 146.
Baiazid (Int, Sultan), 12-3. Bainski, 205. BhlacT, 66 n. 3. 13Maceanu (Badea , 132,
164, 179,
BKleann (Gheorghe), 146.7, 16o ii 1, 165-6, 16S-7o, 175, 181, 183 4, 192. (Grigore , 210 1, Iva4co ,
;60 n. t, t66, 169, 181, 184, 195 I, 197, 211 n. 1. (Udrea ,
si n.
115 11. 2.
Balgrad, 93, 136, 138, 208.
www.dacoromanica.ro
214
Bräila, 66 n. 3, 72. 87, 104. 1227
Banffy (Dunes), 188. Banovert, 2 n. I. Banul Toma, 54.
135-6, 205. Brasov, 49 n. 4, 61 n. 4, 79, 99, 144, 183. Bratul (Pdharnic), 73.
Barbu (Clucer), 139 n. 1. Spdtar , 61 A. 4. (Vornic , 61 n. 4. Barcsai (Alias , 137, 141.
Brla...oveanu (Constantin), 194, i 96. (Papa), 133. (Preda), 113, 138,
Bargandi, 135. Barnowski (Miron.Vodh), Ill. Basarabi, 2 n. I. Basarab (cel Thiar), 33 n. I. (Neu-
144.
Bitcov (Tudor din), 70-1. Bucalnescu. V. Meriaann.
goe), 49 U. 4 (Divanul 14, 49
BucaanT, 160-i. Bucaanul (Staicu), 166
n. 4. Basta (Gheorghe), 35-6. Báthory (Andrei, cardinal-nrincipe , 92 ai urrn. (Gabriel , 97, 99, '00. (Sigismund), 84.
BucureatT, 24 n. 21 34, 44, 52, 65 n. 2, 73, 78, 85, 89. 113, 115 n, 2, 3; 124, 131, 142 ri. I, 146,
Beth len (Gabriel), i 05-6, II I. (Elek),
i 81, 187, 192, 195 n. 2, 206,,
148,
210-1 0 n. 1 (loan), 176.
175,
(13iserica Alba), 83. (Biserica Domneascd), 65. (MthaT-VocIA), 83, 158. (Sf. Ecaterina), 113. (Sf. Gheorghe), 185. (Sf. Troitd.), 71, 107, r x i . (Curtea Domneascd), 131, 16o.
Dukes (Istvan), 85. Beldy (Paul), 137, 187-9. 13enga, 44.
Bengescu (Stanciu), 66.
Blrlad, 194, 197. Birsescu (Radu), 144. (Stroe ,
16o-1, 165-6, 171.3,
Buda, 27, 63, 154, 209.
145
Bogdan-Vodd Sasul, 86.
Bugeac, 73, 118-20, 124, 137, 164-5, 197, 205. Bubua (Sandu), 126, 167, 198-9,
Bogdan (cutnnatul ha Radu.cel-Mare),
ButceatT, 131.
29, 33-4, 39. Bogdan (boier al Dual-Voc11), 198. Eoiana, 66, Boldescu (Radu, Stolnicul), 71. Boliateanu (Paraschiva), 193. Boros (Janos), 135. BoruleatT, 66 n. 4. Boteanu (Nedelco), 113. Boul (Banul), x13 Brddescu (Barbu), 112
Buicescu (Diicu),
Bistrita (ardeleand), 207. munteand), 138.
126,
131,
145-
Papa), 207-8 ai n. 1. BulgarT, 11.
Buliga (Aga), 134,5Burnaz (Alexandru, Anima), 202.
Buziu, 43, 122. Buzdugan, 104-5. BuzeatT, 84 n. I, 96. (Radu), 105 n. x
115 n. 2.
Buzoianu (Dumitrascu), 156.
e Calendarul nod, 78. Cdlineaff (Iancu cdpitan din), 133.
Camenita, 90, 107, 119, 174, 177,
Calottl, 71. CalugarenT, 88.
