_
CUVINTARI DIN RAZBOIU 1914-1916
CU O PREFATA DE
MATEI B. CANTACUZINO
w Biblioteca',EPOPBEA NEAJIIULUI"
-
1925
-
_
ln Bibiioteca politici
,,EPOPEEA NEAMULUI.|
a D-lui N. Baboeanu Au apirut
:
,rPentru Rominia Mare"
d. Take lonescu,
(Cuvint?i dii Rdzboiu).
,rAmintiri" de Take lonescu. ,rPentru Rominia Mare" de N. Filipescu. (Cuvlnldri din Rlzboiu).
,rPentru Intregirea Neamuluir' de N. Iorga, (Cuviflird din Rizboiu).
Romania politici, sociali gi economici Crimele Rizboiului
l
u"
*.Baboeanu
In preparalie: ,rPresa in wemea Epopeeit' ,rlcoane gi figuri
din vremea
Epopeel3'
lo"*'
Baboeanu
4 ; .-*ek q.y'- * a4,.-/_-Ar_ ; /" A a/D.
/"2
t .^)e_r.
*
-_,.,.-",
ifri.-';
PREFATA
Cu ocoziunea unui banchet oleril tn 1910 Ia Brdila spre sdrbdlorireo lui Nicu Filipescu, am roslit urmdloarele cuuinte: ,,Romdn cle bostind in toald.pulerea cuudnlului, ctre nu are nici o fudulie personald d r are loate fuduliile neomului sdu; core o pdstrot addnci rdddcini in fidmdnlul slrdmoqesc Si legd!uri suflclegti intime qi bldnde eu muncitorii ocestui pdm(int; romAn din pdrlile ocesteo.de ges, cdruia nu-i place sd prioeoscd laro ai oamenii din tndllimeo cam abslractd gi egolstd a unui odrf de munte ; ednia ti place sd oadd
.fara mai aproape de om gi
de
niunco lui gi cu drogoslea omului inainle de taate,., Pared'l , odd cdnd uine sd'gi io inspiraliunile sale tn collul sdu de lard. In zori de zi se uilii cu priuireo lui, oeci-
nic nemullumitd, cdul6nd tol mai departe: se uitd spre nemdrginitul orizont gi atleapld un rdsdrit de soare pentru neamul sdu. $i din udpoia trondafirie a diminefei, tn core se topesc Ai aminlirile lre-
culului gi durerile prezentului gi nddejdiile oiilorului, se ridicd un glos core spune: nu semdnali ura, cdci ura.e distrugdtoare: tndreplali relele {impurilor, dar ldsali co primenirea uremunlor sd se focd fdrd ca firea romdnului sd fie alinsd, Fi in pace Si cu frdlie, pentru ca otunci cdnd oa ueni furtuno, toli fiii acestei ldri sd steo bro! ldngd brol pentru o opdra ogorul muncit de pdrinlii lor,.. $i atunci acesl romdn se tnchind Ia pdmdnlul strdmosesc spundnd: lie, scuinpd lard, pu. {erea mea de muncd Si putereo meo de iubire 1".
Amintesc aici oceste cuuinte, penlru cd sacol pd ele zugrdoesc nota tnalt ideolisld, mislicd 9i lot odatd profund omeneascd gi generoasd, core dislingea potriotismul ;i conseruotismul lui Nicu Filipescu, gl fdrd de care opero lui nu poale sd fie priceputd in roslul ei coudrSitor gi ode-
udroi gi in razo, oftt de luminoasd gi de caldd, care a rdmas Si ua rdmdne din ea. In sufletul sdu a slrdlucit, cu o inlensitate mqi puternicd decdt tn ocel ol ori cdrui din conlimporanii sdi, soarele romA-
in sbueiumul luptei de rezistenld pe care a dus'o, tn chip cdle olold atdl nesc, 5i
de oprig, in contra elementelor protioniee
cari stdteou tn calea ndzuinlelor sale, in agilaliunile pe cari le suscita gi -le intretinea, $i coti, tn iudecola superficiald a politicianilor, erau prioile ca trd: sdluro caracteristicd a firei sale,-ideia
canducdtoare a fost pretulindeni Si totcleauna o jertfd o ambiliunilor sole perso-
nale,
gi o
insuflelire de o rard putere
comunicatiud de pdtrundere Si de imbdrbdlare, tn indreptorea luturor energiilor spre lelul inal! Si stotornic pe care'l urmo rea,
Un astfel de luptdtor trebuia neopdrat sd rdmdnd, in oiala noaslrd politicd' moi mult un elemenl de rezistenld gi de opozifiune, $i totugi, aldl de puternicd era influenla cuodntului sdu, tnc eo a fosl hotdrdtoare in eoenimentele principole prin
cari lara a lrecut tn timpul uielei sale, ti in special tn aodnlul care a determinal
rdzboiul pentru inlregirea neamului. E! n'a ouut uremea decdt sd tntrezdreascd, prin intunecimea suferinlelar de maarte ale ldrei Si ole sale, rdsdritut de saare pe care'l aglepta. $i, cine gtie, poale cd patriolismul sdu nu i-ar fi fngfrluil sd
priueascd, fdrd o prea mare suferint'd, speclacolul micimei de sufle! eqre a tnlunecat Si continud a lnluneca raalizareo celui mai scump ideal. Cei cari I'au cunoscu!, ii blogoslooesc. memoria cu o nespusd emotiune; iar fn amtntirea ldrei numele sdu rtTn1ne ca a! celui mai iubit tlintre opdrtitorii neomului.. MATEI B. CAI,ITACUZINO
rostiti la 23 Octombrie 1914, cu prilejul unei manifesta{ii cetifenegti Cuvdntare
ce
i
s'a ficut acasi. Domnilor,
N'am nici o putcre ca sI
vi
implinesc
Pot numai si unesc voinla mca cu d-tri, dacii tara ti d-tri aveli o voinfi.
a
Dorinla mea e s[ intrem in ac]iune, indifcrent de timp gi de imprejurilile de pe cAmpul cle rizboi. $i s[ vir spun de ce Am tot a;teptat ca, micar acum, si se dci drepturi RornAnilor din Ungaria. :
'lbltrl a
t
zadarnic. Dupi rizboi, daci Austro-Ungaria va eli invingltoare, RomAnii de peste munli vor fi clistruEi. Austria nu s'a ferit sir deslXnltiascd rlztos
boiril european, ca sir striveasci it'cdel[islrrul sirbesc. de-ar fi miine irl\.itrgitoare Auslria - va zdrobi p,e Ardeleui pritr urr regin dc dcsnalionalizare. Iar Regatul Rornin vir trebui ori si sc supue, ori s[ declare rizboi. Deci, ori sugrumarca. cu propriile loaslre rnAini, a fralilor noEtri, ori rdzboi. Eu pretcr rirzboiul qi, mai binc dc cil lizboiril peste un an, doi, singuri fatS de Austro-Ungaria, prefer rizboiul acum, alirturi de Franla, de Rusia Ei de Anglia, cu toate pcrspectivele de a tre in.rplini idealrtl nalional. Vi {iqbdrresc si ilnparl:i'csc rtrcsI tttotl d'a vede-i acelora ce mi s'au aritat parlizanii unei politici de actiune $i cari par a nu mai vroi sir se lase ameigili.
La solemnitatea sf in{irii ilrapelulr'ri ,,Ligei Ardeletre(' la I Decembrie 191tI' oali' s'ltu stritrs ]a'\stlzi peiilm llritla oldti rominii tlin linuLul RornAniei indep(rtdctlte, ct: lcli dc pcslc lrolnlc srrlr Ii[liiril( {rc' ltritt} rflpPl. (
I
fapt este atdt cie neincltipuit ;i m:rrc irr'.il g lastrl inri ilulu[olle Este faptul crrrc clorim sir se iucleplirrcasca rAI ttt:li curittrl 1i 'l'rrcsc si le(lcrlr accs[ steag fAlfliincl pc valurile f isei, diucolo de Sltmar qi in cuprinsul noulLri Acesl-
llegat al RomAniei-I\Iali.
1t
incii tloui huri nu esl-c irtrposibil ca sir vie sir ni se spuni ci e ltrea tArziu, cr-r lru vorn putca avei llimic, $i s[ ne rnullurnirn cr"L Jlc prrIci]:r apiriL iutlepcncle n[a qi pe,slc
r, g atlll.
La intrunirea dela ,rDacia,, a , lYafionale. la t 6 Noembi.ie 1914. NLr c nici tiurpul, nici ner.oc ca sI lji I.in un discrrrs. DouiL vor.be ttttrnai cil sti rczurn situa{ia pflnii astizi.
Acutr douir Iurri. lluiii r lt lrvilgAluri ' 1a Lcnrbcr.g ;i .\ ir.llircii irrtirr <; 4,. ,.,,,rn Sirbi.
.\trrrrei lrrr rrLr nu stt.j Jlu lr rlal Iovilur.a de grafie .\usir.ini. -\cu r Austriacii sullt irr Rclgratl si sulteur blocafi aproape cu totul. .\' u l durrit lurri rloi r.r.arn itl otcnsir,d. azi suntenr itr clclcnsivii. ,\stirzi lrebue si uc ap:irirn ca si scipi:un din cercul rlc fer ce ue str/ingc, ;i in curind se poatc si nu rnai ne putcm rniscti pentr.u reali_ zarea yisurilor lloastreDaci lucrurile yor- ru€uge tot aEa, cici nu am r.oit siL le irnpiedlc:im, sii qti{i cir
'l'r(l'u( it)sj si l'c|tlt],rsc, si rCcrrrro:t., c[ sc ]loltc s:i ayein noroc. Se poate ca unitatea rroastrir nafionalit sii sr. l:rcri .lir lrl rroi ;i corrlrl roirrlli rror. s
Ire. S,'1'sn16'.
D:rr unitalea ncamului nu tlebue sir Lrsinr I roroc trL ui.
o
Polroalclc crli ror sl"r tlIilsr.J, rrrr l;aptii toLul dela intArnplare. lrlcrlul rorrrlrrcsc trchlrc irrrlepiirril lrt sigur, lru la rloroc. (Apkutze. SaIa inlreii,;1:i te
st ritliaiL ;i
izbucneSte
in
oualiutti).
13
$i tohrqi. ir1 irrtt'rcstrl
cartzci. r-oi
ltisi
ca-
lomniile flri rlspurts. ]'Iir voitr lnirrgili a vir sp,ntre: ..Iatir toat4 acf irtnca dc clre su'ntctn irrvirrui!.i. Ilr sLr tcztrrnit irr ltr:tstc tilcva
Cnvintare rostiti Ia lntrunirea dela ,,Dacia" a ,,Acliunii Na{ionale" la 23 Noennbrie 1914.
cuvitrLc despre sitrra[itr t'xterlrit. Cuvinte, tru tlazt'. In ctn'itttelc cclc nr:ri sitnplt'. l'oiu litce apel tntuai 1a .itl(lccat* rece, interziciindLr-
rli olicc altificin de lorbire qi alulgillcl
c". ( ;l ltlttttre ). lri sc inlitli;eazl situati:r troaslr[ cxtcrnir. rletnr:ltrstratir itr ct'l tnai sirtrpl:"t liolrnir a uuei tcoleme:
olicrc setrtitn Iat.ir'crurt Acum r,re-o douri lnni. ruai rnulti diu cl-v. rn'au intirnpinat it gara dc Nr-ird. Azi pol sir vir desvelcsc. ciL itrailte tle a porui sprc Bucure;ti, nii sc sprtstserit uut'1e lucruri 1.:c cnli nrt le po[ tlcstliniti acutn qi
crrri rl':rtr inrbi:rt ltrtnci siL r-[ sptttr: ,..\r'e!i toltii int reclerca. Grtvernul i5i vu facc dato riir". Clcd cii am coutlibuiL it:tru cdtva priu ircelc cur.inte, a linigti spiritele. l)ar cele cc mi s'au spus, ut s'au implinil Aceasta;i este una din explicatiile prczeu{ici irrcle aci. (,|1;ktttze). Nu acuz, dar conslat cir urrii s'ar"t {olosi[ clc linigtca la carc am contribuil, ca azi sii lusrnutiL corrtrr norrstrri polifia $i calomrlia.
(Al
tutze)-
t'trtal
it a1
\rictor:jn Fr-:rnlci, Angtiei Si ]lusiei iuscrtt-
ne:rzi intleplinire:t iclcalultri nostru tlllional, (aTtknt:a prelntqile), ultirca tlu 4 jum. rnilioanc tlc RomArti 5i atlcx:tt'el l6 ruilioane tlc locuitori, tlaciL lltltrcur itr stlt:oteali anciavelc c1e al[ti tt afir.r n a]ilate. f.lpLrrr:e). Din con.lrir, r'ictorirl Austro-ling rl'iei aliluri (o regretinr) tle (lcltuitttil. iltsetnchitu' d:tci lionrAula :rr s[i nelzir - fiitrrl neutri - iugroplrea idealului nostt'u. clesnatiotralizarea RornAnilor din i\ustro-lllgalir ;i pielderla Regattthri lonrarr. Despre aceasti. indepcndenll, Impeliul otoman rle c pilcli cum cttcerilet ecotromicl $i vasalitatea politicii au putut tuerge trlrirrir
;i
15
l1
ilt cAt f;ert)lau_ia si poati declari rlzboi in nnmele 'Iurciei si iirl voia ei. acolo.
(.l plu u:r ).
Iar pletcnliurrile Austr.o-Uugariei din ultirnatul ei ctitre Scrbia, dovedesc curu in_ leltge r:r irciepcndenla statclor mici gi la ce nc pulcrn atktpli. cilld ar fi victori_ Olisi.
flaciL acestel sunl acleviiratc, pot a{irmi. crc'1. (ir rri..i rrrrtrl rlirr slatr.le Lcligerantr: tru are m:ri rnulL dc c$gligat, nici mai muli de picrclut, ca Romenia in riizboiul actual. 'I'otl5i, rrnii rnai cred ch ain. putea noi singrtri plinlre pnierile intcresate si ri_ rurirre'm in cxpcctalivri. l-i lrinc, rii. s-tic. cii. clacl l.r.ipla Infelegcre ir:se victorioasl, fiird noi, yot.meritil sri lie luati cu pietrelc. l):ici (iertn ania gi Austro_Ungaria ar egi biruitoarc - frir,.ii si fi aruncat 9i noi splda in cnnrprinii - acei ce soootesc ci-$i \or putea liudir prevederea, sA Stie ci in_ zecitii le vl Ii rlspuuderea fafi de nenoro_ cirilc ce vor apisi asupra liirii. (Aplauze). Nrr pulern dar fi sintpli spcctatori, nepd_ sl,loli irrt t.rlr.o .sborrri vicloria. Ya trebni sri intriui irr r{zboi ;i dacrl
tri ttebui, ntl nll}i r'llnAnc decAt o inlr', ildncl
;, rl'e:
?
Eu zic:
{'.rr
ciil lnai rcpcdc. cll atrlt rlai
r'irrr'. (.4p1ou:' tt, t lrtpql1,
l
Dacl rirzboiul ]rr l]oili(' li iniftut'l1, tru llid nici Lltl arqtlrrrttil ir, c,tttt"rt zrtt'iltj. 1p11ll6 gu1ri1;1 ci rizhoirli ,
'llr vid
7; .r',
,
":.'ir' : \(' \ " ,t,r "' rniine. Soarta 1|211611'llr s, r.rli r' ';;1c iii:, rltr: tlc itr,:hciorel ititt:ii. Fr:rlliir .i iosil iil' ,irrsir la Scdatt, rtiLltrl tttt :rr' lrirlriiltir,:: ;tlti Nrr
r
rumiitalc ditr cltnp:tnit'. Azi, irrrttrtc ii,'l),iI Ll, l mate YictOrrc Iitsir srtit f13,r-e7:1 |rrrrir: . 'cc cottctttsttl rloslrlr irlrrtil. Tol :r;1, o ,ritrc \ i' lorit S( rtrlitrli', r)t' Poatc fi fatlrli. Da ar corslitlri o prinre.idit:, r'ri(:i: sau uu l1c-aln rnai mi;cl de loc qi ar lriumli inaclirnca definitivi, sau ne-ar' {i .iai: sii cousl-ltitrn itr rnodul cel rnli ci'td,
,i[ e mai u$or s[ ajutali victoria, dccit
s'o intorci din dmm, dup[ ce ai fost invins. $i mai cred, cI nu ne indcamnl la zibavit cei trei sute de mri de Promilni din Aldeal, ce luprtl p€ntru Ungaria, Si cei douii sutc rlc mii ce vor fi ridicari la 1 Ianuarie' In tranqeele dil Galifia, Yisurilc ueanrulr.ri trebue si fie uneori turburate de grindul
l6
t7
se ya implini poate spus:r unui birbaf politic lomAn: ...1'r'ansilvania Lili Tlansilvlineni". Sr1 rnergem dar... Insir sc pune inhebarra: lJacir rrcrgenr la Norrd ce facem li:r Sud ? Sir ciruttrm sn ne illlelegcm cu Rulgarii. Numai s:'r tnr fic perrtru noi prctext de tirlirgirnealir si. penlru ci. prilej d'a lui
Aproviz-iotrlrile noastre peutru arrllltii $i pentru oomcr! vor Il Lliate de rnalea liuio cA st. \'ir tlesclritlc prjll Scrbir si crtt'c vit legr) Asi:r \Iici de mareil cle Norcl. (lt'rmatria 1'a indcstuli cr muniliuni 'ftlrci:r 5i Bulgaria. TLrrcia 5i Bulgaria vor [r'irr ito in (]errlrtria prodtlsele 1or agricoie Irr loc sit impresurilnr noi pe allii, ccilaLti rrc vor inlprcsnrar ' ( Aplatt:a) -\lunci bilan!ul Iloslru dela inctptl Ir'r1 r'itzhoiului piinir rzi sc t'a complccli ltstlel: .\rtr inartnaL clt:ji pe lurci ;i lrn aprol'izionat pt' Gelntani' Plitr intilziercl at:fiuIloi noastrc ciLevir sute tle rnii rlc llonliili tiiu -\r'clcat au fosl clLl5i in foc, 1l luptr"r' in contrt catlzci llirtiotlalc. Acrtnr sLttrtctn pc ctlc d'r Lisir trci sute tlc trrii de Sirbi siL lie scosi tlin ltptir si siL se tacir infitriri
ci
r-olul tlc'arbitrii. Il mli biuc cLr llulgarii, dirr sc lxrate gi rrrrtr':r Ilulgarilor. ( Aplau:e). 1)ac:i 13ulgnrii ar c;i tlin nr:ttlalitute s:rrt dacii ar irlaci pi: Sirbi. cu :rtiit tnai trtnil: lrttt rr cir rlrrlorirr s:i iirlr.r'r r.nirtr. \LL 1;rllcrrr liisl\ ;rt: Sirbi si lie str.ivi!i 5i rru pLrlcrrr lirsir cr rinrnrtl pr.in Scr.bia si
tri sc in clr irl ii. -\r Ii ccl rlin
la;iiati: sii pcrrnitcrn stlrobilca annatci siilbeqti, ciind shtgrle ci conlrihuc azi Ia dcsrobirct ,\r.r1t:rlului, 1tc cind rroi slirrrr rrelriis:itori. (Aplctttzc prelurtgite
urrrriL
).
fi cca mai nr:rrc gregalir, daci am p.crmite. prin ocup:rrca Serbiei de citre -\Lrstrit. itrchiderea drurnuh:i prin Serbia li Salonic. care e lzi singura noastri ar-A.r'
lcriL dc comunica!.ic cu restul lumii.
il 'ft-ansih'anil. Nc mai ritniinc s:i tlosttitlcur vr-ijrnaqilor tlrtlrnul dcla (-lonstantinopol la l3erfirl ;i nouir sir ne illchidclr oric. cf irc sprc Europr 5i spte met'c' Si toale accstcr cind) totuqi, r':izboiul
inevi fabi]
o
e
.
