PRACTICI ANTICONCURENTIALE

T.E.T, An II, Grupa 8215 Dinu Andrei Udrea Bogdan Toma Eduard

Profesor Coordonator: Mateescu Liviu

1

 Notiuni generale. generale. Definitie. Definitie. Clasificare Reprimarea Reprimarea practicilor practicilor anticoncurent anticoncurentiale iale este principala principala directie directie de actiune actiune si  principalul scop al luptei impotriva formelor de concurenta ilicita. Prin actiunile si masurile de prevenire si reprimare a practicilor anticoncurentiale  pe care le intreprind autoritatile competente se apară, in principal, interesele consumatori consumatorilor, lor, de a-si procura in conditii conditii de libertate libertate de alegere alegere produsele produsele si serviciil serviciilee  pe care le doresc, precum si interesele economiei de piata, in general, sau in concret, ale unei anumite piete relevante pentru un anumit produs sau serviciu, economie care trebuie sa functioneze in conditii de libera concurenta. Pract Practic icil ilee antic anticonc oncur uren enti tial alee sau sau monop monopol olis iste te îi afec afecte teaz azăă in prin princi cipa pall pe consuma consumator tori, i, intruc intrucat at acestia acestia au, ca si in con consec secint intaa direct directa, a, creste cresterea rea pretur preturilo ilorr si scaderea calitatii produselor si/sau a serviciilor. In conditiile libertatii concurentiale, monopolismul poate fi eliminat atat prin masuri preventive cat si masuri represive.  Masurile preventive au menirea de a preintampina constituirea de structuri de tip monopolist controlul si autorizarea concentrarilor economice!, iar cele represive, cum ar fi amenz amenzil ile, e, conf confis isca cari rile le de prof profit itur urii ori ori de veni venitu turi ri,, dive divers rsee inte interd rdic icti tiii vize vizeaz azaa sanctionarea comportamentului anticompetitiv.

 Definitia notiunii notiunii de Practici Anticoncurenti Anticoncurentiale ale Potrivit unui document ".#.$.rezolutia din %.1&.1'()!, notiunea no tiunea de practici monopoliste include *acte sau comportamente ale întreprinderilor care, prin abuzul &

 pozitiei dominante, de forta, pe o piata, restrang accesul pe piata sau in orice alt mod ingradesc fara drept concurenta, provocand sau riscand sa provoace efecte pre+udiciabile comertului international, indeosebi celui al tarilor in curs de dezvoltare ca si cresterii economice a acestor tari sau care, in temeiul unor acorduri sau anga+amente oficiale, neoficiale, scrise sau nescrise intervenite intre intreprinderi produc aceleasi consecinte. In conceptia unor autori, prin notiunea de practici anticoncurentiale se inteleg *acele practici de afaceri prin care o firma ori un grup de firme se poate anga+a, in scopul de a restrange competitia dintre firme spre a-si mentine sau spre a-si mari pozitia sau  profiturile proprii pe piata, fara ca in mod necesar, sa procure marfuri sau servicii la un cost mai scazut sau de o calitate mai inalta. lasificarea practicilor anticoncurentiale Practicile monopoliste se pot clasifica in doua categorii  Intelegerile condamnabile intervenite intre agenti economici sau antantele0  buzul de pozitie dominanta pe piata relevanta. In ceea ce priveste intelegeri condamnabile sau antante, acestea sunt definite de catre unii autori ca fiind 2 orice intelegere intervenita intre doi sau mai multi agenti economici intreprinderi!, e3primata in scris indifferent de forma, titlul ori natura actului sau a clauzei ce o contine 4 sau tacita, e3plicita sau implicita, publica sau oculta 5. In ceea ce priveste componenta sau structura intelegerilor anticoncurentiale, un alt autor, cu referire la practica omisiei 6uropene, arata ca intra in aceasta categorie de  practici anticoncurentiale urmatoarele  ca fiind 2 acordurile comerciale colective e3clusive intre producatorii nationali si cumparatori0 acordurile de adaptare a preturilor la import la nivelul preturilor nationale0 acordurile de impartire a pietelor si surselor de aprovizionare0 practicile de reducere colectiva a cifrei de afaceri a producatorilor dintr-un stat0 cresterile simultane de preturi0 restrictiile privind importurile, interdictiile ori restrictii privind e3porturi0 rabaturi de preturi0 promisiuni de a nu contesta validitatea  brevetelor e.t.c. 5. Pozitia dominanta se define7te ca fiind 88situatia in care un agent economic este capabil, intr-o masura apreciabila, sa se comporte independent fata de clientii si concurentii sai de pe aceasta piata99. Pozitia dominanta nu contravine legii prin ea insasi, fiind sanctionat numai abuzul de pozitie dominanta. Potrivit te3tului Rezolutiei ".#.$. abuzul de pozitie dominanta este * limitarea accesului pe piete sau, in orice alt mod, in restrangerea fara +ustificare a concurentei,  provocand sau riscand sa provoace pre+udicii comertului international si mai ales comertului tarilor in curs de dezvoltare si dezvoltarii economice a acestor tari.

:

buzul de pozitie dominanta mai este calificat de catre literatura de specialitate ca fiind o activitate anticoncurentiala, unilaterala, prin comparatie cu acordurile condamnabile, care sunt bi sau multilaterale.

ceste manifestari sunt enumerate de art. % alin 1 din ;egea nr.&1 /1''< ca fiind o

corduri e3prese sau tacite, intre agentii economici sau asociatii de agenti economici0

o

=eciziile asociatilor de agenti economici0

o

Practici concertate. >oate aceste categorii de practici anticoncurentiale sunt, in principiu, interzise,

intrucat acestea pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei  pe intreaga piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, adica pentru ca aduc atingere liberei concurente. rt.%, alin.1! din ;egea nr.&1/1''<, enumera categoriile de practici anticoncurentiale ce sunt interzise tocmai datorita scopului lor illicit si atingerilor ce le  pot aduce liberei concurente. cestea pot fi - cordurile intelegerile! intre agentii economici sau asociatii de agenti economici, fac parte din categoria acordurilor condamnabile, adica a acelor tipuri de acorduri care ating libertatea concurentei pe o piata relevanta. stfel de acorduri se pot localiza in diverse acte +uridice, de regula comerciale, cum ar fi vanzarea-cumpararea, inc?irierea comerciala, contractile de societate comerciala si alte asemenea. @

- =eciziile asociatilor de intreprinderi pot fi definite ca fiind decizii colective emise de organele statutare de conducere ale unor astfel de grupari economice si  profesionale, acestea purtand denumiri diverse directive, reglementari interioare, circulare si alte asemenea acte de vointa colectiva pe care agentii economici asociati le aplica in activitatea lor. - Practicile concertate presupun intrunirea unor elemente de natura obiectiva si subiectiva. a element obiectiv este necesar sa se inregistreze un comportament similar  pe piata al agentilor economici care-si concerteaza activitatea sub aspectul, spre e3emplu, al politicii de preturi, iar ca element subiectiv trebuie ca respectivele comportamente similare, sa fie realizate in mod intentionat de catre fiecare agent economic, urmarinduse un obiectiv comun. In literatura de specialitate se apreciaza ca practicile anticoncurentiale reglementate de art.% din ;egea nr. &1/1''<, pentru a cadea sub interdictia impusa de alin 1 trebuie sa indeplineasca cumulative cel putin doua conditii   anumita coordonare a comportamentului in piata relevanta intre agentii economici concurenti  scopul in care se realizeaza antanta sa fie unul illicit, constand in restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei. sadar, potrivit alin.1!al art.% din ;egea &1/1''< sunt considerate practici ancticurentiale sau, fie ca este vorba de acorduri tacite intre agentii economici sau asociatii de agenti economici, decizii ale asociatiilor de intreprinderi sau practici concertate, acelea prin care autorii lor urmaresc  fi3area concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum si a oricaror altor conditii comerciale inec?itabile. stfel de acorduri condamnabile, care au doua componente fi3area concertata a  preturilor precum si a altor e3presii ale valorii bunurilor si/sau a serviciilor si o a doua fi3area concertata a oricaror conditii comerciale, sunt pro?ibite, prin efectul legii, intrucat sunt in vadita si esentiala contradictie cu prevederile art.@ din ;egea &1/1''<,potrivit caruia * preturile produselor si tarifele si serviciilor si lucrarilor se determina in mod liber  prin concurenta, pe baza cererii si ofertei. Preturile si tarifele practicate in cadrul unor activitati cu caracter de monopol natural sau al unor activitati economice, stabilite prin lege, se stabilesc si se a+usteaza cu avizul Ministerului Ainantelor Publice, cu e3ceptia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevazute alte competente. * •

limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii te?nologice ori investitiilor.

