Puterea prezentului -ghid practic- Eckhart Tolle Eckhart TOLLE Puterea prezentului Ghid practic Învăţături esenţiale, meditaţii şi exerciţii Din Puterea prezentului Traducere Traducere din limba engleză engleză de MO!"D#!! $%#&'!(#) $%#&'!(#) Înce*utul libertăţii e +nţelegerea a*tului că nu sunteţi -g.ndit/rul01 În m/mentul +n care +nce*eţi să /bservaţi g.ndit/rul, un nivel su*eri/r de c/nştiinţă devine activ1 activ1 !tunci +nce*eţi să vă daţi seama că +n s*atele g.ndului se a2ă / dimensiune vastă de inteligenţă şi că g.ndul nu re*rezintă re*rezintă dec.t un minuscul as*ect al acestei inteligenţe1 'ă daţi seama de asemenea că t/ate lucrurile care c/ntează cu adevărat 3 rumuseţea, drag/stea, creativitatea, bucuria, *acea interi/ară 3 izv/răsc de dinc/l/ de minte1 !ţi +nce*ut să vă treziţi1
Mulţumiri Le sunt recun/scăt/r 'ict/riei 'ict/riei &itchie, lui $/nnie 4ell/ugh, lui Marc !llen şi *ers/nalului de la e5 6/rld Librar7 *entru s*ri8inul l/r şi su*erbă editare a acestei cărţi1 99999911 Introducere De c.nd a /st *ublicată *entru +nt.ia /ară, +n :;;<, Puterea prezentului a in2uenţat de8a c/nştiinţa c/lectivă a *lanetei mai mult dec.t mi"aş = *utut vre/dată imagina1 ! /st tradusă +n cincis*rezece limbi şi *rimesc +n =ecare zi mesa8e de la citit/ri din t/ată lumea care +mi s*un că vieţile l/r s"au schimbat du*ă ce au intrat +n c/ntact cu +nvăţăturile cu*rinse +n ea1 Deşi eectele nebuniei minţii eg/centrice sunt +ncă vizibile *este t/t, apare ceva n/u1 ici/dată nu au mai /st at.t de mulţi /ameni *regătiţi să s*argă ti*arele c/lective ale minţii, care au ţinut /menirea +n ca*tivitatea suerinţei din tim*uri imem/riale1 !*are / n/uă stare de c/nştiinţă1 !m suerit destul> !ceastă n/uă stare a*are chiar +n această cli*ă, +n tim* ce ţineţi această carte +n m.ini şi citiţi r.ndurile ce v/rbesc des*re */sibilitatea unei vieţi eliberate, +n care nu mai *r/v/caţi suerinţa, nici dumneav/astră +nşivă, nici cel/rlalţi1 Mulţi dintre dintre citit/rii care mi"au scris scris şi"au ex*rimat d/rinţa ca as*ectele *ractice ale +nvăţăturil/r cu*rinse +n Puterea prezentului să le =e *rezentate +ntr"un +ntr"un /rmat mai accesibil, *entru a le *utea /l/si +n viaţa l/r de zi cu zi1 !ceastă cerere cerere a c/nstituit imb/ldul *entru a scrie cartea de aţă1 ?e l.ngă exerciţii exerciţii şi *ractici, aceasta carte mai c/nţine c/nţine şi scurte scurte *asa8e din *rima lucrare, care */t reaminti c.teva idei şi c/nce*te ce */t deveni :
n/ţiuni de bază *entru asimilarea +n viaţa de zi cu zi a +nvăţăturil/r esenţiale1 Multe dintre aceste *asa8e sunt de/sebit de */trivite *entru / lectură meditativă1 $.nd *ractici *ractici lectura meditativă, meditativă, nu / aci +n *rimul *rimul r.nd *entru a acumula n/i in/rmaţii, ci *entru a intra +ntr"/ +ntr"/ n/uă stare de c/nştiinţă +n tim* ce citeşti1 De aceea */ţi reciti de multe /ri acelaşi *asa8 şi de =ecare dată +l vei simţi *r/as*ăt şi n/u1 umai cuvintele care sunt scrise sau r/stite din starea de *rezenţă au această *utere trans/rmat/are, care este *uterea de a trezi *rezenţa +n citit/r1 $el mai mai bine bine este că aceste *asa8e să =e citite citite +ncet1 De multe multe /ri /ri veţi d/ri să vă /*riţi şi să vă ac/rdaţi un m/ment de re2ecţie sau de linişte1 !lte/ri *uteţi *ur şi sim*lu să deschideţi cartea la +nt.m*lare şi să citiţi c.teva r.nduri1 ?entru ?entru citit/rii care s"au simţit descura8aţi sau c/*leşiţi de Puterea prezentului, această carte */ate servi ca intr/ducere1 Eckhart T/lle ; iulie @AA: ?artea # Cum accedem la puterea prezentului vă este +ndre*tată +n aară, a*ar mintea şi lumea1 $.nd este +ndre*tată +năuntru, +şi recun/aşte *r/*ria *r/*ria (ursa (ursa şi se +nt/arce acasă +n emaniestat1
$.nd c/nştiinţa
$!?#TOL)L :
Fiinţa şi iluminarea În s*atele miriadel/r de /rme de viaţă care sunt su*use naşterii şi m/rţii există (ingura 'iaţă, eternă şi /mni*rezentă1 Mulţi /ameni /l/sesc cuv.ntul Dumnezeu *entru a / descrie, eu / numesc adesea Biinţă1 Biinţă1 $uv.ntul Biinţă Biinţă nu ex*lică nimic, dar nici cuv.ntul Dumnezeu nu / ace1 Biinţă are t/tuşi avanta8ul de a = un c/nce*t deschis1 u reduce in=nitul invizibil la / entitate =nită1 e este im*/sibil să / reducem la / imagine mentală1 imeni nu şi"/ */ate revendica revendica +n exclusivitate1 exclusivitate1 Este *r/*ria *r/*ria dumneav/astră *rezenţă *rezenţă şi vă este imediat accesibilă sub /rma *r/*riului dumneav/astră sentiment de *rezenţă1 *rezenţă1 !şa că e numai un /arte mic *as de la cuv.ntul cuv.ntul Biinţă Biinţă *.nă *.nă la e ex*erienţa x*erienţa Biinţei1 FIINŢ N! "E F#$ %&' %INC&#&( %INC&#&( CI )I *N$!NT'!# =ecărei /rme de viaţă, ca esenţa invizibilă şi indestructibilă1 $eea ce +nseamnă că vă este accesibilă acum sub /rma celui mai intim sine al dumneav/astră, a adevăratei dumneav/astră dumneav/astră naturi1 Dar nu căutaţi să / cu*rindeţi cu mintea1 u +ncercaţi să / +nţelegeţi1 Ea */ate */ate = cun/scută numai c.nd mintea e tăcută1 tăcută1 $.nd eşti *rezent, c.nd atenţia +ţi este +ndre*tată t/tal şi intens asu*ra m/mentului ?rezent, ?rezent, Biinţa */ate = simţită, dar nu */ate = nici/dată +nţeleasă mental1 ! regăsi regăsi c/nştiinţa Biinţei şi a răm.ne +n acea stare stare de -desăv.rşire -desăv.rşire a simţirii0 +nseamnă iluminare1 @
n/ţiuni de bază *entru asimilarea +n viaţa de zi cu zi a +nvăţăturil/r esenţiale1 Multe dintre aceste *asa8e sunt de/sebit de */trivite *entru / lectură meditativă1 $.nd *ractici *ractici lectura meditativă, meditativă, nu / aci +n *rimul *rimul r.nd *entru a acumula n/i in/rmaţii, ci *entru a intra +ntr"/ +ntr"/ n/uă stare de c/nştiinţă +n tim* ce citeşti1 De aceea */ţi reciti de multe /ri acelaşi *asa8 şi de =ecare dată +l vei simţi *r/as*ăt şi n/u1 umai cuvintele care sunt scrise sau r/stite din starea de *rezenţă au această *utere trans/rmat/are, care este *uterea de a trezi *rezenţa +n citit/r1 $el mai mai bine bine este că aceste *asa8e să =e citite citite +ncet1 De multe multe /ri /ri veţi d/ri să vă /*riţi şi să vă ac/rdaţi un m/ment de re2ecţie sau de linişte1 !lte/ri *uteţi *ur şi sim*lu să deschideţi cartea la +nt.m*lare şi să citiţi c.teva r.nduri1 ?entru ?entru citit/rii care s"au simţit descura8aţi sau c/*leşiţi de Puterea prezentului, această carte */ate servi ca intr/ducere1 Eckhart T/lle ; iulie @AA: ?artea # Cum accedem la puterea prezentului vă este +ndre*tată +n aară, a*ar mintea şi lumea1 $.nd este +ndre*tată +năuntru, +şi recun/aşte *r/*ria *r/*ria (ursa (ursa şi se +nt/arce acasă +n emaniestat1
$.nd c/nştiinţa
$!?#TOL)L :
Fiinţa şi iluminarea În s*atele miriadel/r de /rme de viaţă care sunt su*use naşterii şi m/rţii există (ingura 'iaţă, eternă şi /mni*rezentă1 Mulţi /ameni /l/sesc cuv.ntul Dumnezeu *entru a / descrie, eu / numesc adesea Biinţă1 Biinţă1 $uv.ntul Biinţă Biinţă nu ex*lică nimic, dar nici cuv.ntul Dumnezeu nu / ace1 Biinţă are t/tuşi avanta8ul de a = un c/nce*t deschis1 u reduce in=nitul invizibil la / entitate =nită1 e este im*/sibil să / reducem la / imagine mentală1 imeni nu şi"/ */ate revendica revendica +n exclusivitate1 exclusivitate1 Este *r/*ria *r/*ria dumneav/astră *rezenţă *rezenţă şi vă este imediat accesibilă sub /rma *r/*riului dumneav/astră sentiment de *rezenţă1 *rezenţă1 !şa că e numai un /arte mic *as de la cuv.ntul cuv.ntul Biinţă Biinţă *.nă *.nă la e ex*erienţa x*erienţa Biinţei1 FIINŢ N! "E F#$ %&' %INC&#&( %INC&#&( CI )I *N$!NT'!# =ecărei /rme de viaţă, ca esenţa invizibilă şi indestructibilă1 $eea ce +nseamnă că vă este accesibilă acum sub /rma celui mai intim sine al dumneav/astră, a adevăratei dumneav/astră dumneav/astră naturi1 Dar nu căutaţi să / cu*rindeţi cu mintea1 u +ncercaţi să / +nţelegeţi1 Ea */ate */ate = cun/scută numai c.nd mintea e tăcută1 tăcută1 $.nd eşti *rezent, c.nd atenţia +ţi este +ndre*tată t/tal şi intens asu*ra m/mentului ?rezent, ?rezent, Biinţa */ate = simţită, dar nu */ate = nici/dată +nţeleasă mental1 ! regăsi regăsi c/nştiinţa Biinţei şi a răm.ne +n acea stare stare de -desăv.rşire -desăv.rşire a simţirii0 +nseamnă iluminare1 @
$uv.ntul iluminare duce cu g.ndul la / realizare su*ra/menească, su*ra/menească, iar eg/ul vrea să *er*etueze această ideeC dar iluminarea este *ur şi sim*lu starea dumneav/astră dumneav/astră naturală de a tăi +n unitate cu t/ată Biinţa1 Biinţa1 Este / stare de c/nectare la ceva inc/mensurabil şi indestructibil, la ceva care, a*r/a*e *arad/xal, *arad/xal, vă re*rezintă re*rezintă +n esenţă *e dumneav/astră, şi t/tuşi cu mult mai mult1 Este regăsirea regăsirea adevăratei naturi dinc/l/ de nume şi /rmă1 #nca*acitatea de a simţi aceasta c/nectare dă naştere iluziei se*arării 3 a acelei scindări interi/are şi a se*arării de lumea +nc/n8urăt/are1 !tunci te *erce*i, c/nştient sau inc/nştient, ca *e un ragment iz/lat1 !*are rica, iar c/n2ictele interi/are şi exteri/are devin regulă1 $el mai mare /bstac/l +n calea trăirii acestei c/nectări este identi=carea identi=carea cu mintea, care ace ca g.ndul să devină c/m*ulsiv1 c/m*ulsiv1 ! nu = +n stare să te /*reşti din g.ndit e / b/ală cum*lită, dar nu ne dăm seama de acest lucru *entru că a*r/a*e t/ată lumea sueră de ea, aşa că / c/nsiderăm ceva =resc1 !cest !cest ne+ncetat zg/m/t mental ne +m*iedică să găsim lumea liniştii interi/are care este inse*arabila de Biinţă şi, de asemenea, creează un sine als, care aruncă / umbră de rică şi suerinţă1 #denti=carea cu mintea creează un ecran c/m*act de c/nce*te, etichete, imagini, cuvinte, 8udecăţi, şi de=niţii care bl/chează /rice relaţie autentică1 $reează scindare interi/ară, se inter*une +ntre dumneav/astră şi ceilalţi /ameni, +ntre dumneav/astră şi natura, +ntre dumneav/astră şi Dumnezeu1 Ecranul de g.nduri creează iluzia se*arării, iluzia că existaţi se*arat de -celălalt01 )itaţi atunci a*tul esenţial că, dinc/l/ de a*arenta =zică şi de dieritele /rme, sunteţi una cu t/t ce există1 Mintea re*rezintă re*rezintă un instrument minunat dacă este /l/sită c/rect1 Însă, /l/sită greşit, devine /arte distructivă1 ?entru / ex*rimare mai exactă, nu este v/rba de a*tul că vă /l/siţi greşit mintea 3 de /bicei n"/ /l/siţi del/c1 Ea va /l/seşte *e dumneav/astră1 !ceasta este b/ală1 $redeţi că sunteţi mintea dumneav/astră1 Este / iluzie1 #nstrumentul a *us stă*.nire *e dumneav/astră1 Este a*r/a*e a*r/a*e ca şi cum aţi = */sedat ără să să / ştiţi, şi +n elul acesta credeţi că sunteţi entitatea care vă */sedă1 *NCEP!T!# #I+E'T$ŢII e +nţelegerea a*tului că nu sunteţi -g.ndit/rul01 În m/mentul +n care +nce*eţi să /bservaţi g.ndit/rul, un nivel su*eri/r de c/nştiinţă devine activ1 !tunci +nce*eţi să va daţi daţi seama seama că +n s*atele g.ndului se a2ă a2ă / dimensiune vastă de inteligenţă şi că g.ndul nu re*rezintă re*rezintă dec.t un minuscul as*ect al acestei inteligenţe1 'ă mai daţi seama că t/ate lucrurile care c/ntează cu adevărat 3 rumuseţea, drag/stea, creativitatea, bucuria, *acea interi/ară 3 izv/răsc de dinc/l/ de minte1 !ţi +nce*ut să vă treziţi1 Eli,erarea de minte 'estea cea bună este că vă *uteţi elibera de minte1 !ceasta este singura eliberare autentică1 ?uteţi ace *rimul *as chiar acum1 *NCEPEŢI *NCEPEŢ I P'IN $ "C!#T "C!#T &CE &CE INTE'I&'$ c.t de des *uteţi1 !c/rdaţi !c/rdaţi atenţie +n m/d s*ecial ti*arel/r re*etitive de g.ndire, acel/r benzi de magnet//n care se t/t re*etă +n ca*ul dumneav/astră *r/babil de ani +ntregi1 La acest acest lucru mă reer c.nd v/rbesc des*re /bservarea /bservarea g.ndit/rului01 g.ndit/rului01 )n alt m/d de a / s*une este !scultaţi v/cea din ca*ul dumneav/astră, =ţi ac/l/ ca mart/r *rezent1 $.nd ascultaţi acea v/ce ascultaţi"/ +n m/d im*arţial1 $eea ce +nseamnă că nu / 8udecaţi1 u 8udecaţi şi nu c/ndamnaţi ce auziţi, auziţi, *entru F
că aceasta ar +nsemna că aceeaşi v/ce a intrat din n/u, *e uşa din s*ate1 Gi cur.nd veţi +nţelege Există v/cea, iar eu sunt aici, ascult.nd"/, /bserv.nd"/1 $/nştientizarea sentimentului de eu sunt, acest sentiment al *r/*riei *rezenţe, nu este un g.nd1 El izv/răşte de dinc/l/ de minte1 Gi astel, atunci c.nd ascultaţi un g.nd, nu sunteţi c/nştient numai de g.nd, ci şi de *r/*ria *rezenţă ca mart/r al g.ndului1 !şa a*are / n/uă dimensiune a c/nştiinţei1 *N TIMP CE $ "C!#TŢI G.N%!# , simţiţi / *rezenţă c/nştientă 3 sinele dumeav/astră *r/und 3 ca şi cum s"ar a2a +n s*atele sau dedesu*tul g.ndului1 !tunci g.ndul +şi *ierde *uterea asu*ra dumneav/astră şi +şi *ierde cu re*eziciune din intensitate, *entru că nu +l mai +ncărcaţi cu energie *rin identi=carea cu el1 !cesta este +nce*utul s.rşitului g.ndirii v/luntare şi c/m*ulsive1 $.nd un g.nd cedează, veţi simţi / disc/ntinuitate +n 2uxul mental 3 un hiat al n/nminţii1 La +nce*ut aceste +ntreru*eri v/r = de scurtă durată, */ate de c.teva secunde, dar tre*tat v/r deveni mai lungi1 $.nd a*ar astel de +ntreru*eri, veţi simţi / anumită linişte şi *ace interi/ară1 !cesta este +nce*utul stării naturale de trăire a unităţii cu Biinţa, sentiment ce este adesea ascuns de către minte1 ?rin exerciţiu acest sentiment de linişte şi *ace devine mai ad.nc1 De a*t, *r/unzimea lui nu are limite1 'eţi simţi de asemenea cum un sentiment subtil de bucurie va invadează, izv/r.nd din interi/r bucuria Biinţei1 În această stare de c/nectare interi/ară sunteţi mult mai alert, mult mai treaz dec.t +n starea de identi=care cu mintea1 (unteţi *e de*lin *rezent1 !cest lucru măreşte şi recvenţa vibraţiei c.m*ului energetic care dă viaţă c/r*ului =zic1 ?e măsură ce *ătrundeţi mai ad.nc +n această dimensiune a n/nminţii, cum i se s*une une/ri +n Orient, atingeţi starea de c/nştiinţă *ură1 În această stare vă simţiţi *r/*ria *rezenţă cu / asemenea intensitate şi bucurie, +nc.t /rice g.nd, /rice em/ţie, tru*ul =zic *recum şi +ntreaga lume exteri/ară devin relativ li*site de im*/rtanţă c/m*arativ cu trăirea1 Gi t/tuşi nu este / stare eg/istă, ci chiar /*usul ei1 'a duce dinc/l/ de ceea ce *.nă acum aţi c/nsiderat a = *r/*riul sine01 !ceastă *rezenţa este, +n esenţă, ceea ce sunteţi şi, +n acelaşi tim*, inimaginabil mai mult1 *N #&C "$ /&+"E'ŢI G.N%IT&'!#0 , *uteţi crea un hiat +n 2uxul mental +ndre*t.ndu"vă *ur şi sim*lu +ntreaga atenţie asu*ra cli*ei !cum1 Deveniţi intens c/nştient de m/mentul *rezent1 !cesta este un lucru care aduce / ad.ncă satisacţie1 În acest el retrageţi c/nştiinţa din activitatea minţii şi creaţi un interval al n/nminţii +n care sunteţi extrem de alert şi c/nştient, dar ără a g.ndi1 !ceasta este esenţa meditaţiei1 *N IŢ %E 1I C! 1I *uteţi exersa *rin a va /*ri asu*ra /ricărei activităţi de rutină, care de /bicei +nseamnă d/ar un m/d de a atinge un sc/* şi de a"i ac/rda +ntreaga dumeav/astră atenţie, astel +nc.t activitatea +nsăşi să devină sc/*ul1 De exem*lu, de =ecare dată c.nd urcaţi sau c/b/r.ţi scările, acasă sau la l/cul de muncă, /bservaţi +ndea*r/a*e =ecare *as, =ecare mişcare, chiar şi *r/*ria res*iraţie1 Biţi t/tal *rezent1 (au c.nd vă s*ălaţi *e m.ini, =ţi atent la t/ate *erce*ţiile senz/riale as/ciate acestei activităţi sunetul a*ei şi elul +n care / simţiţi, mişcările m.inil/r, mir/sul să*unului s1a1m1d1 H
(au atunci c.nd urcaţi +n maşină, du*ă ce aţi +nchis */rtiera, /*riţi"vă *entru c.teva secunde şi /bservaţi"vă res*iraţia1 $/nştientizaţi senzaţia calmă, dar intensă, de *rezenţă1 Există un criteriu sigur +n uncţie de care vă *uteţi măsura succesul +n această *ractică gradul de *ace interi/ară1 (ingurul *as esenţial al călăt/riei dumneav/astră s*re iluminare este acesta Învăţaţi să nu vă mai identi=caţi cu mintea dumneav/astră1 De =ecare dată c.nd creaţi / *auză +n 2uxul mental, lumina c/nştiinţei devine mai *uternică1 Într"/ zi s"ar *utea să vă treziţi z.mbindu"i v/cii din ca*ul dumneav/astră, aşa cum z.mbiţi la */znele unui c/*il1 $eea ce +nseamnă că nu va mai luaţi at.t de +n seri/s c/nţinutul minţii, *entru că sentimental dumneav/astră de sine nu mai de*inde de acesta1 Iluminarea2 dep3şirea g4ndului Odată cu maturizarea, va /rmaţi / imagine mentală des*re cine sunteţi, bazată *e c/ndiţi/narea dumneav/astră *ers/nală şi culturală1 ?utem numi această identitate ant/matică eg/01 El c/nstă +n activitatea minţii şi */ate = *er*etuat numai *rintr"/ g.ndire c/ntinuă1 Termenul ego are semni=caţii dierite *entru dieriţi /ameni, dar, +n sensul +n care +l /l/sesc eu aici, +nseamnă un sine als creat de identi=carea inc/nştientă cu mintea1 ?entru eg/, m/mentul *rezent abia dacă există1 umai trecutul şi viit/rul sunt c/nsiderate im*/rtante1 !ceasta inversare t/tală a adevărului este res*/nsabilă *entru disuncţi/nalitatea minţii sub in2uenţa sinelui als1 (inele als este mereu *re/cu*at de menţinerea +n viaţă a trecutului, căci cine mai sunteţi ără trecutI (e *r/iectează nec/ntenit +n viit/r, *entru a"şi asigura / c/ntinuă su*ravieţuire şi a căuta ac/l/ / anumită eliberare sau +m*linire1 Gi s*une Într"/ zi, c.nd se a +nt.m*lă cutare lucru, +mi va = bine, v/i = ericit şi +m*ăcat10 $hiar şi +n cazul +n care eg/ul *are a = *re/cu*at de *rezent, ceea ce *erce*e nu este *rezentul 3 are / *erce*ţie abs/lut alsă, *entru care +l *riveşte *rin /chii trecutului1 (au reduce *rezentul la un m/d de a atinge un sc/*, un sc/* care se a2a +nt/tdeauna +ntr"un viit/r *r/iectat de minte1 Observaţi"vă mintea şi veţi vedea că aşa uncţi/nează1 M/mentul *rezent deţine cheia eliberării1 Dar nu *uteţi găsi m/mentul *rezent at.ta tim* c.t sunteţi chiar mintea dumneav/astră1 #luminarea +nseamnă de*ăşirea g.ndului1 În starea de iluminare, g.ndirea e +n c/ntinuare /l/sită atunci c.nd este necesară, dar cu mult mai multă atenţie şi +ntr"un m/d mult mai e=cient dec.t +nainte1 O /l/siţi +n cea mai mare *arte +n sc/*uri *ractice, dar sunteţi liberi de dial/gul intern inv/luntar şi aveţi linişte interi/ară1 $.nd vă /l/siţi mintea, şi mai ales atunci c.nd e nev/ie de / s/luţie creativă, alternaţi la =ecare c.teva minute g.ndirea cu liniştea, activitatea mentală cu tăcerea minţii1 Tăcerea minţii este c/nştiinţa ără g.nd1 umai +n acest el este */sibilă g.ndirea creativă, *entru că d/ar aşa are g.ndul *utere reală1 J.ndul singur, li*sit de c/ncentrarea la dimensiunea vastă a c/nştiinţei, devine re*ede ster*, nebunesc, distructiv1 Emoţia2 'eacţia corpului la acti5itatea minţii Mintea, +n sensul +n care /l/sesc eu acest cuv.nt, nu se reeră numai la g.nd1 Ea include şi em/ţiile, *recum şi t/ate ti*arele mental"em/ţi/nale de reacţie inc/nştienţă1 Em/ţia a*are +n l/cul unde mintea şi c/r*ul se +nt.lnesc1 Este reacţia c/r*ului la activitatea mentală sau, am mai *utea s*une, / re2ectare a minţii +n c/r*1 K
