UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI TELECOMENZI ȘI ELECTRONICĂÎN TRANSPORTURI
Electroalie!tare Electroalie!tare "II" PROIECT
Pro#e$or Î!%r&'tor A$(%r%(i!) Ior%ac*e Vale!ti!
C&0ri!$ 1.Tema proiectului de Electroalimentare:
St&%e!t Cri+',& Mari&$" D'!&, -./.
2.Sursa de alimentare nestabilizată n estabilizată 2.1Etajul de redresare şi fltrul de netezire 2.2 Transormatorul 3.Sursă de alimentare stabilizată, cu componente discrete 3.1Stabilizator 3.1Stabilizator parametric cu tranzistor tr anzistor serie 3.2 Stabilizator cu reacie cu tranzistor serie 3.2 !onf"uraia #arlin"ton 3.$ %adiatorul 3.& Elemente de protec'ie 3.( Sc)ema electrica 3.* !ablaj +mprimat 3. -odel 3# 3. /omenclatorul de componente $.Sursă de alimentare stabilizată cu 0-*23 $.1 0-*23: $.2 %elatii de calcul $.3 Sc)ema electrica $.$ !ablaj imprimat $.& -odel 3# $.( /omenclatorul de componente &.Sursă de alimentare stabilizată n comutaie &.1 ccesul la E4E/!56 7o8er rc)itect &.2 -od de lucru
/(Tea 0roiect&l&i %e Electroalie!tare1 Să se proi proiec ecte teze ze trei trei surs surse e stab stabil iliz izat ate e de tens tensiu iune ne cont contin inuă uă,, conorm cerinelor următoare: −
−
−
o sursă stabilizată cu componente discrete, n conf"uraie serie9 o sursă stabilizată cu circuit inte"rat specializat, 0-*239 o surs sursă ă stab tabiliz ilizat ată ă cu circu ircuit it inte" nte"ra ratt spe special cializ izat at,, n comutaie conorm temei indi;iduale<. 2
2.Sursa de alimentare nestabilizată n estabilizată 2.1Etajul de redresare şi fltrul de netezire 2.2 Transormatorul 3.Sursă de alimentare stabilizată, cu componente discrete 3.1Stabilizator 3.1Stabilizator parametric cu tranzistor tr anzistor serie 3.2 Stabilizator cu reacie cu tranzistor serie 3.2 !onf"uraia #arlin"ton 3.$ %adiatorul 3.& Elemente de protec'ie 3.( Sc)ema electrica 3.* !ablaj +mprimat 3. -odel 3# 3. /omenclatorul de componente $.Sursă de alimentare stabilizată cu 0-*23 $.1 0-*23: $.2 %elatii de calcul $.3 Sc)ema electrica $.$ !ablaj imprimat $.& -odel 3# $.( /omenclatorul de componente &.Sursă de alimentare stabilizată n comutaie &.1 ccesul la E4E/!56 7o8er rc)itect &.2 -od de lucru
/(Tea 0roiect&l&i %e Electroalie!tare1 Să se proi proiec ecte teze ze trei trei surs surse e stab stabil iliz izat ate e de tens tensiu iune ne cont contin inuă uă,, conorm cerinelor următoare: −
−
−
o sursă stabilizată cu componente discrete, n conf"uraie serie9 o sursă stabilizată cu circuit inte"rat specializat, 0-*239 o surs sursă ă stab tabiliz ilizat ată ă cu circu ircuit it inte" nte"ra ratt spe special cializ izat at,, n comutaie conorm temei indi;iduale<. 2
7arametrii de pornire pentru calculul surselor ;or f următorii: •
•
•
se consi onsid deră eră Z23/4 ziua ziua na=t na=te erii rii =i L2/5, luna luna na=t na=ter erii ii studentului. alimentare monoazată, cu rec;en'a de 67 H8, cu tensiune sinuso sinusoid idală ală cu ;aloar ;aloare e nomina nominală lă de 557 V, a;>nd ;aria'ii admise de ?1&@AB1C@ din ;aloarea nominală9 pentru sursa cu componente discrete: tensiunea de ie=ire U0, curentul de ie=ire I0 se ;or calcula după ormula:
U7 2 /7 9 Z:5 2 /7 9 3/:5 2 5646 ;V< I7 2 67 9 L=6 2 67 9 /5=6 2 //7 ;A< •
pentru sursa cu circuit inte"rat 0-*23: tensiunea de ie=ire DS -a, curentul de ie=ire + S -a se ;or calcula după ormula:
VS Ma> 2 /7 9 Z:5 2 /7 9 3/:5 2 5646;V< IS Ma> 2 67 9 L=6 2 67 9 /5=6 2 //7 ;A< Fn uncie de ;alorile D S -a =i +S -a se ;a ale"e una din sc)emele din f"urile 3.3, 3.$ sau 3.&. •
pentru sursa cu circuit inte"rat n comutaie:
Vi! Ma> 2 /7 9 Z:5 2 /7 9 3/:5 2 56467 ;V< Vi! Mi! 2 - 9 Z:3 2 - 9 3/:3 3/:3 2 /-433 ;V< Vo&t 2 3 9 Z:6 2 3 9 3/:6 2 ?45 ;V< Io&t 2 / 9 L:/5 2 / 9 /5:/5 /5:/5 2 5477 ;A< •
sursele ;or f protejate la supratensiuni =iGsau supracureni9
•
temperatura mediului ambiant: 3CH!
3
5(S&r$a %e alie!tare !e$ta@ili8at' 5(/Eta&l %e re%re$are i ltr&l %e !ete8ire Se ;a olosi un etaj de redresare dublă alternan'ă n punte cu fltru capaciti;. Iiltrul de netezire capaciti; este sufcient deoarece după acesta urmează un stabilizator de tensiune.