Aceasta vroinr.
c
sirluciderc)
lltl lupta pc
carc
18
Sii o Etie cei mai tirnorali parlizani ai pricei: Azi n nlai pioate fi vorba de pace. Azi e de ales intre actiune ti sinllcidere. ( -41,lan:c prelr n gi
le).
' banchetul dat de ,,Asociafia g-rali a Presei romane" dePutatului belgian Georges Lorand la ,,Bdulevard" , ln ziua de 28 Decembrie 1914.
La
Anr linut sii vi zicern ,,14 r"evedere", itr ajun de a lc despirfi, iu ajuuul rcalizlrii
ra!iilor noastrc legitime. D-ta ai jucat rolul uuui ambasador oficios al patriei tl-tale rrcltorocite pe liugri
nsp
opinia publicit rontincascit, reitroiud ciilirIt,r'ie lui Tlriels, irr 1870. Nu cuuosc rol mai flumos dccit acelrr llo care I'a jucal marele Thiels in [irnprtl ciriitoriei sale de-alungul Europci. Dar conp:rralia cste mai in favoarea d-\'', pclrl'ru
cii in 1870 Franta nL1 eri firi vin[, cum o l3clgi;r asiizi. Apoi 'fhiers a bilut 1a porti inchise. D-ta ai fosl- primil cu bralcle des,:I
is c.
Celor invin;i le rim6.ne [oldeauna spe2
20
llnll.
l)leciirl(l rlitr IlornAtriir. r'ci llutc:\ clLrcr clrilr ;i dc aici. spcran!:r, carc rlirci rr'a lrltriltrL incri itr zilclc :tccstrn rlo iarrrir. r':r lrrntilir r:u sigrrrrrrrtit itrtAil zi l lrrirrlir\r'r'ii ttllr r-(). \l'trrrl,rrrllrrrlli,,lil,,r.,l-ltrlr, (.jr r.(,iljrjtii lr:ir Ii cxrrcti la inliiililc. (tlltkrtt:e t'rent:, cLr cl-ta,
tica)..
Irrl in Iocr:l brillilii:i, cirrrl solt.lrrlii troritli s(' \'of :lf 0uot't Lit ltsiflt, su Ylt llltzi ntt .rtrrttt:ti ijlrigt"ltul ..'l'r[i:rscir llorrrAni.L' ci ;i acci.r rlc ..'l'r'r'rinscir I3clgi:r". (,l7.rlrtl:a $i ecl ntr:t liutti.).
^Cuvintare
rostitd la banchetul dat
de
,,Sindicatut Ziariqtilor" Ei de Cultu_ "Liga raid" publicistului englez Scotris Viator
la 12 lanuarie
1915.
(iu plriccro rrrir:tsocicz la crn.jrLt,lc r.osULc ill ',tt.il r.;r rl-lrti \\ :rlsort. itJllii.u l tro\lru (lr_ xstr'lzi li, nrti cu scarrli, 1lrictetrul ltosL:.rr rlt' r:r'i 5i irr ortoltrt,:i lrceLtr.rt crri s,au ltso_
t'iltI r.lrrLzci rlrc:1;tc a trtirnrrrliri r-riniirrcsc. Irltintr'. liLrr-o1lt ttrL iltccrc:ir siL r.ezoli,t:
lrlincipiul urrIionalit:i!ilor-, tlc Icaila sigulln_ Iti 5i liniqtei ci. .\sLitzi lrrcril.ilc s,irLr sclrinrbal. \iir trclr,.rl sri sc ltloc:ctcliL llt rczolvirrelt :rcerslr,i rrtlLri irlribi cn: t'.
OlicLur al fi, rlirr trvcuirncrrlrlc dr :tzi lrrlnciltiul nafionaliLir!ilor in vrr pulcir rJr:-
riil
sir iacir :roui r:rrccliri. $i in lafa accstei cvoltrtiruri firc;ti si .fllr.l'. so 9J,11'," trrr :irrgrrr. j,oj,ur, 1,,. lrirZi)
22
litu
unul p r'lrlclp.lu care e m ai nlult o sfidlle la adr.esr cililizaliei. Acesl- principiu, care este ideect tle stut magJlliar, se bazeazir pe cca mai silb atic:i opreslune. Ilar ce icleie p,oate
accia
rolbeqte decit de brulalitatc
in
car.e rru sc
?
Opresiunea aceasta 1lu se b:rzeazir mlcarpe l:orlri. In Ungari:t o rninoritate ter.oriz.ctt.it o inrcrrsi r n rjcr rill te. Ycdeli ce sc pelrece acum? Ca iu,,Loltengril", vitejii rlaghiari se ascunrl chrpii ciscile arlnalelor dc bavarezi, pentru a zch'obi rrcfcricila 5i viteaza Serbte (apktuze lrcnetice). Europ:r r1e mAinc nu t l rnai puLeri adrrrite prirrcipiLrl agresiunei, adicl unit:rLca dc stal a Ungariei. Cu acc:rslii larir, uliim refugiu al nedlept:i!irei popoarelor, tlu vx mai puteh remene. CAnd vor-bim de Anglia, volbim de fara libertililor de ori ce fel. Ea a dal inclependeufa Irlandezilor qi a inlral in luptir peltrr mica Belgie, ale clrei drepluli ii fuscseri cilcate in picioarc. De cealalti parte, e Ungaria. Ce ar lispundc Anglia emisarilor Urrguri ?
ncdrePlirfilc din Ungarin
Ior
disl)rlrc) situ c:i Anglit va clevctri uugut.eascit. (liirrrl r.or'llitrt rle pr.Jncipii cle liberLatc, gilndurilc noastrc rnetg ln Glndstotrc. Cincl
vorllirn dc opresiurtc, ne puton rcleri la
'l'i
fi
cai
sz a.
I:ii birrc, eu ilchin. cu dtlrlinii ilc:rccicre irr .'\nglia lLri Gladsl.orrc. (yii ;i criltlurotse
ttltlnuzc).
rtc intlrt':r1ttti, po ('art rlrclltta irrrlt,cli tliclr.irzli si lrr',.itrr. rr irlprrrr irrr1lt....irrr.:ir.ilrlini'ricoqatc lrrirr crrri Lra<'t.nt. (.lltItttt:r, 1tt,c_ Itutgitc).
CuvAntare rostiti la intrunirea dela ,,Dacia" a ,,Ligii Culturale,. Ia 15 Februa-
rie
1915.
Il
ttt'rrrit lrttrti rlirr.trr.r ,lr rrr.,.l:r ,rl rl-lui (irrg;r. r.lrr.,' l r.:'rPil lo:r1,. irriltil,,. irr Irrlrr trnt'i sirli r:onviusr: ltiini ll cltrrzitsnt, ditr ealc lirslr irtlrclultcr.i cll ltccoLl ,.13ocrii sli strnc nroltiliztrrca". clrc r:czurui nrli llitrc c-r [oatc lor']tirilc gAlxlurilor notstre. c Jrlltosibil d'a rrrai irrrxilcir sti r.ii'Jac o rlunonsh.l_ tin no.
Yroiartr sii rliscuL solrrtiulilc r:clot. rlc alt:l I)ii f'fc cir |rti. , ll ,rtt:r' ,. Ce {olos ciirr
Sri ne rnirrgitriur lt lrolitic:r loastr:i. Sir nc striiugeru r:u [o!ii, dclrr ctl lnai rrrarc la ccl mai nlic. (apkrrt:e), clcia regc l:r ultirrrrrl liran, (apkutze prelunqitc) intlrci:r,tAirtlu-tre sprc unit'e 1tr.in unnrr irl-it:Lte , irt .iLrrtrl \i gltr('i ;tolilir.t' sprr. (.i .,. iDitlril
[ic ne s;tun acestt' intltrc.iirrl'rr.i clilrtrlt trcl)uc sii nt'sulltrtrcrl ? { llol ica r rrl zir:c r:i trlisrrctt: si lrrlgrrc cllu ilr r.r't. r':ittrl irt Sr.ltrttt r'rr tt rt:r I Scrltrrtt-
\orlir (lurr l rrr:Lrzirro. I.irir o 1t rt'r.t's tir.r'.
(llirrrl 1lc'l'r'orr s'lr rrrt'at rt,grlc lrtt'rlinlrr:rll..rrroIrr t'rl zqrrrluilii rlt rlcl m:ri irrli.it.oSrrL t';rzllri rlitr ,;ill srrrrt l,{}nt(,jlill rlr isl,,r.ir:. l') 5i lrt clrsllr o ltLrlorot.ir.c rlt'ci: r.lr l'i t[oirr-
ilr lr' ;tzi. Irr vrcntrrlilc frrr-lrrnottst' irr cttli IL.iitrr, llu ccrcin rlcll :rr:t'aslir I)orrrnic nit.i Ir0gitilr 5i inlilorircl rlin tinrprrl lui pr,l.rt llrrr.c5. n
r
rtici ist:Lrsil{ir rliplorrraticr'i rr lrri Coitslaltitr Ilrint.ovclnu. \'asLcltlitrn rltlir Jlt,golc rrosIr'u si dci la Juntinir I)rliyilo itrl.cli]l)lc. ,)ri sir fiu r:titor rlc biscr.ici r:a llalci IJasar.ult. llrsitrr lui c sii nrr rlc:) r.itcji:r. (()uulittni furtunouse). ' Sc vcdc cii a;a :r fosl scris sii ir, r't'ir ii zicuru
lic si clc
\
,.liqti trinrisul lui DrLrntrt'ztru c:t sit irnpline E;ti visul uttui neaur. ,,Vei fi ccl tttlti llare vr-rcvod al llirrei, iurporlobintltt-tc cn liLlurile lui llihai Yil.e:rzul : ,,I)onu a] intrcg ArtlealulLri, al Jitrci liorrAlleqtli ;i tl lloltlovci" Ei aduciincl 1re doasuprir stritlucirca purpurci regalc' Sau. r'ir1ms in cel nai snpLcm lvitrt cltr vitcjie tl ttearnu.lrti, vci Ii lotu;i sfinlit ca erou nalional. ,,De tru va
Ii nici una nici :rl[a. groz:lv ui lern cit nici pral llu se Yrl alcgc de larri qi dc Dinaslio". ,,1)c rceia lnitrirca cu !i-o uliun. Sire' cstc: sil ,^Sir tc itrcorollczi in Allra-ILtli:t. sltrt 'l'urtla" ('lltluu:e I ,si uot'i 1rc Ciiurpia ttcla e ttclantt rl ittrt i ent uziasl ).
Cuvintare rostite
Briila a
la lntrunireh
dela ,,Actiunei Nationale", la 8 Martie
1915.
CrLurpunia ce am
porniI iti toatit lara, t)tl
c o opclir iuulili. I'iste clcji un marc lLrcru dobitrdil- crt sit qi troi rLu contribrtit la rcei'Lsll sc Stic politicir ca a tronstrit itu c - r:ir nici r.i altir crL 1;Lrtiltii, Iiinrlcri lara 5i-:r spus linrperlit roirtilt.
.\poi c util ctt gttvortrul siL- sinrtiL cir riLsllrrnrkrrcl ce art' de lual o imylttrtc cu lottt:i trrr:r. aftrrir. de o micii lnit)orit:lte. A recluce cit rnai mu1[ ace:rstir millori[atL:, t: {inlt cxpunclilor ce Yretn sir .lacctn itr toulc colturilc tirrei. l)-1or, s'rr vorbit dc ltcutralit:rte. NcuLl':rlilllL rr r', 1,r'in rl,.'tirrili", o rreglriolri. irl irllpt, .jurirri ca ceLe de azi. Neutralitatea e atitutlilt:a urrei lirri care r;i-a impliuit Ltnittte:t
29 28
rriltiollillir, ('llr'c nu llri trt t]ilrric (lc 1't\'{l)rlicltt 1i cllr('. l)ri1l rcrrtrtriitllc. \'ocslc ltllrrr rr i sir pristrczr. .\zi. prirr nculrllitrlc rrrr lrutcrr rrir:i cit-
l'g . rri, i 1r;rslt'r'r ttl,l!ut.: O prct' tlictltir rlc [-rrgrrri ;i rtc rrlirrIii lril lrirLritoli. vl li ru'rnlrlri rle tlcsnltiorirlizlrrtrL llornirrilol tlin,\r'rli'ltl. Olll c lttclr ('irr(' nu vttlt' lrcctsllr si tirlr: t t'r'rll' r'rr ttt l' t I . i r' t i r \il n)ir i li r'. r' rt;zi. lr
r
]
r
r
r
:
,\t'rltstlr sc ntirrlru'isi,5tt' r:lrilr- rlc lrir,jlnirs;ii uoqtri.
l)irri ltcurrr lrci. lilllu ltrri. ni sc zit ci rlcll llorlirt si tlt'lir \it'rlr. ci-l nu \'olll I)icr(lc rilr)i( fi ili s'iL lirgil(luil tlrirI tri st' r'or l'ucr, torrt csii llonrinilor' {[irr [']lglrirr. \tt rtrrrrriri (:ir rrr s l !licrrL rrit i o (orl(csie. rlll rrlnriu'ilt, rrLr Iosl lcestcl: O irrlclcg('r'(' s'rr ivit inL|r' licIlir 5i l)cstrr. tt't'r'irrrl pi'slc \icrra. S'r tlll rriin:'r lilrlrl. irr.\rts lro Ilrgarirt. tl-krL' 'l'iszrL ;i Iiulirrn. It firtc.. arnrltt,lc lmsl.ro-gr rn ltrr c llll ilryii([:rL'l'r'iltrsilviur ilr.
iLlit (l{' rlrirr girlil. carr.rr rrli l)utc:r l)rcLiixk' tir. rllrpi tirzlroi. sc rot' Lr''r' ll',t)ilnil('t t,'rtr','sirtli t:c uici nu sc lirq:irlucsc irririrrtc. .\qi vlcir sir
qLiir. crrcoon11rl
I)-Lor, irr vlcrnturi dc rIcsrridi'.jrlc 5i c:irrrl nici rlLr so ItrlcirU P|cvt'rlc ltrclrrt'crilr' lrrrrrllrrncnlirlc cc yor sr:lrirnlrr'L ilrrllL I.itrlrilri'i.
rrni rnrrlti :i iut ein(li[.
Pt'rrlr.rr t.i'zolvir.clr ct'stirrnii traLiorrrrlitirfilor'. lrr o solrr!irrtri' cc sc rtttlrcii (iross Ocstt'rlciclt, -\rrsl.r'il-)llit.. Sc t'rcrlcir caL st vrr lrrrlciL irrloi rri I)rltlis, rrtrl lrlirt o t'olli'rlcltrlic. t.ltlc vlr tllr Itrtrrr.ot rrliorrrlilirlilol t,gllti irrrllr.lt{rititr srrlr r.orrrltrct.r't'r -\ rrst lici. ,\zi. rrlclstiL irlec lt nrLrli[. rltrr s'ir rliil lir
ivt'll:i rrlIlr. ('ltc s'lrr I)lrlrir itin]ll (;rr)sr.[-ttgltln. lineariir-,\lltrt'. -\t.r'irstrt. in Lrir r]i' t'grrli irttlrclitritilc. aL' rll t'girlir usrrlrrirt'rrirIionrtlititIilol srrlr lrcgenrrrriri nrrrgltitri. i-llt lt t tr:c );
I'lu rru r-re:rrr
clL
crr
rliinili,
nrclc
si
ILri
ciiliirtrirli ltr lccsl crlillicirL rrl Ilrrulrrit'i-lluri. ctrf(' \'il Ii Drlrrrs0lr.ul srrlr clltc vor rlrlrnri sonrrnl rlt I'ct,i lltloirpc r.irrt i nriliorrle tlr: llorlirri. ('-l1.,ltrL:e rttltt:itrslt). rr silg-ut'it
Ll
lr
]rr<'rclrzli rrcrrtralit:rtt':r. I)c :tct't:t. rrtlri ninri'rri ltu in(lrilzllcsIc s'o susfio.lirIiq. '\curn trrrii no sl.)u1t r:a si lt: rliirn rle llar'Ir'ir (iernranit'i si si ]uitu Ilasaralriit. Zitrrt in crrlro \'{)tl luir Illsar.llrilr rrrlrr lrccas
I
30 JI
\t
o sirrbirtorirn inlblirciind rd.boi, haine dc cloliLr Ei sir plittgcm Aldtalul piertrebrti
siL
dut pc r,ccie. .\url lre lnii ziciincl, t'i sc la rlai ivi o oclzie pcrtLrr 'lratrsillania. Al!ii) nc lllAl1griic cu speranlt ocltziilor c:rri sc ivesc ll
rrtuI urllli. \ici la utr secol I r\rtlcalul va Ii
rrrr
pcrtlut
pe r-ccic. (.tlpktuze).
Ilusia 9i noi va Ji o -\lsacic-l-orcnit. rrr trebui sir cerrsillt :rjutolrrl f irt'ri contli!ii al ''\rLstro-l.rrlg rrici. Nici l r.r vt li atiarllii, cutn arn avnt pAlli acj. Nici rrircll ittfcoditrc, ci lolric
In ziua ciitrtl
t^trLrc
iiolrirc;rcil pcirc tlincolo clo C:rrpali. lal-iL rtucle trc rlrtoc
tttlrt:ittsl
t:')
politic:r ft'icii. (AltLtuze
.
Sir trc sLr-irtgtrttt. tlar, itr junrl sitrgulci polititc posibilc. $i. aceltsttr. firlir qoviLire
;i
IiLriL zirbevri. l)crrl i{.cti-nr i
llai lrlcs firi zribavi o courparelie. Sir prcsttptr-
nell un crtpi[alisl- c:rrc slteculcazii ni;le titlrt li tlc I rursir. -\cfiunilc s'au ridicat $i noi arl fosl" de piu'elc cir c cumitr[c cir el s:i se rnullulucast ir cLr utr cir;tig polrivit qi si vindil Il1 iusi ic-r pirsllaL;i, Iiindcir actiurrile
rr'au scizul, e1 nc poale zice; ,,Yedeli crl am avut dreptatc sii aStePl-". Si nu uite insir, cI putei s5. o pileasc:i. Ial aq[cptiind, incl se po:lle sit indtro rr cltastroatir Crusulile se p.ot irr:irbugi intr''o clipti qi de rrrdc rzi crri nriliotrrr', tttiine c;ti luinat. DeiiL an sufeli[ o Pagubir. Pr:in Nocr.nbric, se putci zice ci lLtt Dl:ll cri o armatii austro-urlgar'5. Azi exis Lir. o :irma[ii austro-ul] garir. $i, cit pentru rniue, prcvitd cii biata'lrrtrsilv:inic va dcr.cni utr sitrgcr-c.rs Leatrn dc ope;:a!iuni. Si ne temem Ei dc tla.i r[u. L)e accea, si nu mai alstep[im. Cerem cl-lui prim-ninistru sil ortlono llorualiunca dc luptri Ei trornpelul sil srtne asaltrrl. (Aplarrzc p r elungite).