$u c.t vă identi=caţi mai mult cu g.ndirea, cu *reerinţele şi aversiunile, cu 8udecăţile şi inter*retările dumneav/astră 3 cu alte cuvinte, cu c.t sunteţi mai *uţin *rezent ca şi c/nştiinţă"mart/r 3 , cu at.t mai *uternică va = +ncărcătura em/ţi/nală, indierent dacă sunteţi sau nu c/nştient de aceasta1 Dacă nu vă *uteţi simţi em/ţiile, dacă sunteţi ru*t de ele, le veţi trăi *.nă la urmă la nivel *ur =zic, ca *e / *r/blemă =zică sau ca *e un sim*t/m1 %C$ EŢI %IFIC!#T$ŢI *N $ "IMŢI EM&ŢII#E , +nce*eţi *rin a va c/ncentra atenţia asu*ra c.m*ului energetic intern al c/r*ului dumneav/astră1 (imţiţi"vă c/r*ul din interi/r1 În acest el veţi intra +n c/ntact cu em/ţiile dumneav/astră1 Dacă d/riţi cu adevărat să vă cun/aşteţi mintea, c/r*ul vă va /eri +nt/tdeauna / re2ectare c/rectă, aşa că /bservaţi"vă em/ţia sau, mai degrabă, simţiţi"/ +n c/r*1 Dacă +ntre minte şi em/ţie există un a*arent c/n2ict, g.ndul este minciună, iar em/ţia adevărul1 u este adevărul ultim des*re cine sunteţi, ci adevărul relativ des*re starea minţii dumneav/astră +n m/mentul res*ectiv1 ?/ate că nu veţi *utea c/nştientiza sub /rma g.nduril/r activitatea mentală inc/nştientă, dar ea a = mereu re2ectată +n c/r* sub /rma unei em/ţii, iar de em/ţie *uteţi deveni c/nştient1 Observarea unei em/ţii +n acest m/d este, +n esenţă, acelaşi lucru cu ascultarea sau /bservarea g.ndului, aşa cum am arătat mai devreme1(ingura dierenţă este că, *e c.nd g.ndul se a2a +n minte, em/ţia are / *uternică c/m*/nentă =zică şi va = simţită +n *rimul r.nd +n c/r*1 ?uteţi atunci *ermite em/ţiei să existe, ără a = +nsă c/ntr/lat de ea1 u mai sunteţi em/ţia, sunteţi mart/rul, *rezenţa /bservat/are1 Dacă *uneţi acest exerciţiu +n *ractică, t/t ceea ce este inc/nştient +n dumneav/astră va = adus +n lumina c/nştiinţei1 &+I)N!IŢI-$ "$ $ *NT'E+ŢI $e se +nt.m*lă +n mine +n acest m/mentI Întrebarea vă va indica direcţia c/rectă1 Dar nu analizaţi, /bservaţi numai1 $/ncentraţi"vă atenţia s*re interi/r1 (imţiţi energia em/ţiei1 Dacă nu există nici / em/ţie, +ndre*taţi"vă atenţia mai ad.nc +n c.m*ul energetic interi/r al c/r*ului dumneav/astră1 Este */arta către Biinţă1 CPIT&#!# 6 &riginea 7ricii (tarea *sih/l/gică de rică e inde*endentă de /rice *eric/l c/ncret şi imediat1 (e maniestă +n multe /rme disc/n/rt, +ngri8/rare, anxietate, nerv/zitate, +nc/rdare, gr/ază, /bie, s1a1m1d1 !cest ti* de rică *sih/l/gică e +nt/tdeauna legat de ceea ce ar *utea să se +nt.m*le, şi nu de ceva ce se +nt.m*lă +n cli*a de aţă1 Dumneav/astră vă a2aţi +n acum şi aici0, +n tim* ce mintea dumneav/astră se a2a +n viit/r1 !cest lucru creează / *ră*astie de anxietate1 Gi dacă v"aţi identi=cat cu mintea şi aţi *ierdut c/ntactul cu *uterea şi sim*litatea cli*ei !cum, sentimental de anxietate vă va +ns/ţi c/nstant1 ?uteţi ace /ric.nd aţă m/mentului *rezent, dar nu *uteţi ace aţă unui lucru care este numai / *r/iecţie a minţii 3 nu *uteţi ace aţa viit/rului1 Mai mult dec.t at.t, c.t tim* vă identi=caţi cu mintea, viaţa vă este c/ndusă de către eg/1 $a urmare a naturii lui ant/matice şi +n ciuda elab/ratel/r lui mecanisme de a*ărare, eg/ul este /arte vulnerabil şi nesigur, şi se vede ameninţat c/ntinuu1 La el stau lucrurile şi +n cazul +n care eg/ul *are /arte +ncrezăt/r1 !cum amintiţi"vă că em/ţia este reacţia c/r*ului la activitatea minţii1 $e mesa8 *rimeşte c/r*ul +n m/d c/nstant de
la eg/, acest als sine ăurit de minteI ?eric/l, sunt ameninţat10 Gi care este em/ţia generate de acest mesa8 c/nstantI Brica, desigur1Brica *are a avea multe cauze1 Brica de a *ierde, rica de eşec, rica de a = rănit s1a1m1d1 Dar, +n ultimă instanţă, /rice rică +nseamnă rica de m/arte, de anihilare a sinelui als1 ?entru sinele als m/artea este mereu a*r/a*e1 În această stare de identi=care cu mintea, rica de m/arte in2uenţează t/ate as*ectele vieţii dumneav/astră1 De exem*lu, chiar şi un lucru abs/lut /bişnuit şi n/rmal0, *recum nev/ia c/m*ulsivă de a avea dre*tate +ntr"/ discuţie şi de a"i d/vedi celuilalt că se +nşală 3 a*ăr.nd */ziţia mentală cu care v"aţi identi=cat 3 este / c/nsecinţă a ricii de m/arte1 Dacă vă identi=caţi cu / */ziţie mentală, atunci c.nd vă +nşelaţi, sentimental de identitate bazat *e / c/nstrucţie mentală este ameninţat seri/s cu anihilarea1 !şa că sinele als nu +şi */ate *ermite să greşească1 ! greşi +nseamnă a muri1 Din această cauză s"au *urtat răzb/aie şi s"au distrus nenumărate relaţii1 Din cli*a +n care aţi renunţat la identi=carea cu mintea, *entru sentimental dumneav/astră de identitate nu mai are nici / im*/rtanţă dacă aveţi dre*tate sau greşiţi, aşa că nev/ia c/m*ulsivă şi *r/und inc/nştientă de a avea dre*tate, care este / /rmă de vi/lenţă, nu a mai există1 ?uteţi a=rma clar şi lim*ede ce g.ndiţi sau ce simţiţi, ără ca +n aceasta să mai existe agresivitate sau nev/ie de a*ărare1 (entimentul de identitate *r/vine atunci dintr"un l/c mai *r/und şi mai adevărat, din interi/rul dumneav/astră, şi nu din minte1 !'M$'IŢI P'IŢI &'IC$'!I "ENTIMENT %EFEN"I8 $e a*ăraţiI O identitate iluz/rie, / imagine din mintea dumneav/astră, / entitate =ctivă1 $/nştientiz.nd acest ti*ar, /bserv.ndu"l, veţi renunţa să vă mai identi=caţi cu el1 În lumina c/nştiinţei dumneav/astră, acest ti*ar inc/nştient se va diz/lva ra*id1 !cesta este s.rşitul tutur/r c/n2ictel/r şi al 8/curil/r de *utere care subminează at.t de mult relaţiile1 ?uterea asu*ra alt/ra e slăbiciune deghizată +n *utere1 !devărata *utere se a2a +n interi/r şi vă este acum dis*/nibilă1 Mintea caută nec/ntenit să nege cli*a !cum şi să evadeze din ea1 $u alte cuvinte, cu c.t vă identi=caţi cu mintea dumneav/astră, cu at.t mai mult sueriţi1 (au / *uteţi *rivi şi aşa cu c.t sunteţi mai ca*abil să *reţuiţi şi să acce*taţi cli*a !cum, cu at.t sunteţi mai liber de durere şi de suerinţă 3 liber de mintea eg/centrică1 Dacă nu mai d/riţi să creaţi suerinţă, nici dumneav/astră, nici cel/rlalţi, dacă nu mai d/riţi să adăugaţi durere la reziduul de durere care trăieşte +ncă +n dumneav/astră, atunci nu mai creaţi tim*, sau cel *uţin, nu mai mult dec.t e necesar *entru a ace aţă *r/blemel/r *ractice ale vieţii1 $um să /*riţi crearea tim*uluiI este t/t ce aveţi1 %ŢI-$ "EM C$ M&MENT!# P'E1ENT Trans/rmaţi cli*a !cum +n *rinci*alul /car de atenţie al vieţii dumneav/astră1 Dacă +nainte trăiaţi +n tim* şi ăceaţi din c.nd +n c.nd vizite scurte +n cli*a !cum, trăiţi acum +n *rezent şi aceţi vizite scurte +n trecut şi viit/r c.nd situaţiile *ractice ale vieţii / im*un1 (*uneţi mereu da0 m/mentului *rezent1 Puneţi cap3t iluziei timpului !ceasta este cheia ?uneţi ca*ăt iluziei tim*ului1 Tim*ul şi mintea sunt inse*arabile1 Înde*ărtaţi tim*ul din minte şi acesta se /*reşte 3 asta dacă nu alegeţi să +i daţi de lucru1 <
! te identi=ca cu *r/*ria minte +nseamnă a = *riz/nierul tim*ului im*ulsul c/m*ulsiv de a trăi a*r/a*e exclusiv *rin mem/rie şi antici*are1 !cest lucru creează / *re/cu*are c/ntinuă *entru trecut şi viit/r şi un reuz de a *reţui şi c/nştientiza m/mentul *rezent şi a"i *ermite să existe1 #m*ulsul a*are *entru că trecutul vă /eră / identitate, iar viit/rul deţine *r/misiunea salvării sau a +m*linirii +ntr"/ /rmă sau alta1 !m.nd/uă sunt iluzii1 $u c.t vă c/ncentraţi mai mult asu*ra tim*ului 3 trecut şi viit/r 3 , cu at.t mai mult *ierdeţi cli*a !cum, cel mai *reţi/s lucru1 De ce este acesta lucrul cel mai *reţi/sI În *rimul r.nd, *entru că este singurul lucru1 Este t/t ceea ce există1 Eternul *rezent e s*aţial +n care vi se desăş/ară +ntreaga viaţă, singurul act/r care răm.ne c/nstant1 'iaţa este acum1 "a existat nici/dată vreun tim* +n care viaţa dumneav/astră să nu =e acum, şi nici nu va exista1 În al d/ilea r.nd, cli*a !cum este singurul *unct care vă */ate trece dinc/l/ de graniţele limitate ale minţii1 E singurul *unct de acces +n dimensiunea ără tim* şi ără /rmă a Biinţei1 !ţi trăit, ăcut, g.ndit, simţit vre/dată ceva +n aara cli*ei !cumI $redeţi că se va +nt.m*laI Este */sibil ca ceva să se +nt.m*le sau să existe +n aară cli*ei !cumI &ăs*unsul e evident, nu"i aşaI imic nu s"a +nt.m*lat vre/dată +n trecutC s"a +nt.m*lat +n !cum1 imic nu se va +nt.m*la +n viit/rC se va +nt.m*la +n !cum1 Esenţa a ceea ce s*un nu */ate = +nţeleasă cu mintea1 În cli*a +n care se *r/duce +nţelegerea, a*are / schimbare +n c/nştiinţă, / trecere de la minte la Biinţă, de la tim* la *rezenţă1 Dintr"/dată t/tul e simţit ca =ind viu, radiind de energie, eman.nd Biinţă1
CPIT&#!# 9 Cum p3trundem :n prezent Odată cu dimensiunea atem*/rală a*are şi un alt el de cun/aştere, / cun/aştere care nu ucide0 s*iritual care trăieşte +n =ecare =inţă şi +n =ecare lucru1 O cun/aştere care nu distruge sacralitatea şi misterul vieţii şi care cu*rinde / drag/ste ad.ncă şi res*ect *entru t/t ce există1 P!NEŢI CP$T EC;I!#!I TIP' de negare a cli*ei !cum şi de rezistenţa aţă de m/mentul *rezent1 Baceţi un /bicei din a vă retrage atenţia din trecut şi viit/r /ri de c.te /ri nu vă sunt necesare1 #eşiţi din dimensiunea tim*ului c.t mai mult */sibil +n viaţa de zi cu zi1 Dacă vi se *are greu să *ătrundeţi direct +n cli*a !cum, +nce*eţi *rin a /bserva tendinţa /bişnuită a minţii de a d/ri să evadeze din *rezent1 'eţi /bserva că viit/rul este de /bicei imaginat ca =ind mai bun sau mai rău dec.t *rezentul1 Dacă viit/rul +nchi*uit este mai bun dec.t *rezentul, acest lucru a dă s*eranţă şi un sentiment *lăcut de antici*are1 Dacă este mai rău, creează anxietate1 !mbele sunt iluzii1 ?rin /bservarea de sine, starea de *rezenţă *ătrunde +n m/d aut/mat +n viaţa dumneav/astră1 În cli*a +n care realizaţi că nu sunteţi *rezent, aţi devenit *rezent1 De =ecare dată c.nd vă *uteţi /bserva mintea, nu mai sunteţi *rins +n ea1 ! a*ărut un alt act/r, ceva ce nu a*arţine minţii *rezenţa /bservat/are1 Biţi *rezent ca /bservat/r al minţii dumneav/astră 3 al g.nduril/r şi em/ţiil/r, *recum şi al dieritel/r reacţii +n dierite situaţii1Biţi cel *uţin la
el de interesat de *r/*ria reacţie *e c.t sunteţi de situaţia sau de *ers/ana care va determină să reacţi/naţi1 Observaţi de asemenea c.t de des vi se +ndrea*tă atenţia s*re trecut său viit/r1 u 8udecaţi sau analizaţi ce /bservaţi1 ?riviţi g.ndul, simţiţi em/ţia, /bservaţi reacţia1 u aceţi din ele / *r/blemă *ers/nală1 'eţi simţi atunci ceva cu mult mai *uternic dec.t t/ate lucrurile *e care le /bservaţi, veţi simţi +nsăşi tăcuta *rezenţă /bservat/are din s*atele minţii, /bservat/rul tăcut1 Este nev/ie de / *rezenţă intensă atunci c.nd anumite situaţii declanşează / reacţie cu / *uternică +ncărcătură em/ţi/nală1, ca de exem*lu atunci c.nd vă e ameninţată imaginea de sine, atunci c.nd a*are / *r/v/care +n viaţa dumneav/astră care declanşează rica, atunci c.nd lucrurile nu merg cum trebuie0 sau este reactivat un m/ment em/ţi/nal din trecut1 În aceste m/mente veţi avea tendinţa să deveniţi inc/nştient01 &eacţia sau em/ţia *un stă*.nire *e dumneav/astră 3 dumneav/astră deveniţi0 reacţia1 O maniestaţi1 'ă 8usti=caţi, c/ntraziceţi, atacaţi, vă a*ăraţi9 numai că acesta nu sunteţi dumneav/astră, este d/ar ti*arul de reacţie, este mintea, +n m/dul ei /bişnuit de su*ravieţuire1 #denti=carea cu mintea +ncarcă reacţia cu şi mai multă energie, /bservarea minţii +i retrage energia1 #denti=carea cu mintea creează mai mult tim*C /bservarea minţii deschide dimensiunea atem*/ralităţii1 Energia retrasă minţii se trans/rmă +n *rezenţă1 Odată ce aţi simţit ce +nseamnă să =i *rezent, devine mult mai uş/r să alegeţi *ur ai sim*lu să ieşiţi din dimensiunea ti*ului /ri de c.te /ri tim*ul nu vă este necesar +n sc/*uri *ractice, şi să *ătrundeţi mai ad.nc +n !cum1 !cest lucru nu vă aectează ca*acitatea de a /l/si tim*ul 3 trecut sau viit/r 3 atunci c.nd aveţi nev/ie să"l /l/siţi +n sc/*uri *ractice1 Gi nu vă diminuează nici ca*acitatea de a vă /l/si mintea1 De a*t, chiar / am*li=că1 !tunci c.nd / veţi /l/si, mintea vă va = mai *ătrunzăt/are, mai c/ncentrată1 Mintea *ers/anei iluminate are mereu atenţia c/ncentrată la cli*a !cum, răm.n.nd +nsă c/nştientă *erieric de tim*1 $u alte cuvinte, *ers/ana iluminată c/ntinuă să /l/sească tim*ul cr/n/l/gic0, dar este liberă de tim*ul *sih/l/gic1 'enunţarea la timpul p
Încercaţi mereu să a8ungeţi +ntr"un alt l/c dec.t l/cul +n care vă a2aţiI $ele mai multe lucruri *e care le aceţi sunt d/ar un mi8l/c *entru a +m*lini un sc/*I E +m*linirea mereu neatinsă sau redusă la *lăceri de scurtă durată *recum sexul, m.ncarea, băutura, dr/gurile sau senzaţiile tariI 'ă c/ncentraţi mereu să deveniţi, să realizaţi, să /bţineţi, sau alergaţi mereu du*ă n/i senzaţii şi *lăceriI $redeţi că dacă acumulaţi mai multe lucruri veţi deveni mai +m*linit, mai bun sau mai +ntreg din *unct de vedere *sih/l/gicI !şte*taţi un bărbat sau / emeie care să dea sens vieţii dumneav/astrăI În starea de c/nştiinţă n/rmală, de identi=care cu mintea, sau starea neiluminată, *uterea şi in=nitul */tenţial creativ care se a2ă +n !cum sunt c/m*let ac/*erite de tim*ul *sih/l/gic1 Gi +n acest el viaţa dumneav/astră +şi *ierde rez/nanţa, *r/s*eţimea, sentimentul de uimire +n aţa mirac/lului1 'echile ti*are de g.ndire, de em/ţie, de c/m*/rtament, de reacţie şi de d/rinţă sunt 8ucate +n re*rezentaţii care re*etă la nes.rşit un scenariu din mintea dumneav/astră, care vă /eră un sentiment al identităţii dar care de/rmează şi ascunde realitatea *rezentă1 !tunci mintea ace / /bsesie *entru viit/r, ca un m/d de evadare din *rezentul nesatisăcăt/r1 $eea ce *erce*eţi ca =ind viit/r este de a*t / *arte intrinsecă a stării *rezente de c/nştiinţă1 Dacă mintea dumneav/astră */artă greaua */vară a trecutului, veţi re*eta trăirea acel/raşi ex*erienţe1 Trecutul se *er*etuează din li*sa de *rezenţă1 $alitatea c/nştiinţei dumneav/astră de acum este ceea ce dă /rmă viit/rului 3 care, bine+nţeles, nu */ate = trăit dec.t ca un m/ment *rezent1 Dacă ceea ce determină viit/rul este calitatea c/nştiinţei din acest m/ment, atunci ce determină calitatea c/nştiinţeiI Jradul dumneav/astră de *rezenţă1 !şa că singurul l/c +n care */ate avea l/c / schimbare autentică şi unde trecutul */ate = diz/lvat este m/mentul !cum1 ?/ate vi se va *ărea greu să recun/aşteţi că tim*ul este cauza suerinţel/r sau a *r/blemel/r dumneav/astră1 $redeţi că ele sunt cauzate de situaţii s*eci=ce din viaţa dumneav/astră, şi, dintr"un *unct de vedere c/nvenţi/nal, acest lucru este adevărat1 Dar, *.nă nu aţi rez/lvat *rinci*ala disuncţie generat/are de *r/bleme a minţii 3 ataşamentul ei aţă de trecut şi viit/r şi negarea cli*ei !cum ", *r/blemele sunt de a*t interschimbabile1 Dacă t/ate *r/blemele sau ceea ce *erce*eţi ca =ind cauzele suerinţei sau ale neericirii dumneav/astră ar = +nde*ărtate astăzi +n m/d miracul/s dar nu aţi devenit mai *rezent, mai c/nştient, +n scurt tim* vă veţi trezi cu un set similar de *r/bleme sau m/tive de suerinţă, ca / umbră care vă urmează /riunde aţi merge1 În ultimă instanţă, există / singură *r/blemă mintea *rinsă +n tim*1 u există salvare +n tim*1 u *uteţi = liber +n viit/r1 P'E1ENŢ E"TE C;EI s*re libertate, deci numai acum *uteţi = liber1 %e
!ITŢI "IT!ŢI %E IŢ$ *entru un tim* şi ac/rdaţi atenţie vieţii dumneav/astră1 (ituaţia dumneav/astră de viaţă există +n tim*1 'iaţa dumneav/astră există acum1 (ituaţia dumeav/astră de viaţă este / c/nstrucţie a minţii1 'iaţa dumneav/astră este reală1 Jăsiţi */arta str.mtă care duce s*re viaţă01 E numită cli*a !cum01 &educeţi"vă viaţa la acest m/ment1 (ituaţia dumneav/astră de viaţă */ate = *lină de *r/bleme 3 cele mai multe situaţii de viaţa sunt aşa 3 dar desc/*eriţi dacă aveţi vre/ *r/blemă +n acest m/ment1 u m.ine, nu *este zece minute, ci acum1 !veţi acum / *r/blemăI $.nd sunteţi +ncărcat de *r/bleme nu mai există l/c ca n/ul să se manieste, nu mai există l/c *entru s/luţii1 !şa că, /ri de c.te /ri *uteţi, aceţi *uţin l/c, creaţi un s*aţiu, *entru a *utea găsi viaţa dinc/l/ de situaţia de viaţă1 F&#&"IŢI-$ PE %EP#IN "IMŢ!'I#E8 Biţi ac/l/ unde vă a2aţi1 )itaţi"vă +n 8ur1 ?riviţi numai, nu inter*retaţi1 ?riviţi lumina, /rmele, cul/rile, texturile1 $/nştientizaţi *rezenţa tăcută a =ecărui lucru1 Biţi c/nştient de s*aţiul care *ermite =ecărui lucru să existe1 !scultaţi suneteleC nu le 8udecaţi1 !scultaţi liniştea din s*atele sunetel/r1 !tingeţi ceva 3 /rice ", simţiţi şi c/nştientizaţi Biinţa1 Observaţi ritmul *r/*riei res*iraţii, simţiţi aerul care intră şi iese, simţiţi energia vieţii +n c/r*ul dumneav/astră1 ?ermiteţi =ecărui lucru să existe, +năuntru şi +n aară1 ?ermiteţi lucruril/r să =e cum sunt1 ?ătrundeţi ad.nc +n cli*a !cum1 !stel lăsaţi +n urmă lumea distrugăt/are a abstracţiil/r mentale, lumea tim*ului1 #eşiţi din mintea nesănăt/asă care vă secătuieşte de energie vitală, la el cum /trăveşte şi distruge +ncet ?ăm.ntul1 'ă treziţi dintr"un vis al tim*ului, +n *rezent1 Toate pro,lemele
/ mai d/riţi1 Gi nu veţi reuşi să vă duceţi decizia la +nde*linire dec.t dacă accedeţi la *uterea cli*ei !cum1 Dacă nu mai creaţi suerinţă *entru dumneav/astră, nu / mai creaţi nici *entru ceilalţi1 Gi nici nu mai c/ntaminaţi rum/sul ?ăm.nt, s*aţiul dumneav/astră interi/r şi *sihicul c/lectiv al /menirii cu negativismul creării de *r/bleme1 $.nd a*are / situaţie căreia trebuie să"i aceţi aţă, veţi acţi/na cu lim*ezime şi ermitate, dacă acţiunea a*are din c/nştiinţa m/mentului *rezent1 Gi *r/babilitatea de a avea succes va = cu mult mai mare1 u va = / reacţie *r/venită din c/ndiţi/narea trecută a minţii dumneav/astră, ci va = un răs*uns intuitiv la situaţie1 În alte m/mente, veţi desc/*eri că este mai e=cient să nu aceţi nimic 3 să răm.neţi anc/rat +n cli*a !cum, *e c.nd altădată ar = reacţi/nat mintea ataşată de tim*1 +ucuria =inţei ?entru a testa dacă v"aţi lăsat c/ndus de tim*ul *sih/l/gic *uteţi /l/si următ/rul criteriu sim*lu1 *NT'E+ŢI-$ ac ceea ce ac cu bucurie, cu uşurinţă şi naturaleţeI Dacă nu este aşa , atunci tim*ul ac/*eră m/mentul *rezent şi viaţa este *erce*ută că / */vară sau ca / lu*tă1 Dacă +n ceea ce aceţi nu există bucurie, uşurinţă şi naturaleţe, acest lucru nu +nseamnă nea*ărat că trebuie sa vă schimbaţi activitatea1 ?/ate = su=cient să schimbaţi modul +n care / aceţi1 $um0 e +nt/tdeauna mai im*/rtant dec.t ce01 Încercaţi să ac/rdaţi mai multă atenţie lucrului *e care +l aceţi dec.t rezultatului *e care +ncercaţi să"l /bţineţi *rin acesta1 !c/rdaţi +ntreaga dumneav/astră atenţie lucruril/r *e care vi le aduce m/mentul *rezent1 !cest lucru im*lică / acce*tare t/tală a situaţiei *rezente, *entru că nu *uteţi ac/rda / atenţie t/tală unui lucru căruia +i /*uneţi +n acelaşi tim* rezistenţă1 De +ndată ce acce*taţi m/mentul *rezent, t/ată neericirea şi lu*ta se diz/lvă, iar viaţa +nce*e să curgă cu bucurie şi +n *ace1 $.nd acţi/naţi din c/nştiinţa m/mentului *rezent, t/t ceea ce aceţi abundă de un sentiment de gri8ă, drag/ste şi calitate 3 chiar şi cele mai sim*le activităţi1 N! $ P'E&C!PŢI %E 'E1!#TT!# CŢI!NII dumneav/astră, ci ac/rdaţi atenţie acţiunii +n sine1 &ezultatele v/r veni de la sine1 !ceasta este / *uternică *ractică s*irituală1 $.nd +ncercarea c/m*ulsivă de a evada din m/mentul *rezent +ncetează, bucuria Biinţei se revărsă +n t/t ceea ce aceţi1 În m/mentul +n care atenţia vi se +ndrea*tă asu*ra cli*ei !cum, simţiţi *rezenţa, linişte şi *ace1 u mai de*indeţi de viit/r *entru +m*linire şi satisacţie 3 nu +l mai căutaţi *entru a vă aduce +m*linirea1 De aceea, nu mai de*indeţi de rezultate1 ici eşecul, nici succesul nu au *uterea să vă schimbe starea interi/ară de unitate cu Biinţa1 !ţi desc/*erit viaţa dinc/l/ de situaţia de viaţă1 În absenţa tim*ului *sih/l/gic, sentimentul de sine derivă din Biinţă, şi nu din trecutul *ers/nal1 De aceea, nev/ia *sih/l/gică de a deveni altceva dec.t sunteţi, nu mai există1 În lume, la nivelul situaţiei dumneav/astră de viaţă, *uteţi să deveniţi b/gat, să adunaţi cun/ştinţe, succes, să vă eliberaţi de una sau de alta, dar +n dimensiunea ad.ncă a Biinţei sunteţi acum c/m*let şi +ntreg1 "tarea atemporal3 de conştiinţ3 $.nd =ecare celulă din c/r*ul dumneav/astră este at.t de *rezentă +nc.t / simţiţi vibr.nd de viaţă şi c.nd +n /rice m/ment *uteţi simţi această viaţă ca =ind bucuria Biinţei, atunci se */ate s*une că v"aţi eliberat de tim*1 ! = liber de tim* +nseamnă a = liber de nev/ia *sih/l/gică de trecut :@
*entru a avea / identitate, şi de viit/r *entru a atinge +m*linirea1 !ceasta re*rezintă cea mai *r/undă trans/rmare a c/nştiinţei *e care v"aţi *utea"/ imagina1 %!P$ CE ŢI T'$IT E>PE'IENŢ "T$'II TEMP&'#E de c/nştiinţă *entru scurte m/mente, +nce*eţi să /scilaţi +ntre dimensiunea tim*ului şi a *rezenţei1 La +nce*ut deveniţi c/nştient de c.t de rar sunteţi cu adevărat *rezent +n cli*a !cum1 Dar a şti că nu eşti *rezent este de8a / mare realizare această cun/aştere +nseamnă *rezenţă 3 chiar dacă la +nce*ut durează d/ar c.teva secunde +n tim* cr/n/l/gic, +nainte de a se *ierde din n/u1 !*/i, din ce +n ce mai des, alegeţi să vă c/ncentraţi atenţia asu*ra m/mentului *rezent +n l/c de trecut şi de viit/r, iar de =ecare dată c.nd vă daţi seama că aţi *ierdut cli*a !cum sunteţi ca*abili să răm.neţi +n ea nu d/ar *entru c.teva secunde, ci *entru *eri/ade mai lungi de tim*, din *ers*ectiva tim*ului cr/n/l/gic1 ?rin urmare, +nainte de a = erm anc/rat +n starea de *rezenţă, ceea ce +nseamnă că sunteţi *e de*lin c/nştient, veţi /scila *entru un tim* +ntre starea c/nştientă şi cea inc/nştientă, +ntre starea de *rezenţă şi cea de identi=care cu mintea1 De nenumărate /ri veţi *ierde cli*a *rezentă şi veţi reveni la ea1 În =nal, *rezenţa va deveni starea dumneav/astră *red/minantă1 CPIT&#!# ?