Iiltrarea capaciti;ă constă n conectarea unui condensator ! n parale paralel, l, pe ieşir ieşirea ea redr redreso esoru rului lui,, cu respe respecta ctare rea a polari polarită' tă'iiii n cazul cazul cond conden ensa sato toar arel elor or pola polari riza zate te e ele lect ctrrolit olitic ice< e<.. !ond !onden ensa sato toru rull se ;a ncărca pe poriunea crescătoare crescătoare a semialternanei, semialternanei, pe poriunea descrescătoare find cel care urnizează curentul de sarcină. Tensiunea pe ace acesta se reace pe poriunea crescătoare a următoare arei semialternane. ceastă ;ariaie a tensiunii se nume=te riplu U Z < =i depinde de mărimea condensatorului şi de mărimea curentului olosit de sarcină. Iorma tensiunii de la ie=ire, cu =i ără fltru de netezire, este ilustrată n f"ura următoare:
$
J particularitate importantă a fltrării capaciti;e constă n aptul că, n absen'a consumatorului cu ieşirea n "ol<, tens tensiu iune nea a de ieşi ieşirre este este e"al e"ală ă cu ;alo ;aloar area ea de ;>r ;>r a puls pulsur uril ilor or,, depăşind astel de √ 2 ori ;aloarea efcace a tensiunii alternati;e alternati;e care se redre edrese seaz ază. ă. #e eem empl plu, u, dacă dacă tran trans sor orma mato toru rull ur urnize nizeaz ază ă n secundar o tensiune de 1CD ;aloare efcace<, ;aloarea de ;>r a pulsurilor este de √ 2 ∙ 10 V =14,1 V , ne"lij>ndu?se căderile pe diode. 7rin fltrare capaciti;ă, tensiunea n "ol la ieşirea redresorului ;a f, deci, de cca. 1$D. Tensiunea Tensiunea minimă de la ieşirea ieşirea redresorului redresorului cu fltru de netezire se ale"e astel nc>t sa fe mai mare dec>t suma dintre tensiunea de ieşi ieşirre U0 şi căderile de tensiune pe celelalte blocuri nseriate ntre fltrul fltrul de netez netezir ire e si ie=ir ie=irea ea stabil stabiliza izator torulu uluii de eemp eemplu lu Eleme Elementu ntull %e"ulator Serie<. #eci: U C ≥ U 0+ U stab
Se consideră ;aloarea riplului:
U C =25,5 + 1,5 =27 V U Z =U 0 / 6
K .456 .4 56 V(
%ezultă că ;aloarea de ;>r a tensiunii redresate ;a f: U ¿ =U C + U Z
2 5 9 .456 2 3/456 V &
Tensiunea n secundar ;a trebui nsă să fe mai mare, datorită pierderii pe cele două diode prin care circulă curentul. Tensiunea de desc)idere a unei diode cu siliciu n mod normal C,(...C,*D< se apropie de 1D la curen'i mari. #eci tensiunea eecti;ă n secundar ;a a;ea ;aloarea de ;>r: U S =
U C + U Z +2 U D
√ 2
2
27 + 4,25 + 2∗0,7
√ 2
=23,09 V
7untea redresoare con'ine diode identice. cestea sunt alese n unc'ie de curentul care trece prin ele, =i anume I0, precum =i de tensiunea in;ersă maimă, V RRM se poate aproima cu ;aloarea tensiunii US<. I 0 =110 mA V RRM = 23 , 09 V
#ioda pe are am ales?o este: 1 N6.75
(
7entru ca n timp de o semiperioadă Δt K 1C ms< condensatorul să se descarce cu ΔU = U Z sub un curent I0, capacitatea acestuia trebuie să aibă ;aloarea: −3 −3 ∆ Q I 0∗∆ t 110∗10 ∗10∗10 C = = = =258 , 82 [ μF ] 4 , 25 ∆ U U Z
Tensiunea maimă pe care trebuie să o suporte condensatorul trebuie să fe mai mare dec>t Ure% 2 3/456 V. !ondensatorul ales este : EEE"FT/H33/AP *
5(5 Tra!$#orator&l #atele de pornire cunoscute pentru calculul transormatorului de re'ea sunt: U P =220 V ,U S , I 0 . 7uterea totală n secundar ;a f: −3
PS =U S∗ I 0∗1,1∗1,2 =23 , 09∗110∗10 ∗1,2∗1,1= 3,3522 [ W ]
unde 1,1 şi 1,2 sunt coefcien'i de si"uran'ă ai tensiunii de ieşire şi ai redresării. 7uterea totală n primar ;a f: P P = PS ∙ ( 1+ P Fe + PCu )=3,3522∗( 1+ 0,035 + 0,045 )= 3,6204 [ W ]
unde PFe 2 74736 reprezintă pierderile n miezul ma"netic, iar PC& 2 747.6 reprezintă pierderile n conductoarele de cupru. !alculul ariei seciunii miezului se ace pentru rec;en'a # 2 67 H8 după ormula: S Fe ≥ ( 1,4 … 1,9 )
√
S Fe =1,5∗
√
50 ∙ P P
f
50∗3,6204 50
[ cm ] 2
=2,8541 [ cm2 ]=285,41 [ mm2 ]
unde ;alori mai reduse ale coefcientului se adoptă pentru puteri mai mici de ordinul c>'i;a 8ai<. /umărul de spire pe ;olt necesar pentru a se ob'ine cu o tensiune de 1D, o anumită induc'ie maimă 4< pentru năşurarea primară se calculează după ormula: 4
w P=
[ ]
10 s 4,44 ∙ f ∙ B ∙ S Fe V
[ ]
4
10 s w = =14,35 4.44∗50∗1,1∗2,8541 V
unde induc'ia ma"netică 4 K C,...1,2T recomand>ndu?se ;aloarea superioară pentru puteri mai mici<. /umărul de spire pe ;olt pentru năşurarea secundară se calculează după ormula: w S= w P ( 1 + P Fe )
[ ] s V
w S=14,35∗( 1 + 0,035 )=14,85
[ ] s V
/umărul de spire n năşurarea primară ;a f: ! P= w P ∙ U P =14,35∗220 =3156,51
spire. le" 3/6 spire.
/umărul de spire n năşurarea primară ;a f: ! S=w S ∙U S= 14,85∗23 , 09= 342,84
spire. le" 3.3 spire.
