Procesul managerial din firma SAMSUNG
Cuprins
1. Prezentarea firmei/organiz firmei/organizatiei atiei 2. Structura organizatiei 3. Metode utilizate pentru previziune 4. Metode utilizate pentru directionare 5. Metode utilizate pentru coordonare si control 6. Sistemul informational
Capitolul 1. Prezentarea firmei
Succesul unei companii este masurat nu doar prin afacerile realizate ci si in functie de cat de !ine isi serveste comunitatea prote"eaza prote"eaza resursele planetei si sc#im!a vietile oamenilor. Samsung isi asuma responsa!ilitatea de a contri!ui ca !un cetatean actionand peste tot in lume pentru dezvoltarea unei societati mai !une pentru prote"area si im!unatatirea mediului si pentru consolidarea comunitatilor noastre. $ider digital cetatean glo!al responsa!il o familie de companii cu multe fatete o afacere etica% Samsung este toate acestea si inca mult mai mult. &sa cum indica acest nou motto viziunea companiei Samsung 'lectronics pentru noul deceniu este ()nspire t#e *orld Create t#e +uture, -)nspira lumea creeaza viitorul. &ceasta noua viziune reflecta anga"amentul companiei Samsung 'lectronics de a inspira comunitatile prin aplicarea celor trei puncte forte c#eie ale Samsung% (e#nologie noua, (Produse inovatoare, si (Solutii creative, 0 si de a promova noi valori pentru retelele de !aza ale Samsung 0 industrie parteneri si anga"ati. Prin aceste eforturi Samsung spera sa contri!uie la crearea unei lumi mai !une si a unei eperiente mai !ogate pentru toti. Samsung 'lectronics se concentreaza pe patru domenii% Media Semiconductor elecommunication elecommunication etor si $C . Media de afaceri a zonei igital acopera dispozitivele de computer cum ar fi calculatoarele porta!ile si imprimantele laser ecrane digitale cum ar fi televizoare si monitoare de calculator precum si dispozitive de divertisment de consumatori cum ar fi pla7ere 8 pla7ere MP3 si camere video digitale electrocasnice electrocasnice precum frigidere aer conditionat sai!e cuptoare cu microunde si aspiratoare .
omeniul de activitate Semiconductor include cipuri semiconductoare cum ar fi S9&M S9&M & flas# de memorie carduri inteligente Mo!ile &pplication Procesoare Mo!ile 8 receptoare )C MP3 8 / : / ;<8 Pla7er S=C si c#ip pac#et multi -MCP si dispozitivele de stocare cum ar fi unitatile de disc optice si #ard #ard dis
ona de afaceri se aeaza pe producerea de $C +<$C si diodice de lumina organice -=$' panouri pentru laptop
)gnora intelepciunea conventionala occidentala. Se intinde in zeci de industrii independente de la microcipuri la asigurari. 'ste controlat de o familie si ierar#izat cota de piata participa la profituri si are o structura de proprietate opaca si incurcata. Potrivit E#e 'conomist, eista multe lucruri de admirat la Samsung. a dovada de ra!dare% managerilor sai le pasa mai mult de cresterea pe termen lung decat de profiturile pe termen scurt isi motiveaza !ine anga"atii iar grupul gandeste strategic% vizeaza piete in curs de afirmare si pariaza enorm pe ele.
Capitolul 2. Structura firmei
'perienta unor firme cu succes a aratat ca o cultura solida si pozitiva nu garanteaza automat o!tinerea ecelentei ci numai in masura in care se promoveaza strategii compati!ile cu principiile si valorile acceptate de grup si adaptate mediului in care firma evolueaza. Practica demonstreaza ca in conditiile mentinerii unor credinte valori norme perspective si conceptii care timp indelungat au fost considerate vala!ile si favorizante fara o adaptare la sc#im!arile sociale economice te#nice si c#iar politice ale mediului acestea se pot transforma in frane puternice adevarati mentori ai inc#istarii si rigiditatii. Se poate afirma deci ca nu FGintensitateaG culturii cat mai ales capacitatea adaptarii ei la mediu o transforma intr
< crearea cadrului necesar prin aceasta intelegand ca locul de munca ofera anga"atului conditiile in care el sa
Schema de conducere a firmei Samsung
Capitolul 3. Metode utilizate pentru previziune
)n functie de lungimea orizontului de previziune pot eista% •
•
•
•
•
previziuni pe termen foarte lung -pot fi pe 3? de ani sau c#iar mai mult 0 vezi compania S#ell previziuni pe termen lung -de o!icei intre 3 si 1? ani previziuni pe temen mediu -cuantificat in luni sau trimester dar poate sa a"unga si pana la 1 sau 2 ani previziuni pe termen scurt -la nivel de zile sau saptamani previziuni pe termen foarte scurt - 1 ora 1? minute 5 minute etc. 0 specifice tranzactiilor !ursiere
re!uie precizat faptul ca nu se pot sta!ilii !ariere ferme in delimitarea lungimii unui orizont de previziune acestea depinzand foarte mult de domeniul de activitate -ceea ce pentru o companie cu productie industriala reprezinta un termen scurt pentru un fond de investitii financiare poate reprezenta un termen lung
)n functie de gradul de agregare a rezultatelor putem avea% • •
previziuni sintetice -glo!ale previziuni analitice -detaliate
)n functie de natura informatiilor utilizate in procesul previzional sunt utilizate metode% •
•
cantitative o 'trapolarea seriilor de timp o
Metode econometrice
o
)nteligenta artificiala -retele neuronale si algoritmi genetici
o
&naliza te#nica -specifica tranzactiilor !ursiere
o
)ndicatori de anticiparea a ciclurilor economice
o
etc.