Cantacuzino (familia), 148-9, 163, 165 6, x6S, 170.2 , 177, 182,
iSo, 208.
www.dacoromanica.ro
'115
184-5, 194. Tamura din Moldova), 176. (Genealogia), 25 n. 1. Constantin Postelnicul), 132, 144, 153-4, 163. (Constantin Stolnicul , 164,
168-70,
177,
194. (Drd-
ghici), 159. (Dumitrasco-Voc15), 153, 189, 198, 205, 209. (Elina), 154, 196. (Iordachi si Toma, frarlY NI Constantin Postelnical), 124-5, 131.2, 164, 170. (Maria, Doamna luT
§erban-Vodd), 196. (MateY),
Cetatea.Albd, 34, 73, 119, 124. Cetdruia, 189-90
Chalkokondylas, 20 n. 3. Chenaan-Pasa, 123 n. 4, 140. Chiajna (Doamna , 61 n. 4, 65-6, 6c) n. I. Chilia. 34, 119-20. ChiupruluT, 151, 154, 171, 191, Chodkiewicz Hatmanul), 107 ClinenY, 96.
Cimpineanu (Vasile , 145.
167, 170. (Mihal), 164, 169, 173,
Ompulung, 2, 9, 160 n.
IS7. (PIrvu),183-4. (*erban-Vodd),
Cindescu (fratiT Radu, Moise si Nc-
148-9, 151-2, 154, 160. 164-5, 168-70, 173-4, 177, 181, 187,
goi1d), 145. CiocdnestY, 723, 135. Ciobotarul (MihaT), 133. Cir.tienestY, 96. Ciudin (Gheorghit1), 152, 184, 193, 202.
192, 194 5. (Stnaranda), 210. Cantemir Mirza, 119-20. Carttemir-Vodd, 209. CdpdtinestY. V. Buzoianu.
Caplea (Domni)a, socia luT Staten , 45 n. I. (Vladul -1), 71. CdpitanT: Bonclul, 133. Dumitrasco, 200. Gidea, 133. Ghmea, 198, 206-7. Iacsa, 177. MateT Cardmidd, 191. Musat, i6o n. x Odor, 144. Pdtrascu, x6o n. 1, 198.
1.
Clanua, 115 n. 2. ClejanT, 44.
ClincenT, 66 n. 3. ClucerT: Badea, 66. Tudoran, 191-2. Cluj, 63. Coadd Vornicul, 6o. (Fiul luT, Tu-
dose), 61 n. 4.
Sima, 127 n. 2. Vasilie, 173. Vinlila, 144. Cara - Mustafa (Mare - Vizir), 176, 180-1, 192-4, 203.
Cocoth? tY, 187.
Ca raagacT, 169.
ComisT: Ghinea, 169-70. Stoian, 173.
Caragea (Costea, Pavlachi si ApostoMehl), 123. Cararnan-Pasa, 88. Caramanliul (Dumitrasco), 161.
Constantin-Vodd §erban, 112 0. 3, 139 n. I, 145-9 n. I, 150.
Caransebes, 114 n. 2, 176. Carida (Vistier), 133 n. I. Catargiu (familia munteand), 115 si n. 3. Cazacr, 67, 75-6, 78-9, 93, 98, 107, 109.10. 119, 127 si 11. 2, 136-7, 148, 183, 192, 201-2, 205.
119-20, 123, 131, 138-9, 145, 148, 155, 157.9, 162, 167 8, 177, 181-4 0. I, 198, 2002, 207. (Ediculele, la), 102, 127, 188.
Cehrin, 192-3. Cepariul (Ivasco si Dumitrasco ),
138 si n. 2.
Colintina, 114. Comana, 159. Comdneanu (Badea), 143.
Constantinopol, 39, 44, 49, 51-2,
66, 77, 79, 83, 99, 102, 109 10, 117,
CopAcenT, 123.
Corbeanu (Dumitrasco), 193. (Vinuld), 194. Corndteanu (Cdrstea , r33. V. si Socol.
Cornet, 165.
www.dacoromanica.ro
216
C2rvin (loan),
Costm (Miron , 199. (VelicYco), 210.
CraiovestT, 31 n. 1, 33-4. (Barbu), 30 si n. / 33, 37, 52-3 U. 2. (Plrvu), 3 t U. I, 33, 37, 49.
Cotmeana, 12 n. 4, 13.
Creta, 157, 163, 177, 182-3.
Cotofeanu (loan), 202. (MihaT), 112
Cretulescu (Plrvu), 194. (Radu), 165-
19-22, 24. (regele
Nate), 24-5, 27, 32.
n. 3.