%izol5area
&+I)N!IŢI-$ "$ $ !'M$'IŢI "T'E MENT#$ şi em/ţi/nală *rin /bservare de sine1 (unt destins +n acest m/mentI0 este / +ntrebare bună, *e care v"/ *uteţi *une +n m/d recvent1 (au *uteţi +ntreba $e se +nt.m*lă +n mine +n mine +n acest m/mentI0 Biţi măcar la el de interesat de ce se *etrece +n interi/rul dumneav/astră *recum sunteţi de ceea ce se +nt.m*lă +n exteri/r1 Dacă interi/rul este +n /rdine, situaţia exteri/ară se aşază de la sine1 &ealitatea *rinci*ală este cea interi/ară, cea exteri/ară av.nd / im*/rtanţă secundară1 %' N! '$"P!N%EŢI CE"T&' *NT'E+$'I IME%IT8 Îndre*taţi"vă atenţia s*re interi/r1 ?riviţi +năuntru1 $e el de g.nduri *r/duce mintea dumneav/astrăI $e simţiţiI Îndre*taţi"vă atenţia +n interi/rul c/r*ului dumneav/astră1 (imţiţi vre/ urmă de +nc/rdareI De +ndată ce desc/*eriţi că există chiar şi un nivel minim de disc/n/rt, +n undalul static, +ncercaţi să a2aţi +n ce m/d evitaţi, /*uneţi rezistenţă sau negaţi viaţa 3 *rin negarea cli*ei !cum1 Există multi*le căi *rin care /amenii /*un +n m/d inc/nştient rezistenţă m/mentului *rezent1 ?rin exerciţiu, *uterea de /bservare de sine sau de evaluare a stării interi/are se intensi=că1 &riunde 5-aţi a@a( =ţi pe deplin prezent (unteţi stresatI (unteţi at.t de /cu*at să a8ungeţi +n viit/r +nc.t *rezentul se reduce la un mi8l/c de a atinge un sc/*I (tresul este *r/v/cat de a*tul că vă a2aţi aici0 şi d/riţi să =ţi ac/l/0 sau de a*tul că trăiţi +n *rezent şi vă d/riţi să vă a2aţi +n viit/r1 Este / scindare care va s.şie1 Trecutul va aca*arează / mare *arte din atenţieI '/rbiţi recvent des*re trecut şi vă g.ndiţi adesea la el +n m/d */zitiv sau negativI 'ă g.ndiţi la lucrurile extra/rdinare *e care le"aţi realizat , la aventurile şi ex*erienţele dumneav/astră, sau la r/lul de victima şi la t/ate lucrurile +ngr/zit/are *e care vi le"au ăcut alţii sau *e care le"aţi ăcut dumneav/astră altuiaI ?r/cesul dumneav/astră mental creează sentimente de vin/văţie, de m.ndrie, resentimente, urie, regrete /ri aut/c/m*ătimireI !tunci nu numai că re+nn/iţi un als sentiment de sine, ci a8utaţi şi la accelerarea *r/cesului de +mbătr.nire a c/r*ului *rin acumularea trecutului +n *sihicul dumneav/astră1 $/nvingeţi"vă singur de acest lucru /bserv.ndu"i *e cei din 8urul dumneav/astră care au tendinţa să trăiască +n trecut1 #$"ŢI T'EC!T!# "$ M&'$ *N FIEC'E C#IP$ 1 u aveţi nev/ie de el1 Baceţi reerire la trecut numai atunci c.nd acest lucru este abs/lut relevant *entru situaţia *rezentă1 (imţiţi *uterea acestui m/ment şi *linătatea Biinţei1 (imţiţi *r/*ria *rezenţă1 (unteţi +ngri8/ratI 'ă *re/cu*ă multe +ntrebări de genul Gi dacă9I0 '" aţi identi=cat cu mintea dumneav/astră, care se *r/iectează +ntr"/ situaţie imaginară din viit/r şi creează rică1 u există nici / */sibilitate de a ace aţă unei astel de situaţii, *entru că situaţia +n sine nu există1 Este / ant/mă mentală1 ?uteţi /*ri această nebunie care macină sănătatea şi viaţa *rin sim*la recun/aştere a m/mentului *rezent1 C&N)TIENTI1ŢI-$ 'E"PI'ŢI8 (imţiţi aerul intr.nd şi ieşind din c/r*1 (imţiţi c.m*ul energetic interi/r1 În viaţa reală 3 s*re de/sebire de :H
*r/iecţiile mentale imaginare" , singurul lucru căruia vă trebui vre/dată să"i aceţi aţă este acest m/ment1 Întrebaţi"vă ce *r/blema0 aveţi acum, nu anul viit/r, m.ine sau *este cinci minute1 $e nu este +n regulă cu acest m/mentI ?uteţi ace aţă +nt/tdeauna cli*ei *rezente, dar nu *uteţi nici/dată ace aţa viit/rului 3 şi nici nu este nev/ie să *uteţi1 &ăs*unsul, *uterea, acţiunea c/rectă sau resursele necesare v/r = *rezente atunci c.nd veţi avea nev/ie de ele, nu +nainte şi nici du*ă aceea1 B/rmează aşte*tarea / stare /bişnuităI $.t tim* din viaţa *etreceţi aşte*t.ndI $eea ce eu numesc aşte*tare la scară redusă0 este, de exem*lu, aşte*tarea la c/adă la /=ciul */ştal, +ntr"un bl/ca8 +n tra=c, la aer/*/rt sau aşte*tarea cuiva, a terminării lucrului s1a1m1d1 !şte*tarea la scară largă0 este aşte*tarea următ/arei vacanţe, a unei slu8be mai bune, a m/mentului +n care c/*iii v/r = mari, a unei relaţii cu adevărat im*/rtante, a succesului, a acumulării de bani, sau a m/mentului c.nd v/i deveni cineva im*/rtant sau v/i atinge iluminarea1 u este un lucru ne/bişnuit ca /amenii să aşte*te +ntreaga l/r viaţa +nainte să +ncea*ă să trăiască1 !şte*tarea este / stare mentală1 În *rinci*iu, ea +nseamnă că vă d/riţi viit/rulC nu vă d/riţi *rezentul1 u vă d/riţi ce aveţi şi vă d/riţi ceea ce nu aveţi1 $u =ecare ti* de aşte*tare, creaţi +n m/d inc/nştient un c/n2ict interi/r +ntre viaţa de aici şi acum, unde nu d/riţi să vă a2aţi, şi viit/rul *r/iectat, ac/l/ unde vă d/riţi să =ţi1 !cest lucru reduce +ntr"/ /arte mare măsură calitatea vieţii, ăc.ndu"vă să *ierdeţi *rezentul1 De exem*lu, mulţi /ameni aştea*tă *r/s*eritatea1 Ea nu */ate veni +n viit/r1 $.nd res*ectaţi, recun/aşteţi şi acce*taţi *e de*lin realitatea dumneav/astră *rezentă 3 l/cul +n care vă a2aţi, cine sunteţi, ce aceţi +n acest m/ment 3 , c.nd acce*taţi +n t/talitate ceea ce aveţi, atunci sunteţi recun/scăt/r *entru ce aveţi, recun/scăt/r *entru ceea ce este, recun/scăt/r *entru Biinţă1 !devărata *r/s*eritate este recun/ştinţa *entru m/mentul *rezent şi *entru *linătatea vieţii din m/mentul *rezent1 u */ate veni +n viit/r1 !*/i, +n tim*, acea *r/s*eritate se va maniesta *entru dumneav/astră +n dierite m/duri1 Dacă nu sunteţi mulţumit cu ceea ce aveţi sau sunteţi chiar rustrat şi nerv/s +n legătură cu li*surile *rezente, acest lucru vă */ate m/tiva să deveniţi b/gat, dar, chiar dacă veţi c.ştiga mili/ane, veţi c/ntinua să simţiţi c/ndiţia stării interi/are de li*sa şi, +n ad.ncul dumneav/astră, veţi c/ntinua să vă simţiţi ne+m*linit1 'eţi avea */ate nenumărate ex*erienţe interesante care */t = cum*ărate cu bani, dar ex*erienţele vin şi *leacă şi va lăsa cu un sentiment de g/l interi/r şi cu nev/ia de viit/are ex*erienţe =zice sau de natură *sih/l/gică1 u veţi = anc/rat +n Biinţă *entru că +n acest el să simţiţi acum *lenitudinea vieţii, care este singura *r/s*eritate adevărată1 'EN!NŢŢI # )TEPT'E C "T'E MENT#$8 $.nd va sur*rindeţi alunec.nd +n aşte*tare9 ieşiţi re*ede din ea1 #ntraţi +n m/mentul *rezent1 Biţi, *ur şi sim*lu, şi bucuraţi"vă de sentimentul vieţii1 $.nd sunteţi *rezent, nu este nici/dată nev/ie să aşte*taţi ceva1 !şa că data viit/are c.nd cineva vă va s*une Îmi *are rău că v"am ăcut să aşte*taţi0, +i *uteţi răs*unde u ace nimic, n"am aşte*tat1 !m stat aici şi m"am simţit bine, trăind bucuria de a = eu +nsumi10 !cestea sunt numai c.teva din strategiile mentale /bişnuite *rin care se neagă m/mentul *rezent, care ac *arte din starea /bişnuită de inc/nştienţă1 ?/t = trecute at.t de uş/r cu vederea *entru că ac at.t de :K
mult *arte din viaţa /bişnuită undalul static al nemulţumirii *er*etue1 Dar, cu c.t va urmăriţi mai mult starea mental"em/ţi/nală, cu at.t mai uş/r vă va = să desc/*eriţi c.nd v"aţi lăsat din n/u *rins de trecut sau viit/r, adică aţi devenit inc/nştient, şi vă treziţi din visul tim*ului *rezent1 Dar aveţi gri8ă sinele als, neericit, bazat *e identi=carea cu mintea, trăieşte +n tim*1 Gtie că m/mentul *rezent +nseamnă *r/*ria lui m/arte şi se simte /arte ameninţat de acesta1 'a ace t/t ce va *utea *entru a vă sc/ate din *rezent1 'a +ncerca să vă ţină *rins +n tim*1 Într"un anume sens, starea de *rezenţă */ate = c/m*arată cu aşte*tarea1 Este / aşte*tare dierită calitativ, care *resu*une atenţia dumneav/astră t/tală1 În /rice cli*ă se */ate +nt.m*la ceva, şi dacă nu sunteţi abs/lut treaz, abs/lut tăcut, veţi *ierde m/mentul1 În starea aceasta, t/ată atenţia vă este *rezentă +n cli*a !cum1 u mai există l/c *entru visare cu /chii deschişi, g.ndire, amintire, antici*are1 În ea nu există +nc/rdare, nici rică, ci d/ar *rezenţa alertă1 (unteţi *rezent cu +ntreaga Biinţă, cu =ecare celulă a c/r*ului dumneav/astră1 În această stare, acel dumneav/astră0 care are un trecut şi viit/r 3 *ers/nalitatea, dacă d/riţi 3 a*r/a*e nu mai există1 Gi t/tuşi, nimic de val/are nu s"a *ierdut1 (unteţi +n esenţă +n c/ntinuare dumneav/astră1 De a*t, sunteţi mai mult dec.t aţi /st vre/dată, sau, mai degrabă, numai acum sunteţi cu adevărat cine sunteţi de a*t1 Trecutul nu poate
?entru a deveni c/nştient de astel de lucruri, este nev/ie ca mintea să =e tăcută1 Este nev/ie ca, *entru un m/ment, să lăsaţi la / *arte baga8ul *ers/nal de *r/bleme, de trecut şi viit/r, *recum şi t/ate cun/ştinţele *e care le aveţiC altel veţi *rivi, dar nu veţi vedea, veţi asculta ără să auziţi1 Este necesară *rezenţa dumneav/astră t/tală1 *N "PTE#E F'!M!"EŢII F&'ME#&' E>TE'I&'E există mai mult ceva care nu */ate = numit, ceva ineabil, / esenţă interi/ară, *r/undă şi s.ntă1 Oriunde şi /ric.nd există rumuseţe, această esenţă interi/ară străluceşte +n exteri/r1 'i se dezvăluie numai c.nd sunteţi *rezent1 Este /are */sibil ca această esenţă ără nume şi *rezenţa dumneav/astră să =e unul şi acelaşi lucruI ("ar a2a ac/l/ +n absenţa *rezenţei dumneav/astrăI Meditaţi *r/und asu*ra acestui lucru1 Desc/*eriţi singur1 %e
'ă r/g, +ncercaţi acest lucru acum1 ("ar *utea să vă =e mai uş/r dacă +nchideţi /chii +n tim*ul acestui exerciţiu1 Mai t.rziu, c.nd a va l/cui c/r*ul0 va = devenit ceva natural şi uş/r, acest lucru nu va mai = necesar1 *N%'EPTŢI-$ TENŢI "P' C&'P!#!I 1 (imţiţi"l din interi/r1 Este viuI Există viaţă +n *almele, braţele, *ici/arele şi tăl*ile dumneav/astră, +n abd/men, +n *ie*tI ?uteţi simţi c.m*ul energetic subtil care va străbate c/r*ul şi care ace să vibreze =ecare /rgan şi =ecare celulăI Îl *uteţi simţi simultan +n t/ate *ărţile c/r*ului, ca un singur c.m* energeticI Menţineţi"vă atenţia +ndre*tată asu*ra c/r*ului interi/r *entru c.teva m/mente1 u +nce*eţi să vă g.ndiţi la el1 (imţiţi"l1 $u c.t +i ac/rdaţi mai multă atenţie, cu at.t sentimentul va deveni mai clar şi mai *uternic1 'eţi simţi cum =ecare celulă este mai vie, iar dacă aveţi un *uternic simţ vizual, este */sibil să vedeţi cum c/r*ul vă devine lumin/s1 Deşi / asemenea imagine vă */ate a8uta tem*/rar, ac/rdaţi mai multă atenţie sentimentului dec.t /ricărei imagini care ar *utea a*ărea1 O imagine, /ric.t de rum/asă sau *uternică ar =, este de8a de=nită de /rmă, aşa că este mai *uţin im*/rtant să / a*r/undaţi1 Intraţi ad4nc :n corp ?entru a *ătrunde şi mai ad.nc +n c/r*, +ncercaţi următ/area meditaţie1 (unt su=ciente :A, :K minute de tim* cr/n/l/gic1 "IG!'ŢI-$ C$ N! P!TEŢI FI %E'NBT %E NIMIC din exteri/r, cum ar = s/neria tele/nului sau /amenii care v"ar +ntreru*e1 !şezaţi"vă *e un scaun dar nu vă lăsaţi *e s*ate1 Menţineţi"vă c/l/ana vertebrală drea*ta1 !cest lucru vă va a8uta să răm.neţi alert1 (au aşezaţi"vă +n */ziţia dumneav/astră av/rită de meditaţie1 !siguraţi"vă că aveţi c/r*ul relaxat1 Închideţi /chii1 #ns*iraţi ad.nc de c.teva /ri1 (imţiţi"vă res*iraţia ca şi cum ar *ătrunde +n abd/menul ineri/r1 Observaţi cum acesta se dilată şi se c/ntractă uş/r +n tim* ce aerul intră şi iese din c/r*1 $/nştientizaţi a*/i +ntregul c.m* energetic interi/r al c/r*ului1 u vă g.ndiţi la el 3 simţiţi"l1 Băc.nd aceasta, retrageţi c/nştiinţa din minte1 Dacă vi se *are util, /l/siţi vizualizarea luminii0 *e care am descris"/ mai devreme1 $.nd vă *uteţi simţi clar c/r*ul interi/r ca un singur c.m* de energie, aband/naţi, dacă este */sibil, /rice imagine vizuală şi ac/rdaţi atenţie numai senzaţiei1 Dacă *uteţi, renunţaţi şi la /rice imagine mentală *e care +ncă */ate / aveţi +n legătură cu c/r*ul =zic1 T/t ceea ce răm.ne este un sentiment +nvăluit/r de *rezenţa sau =inţare0, iar c/r*ul interi/r este simţit ca =ind ără de graniţe1 !*/i *ătrundeţi şi mai ad.nc +n acest sentiment1 Deveniţi una cu el1 $/nt/*iţi"vă cu c.m*ul de energie, *.nă c.nd nu mai *erce*eţi / dualitate +ntre /bservat/r şi /bservat, +ntre dumneav/astră şi c/r*ul dumneav/astră1 (e diz/lvă acum şi distincţia dintre interi/r şi exteri/r, astel +nc.t nu mai există un c/r* interi/r1 ?ătrunz.nd ad.nc +n c/r*, aţi trecut dinc/l/ de el1 &ăm.neţi +n această dimensiune a Biinţei *ure at.t tim* c.t vă simţiţi c/n/rtabilC deveniţi din n/u c/nştient de c/r*ul =zic, de res*iraţie şi de simţurile =zice şi deschideţi /chii1 ?riviţi a*/i +m*re8ur tim* de c.teva minute, +ntr"un m/d meditativ 3 adică ără a *une etichete mentale 3 şi, +n tim* ce aceţi aceasta, c/ntinuaţi să simţiţi c/r*ul interi/r1 ?ătrunderea +n această dimensiune ără /rmă este cu adevărat eliberat/are1 'a eliberează de ca*tivitatea +n lumea /rmel/r şi de identi=carea cu /rma1 ?utem numi această dimensiune emaniestatul1 :
(ursa invizibilă a tutur/r lucruril/r, Biinţa din t/ate =inţele1 Este / dimensiune de ad.ncă linişte şi *ace, dar şi de bucurie şi vitalitate intensă1 Ori de c.te /ri sunteţi *rezent, deveniţi +ntr"/ anumită măsură trans*arent0 *entru lumină, *entru c/nştiinţa *ură care emană din (ursă1 'ă daţi seama şi că lumina nu este se*arată de ceea ce sunteţi, ci c/nstituie *r/*ria dumneav/astră esenţă1 $.nd c/nştiinţa vă este +ndre*tată +n aară, mintea şi lumea a*ar1 $.nd este +ndre*tată +năuntru, +şi recun/aşte *r/*ria (ursă şi se +nt/arce acasă, +n emaniestat1 !*/i, c.nd c/nştiinţa revine +n lumea maniestată, vă reluaţi identitatea de /rmă *e care tem*/rar aţi aband/nat"/1 !veţi un nume, un trecut, / situaţie de viaţă, un viit/r1 Dar, dintr"un *unct de vedere undamental, nu mai sunteţi *ers/ana care aţi /st aţi recun/scut realitatea interi/ară care nu este din lumea aceasta0, deşi nu este se*arată de ea, aşa cum nu este se*arată nici de dumneav/astră1 Baceţi din următ/rul exerciţiu *ractica dumneav/astră s*irituală *N IŢ %!MNE&"T'$ , nu ac/rdaţi nici/dată :AAN din atenţie lumii exteri/are şi minţii1 ?ăstraţi / *arte +n interi/r1 (imţiţi"vă c/r*ul interi/r chiar şi c.nd sunteţi anga8at +n activităţile zilnice, mai ales +n relaţiile cu ceilalţi /ameni şi cu natura1 (imţiţi liniştea din ad.ncul său1 Lăsaţi */arta deschisă1 Este /arte */sibil să =ţi c/nştient de emaniestat *e t/t *arcursul vieţii1 Îl simţiţi ca *e un sentiment *r/und de *ace undeva +n undal, / linişte care nu vă *ărăseşte nici/dată, /rice s"ar +nt.m*la +n lumea exteri/ară1 Deveniţi / *unte +ntre emaniestat şi maniestat, +ntre Dumnezeu şi lume1 !ceasta este starea de c/nectare la (ursă, *e care / numim iluminare1 '3d3cini interioare ad4nci $heia *entru a avea rădăcini interi/are ad.nci este situarea +n *ermanentă legătură cu c/r*ul dumneav/astră interi/r, aşa +nc.t să"l simţiţi +nt/tdeauna1 !cest lucru vă va da *r/unzime vieţii dumneav/astră şi / va trans/rma cu re*eziciune1 $u c.t vă c/nştientizaţi mai mult c/r*ul interi/r, cu at.t recvenţa sa de vibraţie va = mai +naltă, ca lumina care devine mai intensă atunci c.nd răsuciţi mai mult c/mutat/rul şi măriţi +n acest el alimentarea cu electricitate1 La acest +nalt nivel de energie, negativismul nu vă mai */ate aecta şi tindeţi să atrageţi situaţii n/i care re2ectă această recvenţă +naltă1 Dacă vă *ăstraţi atenţia *e c.t de mult */sibil +n c/r*, veţi = anc/rat +n !cum1 u vă veţi *ierde +n lumea exteri/ară şi nu vă veţi mai *ierde +n minte1 J.ndurile şi em/ţiile, ricile şi d/rinţele v/r mai exista +ntr"/ anumită măsură, dar nu v/r mai *relua c/ntr/lul1 $ '&G "$ E>MINŢI !N%E $ E"TE TENŢI +n acest m/ment1 Mă ascultaţi *e mine sau citiţi aceste cuvinte +ntr"/ carte1 !ici se /calizează atenţia dumneav/astră1 (unteţi de asemenea *erieric c/nştient de lucrurile care va +nc/n8/ară, de alţi /ameni s1a1m1d1 În *lus, s" ar *utea să existe ceva activitate mentală legată de lucrurile *e care le auziţi sau le citiţi, c.teva c/mentarii mentale1 Gi t/tuşi, nu este nev/ie ca t/ate acestea să vă abs/arbă +ntreaga atenţie1 Încercaţi să vedeţi dacă *uteţi răm.ne +n legătură cu c/r*ul interi/r +n acelaşi tim*1 ?ăstraţi / *arte din atenţie +năuntru1 u lăsaţi t/ată atenţia să se +ndre*te s*re exteri/r1 (imţiţi"vă +ntregul c/r* *e dinăuntru ca *e un singur c.m* de energie1 Este ca şi cum aţi asculta sau :;
aţi citi cu +ntregul c/r*1 ?racticaţi aceasta +n zilele şi să*tăm.nile care urmează1 u ac/rdaţi +ntreaga atenţie minţii şi lumii exteri/are1 Baceţi t/t */sibilul să vă c/ncentraţi asu*ra lucrului *e care +l aceţi, dar simţiţi +n acelaşi tim* şi c/r*ul interi/r, /ri de c.te /ri este */sibil1 &ăm.neţi +nrădăcinat +n interi/r1 !*/i /bservaţi cum acest lucru schimbă starea c/nştiinţei dumneav/astră şi calitatea lucrului *e care +l aceţi1 'ă r/g, nu luaţi dre*t adevăr şi nici nu res*ingeţi ceea ce s*un1 Testaţi singur1 Forti=carea
atenţia asu*ra res*iraţiei1 &es*iraţia c/nştientă, care este +n sine / meditaţie *uternică, vă va aduce tre*tat +n c/ntact cu c/r*ul1 !'M$'IŢI-$ 'E"PI'ŢI C! TENŢIE +n tim* ce aerul iese şi intră +n c/r*1 #ns*iraţi şi simţiţi cum abd/menul se dilată şi se c/ntractă uş/r la =ecare ins*iraţie şi ex*iraţie1 Dacă vă este mai uş/r să vizualizaţi, +nchideţi /chii şi imaginaţi"vă +nc/n8urat de lumină sau scuundat +ntr"/ substanţă lumin/asă 3 / mare de c/nştiinţă1 !*/i ins*iraţi acea luminal1 (imţiţi cum substanţa lumin/asă va inundă c/r*ul şi"l ace de asemenea lumin/s1 !*/i, tre*tat, c/ncentraţi"vă mai mult asu*ra senzaţiei1 u vă ataşaţi de nici / imagine vizuală1 (unteţi +n c/r*1 !ţi accesat *uterea cli*ei !cum1
Partea a II-a 'elaţia cu practica
CPIT&#!# %izol5area corpului-durere $ea mai mare *arte a suerinţei /amenil/r este inutilă1 Este creată chiar de dumneav/astră, at.t tim* c.t viaţa vă este c/ndusă de mintea care nu este su*usă /bservării1 Durerea *e care / creaţi acum este +nt/tdeauna / /rmă de neacce*tare, / /rmă de rezistenţă inc/nştientă aţă de ceea ce este1 La nivelul g.ndului, rezistenţa este / /rmă de critică1 La nivel em/ţi/nal, este / /rmă de negativism1 #ntensitatea durerii de*inde de gradul de rezistenţă aţă de m/mentul *rezent, iar acesta de*inde la r.ndul său de gradul de identi=care cu mintea1 Mintea caută +nt/tdeauna să nege cli*a !cum şi să evadeze din ea1 $u alte cuvinte, cu c.t sunteţi mai identi=cat cu mintea dumneav/astră, cu at.t mai mult sueriţi1 (au *uteţi *rivi acest lucru şi +n elul următ/r cu c.t sunteţi mai ca*abili să res*ectaţi şi să acce*taţi cli*a !cum, cu at.t sunteţi mai liber de durere şi suerinţă 3 şi de mintea eg/centrică1 )nele +nvăţături s*irituale a=rmă că t/ată suerinţa este, +n ultimă instanţă, / iluzie, şi acest lucru este adevărat1 (e *une +ntrebarea este adevărat şi +n cazul dumneav/astrăI O sim*lă credinţă nu ace ca acest lucru să devină adevărat1 'ă d/riţi să sueriţi *entru t/t restul vieţii, c/ntinu.nd să s*uneţi că durerea este / iluzieI 'ă eliberează acest lucru de durereI $eea ce ne interesează aici este m/dul +n care *uteţi realiza acest adevăr 3 ceea ce +nseamnă că */ate deveni *r/*ria dumneav/astră ex*erienţă1 Durerea este inevitabilă at.t tim* c.t vă identi=caţi cu mintea, adică at.t tim* c.t sunteţi inc/nştient din *unct de vedere s*iritual1 Mă reer aici +n *rimul r.nd la durerea em/ţi/nală, care este +n acelaşi tim* şi *rinci*ala cauză a dureril/r =zice şi a b/lil/r1 &esentimentul, ura, mila de sine, vin/văţia, uria, de*rimarea, gel/zia s1a1m1d1, chiar şi cel mai uş/r sentiment de iritare 3 t/ate sunt /rme ale durerii1 Gi /rice *lăcere sau @:
exaltare c/nţine +n ea s.mburele durerii, =ind inse*arabilă de c/ntrariul ei care se va maniesta +n tim*1 Oricine a /l/sit vre/dată un dr/g *entru a avea / ex*erienţă de exaltare ştie că exaltarea se trans/rmă +ntr"un =nal +n de*rimare, că *lăcerea se trans/rmă +ntr"/ /rmă de durere1 Mulţi /ameni ştiu din *r/*rie ex*erienţă c.t de uş/r şi de re*ede se */ate trans/rma / relaţie intimă dintr"/ sursă de *lăcere +ntr"una de durere1 ?rivit dintr"/ *ers*ectivă su*eri/ară, at.t */lul negativ c.t şi cel */zitiv sunt eţe ale aceleiaşi m/nede, ac *arte din durerea undamentală, care este inse*arabilă de starea eg/centrică de c/nştiinţă identi=cată cu mintea1 Există d/uă niveluri ale durerii durerea *e care / creaţi acum şi durerea din trecut, care +ncă mai trăieşte +n mintea şi ca*ul dumneav/astră1 !t.t tim* c.t nu *uteţi accede la *uterea cli*ei de !cum, =ecare durere em/ţi/nală *e care / trăiţi lasă +n urmă un reziduu de durere care c/ntinuă să trăiască +n dumneav/astră1 (e c/nt/*eşte cu durerea din trecut, care se a2a de8a ac/l/, şi se =xează +n mintea şi c/r*ul dumneav/astră1 !cest lucru include, bine+nţeles, şi durerea suerită +n c/*ilărie, *r/v/cată de inc/nştienţa lumii +n care v"aţi născut1 !ceastă durere acumulată este un c.m* energetic negativ care vă l/cuieşte tru*ul şi mintea1 Dacă / *riviţi ca *e / entitate invizibilă de sine stătăt/are, vă a*r/*iaţi /arte mult de adevăr1 Este c/r*ul"durere em/ţi/nal1 $/r*ul"durere are d/uă m/dalităţi de uncţi/nare latentă şi activă1 (e */ate a2a +n starea latentă +n ;AN din tim*, +nsă +ntr"/ *ers/ană extrem de neericită */ate = activ +n *r/*/rţie de :AAN1 )nii /ameni trăiesc a*r/a*e +n +ntregime *rin c/r*ul"durere, +n tim* ce alţii +l */t simţi numai +n anumite situaţii, cum ar = relaţiile intime, situaţiile as/ciate cu aband/narea sau *ierderile din trecut, rănile =zice şi em/ţi/nale s1a1m1d1 ?/ate = activat de /rice eveniment, mai ales dacă acesta rez/nează cu un ti*ar de durere din trecutul dumneav/astră1 $.nd este *regătit să se trezească din aza latentă, chiar şi numai un g.nd sau / remarcă in/centă ăcută de cineva a*r/*iat +l */ate activa1 'enunţarea la identi=carea cu corpul-durere
C&'P!#-%!'E'E N! 'E "$ *# &+"E'ŢI *N M&% direct şi să +l vedeţi aşa cum este1 În m/mentul +n care /bservaţi c/r*ul"durere, +i simţiţi c.m*ul energetic şi va =xaţi atenţia asu*ra lui, identi=carea s"a ru*t1 ! a*ărut / dimensiune su*eri/ară de c/nştiinţă1 Eu / numesc *rezenţă1 (unteţi acum mart/rul sau /bservat/rul c/r*ului"durere1 !ceasta +nseamnă că el nu vă mai */ate /l/si, *retinz.nd că vă re*rezintă, şi nu se mai */ate alimenta *rin dumneav/astră1 '"aţi desc/*erit *uterea interi/ară autentică1 )nele c/r*uri"durere sunt ne*lăcute, dar relativ in/ensive, de exem*lu ca un c/*il care nu se mai /*reşte din smi/rcăit1 !ltele sunt m/nştri vici/şi şi distructivi, adevăraţi dem/ni1 )nele sunt vi/lente =zicC cu mult mai multe sunt vi/lente din *unct de vedere em/ţi/nal1 )nele v/r ataca /amenii a*r/*iaţi sau *e cei din 8urul dumneav/astră, +n tim* ce altele vă v/r ataca *e dumneav/astră, gazda l/r1 J.ndurile şi sentimentele *e care le aveţi des*re viaţă devin atunci *r/und negative şi aut/distructive1 /lile şi accidentele a*ar dese/ri +n acest m/d1 )nele c/r*uri"durere +şi +m*ing gazdele la sinucidere1 @@
$.nd credeţi credeţi că ştiţi bine bine / *ers/ană şi a*/i a*/i va c/nruntaţi brusc cu / creatură străină şi +ngr/zit/are, +ngr/zit/are, trăiţi un ş/c *uternic1 Este +nsă mai im*/rtant să /bservaţi c/r*ul durere +n dumneav/astră dec.t +n alţii1 C&'%ŢI TENŢIE &'IC$'!I "EMN %E NEFE'ICI'E , sub /rice /rmă ar a*ărea 3 */ate = c/r*ul"durere *e cale de a se trezi din starea latentă1 !cesta */ate lua /rma iritării, a nerăbdării, a unei *r/aste dis*/ziţii, a unei d/rinţe de a răni, a enervării, a uriei, a de*rimării, a nev/ii de a crea un m/ment dramatic +n viaţa dumneav/astră intimă s1a1m1d1 (ur*rindeţi"l chiar +n m/mentul +n care se trezeşte din starea latentă1 $/r*ul"durere $/r*ul"durere vrea să su*ravieţuiască, *recum /rice altă entitate vie, şi */ate su*ravieţui numai dacă dumneav/astră vă identi=caţi +n m/d inc/nştient cu el1 !*/i se */ate ridica, */ate *une stă*.nire *e dumneav/astră, */ate deveni0 dumneav/astră şi */ate trăi *rin dumneav/astră1 !re nev/ie să"şi *rimească hrana0 *rin dumneav/astră1 (e va hrăni cu /rice ex*erienţă care rez/nează cu *r/*riul său el de energie, cu /rice lucru care creează / n/uă durere, indierent de /rmă enervare, distructivitate, ură, m.hnire, dramă em/ţi/nală, vi/lentă şi chiar b/ală1 !şa că, du*ă ce c/r*ul"durere c/r*ul"durere *reia c/ntr/lul, va crea / situaţie +n viaţa dumneav/astră care va re2ecta *r/*ria sa recvenţă energetică, *entru a se hrăni cu ea1 Durerea se */ate hrăni d/ar cu durere1 Ea nu se */ate hrăni cu bucurie1 Îi *are abs/lut indigesta1 Din m/mentul m/mentul +n care care c/r*ul"durere c/r*ul"durere a *reluat *reluat c/ntr/lul, vă d/riţi d/riţi şi şi mai mai multă durere1Deveniţi durere1Deveniţi atunci / victimă sau un agres/r1 agres/r1 D/riţi să răniţi sau d/riţi să =ţi rănit, sau am.nd/uă1 u există / mare dierenţă +ntre ele1 ine+nţeles, nu sunteţi c/nştient de acest lucru, şi veţi a=rma cu vehemenţă că nu vă d/riţi durerea1 Dar *riviţi cu atenţie şi veţi desc/*eri că g.ndirea şi c/m*/rtamentul dumneav/astră sunt *r/iectate +n aşa el +nc.t să acă durerea durerea să c/ntinue, c/ntinue, at.t *entru dumneav/astră dumneav/astră c.t şi *entru alţii1 Dacă aţi c/nştientiza acest lucru, ti*arul s"ar diz/lvă, *entru că este / nebunie să"ţi d/reşti mai multă durere şi nimeni nu este nebun +n m/d c/nştient1 $/r*ul"durere, $/r*ul"durere, care este umbra +ntunecată aruncată de către eg/, se teme de a*t de lumina c/nştiinţei dumneav/astră1 Îi este teamă că va = desc/*erit1 (u*ravieţuirea (u*ravieţuirea sa de*inde de identi=carea inc/nştientă cu el, *recum şi de rica dumeav/astră inc/nştientă de a +nrunta durerea care trăieşte +n dumneav/astră1 dumneav/astră1 Dar dacă nu / +nruntaţi, dacă dacă nu / aduceţi +n lumina c/nştiinţei, veţi = c/nstr.ns să / retrăiţi de nenumărate /ri1 $/r*ul"durere $/r*ul"durere vă */ate *ărea un m/nstru *ericul/s *e care care nu *uteţi *uteţi su*/rta să +l *riviţi, dar vă asigur că este / ant/mă li*sită de substanţă substanţă care nu */ate triuma +n aţa *rezentei dumneav/astră1 C.N% %EENIŢI &+"E'T&' şi +nce*eţi să anulaţi identi=carea, c/r*ul"durere c/r*ul"durere va c/ntinua să /*ereze *entru un tim* şi va +ncerca să vă *ăcălească să vă identi=caţi din n/u cu el1 Deşi nu +l mai alimentaţi cu energie *rin identi=care, el are / anumită inerţie, ca un titirez care c/ntinua să se +nv.rtească *entru un tim*, deşi nimic nu +l mai activează1 În acest stadiu */ate crea şi dureri =zice +n anumite *ărţi ale c/r*ului, dar acestea nu v/r dura1 &ăm.neţi +n *rezent, răm.neţi c/nştient1 Biţi *aznicul *aznicul mereu vigilent al s*aţiului interi/r1 interi/r1 E nev/ie să =ţi su=cient de *rezent *entru a /bserva c/r*ul"durere c/r*ul"durere +n m/d direct şi *entru a"i simţi energia1 !tunci nu vă mai */ate c/ntr/la g.ndirea1 @F
În m/mentul m/mentul +n care care g.ndirea g.ndirea se aliniază la c.m*ul c.m*ul energetic energetic al c/r*ului c/r*ului durere, durere, v"aţi identi=cat din n/u cu ele şi +l hrăniţi din n/u cu g.ndurile dumneav/astră1 De exem*lu, dacă uria este vibraţia energetică *red/minantă *red/minantă a c/r*ului"durere c/r*ului"durere şi nutriţi g.nduri *line de urie, stăruind +n minte asu*ra a ceea ce va ăcut cineva sau asu*ra a ce aveţi de g.nd să"i aceţi dumneav/astră, atunci aţi devenit inc/nştient şi c/r*ul"durere c/r*ul"durere v"a luat l/cul01 !c/l/ unde există urie, există mereu durere durere +n s*atele ei1 (au atunci c.nd sunteţi cu*rins de / dis*/ziţie +ntunecată şi +nce*eţi să dezv/ltaţi un ti*ar negativ de g.ndire, g.ndind c.t de cum*lită este viaţa, g.ndirea vi s"a aliniat la c/r*ul3durere şi aţi devenit inc/nştient şi vulnerabil +n aţă atacului său1 #nc/nştient0, aşa cum /l/sesc eu cuv.ntul aici, +nseamnă a = identi=cat cu un ti*ar mental sau em/ţi/nal1 !cest lucru +nseamnă absenţa t/tală a mart/rului1 Tran
Identi=carea