280 rlc atri piirriL cc Lllircu sti inrplinc;;tr:. in lolirru ci rltstivlir'gitir: l rr
lul. I)r' iLIurrci 5i pAnri lLzi. llri:i ll1 rlc lrril... 'I'rci sct'olc rlltr, ciL siL st zirrrriselrst,li slltlrrl rorniin ul Pri lrcil)n tclo r-l tril.t,. -{ltiilL r.rc_o Ir'r.i rlt'r'cnii iusiL plirriL il rroul ltopas, rl.r rtrrrlc vtr r'!i, cr.crk'rrr. rrnjlirtra rrtlLtnrrlrri. l icga
rostiti la intrunirea dela laqi Culturale', la 15 Martie 1915. "Ligii Cuvdntare
a
l)-lor, suntrfi rlulli
.jtrrlrciilrI rlupir :rPlrrtrz,.l, rl-r',,rrsllit. rrrrrlr.li r.orrrinti. Iu or-icc rrl{ri inrltlr.iLrlrrlt', rsi Iri:]tuj siL lri arluc Ialrlt'lt o)ri5nuitc. \Lr a;Lclttufi irrsiL rtcrirstlr rl c llt lrinr'. (lclol vt'rrili rlc cLrr.ioziialc ori rlt: pcir.cctrr. lt' slrLrir lirLrllii rrr,r',tr tlislr':rclii rriurr,rr
r
r
rIr
s.ii.
r
(.l plu u:a't.
l) lor, 1l'ectrlt Iirrsii lrrr lcslancnLll
lrri I)t'tlrr-ci:l-.\llrc. rr1iL avrrn si troi lcstaurcn{rrl lLri llihai,\'ifclrznl. t -llthut:c /rertclir:c).
I)clil unitrLlril nlitiotuli sub ,\lihai, tr.cc 2ii0 dc rrrri ltiniL la Iitrircr Plirrcilrrlclor fi
l) r't'rr 1tutirr
I
(,utrt trr.-lrrtt 1't.r'g,rlil ilc zillr lllrr.,. lr r.,r, rrlirrisrrrrrlrri, irr ircrtrslir rliLr rrlrlli flrzir tt islr,tici n,'rrslr.r'. i1q:irlrrili-rtri ir (, \l)llr,. ( ierrt'r'lt li a ('roi('ri l$i 1.azrr1lt lrse I )f ogr.at)1 u I in cr.lc lrtrtrrr ltutrr.Lc rli,lit l)ir.atrLrl itrl lror,, rlitt cali r:cl rurri rlc scalrit cLit ['nirclr [)r.irr_ t ip lrlclo r.
NrL lrirscsr. irrsli
Iirlcii n tiot]aIil. Si lrirre
l
;i pt ll cirrcilca:
ir:ri_
-\r fi corlis o irrrlrlrrtlcniir, t irt'i vr-irjrrriLtriilr' ((' llr. Ii rlcslrplrrl. rrl Ii lruluI colltl)roll]iLc tohtl. -\1;oi, ar. Ii irrlrclrr.ils o iutrrrcir llestr nu, lc
lilc
lr'rcrLt.
ei.
I gclclaf ii citri-(.1 :rtl)oril cnri in, Lr'rrn rrn irrrbrl;rrgal (litu lrlrcl(,lc l Ir(,i ltrri si sleirsr: t.orlir.r:a anilor. rrr.ntirloli _ rrr Sun
34
trriit qi au implinit aspiraliunile rnai
mLtlLol
genera!ii.
Gcneltrlil cloicir tr:iise 5i izbindise cil llci gcnera!ii. llai departe olicc ndzuiulii i-ar fi pirul- o avclturir. Deci, dupir Urrilc ;i Inclcper.rricnlri, ca iqi inplinisc chcrnarea. L)upir
cn:i urmlI o gcncra[ir: currrinle,
cale q;i-a rnirrgilit asp'ilafinnile l:r aceasttt; Colsolidarer internri a Statului lourAn. Atuuci sc interneiazi , Liga ptirLrr unilatea culluraliL a tuturol Rorninilor", care zice: ,,,\ vcniI r'rernea sii prcgiLiln unitaten tr*-
tiollli".
I)cla prin.rclc rnalitestiri rnai litruLLriIe
rrl,. Ligei. lunrcA s'rr :rlurrrrcl. Anr aluL ci.nstca - gi alti cinstc nrai mernllru itt ttornim:lLc ir'au1 tvul - sit fiu tctrrl I-igci, llt: vrer.Del proccsului llcnoratrdiLlrri;i lil mintc cLlrn eraln lratali t1c dczmetici de ci"rlre reprezeutan!ii generafiei curninte. Dc atunci sr.int abii 20 qi ceva cle at:Li. Tirrp scur! pcltrri cei ce qtir.r ci o i'ulicre nalionali estc roclul uuor opinteli si> culare, ial rrurnai aparotlt efectul uuci itrr,irtitrrri rliplon-ratice abile. (Aplauzc). 'l'irr p scurt pentm a creiL o congliinll
rtt'tecli :r nouilol noas[t'e teluri, un l)Togratn nrliorral clar, encrgii dc ofcl qi puter-c de sacrificiu. 'Iirnp scurl. rrrai aies spre :r {oltr), pentru itrdeplinirr:a urrei opere de uriaqi, o tinerimc riru prcgriliLit de niqte imprejuriri ncprielnicc. Acreastir tincrime i;i avei riiditcit:inilc in eltoca cle oboscalii carc a urnrat tlupir indclrlirrirea opclii gr:rrcr:rfiei cloice. l)in acelLstir lincrintc s'au ritlical rnul!i r-'arncni cLr rrriutct lrine inzcstr:rlii, clar ctr iuirnr irrslririrratir in lurlilc apusului sau oaneni rriiliii'iti cu scoala dcla lroi. carc rru e scoal:l rnarilor jcrtfe prltru ncarn. Irr aceasIir ;collli. studitri dczitrLercsai a ftrsI niuricit tlc sislr:urLrl rralloieorriau, irrrpins mai deparle ca ori-uitdc aiurca, 'liurile rLnivelsitare au rriuns valori) ca titiul-i tlc bursir, qi 5colile rrolslrc s'iru pl'r:flcul in Iabrici ds postulanli. Dela aceq;lia sii ceri sacrificii lirutni !rrplinirea idealulul ltostru ? $i nc mai ntiriun cir slrnt. alat de ntulfi, crri nu pliccp nirnic dirr evenirrrcntele r.le
al l... (Vii
a|,tlauze).
romini, cali iqi dau acest lrutne, cilri surrt cettileni romitri qi sunt chiar nls-Avenr
culi l)c l)ilrlrer)tul romitrcsc. dar n'au sul l,'l rlc rorrrirri. Cc ,,stiu el dcspre lralsilvrnil 1 I)e is[oli:r ci. nici o boa]rir. Unii au losl pinii la 13ra;ov... il cxcursiule, Alfii cultosc gara r.lin ,\rnd si cea tlin Cluj. pc unde trec cekl
clouir Lrcrruri spre Italis. Idoalul nafiourl il pleacir clisciplinei de particl. Sibiul ori l3luj rrl il vr-rcl priLr prisrna pcrspccLivei unei p refecttri. I)intre rrcc;tia nu riLsirriI alnstoJii curaio;i ui pruclerfii, secii cc,q;i acopcriL nulitaLcir cu aere gralc dc diplornati, alirLuri rlc simbria;ii legafiunilor sLrriine. (.,lplau.zc). Azi toti licirlo;ii !qi lirsfa[iL jgnomiui:r. Spionii sc l)r'ind la volbir ;i rliscuti idealul na[irilal. Eu culosc douir fcluli dc ticirloqi: ticirlorii Lil':i ar-gumcnte, modeEti $i rcsclrlttafi, qi licirlo5ii cu rrgurrrente, cu mull- mei lesttlerifi. ,\cc;rtia ULL dcscopcrit az.i Dilr'rlarrelele ( A7.tl au:e ). l)acir rrorocul nc va rjuti, vijelia, care ne yr dlrcc la vicktrie. r,a dcsrirdircini sLe jari cu nrAndrri ooroani, tlal cu r:idiicili putrc-dc ;i r.a spulber:) loat:i l)lca\-a $i tot g rrrroirrl. (l ii tllauzr). Pini ntuuci licirloqii proslrereazi. Ei ne
rlan priveliqtea unci vicli sociale desfri.uatc,
frirniintalc de dcilul ciltigului Si al
pe-
trcccrilor. Pctrolistul vrea siL exporleze benzini, :rrlic:i nuLritiune pctr[ru vrirjtrlaq. Agricullo-
|ul r,rca sir c)iportezLr griu, ciDd fiecnt'e chiliL irrseLnneazi poate urr vriirna$ rnli nrul[ qi rur liu sau nn _lrate mai pulirl. i\.:-
{iorrarul J3:irrcii Nalionale cere statului dobindir clriirr irr ar.rul cc aocsL:r i-I imprLtinutrt. Tnturorl lc lrebuc bani ca sir pctreacii.'I'cal-r'elc sult pliuc, t:itrc'tn:r tograf elc lir'silr'. \ci, lur llrir\cuIiciu lti ,rlt:lri cttPl{.lt imbccilc stlniincl e Ll tuzi:lstl] tll cu 1rllftY1ll stttt tut int rtin't L:t o scrb:rre itr fr-rlosul nrrrri ccrc sporti\- rlin BLrctlrc;Li se pltitci 120 lci loia qi locuri l1u sc nliti giiscau. In vrcmca acelsla Romiinii ditr'l'ransilvrliit mor clc Iolme. Rclugiafii :rrdcletri rlomr pril tu{i;ulilc ;osclei Ilisscief. .\qriL sc infirfiqcazil. la noi. kL ut'illte des ./1'1?lc.s, priYcglliul dinairrte r]c rizboi. .\ccsLola sir le ccri jertfc I '\cc;tia s:i Princascir cle butlLi Yoio rlzlloiul ? Da, I'izlroiul cu toatc ororilc lui, rizboiul cu potop rlc lbc, cu rllot:lnAllo de morfi. alit dc inalte in ciit impeclicir vedcrca. iu duho:rrea ca-
39
38
davrelor in descompunele, irr lumina in* ccrrdiilor pus[iitoarel (Aplauze prelwEitc). Acesta cstc, nu o ascurrdern, prelul idea*
lului
rralional. Acest ideal se rezurnl, azi, in tot ArderluL cu Bucovina. Altceva, sau chial lui ntult, nu vren. Sunt unii cali ne r.olbesc azi de Basarabia. Vorbesc azil dar de cc rru vorbcau pdnil, uzi 'l Aqi vrea sir ttiu cc opcrii de propagandl.
('c oper:i culturaiii, ce sacrificii nu ficut perrtru Bas:rrabia, scLrrlpir tlcsigur. Ei ea i-
ninrilol troaslre J Numai de cind s'a por"nit rcverrrJicarca 'I-ra rsilvanici. s'a agitat chcstia IJasrrabiei. Jlasarabia in pizm:r Tlansilvanici r
i
Biati
Rasarabie
I
l)ar sir conplriitn 'Iransilyani:r cu sarabia
B:r-
?
Intr'o parte ,{6.000 de kilorneir.ii p{tr-a!i; intr'alta 115.000. Intr'o parte 1.800.000 de romAni; intr'alta 5.000.000, imprcuni cu Bucovina. I)ar iertali-rni c[ cobor chestiunea la aqi socoteli de bic[nie. Ce este Regatul rourdn,
firX
Ardealul
?
O fi;ic de pinriint inlortochiatit ;i frintf in semiccrc. -\r:itaii accastii figuri scliilordii unui copil rlc ;:rplo ani s,;i intrcba[iJ ce lipseEte Itor.nirriei ? I.ll. cu mXna lui agiamie. va trage lirirr ce inrplineqte cxrctl- ( 'Lytlauze) Iertrr,ti-rni pednntismul. dar tsiiti cI r:crt11l e ligur:r carc, la o circufi]f elclltai ]nai
O
absulriitatr-r ge.ograficii.
rrit:ir, are supralata mai n1arc. Noi avem glanifa cca lnai rnai:e falii dc heritoriul ccl mai rnic. tr'lilitirrcSter, nu sc Poa[c l]1ai rlu Apoi, partea uolstrir e rlunai strdrlto:rrea dintre coarna Carpllilot' qi rnarea Ne:rgrir, drurnul de lrccere a lrrigll[iurtilot' p'tlpoarelor.
l)e :,rci, toate durerile dilt tl'ecut. Asa dar. absurditlte geogrlficl, dc o parte ;i Iataiitatea istoricl de alta. (,fplnuze).
l,n grani{elc actuale. sul}lcrn o lari ffri viitor. Spre a ue irnplini aci rolul european' ne trebue bastionlrl cc dolninir aceasti. pozitiune. De irceea, alintim citre cetatea naturalI a Ardcalului, ci.tre r\cropola romitlismtrlui.
40
Aci e ccrrlrrl, aci initnn romAnismuluiAci, itrtr'uu pllal fcnnec:rt, zirlit ca iu po_ \'elti. in yrcutra tlin pe5terile Cnrpatilor,. s'a acl:ipostit conqtiitrla tle lcanr. Din acc5li niunli tAEtrcsr: isvoarclc riurilol noastlc r:c carit, sprc;osul druriu.can, in urrtlr.le lor, sLtsltinurile frrtilor. De trci. $incai ;i I)ctru -\Itriol nc-tru Ir.irrrcs llirtuliile obir-
;iei noustrc lalile. De rci at roit
clascirlii
nelntului, sltr-c lt ttezi (:onftiirltrt uatiorurli irt r rerurrlilc dr tril:rr.r. rll sirrr,. ' SccLrli izr-oarelc, ninricili pe fra!i. a.jr:tirrtl victolia rutgurt'ascit) iii itLl sc yl rnli zice ,.Rotnirtul ltu picrc 1,, :
l)c aceca vrern ArderLlul ;i rrintir: alt. l)e acccl pot rc'ztLnri toI t.c farrr s1;ns, t'ostincl qi repctinrl accst singur cuvlint: Arclcalul I Alclealul I Arclcahrl ! (Langi Si
it r'ttclic,'tI'lartz?).
Cuvdntare rostitd la lntrunirea dela Craiova a ,,Acfiunei Nadionale" la 25 Martie 1915. -,\srarir erlrrr lrol.ilit a nu yt:tti lt Ct'iriota. ,\r-c:rrn rlorli lloiivc: o n5oari inclispozilicl apoi un motil dc ordin politic, tlc r:lrc'
loirr
pule ir vorbi ll hiclatir. Dcstul siL vii spui c:i nrr-rLivul politic isIorit tlirt prcocuftrcll (l'x lroct ltrai l'oli'tkl tlclrr r-orlrc la Iaptc. IItii rrplrut:r:).
cintl, d[r. rltjclli trit pt'cgi'rlt.nnr sii vri llirniI o tlcpeqir dc s('Llzi') :tlI] ltt'irltiL o tk:pcSir dcla Craiolrt, crfe inri rcl:rti\ celc 1:retlr:<:u It, la o coilsfrituilc. In rrunrclc ilJui )Iargirilonliltl s. crlutir s:"t 1)c
.r' jttslilicco pulilici r',. l,irt'c \('. iIi', II('\i'i, rlc expliclfirtrti ;i apoi ni sc (ltcllrit rizl)o.i. Obslai:olui c loLcltrattll ttn iLrtltolrl qi pr:rlul de puqciL o n[rlcr{ittue.
4.r-
Acr,asll nrrm:ri nr'a irotririt sli.viu la Ct.a_ iova, ,si nuut:ti ca sI lac act dc prezcnlli. l)ar pcrrrr itcfi-rtri qi tnie o scurtii cxpli_ cafic:
In lurur Scptcurblic. r1-l
IIa;.ghikrman
nri-a l:icut 1) l)r.opllnor{, pe cant :rnr r.cla_ tat-o in anrbckt uolslre t:oili[r,te din lirrcrr_ re
sli.
I)aci lr;i ii spus un siugrrr cuvilnt: rh, cram dc 5rptc luni irr r.:'izltoiu ulirlrri rtr: Ilngr.rri.
l)c lrci o
rlcoscbirc clc piLrrri. pllr:reu nrca rr'anr rnunil'csllrt-o priti stratagomc clc culise t.i am c;il in largrrl lulnci $i iuu :rvut cLrrrjirl. llc c&re dcsfirl si-l aibtr rllii, rl'it lrrcc irpcl lu opinia prr)rlicir. (,\ytlnuz<, lrr:netice).
\c|lslrr olri ic Irrlrlir'i r' sirrgrrr.rl r-,1.,,, tle.la inceputrrl rrizlroiului curopcrrrr. :r vitzut ci:rr $i l'a soviril. Inslinc[uL ci a bst nrai sigut'doriil toutc clriLzrrllill cclol irrclriprriti.
Il chcs[il r]c neilm, cart ltc fritniintir, nu sr cerc ;tiin!ir. ifrcbue;liil][ii ca si alcitue$ti un bugetl h.cirue gtiinfiL ca si. r.ezolvi o chc.slie dc clrept. Ca s)i pricepi rrlzuirrfelc
rrcamulut, tt'elttrc trumai o ininir rollliirrcascir. fI'ii Si lrenetice apl{1 rc) I)'acceir pul tle zcc,e ori nlai mul[ pref l" ('irpul 11111;i ciolrrtt rlitt Httc:'tt' tlt'r"al 1tc capul unui procopsit' cu mintea sotisticrti 5i cu lrizurri ;i lurnuri tlc diplornat' ( lplau:e). I)'aceca vir ccrcln uu rlulllti sii Ilc llscultati ci sli Ei lirPtui{i. Yir. ccretn ca. s[ \'i spLrtrefi lirspiclt vo inla. N'atn vclrit la Craiova sir stul der;teptrrca r:i ca tl-voastrit sirue ciirrtali: ,.Lir:rt'mc"l (,l1lrru:c f renetice)
imprcjur:iri cc dc5tcaplii alte prcocuir:ili. (:lplutt:e).