6, 168-71, 173, 177, 186-7, 194. Crimeia, 27, 119-20, 137. Csthry (Ladislas), 95-6, 127-8.
CotrocenT, 124, 158, 211.
Cozia, 12 n. 4. Craiova, 50, 53, 75, 83, 153, 165. Musat, ispravnic de), 82 U. I.
Cusmir (In Ungaria), 154 n. I.
13 Dabija-VodA,
126,
150-1,
DrAggnestT, 167, 11..7.
154 5,
157. (Doamna Catrina , 187, 202 /1. 2, 205.
DrAghinicY (lene . 203 si U. I. DrAgolesa (Radu din), 70. Dragomir (Vornicul, supt Alezandru-
Dan al II-lea, 5 n. 1. sat), 138 n. 2.
voa mircea
DAnestT
,
73.
Dragomir (Vornicul, supt Mate Basarab), 115 U. 3. Dragu (Stolnicul, tAiat de Mircea Clobanul), 60. DrAguletul (Stan, fiul luT), 71. DrAguyin (PAharnicul), 112 n. 3. Dridov, 135.
Datco (buier muntean), 43. Dealu (mänIstire 2 n. I, 28-9, 34, 38-9.
DelenT, 66 n 3. Demidecki, 205. Desa (Radu logofthul din), 113.
Despina (Doamna lui Neagoe Basarab , 42, 44.
Drosul, 187, 197-8 n. I. Duca-VoclA, 157-S, 165, 167, 173-4, 198-206, 211 n. I. (Doamna Ana. slasia), 167. 187, 205, 207-8. (Fiica lor Catrina), 158, 201-2(CeTia4T fiT aT lor), 207 n. 1. Dudescu (Dimitrie), 115 i II. 2. (Radu), 186. DudestY, 114.
Ditnbovita, '32. DimulovicY (Anastase, orn al DucatVodA), 206-7 si n. 1. DobrenT, 130, 141-2. Dobrogea, 167. Dobromir Banul, 78.
Dobrunul, 74 n. 3. Dohan-ghecet, 197. Doicescu ((Area), 133. DomnestT, 205. Dosul, 200. Dragrn Postelnicul, 50 I.
DumbravA (Vornicul), 72 si n. 3.
Dunäre, 2, 32, 43-4, 65, 86, 98, 120, 138, 162, 167-9, 200.
Ur Egipt, 27, 36, 39, 41-2, 50.
V Fagthas, 1, 2 n I, 4, 96, 207. F. reisanu Pirvu), 182. (Radu), 138, 145.
Filipescu
(Constantin
CApitanul),
210. (Marica), 208. (Panh), 144. (Rada , 189 ri. 3.
www.dacoromanica.ro
217
FlocT (Tirgul-de- , 72, 82
FilipestY, 187. Filisanu Dumitru), 112 i II. 3.
Flondor (Teodor), 192 n. t. FocsanT, 94, 126, 194 197, 205.
Finta, 126.7 n. 2. FlntIna-TiganuluT, 54-5, 127. Fintlnele, 187.
FrancesY, 32.
Galata, 189. Gaudy (Andre), 135. Gguriciul, 103 II. 3. Gavril (Spg.tarul muntean), 114 n. 2.
Giurgiu, 62, 86, 88, 89, 104, 141,
GavrilitestT (boerT moldovenT), 209. GelepT, 82. Germania, 24-5, 32, 51, 8 -1, 95, 107, 112, 147, 151, 155) 1647
Goleset
Furch. (Radu), 53 n. 2.
146.
Gluhavl, 44. Golescu (lvasco si Stana), 133 n. 1.
satul), 133 n. I. Gonlea nharnicul, 78. Gorgan SpItarul, 112 51 n. 3. Govora, 45 n. 1.
167-8, 173-4, 178, 203 i urm.
Grldisteanu (Nica), 186. (V1lcul , 16o n. 7, 186-7, 197-8 si n. 1. Grdm6.ticul Pascali , 162. Greceanu (DrgghicT), 133. (Papa ,
Gherghita, 49 n. 4, 108, 122 n. 2, 134, 198.9. Ghica (Gheorghe-Vocll , 138, 142, 146, 149 n. 1. (Grigore-Vodl , 142, 164,168-9. Divanul acestuia , 154.