#iametrul conductoarelor de bobinaj se calculează după ormula, ale">ndu?se ;alori standardizate, prin rotunjire superioară aă de ;aloarea rezultată din calcul: " P ≥ 1,13
√
√
−3 I P 16,46∗10 2 [ ] 1.13 mm $ " = ∗ =0,1025 [ mm2 ] 2 #
Ale) %iaetr&l %0 2 74//5 5(
√
√
−3 I S 145 , 20∗10 2 [ " S ≥ 1,13 mm ] $ " s=1,13∗ = 0,3045 [ mm 2 ] # 2
Ale) %iaetr&l %$ 2 743/6 5( 1C
# =2
unde
A 2
mm
este
densitatea
de
curent
admisibilă a conductoarelor de cupru. Se ale"e un transormator cu tole de tip EB+. Se determină dimensiunea tolelor, ale">ndu? se ;alori standardizate, prin rotunjire superioară aă de ;aloarea rezultată din calcul, după ormula: a =( 3,7 … 4,4 ) √ S Fe= 4,2∗√ 2,8541 =7,0955 [ mm ]
Ale) %ie!$i&!ea tolelor %e - . Se determină "rosimea pac)etului de tole: b=
100∗S Fe 2∗a
=
100∗2,8541 =17,8382 [ mm ] 2∗8
Ale) 0ac*et&l&i %e tole %e /- ( Se ;erifcă dacă bobinajele ncap n ereastra transormatorului, prin ;erifcarea actorului de umplere: 2
F u =
2
! P " P + !S " S 3a
2
2
=
+ 343∗0,3152 0,3835 = $%& ' 2 3∗8
3157∗0,112
#acă Fu 743 răm>ne spa'iu neolosit n ereastră< se pot micşora SFe sau a. #acă Fu 74./ bobinajul nu ncape n ereastră< se cresc mărimile SFe sau B. Se ale"e "rosimea tolei ) 2 7436 şi rezultă numărul de tole:
11
18 b =52 !( t)*e= = + 0,35
Ale) 65 %e tole( 3(S&r$' %e alie!tare $ta@ili8at'4 c& co0o!e!te %i$crete 3(/Sta@ili8ator 0araetric c& tra!8i$tor $erie Stabilizatoarele de tensiune controlează =i re"lează n mod continuu ni;elul tensiunii de ie=ire. !omponenta principală este elementul re"ulator serie E%S< care este elementul de eecu'ie al sc)emei. Este ormat dintr?un tranzistor sau "rup de tranzistoare bipolare =i are următoarele roluri: •
•
•
•
men'ine tensiunea de ieşire la ni;elul specifcat, sub controlul amplifcatorului de eroare9 urnizează curentul de ieşire9 reduce sau bloc)ează curentul la ieşire la ac'ionarea circuitelor de protec'ie9 micşorează rezisten'a serie a stabilizatorului.
7entru conf"uraia serie se olose=te un tranzistor bipolar n serie cu sarcina, cu rolul de a amplifca curentul urnizat de un stabilizator parametric simplu, realizat de obicei cu o diodă zener. Iunc'ionarea unui stabilizator parametric se bazează pe capacitatea diodei Lener de a men'ine tensiunea constantă la bornele sale ntr?un domeniu dat numit domeniu de stabilizare<. 7erorman'ele de stabilizare a tensiunii de ieşire, asi"urate de un astel de stabilizator, sunt strict determinate de caracteristica tensiune?curent a diodei olosite.
12
%ezistorul RB are rol de limitare a curentului prin dioda zener rezistenă de balast< =i de polarizare a bazei tranzistorului.
3(5 Sta@ili8ator c& reac,ie c& tra!8i$tor $erie Stabilizatorul cu reac'ie se bazează pe utilizarea unei sc)eme de amplifcator cu reac'ie ne"ati;ă. Fn acest caz tensiunea de ieşire se men'ine constantă printr?un proces de re"lare automată la care tensiunea de ieşire sau o rac'iune din ea se compară cu o tensiune de reerin'ă. Semnalul dieren'ă, numit şi de eroare, este amplifcat şi comandă elementul re"ulator serie pentru a restabili ;aloarea prescrisă a tensiunii de ie=ire. Stabilizatoarele de tensiune realizate cu amplifcatoare opera'ionale J< sunt stabilizatoare cu componente discrete la care ca amplifcator de eroare se oloseşte un amplifcator opera'ional n conf"ura'ie ne?in;ersoare. 7e intrarea ne?in;ersoare se aplică tensiunea de reerin'ă, ob'inută de la un stabilizator parametric, iar pe intrarea in;ersoare se aplică o rac'iune din tensiunea stabilizată, ob'inută de la un di;izor al tensiunii de ieşire. J a;>nd amplifcarea n buclă desc)isă oarte mare, lucrează astel nc>t poten'ialul bornei in;ersoare să fe mereu e"al cu cel al bornei ne?in;ersoare. Jrice abatere a tensiunii de ieşire care determină o dere"lare a acestei e"alită'i nseamnă apari'ia unei tensiuni dieren'iale, de o anumită polaritate, n unc'ie de sensul de ;aria'ie a tensiunii de ieşire creştere sau micşorare<. 13
#e eemplu, o scădere a tensiunii de ieşire determină apari'ia unei tensiuni dieren'iale poziti;e, care nseamnă o creştere a curentului de ieşire al J, a'ă de situa'ia anterioară modifcării tensiunii de ieşire. +n acest el creşte şi intensitatea curentului de comandă n baza tranzistorului re"ulator. !a urmare tensiunea colector?emitor a acestuia scade iar tensiunea de ieşire re;ine la ;aloarea MC. Alegerea amplifcatorului operațional
mplifcatorul operaional este unul de uz "eneral =i se ;a ale"e astel nc>t să poată f alimentat cu tensiunea U Cm!=27 V de la intrarea stabilizatorului. Am ales amplifcatorul operaţional LM324N.
1$
Alegerea tranzitorului
!ăderea de tensiune pe tranzistor ntre colector =i emitor, atunci c>nd acesta se aNă n saturaie se ;a considera a f U C-sat =1,5 V =U stab . 7rin urmare, in>nd cont de ;ariaiile tensiunii de reea se determină: U Cm! =U 0 + U stab=27 V U Cma. =U Cm! + 25 U C m! =27 + 0.25∗27 =33,75 V
7entru a putea ale"e tranzistorul din componena elementului re"ulator serie a;em ne;oie de trei parametri: U C- 0=U C ma. −U 0=33,75 −25,5=8,25 V I C ma. = I 0=110 mA −3
P D ma.=U C-0 ∙ I Cma. =8,25∗110∗ 10 =0,9075 W
Am ales tranzistorul BC-/SUEG35 1&
Alegerea !io!ei Zener " z
7entru acest tip de stabilizator, ;aloarea tensiunii de stabilizare a diodei Lener se ale"e astel nc>t să fe mai mică dec>t tensiunea de ie=ire U0. #iodele Lener cu tensiuni sub & D, au un coefcient de ;aria'ie al tensiunii cu temperatura, de ;aloare ne"ati;ă, iar cele peste ( D, au coefcient poziti;. 7rin urmare, dacă este posibil, pentru a obine o stabilitate mai bună a tensiunii cu temperatura, se ;a ale"e o diodă zener n plaja de tensiuni &...(D. Am ales dioda Zener 1N5339.