*r/cesul de renunţare renunţare la identi=care1 identi=care1 $u alte cuvinte, *reeraţi *reeraţi să trăiţi +n durere durere 3 să =ţi c/r*ul"durere c/r*ul"durere 3 dec.t să aceţi un slt +n necun/scut şi să riscaţi să vă *ierdeţi sinele cel neericit1 &+"E'ŢI-$ 'E1I"TENŢ INTE'I&'$8 Observaţi"vă ataşamentul aţă de durere1 Biţi extrem de atent1 Observaţi ciudata *lăcere *e care / derivaţi din sentimentul de neericire1 Observaţi im*ulsul de a v/rbi şi de a va g.ndi la acesta1 &ezistenţa va ceda c.nd c/nştientizaţi aceste lucruri1 !*/i +ndre*taţi"vă +ndre*taţi"vă atenţia asu*ra c/r*ului"durere, c/r*ului"durere, răm.neţi *rezent ca mart/r şi iniţiaţi astel trans*unerea1 trans*unerea1 umai dumeav/astră *uteţi ace aceasta1 imeni nu / */ate ace +n l/cul dumneav/astră1 Dar dacă sunteţi destul de n/r/c/s să găsiţi *e cineva care este intens c/nştient, dacă vă *uteţi a2a +n *rezenţa lui şi +l *uteţi urma +n starea de *rezenţă, acest lucru vă */ate a8uta şi va accelera *r/cesul1 În acest m/d, *r/*ria *r/*ria dumneav/astră lumina va deveni cu re*eziciune mai *uternică1 $.nd un buştean care t/cmai a +nce*ut +nce*ut să să ardă este *us l.ngă unul care arde *uternic, *uternic, iar du*ă un tim* sunt se*araţi, cel dint.i va arde cu mult mai mare intensitate1 La urma urmei este acelaşi /c1 )na dintre misiunile +nvăţăt/rului s*iritual este să =e un astel de /c1 Este */sibil ca unii tera*euţi să =e ca*abili să +m*linească această misiune, cu c/ndiţia să = de*ăşit nivelul minţii, şi +n acest el să */ată crea şi susţine / stare de intensă *rezenţă c/nştientă +n tim* ce lucrează cu dumneav/astră1 ?rimul lucru *e *e care care trebuie trebuie să vi"l amintiţi amintiţi este acesta at.t tim* c.t a creaţi / identitate din durere, nu vă veţi elibera de ea1 !t.t tim* c.t sentimentul de identitate este investit +n durerea dumneav/astră em/ţi/nală, veţi /*une +n m/d inc/nştient rezistenţă şi veţi sab/ta =ecare +ncercare +ncercare *e care / aceţi de a va vindeca vindeca de durere1 durere1 De ceI ?ur şi sim*lu *entru că d/riţi d/riţi să răm.neţi intact, iar durerea durerea a devenit / *arte esenţială e senţială din dumneav/astră1 !cesta este un *r/ces inc/nştient şi singurul m/d *rin care +l *uteţi de*ăşi este să +l c/nştientizaţi1 Puterea prezenţei dumnea5oa
C&N)TIENTI1'E +'!"C$ a a*tului că sunteţi sau aţi /st ataşat de durere durere */ate = / desc/*erire desc/*erire destul de ş/cantă1 În m/mentul +n care aţi realizat acest lucru, aţi ru*t ataşamentul1 $/r*ul"durere $/r*ul"durere este un c.m* de energie, a*r/a*e a*r/a*e ca / entitate care s"a instalat tem*/rar +n s*aţiul dumneav/astră interi/r1 interi/r1 Este energie vitală bl/cată, / energie care care nu mai circulă1 ine+nţeles, c/r*ul"durere c/r*ul"durere se a2ă ac/l/ din cauza anumit/r lucruri care s"au +nt.m*lat +n trecut1 Este trecutul viu din dumneav/astră şi, c.nd vă identi=caţi cu el vă identi=caţi i denti=caţi cu trecutul1 O identitate de victima este credinţa că trecutul este mai *uternic dec.t *rezentul, ceea ce re*rezintă exact c/ntrariul adevărului1 Este credinţa credinţa că alţi /ameni şi ceea ce v"au ăcut ei */artă res*/nsabilitatea res*/nsabilitatea *entru cine sunteţi acum, *entru durerea dumneav/astră em/ţi/nală şi *entru inca*acitatea dumneav/astră de a = cel care sunteţi de a*t1 !devărul este că singura singura *utere care există e c/nţinută c/nţinută +n m/mentul m/mentul *rezent *uterea *r/*riei *r/*riei dumeav/astră *rezenţe1 Odată ce +nţelegeţi acest lucru, realizaţi de asemenea că dumneav/astră sunteţi acum răs*unzăt/r *entru s*aţiul dumneav/astră interi/r 3 şi nimeni altcineva 3 şi că trecutul nu */ate +nvinge *uterea cli*ei !cum1 @K
#nc/nştienţa +l creeazăC c/nştiinţa +l trans/rmă +n sine +nsuşi1 (.ntul ?avel a ex*rimat /arte rum/s acest lucru1 #ar t/t ce este *e aţă se desc/*eră *rin lumină, că t/t ceea ce este desc/*erit, lumină este10 PEeseni, K,:FQ !şa cum nu *uteţi lu*ta +m*/triva +ntunericului, nu *uteţi lu*ta +m*/triva c/r*ului"durere1 Este su=cient să +l /bservaţi1 Observarea im*lică acce*tarea lui ca *arte a ceea ce este +n m/mentul *rezent1 CPIT&#!# D %e la relaţii de dependenţ3 la relaţii iluminate
'elaţii de drago
!cesta este m/tivul *entru care +n relaţiile intime, du*ă ce eu/ria iniţială a trecut, există at.t de multă neericire, at.t de multă durere1 u relaţiile sunt cauza durerii şi a neericirii1 Ele d/ar aduc la lumina neericirea care există de8a +n dumneav/astră1 Orice de*endenţă / ace1 Orice de*endenţă a8unge la un *unct +n care nu vă mai satisace, şi atunci vă simţiţi durerea mai intens dec.t /ric.nd1 !cesta este unul din m/tivele *entru care ma8/ritatea /amenil/r +ncearcă mereu să evadeze din *rezent şi caută un el de salvare +n viit/r1 ?rimul lucru cu care s"ar *utea c/nrunta dacă s"ar c/ncentra asu*ra cli*ei de !cum este *r/*ria l/r durere, şi acesta este lucrul de care se tem1 Dacă ar şti numai c.t de uş/r este să ai acces +n !cum la *uterea *rezenţei, care ace să se diz/lve trecutul şi durerea lui, la realitatea care diz/lvă iluzia1 Dacă ar şti numai c.t de a*r/a*e se a2ă de *r/*ria realitate, c.t de a*r/a*e se a2ă de Dumnezeu1 ici evitarea relaţiil/r, +ntr"/ +ncercare de a evita durerea, nu este / s/luţie1 Durerea există ac/l/ /ricum1 Există / mare *r/babilitate ca trei relaţii eşuate +n t/t at.ţia ani să vă /blige să vă treziţi, mai degrabă dec.t trei ani *etrecuţi *e / insulă *ustie sau +nchis +n camera dumneav/astră1 Dar dacă *uteţi = intens *rezent +n singurătatea dumneav/astră, şi acest lucru ar *utea uncţi/na1 %e la relaţii de dependenţ3 la relaţii de iluminare
IN%IFE'ENT %C$ T'$IŢI "ING!' "! EŢI !N P'TENE' , cheia răm.ne aceasta să =ţi *rezent şi să vă intensi=caţi *rezenţa *rintr"/ şi mai *r/undă c/ncentrare a atenţiei +n cli*a !cum1 ?entru ca iubirea să +n2/rească este nev/ie ca lumina *rezenţei dumneav/astră să =e su=cient de *uternică, +n aşa el +nc.t g.ndirea sau c/r*ul"durere să nu */ată *relua c/ntr/lul şi să le c/nundaţi cu cine sunteţi de a*t1 $/nştientizarea a*tului că eşti Biinţa din s*atele g.ndirii, liniştea din s*atele zg/m/tului mental, iubirea şi bucuria din s*atele durerii, +nseamnă libertate, salvare, iluminare1 (ă anulezi identi=carea cu corpul-durere +nseamnă <3 aduci prezenţa :n durere şi, +n acest el să / trans/rmi1 !nularea identi=cării cu g4ndirea +nseamnă a = o,
!cesta este, de asemenea, s.rşitul /ricărei c/de*endenţe, al a*tului de a = atras +n ti*arul inc/nştient al altcuiva, *ermiţ.ndu"i +n acest el *er*etuarea1 !tunci /ri vă veţi des*ărţi 3 +n drag/ste ", /ri veţi *ătrunde +m*reună şi mai *r/und +n cli*a !cum +n Biinţă1 ?/ate = chiar at.t de uş/rI Da, este at.t de uş/r1 Iu,irea e
'elaţiile ca practic3
şi atenţie, sau dacă există durere em/ţi/nală de /rice el orice ar =( =ţi conştient de realitatea momentului şi p3
Dacă sunteţi am.nd/i de ac/rd carelaţia să vă =e *ractică s*irituală, cu at.t mai bine1 !stel vă *uteţi ex*rima unul aţă de altul g.ndurile, sentimentele şi reacţiile chiar +n m/mentul +n care acestea a*ar, *entru a nu se crea un g/l tem*/ral +n care em/ţia sau durerea neex*rimată şi nerecun/scută se */ate agrava şi am*li=ca1 *N$ŢŢI "$ E>P'IMŢI ceea ce simţiţi ără să +nvin/văţiţi1 Învăţaţi să vă ascultaţi *artenerul +ntr"un m/d deschis, nedeensiv1 !c/rdaţi"i *artenerului s*aţiu *entru a se *utea ex*rima1 Biţi *rezent1 !cuzarea, a*ărarea, atacul 3 t/ate acele ti*are care sunt *r/iectate *entru a +ntări, a *r/te8a sau a răs*unde cerinţel/r sinelui als 3 v/r deveni astel inutile1 (ă ac/rdaţi s*aţiu at.t alt/ra, c.t şi dumneav/astră +nşivă este de / im*/rtanţă vitală1 În li*sa s*aţiului drag/stea nu */ate +n2/ri1 $.nd aţi +nde*ărtat cei d/i act/ri care distrug relaţia 3 deci atunci c4nd aţi tran<7ormat corpul-durere şi nu 53 mai identi=caţi cu mintea şi cu poziţiile mentale 3 şi du*ă ce acelaşi lucru a /st ăcut şi de *artenerul dumneav/astră, 5eţi tr3i 7ericirea unei relaţii :n@oritoare8 În l/c să /glindiţi durerea şi inc/nştienţa celuilalt, +n l/c să va satisaceţi reci*r/c d/rinţele de de*endenţă ale alsului sine, veţi re2ecta unul +n celălalt drag/stea ad.ncă *e care / simţiţi, acea iubire care a*are /dată cu c/nştiinţa unităţii cu t/t ceea ce există1 cea
7eminin3 nu e
CPIT&#!# cceptarea clipei cum E7emeritate şi ciclurile 5ieţii Există cicluri ale succesului, c.nd lucrurile merg bine şi *r/s*eră, şi cicluri ale eşecului, c.nd lucrurile se năruiesc şi se dezintegrează1 E nev/ie să le lăsaţi să dis*ară ca să creaţi s*aţiul +n care să a*ară lucruri n/i /ri să se *r/ducă trans/rmarea1 F:
Dacă +n acel m/ment vă agăţaţi de lucruri şi vă /*uneţi, +nseamnă că reuzaţi să urmaţi cursul vieţii şi veţi sueri1 Distrugerea este necesară *entru că / n/uă creştere să */ată avea l/c1 )n ciclu nu */ate exista ără celălalt1 $iclul descendent este abs/lut esenţial *entru realizarea s*irituală1 Tre,uie <3 = cuno
?are a*r/a*e *arad/xal, şi t/tuşi, c.nd de*endenţa interi/ară aţă de /rme nu mai există, c/ndiţiile exteri/are ale vieţii dumneav/astră tind să se +mbunătăţească c/nsiderabil1 Lucruri, /ameni sau c/ndiţii des*re care aţi crezut că vă sunt necesare *entru a = ericit vin acum s*re dumneav/astră ără lu*tă şi ără e/rt, şi sunteţi astel liber să vă bucuraţi de ele şi să le a*reciaţi 3 at.t tim* c.t v/r dura1 Gi aceste lucruri v/r trece, desigur, ciclurile vin şi *leacă, dar c.nd nu mai există de*endenţa, nu mai există nici rica de *ierdere1 'iaţa curge lin1 Fericirea deri5at3 dintr-o
Folo
/ aveţi sau cu relaţiile dumneav/astră, sau cu mediul +n care vă a2aţi, v/r = numai schimbări c/smetice, dacă nu a*ar dintr"/ schimbare a nivelului de c/nştiinţă1 Iar
?uteţi +n c/ntinuare să"i s*uneţi acelei *ers/ane că se c/m*/rtă inacce*tabil, dacă aceasta este alegerea dumneav/astră1 Dar ea nu mai are *uterea să vă c/ntr/leze starea interi/ară1 ?r/*ria dumneav/astră *utere acţi/nează 3 nu *uterea altcuiva asu*ra dumneav/astrăC nici nu mai sunteţi c/ntr/lat de minte1 #ndierent dacă este v/rba de alarma maşinii, de / *ers/ană ne*/litic/asă, de inundaţii, de un cutremur dau de *ierderea tutur/r bunuril/r materiale, mecanismul de rezistenţă este acelaşi1 De/camdată căutaţi +n exteri/r, şi nu vă *uteţi /*ri din căutare1 ?/ate că următ/rul seminar vă va aduce răs*unsul, */ate / n/uă tehnică1 Eu vă */t s*une N! C$!TŢI PCE8 u căutaţi nici / altă stare dec.t cea +n care sunteţi acum1 ?entru că altel veţi crea c/n2ict interi/r şi rezistenţa inc/nştientă1 #ertaţi"vă atunci c.nd nu sunteţi +m*ăcat1 !tunci c.nd acce*taţi t/ată li*sa dumneav/astră de *ace, aceasta se trans/rmă +n *ace1 Orice acce*taţi *e de*lin vă duce ac/l/, vă dăruieşte *acea1 !cesta este mirac/lul aband/nării1 $.nd acce*taţi ceea ce este, =ecare m/ment devine cel mai bun m/ment1 !ceasta este iluminarea1
Natura compa
Compa
simţi cursul vieţii este m/mentul !cum, aşa că aband/narea este acce*tarea m/mentului *rezent +n m/d1 nec/ndiţi/nat şi ără rezerve1 *n
$irculaţia liberă a energiei vieţii *rin c/r*, care este esenţială *entru / uncţi/nare sănăt/asă, este +n mare măsură bl/cată1 Exerciţiile =zice şi anumite /rme de tera*ie =zică */t = utile +n restabilirea circulaţiei de energie vitală, dar dacă nu *racticaţi aband/narea +n viaţa de zi cu zi aceste lucruri */t duce numai la ameli/rarea tem*/rară a sim*t/mel/r, +ntruc.t cauza 3 ti*arul de existenţa 3 nu a /st +nde*ărtată1 Exista ceva +n dumneav/astră care răm.ne neaectat de circumstanţele trecăt/are care /rmează situaţia dumneav/astră de viaţă, şi numai *rin aband/nare aveţi acces la acest lucru1 Este viaţa dumneav/astră, *r/*ria Biinţă, care există etern +n dimensiunea atem*/rala a *rezentului1 %C$ "IT!ŢI %!MNE&"T'$ %E IŢ$ I "E *are nesatisăcăt/are sau chiar int/lerabilă, numai *rin aband/nare veţi *utea să s*argeţi ti*arul de rezistenţă inc/nştientă care *er*etuează situaţia1 !band/narea este *erect c/m*atibilă cu acţiunea, cu iniţierea schimbării sau cu +m*linirea /biectivel/r1 Dar +n starea de aband/nare, acţiunile dumneav/astră sunt animate de / energie t/tal dierită, de / calitate dierită1 !band/narea vă rec/nectează la energia"sursă a Biinţei, iar dacă ceea ce aceţi este im*regnat cu Biinţa, acţiunea +n sine devine / celebrare *lină de bucurie a energiei vieţii, care vă */artă şi mai ad.nc +n !cum1 $.nd nu /*uneţi rezistenţă, calitatea c/nştiinţei şi, *rin urmare, calitatea a t/t ceea ce aceţi, creşte extra/rdinar de mult1 &ezultatele v/r veni de la sine şi v/r re2ecta această calitate1 ?utem numi acest gen de acţiune acţiunea din starea de aband/nare01 *N "T'E %E +N%&N'E vedeţi /arte lim*ede ce trebuie ăcut şi acţi/naţi ăc.nd c.te un singur lucru *e r.nd şi c/ncentr.ndu"vă asu*ra =ecărui lucru +n *arte1 Învăţaţi de la natură /bservaţi cum =ecare lucru se +m*lineşte şi cu mirac/lul vieţii se dezvăluie ără nemulţumire sau neericire1 De aceea a s*us #isus Luaţi seama la crinii c.m*ului cum cresc nu se /stenesc, nici nu t/rc01 %C$ *NT'EG "IT!ŢIE %E IŢ$ E"TE NE"TI"F$C$T&'E sau ne*lăcută, extrageţi din ea numai acest m/ment şi aband/naţi"vă +n aţa a ceea ce este1 !ceasta este lanterna care trece *rin ceaţă1 !tunci starea dumneav/astră de c/nştiinţă +ncetează să mai =e c/ntr/lată de c/ndiţii exteri/are1 u mai acţi/naţi *e baza reacţiei şi a rezistenţei1 !*/i *riviţi datele c/ncrete ale situaţiei1 Întrebaţi"vă Există vreun lucru *e care +l */t ace *entru a schimba situaţia, *entru a / +mbunătăţi sau *entru a ieşi din eaI0 Dacă există +ntre*rindeţi acţiunea */trivită1 u vă g.ndiţi la sutele de lucruri *e care va trebui sau s"ar *utea să le aveţi de ăcut la un m/ment dat +n viit/r, ci la singurul lucru *e care +l *uteţi ace acum1 !ceasta nu +nseamnă că nu ar trebui să aceţi nici un *lan1 ?/ate că stabilirea unui *lan este singurul lucru *e care +l *uteţi ace acum1 Dar asiguraţi"vă că nu derulaţi =lme mentale0 *rin care vă *r/iectaţi nec/ntenit +n viit/r, *ierz.nd astel cli*a de !cum1 (e */ate ca acţiunea *e care / +ntre*rindeţi să nu dea r/ade imediat1 ?.nă la acel m/ment 3 nu /*uneţi rezistenţă aţă de ceea ce este1 %C$ N! E>I"T NICI & CŢI!NE *e care să / *uteţi +ntre*rinde şi nici nu *uteţi ieşi din situaţia res*ectivă, atunci /l/siţi situaţia *entru a *ătrunde mai ad.nc +n starea de aband/nare, mai ad.nc +n !cum, mai ad.nc +n Biinţă1 F
$.nd *ătrundeţi +n această dimensiune atem*/rală a *rezentului, schimbarea se *r/duce dese/ri *e căi ne/bişnuite, ără un mare a*/rt din *artea dumneav/astră1 'iaţa +nce*e să vă a8ute, devine c//*erantă1 Dacă act/ri interi/ri *recum rica, vin/văţia sau inerţia v"au +m*iedicat să acţi/naţi, aceştia se v/r diz/lva +n lumina *rezenţei dumneav/astră c/nştiente1 u c/nundaţi aband/narea cu / atitudine de genul imic nu mă mai tulbură0 sau u +mi mai *asă, *ur şi sim*lu0, Dacă *riviţi +ndea*r/a*e, veţi desc/*eri că / astel de atitudine este c/ntaminată de negativism sub /rma resentimentel/r ascunse şi nu este del/c aband/nare, ci rezistenţă mascată1 $.nd vă aband/naţi, +ndre*taţi"vă atenţia +n interi/r s*re a vedea dacă a mai rămas vre/ urmă de rezistenţă1 Biţi extrem de atent c.nd / aceţiC altel, un rest de rezistenţă */ate c/ntinua să răm.nă ascuns +ntr"un c/lţ +ntunecat sub /rma unui g.nd sau a unei em/ţii ascunse1 %e la energia minţii la energie
*NCEPEŢI P'IN 'EC!N&)TE C$ E>I"T$ 'E1I"TENŢ$ 1 Biţi *rezent c.nd se +nt.m*lă, atunci c.nd rezistenţa a*are1 Observaţi cum mintea / creează, cum etichetează situaţia, *e dumneav/astră +nşivă şi *e alţii1 ?riviţi *r/cesul mental im*licat1 (imţiţi energia em/ţiei1 Observ.nd rezistenta, veţi desc/*eri că nu serveşte niciunui sc/*1 ?rin c/ncentrarea +ntregii dumneav/astră atenţii asu*ra cli*ei de !cum, aduceţi +n c/nştient rezistenţa de natură inc/nştientă şi, *rin aceasta, ea ia s.rşit1 u *uteţi = +n acelaşi tim* şi c/nştient şi neericit, şi c/nştient şi negativist1 egativismul sau suerinţa, sub /rice /rmă ar a*ărea, +nseamnă că există rezistenţă, iar rezistenţa este +nt/tdeauna de natură inc/nştientă1 De ce alegeţi neericireaI Gi, dacă nu aţi ales"/, cum a a*ărutI $ărui sc/* serveşteI $ine / ţine +n viaţăI $hiar dacă sunteţi c/nştient de sentimentele dumneav/astră de neericire, adevărul este că v"aţi identi=cat cu ele şi le menţineţi +n viaţa *rin g.ndire c/m*ulsivă1 T/tul se *etrece +n m/d inc/nştient1 Dacă aţi = /st c/nştient, ceea ce +nseamnă / *rezenţă t/tală +n !cum, t/t negativismul ar dis*ărea a*r/a*e instantaneu1 u ar *utea su*ravieţui +n *rezenţa dumneav/astră1 ici chiar c/r*ul"durere nu */ate su*ravieţui *rea mult +n *rezenţa dumneav/astră1 'ă menţineţi suerinţa +n viaţă /erindu"i tim*1 !cesta este s.ngele ei vital1 Înde*ărtaţi tim*ul *rintr"/ c/nştiinţă intensă a m/mentului *rezent, şi c/r*ul"durere m/are1 Dar vă d/riţi să m/arăI (unteţi satul cu adevăratI $ine aţi mai = ără elI !t.t tim* c.t nu *racticaţi aband/narea, dimensiunea s*irituală este ceva des*re care citiţi, des*re care v/rbiţi, care vă entuziasmează, des*re care scrieţi cărţi, la care vă g.ndiţi, +n care credeţi sau nu, du*ă caz1 u are nici / im*/rtanţă1 %IMEN"I!NE "PI'IT!#$ devine / realitate vie +n viaţa dumneav/astră numai c.nd vă aband/naţi1 $.nd vă aband/naţi, energia *e care / emanaţi şi care vă c/nduce viaţa are / recvenţă de vibraţie mult mai +naltă dec.t energia minţii care c/nduce acum lumea1 F;
?rin aband/nare, energia s*irituală *ătrunde +n această lume1 u *r/v/acă suerinţă nici dumneav/astră +nşivă, nici cel/rlalţi /ameni şi nici vreunei alte /rme de viaţă de *e *lanetă1 ,andonarea :n relaţiile per
!*/i, +ntr"/ zi, +n mi8l/cul unei certe, vă veţi da seama brusc că aveţi */sibilitatea de alegere, şi este */sibil să decideţi să renunţaţi la *r/*ria reacţie 3 numai *entru a vedea ce se +nt.m*lă1 'ă aband/naţi1 u mă reer numai la aband/narea reacţiei +n m/d verbal, s*un.nd ine, ai dre*tate0, cu / *rivire care s*une Mă situez deasu*ra acestei inc/nştiente c/*ilăreşti01 !ceasta ar +nsemna d/ar de*lasarea rezistenţei la un alt nivel, mintea eg/centrică deţin.nd +n c/ntinuare c/ntr/lul şi reclam.ndu"şi su*eri/ritatea1 Mă reer la aband/narea +ntregului c.m* de energie mental"em/ţi/nală din interi/rul dumneav/astră, care lu*ta *entru *utere1 (inele als este viclean, aşa că trebuie să =ţi extrem de atent, de *rezent, şi abs/lut sincer cu dumneav/astră +nşivă *entru a vedea dacă aţi aband/nat cu adevărat identi=carea cu / */ziţie mentală şi v"aţi eliberat de minte1 %C$ $ "IMŢIŢI %INT'-&%T$ F&'TE !)&' , lim*ede şi *r/und +m*ăcat, acesta este un semn inc/nundabil ca v"aţi aband/nat cu adevărat1 Observaţi a*/i ce se +nt.m*lă cu */ziţia mentală a celeilalte *ers/ane c.nd nu / mai alimentaţi cu energie *rin rezistenţă1 $.nd identi=carea cu / */ziţie mentală a dis*ărut, +nce*e c/municarea autentică1 ! nu /*une rezistenţă nu +nseamnă +n m/d necesar a nu mai ace nimic1 (ingura semni=caţie a acestui lucru este că ceea ce aceţi nu aceţi ca reacţie1 !mintiţi"vă +nţele*ciunea *r/undă care stă la baza artel/r marţiale /rientale nu te /*une /rţei adevărului1 $edează *entru a +nvinge1 (*un.nd aceasta 3 a nu ace nimic0 3 atunci c.nd vă a2aţi +ntr"/ stare de intensă *rezenţă , este un act/r de / extra/rdinară *utere de trans/rmare şi vindecare a situaţiil/r şi a /amenil/r1 Este un lucru radical dierit de inactivitatea din starea n/rmală de c/nştiinţă, sau mai degrabă din starea de inc/nştienţă, care +şi are /riginea +n rică, +n inerţie sau indecizie1 ! nu ace nimic0, +n sensul autentic, im*lică li*sa rezistenţei interi/are şi / atenţie intensă1 ?e de altă *arte, dacă se im*une acţiunea, nu veţi mai acţi/na *e baza minţii c/ndiţi/nate, ci veţi răs*unde situaţiei din *rezenţa c/nştientă1 În acea stare, mintea vă este liberă de c/nce*te, inclusiv de c/nce*tul de n/nvi/lenţă1!şa că cine */ate *rezice ce veţi aceI Balsul sine crede că *uterea dumneav/astră stă +n rezistenţă, +n tim* ce adevărul este că rezistenţa vă se*ară de Biinţă, singurul l/c de *utere autentică1 &ezistenţa este slăbiciune şi rică deghizată +n *utere1 $eea ce sinele als vede ca slăbiciune este de a*t Biinţa dumneav/astră +n t/ată *uritatea, in/cenţa şi *uterea ei1 $eea ce se vede ca *utere este slăbiciune1 !stel alsul sine se a2a +ntr"/ stare de c/ntinuă rezistenta şi 8/acă r/luri c/ntraăcute *entru va ac/*eri slăbiciunea0, care de a*t este t/cmai *uterea dumneav/astră1 ?.nă c.nd nu va exista aband/nare, r/lurile 8ucate +n m/d inc/nştient v/r c/nstitui / mare *arte a interacţiunil/r dintre /ameni1 În aband/nare nu mai aveţi nev/ie de mecanismele deensive ale sinelui als şi nici de măştile alse1 Deveniţi /arte sim*lu şi autentic1 !cesta este un lucru *ericul/s0, s*une alsul sine1 'ei = rănit1 'ei = vulnerabil10 $eea ce, desigur, sinele als nu ştie este că numai *rin renunţarea la rezistenţă, numai devenind vulnerabil0 vă *uteţi desc/*eri adevărata şi esenţiala invulnerabilitate1 $!?#TOL)L ; H:
Tran<7ormarea ,olii şi a
averii sau a unei identităţi s/ciale, ru*erea unei relaţii intime, m/artea sau suerinţa unei *ers/ane iubite, sau chiar iminenţa *r/*riei m/rţi ", trebuie să ştiţi că există şi cealaltă aţă a m/nedei, că sunteţi la un *as de ceva incredibil / c/m*letă trans/rmare alchimică a metalului /bişnuit, de durere şi suerinţa, +n aur1 !cest *as se numeşte aband/nare1 $e s*un nu +nseamnă că veţi deveni ericiţi +ntr"/ asemenea situaţie1 u veţi deveni1 Dar rica şi durerea v/r = trans/rmate +n *ace interi/ară şi serenitate, care a*ar dintr"un l/c /arte ad.nc 3 din emaniestat1 Este *acea lui Dumnezeu care c/v.rşeşte /rice minte01 $/m*arativ cu aceasta, ericirea este un lucru su*er=cial1 Odată cu această *ace vine şi +nţelegerea 3 nu la nivel mental, ci +n *r/unzimea Biinţei 3 că sunteţi indestructibil, nemurit/r1 !ceasta nu este / sim*lă credinţă1 Este / certitudine abs/lută, care nu are nev/ie de d/vezi exteri/are dintr"/ sursă secundară1 Tran<7ormarea
ar *utea s*une că / transmiteţi sub /rma energiei *e care / emanaţi, şi ceilalţi / rece*ţi/nează +ntr"un m/d subliminal1 Dacă sunt inc/nştienţi, se v/r simţi */ate chiar /bligaţi să vă atace sau să vă rănească +ntr"un el sau altul, sau dumneav/astră i"aţi *utea răni, *r/iect.ndu"vă *r/*ria durere asu*ra l/r1 !trageţi şi maniestaţi /rice c/res*unde stării dumneav/astră interi/are1 C.N% N! E>I"T$ C#E %E IE)I'E %IN "!FE'INŢ, există t/tuşi +nt/tdeauna / cale prin ea1 !şa că nu +nt/arceţi s*atele durerii1 Înruntaţi" /1 (imţiţi"/ *e de*lin1 (imţiţi 3 nu vă g.ndiţi la ea> Ex*rimaţi"/ dacă este necesar, dar nu creaţi un scenariu mental +n 8urul ei1 !c/rdai +ntreaga dumneav/astră atenţie sentimentului, şi nu *ers/anei, evenimentului sau situaţiei care */ate să / = *r/v/cat1 u vă lăsaţi mintea să /l/sească durerea *entru a vă crea din ea / identitate de victimă1 ?l.ng.ndu"vă de milă şi */vestind alt/ra */vestea dumneav/astră răm.neţi bl/cat +n suerinţă1 ?entru că este im*/sibil să scă*aţi de sentiment, singura */sibilitate de schimbare este să *ătrundeţi +n elC altel nimic nu se va schimba1 !şa că dăruiţi atenţia dumneav/astră t/tală sentimentului şi abţineţi"vă de la a"l eticheta mental1 În tim* ce vă ad.nciţi +n sentiment, =ţi extrem de atent1 La +nce*ut */ate *ărea ca un l/c +ntunecat +ns*ăim.ntăt/r, c.nd veţi simţi im*ulsul *uternic de a ugi, /bservaţi"l dar nu"l urmaţi1 $/ntinuaţi să vă c/ncentraţi asu*ra sentimentului, c/ntinuaţi să simţiţi durerea, s*aima, singurătatea, sentimentul de /rice natură1 &ăm.neţi atent, răm.neţi *rezent 3 *rezent +n +ntreaga Biinţă, cu =ecare celulă a c/r*ului dumneav/astră1 $.nd aceţi aceasta, aduceţi lumină +n +ntuneric1 !ceasta este 2acăra c/nştiinţei dumneav/astră1 În acest stadiu, nu mai este nev/ie să vă *re/cu*aţi de aband/nare1 ("a +nt.m*lat de8a1 $umI !tenţia de*lină este acce*tare de*lină, este aband/nare1 Biind *e de*lin atent, /l/siţi *uterea cli*ei !cum, care este *uterea *r/*riei dumneav/astră *rezente1 ici / urmă de rezistenţă ascunsă nu */ate su*ravieţui +n ea1 ?rezenţa elimina tim*ul1 În li*sa tim*ului, suerinţa şi negativismul nu */t su*ravieţui1 CCEPT'E "!FE'INŢEI este / călăt/rie +n m/arte1 ! +nrunta durerea ad.ncă, a"i *ermite să existe, a vă c/ncentra atenţia asu*ra ei +nseamnă a *ătrunde c/nştient +n m/arte1 $.nd aţi murit de această m/arte, realizaţi că nu există m/arte 3 şi că nu există nimic de care să vă temeţi1 umai sinele als m/are1 #maginaţi"vă / rază de s/are care a uitat că este / *arte inse*arabila a s/arelui şi se *ăcăleşte singură, crez.nd +n iluzia că trebuie să lu*te *entru su*ravieţuire, şi +şi creează / altă identitate dec.t cea a s/arelui, agăţ.ndu"se de ea1 u ar = m/artea acestei iluzii incredibil de eliberat/areI $ %&'IŢI & M&'TE !)&'$J ţi pre7era <3 muriţi 73r3 durere( 73r3 agonieJ tunci muriţi 7aţ3 de trecut :n =ecare moment şi l3
$alea crucii este vechea 3 şi, *.nă de cur.nd, singura 3 cale a iluminării1 Dar nu / res*ingeţi şi nu +i suba*reciaţi e=cacitatea1 Încă uncţi/nează1 $alea crucii este / inversare c/m*letă1 Ea +nseamnă că cel mai rău lucru din viaţa dumneav/astră, crucea dumneav/astră, se trans/rmă +n cel mai bun lucru care vi s"a +nt.m*lat vre/dată, /blig.ndu"vă sa a aband/naţi, să muriţi0, /blig.ndu"vă să deveniţi nimic, să deveniţi asemenea lui Dumnezeu 3 *entru că şi Dumnezeu este un n/n"/biect1 &ealizarea iluminării *rin suerinţă 3 calea crucii 3 +nseamnă <3 =i :mpin< cu 7orţa :n *mp3r3ţia Cerurilor( :n timp ce te :mpotri5eşti ţip4nd şi d4nd din picioare8 ?.nă la urmă te aband/nezi, *entru că nu mai */ţi su*/rta durerea, dar durerea */ate dura multă vreme +nainte ca acest lucru să se +nt.m*le1 I#!MIN'E #E" *N M&% C&N)TIENT +nseamnă să renunţi la ataşamentul *entru trecut şi viit/r şi să trans/rmaţi cli*a de !cum +n *rinci*alul /car de atenţie al vieţii dumneav/astră1 Înseamnă să alegeţi să răm.neţi +n starea de *rezenţă, şi nu +n tim*1 Înseamnă să s*uneţi da0 +n aţa a ceea ce este1 !tunci nu mai aveţi nev/ie de durere1 De c.t tim* credeţi că mai aveţi nev/ie *entru a = +n stare să s*uneţi u v/i mai crea durere, nu v/i mai crea suerinţăI0 De c.tă durere mai aveţi nev/ie +nainte de a *utea ace această alegereI Dacă credeţi că aveţi nev/ie de mai mult tim*, veţi /bţine mai mult tim* 3 şi mai multă durere1 Tim*ul şi durerea sunt inse*arabile1 Puterea de a alege !legerea *resu*une c/nştiinţă 3 un grad +nalt de c/nştiinţă1 Bără ea nu aveţi nici / */sibilitate de a alege1 !legerea +nce*e +n m/mentul +n care renunţaţi la identi=carea cu mintea şi la ti*arele ei c/ndiţi/nate, +nce*e +n m/mentul +n care deveniţi *rezent1 ?.nă nu atingeţi acest *unct, răm.neţi inc/nştient din *unct de vedere s*iritual1 !ceasta +nseamnă că sunteţi /bligat să g.ndiţi, să simţiţi şi să acţi/naţi +ntr"un anume el, +n c/n/rmitate cu c/ndiţi/narea dumneav/astră mentală1 imeni nu alege disuncţi/nalitatea, c/n2ictul, durerea1 imeni nu alege nebunia1 !cestea se +nt.m*lă *entru că nu există su=cientă *rezenţă +n dumneav/astră *entru a diz/lva trecutul, nu există su=cientă lumină *entru a alunga +ntunericul1 u sunteţi aici *e de*lin1 Încă nu v"aţi trezit c/m*let1 Între tim*, mintea c/ndiţi/nată vă c/nduce viaţa1 În m/d similar, dacă sunteţi unul din cei mulţi care au *r/bleme cu *ărinţii, dacă nutriţi +ncă resentimente legate de un lucru *e care l"au ăcut sau nu l"au ăcut, atunci t/t mai credeţi că au avut */sibilitatea de a alege 3 că s"ar = *utut c/m*/rta altel1 Mereu *are că /amenii au */sibilitatea de alegere, dar aceasta este / iluzie1 !t.t tim* c.t mintea, cu ti*arele ei c/ndiţi/nate, vă c/nduce viaţa, ce */sibilitate de alegere aveţiI iciuna1 ici măcar nu sunteţi *rezent1 (tarea de identi=care cu mintea este extrem de disuncţi/nală1 Este / /rmă de nebunie1 !*r/a*e t/ată lumea sueră de această b/ală +ntr"/ măsură mai mică sau mai mare1 În m/mentul +n care vă daţi seama de acest lucru, nu mai */t exista resentimente1 $um aţi *utea nutri resentimente aţă de b/ala cuivaI (ingura reacţie */trivită este c/m*asiunea1 Dacă sunteţi c/ndus de minte, deşi nu aveţi */sibilitatea de alegere, veţi sueri +n c/ntinuare c/nsecinţele inc/nştienţei şi veţi crea mai de*arte HK
suerinţă1 'eţi *urta */vara ricii, a c/n2ictului, a *r/blemel/r şi a durerii1 (uerinţa creată astel vă va /bliga să *ărăsiţi starea de inc/nştienţă1 N! P!TEŢI IE'T C! %E$'T , nici *e alţii, nici *e dumeav/astră +nşivă, at.t tim* c.t sentimentul dumneav/astră de identitate derivă din trecut1 umai av.nd acces la *uterea lui !cum, care este *r/*ria dumneav/astră *utere, */ate exista iertare adevărată1 !ceasta lasa trecutul ără *utere şi +nţelegeţi *r/und că nici un lucru pe care l-aţi 73cut 5reodat3
Sfaturi – Eckhart Tolle
Sfaturi de Eckhart Tolle 1 • Sa intampini orice si pe oricine intr-o stare de LINISTE, in locul zgomotului mental, este marele dar pe care il poti oferi Uniersului! • Ii spun LINISTE, dar este un giuaer cu multe fete" aceasta Liniste este si #ucurie, dar si iu#ire!