In
al
accsle impreiurlr ac!iLurei, stltrt Plitr
i
exteLne crr. par.Lizun
rlc arhtrira]ic
pcrrlr.u
lr:utralisiti.
rostiti la Clubul comservator din Bucuregti, la 10 Iunie 1915, cu prilejul proclamdrii lui N. Filipescu ca preqedinte al clubului. Guvdntare
l ) lor. vri nullrrmcsc rlc cinstea cc nriafi l[c:ut insircil chi-nr ri sir sccutrtlcz, dirijirrcl aclir-itaIca clulmlui, rctiutrcr r]lui Lalror-ar5' irr intltr-cj rrlirilc glclc cle uz,i. (:l_
ltkttt:r ). \-it nluilulr1csc 1i de mlrrifcstalitr l:L r"ali dedrrL. :rl egirr rl Lr-rrrir pre;cclintc.
ct:rrc
(irl.;rirrrlile utelc ltu;i o lralti: lrunir, lr:ectt d'a rru dn loc la echivocrtri ;;i cste ct.l lrttli ,' l)r'isullljr (.i .,' ittr rlr lIcir ttir.i o iudoirlii dcspre in[clcsitl alegcr.ii nrele. (Jllart:' 1tt cl rt rt gilr .. .\r', r' 1', 1.5'1.',, rrc lnri I,trlrilrrl s t'\i ullcl,. iuterese clcciit firiind scatrdal in iulul ei, trLr-i pot inlesrri jocul gi, c.li:rtr,un scnlinrclt dc rlcr:cnfit, rrn tnir r.oiu ocupi dc ea in niqto
.\r'r'slil. rrriri ;rlr.r rllli ii c,rnrlrlt.i crr lrirr'Iizarrii in teorie ti rr'rzboiului, sLrnt logici rii q lirr ce vor. l,,i insi vor urr lrrt:r'u ritu 5i sLrnt itrlirl rlc prriitr nunl cro li. In ldcvirr, toli:i lurncl simtc, cir ncutr.alit:rtcrr pinir irr r:lpirt s'ar Irldur.c pl.il cr ca [:rstr<.rlit exlernir 5i itrtenrir. l )r,ci. intcnsu llirioritNtc a !:"irii c pentt rr rr:linnr'. (,lplau:e). -\tunci l1u rnai lll'ict:p alLepLNr'oa. I)r'iccp sti a;tepli tlat:ii c sir tr holiLriL5ti tntrrrai inLlu cit s'lrr ivi o ocliziLrtrc flr.orlbiiir saLr rtrr. Crind ilsiL cstl holiLlil. c:inrl rtt pofi sir rru fii hotitrit, crlrr.l u'iri ilr:oLro. cinri ai ltierrlLrI ot:irzii lar.ot':rbi]c po care ruu le vei mai giisi, csto o irrrprutlentir sl-r altcpli totul delr noroc cu l'iscul ca yictc.rriilc ori iLrflingclilc tlirlilol siL ftLcri tlaIeit llor{l|iL lrr rr, {iurr| r iri l,lrli rrIil;i nIi plirnejclioasiL. (,lplctu:e prclunqitc). Ultimul rnotir. dc aminare, itrvocul rle glr-
46
47
Yerr.l. e cirestiurlca ncgocicrilor diplonlaticc.
Dar guvernul, care ne itivinuc;te prili conversafii particrilarc, uitl ci lloi nu cercm
llc nouii luri de zile st[rninr c:r sir sc zorcascii trar]$arca chcstiunei diplornaticc. De :rtulrci lrcl.ruil sl"r spunenr fr:rnc cc vroirn. $i au trccuL lLrnilc fririr sir llri$ciun pinir cc, acurrl vre-o douiL hiui. arn fost tltizrri(i allirrd aceste velli: Itllia :r iscllit Rottrittrirt nici n'ir inccput lratirrile. Era mai lctl li era nrai ntor in:rinte. Flr':i ttuti tt\,'t si snrrlgi c"\':r rlcll \r'rrlri lrjrtrl I)ardant:lclc orrru rlesclriso si Srrrbiir nu di'{irreir singnr:r rroastrri lirrie {lc coilllrlicrlic
u li,rt rtrlt:r. Erii uai usor sir olifii ccvi dela aliali, <'itir lreme nll sc $liii incotro v:r :rptci Italia. Iar tlacir 11ulii rnl sufcreilu infriiirgerilt: rlin Galilia,, s'ar li putut trecc gi 1rcstc <
rroi.
Irr
rt<:r'stc grc;cli, grrr-er:nul le inloxrcc il conlrrL noirstrir qi ct'rc sir Iinr r:ontra lirzlroirtlui. c'.rr sir-;i rr:purc gre;cIile. (Aytkrrtzt:
prelungite). I-anr lt:olrhI ur] r]ou ratgaz tle doui iritri, ca sri nLrgocicze cu deplinul nostru corlcurs. Nrr putem insir sacrific:i totul;i Ia infinii I)0rltru aceastn.
de ciit realizarca angajamentclor ce a luirt IafiL de Iiuropa iutreagir. 0 pcrsonaiitalc dt scatlit, rllcrnl)nt irr partidu] libcral, a f ost trimisii la itrcepulul icrnci trccutc. irl ruisiutre in Fr:rnta. Accl p€rsoarlit, pc carc stnl glta ll o urttrti, lt primit la plecare irlstruclitLr dela ])alm i]liuiritrii, cari i-:tttl sl)tls;: ,,Spurte, itl nuntclc Dostru, la Plris, c[ in lrcbrual'ie Iiourirl!a
va iutri irr rizboi". Accsleir sc petreceitu prirr I)cccnlrric 9i acum, iu Ii.rtrie, gtrvcrtrul sc deqtcaphi ctt chesliunea diplorlalicii int:i neli:zolvati 5i iqii lorrea gir an g:,riatr el1[cle. ('\p klttzt : p r eI u tt' qile).
$i unii tlintre noi au fost :rmrigili lot Nql' Nu mI pling clc accasta- I\{ir plAng cii, fiind inEclat, am tnqelat (fie chiar de buni credin[[) pe al[ii. Cu aceast:r nu mil voitl irnpiic:\. Ca pregedinte al Clubului, voiu stirui in p"oiitica de acfiunc, care va scip) ce se n1ai poate din discreditul cu care ne-rn acoperit chirrr pe ldngt puterile rmicc
48
Iar dacl nu vom reugi imediat, cu per_ sonal (iar nu ca preqedinte al clubului) .mi voiu isplrsi greEeala gi voiu pliti vina nc_ eltati.d'a fi fost un amlgitor.
(Aptauze
prelungite Si entuziaste. Aclamaliuni).
Cuvintare rostite la Clubul conservator
din Bucuregti, la 24 Iunie
1915.
Domnilor, N-u v'atn convocat pentru
alI. Cel nult se poate zicc in contra unei cauze.
o
chestie per-
son
cra
e o persoanir
'\ceasti cauzl e cea rnai sfiutiL pe care a cunoscul-o neamul nostl'u, .Dela intemeierea Principatclor qi pinir lzi, nici o genelalie nu s'a aflat in fala unor irnprej urlri mai rnircle. De aceia, aceasLii generalie, de va li Ia iulltimea marei sale daborii, va fi cea mai liudati de cronica neamului, ori altfel vom fi generafia blestematii de nepolii qi de striDepotii no$tri. (Aplauze). Astfcl, vi facem un siugur apel: uu apel l:i dalorie. (Yii aplauze). S[ nu mai auzim, in momcntul jertfelor
50
suprcme, pornenilrdu-so dc disciplitrii de partid ,si de corrsideratiuni nepotrivite pentru irnprejurirli ca celc dr' azi. De altlel, dc vi veli face datoria birrbllc$t€, veli avci qi unitatea de partid in rnijlocul aclarnnliunilol Jirrei qi intr'o clipd parlidul rruslrrr sc va inilfl sprr.: culrnilc m:Lreliei. (Aplaure frenetice). Noi suntcrn hotirili a cunnii r.epede, lie chiar ct sabia, un echivoc ce sc prelulgeqtc prin o lipsii de dernnitate. ( Aplauze lurtunoase)Sus inimile, domnilor conservator.i plauze).
I
a..l-
Cuvintare rostiti la meetingul dela ,,Daciao la 28 Iunie 1915. I;a!5 de criticile cc ni s':rn adus, simt nevo-ia de a justifici politic:r noastrri) nu nurnai ca singura poiiticil rlaliorlalii posibilii, rllr 5i ca celr rnli errminlc li cca tnai prtt denti. I)-lor, sunt rnai binc tle lre.i veacuri tlc ciind am cucerit petrtru ultitna dat[ Ardealul. Dc atunci, mai intAi in mod nedesluqit, apoi tot mai clar, fiecare rornAn a tr-dit cu spcranta c:i odatri vom reface unitatea nafionala. .\$lcptam numai ocazia. Eri si ne vie un om de gcniu, capabil de a inriuri Europa, cum a fScut-o Cavour) ca si provoace ocazia ? Ori, aEteptam ca mai curAnd ori mai tArziu s[ se iveasci dela sine ocazia ? Nu qtiu, dar in fiecare suflet romAnesc ziicei credinta cd odaH se va ivi momentul cel mare, ci, de'nu-l vom 4
52
53
noi) il vol vedei copiii sau nepofii no;tli. $i aLutrci, ne alAnd aIt tnerit decit dc a [i stal la pindiL, nu ne rlrnlnc] decit sir ltrindcur ocazia ce nc-o \ra lrimite norocul. $i illir, cri rrolocu] trc-:r ales pc loi.
Da, dJor. Lupta fratricidi Daci picrdem aceasU ocazic) s'a sferEil- cu unitatea Dafionalii. Nu nrai rirnine Ardelenilor decAt s5' ia pc llalgra de SeI, sri cteviud. toli rerre-
Austr.ia
urma voastri. N'a!i voi! sir
"\'edci
illlrii
irr riizboiu. O coaliJie o inrp,.c_ solrii. Iiirzboiul c dus in uurnelc irrincipiului nufionalitililo r. Pentrrr fiecare neam din .\ustr o-fltrg:rr.i:r lupLii un ver:irr. Jiusia perrlru cehi :si r.ittelri, Scrbia 1tt'ntm sirbi, IIalia pctrtru italicni. SingLrri ruruiirrii tlitr Ungalia sutrt
rrni amltasador.. In bazut rlc lati ttebne si vrem rlzlroiul, t.rr iualo pjscul.l;0 lui. pirri la ullima
ctnlim:i, pAnii la ultimul oin, piu.{ la ultima pic{turi de singr.. Altrrrinleri r' peir(,a nearnului, e ruqinea petltru accst Reg:,rt cu iudalurirr' lafn dc frali. I:tt niairrr. rl fi, in locul rrizboiului natiurrilor, lupLa frrrtricidi ;i aci, iu far:i, r:irzboiul civil.
ga{i 5i sir ne sprui: .,Arn pitinrit de
;ti!i
pe
de noi. Nu
vir mai cuno:r;Iem." Iar in larii \ror]1 avei uua diu acelc riilIl, 1i. rl,. clrIi rttr'r cUtrclllttl'. Ci.ntl ant ccrut intrlrea itr acfinne a RonrAniei, cArttl aln zis: ,,Acum e lllornelltul) rlttitlati va fi poate Prea t;irziu", ni s'a s1)us do unii: ,.$i loi vleur, ca -,si voi) ilnplinirea aceluiaqi idcal na{ionai. dar s[ mai alleptirnr. [[ai lirziu v:r ]i mai bine" Azi, in unna unci viclorii austr'o-gclll{l}lt asul)11 rt1$ilor, Iri se zicc: .,Vedc!i crl' rrtr iost pre\'riz:itori $i J)ine :rnt {iicul cir tr'atl itttllrl" in rirzboiu" ?
l)4ci aseulenca prevederi s'ar indepliiri, sir nu creazii reprczentanfii politicci gel:marlo-filc cir vor fi liudati plntru meritul prevcderii. $i sir nu se uite, c[ am pierdut
morn(intul cAnd dcfileurilc Cal'palilor erau libere iar asl-izi sutll inthritc. $i si nu ni se sp[nir dc lipsfl de muliliuni, clci avell. tot atAtca munif iuni cAte arn al'r'rt la inceirui.
Acestea sunt urmirile p.entru tot ce arn flcut. Dar iati ce am fdcut: noi am inar-
mat gi aprovizionat cu muniliuni Dardanc1ele. Noi am trirrres sute de mii do r.omdni din ultimele oontingente in foc, sir iupte in contra romAnismului. Aqteptau recrutrii hot[rirea Rominiei. Dar RomAnia i-a pdrisit qi in fala soliilor cu lacrimile in ochi, oIilerii unguri p5lmuiau pe ,,Valahii puturoqi" gi-i trimiteau in foc totdeauna in linia I-a. Lozinca este: ,.SI piari Valahii". Astfel, din cauza noastrl, putrezesc oasclc a sulc de rnii dc rom:ini 1,r. cirrrPiilo Galitiei. Act'sle a sunl efcct elc. Aceastii polilici nu €ste cea a l)rudelttii. ci a laqititii.
La intrunirea dela 7 Septembrie
1915
dela ,rBoulevard". Vroiam sii vir vorbesc de complia strdinl care se intinde 1a noi, cu complicitatea 9i ajutorul statului, qi sir propun unclc misuri. UzAnd cum se cuvine de lege& po$tal:t dc expioalalc ;i de conr.cllia ilternatioualir po$talii, s'ar fi sfArqit cu propaganda priu presi qi cu cutnpi.rarea zi:rrelor. Aqi fi cerut rctragerea excquatomlui vice-consulului gernan la Baciu, dovcdit ci subvetllioneazi presa ostilir lirei. $i s'al fi plopus ntulte altele.
Dar, de cAteva zile, situatia extenri a cipitat o gra\-itate care trece cu tnult peste a(
L
slc
p |eo c
upi ri.
Din ocazie in ocazie pielduti, politica ce s'a {iicut in ce|curile noasLre a aiuns Ia f aliment.
h7
56
l)ar in loc sii se clepue bihnful si sir :rliziirl, sc pefscycretzr"t il ct'oat e. Suntcm du;i la prripiistic toL in nrrmele itlcnlul
Lr
i r:rIioua1.
,\ccsI ir]cal national inri atlucc
arrriLrLe
tnilioarrrlc rlciartrnci Ilurnbrrl. Fiuropa irrtreagir a Uost arnirgill ctr acesLe rnilioaut., ( at'i ar li cxislinrl i:r.rll'o anume ladi de lier. Ciitrcl s':r dcschis la,-h ck Iier, s'a virzu[ c.:r cri goalii si cir Ia nrijloc eriL o I'astir r:xcroch eli c. TIr tn" l' rll0l c:inrl rrt. lirs;irrr :r Ii inccr'cLtiti, rri se lorbcqtc itrcri de ic1eal n.'rtional. Glunra trt'ce pesto mat.girrile iuglduite. Suntcm arlrririrrtati tlc invitltrirc c| s:i fitn sugrumati. Suntcrn de li:rpt in liriboi cu .\ustro-{lerrnarria. IJitr rirzboitrl e de o natur.i sprc_ialii. La sfliri;itul secolului al 18lea se practicir un lel de rizboi al ciirri [eorctici:rn I fost ger)eralul Herrric von Btllorv. ;\ccsta :r scriso carte despre rirzboiul fiLr.ir luptir qi liriL viirsare de sAnge. Ace:rsti stratcgie litrtei s:i opcreze pe lilariuri qi in dosul inamicului, siiJ incercui:rsc[. si-i taie ]iniile ctc comunicafie qi s:i-i ia tnagaziile, silinttu-l sii ceari gr:rlie.
.\ct'lrq rirzlrrii ptrtin glorios se tltttt: cott-
tlr
lstrir. CAnrl lortr fi irrviluifi tlcla Doi'ohoi l:r Scvclirr ;i (ltilit Sclerin la 13l1cic, r'il tli:bui sli rte sultune tu, \on lctlri aturtl'i rttr l)oP{)r illtr('9. cu ltrmall srr. lircul- liriztttrir:t', Pls' dt: mai Ii alrtrci politicir ttuliolrrtllii Sc lirspilrtlesc o srrrnit clc;roadcvitrltri sl)i0 l sprijinl l)olitic-tl supurrllii 1i :r la5it:'rfii. {1' 1's1'}i1rstc dt: ittt tltiliiltr tle gr'rritluli. Neader.ir'paIctrL. Nn srttrt itr trtirrlrlt Scrlrit'i ttrlli tllttlt tlc 30[].0t]0 o:rrrerri 5i pleiirlrl cl'l 11rl stlllL lrioi rrtiil. Pe 1lt'ortttrl t'ttsesc st' aIlri toaIt lrrrpt'lc cc tr:ru piniL aci. \tr s l rcgiLsil. ttnlla nrtmai l trei rlilizii. $i t o r:olrilirr;c sit no
intreprinzi o o[cusivi itr t:oliir:t liritrirtiei 1.i :r Serbici clr trlrti 1)rllir] tle 120{1.0{}0 o:rrnt'rri. -'\nr cotrYitrgcrt'a ci-I dll(lii t1r.'-lttn Iitce tllrlot irr. :tllcttl itt lottlr':r S, t'l'i' i llil \ ill llrli l)ro(hl('{' qii nrI} scipir tlt llritile,itliit cc 're arlerlin
f1i.
I:lI ttu r-ir avc:\ ioe tlccit liinrlci rtrtr [itgiduit cir ttu votu nr'tqci .\rtr a ziL zicinrln-trt'. ci-L ltn mct'gr tlltcii
58
aliatii ar dcbarcr) in Balcani 400.000 rle oameni. D-l Talie Ionescu cel diutdi nrj-a spus ci"r ar trclliti sii sugcrim Quadruplci Irrfelegeri srl irdrrcd. o sUl;i s;trr d suliL cirrcizcci de mii de o arncni. ' [']u i-am sp Lrs : ,,Sir o f ncem, dar si n'o
lorbirn'.
CAnd guvtrmul va auzi de aceasttr, el, duilir sistemul lui de ipocrizic, care rlc-a atras clisprcful lunii, I'n ccr.e 400.000 de rtarncni. cdt itu se p,oatLr aduce. S'a neneliI cii l,ocmai 400.000 s,au cor.ut. Dar trebuc si fii ul triplu irnbecil ca sli propui aqi ceva.
Linia lerat:i unici, ccexisLlpril Serbia, e o linic cu debit lbarte rnic ;i e o stupiditatc sii ccri ca cu accasti linic sii sc trausporte qii sli sc r:rvitaliczc 400.000 oanreni, 1llus armal.a grcccascir, gi si se dcserycasci arrttata rornanl qi arurata sAr-Itcascii. D_lor. lrebue sir se stirgcascii odati cu politica nctlennitilc.i qi a la;itlici S Lrltem in ull-irnul statliu cA nci se m:ri poate alegc: Or.i facelr politicir nalionali Ei atunci trcbuc s[ nc facem datoria imediul: oli '1rolitici girnrarrotild .[r.arrci. Fiindcri aceastli din trrmh politicl insunI
neazri
jertlirea tutur.or aspiraliunilor nca-
mului, siL cerern imediat rnobilizaretr.
(,,1-
plattze. pr,elungite). $i sii cheltuim loatir energi:r ce e in no.i ca sir irnpunern ceiace datoria ne porunceQte i / Lurtgi ;i sgorlloloase aplattze).