Prin limitarea sau controlul productiei intelegem *reducerea sau diri+area voluntara a volumului fizic de marfa intr-o perioada de timp, de catre agentii economici implicati intr-o antanta. %

Prin limitarea sau controlul distributiei intelegem *reducerea sau orientarea repartitiei volumului de marfa catre partenerii comerciali ai participantilor la realizarea  practicii anticoncurentiale. Prin limitarea si controlul dezvoltarii te?nologice intelegem *diri+area sau orientarea eforturilor umane si materiale destinate introducerii unor metode de productie mai performante. Prin e3presia limitarea sau controlul investitiilor se intelege *reducerea sau diri+area modului de plasare a fondurilor, in functie de interesele membrilor antantei.  Impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vanzari si ac?izitii ori pe alte criterii. cest tip de acord concurential se poate inc?eia si realiza numai cu intentie directa. Prin piata de desfacere se intelege spatial geografic in care au loc distribuirea unor bunuri sau prestarea unor servicii, sau categoria de consumatori actuali sau  potentiali ai acestora. Prin sursa de aprovizionare se intelege fie spatial geografic de unde sunt procurate anumite bunuri, fie agentii economici furnizori.  plicarea in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii ec?ivalente, provocand in acest fel ,unora dintre ei un dezavanta+ in pozitia concurentiala. cest tip de acord nu va putea fi inc?eiat decat cu intentia speciala de a favoriza  pe anumiti parteneri contractuali terti si de a-i defavoriza pe altii, cu consecinta crearii unui dezavanta+ in pozitia concurentiala pentru respectivii agenti economici.  Pentru a fi in prezenta unui astfel de acord trebuie intrunite cumulativ doua conditii - o prima conditie este aceea ca partile trebuie sa puna in aplicare conditii inegale la prestatii ec?ivalente in relatiile cu partenerii lor comerciali, care sunt terti fata de aceasta intelegere0 -

cea de-a doua conditie are in vedere rezultatul direct al aplicarii conditiilor inegale la prestatii ec?ivalente, adica un

dezavanta+

concurential, pentru tertii fata de care partile acordului condamnabil au aplicat conditii inegale.

•

onditionarea inc?eierii anumitor contracte de acceptarea de catre parteneri a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte.

" asemenea practica anticoncurentiala pentru a fi condamnabila este necesar sa se faca dovada incalcarii libertatii de e3primare a consimtamantului la inc?eierea unor astfel de contracte. <

•

Participarea in mod concertat cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte.

" astfel de practica anticoncurentiala implica participarea la o licitatie sau la alte forme de concurs de oferte, a cel putin doi agenti economici, cu intentia prestabilita de a influenta in mod fraudulos, prin formularea de oferte nereale, scopul acesteia fiind sa favorizeze participarea si ad+udecrea licitatiei sau concursului de oferte, dupa caz, de catre un alt ofertant. •

6liminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii e3ercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o +ustificare rezonabila.

6liminarea de pe piata a altor are in vedere acele acte si fapte ale agentilor economici implicati, in mod intentioanat, in practica anticoncurentiala incriminata de art.% alin 1 lit g, care au ca obiect, fie au ca rezultat, inlaturarea de pe piata relevanta a agentilor economici concurenti, fara deosebire de mi+loacele pe care le utilizeaza pentru atingerea unui astfel de scop. ;imitarea sau impiedicarea accesului la are in vedere ipoteza in care, pe o anumita  piata relevanta pentru un anumit produs sau serviciu, nu orice fel de agent economic  poate sa intre sau c?iar situatia in care nici un alt agent economic nu poate intra *ca urmare a barierelor impuse de catre agentii economici participanti la aceasta practica anticoncurentiala. ;imitarea sau impiedicarea libertatii e3rcitarii este o consecinta a acelei conduite *a agentilor economici participanti la practica anticoncurentiala in urma careia concurentii nu isi pot desfasura activitatea intr-un mediu concurential normal, deoarece sunt ani?ilate, in tot sau in parte, caracteristicile unei concurente sanatoase.

Folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinuta de unul sau mai multi agenti economici 

B

Intr-o definitie doctrinara Cabuzul de pozitie dominanta reprezinta manifestarea discretionara a unui agent economic, avand o putere mare de piata, manifestare concretizata in impunerea unor conditii dezavanta+oase agentilor economici cu o putere mai mica sau in incercarea de a-i scoate de pe piata pe agentii economici considerati concurentii lui. In mod concret agentul economic care are o pozitie dominanta pe piata va abuza de ea prin impunerea de preturi, stabilirea de conditii inegale la prestatii ec?ivalente, utilizarea de preturi de ruinare.etcC. Intr-o alta definitie, de aceasta data, restransa doar la pozitia dominanta, urtea de Dustitie a omunitatilor 6uropene a decis, intr-o speta supusa atentiei sale, ca Cpozitia dominanta este situatia de forta economica detinuta de o intreprindere care ii confera  putinta de a impiedica mentinerea unei concurente efective pe piata in cauza, asigurandui posibilitatea unor comportamente independente, intr-o masura apreciabila, atat fata de concurentii sai, cat si fata de clientii sai si finalmente fata de consumatoriC. ;egea nr 1&/1''< nu defineste, in mod sistematizat si complet, notiunea de folosire abuziva a unei pozitii dominate, limitandu-se sa se arate in art < ca   Este interzisa folosirea în mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de unul   sau mai multi agenti economici pe piata româneasca sau pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care pot avea ca efect afectarea comertului ori prejudicierea consumatorilor.

=upa cum s-a constatat de catre practica +udiciara si de catre doctrina, abuzul de  pozitie dominanta, realizat de unul sau mai multi agenti economici, este posibil atunci cand acesta ori acestia detin o anumita putere de piata. Prin putere de piata se intelege  puterea pe care o are firma de a creste preturile pe care le practica, fara ca prin aceasta sa sufere o reducere drastica a cantitatilor pe care le vand. a e3emple de abuzuri de pozitie dominanta, enumeram urmatoarele o

constituie un abuz de pozitie dominanta situatia in care o intreprindere aflata intr-o astfel de pozitie *impune cumparatorilor de masini pe care ea le vinde o obligatie de a obtine materii prime spre a aproviziona acele masini e3clusiv de la ea sau de la furnizorul ce il desemneaza.

(

63plicatia esentiala a unei astfel de calificari consta in privarea clientului de a-si alege sursa de aprovizionare si impiedicarea accesului altor furnizori pe piata relevanta respectiva, situatie care, in mod evident constituie un abuz concurential. o

onstituie un abuz de pozitie dominanta si inserarea intr-un contract comercial a unei asa numite clauze engleze, clauza potrivit careia *cumparatorii sunt obligati sa-l informeze pe vanzator despre cele mai favorabile oferte ce le-au fost facute de catre concurenti, astfel va fi foarte usor pentru vanzator sa-si identifice concurentul.

;ipsa unei definitii legale este e3plicata de doctrina prin comple3itatea acestei forme de practica anticoncurentiala si prin diversitatea modalitatilor practice prin care se  poate realiza, enumerate insa nu limitativ ci doar cu titlu e3emplificativ in art. < din ;egea concurentei. semenea practici abuzive se pot constata in special, in  •

Impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inec?itabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari0 Practica preturilor inec?itabile, fie ca sunt prea ridicate, fie ca sunt e3agerat de

scazute- impuse intr-o maniera abuziva, dezvaluie strategia unei intreprinderi de a urmari e3clusiv ma3imizarea profiturilor sale. urtea de +ustitie a omunitatilor 6uropene a stabilit ca o intreprindere care  beneficiaza de o situatie de monopol administrativ e3ploateaza abuziv aceasta pozitie atunci cand ea C pretinde pentru serviciile sale redevente disproportionate in raport cu valoarea economica a prestatiei furnizateC. ea de a doua varianta a te3tului art < lit.a, priveste ipoteza refuzului de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari. In dreptul comunitar aceasta practica a fost consacrata doar +urisprudential ca modalitate a tratamentului inec?itabil aplicat in raporturile comerciale. onsiliul oncurentei a precizat ca abuzul sanctionat astfel consta in refuzul ne+ustificat de a furniza marfa, de a cumpara, de a acorda licente sau de a permite accesul la anumite facilitati esentiale.