115 i n. (Radu), 20 n. 3. Grecl, 3 si urm., 8 si urm., 9-10, 14-6, 18.9, 23-4, 26, 30, 32, 55, oo, 103.4, 110 n. I, 117-8, 159
Maria, sotia luT Grigore , 175, 177,
180.i. (FhT eT), 18o-1. GhimpenT, 49 n. 4. Ghiorma (Banul), 133. (Fiul luT, Alexandru), 153. Ghiula
,
63. Grecul (PavAl 13anul , 61-2 si n. I. GrumazT, 45.
Gurghiu, 76.
146.
II 1-1Thgsescu (Grigore), 131-2 si n. I. HaiducT, 193. Halicz, 190. HIncestT, 167 5 n. 2.
Hangu, 173, '75. Hateg, 112, 176, 182. Hincul, 167.
Hltigh, Ill. Hlrsova, 87.
Hmilnitchi, 126. Horváth (Mihály), 85.
Hotin, 94, 115 n. 2, 175, 177-9. Hrisoscul (vAtaf), 182. Hrizea (Vornicul , 113, 115 si n. 2. (SpItarul , 134-6. (Vistierul , 166, 169, 181-2, 185-6, 192, 196, 199, 200. Husein-Seldi-Oglu-Pasa, 177, ISo.
lalomila, 12 n. 4, 126.
lanachi Banul, 115 n. 3. lani Banul, 83.
Ialpug, 124.
IasY, 149, 167,189, 191,194,197 205
IacsicT (Dimitrie , 33, 45 n. I.
www.dacoromanica.ro
218 lbrahim-Pa$a
Mare-Vizir pe vreinea
luY nhe Viteazul), 91. Ieniser, 160 si n. 2, 163. Ierusalim, 38.
Ilia$ (Alexandru), 105 n. 1. V. Alexandru Ilia$. 1.32, 145.
loan Logofiltul supt Petru - VodK §cbiopul , 66 n. 3. Ionice (Insulele , 55. Isabela regina a Ungariel), 63-4. Isaccea. V. Oblucita. Istrati Postelnicul muntean), 144. Izvarna, 113.
Ioan-Vodli al MoldoveT), 72-3.
Jiul, 53.
JurgtorT, 83.
JoimirT, 98.
Kemeny (Ion), 137, 147, 15u-1. Korecki, 102,
Kornis (Gaspar , 137.
Ladyszyn, 184 $i n. 1, 193. Laiot (pretendent , 54-5
Lovi$te, 165.
L5pu5na, 198 Lazar (Istvan). 176. Ltirtireanu Ivan 16o n r. Lemberg, 175, 207. Leon-Vodl 1 t7. Leurdeanu MateT), 171. (Radu . 162 n. 1. Stroe), a6o n. 1, 164-5, 171, 175, 181, 184 7Leva (Lewenz), 154-5, 178 9. LitvanT, 32, 107. Logofthul Vlaicul, 54.
Ludescu (Stoica , 2 n. 1, r 73. (Fiul sag, Constantin , 181.
Luccari, 2 n. I. Lunca-Mare, 99.
Lupu (teran-Vodd), 127, 147, 149 fi n. 2, 150. (Vasile-Vod9, 121-5, 127, 147, 149 0 n. 2, 150. (Doainna acestuia), 127-8. Lupu (MehedirOanul). V. Mehedinteanul. Luther, 40.
31 Maia (Preda Beca din , 133. Mailat (*tefan-VodI 4. Mdne$tT, 61, io8, 115 n. 2. (Dracea Armasul din), 33. Manoll (pribeagui). 54. Manta Banul, 86. Marco.VocRI, 94.
Mircuta, 114.
Mares Banul, 152-3, 160 n. 1, 165.6, 169, 173. Mare). (MateT al), 66. M6rginenT, 154.
Marotin, 86. MateT-Vodd, 112, 131, 144. (D0aMna
sa, Elina), 129. Media$, a oo,
www.dacoromanica.ro
219 Mehedinteanul
(Lupu PTharnicul ,
Mislea, 54.
104-5 si n. 1.
Mitrea Vistierul in secolul al XVI- ea 72-43. (in al Xyll-len , 112.