H
• $dearul este fara timp! • Iisus ii spune %artei" & Esti nelinistita si suparata pentru multe lucruri, dar numai un singur lucru este necesar' ( • Iesi afara din timp! )in perspectia egoului, acesta este un lucru rau si te a face sa iti fie frica! )ar dintr-o perspectia mai asta, a iesi afara din timp este e*act ceea ce este necesar pentru ca noua constiinta sa apara in aceasta lume! • +rincipala capcana de eitat este confuzia intre continut si esenta! )ictonul echi ,,cunoaste-te pe tine insuti indica spre esenta, adearata ta identitate! Numele tau, nationalitatea, religia, opiniile tale, punctele tale de edere politice, posesiile materiale, ce iti place si ce nu iti place, dorinte, frici, am#itii, ca si modul cum te ezi ca un succes sau o ratare, #un sau rau . de fapt istoria ta personala si procesul de gandire . toate acestea sunt continut! Tot continutul se supune legii efemerului, si daca incerci sa descoperi cine esti tu in interiorul continutului, ei simti frustarea iar si iar! Si asa cum a aratat /uddha, ei suferi! Suferi pentru ca tu iti o#tii identitatea e*clusi din continutul ietii tale! Un alt cuant pentru continut este forma! $cesta este egoul" identificarea cu forma! 0and nu te mai identifici cu forma, egoul nu mai controleaza nimic! $sa ca atunci cand iti dai seama ca nu esti forma, ceea ce a ramane este ceea ce esti tu cu adearat! )a, ai putea spune ca nu mai ramane nimic, dar nu-i asa! 0eea ce ramane nu este forma, ci ESENT$, careia i-am putea spune si spatiu interior! Spatiul din care toate formele in si in care dispar! ilosofii antici chinezi l-au numit T$2! El este dincolo de timp! Este eternitatea, primordialul EU SUNT' • +oti sa dezolti capacitati si a#ilitati fara sa te identifici cu ele si fara o dependenta interioara fata de rezultatul iitor al actiunii! 0and actionezi fara ego apare o energie care se rearsa si care este de fapt e*trem de primitoare! 0and te #ucuri de momentul prezent, iitorul ce ine nu mai este primordial! Egoul propune actiitati ce ocolesc momentul prezent si de aceea totul deine stresant si frustrant! • 0u priire la psihologie, ea singura nu ne poate purta dincolo de disfunctiile mintii omenesti si nu ne poate aduce o profunda transformare interioara a fiintei umane, care este necesara acum pentru ca omenirea sa supraietuiasca! +sihologia este folositoare, totusi, pentru ca ne inata cum sa recunoastem egoul in ariatele sale deghizari, astfel incat sa nu ne mai poata pacali iarasi si iarasi! 0e este personalitatea fara ego3 )ansul uniersal al formelor . fascinant, dar efemer, care trece ca un nor! • Uita de situatiile ietii tale si acorda atentie ietii! %omentele ietii tale e*ista in timp! )ar iata ta este acum! Intamplarile din iata ta sunt continutul mintii! In schim#, iata ta este reala! • Nefericirea ta polueaza nu numai fiinta ta interioara, ci si pe cea a celor din 4urul tau, ca si pshicul colecti uman de care esti indisolu#il legat! Nici-o alta forma de iata de pe planeta nu cunoaste negatiitatea, doar oamenii, asa cum nici-o alta forma de iata nu strica si otraeste pamantul, ci il sustine! • 0u LINISTE$ ine si pacea #inefacatoare! • %a predau faptului cu care sunt mai tot timpul in legatura! • 0and sunt singur, cea mai adanca #ucurie este sa fiu NI%ENI' • Nu ma mai identific e*tern cu nimic! %a duc simplu in liniste, cat m ai adanc! Locul pe care-l iu#esc cel mai mult este LINISTE$ Nu pierd linistea cand or#esc, deoarece cuintele rasar atunci chiar din liniste! 0and oamenii ma lasa singur, nu mai ramane decat +$0E$! Si asta imi place foarte mult' • 0and transformarea interioara s-a intamplat as putea spune ca a aparut o diferenta! Starea simpla de a fi a fost asa de completa si de #inecuantata incat am pierdut tot interesul de a face cea sau a interactiona! Timp de catia ani m-am pierdut in iinta! $m renuntat aproape complet sa fac cea, dar destul cat sa ma pastrez in iata si chiar si asta a fost miraculos! %i-am pierdut complet interesul pentru iitor! %odul cum sunt acum, este ca simt o diferenta in iata mea intre a fi
H<
singur si a interactiona cu oameni, intre a fi si a face! Iar a face a fost a#andonat si a ramas numai a fi! Era o fericire profunda, minunata, dar, dintr-un punct de edere e*terior, multi oameni au crezut ca mi-am pierdut mintile, ca am ine#unit! Unii credeau ca e o ne#unie S$ L$S sa se duca toate lucrurile lumesti pe care le-am o#tinut! Ei nu intelegeau ca nu le mai oiam si nu mai aeam deloc neoie de ele! $sa ca, diferenta este acum intre a fi singur si a ma intalni cu oamenii! Si asta e #ine! Stiu ca tre#uie sa fiu atent, pentru ca lucrul acesta sa nu se piarda si sa nu ma pierd in a face! Nu cred ca se mai poate intampla asta reodata, dar e neoie de multa igilenta' • Inima inataturii este simpla practica de a trai in momentul prezent' Este adearat, desigur, ca fiecare traieste de4a in momentul prezent, dar, din pacate, oamenii nu isi dau seama de lucrul acesta si atunci pretind ca trecutul si iitorul sunt mult mai importante decat momentul prezent! • )e fapt, intreaga ta iata se desfasoara in spatiul prezentului! Nimic nu e*ista in afara momentului de acum! 5or#esc de a trai clipa de fata, in mod constient' $cesta este si cel mai rapid mi4loc de a a4unge dincolo de ego! 6andindu-te la trecut si la iitor hranesti eul! Trecutul si iitorul nu au ni cio e*istenta reala, decat ca forme-gand in mintea ta si in timp ce tu deii constient de momentul prezent, toate echile structuri ale mintii tale inceteaza sa mai opereze! )upa aceea, mintea nu iti mai este stapan, ci slu4itor! $pare o noua stare de constiinta" +7E8ENT$! In loc de a nega momentul acesta . ceea ce este de fapt negarea ietii de catre ego . IL $00E+TI, il recunosti si ti-l faci prieten din dusman! 0and traiesti aliniat la clipa aceasta, tu traiesti pacea, dar si puterea ietii insasi' In felul asta mergi dincolo de fericirea insasi' • Nu tie iti e frica de LINISTE si tacere, ci egoului tau! Egoul apare din zgomotul neincetat al mintii! Iu#esti linistea pentru ca e insepara#ila de ceea ce esti in esenta! $tunci cand te #ucuri de orice adanc cand traiesti frumusetea, dragostea, sentimentul intens de a fi iu sau creatiitatea . LINISTE$ a fi acolo in fundal, chiar daca nu esti constient de ea in mod direct! $dearata creatiitate ine din starea de pace! 0and deii constient de linistea care esti, dimensiunea spirituala intra in iata ta, iar tu esti ghidat atunci de o inteligenta mult mai asta decat poti cuprinde cu mintea' Sfaturi de Eckhart Tolle 9 • +entru ma4oritatea oamenilor, gandirea este inoluntara, compulsia si chiar icioasa, ca un drog! %ulti sunt torturati zilnic de mintile lor, de ocea din capul lor, care nu se opreste niciodata din comentat! • %a4oritatea starilor emotionale negatie sunt cauzate de gandirea disfunctionala! Emotiile sunt reactii ale corpului la ganduri! )e e*emplu, nemultumirile, resentimentele, inoatia dispar atunci cand ocea din capul tau se opreste si nu iti mai spune echile ei poesti! rica dispare si ea atunci cand mintea NU mai creeaza scenarii iitoare de niciun fel' 0orpul reactioneaza la ele ca si cand ar fi o realitate prezenta! • Nu te preocupa de rezultatele actiunii tale, ci doar acorda atentie actiunii insasi! 7ezultatul a eni prin propria lui ointa' $ceasta este puterea practicii spirituale! • Toata negatiitatea este produsa prin negarea prezentului! $n*ietatea, apasarea, tensiunile, stresul, ingri4orarea, toate formele de frica sunt cauzate de prea mult iitor sau trecut si prea putin prezent! +7E8ENTUL este realitatea care dizola trecutul si iitorul' • %oartea este deschiderea transcedentei . posi#ilitatea de a sti cine esti cu adearat, dincolo de nume si forma! • Suntem aici pentru a gasi ,,cea mai importanta dimensiune a e*istentei umane, inauntrul nostru! Ea este mai adanca decat gandul si nu este #azata pe cunoasterea unor fapte noi, interesante, pe date noi! Lumea este de4a plina de ele! +oti apasa
H
orice #uton media si ei o#tine informatia de care ai neoie! Suntem de4a inecati de ele! Si in cele din urma spre ce puncteaza toate acestea3 %ai multa informatie, mai multe lucruri ca un mare shopping-mall! • Te gasesti oare pe tine insuti prin cresterea capacitatii de a gandi si analiza, prin acumularea de cat mai multe date si mai mult continut3 +oate ,,mai mult sa saleze lumea3 Totul este forma! Nu ei reusi NI0I2)$T$ sa faci asta la nielul formei' Nu le poti aran4a in mod corespunzator si nu poti acumula toate formele de care crezi ca ai neoie pentru a te simti cu adearat implinit' +oate uneori, totusi, ei reusi putindar pentru scurt timp' • Ti se poate intampla, asaca totul sa functioneze minunat in iata ta . cu sanatatea stai #ine, ai o relatie deose#ita, #ani, aere, dragoste si respect din partea celorlalti oameni! )ar, asta nu dureaza mult timp si apoi, deodata, cea incepe sa se naruie aici sau acolo fie in finante sau in relatie, cu sanatatea sau in munca pe care o faci sau poate in situatiile de iata prin care treci! Toate astea pentru ca este in natura lumii formelor ca nimic sa nu ramana fi* prea mult timp . si astfel dupa o perioada, lucrurile incep sa se destrame din nou' • 5ocea din cap care nu se mai opreste odata, comentariul . deine ciilizatia care este o#sedata de forma si de aceea NU STIE NI%I0 despre cea mai importanta dimensiune a e*istentei umane" S$07UL, nemarginita liniste si pace, lipsa formei, )iinul! ,,0e ei do#andi de castigi intreaga lume, dar te pierzi pe tine insuti3 • Se poate spune ca sunt doua cai prin care poti sa fii nefericit" neo#tinand ceea ce rei si o#tinand ceea ce rei! • )upa ce oamenii ating ceea ce lumea spune ca este pentru ei necesar pentru a fi impliniti . adica #ogatie, recunostere, prosperitate, realizari . nu dupa mult timp, totusi ei nu se mai simt fericiti! Nu se simt impacati cu ei insisi! +entru ca nu au o#tinut adearata siguranta, acel sentiment ca au a4uns la capat pana la urma! 7ealizarile lor nu le-au dat ceea ce ei cautau cu adearat . pe ei insisi' Nu le-au dat sentimentul de a fi adanc inradacinati in iata, asa cum spune Iisus, plinatatea ietii, iata intreaga' • orma pe care o ia acest moment este poarta spre dimensiunea lipsita de forme! Este poarta stramta de care ne or#este Iisus, care duce la iata! )a, este foarte ingusta" este chiar aceasta clipa' • +entru a gasi poarta, tre#uie doar S$ TE 2+7ESTI odata din scormonirea nesfarsita a trecutului si iitorului poestii care este iata ta! $colo sunt carti, poestiri si tu le-ai rumegat tot timpul! $sa ca a#andoneaza-ti poestea! Nu este ceea ce esti tu cu adearat! )e o#icei, oamenii traiesc purtand toata iata cu ei o poara, care este trecutul si iitorul lor, o greutate . istoria lor personala, intotdeauna nefericita . si fac asta pentru ca spera ca ii a face canda, sa se simta mai impliniti in iitor! )ar asta nu se a intampla niciodata, asa ca renunta la aceasta continua cautare' 2preste-te . nu mai cauta nimic' $#andoneaza aceasta cautare' E fara rost' • Nu poti rezola pro#lemele pe care le ai prin gandirea indar4ita, doar creezi pro#leme!! prin gandire! Solutia apare numai atunci cand te opresti din a gandi si deii linistit si a#solut prezent, fie si numai pentru un moment! $poi, un pic mai tarziu, cand gandul se intoarce, deodata ai o inspiratie, care nu e*ista inainte! • )a drumul la gandirea e*cesia si ei edea cum totul se a schim#a miraculos' 7elatiile ti se or schim#a, pentru ca nu mai astepti si nu mai ceri ca cealalta persoana sa faca cea pentru tine, sa iti dea cea, spre a-ti intari si creste egoul! Nu te mai compara cu ceilati si nu mai incerca sa fii mai mult decat ei :si toate astea numai pentru a-ti intari egoul;! Lasa-i pe toti sa fie asa cum sunt' Nu este neoie sa-i schim#i' Nu tre#uie sa-i faci sa se poarte altfel, numai ca sa fii tu fericit' Sfaturi de Eckhart Tolle < • Nu este nimic rau in a face lucruri noi, a initia actiitati, a e*plora trairi noi, sa intalniti oameni, sa o#tineti cunoastere si e*perienta, sa a dezoltati a#ilitatile
H;
oastre fizice si mentale, si sa creeati, orice sunteti chemati sa imaginati in aceasta lume! Este minunat sa creeati si este loc intotdeauna de mai mult, decat puteti face oi' $cum intre#area este" 5a cautati pe oi insia, in ceea ce faceti3 Incercati sa adaugati mai mult la ceea ce credeti ca sunteti3 5a straduiti compulsi, sa a4ungeti la urmatorul moment, si apoi la urmatorul, si iarasi la urmatorul, sperand sa a gasiti sentimentul de completitudine si implinire3 • +retul iintarii este cu adearat important pentru oi' 0eea ce cauta de fapt, sinele egotic, la nielul poestii personale . acel reau sa fiu special . ascunde faptul ca oi nu puteti fi mai speciali decat sunteti acum' Nu e or#a de speciali pentru ca sunteti mai mult sau mai putin afectati decat oricine altcinea, ci pentru ca puteti da un sens si apreciere frumusetii, si ietii din oi' • 0and sunteti prezenti in acest moment, oi intrerupeti continuitatea poestii oastre . trecutul si iitorul! $tunci apare inteligenta adearata si #ineinteles iu#irea' Singurul mod prin care iu#irea poate eni in iata oastra nu este prin forma, ci prin spatiul interior fara margini care este +rezentul! Iu#irea nu are forma' • olositi-a mereu de aceste lucruri" iti acolo unde sunteti! +riiti in 4urul ostru . doar priiti, nu interpretati' +riiti lumina, formele,culorile,te*turile! iti constient de prezenta linistita a fiecarui lucru! • Este o intercone*iune intre toate fenomenele uniersului! /udistii au stiut asta dintotdeauna, iar fizicienii o confirma acum! Nimic din ceea ce se intampla nu este un eeniment izolat' 0u cat mai mult etichetam cea, cu atat mai mult il izolam' Intreaga iata deine fragmentata prin gandirea noastra' • ii sigur ca nu mai ai nici-o rezistenta in interiorul tau, si nici-un pic de ura, nici-o negatiitate" ,,iu#iti-a dusmanii, a spus Iisus, care desigur inseamna ,,sa nu mai aeti dusmani' Nu mai 4udecati' • aceti-a un o#icei" monitorizati-a starile oastre mentale, si emotiile, prin autoo#serare! Sunt in pace in acest moment3 Este o intre#are #una pe care puteti sa o puneti frecent' Sau puteti sa a intre#ati" ce se intampla in mine ,in aceasta clipa3 • Sa atingi adearatul scop al ietii' • 0uintele sunt doar indicatoare! 0eea ce este comunicat se afla in spatele cuintelor, dar le putem folosi in directia pe care o semnifica, si asta e folositor! • %a4oritatea oamenilor trateaza clipa aceasta ca si cand ar fi un o#stacol pe care tre#uie sa-l infranga! )ar pentru ca momentul prezent este iata insasi, este o ne#unie sa traiesti astfel, iata' • In starea de constienta, a face cea, este o aliniere interna completa la momentul prezent . orice a-ti face acum! $ face, nu mai este atunci cea primordial care se deplaseaza spre o finalitate, ci deine o deschidere care inita constiinta fara limite sa patrunda in aceasta lume! $ te alinia pe tine insuti la clipa aceasta de acum, este a te alinia la singurul scop uniersal . scopul intregului' 0are este telul lui3 Nasterea si inflorirea constiintei fara limite! $tunci intregul te -a ghida in orice gandesti si faci' • $ face lucrurile din starea de constienta nelimitata, are trei modalitati, depinzand de circumstante si de natura actiitatii! Ele sunt" acceptarea, #ucuria si entuziasmul! )aca nu este nici acceptare, nici #ucurie, sau entuziasm in tot ceea ce faci, esti in afara alinierii cu scopul uniersal! $tunci ei creea nefericire, si suferinta, i ntr-o forma sau alta! Un mod de a defini egoul este si acesta" o relatie nepotriita cu momentul prezent! Scopul formelor e*terioare create de un mod de a face constient este acela de a permite si a lasa constiinta fara limite sa apara in orice se face' • )aca umanitatea este gata pentru o transformare3 )a! $m azut semne care de4a se intampla! +entru prima data sunt mai multi oameni treziti pe planeta noastra! )e ce acum3 +entru ca daca nu ar fi o schim#are in constiinta umana, acum, ne-am distruge pe noi insine si poate si planeta! Ne#unia mintii egotice colectie, amplificata de stiinta si tehnologie, aduce repede specia noastra pe marginea prapastiei! Te transformi sau mori" aceasta este singura noastra sansa, in momentul acesta!