6l
0 coalitic balcauicit, ce se putcir cotrstitui in -tolosul nostru, s'il incltciat corltra roilslrir, ct compliciialctl Si :ljulorul ilosil tl. CuvAntare rostiti la inaugurarea clubului oFederafiei unioniste. la 7 Octombrie 1915.
Dornnilor,
Avind a vh face o cxpuncr.e I situatiunii, r.oesc, il:rinte dc to:lte, sir ilvedcrcz grariialcn irnprej Lrrirrilot'. $i tot ce irot spcr.ri dela exJnlncrc:r cc voirr fncc^ r: si irrfig irt rrriufiic l r:AL mai nrnlti romiini crr,diuta ertctii deslrre grirvitltea or.ei llr.czctrte $i sir trezcsc la ei spiritul t ' jcr.tfri, pentru a-si facc cu [otii datoria. rnricar. la ora cca din nr.mii. l'l abii o lul;i dc zilr cle e lind lrl spns: ..J-
crm nr) an l-ingurii flcclLr ia
l3udaprsta trrnsec irl.coltlra noasiriL. Acrtm Jaccirr rtoi tralqee 1a P.r'cdrrl. Iatit druurul ce tun strlbitut." Dar cc dniin :rm lircut
i)e tlczltslrrl la crr-c aur:rjLrrrs, c 1':rsptlllzirlor €lu'\'cl'nul 5i noi. pentru tot tirrlpul ci.t l-am:rjutat. l)ar alem iji o slobil desvilrovilire: cirle tr'ar fi acolrl:rt un ritgitz, tlou[. trei. zccc. caJ cu to!ii laolaltli. iirtr'ttrt gind ;i inLr'urt sttlcl, sii Porniul ? Dt' oinrl irrsi cl-l Brllirnu a sc:tl]it[ 'si ocazia illrt"trt.i Itrrliei in t'irzboi, nli-arn rl:it scarn a cir n Lr e uitnic de litcut ct gttvcltrul :lctnal. F-iindc:i sunL pctsoane cari
-- lie de bunir credinfi, lie ci caulii l1l1 prcterL - rrullc;t lina pc noi, zicend cir ticeroa llo.lsLrl lirl interplclal-o ca efecL al unei inlclegeri cn guvcrrtrtl. irnyrlittesr- o tlalot'ir' (lPciillilltl \lls fi tare orice soticla|jLatc cu lmlitica gnvernu1ui. ,\r1aug nuutaJ, cii chci". cliinr: irt rltirllul rllomeilt) glrverrrrtl s'ar ]roliLIi la ac[earr trece cu Yedere* toate greqclile sale. I-ibera{i de oricc tnctra.i:tment, suuLctlt daLori I tleqtcptir {ara ;i a-i lilce curloscttt itr ce mod se jcrllesc ccle mai s{illte il}terese llc ri, irt rti5te irttprcjrtrriri ctt cltillu n, vottt rnai intalni. VoitL ci'rceti az.i doui chcstitrni
62
Pregirlir-ea dc rlzlxri, cu privire iu s1.rer:ill ;i atitudinea noastrli in politicl
la munititni, cxLerrrii.
Chestiunea munifiilor.
\ioirt discuIri chcsliunca rlurri!iiior- cum s'a tlisculal in loaLc statelc beligerantc. In ]irrilc Lrnde nu cxista un tiontrol real. s'auillii, Itlr;rI trtirti;l|ii crrri rr'lrr cr,rrrri> rrici I zr.ct::r parte clil grc;elilc comiso la rp:i ;i s'at ptts voinice;te cnpirl- riiticirilor. Uincl a isbucnit lirzltoirrl eurol)call) &\reatlr dc fiecare [un mai rnultc tlutriliurri deciit Franta. .,\ngli:r sau Rusia. In rnii 1911,912;i 913, cl-nii gurcr.ali -\rg'cioiarru ;i HArjeu qi cu rnine aur intreit sLocr.rl nrunifiilor noastrt. AvcarDcenc trebue ca sd irtriir11 irr rizboi. I'otu;i ar fi IosL uiit sii se mai sporeascl uruliliunile E;i c'rl ildispt:nsrbil sit asiguriru reinoir.ea sloeului,
Afirnr i:ir intotdeaunu lm
avLrt, cum :lill posibilitaLe. aculn, aceastir De ;i la venirea d-lui Briitianu lrr tninister.ul de rirzboi si pinii la isbucnirea conflagrafiutei rctnalc, s'lrL oltriL corlenziLe. Poruenindu-i r.le lcestca. arn aflat dela d-sa ci dacii uu
pul.ea ar.cri
s'au rnai ilcut comcnzi, in schimb s'a spol:it productriunea Arsenalului. Sir cercctirn a-
ccastl chestiune. CAnd a venit d-l Br:itiarlu ia puterc, lr l.i I Dec. 1913, d-sa r gis;t: 1. O cerere de a se da de lucru Arsctt;tlului. 2. Proecte pentru rnirrirt'a protluctiei Arsenalului. Ccrerea de lucru s'a flcut prin raportul Arsenalului No. 11510 din I Dec 1913 ciitre
piini la lacca mai lntlre plrte ditro-
fI. ]1. r\cest raport
zice, cir
Duarie 1914 rircnzi vor fi termiuate, rtilt- iirrincl foaltc pulin rlo lucnt, Astfel ci l'om Ii nevoiti '" conccdiotr-r mai mult rie jumirtate din tlunliirul lucrritoriloi', iar in cursul lunei Iantra:ie va trcbui sir concerlienr jnmitate rlin cei rdr'L
nali. repetl $i se acoentueazi acelaq lucru prin raportul No. 1442, din 19 Febr'. 1914. Extrag din acest raporf urmirtoarele: ,,Am onoare a raporte, ci cea m:ii lnare Se
comenzi telminindu-str, am fost nevoili si concediem in serii o Parte din iucritori, urmend ca peste 15 zile si se
pa-rte
din
64
65
rnai conccdicze gi altii, carl au.[ost anunlali prealabil." Ca sn qtifi ce urmare s'a dat aceslor .rapor[uri, citcz darca de searn:i anual:i a Arsenalului pe anui 1914. trn ea se zicc, ci pirrri ia 30 Iunit s'a lucrat foarte pulin, ne avdnd alte concnzi de r:Al acelea de rcpar.atiuni .la armlturi, procnm 5i alte mici coruenzi qi reparafiu;ri de dilerile nr:ricr.ille, obiecbc,, eLc. ,,Dili acelstii cauz:i) am losl ncvoifi a concetiii qi lttr:rltorii. I)e5l ,'lrsenaiul, cu No. 1151{l din 0 l)cc. 1913, aliLt.uraL in oolrir, a lalrortat 1i ntlus c:rzirl llr t:ruiostirrta direc!iei Arsenniului iri il sccretaruluj gener.al, cer.Aurl comenzi. totu;i tru s'a luat nici o rrrisurji. l:ir:r.rtririle crr r:lpourtele No. 1,1301 si I4422 clin l7 l.-ebr". 191 l. ari fost in ri5i lirri rezultrl. ..Ilc lAngr-i ccte aritalc rnai sus, ruai intirnJriniiln lorri greuill:i, dirr cauza evenimentelor extcrne) irr aprovizionarea rnaterialtlor', lucLu t:e s'ar fi evit:rt iariiEi dacii eomcnzilc s'ar fi dat di;r lrerne,,. IatiL toatir activ.itatca Arsenalului in tot atrul 1[i11, in a j unul qi in timpul rirzboiului ouropeal) activitatc cu care stl laudi d_l prim-nrinistru. ln ce priveEte cererilc de
mirt'ire ale Arsenalului spre a se spoti irroductiLrnea lni, cereri inaintate incl din 19113, aflit-sc c[ ele s'au incuviinlat tocmai la 29 Jitlie 1915, acordindu-se ni;te credite priu jurnalul Consiliuiui de miniqtrii, No. 1187. Sli trecem acurl le chestiunea munitiiior co ll1a]]da1.e-
Am zis- cii Ia isltucnirea riLzboiului .euroircarr, si aqi putca zicc chiar la 1 Januaric 1914. avearn un sloc tlc proectili: de arlileric lnai male ca in }rranln, Atrglia sau llusia. .lll tlcbuil incir spori[, mai alcs rlupi cxper.ienta rrizboiulni eur'a''Jlea11. Jncir dcla incep,utul lui Se1rt. 19{1, la hIt[lie deh }1[alIra. s'a r.:izuL cc rn:rre tonsrurratic dt rurrnilitiii dc ar[ilcric sr: Iace. I]i ]rine, lao intrLrnirc public:ir linuti irr lunie 1915. arn spus: ,,N'avem. azi, urr proirctil rnai mulf ca la 1 Ianuaric 1914." Azi pot zice cii iinl sptirit slocui rrostru cu. abi:\ 9fe. IaLir [o[ cc anr f*cul intr'irn an ;i nou[ luri. I]e n'ar fi der:At atAt, si ar fi mai mult decit trcbuc ca si sc osindeasci un grrvern. Ulr lapt ca accastanuco greqea}l-r, e o crirnl. qi de crimir acuz guvcrnul. Nu cred s{ fiu clesnrintit. Dar de rtri s'ar da curnva o desminlire , cer sii lac pxtba
67
alinnalirtniior mcle inajnLea unei comisirrtri aleasi. esclusiv de guvcrn. PAni ]a isbucnirea rlzboiului, d-,1 Britianu se ocupi rrurnai dr: colegiul unic qi de cxproprierr', cllestiuni rnul L mai impor-" tante pcntru rninistrul de rizboi dec6.t apirar:ea {[rei, Dar dupii izbnclirea r'5zbo-
iului europcan, :rceiaq nepiisare criminalir ar pirei de nccrezut. lji lott5i a5ir e. Neplsare, inoapaoitate, necinste.
Cnm s':r ajuns la un asir rezul[al c1ezastros. lucrul e sccundar fatii de laptul iri sine, deciziv qi bmLal. Totuqi. voiu c:erceti qi
procedeurilc cali au produs rezultatek: ce constattim azi, c:ici cle clesvelesc nepisareii. incapacitatea qi Dccitstea. Cine se duce 1a
Ministerul dc rlzboi. oricinc poaL.c -;i face expericrrla ca s:'r vorbeascS. dc o chestiune de at'mamctlt sau de muniliuni, capiti acest r[spuns : ,,Aceste chestiuni statul RomAn tlu le [rateazi in Rorninia ci in striin{tatc ,si mai ales la Paris, la ho lel Regina".
Intr'adev[r, cei doi techniciani mai
de
seami Ri armatei no:lstre, d-l general Gl]c-
nr:a, insp ectorul-gencral al st:rbilinr en t elor de artileric, qi d-l colonel Ilrtcleatru, directorrl annamentrtlui, lip,seau din lari, prinrrl de vre-o 8 luni, cel tle-al doilea de' vrc-o 6lttni. D-l general Ghelca a tbst trimes in ltalia, pentru niEte comenzi ceri n'irn sosit Si nu vor sosi niciodat:i. Pcntnt prima oari se Yede un general trimcs in pornlanenlir iu slrliniitate pcntru controlul (lornenzilorl)e patm luni guvernul itali:ur ne-a 9i spus crl nu r]o va mai da nimic. Atullci ce rost. a avut trimitcrea il-lui gencral {ihcnca ilr strlinitatc ? Neliind util acolo, a lost trimes ntrmai ca si tltl fic aci. sir nu afle rlimic.
coloncl l{rtdeattrr e trines de 6luni la Paris, ca sir se ocrrpe (le tli$tc mnnilitlni din cari nurnai o infimir parte Ya vcni vreodat:"r. Toatc acoste sunl tlt'jir foarte cut'ioasc. Mai c{rios c iusi rnoclul cum proce deaz[ guvernul nostru cu,tomenzilc. El transmite unui reprezcnlant aI s5u in striiinltal.e, ordine d'a provoc:l oferta. apoi d'a tirrlgini rlnci oferrta e favorabili. Tiirziu tlc tot cl ordoni de a refuzir ori tle a iscSli'I'oale expctiientele de tirligirnire :1u descotr)
Il-l
5
q8
de a facc pc furtrizor
b9
si
priceap:i. Dupi
cu{nr pricepc, sc rcfuzi. ori se isclleqte Ca pikli, se povcstesc tribulafiuuile unei ofcrte
dc
l.rombc.
La 6 Ianuarie o casi italiani face o propuncrc de bombe pcntru acroplane qi de torpile terestre. Casa pare foarte serioas5 E cunoscutl ca atare. Reprezentantul ei c prczcttat de ministrul Italiei la Bucureqti. Din puncl de vedere al utilitifei, statul-major face un raport favorabil. Din puncL de vcd.cre tcchnic, d-I gencral Coandd referi de asemettca favorabil. Casa propune s[ facl experienle la noi in [ar5. Ea cere insl s5- i se irlflteasci" costul cxperienfelor, cam 5-6 mii lei. MinisLerul rcfttzi accste propuncri, celirld ca cxpericnlele s5. se faci in mod gratuit in Italia. Casa italiani primerste. In Februarie se numeqte o comisiune tla sd. asiste Ia experienle. Se fac toate preg[tirile qi comisiunea noastrl e poftiti in Italia, la experienlele ce aveau a se face. Comisia rcfuzi, ccrAnd si" fie poftitA in mod oficial, de guvernul italian. Acesta, nc avf,nd nici un fel de amcstec in aceast[ afacere, r5.spunde cd nu are calitatea ca rsi pof-
leasce (.omisiir rorrrArreasci la ni$lc cxpc-
rienle de ordin privat. In Martie, vdzAnd ci nu se ajunge la nici un rezultat, casa italiarri propuuc si. st' srrprime cxperienlelc, minislcrul dc rizboj avind drepLul s[ refuze tol ce nu e conform cu caetul de sarcin i.
Propunerea e respinsi, ministerul declarAnd ci nu poate face nimic fdri experienfe prealabile. Totuqi, se di dela direc[ia armamentului, inginerului itaiian, .scrisoare citre comisia romAtreasci din Italia, ca s5" faci experienle. In Maiu, se pun Ia cale experientele, dar Italia e in ajun de a intri in rdzboi qi opreEte de {rci inainte orice export de bombe. In Iunie se fac noi propuneri, ca experienlele si se fac[ in Bucureqti qi bombcle lucrate ln ]ar:[ cu spesele de expericqle ale furrrizorului. Se admite in principiu qi mai trec trei luni
pdnilainceputul lui Septembrie, cAnd, dupi 8 luni, ministerul rdspunde cd. chestiunea nu-I inlereseazi. In felul acesta se rezolvi toate chestiunile Ia M. R. Do loate acestca acuz pe dJ Britianu, cu toate g[ Etiu c.i nu calci pe la Milisterul de rdzboi; Dar gtiu ee qtie qi ce fac agenlii sii.personali.
70
{irrverrrul rr vr'il .,1 inli.inltzr. ll rroi t, lrr blici de pu$[i, ,,I- lnd6pel]darlce rolrmainr:" din 1 I Nocmbrir 1 91-1. scrie cir se va ittstalA in cur:inrl l:r llrrcrrresti n falrric;1 dt pu qti.
$i aci neseriozitate. ,\u fost. e clrrpt. pro-
puncri cc rncrilari n fi ]uatc irr searnil. I)ar dupii un an constatlln cI nici rm .s'a incr:put ('ela ir) irc('nslir dircclic si rrici rrtt sl mai pomcne;te dc a;i ccva. A n:ri lost lorltl s[ infiin]eze o fabricl tle t:rrtuEe. Oaselc franccze ultrlscfiorlsc: Saint-Chamond si Delauna-v-Bcllevillt', aLr llropus incl rlin luna Februarie infiinfarea unei cartuserii in llomdnia, partu;cric care mai intii trir)uiri sii predei o cantilatc mare de cartutrc p(: 1i10 franci mia. Caselc acestea:ur fost. pentru motivc divcrsc, 1>urtate cu vorba atntr tirnp, in cAt au cedat statului lratll:ez iltslallri]e lor, c:rri lucrcazi qi azi pentm el. La
jlllirrrl li.tt c proptttlet i p.'n lnt infiinfarea in [ar[ a unei caltuSerii pc pretul dc 160 de franci rni:r tlc crrtu;e. F abrica trcbuia sir lie pusri itr hurcf iuttt. dupir li (cinci) luni. Reprezcntanlul casei italiene pleaci in Italia; angajrazL lraLa22 llarlir'o c:rsi
livele, reeulcazi chesliunea ma$inelot'. ob-
11
tirrt: pcrurisia clc cxport. F,l primcate dela 5eful ir-risiuuei tttmitttr' din Paris o telegrirmi. llrin , itr, l$i illltlllla lrcccrea prilt Italia qi-i t:ere sit-l a5lcptr: l:r }lilano Trec ,r sdlrtr'rrnitui. rl,rttri. It'ci. lt'lrrl nlisiunci uiti s:i trttrcr:i prin lIii:ruo. Sir sc observc cir principaia noirstrii prcterl{ir.tne, eri ca tatrricir si luttclionezc cA[ mai repede. Cas:r italiartir ttt' mai priccpinrl nimic, timete la liucure;ti pe rcpl'czctl tantul oi, care giisegte ruci pc colouelui lludeanu, hr ziua chiar c:inti plecit tlin trou 1:r Paris. Ei sunt de .rrcord 5i col. Rttdeaurt I'oagi pe rePrezentrrtul (asei italicnc sit-l aqtepte zecc zile, t iirrrl vir li intors rlin Paris. 'lrcc o luni, Ircc tlourl. Nici o qtire. In Iulie, directorul rurrr:i rnari birnr:i diu l3ucureqti, ducdndusc ll Peris. cete col. Rudeanu utr rtrspuns tlteqoric. Rrispunsul este c[ afacerea rlu ;rrt'r'gc tlcstrtl de rcPcde Sc crre c:t labrica s5. fie gata la 1 Ianuaric 5i in loc tlc amcnda obi;nuit[ de 2 ori ii l:r miie de fiecarc zi tlc intArziere, se preliudc r, irlrlltldi d' 100/0 Casl i[alianii rt' liuzh, z;icAnd: ,.Ce f cl tle pullgi$ie ar trebui sA fie oierta Itlear ca s:l prot liscir 10 la sutl tlin totllul sumei ce aveam rle incasat 9i
72
73
care constitue tot bencficiul rrostru"? Si sr: observe cI, daci prirrea oferta dela inccput, Iabrica ar fi inceput s:i futri:fioneze in Septcmbric, nu in Ianuarie. Concluzia acestci afaceri, e ch acum dc curAnd ministerul a iscilit url oontracl cu o alti casii pe prctul de 180 franci mia dt' cartu$e. Cu .10 franci rnai scump ca Sainl Chamond. La 300 rnilioano dc cartuqe, difcrettll reprczirrlri o prguhi pr.ntnr slat ric 12 milioane.. I)ar ce c mai gr.av, c cir afacerca s'a inighebat neserios Si c*i la Ianuar:ie rtu vom at'e) fabricL Trcbuie sX rnirturisim ci s'a flcut qi uu lucru bun. S'a fdcut in Franta Ei o mici comandi de proectile dt" artilerie, din nenorocirc nult. prca mic[" De la accasti conandi rezulti aproape exclu siv micul spor de 9c/n de care am vorbit la munitiuni. Dar;i aci constatirlr aceleaqi tirrAgfureli" uneori interesatc, alte ori ofect al neglijcn lei, cari au drept urrnare cir loate furniturilc' s'au plitit prea scurnp' cip:itdndu-se preir tdrziu. Ni s'au oferit aceste proectile pt 65 lei trucata. S'au pierdul siptimeni cu disculiunea prelutrui. Acesta s'a urcat ld 70
lei gi, dup.i noui diseuliuni, s'a f{cut
co-
.\
trtutttla pt' 80 lli. Prorr'tlrurilc noilslrt' erau ; :rlit clc slrlnii, mcrgall(l llritti a rcfuzi mu\'. .\ rriliutti asttpt'rt ci'rrorft lli st'lrrimiscri:i loalc \\ \ concli{iurrilc. tllr t'lri rttl plilccrttt Itt'nlru irlt' motivc, illciit utr nrittistru tlirltr"'o lari beligcrarlli rt sptls: ..1)c sir.irrr ci R''tttitti:t tttt va intrd. in rilzboi, clilld vird cri rcfuzi munitiile ccl i se ofcrit." La o furnitrtri de prot:ctile tratatit ill !arir, to:ltc c:ondi{iuuile noastre eralr prirnite. N tt Inai erau tlar" motive
(lc trirtirtivc qi tlr: t:irirgilr:rrc. Ne avAtld incotro. se f:rc.t irtvoi:rl;r. Petrtru a scipi\
tolugi de ni$te nltuliliulli cu srtislirccau to:rte cerinlcle noastre dxr clri Illl plitccau, s':r glsit acest trrijloc: s'a luat angajamentul ca statul rornin sir ccarir mittistcrului de rizboi frauccz autoriza[ia, carc c obl'gatorie' pentru sivArEirea r:ometrze i. lleprt'zentanl ul nostru :r spus cir a comt-o, tlar guve|uul franccz ntt vrei si dca nutorizxtic. Lucrul s'a liimrtrit insir altfel: o sorisoarer isvoritl din ministerul tle r:izboi fraltcez, dovcdeEtc c[ niciodati Itu s':l l:-totli acea ce]'ere. Afi putc:j sii in;ir o|t: intregi lapte ca cele ce am desvelit. f)osarul rnerL e incir plill fi mri e o fatrj a c)restiunei care € rl1lll mai grar'[.