MehedintT, 74, 165, 182. Mehmed Alibegovid (PasK de Nicopol). 34 0 n. 1, 42-6.
Mitropolitul Ignatie, 130. Teodosie, I6o. Mohacs, 209. Moise-Vodd Divanul luT), 51 n. 1. Moldova, 10-1, 14-5, 21-7, 29, 33 2, 39-40, 42, 46, 55-9, 62-4, 67-9, 71-3, 75-9, 80, 83-4, 89 90, 93 si urm., 96, 110-1, 114-5, 120, 134, 136-7. Moscovia si Muscat!, 32, 72, 109-10, 119, 142, 192-3, MOvIll Alexandru-Vod , 102. Bog-
Merisanu (Bdrcan), Pm. (Staico), 192,
195 si n. 1, 197. Mihe C6m5rasul, i 01. Miligitl Vornicul, 78. Mihalco (priheagul), 54. Mihnea al IL- ea, (fiiT luT), 79 11. 2. Mihnea al 111-lea, 115 n. 2, 150, 153. Mihu SpKtarul, 115. Milescu (Banul Barbu), 193. MinzestT, 149.
Mircea cel c131trins (urmasiT luT), 16 n. 1. M;relor (Mitropolitul Mate! al), 196. MirislNil, 96 n. I. Miroslav Logofdtul (si fiul skill, 115
dan-Vod6), 102. (Constantin-Vod
,
98, I00, 102. (Elisabeta), 101-2. Gavriil-VodO, 103, 112 n. 3. (Moise-Vodd), 118. (Simion-Vodd
94 $i urm. Munterd (sat), 79. Muselim (lordachi , 202.
n. 2. MirzacT, 120.
N NtinisorY, 122 $i n. 2. Ndsturel (Radu), 16o ri. 2, 170.
Nica Vistierul, 105 0. I. Nicopol, 12, 0- 4, 13-4, 43, 54, 91, 114, 177. (Hafiz-Pasa de , 91. Nifon (patriarch de Constantino-
Neaga (Doamna Jul Mihnea al II liea,,
79 n. 2. Neagoe (Spdtarul), 45. (Vornicul), 50-I. Necula (Vistierul), 115. Negru-Vocld (Cetatea.lut), 2 n. I.
pol) 28, 9, 33, 38. Nikusios (Panaiol), 155, 168, 171 3. Nimirov, 202.
Nistru, 165, 178, ifio. 190.
0 Olt, 13, 52, 66, l 0S, 110.
ObilestT, 114 Oblucita, 124. Ocna, 173, 177, 179, 200. (Radu
Omenedic, 53. Oradea-Mare, 146, 149OrbT, 139 II. I. OrheT, 198.
Vistierul din), 200. Odivoianul (c6pitan . 154OgrdzenT, 162 n. 1.
JP Padova, 107. Paisie (pretendent), 108.
Papa (Pdharnicul), 208. (Vistierul) 185.
www.dacoromanica.ro
220 PapY, 14-
Parus Spdtarul, 104-5 n.
PitestY, 46.
'.
Ploie$tY, I o8.
PehlivanY, 158-9.
Podolia, 190.
PersaM, 26, 34-6, 40-1, 6 i, 75, 90, 119, 121. Pests, 208. Pestisara, 82 n. 1, 1 zo n. 1. Petrasco (boier ucis de AlexandruVodd Mircea), 70. Petriceico (tefan-Vodd), 174 6, 178,
Podul-IloaeT, 126. PoienarY, 15-6.
Polonia si Polora, 141-2, 151 n. I, 174-5, 177-8, 186, 189-91, 202, 205-8.
Popescu (Gheorghe Vistierul), 133. (Neagu-Vodd), 166-7. (Serban), x 6o n. I. V. si Antonie-Vodd si Hrizea Vistierul. PopestY (sat), 52.
205.
Petru-Vodit .chiopul, 65-6, 68 n. Divanul luY), 66 n. 3.
1.
Phrantzes, 3, 4, 12, 24. PieptestY, 192 n. 2.
PopricanY, 127, PostelnicT : Voico, 185.
Pirdea, 112 n. 3.
Potocki, tor.