calitative -su!iective/intuitive o
Simulare prin roluri
o
Arupuri de interactiune -:rainstorming elp#i etc.
o
&nc#ete statistice
)n functie de aria lor de acoperire pe diverse domenii eista% •
metode generale de previziune o 'trapolarea seriilor de timp o
Metode econometrice
o
)nteligenta artificiala -retele neuronale si algoritmi genetici
o
Simulare prin roluri
o
Arupuri de interactiune
o
&nc#ete statistice
•
metode speciale de previziune o &naliza te#nica -specifica tranzactiilor !ursiere o
o
o
o
Previziunea situatiei financiare la nivel de intreprindere -!ilant cont de profit si pierdere flu de numerar )ndicatori de anticiparea a ciclurilor economice -la nivel macroeconomic Previziuni de mareting -intentiile si preferintele consumatorilor piete test etc. etc.
)n cazul gigantului economic Samsung se utilizeaza o metoda clasica si anume%
Metoda clasica de descompunere -Metoda de descompunere sezoniera se foloseste atunci cand pe langa tendinta generala a fenomenului urmarit se manifesta fluctuatii cu periodicitate fia -lunara trimestriala etc.. a. Modelul aditiv 7t J t K St K 't
Se foloseste atunci cand intre fluctuatia periodica -sezonira si trend nu eista relatie de proportionalitate
!. Modelul multiplicativ 7t J tSt 't
Se foloseste atunci cand intre fluctuatia periodica -sezonira si trend eista o relatie de proportionalitate. 'tapele realizarii unei previziuni prin metoda clasica de descompunere%
i. Se calculeaza o medie mo!ila de ordin . )n general se utilizeaza% ordinul 4 pentru date trimestriale ordinul 12 pentru date lunare 5 sau B pentru date zilnice etc. aca ordinul este par se aplica apoi o medie mo!ila de ordin 2 pentru centrarea mediei mo!ile. &ceasta medie are rolul de a nivela fluctuatiile sezoniere reprezentand o estimare provizorie a componentei de trend. ii. Se face diferenta/raportul dintre valorile o!servate si valorile o!tinute prin media mo!ila centrata iii. Se calculeaza componenta sezoniera, St ca o medie aritmetica/geometrica a valorilor o!tinute in etapa anterioara pentru fiecare unitate de timp care formeaza ciclul sezonier -daca datele sunt lunare este calculata o medie pentru fiecare luna iv. Prin diferenta/raportul dintre valorile o!servate si componenta sezoniera se o!tine seria de timp desezonalizata. v. Se estimeaza componenta de trend t printr
viii. Se recompun valorile previzionate prin adunare/inmultire.
Capitolul . Metode utilizate pentru directionare
Pentru a avea o directionare cat mai !ine structurata si organizata din punct de vedere economic aceasta tre!uie sa contina doua functii de directionare foarte importante% antrenarea si comanda economica. Functia de antrenare incorporeaza ansam!lul proceselor de munca prin care se determina personalul firmei sa contrinuie la sta!ilirea si realizarea o!iectivelor planificate pe !aza luarii in considerare a factorilor care ii motiveaza. eci scopul antrenarii care are un pronuntatat caracter oparational este implicarea cat mai profunda cat mai eficace al personalului de eecutie si de conducere la realizarea o!iectivelor ce<) revin deduse din o!iectivele intreprinderii.