1(
#alculul rezitoarelor
%ezistorul R$ are rol de limitare a curentului prin dioda Lener rezistenă de balast<. Daloarea se calculează cu următoarea ormulă consider>nd curentul absorbit de intrarea ne?in;ersoare ca find ne"lijabil<: R1=
U Cm! −U Z I Zm
=
27 −5,6 −3
220∗10
=97,27 /
unde I Zm este curentul minim prin dioda Lener din oaia de catalo"<. le" rezistor de /77 cu o tolerană de /J(
1*
1
Se calculează curentul maim prin diodă =i puterea maimă disipată de aceasta, atunci c>nd tensiunea de la intrare are ;aloarea maimă: I Zma.=
U C ma. −U Z 33,75 −5,6 = =281,50 mA < I ZM (¿ 865 m A ) 100 R1 −3
P DZ =U Z ∙ I Z ma. =5,6∗281,50∗10 =1,58 W < Pma. ( 5 W )
unde I ZM este curentul maim prin diodă, %ma& este puterea maimă pe diodă, acestea "ăsindu?se n oaia de catalo" a acesteia. #acă cel puin una din condiii nu este ;erifcată se ale"e o diodă zener de putere mai mare =i se reac calculele anterioare. !ondiia de ec)ilibru a stabilizatorului, c>nd tensiunea de ie=ire are ;aloarea MC este: −¿ +¿=U ¿ U ¿
Tensiunea pe intrarea ne?in;ersoare este
+¿=U Z U ¿
, iar tensiunea
pe intrarea in;ersoare este tensiunea de pe rezistorul R' ce se obine din ormula di;izorului de tensiune: −¿=U 0
R3
R 2+ R 3 U ¿
%ezultă, deci:
( )
R 2 U 0= 1 + U Z R 3
1
Se consideră curentul prin di;izorul de tensiune ca find
I D =
I 0 100
,
ce tra;ersează ambele rezistoare curentul absorbit de intrarea in;ersoare este ne"lijabil<. %ezultă, astel: U 0
I 0
−3
110∗10 R2 + R3= I D = = 100 100 I D
R2=
R3=
U 0−U Z I D U Z I D
=
=
=1,1 mA
25,5 −5,6 =18090,91 0/ 1,1
5,6 =3863,64 0/ 1,1
#in cele două relaii se determină ;alorile resistoarelor R( =i R'.
Ale) R5 2 57 K /J $i R3 2 .43K /J(
2C
3(5 Co!)&ra,ia Darli!)to! Stabilizarea tensiunii la ie=ire se menine at>ta timp c>t amplifcatorul operaional este capabil să urnizeze curentul necesar polarizării elementului re"ulator serie. Se ;a calcula IB olosind ormula: I C
I 0
110∗10 = I B= ≅ 50 1 2 1 2 1
−3
=2,20 mA
1
Iactorul de amplifcare 1 2 se ale"e din oaia de catalo" a tranzistorului, la ;aloarea minimă din domeniul specifcat. 1
#acă IB este mai mare dec>t curentul maim de ie=ire al J, putem mic=ora acest curent de bază necesar cu ajutorul unui etaj #arlin"ton. I B=2,20 mA < 40 mA $ 3ua4em !e4)e "em)!t a5 Da(*!+t)!
3(. Ra%iator&l !eoarece tranzistorul are o capsul" de plastic# nu este necesar radiator.
21
3(6 Elee!te %e 0rotecie
%rotec)ia la upracurenți
Este realizată prin intermediul si"uran'elor uzibile F $, F (, F ' şi F *. #acă aparatul lucrează cu conductor de mpăm>ntare se ;or amplasa si"uran'e pe ambele fre de alimentare. F $ şi F ( sunt conectate n primarul transormatorului şi au ;aloarea de 1,&O I p, unde I p este curentul nominal din primarul transormatorului. −3
F 1= F 2=1,5∗ I =1,5∗16,46∗10 =24,68 mA
le" o ;aloare standard F/ 2 F5 2 67 A( F ' protejează la supracurent toate elementele conectate n secundarul transormatorului. Daloarea ei ;a f de 1,&O I0. Si"uran'ele
;or f de tip lent. −3
F 3 =1,5∗ I 0=1,5∗110∗10 =165,00 mA
Ale$ o %aloare standard F3& 1'( mA.
22
F * este o si"uran'ă ultrarapidă inserată pentru a decupla
alimentarea stabilizatorului n cazul n care este ac'ionată protec'ia cu tiristor. Daloarea ei ;a f de 1,&O I0. −3
F 4=1,5∗ I 0 =1,5∗110∗10 =165,00 mA
Ale$ o %aloare standard F.2 /-7 A(
%rotec)ia la uprateniune
Se realizează pentru intrare şi pentru ieşire, iar supratensiunile ce pot apare pot f de durată, sau scurte impuls<. 7rotec'ia la impulsuri scurte pe intrare se ace cu fltrul R*#(. #ioda "+ protejează la tensiuni in;erse ce pot apare la nserierea mai multor surse, sau datorită unor sarcini inducti;e. !ondensatoarele #* şi #, absorb supratensiuni n impuls şi micşorează impedan'a de ieşire a sursei. 7entru rec;en'e joase şi medii protec'ia este asi"urată de condensatorul electrolitic, iar la rec;en'e nalte, protec'ia este asi"urată de cel ceramic. 7rotec'ia la supratensiuni n re"im permanent se ace prin scurtcircuitare şi este asi"urată de tiristorul T). 0a apari'ia unei supratensiuni pe ieşire, dioda # * din ieşirea stabilizatorului se desc)ide şi amorsează tiristorul, scurtcircuit>nd punctul de intrare n stabilizator şi distru">nd uzibilul F * datorită supracurentului produs. morsarea la impulsuri oarte scurte de tensiune a tiristorului este mpiedicată de fltrul R,#'. !ondi'iile pentru ale"erea tiristorului sunt:
{
U A& ≥ 1,1 U ¿= 1.1∗31,25=34,38 V −3
I A =2 I 0=2∗110∗10 =220 mA
Am ales tiristorul )*39 +
U A& = 60 V I A= 250 mA
( 23
#upă ale"erea tiristorului se "ăsi n oaia de catalo" a acestuia ;aloarea tensiunii de amorsare V - . Fn uncie de aceasta se ;a ale"e dioda zener: U D ≅ 1,2 ( U 0−V ¿ )=1,2∗( 25,5−2,5 )=27,6 V 7
Ale$ dioda Zener 1N53,3.
