PRONUMELE RECAPITULARE 1)Pronumele personal Dansa;Dansul;Dansii;Dansele-forma a doua a pronumelui personal de persoana aIIa Nominativ Subiect-Ea citeste. Numele predicativ-Prietena mea este ea. Atribut apozitional-Prietena mea(ea)a plecat. Genitiv(a,al,ai,ale Genitiv(a,al,ai,ale cui?) Atribut pronominal-Cartea ei este noua. Nume predicativ-Cartea este a ei. Complement circumstantial cerut de prepozitie sau locutiune prepozitionala-Am gresit din cauza ei. Dativ(cui Dativ(cui ?) Complement indirect-I-am spus ei adevarul. Complement circumstantial de cauza-Am reusit datorita ei. Acuzativ Complement direct-Am intalnit-o pe ea.(pe ea.(pe cine,ce?) Complement indirect-Se vorbeste despre ea.(cu ea. (cu cine,ce,pt cine,ce,despre,ce ?) Nume predicativ-Haina este de la ea Atribut pronominal prepozitional-Haina de la este roz.(care,ce roz.(care,ce fel de ?) Complement circumstantial-Merg la ea. 2)Pronumele personal de politete Persoana aIIa :Sg-Dumneata,Dumitale,Dumnealui Pl-Dumneavoastra Persoana aIIIa :SG-Dumneaei,Dumnealui Pl-Dumnealor *Formele speciale ale pronumelui :Inaltimea ta ;Maria ta ;Domnia sa ;Inaltimea voastra.* 3)Pronumele reflexiv Formele proprii persoana aIIIa Dativ :siesi(forma accentuata) isi,si(forma neaccentuata) Acuzativ :pe sine(forma accentuata) ;se,-s(forma neaccentuata) Eu ma joc.
Mama ma cearta. *Formele neaccentuate ale pronumelui personal devin pronume reflexive cand subiectul si complementul sunt la aceeasi persoana si acelasi numar.* 4)Pronumele si adjectivul pronominal pronomina l demonstrativ a)de apropiere :Sg-aceste aceasta Pl-acestia acestea b)de departare :Sg-acele acela celalalt cealalta Pl-aceia accelea ceilalti celelalte c)de identita :Sg-acelasi aceeasi Pl-aceiasi aceleasi 5)Pronumele si adjectivul pronominal posesiv Persoana aIa :a :a mea al meu meu ale mele ai mei Persoana aIIa :al tau ;a ta ai tai ; ale tale Persoana aIIIa :al sau a ta ai sai ale sale Pl Persoana Persoana aIa : ai nostrii ale noatre Ai nostrii Persoana aIIa :a voastra ai vostrii Ale voastre 6)Pronumele si adjectivul nehotarat Simple ;unul una ;unii unele ;altul alta ;altii altele ;toti toata ; tot toate ;mult multe ;putin putine Compuse :cineva ceva ;cateva careva ;oricine orice ;oricare oricat ;oarecine oarece ;oricat ;fiecare ;fiecine fiece ;altcineva altceva ;vreuna vreunul ;vreunii vreunele 7)Pronumele si adjectivul de intarire Persoana aIa Sg. insumi insami Pl.insine insane Persoana aIIa Sg. Insuti insati Pl. insiva inseva Persoana aIIIa Sg. insusi insasi Pl. Insisi insale *Folosit deobicei doar ca adjectiv pronominal de intarire.*
8)Pronumele interogativ Cine ? Ce ? Care ? Cat ? Subiect-Cine a venit ? Nume predicativ-Cine esti tu ? Complement direct-Pe cine ai vazut ieri ? Complement indirect(Ac)-Despre cine vorbesti ? Complement indirect(d)-Cui i-ai spus ? Complement circumstantial de agent-D e cine ai fost ajutat ? Atribut pronominal-A cui cartte o preferi ? *Se foloseste in propozitii interogative.* 9)Pronumele relativ-face relatia(introduce o propozitie secundara).Are aceleasi forme ca pronumele interogativ. Care Cine Ce Cat forma compusa ceea ce ? *Se foloseste numai in fraza.* 10) Pronumele negativ nimeni nimic niciunul niciuna niciunii niciunele
PRONUMELE
1.PRONUMELE ESTE PARTEA DE VORBIRE FLEXIBILA (CARE SE DECLINA) CARE TINE LOCUL UNUI SUBSTANTIV a)Unele pronume au forme personale: -pronume personal propriu-zis;
-pronume personal de politete.; -pronume posesiv; -pronume reflexiv;pronume de intarire. b)Pronume fara forme personale: -pronume demonstrativ; -pronume relativ; -pronume interogative;pronume nehotarate; -pronume negative.
PRONUMELE PERSONALE
Pronumele personal desemneaza diferite persoane I, a-II-a, a-III-a singular si plural. Persoana a-III-a are si categoria gen ( el, ea etc.) Pronumele personal se declina, schimbandu-si forma in functie de gen, numar, caz si persoana. In flexiunea pronumelui personal apar forme accentuate (la toate cazurile) si forme neaccentuate (la dativ si la acuzativ ) Forme accentuate: -nominativ ± eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele ; -genitiv ± (al) lui; (a)ei «(ai)lor, (ele)lor ; -dativ ± mie, tie, lui, lor, noua, voua, lor, lor ; -acuzativ ± (pe)noi, (cu)voi, (la)ei, ele, (despre) noi, (pentru)voi, (despre) ei, ele . -vocativ ± tu! Forme neaccentuate: -singular ± dativ:imi ,mi-, -mi; iti, -ti, ti-; ii, I-, -I ; ± acuzativ: ma, m-, te, il, o ; -plural ± dativ-ne, ne-, -ne, ni, va,v-,vi, le, le-, -le,ii ; -acuzativ ± ne, va, v-, ii, -I, I-, -le, le-; Pronumele personale I si a-II-a nu au genitiv. Formele pronumelor neaccentuate in cazul acuzativ au intotdeauna functia de complement direct. L-am vazut si pe el. Fii dupa cum te arata chipul.