PlralabY: loan (supt Alexandru-Vodd Mircea), 73. Plrlianu (Barbu , 16o n. T. (Danciu
Prahova, 61.
si Preda), 145. Pirvul Comisu', 45 n. I. (Taal sad Staico , 45 n. x .
PrisIcera, 113. Prut, 205. Putna (rld), 122.
Preda (fratele le Basarab Neagoe , 42-3.
1-, Rasov, 104.
RacaciunY, 124.
Radu-Vodd, (I-ifi), 45 n. 1. (cel Fru-
mos ; Divanul sdd), 24 n. 2. (cel Mare), 38-9. de la Afurnar0, 43 si UM. (Divanul luI). 45. ( (Calugarul,), 43. (Ilia$, preteudent), 61 $i n. 4. (Papa, pretendent), 75. (Serban ; Doarnna : Elina , 100 n. t. (Stanciul, Slugerul le), 99. (Mih-
nea), 79, 82 n. I. (Divanul sdii , 103 n. 3. (Leon), 201. (Alexandrovie), 114-7. Radu Comisul (thiat de Mircea Ciobanul), 6o. (Logofatul supt Petru Schiopul), 66 1, dk6czy Gheorghe Lid si al II-lea), 112, 122, 124, 127, 133-5 si D. I, 136 8, 141 3, 145-6, 148, 151. Ramadanowski (Hatman), 196.
c Rhtezasp, 30.
Rimnicul-Sdrat, 26 n. 2, 30. (-Vilcel), 50. (Teofil, episcop de), 113. Rodos, 47-8. Ro$ca (Iani), 194. RosiT (soldatY),
78, 79, 112 n. 3,
Rovine, 13. Rucdr, 46, 89, 146 D. 2, 147. RumanestY, 65.
Rusava, 176. Rusciuc, 155, 194, i96. Ruset (bItrinul Cuparid), 158. (Antonie-Vodd).
V.
Antome-Vodd.
(Iordachi si Alexandru, fia lur Antonie-Voda), 189 si n. 3, 192, (Lascarachi), 192, 194 RusT-de.Vede, 24 n. 2, 1 o8.
www.dacoromanica.ro
2 )1
S §oplea, 126, 143 n. 3.
SlzittenT, 72. S.Krata, 194.
Soroca, 194
Spalato, 175 n. 2.
SasY, 2, 61 n, 4, 183, §cheia, 29 si n. 3. Schender-Pasa, 102, 104 5Scherlet (gealepul. g fiicl-sa), 109. Scordoc (Cristea), 208.
SecuT, 48, 61 n. 4. Secuianu (Neagoe), 160 n. 1, 164, t68, 182-3, 195 n. I.
Seidi-Ahmed-Pasa, 147, 14.
Spania, 39. Staico (Logofatul, 45 Stamati Postelnicul), 157. Stanciul (LogolAtul, thiat de Mihnea al II-lea), 78. Stanciu (Portarul, supt Radu de la AfumatY), 45.
Stitnescu (Dumitru), 133.
SerpdtestY, 66.
SthnestY, 86.
Severin, 2 n. i. 8.
Stlnild (Vornicul), 65. 125, 142.
Sibilti, 33, 93, 99, 181.
Stefan-VocIA Surdul, 79. Stefan (Gheorghe-Vor16), 124-8, 131-
Sighisoara, 141, 151. Silistea, 87, 105, 120, 123, 134, 192. (PasT : Abaza), 113, 114, 117-8. (Slava), 136. (Cark-Mus-
tufa), 148-9. V. si Ca-Mustafit. SitnlAti. V. g§omllu). Sinan-Pasa (Mare-Vizir), 85, 88. SInt-Imbre, 21. SIrca, 127.
SlrbI, II, 14-5, 20-1, 58, 91, 132, 144. (Marco CralievicT, Constantin
0 Dragas), 13.
Sire, 2, 109. Sisman (Tar bulgar), 9. Slatina, 53. Snagov, 15, 115 n, 2, 151, 164,
171, 198. Sobieski (loan), 177-8, 18o, 190, 204. Socol (din sec. al XVI-lea), 61 0. 4, 63. (Fiul. WY, Radu), 71, (Corra;eanul), 129 si n. 1. (Fill luT),
129 n. I. (Logofitul), 187. Sofiallul, 16o, 162. Soliman (serascher), 208. g§om116, 95.