Iiltrul R*#( ;a a;ea ;alorile: ) 4 2 . ; <
C5 2 /77 ;!F< Iiltrul R,#' ;a a;ea ;alorile: )5 2 557 ; <
C3 2 /77 ;F< 2$
#ioda "+ se ale"e astel nc>t
V RRM > U 0 =25,5 V I D > I 0=110 mA
( Ale$
dioda Zener 1N53,3.
!ondensatorul - 4 este de .7 ;F<( !ondensatorul -5 este de 74/;F<(
2&
3(G Sc*ea electric
2(
3( Ca@la I0riat
3( Ca@la I0riat
2*
3(- Mo%el 3D
3(- Mo%el 3D
2
3(? Noe!clator&l %e co0o!e!te Nr( Crt( / 5 3 . 6
De!&ire co0o!e!t' Si)&ra!,' #&8i@il' F/ Si)&ra!,' #&8i@il' F5 Re8i$tor R. Co!%e!$ator C5 Tra!$#orat or
Co%
Valoare
F/
67A
Die!$i&!i ;< -(6>-(6
F5
67A
-(6>-(6
R. C5
. /J /77!F
5(3>G(3 5(6>5(6
E9I
557V:5.V
3-(.>/.>35
3(? Noe!clator&l %e co0o!e!te Nr( Crt( / 5 3 . 6 G ? /7
De!&ire co0o!e!t' Si)&ra!,' #&8i@il' F/ Si)&ra!,' #&8i@il' F5 Re8i$tor R. Co!%e!$ator C5 Tra!$#orat or P&!te re%re$oare Co!%e!$ator electrolitic C/ Si)&ra!,' #&8i@il' F. Tiri$tor
Co%
Valoare
F/
67A
Die!$i&!i ;< -(6>-(6
F5
67A
-(6>-(6
R. C5
. /J /77!F
5(3>G(3 5(6>5(6
E9I
557V:5.V
3-(.>/.>35
3N565
G7V:/.7 A 337F:36V 57J
5(5>/(.>/(/
/-7A
6>57
C/ F. BRQ3? /N633?B
//
Dio%' Ze!er D8 Re8i$tor R/
/5
Re8i$tor R6
R6
/3 /. /6
R/
A0licator LM35.N o0era,io!al Co!%e!$ator C3 electrolitic C3 Tra!8i$tor BC-/SUEG @i0olar 35
/G>/7(5
G7V:567 6(3/>.(7 A 64GV:-G6 3(76>G(36 A /77 5(3>G(3 /J 557 5(3>G(3 /J 3 " 35V /?(?.>(35>6 (55 /77F ->/G .6V:677 A
3(.3>5(7. 2
/G
Re8i$tor R5
R5
/
Re8i$tor R3
R3
/-
Dio%' Ze!er D Co!%e!$ator electrolitic C. Co!%e!$ator C6 Dio%' Ze!er DG Si)&ra!,' #&8i@il' F3 Pi!i . @&c
/N63G3B
/? 57 5/ 55 53
C.
57K /J .43K /J 37V:/6- A .7F
5(3>G(3
C6
74/F
5(6>5(6
/N63G3B
3(37>-(3-
F3
37V:/6- A /-7A
"
"
"
5(3>G(3 3(37>-(3->/G
6>57
3C
.(S&r$' %e alie!tare $ta@ili8at' c& LM53 .(/ LM531 %e"ulatorul de tip *23 a ost primul circuit inte"rat analo"ic liniar< destinat stabilizatoarelor de tensiune. !u ajutorul circuitului inte"rat 0-*23 se pot realiza stabilizatoare de putere mică ără alt tranzistor etern sau de putere medie.Iolosirea tranzistorului etern este obli"atorie pentru un curent de sarcină mai mare de cca CCm,curentul maim al circuitului inte"rat find de 1&Cm<.Totu=i =i n cazul curenilor de sarcină mai mici dec>t acesta, este necesar să se calculeze puterea disipată n situaia cea mai dea;orabilă pe circuitul inte"rat, pentru a se stabili dacă el se poate utiliza ără tranzistor etern. -ărimile limită =i caracteristice principale ale acestuia sunt : tensiunea maimă de intrare ntre
Di-PK$CD
DB =i masă<: tensiunea minimă de intrare: D iminK,&D tensiunea maimă ntre intrările B2D amplifcatorului =i masă: tensiunea maimă ntre intrările B*D amplifcatorului =i masă: tensiunea diodei Lener numai la *,3QC,$D capsula TJ?11(<: curentul maim de ie=ire : + s-PK1&Cm curent maim de ncărcare a ie=irii 1&m de reerin'ă: temperatura maimă a jonciunilor: t j-PK1&CH! rezistena termică jonciune?mediu %t)jaK2CCH!G ambiant: puterea dispată maimă la 7d-P2&K(2&m G temperatura mediului de 2CH!: 7d-P2&KCCm Dre K*,1&QC,2D tensiunea de reerină: "ama temperaturii mediului pentru &&...B12&H!. uncionarea normală: curentul consumat ără sarcină: la R&m dar tipic este de 31
tambK2&H!: stabilizarea la ;ariaia reelei de la ?1C@ la B1C@ : stabilizarea
tipică la ;ariaia sarcinii de la C la 1CCm, ără limitare de curent,pentru tambK2&H!<: stabilizarea la ;ariaia sarcinii de la C la 1CCm, cu limitare de curent, pentru tambK2&H!<:
2,&m C,C1@tipică< cre=te la C,C2@ dacă temperatura mediului ;ariază n "amă lar"ă< RC,1@ cre=te la C,2@ dacă temperatura mediului ;ariază n "amă lar"ă< RC,2@ cre=te la C,$@ dacă temperatura mediului ;ariază n "amă lar"ă< deri;a termică a tensiunii de ie=ire: R 1,&1C?$GH!.
Fn f"ura de mai jos este prezentată sc)ema bloc a circuitului inte"rat 0-*23, cu numerotarea terminalelor pentru două tipuri de capsulă ntre paranteze pentru capsula metalică TJ?1CC <.