La cazul vocativ formele sunt identice cu nominativ. Functiile sintactice ale pronumelui -subiect, apozitie, atribut, nume predicativ, coplement. In unele expresii verbale, pronumele personale o, i, ii, sunt folosite cu valoare neutra (nu inlocuiesc un substantiv) nu au functie sintactica, continutul lexical e vag. Ii tot da inainte cu gura. A bagat-o pe maneca. Da-i si da-i, pana seara nu a ajuns la cabana.
Ortografia pronumelui personal Formele neaccentuate ale pronumelui personal pot fi legate prin cratima de un verb, de o conjunctie, de un alt pronume (etc.) Ce-i pasa lui? Dusmanul cel rau cu paine ti-l castigi. Sa-ti fie frica de cel ce tace. L-a laudat.
Alte forme de pronume personal (forme vechi) dansul, dansa, dansii, dansele. PRONUMELE PERSONAL DE POLITETE
Pronumele personal de politete -se foloseste in locul numelor persoanelor carora li se cuvine respect. Pronumele personal de politete are forme numai pentru persoana a-II-a si a-III-a: dumneata, dumnealui, dumneaei, dumneavoastra, dumnealor . Forme populare ale acestui pronume: mata, matale, matalica, mataluta . Locutiuni pronominale de politete: maria ta, Domnia sa, Inaltimea sa, Domnia ta, Excelenta sa
Complementul direct (reactualizare)
1) Complementul este o parte de propozitie secundara care determina un verb, adverb (niciodata) sau un adjectiv. 2) Complementele pot fi: -necircumstantiale: ± complement indirect, complement direct, complement de agent; -circumstantial: ± complement circumstantial de mod; complement circumstantial de timp;complement circumstantial de loc, complement de cauza etc. 3) Complementul direct se intalneste numai in cazul acuzativ care este numit cazul obiectului direct.(I.Coteanu). 4) Complementul direct raspunde la intrebarile: pe cine? ce? Complementul direct poate fi exprimat prin: substantiv in acuzativ; a) substantiv cu prepozitie: L-am vazut pe Costel. b) substantiv fara prepozitie: Poti opri apa, vantul si gura. c) locutiune substantivala: Bunica are inca tinere de minte. d) pronume: Dar sigur nu stiu ce cant. Ce = complement direct exprimat prin pronume relativ simplu; Vremea ii invata pe aceeia care n-au dascal Nu am nimic, nimic nu mai astept.
- numeral in acuzativ (cu valoare substantivala. Eu zic zece, tu zici doua. I-a intrebat pe cei doi despre istorie.
- verb la infinitiv; Am inceput a invata mai constiincios. Nu poti sedea in doua luntre de odata.
- verb la supin. Am terminat de invatat.
- verb la gerunziu; Ea a auzit cantand.
- interjectie; La groapa altuia este usor sa canti aleluia.
- ajectiv cu valoare substantivala; Imparatul marita pe cea mai mica.
Complementul direct poate sta inaintea cuvantului determinat sau dupa el. Pe lup picioarele-l hranesc.
Punctuatia: Complementul direct nu se desparte prin virgula de termenul regent niciodata: Omul sfiinteste locul. Una zice si alta face.
Gramatica limbii romane
Cuprins 1.Substantivul
2.Articolul 3.Adjectivul 4.Pronumele 5.Numeralul 6.Verbul 7.Adverbul 8.Prepozitia 9.Conjunctia 10.Interjectia
Prescurtari 1.SB-subiectiva
2.PR-predicativa 3.AT-atributiva 4.CD-complementiva directa 5.CI-complementiva indirecta 6.CT-temporala 7.CZ-complementiva cauzala 8.CNS-complementiva consecutiva 9.CT-conditionale 10.CV-concesiva 11.NP-nume predicativ 12.ASA-atribut substantival apozitional 13.ASG-atribut substantival genitival 14.CCL-complement circumstantial de loc 15.CCM-complement circumstantial de mod 16.CCT-complement circumstantial de timp 17.CCC-complement circumstantial de cauza 18.CCS-complement circumstantial de scop 19.C.Ag-complement de agent 20.S±Subiect 21.AA-atribut adjectival 22.AP-atribut pronominal
Substantiv
Definitie: substantivul este partea de vorbire care denumeste lucruri, fiinte, fenomene ale naturii, stari cunoscute in gramatica sub numele de obiecte. Functiile sinctactice ale substantivului: Nominativ: 1.Subiect: Copilul se joaca. 2.NP: El este inginer. 3.ASA: Lidia, fiica prietenei mele, i-a facut cadou un acest ceas. Genitiv: 1.NP: Meritele sunt ale elevei. 2.ASG: Lupta contra saraciei continua. 3.CI: Tinerii lupta impotriva nedreptatii. 4.CCL: Masina a stationat in stanga strazii. 5.CCT: Tu ai sosit acasa inaintea parintilor. 6.CCM: El a actionat gresit. 7.CCC: El a intarziat contra propriei sale vointe. 8.CCS: El se pregateste in vederea examenelor. Dativ: 1.ASA: Far ce-mi luminezi mintea, adevarata calauza sufletului meu. 2.CI: Cinste eroilor patriei. 3.CCL: Stai locului, Ionele! 4.CCM: El a raspuns conform regulamentului. Acuzativul: 1.NP: Podul este de beton. 2.ASP: Livada cu pomi a inflorit. 3.ASA: Am admirat-o pe prietena ta, adica pe Irina.