4, 138-9, 142. Doamna 10), §tefan (fiul luT Radu Leon), 158-9, 201-2. Stepan (Postelnicul; sec. al XVI-Iea), 66. §tirbeT (Cernica), 105 n. 1. (Radii),
160 n. 1, 166, 169. Stoica (Logofatul, supt Voc11), 43.
Tendon,.
Stoica (Vistierul), 110 n. I. Stoican, 33. StolujanT, 110 n. 1.
Strehaia, 2 n. 1. Stroe (pribeagul), 54. Stroe (SpKtarul), 61. Strunga, 142. Studenita, 118. Sturdza (Teodor , i 75.
Suceava, 90, 98, 100 n. 1, 127,
IA 205. SuedesT, 112, 136-7.
§ufariul (Manolachi), 105 n. i. (Sava), 133, Székely Moise, principe al ArdealuluT), 97.
www.dacoromanica.ro
222
T ngalul, 22.
131, 144. (Biserica Domneabc1
TatarT, 23, 34 39-40, 4', 56, 62, 68, 7211 79, 85, 99, 100 2, 109, n. 3, 119, 127, 129, 114 5
din), 129.
1
1371 141, 143, 145 9, 152, 154, 177, 180, 183, 169, 190, 197,
203, 205.
T tlre$tT, 66 n. 3 Teleajin, 941 99, 134, 143. Teodosie Vocll, 42 $i urm. feodosie Banul, 61.
TiganT, 66 n, 3, 74 n. 3,
Tirgul Beng1T, 138 TIrgul-Frumos, 139, 142.
TIrpr, 17-8, 47. Tismana, 113, 177. Tdköly (Emetic), 203. I om$a ,;tefan al ll-lea), 100 1, 103, 105.
Tratatul luT Laiot cu TurciT, 25 n, I. Trembowla, 186. Tributul Moldovd &tit de Turd, 40.
Tighmea, 73, 119, 149-5o. 192. TigvenT, 138 n, 2.
Trott*, 94, 194.
Timu$ (Hmilnitch
Turturea (PSharnic , 103 n. 3. Tutana, 95. Tutora, 90, 190 19S.
126-8.
Tirgovi$te, 15. 38, 43, 46, 54, 89, 104, 112 fl. 3, 115 n. 3, 126 7, Udrea Hatinanul), 91. Udo$te (Vistierul), 61. Udri$te Spätarul (sec. al XVII-lea), 145.
Uivar, 152 $i n.
II. 1.
2, 9
19,
Ungurl,
33, 44, 46 8, 52, 54-5, 58, 61 n. 4, 62-4, 70, 74, 79, 83 4, 87, 96, 100, 104-7, 113 4, 016, 122-3, 129, 13 t, 138-42, 146-7, 150 1,
167, 176, 162, 187-0, 202 Unirea de la Florenta, 18
1.
Milan, 184 Si
Tucala (Ghinea; $i fiul stIll , 128 n. 3.
22-3, 26 7, 30,
Uzbec, 14-5.
Vintill (Comisul), 6i.
VhchretT, 34, 124. Valcan, 66, T12.
Varna, S. Vitaff: Badea, 144. (Clrstea), 206-7.
Venepa $i VenepenT, 18, 27, 73-4, 79, 107, 164, 168, 175 $1 n. 2.
Vidin, 14, 9'Viena, 27, 51, 96, too, 2034. Vilsoara, 52-3 n. 2. Divanul situ , 53 n. 2. Vintila-Voda (pretendent , 73. VIntil11.-VOCId
Zamoyski (loan), 89, 94. Zolyonn (David), 112 3
Vornicul),
61 n. 4. Vi$a Doamna), 79 n. 2. VistierT : Negoitg, 185. V. Hnzea $i Udri$te.
Vlad-VodI (VPidutn), 43 n. 1, 45 U. I. (din 153o ; Divanul s..d , 52. (Clhighrul), 3 t n. I. Vladislav-Vodd, 46. Vladislav (Plrvu), 143 4. Vornicul Gheorghe, 166 9, 173., 177.
urawna, 190.
www.dacoromanica.ro
ERRATA La p. 161. rindurile 1-3 de sus, a so suprima repetarea : Skrban Spâtarul, Costandin Postelnicul Cantacozino".
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