Sc)ema bloc a circuitului inte"rat 0-*23 include un circuit pentru producerea tensiunii de reerin'ă stabilizată =i compensată termic, un amplifcator de eroare tip dieren'ial, un element de re"lare cu tranzistoarele T 1$ =i T1&, un transistor de protec'ieU T 1( =i o diodă stabilizatoare #L de *,3QC,$D. #ioda stabilizatoare 32
inte"rată #L se utilizează numai n stabilizatoare de tensiune ne"ati;ă =i n stabilizatoarele n re"im Notant. #ispunerea pinilor la capsula circuitului inte"rat 0-*23 este următoarea:
plica'iile circuitului inte"rat 0-*23 sunt numeroase =i se utilizează ca stabilizator de tensiune poziti;ă =i stabilizator de tensiune ne"ati;ă, ambele n re"im normal sau n re"im Notant pentru tensiuni mari<. !alita'ile lui principale sunt: stabilizarea tensiunii de reerin'a de ;aloare oarte mare =i compensarea termică ecelentă a acestei tensiuni. !ea mai răsp>ndită aplica'ie a circuitului inte"rat 0-*23 este aceea de stabilizator de tensiune poziti;ă cuprinsă ntre 2A 33 D.
33
.(5 Relaii %e calc&l Stabilizatoarele cu 0-*23 sunt de precizie, de aceea =i calculele circuitelor stabilizatoare sunt relati; preten'ioase =i mai etinse. 7entru dimensionarea circuitului stabilizator se consideră următoarele date ini'iale : V SMa. =10 + Z /2 =25,5 [ V ]
I SMa. =50 + 6∗5=110 [ mA ]
arianta tipul circuitului inte$rat ales este cu s &/#35033.
Se determină tensiunea minimă stabilizatorului urnizată de redresor<:
necesară
la
intrarea
V (m,!= V SMa. + V C-*s + V )(m + V ,) + ( 0,8 … 1 )=¿ 25,5 + 1,6 + 0,1 + 0,8 + 1 =29 [ V ]
unde
V C-*s =V C-*s 14 + V B- 15 ma. ≅ 1,6 [ V ]
? tensiunea la limita re"iunii de
satura'ie a tranzistorului compus 2 14 −2 15 , din circuitul inte"rat coneiune #arlin"ton <. V )(m V amplitudinea ondula'iilor tensiunii de la intrarea stabilizatorului tensiune redresată <9 se poate aprecia la C,1AC,2 D pentru acest tip de stabilizator de curent redus. m ales V )(m=0,1 [ V ] ( 3$
V )
/ ;aloare acoperitoare a căderii de tensiune pe
rezistorul de protec'ie % p n cazul unei limitări simple de curent. Mneori acest tip de protec'ie asi"ură unc'ionare ără pericol =i n scurtcirucit. #acă se impune de la nceput o limitare de curent cu ntoarcere sau dacă aceasta se anticipează D s sau DSma ridicată, + sma W&C m <, atunci n locul tensiunii D po K C,( D se ;a lua o tensiune V0io 2 74- /45 V( rezistorul % p ;a f mai mare <. m ales V0io 2 74- ;V< . %ezer;a de tensiune C,A1 < asi"ură depărtarea de satura'ie a transiztorului T 1$ la coneiunea #arlin"ton numai primul tranzistor se poate satura< =i acoperă erorile de calcul =i de realizare de la stabilizator =i redresor. m ales rezer;a de tensiune de / ;V<( Tensiunea Drmin trebuie sa ndeplinească condi'ia : V (m! ≥ 9,5 + V )(m
5? ?46 9 74/ dopt>nd o cădere relati;ă de tensiune pe rezisten'a internă a redresorului XKC,1, rezultă tensiunea nominală la ie=irea acestuia: 1− ∆
V () −¿ V ( )
∗(1 + 7 )=
29 =32,58 [V ] 1 −0,1∗(1 + 0,1 )
V (=
V (m!
¿
apoi tensiunea maimă =i tensiunea n "ol: ∆
V () +¿
∗( 1 + 7 )
V () 1 +¿
¿ V (ma. =V (∗¿ V () =V (∗( 1+ 1,5∗ 7 )=32,58∗( 1+ 1,5∗0,1 ) =37,47 [ V ] ∆
V () +¿ V ()
1 +¿
¿
V ()ma. =V ()∗¿
Se ;erifcă condi'ia ca la unc'ionarea n "ol a stabilizatorului să nu se depa=ească tensiunea maimă admisă pe circuitul inte"rat: 3&
V ()ma. =39,22 [ V ] 8V Ma. = 40 [V ]
Se determină puterea disipată maimă pe capsula circuitului inte"rat n cazul limitării de curent. #rept curent de ac'ionare a protec'iei se adoptă o ;aloare cu &A1C@ mai mare dec>t + sma. !urentul la care se ace limitarea se admite: −3
lim ¿=( 1,05 … 1,1 )∗ I sma. =1,05∗0,61∗10 I ¿
=0,64 [ mA ]
stel, puterea disipată maimă pe circuitul inte"rat n re"im de limitare ;a f: lim ¿∗( V ( ma.−V s−V ) ) + 2,5∗V (ma. =0,64∗( 36,17 −25,5−0,8 )+ 2,5∗36,17 =96,75 [ mW ] P "ma. = I ¿
ici s?au adunat: puterea disipată pe tranzistorul de re"lare intern T1& =i puterea disipată pe restul circuitului inte"rat care consumă tipic un curent de 2,& m. Se determină puterea disipată maimă admisă de capsulă la temperatura maimă a mediului, 'in>nd cont că n catalo" se dă puterea disipată maimă admisă la temperatura t a K 2&H!, notate n lista de caracteristici 7 d-a 2& : P"Ma. 25∗t 5Ma.−t ama. 800∗150−35 P"Ma. = = =736 [ mW ] 150 −25 t 5Ma. −25
P"ma. < P"Ma. !ondi'ia este ndeplinită, prin olosirea unui tranzistor etern BC6.-4 2/-7. 7uterea disipată pe circuitul inte"rat cu limitare de curent simplă n re"im de scurtcircuit este: −3 lim ¿ ( V (ma. −V ) ) + 2,5∗10 ∗V (ma. =0,64∗( 36,17− 0,8 ) + 2,5∗ 36,17=113,12 [mW ] P"scma. = I ¿
Tensiunea in "ol de calculU a redresorului este: V ()ma. =V ( ma.∗ (1 + 7 )=36,17∗( 1 + 0,1 )=39,79 [ V ] ' 9
%ezisten'a internă a redresorului de alimentare este: I lim ¿=
0,1∗32,58
−3
0,64∗10
=5078,07 [ /]
7∗V ( R( =
¿
Ale) o +aloare $ta!%ar% %e 46 K /J( 3(
7rin urmare, curentul de scurtcircuit care se poate admite prin circuitul inte"rat ără a se depa=i puterea maimă disipată admisă este :
(V
-2,5*10 *R ir -0,45 ) -4*R ir *(P dMax -2,5*10 *Vro max
' ro max ' ro max
I s !