4.CD: Tu citesti cartea aceasta. 5.CI: Te gandesti la examen. 6.C.Ag: Problema este rezolvata de elevi. 7.CCL: El se indreapta spre oras. 8.CCT: El a invatat toata ziua. 9.CCM: Colegul tau calca a popa. 10.CCC: Copilul plangea de durere. 11.CCS: Tu te pregatesti pentru examen. Vocativ: este singurul caz in care substantivul nu are functie sinctactica. El exprima o chemare. Declinarea: Nominativ: -copilul ± copila ±copiii ± copilele Dativ: -copilului ± copilei ± copiilor ± copilelor Acuzativ: -copilul ± copila ± copiii ± copilele Vocativ: -copilule! ± copilo! ± copii! ± copilelor!
Articolul 1.
Articolul hotarat:
Gen
Masculin
Caz/Nr. Singular N-Ac l G-D lui le V
Masculin
Feminin
Feminin
Neutru
Neutru
Plural i lor lor
Singular a ei O!
Plural le lor Lor!
Singular e lui -
Plural le lor -
2.Articolul nehotarat: G en Caz/Nr. N-Ac G-D
Masculin Singular un unei
Masculin Plural Niste unor
Feminin
Feminin
Neutru
Neutru
Singular o unei
Plural niste unor
Singular un unui
Plural Niste unor
Feminin Singular a alei
Feminin Plural ale alor
Neutru Singular al alor
Feminin Singular cea
Feminin Plural cele
Neutru Singular cel
3.Articolul posesiv genitival: Gen Caz/Nr. N-Ac G-D
Masculin Singular al alui
Masculin Plural ai alor
4.Articolul demonstrativ: Gen Caz/Nr. N-Ac
Masculin Singular cel
Masculin Plural cei
Neutru Plural cele
G-D
celui
celor
celui
celor
celui
celor
Adj ectivul Definitie: adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect,
Insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz.
Felul adjectivelor:
A)Propiu-zise: frumos, curajos, buni, etc. B)Provenite din: a)verb la participiu: citit, citita, scris, scrisa, etc. b)verb la gerunziu: tremurande, fumegande, etc. c)pronume: acel, etc. Gradele de comparatie:
A)Pozitivul: silitor, bun, frumoasa, etc. B)Comparativul: a)de superioritate: mai bun, mai silitor, mai frumoasa, etc. b)de egalitate: la fel de bun, la fel de silitor, etc. c)de inferioaritate: mai putin bun, mai putin silitor, etc. C)Superlativul relativ: cea mai buna, cel mai bun, etc. D)Superlativul absolut: foarte harnic, foarte frumoasa, etc. Functiile adjectivului:
1.AA: Am citit o carte interesanta. 2.NP: Ziua era frumoasa. 3.CI: Din galben s-a facut rosu. 4.CCT: Te cunosc de mica. 5.CCM: El era mai mult indrasnet decat istet. 6.CCC: Tu stai acasa de bolnava.
Pronumele
Definitie: pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. Pronumele este de mai multe feluri: I.Pronumele personal Definitie: pronumele personal este pronumele care indica persoana vorbirii. Sg. Pers. N 1 eu 2 tu 3 el
Genitiv -
Al (a,ai,ale,al) lui
Dativ mie tie lui
Dativ Imi, mi Iti, ti Ii, i
Acuzativ Pe mine Pe tine Pe el
Acuzativ Vocativ Ma Te Tu! Il, l -
ea
Al (a,ai,ale,al) ei
ei
Ii, i
Pe ea
O
-
noi voi ei ele
Al (a,ai,ale,al) lui Al(a,ai,ale,al) ei
noua voua lor lor
Ne, ni Va, vi Le, li Le, li
Pe noi Pe voi Pe ei Pe ele
Ne Va Ii, i Le
-
Pl. 1
2 3
Voi!
-
Functia sintactica a pronumelui personal:
1.S: ~N~ El citeste. 2.NP: ~N~ Prietenul meu este el. ~G~ Caietul este al lui. ~Ac~ Florile sunt pentru ea. 3.AP: ~G~ Cartea lui este pe masa. ~Ac~ Darul pentru el este pregatit. 4.CD: Pe ea am cautat-o. 5.CI: ~G~ Prietenii au luptat contra lui. ~D~ Lui i-am adus o carte. ~AC~ Ma gandesc la voi. 6.CCL: Copiii alergau spre noi. 7.CCT: Ai intrat in clasa odata cu mine. 8.C.Ag: Problema a fost compusa de el. 9.CCC: Am intarziat din pricina lui. 10.CCS: Tu ai venit aici pentru el. II.Pronumele personal de politete Persoana 2 Singular dumneata
Plural dumneavoastra
Persoana 3 Singular Masculin dumnealui
Plural Feminin dumneaiei
Singular Masculin dumnealor
Plural Feminin dumnealor
Pronumele reflexiv
III.