'

Ee disting asadar in primul rand refuzul unei intreprinderi aflate in pozitie dominanta de a livra marfa, dar numai cu conditia ca acesta conduita sa afecteze concurenta prin e3cluderea unor concurenti. In termeni similari se analizeaza si refuzul de a cumpara, in ipoteza in care  beneficiarul este posesor de pozitie dominanta sau simplu dominant in raporturile sale cu furnizorul. In al doilea rand refuzul de a trata se poate analiza in raport de indeplinirea de catre beneficiari a unor criterii impuse de furnizori. =aca aceste criterii sunt obiective fiind determinate de natura specifica a  produsului si sunt aplicate nediscriminatoriu nu suntem in prezenta savarsirii nici unei  practici de e3cluziune. In fine este vorba despre blocarea intrarii unui nou concurent pe piata prin refuzul de a-i acorda licente sau de a-i asigura utilizarea unei infrastructuri ori a unei retele, in termenii consacrati de dreptul concurentei, de a-i permite accesul la anumite facilitati esentiale. =etinatorul unui astfel de mi+loc esential nu numai ca este tinut sa il puna la dispozitia potentialilor competitori dar trebuie sa o faca in conditii de pret rezonabile si nediscriminatorii. •

;imitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii te?nologice in dezavanta+ul utilizatorilor ori consumatorilor0 Eimilar te3tului 6 legea pune in c?estiune asa-numitele actiuni de secare a

 pietei, de limitare artificiala a activitatii intreprinderilor. Prin impunerea de Fuota, prin refuzul de a furniza produse indispensabile concurentilor, prin cumpararea si neutralizarea unei te?nologii concurente celei e3ploatate de intreprinderea dominanta, prin clauze de e3clusivitate sau de fidelizare e3cesiva, ori prin acordarea de diverse avanta+e comerciale. In ceea ce priveste aplicarea dreptului intern al concurentei semnalam sanctionarea unei intreprinderi care isi organizase activitatea pe baza unei decizii in care  printre altele se specificaCpentru asigurarea desfacerii integrale productiei proprii se interzice livrarea au procesarea de produse ce constituie materie prima la producatorii concurentiC. tat onsiliul oncurentei cat si instanta de contencios administrativ au apreciat ca fapta cade sub incidenta art.< lit. b. din legea concurentei, intrucat dispozitia in cauza limita distributia in dezavanta+ul utilizatorilor si consumatorilor.

1)

semenea practici limiteaza e3ercitiul general al concurentei, creand mai cu seama cand de+a e3ista diverse bariere la intrare obstacole importante in calea unor noi competitori.  plicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii ec?ivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavanta+ in pozitia concurentiala0 ceasta practica este o traducere fidela a art. (& lit. c din >ratatul de la Roma si sanctioneaza abuzul prin discriminare. =reptul concurentei nu sanctioneaza discriminarea per se ci numai daca aceasta constituie forma de manifestare a abuzului de putere economica. =iscriminarea abuziva se poate realiza prin diferite modalitati, de la cele mai brutale pana la cele mai voalate si aparent +ustificate.  onditionarea inc?eierii unor contracte de acceptare, de catre parteneri, a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte0 ceasta practica este o traducere fidela a art. (& lit. d, asa-numitele contracte legate. Intrucat vanzarile legate pot fi in anumite conditii pro-concurentiale si benefice ele nu sunt pro?ibite per se, ci dar daca practicate fiind de un operator posesor al pozitiei dominante, li se dovedeste inec?ivoc efectul nociv asupra concurentei. •

Practicarea unor preturi e3cesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor, sau vanzarea la e3port sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi ma+orate consumatorilor interni0 >e3tul imperativ prevazut de acest punct este alcatuit din & variante 

1. - practicarea preturilor e3cesiv de mari sau ruinator de mici &. -

a doua varianta sanctioneaza e3porturile la pret de dumping realizate de un

agent economic aflat in pozitie dominanta, dar numai cu conditia ca minusurile  provenite din acest procedeu sa fie acoperite din preturile ma+orate pe piata interna. Practicarea unor preturi e3cesive reprezinta acea situatie in care cel care abuzeaza de pozitia sa dominanta solicita clientilor sai c?iar fara sa impuna! preturi de vanzare ce depasesc cu mult costurile efective, plus un profit rezonabil

precierea ca un pret

este e3cesiv se face prin comparatie intre pretul ridicat si un pret format din costul de  productie plus un profit rezonabil. Ee impune precizarea faptului ca practicarea unor

11

 preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor a inregistrat abordari diferite, in  +urisprudenta americana fata de cea comunitara. stfel in unele spete inregistrate in practica +udiciara europeana s-a decis ca stabilirea unor preturi la un nivel scazut pentru o perioada lunga de timp cu intentia de a elimina de pe piata pe concurentii sai, constituie abuz de pozitie dominanta. In sc?imb in practica +udiciara relevanta americana, s-a conturat teoria potrivit careia daca agentul sau agentii economici care practica preturi de ruinare nu au  posibilitatea de a-si recupera in perioada urmatoare pierderile inregistrate in intervalul de timp in care a practicat preturile de ruinare. >rebuie subliniat faptul ca nu in toate situatiile practicarea unor preturi de ruinare  pe o perioada mai lunga de timp trebuie calificata ca o manifestare a unei intentii frauduloase a agentilor pot fi inregistrate situatii in care din motive obiective, campanii  promotionale, lic?idare de stoc, se pot practica preturi scazute sub costuri, fara a se urmari eliminarea de pe piata a concurentilor. at priveste vanzarea la e3port sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor  prin impunere unor preturi ma+orate consumatorilor interni reprezinta o forma grava de dumping la e3port, dar care spre deosebire de dumpingul tipic este pro?ibit doar daca o astfel de practica este insotita sau urmata de ma+orari de preturi la intern cu scopul special de a recupera pierderile inregistrate la e3port.  63ploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent economic fata de un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o solutie alternativa in conditii ec?ivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca  partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale ne+ustificate. cest comple3 de fapte anticoncurentiale are mai multe componente ca trebuie e3aminate fiecare in parte. stfel, e3ploatarea abuzului de dependenta economica poate fi savarsit de catre unul sau mai multi agenti economici daca sunt intrunite urmatoarele conditii - sa e3iste o dependenta economica0 - agentul economic victima a acestei forme de abuz sa nu aiba o alternativa in conditii ec?ivalente0 - sa se manifeste o e3ploatare abuziva a situatiei de dependenta, fie prin impunerea unor preturi diferite si ne+ustificate, fie prin refuzul de a vinde, fie prin ruperea ne+ustificata a relatiilor comerciale0 - sa se produca un efect anticoncurential sau sa fie pre+udiciati consumatorii. In ceea ce priveste cealalta componenta de realizare a abuzului de pozitie dominanta incriminat, respectiv ruperea relatiilor contractuale pentru 1&

singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale ne+ustificate se impunea urmatoarea precizare - ruptura brutala, abuziva a unor raporturi contractuale doar pe considerentul opozitiei manifestate de co-contractant fata de un tratament comercial incorect, poate fi decisa atat de un operator aflat de un operator aflat in pozitie dominanta cat si de un operator care nu este lider de piata dar care prin ponderea sa economica este superior partenerilor contractuali din relatiile sale verticale.