74
75
,\rrr vnriI lzi .sii tlau lturnai clitt'r'a llildr,. cu sir ilusllcz sistrrntrl. Prirr rrr:pirsarr', incalracitalc si uccirrstt:, r:clr nrai glavr: intcrr:sc alc {irrr:i sunt jer.tIilc. Crirtrl rrrr grrvr.r'tr. irr -l lrri rlr lxisllrril slrr 1{ luni clela islrrrcrrirc:l r:rzl)oiului turol)can. :r dat tristr:lc rczultilto cc cul]o:rstern in <:hcstia ururrifiilor, cl c osirrdit qi rli'rinuir.,ir lrr i roristilrrr. o lrrirur.jrlir..
ilpucilturl despoiicS, ne.reulill{l l{ timp ,lin
Ghestiunea externi.
Splc n lveir llrctrxl ill poliliLra e[lcrnl cl.r) r rtu intr:\ iJ):tcIiLlrrcJ gur.ernul rrc-:r tkrfiii, rnrrI i,l rrfaril) lriIitrrl in toatti I.,u|opa cre
llricillI Iiici o
ilegocier0, pierzAnd loatc ocaziunile, aln aiut]s sil fim c]riar la
accN.stii
rioi qi sir nu rnai a$teptim itnplinirca visului nostru decit dch lloroo. Acun un ainl l.)rrropr avcr) ochii pt' noi, ca sit dim lroi lovilurii ritcizirir. \zi itrtt altdital r'lriar dcl.r rolr.tl rurstru :lci. irt llolitica b:ilcanicl Cc il f{)sL a('cilstl politici balcatlici, e cev:r dt rlccrczu[. In lnc sii sJrri.iininr pc aliatii no$tri rlc rrri 1i rlr miine. pe Sefbi qi pc Greci, nc-anr dtt in toltc irnprejurlrilc de partea 13ulgarit'i. 1)ou[ laptc, inc[ lecuttoscute, agravoazir $i rniti mult atitudirlea lloastrl Prinrul f:rpt o, cir tratatul carc le:rgir Bulgaria rle Germania, c ileheiat incii dela inr:eprLlLrl rirzboiuiui.qi anurnc din prima .iunri'italr: ir iunei .\ugust. I)-1 L3eldirnan, minislrul nostrn l:r lierlin. are cuno$tin[[ dc accasta 9i l iuforn:tt guvernul nostru dt) ,r,risterrfa a('estci convellliuni. Cu toate accslea, iir oric0 itnprejulare. am susliuut pc liulg:rri in contr:r SArbilor li Grecilor. $i totuEi, intotdeartlta au fost contra lor. In a.iunul rrizboiului curopuan, rl\-uscsem cat€va incidente la granifa cu Bulfaria. Atunci guvcntul ttostru a irttrebat pe c31 din Bcl-
77
?6
grad daci'Si v:r indeplini obligatiunile pentru ap,irarea tratatului dc Bu
:risprrns c[ da. Dar cird, dupi cAteva zile, a izbucnit rlzlioiul european, ni s'a pus din. Belgrad acei:lJs intrebarp, iar rroi am rispuns ci rlu sc lxrate cornpt:i pe troi r{ci irnprejuririle s'au scirimbat; ceya rnai mult, llerlinul a lost autorizirt si comunicc aceastl la Sotia qi sii itrqliirrlczc pc Hulgaria, c5, din partea noastrl, :ru mAni liberl ln contra sArbilor. Citle a fiurt politic:r muniliunilor, pe care am cxpus-o, r capabil sd facl qi aqi poiilici extemi. CAnd, iarna tr€cuH, serbii crau expu$i a fi zdr"obili dc austriaci, s':r sustinut la noi cI. in propriul nostru interes, trebuii sli intervcnim iu favoarea sdrbilor. Ce n'anr fost in stare si facem rrc.ri, se hotiriri sir fac[ tirecii. F]i ne-au ccrul in cele din umli numai (qi au ccrut-o, irl numcle lor, roprezentallii in But:ureqti ai Triplci Inlelegeli) ca s[ facern c.unoscut la Sofia cti vorn intcrveni daci bulgarii vor atacir pe Greci. Fusescm ins:ircinat, lmprcuni cu d-l dr. Istrati, a c-ere d-lui Britianu sd fdglduiascl r]emersul diplonatic, la.Sofia, conl se cerci. I)l Rritianune-a spus c5, nu guvernul elen ci Tripla Inf.eloa
gcr€ ne cer€ aceasta, vrointl si ne terascd 5i pe noi fi pc greci in ac[iutre. .Astfel, d-l Brirtianu pretindc' ci prin refuzul nostru scipS.m pe Greci de preten{iile rurci intervenfii pe cari ei rr'o doresc. fJlterior', cele doui memorii ale lui V€nizelos citre rcgclc Gr'eciei, ne-au dovcdit c5. lucrurile nu s'au petrecut astfel. D-l Venizclos spune in memoriul sfu 1in 17 Ianuaric 1915: ,,Maiestatea Voastr[ a ]uat cunoqtinti de riispunsul guvcrnului romdn Ia propunerea noastrl privitoare la o ac]iune comuni in favoarea Serbiei. Acest rispuns semnificd, r:rotl, ci Ilorninia ne va rcfuzit orice coope. r:rre nrilitari, daci uu participX 5i Bulga' ria." SI Iru se zic[ cir dl Veuizelos n'a :rvut aprobarca regelui qi a fost ucvoit si sc letragri. D-l Vcnizclos ditl cauza n';as-
tri a
Noi I'am risturnat de doui ori. Inci o ispravi irttcligenti a guvernului nostrul Iu oricc caz, uintenca nu cereh' c5.zut.
intervenirn fiiri garanlia tuturor factorilor coustitufionali. Dar cc e mult mai grav, e cii, spre a caidge prietenia iluzorie a Bulgarilor, sfa comunicat qi la Sofia demersul f[cut pe ldngl noi qi refuzul nos:
ca
si
/6
,tru. $tirlr ce caz nritlc f icel g uvemul de felul cufir cAEtig:isem prietenia Bulgarilor. .\scmenclr lrrocctlcuri nu sunt permis(' Lrici cAnd:ri scuzr\ succcsultti. Noi ins5" tream ucoperit tle dcsconsidcr:rte. ca s:i inicgistr n nulnai insrrcccsr'. Vli rtlirluriscsc cii. r'ttttoscittrl uttt'lr' Iut'ruri rle cati uu p.ot yorbi, $[iind clzul ce sc facc dc angajamentcle tle on,lirrr.J ruzind crr trinrirc iuvot'itt rltt -sc ttnrrle probe scrise, adesca am avut sir ro5crsc in lia{:r stllinilor. Sir sc sflrsensci otlatl cu o politicii in;elittoare ;i ncdr:nrtrit [)cstul cu politica de culiscl 'fara are dt'eptu1 sii $tic urrdc rnelgr: 5i si prctirrdir dtritatca gi probit:rtea ln politica no:rstri i
t'xtcrnil.
l)ar sir rcvcniur l:r politicu no:rstr:i Lral'canici. Noi, cari alirtuli dc statclc balcanict suntenr st:rtul cel nai puternic ,si cil nrni dczinteresat in'r:hcstiunile lcritorialc de la sudul I)urr:irei, noi avcm dc jucat primul : rol in fazl oricntal{ a conflictului euroP€all. i 'Noi putcm servi cauza Quadruplei Infcle' geri 9i a no:rstri, fie chi:rr numai printr'o ac)ivri ac{iurrc dip'omut cd. Pulearn slrdngc '' intr'un mtruunc-hiu $i in iolosul trostru, toate
for{elc }rtlcauice. mittus Bulglria. car'<' insii ar fi lost paraliz:itir. In loc di: aceasta. an'r rlistnrs toatc fortclc ce lre pul(:lru r-cni itr aiutor: Scrbia jertfit.{, Grccia dcscurajatA in toate trXzuinfclc ci de I rnerge a]rituri dc rroi, Eulqlrirr ci'rpJtinrl rlitl prrrle-rrc nrAnI libcrri spre a face o politicl inspirati ina; illte clo to&tc de temerca unei Rominii-N'Iari $i toiu$i, artr rnai p'utel salvit acum, lt '-r1timul rnomcnt, situafia in Serbia $i Grecia. Dupii cc aur scirpat o ocazic. cum nici n'lur visat- dc ocuparc a Ardenlului qi do intorvcnire glorioasl in confliclul euroPi]al] ,'u ut) ljni r (lI sir'-fificii, il( tllll illll lrju-rts :i finr ameninfali la noi. \( lllll cfl('plarln lutul tltlir ptotlirt I r'rtsr:il. Orice ocazic ne-ar rezct:vi cl, rtn su' llril prgulrr' ircparrbilt'. 'l'rt'i stttt' dt' rnii dc Ardcluri, incl ucrecrutati pinir acum opt luni, sullt pierduli peltru lroi. Ne torn iutAhri incii qi cu ei poate. l)e cArnpul de luptl, in tabirra vrhjn.rasc. Pagubi ircparabill l Trcc[torilc Carpa]ilor, eri libere. sunt astlzi intiirite. Peste tle vll trebui sir ne dcschicleln drun cu jcrtfe omclc5li l)c rtceslt' ,icrlfc rrici llrl tloro(' llll llt vJ
8t scip.A. I-a aripa noastri stAngi annata ser_ bcascir ce alteapl.I si ia ofensiva cu noi, va fi, daci o perrnilcm, inlocuiti cu armata duEmanl, cAnd Serbia va fi zdrobiti. Atunci lupta igi va ildoi forlcle, cAnd conjuncliunea cu arm:rta germanl ii va da muniliuni din belEug. Iar rnijloacele noastrc
de aprovizionare vor fi tliate. S'a zis ci vom fi incerculi. E mai drept si zicem ci ne-am inccrcuit singuri. Norocul ne-a dat ocazii. Netrcbnicia noa-
strl ie-a nimicit. Fiecare siptimAni, fiecare zi inseamnl
o noul pagubl.
Acum cincisprezece zile un cuve,nt al nos-
tru putea iucd sii schimbe fala lucrurilor in Balcani. Acum, numai birbilia noastri De poate scip}. Ninic nu mai putem a$tepte de la politica de pdnl azi, care a ingriimidit toate greqelile qi ne-a dus la ultimul grad al desconsideriirei fali de ambele grupiri de puteri. Nici un guvern germallofil, cu infiiligarga lui respingdtoare, n'ar fi putut s[ ne aduci unde ne-a adus guvernul actual in numele idcalului nalional. Am deschis un larg credit guvernului. Luni de zile i-am dat un
roncurs absolut, in schimbul unor figidirr:li ce trtt s'au inrlrlinil. I-am votat starea de aserdiu in schinbul c drt.p[ - r'ttrirrIului rle orrorrt' cc anr cerut primului-ministru, $i pe carie ni I1a dat, ci nu va ?ntrebuinld aceasti , arml decAt in rizboi $i niciodate ln contra politicei noastre. I-am fiicut cinstea de a credc ci acest cuvdnt e o garantie. Creditul ce, intr'o dorinti de annonie interni, an acord:rt guvernului, ne-a incircat cu o grca rispundere. Cu collvingerile ce avem, ar fi diu parte-ne o trldare de neam dacl am prelungi o stare de lucruri ce ne-ar duce la prlpastie.
fJ'ara si-9i spue limpede vointa gi si nu se lncreadi decit in o politici ale c{rei telrri si fie proclamate la lumina zilei. Guvernul ne-a f[cut {igddueli. Azi ii cerem, ln modul cel mai riguros, si le tie.
angajamentele, ori si plece ! De un an de zilc se lin concentrate uuele trupc in cari, din inacliune, se stinge orice €ntuziasm. Accasta e cea mai primejdioasi preg[tirc dc rhzboi. Noi spunem limpede:
Ori iqi fine
In
rdzboi,
ori
acasd
! fara nu mai poate
82
Ii dus[ cu minciuni. Un guvern ftrfi5 ostil ide.alului nafional e m:ri putin primejdlos ca un guvern ce-Ei invilue |elurile, ca sI ue lie in amorleal5. Cel dintAi revoltS, cel de-
al doilea n€ minc'
adoarme. Deqteapti-te. m-
La lntrunirea,rFederafiei unioniste" la lE Octombrie 1915.
dela Briila,
N. Filipescu arrlinte$te dt'urnul cc-trtu pat'curs dela ultinra irrtrutrile h Briila pilrrti tzi. An fost rllomerrtc cind. prin utr simplrr rnarE miiilar, ajungcarn h }lucla-Pesta. Acolo dictarn pacea Europei. Ilestinele lumei au fost, un rnorncnt, itr tniinile noasIrc. Acunr suntern aurr:ninl.ali la noi at:asi. Secolele plndeau o clipl: aceia cAnd putea spulberi stalpii blestemafi dela vama Pre-
deal. Azi bariera s'a intlrit cu tranqee .,si cu tunud. $i brAul de invl]uire se intinde de jur imprejur, peste Serbia respinsd Si despdrlitd de noi, pdni la Marea Neagri..
latl
unde am ajuns.
Daci am fi fost in rhzboi, un
gener:rl 6
84 8i)
cale. l)rirl il:rcliunc. lrr fi fosL adus in a$a silulr.tic. al fi fost trirnis il cotlsiliu de riizboi.
ISazailc ilr Frilrlh. l) can.l r l-ltti Illilirrrrrr la rroi. $i ttu rirtntai 1,rirt ittlr, litrn, :rrrr r.iurrs :rci. T)upir ce am pierdut toatc ocaziuniic, anl IiLptuil- dupi intcrestl Ei porulrca vriitna-
l:l
lilor
r:azul
lui
11o$tli. (,:lplattze ).
(ircciei. care nc propunei sir intlinr itr rriboi uliituli de ca. ii rispundearn: .,Nu ne nigcirn. Fili prudcnli, nu vir rniEcafi nici voi" i Il schirlb. Buigaritror, cari vloiau s[ ataoc ;:rc Sirbi, 1e zicean: ,,Ale!i nAnir lil)erl ' Silbilor, de cali lc lcag:i un tratat scris, le rir spundcaur acel st[ rni qclie : ..Imprcj ut'irrilc s'au schirnbat, h:rcLatul nu rrrai e dec[t :
r.ur petic de hdrtie".
$i poporului nostru, care se zice ci e inteligent, i se spule ch aceastii potitici se iace il nunlele idealului uafional !... (,1p,lauze).
Daci o minune nu ne scapi -- dar ceastiL rninune poate
fi voinla voastrfl.
a-
..'o-
jlllri itrr"lt ,;alvilloirTr al{Url.i , crlrt\lt'o{a '|cil lltal]e. -\tunci e lrentru rroi lrrirtrt fitrrtrciu'ii,
rlupli cheltuclilr zatlnlrticc ce-rrrtr liitrttI q;i tstc sfAriiclca ilteslirrir.,\t'clculttl rllrlghiilIizat ;i peldut llc Ycci. Ror.ninia inghesuitiL itrtrc o Llngalie pul( rtticir \i o Bttlglri, ttlrr|r. Ni sc vorbcir cle pelicoltrl slar-. Il coltra Iiusiei r.ru putem ninic. I)lr uttdc luLetl, ,r't'nittr rr i () RIrlq{lIir' lr).rl(. A cui r: \'iLI:r? O 5ti[i. l)ar $i lloi siultell lilov:rli. InLr'o dolinlli (10 unire. atn fosI prea lribdiLori ct gttvet'ttitl $i ati Iost pre:l lolelr;rti cu trir(tilorii. (Vii aplauze). Tlirrl:ilori 1 Cc lips:i de t'legarrtit cl'l losli ccst ( u\'A[t. Pitr-t:r rt lipsit t[c sirlrf criLitr 5i o lipsir. de gtlsl Iilcrtlr tlc a r'.:tii cu iu-
'r'inuire de triidarc. $i totuqi, irrdatit cit Llirtlalc:r :r lvut ciu'tare, s'a utnplu[ !ara de tr:ir]ltot'i. Sii-i lirsim po cei rnari. ple:r biue ctLtlosculi. Aci, iu B riLila, dupit tnarca intruuiL'e din priniLvara trccut.i. :lrn avtlt ull banchc[' -\colo s'au loslit cltl rtnii otitlori cliscursuri iredentistc dintre cele lllai illllii(ilrale.
.
__
86
linii diiltn, acclti rilrrtori crtru functioruari l:r Banca Agricol:i. 'l'ofi ar:cEtiu. rlind eu liost aurenin{afi dtb:rncli, s'au pre{icilt irr lrugbiarofili. Irli nu crau nisite ltelor{)citi peritori rie lbanrr' qi toiu5i, lxtntru o sutri rlt'lci 1rc luni. an vArrtlut Ardealul. (,lplauze). I)ar dt' acclstil sunteti si d-ti.i vinova{i. Afi rctrrzal ii lc inlil),lcltli rrrirrl i l-e-rrti iutors spatele? I-ati tratai ca po niqte cin, mxti'l Prea adese-ori nu. S'a uzat fa![ dr: ei
o
brie
1915.
S'a afii:mat
t|'
l(,lct'rutir'r ,.iu.r' c o lasitate. 'folcraufa r: trl iniuinmm de liltcrtate, qi una se deosibegte de alta prin aceia ci Iibcrtal.ea e o op nie, iar toler.anla c un semll de civilizalie. Irnpotr-ir.u cL,lol
cr sc L'itlieit iusl itr con.. tra neamului, toleranfa nu e permisl. (]lplauze). lr numelc sfi.nl(,i tr)leralrfe, v[ spul; .,Popor, zdrobegte pe cei ce ili stau in cale. Iruplirrr.qtr'-!i ursitir I P,.irca sau tnintuirea stii in mAinilc talc. Voe$te, $i vei putei I
(l'ii ;i lrenetice om{iuni).
Csv&ntare ro"stiti la meetingul dela Ia*i al ,Federatiei Unioniste", la 1 Noen'
c[ tu ll$i li ticc]arat cir cc-
rlez Moldova tn locul Arrlealului E o ilf a.rtrie, ciireia ii cht trca mai categorici desirririfire. (LPIauze) In 1859, Napolcol al II l-it:a adresi Lurnittorul ap€} poporului italiltl : pirrtineqte nneori popoa-
,.Providenta
.rele, dAnclu-lc plilcjtri de niirire; dar aceasla sub condilirnca c:l sil Sl-ic sll sc {oloseascf de elc. Folosifi-vi. dar. de uolocul ce vi s'a ilirfzil l" Victor Eman'uel fllcend apoi o cilS'toric la Paris, un istoric scri{l: .,Et erd primit pt'elutindeni ca suYetarlul ullui rnic regatr caro .qtruse si ia o rnare hotdrlre"' Acest lucru, la prirna vedelc atit de llt.semnatr de a qti s[ iei o irotlrlre, este oar€
88 8€
el serunl ce ilistings popoarelo alese.i lla. cAtcl tl irrliirptLLc;to poruncile din nrorrr. Atr I alc getrcr.aIiilol cc s'ar1 stins cu lisul lor. neirnplilit. cirrrl el sc lierbe in durcliic fr.:r!ilor sulrjug:r!i qi eAnd s,a zb-
tuislit irr oxallalirutea rLrtor tspirafiuni sfinle cr, l){rrunccsc [oale jrr eltr. (I'ii apkuue).. Alrrrrci. lrr,l,',r.ir., ir Irrrli ,. r.oz llxlul lutu_ rol virlnlilol urrui rlcatn ltale. fliurd socolt_.all insr-L inlocuc5te voinln vilil:i, aturrci sc piord cauzole celc m:ri rnari. Chiar qi dl Britiarrtr lrlre :r vroi cer,l, gi cl lrornt'rrc5l,. (-(,r.j rte irlr.al rrrrliori.rl. XIult asi rla sir :rrn ltlrturisirca intimfl a d-lni Br-itiurru rlcsprc cc este, pr::ttru el, .,Ir lr rrlul IIiIIi''|)i|| '. El trcbue sri-qi far:iL o socotcali c:ln de felul acesta : ,.Ardealul uu e o afaoere tocmai rea. Trarrsilviir) enii r.or. cxpolLi prin Bldila $i Constanta. Valo:rrca [erenurilor va spor] in portur.ile noastro, Iir general, valoarea pinrArrlulrri (.gtliTitl(lu-sc sc va rrrdri. BJrr_ cilc ce fac opera{iruri de cornisiorr de cereale, ca Banca Ilornineascl. ili vor intinde operafiunile. In Transilvania sunt ruine d.e cirbuni qi de fier; cle aci ocazii cle afaceri (pinter€sate. Daci pot :rvLri Loate aceste:t
chililrit', surlt g:r[a sir co]lsIilt]i acfinrri'
.
(.lJl.auzc).
un onr a vlrlit, in llrimek: zilc i.tle rirzhoiulrri. s[ tte aducl ali-luri dt' tlelllli' $i :rpoi a incepul sii ltrctt'Li:rscil ArdeelLi| tlin corrsideraliutr i. clc lelul acostitr si llll llc nririun r'jl a ;ri,'t'dul rrlilcu ocrrzii I-rnitatcl urlti trcam se floe cu sufjeL cle vitclz, nu cu itlittriL dc cltrirtar. If'li rrC.furcl
plauzt:).
Sri nu uc tltirc clal tonte $ovirclile l)-l' \lorlrrrt zi, r'i lltli (l( rlll:lzi: ..\tl sLtrtf li' i gernranolil, nici rusofil. strtrt lotnilt"' Ei bine. nu. Iiqti rotnin nntrlli cu numclt+ $i cu cctilterlia) cirld llu c$ti lizi llici g(rrmano-lil, rrici llranr:o-|il. Iin. ca rouriitl. sullt rzi $i l)t'ntrLr inlprejurfirile actuale, $i franco-Iil ;1 r:uso-til Ei sArbn-{il. ('\T.tlattzt: ) Sunt sdrbo-iii Ei clin cilrstc. O cotlvetrlie scrisi ne leagti de Serbia, UAnrl s':r iscitlit paces dela Bucui'e5ti, pk"nipotenliarii greci, sdrbi Ei rorneni proptlseserri ca armatele sh conlinue s[ ocupe Leritoriile bulgiLreS!i pAIri ce, prin lnareaSobranie, se va oonsfinti tratatul de pace. S'a propus insi, apoi. o uodalitat€ mri
90
gt
{lu}(t. .\rlnatelr, aliate sit se retragi. dal, sl sr. irrclrr in un Iralal dr. alianfi inlre Romirria. Scrbia qi (irer:ilr. 1rc0tru apir:rrea. in contra l3nlgariei, a Lr.ata{nlui dc Buerrei;ti. 'lratatul s':r iscilit.
tru. dirr 1N;tlivri. Iasir sli se iuleleagd ch s'l r hnpotrivi aiuLor.ului Iluqilor. li in stare sr'r facii si aceastu. ln Septemllrir 1914^ guvernrrl llostru a isclilit cu lfrrsilL o r.olvcn{iunc. irr care se
Sprc rtrsint,:t noaslr:-r, rriqte oamttni IIri illl r.etrr,,gat isciJitura !{rii. [)acri urr Br, r mann_I{olrvcg ,r yorbi ('rr (lisl)ret dc un tralat ca de l}ulul un pctec tle hirtic. cl sc biznii ceI putin pe tunurilc
pomen€$I.(' de rlesmerlbrarca Austlo-I :ngtriei. '\zi. cl e in strLc sI tneargiL alil.uri de Austi:o-I ing:rri I il contr:r Rusiei. f:ll a luat barri dcla Iinglezi Ei arme dola . Frarrcczi, angajind u-se rni:rcar la atAt: cil nu le va intlebLr i;r!i) irr contr.a lor, qi azi 1:ronrene$te sii ajutt, cLr r:le Pe (icr[r:rni in crtn-
.()noar.(r
salr. (.) tarir
lticil :rrc insii o thlorio de pr.u_ rlcttlri rlr. ir I|.o1,.\ir r.{,slrr.clul rlr,,,t,lrrlrri Si
rrl l ra l:rlllor.. Ni sc r':r zicc insir, ci lici L}recia rru 5i-a t'es lx clitl lrt lalul. ]Iai intAi. accasla nu-i iace cinste qi pro-
supui r:li pc viitor nimeni, nici tricar Ger_ lnanii, nu vor rnai prrnc Lenei pe iscrilitur.a (ireciL'i. ( ip'lau:e). l)ar r.nl l) Iill Grccii lol JU facul ucvE. Au l5cut un demers pc lA-ngi noi, r:a, ?rnpl.trurrii. sa |e tinem angajamentele. Noi
am refuztl. Apoi grecii ajutd pe cAt se px)at{i pe sirbi, fircdtid trupelor dcbarcate
la Sakrnic toate inlesnirile.
Glrvernul
rlos_
tra
:h
aliatilor. I.ll a trirnis ernisari in [. r.a,ir!a, cn se spriio c{r la cllliu'e d[t[. vorn iltr:i iu rezboi $i:r liig{duit, ir} celc di rrun]li. ci va intrir odatl cu Italia. .\ lnqelat Euloira i;rtr.cagit, Ei uneori iLni €ste rusirle cind ntti aflu IatA de strd.ini. f):u m;ilca ca r.uqirrea. h.rtru atAl s'a locit insir in noi oricc sentiment, incAt si lu rrc rnai mi5le uici rnartiriul tr:rnsilv[uenilor I Ntt currosc nimic rnai jalnic decit cal'varul lratilor Do stli.
(),
Nici so:u'tir 13clgitri rrn sc poatc coirrl;ari r:u l lor'. r\rlrlirabilli Bcigieni ctl pulin luplir conra du;manj Ior Io r, cor.rtlrr;ii de rtrr r.ege r-r.cdnic c:rlc, clupl r'cncuri qi t-elcuri, inci r,:r ii cinstit ca croul ce s'a agitlat llinli 1a ullina suflart' clc ulLitnul ltclic rlc pinrlint rl patrit:i sltlt:. (.lpl,auze). t\rclelclii luptri coulra lilreratorilor: ior, rluqi irr []oc iLr printa liuic dc o stirpinire care a da[ ]ozirrca; ,,,Valahii sir lriu'ii,, I .\poi 13cJgicrrii :trl rtrii('ilr niirgiit:rta rrilei qi adrrrir:r!it'i universrlc. Ardclenii l,:ru nici atiit, ditr c:ruziL ,rlisprcfuiui ce-l inspirirnt tnlrrrora. rroi. cei tlin rcgll. l):rr. rlupli rnobilizare, s'au inccput noile rccr.utl".rri diu Tr:rn_ I
si lv
rr rr
il.
Lui ii mcrgc bine, Ia cirlcluri, qi la lurniluri. (,4,plauze). I)lrptice s'a recmta[ tot ce se putea ridicI. s'au luat birlrinii qi riuilii c:r c[rdrfi, ca'ri :iduc arnratei unglrrc irpl'o vi zionfrri e stoarsc tot dela RornAli. $i cind lr'a mai lost cc sl:r se rccrutt:ze, plco{ii ;i babele ru [os[ pu$i in lar'furi Ei al'ru]cati il inchisorile riin Ungar-ia. l{ai deunrizi, in SibiLr, proo!i qi lernci au lbst puqi in larrluri ;i scoqi pc stradi, inleulionat loaptea, la r:sirea leatrului. qi. pe l'in(l c|arL rlrr'i lrr rrrclrisorrr',, ttrtgttIii 1i sa$ii dela Lcatru i-a[ scuipat itr obraz. Ccl cc nc povcsLeii acerstr iul.r'Lrtt ci:rc' inlirrr, erdL r[-l Goga. El ndaioger ,.Acurn :rq;iept ca narn:l sir iie aruncath in irrchisoarc di cAuza lnca, iar' cu voiu pirrisl nccaste far5.. urrdc credcarrr sir giscsc o palrie^'- ( t\plnuz( ), In n-rijlocui cilillurilor gi aI desniidejclii, Iralii noqtri se mri aga15" de o ullimi iluzie. Englczii $i Francezii debarci la Salonic". iar Ruqii au strAns o armati nalc in l3aI
r
Noi arn sltus-o la linrp: ia data cul:irc q;i in tlata cutlrc sc vor- citelui irrcir a[Atea coulirrgr.rrlr'.
$i s'atr trrai ridicat rp,r'o:rpc h.ei
de mii rle romAni,
sute
du$_i la rnoarte. in (iali!ia, de Urr.grLri, crr aj utorrl clela noi al cileului transilvdlenilor. llar socotitorul f{rri suflet dela uoi zice cir rrrr Iat.c serr Li err la lism. rrr
sa
rabia.
Aci e ultima lor razl de speranli. ('l.phuze).
94
lar'liinla f[r[ suflct din capd guv(:r.nului. le zice: ..Nici rroi rru vi. dezrobirn, nici altora nrL vom ingirdui sd vi dezrobeasci. Sir pieriti pAni la cei din unnd i" Noi insl votn spulle aliatilor cc vor veld: ,,Fiti bine vcnifi, irafilor gi sali.atori ai {rafihr I $i noi vom merge aldturi de voi !,, (f ii ;i lrenetice al auze).
Guvintare rostite Ia Senat, cu prilqiul disculiei rispunsului la Mesajul Tronului,-
la 4
Decembrie 1915.
l)-lol senalori, ctt accenle liL'ico dcsperaicdJ Procopiu a liiudal fruruusclile regilnrllui parlamenlar aqi curn il placticini drr uu an qi iumitate. Eu ii voiu opune un sitlgul lap[: dinlri' toale tirilc parlatll entalc-Iilir a excep{i cltilr Turcia - Rorniitljir sittgulit estc ilizestrati cu un guver r care. clela inoepulul rizboiului, :r socotit ce n'are nici o cottunicare de fiicut Parlanrentului. Pentrr d-l Plocnpiu estc uLr tnoliv nili
mult ca sii aducl lnut1e b[ncei minist''rriale. Cu cil ii se oomunicil []ai putill. {rt[ alAt laudir rnili mult. Nri iusit toli suDt de aceasti plrere 'si sult n-rul !i de pi.rerea contlat'iFiirii a iltrl in disculiunca controvetstri
o'7
96
{l-lui Procopiu despre opitriunca ptLlrlic:i qi dcsple iitcrederea !:irii irr guveru. \-oiu jn_
loci itl fa\.oarea noastrii nrit.tut.,ii clin sAr.rul chiar :t l maiorilirlii si rtri spt.ijitr pc
r..r
pirerc, dultiL nriuc rnti autor.izatir er accia . a dlui Plocopiu, accia a prcgeclintelui crr_ rnisiunci Adresei, calc, inLr,un ar.ticol senza_ Iional, ne-a s1lus cir suntenr :lsLizi iu si_ tuatir de a ltu rnai pr-rtca ,.ootrcilii aplrarea i[terese]or srlprerr]e ale Statului crr frnc]ionarea nornalii a P:rrlanentul ui.,. Fo:rrte grav. r{vern si:r alegt:rl intr.e apd.larea interesclor suprente ale Statului inEi sUi-ufiunile loastre prr-hrncnlarc. Chi piistrim institutirrnilc Ai aLunci si. r.cnullirl la indeplilirca uspiratiunilor noas[re, sau. clc
vrcm s:'i realizirrn aspiraliunite 1to:lsLrc. trebue sii jcrtllm irrstiLuliunilc par.lamen_ :tare.
Chesliutrea meritir o cercetare mai de a_ proape qi de aceia, cle acun. altultt o inter_ pelare asupra situa!:ici gur.ernului faliL de Parlarnent.
Dar, ori cum ar Ii, coldarnnati la un sistem cl'e guveruirmint inoompatibil cu insti.luliurrile parlalncrrlure. sJ e alegcnl cel putril1 cu partea cea buui a mutisrnuluj
gulr'ertluluir acoia cit p'utetn ccrceLi. ficalrd abstrirctriune dc dAnsul, si[uafiul]ca gencrxlit t:ir[ sd cohoriru discutiunea la uivc]ul brincti lr inir Ic t'ialc.
I)-ior, sunt diferitc rizltoaic. Srrnt.
tltr
pililir, riizbo:riclc cle cucoriL'e. san rezl)olide de echilibru. $i unelc $i aiiele sutlt in genere pornite mai mulI din[r'Lrn ginct d.e ce$tig, decAt dintr'o daLolie. Acestor riizboaic Ii se llolte ap,LicA fornlr.rl ll. de c:rre lzi se carlr abrlzcazir: ).1{ilxiLrrrnlt .lc. cilgtig. lninimu[u de riscuri". Dar suul qi riizboaieic: nalionale, impust: de datoria citre nearrt. Dcla aoestea, popoarele cu vlagti nu sc llot sustrage sub nici un pretext. .\ci istoria, iar rn calculelc. nt'arali drumul;i pe :lccst rlrum gi.sim o cil[uzd sigurh, care ne poate conduce cu pildele ei admirabile; aoeasta e Italia diu Yrernea rizboaiclor purtate pen[r'u unilatea ei. La 1854, Cavour scria: ,,Fiindcit Providenla a r-roit ca, singur in Italia. Piemontul sI fie liber gi independent, Picnonlul trebue s5. se foloseascl de liber[atea Ei in-
98
drprxrdenfa sa) spre a sulpA nenorocita ltal ie". Noi. ronrinii din Ilt'gat. singuri printrt: trafii subiuga[i suntcm liberi Si indep€ndcnti. Statul ronrin independtnl. in sAlr11 rtt'arnului asuprit, are o datoric ciltre acest ncam qi aceasti datorie ii e dictati nu de calcule, ci de misiunea sa istorici. (Apla u zc ).
Piernontul. micul Piemont, care la 1f148 n'avea nici 5 milioane de locuitori, fa[5 de
Austlia, carc eli rnai rnare decAt astirzi. Piemontul a lrurtat patru rizboaie peittnr uni[atea ltaliei: de doui ori invins, la Custozza $i Novara, el se arunci in avetrtura din Crimeea. pentlu :t cAqtigi in Europa sprijinul cu cllrc sti triuntfe in cele
din urrnl la
Solferino. Aceasta e linia de purtare ce se impune turml stat care inlelege si-gi lnpiineasctr ursita. Acesta erdL rolul indicat Rominiei. (,{plauze). De am Ii urrnal pilda lui Cavour, de arn fi avut, - ceeace e mai grreu - un Cavour in locul cancelarului nostru obosit, in locul Mctternichului din paiatui Sfurza, anl
dezliurluit rloi in contra Auslriei rirzboiul eutnl,r':-ul dc care rtvcalll llevo('. l)ar miicar atunci cerrd Auslria era iu-
ti
col
liti de patru din celc rrrli rnari state
rlin Eunopa, datoria noastrl cra) ca dela iilcep,ut, firi $oviiall, flri diplonralie, fdri abilititi, s[ atac[m Austria. $i se nemerise ca tocmai aceasti atitudine si fie Ei cea mai infeleaptd, cea mai prudentii, cea lnai feriti cle riscuri, La birtdlia dcla }Iarna, Lrpcriul Britanic nu putuse sd trimiti decAt 120 de mii oan-reni pc frontnl de pe Coutinent, nun-rai 120 de mii cari, lotu;i, au lost dccizivi. Dar inchip'uifi-vl, c[ ar mai fi fost o re zervd de 500.000 de oameni. Deslid pe trn militar sir afirme, c[ daci alia]ii ar fi avu[ pe frontul occidental o rezervl de 500 000 de oaneni, trupe proaspete Ia bltdlia dela Marna, nu s'ar fi curl]at solul francez de inlaziunea germanl. Ei bine, aceasth armati existd. Eri armata romAni. Dar ea se aflir pe alt front, intr'o situalie mult mai bun[, unde avelL libertatea de ma.ne1'r6. Di o pozilie strategici, care indoid valoar:ea aoestei armaie de o jumitate de milion. Ea aveA drum liber fire fortificaliunile de astizi" 7
100
firtr. itnpotrivirca uim{nui spre a rjunge Iu inirna Ungariei qi a da loviturq ae gra-
tie arma[ei austriace b[tute qi demoralizate. Schimbam noi fafa rizboiului. I)Jor, astfel, qi cu cele mai mici riscuri, nrL numai nc implineam datoria citlc nctm.
dar implinsnn $i o mare misirure eu-
ropeanii. Eram noi salvatorii Europei. Im_ prejuririle vitregi ale istoriei noastre nu nc-au prea ingdduit sd ne ridicim la .un rol european. Eu nu cunosc in trecut decai. o singur{ epoci in care ni s,a iag{duit sii jucim' un asernenea rol gi, apoi, mai cu_ nosc ocazia de azi. In trecut a fost epoc:r rizboaielor pentru apdrarea creqtindtilei. Pe aceast:r o sirnbolizeazir $tefan_cel_Marc cind trirnite principilor cr.eqtini acea vesliti-scrisoare. al cirei cnpir.ins arat{. tot aqi dc bine ca gi tlata ce poarti, distanla dintre e1 gi noi. $tefan_cel_Mare mr scrid. ca si doseasci dela datorie: ,.Maximum de cAg_ tig, minimum de riscuri", qi nu rezolvi cu formu-le de bancher chestiurrile mari ale neamului. El scrii: ,,Necredinciosul Turc
vrea s5. copnindi aceastd. poart[ a creqti_ ndtilii ce intdmpini. in {ara noastri.. $idac{ aceaqtd poart[ ar fi pierduti de mine, toati
101
creqtinita[ea ar ti ameninfatl. Noi, din aceasLi parle, fig[duiur pe credin]a noastrl crcgtileasci. si stim cu caprrl nos{r'u 5i sI luptzirn pinii la moarte pentlu cre;ti-
.rS
rlSlalc".
Ccl d'al tloilea momelt, eri cel
de
acurn un an, cdnd puteam c5.petar nu numai sporire teritoriald ci gi str ucire firl seamirn. Puteam fi rru nuurai o lari mare ci qi un popor marq cu mirelie peste miuire qi. cu un ti u lleperitor la recunogtiinta Eutopei. (Apktuze pe biutcilc minoritdlei). Aceastir ocaziune uuicir ttu pierdut
scnsil)ili ttrtei clrel|lllri
lrlil tl, tttlllc,
stricti dltolie cilt'c
I)-lor mc'rrbr-ii ai uajoritirlci,
rrttt
aduccfi-r'ir
sminte de o paginli reccirtl a istoriei partidului iiberal. Acurn 20 de aui ali agitat cestiunea [ransill-ritrclni"r.'Iristui sfArEit ai acelei agitalii a flcul pc muiti sii se indoiasci de sinceritatea oolrducXlorilol acelei agitaiiuui. Acum averli prilejul si vI dali inima pe f a!?i. Dar .s:i v[ irnpr-osp,iti:z uilel :rtnintilile-
103
to2
I-a 25 Scptonrltric 1891 d-t SLru'za prolun{[ un lcslil dislrrrs irr srrlrr Ur-[t.rr. El dcsclit silrrirlia ncuorocitl a Romiinilor dirr 'Iransilvil tr ir. .\ratir indutoririle Rcgatului rotllin [aliL de ci, yesteje$tc] sisLcrlul clcctor:rI nuh'rpt. rcginlul gcolai. simplu instruinent dc rnnghiarizar:e) prigonirile in confa qelilor l)altidrilui nalional, procesele rle ;,r'r.:i si crrrrrlltrrrrr..Lrilr. suierilr. fi ulcheic cu :rooasti itrtrebare: ,,Se nafte il]trebarca: ilt lsetncnea circumstanle ce trebue sii facen ? AcoastX intrebare e ln guL.a tulrrlor. In toL cazul, nu p'utetn s:i l:isiun pe Iralii lo;tri dc dincolo si pir,rr.I, lirrir s[ ridic:irn glasul rosLm. Nu putern sir nu ridicirn ;i noi glasul noslrtr cAnc.l ei strJgiL: ,.Nc sl-r:ivesc I Ne desfiin!eazir llaghiarii". Despre cc eriL vorba ? Ni se cered. o intervenlie. Ce fel de intervenlie? E interr.-cn}ia amical:i, discrcti, care, ciaci ru reu;e$te, l1u merge mai depar.te. O asernenea inter'_ ventie mr puteir sii nn se laci ;i s'a flcutl)ar nu aceasta se cer.eh gu\-ernuhli nostru, ci o interveutie cominatorie, care nu inccteazir decAt daci le-a dus la rezultat. Dar ie
cr ace:lsta nu sc I)utr-ii dncc qi la conflicL $i ilvoise guvelnul Eram singLrri [at:i iu flrlir cu Aus[ro-Un-
garia. Euroirr eri liliritilir 5i dornici de cAnd cufiace, Astfel, ni sc ccreit sir vorltiLu' vAntul uostrtr. riispicat pulea fi o pro\ocaJiune mr tturnai 1a tlclresa Austro-Ulgariei' ci si la adresa Eu.ropci (invernul n'a voit si porlleascl o a5a intervtnliunc Ei al-unci qi arnicii d-lui Pt'oSeful partidutui libclal copitr. cari azi protlicri pllcea. all acuzat guven:Lul do ^'tr[d:ll]e cle lnr5 ;i tle tleam"' p:lcc) trebuc si -ii tiindcir ali vorbil- azi dc posibilh dccit vd. sp'ult c[ iniclogerc nu e asupra unei politici. Pacca pe carc o vl:em noj,-Ei prilirn ca o glulnil intelcgerea asupra unei persoare crre face o :rlti politicl' Alunci, clar, ni se corea sit I'olbim Azi' r:Ancl a sutrat ce:rsnl t'orc]]tliciLrilor noastre, ne cereli si l-lcem' V'aii schimbat, si tl-v ltu lro puteli aduce .aceea;i acuzare Noi pc :rtutrci vorlleam' de trdPe cAnd guvernul nos[rr era acuzal .d.are, eu, d-l Gridiqteanu' d-l Delal'rancea qr allii oonlucran cu d-v ) cr Grigore Britianu, cu Ureche, cu Gogu Cantacuziuo' Pe atunci era vorba cle sirnple prigoniri
_
104 105
elector.ale, dc procese rle presri, de manuale $c.olarc. Azi. in adevlr., sc sugrumd. neamul
rrostru pcstc CarpaIi qi ne oereti ticere-
'l ircr.[i rJ-v.. (lrcR \i r.rlrdi j11j1ns, f5g1,11, dacir nu vi r-u;inafi siL fili aqa tle rrruli
cc
rli
[osl ugi
rll
dupf
r.or.brir.e{i.
Pcclealrsa cl-r,. c ticelea d_v. Vcli auzl zi_ cAnclu-se c:i disciplina de partid ucide
ln d-v. orice creclitr|:i. Ne-a liucl:rt d-l procopiu disciplina d_v. cie partid. Ilu n,arn nici un.fel de admira_ liune pentru disciplini. Gisesc cd sunt a: tAtea alte lucrLlri vr.cdnice cle atlmlralie. Mai ales n'am nici o admiratie penlru un oarecare fel dc disciplittit, (ilaritate) care, rezematl pc ilteres, inihuge nu nu_ mai orice coDvlDgeri, dar qi orice aspiraliuni. $i disciptinei c{-v. aplsdtoare qi interesate, opui cu rnA,ndrie dezinteresata qi admirabila rroastrir ncdisciplind. Astfei, plecali srb discipline, iimbulii de alti date nu mai indr[znesc s6 spue o vorbX, cind sc pun il lanfuri RomAnii din Trarrsilvania. (Aplauze). O uoce. - Este cuminfenie. D-I N. Gr. Filipescu. - Este cuminfenie, Dar de ce Du eratri cumintri altidaid, $i ne
impingeali firlA rost la conflict? Dirr de ce ne ficeali pc noi tr[ditori ? Eu nu acuz guverllul de trddale, il acuz dc altelc, li-Ini lirzbull p,e rl-v. cAnd. vit p|ovoc la o prolestare in favoa|ea frafilor', iar d-v. suntefi condanurali l:r lircere. Ast'trlLa[i, rJrr. irr lnr'r'rr. )i (U crl)clele ljlecate, d-y., cari, acuru 20 de ani r-:i rel'oltafi pentrn rrrai pulin, asculta[i cc se petrecu azi in 'ft'ansilvania: Sateie sunt pustii. Blrlratii sullt la rdzl-roi. Ei au fost recrutati peste regull gi peste rind, altfcl ca ungurii. Birtriuii qi infirmii, ce nu erau buni de combatanti, au lbsl luafi cn ciirlu{ii. Fclneilc au fosl duse Ia sapi dc tranqec. Estc depopulafia sisternalicl. Vitclc lipsesc 5i ele; nu mai are cine sii ingrijcasci de cle. Dcaceea, cele ce n'au lost lechizifioriate s'au vAndut. Foamctea $i-a fircul rrpaliliunea pe alocureaBdncile ronrAneEti suut sleite. S'au ridicat cu sila gi bauii lor gi dopozitele particulare, pentru imprumuturile de rdzboi aie statului. Cu bani romAneqti, cu si.nge romAnesc se ducc rdzboiul contra cauzei romineqti. (Aplauze). 600.000 de romdni, (intr'o proportie pe
107
l06
citl'c ll'o galsin] la cclcLaltc nalionalititi), 600.000 de roruAni au fost luali la rirzboi. l-a incclrut, la rnobiliznre- 1100.000 cari s'au clnrpleclat cLr zecirni de rnii dc rezer\ri$l.i tlin Ronriinia. cari s'lu drrs. dupti itrdern-
nuri
grLvcr'nitnrentale. d'rLpir sfatur.ile d-lui
;i ale allora. sii moali penttu c:ruza vrii.jmnsilor lor. Apoi alti 300 de nrii Sterc
s'au ridicat ulterior prin cliferite recrutlri. Ace5tJu ar' [i lost ai lo5lri, dacti qti:rrn sd rc ind eplitrirrr datoria h tinp. Toli aceltia au tosL birgal:i iu foc cLr Iozinca: ,.S:i piari Valahii" l. Rccrut:rli inntod exccpfional. ci suuL it.rtotdeauna puqi in pr.inra linic de foc. SunI roginrcltc. cari i.rrr cilpit:rt din oauza rccas[a nunte caraclerislice. AqiL. ;'eginlenlul 2li clin Siljiu sc luneqte ,,Strrrmrcgirle[[", adici rcgirnentul de asalt. Astfel, rrizboiui pentru rontAnii din Transih,ani:i nl1 estc atit lupta cu vrirjnnqril, cet estc cxierrlinarca poruncili dc cArmuiLorii lor. (
Aplctttzc.).
Dar. d-lor, s'al li ptrtrt cil tot si mai scape ciliva romAni transilv:ineni. Se rnai gdsear prin sate preoli, cari scipaLt de recrutare, cAliva inteleclur-rli brilrAni.
Ei biue, acqstia au tosl- arestuli. puqi in larrluri Ei lrarrLifi la lllcllisocrc' Ilr Buco-
acelea$i siitbeticii' Si vi citesc, cr simpl[ mostrir', un acL care se afli in origin.l lr Acfld,'nria Il o rnrirr i popula{iei asup;:a ,.Se atrage atenliunea acestui lucru) cu observare& c[ collrandantii nrilitari au primit cel mai stricl ordiu si execute inediat qi pe loc pe oricare s'ar lrrec chior fi numni s s[)ect d( lr'irlai''', s"to de orice acliune duEninoase fatr[ de stat"' 1914' ,,Yatra Dornei, 1a 1lJ Septernlric Dela guvernatonil iurperiai al trilrei Btrco-
lina,
vi'ei'
I'ERAN". $i a lunclional- spAuzuriitoalea Ei s'au spinzural o multinre dc romAni ir: curtea palatului tribulalului din Cerniuli' D-lor, credeam cI nici o oroare' dupi cele ce arn auzil- cle ull :rl1 $i jumitate, nu nr, tn ai Poale imPresiortd. Ei bine, cele si'er$ite in contra lornAnilor sunt firi pild[. In Serbia' in Belgia, ororile erau prtse ia oale de vlAjlllaqi in contra vrirjmaEilor. In linuturilc rom6neqti ororile s'au comis in aontra cetitenilor aceleiaql patrii DJor. este cevi mai miiera-
r08
bil
dccAt prigouirile $i ororile Ungurilo.r; cst€ indifcrenla qi ticirlo5ia noastrd (,4plauze pe bhrcile minoritdlei). Spuneli rr:icar acurn un cuvint de proteslilre, c:r s.{ sc sitltir c[ clocotelte oeya aci irr llourdnia ;i nLr veli permite lot cildilor lralilor no$tri! (Aptauze pe b(incile minofi_ ritdlei). l)Jor, irrdiferenfa cl-v. iEi ar.e izvorul in concepliunel, pe,care ne-o facern noi. despre rolul nostru in r:izboiul actual. Vji voF beam aclitreauri rlc r.:izboiul nafional, in deoscbile de alte fcluri de llzboaie. Dar ntai cste un soiu de rizboi, de c:u-e. n'am vorbit, este riLzboiul colonial. Ca a, tare priveqlc guv{,rtlul acesta rizboiul nos_
tru
evenlual. Caracteristica rrizboiului colonial este c[l acest rlzboi se porrle$te mai muit in ve-. derea dobAndirel bogifiilor solului de cu. ccrit, decAt al populafiei indigene.
Inainte d'a se porni un asemenea rizboi, se trirnit comisiuli de studiu, cari vin cu, rapoarte, qi daci afaoelea pare benoasd $ii dac.i. nu sunl prea multe riscuri, se hotdrriqte campania. De pildI, in Ardeal, s,ar putea trece lnr
109
raport ca ist'oare de venituri: minele rle ciirbuni dela Petroqani, cele de aur dela. Zlatna, sau apcle minerale clela Borszek. Dar dacii populaliunea indigenl s'a pr5ptidit, aceasta rru iulportd. IIai rimin Sagii, $vabii qi Siicuii, care vor puteir pune ln ixploatare aceste bog[]ii. De mult cunoaqtcm formula: ,,Transilvania f[ri transilviueni". Aceasta pare a fi. solufiunea noaslr:i de azi. Ce se va alege cu |ara iocuitii odinioari de 'It'ansilr'{ueni? Sorlii, din ce irl ce nlai sciarli, ai norocului nostl'u. vuI. lroluri. CAt pentm transilv:ineni, soarta pe care. le-am creat-o, o icuno aEtem. deji. Dar lot vor mai riimine destui, ca si,fie cile s{ ne blesteme. Cu tolii meritirm blesteinul lorl d-v.,. cei dela guvern, pentru faptele d-v., iar noi pentru cd v'am tolerat. (Aplauze prelungite pe bdncile minaritdlei).
t11
An o credinli
Cuvdntare rostiti la inaugurarea Clubului partidului conservator din Craiova, la 24 Aprilie 1916. ,.\rir cer .ertare d'a fi visat pentru RomAnia o ursiti prea tndrea![". Aceste cuviute rru sunt ale unui romAn, ci a1e d-lui C16 I1letlceau.
Nunai vinovafii dela noi cauti sd tigi-
au fost momente cdnd, firi curi, puteam juci u[ rol elrrolrean hotirl. tor ;i sI ne facem unitatea nafionald. cluiascir,
ci
ris-
Dar s[ i[sirn trecutul $i si cercetim ce se mai poate astiizi sc[pd. Politica guvernului se poale, - cred, rezuma in aceste cuvinte: ,,Si illEelim pe toatb lumea 9i sd intrlm in rhzboi dupd iictorie fi tnainte de pflce''. Socobesc ci chiar dacd qiretlicul ar reuEl, ar fi cea mai prirneidioasd politicl. S[ vE spun in cAteva cuvinte pentru ce'
uestrSrnutal5 irt vicLoria finalr a Qurrdruplci Inlelegct i. 'Nu cred insd. ci va fi o victorie zdrobitoare. Quadrupla nici nu are ncvoe de aqir vic[oric. .\lirIii rrtr stLrrl- str'rpJtri!i dr iclci ctL' CttCr. irc. Ei 1-or, mai presus de toate, garantiile unei plci trainice gi consfinlirea unor principii de echitale internalionalit. Ei cer satisfaclie peniru Belgia, Serbia. Franla va cere Alsacia ;i Lorena (puliti Iucru). Italia, loarte puliu peste ce-i ofet'ei Austro-Ungaria dc buuri voc. Rusia, foloL
sinlr SlrdrrtoIilot'. Cincl Liermania, nu zdrollit[ ci conviusi de lep,utinla biruillei, va Yroi pacea, ea o \"a putea obline carn in asemcnea condiliuni. Atunci RomAnia, chiar intrati in rizboi inainte de'itrcheierea picei, va interveni ca sA ceari. bucata cea mai mare' Dac[ asupra acestor pretentiuni ar fi sl se rupd negocierile, e cineYa sigur c5' -oulerile ar mai che]tui miliarde qi ar jertfi. sute (e mii, de oameni p'entnr Ardeal ?
Cuvtntare rostiti ln shla Eforiei, cn ocazia fuziunei partidelor conservatoare, tn ziua de 22 Nlatu 1916. 'I'oastul cel dintAi nu lrebue sd fie asttrzi .tradilionalul prim toast ce se ridici ta o,rice masti de romAni. Impr.ejurarea care ne_a strins azi, ne im_ purle, ca o chestiune de Lact. si stlm cAt mai departe de orice oliciaiitate. Inchirr, dar, primul pahar, acelora pc cari. ii surbiilorim azi, gi prirrLL.c acegfia, estt, unul despre care se poate ziec: ,,En Ie frappant) on le designe',. Acesta, - I'ali ghicit _ este d-i ,lake Ionescu. (Ap.lauze p,retungite),
Dac[, din prima zi a conflictului europea4 e1 nu ar fi luat atitudinea pe care a
,adoptat-o, cine qtie unde s,ar afli azi Ro_ trnania !... De aceea inlre noi s,a stabilit o leglturi
sohdn qi arrl constalat o dorinli general5 ca toaLe cdte intrc troi s'au legat, legate sir fi
lt4 daci ofensiva alialilor n'ar reuqi, tot a lor
ar fi izbinda. In cazul acesta ei ar organiza defensiva gi ar riputre pe adversari prin cel mai
. straEnic blocus. Defensiva are iltotdeauna rleYoe de nlai pulini oam'eni, qi prisosul I'ar rezervi neutrilor, cari n'ar voi s[ particip,e Ia blocus. Succesul vg fi sigur al aliatilor, in vr.eme ce noi am fi tArili in contra lor 9i silifi a jucir numai rolu-I, pufin profitabil qi pulin glorios, de jandarmi ai biocusului. Nevoind a primi acest rol, dim de nci semnalul unei noui actiuili, care va indrune politica noastri externd. spre inpiinirea cu mAndrie a asp raliunilor noastre. (Aplauze prelungite).
Lei 25.-