Caz Nominativ
Accentuat Pers III -
Neaccentuat Pers III -
Genitiv Dativ Acuzativ
Sie, siesi Sine, sinesi
Isi, si, -si Se, s
IV.Pronumele si adjectivul pronominal de intarire Numar Sg Pl
Gen Masculin Feminin Masculin Feminin
Persoana I insumi insami insine insene
Persoana II insuti inseti insiva inseva
Persoana III insusi insasi insisi Insisi, insele
Pronumele posesiv
V .
Singular Persoana I Persoana II Persoana III Plural Persoana I Persoana II Persoana III Singular Persoana I Persoana II Persoana III Plural Persoana I Persoana II Persoana III
Functia sintactica:
Masculin Un posesor
Feminin Un obiect posedat
Al meu
A mea
Al tau Al sau
A ta A sa
Al nostru Al vostru Al lor Un posesor Ai mei Ai tai Ai sai
A noastra A voastra Al lor Mai mult obiecte posedate Ale mele Ale tale Ale sale
Ai nostri Ai vostri Ai lor
Ale noastre Ale voastre Ale lor
1.S: Ai mei au venit. 2.NP: ~N~ Caietul este al nostru. ~G~ Pamantul acesta era alor sai. ~Ac~ Florile sunt pentru ai nostri. 3.AP: Reusita alor nostri a bucurat toata scoala. 4.AA: Cainele vostru e rau.
5.CD: I-am intalnit pe ai tai. 6.CI: ~G~ Dunsmanul s-a repezit asupra alor nostri. ~D~ Am dat alor vostri mingea. ~Ac~ El isi aminteste de ai tai. 7.CCL: ~Ac~ El mergea catre ai sai. ~G~ El mergea inaintea alor sai. 8.CCT: ~G~ Echipa lor a intrat pe teren inainte alei noastre. ~Ac~ Echipa lor a intrat pe teren inainte de a noastra. 9.CCC: ~G~ El a inatrziat din pricina alor sai. 10.CCS: ~G~ El a muncit in scopul alor sai. ~Ac~ El a muncit toata viata pentru ai sai. 11.C.Ag: ~Ac~ Scrisoarea a fost trimisa de ai tai.
VI.
Pronumele demonstrativ: A)Forme:
De apropiere De departare De identitate De diferentiere Forme populare Apropiere Departare Identitate
acesta acela acelasi celalalt
aceasta aceea aceeiasi cealalta
acestia aceia aceiasi ceilalti
acestea acelea acelasi ceilalte
asta ãla ãlalalt
asta aia ailalta
astia ãia ailalalti
astea ãlea etc
B)Declinarea: Caz
N,A c G,D
Apropier e Singular Masculin acesta
Femini n aceasta
Plural Masculi n acestia
acestuia
acesteia
acestora
Functia sintactica:
1.S: Acesta a venit. 2.NP: Prietenul meu este acesta. 3.AA: Copilul acesta este bun. 4.AP: Cartile acestuia sunt noi.
Femini n acestea acestor a
Departar e Singular Masculin acelea
Femini n aceea
Plural Masculi n aceia
Femini n acelea
aceluia
aceleia
acelora
acelora
5.CI: ~D~ Dau acestuia o minge. ~Ac~ Eu m-am interesat despre acela. 6.CD: Tu il cauti pe acela. 7.CCL: ~Ac~ Eu locuiesc langa acesta. ~G~ El sta inaintea acestuia in banca. 8.CCT: ~G~ Tu ai intrat pe usa inaintea acestuia. ~Ac~ Tu ai intrat pe usa inainte de acestia. 9.CCM: ~Ac~ El a raspuns ca acestia. ~G~ El a raspuns asemenea acestora. ~D~ A raspuns conform acestor reguli? 10.CCC: ~G~ El a intarziat din pricina acestora. 11.CCS: ~G~ Tu ai muncit toata ziua in scopul acestora. ~Ac~ Tu ai muncit toata ziua pentru acestia. 12.C.Ag: Poezia a fost scrisa de acesta. VII.Pronumele
relativ
A)Forme: Simple Compuse
Care, cine, cat, ce, cata, cati, cate; Cel care, cel ce, ceea ce;
B)Declinarea: Forma N-Ac G
D
cine
Cat, cati, cata, cate
care
care
cine (a,al,ai,ale) cui?
Cat, cati, cata, cate cator
care (a,al,ai,ale)
cui
cator
-
caruia careia caror caruia carora caror
Functiile sintactice ale pronumelui relativ:
1.S: Am vazut ce este acolo. 2.NP: Spune-mi ce a devenit Ionel. 3.AA: Am aflat care carte ai ales-o din biblioteca mea. 4.AP: Acesta este romanul in paginile caruia m-am regasit. 5.CD: Am cumparat cartea pe care mi-ai recomandat-o. 6.CI: Iata caietul caruia i-am schimbat coperta. 7.CCT: Acesta este candidatul inaintea caruia vei raspunde tu. 8.CCL: In zare se vede padurea dincolo de care se afla satul. 9.CCM: Iti prezint adversarul mai bine decat care vei lupta tu. 10.CCC: Ai trecut iar prin necazul din care te-ai imbolnavit acum un an. 11.CCS: Ai reusit la examenul pentru care ai invatat tot anul. 12.C.Ag: Iti prezint elevul de catre care a fost compus exercitiul.
Complementul I. Complementul:partea sec. de propozitie care determina un verb, un adverb, un adjectiv, o interjectie verbala(predicativa). II. Termenii regenti : - un verb - un adverb - un adjectiv III. Felul complementelor : A. Necircumstantiale : 1. C.D.- det. un verb tranzitivpe cine?ce? Ea il admira pe copil. El poate veni cu noi. 2.C.I.-det. un verb intranzitivcui?alta prepozitie decat pe+cine ce? Noi ii oferim copilului aceluia o carte . Noi vorbim despre un copil. 3.C. de agent-det. un verb la diateza pasiva sau un adjectiv provenit din verb la participiu. El a fost chemat de catre acel copil. Inelul pierdut de catre el a fost gasit. B. Complemente circumstantiale : 1. c. de timp : cand ?de cand ? pana cand ?cat timp ? De ieri pana astazi a lucrat permanent. 2.C. de loc : unde ?de unde3 ?pana unde ? incotro ? 3. C. de mod : El vorbeste corect si tare. 4. C. de cauza : din ce cauza ?din ce pricina ? Ei au pierdut din cauza Mioarei. 5. C. de scop : in ce scop ? Am mers la biblioteca pentru a imprumuta o carte.
Nominativ SB
Ele mergeau cãtre discotecã.
NP
Maria este la ea acasã.
Acuzativ CD CI
Pe ea am cunoscut-o la Bora. Directorul o sã discute cu noi.
APp Întâmplãrile de la voi au fost fascinante. NP A primi darurile dacã a tii cã sunt de la tine. CCL Astãzi merg la tine. CCT Am plecat dupã ele,nu înainte. CCM Eu învã ca ea. C de Agent Maina a fost spartã de el.
Dativ CI NP APp AP în D CCM
I-am cumpãrat un ursule de plu. Fratele meu este asemenea lui. Un înelept asemenea ie nu mai existã. Imi place surâsu-i pe sub mustaã. Ele au fugit asemenea vouã.
Genitiv
APg APp NP CCL CCT
Prieteni lor sunt de neuitat. Maina dinaintea lor este plãcutã. Opinia noastrã este contra lor. Eu merg înaintea fetelor. Noi am sosit înaintea lor.
ocativ
V
Tu,vino aici!
Acuzativ
CD
S-au întâlnit i s-au iubit.
Dativ
CI
Îi spune cã va câtiga la loto.
AP
i-a construit casa cu mâna lui.
Nominativ
SB NP
Ai sãi primesc întotdeauna daruri. Bicicleta este a mea.
Acuzativ
CD
Pe ai tãi i-ai invãat sã colinde?
CI De obicei oameni sunt stresai dar de sãrbãtori trebuie sã uitãm fiecare de ale lui APp Ouãle de la ai sãi sunt proaspete.
CCL CCT CCM
Am plecat la ai lui. Vom pleca dupã ai sãi. Am plecat mai repede decãt ai votri
Dativ
CI
Le-am împlinit visele alor tãi.
NP
Fetia este asemenea alor ei.
APp CCM
Educaia asemenea alor tãi este plãcutã. Cânt asemenea alor mei.
Genitiv
APg
O sã facem cunotinã cu prietenii alor sãi.
APp
Parcul dinaintea alor mei este înverzit.
NP CCL CCT
Campania aceasta este contra alor tãi. Alin merge înaintea alor sãi. Tinu a sosit inaintea alor mei.
Forme ale pronumelui nehotarât Forme ale pronumelui nehotarât
NUMR
CAZ
GEN
N. = Ac.
G. = D.
singular
plural
singular
plural
masculin feminin
unul una
unii unele
unuia uneia
unora
masculin
altul
alii
altuia
altora
feminin masculin
alta mult
altele muli
alteia
feminin
mult
multe
masculin feminin
puin puin
puini puine
masculin
atât(a)
atâia
atâtora
feminin masculin
atâta tot
atâtea toi
tuturor(a)
feminin
toat
toate
masculin feminin
cutare
multora
cutruia cutreia
cutrora
PR ONUMELE Def: Pronumele este partea de vorbire care ine locul unui substantiv într-o
comunicare/propoziie. Pronumele personal
- Pronumele personal indic diferitele persoane care particip la actul comunicrii. - Pronumele personal are gen numai la persoana a-III-a: masculin (el,ei) i feminin (ea, ele). Obs. : Pronumele personal NU devine adjectiv chiar dac determin sau însoete un substantiv. ex: Camera lui pronume personal atribut pronominal Camera lor pronume personal atribut pronominal Camera mea adjectiv pronoinal(se acord în gen, numr i caz cu substantivul determinat) atribut adjectival
- Pronumele personal are forme accentuate i forme neaccentuate: Caz
Persoana I.
Persoana a-II-a
Persoana a-III-a
PL.
SG.
PL.
SG.
PL.
eu
noi
tu
voi
el, ea
ei, ele
(pe) mine
(pe) noi
(pe) tine
(pe) voi
(pe) el, ea
(pe) ei, ele
al lui, ei
al lor
mie
nou
ie
vou
lui, ei
lor
tu!
voi!