PRACTICI ANTICONCURENTIALE SI POLITICI ANTITRUST ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Protectia concurentei prezintă un interes deosebit la nivelul economiei nationale, dar si european care s-a confruntat si se confruntă cu abuzul de pozitie dominantă, întelegerile si concentrările anticoncurentiale, practici neloiale care au drept rezultat înrăutătirea mediului concurential. Prin prezenta lucrare îmi propun sa analizez mediul concurential si factorii săi de influentă. oncurenta este c?intesenta economiei de piată. 6a semnifică posibilitatea de a alege dintre mai multe alternative de produse sau servicii oferite. colo unde e3istă concurentă se a+unge la o mai eficientă alocare a resurselor deoarece producătorul urmăreste permanent raportul dintre acestea si c?eltuieli. >otusi, producătorul nu influentează piata de unul singur, ci o face numai prin raporturile de concurentă cu alti  producători care determină întotdeauna o scădere a preturilor si implicit cresterea pietei  prin stimularea cumpărărilor. oncurenta modifică sistemul de valori al consumatorilor în sensul cresterii e3igentei, a nevoii de informare, a vitezei de reorientare spre alti ofertanti. Gn lupta pentru cucerirea pietei, ofertantii aplică o serie de principii, precum concepte sofisticate în materie de strategii de întreprindere si de marHeting, concepte  pentru cstigarea de cote de piată dominante în segmentele vizate, un anga+ament simultan către o calitate înaltă si o productivitate puternică fără a se face rabat la strategia e3igentei înalte privind performantele sau o orientare către ramurile economice care  presupun utilizarea te?nologiilor înalte si diminuarea treptată a activitătilor în domeniile aflate în declin. deseori, din dorinta de a obtine o pozitie dominantă pe piată, de a atrage ct mai multi clienti si de a elimina concurentii actuali si potentiali, agentii economici recurg la o serie de actiuni si fapte ilegale care au un efect negativ asupra mediului concurential. =in  păcate, aceste efecte sunt resimtite nu numai de ceilalti competitori, dar si de consumatori si c?iar de societate în ansamblu. =e aceea, toate aceste fapte ilegale sunt sanctionate de către lege. Gn acest sens, în tara noastră este în vigoare ;egea oncurentei nr. &1/1''< care îsi propune să prote+eze, să mentină si să stimuleze concurenta si mediul concurential normal. ercetarea stiintifică în domeniu este a3ată pe descoperirea de noi legităti si norme specifice si pe îmbunătătirea celor e3istente si este orientată spre găsirea unor strategii ct mai eficiente în vederea luării deciziilor. 1:

>rebuie subliniat faptul că politica de concurentă nu este un scop în sine, ci unul din mi+loacele pentru atingerea unui tel care, cel mai adesea, este definit ca fiind satisfacerea intereselor consumatorilor. Pe fondul preocupărilor firesti înscrise pe calea spre progres, dezvoltare si modernizare a productiei si distributiei, precum si de creare a unei +urisprudente specifice privind raporturile contractuale între agentii economici, necesitatea creării mediului concurential si a respectării comportamentelor loiale ale celor  care se confruntă în lupta pentru cstigarea unor pozitii favorabile pe piată devine tot mai acută si mai reală. $na dintre conditiile esentiale pentru nasterea si consolidarea unei economii de piată este e3istenta unui mediu concurential functional.

2. Politica concurentei si practicile anticoncurentiale oncurenta poate fi definită ca fiind ansamblul relatiilor dintre agentii economici generate de dorinta acestora de a obtine un loc ct mai bun pe piată si un pret ct mai avanta+os1. Privită din punct de vedere economic, concurenta este întotdeauna legată de tranzactiile efectuate pe piată, de cerere si ofertă si de procesul de sc?imb. stfel, concurenta este strns legată de libertatea de a alege. 6ste cunoscut faptul că ,,forta regulatoare cea mai importantă a economiei de piată este concurenta.& stfel, ,, concurenta este însăsi forma activă a liberei initiative, liberă initiativă generată de  proprietatea privată, aceasta constituind, la rndul ei, o trăsătură esentială a economiei de  piată, al cărei mecanism este concurential. 6a reprezintă confruntarea desc?isă, rivalitatea dintre agentii economici vnzători ofertanti pentru a atrage de partea lor clientela. >otodată, concurenta e3primă comportamentul specific interesat al tuturor subiectilor pe  proprietate, comportament care se realizează în mod diferit, în functie de cadrul concurential si particularitătile diverselor piete. =efinim politica concurentială ca fiind un ansamblu de reglementări, obiective si institutii care actionează pentru asigurarea unui climat concurential normal, în care agentii economici să poată să se manifeste în mod liber, pe baza propriilor lor decizii si comportamente orientate sistematic pentru obtinerea avanta+elor valorice, ca e3presie a eficientei activitătii lor pe piata considerată. ,,63ercitarea concurentei constituie un drept al tuturor agentilor economici. a orice drept recunoscut si prote+at de lege, dreptul la concurentă trebuie e3ercitat cu bună credintă si potrivit uzantelor cinstite articolul 1- ;egea nr. 11 din 1''1! fără să încalce dreptul si libertătile agentilor economici precum si ale cetătenilor.99 Gn ultimii ani s-a pus un accent din ce în ce mai mare pe politica concurentei deparece functionarea normală a pietei depinde, în mare măsură, de concurentă, iar lupta împotriva infractiunilor din acest domeniu a devenit o preocupare generală i a cunoscut ,,o reglementare ascendentă99. Problema concurentei neloiale si a practicilor anticoncurentiale s-a pus pentru  prima dată la Jru3elles la data de 1@ decembrie 1')) o dată cu introducerea articolului 1) bis în onventie, articol care prevedea că toate tările din $niune vor beneficia de  protectie acordată împotriva concurentei neloiale. cest articol a suferit modificări cu  prile+ul revizuirii de la Kas?ington în & iunie 1'11, tările contractante anga+ndu-se să le 1@

asigure cetătenilor protectie efectivă împotriva concurentei neloiale. Gnsă, revizuirea de la Laga din < noiembrie 1'&% a prevăzut obligativitatea tărilor contractante de a asigura cetătenilor care fac parte din $niune protectia asupra actelor anticoncurentiale.

Principalii actori implicati în politica în omeniul concurentei sunt următorii  Institutia responsabilă la nivel comunitar de modul în care este implementată politica în domeniul concurentei este omisia 6uropeană. ceasta ia deciziile formale prin ma+oritate simplă, asemenea unui organism colectiv. ceste decizii sunt pregătite de =irectia Nenerală pentru oncurentă care raportează omisarului responsabil cu politica concurentei. omisia poate fi sesizată într-o problemă privind concurenta fie prin notificare, fie urmare a unei plngeri înaintate de o firmă sau de un stat, fie poate actiona din proprie initiativă e3 officio! pentru a investiga anumite situatii specifice sau c?iar un întreg sector economic. omisia poate penaliza orice încălcări ale regulilor privind concurenta, penalizările putnd reprezenta pnă la 1)O din veniturile companiei incriminate.  $ltimul arbitru si cel care poate decide dacă actiunea omisiei a fost în limitele puterilor stabilite în mod legal este urtea 6uropeană de Dustitie 6D!. 6D este îndreptătită să actioneze att în cazul unor solicitări făcute de instantele nationale, ct si în cazul unor actiuni initiate împotriva omisiei în fata >ribunalului de Primă Instantă. u totul remarcabil pentru o instantă +uridică, 6D solicită omisiei, în anumite împre+urări, mai degrabă argumente de ordin economic dect de ordin formal+uridic!.  Rolul Parlamentului 6uropean e redus la a evalua actiunile omisie  printr-un raport anual si, de asemenea, la a face observatii privind evolutiile importante din acest domeniu. Interventiile onsiliului de Ministrii se rezumă la a autoriza e3ceptările în bloc, precum si la a face modificări în baza legală a politicii concurentiale.  Gn afara omisiei, în cadrul politicii în domeniul concurentei actionează si autoritătile nationale investite cu competente în acest domeniu. "biectivele mari pe care le are în vedere politica în domeniul concurentei în $6 sunt următoarele  Integrarea pietelor prin fluidizarea comertului peste frontiere si a alocării resurselor în functie de cele mai avanta+oase conditii0 ! Prote+area întreprinderilor mici si mi+locii, care contribuie la mentinerea unui mediu competitiv0 ! Prote+area consumatorilor ma3imum de beneficii pentru consumatori0 ! Aavorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale0 ! =ezvoltarea unor întreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fată concurentei în  plan global. cFuis-ul din sectorul concurentei acoperă att politicile antitrust, ct si politicile de control al a+utorului de stat, include norme si proceduri de combatere a comportamentului anticoncurential al societătilor comerciale precum întelegerile restrictive între agentii economici si abuzul de pozitie dominantă si de împiedicare a 1%