V
2
-3
-3
-3
-2,5*10 *R ir−0.45
2*R ir
- √ ¿
'
¿ 2*R ir
( 39,79-2,5 *10−3∗7,5 -0,45 )2− 4 *7,5*(736*10−3 -2,5*10-3 *39,79 −3
39,79-2,5 *10 I s ! 2*7,5
∗7,5
- √ ¿
¿ =¿ 16,24 [mA ]
2*7,5
Fn locul tensiunii D po s?a luat ;aloarea minimă a tensiunii D p, DpminKC,$&D, deoarece n re"im de scurtcircuit s?a admis unc'ionarea la 7 d-a, deci t j-aK1&CH!. 7e baza ;alorii curentului + sc se poate estima nca din aceasta ază căderea de tensiunea pe rezistorul % p =i se poate aprecia dacă eistă =ansa ca limitarea de curent cu ntoarcere să fe aplicabilă. stel, dacă tensiunea D pi ;a rezulta, orientati;, de ;aloare acceptabilă Y1,2A1,&< numai dacă + sc rezultă mai mare sau e"al cu cca. C,3&O+ lim deoarece condiia nu este ndeplinită n acest caz, protecia prin limitare poate să dea "re=<. 7entru determinarea eactă a ;alorii tensiunii D p la care ac'ionează protec'ia, se apreciază temperatura maimă a plac)etei circuitului inte"rat cu rela'ia: t 5ma.=t ama. + P" ma.∗ Rt:5−a =35 + 96,75∗155 ≅ 50,00 ; C
n care Rt:5 −a este rezisten'a termică dintre jonc'iuni =i mediul ambiant =i este cunoscută din datele de catalo" ale circuitului inte"rat pentru tipul de capsulă utilizat. #esi"ur, t 5ma. rezultă mai mică dec>t t 5MA< =150 ; C
, deoarece circuitul nu s?a ncarcat p>nă la
P"ma.
Se determină tensiunea de protec'ie la temperatura jonc'iunilor cu urmatoărea rela'ie: −3
. t 5ma.
a
−3
V =0,7 −1,7∗10 ∗ t 5ma.=0,7 −50,00∗ 10 =0,62 [ V ]
Fn cazul unei limitări cu ntoarcere, % p se determină cu rela'ia:
3*
V s−V V m!
∗ I sc − I lim ¿ =
25,5 =28,10 [ /] 25,5− 0,62 −3 −3 ∗16,24∗10 −0,64∗10 0,445 V s R =
¿
unde
−3
V m! =0,7 −1,7∗10 ∗150 =0,445 [ V ]
este tensiunea de protec'ie la
temperatura t 5Ma. . Ale) +aloarea $ta!%ar% a re8i$tor&l&i R0 237 /@( Fn re"im de limitare rezultă: lim ¿ R =0,64∗30= 0,02 [V ] V = I ¿
0a nceputul calculelor am ales o tensiune V ) =0,8 [ V ] , deci calculele nu trebuie reluate, deoarece mica dieren'a rezultată ;a f acoperită din rezer;a de C, D admisă la calculul tensiunii V (m! 1 |V )−V |=|0,8−0,02|=0,78 [ V ] (
%ezistoarele %$ si %&, care mpreuna cu % p realizează limitarea cu ntoarcere se determină conorm următoarelor rela'ii:
(
R4 = R5∗
R4 + R 5=
R5=
I sc∗ R V m!
)
−1
V s + V I "
( V s + V , )∗V m,! I "∗ I sc∗ R
=24,02 [ 0/ ]
le" o ;aloare standard pentru R6 2 5K /J(
(
R4 = R5∗
I sc∗ R V m!
)
− 1 = 2,28 [ 0/ ]
unde I "=1 mA reprezintă curentul prin di;izorul de protec'ie. Ale) o +aloare $ta!%ar% 0e!tr& R . 2 343 K /J( 7entru ca + lim =i +sc să ramană aproimati; constan'i la modifcarea tensiunii D sma la Dsmin, e necesar ca ;alorile rezistoarelor
3
%$, %& să fe modifcate simultan de la ;alorile rezultate mai sus p>nă la ;alorile: R 5 m!∗ R 4 I lim ¿∗ R −V ∗ R4 = R 4 m! = , R5 V sm!+ V R5 m! =
¿
ceea ce este complicat. Fn cazul c>nd % $, %& se lasă nemodifcate, pentru tensiunea D smin curentul +sc nu se modifcă iar limitarea are loc la curentul : I lim m,! =
V sm,!∗ R 4 I sc∗V R R 5
+
V m,!
,
care deseori este acceptabil, nefind depărtat prea mult
de +lim. Se ale"e curentul prin di;izorul tensiunii D s, I%2/A =i se utilizează sistemul de ecua'ii următor:
{
R 1+ P + R2 = 0,8∗ P + R 2 0,8∗ P + R2 + R1 R2 0,8∗ P + R2 + R1
V s I "
=
7,35 V s
=
6,95 V s
Fn urma calculelor rezultă următoarele ;alori:
Valorile $ta!%ar% ale$e $&!t 1
{
P =481,13 [ / ] R 1=18,10 [ 0/ ] R2=6,92 [ 0/ ]
{
P =500 / ( > 1 ) R 1=20 0/ ( > 1 ) R 2=7,5 0/ ( > 1 )
%ezistorul %3 se adoptă de ;aloarea: R3= ( R 1+ 0,5∗ P ) ∨¿ ( R2 + 0,5∗ P )=¿
( 20 +0,5∗500 )∗( 7,5 + 0,5∗500 ) 20 + 7,5 + 500
=5,60 [ 0/]
Ale) o +aloare $ta!%ar% R3 2 G43 K /J( !ondensatorul electrolitic de la ie=ire se adoptă de ;aloarea C/ 2 .F:56V iar condensatorul ceramic CC 2 . !F( 3
%edresorul se ;a dimensiona pentru un curent maim de -5A( %ezisten'a internă la curent maim trebuie sa fe de ordinul 5G4 K. 0a ;aria'ia tensiunii de intrare n domeniul dat, n cazul unui curent de sarcina maim, tensiunea pe sarcina se modifcă cu cca 1,& mD la o modifcare a curentului de sarcina de la C la *& m, tensiunea pe sarcina se modifcă cu mai pu'in de 3C mD .
$C
.(3 Sc*ea electric'
$1
.(. Ca@la i0riat
.(. Ca@la i0riat
$2
3D
.(6
Mo%el
$3
$$
.(G Noe!clator&l %e co0o!e!te Nr( Crt( /
De!&ire co0o!e!t' Circ&it i!te)rat
5
Co!%e!$ator ceraic Co!%e!$ator ceraic Co!%e!$ator electrolitic Pote!,ioetr&
3 . 6
Co%
Valoare
Die!$i&!i ;< /?>G(3>.
LM53 C
.7V : /67A /770F
C5
.!F
->/G
Cc
.F:56V
5(6>5(6
P
677 /J
/?(6>55(55
5(6>5(6
.(G Noe!clator&l %e co0o!e!te Nr( Crt( /
De!&ire co0o!e!t' Circ&it i!te)rat
5
6
Co!%e!$ator ceraic Co!%e!$ator ceraic Co!%e!$ator electrolitic Pote!,ioetr&
G
Re8i$tor Re8i$tor
R/ R5
-
Re8i$tor
R3
?
Re8i$tor
R.
/7
Re8i$tor
// /5
Re8i$tor Pi!i . @&c
3 .
Co%
Valoare
Die!$i&!i ;< /?>G(3>.
LM53 C
.7V : /67A /770F
C5
.!F
->/G
Cc
.F:56V
5(6>5(6
P
/?(6>55(55
R6
677 /J 57K /J 46K /J G43K /J 343K /J 5K /J
R0 "
37 /J "
5(3>G(3 "
5(6>5(6
5(3>G(3 5(3>G(3 5(3>G(3 5(3>G(3 5(3>G(3
$&
6(S&r$' %e alie!tare $ta@ili8at' ! co&ta,ie 1. Accesul la N- o6er Arc7itect
7entru proiectarea unei surse stabilizate n comutaie se ;a utiliza aplicaia online WEBENCHX PoYer Arc*itect creată de compania Te>a$ I!$tr&e!t$ . Fnainte de accesarea aplicaiei este necesară crearea unui cont de utilizator pe situl 888.ti.com d>nd clic pe m.I 1ogin n colul din dreapta sus al pa"inii.
$(
Vi! Ma> 2 /7 9 Z:5 2 /7 9 3/:5 2 5646 ;V< Vi! Mi! 2 - 9 Z:3 2 - 9 3/:3 2 /-433 ;V< Vo&t 2 3 9 Z:6 2 3 9 3/:6 2 ?45 ;V< Io&t 2 / 9 L:/5 2 / 9 /5:/5 2 5 ;A<
6(5 Mo% %e l&cr& 1< Se introduc datele de pornire calculate in tema proiectului: Vi! Ma> 2 /7 9 Z:5 2 /7 9 3/:5 2 5646 ;V< Vi! Mi! 2 - 9 Z:3 2 - 9 3/:3 2 /-433 ;V< Vo&t 2 3 9 Z:6 2 3 9 3/:6 2 ?45 ;V< Io&t 2 / 9 L:/5 2 / 9 /:/5 2 5 ;A< 2< Solutia aleasa LM567-6.
este
olosira
circuitului
inte"rat
3< Se includ n proiect sc)ema sursei, "rafcele pentru efciena sursei, puterea de ie=ire =i puterea disipată maimă, tabelul cu ;alorile parametrilor de uncionare $*
ai sursei, tabelul cu lista de componente electronice olosite n sursă, mpreună cu detaliile importante ale acestora.
$
8c7ema electrica
$
rafcul pri%ind efcienta sursei si durata de lucru.
rafcul pri%ind efcienta sursei si durata de lucru.
:a;elul cu %alorile parametrilor de
&1
:a;elul cu lista componentelor electronice
&2
$< #in oaia de catalo" a circuitului inte"rat utilizat se ;or etra"e =i traduce< descrierea acestuia, sc)ema bloc internă, mod de uncionare, tipuri de protecii, ormule de calcul pentru componentele electronice utilizate n sc)emă. !escrierea -ircuitului =nte$rat LM25('5
!ircuitul 0-2&C& este un stabilizator 7IET in comutatie oarte efcient care poate f olosit pentru a dez;olta rapid =i u=or un re"ulator mic efcient pentru o "amă lar"ă de aplicaii.cest controlol de tensiune inalta contine o poarta 7IET si un re"ulator de polarizare de inalta tensiune care opereaza in plaja de tensiune $.&D?$2D. 7rincipiul constant re"lemantare la timp nu necesita compensarea buclei, simplifcand implementar
$< #in oaia de catalo" a circuitului inte"rat utilizat se ;or etra"e =i traduce< descrierea acestuia, sc)ema bloc internă, mod de uncionare, tipuri de protecii, ormule de calcul pentru componentele electronice utilizate n sc)emă. !escrierea -ircuitului =nte$rat LM25('5
!ircuitul 0-2&C& este un stabilizator 7IET in comutatie oarte efcient care poate f olosit pentru a dez;olta rapid =i u=or un re"ulator mic efcient pentru o "amă lar"ă de aplicaii.cest controlol de tensiune inalta contine o poarta 7IET si un re"ulator de polarizare de inalta tensiune care opereaza in plaja de tensiune $.&D?$2D. 7rincipiul constant re"lemantare la timp nu necesita compensarea buclei, simplifcand implementarea circuitului, si rezultatele in raspunsul tranzitoriu de incarcare ultra?rapid. Irec;enta de operare ramane aproape constanta cu ;ariatii de linie si de sarcina datorate relatiei in;erse intre tensiunea de intrare si la timp. r)itectura 7IET permite 1CC@ operatia ciclului pentru o tensiune joasa de abandon. -aracteristici+
?este produs de utomoti;e Zrade ? plaja tensiune intre $.&D si $2D ?cmutator de rec;enta pro"ramabil la 1-)z ? raspuns tranzitoriu ultra?rapid ?capabil 1CC@ de operatiunea ciclului ?cronometru intern Sot?Start ?re"ulator inte"rat de polarizare de inalta tensiune ?nu este necesara compensatia buclei ?tensiune de iesire re"labila de la 1.2&D Aplicatii+
?incarcatoare pe baterii ? becuri 0E#
&3
8c7ema ;loc
-onf$uratia si
&$
