10
Prezentarea aeronavei Dassault Rafale este un avion francez de vânătoare, multirol,
bi-motor, cu aripă delta și ampenaj canard proiectat si construit de Dassault Aviation. Cei de la Dassault descriu Rafale ca pe un avion de vânătoare omnirol, cu o mare agilitate, capabil de a efectua, n mod simultan, misiuni de suprema!ie aeriană, de interdic!ie, recunoaștere si de intimidare nucleară aeriană. Rafale se deosebește de celelalte avioane de luptă europene ai erei sale prin faptul că este construit n totalitate de către o singură !ară, implicând majoritatea "rmelor de apărare din #ran!a, precum Dassault, Thales si Safran. $ntrodus n %001, Rafale este produs atât pentru #or!ele &eriene #ranceze, cât și pentru opera!iunile de transport ale 'arinei #ranceze. (n timp ce Rafale a fost propus pe pia!a de e)port pentru alte !ări, el a fost selectat numai de către #or!ele &eriene $ndiene. Rafale a fost folost n luptă n &fg*anistan, +ibia, 'ali si $ra caracteristici precum sistemul de ajutor defensiv SPECTRA au fost un avantaj crucial n +ibia, spre e)emplu. 'ai multe mbunătă!iri aduse armamentului si avionicii Rafale-ului sunt plani"cate a " introduse n %01.
+a mijlocul anilor 1/0, atât #or!ele &eriene #ranceze, cât și cele avale, aveau nevoie de o nouă genera!ie de avioane de luptă pentru a le nlocui pe cele care erau n serviciu, sau pe cele care erau pe cale să intre n serviciu. Deoarece nevoile erau similare, și pentru a reduce costurile, ambele departamente au lansat o propunere comună. (n 1/2, 'inisterul #rancez al &via!iei a ini!iat studii pentru o nouă aeronavă care să "e complementară cu viitorul 'irage %000, "ecare aeronavă "ind optimizată pentru roluri diferite.
Faza de proiectare și prototipuri
(n perioada octombrie-decembrie 1/, nainte intrării #ran!ei n programul ECA (European Combat Aircraft) , Dassault a primit contractele pentru dezvoltarea proiectului ACT 92 (Avion de Combat Tactique) . &nul următor, 3"ciul a!ional pentru 4tudii &viatice si Cercetare a nceput studiul unei posibile con"gura!ii a unui nou avion de vânătoare sub
/ numele de cod Rapace. 5ână n martie 1/0, numărul con"gura!iilor s-a redus la 6, dintre care două aveau o combina!ie de ampenaj canard și aripă delta și o singură derivă verticală. (n octombrie 1/%, 'inisterul #rancez al &părării a anun!at că Dassault va construi un avion de demonstra!ie botezat Avion de Combat eXperimental 7ACX8. #ran!a a dorit să colaboreze cu 9ermania de :est si 'area ;ritanie, dar a construit proiectul singură. &vionul de demonstra!ie, botezat Rafale A technology demonstrator , a fost un avion de luptă cu aripă delta mare, ampenaje canard bracate independent, și un sistem de control de zbor <=-b=->ire. Construc!ia acestuia a nceput n 1/6, și a fost dezvăluit n decembrie 1/2 n 4aint-Cloud, urmând ca pe de data de 6 iulie 1/? să realizeze primul său zbor la baza aeriană Istres-e-Tube din sudul #ran!ei. (n timpul zborului de o oră, pilotul de teste al proiectului, !u" #itau$-#aurouard a dus avionul la o altitudine de 11.000 de metri și la o viteză de 1.@ 'ac*. &vionul de /.2 tone s-a oprit la o distan!ă de @00 de metri după aterizare. (n timpul programelor de testare, acesta a atins viteza de 'ac* % și o altitudine de
[email protected] de metri. După ?2 de zboruri cu 6 pilo!i, Rafale A a fost scos din folosin!ă n ianuarie 1//6.
Prototipul de demonstra%ie Rafale A
(n iunie 1/, premierul francez AacBues C*irac a declarat că #ran!a va c*eltui suma de @0 de miliarde de dolari americani pentru proiectul Rafale. &stfel, la data de %1 aprilie 1/, guvernul francez a acordat "rmei Dassault contractul pentru patru prototipuri afale un Rafale C, două Rafale M si un Rafale B. 3dată cu căderea Eidului ;erlinului și a Fniunii 4ovietice, guvernul francez și-a redus considerabil bugetul pentru
10 apărare, astfel că dezvoltarea proiectului Rafale a avut ntarzieri considerabile.
5entru a satisface rolurile diverse ale noii aeronave, #or!ele &eriene au cerut două variante G Rafale C cu un singur loc și Rafale B cu două locuri. 5rototipul modelului C 7numit C01 ) a avut primul zbor pe data de 1/ mai 1//1, marcând nceputul unui program de testare care !intește n principal veri"carea motoarelor M88!, interfa!a pilot-avion, și de a e)tinde performan!ele n zbor. Datorită constrângerilor de buget, al doilea prototip cu un singur loc nu a fost construit.
Rafale C&'
'odelul B01, singurul prototip al modelului ; cu două locuri, a realizat primul său zbor pe data de @0 aprilie 1//@. Hra cu @20 de ilograme mai greu decât cel cu un singur loc, dar avea cu 600 de litri de combustibil mai pu!in. &cest model a fost folosit pentru testarea sistemului de armament. 'ai târziu, sarcina sa a fost de a valida separarea armamentului și, n mod speci"c, a transportului de ncărcături grele.