acordării de către guverne a a+utoarelor de stat care distorsionează concurenta pe Piata Internă. Gn general regulile de concurentă sunt direct aplicabile în întreaga $niune, iar  Etatele Membre trebuie să coopereze îndeaproape cu omisia în aplicarea acestora, adoptnd o politică economică în concordantă cu principiile economiei de piată desc?isă,  bazată pe concurentă loială. Politica antitrust 7 este un termen american prin care se desemnează totalitatea reglementărilor, măsurilor pe care le pot lua guvernul si organismele sale, precum si a mi+loacelor de care acestea se pot folosi pentru a limita si controla formarea trusturilor, cresterea capacitătii diferitelor firme sau grupuri de firme de a e3ercita practici restrictive pe piată, de a impune un comportament de monopol pe căi considerate anormale sau ilegale.  Practicile anticoncurentiale constau într-o gamă largă de practici în afaceri, prin intermediul cărora o firmă sau un grup de firme se anga+ează pentru a restrnge concurenta pe piată, cu scopul de a-si mentine sau de a-si întări pozitia pe piată si a-si mări profiturile, fără efortul de a reduce costul sau de a spori calitatea unui produs Q întelegeri sau a practici concertate abuzive, incluznd si pe cele determinate de  pozitia dominantă, apropiată celei de monopol0 Q concentrările economice potential generatoare de pozitii puternice si comportamente tendentioase în dominatia pietei0 Q a+utoarele de stat acordate în avanta+ul privilegiat al unor operatori economici0 Q comportamentele întreprinderilor reprezentante ale monopolului statului sau ale altor drepturi e3clusive acordate de către autoritătile publice. Politica omună în =omeniul oncurentei este prima politică supranatională, în care institutiile comunitare au fost cele mai active si consecvente, pe o tendintă ascendentă si care ,,generează consonante de natură federală pentru tările membre99 Prevederile privind această politică sunt înscrise ca obligatii ferme si au avut cel mai mare impact asupra tărilor care au aderat recent la $6, inclusiv asupra Romniei. Gn baza >ratatului de la msterdam privind instituirea $6, politica în domeniul concurentei este reglementată în special prin articolele &, :, 1&, :1, :<, B:, (), (1, (&, (%, (<, (B, ((, '&, ':, care privesc att cadrul general, ct si mecanismele concurentiale în Piata $nică a bunurilor, serviciilor, capitalului si fortei de muncă! cu un accent special  pe piata bunurilor, respectiv protec ia împotriva practicilor anticoncurentiale. Promovată riguros si institutionalizată prin reglementări si organisme, politica concurentei în $niunea 6uropeană a căpătat astăzi dimensiunile necesare pentru a deveni conditia ?otărtoare a functionării economiei de piată. Jeneficiarul unei asemenea  politici a creării mediului concurential normal si a protectiei concurentei este consumatorul. Reglementarea concurentei în Romnia printr-o lege organică, ;egea oncurentei nr.&1/1''< , a devenit necesară în vederea creării disciplinei specifice pietei libere care reglează ec?ilibrul si determină efectele favorabile dezvoltării normale a economiei si  protectiei consumatorilor. doptarea ;egii oncurentei, în vigoare de la 1 februarie 1''B, a reprezentat un pas decisiv în crearea în Romnia a unui mediu economic cu caracter concurential si în impunerea regulilor în acest sens. Prin ;egea oncurentei nr. &1/1''< si prin legislatia secundară emisă în aplicarea acesteia, Romnia si-a îndeplinit obligatiile prevăzute în cordul de sociere înc?eiat cu $niunea 6uropeană privind  politica în domeniul concurentei, asigurndu-se un grad înalt de compatibilitate referitor  la modul de tratare si reglementare a întelegerilor, practicilor concertate, abuzului de 1<

 pozitie dominantă si controlului concentrărilor economice. ;egislatia în domeniul concurentei a urmat linia legislatiei europene, art. % care sanctionează întelegerile anticoncurentiale si art. < care sanctionează abuzul de pozitie dominantă fiind corespondentele art. (1 si art. (& din >ratatul 6. stfel, conform articolului %, alin. 1! ,, sunt interzise orice întelegeri exprese ori tacite între agentii economici ori asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata românească sau pe o parte a acesteia. lineatul & al articolului prezintă e3ceptiile de la

interdictia stabilită la alineatul precedent. ontinutul legii se adresează11 a. agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici, persoane fizice si  persoane +uridice, de cetătenie, respectiv de nationalitate romnă sau străină, care prin actele si faptele lor comerciale provoacă efecte de îngrădire a concurentei pe piata liberă0  b. organelor de administratie publice centrale si locale, pentru deciziile prin care acestea intervin în operatiunile pietei, avnd efecte asupra concurentei, e3ceptie făcnd situatiile cnd măsurile sunt luate pentru apărarea unui interes ma+or. "biectivul ;egii oncurentei este asigurarea conditiilor comportamentale specifice pentru stimularea si prote+area concurentei, iar scopul final este dezvoltarea unei economii ec?ilibrate, eficiente si competitive pe piata mondială. >oate acestea reprezintă o garantie pentru bunăstarea socială si prote+area consumatorilor ,, comerciantii sunt  obligati să îsi exercite activitatea cu bună-credintă, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale991&.

Pentru aplicarea legii, în sensul administrării investigatiilor si sanctiunilor  acordate abaterilor, dar si al promovării politicii de încura+are si protectie a concurentei, de creare a conditiilor pentru instaurarea regulilor +ocului pietei libere în Romnia, s-au înfiintat cele două institutii onsiliul oncurentei si "ficiul oncurentei. ;egislatia referitoare la concurentă din Romnia tratează pe larg următoarele trei tipuri de comportamente anticoncurentiale 1.Gntelegerile între întreprinderi =in punct de vedere economic, întelegerile se clasifică1: în  acorduri orizontale, care privesc agentii economici situati la acelasi nivel al proceselor  economicede e3emplu, acorduri între producători, acorduri între distribuitori!0  acorduri verticale, care privesc agentii economici situati la niveluri diferite ale aceluiasi proces economicde e3emplu, acorduri între producătorii si distribuitorii aceluiasi produs!. cordurile dintre agentii economici intră sub incidenta interdictiilor prevăzute de articolul % al ;egii oncurentei atunci cnd e3istă probabilitatea de a avea un impact negativ substantial asupra formelor de manifestare a concurentei pe piată, cum ar fi concurenta prin pret, prin calitatea si cantitatea produselor, prin inovatie, prin diversitatea si noutatea ofertei. cordurile pot avea asemenea efecte prin reducerea considerabilă a competitiei între părtile întelegerii sau între părtile acesteia si terti. &. buzul de pozitie dominantă rticolul < din ;egea &1 precizează ,, este interzisă folosirea în mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de unul sau mai multi agenti economici pe piata românească sau pe o parte substantială a acesteia, recurgând la practici

1B

anticoncurentiale care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comertului sau  prejudicierea consumatorilor 99.

:.Auzionările si alte forme de concentrări între întreprinderi Aundamentul politicii de control al ac?izitiilor si fuziunilor în Romnia este reprezentat de articolele 1)-1% din ;egea oncurentei. stfel, ,, sunt interzise concentrările economice care, având ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea  semnificativă a concurentei pe piata românească sau pe o parte a acesteia99.

Gmpotriva deciziilor prin care se aplică amenzi cominatorii se poate face plngere, în termen de 1% zile de la luarea la cunostintă, la presedintele onsiliului oncurentei sau, după caz, la seful "ficiului oncurentei, care se pronuntă prin decizie motivată. Gn situatia în care organele administratiei publice nu se conformează deciziei onsiliului oncurentei, acesta are posibilitatea de a ataca actiunea la urtea de pel Jucuresti.

". Stuiu comparati# Rom$nia % U.E& Concurenta în sectorul ener'etic Gn opinia Eocietătii cademice din Romnia1@, piata de energie din Romnia este foarte competitivă în comparatie cu alte tări europene, dar cteva măsuri recente si oprirea reformelor începute în urmă cu zece ani riscă să limiteze serios concurenta. 6ste cazul în special al probabilei înfiintări a două companii1% mamut de energie sau al contractelor în afara pietei cu firme care se bucură de tratament preferential. Multă vreme s-a considerat că în sectorul energetic nu poate e3ista o piată cu adevărat competitivă, din cauza caracteristicilor acestui sector retelele de transmisie si distributie sunt monopoluri naturale0 energia electrică nu se poate stoca, se produce continuu pe cnd consumul este variabil pe parcursul unei zile, ceea ce presupune o formă de administrare coordonată0 istoric, au e3istat monopoluri de stat integrate în electricitate si gaz în întreaga 6uropă, etc. >otusi, în ultimii ani s-a descoperit că si în energie se poate lucra competitiv, iar tendinta în $niunea 6uropeană este de liberalizare a sectorului si de asezare a sa pe baze de piată. ceste directii de actiune 4 liberalizare, interconectare, desc?iderea pietelor nationale 4 sunt în mod clar trasate în genda ;isabona lansată în &))), la care au subscris toate guvernele din statele membre. Pe scurt, sectorul energetic poate fi competitiv dacă  ctivitătile cu caracter de monopol natural sunt separate de cele în care poate apărea concurentă productie, furnizare!. Eepararea activitătilor pe verticală înseamnă că nici un producător nu controlează reteaua de transmisie, deci nu are posibilitatea de a  bloca accesul concurentilor la retea, iar activitătile de furnizare de electricitate sunt separate de cele de distributie. Eepararea orizontală înseamnă că reteaua de distributie este împărtită geografic între mai multe companii care au obligatia să-si înc?irieze una alteia retelele0  Piata este liberalizată, iar consumatorii industriali si casnici! îsi pot alege liber  furnizorii, inclusiv din afara tării, în piata unică $6. u alte cuvinte, din liberalizarea  pietei, teoretic, un craiovean nu mai este obligat să cumpere electricitate de la 6lectrica "ltenia, ci poate cumpăra curent si de la 6lectrica Moldova, de pildă. Prin separarea verticală, 6lectrica Moldova si 6lectrica "ltenia si-au separat administrarea retelelor de distributie de serviciile de furnizare de electricitate. Prin separarea orizontală, 6lectrica "ltenia este obligată să pună reteaua de distributie din "ltenia la dispozitia serviciului de 1(

furnizare 6lectrica Moldova, la pret reglementat de utoritatea #atională de Reglementare în domeniul 6nergiei #R6! pentru monopolul natural. =e la sfrsitul anilor ') Romnia a trecut prin reforme care merg în directia dorită de omisia 6uropeană, depăsind c?iar state vec?i membre Aranta, Nermania! în  privinta gradului de liberalizare si separării pe verticală si orizontală a activitătilor  competitive de cele cu monopol natural. Mai mult, avem una dintre cele mai competitive  burse de energie din 6uropa "peratorul Pie ei de 6nergie 6lectrică din Romnia"P"M!, care a început recent să se e3tindă regional prin acordul cu $ngaria de anul trecut0 e3istă semnale încura+atoare si din partea ustriei. Gn ciuda acestor evolutii pozitive, în ultimii patru-cinci ani ritmul reformelor a încetinit, iar unele propuneri de sc?imbări în sectorul energetic pot fi c?iar o întoarcere din drum a reformelor de pnă acum. Riscurile privesc în principal libera concurentă pe  piata de energie. Gn prezent, e3istă două riscuri ma+ore pentru concurenta în domeniul energetic, care pot fi si penalizate de omisia 6uropeană 1. Posibila înfiintare a două companii cu pozitie dominantă pe piată ce grupează entităti reprezentnd cea mai mare parte a sectorului energetic electricitate / gaz / cărbune!, în special dacă măsura se suprapune peste nefinalizarea reformelor de separare verticală a distributiei de furnizare0 &. ontractele bilaterale cu electricitate, înc?eiate de companii de stat cu parteneri  privati, la preturi defavorabile statului . Pe lngă aspectele de mai sus, e3istă încă distorsiuni pe pietele de electricitate si gaz cauzate de nefinalizarea reformelor în sectorul energetic romnesc. Problemele  privesc în special faptul că liberalizarea pietelor, operatională pe ?rtie, nu este la fel si în  practică. Epre e3emplu, preturile la gazul din productia internă sunt mai mici dect cele ale gazului din import si sunt folosite pentru subventionarea unor companii sau industrii în mod curios, lideri de opinie sau c?iar decidenti cu e3perientă în sistem prezintă public această practică drept un e3emplu de bună practică, ce ar trebui perpetuată ct mai mult  posibil!

(. Restructurarea sectorului ener'etic& riscuri pe piata e ener'ie =acă anul trecut se discuta despre crearea unei companii integrate de electricitate, măsură abandonată o dată cu sc?imbarea guvernului, acum guvernul are intentia să restructureze întregul sector energetic electricitate, gaz, cărbune! prin înfiintarea a două companii de energie integrate. =esi nu s-au dat prea multe detalii în legătură cu functionarea lor, se stie deocamdată că acestea vor avea următoarea componentă  Prima E1! ar include cele : comple3uri energetice >urceni, Rovinari, raiova!0 două unităti de la Lidroelectrica Slcea, Elatina!0 nuclear unitătile 1 si & ernavodă!0 compania de lignit E#;"!0 si o parte din 6lectrica. 6a va avea o structură de productie :@O nuclear, 1)O ?idro, iar restul termo si va detine @(O din productia de electricitate0  ea de-a doua E&! va include cea mai mare parte din >ermoelectrica =eva, Paroseni Paroseni, 6;6#!0 restul din Lidroelectrica Portile de Aier0 EL Eebes, Juzău, >rgu Diu, aransebes, Lateg, rges, lu+, Jistrita, Eibiu!0 compania de ?uilă #L!0 Romgaz0 restul din 6lectrica. Etructura sa de productie va fi :(O ?idro iar restul termo si va detine @@O din totalul productiei. u toate că initial cele două companii grupează practic întreg sectorul energetic 1'

care a rămas neprivatizat : 6lectrice, productie de electricitate si gaz, sector minier!, Ministerul 6conomiei se asteaptă ca în ctiva ani investitiile private să reducă dominanta  pe piată a celor doi mari operatori. =upă intrarea în functiune a investitiilor private în  productia de electricitate, ponderea pe piată a acestor entităti s-ar reduce pnă în &)1: la @1O, respectiv :@O. Gn compensare, Petrom va a+unge la 1)O prin centrala de (<) MK de la Jrazi0 iar 6nel va a+unge la rndul său la 'O din piată. Gn sine restructurarea nu conduce automat la probleme de concurentă, însă noua structură a sectorului ar putea creste riscurile ca pe piata de energie să poată apărea abuzuri de pozitie dominantă, sau să se acorde a+utoare de stat ne+ustificate si contracte  preferentiale în afara pietei, din cauză că  #u se stie e3act structura celor două companii, modul în care acestea vor functiona, nici dacă vor fi privatizate în viitor. =e pildă, constituirea celor două companii se poate face  prin fuziune sau prin crearea unui grup în care entitătile rămn separate. ?iar si în al doilea caz, nu se stie dacă tranzactiile dintre entitătile din aceeasi companie vor fi în termeni competitivi0 de e3emplu 6lectricele de stat care si în prezent sunt integrate vertical, activitatea de furnizare si cea de distributie nefiind separate de facto! pot cumpăra prioritar energie de la producătorii din grupul din care fac parte, dezavanta+ndu-i pe ceilalti producători. =acă însă companiile vor fi fuzionate fără a se separa clar din punct de vedere financiar-contabil entitătile componente, tranzactiile dintre entităti vor fi si mai greu de urmărit. 63istă riscul ca în E& pierderile >ermoelectrica să fie acoperite de Lidroelectrica sau Romgaz prin subventii încrucisate, iar în E1 #uclearelectrica să sustină financiar #L. Eansele ca acest lucru să se întmple sunt cu att mai mari cu ct Romnia a negociat cu $6 eliminarea totală a subventiilor   pentru ?uilă pnă la 1 ianuarie &)11, lucru dificil de realizat. Gn ultimele luni sindicalistii #L au solicitat stergerea penalitătilor si ma+orărilor  la datoriile #L la buget si prelungirea perioadei de acordare a subventiilor pnă în &)1@-&)1(. Eub presiune socială, într-un ?olding este mai usor de adoptat măsuri anticompetitive ad-?oc dect ar fi în cazul unor entităti separate tranzactionnd pe piată. >oate aceste aspecte trebuie atent urmărite pentru a preîntmpina probleme de necompetitivitate în aplicarea reformelor în sectorul energie0  #u este clar de ce s-a preferat o variantă cu doar două companii, desi studiul initial pe care l-a făcut Ministerul 6conomiei cu consultanti străini a luat în calcul ca fezabile si variante cu mai multe entităti. Riscul ca unul dintre actorii de pe piată să obtină o pozitie dominantă de care să abuzeze e cu att mai mare cu ct sunt mai putini astfel de actori. Gntruct studiul ministerului nu e public, nu putem sti nici motivele pentru care, de pildă, nu s-ar putea sparge productia de electricitate în mai multe unităti de productie, care ar  putea fi si privatizate pentru obtinerea de fonduri de investitii. Mai mult dect att, e3perienta arată că pe pietele unde e3istă un număr mai mare de producători, preturile la energie sunt mai mici, în beneficiul consumatorilor 

&)

Aig. 1. Preturi pe pietele spot în anul &))(, 6$R/MK?, minime si ma3ime  oncurenta pe piata romnească de electricitate este oricum restrnsă de interconectarea limitată a pietei romnesti de energie în electricitate, nu se poate tranzactiona peste granită mai mult de 1)O din productie. Problema este aceeasi peste tot în $6, obstacolul ma+or în calea liberei concurente si pietei unice de energie reprezentndu-l slaba interconectare a pietelor nationale. u alte cuvinte, dacă ne construim singuri companii mari avem toate sansele să le transformăm în companii dominante local mai curnd dect în actori importanti regional0  ?iar acum, înainte de înfiintarea celor două companii, concentrarea pe piata energiei electrice, desi este la nivel putin sub media $6, este totusi peste nivelul la care $6 aspiră. 63istă doar opt state membre cu concentrare medie, cum si-ar dori omisia 6uropeană ILL B%)-1())!0 sase state cu nivel mare de concentrare ILL1B 1())-%))), printre care si Romnia! si 1: state cu concentrare foarte mare ILL peste %)))!. Nruparea oricăror  entităti în societăti mari cu mi3 de productie creste acest grad de concentrare, în contra tendintei la nivel $.6. Aig.&. Nradul de concentrare pe piata de electricitate în statele $6 în anul &))(

&1

 Ministrul 6conomiei a declarat în presă1' că datoriile istorice la buget ale >ermoelectrica %:%milioane R"#! si ale #L : miliarde R"#! vor fi sterse. =acă nu sunt însotite de măsuri de restructurare reală altele dect gruparea pur contabilă în cei doi operatori nationali!, care să elimine riscurile ca în viitor să se acumuleze din nou astfel de datorii, spri+inul acordat acestor entităti reprezintă a+utor de stat incompatibil0 apacitatea de reglementare a sectorului energetic este încă limitată. #R6 e o agentie de reglementare înfiintată în 1''', fuzionnd în &))B cu reglementatorul sectorului de gaz, care pnă acum a avut practic e3perienta reglementării doar pe o piată cu multi actori. " piată cu putini actori, dominanti, este mult mai greu de reglementat dect o piată cu actori atomizati0  Pnă în prezent nu a fost finalizată de facto separarea verticală a distributiei de furnizare în cadrul celor opt 6lectrice, de stat si private!. ltfel spus, desi consumatorii au din &))B posibilitatea să-si aleagă furnizorii, în realitate gradul de liberalizare efectivă a  pietei a rămas pe la %)O si stagnează de ctiva ani, iar motivele sunt cel putin partial legate de dificultatea de a sc?imba efectiv furnizorul0  rearea unor actori dominanti pe piată riscă să reducă volumul tranzactiilor de pe bursa "P"M, o piată foarte competitivă. resterea tranzactiilor pe bursa "P"M a însemnat îngustarea nisei pentru contracte preferentiale  Aig. :!. "P"M a crescut rapid de la înfiintarea sa în &))%, cu cca :-%O din piată în &))<, iar în prezent pe platforma "P"Mse tranzactionează cca :
&&

Aig.:. oncurenta pe piata de electricitate din Romnia Eursa "P"M&1. PT$ U piata pentru ziua următoare0 PJ U piata contractelor  Jilaterale.

2. Contractele )ilaterale înc*eiate în a+ara pietei competiti#e " parte din energia electrică produsă în Romnia face obiectul unor contracte pe termen lung. $nele dintre aceste contracte se înc?eie pe piata "P"M Piata ontractelor Jilaterale, PJ!, în mod competitiv. " altă parte se înc?eie în afara bursei sau prin prelungirea celor anterioare. =in această ultimă categorie fac parte si contractele înc?eiate de producători de stat cu companii private. Gn &))&-&))@, Lidroelectrica a înc?eiat contracte cu 11 firme si trader -i, supuse prelungirii anuale. Gn &))( ele au reprezentat 1) >K?, respectiv B)O din productia anuală a Lidroelectrica, sau aproape &)O din energia electrică tranzactionată în Romnia. Preturile contractelor negociate în afara bursei sunt cu %)O mai mici dect cele de pe "P"M. >eoretic, în baza unui ordin al Ministrului 6conomiei @@%/&))'! toate companiile de stat sunt acum obligate să înc?eie contracte noi de vnzare de electricitate doar pe  bursă, pentru a oferi acces competitiv. Motivul pentru care acest ordin a fost emis  priveste riscurile de guvernantă implicite care apar în cazul companiilor de stat. "rdinul nu se aplică volumelor de energie electrică aferente contractelor reglementate - preturi stabilite la #R6, cantitătilor de energie electrică tranzactionate pe Piata de 6c?ilibrare si cantitătilor de energie electrică aferente contractelor aflate în derulare. "fertele de vnzare a energiei vor fi avizate de onsiliul de dministratie, iar administratorii companiilor vor informa trimestrial conducerea ministerului si dunarea Nenerală a ctionarilor cu privire la respectarea prevederilor "rdinului @@%, pe baza rapoartelor  lunare ale conducerilor e3ecutive ale societătilor de stat. Gn afara necesitătii unei transparente a tranzactiilor cu energie electrică, emiterea acestui ordin a fost +ustificată si de faptul că pretul energiei livrate att populatiei, ct si &:

consumatorilor comerciali, este Csubstantial mai mare dect pretul de ac?izitie de la  producători uneori poate dublu!, din cauza tarifelor de transport, distributie, servicii de sistem, care, la rndul lor, sunt stabilite tot de autoritatea de reglementareC. Responsabilitatea punerii în aplicare a prevederilor "rdinului nou semnat @@%/&))' - revine reprezentantilor Ministerului 6conomiei în dunările Nenerale ale ctionarilor la societătile comerciale cu capital integral sau ma+oritar de stat, filialelor  acestora, respectiv în onsiliul de dministratie al Regiei utonome pentru ctivităti  #ucleare, producători de energie electrică aflati sub autoritatea Ministerului 6conomiei si conducerii e3ecutive a acestor operatori economici. =esigur, pe o piată competitivă cu actori rationali, care îsi urmăresc propriul interes economic, orice participant poate intra liber în contracte bilaterale negociate cu partenerii săi, în termeni stabiliti de comun acord, prin care fiecare firmă doreste să-si ma3imizeze profitul actionează în interesul actionarilor săi!. ;ucrurile trebuie nuantate însă cnd unul dintre participanti la o tranzactie bilaterală este o companie de stat, unde actionari sunt contribuabilii, iar  controlul lor asupra managementului este limitat. Gn cazul companiilor de stat riscurile de guvernantă sunt mai mari, deoarece managementul poate fi mai motivat de cstigul  personal dect de profitabilitatea companiei, iar actionarii nu au posibilitatea de a sanctiona prompt un asemenea comportament, cum s-ar întmpla într-o companie  privată&& . Prin acest ordin s-a urmărit tocmai minimizarea acestui risc de guvernantă companiile de stat îsi scot productia de electricitate la licitatie, iar cumpărătorul va fi cel care oferă cel mai bun pret. Ecandalurile din presă privind contractele bilaterale negociate s-au referit tocmai la vnzarea de electricitate de la producători de stat în principal Lidroelectrica! către furnizori sau consumatori, în afara pietei transparente si la preturi mici, considerate avanta+oase doar pentru partenerii privati si dezavanta+oase pentru Lidroelectrica adică pentru contribuabilii-actionari!. Gn urma unor astfel de aran+amente opace apar două probleme 1! electricitatea *ieftină iese de pe piata la care avem acces toti ceilalti, deci  pretul pentru consumatorul final creste0 &! dacă o companie de stat vinde ieftin energie unor firme în baza unor contracte  preferentiale iesind eventual c?iar în pierdere!, efectul este acela al unui a+utor de stat dat prin intermediul unei companii de stat unor firme private. =e altminteri, e3istă un precedent în ceea ce priveste recunoasterea de către omisia 6uropeană a subventiilor mascate de la stat către privati ca a+utor de stat incompatibil. Gn $ngaria, e3istă o companie de stat MSM! care are un monopol pe piata angro de electricitate. ceasta a înc?eiat contracte pe termen lung unele pnă în &)&@!, în conditii necompetitive, cu producători privati, de la care cumpără energie pentru a o vinde mai departe. Preturile sunt foarte avanta+oase pentru producătorii privati si dezavanta+oase pentru compania de stat MSM, ceea ce a făcut omisia 6uropeană să reactioneze pe motiv de a+utor de stat incompatibil. Gn anumite cazuri, contractele bilaterale descrise mai sus pot distorsiona si concurenta între trader -i, deoarece numai unii beneficiază de conditii preferentiale, altii neavnd acces dect la electricitate mai scumpă. Riscul este cu att mai mare cu ct companiile implicate tranzactionează cantităti mai mari. =e aceea, dacă se vor înfiinta cele două companii de electricitate, iar acest tip de contracte vor a+unge în portofoliul unor companii cu pozitie dominantă si vor acoperi o mare parte a consumului eligibililor, &@

va fi distorsionată grav concurenta. cesta este un risc real, cu att mai mult cu ct companiile cuprinse în "rdinul nr. @@% sunt nominalizate, iar pnă la modificarea ordinului, cu includerea numelor celor două companii, acestea ar putea fi practic scutite de obligatia de a vinde electricitatea pe bursă perioadă în care se pot înc?eia rapid niste contracte pe termen lung, care să fie ulterior prelungite!. Pe lngă problemele mentionate, apar distorsiuni punctuale pe pietele de electricitate si de gaz, cauzate de nefinalizarea reformelor. (. Li)erali,area e +acto este înc- incomplet-. proape +umătate dintre consumatorii de electricitate, de pildă, nu-si sc?imbă furnizorii sunt *captivi!. cestia cumpără d e fapt un *cos de electricitate, asa cum era înainte de liberalizarea teoretică a pietei din &))B, la pret de vnzare care este practic reglementat de #R6. celasi lucru se întmplă si pe piata de gaz, unde se face un *cos de gaze din productia internă si import. *osul perpetuează însă e3istenta consumatorilor *captivi desi în realitate acestia ar   putea să cumpere electricitate de pe piată de la alti producători, *cosul este mult mai avanta+os, incluznd electricitate *ieftină de la Lidroelectrica si #uclearelectrica, care nu ar putea fi cumpărată de un consumator *eligibil0 2. Su)#entionarea inustriei cu 'a, ie+tin/. Preturile la gaz ar fi trebuit aliniate la nivelul celor de import pnă la sfrsitul anului &))( fapt care ar fi desfiintat si *cosul pe  piata de gaz!. Paritatea pretului la import a fost de-a lungul timpului o conditie a AMI,  preluată si de $6 în conditiile de aderare. Ecopul era ca preturile aliniate la competitia e3ternă să ofere stimulente pentru e3plorarea de noi rezerve, care ar fi devenit rentabile dacă preturile ar fi fost libere. >otusi, gazul din productie internă este în continuare tinut mai ieftin si e folosit ca instrument de subventionare a industriei consumatoare în special combinatele c?imice!. ". Suprare'lementarea autori,-rilor pentru proiecte. Gn sectorul gazelor, desi orice  proiect este realizat de către un proiectant, care se presupune că trebuie să aibă competente te?nice, proiectul trebuie avizat si de un *verificator atestat orice titular de licentă specifică e3ploatării obiectivului!. Prin aceasta se limitează intrarea pe piată a noilor concurenti, deoarece un titular de licentă specifică e3ploatării obiectivului respectiv nu este interesat să avizeze un proiect pentru un obiectiv pe care îl va e3ploata un viitor concurent al său. Gn plus, se reduce responsabilitatea proiectantului, iar costul  proiectului creste, ducnd la costuri mai mari si pentru consumatorul final.

0. Conclu,ii +inale  Solutiile acestor probleme, pentru Ministerul 6conomiei si #R6, sunt  Restructurarea sectorului energetic nu trebuie făcută înainte de a analiza atent piata de energie, pentru a permite libera concurentă, beneficii ma3ime pentru consumatorul final si o concentrare ct mai mică a pietei. Etructura finală a sectorului trebuie să fie conformă =irectivelor $6 privind separarea verticală si orizontală. =e asemenea trebuie respectate directivele comunitare privind a+utorul de stat.  plicarea "rdinului nr. @@%/&))' pentru producătorii de electricitate detinuti de stat. stfel, potrivit noului ordin&:, @@%/&))', vnzarea angro a energiei electrice este derulată obligatoriu prin "P"M.  Ainalizarea reformelor de liberalizare si separare a activitătilor integrate vertical si orizontal, cum s-a agreat cu omisia 6uropeană pe parcursul negocierilor de aderare. ceasta înseamnă implicit si renuntarea la preturi administrate, desigur cu e3ceptia &%

tarifelor reglementate pentru activitătile de monopol retelele de transmisie si distributie!. Gn concluzie, singurul mod de control eficient al practicilor comerciale restrictive este respectarea cu strictete a legislatiei cu privire la concurentă deoarece doar  respectarea legislatiei în domeniul concurentei asigură protectia, mentinerea si stimularea concurentei în vederea promovării concurentei loiale.

&<

1i)lio'ra+ie •

;egea nr.11 din &' ianuarie 1''1 privind combaterea concurentei neloiale

•

;egea nr.&1 din 1) aprilie 1''< a concurentei

•

urs de dreptul concurentei comerciale, conf.univ. dr. >itus Prescure &))@ •

• •

• •

• •

•

•

• • •

&B

1. Jirsan, Maria- ,,Integrarea economică europeană. Solumul II99, 6ditura Aundatiei =IMM, Maramures, 1'''0 &. ăpătnă, "ctavian- ,, #otiunea concurentei comerciale99- Revista de drept comercial, nr. 1/1''&0 :. olectivul de 6conomie - ,, Microeconomie 4 note de curs 4 editia a IIa, revizuită99 , 6ditura $niversitătii de Sest, >imisoara &))<0 @. =obrotă, #ită - ,, =ictionar de economie99- 6ditura 6conomică, Jucuresti, 1'''0 %. Navrilă Ilie, Navrilă >atiana, Popescu nisia - ,, Mediul concurential si  politica $niunii 6uropene în domeniul concurentei99, olectia Prelegeri #r. 1@ , 6ditura 6conomică, Jucuresti, &))<0 <. Mosteanu, >atiana- ,,oncurenta. bordări teoretice si practice99, 6ditura 6conomică, Jucuresti &)))0