SG. forme accentuate:
N Ac G D V
forme neaccentuate:
Ac D
m, m-
ne-
te-
v, v-
l-, îl, o
îi, le, i-
îmi, mi-
ne-, ni
îi, i-
v-, v, vi
i-, îi
le-, li
Obs. : La persoana a-III-a singular i plural mai exist i alte forme ale pronumelui personal.
ex: dânsul, dânsa, dânii, dânsele Funciile sintactice ale pronumelui personal N: subiect: El merge la sniu. Ac:
D:
G:
V:
nume predicativ: Prietenii ei suntem noi. compl. direct: Pe el l-am cunoscut în tabr. compl. indirect: Tata o s discute cu voi. atr. pron. prepoziional: Vetile de la ei au sosit ieri. nume predicativ: Darurile sunt de la ei. compl. circ. loc: Am mers pân la ele. compl. circ. timp: O s plecm dup voi, nu înainte. compl. circ. mod: Ana vorbete ca tine. compl. de agent: Motoreta a fost cumprat de ei. compl. indirect: I -am împrumutat schiurile. nume predicativ: Copilul este asemenea lui. atr. pron. prepoziional: Un campion asemenea ie este curajos. atr. pron. (D posesiv): Îmi plcea surâsu-i blajin. compl. circ. mod: S-a comportat asemenea lor . atr. pron. genitival: Prietenul ei este neastâmprat. atr. pron. prepoziional: Gheuul dinainta lor este alunecos. nume predicativ: În disputa creat, Ion este contra lor . compl. circ. loc: Dan merge înaintea ei. compl. circ. timp: George a sosit înaintea lor . nu are funcie sintactic: T u, vino aici! Pronumele personal de politee Def: Pronumele personal de politee sau de reveren arat respectul fa de
o anumit persoan. Formele pronumelui personal de politee sunt: pers II
SINGULAR
PLURAL
N-Ac-V
dumneata (d-ta)
dumneavoastr (dvs, dv.)
D-G
dumitale (d-tale)
dumneavoastr (d-voastr)
pers III
SINGULAR
PLURAL
N-Ac-D-G
masculin
feminin
masculin
feminin
dumnealui
dumneaei
dumnealor
dumnealor
Obs. : Î n limbajul familiar i regional exist i alte variante ale pronumelui personal de politee: mata, matale, mtlic, mtlu, tlic . Aceste pronume exprim politeea fa de un inferior sau respectul dintre egali i dintre cei apropiai. Ele reprezint cel mai sczut grad de respect. Obs. : Formele reverenioase precum Domnia ta, Domnia sa, Mria ta, Înlimea sa, Excelena sa, Luminia voastr etc. se folosesc în limbajul solemn, oficial i protocolar. Formulele reverenioase exprim cel mai înalt grad de respect.
Pronumele reflexiv Def: Pronumele reflexiv este partea de vorbire flexibil care arat
identitatea subiectului cu un obiect (subiectul face aciunea i o i suport, aciunea se rsfrânge asupra subiectului). nu are forme proprii decât pentru persoana a-III-a i cazurile dativ i acuzativ; pentru celelalte cazuri i persoane, pronumele reflexiv împrumut formele de la pronumele personal. Obs. : Pentru a nu confunda formele neaccentuate ale pronumelui personal cu formele neaccentuate ale pronumelui reflexiv, se utilizeaz urmtoarele criterii: a) identitatea de persoan a verbului cu pronumele
ex: Eu m apr. I I I reflexiv
El m apr. III I III personal b) plasarea verbului la infinitiv: a se apra - Formele proprii ale pronumelui reflexiv sunt: D Ac
accentuate
sie, siei
neaccentuate
îi (i-, -i, -i-)
accentuate
(pe) sine
neaccentuate
se (se-, -se, -se-)
Formele neaccentuate ale pronumelui reflexiv au funcie sintactic numai dac pot fi dublate printr-o form accentuat corespunztoare persoanei i cazului. ex: M îmbrac repede. M îmbrac pe mine repede. ³m´ = complement direct M gândesc la tine. M gândesc pe mine la tine. ³m´ nu are funcie sintactic Funciile sintactice ale pronumelui reflexiv Ac : compl. direct: S -au întâlnit cu prietenii la patinoar. D : compl. indirect: Î i spune c o s câtige concursul. atr. pron.(D posesiv): i-a udat cizmele.
Pronumele reflexiv Def : Pronumele posesiv exprim ideea de posesie, înlocuind atât numele
posesorului, cât i cel al obiectului posedat. ex: Al meu este pe mas. ³al meu´ = pronume posesiv ³al´ înlocuiete numele obiectului posedat (caietul) ³meu´ înlocuiete numele posesorului (Maria) Obs. : Pentru ca un pronume posesiv s se transforme în adjectiv pronominal posesiv, el trebuie s stea pe lâng un substantiv i s-l determine (s se acorde în gen, numr i caz cu acesta). ex: Al meu este pe mas.
³al meu´ = pronume posesiv Caietul meu este pe mas. ³meu´ = adjectiv pronominal posesiv Obs. : Formele A, Al, AI, ALE sunt articole posesive genitivale, dar NU sunt o marc a cazului genitiv. ex: Cartea este a mea.
³a mea´ = în N, nu în G ; forma de G = ³mele´ Catrea este a familiei mele . ³a familiei mele´ = în G
Obs. : Alte forme de genitiv se construiesc cu ALOR.
ex: alor mei, alor ti, alor notri etc. ex: ³ Ai mei pierdui sunt, pa, toi.´ (George Cobuc) ³ai´ : este articolul posesiv genul obiectelor posedate = masculin numrul obiectelor posedate = plural ³mei´ : este forma pronominal persoana posesorului = pers.I. numrul posesorului = singular Obiect posedat
Posesor
un singur masc. obiect neutru posedat fem. mai multe masc. obiecte posedate
fem. neutru masc.
Un singur pers I pers II
Mai muli posesori pers I pers II pers III
pers III
al meu
al tu
al su
al nostru
al vostru
a mea
a ta
a sa
a noastr
a voastr
ai mei
ai ti
ai si
ai notri
ai votri
ale mele
ale tale
ale sale
ale noastre
ale voastre
alor mei
alor ti
alor si
alor notri
alor votri
c A N
D-G
pronumele posesiv poate îndeplini funciile sintactice de SUBIECT, NUME PREDICATIV, ATRIBUT i COMPLEMENT. adjectivul pronominal posesiv îndeplinete funcia sintactic de ATRIBUT ADJECTIVAL.
Funciile sintactice ale pronumelui posesiv subiect: Ai si primesc întotdeauna colindtori. nume predicativ: Darurile sunt ale voastre. Ac: compl. direct: Pe ai mei i-au învat colinde bunicii. compl. indirect: Oricine are greuti, dar de srbtori este bine s nu te gândeti la ale tale. atr. pron. prepoziional: Merele de la ai ti sunt roii. nume predicativ: Cadourile sunt de la ai mei. N:
compl. circ. loc: Am ajuns la ai si. compl. circ. timp: O s plecm dup ai ti, nu înaintea lor. compl. circ. mod: Am cântat mai frumos decât ai votri. D: compl. indirect: Le-am fcut daruri alor ti. nume predicativ: Copilul este asemenea alor si. atr. pron. prepoziional: Purtarea asemenea alor ti este plcut. compl. circ. mod: Cântai asemenea alor votri. G: atr. pron. genitival: O s-I colindm pe prietenii alor mei. atr. pron. prepoziional: Aleea dinaintea alor ti este înzpezit. nume predicativ: Lupta aceasta este contra alor si. compl. circ. loc: Anca merge înaintea alor si. compl. circ. timp: Tic a sosit înaintea alor mei. ex: ³Te-a cere doar pe tine, dar nu mai eti a ta.³ (M. Eminescu) ³a ta´ = nume predicativ, N Pronumele demonstrativ Def: Pronumele demonstrativ înlocuiete numele unui obiect, artând
apropierea, deprtarea, identitatea i diferenierea acestuia fa de un alt obiect. 1) Pronumele demonstrativ de apropiere: Forme: acesta, aceasta, acetia, acesta forme populare: sta, asta, tia, astea forme regionale: aista, ista, aiasta etc. 2) Pronumele demonstrativ de deprtare: Forme: acela, aceea, aceia, acelea forme populare: la, aia, ia, alea 3) Pronumele demonstrativ de identitate: Forme: acelai, aceeai, aceiai, aceleai 4) Pronumele demonstrativ de difereniere: care exprim apropierea: D-G: cestuilalt, cesteilalte, cestorlali, cestorlalte N-AC: cellalt, cealalt, ceilali, celelalte care exprim depratarea: D-G: celuilalt, celeilalte, celorlali, celorlalte N-AC: cellalt, cealalt, ceilali, celelalte Adjectivul pronominal demonstrativ
se obine atunci când un pronume demonstrativ se acord în gen, numr i caz cu un substantiv ex: Biatul acesta este serios. ³acesta´ = adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere Obs: Î ndeplinete funcia sintactic de atribut adj ectival .
Funciile sintactice ale pronumelui demonstrativ subiect: Acesta viseaz la patine cu rotile. nume predicativ: Bunicul a rmas acelai. Ac: compl. direct: Pe ceilali nu i-am vzut. compl. indirect: Am citit o carte foarte bun i am discutat apoi cu prietenii mei despre aceasta. atr. pron. prepoziional: Sfaturile de la acesta sunt înelepte. nume predicativ: Cadourile sunt de la aceia. compl. circ. loc: Merg la ceilali cu uratul. compl. circ. timp: Am plecat dup aceia, nu înaintea lor. compl. circ. mod: Vorbete ca acesta. D: compl. indirect: Le-am fcut daruri acelora. nume predicativ: Colindul tu este asemenea acestuia. atr. pron. prepoziional: Purtarea asemenea acestuia irit. compl. circ. mod: Cânt asemenea celorlali. G: atr. pron. genitival: Afirmaia acestuia este interesant. atr. pron. prepoziional: Bradul dinaintea acestuia este înalt. nume predicativ: Opinia lui este contra celorlalte. compl. circ. loc: George merge înaintea celorlali. compl. circ. timp: Tic a sosit înaintea acestora. N:
Pronumele nehotrât Def: Pronumele nehotrât ine locul unui substantiv, fr s dea vreo
indicaie precis asupra obiectului. Pronumele nehotrâte sunt: y simple: altul, atât, unul, tot, cutare y compuse: fiecare, oricine, oricare, orice, oricât, cineva, ceva, careva, câtva, altcineva, altceva, altcareva, oarecine, oarecare, vreunul etc.
Obs. : Cînd determin un substantiv i se acord cu acesta în gen, numr i caz, pronumele nehotrât devine adj ectiv promominal nehotrât . Adjectivul pronominal nehotrât are funcia sintactic de atr . adj .
Funciile sintactice ale pronumelui nehotrât subiect: Oricine vrea s aib o camer frumoas. nume predicativ: Studiind, Lucian a devenit altul . Ac: compl. direct: Ajut cu plcere pe oricine. compl. indirect: Am vorbit cu fiecare despre decoraia interioar. atr. pron. prepoziional: Sfaturile de la oricine au fost bune. nume predicativ: Cadoul este de la altcineva. compl. cir. loc: Merg de la unul la altul . compl. circ. mod: Ion se poart ca oricine. compl. de agent: Tema a fost scris de fiecare. D: compl. indirect: Le-am spus tuturor c o cas plcut te binedispune. nume predicativ: George este asemenea oricui. atr. pron. prepoziional: Purtarea asemenea oricui nu este recomandabil. compl. circ. mod: El muncete asemenea fiecruia. N:
G:
atr. pron. genitival: Opiniile unora mi s-au prut interesante. atr. pron. prepoziional: Aciunea contra cuiva nu se justific. nume predicativ: Prerile lui sunt contra altuia. compl. circ. loc: Au în camer dou scaune i dinaintea fiecruia se afl câte un covor. compl. circ. timp: Ana a sosit înaintea tuturor . Pronumele negativ Def: Pronumele negativ înlocuiete numele obiectelor prezentate ca
inexistente. Pronumele negative sunt: nimeni, nimic, nici unul, nici una . Pronumele negative apar numai în propoziii negative. Obs. : Adjective pronominale negative pot fi numai
nici un i nici o.
Funciile sintactice ale pronumelui negativ
subiect: Nimeni n-a ieit din cas. nume predicativ: Câtigtorul concursului nu este nici unul dintre ei. Ac: compl. direct: N-am cumprat nimic. compl. indirect: N-am vorbit cu nimeni. atr. pron. prepoziional: Scrisoarea de la nici unul n-a fost trist. nume predicativ: Cadoul nu este de la nici unul dintre ei. compl. circ. loc: N-am mers la nimeni în vizit. compl. de agent: Carte n-a fost citit de nici unul . D: compl. indirect: N-am spus minciuni nimnui. G: atr. pron. genitival: Cartea nici unuia nu s-a murdrit. N:
Pronumele interogativ Def; Pronumele interogativ ine locul substantivului ateptat ca rspuns la
întrebare. Pronumele interogative sunt: care, cine, ce, cât Pronumele interogative apar numai în propoziii interogative Funcia sintactic a pronumelui interogativ corespunde cu aceea a cuvântului ateptat ca rspuns la întrebare. ex: Cine scrie? Scrie I oan. ³cine´, ³Ioan´ = subiecte Când determin un substantiv i se acord cu acesta în gen, numr i caz, pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ. Obs. : Dintre pronumele interogative ³ cine´ nu devine adjectiv pronominal interogativ. ex: Ce carte citeti?
³ce´ = adjectiv pronominal interogativ Funciile sintactice ale pronumelui interogativ N:
subiect: Cine întreab? nume predicativ: Cine suntei voi? Ac: compl. direct: Pe cine ai observat? compl. indirect: Despre ce ai vorbit? nume predicativ: Din ce este coperta? compl. circ. loc: La cine mergi? compl. circ. mod: Ca cine se poart? compl. circ. timp: Dup cine a sosit? compl. de agent: De ctre cine a fost scris poezia?
D: G:
compl. indirect: Cui i-ai cerut informaia? atr. pron. genitival: A cui poezie a fost publicat? Pronumele relativ Def: Pronumele relativ are rolul de a face o legtur în fraz între o
propoziie subordonat i regenta ei. Pronumele relative sunt omonime cu pronumele interogative: care, cine, ce, cât . Exist i un pronume relativ compus: ceea ce. Gruprile cel ce, cei ce, cele ce sunt analizabile, fiind alctuite dintr-un pronume demonstrativ i un pronume relativ (ce poate fi înlocuit cu pronumele relativ ³care´) Regional exist i un pronume relativ de, invariabil: ex: Omul de-l vezi e tatl meu. Pronumele relative îndeplinesc funcia sintactic în propoziiile pe care le introduc. În cazul G pronumele relativ se acord în gen i numr cu substantivul pe care-l înlocuiete i articolul genitival se acord în gen i în numr cu substantivul determinat de pronumele relativ cu funcia sintactic de atribut: ex: Tabloul a crui ram este alb îmi place. În afar de ³cine´, celelalte pronume relative pot deveni i adjective pronominale relative: ex: Nu tiu ce film ai vzut. ³ce´ = adjectiv pronominal relativ; atribut adjectival - are rol de element de relaie Funciile sintactice ale pronumelui relativ subiect: Elevul care este talentat a pictat un tablou. nume predicativ: Cine este autorul crii, acela a venit la întâlnirea cu elevii colii noastre. Ac: compl. direct: Biatul pe care l-am cunoscut deseneaz frumos. compl. indirect: Tema la care te gândeti este interesant. compl. circ. loc: Clasa în care învm este luminoas. D: compl. indirect: Fata creia o s-i dau florile este colega ta. G: atr. pron. genitival: Tabloul ale crui culori i-au plcut este pictat de fratele lui Matei. compl. circ. loc: Satul deasupra cruia zboar avionul este satul unde am locuit eu pân acum trei ani. N:
