CHIRA CHIRALINA Panait Istrati I STAVRU Adrian străbătu, buimac,scurtul Bulevardul al Maicii !mnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu acela"i nume la #rădina $ublică% A&uns la intrarea 'rădinii, se !$ri, (ncurcat "i (nciudat) * +rict- e.clamă el cu 'las tare, nu mai sunt c!$il-%%% Cred că am "i eu dre$tul să (n/ele' via/a a"a cum ! simt% 0ra !ra "ase seara% 1i de lucru% Aleile 'rădinii erau a$r!a$e $ustii (ns$re $!r/ile $rinci$ale,"i s!arele, a$unnd, aurea nisi$ul, (n vreme ce b!sc2e/ii de liliac se scu3undau (n umbra serii% Lilieci 4burau de c!l!5c!l!, 4ă$ăci/i% Băncile de $e alei erau a$r!a$e t!ate libere, a3ară de cele din c!l/urile ascunse ale 'rădinii, unde $erec2i de tineri se (mbră/i"au "i deveneau seri!ase la trecerea nec2ema/il!r% Adrian Adrian nu dădu aten/ie nici unuia din !amenii ce5i (ntlni (n drum% As$ira,lac!m, aerul curat care se ridica din nisi$ul $r!as$ăt str!$it,amestecul (mbălsămat de $ar3um de 3l!ri "i se 'ndea la ceea ce nu $utea (n/ele'e% Mai ales nu $utea (n/ele'e (n/ele'e (m$!trivirea mamei la ale'erea amicil!r săi,(m$!trivire ce dăduse na"tere unei discu/ii vi!lente (ntre ei% Adrian &udeca) 5Pentru dnsa, Mi2ail e un străin, ! 2aimana sus$ectă, servit!rul $lăcintarului 6ir Nic!la% ar, ce7%%% 0u ce sunt7 Un 4u'rav "i5a3ară de asta, ! 3!stă slu'ă a aceluia"i $lăcintar-%%% 8i dacă mine $lec (n altă /ară, ! săa trebuiască să 3iu s!c!tit ac!l! ! 2aimana7%%%0nervat, i4bi cu $ici!rul (n $ămnt) 0i drăcia dracului-%%% dracului-%%% 0 ! nedre$tate nedre$tate rev!ltăt!are $entru bietul Mi2ail- Mie mi5e dra' !mul ăsta $entru că e mai de"te$t dect mine, mai (nvă/at "i 3iindcă (ndură mi4eria 3ără să se văicărească% Cum adică7Pentru că nu vrea sa5"i stri'e (n $atru vnturi numele,/ara de unde vine "i c/i din/i (i li$sesc din 'ură, e ! 2aimana7 0i bine,da,eu, eu vreau să 3iu $rietenul acestei 2aimanale- 8i sunt 3!arte 3ericit de asta% Adrian ("i c!ntinuă ma"inal $limbarea, !dată cu critica mintală a cel!r ce5i s$usese mamă5sa9 "i t!tul (i $ăru absurd) :8i $!vestea asta cu (nsurăt!area7 N5am dect !$ts$re4ece ani "i ea se 'nde"te să5mi arunce ! ner!adă (n s$inare, ! ner!adă sau $!ate ! $ui!asă, care să mă c!$le"ească cu dra'!stea ei "i să 3acă din !daia mea ! 2a4na- 0i draceS5ar 4ice că nu e nimic mai inteli'ent $e lume dect să na"ti ni"te d!bit!ci mici, să um$li lumea de sclavi "i să devii tu (nsu/i $rimul sclav al $ara4i/il!r ăst!ra- Nu, nu-%%% Mai bine un $rieten ca Mi2ail, 3ie el "i de 4ece !ri mai sus$ect- Ct des$re (nvinuirea că :tra' !amenii de limbă $entru a5i 3ace să v!rbească: * $e le'ea mea, nici eu nu "tiu $rea bine de ce5mi $lace :să tra' !amenii de limbă-; Asta5i, $!ate, $entru că lumina vine din 'lasul cel!r tari, $r!bă că umne4eu a trebuit să v!rbească ca să se 3acă lumină%;
vreme ce ! adiere $ar3umată de tranda3iri "i 'ar!a3e (l (nvălui% Adrian se $!rni $e marea alee care se (ntinde de5a lun'ul 3ale4ei ce d!mină $!rtul "i unărea% Se !$ri ! cli$ă $entru a $rivi miile de lăm$i electrice care scnteiau $e va$!arele anc!rate (n $!rt "i $ie$tul i se um$lu de un nestă$nit d!r de ducă% :!amne- Ce bine trebuie să 3ie să te 'ăse"ti $e unul din aceste va$!are, care alunecă $e mări "i desc!$eră alte /ărmuri, alte lumi-%%%; Necă&it de a nu5"i $utea (m$lini d!rul, el $!rni din n!u cu ca$ul (n $ămnt, dar se au4i de!dată c2emat din urmă) * AdrianSe (nt!arse% Pe ! bancă, $rin a$r!$ierea căreia trecuse, sta un !m, cu $ici!arele (ncruci"ate, "i 3uma% Mi!$ia "i (ntunericul (m$iedicară $e Adrian să5l recun!ască% +mul se ridică, "i Adrian se a$r!$ie de el !arecum c!ntrariat, cnd ! e.clama/ie de bucurie (i scă$ă) * Stavru <"i strnseră minile "i Adrian se a"e4ă alături% Stavru, ne'ust!r ambulant * numit :lim!na'iul; din cau4a măr3ii ce vindea $rin blciuri * era văr de5al d!ilea, du$ă mamă, cu Adrian, "i ! 3i'ură 3!arte cun!scută altădată (n cercurile băie/il!r 4urba'ii din ma2ala% 0l era acum uitat, (n'r!$at sub dis$re/ul unui scandal $e care 3irea sa (l $ricinuise cu trei4eci de ani (n urmă% e statură ceva mai mare dect mi&l!cie, bl!nd s$ălăcit, 3!arte slab "i 3!arte 4brcit9 !c2ii săi alba"tri "i mari, cnd desc2i"i "i sinceri, cnd ascun"i "i vicleni, du$ă (m$re&urări, trădau t!ată via/a lui Stavru% =irea lui ciudată "i n!madă (l 4vrlise de c!l! $nă c!l!, (ntr5! e.isten/ă de burlac 2!inar,e.isten/ă care (ncă de la vrsta de d!uă4eci "i cinci de ani (l $rinsese (n tristele c!m$lica/ii ale s!cietă/ii > (nsurăt!are cu ! 3ată 3rum!asă, b!'ată "i sentimentală?, din care a ie"it, du$ă un an, ac!$erit de ru"ine,cu inima s3"iată, cu caracterul sc2imbat% Adrian cun!"tea va' $!vestea asta% Mamă5sa, 3ără să intre (n amănunte, i5! dădea ca e.em$lu de via/ă ticăl!asă, dar Adrian tră'ea (nvă/ăminte cu t!tul !$use9 "i nu ! dată, cu instinctul a3lat (n $r!3un4imile 3iin/ei sale se a$r!$iase de Stavru, a"a cum te a$r!$ii de instrument mu4ical $e care vrei să5l 3aci să cnte%Instrumentul se (m$!trivise% e altminteri, ei nu se vă4useră dect de vre! trei sau $atru !ri, t!tdeauna $e stradă% Casa mamei sale era (nc2isă $entru Stavru, ca t!ate casele cinstite% 8i a$!i, ce ar 3i $utut el să s$ună, derbedeul tutur!r iarmar!acel!r, băie5 /andrului răs3ă/at "i /inut din scurt7 Stavru trecea dre$t :un 3lecar; $entru t!ată lumea * "i era (n adevăr, v!ia să 3ie%
vreme ce ! adiere $ar3umată de tranda3iri "i 'ar!a3e (l (nvălui% Adrian se $!rni $e marea alee care se (ntinde de5a lun'ul 3ale4ei ce d!mină $!rtul "i unărea% Se !$ri ! cli$ă $entru a $rivi miile de lăm$i electrice care scnteiau $e va$!arele anc!rate (n $!rt "i $ie$tul i se um$lu de un nestă$nit d!r de ducă% :!amne- Ce bine trebuie să 3ie să te 'ăse"ti $e unul din aceste va$!are, care alunecă $e mări "i desc!$eră alte /ărmuri, alte lumi-%%%; Necă&it de a nu5"i $utea (m$lini d!rul, el $!rni din n!u cu ca$ul (n $ămnt, dar se au4i de!dată c2emat din urmă) * AdrianSe (nt!arse% Pe ! bancă, $rin a$r!$ierea căreia trecuse, sta un !m, cu $ici!arele (ncruci"ate, "i 3uma% Mi!$ia "i (ntunericul (m$iedicară $e Adrian să5l recun!ască% +mul se ridică, "i Adrian se a$r!$ie de el !arecum c!ntrariat, cnd ! e.clama/ie de bucurie (i scă$ă) * Stavru <"i strnseră minile "i Adrian se a"e4ă alături% Stavru, ne'ust!r ambulant * numit :lim!na'iul; din cau4a măr3ii ce vindea $rin blciuri * era văr de5al d!ilea, du$ă mamă, cu Adrian, "i ! 3i'ură 3!arte cun!scută altădată (n cercurile băie/il!r 4urba'ii din ma2ala% 0l era acum uitat, (n'r!$at sub dis$re/ul unui scandal $e care 3irea sa (l $ricinuise cu trei4eci de ani (n urmă% e statură ceva mai mare dect mi&l!cie, bl!nd s$ălăcit, 3!arte slab "i 3!arte 4brcit9 !c2ii săi alba"tri "i mari, cnd desc2i"i "i sinceri, cnd ascun"i "i vicleni, du$ă (m$re&urări, trădau t!ată via/a lui Stavru% =irea lui ciudată "i n!madă (l 4vrlise de c!l! $nă c!l!, (ntr5! e.isten/ă de burlac 2!inar,e.isten/ă care (ncă de la vrsta de d!uă4eci "i cinci de ani (l $rinsese (n tristele c!m$lica/ii ale s!cietă/ii > (nsurăt!are cu ! 3ată 3rum!asă, b!'ată "i sentimentală?, din care a ie"it, du$ă un an, ac!$erit de ru"ine,cu inima s3"iată, cu caracterul sc2imbat% Adrian cun!"tea va' $!vestea asta% Mamă5sa, 3ără să intre (n amănunte, i5! dădea ca e.em$lu de via/ă ticăl!asă, dar Adrian tră'ea (nvă/ăminte cu t!tul !$use9 "i nu ! dată, cu instinctul a3lat (n $r!3un4imile 3iin/ei sale se a$r!$iase de Stavru, a"a cum te a$r!$ii de instrument mu4ical $e care vrei să5l 3aci să cnte%Instrumentul se (m$!trivise% e altminteri, ei nu se vă4useră dect de vre! trei sau $atru !ri, t!tdeauna $e stradă% Casa mamei sale era (nc2isă $entru Stavru, ca t!ate casele cinstite% 8i a$!i, ce ar 3i $utut el să s$ună, derbedeul tutur!r iarmar!acel!r, băie5 /andrului răs3ă/at "i /inut din scurt7 Stavru trecea dre$t :un 3lecar; $entru t!ată lumea * "i era (n adevăr, v!ia să 3ie%
ar ceea ce5l entu4iasma $e Adrian erau 'lumele lui Stavru, cu ca$etele de /ri "i cu tabac2era%
să m!r, ! să5i $lătească dracu* acă m!ri-%%% Asta e altceva% ar tu 4ici că l5ai $ăcălit) asta ar (nsemna că e"ti necinstit%%% * P!ate că sunt%%% * Nu, Stavrule, vrei să mă duci%%% tu nu e"ti un !m necinstitStavru se !$ri brusc, ("i trase t!vară"ul ln'ă 'ard "i lundu5"i $entru m!ment (n3ă/i"area5i rară, de s3ială "i sub&u'are (n acela"i tim$, 4vrli (n nasul lui Adrian) * a, sunt necinstit- in nen!r!cire, Adrian, sunt necinstit8i 4icnd acestea, el v!i să5"i reia drumul, dar Adrian, cu$rins de un 3el de 3rică, (l a$ucă de reverul 2ainei, (l re/inu "i5i stri'ă cu ! v!ce (năbu"ită) * Stavrule, stai- Ai să5mi s$ui adevărul- 0u văd (n tine d!i !ameni) care e cel adevărat7 cel bun sau cel rău7 Stavru se (m$!trivea) * Nu "tiu8i smul'ndu5se brutal din minile lui Adrian) * Lasă5mă5n $ace- stri'ă el su$ărat% A$!i, ni/el mai de$arte, s!c!tind că l5a &i'nit $e tnăr, adău'ă) *
$ămnt% Adrian (l sim/i că v!rbea seri!s "i v!i să a3le mai mult, dar el $r!cedă cu bă'are de seamă) * Mi5ai $utea s$une $entru ce anume /i5ar trebui ! asemenea 2aimana7 * Pentru a mă (ns!/i la blciul din Sl!b!4ia, &!ia viit!are% La dre$t v!rbind, nu e $entru mine, dar e ca "i cum ar 3i%%% 8tii că am !biceiul, (n blciuri, să mă a"e4 ln'ă cte un $lăcintar care 3ace '!'!"i% ăranii mănncă "i li se 3ace sete, atunci eu sunt 'ata cu lim!nada% La nev!ie, un $umn de sare (n aluatul '!'!"il!r%%% >Ve4i că nu sunt cinstit%? 0i bine, am $e $lăcintar, e 6ir Nic!la%%% * @ir Nic!la- tresări Adrian% * Vecinul n!stru, 3!stul tău stă$n% ar, iată nen!r!cirea) el nu5"i $!ate $ărăsi cu$t!rul ca să mear'ă la blci% c!$iii mei-?% acă ar 3i 3!st să mă iau du$ă via/a mamei mele * acum cinci4eci de ani * n5a" 3i "tiut nici!dată cum răsare "i a$une s!arele dinc!l! de "an/ul care (nc!n&ura atunci 3rum!asa n!astră cetate Brăila- Vede/i v!i, dra'ii mei, mamele sunt t!ate la 3el, ele v!r să retrăiască (n c!$iii l!r, att sărmanele l!r $lăceri, ct "i $lictiselile l!r 3ără 3armec% 8i a$!i, ia s$une/i5mi, cu ce5am 're"it dacă suntem a"a cum ne5a lăsat umne4eu7 Nu5i a"a, Adrian7 Mi2ail interveni din n!u, t!t (n 'rece"te) *
e.ce$/ie%
$ierduse (ncă, ceva ce era $e cale să $iardă% Sărmanul meu 3rate Adrian- Tremuri%%%
3ac '!'!"i "i lim!nadă cu a$ă de $l!aie- esc2ide iute, (nc!rn!ratuleCel a$!str!3at ast3el b!mbăni ceva "i luă calul de că5 $ăstru% Stavru des2ămă "i (m$inse căru/a sub "!$r!n% A$!i, cei trei călăt!ri "i 2an'iul se 'ăsiră (ntr5una din acele crciumi r!mne"ti, asemănăt!are cu cea a lui m!" An'2el, unde se mănncă, se 3umea4ă, se s$un lucruri bune "i rele, du$ă !ameni, du$ă vrsta l!r "i du$ă calitatea vinului% e astă dată, Stavru 3u scurt) * Să mncăm bine, dar să nu (ntr4iem la $alavre% Ne !$rim $nă mine (n 4!ri "i $lecăm% Ce5a 3!st mai 'reu, am trecut% Mine diminea/ă, !di2ni/i la minte "i la tru$, ! să ne s$unem $!ve"ti /inndu5ne mereu de malul a$ei "i $rivind la s!are, care va răsări dre$t (n !c2ii calului% Mine ! s5avem vreme bună% Li se aduse ! du4ină de !uă, &umări, slănină, brn4ă "i un vin :să dai cu căciula (n cini;% Ci!cnind cu Stavru, 2an'iul 4ise) * Te duci la blciul din Sl!b!4ia7 Celălalt răs$unse cu ca$ul% Cr"marul (l luă $este $ici!r) * T!t cu 4a2arină (n l!c de 4a2ăr "i cu sare de lămie, 3aci lim!nadă7 Stavru (l $rivi (n !c2i "i c!ntinuă să mestece, $e urmă răs$unse) * 8i tu, $!rcule, t!t cu s$irt denaturat "i cu a$ă de la $u/ (/i 3aci /uica cu care !trăve"ti $e /ăran "i5/i um3li c2imirul7 Adrian, mirat, interveni) * ar, Stavrule, te5am vă4ut cum$ărnd 4a2ăr "i lămi, nu erau $entru a 3ace lim!nadă7 * Nu, dra'ul meu, asta e $ra3 (n !c2ii (nseta/il!rrăs$unse Stavru% 8i el adău'ă (n 'rece"te) * Ve4i bine că sunt necinstit- 8i asta nu5i nimic) $!t să 3iu "i mai multMi2ail "i Adrian sc2imbară ! $rivire (n/ele'ăt!are "i !c2ii celui dinti răs$unseră !c2il!r (ntrebăt!ri ai celuilalt) :Se ascunde ceva aici;% Cei trei !ameni se ridicară% Patr!nul luă ! cutie de c2ibrituri "i ! lumnare "i5i c!nduse (n $!dul 'ra&dului care era $e &umătate $lin cu 3n% Ac!l!, $e scnduri, ei (ntinseră ! r!'!&ină mare, $e care t!/i trei se aruncară (mbrăca/i, cu st!macul 'reu, $u/in ame/i/i de vin "i de !b!seală% D * acă 3uma/i, lua/i seama la 3!c, le 4ise 2an'iul lăsndu5i, lund cu el lumnarea "i c2ibriturile% u$ă cinci minute, t!/i trei d!rmeau% Ct să 3i 3!st ceasul7 Adrian nu5"i $utea da seama, dar, (ntr5un m!ment din n!a$te, el sim/i ! mnă care (i atinse umărul, a$!i 3a/a% esc2i4nd ! cli$ă !c2ii 'rei de s!mn, anev!ie ("i aduse aminte că nu e acasă, ci (ntr5un $!d, "i ad!rmi (ndată% ar iată că din n!u mna aceea (i trecu $este 3a/ă "i (n acela"i tim$ ! sărutare caldă (i atinse !bra4ul dre$t% e data asta, Adrian se tre4i "i $rinse a re3lecta, (ncremenit% Ce dracu $utea 3i7 Cli$ind (n (ntuneric, ("i aminti situa/ia cel!r care d!rmeau ln'ă el) la drea$ta "i deci, la mi&l!c, era Stavru, dinc!l! de acesta,
Mi2ail% 8i el 'ndi) :Cum7 Stavru m5a sărutat7 Ce5! 3i (nsemnnd asta7; Un 'nd (n'r!4it!r se 3i.ă (n creierul lui, a"a de (n'r!4it!r că5l res$inse, 4icndu5"i) :Nu%%% esi'ur, am visatNu e cu $utin/ă-; ar, cteva minute du$ă aceea, sim/i mna lui Stavru atin'ndu5i de mai multe !ri $ie$tul% Uluit, el (ntrebă cu ! v!ce stran'ulată) * Cau/i tabac2era mea, Stavrule7
a$rinse, cei d!i amici vă4ură din $r!3il că 3i'ura lui devenise de nerecun!scut% #ura "i nasul i se lun'iseră, musta/a se 4brlise% =a/a5i era ca un s$ectru% Cu !c2ii (n3unda/i, el nu5i $rivea% Nu se uită la ei nici cnd ace"tia, la rndul l!r, 3ăcură /i'ări "i le a$rinseră% A3ară, lătratul cinil!r "i cntecul c!c!"il!r um$leau aerul "i n!a$tea% * a, (nce$u Stavru (ntr5un tr4iu, cnd Mi2ail nu mai a"te$ta răs$uns% a, am să cer iertare lui Adrian%%% Sincer, dar nu cu umilin/ă% 8i nu (ndată, ci du$ă ce mă ve/i 3i ascultat% 5ta 4ici :$erversiune;, :vi!len/ă:, :viciu;% 8i cre4i că mă turte"ti de ru"ine% Cu t!ate astea, eu v5am s$us că sunt necinstit% 8i asta5i mult mai vin!vat, 3iindcă $rin asta (n/ele') a 3ace rău (n c2i$ c!n"tient% ar $erversiune7 ar vi!len/ă7 Bunul meu Mi2ail- Asta se (ntm$lă 4ilnic (n &urul n!stru "i nimeni nu se rev!ltă% A intrat (n le'i, (n !biceiuri9 e re'ula vie/ii% 8i eu, eu sunt unul din stlci/ii acestei vie/i $erverse9 t!tul (n via/a mea a 3!st $erversiune, vi!len/ă "i viciu% Am crescut sub răsu3larea acest!r calamită/i% T!tu"i, n5aveam $entru ele nici ! (nclinare% 0 ne$lăcut să 3ii silit să v!rbe"ti 3ără v!ia ta, dar mă 3!l!sesc că suntem (ncă (n $uterea n!$/ii ca (ntr5! (m$ără/ie a crti/el!r% 8i v!rbesc nu $entru a mă a$ăra) !- ct des$re asta, nu5mi $asă- V!rbesc $entru a vă da, eu, !mul im!ral, ! lec/ie de via/ă, v!uă care sunte/i $ers!ane m!rale, mai ales d5tale, Mi2ail, care $!ate nu cun!"ti t!ată via/a, a"a cum (/i (nc2i$uiSunt un !m im!ral "i necinstit%
A, ctă nedre$tate e (n via/ă- Unui !m sc2il!d de un $ici!r sau de ! mnă, nimeni nu5i aruncă dis$re/ul lui, t!ată lumea (l $rive"te cu milă9 dar 3iecare se dă (na$!i, nimeni nu simte milă (naintea unui sc2il!d al su3letului8i t!tu"i, acestuia (i li$se"te (nsu"i $iv!tul vie/ii% 0l (mi li$sea mie% a$r!a$e un an?) vinul era servit une!ri de ! 3rum!asă cr"mări/ă, 3ata ne'ust!rului% 8i devenii de!dată mu"teriul credinci!s al acestui vin stra"nic ca "i $ra5 da 3lăcăril!r $e care le aruncau !c2ii ne'ri ai vră&it!arei% ar am 3!st cuminte, casa era cinstită "i b!'ată% Pe deasu$ra, nu5i $lăceau străinii, de"i ei (i 3ăcuseră b!'ă/ia% Atunci, $rimul lucru $e care5l 3ăcui, a 3!st să5mi $r!cur 2rtii r!mne"ti, treabă u"!ară (n ările S3ntului Bac"i"% intr5! 4i $e alta, (n'r!$ $e : Stavru sale$'iul; "i devin d!mnul Isv!ranu, :ne'ust!r de arămuri de amasc;% Numele "i calitatea $lac% Sunt $rivit cu c!nsidera/ie "i aten/ie% Casa n5avea ! mamă% Tatăl era bătrn, as$ru "i b!lnav de $ici!are% u$ă trei luni de venire 4ilnică, mă văd (ntr5! seară re/inut la masă (n 3amilie% #ăsesc aci ! mătu"ă care /inea l!c de mamă "i care nu lăsa din !c2i $e ne$!ată% ar ba' de seamă mai ales că e t!tdeauna bine să nu min/i dect $e &umătate% La masă se a3lau d!i 3ra/i v!inici, care erau stabili/i la #ala/i ca ne'ust!ri de c!v!are "i arămărie de amasc% in 3ericire, cun!"team amascul "i me"te"u'ul l!r mai bine ca ei9 vndusem dese!ri c!v!are "i arămuri ci4elate din acea /ară% 4ece bani?, ne"tiind a$r!a$e ce este c!$ilăria "i intrnd (n via/ă $e $!arta su$liciil!r9 ceilal/i sleindu5 se de 3!ame "i neavnd dre$tul nici la !di2nă, nici la lini"tea bătrne/ii% P!ve"tile mele interesea4ă $e d!mni"!ară "i cu triste/ea l!r (i smul' lacrimi, dar ceilal/i au inima ursu4ă9 ei nu re/in dect $artea anecd!tică% Asta (mi dis$lace a"a de mult, că sunt 'ata să bat (n retra'ere, dar mi5aduc aminte la vreme că nu veneam (n casa asta $entru a mă (nsura cu t!ată lumea% =ata era du$ă 'ustul meu "i numai $e ea ! v!iam% Cu ea, le'ăturile mele se măr'iniră la sn!ave "i $!ve"ti% !uă luni du$ă această $rimă masă, $uteam să mă
s!c!t ca un membru al 3amiliei%
t!ate $uterile ei către libertate% ese!ri rămneam sin'uri% Cum cădea seara, $răvălia se (nc2idea%Mătu"a se ducea să se culce, 3iindcă se scula de cu n!a$te% 8i atunci * ln'ă tatăl >de care nu "tiam cnd d!arme "i cnd e trea4 dect du$ă 'emete? * Tincu/a, $lecată $e '2er'2e3ul ei, (mi 4icea, cu ! !c2eadă care5mi (n'2e/a sn'ele) * P!veste"te5mi ceva, d!mnule Isv!ranu9 ceva trist%%% Tatăl sărea (n sus) * Nu, nu trist- Mă $lictise"te* Bine, atunci ceva vesel- adău'a ea, melanc!lică% * Vă v!i $!vesti ceva care să (m$ace $e t!ată lumea, le 4isei% Anul trecut mă 'ăseam cu mar3ă (ntr5un blci $e Ial!mi/a% 8ti/i că, la blci, a 3i bine cu t!ată lumea, e un lucru 3!arte (n/ele$t% =aci re$ede cun!"tin/e "i le des3aci t!t att de re$ede, dar un ne'ust!r se $!ate (ntlni cu altul ceva mai des dect un m!rt cu $!$a care l5a (n'r!$at% — race, asta5i bună- m!rmăia bătrnul% — 0u a"a 2!tărsem să mă $!rt, cnd iată ce mi se (ntm$lă (ntr5! 4i% Cun!"team de ctăva vreme $e un neli$sit al iarma5 r!acel!r, numit Tranda3ir,un /i'an care $retindea că vinde salbe de măr'ele, dar care (n realitate aler'a du$ă a'eamii buni de &umulit cu :uite $!$a, nu e $!$a-;% Cu alte cuvinte, Tranda3ir era un $un'a"% ar $un'a"ul ăsta mă interesa% Cu salbele sale $e bra/, el se s$ri&inea de baraca mea, 3uma din lulea 3ără să s$ună nimic "i scui$a (n a"a 3el, că de4'ustat, trebuia să5l '!nesc% Atunci se amesteca (n mul/ime, stri'nd) :Salbe, salbe-; ar !c2ii lui sc!t!ceau ca$etele /ăranil!r (n stare să devină clien/i ai &!cului său, "i cel ce5i cădea $radă ie"ea cu bu4unarele '!ale% V!ind să5l 3ac să c"ti'e via/a mai !nest, (i $r!$usesem !dată să5"i sc2imbe meseria% * Ce7 mi5a răs$uns el, vrei să mă 3aci t!vară"ul tău7 * Nu, 4isei eu, nu $!t să te 3ac t!vară"ul meu, dar $!t să te 3ac sale$'iu% Se c"ti'ă bine% * +, 3ăcu el9 se c"ti'ă bine- Sale$ul tău n5! să mă 3acă nici!dată să c"ti' destul $entru ca să $!t, la 3iecare "ase luni, să adau' un n!u 'alben la salba de 'albeni im$eriali a 3rum!asei mele Miranda9 "i atunci, dra'ul meu, ea se va duce cu altul, căci, ve4i tu, dra'!stea e sc2imbă t!are A"a era, avea dre$tate) sale$ul nu $r!duce 'albeni, (n vreme ce :uite $!$a, nu e $!$a;%%% 0i bine, :uite $!$a, nu e $!$a;, (i adusese, (n 4iua aceea, cinci 'albeni (n mai $u/in tim$ dect /i5ar trebui ca să 3aci ! mămăli'ă% ar iată că 'albenii ace"tia (i veniră (ns!/i/i de5! $!veste 2a4lie) tnărul /ăran care 3usese des$uiat de avutul său, nu5l mai slăbea $e Tranda3ir "i amnd!i, du$ă ce se 3u'ăriră $este cm$uri, se (n3ă/i"ară (naintea mea, $entru a mă lua ca arbitru% ăranul 4icea) * acă nu vrea să5mi dea (na$!i banii, atunci să mă (nve/e me"te"u'ul lui9 da, me"te"u'ul lui9 am să 3ac ca el% Tranda3ir ridică din umeri% * ăranul ăsta e nebun, 4ău e nebun% Ce belea, ce belea* Nu, băiete, 4icea celălalt, banii, banii mei, !ri me"5 te"u'ul tău- Nu e bine să 3ii cinstit9 am să 3iu ca tine* ar nici tu nu e"ti mai cinstit dect mine, stri'a Tranda3ir9 tu ai vrut să5mi iei banii mei9 am 3!st mai "mec2er "i /i5am luat eu $e ai tăi, asta5i t!t% * a, c!nveni /ăranul, n5am 3!st mai cinstit ca tine9 $entru aceea (/i las un 'alben9 dă5mi (na$!i $e ceilal/i
$atru% acă nu, mă arunc (n Ial!mi/a "i e $ăcat% Am acasă ! nevastă tnără "i sin'urică% Ne5am luat din dra'!ste% 8i cei cinci 'albeni erau t!ată $!d!aba salbei ei%
"i a&ut!rul (m$re&urăril!r% Nici ei, nici ele nu au vrut să salve4e un !m%
drum, dar a&un'nd la un vad, el se !$ri brusc% R!"u de mnie, ca un rac 3iert, lăsă 2ă/urile cel!r $atru cai "i a"te$tă, 2!tărt să5"i ceară dre$tul lui cu !rice $re/% Mitr!5 $!litul $ierdu răbdarea, "i du$ă ! vreme sc!/nd ca$ul $e 3erestruica dili'en/ei, (ntrebă $e suru'iu de ce s5a !$rit% Suru'iul ("i sc!ase căciula "i 4ise cu umilin/ă) * Păi să vede/i,
miresei, $e care ! duc cte!dată (n trium3 $entru a ! arăta musa3iril!r, care $etrec (n !daia de alături% Mi s5a (ntm$lat să văd "i mai mult dect asta) am vă4ut acest stea' dus (n vr3ul unei $ră&ini $e "!seaua de la Petr!iu la Ca4asu, (nc!n&urat de ! ceată de 3emei turbate, care 2ăuiau (n &urul de4'ustăt!rului tr!3eu%
bătu mie4ul n!$/ii, bă'ai de seamă că mici c!c!l!a"e de $ine (nce$ură să mă l!vească din di3erite $ăr/i% C!c!l!a"ele 3ură urmate de bucă/i de $ine "i, du$ă cteva minute, de 3elii (ntre'i% * Ce (nseamnă asta7 (ntrebai eu% * 0i bine, asta (nseamnă că trebuie să te sc!li de aici "i să te duci să5/i 3aci dat!ria- stri'ă na"a% Vă &ur, dra'ii mei, că nu (n/ele'eam nimic, dar am (n/eles cnd na"ul mă luă la ! $arte "i5mi s$use de ce dat!rie e v!rba%
ura care ne !trăvea, n5a" 3i devenit s!/ul "i !mul n!rmal s$re care nă4uisem din t!ate 3!r/ele mele% Nu mai eram att de timid ca la (nce$ut, nu mi5era 3rică de nevastă5mea, dis$ăruse 'r!a4a care5mi (n'2e/a sn'ele la a$r!$ierea ei% Aveam c2iar m!mente cnd d!rin/i va'i, slabe de"te$tări, mici im$ulsuri sen4uale (mi 3urnicau tru$ul "i mă 3ăceau să r!"esc cnd ea mă strn'ea (n bra/e, mă mn'ia, mă asi'ura de dra'!stea ei% ar ceea ce dra'!stea creea4ă cu 'reutate, ura distru'e (ntr5! cli$ă "i iată ce nu v!i ierta nici!dată !ame5 nil!r%
de sub ac!$eri"uri, din mi4erie0a se (ndură "i5mi dădu (n'ăduin/a, s3ătuindu5mă să iau cu mine cu/itul "i d!uă $ist!ale "i rec!mandndu5mi să nu intru (n v!rbă cu nimeni%
Pe drumul către Sl!b!4ia, (ntre d!uă lanuri de !r4, căru/a cu trei !ameni mer'ea la tra$%
II CHIRA CHIRALINA
("i 3ăceau 'enele cu c2in!r!4 (nmuiat (n untdelemn, s$rncenele cu un tăciune de lemn de busui!c, iar $e bu4e, $e !bra&i, ca "i $e un'2ii dădeau cu r!"u de crm4% 8i cnd această lun'ă !$era/ie era s3r"ită, ele se sărutau, "i s$uneau cuvinte de dra'!ste "i (nce$eau a5mi 3ace "i mie t!aleta% A$!i, t!/i trei, lundu5ne de mnă, dăn/uiam du$ă m!da turcească !ri 'recească, "i ne (mbră/i"am% Ast3el, 3!rmam ! 3amilie a$arte%%% Acum tatăl "i 3iul mai mare nu mai veneau (n t!ate serile acasă% 0rau amnd!i careta"i, cei mai mari "i mai căuta/i me"teri din t!t /inutul9 "i atelierul l!r se 'ăsea (n $artea !$usă a !ra"ului, (n cartierul @ara6i!i, (n vreme ce n!i l!cuiam (n Cetă/uie%
tineri "i 3rum!"i% T!tdeauna bruni, !ac2e"i, aveau ! (n3ă5 /i"are ele'antă, mustă/ile ascu/ite, bărbile 3!arte (n'ri&ite, iar $ărul l!r lins !ri cre/ răs$ndea un mir!s $uternic de unt de mi'dale, $ar3umat cu m!sc% 0rau turci, 'reci "i cte!dată r!mni, căci na/i!nalitatea nu &uca nici un r!l, c!ndi/iile erau ca ace"tia să 3ie tineri "i 3rum!"i, delica/i, discre/i "i nu $rea 4!ri/i% Situa/ia mea era 3!arte in'rată% Nimănui nu i5am v!rbit $nă a4i de ceea ce au 3!st c2inurile mele atunci% R!stul meu era să ve'2e4, a"e4at $e mar'inea 3erestrei "i să $re(ntm$in !rice sur$ri4ă% Asta (mi $lăcea mult, 3iindcă uram de m!arte $e cei din @ara6i!i, care ne băteau% ar (n $ie$tul meu se da ! lu$tă (ntre dat!ria "i 'el!4ia mea% 0ram 'el!s, 'r!4av de 'el!s% Casa era a"e4ată (n 3undul unei vaste cur/i (m$re&muită cu 4iduri% Unele 3erestre dădeau către această curte, iar altele, (na$!i, erau sus$endate deasu$ra $lat!ului care d!mina $!rtul% Nu $uteai $ătrunde (n casă dect $rin unica intrare din 3a/ă, dar $entru a 3u'i, de- musa3irii 3ăceau mai $u/ine na4uri, "i dacă $!vrni"ul $lat!ului ar 3i $utut v!rbi, c/i in"i n5a vă4ut el căutnd scă$are $e ac!l!Că/ărat $e $erva4ul 3erestrei, stăteam cu !c2ii $e 3elinarul ce lumina, t!ată n!a$tea, deasu$ra $!r/ii, iar urec2ea mi5era ciulită să aud 4'!m!tul 4ăv!arel!r ru'inite% ar /ineam să văd de!$!trivă "i ce se $etrecea (năuntru% Mama "i C2ira erau 3rum!ase de te5nnebuneau% R!c2ia le strn'ea talia de le5ai 3i trecut5! $rintr5un inel% Snii * r!tun4i ca d!i $e$ena"i% Părul * răs3irat din bel"u' $e s$ate "i $e umerii '!i% Pe 3runte aveau ! $an'lică de un r!"u a$rins, iar 'enele lun'i, cli$eau drăce"te, $arcă $entru a a//a $ara 3lăcăril!r din !c2ii a$rin"i de $atimi% ese!ri, (n '!ana l!r de a se 3ace $lăcu/i 3emeil!r, (n v!rbăria l!r ner!adă, musa3irii deveneau cara'2i!"i% A"a, (ntr5! seară, unul din ei, v!ind să c!m$limente4e $e mama, 4ise) :'ăina bătrnă 3ace 4eama bună:% Biata 3emeie, &i'nită, (i aruncă evantaiul (n ca$ "i $lnse% Alt invitat, se ridică 3uri!s, dădu ne'2i!bului cu ti3la "i5l scui$ă (n 3a/ă% Se luară de $ie$t, răvă"iră casa, răsturnară nar'2ilelele% Asta ne 3ăcu să rdem cu lacrimi% Pentru a 3ace $ace, mama (i sărută $e amnd!i% ar aceste sărutări, aceste (mbră/i"ări, erau un mi&l!c al ei de a răs$lăti t!t 3elul de merite% Pentru ! v!ce 3rum!asă, $entru ! v!rbă de 2a4, un &!c iscusit, ea da sărutări, "i t!t a"a 3ăcea cnd trebuia să (nveselească $e un $!sac, să "tear'ă urma unei v!rbe su$ărăt!are, să $!t!lească un 4urba'iu $rea 'el!s, să sc!ată din (ncurcătură $e vreun $r!st% C2ira, $e de altă $arte, strălucea (n 3elul ei% =!arte de4v!ltată 3i4ice"te de la $ais$re4ece ani, ea $ărea cu d!i ani mai mare% Nebunatecă, "ireată, cu năsucul cam (nc!v!iat, cu bărbia ascu/ită, cu d!uă 'r!$i/e (n care 4eul dra'!stei $ictase d!uă aluni/e a$r!a$e simetrice, C2ira nemul/umea att $e (ndră'!sti/ii ei, ct "i $e mine, cu 4burdălniciile, (n/e$ăturile "i 'lumele sale% 0i se a"te$tau să !b/ină mult mai mult, iar eu s!c!team că e $rea darnică% Ca să nu su$ărăm $e nimeni, le 4iceam musa3iri curte4anil!r care veneau la n!i% Una, d!uă, musa3irii (i sărutau minile "i sandalele% 0a (i tră'ea de nas "i de barbă, le
vărsa sir!$ $e cărbunii care ardeau deasu$ra tumbec2iului nar'2ilelel!r, le da să bea din $a2arul ei "i a$!i s$ăr'ea $a2arul $entru a5i &i'ni, dar revenea un minut du$ă aceea $entru a de$une vr3ul $letel!r ei $e bu4ele cel!r &i'ni/i% T!ate astea mă (n3uriau, căci iubeam $e C2ira mai mult dect $e mama% + ad!ram "i nu su3eream nici ! mn'iere ce venea de la altul dect de la mine% Mi5aduc aminte că (ntr5! seară, s$re culmea 'el!4iei mele, n!dul de la ! sanda a C2irei des3ăcndu5se (n tim$ul dansului, ea ("i a"e4ă $ici!rul $e 'enunc2iul unui musa3ir "i5i ceru să5i le'e "iretul%
3ra/il!r ei, c!ntrabandi"ti de artic!le !rientale, ea ("i (n'ăduia !rice $lăcere, se 3ăcea ad!rată, sc2imba aman/ii mai mult sau mai $u/in satis3ăcu/i, t!t a"a de des ca r!c2iile, se lăsa să 3ie sn!$ită (n bătaie de tată5meu, a$ă5 rndu5"i numai 3a/a, du$ă care trecea la ! n!uă distrac/ie% 0a avea c2iar ! anumită virtute) cnd se "tia $rea $lină de $ăcat "i se temea ca 3uria bărbatului ei să nu se reverse asu$ra n!astră, /inea u"a (nc2isă $nă ce n!i i4buteam să 3u'im $e 3ereastră% Pe urmă ! desc2idea vite&e"te "i (ncasa sin'ură "i $entru n!i% Cnd ne (nt!rceam, cteva ceasuri du$ă aceea, ! 'ăseam lun'ită $e s!3a, cu 3a/a ac!$erită de mie4 de $ine albă (nmuiat (n vin r!"u, $entru a vindeca um3lăturile "i vnătăile% Se scula r4nd nebune"te9 "i, cu !'linda (n mnă, ne s$unea, arătndu5ne 3a/a tume3iată) * Nu e a"a că nu m5a slu/it $rea tare7
abur de la$te, 3ierbnd la 3!c mic9 să5"i 3acă $ărul luci!s cu unt de mi'dale $ar3umat cu m!sc9 să5"i lustruiască un'2iile cu ! $ensulă muiată in ră"ină amestecată cu aca&u% 0ra a$!i ! (ntrea'ă daraveră cu t!aleta 'enel!r, s$rncenel!r, bu4el!r "i !bra&il!r% 8i cnd t!tul era 'ata, urmau de&unul, 3umatul "i siesta% Se tre4eau cnd s!arele era la c2indie, $entru a arde mir!denii,$entru a bea sir!$uri "i, (n s3r"it $entru a (nce$e marea dandana a 4ilei) cntecele, dansurile, c2e3ul, care /ineau $nă la mie4ul n!$/ii% Mama, era mult mai b!'ată dect tata9 "i cu t!ate c2eltuielile nebune"ti, averea ei, $lasată (n (ntre$rinderi cam nelămurite, de către 3ra/i, (i aduceau venituri att de mari, (nct (i rămnea destul ca să $ună de!$arte (n 3iecare lună >t!t (n mna 3ra/il!r ei? banii destina/i C2irei "i mie% 0u nu cun!"team $rea bine via/a mamei mele% Mi5aduc aminte să 3i au4it5! $!vestind că $ărin/ii ei 3useseră 2!telieri b!'a/i% Tatăl său, un turc bun "i $i!s, 3usese trimis din Stambul cu 3irman de la Sublima P!artă $entru a desc2ide un 2!tel la Ibraila către s3r"itul veacului al VIII5lea, cu (nsărcinarea de5a $rimi "i !s$ăta $e t!/i demnitarii $e care Sultanul (i trimitea (n $a"alcul său% 0l avea trei 3emei) d!uă 'rec!aice "i ! r!mncă% R!mnca a 3!st mama mamei mele% Celelalte d!uă 3emei au dat na"tere la trei c!$ii, dintre care unul a (nnebunit "i s5a s$n4urat% ar mama, ca "i 3ra/ii ei vitre'i, nu se (n/ele'eau, a"a că t!tdeauna casa $ărintească era cu 3undul (n sus% u$ă ct se $are, nimic mai (nteresant nu se săvr"ea (n casa asta dect să se adune bani "i să se 3acă ru'ăciuni la d!i umne4ei, (n trei limbi de!sebite% Cei d!i băie/i se a$ucară de c!ntrabandă, iar mama, (ncă 3!arte tnără, era 'ata să5i urme4e, cnd turcul se 2!tăr(, scurt, s5! mărite cu un !m as$ru "i 3ără inimă, tatăl meu, care se (ndră'!sti de ea, :$r!babil, 4icea mama, (ntr5un m!ment cnd umne4eu se sc!bea (n nas;% Bunicul dădu tatălui meu aur mult "i lăsă m!"tenire mamei ! mare $arte din averea sa, cu dre$tul de a ! administra du$ă $!3ta ei, cu c!ndi/ia de a rămne măritată% As3el le'ată de un !m $e care (l ura, ea "tiu să se $lece v!in/ei turcului, de teamă de5a nu se vedea de$!sedată * 3ăcu $e $isicu/a, (i c"ti'ă (ncrederea "i, la m!artea lui, reu"i să5i smul'ă averea ce5i era destinată, dnd5! a$!i (n seama 3ra/il!r, care ! ad!rau% Atunci (nce$u via/a de $etreceri, de $lăceri "i de am!ruri nebune, $e care ! aveam sub !c2i "i $e care tatăl meu nu $utea s5! (m$iedice, cu t!ată brutalitatea lui% Mama i5ar 3i 3ăcut bucur!asă un dar din 4estrea ei, dacă ar 3i vrut să5i redea libertatea, dar el /inea să se ră4bune de de4!n!area ce5i 3ăcuse%
! l!vea (n acest mie4 al e.isten/ei sale "i, (n vremea din urmă, nen!r!cita trebuia să se (n'ri&ească cte !$t "i 4ece 4ile $entru a 3ace să dis$ară vnătăile "i rănile%
8i (n ilaritatea 'enerală, el e.$lică cum bietul !m 'emea, (n m!mentul ăla, (n $atul lui, cu mas!rul ln'ă el% P!vestea $use $e 'nduri $e c2itarist, care era scurt "i 'r!s% 0l se duse la 3ereastră "i scrută (ncă ! dată abisul% Un musa3ir (l lini"ti, s$unndu5i) * Nu e $rea sus- Cel mult un stn&en% Numai că nu trebuie să sari $rea (n 3a/ă, ci să te la"i să aluneci (nceti"!r, a$!i să te /ii dr4 cnd (nce$i să te r!st!'!le"ti $e $anta cea mare%
strn"i "i mă să'etă cu !c2ii (n a"a 3el, de cre4ui că5mi sunase ultimul ceas % ar nu mă atinse, ci numai 4bieră) * A"a, 2ai7 S$ar'i ca$ul 3ratelui tău, iar $aciaura de s!ră5ta v!ia să mă ucidă- 0i bine, acum s5a s3r"it cu v!i t!/iStinseră lumnările "i mă luară cu dn"ii% Trecnd $rin curte, aruncai ! $rivire asu$ra ca$acului $ivni/ei) un lacăt mare, trecut $rin d!uă belciu'e, 3ăcea im$!sibilă ! evadare, "i am sus$inat la 'ndul că biata mama, rănită, des3i'urată, dar trăind (ncă, era (n'r!$ată (n acel !ribil m!rmnt, (n vreme ce C2ira, (n iatac, se (năbu"ea de de4năde&de% A3ară, era 4iuă% Cărbunarii turci, cu samarul (n s$inare "i cu bast!nul ascu/it sub bra/, mer'eau s$re $!rt, la lucru% 8i eu unde mer'eam7 A&unserăm la l!cuin/a tatei "i am 3!st de (ndată $us să (nvrtesc t!cila, $e care ucenicii ascu/eau barde "i dăl/i%
$!vrni"ului, $e creasta căruia casa n!astră d!rmea s!m5 nul de4năde&dii% Pentru (ntia !ară (nce$ui să urc $răvăli5 "ul acela, $e care $nă atunci nu 3ăcusem dect să5l c!b!r (n 3u'i vi&eli!ase% A&uns $e muc2ie, (mi a"e4ai scara "i, (n tim$ ce inima 4vcnea ne(nc2i$uit de tare, i4bii 'eamul care sări (n /ăndări% Atunci * du$ă ! cli$ă de s3r"eală * au4ii 'lasul blnd al C2irei, 'emnd din (nc2is!area ei) * Tu e"ti, ra'!mire7 La c2emarea suri!arei mele, mă cutremurai "i stri'ai) * 0u sunt- Am venit să vă sca$Mă strecurai (năuntru $rin s$ărtură "i trăsei 4ăv!rul% Palidă, um3lată de $lns, C2ira (mi sări de 't, (ntrebndu5mă (n'ri&!rată) * ar mama7 Ce5i cu mama7 * 0 (nc2isă (n $ivni/ă, trebuie s5! sc!atem de5ac!l! "i să 3u'imU"a casei era (nc2isă cu c2eia% esc2isei 3ereastra "i sării (n curte% Cu a&ut!rul securii s3ărmai belciu'ele "i c!b!ri scara, urmat de C2ira% Un mir!s 'reu de muce'ai, de var4ă murată "i de le'ume $utrede ne tră4ni (n nas, căci de vre! d!i5trei ani nimeni nu mai c!b!rse (n $ivni/ă% Br!a"tele /est!ase mi"unau lene"e, "i !uăle l!r, ceva mai mări"!are ca !uăle $ăsărelel!r, stăteau (n"irate de5a lun'ul 4iduril!r%
dect aceea $e care eu ! simt cl!c!tind (n sn'ele meu% A4i a s!sit vremea să mă 'ndesc la &urămntul acela% e aceea vă las%%% Mă duc să mă (n'ri&esc, de$arte% acă mi5!i scă$a !c2iul "i v!i i4buti să5mi tămăduiesc urmele rănil!r, v!i trăi "i mă ve/i revedea% acă (mi $ierd !c2iul, nu ne v!m mai re'ăsi nici!dată% 8i acum, iată ce mai am de adău'at) tu, C2ira, dacă * du$ă cum bănuiesc * nu /i5e dat să trăie"ti (n acea cură/enie care vine de la umne4eu "i aduce mul/umire, să nu 3ii ! cinstită 3ă/arnică, să nu 3aci $e virtu!asa% Nu5/i bate &!c de umne4eu, ci 3ii ceea ce te5a lăsat el * trăie"te5/i via/a a"a cum ! sim/i, 3ii c2iar ! destrăbălată, dar ! destrăbălată cu inimă- 0 mai bine a"a- 8i tu, ra'!mir, dacă nu $!/i a&un'e !m de treabă, 3ii ca s!ră5ta "i ca maică5ta, 3ă5te c2iar 2!/, dar un 2!/ cu su3let, căci !mul 3ără su3let, dra'ii mei, e un m!rt care (m$iedică lumea să trăiască% 0 ca tatăl v!stru%%% Acum, v!i ! să rămne/i aici, $nă cnd ! da s!arele5n c2indie% e5! 3i să (ncea$ă vre! $l!aie cu trăsnete, să nu vă adă$!sti/i $e sub c!$aci, ci ascunde/i5vă (n 'r!a$a cea din c!astă% u$ă t!acă, v!r veni să vă caute d!i călăre/i, "i vă v!r lua sub ari$a l!r% Să "ti/i că aceia sunt 3ra/ii mei, d!i !ameni de !menie "i de inimă% 0u mă duc la ei, dar $e v!i nu vă $!t lua, $entru că sunte/i (ncă 3ără minte "i5i $ute/i da de '!l, 3ără v!ia v!astră% acă, $nă la c2indie, 3ra/ii mei nu vin să vă ia, (nt!arce/i5vă la tr' "i cere/i 'ă4duire, (n numele meu, la l!canta de unde luam mncare, dar să nu ie"i/i din !daie $nă n5!r veni unc2ii v!"tri să vă caute% 8i acum, am să vă mai s$un un lucru% Tru$ul n!stru e su$us tutur!r b!alel!r% Cu v!ia lui umne4eu, nici eu, nici, v!i, n5am cun!scut c2inurile astea, dar ele e.istă9 "i 3ără de număr sunt cei care $ătimesc de ele%
se ridica un n!r de $ra3% u$ă cteva cli$e, răsăriră d!i călăre/i, venind valvrte& "i lăsnd (n urma l!r ca ! dră de 3um%
* e armele v!astre, că $rea ave/i multe% 0l i4bucni (n 2!2!te) * Ha, 2a, 2a-%%% ra'!mir 3lăcăule- Să "tii că nici!dată nu e"ti $rea (narmat, cnd te5ai stricat cu umne4eu "i cu dre$tatea 3ă$turil!r lui% ar ce (n/ele'i tu din astea, /ncule7
Am '!nit a"a, cam ct ai 3uma ! /i'ară% A&un"i la mar'inea tr'ului, crmirăm la stn'a $e5un drumea' care ducea dre$t la unăre% Tim$ de cteva minute '!ana vi&eli!asă a cail!r mă 3ăcu să cred că nu un cal mă $urta (n s$inare, ci (nsu"i dracul% Sub blnda cernere a lunii, care ar'inta calea, $letele C2irei, ie"ite de sub 4e'2e, 3luturau (n vnt ca un 3ui!r des3ăcut% Curnd du$ă asta, (nce$urăm să sc!b!rm un $!vrni", iar cnd 3luviul a$ăru (n (ntre'ime, ca ! $an'lică strălucit!are, caii ("i (ncetiniră '!ana, a$!i se !$riră de!dată (n $rea&ma unui crn' de sălcii% Ne 'ăseam la l!cul numit Catar', cam la vreun ceas de drum cu $ici!rul de$arte de $!rt "i de casa n!astră% =ără să descalece, cei d!i !ameni se a$r!$iară "i sc2imbară cteva cuvinte $e care nu le5am $utut (n/ele'e, a$!i, cel mai vrstnic, vr( d!uă de'ete (n 'ură "i 3luieră ! dată lun', $uternic, iar du$ă ! cli$ă (ncă de d!uă !ri mai scurt% Pe dată, dintre salcii a$ăru un turc bătrn, cu barbă albă, care se a$r!$ie, tr"indu5"i trlicii "i 3ăcu ! temenea, cu bra/ele (ncruci"ate $e $ie$t% * Bună seara, Ibra2im- (i răs$unseră unc2ii mei, $e turce"te% 0l luă caii de că$estre "i n!i (l urmarăm% Nu de$arte, de cealaltă latură a salciil!r, era un b!rdei, năruit de revărsările a$el!r% Bătrnul era $escar de raci "i b!stănar% Cea de a treia meserie, cred că i5! '2ici/i lesne% 0l le'ă caii sub un "!$r!n de stu3 "i intră (n c!liba lui, urmat de unc2iul cel mai bătrn, care, a$!i, ie"i sin'ur, luă $e C2ira (n bra/e "i $lecă 'răbit% =ratele lui 3ăcu la 3el cu mine% 8i, ducndu5ne ca $e ni"te $runci, cei d!i bărba/i se (ndre$tară s$re $!rt, de5a lun'ul /ărmului% Pici!arele li se a3undau (n clisa m!ale% Vreascuri tr!sneau sub $a"ii l!r% A&uns sub $!vrni"ul l!cuin/ei n!astre, (nce$urăm să urcăm% Casa era cu3undată (n be4nă% Bă'arăm de seamă că 3ereastra cu 'eamul s$art 3usese astu$ată cu scnduri bătute (n cuie% Unc2ii ("i (nc!rdară au4ul, a$!i des$rinseră scndurile cu l!vituri de $at de $u"că "i intrarăm (n casă% Cel mai (n vrstă ne s$use) * N!i ! să ie"im (n !'radă "i5! să ne ascundem (n $ivni/ă% V!m rămne ac!l!, att ct va 3i nev!ie, c2iar $nă mine diminea/ă%
să stea alături de ură7 8i $entru ce iubim7 8i $entru ce ucidem7 Pentru ce ne 3rămntăm sim/ăminte care dăunea4ă alt!ra "i c2iar n!uă (n"ine7 u$ă ce am rămas sin'uri "i lumnările 3ură a$rinse, $rima mea 'ri&ă a 3!st să caut (n !c2ii C2irei% + re'ăsii la 3el de ne(mbln4ită (n setea ei de sn'e% 0ra (n culmea 3ericirii, ca "u cum ar 3i 3!st v!rba de ! sărbăt!are% Se (mbrăcă (ntr5! r!c2ie dec!ltată "i se sulemeni, de $arcă "i5ar 3i a"te$tat musa3irii, (n'nnd ne(ncetat un cntec% Pe umărul !bra4ului stn' avea ! vnătaie de mărimea unei nuci% * Sărută5mă aici tare- (mi s$use ea%
$rin care scă$ase tata, descărcnd $atru 3!curi de $ist!l $e urma lui% C2ira (mi dădu drumul "i sări (n mi&l!cul !dăii, stri'nd) * Nu l5a/i nimerit- L5a/i scă$at- !ar urec2ea stn'ă i5a/i ru$t5!- re$t !rice răs$uns, ei stinseră lumnările, "i me4inul ie"i (n !'radă, (n vreme ce bătrnul ne (m$inse s$re intrare% Ne a"e4ă $e un divan, (n (ntuneric, "i ne s$use) * Vă sărut, C2iralin! "i ra'!mire, $!ate $entru cea din urmă dată% Tatăl v!stru e al treilea !m care5mi sca$ă, "i * dacă e să5mi cred ursita * m!artea mea e dat să5mi vină din mna celui de5al treilea du"man care (mi va 3i scă$at din bătaia $u"tii $e lună $lină% Ne're"it, am să5mi a$ăr $ielea $e ct v!i $utea, dar%%% ce /i5e scris, (n 3runte /i5e $us- 8i5acum asculta/i5mă) stă$nul 2anului, de unde mama v!astră lua mncare, va veni (n curnd să vă ia% La el ve/i avea d!uă !dăi "i t!t ce vă trebuie"te% Mine ! să vină aici să vă ia lucrurile v!astre%
ra4e ale s!arelui năvăliră (n !daie, aceasta (mi $ăru mai 3rum!asă "i am 3!st c2iar mul/umit% ar 'ndul că $!t da !c2i cu tata mă (n'r!4ea% e"te$tai $e C2ira, care d!rmea, "i i5am $r!$us să 3u'im% 0a 'ndea la 3el% 8edea $e mar'inea $atului, ca $r!stită, cu !c2ii r!"ii, cu 3a/a um3lată de $lns% Am cre4ut că ! nă$ădeau $ărerile de rău "i ! (ntrebai dacă de5asta era tristă) * Nu, (mi răs$unse ea, sunt amărtă că tata a scă$atacă ar 3i cu 3iu5său, am 3i acum (n casa n!astră% Sărăcia de5aici mă (n'r!4e"te0a ("i r!ti !c2ii dis$re/uit!ri $rin !daie% Ie"irăm%
se (m$leteau 3ără nici ! 4ăbavă cu ceasurile de ne'răită 3ericire care ne um$leau su3letele% Crescu/i (n :$u3;, du$ă cum s$usese unc2iul C!sma, 3l!ri de seră, n!i nu cun!"team dect des3ătările de sub ac!$eri"ul mamei) &!curi, cntece, răs3ă/ări "i bel"u'ul 2ranei% +, erau 3rum!ase acele 4ile- ar acum n!i desc!$eream că mai e.istă "i un :a3ară:, iar acest :a3ară:, b!'at (n lumină, (mbălsămat de miresme sălbatice, avea un 3armec nebănuit% Pnă atunci nu "tiusem ce (nseamnă să aler'i du$ă un 3luture, să mn'i ! lăcustă verde, să $rin4i un băr4ăun, să ascul/i viersul cntăt!arel!r (n lar'ul l!r necu$rins, 'reierul nevă4ut (n $cla (nserăril!r (nvrăstndu5"i /ritul cu (nde$ărtatul caval al ci!banului, să ve4i albine ie"ind de5a5ndăratelea dintr5! 3l!are, 2abar n5aveam de (n3i!rarea (n3 i!rarea $e care ! (ncearcă inima atunci cnd tru$ul /i5e mn'5 iat de alintările m!lc!me ale vnturil!r de vară, care 2!inăresc $e (ntinsul lanuril!r% Am cun!scut t!ate acestea9 "i 'ustul dulciuril!r casei a 3!st uitat% Uitate, de asemenea, (n3ri'urarea dan/uril!r, 3umul de nar'2ilele "i mireasma mir!deniil!r% Uitat a 3!st $nă "i c2i$ul des3i'urat al mamei "i setea n!astră de ră4bunare- =a/a C2irei se arămi (n scurt tim$, "i nicicnd ! 3ată mai 3rum!asă n5a cutreierat cm$iile cu !c2ii (nr!ura/i de dra'!ste, cu $ărul 3luturnd (n vnt ca ! 3lamură, cu 3usta indiscret ridicată, cu snii !3eri/i 1eului S!are
(n a$ă 4ece "i c2iar d!uă4eci de $a"i, $nă ca ea să5/i a&un'ă la $ie$t% Ca să te urci (n vre! luntre, trebuia să treci $e $un/i mici de lemn% Vasele cu $n4e, anc!rate la adnc, ("i 3recau $ntecele de $!nt!anele care s$ri&ineau un ca$ăt al $!dului celui mare, durat din brne "i dula$i% Un 3urnicar de 2amali turci, armeni "i r!mni, cu saci (n s$ate, se duceau "i veneau (n '!ană $e $un/ile acestea care se5nc!v!iau sub 'reutatea l!r% La (nce$ut $rivii de de$arte la viermuiala aceasta, $e urmă mă amestecai $rintre $l!4ii cel!r $atru !ri cinci semin/ii care $!$ulau !ra"ul "i $rinsei 'ustul &!curil!r%
* Mine ai să te distre4i ca ! $rin/esă, (n luntrea unui bei- i4bucnii eu, sărutnd5!% 8i, $e nerăsu3late, (i $!vestii minunea $e care ! desc!$erisem% A2, $entru ce n5a 3!st măcar ea mai (n/elea$tă, mai cun!scăt!are dect mine (n răută/ile !mene"ti7- C2ira s!rbi cu un nesa/ v!rbele mele "i se 4ă$ăci (ntr5att, (nct * (n d!rin/a ei de a se $limba mai re$ede $e unăre (ntr5! lu.!asă luntre cu $n4e * nu $utu (nc2ide !c2ii t!ată n!a$tea% A d!ua 4i diminea/a ("i $ierdu vremea cu 'ăteala ei "i a mea% Către amia4ă ne sc!b!rrăm $e /ărmul a$ei% Arabul era ac!l! cu barca lui, dar bătrnul li$sea% C2ira (l (ntrebă, (ndră4nea/ă) * Ai $rimit $!runcă să ne $limbi7 *a- răs$unse acesta, ridicndu5se (n $ici!are% Pe cnd ! urmam, au4ii un vsla" (n urma mea, s$unnd v!rbele acestea, de care mi5am adus aminte (n ne3ericirea mea de mai tr4iu) * Ce mai vnatI le s$usei C2irei "i5! (ntrebai de r!stul l!r% * Ni"te $r!"ti- 3ăcu ea% Su3la $e unăre ! adiere de vis% Pentru (ntia dată ne bucuram de $lăcerile unei asemenea le'ănări% Pn4ele se um3lau $u/in sub bătaia u"!ară a vntului% T!tu"i /ărmul se de$ărta "i de!dată (nce$urăm să săltăm $e valurile din lar'% Pe C2ira ! cu$rinse 3rica% * Nu mai vsli s$re mi&l!cul 'rlei-
Trei 4ile de5a rndul ne $limbarăm $e valurile unării, (ncumetndu5ne din ce (n ce mai de$arte%
bine, ne de4brăcă, ("i (nc2ise straiele (n si$ete "i ne retrimise "i (n seara aceea acasă, cu bale la 'ură% A d!ua 4i diminea/ă * cea din urmă 4i a n!astră $e $ămnt r!mnesc * C2ira $ln'ea amar) tata trăia (ncă "i unc2iul C!sma nu se 'ndea să5i $ună ca$ăt 4ilel!r% ar dacă el (ntr4ia să 3ă$tuiască acest 'est de4r!bit!r, era t!tu"i cineva care 3usese ră$us% =!arte de cu vreme au4irăm un 'las ră'u"it stri'nd sub 3erestrele n!astre) * Raci, raci vii
care scă$ase de la m!arte, a dat 3!c (ntr5! n!a$te la amnd!uă casele) "i la a mamei "i la a tatei, de 3rică să nu5i mai sca$e călăul n!stru% 8i, (ntr5adevăr, de data aceasta nu i5a scă$at, căci tata a $ierit (n 3lăcări%
III RA#+MIR Trecuseră $atru ani din 4iua (n care Adrian ascultase, din 'ura lui Stavru, $!vestea C2irei% Cu t!ate cercetările "i silin/ele $e care "i le dăduse $entru ca să $!ată (ntlni $e nen!r!citul lim!na'iu "i să5l (ncredin/e4e de dra'!stea "i $rietenia lui, nu i4butise să dea de el%
s$re l!cul ce i se arăta% Sunetul v!cii (nsă (i a&unse lui Adrian $entru ca să recun!ască $e Stavru% Se sculă, mi"cat, "i5l a$ucă de umăr% Cu 'lasul tremurnd, (i "!$ti la urec2e, a"e4ndu5se ln'ă el) * 0 cu $utin/ă7 Tu e"ti7 Aici7 * Ce nu "tiai7 (ntrebă Stavru, la rndul său $rivindu5 l bănuit!r% * Cum7 3ăcu Adrian uluit% M5ai vă4ut intrnd "i n5ai venit să mă (mbră/i"e4i7 8i (ncă res$in'i cinstea $e care /i5! trimit din sim$atie7 Ce5i cu tine7 Te5ai 3ăcut att de ursu4, de cnd nu ne5am mai vă4ut7 * A"a se (ntm$lă cu !amenii la bătrne/e, mai ales cnd duc ! via/ă ca a mea) sim$atiile nu mai /in%%% * ar eu nu5s nimic mai mult dect ! sim$atie $entru tine7 * 0u v!rbesc de :trata/iile; astea din sim$atie, sau de sim$atia care $!ate (ncă$ea (ntr5un :$a2ar;%%% Ct des$re tine%%% * 0i7 Ct des$re mine7 * e!camdată e ! de!sebire) tu urci c!lina vie/ii, $e cnd eu ! c!b!r, iar (ntre n!i stă culmea% 8i5a$!i%%% Stavru $rivi bănuit!r (m$re&ur "i tăcu% * Nu /i5e 3!ame, Stavrule7 (ntrebă Adrian cu dra'!ste% * a, mi5e cam 3!ame% * N5ai vrea să mănnci "i tu "tiucă um$lută7 Aici se 'ăte"te minunat% * 8tiucă, br!ască !ri ele3ant, c!mandă ce $!/i%%% dar 3ă ! :cinste; mai acătării dect un $ă2ărel de /uică, $e care mi l5a" 3i $utut $lăti sin'ur, răs$unse Stavru% 8i cu un aer $lictisit, ("i $etrecu $alma $este c2i$ul 4brcit% Cam du$ă vreun ceas, (naintea unui $a2ar cu vin, (n !daia lui Adrian * luminată de5! lam$ă cu 'a4 * "i (ncăl4it de sinceritatea tnărului său $rieten, Stavru ardea cele din urmă $icături de untdelemn din candela s3ntă care sus/ine su3letele cel!r $ătima"i% * Acum, cnd /i5am 3ăcut cun!scută ultima "i bi4ara mea (ncarna/ie de ne'ust!r de $iei de cl!"că, "tiu, dra'ă Adrian, că dacă nu m5ai vedea (n 2alul (n care sunt, te5ai 'răbi să mă (ntrebi ce s5a mai (ntm$lat cu C2ira, adică să5/i $!vestesc ist!ria micului ra'!mir de altădată% ar $entru tine sunt $re'ătit cu mintea la vremurile acelea de mult trăite, de"i vei 3i "tiind ct te d!are cnd răsc!le"ti $rin cu3erele (nde$ărtatel!r călăt!rii% Cnd am scă$at de $e c!rabia lui Na4im503endi, la C!nstantin!$!l, trebuie să 3i avut vre! cincis$re4ece ani%Tnăr, 3rum!s "i $r!st, eram (mbrăcat "i (m$!$!/!nat ca un 3eci!r de $rin/% Numai 2ainele de $e mine trebuie să 3i $re/uit ct un cal arăbesc- ară5mi5te ceasul, c!mandat $entru mine "i lucrat de ceas!rnicarul sultanuluiar inelele, de care (mi erau $line t!ate de'etele- ar 3esul cusut numai (n 3ir de aur- Iar $e deasu$ra, multe lire turce"ti, care (mi (n'reunau bu4unarele "i 3ăceau să5mi cadă "alvarii% Aveam cu ce trăi 4ece ani, 3ără să mă !b!sesc să mi"c măcar un de'et% ar, $entru ca să trăie"ti, nu5i de a&uns să ai numai avere%
care (mi erau att de trebuit!are (n via/ă% Naivitate era 4adarnica mea (ncredere că, !dată liber, !amenii mă v!r a&uta să le re'ăsesc%ar $entru ca să $!t da de ele, eram 'ata de !rice &ert3ă% 0ram 'ata, 3ără să5mi dau seama, c2iar "i la &ert3irea tru$ului meu, viciat acum "i !bi"nuit cu n!ua lui stare, căci (n via/ă te !bi"nuie"ti cu t!tul, "i cu viciul mult mai u"!r dect cu !ricare altă treabă, care5/i $are 'rea la (nce$ut% 8i asta e att de adevărat (nct, ca$tiv 3iind, de cte !ri nu5mi s$uneam) :A2- dacă C2ira "i mama ar 3i cu mine, n5a" d!ri să mai $lec nici!dată de aici-; M5am sim/it att de 3ericit, cnd mă vă4ui scă$at ca $rin minune din cu"ca mea aurită, (nct >!amne, iartă5 mă-? uitai "i de C2ira "i de mama- Nu mă mai temeam de asu$rit!rul meu% C!rabia lui ridicase anc!ra c2iar (n cli$a (n care * $rintr5! im$ruden/ă a lui * i4butisem să $un $ici!rul $e /ărm% 8i multi"!r du$ă asta, (n revărsatul 4!ril!r, aler'nd $e c2eiul B!s3!rului, l5am blestemat (n 3el "i c2i$ dndu5i cu ti3la) * u5te la t!/i dracii-
Ba6ce, care m5au 3ermecat "i mi5au um$lut su3letul cu cele mai năstru"nice (nc2i$uiri%
Mă $!rnii de!dată (ntr5un $lns (n 2!2!te, (mi răcnii t!t $ustiul su3letesc ce5l sim/eam, "i lacrimi 3ierbin/i (mi inundară !bra&ii% Vsla"ul mă au4i "i crmi s$re mine, (nsă cnd 3u la vre! d!i metri de /ărm, ("i lun'i 'tul, mă cercetă un minut, a$!i se de$ărtă stri'ndu5mi $e 'rece"te) * 0e2, su3le/elule- Ce te b!ce"ti a"a7 Nu cred să 3ii att de nen!r!cit, că d!ar te văd $!leit cu aurin n!a$tea aceea, nu mă mai (ncred (n !amenii cu v!cea 3rum!asă%
aceea, nu mă bălăcisem $rintr5att n!r!i, nici!dată nu5mi mai 3usese dat să văd ma2alalele att de murdare, nici ! sărăcie att de cum$lită%
ce5i dat!ram) * Ia5/i ct c!stă mncarea, (i s$usei% Ne'ust!rul tresări, mă /inti cu !c2ii, $rivi $e 3uri" s$re u"ă "i luă, cu (ndră4neală, ! liră de aur, $e care ! strecură iute (n c2imir% Pe cnd ie"eam, mă 'ndeam) :Una din d!uă) sau ! masă c!stă cu mult mai scum$ dect c2iria unui cal $e5! 4i (ntrea'ă, sau că tl2arului acestuia $u/in (i $ăsa că :$uternicul meu tată: ar $utea să5i rete4e ca$ul-; Nerăbdăt!r să dau ct mai curnd de un !m cumsecade, care să mă a&ute din inimă (n $lanul meu, mă (ndre$tai s$re cea mai mare ca3enea ce5mi ie"i (nainte (n $ia/a aceea% Mă 'ndeam) :0 mai cuminte să mă adrese4 cel!r mari "i n!bili) ei n5au nev!ie să mă 3ure "i nici nu li5e teamă de 'ăteala "i de aurul meu%; Eudecata mea a 3!st e.actă% Mă (ndre$tai mai (nti s$re un văcsuit!r, cum vedeam că 3ăceau "i al/i !ameni cu '2etele murdare ca ale mele% e data asta (nsă 3usei mai dibaci) trăsei cu !c2iul la ct $lăteau al/i in"i văcsuit!rului, "i5i dădui "i eu ct mai $u/in * un metelic% A$!i, curat !'lindă, intrai (n ca3enea% Mă 4ă$ăci 4'!m!tul asur4it!r al 'lasuril!r, 4aruril!r "i $iesel!r de table% La mese, a$r!a$e n5aveai l!c, t!/i &ucau cte ceva%
* Nu $e5amnd!i, 4isei timid, unul sin'ur% * Unde7 Cnd7 Cum7 * Tata, bătnd5!%%% la Brăila, (n R!mnia%%% Acum d!i ani% +3i/erul $ăru că5"i iese din 3ire% Se (nt!arse s$re $rietenul său "i re$etă dis$re/uit!r 3ra4a mea) * + 3emeie bătută (n R!mnia acum d!i ani, cu un !c2i sc!s, "i $e care ! caută acum $rin C!nstantin!$!lTu (n/ele'i ceva, din asta, Musta3a7 * Cum nu7 (n/ele'- 3ăcu celălalt, lucrul acesta trebuie cercetat mai de a$r!a$e, dar nu aici- 8i mn'indu5mă $e !bra4, adău'ă) e!camdată ar trebui să (n'ri&im c!$ilul ăsta9 2ai să ie"im A3ară, el c2emă ! bir&ă (n care ne urcarăm t!/i trei% Am urmat "ase luni de dulci năde&di "i de dece$/ii crude, de libertate relativă "i de via/ă (mbel"u'ată, du$ă acest al d!ilea "i ultim c!ntact cu 'ener!4itatea lumii bune, care v!rbe"te (ntr5! limbă aleasă% Sc!b!rnd la u"a lui Musta3a5bei, !3i/erul se des$ăr/i de $rietenul său% +mul acesta, $e care nu aveam să5l mai văd dect $este c/iva ani, (n (m$re&urări de care v!i v!rbi, (mi aruncă ! $rivire severă "i $lină de dis$re/% Mai v!rbea de bunătate "i Musta3a5bei-? L!cuin/a lui era ! vilă uria"ă, a"e4ată (n $artea de mia4ă4i a !ra"ului% Parcul nes3r"it, care5! (m$re&muia, sc!b!ra $nă la B!s3!r% Casa era tăcută, $lină de b!'ă/ii "i de slu'i care se strecurau ca ni"te umbre, mu/i ca m!rmintele%
renun/e att de lesne la $rada lui "i, (ntr5! bună 4i, te $!/i $!meni cu ! traistă (n ca$, le'at burdu3 "i (mbarcat ca un sim$lu bal!t de ieniba2ar% + asemenea $ers$ectivă mă bă'ă (n t!/i s$erie/ii% Pe l!c, mă sim/ii le'at de el "i de această semica$tivitate care se (ntredesc2idea (naintea ad!lescen/ei mele% 0.istă di3erite c2i$uri $rin care să dai $ier4ării un su3let $ătima"% Cel mai lesne e să5l iei cu bini"!rul% 8i cum inima mea $e atunci era $lină numai de C2ira, Musta3a5 bei nu5mi v!rbi dect des$re ea% + 3ăcea cu naturale/e, căci mă iubea sincer, dar dracu s5! ia de sinceritate a $ătima"il!r- e cele mai adese!ri nu este dect un narc!tic delici!s% Musta3a5bei a (nce$ut $rin a ! intr!duce $e C2ira (n casă, b!te4nd cu numele ei unele !biecte de!sebite% Ast3el, a3lnd că nar'2ilea "i bră/ară, $e r!mne"te, sunt nume 3eminine, mi5aduse, $e rnd, cea mai 3rum!asă nar5 '2ilea $e care am vă4ut5! vre!dată, a$!i ! bră/ară de $re/% Pe amnd!uă era să$at cuvntul C2ira, $e care nu "tiui să5l citesc%
să (nc2i4i !c2ii curi!"il!r, să astu$i urec2ile indiscre/il!r, să desc2i4i u"ile att de stra"nic $ă4ite, trebuiau (ncă "i mai mul/i bani%
sim/ămintele, dar $e l!c mi5a venit ideea să 3u'% Un $rile& minunat nu (ntr4ie să se $re4inte% Plecasem $entru un !c!l de vre! cincis$re4ece 4ile s$re culmile cele mai a$r!$iate ale Balcanil!r "i de5a lun'ul Mari/ei, $entru $artida de vnăt!are $e care beiul era !bi"nuit s5! 3acă (n 3iece t!amnă% Planul meu era (ntreit) !ri i4buteam să (n"el su$rave'2erea tiranil!r mei "i să 3u', (mbrăcat ca un /ăran turc, !ri (mi cum$ăram libertatea cu bani% Iar dacă cele d!uă (ncercări dădeau 're", nu5mi rămnea >(n ca4ul cel mai de4nădă&duit? dect iu/eala :C2iralinei;, care, du$ă s$usa beiului, era de5! vite4ă ne(ntrecută% Pentru ca să mă (ncredin/e4, cerui să5mi dea v!ie să mă iau la (ntrecere cu calul arab al lui Musta3a% Mul/umit că mă vede mai vesel, acesta $rimi, (mi dădu trei sute de $a"i (nainte "i5mi s$use că mă va a&un'e $nă la un sat care se 4ărea la ! de$ărtare de vre! trei 6il!metri% La detunătura $ist!lului, descărcat de bei, mi5am (n3i$t $intenii (n c!astele :C2iralinei;% Ia$a se ridică (n d!uă $ici!are, ("i 3rămntă 4ăbala "i $!rni ca ! să'eată% 0u dădui drumul 3rului "i mă a'ă/ai de "a% Vntul "uiera att de tare $e la urec2i, (nct (mi era cu ne$utin/ă să aud '!ana $!trivnicului meu% Nedndu5mi seama (n ce măsură eram a&uns din urmă i4beam ct $uteam $ntecele animalului% Pămntul se (nvrtea (n &urul meu, drumul alb $ărea că 3u'e ca (ntr5! lume de basm%
nu cer"eau dect (n'ăduin/a de a le &ert3i, cu aceea"i u"urin/ă cu care ne !3ereau $atul cel mai bun "i !aia cea mai 'rasă% S$ectac!lul acesta mă 3ăcu să rvnesc cu att mai mult libertatea% Mă sim/eam vin!vat de bel"u'ul (n care trăiam%
Rămi aici "i a/ine5i trecerea ca să5l aba/i (ndărăt* Ba rămi tu, na- ine $u"ca- am stri'at (n urmă5i, cnd l5am vă4ut de$ărtndu5se (n 'al!$% Aruncnd $u"ca "i t!lba, ! luai de5a dre$tul s$re vale, $ărăsii drumul "i mă a3undai (n brădet, iar cnd dădui de5un drum neted, (mi re$e4ii ia$a (ntr5! '!ană vi&eli!asă% e 3u'a aceasta atrna libertatea sau m!artea mea) * Scum$ă C2ira, vin!5mi (n a&ut!rTrebuie să 3i 3ăcut cel $u/in vre! cinci le'2e de la l!cul de vnăt!are, cnd * (n lumina dui!asă de t!amnă * m5am !$rit (ntr5! dumbravă de $e malurile Mari/ei%
T!ate darurile $e care mi le aducea beiul le călcam (n $ici!are, le s3"iam% =rum!asa mea nar'2ilea ! i4bii de 'ratiile 3erestrei, iar bră/ara ! 3ăcui bucă/ele% C2iar "i numai a$ari/ia asu$rit!rului meu (n !daie mă 3ăcea să5mi s3"ii 2ainele de $e mine%
calm $rea (ncă$ă/nat% * Sărmane Lu$u- (i v!rbeam, (ntin4nd de4nădă&duit mna $rintre 'ratii "i cer"indu5i un semn de (ncredere% Sărmane Lu$u, să 3i su3erit tu !are att de mult, (nct să /i se 3i (m$ietrit inima7 Cred că multe /i5a $ătimit $ielea * !dini!ară * 'ustnd din dra'!stea cel!r tari "i că $!ate vei 3i avut "i tu cndva 3rum!asa ta nar'2ilea, bră/ara ta, $u"ca "i ia$a ta, a$!i b!ala "i medicii tăi% ar, !ricum, tu a4i e"ti liber, $e cnd eu sunt (ntemni/at "i 3ără năde&de, (n d!sul 'ratiil!r ăst!ra% Hai, 3rate Lu$ule, a$r!$ie5te "i lasă5mă să te mn'iNu vreau să s$un că (n Turcia cinii (n/ele' r!mne"te, dar $!t să a3irm că Lu$u al meu * du$ă ce a ascultat să$tămni (ntre'i $ln'erile mele de4nădă&duite * s5a a$r!$iat (ntr5! bună 4i, cu (ndră4neală, "i "i5a $us laba (n $alma mea%
t!t c!r$ul% Lumina 4ilei (mi 3ăcea rău% Musta3a5bei tră'ea dra$eriile 'rele ale 3erestrel!r% 8i de (ndată ce camera se lumina de nenumărate lumnări "i se (mbălsăma de mirt, nebuniile (nce$eau "i mai (ndr&ite%
ca să le $!t smul'e% Silin/ă 4adarnică-%%% Sim/eam că (nnebunesc% A3ară) lumina lunii, lini"te, s$a/iu, libertate%%% Aici) (nc2is!are, des3ru, tiranie%%%
bi"nui/i, mul/umirea 'enerală dădu "i $este mine "i mă nimeri de minune Arti"tii ace"tea erau italieni, 'reci "i 3rance4i% L!cuiau (n acela"i 2!tel cu mine% Pe un c!rid!r strmt, (n 3a/a !dăii mele, "edea ! tnără $erec2e de 'reci, care cntau 3!arte bine% Bărbatul nu5mi $lăcea, dar 3emeia%%% s5! s!rbi (ntr5un $a2ar de a$ă- 0u ! s!rbeam din !c2i de dra'ă, dar%%% (n taină% +ri de cte !ri ie"eam, nu "tiu cum se 3ăcea, că u"a camerei l!r era mereu desc2isă, iar ea t!tdeauna sin'ură "i a$r!a$e '!ală (n 3a/a !'lin4ii% Asta mă 3ăcea să mă ru"ine4 din cale a3ară "i (nc2ideam !c2ii ct $uteam, dar%%% ceva mai tare dect mine, mi5i desc2idea% 8i iată că, (ntr5! bună 4i, $e cnd ne (ncruci"am $rin umbra c!rid!rului, ea mă $rinse (n bra/e, mă sărută a$ăsat "i s$use) * ar "tii că e ru"in!s tinerelul n!stru- Trebuie (ncura&at1ă$ăcit de (ntm$larea asta, (ndată ce m5am (nt!rs (n !daia mea, mi5am 4is) :0i "i-%%% Ce $rime&die $!ate 3i (ntrun sărut $e care5l dă ! 3emeie unui tinerel7; Căci, (ntr5adevăr, acum eram un :tinerel;% Nu ! s$unea ea7 8i 2ainele, inde$enden/a, a$eritivele scum$e $e care le luam ! d!vedeau (ndea&uns% Numai &udecata mea n5! d!vedea, căci (nce$usem să5mi $ierd ca$ul%%% ar cui (i $asă de &udecată7
=ire"te, n5am $utut re3u4a un inel%%% $r!tect!arei mele% Via/a mi se (ntunecă% Nici cincis$re4ece 4ile nu trecuseră de cnd trăiam (n libertate% 8i iată că ! mnă invi4ibilă care $arcă se (ntindea de la C!nstantin!$!l $nă la Beirut, (mi $rime&duia din n!u via/a% ar ! mnă 3!arte vi4ibilă "i mult mai a$r!$iată (mi (ntinse, (n c2iar seara acelei (ntlniri, ! s!c!teală de vinuri străine "i $ră&ituri care e'ala $re/ul (ntre/inerii mele $e ! lună (ntrea'ă% Plătind n!ta, mi5am 4is) :Asta "i cu inelul mă 3ac să (n/ele' că libertatea mea e b!lnavă rău;% u$ă cteva 4ile, am a3lat ct era de b!lnavă% Nedes$ăr/i/i la a$eritiv, cntărea/a "i bărbatul ei deveniră curnd c!mesenii "i c2iar (ntre/inu/ii mei%
0ram 3!arte tulburat% ara mea, C2ira, mama se scu3undau (ntr5! de$ărtare ne'ur!asă, $e veci dis$ărute $entru mine% Iar eu, $e veci smuls din cuibul meu dra', ce căutam (n !ra"ul acesta sinistru7 Cum $uteam eu nădă&dui să mai dau de s!ră5mea7 8i ce5am să $!t 3ace, ca să5mi c"ti' $inea de t!ate 4ilele, cnd v!i is$răvi banii7 A3ară de asta, n5aveam nici un act% 8i iată ce era mai 'rav% Puteam 3i arestat !ricnd% Cine m5ar 3i sc!s din (nc2is!are7 de b!ală sau de inimă rea?, ca să5l (ntrebe ce5l d!are sau ce5ar $!3ti7 Instinctiv, dusei mna la c2imir, unde (mi aveam banii, sin'urii mei $rieteni- ar aurul e un $rieten care te $ărăse"te, 3ără să5i $ese, te trădea4ă ct ai cli$i din !c2i, iar eu nu cun!"team nici un mi&l!c $rin care să5l 3ac să reintre (n c2imir% + 3iin/ă $recum C2ira ar 3i 3!st cu t!tul altceva% 0a nu m5ar 3i $ărăsit $entru nimic (n lume% 0ram nedes$ăr/i/i% +are să 3i 3!st cu $utin/ă să e.iste vre! altă C2iră $e lumea asta7 P!ate- ar ele ("i aveau desi'ur ra'!mirii l!r% Pentru ele eu eram un sim$lu necun!scut, un trecăt!r $e care5l $rive"ti ! cli$ă cu curi!4itate "i $e care5l ui/i t!t att de u"!r% Ca să mă mn'i, cerui un $a2ar cu rac2iu, a$!i altul% Ceasul $rn4ului veni% Am 'ustat ceva "i cerui un $a2ar cu vin, a$!i altul% 8i cu inima 'rea de amărăciune mă urcai (n !daia mea% Aici, un !m ca de vre! trei4eci de ani, $e &umătate de4brăcat, sta $e mar'inea $atului% Pe masă ardea ! lam$ă% !uă scaune% Paturile, de ! cură/enie (nd!ielnică% + !'lindă a3umată% Nici urmă de lav!ar%
meu (mi arătă ! $ată de sn'e $e 3a/a de $ernă% Mă (mbrăcai vesel, 3ără să mă mai &ene4 de el% in curte ră4băteau 3rnturi de v!rbe "i 2!2!te de rs% Privii $e 3ereastră) (n &urul 3ntnii, aceea"i lume (m$estri/ată 3uma din ciubuce lun'i "i s!rbea 4'!m!t!s din ce"ti cu ca3ea% Curtea era str!$ită "i măturată% Aerul $r!as$ăt $ătrundea adnc (n $lămni, ! lumină aurie, misteri!asă, cum numai (n +rient străluce"te, (nvăluia lucrurile "i 3iin/ele% M5am luminat $e dată% răcu"!rul cel dui!s, care d!rmea (n adncul su3letului meu, se tre4i% * Nu vrei să luăm ! ca3ea (m$reună7 (l (ntrebai $e necun!scut% * Ba da, cu $lăcere% E!s, tră'nd din ciubuce, care 3ume'au ca ni"te c!"uri, v!rbirăm multe "i de t!ate% 0l (mi destăinui amarurile lui) n5avea de lucru, nici bani "i era dat!r vndut% Atunci i5am destăinuit că "i eu aveam un neca4% * Mi5am $ierdut actele% acă m5ai a&uta să5mi $r!cur altele, /i5a" da ! liră turcească dre$t mul/umire% 0l se (n3lăcără) * Cum nu- Se $!ate- Cun!sc un :scriit!r $ublic; care 3ace a"a ceva, dar cere cam scum$% * Ct7 (ntrebai v!i!s% * Patru lire* Le dau-%%% 8i /ie, lira 3ă'ăduită% u$ă un ceas, un scrib cu ! barbă lun'ă "i albă se &ura * $e !c2ii lui * (naintea unui 3unc/i!nar, că mă vă4use născndu5mă la Stambul, (n cutare an al He'irei, că mă numesc Stavru, "i că eram deci raia, su$us al sultanului, :stă$nul n!stru;% =unc/i!narul ascultă, 4mbind, a$!i luă ! $ană "i ac!$eri ! 3!aie (ntrea'ă cu 3rum!ase sl!ve arabe, semnă, $use $e bătrn să iscălească "i el, a$lică si'iliul (m$ărătesc "i5mi (nmnă $re/i!sul talisman% * Trebuie să5i dai un bac"i", (mi "!$ti mart!rul% Pusei ! liră $e masă% * N5a&un'e- 3ăcu bătrnul% Mai dădui una% e cte !ri sc!team cte ! liră mă duceam (ntr5un c!l/, ca să sc!t!cesc (n c2imir% Cnd ie"ii, (mi $lătii "i mart!rul, a$!i $lecai cu t!vară"ul meu să 2!inărim $rin !ra", să mncăm "i să bem% Seara ne (nt!arserăm la culcu"urile n!astre, be/i "i veseli% Am ad!rmit bu"tean, bătndu5mi &!c de $l!"ni/e, dar avnd 'ri&ă să5mi ascund c2imirul sub ca$% Cnd m5am tre4it, mă $rinse mirarea vă4ndu5mă sin'ur (n !daie% T!vară"ul meu de cameră mă $ărăsise, 3ără să5mi s$uie un cuvnt% ar nu numai el $lecase, ci "i $rietenul meu trădăt!r, aurul, scum$ul meu c2imir% Mă trădase 3ără nici un $ic de (ndurare, se duseseră amnd!i, lăsndu5mă d!ar cu trei me'idii (n bu4unar "i cu blestematul talisman Acum nu mai era ca4ul să $ln'% 0ra m!arte curată%%% 8i a4i simt, aici, deasu$ra st!macului, n!dul, '!lul care mi5a $ustiit $ie$tul (n diminea/a aceea, cnd d!ar că n5am murit% Mă (nvrteam năuc, (n căma"ă "i i4mene, "i mă a$le5 cam $este 3ereastră, 3ără să5mi dau seama de ce 3ac% Ca (nt!tdeauna, (n curte 3umau aceea"i !ameni, r!ată (n &urul 3ntnii, dar acum $arc5ar 3i 3!st ni"te 'r!$ari care $ă4eau un sicriu% V!ind să c!b!r scara, mă a4vrlii
inc!n"tient (n '!l- M5am ridicat $e dată, cu 3a/a (nsn'erată "i sim/ind că mă (năbu"% La s!sirea 2an'iului "i clien/il!r săi, nu $utui r!sti dect un cuvnt) * C2i%%%mirul
cu mintea rătăcită * străbătnd !ra"ul% ar ceea ce "tiu e că nici ! mnă nu s5a $us $e umărul ad!lescentului aceluia care, $rivind (n '!l, mer'ea (n ne"tire9 nici un 'las, nici un c2i$ !menesc nu s5a !$rit să mă (ntrebe) :Ce ai7;%
mestece% Mai luai $atru, le vri (n bu4unar "i ! $!rnii (n ne"tire% Cinele iar s5a luat du$ă mine%
(n trăsuri% e $retutindeni 4v!neau 'lasuri s!n!re, 2!2!te de rs, amintind clinc2etul $a2arel!r de cristal l!vite cu un be/i'a", c!nv!rbiri vesele% 0ram (ncntat de 3armecul 'lasuril!r ca "i de $it!rescul c!stumel!r% Mi5aduc aminte că era (ntr5! vineri, uminica musulmanil!r% =emeile se salutau rar, 'ra/i!s "i discret, (nsă e3u4iunile sentimentale dintre bărba/i, salamalecurile "i nes3r"itele strn'eri de mnă $ricinuiau !$riri (ndelun'i cel!r ce se $limbau $e &!s% Se v!rbea 3!arte mult turce"te% Cu t!ate acestea, araba d!mina% M5am !$rit (ndelun', admirnd mi"unarea mul/imii%
A$!i traseră 4ăv!arele "i mă lăsară $e &umătate le"inat de durere% Ksta5i $unctul culminant al calvarului meu%%% Aici s3r"esc triste/ile a mai mult de trei ani de c!$ilărie c2inuită%%% Căci, dacă umne4eu a 3!st crud cu mine "i nu a v!it să mi5! redea $e C2ira, ! Pr!viden/ă e.istă t!tu"i, "i această Pr!viden/ă mi5a trimis un $rieten% Ridicndu5mi tru$ul 4dren/uit, de5abia avui $uterea să mă trăsc de $artea cealaltă a drumului "i mă lăsai la $ămnt, secătuit% (nt!cmai ca mine la "ais$re4ece ani? nu cun!"tea bine lumea "i n5a $rea "tiut ce 3ace% in 4iua (n care s!arta mi5a sc!s (nainte $e Barba Iani, vn4ăt!r de sale$ "i su3let divin, am (n/eles că !mul care are n!r!cul să (ntlnească (n via/a lui $e un Barba Iani trebuie să se c!sidere 3ericit% Nici eu, de cnd trăiesc, n5am (ntlnit dect unul sin'ur, dar el mi5a 3!st de5a&uns ca să5mi (ndulcească (ntrea'a via/ă "i să mă 3acă adesea s5! binecuvnte4, să5i ridic !sanale% Căci bunătatea unui sin'ur !m este cu mult mai $uternică dect răutatea miil!r de !ameni% Răul $iere (n aceea"i cli$ă cu m!artea celui care l5a săvr"it, binele c!ntinuă să5"i reverse strălucirea "i du$ă dis$ari/ia celui dre$t%
mi5! um$lu de sănătate% Nu de $u/ine !ri (m$!trivirea mea (l răni, dar care inimă * !rict de 4dr!bită ar 3i de (ntm$lările vie/ii * $!ate re4ista inim!asei bunătă/i7 Trebuii să mă las c!$le"it9 "i $r!viden/ialul sale$'iu cun!scu t!ată drama 3ra'edei mele vie/i% Leacul său m5a tămăduit 3ul'erăt!r% * Stavrac2e * v!rbi el, ad!$tnd, din $ruden/ă, 3al5 sul meu nume * de!camdată trebuie să renun/i de5a mai căuta $e s!ra ta (ntr5un c2i$ att de $u/in (n/ele$t% Trebuie să "tii că mai curnd smul'i ! că$ri!ară din c!l/ii ti'rului dect $e ! 3emeie (nc2isă (ntr5un 2arem% Iar dacă i4bute"ti să5/i (n3rne4i această slăbiciune a inimii, restul e u"!r ca bună54iua- Tu ai trei me'idii% 0i bine, banii ace"tia (/i a&un' ca să5/i cum$eri un ibric "i ce"ti $entru sale$, adică ceea ce ve4i că am "i eu "i5mi (n'ăduie să trăiesc * de d!uă4eci de ani * (n de$lină libertate% u$ă asta, cu ibricul (ntr5! mnă "i cu $anerul (n cealaltă, cu Barba Iani ln'ă tine, v!m bate uli/ele, $ie/ele, v!m stră5 bate l!curile de $etrecere "i blciurile, stri'nd v!i!"i) :Hai la Sale$- Hai la Sale$- Vine sale$'iul-; (nvă/ăt!r? (ntr5un !ră"el din #recia, săvr"ise un $ăcat $asi!nal, care5i adusese d!i ani de (nc2is!are "i $ierderea slu&bei% La ie"irea din $u"cărie trebuise să5"i $ărăsească !ra"ul "i rătăci mai mul/i ani, 3ăcnd ne'!/, cun!scnd t!ate 'reută/ile, le'nd $rietenii "i lăand să5i sn'ere4e inima% + altă aventură am!r!asă era ct $e ce să5l c!ste "i via/a% Atunci trecu (n Asia Mică "i trăi sin'uratic, neatrnat,! via/ă de (n/ele$t a$r!a$e% 0ra un !m care "tia să v!rbească, $recum "tia să "i tacă, (i $lăcea să 3acă bine, 3ără să cadă (n slăbiciune, iar cnd nu5i $lăcea vre! mutră, era inutil să i5! vri (n su3let% Cun!"tea t!ate dialectele +rientului A$r!$iat, "i t!t tim$ul liber "i5l $etrecea citind, 2!inărind, s$ălndu5"i ru3ele% Nu mă (ndemna la nimic, (mi arăta numai ceea ce
era bine, 3!l!sit!r "i cuminte de 3ăcut% e la el am (nvă/at să citesc "i să scriu 'rece"te% Vă4ndu5mă att de strns ata"at lui, nu5"i $recu$e/i dra'!stea% La (nce$ut (i 4iceam :d!mnule;, el (mi s$use să5i 4ic :Barba;, adică :unc2iule;%
mi&l!cul acest!r m!n"tri%%% Ce $lea"că $e eiNimeni nu mi5a luat a$ărarea, nimeni nu m5a !cr!tit, nici musulmanii, nici c2iar cre"tinii%%% Mai mult, se bătură $e $rada $r!as$ătă, ("i smulseră bărbile, se (nsn'erară% acă ar 3i avut arme, s5ar 3i ucis- Ast3el, tim$ de ! lună, cun!scui cele mai cum$lite bat&!curi ce se $!t (nc2i$ui%%% A4i nu5mi $are rău de t!t ce am $ă/it% Numai ast3el am $utut cun!a"te 3iin/a !menească $nă (n adncurile ei% acă am rămas bun, (n ciuda tutur!r cel!r ce am vă4ut, cel!r ce am su3erit, e d!ar $entru a $utea să5mi aduc $rin!sul de recun!"tin/ă celui care a creat Bunătatea, a 3ăcut5! rară "i a a"e4at5! $rintre bestii * ca unică &usti3icare a vie/ii% Mă s!c!team (n'r!$at de viu "i mă 'ndeam la m!arte% Se $!vestea că unii (ntemni/a/i, nemai$utnd (ndura c2inurile la care erau su$u"i, se s$n4uraseră de 'ratiile 3erestrel!r, cu 3"ii din 2ainele l!r, (n tim$ul n!$/ii, $e cnd t!/i ceilal/i d!rmeau% M5am 2!tărt să 3ac "i eu ca acei martiri% Cu t!ate acestea, un 'las lăuntric mă (mbărbăta% 8tiam că nu mai eram sin'ur $e lume, ca mai (nainte% Un !m inim!s, un $rieten rar, se a3la undeva, a3ară% 0ra sărac "i 3ără $r!tect!ri, dar bun "i inteli'ent% Ne(nd!i!s că el se 'ndea la mine, că lucra la libertatea mea% Eudecaseam bine%
=armecul, $it!rescul, $artea interesantă a vie/ii unui !m cu tem$erament $uternic, 4buciumat "i, (n acela"i tim$, aventur!s, nu stă t!tdeauna (n 3a$tele i4bit!are ale acestei vie/i% =rumuse/ea trebuie căutată de cele mai multe !ri (n amănunte% ar cine stă să asculte amănunte7 Cine le $!ate 'usta7 8i, mai ales, cine le5ar $utea (n/ele'e7 Iată $entru ce am 3!st t!tdeauna vră&ma"ul lui) P!veste"te5ne ceva din via/a dumitale-%%%Mai este ! di3icultate) cnd iube"ti, nu $!/i trăi sin'ur% Nu $!/i trăi sin'ur, nici c2iar atunci cnd nu mai vrei să 3ii iubit, cum este ca4ul meu astă4i% Asta e adevărat cel $u/in $entru $ătima"ii care (ncă n5au (ncetat să trăiască din amintire, căci nu $!ate 3i nici ! amintire, 3ără de $re4ent% P!/i, mult "i bine, să vrei să m!ri% 0u am v!it5!, de5a binelea, de mai multe !ri (n via/a mea% ar c2i$urile 3rum!ase ale trecutului meu mi5au răsărit vii (n minte, m5au (ndui!"at, au (nl!cuit amărăciunea $rin bucurie "i m5au silit să caut mereu ve"nicul balsam $e 3e/ele !amenil!r% Una din aceste măre/e 3i'uri a 3!st Barba Iani% es$re el nu $!t $!vesti nimic, sau a$r!a$e nimic) !$t ani din via/a mea 3ură ali$i/i de a sa%%% iarbe6ir, Ale$, An'!ra, Sivar, 0r4erum, sute de tr'uri "i de sate 3ură străbătute de cele d!uă umbre ale n!astre% N5am vndut numai sale$% C!v!are, mătăsuri, cu/itărie, balsamuri, dresuri, $ar3umuri, cai, cini, $isici, t!ate au trecut $rin minile n!astre, dar t!t bietul sale$ era acela care ne sc!tea din nev!ie% Cnd vre! a3acere nei4butită ne lăsa cu bu4unarele '!ale, dam 3u'a la ibrice, la sărmanele ibrice ru'inite% 8i, atunci) :Sale$- Sale$-%%% Haai la sale$'ii;% Ne uitam unul la altul "i ne (nveseleam% Rdeam, da, $entru că Barba Iani era un $rieten de ne$re/uit, dar cau4a ruinei eram t!tdeauna eu, neasemuitul 3ăcăt!r de b!r!b!a/e%
* Ai vrut să%%% cinstim n!r!cul-%%% 0i bine, umblă acum $e &!s, c!$il a3urisit "i (ncă$ă/nat ce e"ti-%%% Ca să5/i treacă de neca4, 2ai, ia mai cntă5mi% Iară"i mi te5ai (mbătat,%%% =erice de cel ce5"i simte inima 4vcnind $e bunul $ămnt !menesc, $e 'lia asta de calitate su$eri!ară, care5"i transmite seva ei dătăt!are de via/ă-%%% Vai de acela care nu "tie ce e bunVreme de ani (ndelun'a/i, (n tim$ul căr!ra via/a mea 3u una cu a lui Barba Iani, natura (nsă"i a avut ! (n3ă/i"are atră'ăt!are, 3ră/ească, $!etică% T!tul (mi $ărea 3rum!s "i demn de a 3i trăit% Urciunea ("i $ierdea re$ulsia, $r!stia se l!vea de bat&!curile n!astre, "iretenia era demascată, vi!len/a cel!r tari (mi $ărea su$!rtabilă% Cnd c!ntactul cu cei de rnd ne (năbu"ea, ne adnceam (n lumea 'nduril!r, (n via/a (n care natura sin'ură v!rbe"te !c2il!r "i inimii% Barba Iani era (n stare să mear'ă ! 4i (ntrea'ă 3ără să sc!ată un cuvnt% !ar din cte ! sin'ură $rivire (mi indica ceea ce merita să 3ie vă4ut% 0l 4icea că asta (nseamnă :$uri3icare:% 0ra 3!arte adevărat% +$era mută a Crea/iunii (l $uri3ică "i5l redă (nsu"i $e !mul umilit de &!snicii% 8i nu e !m, !rict de $uternic, care să $!ată trece $rin ticăl!"ii, 3ără să se5ntine4e% Mai mult, acest neasemuit t!vară" al ad!lescen/ei mele era un cun!scăt!r al antic2ită/ii "i al 3il!4!3il!r ei% T!ate diserta/iile lui asu$ra vie/ii * marea lui $lăcere (n ceasurile de !di2nă * erau (m$estri/ate de $ilde sc!ase din (n/ele$ciunea 'recească% 0l nu era un (n/ele$t, dar (i era dra' să5"i (m$ace su3letul cu r!dul c2ib4uin/ei sale% * Mai curnd sau mai tr4iu, !mul inteli'ent a&un'e să (n/elea'ă de"ertăciunea 4buciumului sentimental, care tulbură $acea "i c!nsumă via/a, (mi 4icea el% =erice de cel ce a&un'e să (n/elea'ă aceasta mai de tim$uriu) cu att mai mult se va bucura de via/ă
de satir* Multe-%%% e unde era să5l cun!sc7 * ar cum $!/i să te (ncre4i a"a, (n cel dinti venit, care (nce$e să mn'ie !bra&ii unui c!$il7 +3i/erul ne v!rbi (ndelun' "i5mi de4vălui t!ate ticăl!"iile 3ă$tuite de Musta3a5bei% A$!i (nce$u să5l desc!ase $e Barba Iani "i 3u mi"cat de cte a3lă% La des$ăr/ire ne strnse minile cu dra'!ste "i ne ru'ă să $rimim cte ! liră turcească de aur% * Să n5! lua/i dre$t bac"i"% Asta e ca să vă arăt că $re/uiesc (n/ele$ciunea bătrnului "i de$ln' su3erin/ele tnărului
du$ă cum e !biceiul l!cuit!ril!r din Liban% ar tatăl murise de vreun an, iar du$ă m!artea lui scris!rile din America veneau t!t mai rare% Selina * tnăra 3ată * nu era săracă% C!nducea ! bună a3acere cu bi&uterii% Cu t!ate acestea, inima ei nu se $rea $ră$ădea (n aten/ii $entru maică5sa% + uita, "i Set Amra era nev!ită să trăiască 4ile (ntre'i cu $ine '!ală% Ne5a 3!st milă de ea% in ceasul acela, mncarăm la!laltă% Set Amra deveni s!ra "i mama n!astră% 0a se (n3ru$tă cu bune bucă/ele de 3ri$tură de !aie "i nar'2ileaua i5a 3!st t!tdeauna (nd!$ată cu tumbac% Asta era t!t ce5i trebuia% 0a (i mul/umea lui umne4eu de5a ne 3i adus sub ac!$eri"ul ei "i i5a scris 3iică5sii scris!ri $line de recu5 n!"tin/ă dui!asă% Selina răs$unse mul/umind :cel!r d!i necun!scu/i;, cu inimă 3ră/ească% 8i tim$ul trecea (n 3ericire% ar c"ti'nd din ce (n ce mai $u/in, ec!n!miile n!astre (nce$ură să scadă vă4nd cu !c2ii% T!amna veni, "i ea aduse ! răceală lui Barba Iani% Plecai la Beirut du$ă un medic%