+undamentul antrenarii il reprezinta motivarea ce rezida din corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea o!iectivelor si sarcinilor atri!uite. Motivarea in functie de modul de conditionare a satisfactiilor personalului de rezultatetele o!tinute este pozitiva sau negativa. Motivarea pozitiva se !azeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului din participarea la procesul muncii ca urmare a realizarii sarcinilor atri!uite in conditiile in care nivelul sarcinilor o!ligatorii de realizat este accesi!il ma"oritatii eecutantilor. Motivarea negativa se !azeaza pe amenintarea personalului cu reducerea satsfactiilor daca nu realizeaza intocmai o!iectivele si sarcinile repartizate al caror nivel este foarte ridicat inaccesi!il in conditiile date unei parti aprecia!ile a eecutantilor
)n cazul firmei Samsung se utilizeaza metoda pozitiva anga"atii fiind !onificati in cazul reusitelor te#nologice. = economie planificata este un sistem economic in care deciziile cu privire la productie si investitii pentru unul sau mai multi ani - plan cincinal sunt planificate de autoritatea centrala de o!icei de guvern prin ministerele de resort. Lustificarea pentru planificarea centrala este faptul ca consolidarea resurselor economice poate permite economiei sa profite de mai multe informatii corecte atunci cand iau decizii cu privire la investitii si productie. )ntr
in conformitate cu o!iectivele nationale si sociale . 'conomiile planificate sunt in contrast cu economii neplanificate si anume in economia de piata si in economii auto
Capitolul !. Metode utilizate pentru coordonare si control
)ndicatorii economici reprezinta epresia cantitativa si calitativa a rezultatelor activitatilor economice. )ndicatorii economici sunt fragmente ale datelor financiare si economice pu!licate cu regularitate de catre agentiile guvernamentale si de catre sectorul privat. &ceste statistici sunt folosite de o!servatorii pietei pentru a monitoriza pulsul economiei 0 prin urmare nu este de mirare ca sunt urmariti cu mare atentie de toti participantii la pietele financiare. &vand atatia participanti constransi sa reactioneze la aceleasi informatii indicatorii economici pot genera volume si miscari de pret ample. C#iar daca va inc#ipuiti ca aveti nevoie de cunostiinte economice aprofundate pentru analiza acestor indicatori tot ceea ce tre!uie sa faceti este sa retineti cateva reguli orientative pentru a lua deciziile de tranzactionare.
)ndicatorii economici se impart in indicatori de anticipare si indicatori intarziati % < )ndicatorii de anticipare sunt varia!ilele economice care se modifica inainte ca economia sa urmeze un anumit trend. Prin urmare sunt folositi pentru a previziona sc#im!arile din economie. < )ndicatorii intarziati sunt varia!ilele economice care se modifica dupa ce economia s
Modificarea procentuala(relativa)% eprima cu cat se modifica o varia!ila procentual de la o perioada la alta.
Modificarea procentuala a venitului% D8J O -8l<8o %8oQ1?? D8J-)v<1Q1?? )vJD8K1??D Produsul intern !rut% suma tuturor !unurilor si serviciilor produse in tara de companii nationale sau straine. Produsul intern !rut indica ritmul in care se dezvolta economia unei tari -sau se contracta si este considerat cel mai cuprinzator indicator al ofertei si cresterii economice.
Indicele Managerilor de achizitii )ndicele include date referitoare la comenzile noi productie timpi de livrare restante stocuri preturi nivelul anga"arii comenzi de eport si import. 'ste impartit in su!
CP) contine si diverse tae asociate direct cu pretul anumitor !unuri si servicii.
Capitolul ". Sistemul informational Sistemul informational reprezinta un ansam!lu de fluuri si circuite
informationale organizate intr)' R &C)H'. $egatura dintre su!sistemul decizional si cel informational poate fi prezentata sintetic astfel% < la intrare su!sistemul informational furnizeaza su!sistemului decizional (materia prima, -informatii pe care acesta urmeaza sa o prelucreze < la iesire su!sistemul informational diri"eaza -orienteaza deciziile luate in cadrul su!sistemului decizional pentru a fi eecutate si aplicate de celelalte
su!sisteme ale managementului firmei < su!sistemul decizional ca atare necesita un circuit intern de informatii. )n mi"locul su!sistemului decizional sta fluul de informatii. Se poate considera astfel ca su!sistemul decizional si cel informational sunt cuplate varia!ilele de intrare ale unuia fiind varia!ilele de iesire ale celuilalt%
Pentru adoptarea unor decizii !une tre!uie ca sistemul informational sa fie analizat permanent pentru a fi inlaturate deficientele ma"ore ale acestuia care influenteaza negativ intreaga activitate a firmei. Principalele deficiente ma"ore alesu!sistemului informational care pot afecta decizia manageriala sunt prezentate sc#ematic mai "os%