/
#odelul &'
'odelul Rafale M era caracterizat de un tren de rulare mai ranforsat, pentru a face fa!ă sarcinilor suplimentare a aterizărilor pe portavioane, un cârlig de IarestareJ, o roată de fa!ă tip I ump strut J, care era e)tinsă numai n timpul decolărilor scurte. <e caracteristici includeau o scară ncorporată, un sistem de aterizare bazat pe microunde, și noul sistem"elemir pentru sincronizarea sistemului iner!ial de naviga!ie cu ec*ipamentul e)tern. (n total, modi"cările navale aduse acestei variante au ngreunat-o cu 200 de ilograme, n compara!ie cu celelalte versiuni. Kotuși, această versiune este cea mai comună n rândul #or!elor &eriene 7/2L din totalul aeronavelor8, deși este un model neobișnuit pentru o aeronavă de transport, "ind incapabilă de a-și plia aripile multi-lonjeron pentru a reduce spa!iul de stocare.
10
#odelul # al #arinei *rance+e
#roduc$ie și %m&un't'$iri
$ni!ial, modelul Rafale B era menit să "e doar unul de antrenament, dar ăzboiul din 9olf a arătat ca un al doilea membru al ec*ipajului era important n luptă și n misiunile de recunoștere. 5rin urmare, n 1//1 #or!ele &eriene și-au ndreptat aten!ia către modelul cu două locuri, anun!ând că această variantă va constitui ?0L din
/ Conform revistei franceze +MFsine nouvelle, n afara unor componente non-senzitive originare din 4tatele Fnite, Rafale este produs n totalitate n #ran!a. Diferite elemente sunt produse n numeroase fabrici din toată !ara, iar asamblarea "nală are loc lângă Aeroportul ordeau$#eri,nac. 4pre e)emplu, suprafe!ele de control al zborului sunt fabricate n Naute-4avoie, aripile și avionica n 9ironde, fuselajul central n :al dM3ise, iar motoarele n Hssonne. &pro)imativ 20L dintre componentele modelului sunt fabricate de Dassault, iar cealaltă parte se mparte ntre doi furnizori principali, "hales si (afran. (n total, programul cuprinde .000 de angaja!i. 3 statistică din %01% arată că procesul de fabrica!ie a unei singure aeronave durează %6 de luni, cu o rată de produc!ie anuală de 11 avioane. (n %00, o"cialii francezi au considerat ec*iparea aeronavei pentru a putea lansa sateli!i miniaturiza!i. (n %011, mbunătă!iri precum un soft radio, o legatură prin satelit, un nou sistem de orientare prin laser sau un armament mai mic au fost puse sub considerare. (n iulie %016, au nceput mbunătă!iri a capacită!ilor interoperabile și a comunica!iilor pe câmpul de luptă n rândul
Coc)pit
Cocpitul din sticlă al avionului a fost construit n jurul principiului de prelucrare a datelor un computer central selectează n mod inteligent si prioritizează informa!iile pentru ușura munca pilo!ilor n comanda și controlul avionului. 5rincipalele controale de zbor sunt aranjate pe un jo=stic de comandă cu o con"gura!ie compatibilă (ands-on-trottle-andstic. / 01TAS) , cu un stic n partea dreaptă pentru control și cu accelera!ia n partea stângă. 4caunul pilotului este nclinat către spate la un ung*i de %/ de grade pentru a mbună!i toleran!a la for!ele e)terioare 79 forces8 n timpul manevrelor și pentru a nu restric!iona vederea e)terioară. Fn costum inteligent de zbor purtat de către pilot este controlat n mod automat de aeronavă pentru a contracara ac!iunea for!elor 9 calculate.
10
/
Coc.pitul Rafale
10
*chipamentele de &ord și a+ionic' 4istemele principale de avionică ale aeronavei folosește un sistem de avionică modulară integrată ( ,MA ), numit 2P#3 7unitate de procesare modulară a datelor8. &ceastă ar*itectură con!ine toate func!iile principale ale avionului pentru sistemul de control al zborului, prelucrarea datelor, controlului armamentului, si interfa!a pilot-aeronavă. :aloarea totală a radarului, comunica!iilor electronice si ec*ipamentului defensiv reprezintă apro)imativ @0L din costul ntregii aeronave. &eronava con!ine un sistem defensiv integrat denumit (#*C"RA, care protejează aeronava mpotriva atacurilor aeriene și de la sol, dezvoltat atât de către Thales, cât și de MBDA. 'etode variate de detec!ie, bruiaj și ImomealăJ au fost ncorporate, și sistemul a fost construit să poată " reprogramat pentru adresarea unor noi amenin!ări si ncorporarea unor subsisteme adi!ionale n viitor. Capacitatea de atac la sol a aeronavei se bazează n mod principal pe sistemul de atac pe baza unor senzori, cum ar " sistemul de recunoaștere Reco -e. /enerationAR*( de la Thales $ptronics si sistemul de g*idare electrico-optică prin laser denumit Damocles . (mpreuna, aceste sisteme oferă informa!ii asupra !intelor, asigură misiuni tactice de recunoaștere, și sunt incluse n ar*itectura I#A a aeronavei pentru a asigura
/
Sistem defensiv SPECTRA