KA
• Transformarea constiintei se intampla cu adearat chiar daca lucrul acesta nu este spus la stirile de asta seara! )aca se intampla destul de repede3 Sunt optimist in legatura cu iitorul omenirii, mult mai mult acum decat atunci cand am scris +uterea +rezentului! )e fapt din cauza aceasta am si scris cartea! $tunci nu prea credeam ca umanitatea mai poate supraietui! $cum lucrurile sunt diferite! 5ad mult mai multe motie de a fi increzatori! • Totusi, asa cum cred ca stiti, toate intre#arile si la fel toate raspunsurile sunt facute din ganduri, dar adearul a cea ce esti tu cu adearat NU este realizat prin ganduri! In cel mai #un caz, gandul poate fi de a4utor pentru cei care inca au neoie de directionare, dar numai prin $/$N)2N$7E$ 6$N)I7II se poate reela adearul pe sine' • olosim des fraze ca ,,a te alinia cu adearat ietii si ,,sa te aliniezi interior la ceea ce este! 0um a4ungem sa fim nealiniati cu ceea ce este3 . +ro#a#il prin rezistenta, nepredare de sine in fata momentului prezent' • $tata timp cat acel adear nu este recunoscut, atunci, apare suferinta : care desigur ca e o parte a ceea ce este;! 0u cat mai repede este recunscut, cu atat mai repede apare o noua dimensiune" constienta . prezenta! $ceasta este trezirea, transformarea, trancederea suferintei! $sa ca atunci cand zic sa te aliniezi la iata ,reau sa spun alinierea constienta! • Nepredarea in fata momentului prezent este in cele din urma numai nerecunoasterea ca tu esti de4a una cu ceea ce este' $ceasta este iluzia separarii :care desigur si ea isi are locul adearat inauntrul totalitatii;! $sa ca noi toti suntem pe drumul de la inconstienta spre alinierea constienta la iata' Sfaturi de Eckhart Tolle = • 0are este esenta a ceea ce sunt eu3 Este oare or#a de carnea si oasele corpului meu3 Este memoria mea, gandurile si emotiile mele, sau rolurile mele sociale3 0eea ce simt ca sunt EU in esenta, nu este nimic din toate acestea' 0eea ce unii i-ar spune indiidualitate sau identitatea mea, simt ca este cea foarte pretios' )ar ce este de fapt ea3 Este sentimentul ascuns a ceea ce sunt eu cu adearat . este constiinta insasi . singurul lucru pe care nu-l pot pierde! $sa ca putem spune ca poti pierde totul, in afara de tine insuti' • Tu spui",,fiecare rea sa fie un indiid! Eu spun doar" fiecare rea sa fie' 0onstiinta de a fi este auto-realizarea' 0onstiinta ca esti este adearata fericire' • )aca te predai si accepti ceea ce este si nu mai hranesti simtirea cu gandurile si poestile tale, atunci intristarea se -a duce si odata cu ea si egoul . si ti se -a arata o alta fata a lucrurilor care este pace sau chiar #ucurie' /ucuria este aspectul dinamic al pacii' )ar nu te astepta sa o#tii cea prin predarea de sine! Tu spui",,pana si aceasta a#andonare pare sa nu a4ute! $tata timp cat prin predare tu cauti sa o#tii un rezultat :cea anume, un a4utor, alinare; aceasta nu este o predare completa! Este o asteptare! In adearata predare de sine, nu ceri nimic si nu astepti nimic' 0i simplu, doar im#ratisezi ceea ce este' • In trecut limitarea era faptul ca inatatura a4ungea la un numar restrans de oameni! $cum a4unge la milioane, iar eu nu sunt capa#il sa interactionez cu oamenii personal! $sta ar fi chiar frustrant, daca n-as sti si n-as accepta ca fiecare situatie cu care te intalnesti iti aduce o limitare proprie! +entru orice castigi, este cea ce ei pierde! +entru orice pierzi, -a fi cea ce ei castiga! $cesta este modul de manifestare a lumii formei! • 0e sa mancam3 Eu recomand sa ne ascultam corpul! 0and te uiti la un fel de mancare, fii linistit si totusi igilent! $tunci ei simti corpul deschizandu-se si spunand ,,da sau ei simti o sla#a contractie, care inseamna ca atunci spune ,,nu! 0orpul tau stie mai multe despre hrana decat mintea ta ar putea reodata cunoaste' • +entru ma4oritatea oamenilor, transformarea nu este un eeniment izolat, ci un proces prin care ei trec! Este o dez-identificare graduala de gandurile si emotiile lor,
K:
aparand astfel constientizarea! %ulti oameni enind in contact cu inatatura, trec acum prin acest proces, iar unii sunt chiar li#eri' • Noul Testament contine un adear spiritual adanc dar si neclaritati! $cele distorsiuni sunt de doua feluri" unele sunt datorate neintelegerii inataturii lui Iisus, altele au aparut pentru faptul ca oamenii au o asteptare :ei or sa-l inghesuie pe Iisus in ideiile lor preconcepute, asteptand apoi sa se intample transformari;! )intr-un punct de edere, as scrie o carte despre aceste lucruri in mod mult mai detaliat! )ar puteti gasi toate acestea in oi insia! 0and sunteti prezenti, oi accesati intelepciunea interioara si eti simti ce este adearat si ceea ce a fost adaugat sau distorsionat! • $tata timp cat ei rea cea de la celalalt, cum ar fi de e*emplu se*ul, esti tu oare prezent3 Sau cauti sa o#tii cea in iitor care sa iti permita sa te simti implinit3 )ar in felul acesta faci din momentul prezent ca si din cealalta persoana, cea de o#tinut! • Toate dorintele implica faptul ca iitorul este mai imortant decat prezentul! Este ineita#il ca atractia fizica pentru o alta persoana sa apara uneori! $ceasta nu este altcea decat o parte a naturii!! dar cand te identifici cu impulsul, el deine ,,tu si se transforma in dorinta! $tunci cealalalta persoana deine un lucru de o#tinut! Iar se*ul . a o#tine un o#iect al dorintei tale! 0and esti prezent, poti o#sera atractia sau sentimentele se*uale aparand in tine . recunoaste-le ca fiind naturale, accepta-le chiar #ucura-te de ele, dar nu e neoie sa te identifici cu ele! In cele din urma -a fi nefiresc sa te mai identifici! 0and te recunosti pe tine ca spatiu al constiintei aste in care impulsurile apar, nu mai ei rea sa deii im pulsul, si nu mai poti sa te pierzi pe tine in el! Si asta pentru ca prezentul este spatiu, mai mult decat orice altcea din ceea ce se intampla! • 0ompasiunea este constiinta unei legaturi adanci intre tine si toate creaturile' • Salarea adearata este eli#erarea de negatiitate, si mai presus de toate, de trecut si iitor ca neoie psihologica' • Este suferinta cu adearat necesara3 )a si nu! )aca nu a-ti fi suferit asa cum a-ti suferit, nu ar fi fost nici-o intelegere in oi, nici acceptare si nici compasiune! • Eli#erarea inseamna sa alegi sa traiesti in starea de prezenta mai mult decat in timp! Inseamna sa spui )$ la ceea ce este' • %ergand prin iata, nu acordati 1>>? atentia oastra lumii e*terne si mintii oastre! 7amaneti si in interiororul ostru! )e fapt sunteti fiinta interioara chiar si atunci cand sunteti anga4ati in actiitati zilnice, si in special atunci cand relationati cu natura! Simtiti linistea adanca din interiorul ei! Tineti astfel poarta deschisa' • 0onceptele si e*plicatiile despre ceea ce este iata sau realitatea, sunt un lucru, dar adearata aliniere la iata este altcea! Totul este un mare si cosmic film' Nimic nu are fiinta in realitate aici' 0onceptele sau e*plicatiile intotdeauna te induc in eroare daca le folosesti spre a-ti ghida actiunea . sau non-actiunea, dupa cum e cazul! Ele a pot a4uta ca indicatoare spre adear . care oricum este aici si acum, si insepara#il de ceea ce esti tu de fapt . dar dein un o#stacol daca sunt luate drept adearul insusi! In cele din urma, toate sunt numai ganduri plutind in 4urul mintii! iecare gand implica o perspectia limitata! Tot ce este adear . este parado*al' Nici-un gand si nici-o e*plicatie a realitatii, nu poate sa-l cuprinda' • 5rei sa treci de la credinta in conceptul de sine la a trai in sine3 )aca asta rei, atunci tre#uie sa arunci mai intai conceptul de sine! )e fapt este or#a doar de cea ce ai citit intr-o carte, nu-i asa3 $ fost un semn de directionare, dar l-ai confundat cu adearul! )e fapt tre#uie sa a#andonati increderea in ganduri si sa lasati sa se duca credinta pe care o aeti ca aceasta ar fi realitatea' • Tre#uie doar sa im#ratisati starea de ,,a nu sti @! $ceasta ine usor daca traiti intrun mod nedirectionat, de predare de sine in fata momentului prezent, asa cum este el acum' $cesta este singurul fel de a trai echili#rat' • 0and im#ratisezi ,,a nu sti deeniti alert si in pace, constient si fara ganduri! )eeniti prezent' $poi prezentul care sunteti raspunde la neoile din momentul
K@
acela! $ctiunile oastre nu mai sunt dictate de credinte sau concepte . ganduri, ci apar din adancul fiintei! $ceasta stare este a trai in sine' Sfaturi de Eckhart Tolle A • Si atunci te ei gasi pe tine facand cele mai ciudate lucruri! Te poti afla chiar scriind o carte spirituala, sau sa hranesti un copil infometat! Te poti trezi ca iu#esti lumea fara sa mai fi deloc atasat de ea' Iti pasa de ea si in acelasi timp nu te mai afecteaza! Si intr-o zi, cuintele ,,e*ista numai constiinta pot fi spuse de tine, dar atunci or fi incarcate cu puterea adearului' • 0um sa oprim zgomotul mintii3 )aca e*ista un #uton de oprire pe care sa-l folosim3 )a, #utonul de oprire este puterea prezentului si se gaseste numai in clipa aceasta' Stiu ca de4a cunoasteti lucrul asta! %intea oastra foloseste tactici de intarziere spre a a tine la distanta de acest #uton, numai sa nu apasati pe el si asa a pune o noua intre#are, dar raspunsul de fapt il stiti foarte #ine' +entru cei care nu-l stiti . numai momentul prezent :acceptarea interioara a ceea ce este; opreste mintea' Nu e*ista nici-un cum sa faci asta' 0i doar fa-o' • 2#serati atasamentul fata de punctele oastre de edere si opiniile pe care le sustineti! 0and a implicati intr-o argumentare sau intr-un conflict, o#serati cat de ofensi si incordati deeniti, si simtiti forta propriei agresiuni atunci cand atacati pozitia altei persoane! Simtiti energia emotiei m entale in spatele neoii de a aea dreptate, in timp ce cealalalta persoana nu tre#uie sa ai#a dreptate, apoi lasati aceasta forta din interior care se lupta, sa se duca! Ea este cea care lupta pentru putere' • +redarea de sine este . simpla si profunda ra4a care da oie ietii sa creasca . nu sa te opui curgerii ei . singurul loc unde poti e*perimenta iata, este acum, asa ca, a te preda acestui moment inseamna sa-l accepti asa cum ine el, neconditionat si fara rezere' Este or#a de a renunta la rezistenta interioara la tot ceea ce este' • 0and lasi lucrurile asa cum sunt, atunci o dimensiune adanca se dezaluie pe sine, ca o prezenta statornica, o liniste profunda si neschim#atoare te cuprinde, si o #ucurie fara cauza si mai presus de #ine si de rau! $ceasta este #ucuria de a fi . pacea lui )umnezeu' • +rezenta inlatura timpul' ara timp, nici-o suferinta si nici-o negatiitate nu poate supraietui' • Eli#erarea aleasa constient inseamna sa renunti la atasamentul tau fata de trecut si iitor, facand din prezent scopul principal al ietii oastre' • Tu nu esti istoria ta personala! Tu nu esti poestea ta' Nu conteaza ce ti s-a intamplat in trecut! Numai acest moment e*ista . acum' • 0arapacea egoului a fost aruncata! Este o renastere' • )umnezeu este esenta a tot ceea ce apare! )umnezeu nu este ceea ce apare' • $dearata iu#ire nu este niciodata iu#irea formei, ci este iu#irea lipsei formei' • 0and esti atent la liniste, mintea se opreste' Nu poti asculta linistea cu o minte zgomotoasa' • Starea dinainte a fost un uniers in tine . fara timp . o singura iata' • Trezirea este adearatul scop al ietii' • 5ad rasarirea spatiului constiintei, ca urmatorul stadiu in eolutia umanitatii! +rin spatiu al constiintei reau sa spun, starea de a fi complet constienti de lucruri, de sentimentul perceptiei, de ganduri si emotii si de tot ceea ce se intampla in iata noastra! Este un mic curent de trezire si prezenta, ce opereaza in noi, de4a' • Trezirea implica faptul ca noi nu suntem constienti numai de lucruri, ca si de o#iectele si de oamenii din 4urul nostru, dar suntem in acelasi timp constienti ca suntem constienti! $sta inseamna a fi cosntient de ,,eu sunt care este in afara timpului si fara de care lumea nu ar putea e*ista! +utem simti si o liniste interioara
KF
alerta, in spatele lucrurilor, in timp ce ele se intampla in prim plan! $cesta este neconditionatul . inteligenta adearata! • )aca suntem constienti numai de o#iectele din iata noastra, ramanem captii in conditionat, captii in forma, care creaza o separare! $stfel mereu incercam sa schim#am forma sau rezistam la ea intr-un anumit mod! $poi cautam din nou lumea formei pentru salarea noastra! )ar atunci cand suntem constienti de spatiul fara margini al constiintei . constienti ca suntem constienti :nelimitati;, atunci deenim li#eri, si nu ne mai identificam cu forma, care este egoul . si asa se ridica in noi o constiinta de sine comuna cu intregul, cu Sursa noastra! In acest mod te eli#erezi de atasament si de lupta' • $sa este! +entru ca in spatiul constiintei fara limite nu mai este iitor si nici trecut! E*ista numai prezentul, si el este intotdeauna li#er' $cesta este ceea ce #udistii numesc ,,golul . nimicul, iar Iisus i-a spus ,,plinatatea ietii' Este acelasi lucru . nici-un lucru! +entru ca este o deschidere spre dimensiunea erticala, care nu are nici-o limita . prezentul nu este niciodata limitat, sau incarcat cu pro#leme! +ro#lemele au neoie pentru a supraietui de timp, adica de trecut si iitor! • )aca ne orientam atentia spre trecut sau spre iitor, noi om functiona atunci intr-o dimensiune orizontala, si astfel apare conflictul intre formele ce deria din constructiile egoului! Intrarea in dimensiunea erticala cere un grad r idicat de prezenta! • +rezenta, e necesar sa fie principala noastra preocupare si atentie' )esigur, aem neoie de conceptul timpului pentru a functiona in lume! )ar lucrul cel mai important este sa NU ramai limitat si inchis in aceasta dimensiune temporala' • E*primarea spatiului fara margini al constiintei . trecerea la dimensiunea ei erticala, in loc de a ramane intr-o dimensiune orizontala :temporala; . acesta este urmatorul stagiu in eolutia umanitati! Si se intampla din ce in ce mai mult acum, ca atentia noastra sa ramana la momentul acesta' • 0atea cai de a ramane concentrati pe momentul prezent" un lucru putem face . sa luam seama la toate lucrurile mici din 4urul nostru, dand atentie detaliilor, cum ar fi . pasarilor din copaci, florilor din gradini sau parcuri . doar apreciati frumusetea de peste tot, chiar in lucrurile cele mai mici' Se pare ca a fi atent pana si la lucrurile cele mai mici necesita o stare de alerta! Iar aceasta stare de trezire, de atentie, este 0BEI$! Ea este neconditionata! Si este chiar insasi constiinta fara limite' Simplu, nu3 • 2 alta practica folositoare este sa-ti urmaresti respiratia, si sa respiri constient! )aca acordam atentie respiratiei noastre, nu ne mai putem gandi la nimic altcea in acel timp! $tentia noastra este acum pe acest moment si nu pe necazurile noastre de ieri sau pe planurile noastre de maine, sau despre ce om face saptamana urmatoare! Noi atunci doar respiram, nu mai si gandim! $sta pentru ca practica meditatiei la respiratie ne ia atentia de pe actiitatea gandurilor si de aceea este o cale #una de trezire!)e fapt, respiratia, pentru ca elimina orice forma . gand, a fost in mod traditional echialata cu spiritul, iata unica fara forma' In lim#a germana, cuantul ,,atme inseamna respiratie si este deriat din ,,atman, care in sanscrita, lim#a eche din India, se refera la esenta cea adearata sau sinele uniersal! • )e ce este atat de important sa-ti eli#erezi mintea de gandire3 6andirea, sau mai precis identificarea cu gandirea, intareste si mentine egoul, care in societatea noastra este fara control! El crede ca este real si incearca din greu sa-si mentina suprematia! Starea negatia a mintii, cum ar fi supararea, resentimentul, frica, inidia, gelozia, sunt produse de ego! 0and egoul controleaza lucrurile, aceste stari ale mintii ne apar 4ustificate si de asemenea cauzate de factori e*terni! )e o#icei o alta persoana este #lamata ca ne-a produs aceste sentimente! )ar adearata lor cauza se gaseste chiar in iata oastra, in structura mintii egotice! Ea are neoie de dusmani pentru ca isi o#tine identitatea prin separare si astfel pune accentul pe ceea ce fac ceilalti! )in acest moti, lasand egoul sa ai#a controlul, lucrurile sunt duse in
KH
ultima instanta la iolenta, lupta, si raz#oi! $ceasta este ne#unia, dar egoul ede altfel lucrurile! • ilmul ,,2 minte minunata a aratat cum mintea ne poate amagi si ne poate si ine#uni in acelasi timp! Spectatorii nu-si dau seama ca persona4ul principal este ne#un, pana cand el insusi realizeaza asta! ilmul rea sa arate ca atunci cand deii constient de mintea ta, nu te mai identifici deloc cu ea! 2 noua dimensiune a constiintei apare atunci in noi! Ne#unia este cauzata de gandirea fara constientizarea nelimitarii care este fiinta noastra adearata, iar gandind fara sa constientizam spatiul nemarginit care suntem, arata cum egoul ne tine captii in cusca sa! • )aca numai schim#and continutul gandurilor noastre si eitand pe cele negatie, putem, cuma, sa oprim actiitatea gandirii3 6andirea pozitia este desigur prefera#ila gandirii negatie! )ar sa fim constienti de momentul acesta si sa practicam constienta prezentei diine . aceasta este ceea ce Iisus a rut sa spuna in +redica de pe munte cand a afirmat" ,,NU TE 6$N)I )EL20 L$ 5I$T$ T$ ,din aceasta stare de fiintare ine marea creatiitate! ,,Schim#a-ti gandirea . acest indemn poate fi inteles numai daca este interpretat ca necesitatea de a opri actiitatea continua a mintii, care este repetitia, zadarnica si negatia! In locul unei gandiri continue, sa fim linistiti si astfel deenim constienti ca suntem constienti! $ceasta este realizarea lui ,,eu sunt, realizarea sinelui, identitatea noastra esentiala!' • 0and suntem inradacinati in sine, gandirea deine seritorul starii de constienta inlocuindu-se in acest mod actiitatea ei continua care este numai spre folosul propriu al egoului! $stfel ea deine creatia! Sfaturi de Eckhart Tolle C • Numesc corpul durerii, acumularea durerii emotionale echi pe care aproape toti oamenii o poarta in campul lor energetic! Este o entitate semiautonoma, compusa din emotii negatie care nu au fost acceptate, sau NU $U 2ST L$S$TE S$ SE )U0$, in momentul cand au aparut! $ceste emotii negatie lasa un reziduu de durere emotionala, care este stocata in celulele corpului! %ai e*ista si un corp durere colecti, continand durerea suferita de atatia oameni de-a lungul istoriei! 0orpul durere are un stagiu adormit si unul acti! +eriodic deine acti, si atunci cand se intampla asta, el cauta mai multa suferinta cu care sa se hraneasca! )aca nu sunteti T2T$L +7E8ENTI, a fura mintea si -o umple cu ganduri negatie si cu e*periente neplacute ,cum ar fi drama relatiilor! $cesta este modul cum se perpetueaza pe sine de-a lungul istoriei umane! Un alt mod de a descrie corpul durerii este acesta" $)UN$7E$ )E NEE7I0I7E! • 2 cale de a elimna corpul-durerii3 )a, realizam aceasta, prin T$IE7E$ LE6$TU7II INT7E 027+UL )U7E7II SI 6$N)I7E$ N2$ST7$! iecare gand negati are o frecenta similara corpului durerii si astfel il hraneste! Nu poate fi hranit de gandurile pozitie' 0and corpul durerii nu mai ruleaza dialogul intern al gandirii noastre compulsie, noi deenim constienti de el in mod direct! Simtim emotia in corp, si asa aducem constienta in el . lumina constiintei! Emotia eche este apoi transformata in constiinta li#era in acelasi mod in care focul transforma totul in el insusi! $sa ca )E8I)ENTII0$7E$ . eli#erarea de emotie este $ T7$I NU%$I IN +7E8ENT' $cesta este modul de a opri ciclul constant de 7E07E$7E a unor e*periente dureroase! • rica se pare ca se afla in spatele ma4oritatii emotiilor negatie! 0um te poti eli#era de ea3 +rin procesul de )E8I)ENTII0$7E! 0um se i nitiaza el3 . rica apare prin identificarea cu forma, chiar daca este o posesie materiala, corpul psihic, un rol social, o imagine de sine, un gand sau o emotie, ea apare prin NE02NSTIENTI8$7E$ dimensiunii interioare a constiintei nemarginite, fara forma, care este esenta a ceea ce esti tu cu adearat'
KK
• Suntem prinsi de o#iectele constiintei, inconstienti de dimensiunea spatiului interior care numai el este cu adearat li#er! iecare gand plin de frica este )ES+7E 5IIT27, despre cea ce ar putea sa se intample! %a4oritatea oamenilor sunt familiarizati cu ,,filmele mentale care le produc stres si an*ietate, si a tin tre4i noaptea, in timp ce corpul ostru sta intins, conforta#il, la caldura in pat! • )ar in momentul 0$N) 7E0UN2STI un gand plin de frica, inseamna ca este or#a de actiitatea mentala autodistructia . asa incepi sa te dez-identifici de el! 0onstienta sau prezenta ia atunci locul, gandirii compulsie, imediat! Nu reau sa spun sa nu mai ganditi, ci numai" S$ NU 02NUN)$TI 6$N)I7E$ 0U 0EE$ 0E SUNTETI 52I 0U $)E5$7$T' 6andirea deine atunci inradacinata in constiinta nemarginita si nu mai este autonoma :care se sustine numai pe sine, ceea ce este egoul;! • iecare corp durere contine multa frica, pentru ca frica este emotia negatia cea mai importanta' 0um inlaturam acest lucru3 IL 7E0UN2$STETI, asa cum este el" corpul durerii . o acumulare de emotii echi! 2data ce l-ati recunoscut, el nu a mai poate su#4uga mintea, si nici s-o mai hraneasca cu ganduri negatie sau sa a controleze dialogul ostru intern ca si ceea ce spuneti si faceti! • 2data ce corpul durerii a aparut, nu luptati cu el sau nu ii rezistati! El este parte a ceea ce este, a momentului acesta cu care este in acord! $sa ca doar ii permiteti sa fie acolo! $tat! )aca nu il mai hranesti deloc, el isi pierde energia de atac si atunci emotiile negatie sunt depasite! • Spuneati despre dorinta neincetata a egoului si neoia lui nestapanita +ENT7U %$I %ULT! $tunci putem considera ca lucrurile necesare cum ar fi . sa deenim o persoana mai #una, putem sa le consideram ca dorinte rele3 . )orinta de a deeni o persoana mai #una este asemanatoare cu necesitatea de a fi atent la cum ma simt eu cu mine insumi, acum . cum ma ad pe mine, sau cum sunt azut de ceilalti! Este or#a de modul in care iti fauresti imaginea mentala de sine . acesta este asa cum se spune . egoul! $cest lucru include desigur si dorinta de a deeni eli#erat sau mai spiritual! Trezirea sau realizarea spirituala este descoperirea faptului ca TU NU $I NE52IE S$ $)$U6I NI%I0 L$ TINE INSUTI +ENT7U $ )E5ENI +LIN! Nu ai neoie sa incerci sa deii mai #un, ci )2$7 S$ )$I 52IE, S$ +E7%ITI ca #unatatea care ESTE IN TINE, ca parte insepara#ila a fiintei tale, a ceea ce esti tu cu adearat, S$ I$S$ L$ SU+7$$T$ SI S$ SE ED+7I%E +E SINE' • 0and oamenii se trezesc la adearatul lor sine si la adearatul scop al ietii, atunci un nou pamant a fi creat! 0um -a arata acest pamant3 Nu reau sa speculez despre caracteristicile unui nou pamant, dar oricum a fi, a fi o manifestare e*terioara a noului 7$I, care este chiar realitatea interioara a constiintei fara margini! Se a ridica atunci o constiinta treaza care este neconditionata si li#era de iluziile egoului! Sugestii de cum a arata noul pamant se gasesc in /i#lie, unde se spune, de e*emplu ca" ,,lupul a sta laolalta cu mielul aceeasta se poate intelege astfel" noi percepem o realitate e*terioara care este o oglinda a constiintei umane colectie, iar atunci a fi o schim#are in constiinta, care a modifica nu numai modul cum este creata lumea, ci si intregul nostru mod de a percepe realitatea! • +e masura ce fiintele umane se trezesc din isul care este . identificarea cu forma . constiinta fara limite a incepe sa creeze forme fara sa se mai piarda pe sine in ele! $tunci se realizeaza esenta a ceea ce cu adearat suntem fiecare din noi! 5enirea unui nou rai si a unui nou pamant, preazute in echile carti religioase, este o metafora care spune despre aceasta schim#are fundamentala in constiinta oamenilor! $ceasta transformare nu este totusi o stare iitoare la care tre#uie sa se a4unga sau in care sa crezi! • UN N2U 7$I SI UN N2U +$%$NT SE 7I)I0$ IN IE0$7E )IN N2I ,0BI$7 IN $0EST %2%ENT' $sa ca a a trezi la scopul adearat al ietii oastre NU ESTE, S$ IN0E70$TI S$ 0$UT$TI 0E5$ )E 2/TINUT IN 5IIT27 SI S$ $STE+T$TI I%+LINI7E$ )E SINE, $02L2 . ci S$ 5$ $SE8$TI IN $0EST %2%ENT . IN
K
+7E8ENT . L$S$N) $STEL E62UL S$ SE )I82L5E' Scopul simtirii si trairii constiente a ietii interioare . este primordial, si acest scop este S$ 5$ T7E8ITI SI S$ ITI 02NSTIENTI )E NE%$76INI7E$ 0$7E SUNTETI' $sa ca, starea aceasta de constiinta treaza, nelimitata, tre#uie sa o puneti in toate lucrurile pe care le faceti, astfel incat ea S$ IE +E +7I%UL L20, si intotdeauna factorul primordial' • )in remurile antice termenul trezire a fost folosit ca un fel de metafora spre transformarea constiintei umane! Sunt para#ole in Noul Testament care or#esc de importanta de a fi treaz . constient, si cum sa faci totul ca sa nu cazi la loc, in adormire! • 0uantul /uddha ine din sanscrita, unde ,,#udh inseamna ,, a fi treaz, asa ca /uddha nu este un nume si nici o persoana, ci o stare de constiinta! Toate acestea arata ca oamenii sunt potential capa#ili sa traiasca intr-o stare de constiinta compara#ila cu acea starea de trezire normala, diferita de somn si isare! $cesta este motiul pentru care unii inatatori spirituali folosesc termenul de ,, halucinatie impartasita sau ,,hipnotism uniersal pentru a descrie e*istenta umana o#isnuita! • +uteti lua orice carte de istorie si a sugerez sa incepeti sa studiati sec DD . eti afla, ca o mare parte a istoriei umanitatii, are toate caracteristicile pe care noi le asociem in mod normal cu un cosmar sau o halucinatie ne#una! • Natura trezirii spirituale nu este inteleasa, de o#icei! $doptarea credintelor religioase,a aea iziuni despre )umnzeu sau fiintele celeste, a#ilitatea de a comunica, de a indeca, de a preedea iitorul sau alte puteri paranormale . toate aceste fenomene sunt cea si nu pot fi ignorate, dar nici-una din ele nu reprezinta un indicator al trezirii spirituale la o persoana care le e*perimenteaza! Se pot intampla si la persoane care nu sunt trezite spiritual si pot sau nu sa insoteasca starea de trezire! Sfaturi de Eckhart Tolle • In fiecare dimineata ne trezim din somn, si din isele noastre si intram in starea careia noi ii zicem trezire! Un suoi continuu de ganduri, ma4oritatea din ele repetitie, caracterizeaza starea o#isnuita de eghe! $tunci ce se intampla cand ne trezim spiritual3 NE T7E8I% )IN I)ENTII0$7E$ 0U 6$N)U7ILE N2$ST7E' Toti cei care nu sunt treziti spiritual se identifica total cu gandurile mintii si se misca datorita lor! Este or#a de ocea neincetata din capul lor! )ar gandirea este compulsia' Nu te poti opri, sau asa se pare, ca nu poti! Este si o patima pentru ca ea creeaza dependenta! Tu nu mai rei deloc sa te opresti, nici atunci cand suferinta generata de zgomotul neincetat al mintii deine de nesuportat! • In starea o#isnuita de eghe, oi nu folositi gandurile ci ELE 5$ 2L2SES0 +E 52I! S-ar putea spune ca oi SUNTETI +2SE)$TI )E 6$N)U7I! Ele sunt de fapt o conditionare a mintii colectie care e*ista de mii de ani! 5oi nu edeti niciodata lucrurile asa cum sunt ele cu adearat, ci distorsionate si reduse la etichete mentale, concepte, 4udecati, opinii si tipare reactie! Identitatea de sine este redusa la o poeste pe care TINETI %E7EU S$ 2 S+UNETI IN %INTE! ,,Eu si poestea mea . in starea de netrezire, ea este tot ce iata reprezinta pentru oi, totul este redus la acest lucru .atunci nu mai puteti fi fericiti mult timp, pentru ca nu mai sunteti oi insia! $sta inseamna oare, ca nu mai gandesti atunci cand esti trezit spiritual3 Nu, #ineinteles ca nu! • )e fapt, ei putea sa folosesti gandurile mult mai eficient decat inainte, dar ei realiza ca este cea adanc in fiinta ta, o liniste i#ranta, ie, care este mai asta decat gandirea! Este constiinta insasi, fata de care mintea ganditoare este doar un aspect! +entru multi oameni prima indicatie a unei treziri spirituale este aceea ca deodata dein constienti de gandurile lor! Si a4ung sa fie %$7T27I la ele si la spusele lor! Nu se mai identifica deloc complet cu mintea si astfel incep sa simta ca este o profunzime in ei, de care nu stiau inainte!
K<
• +entru ma4oritatea oamenilor, trezirea spirituala este un proces gradual! 7areori se intampla deodata! )ar adeseori se petrece datorita unei suferinte intense! $sta a fost si in cazul meu! %ulti ani, iata mea a alternat intre depresie si o an*ietate acuta! Intr-o seara m-am trezit intr-o stare de intensa si groaznica frica, mult mai i ntensa decat am trait pana atunci! 5iata imi parea fara sens, arida si ostila! $ deenit asa de insuporta#ila, ca deodata mi-a enit un gand in minte" ,,nu mai pot trai cu mine insumi, deloc! 6andul s-a repetat de mai multe ori! )eodata, m-am retras din gand si am priit la el, asa cum era! $stfel am deenit constient de ciudatenia acestui gand" ,,daca nu mai pot trai cu mine insumi, tre#uie sa fie doi de mine . Eu si mine cu care nu mai pot trai3 Nu a mai fost nici-un raspuns la aceasta intre#are, si toata gandirea s-a oprit! +entru un moment in interiorul meu s-a lasat o liniste completa! )eodata m-am simtit a#sor#it intr-un arte4 de energie! %-a apucat o frica intensa, iar corpul meu a inceput sa tremure! $m auzit cuintele ,,nu rezista, ca enind din pieptul meu! %-am simtit a#sor#it intr-un gol! Si deodata, toata frica a disparut, si % $% L$S$T S$ 0$) IN NE$NT! )upa asta nu mi-am mai amintit nimic din ce s-a intamplat! • )imineata urmatoare m-am sculat ca si cand tocmai atunci m-am nascut pentru prima data in aceasta lume! Totul parea proaspat, dar din totdeauna la fel . si aeam un sentiment intens de iu! 2 liniste i#ranta mi-a umplut toata fiinta! +lim#andu-ma prin oras in aceea zi, lumea imi parea ca si cand, chiar atunci ar fi enit in e*istenta, complet lipsita de trecut! Eram intr-o stare de uimire, de pacea pe care o simteam in interior si de frumusetea pe care nu o mai azusem pana atunci, chiar si in mi4locul traficului! • I%I +IE7)USE% 2/ISNUINT$ )E $ ETI0BET$ SI INTE7+7ET$ +E70E+TIILE %ELE . SI NU %$I $5E$% )EL20 NI0I-UN 02%ENT$7IU %ENT$L' In aceea zi, am perceput si am interactionat cu lumea in modul acesta" +7IN LINISTE, nu prin zgomotul mintii! +acea pe care am simtit-o in aceea zi, cu mai mult de 9> de ani in urma, nu m-a mai parasit, cu toate ca ariaza in diferite grade de intensitate! )e atunci nu mai am nici-un preconcept care sa ma a4ute sa inteleg ce mi s-a intamplat! )upa aceea, am realizat ca suferinta acuta care m-a cuprins in atunci, tre#uie sa fi fortat constiinta mea sa se retraga din identificarea cu sinele nefericit, suferinta ,,micului eu care in fond nu este decat 2 I0TIUNE $ %INTII! • $0E$ST$ 7ET7$6E7E T7E/UIE S$ I 2ST $T$T )E 02%+LET$ $STEL IN0$T SUE7INT$ IN SINE S-$ S$7SIT ca si cand ai scoate dopul de la o 4ucarie umflata cu aer! 0eea ce a ramas a fost natura mea adearata . acel intotdeauna prezent ,,eu sunt, constiinta fara limite in prima stare a ei de identificare cu forma! Ii poti spune si pura trezire sau prezenta! • In poestea ietii personale se pare ca a fost o cone*iune intre suferinta intensa si cresterea e*perientei spirituale! Este, la toata lumea, o legatura intre suferinta traita si intensitatea cu care apare neoia unei cresteri spirituale3 . )a, acest lucru se pare ca se intampla in ma4oritatea cazurilor! 0and esti prins si capti intr-un cosmar, motiatia ta de a te eli#era a fi mult mai mare, decat cel prins intr-un is relati placut! )ar la toate nielele, eolutia apare ca un raspuns la o situatie critica, nu rareori o iata amenintata, cand structurile echi, din interior sau din e*terior, sunt daramate sau nu mai lucreaza deloc! • La niel personal, aceasta inseamna adeseori e*perienta pierderii a cea anume" moartea cuia drag, sfarsitul unei relatii, pierderea unei posesiuni, casa oastra, statutul social, sau caderea structurilor e*terne din iata oastra care a furnizau un sentiment de securitate! +entru multi oameni, #olile, pierderea sanatatii . reprezinta o situatie critica ce impinge spre trezire! 0u #oala graa, ine si trezirea la $)E5$7$T$ %2$7TE, %$7E$ +IE7)E7E $ T2T 0E $5ETI' • +entru multi oameni, +IE7)E7E$ este perceputa ca o pierdere a sensului ietii! 0u alte cuinte, iata pare sa fie atunci fara nici-un sens! +ierderea sensului ietii este adeseori parte din suferinta care ine odata cu pierderea psihica, dar acest
K
lucru se poate intampla si acelora care au castigat tot ce lumea aceasta a putut oferi, si care au reusit in ochii lumii . si deodata ei realizeaza ca succesul lor, sau posesiunile sunt goale si nu ii pot implini! 0eea ce lumea si cultura le spune este important pentru ei, pentru ca sunt indemnati sa incerce sa posede cat mai mult, ceea ce pana la urma le da un fel de apasare dureroasa in suflet, adesori insotita de o mare confuzie mentala! • $cum intre#area care apare este" care este adearata cone*iune intre suferinta si trezirea spirituala3 0um poate una sa duca la cealalalta3 0and te uiti cu atentie la natura suferintei umane ei afla un ingredient esential in mai toate felurile de suferinta si acesta este . )I%INU$7E$ 02NSTIINTEI )E SINE' Sa luam spre e*emplu, #oala! Ea te face sa te simti mai mic, fara nici-un control, fara a4utor! Se pare ca pierdeti autonomia, si se poate sa deeniti dependenti de altii! $4ungeti mai mic, or#ind la figurat! 2rice +IE7)E7E ma4ora are un efect similar" unele din formele care au reprezentat o parte importanta din ceea ce ati fost oi . o persoana, o posesiune, un rol social,a lasa, o pierdeti si oi suferiti pentru ca -ati identificat cu acele lucruri, persoane, si astfel i se pare ca pierdeti cea din oi . o parte din oi! In realitate, desigur, ceea ce simtiti ca o diminuare sau o pierdere a sentimentului de sine, este de fapt +IE7)E7E$ UNEI I%$6INI despre ceea ce credeti ca sunteti, o imagine care este agatata in minte! +IE7)E7E$ )I82L5$ I)ENTII0$7E$ 0U 27%ELE 6$N)U7I care ti-au dat tie sentimentul de sine! )ar acest sentiment de sine este de fapt fals . este o fictiune mentala! Este mintea egotica sau cum I s-a spus . micul eu! • $ te identifica cu o imagine mentala care spune cine esti tu, inseamna sa fii inconstient si netrezit spiritual! $ceasta ST$7E )E NET7E8I7E 07EE$8$ SUE7INT$, dar si suferinta creeaza posi#ilitatea trezirii! 0and nu mai rezistati la diminuarea eului ce ine odata cu suferinta . cand toate rolurile pe care le-ati 4ucat si care reprezinta de fapt starea de netrezire . SE TE7%IN$,atunci deeniti umil, simplu si real! Si parado*al in clipa 0$N) S+UI ,,)$ $0ELEI %27TI +ENT7U 0$ ,,ESTE 0EE$ 0E ESTE, atunci realizati ca sentimentul de sine mental, acopera adearul a ceea ce sunteti oi cu adearat, acel sine,!! nu definit de trecutul ostru, ci acel sine care este LI+S$ TI%+ULUI' Si cand ceea ce credeti ca sunteti se dizola dintr-o data, $TUN0I 5$ 02NE0T$TI L$ 5$ST$ +UTE7E care este esenta fiintei oastre nemarginite! Iisus i-a spus" ,,iata eterna! In #udism, uneori i se spune ,,realitatea esnica! $cum, oare, aceasta inseamna ca daca nu ai e*perimentat suferinta intensa in iata ta, nu mai este nici-o posi#ilitate de trezire3 %ai intai, motiul pentru care cautati o inatatura spirituala, sau un inatator este acela ca, impartasiti de4a suferinta, si de aceea procesul de trezire a inceput! • Un inatator sau o inatatura nu sunt esentiale pentru trezirea spirituala, ci doar se economiseste timp! $poi, umanitatea ca intreg, a trecut de4a printr-o suferinta inimagina#ila, mai mult auto-inentataF secolul DD atingand culmea cu ale lui orori inimagina#ile! Suferinta colectia a fost adusa in fii ntele umane pana cand, aceasta prea multa suferinta a chemat neoia de eli#erare care este trezirea spirituala! Nu mai este necesara mai multa suferinta! $cum, pentru multi oameni, asta inseamna ca au seferit destul! Nu mai or sa sufere! S$7SITUL SUE7INTEI este deasemenea si scopul fiecarei inataturi spirituale adearate! ii recunoscator ca suferinta te-a adus la aceasta intelegere",, NU %$I $% NE52IE S$ %$I SU$7 )EL20' • Sa ne anga4am complet in momentul present3 . identificarea cu gandurile si emotiile care in, creeaza un fals sentiment de sine mental, conditionat de trecut" micul eu si istoria lui! $cest sine fals nu este niciodata fericit si nu se simte implinit pentru mult timp! $ceasta este starea o#isnuita a oamenilor . de neliniste, frica si insuficienta, de neimplinire! $cest eu fals, spune ca el cauta fericirea si totusi, tot el creeaza un continuu conflict si nefericire! +riiti la lupta din 4urul ostru, intre natiuni, religii, tri#uri! Ei au neoie de dusmani, pentru ca numai acestia le furnizeaza
K;
sentimentul de separare de care identitatea lor colectia depinde! alsul sine traieste in principal prin memorie si anticipare! T7E0UTUL SI 5IIT27UL SUNT +7IN0I+$L$ LUI +7E20U+$7E! • %omentul present, in cel mai #un caz este cea ce se sfarseste repede, sau un pas spre iitor, si toate astea, pentru ca iitorul promite implinire, si salare, intr-o forma sau alta! +ro#lema este ca iitorul nu ine niciodata! Iar iata este intotdeauna, acum' 2rice s-ar intampla, orice e*perimentati, sunteti, ganditi sau faceti . totul se intampla numai acum' +7E8ENTUL ESTE T2T 0EE$ 0E ESTE' Si daca oi pierdeti continuu, momentul acesta de acum, si ii rezistati sau nu a place de el, atunci incercati mereu sa fugiti de clipa aceasta, sau o reduceti la cea ce trece repede, atunci oi pierdeti esenta ietii oastre, si deeniti 0$+TI5I IN 5ISUL LU%II I%$6INIL27, 02N0E+TEL27, ETI0BETEL27, INTE7+7ET$7IL27 S$U GU)E0$TIL27' . ce sunt toate continutul conditionat al mintii pe care l-ati luat ca fiind oi insia! Si astfel a rupeti, si cadeti, tocmai de starea de implinire a ietii ce este numai acum . 0EE$ 0E ESTE, $S$ 0U% ESTE, NU%$I IN $0EST %2%ENT' • 0$N) SUNTETI NE$LINI$TI 0U 0EE$ 0E ESTE $0U%, 52I SUNTETI NE$LINI$TI L$ 5I$T$ INS$SI' Sfaturi de Eckhart Tolle H • 5oi a luptati sa atingeti un scop in iitor, cand lucrurile or fi, poate, mai sigure, mai pline de iata, a#undenta, dragoste, #ucurie,dar, de fapt acele lucruri sunt esenta a ceea ce sunteti oi de4a! Tot ceea ce i se cere pentru a aea acces la esenta, este sa a imprieteniti cu momentul prezent! Si eti putea sa realizati ca mai tot timpul in iata oastra ati facut din momentul acesta, un dusman! 5oi nu ati spus ,,)$ la ceea ce este, si nu l-ati im#ratisat asa cum ine el! $ti fost nealiniati la ,,clipa de acum si de aceea iata a deenit o lupta! • $stazi, acest lucru pare a fi normal, pentru ca toti din 4urul ostru traiesc in acelasi mod! Lucrul nostim este acesta" 5iata, marea inteligenta care patrunde intregul cosmos, ine in a4utorul ostru numai atunci cand spuneti ,,)$ la ceea ce este' Unde este iata3 $ici' $cum' Tot ceea ce este . este numai in aceasta clipa' +rezentul pare atat de mic la inceput, un mic segment intre trecut si iitor, si totusi, INT7E$6$ +UTE7E $ 5IETII SE $S0UN)E IN EL! 0and se intampla trezirea spirituala, a treziti in plinatate si iu, in sacrul acestui moment de acum' +ana aici ati fost a#senti, adormiti, dar acum sunteti prezent . si treaz' • Secretul trezirii este" S$ $00E+T$TI NE02N)ITI2N$T $0EST %2%ENT $S$ 0U% ESTE EL, SI 0U% $+$7E . 0$ ESTE 0EE$ 0E ESTE' Unii oameni fac lucrul acesta pentru ca nu mai pot sa stea in suferinta care ine odata cu NE$00E+T$7E$ $ 0EE$ 0E SE INT$%+L$ IN $0E$ST$ 0LI+$! )a fapt ei sunt fortati sa se trezeasca! $ltii au suferit destul si sunt gata sa im#ratiseze singuri, momentul de acum! $tunci cand deeniti prezenti in acest mod,4udecatile, etichetele si conceptele mintii oastre NU %$I SUNT )EL20 I%+27T$NTE pentru ca acum o inteligenta infinita, 2+E7E$8$ IN 52I SI +7IN 52I' In acest mod mintea poate fi folosita mult mai eficient si creati, si atunci cand este neoie! • Intre#area care se naste" mai este neoie de straduinta pentru a implini cea, cand sunteti atat de prezenti, acum3 $ti putea sa deeniti pasii in aceasta stare3 %ulte din actiitatile fara rost or fi a#andonate, dar starea de prezenta este singura stare in care energia creatia a este disponi#ila! 0and sentimentul de implinire de sine NU %$I ESTE )E+EN)ENT )E UN 5IIT27 7E8ULT$T, $TUN0I /U0U7I$ $+$7E IN 27I0E $0ETI' • aceti ceea ce faceti pentru ca, actiunea insasi este plina! Si orice eti face sau eti creea in aceasta stare este de inalta calitate! $ceast lucru se intampla, pentru ca nu mai e*ista cea ce tre#uie sa se sfarseasca, si atunci deodata o dragoste atenta apare in tot ceea ce faceti'
A
• ,,Sa fii in prezent, suna atat de #ine, si totusi este foarte greu de sustinut! Sunt cea e*ercitii practice pentru cei ce or sa mentina constiinta in momentul prezent3 . )esi echea constiinta sau sa-i spunem inconstienta, inca ocupa un loc important si chiar functioneaza in lumea aceasta, noua constiinta . trezirea . prezenta . a si inceput sa apara in multe fiinte umane! In cartea mea ,,+uterea prezentului, am mentionat catea cai prin care puteti mentine momentul de trezire, prezent, dar principalul lucru este S$ +E7%ITETI, S$ )$TI 52IE IN 7E$LIT$TE ca aceasta noua stare de constiinta S$ SE I5E$S0$, decat sa credeti ca muncind din greu eti putea canda sa o realizati! 0um o lasati sa apara3 Simplu . L$S$N) $0EST %2%ENT S$ IE 0EE$ 0E ESTE' $ceasta inseamna S$ 7ENUNTI L$ 7E8ISTENT$ INTE7I2$7$ L$ T2T 0EE$ 0E ESTE, $0U%' . 0LI+$ )E $T$, $S$ 0U% 5INE E$' $cesta atitudine L$S$ 5I$T$ S$-SI )E85$LUIE 7U%USETE$' NU EDIST$ 2 %$I %$7E +7$0TI0$ S+I7ITU$L$ 0$ $0E$ST$' • In filmul ,,Inflorirea constiintei umane ati or#it despre o noua constiinta ce apare in timpurile noastre! 0e reti sa spuneti prin asta3 %omentul prezent nu a fost disponi#il intotdeauna cautatorilor sinceri3 0e se intampla acum, deose#it, in ti mpul nostru3 5reti sa aratati spre un proces de eolutie sigur . o accelerare in dezoltarea spirituala a umanitatii3 . )a, momentul prezent a fost dintotdeauna disponi#il cautatorilor spirituali! )ar, $T$T$ TI%+ 0$T 0$UT$TI, NU SUNTETI )ES0BISI S+7E 0LI+$ $0E$ST$ )E $0U%! 0autarea implica faptul ca oi a proiectati in iitor raspunsul la intre#arile oastre, sau cautati sa realizati cea, spiritual sau orice altcea, atunci . canda! iecare este intr-un fel sau altul in cautare . alergand mereu dupa cea care S$ $)$U6E ,,%$I %ULT la ceea ce sunteti de4a, orice ar fi acestea" #ani, relatii, posesii, cunoastere, statut social, . sau r ealizare spirituala! • ,,$ cauta inseamna ca aeti neoie de %ULT TI%+, %$I %ULT 5IIT27, %$I %ULT )IN $ST$, %$I %ULT )IN $0EE$' Si nu este nimic in neregula cu asta! T2TUL ISI $7E UN L20 IN $0EST$ LU%E! Sa faci #ani, sa aduni cunoastere, sa ineti o noua meserie, sa e*plorezi un teritoriu nou, chiar sa 4ungi de la $ la / . pentru toate aceste lucruri tu ai neoie de timp! +entru aproape orice faceti, aeti neoie de timp, in afara de un singur lucru" S$ I%/7$TISE8I %2%ENTUL $0EST$' NU $I NE52IE )EL20 )E TI%+ pentru a te deschide pe tine spre puterea prezentului si asa sa te trezesti la cine esti tu, mai presus de nume si forma, si sa realizati ca i n adancul fiintei oastre, 52I SUNTETI )EG$ I%+LINITI, INT7E6I, UN$ 0U ESENT$ NELI%IT$T$ )E TI%+! NU%$I TI%+UL ESTE 2/ST$02LUL pentru aceasta realizare! 0$UT$7E$ pentru ca are loc in timp ESTE 2/ST$02LUL %$G27! $stfel ca, mereu aeti neoie S$ $)$U6$TI 0E5$ la ceea ce de4a sunteti . acesta este o#stacolul' • +oestea ietii oastre,cum toate se dezaluie,daca iz#utiti sau nu in aceasta lume, )a, conteaza,da, este important totul, dar relati, nu a#solut' )e aceea numai un singur lucru este de importanta ma4ora si acesta este" +7E8ENTUL' )aca il pierzi, ei pierde scopul fundamental al ietii oastre, caruia i-am spus INL27I7E$ 02NSTIINTEI U%$NE' Si in cele din urma NI%I0 $LT0E5$ NU 5$ 5$ S$TIS$0E' 0atea fiinte umane in care noua constiinta s-a implinit, au deenit marii inatori ai umanitatii, ca /uddha, Lao Tzu, Iisus, cu toate ca inataturile lor au fost in ma4oritate, neintelese, mai ales atunci cand s-au transformat in religie organizata! Ei au fost prima manifestare a infloriri constiintei umane! %ai tarziu au aparut altii, din care catia au deenit inatatori faimosi si respectati, pe cand unii au ramas relati necunoscuti sau poate chiar complet necunoscuti! • La periferia religiilor consacrate, din timp in timp mai apar miscari singulare, prin care noua constiinta se manifesta! $ceasta a permis unui numar de oameni din aceste miscari sa se trezeasca spiritual! $stfel de curente, in 0restinism au fost 6nosticii, si misticismul medieal, in /udism . 8en, in Islam . miscarea sufita, iar in Binduism . calea $daita 5edanta! )ar acei #ar#ati si femei care s-au eli#erat
:
complet au fost dintotdeauna putini . flori ale constiintei! +ana recent nu se simtea o neoie pentru ca un numar mare de oameni . sa se trezesca! +entru prima oara in istoria umana, o transformare pe scara larga a constiintei a deenit necesara pentru ca umanitatea sa poata supraietui! • Stiinta si tehnologia au amplificat efectele disfunctiei mintii umane tinand-o intr-o stare de netrezire, si asta intr-un asemenea grad incat omenirea, si pro#a#il planeta, nu a mai putea supraietui pentru urmatorii 1>> de ani, )$0$ 02NSTIINT$ U%$N$ NU SE S0BI%/$' • $sa cum am spus, eolutia apare de o#icei ca o reactie la o situatie critica, si noi stim ca acum suntem confruntati cu o asemenea situatie e*trema! $ceasta arata si de ce este cu adearat o accelerare enorma in procesul de trezire a speciei noastre! Noua trezire spirituala nu se intampla numai in religiile consacrate, ci mai mult in afara acestor structuri! Uneori se ralizeaza, totusi si in #iserica si in institutiile religioase ce e*ista, acolo unde mem#rii acestor congregatii nu se mai identifica cu sistemele rigide si e*clusiiste de credinta ale caror tel inconstient este de $ 07ESTE SENTI%ENTUL )E SE+$7$7E de care structurile mintii egotice depind pentru a supraietui! • )e cat timp si de cat efort este neoie pentru a realiza puterea prezentului3 +oate aceasta realizare sa apara deodata sau e neoie sa muncesti pentru asta o iata intreaga3 . +UTE7E$ +7E8ENTULUI NU +2$TE I 7ELI8$T$ )E0$T $0U%' E$ NU 0E7E TI%+ SI NI0I E27T' Efort, inseamna sa incerci din greu S$ $GUN6I UN)E5$, si asa nu poti fi prezent, +7I%IN) $0EST %2%ENT $S$ 0U% 5INE EL, SI $00E+T$N)U-L $S$ 0U% ESTE' • +entru ca NU ESTE NE52IE )E TI%+ +ENT7U $ TE T7E8I' . tu poti realiza lucrul acesta numai acum' Timp iti a lua doar pana ei putea sta treaz in toate situatiile de zi cu zi! $deseori te poti gasi pe tine insuti impins inapoi in echile tipare conditionate si reactie, atunci cand te confrunti cu proocarile ietii cotidiene si a relatiilor! Tu pierzi prezentul martor si te identifici din nou cu ocea din capul tau, continua curgere a gandurilor, cu etichetele, 4udecatile, si opiniile care iti um#la mereu prin minte! Si nu-ti mai dai seama ca ele nu sunt decat etichete, 4udecati, si pozitii . opinii mentale . dar in care credem total! Si astfel oi creati conflict! Si apoi suferiti! Iar suferinta se trezeste din nou! Si toate acestea pana cand +7E8ENT$ )E5INE ST$7E$ N2$ST7$ +7E)2%IN$NT$' Sfaturi de Eckhart Tolle • Te poti afla pe tine insuti, deplasandu-te inapoi si ramanand mai departe in timp, intre echea constiinta si cea noua, intre identificarea mentala si prezenta! 0at timp a lua aceasta situatie3 Nu se pune asa pro#lema, pentru ca ei putea pierde prezentul, iarasi' • 0um ne recomandati sa ascultam, sa citim sau sa urmarim inataturile din ,,+uterea prezentului3 )e ce inregistrarile audio si ideo au o asa de mare putere de transformare asupra oamenilor3 . )aca s-ar putea sa nu mai fiti anga4ati si in alta actiitate in timp ce ascultati sau urmariti inregistrarile, asa incat sa puteti acorda intreaga oastra atentie nu numai cuintelor ci si spatiilor de liniste dintre cuinte! $stfel a a placea sa inatati multe lucruri interesante despre starea de prezenta ca si despre o#stacolele de care a eti loi! )ar aceasta este numai o latura secundara a acestor inregistrari! Scopul lor principal nu este sa transmita informatie ci sa a a4ute sa aeti acces la starea de prezenta chiar in momentul ascultarii! $sa cum se intampla la toate inataturile spirituale, semnificatia cuintelor care sunt spuse, patrunde mult mai adanc decat continutul lor informational! 0uintele ce apar spontan, direct din starea de prezenta sunt incarcate cu putere spirituala" puterea de constientizare! Tot ceea ce i se cere este sa fiti intr-o stare de ascultare atenta! Nu ascultati numai cu capul, ci si cu intreg corpul! Simtiti cand ascultati, prezenta ie, prin corp!
@
• Si a mai recomand sa urmariti sau sa cititi aceste te*te sau inregistrari, din nou si din nou' )e fiecare data cand cititi sau ascultati a eti simti ca si cand le-ati afla, pentru prima oara! $tunci cand eti relua un te*t sau o inregistare, eti creste in prezenta' )ar nu ascultati compulsi! Luati o pauza de 9-< zile, ideal este mai mult, inainte de a citi sau asculta iarasi te*tul! )e fiecare data cand se intampla aceasta, din nou, incercati la inceput, doar sa stati in liniste pentru catea minute! • /ucurati-a de marea aentura a fiintelor umane si astfel eti lua parte la aparitia unei noi constiinte' • TU NU ESTI %INTE$ T$' Un cersetor statea pe marginea drumului de <> de ani! 2data, trecea pe acolo un strain! ,,)a-mi si mie un #an' spuse cersetorul, scotandusi mecanic sapca din cap! ,, nu am nimic sa-ti dau, ii spuse strainul! )upa care il intre#a" ,,0e este in cutia pe care stai3 ,,Nimic ii r aspunse cersetorul! mmE doar o cutie eche! ,,Stau pe ea de atata timp, ca nici nu mai tin minte! ,,Te-ai uitat reodata inauntru3 il intre#a strainul! ,,Nu ii zise cersetorul! ,,)e ce sa ma fi uitat3 Nu este nimic in ea! ,,Uita-te acum' insista strainul! 0ersetorul ridica capacul si arunca o priire, inauntrul cutiei! 0u uimire si #ucurie, nu-i enea sa creada . el azu ca aceea cutie era plina cu aur' Eu sunt acel strain care NU $% NI%I0 S$ 5$ )$U si care a spune doar sa a uitati inauntru! Nu in cutie, ca in para#ola, ci cea mult mai aproape" in oi insia' ,, dar eu nu sunt cersetor, te pot auzi spunand! $cei care nu si-au gasit #ogatia lor adearata, care este /U0U7I$ 7$)I$NT$ $ IINT$7II SI +$0E$ $)$N0$, )E NE0LINTIT care ine odata cu ea, aceia sunt cersetori, chiar daca poseda mari #ogatii! Ei cauta in afara putina placere sau implinire, pentru apro#are, securitate, sau dragoste, in timp ce EI $U )EG$ IN INTE7I27UL L27 T2$T$ /26$TI$ LU%II, care include nu numai toate lucrurile, dar si %ULT %$I %ULT )E0$T +2$TE 0E5$ S$U 0INE5$ EDTE7I27 S$ 5$ )E$' +$0E$, IU/I7E$ SI E7I0I7E$ T2$T$' • Iluminarea, duce la ideea unor oameni super inatati, si egoului ii place sa pastreze aceasta imagine, dar de fapt este or#a de starea naturala de $ I TU INSUTI, )E $ TE SI%TI /INE 0U TINE, cu fiinta care esti! Este o stare de conectare cu cea nemarginit si indestructi#il! In felul acesta, iti afli adearata ta natura care este mai presus de nume si forma! Ina#ilitatea de a simti aceasta conectare, da nastere iluziei separarii de tine insuti si de lumea din 4urul tau! $poi tu te percepi pe tine, constient sau inconstient ca UN 7$6%ENT I82L$T! Si atunci $+$7E I7ES0 02NLI0TUL )IN INTE7I27 SI )IN $$7$, iar in cele din urma, acesta deine norma! • Imi place definitia simpla a lui /uddha despre eli#erare ca ,,sfarsitul suferintei! Nu este nimic superuman in aceasta, nu-i asa3 . )esigur ca definitia este incompleta! Ne spune numai ceea ce nu este eli#erarea" nu este suferinta! )ar ce ramane cand nu mai este deloc suferinta3 /uddha pastreaza tacerea in aceasta priinta, iar tacerea lui implica faptul ca tu a tre#ui sa gasesti singur raspunsul! El foloseste o definitie negatia, astfel incat mintea sa nu o poata transforma intr-o credinta sau intr-o insusire superumana, o tinta care sa fie pentru noi imposi#il de realizat! In ciuda acestei precautii, ma4oritatea #udistilor cred inca ca eli#erarea este pentru /uddha, nu si pentru ei, ca ei mai au mult de lucru pana sa o atinga, si mult de lucru, si cel putin nu in iata asta! • $ti folosit cuantul fiintare! 0e intelegeti prin acesta3 . $ I ESTE ETE7N$ SI INT2T)E$UN$ +7E8ENT$ 5I$T$ 5ESNI0$, mai presus de miriadele de forme de iata care sunt su#iect de nastere si moarte! Totusi, $ I nu este numai mai presus de, dar este si adanc inradacinat in fiecare forma, este esenta din strafunduri, inizi#ila si indestructi#ila! $ceasta inseamna ca 5$ ESTE $00ESI/IL$, 0BI$7 $0U%, ca fiind sinele ostru din adanc, natura oastra adearata! )ar sa nu incercati sa-l atingeti cu mintea' Nu puteti sa-l intelegeti' +uteti sa-l cunoasteti numai atunci 0$N) %INTE$ ESTE LINISTIT$' 0$N) SUNTETI +7E8ENTI, 0$N) $TENTI$ 52$ST7$ ESTE 0U T2TUL SI INTENS +US$ +E 0LI+$ $0E$ST$'! $ I, +2$TE I SI%TIT, dar nu poate fi niciodata inteles cu mintea'
F
• Important este a capata constiinta fiintarii, iar $ 7$%$NE IN ST$7E$ )E SI%TI7E $ IINT$7II, ESTE ELI/E7$7E$' • 0and spui fiintare, or#esti de )umnezeu3 )aca asa este de ce nu Il numesti3 . 0uantul )umnezeu a a4uns sa fie inteles gresit timp de mii de ani, de utilizare nepotriita! Il folosesc uneori dar fac asta rar! +rin utilizare gresita, reau sa spun ca cei care chiar au luat cunostiinta cu realitatea sacrului, infinitul ast mai presus de cuant, acestia il utilizeaza cu o mare coningere, ca si cand ar sti ceea ce spun! 2ri ei de fapt argumenteaza impotria Lui, pentru ca afirma ca stiu ceea ce este El . dar de fapt Il neaga! $ceasta neintelegere, produce credinte a#surde, tot felul de afirmatii, si deziluzii egoiste, cum ar fi spre e*emplu" ,,)umnezeul meuJnostru este singurul )umnezeu, iar al tau este fals, sau faimoasa afirmatie a lui Nietzche, cum ca ,,)umnezeu este mortKK! 0uantul )umnezeu a deenit un concept prea mult folosit! • In momentul in care un cuant este spus, se creeaza o imagine mentala, nu pentru mult timp, pro#a#il, a unui #atran cu o #ar#a al#a, dar totusi o reprezentare gandita, a cuia sau cea din afara ta, si, da, #ineinteles, aproape ineita#il a unui #ar#at, sau cea de acest gen! Nici )umnezeu si nici fiintare, si nici-un alt cuant, nu poate defini sau e*plica realitatea inefa#ila mai presus de minte, asa ca singura intre#are cu adearat importanta este daca cuantul este un a4utor sau un o#stacol in a-ti permite sa e*perimentezi pe $cela spre care toate lucrurile conerg! +oate el sa arate spre mai sus de el insusi, spre aceea realitate transcedenta, sau se i ndica pe sine prea usor spre a deeni nu mai mult decat o idee in capul tau, in care crezi, un idol mental3 • 0uantul fiinta nu e*plica nimic, si nici )umnezeu! iinta totusi, are aanta4ul ca este un concept deschis! Ea nu reduce infinitul inizi#il la o entitate finita! Este imposi#il sa formezi din ea o imagine mentala! Nimeni nu poate cere e*clusi posesia fiintarii! Este or#a de esenta ta adanca, ce ESTE )E $+T I%E)I$T $00ESI/IL$ TIE 0$ SI%TI7E $ +72+7IEI T$LE +7E8ENTE, realizarea lui Eu sunt, care este lucrul primordial . a fi aceasta sau aceea! $sa ca mai este doar un mic pas de la cuantul fiinta la e*perimentarea fiintarii! • 0are sunt marile o#stacole in T7$I7E$ $0ESTEI 7E$LIT$TI3 . I)ENTII0$7E$ 0U %INTE$ T$, care face ca gandurile sa fie compulsie! Nu sa fii capa#il sa-ti opresti gandirea! Ea nu este acel lucru ingrozitor! Noi nu realizam asta, pentru , fiecare din noi suferim datorita ei, asa ca o consideram normala! $cest zgomot mental neincetat a opreste sa aflati aceea realitate a linistii adanci din oi care este insepra#ila de fiintare! %ai si creeaza un sentiment de sine mental care produce o um#ra de teama si durere! • ilosoful )escartes a crezut ca el a gasit cel mai fundamental adear cand a facut faimoasa sa declaratie ,,cred, deci e*ist! $tunci de fapt, el a dat e*presie celei mai fundamentale erori" sa identifici gandirea cu fiintarea si apoi aceasta cu gandirea! Sfaturi de Eckhart Tolle 1> • 6andirea compulsia pe care o are mai toata lumea, traieste intr-o stare de aparenta separare, intr-o iata comple*a si ne#una, plina de pro#leme continue si conflicte, o lume ce reflecta permanenta fragmentare a mintii! • ELI/E7$7E$ ESTE 2 ST$7E )E INT7E6I7E, de a fi UN$ cu totul, si deasemanea de pace! Sa fii una cu iata in aspectul ei manifestat . lumea . si in acelasi timp si cu Sinele din adancul nostru dar si cu iata nemanifestata . una cu iinta toata! Eli#erarea nu este numai sfarsitul suferintei si a unui conflict continuu in interiorul nostru sau in afara, dar si S$7SITUL IN6728IT2$7EI IN72/I7I $ 6$N)I7II NEIN0ET$TE! 0e eli#erare inredi#ila este acest lucru' • Identificarea cu mintea noastra creeaza un ecran opac de concepte, etichete, imagini, cuinte, 4udecati si definitii care #locheaza toata relationarea cu adearul! Ele se interpun intre tine si tu insuti, intre tine si natura, intre tine si )umnezeu! $cest
H
ecran de ganduri este cel care creeaza iluzia separarii, iluzia ca tu esti total diferit de ceilalti! $tunci tu uiti acest fapt esential ca su# nielul aparentei fizice separate a formelor, tu esti una cu toate acestea! )ar uiti . reau sa spun ca nu mai poti sa-ti SI%TI propria iinta ca o realitate de sine . eidenta! +oti sa crezi ca aceasta realitate este adearata, dar nu o mai poti simti ca este asa! 2 credinta poate fi conforta#ila! Totusi, NU%$I +7IN +72+7I$ T$ ED+E7IENT$ +2TI S$ )E5II LI/E7' • 6andirea a deenit o #oala! /olile apar atunci cand lucrurile se dezechili#reaza! )e e*emplu, nu este nimic neinregula cu diiziunea celulelor si multiplicarea lor in corp, dar daca acest proces continua mai mult decat ii tre#uie organismului, ele prolifereaza, si atunci apare #oala! • Nota" %intea este un instrument super#, daca este folosita corect' Iar daca este folosita gresit, ea deine foarte distructia! Sa o faci mai e*acta, nu este neoie, atata timp cat o utilizezi gresit . tu de fapt nu te folosesti de ea! Ea te foloseste pe tine' $ceasta este #oala! TU 07E8I 0$ ESTI %INTE$ T$! $ceasta este iluzia! Instrumentul te controleaza pe tine! • Nu sunt de acord cu tine! Este adearat ca fac o multime de lucruri fara rost ca cei mai multi dintre oameni, dar totusi pot sa aleg sa-mi folosesc mintea pentru a realiza anumite lucruri si fac asta tot timpul . ET" Numai pentru faptul ca poti rezola cuinte incrucisate sau esti in stare sa construiesti o #om#a atomica, asta nu inseama ca-ti folosesti mintea! $sa cum cainilor le place sa rontaie oase, si mintii noastre ii place sa-si infiga dintii in pro#leme! +ENT7U $ST$ rezola cuinte incrucisate sau construieste #om#e atomice! Nu e*ista alt moti pentru a aface lucrul acesta' )ami oie sa te intre# cea" poti fi tu li#er de mintea ta, oricand rei tu3 $i gasit, #utonul de ,,2+7I7E3 • 5rei sa spui sa opresti gandirea total3 Nu, nu pot! +oate doar un moment sau doua! . ET" atunci mintea ta te foloseste pe tine' Te identifici inconstient cu ea, asa ca nici macar nu iti mai dai seama ca esti scalul ei! Este ca si cand ai fi +2SE)$T fara sa stii asta, de aceea tu iei entitatea posedata ca fiind tu insuti! Inceputul eli#erarii este atunci cand realizezi ca TU NU ESTI ENTIT$TE$ +2SE)$T$ . 6$N)IT27UL! S$ STII $ST$, iti permite sa o#seri entitatea! )in momentul cand incepi sa priesti la ganditor, din aceea clipa un niel adanc al constiintei se actieaza! Si incepi sa realizezi ca este o realitate a inteligentei nemarginite mai presus de gand, fata de care gandul nu este decat un mic aspect al acelei inteligente! • %ai realizezi ca toate lucrurile care pentru tine contau asa de mult" frumusetea, iu#irea, creatiitatea, #ucuria, pacea interioara . toate acestea apar de dincolo de minte! $tunci incepi S$ TE T7E8ESTI, ELI/E7$N)U-TE )E %INTE$ T$' • 0e reti sa spuneti prin ,,a prii ganditorul3 . 0and cinea se duce la doctor si spune" ,,aud o oce in capul meu, el a fi trimis, in cel mai #un caz la pshiatru! )e fapt, intr-un mod similar, irtual, fiecare aude o oce, sau mai multe, in capul lui, mai tot timpul! $cesta este procesul inoluntar de gandire de care nu-ti dai seama, si T7E/UIE S$ $I +UTE7E$ S$-L 2+7ESTI, 2)$T$' Este un monolog sau un dialog continuu in tine! • +ro#a#il ai trecut pe langa oameni ne#uni pe strada, care or#esc fara incetare sau mormaie singuri! Ei #ine, asta nu este prea departe de ceea ce faceti oi sau ceilalti oameni ,,normali, cu e*ceptia ca nu or#iti cu oce tare! 5ocea interioara comenteaza, speculeaza si 4udeca, compara sau se plage, ii place sau nu ii place de cea, Ea nu este necesar sa relee situatia in care te afli in acel moment, poate sa-si aminteasca cea din trecutul apropiat sau departat, ori poate sa repete si sa-si imagineze situatii posi#ile in iitor! $deseori isi inchipuie lucruri care merg prost sau se termina rau" acestora, noi le spunem" necazuri! $lteori aceasta pista sinuoasa este insotita de imagini izuale sau de ,,filme mentale! 0hiar daca ocea arata o situatie anume, o a interpreta in termenii trecutului! $cest lucru se intampla pentru
K
ca ea apartine mintii conditionate, care este rezultatul intregii noastre istorii tr ecute, ca si mintii colectie pe care a mostenit-o si prin care ea este controlata! • $sa ca tu ezi si 4udeci prezentul +7IN 20BII T7E0UTULUI si ai un punct de edere total nepotriit fata de el! Si nu este cea iesit din comun pentru oce sa-ti fie )US%$NUL 0EL %$I 7$U! %ulti oameni traiesc cu acest lucru ingrozitor in capul lor, care ataca continuu si ii pedepseste, si ii stoarce de energie itala! Si astfel ea a4unge sa fie cauza unei mizerii si nefericiri nemarturisite, la fel ca o #oala! • 5estea #una este ca a puteti eli#era de mintea oastra! NU%$I $0E$ST$ ESTE $)E5$7$T$ ELI/E7$7E' Si puteti face primul pas, chiar acum' Incepeti S$ $S0ULT$TI ocea din capul ostru, cat de des puteti! $cordati %$I %ULT$ $TENTIE tiparelor de gandire repetitia, acelor placi de gramofon pe care le-ati ascultat in capul ostru atat de multi ani! $ceasta inseamna ,,sa priesti ganditorul, ceea ce este un mod de a spune . $S0ULT$TI 520E$ )IN 0$+UL 52ST7U' iti acolo martori, ca prezenta! • 0and auziti aceasta oce, ascultati-o impartial! $ST$ ESTE 0EE$ 0E S+UNE E$, si nu 4udecati! Si nu 4udecati sau nu condamnati ceea ce auziti! acand asa, ocea a mai incerca sa ina din nou prin usa din dos! )ar curand a e-ti da seama" ,,este ocea,si iata o ascult,si o priesc! Si astfel realizez ca asta sunt eu' $ceasta constiinta a propriei prezente, nu este un gand! E$ $+$7E )E )IN02L2 )E %INTE' • $sa ca atunci cand priiti un gand, sunteti constienti nu numai de el dar si de oi insia ca fiind martorul gandirii! Si atunci o noua dimensiune a constiintei apare in oi! Si asa cum stati si ascultati gandurile, eti simti o prezenta constienta . Sinele ostru adearat . care este dincolo de ganduri' • $tunci gandurile isi pierd puterea asupra oastra, si repede se domolesc, pentru ca oi nu mai energizati mintea prin identificarea cu ea! $cesta este inceputul sfarsitului gandirii inoluntare si compulsie! 0and un gand se domoleste, oi e*perimentati o discontinuitate in curgerea gandurilor . UN S+$TIU ,,$7$ %INTE! La inceput, acest spatiu li#er a fi scurt, poate de catea secunde, dar cu timpul a deeni mai lung! $tunci cand aceste spatii li#ere apar, simtiti o liniste si o stare de siguranta si pace in oi! $cesta este inceputul simtamantului ostru de e*istenta a Sinelui . pe care-l traiti ca si iintare, si care in mod o#isnuit este o#turat de minte! $stfel, T7$IN) $0E$ST$ ST$7E, cu timpul, linistea si pacea se or adanci! )e fapt nu este nici-un sfarsit la aceasta adancire in Sine! 5eti mai simti o su#tila #ucurie ce apare din adancul ostru" #ucuria de $ I! • Nu este o stare de transa, deloc! Nu este nici o pierdere a constiintei! Se intampla chiar opusul! )aca pretul pacii ar fi fost scaderea constiintei oastre, atunci pretul linistii ar fi fost lipsa italitatii si a starii de trezire, si in acest caz, tot ce este mai rau se poate intampla! • In aceasta stare de conectare interioara, sunteti mult mai alert si mai treaz decat in starea de identificare mentala! Si sunteti si cu totul prezenti! 5a creste de asemenea frecenta i#ratiei campului de energie care da iata corpului fizic' Sfaturi de Eckhart Tolle 11
• Si cu cat mergeti mai adanc in aceasta realitate a LI+SEI %INTII asa cum este numita uneori, oi puteti realiza starea de pura constiinta! In ea, puteti sa a simtiti propria prezenta cu atata intensitate si atata #ucurie incat toate gandurile si toate emotiile, corpul ostru fizic, cat si toata lumea e*terioara dein relati neimportante in comparatie cu aceasta traire minunata! Si mai mult . asta nu este o stare de egoism, ci o stare de $7$ EU! Te poarta dincolo de ceea ce tu credeai mai inainte ca ai fi tu insuti! $ceasta +7E8ENT$ ESTE ESENTI$L$' pentru oi si in acelasi timp incompara#il mai mareata decat eul! 0eea ce incerc sa arat aici pare, poate parado*al sau chiar contradictoriu, dar nu e*ista nici-o alta cale prin care sa o e*prim!
• In loc de a prii ganditorul , puteti deasemenea S$ 07E$TI UN S+$TIU, 2 +$U8$ in curgerea mintii, simplu, IN)7E+T$N)U-5$ T2$T$ $TENTI$ S+7E +7E8ENT! SI )2$7 IN0E70$TI S$ )E5ENITI INTENS 02NSTIENTI )E %2%ENTUL )E $0U%' $cesta este un mi4loc de a patrunde in adancul ostru! $stfel, puteti sa a retrageti atentia din actiunea mentala, si S$ 07EE$TI UN S+$TIU )E N2N-%INTE, in care sunteti foarte alerti si 02NSTIENTI )E NE6$N)I7E! $ceasta este esenta meditatiei' +uteti practica asta in iata o#isnuita de zi cu zi, transformand fiecare actiitate de rutina, normala care se termina in timp . si dandu-i toata atentia oastra, astfel incat sa se termine in Sine insusi! • )e e*emplu, in fiecare zi urcati su co#orati scarile acasa sau la locul de munca! +uteti in acest timp S$ $027)$TI 2 $TENTIE T2T$L$ IE0$7UI +$S, IE0$7UI %2%ENT, chiar si respiratiei! ITI T2T$L +7E8ENTI' Sau atunci cand a spalati pe maini, ITI $TENTI L$ T2T 0E +E70E+ETI facand aceasta" cum suna apa, sau ce senzatie a da ea, miscarea mainilor, cum miroase sapunul, sau cand a urcati in masina, dupa ce ati inchis usa, $0ETI 2 +$U8$ pentru catea secunde si 2/ESE75$TI curgerea respiratiei oastre! In acest mod deeniti constienti de acest fin si linistitor dar 2$7TE puternic sentiment de prezenta! E*ista doar un singur criteriu sigur prin care oi puteti masura succesul ostru in aceasta practica" si acesta este NI5ELUL )E +$0E +E 0$7E-L SI%TITI IN INTE7I27' • $stfel, singurul si cel mai ital pas in calatoria oastra spre eli#erare este acesta" S$ IN5$T$TI S$ 5$ )E8I)ENTII0$TI )E %INTE$ 52$ST7$' )E IE0$7E )$T$ 0$N) 07E$TI UN S+$TIU, 2 +$U8$ IN 0U76E7E$ %INTII, $TUN0I LU%IN$ 02NSTIINTEI 52$ST7E 07ESTE +UTE7NI0$' • Intr-o zi puteti sa a surprindeti zam#ind la ocea din capul ostru, asa cum ati zam#i la poznele unui copil! $sta inseamna ca NU 5ETI %$I LU$ )EL20 IN SE7I2S 02NTINUTUL %INTII 52$ST7E, asa incat sentimentul de sine nu a mai depinde de asta' • ELI/E7$7E$ . ESTE 2 ST$7E 0E ESTE %$I +7ESUS )E 6$N)I7E' Este gandirea un lucru esential pentru a supraietui in aceasta lume3 . %intea ta este un instrument, o unealta! Ea este acolo pentru a fi folosita intr-o pro#lema specifica, iar 0$N) TE%$ S-$ $0UT, T7E/UIE S$ $/$N)2NE8I %INTE$' $sa cum am spus, pentru H>->? din oameni, gandirea nu este numai repetitia si nefolositoare, dar este si nefunctinala si are si o natura negatia , si de aceea este atat de daunatoare' 2/SE75$TI-5$ %INTE$ si atunci eti edea cat de adearata este aceasta afirmatie! Ea cauzeaza o serioasa pierdere de energie itala! $cest fel de gandire compulsia produce in momentul de fata )E+EN)ENT$! • 0e caracterizeaza o dependenta3 Numai acest lucru simplu" NU %$I ESTI 0$+$/IL S$-TI )$I SE$%$ 0$ +2TI 27I0$N) S$ TE 2+7ESTI' +$7E 0$ $7 I %$I +UTE7NI0$ )E0$T TINE! )easemenea a da un fals sentiment de placere, si aceasta pana la urma se transforma in durere! • )e ce suntem atat de dependenti de gandire3 . pentru ca a identificati cu ea, ceea ce inseamna ca a deriati sentimentul de sine din continutul si actiitatea mintii oastre! 2data ce 07E)ETI $ST$, a formati o imagine mentala a ceea ce sunteti oi, #azata pe conditionarea personala si culturala! +utem sa-i spunem acestui sine fantomatic . ego! El este format +7IN $0TI5IT$TE %ENT$L$ si +2$TE I %ENTINUT, NU%$I +7INT7-2 6$N)I7E 02NST$NT$' • Termenul ego, inseamna lucruri diferite pentru oameni, dar cand il folosesc aici, reau sa spun . sinele fals, creeat prin identificarea inconstienta cu mintea! • +entru ego, momentul prezent rareori e*ista! NU%$I T7E0UTUL SI 5IIT27UL ESTE 02NSI)E7$T I%+27T$NT! $ceasta inersare totala a adearului face ca mintea egotica sa fie foarte disfunctionala! Egoul ESTE +7E20U+$T T2T TI%+UL S$ +$ST7E8E 5IU T7E0UTUL, pentru ca fara el cine ai mai fi tu3 $poi SE +72IE0TE$8$ 02NST$NT +E SINE IN 5IIT27 pentru a-si asigura continuu supraietruirea, cautand cea acolo, care sa-l a4ute sa supraietuiasa, si sa e*iste in
<
continuare! )e aceea isi spune" intr-o zi, canda, cand aceasta sau aceea, sau celalalte lucruri se or intampla, eu o sa ma simt ok, fericit si in pace! 0hiar atunci cand egoul ar parea sa se impace cu prezentul, nu prezentul este cel la care prieste el! • +rezentul nu este de fapt perceput complet pentru ca egoul se uita la el prin ochii trecutului! Sau il reduce la cea ce a lua sfarsit :ce a aea un rezultat in timp; . un sfarsit 0$7E INT2T)E$UN$ SE 6$SESTE )2$7 IN %INTE . 0$ UN +72IE0T IN 5IIT27! • 2#serati-a mintea si eti edea ca in modul acesta lucreaza ea! %2%ENTUL +7E8ENT 02NTINE 0BEI$ ELI/E7$7II' )ar nu poti afla mometul prezent atata timp cat esti mintea ta' • +redominanta mintii nu este altcea decat un stagiu in eolutia constiintei! $cum de fapt, este neoie urgent sa mergem la nielul urmator, altfel 52% I )IST7USI )E %INTE, care s-a transformat intr-un monstru, intr-un demon! $ gandi si a fi constient de asta, nu sunt lucruri sinonime! 6andirea este doar un mic aspect al constiintei! Ea nu poate e*ista fara constiinta, dar constiinta nu are neoie de gandire! ELI/E7$7E$ INSE$%N$ S$ TE 7I)I0I )IN02L2 )E 6$N)U7I, nu sa cazi la un niel controlat de ele! In starea de eli#erare, inca ei folosi mintea cand ei aea neoie dar ea, dar a fi mult mai atenta decat inainte! 2 folositi mai mult pentru scopuri practice, si eti fi li#eri de dialogul intern inoluntar, iar IN L20UL LUI 5$ I 2 LINISTE INTE7I2$7$ $)$N0$! 0and a folositi mintea si in mod particular cand aeti neoie de o solutie creatia, eti oscila catea minute intre gandire si liniste, intre minte si lipsa ei! LI+S$ %INTII ESTE 02NSTIINT$ $7$ 6$N)U7I . )U%NE8EU' Numai in acest mod poti gandi creati! +entru ca numai in felul acesta gandul are cu adearat putere' El singur, cand nu este deloc conectat cu realitatea constiintei, mult mai asta, deine repede neroditor, negati si distructi! • %intea este in principal o masina de supraietuit! $tacul si apararea impotria altor minti, sau a aduna, a stoca si a analiza informatia, acestea sunt lucruri pe care le face mintea, dar nu este deloc creatia! • Toti adearatii artisti, chiar daca stiu asta sau nu, creeaza numai din starea de non-minte, din linistea interioara! %intea da apoi forma, impulsului creati din adanc! 0hiar si marii oameni de stiinta au arat ca gandurile lor creatie au aparut in momente de liniste mentala! Surpinzatorul raspuns la o intre#are generala pusa celor mai eminenti matematicieni americani, de-a lungul timpului, inclusi lui Einstein, a fost, sa e*plice cum creeaza ei . la care raspunsul comun a fost" 6$N)I7E$ INT7$ IN G20 NU%$I 0$ 2 +$7TE SU/27)2N$T$ +$U8EI . LI+SEI, care este faza decisia a creatiei insasi! • $sa ca as putea spune ca singurul moti pentru care ma4oritatea oamenilor de stiinta nu sunt creatii nu este pentru ca ei nu stiu cum sa gandeasca, ci pentru ca EI NU STIU 0U% S$ SE 2+7E$S0$ S$ %$I 6$N)E$S0$' • %iracolul acesta care este iata pe pamant prin care a fost creat corpul nostru si este in continuare sustinut, nu se intampla prin minte, prin gandire' Este clar ca este or#a de lucrarea unei inteligente aste ce este infinit mai mareata si mai minunata decat mintea! 0um poate numai o singura celula umana ce masora 1J1>>> dintr-un milimetru in diametru, sa contina instructiuni inscrise in $)N-ul ei, cu care sar putea umple 1>>> de carti de C>> de pagini fiecare3 0u cat inatam mai mult, cum lucreaza corpul nostru, cu atat realizam cat de infinita este inteligenta care se e*prima prin el, si cat de putin cunoastem noi! 0and mintea se reconecteaza la aceasta constiinta, ea deine cea mai minunata unealta! $tunci ea a4unge sa sereasca pentru cea mai maret decat ea insasi' Sfaturi de Eckhart Tolle 12
• Emotia3 Este reactia corpului la propria minte! )espre emotii ce ne puteti spune3 Eu sunt prins in emotiile mele, mai mult decat sunt prins in mintea mea! . %intea, in acceptiunea in care folosesc acest cuant, nu este numai gandire! Ea
include emotiile tale, cat si toate emotiile mentale inconstiente ale tiparelor reactie! Emotia se naste in locul in care mintea si corpul se intalnesc! Este reactia corpului la mintea ta, sau s-ar putea spune . o refle*ie a mintii tale in corp! )e e*emplu" un gand de atac sau un gand ostil a crea o energie in trupul ostru, careia noi ii zicem . manie! $tunci corpul este gata sa lupte! • 6andul de care a simtiti agresat, fizic si psihic, il face pe corp sa se contracte, si aceasta este partea fizica a ceea ce noi numim . frica! 0ercetarile au aratat ca emotiile puternice cauzeaza chiar schim#ari in #iochimia lui! $ceste schim#ari reprezinta aspectul fizic sau material al emotiei! • )esigur, de o#icei nu sunteti constienti de toate tiparele oastre de gandire, si totusi numai priindu-a emotiile puteti sa atingeti starea de trezire' • 0u cat te identifici mai mult cu gandirea ta, cea iti a placea sau nu! $poi or fi GU)E0$TI SI INTE7+7ET$7I, ceea ce s-ar putea spune . cu cat sunteti mai putin in prezent, IN 02NSTIINT$ 0$7E )2$7 +7I5ESTE, cu atat mai puternic a fi atacul energetic-emotional enit de la minte! )aca a puteti SI%TI emotiile si daca sunteti 7U+TI de ele, oi le eti e*perimenta eentual la niel pur fizic, ca o pro#lema fizica sau ca un simptom! Un tipar emotional inconstient si puternic nu se mai poate manifesta atunci ca UN E5ENI%ENT EDTE7N 0$7E 5I SE INT$%+L$! • )e e*emplu" am o#serat ca in general, oamenii poarta cu ei, multa suparare, in interiorul lor, fara sa fie constienti de asta si fara sa o e*prime pe fata, chiar, lor LE-$7 +L$0E$ %ULT S$ IE $T$0$TI, 5E7/$L S$U I8I0, de altcinea la fel de suparat si adeseori, aparent fara nici-un moti ! Ei emana o puternica manie pe care anumiti oameni o primesc su#limal si aceasta apoi le incita propria lor suparare latenta! • )ada aeti dificultati cu simtirea propriilor emotii, incepeti prin concentrarea atentiei asupra campului de energie interior, din corpul ostru! Simtiti tr upul, in interiorul lui! $cest lucru a a pune in contact cu emotiile oastre! • Spuneti ca o emotie este refle*ia mintii in corp! )ar adeseori se intampla un conflict intre cele doua" mintea spune ,,nu, in timp ce emotia spune ,,da sau iners! . )aca reti cu adearat sa a cunoasteti mintea, corpul a a da intotdeauna o oglindire sincera, asa ca +7I5ITI L$ E%2TIE S$U SI%TITI 0U% SE )ES$S2$7$ IN T7U+UL 52ST7U! )aca este un conflict aparut intre ele, gandirea a fi minciuna, iar emotia a fi adearul! Nu ultimul adear a ceea ce suntem noi, ci adearul realti al starii mintii tale din acel moment! • 0onflictul intre gandurile de suprafata si procesele mentale inconstiente este desigur cea comun! Nu ei fi capa#il sa aduci actiitatea inconstienta a mintii in starea de constienta, cu a4utorul gandurilor, dar acestea or fi intotdeauna reflectate in corp ca si emotie, si IIN) 02NSTIENT )E $0EST LU07U +UTETI )E5ENI T7E$8! • S$ U7%$7ITI 2 E%2TIE in acest fel este tot atat de important ca si a asculta sau a urmari un gand! Singura diferenta este aceasta" atunci cand un gand este in capul nostru, emotia care apare odata cu el a aea o puternica componenta fizica si de aceea a fi simtita acut in tot trupul! In acel moment, L$S$TI E%2TI$ S$ IE $02L2, fara sa a mai preocupati de ea, si astfel, nu eti mai putea fi controlati de ea pentru ca nu eti mai fi deloc . emotia, ci 5ETI I, 0BI$7 . +7I5IT27UL . +7E8ENT$ 0E 5E)E T2TUL! )aca practicati lucrul acesta, atunci, tot ce este inconstient in tine, a fi adus in lumina constiintei' • )eci, sa ne o#seram emotiile este tot atat de important ca si, a ne o#sera gandurile 3 . )a, fa-ti un o#icei de a te intre#a singur" ce se intampla cu mine in acest moment3 Intre#area aceasta a a duce spre directia corecta! )ar NU $N$LI8$TI, )2$7 +7I5ITI' 0oncentrati-a atentia in interiorul ostru' Simtiti energia acelei emotii! )aca nu este nici-o emotie prezenta, mutati-a atentia mai adanc in campul de energie al corpului ostru! $0E$ST$ ESTE US$ S+7E IINT$!
;
• 2 emotie reprezinta de o#icei un tipar amplificat si energizat si datorita atacului energetic, puternic al ei, nu este chiar atat de usor sa fii prezent si sa fii capa#il sa o urmaresti! Te a coplesi si de o#icei, te a ininge! Si asta +$N$ 0$N), 5$ I SUI0IENT$ +7E8ENT$ IN TINE! Iar daca esti impins intr-o identificare inconstienta cu emotia, prin furarea atentiei de pe prezenta, ceea ce se intampla in mod o#isnuit, atunci emotia deine temporar ,,tu insuti!Emotia esti ,,tu' • $deseori apare un cerc icios intre gandirea ta si emotie! Ele, amandoua, se hranesc una pe alta! Tiparul de gandire creeaza o refle*ie magnifica a sa in forma unei emotii, iar apoi frecenta de i#ratie a emotiei hraneste in continuare tiparul gandului original! ST$7UIN) %ENT$L asupra situatiei, eenimentului, sau persoanei care este perceputa ca si cauza a emotiei, gandul hraneste cu energie emotia care apoi la randul ei energizeaza tiparul de gandire, si asa mai departe! )e fapt, toate emotiile sunt ariante modificate ale uneia singure si primordiale . emotia nediferentiata care isi are originea in +IE7)E7E$ 02NSTIINTEI a cine sunteti oi in spatele numelui si formei! )atorita naturii sale nediferentiate, este greu sa-i gasesti si sa-i dai un nume, care sa poata sa descrie precis aceasta emotie! ,,rica ar parea ca este mai apropiat ca termen, dar este departe de ST$7E$ 02NTINU$ )E $%ENINT$7E, pentru ca aceasta stare mai include in ea si un sens adanc de lipsa si de incomplet! %ai #ine am folosi un termen ce este nediferentiat, la fel ca o emotie de #aza si sa-i spunem . durere! • Una din sarcinile principale ale mintii este sa lupte sau sa anuleze aceasta durere emotionala, care este de fapt unul din motiele actiitatii ei neincetate! )ar tot ce poate ea sa faca este doar sa o acopere temporar! )a fapt, cu cat lupta ea mai puternic sa inlature durerea, cu atat durerea deine mai mare' %intea nu a putea gasi niciodata solutia si nici NU +2$TE S$ 5$ +E7%IT$ S$ 2 6$SITI 57E2)$T$, singuri, pentru ca ea insasi este o parte a ,,pro#lemei' • Imaginati-a un sef de politie incercand sa gaseasca un infractor cand de fapt infractorul este chiar seful politiei! Nu eti putea fi li#eri de durere, pana cand nu eti inceta sa a mai deriati sentimentul de sine din identificarea cu mintea, ceea ce este egoul! %intea cade atunci si isi a pierde puterea asupra oastra, cand a rupeti de ea, )E85$LUIN) $STEL IINT$ 0$7E ESTI IN 7E$LIT$TE . N$TU7$ T$ $)E5$7$T$' • 0e se intampla cu emotiile pozitie ca dragostea si #ucuria3 . Ele sunt insepara#ile de starea ta naturala, de conectare interioara cu iinta! %omentele de dragoste si #ucurie sau clipele de pace adanca sunt posi#ile 27I0$N) $+$7E 2 +$U8$ in curgerea gandului! +entru ma4oritatea oamenilor, asemenea S+$TII LI/E7E apar rareori si numai accidental, atunci cand mintea cedeaza si ramane ,,fara grai! Uneori este conectata cu forta la marea rumusete, printr-un efort fizic e*trem, sau chiar un mare pericol! )eodata te trezesti in linistea interioara! SI IN $0E$ST$ ST$7E )E +$0E $)$N0$ SE $L$ T2$T$ E7I0I7E$ . SU/TIL$ )$7 INTENS$ . $0E$ST$ ESTE IU/I7E$ . INT7E$6$' . )U%NE8EU' • )e o#icei asemenea momente sunt de scurta durata, dupa care mintea repede isi reia actiitatea ,,de facut zgomot, careia noi ii spunem . gandire! Iu#irea, #ucuria si pacea nu poate inflori pana cand nu te-ai eli#erat TU SIN6U7 de )2%IN$TI$ %INTII! )ar ele nu sunt ceea ce am numit noi ca fiind emotile! Ele sunt mai presus de emotii, la un niel mult mai adanc! $sa ca este neoie S$ )E5ENITI 02%+LET 02NSTIENTI )E E%2TIILE 52$ST7E si sa fiti capa#ili S$ LE SI%TITI inainte sa puteti a4unge la acelea care sunt mai presus de fire! Emotia inseamna literar . tur#ulenta! 0uantul ine din latinescul ,,emoere ce inseamna . a tul#ura! Sfaturi de Eckhart Tolle 13
• IU/I7E$, /U0U7I$ SI +$0E$ sunt stari adanci ale iintei si in acelasi timp sunt si < aspecte ale starii de conectare interna cu iinta! La acest niel, ele nu au un opus! $ceasta pentru ca apar chiar din spatiul care este dincolo de minte! +e de alta parte, emotiile, fiind parte a mintii duale, sunt su#iect al legii opozitiilor! $cest
lucru inseamna pur si simplu ca oi nu puteti aea #inele fara rau! $stfel in starea de neeli#erare, in conditiile identificarii cu mintea, ceea ce uneori este denumit in mod gresit #ucurie este de o#icei o placere de scurta durata . partea din ciclul continuu al alternarii durereJplacere! • +lacerea este intotdeauna deriata din cea din afara oastra, pe cand fericirea apare din oi! Lucrul care a da astazi placere, a a da maine, durere, sau a a parasi, iar a#senta lui a da suferinta! Si ceea ce de o#icei oi numiti iu#ire poate sa nu fie altcea decat placere si e*citare pentru un timp, si de aceea este un iciu schim#ator, o conditionare e*trema . o neoie, care se poate transforma oricand in opusul ei, la o simpla schim#are a situatiei! %ulte relatii de iu#ire dupa ce euforia initiala a trecut, oscileaza intre ,,iu#ire si ura, atractie si atac! • $)E5$7$T$ IU/I7E NU TE $0E S$ SUE7I' 0um se poate asta3 Nu se transforma deodata in ura, si nici #ucuria reala nu trece in durere! $sa cum am spus, uneori, inainte de a te eli#era pe tine insuti de mintea ta . poti uneori sa mai ai momente de #ucurie adearata, dragoste adearata, sau o pace interioara adanca, linistita, dar de o traire i#ranta! $cestea sunt aspecte ale naturii oastre adearate, care de o#icei sunt ascunse de minte! • 0hiar intr-o relatie normala, pot fi traite momente de prezenta a cea mult mai autentic, cea incorupti#il! )ar ele nu or fi decat clipe, care apoi, or fi repede acoperite din nou de interferenta mintii! $tunci a dati seama ca aeti cea foarte pretios si l-ati pierdut, dar mintea oastra a a coninge ca totul a fost oricum o iluzie! )ar adearul este ca nu a fost o iluzie, si ca nu poti sa-l pierzi! Este parte din starea ta naturala, care poate fi ascunsa, dar NU +2$TE I )IST7US$ NI0I2)$T$ )E %INTE! 0hiar atunci cand cerul este intunecat, soarele nu dispare! El este tot acolo de partea cealalalta a norilor' • /uddha a spus ca )U7E7E$ S$U SUE7INT$ apar prin )27INT$ S$U T$NGI7E si pentru a fi li#er de durere aem neoie S$ T$IE% LE6$TU7ILE )27INTEI' • T2$TE )27INTELE SUNT %INTE' cautandu-si salarea sau implinirea in lucruri e*terne si in iitor ca un su#stitut pentru #ucuria de $ I! $tata timp cat eu sunt mintea mea, eu sunt aceea tan4ire, acele neoi, acele dorinte, atasamente si aersiuni si in afara lor nu mai e*ista, nici-un eu decat ca o simpla posi#ilitate, un potential neimplinit, o samnata care nu a incoltit inca! In aceasta stare, chiar si o dorinta mai mare de a deeni li#eri sau eli#erati, nu este decat o alta dorinta de a te implini si intregi in iitor! $sa ca nu cautati ,,sa deenitiKK li#eri de dorinte sau ,,sa realizatiKK eli#erarea! )E5ENITI +7E8ENTI' iti acolo unde sunteti )2$7 0$ 2/SE75$T27 $L %INTII! IN L20 S$-L 0$UT$TI +E /U))B$, ITI /U))B$, fiti oi cel trezit care este ceea ce cuantul /uddha semnifica! • 2amenii au fost in stransoarea suferintei dintotdeauna, cand din starea de gratie $U 0$8UT IN 7E$LIT$TE$ TI%+ULUI SI %INTII, si si-au pierdut constiinta iintei! )in acel moment, ei au inceput sa se perceapa pe sine ca fragmente izolate intr-un uniers strain, neconectat cu Sursa din fi ecare din noi! )U7E7E$ ESTE INE5IT$/IL$ $T$T$ TI%+ 0$T 5$ I)ENTII0$TI 0U %INTE$ 52$ST7$, si cat timp sunteti inconstienti, in sens spiritual or#ind! • $m or#it aici, in principal despre durerea emotionala, care este si principala cauza a durerii psihologice si a #olilor psihice! 7esentimentul, ura, amaraciunea, supararea, depresia, gelozia,, chiar si cea mai mica iritare, sunt forme de durere! Si fiecare placere sau emotie, are un continut ridicat de EU, care este samanta durerii, opusul insepara#il care se a manifesta in timp' • 2ricine, din cei care au luat reodata droguri, ca sa se simta fericiti, stiu ca aceasta stare de e*trema fericire se transforma dupa aceea in opusul ei, asa ca placerea se transforma intr-o forma de durere! %ulti oameni stiu din e*perianta proprie, cat de usor si de repede o relatie intima se poate transforma dintr-o sursa de placere intr-o durere! Lucrurile acestea azute dintr-o perspectia inalta, atat
<:
