**Generalităţi ** Generalităţi
Reflexologia este ştiinţa zonelor reflexogene, ale organismului situate pe suprafaţa corpului în general la distanţă faţă de organele pe care le reprezintă. Organele sunt componente inseparabile în ansamblul organismului uman, avnd legătură vasculară şi energetică directă cu zonele corespunzătoare reflexogene. !a este arta ştiinţifică de diagnosticare şi vindecare prin apăsarea şi stimularea anumitor zone reflexogene de la nivelul extremităţilor organismului, care corespund tuturor organelor şi părţilor corpului uman. Reflexul este activitatea fundamentală a sistemului nervos cu a"utorul căruia se reglează relaţiile dintre organe şi relaţiile r elaţiile dintre organism şi mediul încon"urător. #icioarele şi minile pot fi considerate adevărate oglinzi ale corp co rpul ului ui om omen enes esc. c. #u #use se un unaa l lng ngăă al alta ta re refl flec ectă tă co corp rpul ul omenes ome nescc în în între tregim gime, e, aşa cum est estee el dis dispus pus ana anatom tomic. ic. $şadar piciorul şi mna dreaptă cuprind reflexe ale părţi drepte a corpului, iar piciorul şi mna stngă cuprind reflexe ale părţi stngi a corpului, cu menţiunea că la nivelul capului punctele reflexe sunt dispuse invers şi anume degetul mare de la mna şi piciorul drept reflectă emisfera stngă a capului, iar degetul mare de la mna şi piciorul stng, reflectă emisfera dreaptă a capului. %u se cunoaşte cu exactitate originea reflexoterapiei, dar se ştie că ea provine din orientul antic. &u mai mult de '((( de ani în urmă aşa cum arat ar atăă fr fres esca ca di din n mo morm rmnt ntul ul me medi dicu culu luii di din n )a )aa ara, ra, !g !gip ipt, t, er erau au de de"a "a cunoscute beneficiile terapeutice ale masării unor puncte specifice de pe extremităţile corpu cor pului lui.. )e şti ştiee că şi ci cinez nezii ii fol folose oseau au ref reflex lexote oterap rapia ia în par parale alell cu acu acupun punctu ctura, ra, izvoarele amintind+ul pe doctorul ang ei în secolul - î. &. care după ce aplica acele pe diferite puncte ale corpului pe meridiane energetice, presa puternic în tălpile pacienţilor cu policele. policele. &ercetătorul de frunte care a şi popularizat această terapie în occident, la sfrşitul secolului /-/+lea a fost medicul orelist illiam 0itzgerald. Reflexologia se împarte în reflexodiagnostic şi în reflexoterapie. a.Reflexodiagnosticul a.Reflexodiagnostic ul + constă în reperarea punctelor sensibile, dureroase şi încărcate, din zonele reflexe, putndu+se descoperi astfel o suferinţă morfo+ funcţională a organului reflexogen, palpnd zona reflexogenă, foarte bogată în terminaţii nervoase şi vasculare, în profunzime. b.Reflexoterapia + este componenta componenta reflexologiei care care se ocupă cu tratamentul prin prin masa" al punctelor reflexogene, diagnosticate ca fiind sensibile. )ănătatea noastră depinde într+o mare măsură şi de starea psiică, teama, emoţiile, stresul şi supărările ducnd la îmbolnăvire. )+a demonstrat că acestea pot modifica, compoziţia şi circulaţia sngelui, creşte aciditatea gastrică şi pot modifica valorile normale ale unor ormoni. #siiatri susţin că orice afecţiune în plan fizic este generată sau susţinută de una în plan psiic, existnd o per manentă corelare între
mintea şi corpul unui individ. )ănătatea oamenilor nu se poate îmbunătăţii pnă cnd aceştia nu au mai înti dorinţa de vindecare şi certitudinea că starea lor se poate ameliora. Reflexoterapia Reflexoterapia favorizează începerea unui unui proces de vindecare, efectuarea ei corectă, ducnd la o stare de ecilibru şi crend condiţiile în care poate să apară vindecarea.
1eridianele energetice
5 BY RAZVAN RAZVAN ON ON 29/02/2012SANATATE 29/02/2012SANATATE
De mai bine de 2000 ani, medicina tradițina!" c#ine$ea%c" &ri'e(te %i%tem)! cr&ra! *$ic )man ca )n cm&!e+ de %tr)ct)ri de di'er%e ni'e!)ri de 'ibrație, n e%enț" cm&)%e -n acea%t" 'i$i)ne. din cr&)! *$ic, i)! -rța 'ita!". (i %&irit Dac" de%&re cr&)! *$ic (i de%&re %&irit &)tem a3a !e%ne (i n ci'i!i$ații!e 'e%tice (i n %&eț" ce!e e)r&ene, nți)nea de i 'ine c) %erie de cm&!emente care cm&)n ima4ine cerent", ce, 'reme de mai bine de 1000 ani %a de$'!tat, %a tran%mi%, % a %t)diat (i e+&erimentat (i a n"%c)t &ractici att de c)n%c)te (i e*ciente &rec)m ac)&)nct)ra, &re%&)nct)ra, ma%a6)! %#iat%), ca re&re$entanți ai (c!ii 'ec#i (i de e+em&!) te#nica E7T ca re&re$entant ce'a mai tn"r a! nțe!e4erii ace%tr %tr)ct)ri Str)ct)ri!e %)bti!e &e care ace%te te#nici %e ba$ea$" %)nt !ca!i$ate !a ni'e!)! a(a n)mit)!)i cr& eteric'ita!, care e%te !e4at direct de &rima c#ara a %i%tem)!)i ener4etic )man m)!ad#ara (i !a ni'e!)! c"r)i %e &t identi*ca )n n)m"r de 12 meridiane ener4etice &rinci&a!e (i 8 meridiane e+trardinare, dea !)n4)! c"rra %a) identi*cat &e%te 00 de &)ncte de ac)&)nct)r" Orice (ca!" de medicin" dintre ce!e menținate mai %)% %t)dia$" &ractic (i n'aț" &$iții!e &entr) ace%te meridiane meridiane %a) &)ncte de ac)&)nct)r" -n e%enț" e%enț" ac)&)nct)ra e dar )na dintre metde!e metde!e &rin care %e &ate %tim)!a c)r4erea ener4iei dea !)n4)! meridiane!r, ace!ea(i eecte a'nd)!e &re%&)nct)ra, m+ib)%tia, !a%ertera&ia etc. dar n e%enț" aceia(i n'"ț"t)r" ndeamn" n'"ț"ce!)! %" !%ea%c" !%ea%c" inima &entr) &entr) a detecta detecta &$iția e+act" e+act" a ace%tr ace%tr meridiane meridiane %a) &)ncte, &)ncte, &entr) c", !a e! ca n ca$)! !)cr)!)i c) biener4ie de e+em&!), e%te arte im&rtnt de cn(tienti$at a&t)! c" %e !)crea$" de a&t &e )n cr& de 'ibrație %)&eriar" (i &e care ! &)tem identiti*ca &rin intermedi)! &erce&ții!r e+tra%en$ria!e :entr) a &)tea !)a )n &rim cntact c) nți)ni!e (i a &rni cn(tient !a dr)m, cea mai )(ar" abrdare e%te 'i$inarea direct" a )nei #"rți a!e ace%tr meridiane (i a&i de%criere am"n)nțit" att a &rinci&ii!r c)r4erii ener4iei &rin e!e dar (i a r4ane!r (i )ncții!r a%ciate c) ace%tea
http://www.vitalbodies.org/site/images/stories/uploads/Chinese_meridians.JPG
;e!e 12 meridiane &rinci&a!e ce tra'er%ea$" cr&)! eteric %)nt *ecare a%ciate )n)i r4an (i deci n cn%ecinț" &art" den)mirea ace%t)ia, binențe!e% c" *ecare meridian c)&nd)%e c) tran%&rt)! ace%tei #rane -i)!,
&ie!ii %a) a tendane!r (i m)(c#i!r (i )n)! n &r)n$ime, ce trece &rin r4an &ara!e! c) ce! de !a %)&raaț". care tra'er%ea$" cr&)! eteric ;nrm c) direcția c)r4erii ener4iei dea !)n4)! ace%tr meridiane, e!e a) %t cata!4ate ca *ind meridiane Yin (i meridiane Yan4, e'ident &entr) c" e 'rba e ;#ina, *ind a%ciate (i )n)i e!ement &rimrdia! -a&a, meta!, &"mnt, !emn, c. Se &t identi*ca a%te! > meridiane Yin -:!"mni, ?nim", :ericard, S&!in", Rinic#i (i 7icat @ &rime!e *ind meridiane a!e mini!r (i )!time!e a!e &iciare!r. (i > meridiane Yan4 -?nte%tin 4r%, ?nte%tin %)bțire, Tri&!) nc"!$itr, Stmac, Ve$ica )rinar" (i Ve$ica bi!iar" @ &rime!e *ind meridiane a!e mini!r (i )!time!e a!e &iciare!r. eridiane Yin a) )n %en% de c)r4ere de 6% n %)% (i %)nt a%ciate &rime!r > r4ane en)merate mai %)% care tran%rm", %tc#ea$" (i di%trib)ie i)! n ntre4)! cr&, iar ce!e Yan4 a) )n %en% de c)r4ere in'er% (i %e c)&" c) e!iminarea re$id))ri!r (i c) #r"nirea cr&)!)i eridiane!e Yin, datrit" nat)rii !r, %)nt a%ciate ener4iei te!)rice (i &rne%c *e din '"r)ri!e de4ete!r de !a &iciare %a) din &)ncte!e de emer4enț" (i %e termin" n 'r)ri!e de4ete!er mini!r ntin%e n %)%, &e ca& %a) tr)& Or4ane!e (i meridiane!e a%ciate ener4iei Yin %)nt aectate mai a!e% n ca$)! aecti)ni!r (i b!i!r de !)n4" d)rat", &e cnd r4ane!e (i meridiane!ea%ciate ener4iei Yan4 %)nt aectate mai a!e% n a$e!e inci&iente %a) ac)te a!e b!i!r ;e!e &t meridiane e+trardinare -%a) c)ria%e, ci)date. %)nt de a&t Va%)! C)'ernr (i Va%)! de ;nce&ție &!)% nc" > meridiane ci)date ;e!e d)" c)r4eri &rinci&a!e ener4etice %)nt nt!nite n nen)m"rate %i%teme de credinț" (i %i%teme e$terice -(i %)nt &ractic 4!inda &erect" a &rinci&i)!)i d)a!it"ții, &rin ce!e d)" cana!e )n)! a%cendent, )n)! de%ccendent. (i )rm"re%c tra%e)! (irei %&in"rii, ener4ia Yin, de !a :"mnt ,)rc" &e Va%)! C)'ernr &n" cre(tet, iar ener4ia Yan4, de !a Sare cbar" &e Va%)! de ;nce&ție &n" n 'intre Ace%te cana!e %ec)ndare %)nt re%&n%abi!e c) drena6e!e (i cne+i)ni!e ntre meridiane!e &rinci&a!e, c) ec#i!ibrarea ric"rr &re)m&!eri %a) 4!)ri n c)r4eri!e ener4iei, &e &rinci&ii a%em"n"tare 'a%e!r cm)nicante =n aar" de ace%te cana!e %tandard %e identi*c" &n" !a F0000 de a%te! de cana!e de ener4ie, e!e &ractic cm&)nnd &re$ența cr&)!)i eteric ce re4!ea$" circ)!ația Gi)!)i (i im&!icit a %t"rii de %"n"tate dar (i de 'ita!itate ?ar dac" !)a"m n ca!c)! a&t)! c" at)nci cnd ne reerim !a Gi, n) ne 4ndim !a cnce&t)! %im&!) de ener4ie, care &)ne n mi(care )n mecani%m, ci nttdea)na cm&)nem ace%t cnce&t ca *ind ener4ie, inrmație (i a!4ritm, &)tem nțe!e4e r!)! ace%tr tra%ee, a! c)na(terii !r (i a! !)cr)!)i a%)&ra !r at)nci cnd e ca$)! De a%emenea, actrii care mențin (i m&r%&"tea$" acea%t" circ)!ație de'in de a%emenea de !)at n %eam" n 'iața de $i c) $i at)nci cnd nțe!e4i (i inter&rete$i crect acea%t" &arte a *$i!4iei )mane
http://edge.ebaumsworld.com/mediaFiles/picture/140!/"0#$$.%pg 手太阴肺经 – eridian)!
:!"mn %e a%cia$" ener4iei TaiHin -mai mare!e Yin., e!ement)!)i meta!,
r4an)!)i &!"mn, are )n ma+im de )ncținare ntre am (i 5 am, a'nd &rnirea n )m"r (i c) e+ten%ie &e mn" n 6% &n" n de4et)! mare B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a arin4e, !arin4e, 4t, a%tm, !i&%" de aer, em*$em, brn(ite, d)reri de ct, )m"r (i nc#eiet)ra minii, dira4m" cntractat", diaree, cn%ti&ație %a) c!ici
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'plaman/(.)01*+,- 手少阴心经 – eridian)!
?nimii %e a%cia$" ener4iei S#aHin -mai mic)! Yin., e!ement)!)i c,
r4an)!)i inim", are )n ma+im de )ncținare ntre 11 am (i 1 &m, a'nd &rnirea %)b braI, %e e+tinde &e mn" &rin ct, terminnd)%e &e de4et)! mare B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a d)reri acia!e, de ca&, de mini, nIe&"t)ri %a) amrIe!i a!e mini!r, nc#e)et)ra minii %!"bit", %indrm)! t)ne!)!)i car&ian, d)rere de %&ate n $na &ara!e!" &ie&t)!)i, 'arice %a) 4!e$ne )m3ate
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'inima/(.)012-n)3w 手厥阴心包经 – eridian)!
:ericard -mai e%te den)mit Ji eridian)! Se+)!)i %a) eridian)!
;irc)!aIiei.%e a%cia$" ener4iei K)eHin -ab%!)t)! Yin., e!ement)!)i c, r4an)!)i &ericard, are )n ma+im de )ncținare ntre F &m (i 9 &m, a'nd &rnirea n &artea !atera!" a &ie&t)!)i, cbar" &e aIa interiar" a braI)!)i &n" n &a!m" n mi6!c, terminnd)%e n ca&"t)! de4et)!)i mi6!ci) B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a &rb!eme #rmna!e, %c#imb"ri de di%&$iJie, de&re%ie,
&rb!eme c) c#ii, b)e)ri, &a!me )mede, ater%c!er$", inarct, ta#icardie, %)b%)ri )m3at Ji d)rera%e, t)!b)r"ri de %ete, ame Ji %mn
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'pericard/(.)015Gn)3w
足太阴脾经
eridian)! S&!in" %e a%cia$" ener4iei TaiHin -mai mare!e Yin., e!ement)!)i &"mnt,
r4an)!)i %&!in", are )n ma+im de )ncținare ntre 9 am (i 11 am, a'nd &rnirea n de4et)! mare de !a &icir, )rc" n $i4$a4 &e ambe!e &"rIi a!e cr&)!)i Ji %e termin" %)b braI Ace%t meridian e%te arte im&rtant &entr) c" e%te cnectr &entr) tate ce!e!a!te meridiane din cr& B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a cn4e%tii !imatice, ameIe!i, a&etit %c"$)t, di%ten%ie, d)reri abdmina!e, &rb!eme n $na &e!'ian", %a) caracteri%tic emeieJti, d)reri de 4en)nc#i Ji ca&%e, b%ea!a mini!r %a) a &iciare!r
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'splina/(.)016gnn)3w 足少阴肾经
eridian)! Rinic#i %e a%cia$" ener4iei S#aHin -mai mic)! Yin., e!ement)!)i a&",
r4an)!)i rinic#i, are )n ma+im de )ncținare ntre 5 &m (i F &m, a'nd &rnirea n ta!&a
&icr)!)i, d)&" care ncn6ar" 4!e$na Ji trece a&i &rin interir)! 4en)nc#i)!)i, a&i &rin $na %cara!" Ji !mbar" %&re 'e$ic", a&i %&re rinic#i )nde %e cnectea$" c) ener4ia care circ)!" &rin tr)nc#i, treminnd)%e )nde'a n $na c!a'ic)!ei B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a de$ec#i!ibre !a ni'e!)! 3)ide!r cr&ra!e, d)reri de Ja!e, J!d)ri, rinic#i, 4en)nc#i 4!e$ne, %)! %acra! %a) ta!&a &icir)!)i, inctinenI", #ernii %a) #emri$i
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'rinichilor/(.)0178-n)3w
足厥阴肝经
eridian)! 7icat %e a%cia$" ener4iei K)eHin -ab%!)t)! Yin., e!ement)!)i !emn,
r4an)!)i *cat, are )n ma+im de )ncținare ntre 1 am (i am, a'nd &rnirea n de4et)! mare de !a &icir, cntin)" c"tre &e!'i% Ji ca%te!e ineriare Ji %e termin" )nde'a n $na *cat)!)i B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a iritaIii c)!are, nd)!i n 4t, artrit", r4iditate artic)!ar" Ji m)%c)!ar", d)reri de %&ate, ca%te, &rb!eme c) 4en)nc#ii, deHec#i!ibre a!e )ter)!)i %a) &r%tatei, &%ria$i%, dermatite, ec$eme %a) a!te aecIi)ni a!e &ie!ii
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'9catului/(.)04Jd-n8p" 手少阳三焦经
eridian)! Tri&!) =nc"!$itr %e a%cia$" ener4iei S#aHan4 -mai mic)! Yan4.,
e!ement)!)i c, ce!r trei nc"!$itriL ce! %)&erir -a%ciat c)tiei tracice Ji re%&iraIiei., ce! median -a%ciat $nei %)&eriare a &"rIii dr%a!e cnIinnd %tmac)! Ji %i%tem)! di4e%ti' %)&erir, care cnIine d)den)!, &"rIi din %i%tem)! !imatic, %ecreIii &ancreatice etc . Ji ce! inerir -a%ciat $nei ineriare a &"rIii dr%a!e, cnIinnd inte%tin)! 4r% Ji %)bIire, rinic#ii Ji 'e$ica Ji e%te a%ciat )ncIii!r e+cretare., are )n ma+im de )ncținare ntre 9 &m (i 11 &m, a'nd &rnirea n 'r)! de4et)!)i ine!ar, tra'er%ea$" braI)! &e &artea &%teriar" &rin ct Ji )m"r a&i &e tra&e$)! %)&erir )nde %e rteJte &e &artea &%teriar" a 4t)!)i n 6)r)! )rec#ii Ji %e &reJte !a mar4inea e+teriar" a %&rncenei B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a %en$aIii de ri4, inecIii a!e )rec#ii, in3amaIii a!e 4!ande!r, d)reri de 4t, ami4da!it", ctaract" %a) a!te &rb!eme !a c#i, tran%&iraIie e+ce%i'", mini Ji &iciare reci, %indrm)! b%e!ii crnice, !i&%" de ener4ie, cic!) men%tr)a! t)!b)rat, &"r %a) &ie!e %)bIiate
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'incalitorului' triplu/(.)047Gn8p" 手太阳小肠经
eridian)! ?nte%tin)! S)bIire %e a%cia$" ener4iei TaiHan4 -mai mare!e Yan4.,
e!ement)!)i c, r4an)!)i in%te%tin %)bIire, are )n ma+im de )ncținare ntre 1 &m (i &m, a'nd &rnirea n !atera!)! de4et)!)i mic, )rmea$" m)c#ia e+teriar" a minii, a antebraI)!)i Ji a ct)!)i, a&i nc#iet)ra )m"r)!)i Ji tra'er%nd m&!at)!, tra'er%ea$" tra&e$)! %)&erir, a6)n4e &e bra$ Ji %e ntarce terminnd)%e n aIa )rec#ii B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a ac)ene, &rb!eme a!e )rec#ii, d)reri a!e artic)!aIiei tem&rmandib)!are %a) abdmina!e, diaree, ba!a !)i ;r#n, &rb!eme de ab%rIie a n)trienIi!r, di*c)!t"Ii di4e%ti'e inc!)%i' ce!e menIinate anterir Ji ba!nare
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'intestin' subtire/(.)04d+n8p" 手阳明大肠经
eridian)! ?nte%tin)! Cr% %e a%cia$" ener4iei Yan4min4 -%tr"!)citr)! Yan4.,
e!ement)!)i meta!, r4an)!)i in%te%tin 4r%, are )n ma+im de )ncținare ntre 5 am (i F am,
a'nd &rnirea n 'r)! de4et)!)i ar"t"tr, )rc" %in)% &e antebraI Ji braI &n" &e )m"r Ji a&i &e aI" &n" !a r"d"cina na%)!)i B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a d)reri, $4mte, )m3"t)ri inte%tina!e, %indrm)! c!n)!)i iritabi!, cn%ti&aIie, &rb!eme c) dentiIia, %in)%)ri!e, na%)!, 4t)!, )merii %a) mini, %!"bici)ni n mini
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'intestin'gros/(.)04em#n8p" 足少阳胆经
eridian)! Ve$ica Bi!iar" %e a%cia$" ener4iei S#aHan4 -mai mic)! Yan4., e!ement)!)i
!emn, r4an)!)i 'e$ica bi!iar", are )n ma+im de )ncținare ntre 11 &m (i 1 am, a'nd &rnirea n 'r)! c!I)! c#i)!)i, cbar" n !atera!" %&re !inia &"r)!)i, a&i tra'er%ea$" n $i4$a4, trecnd &e%te r)nte, a&i cbrnd &e%te ca& &e %&ate!e 4t)!)i %&re %)b%ar" Ji ca%te!e ineriare rnta!e, a&i c"tre &e!'i% Ji artic)!aIia J!d)!)i &e e+terir)! &icr)!)i cbrnd %&re 4en)nc#i Ji 4amb" c"tre ta!&", terminnd)%e !n4" )n4#ia ce!)i dea! &atr)!ea de4et de !a &icir B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a d)reri c!erice de ca&, d)reri m)%c)!are, a!e 4ambei Ji 4!e$nei, !a 'e$ica bi!iar", &ietre !a 'e$ica bi!iar", ca%te Ji trace cn4e%tinate, ri4iditate !a artic)!aIie J!d)!)i, &rb!eme di4e%ti'e &rec)m metab!i%m)! %!ab a! 4r"%imi!r %a) 4a$e
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'veicii'biliare/(.)04h-#n8p" 足太阳膀胱经
eridian)! Ve$ica Mrinar" %e a%cia$" ener4iei TaiHan4 -mai mare!e Yan4.,
e!ement)!)i a&", r4an)!)i 'e$ica )rinar", are )n ma+im de )ncținare ntre &m (i 5 &m, a'nd &rnirea n c!I)! c#i)!)i, )rc" a&i &e%te ca& Ji cbar" &n" &e &iciare d)&" care )rc" din n) &e %&ate Ji cbar" iar &e %&ate Ji a&i Ji &e &iciare &n" !a de4et)! mic de !a &icir B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a inctinenI" Ji )rinare d)rera%", inecIii !a rinic#i Ji 'e$ic", 'e$ic" &ic)r"tare, d)reri !a c!an" Ji ri4iditate a $nei !mbare, d)reri !a J!d)ri, &icir Ji ta!&"
http://www.&in&anghouse.com/acupuncturepoints/bladder_meridian_graphic 足阳明胃经
eridian)! Stmac %e a%cia$" ener4iei Yan4min4 -%tr"!)citr)! Yan4., e!ement)!)i
&"mnt, r4an)!)i %tmac, are )n ma+im de )ncținare ntre F am (i 9 am, a'nd &rnirea %)b c#i, cbar" %&re c!I)! 4)rii, %e c)rbea$" &e a!c", )rc" &e tm&!" %&re r)nte Ji a&i cbar" &e 4t Ji &e tat" !)n4imea tr)&)!)i &"n" !a a! di!ea de4et de !a &icir B!ca6e!e ace%t)i meridian cnd)c !a d)reri de ca&, ma+i!ar, %in)%)ri, &e!'i% Ji ca&%e, 4t )m3at Ji ri4id, &rb!eme c) 4en)nc#ii Ji 3)ier)! &icir)!)i, &rb!eme c) %tmac)!, di4e%ti'e Ji 4a%trinte%tina!e &rec)m 4a%trit", )!cer, #ernie %a) d)reri !a nmetare
http://&i%in%ing.ro/corpul'uman/sistemul'meridianelor/meridianul'stomac/(.)04w;#n8p"
:rinci&ii!e de )ncținare a!e ace%tr meridiane ntdea)na 'eri*c" re4)!i %im&!e de )ncținare, ca de e+em&!) d)a!itatea YinYan4, 'i$ibi!" n cadr)! %imb!)!)i mnim -care de a!te! e%te (i att de m)!t )$itat n cadr)! tradiției a%iatice, dar &e care &n" n) c) m)!t tim& n )rm" ! &)team 4"%i &e &ereții Tem&!)!)i Mr%itare!r de !a inca Vec#e, de%enat de )rma(ii !)i Zam!+e, en)nțnd )n &rinci&i) de ba$" a! !)mii *$ice., c)r4erea (i a%cierea c) ti&)! de ener4ie %)nt date de direcție, iar %tr)ct)ra !r re3ect" nttdea)na ce!e 5 e!emente )rm"rind ace%te &rinci&ii %a) &)% ba$e!e ace!r &ractici medica!e care a) %tr"b"t)t mi!enii!e &n" !a ni (i a) a6)n% n rma &e care ni c)na(tem a$i, n &rinci&a! datrit" a&!ec"rii m)!)i n ace%t r"%tim&, &ate &rea tare a%)&ra cr&)!)i *$ic (i a %tr)ct)rii ce )rmea$" ca ni'e! de 'ibrație :rnind de !a ace!ea(i &rinci&ii, Tai;#i)!,i iCn4)! %a) Y4a, )rm"re%c &rin an)mite mi(c"ri %" ec#i!ibre$e c)r4erea ener4iei &rin are!e ;irc)it de%cri% de ce!e 12 meridiane &rinci&a!e (i mic)! circ)it de%cri% de ce!e 2 Va%e De aceea eecte!e ace%tr &ractici a%)&ra %"n"t"ții &racticanți!r e%te att de )(r de bțin)t (i are aecte &er%i%tente n tim& (i att de 'i$ibi!e De acea, "r" dar (i &ate, emer4ența an)mitr b!i crnice %a) ma!adii a!e %ciet"ți!r ccidenta!e n) %e 'r nt!ni n !)mea a%iatic", &entr) c" ei a) nțe!e% c)m'a im&rtanța ace%tr !)cr)ri (i "r" &rea mare ert %e c)&" de c)!ti'area &r&rii!r tr)&)ri de ener4ie
*Reflexoterapie
talpa piciorului ca harta a corpului uman * piciorul stâng reflectă zonele de pe partea stânga a corpului, iar piciorul drept corespunde părții drepte a corpului; * degetele de la picioare corespund capului gâtului; și * "pernuța" piciorului reflectă pieptul, partea de sus a spatelui, inima și plămînii; * arcada piciorului reflectă ficatul, pancreasul rinichii; și * osul arcadei inferioare a piciorului reflectă coloana vertebrală, bra țul și umărul reflectânduse pe exteriorul tălpii; * călcâiul reflectă zona lombară, pelvisul intestinele. și
În general, reflexoterapia ofera echilibru energetic, reducerea stresului și relaxare.
O sedință obișnuită de reflexoterapie durează între 30 si 60 de minute, începe cu un masaj de incălzire, apoi vor aplica tehnicile specifice pe zonele problematice.
Cele mai importante tehnici de masaj reflexoterapie : . Netezirea ! spre trunchi ". Prinderea alternativă ! cu de#etele mari într!o succesiune rapidă $mai ales pentru zonele reflexo#ene ale rinichilor%. 3. Masaj reflexoterapie circular ! se execută de obicei cu pulpele de#etelor mari, sau cu mai multe de#ete, pe zone reflexo#ene mai ample $uter, ovare, prostată, testicole%. &. Tragerea ! este un masaj reflexoterapie la care se foloseș te de#etul mare îndoit $tiroidă, uter, farin#e, stomac, pancreas% '. Prinderea laterală ! se executa cu de#etul mare pe zonele de articulatie ale de#etelor $ochi, ureche, ceafa% 6. Masarea înainte-înapoi ( se execută cu pulpa de#etului $ochi, ureche, ceafă%. ). răm!ntarea ! este o tehnica de masare reflexoterapie cu pumnul, aplicată pe
zone întinse $intestin subțire%. "# Tehnica pașilor - reprezintă mișcări succesive
efectuate în trepte, ca și cum am păși cu pulpa de#etului $pentru coloană și colon ascendent%. *acă dorim să practicăm reflexoterapia cu rezultate optime, este de importanț ă capitală folosirea corecta a policelui și a indexului in timp ce efectuam tratamentul.*irectia de miscare a policelui sau a de#etului aratator este intotdeauna inainte si niciodata inapoi si se executa în #eneral dinspre extremitati inspre corp.+n alt element important este faptul ca in masaj reflexoterapie se foloseste cu precadere pulpa de#etului si nu varful. orta de presiune exercitata cu de#etul pe zonele reflexo#ene este si ea de mare importanta pentru reusita masajului.-rebuie sa ne folosim intuitia si experienta( o presiune prea slaba nu va conduce niciodata la vindecare, iar o apasare prea puternica ne va obosi sau chiar luxa de#etele si pacientul va avea senzatii de durere sau disconfort. e va aplica o presiune medie si constanta cu un inceput mai lent si mai usor, astfel ca persoana tratata sa nu tresara, sa faca #rimase sau sa!si retra#a piciorul. /iscarea policelui sau a altui de#et este similara miscarii unei omizi, cu deplasari ale de#etului de doar ,' mm odata.om descrie acum mai pe lar# cea mai importanta tehnica de masaj reflexoterapie(-ehnica pasilor sau tehnica senilei permite acoperirea unor zone reflexo#ene intinse $de exemplu( plamani, intestin #ros, diafra#ma% situate pe talpa piciorului. 1a consta in a 2tari de#etul mare sau aratatorul pe distante mici, pliindu!l la un un#hi intermediar intre 405 si 05.uccesul acestei tehnici de masaj reflexoterapie va depinde mai ales de aptitudinea dumneavoastra de a va plia si deplia alternativ articulatia de#etului mare, su#erand o miscare de tarire.7ceasta tehnica de masaj reflexoterapie va avea o eficacitate sporita daca veti utiliza drept suport celelalte de#ete asezate pe partea superioara a labei piciorului.
8onele reflexo#ene pentru vezica urinară
7cestea se #ăsesc pe bordura interioară a tălpilor, în por țiunea de început a calcaneului, av9nd jumătăți de proiec ție pe ambele tălpi. 8ona reflexa a uretrei pornește de la zona vezicii p9nă la partea interioară a călc9ielor. -ulburările le#ate de func ționarea defectuoasă a vezicii urinare constau în tulburări de mic țiune,
inflamații, dureri locale și usturimi în timpul urinării.-ot în cazul tulburărilor de vezică urinară se înscriu și spasmele de vezică, înso țite de slăbirea sfincterului, principala cauză a bolii enurezis. :nflamațiile și crampele uretrei $cistita%, apar mai frecvent la femei, deoarece uretra lor este mai scurtă și mai expusă infecțiilor locale. -oate aceste disfuncții ale vezicii urinare și ale uretrei pot fi relativ u șor vindecate prin reflexoterapie, observ9ndu!se ameliorări importante după doar "!3 ședinte de masaj asupra punctelor reflexo#ene.
3 ponturi pentru un masaj corect in palma . ;n #eneral, masajul se începe de la m9na dreaptă. ă mi
Indicatiile reflexoterapiei:
Prudență și consult medical necesare
* accidente sportive pentru persoanele cu boli #rave sau * afectiuni legate de stres pentru( * astm * afectiuni gastrointestinale de ex. sindromul colonului iritabil! * orice problemă de circula'ie a sângelui * afectiuni neurologice inclusiv scleroza difuza! în membrele inferioare * probleme legate trombi de ex. flebită! * boli infectioase, inclusiv "#$% de * depresie * sarcina unele puncte de presiune de pe * dezechilibre hormonale talpă pot produce contracții uterine! * dureri cronice * dureri articulare si musculare * ulcer în stază * dureri provocate de afectiuni precum cancerul * dureri produse de tratamentele unor afectiuni * hipertensiune * insomnie * migrene * probleme generale cum ar fi& cresterea in greutate, afectiuni cutanate, imbatranire prematura * recuperare dupa o interventie chirurgicala * simptomele menopauzei * tulburari menstruale
=rin masaj se facilitează circula>ia san#uină
iei în zonele reflexe face ca suferin>a or#anului corespunzător să avanseze. =unctele reflexo#ene devin dureroase la presiune datorită depunerilor de toxine din zona reflexo#enă, deci dere#lărilor ener#etice, ă o proastă circula>ie san#uină ie. @ristale de nisip sau boabe de orez dureroase, aflate sub piele. *urerea este direct propor>ională cu #ravitatea iunii
or#anului corespondent. Publicat de Monica Basarab
&ele zece zone energetice Reflexoterapia are la baza prezenta in organism a zece zone energetice. $ceste zone sunt longitudinale, intinzandu+se de la baza corpului 2 de la picioare 2 pana in crestetul capului. $ceasta distributie energetica a fost descoperita spre sfarsitul secolului /-/ de un american, dr. illiam 0itzgerald, un specialist in O.R.3. -n perioada in care a lucrat la spitale din #aris, iena si 3ondra, 0itzgerald a descoperit ca putea ameliora durerea dintr+o parte a corpului pacientului prin apasare intr+o alta zona. !l si+a perfectionat tenica, invatand ca daca aplica presiune la nivelul degetelor cu a"utorul unui banda" elastic pe fiecare falanga mi"locie si cu a"utorul unor mici carlige pe varfurile degetelor, putea produce efecte anestezice locale la nivelul bratelor, partilor laterale ale gatului, ociului, urecii si fetei. %u trebuie sa uitam faptul ca in perioada in care practica dr. 0itfgerald, in anii 455(, anestezia era la inceputuri. 1astile cu cloroform erau utilizate, dar mai multi pacienti mureau din cauza anesteziei decat a interventiilor cirurgicale. &e facem, instinctiv, cand avem o durere de cap sau o indigestie6 7e regula, punem mana pe zona dureroasa pentru a ne usura intr+o oarecare masura durerea. $sadar, exista un instinct primar care ne face sa apasam locul dureros pentru ameliorarea simptomelor. &ele zece zone sunt impartite in cinci pereci, numerotate de la 4 la 8, pe fiecare parte a corpului. 9ona 4 trece prin degetele mari de la maini, pe fiecare parte a corpului si parcurge zona mediana a corpului, partea interioara a picioarelor, a bratelor si coloana vertebrala. O dereglare a fluxului energetic pe acest traseu poate afecta orice organ sau functie din" aceasta zona. 9ona 4 este de obicei cea mai sensibila pe picioarele oamenilor, deoarece pe ea se afla multe parti vitale ale organismului 2 nasul, gura, gatul, coloana vertebrala si organele genitale. 3ucrand numai asupra reflexelor coloanei vertebrale de la nivelul picioarelor este posibila ameliorarea multor manifestari fizice neplacute, deoarece nervii cu originea in zona vertebrala stimuleasa activitatea intregului organism. 9ona : are ca limite degetul aratator si al doilea deget de la picior; in acelasi fel se poate continua pana la divizarea corpului in zece zone. $ceasta metode de impartire a corpului in canale energetice sau meridiane, este similara principiului care sta la baza presopuncturii si acupuncturii. &u toate acestea, cand este vorba de reflexoterapie, nu sunt importante meridianele in sine si nici punctele identificate sau numerotate. -n locul lor, accentul se pune pe arta corpului care arata ca fiecare zona sau organ din organism este oglindita pe talpi si degetele de la picioare, ca si pe palme si degetele de la maini. $lta diferenta importanta intre reflexoterapie si presopunctura sau alte terapii bazate pe utilizarea meridianelor este legata de tenica de utilizare a policelui si a degetelor pentru relaxarea punctelor reflexogene de pe picioare si maini. &and un punct de pe meridian este blocat, fluxul energetic scade sau se acumuleaza, iar in acel punct apare congestia. -n timp, aceasta congestie se poate manifesta fizic sub forma de disfunctie a zonei sau organului respectiv. #e de alta parte, daca bloca"ul este indepartat prin sedinte de reflexoterapie, iar ecilibrul adecvat si functia normala se restabilesc, procesul de autovindecare poate incepe, iar simptomele si durerea vor disparea. !ficienta reflexoterapiei se bazeaza pe procesul simplu al eliminarii bloca"elor de flux energetic in vederea activarii procesului de autovindecare.
7aca priviti cele doua talpi >alaturate?, puteti observa ca ele sunt o reprezentare exacta a corpului uman. ipotonie, bradicardie etc.?. )e executa cu varful degetului sau cu ungia, ambele in pozitie verticala. 1asa"ul se face cu durata scurta. &and se executa corect, rezulta paloarea tegumentului, cresterea sensibilitatii si a tonusului muscular. #ortiunea masata poate fi pudrata. )e pot face trei sedinte pe zi cu durata de 4( minute fiecare. &ura de masa" in cazul unei afectiuni cuprinde 48 sedinte apoi pauza : saptamani, dupa care se reia.A
8one reflexo#ene ! picior drept, picior stan# , creier, emisfera stan#a, creier, emisfera dreapta, sinusuri frontale $stan#a%, sinusuri frontale $dreapta%, cerebel $creier mic%, hipofiza, nerv tri#emen $dreapta%, nerv tri#emen $stan#a%, nas $nara dreapta%, nas $nara stan#a%, ceafa, dureri menstruale, articulatia soldului , #lande limfatice $corp superior%, centrul echilibrului, sanii, muschi diafra#matici, picior stan#, nas, paratiroida, vezica urinara, articulatie sold, #lande limfatice $corp inferior%, prostata, uter , penis, va#in $uretra%, rect, hemoroizi, coloana cervicala, coloana dorsala , coloana lombara, coloana sacrala si cocci#iana , ochi stan#, ochi drept, ureche stan#a, ureche dreapta, muschi trapez $dreapta%, muschi trapez $stan#a%, #landa tiroida $lob drept%, #landa tiroida $lob stan#%, plaman drept, plaman stan#, #lande paratiroide $dreapta%, #lande paratiroide $stan#a%, umar drept, umar stan#, ficat, vezica biliara, stomac, pancreas, duoden, splina, inima, plex solar, #lande suprarenale $dreapta%, #lande suprarenale $stan#a%, rinichi drept, rinichi stan#, ureter drept, ureter stan#, vezica urinara, apendice, valva ileocecala, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon si#moid, anus, intestin subtire,
#enunchi drept, #enunchi stan#, ovar sau testicul drept, ovar sau testicul stan#, picior drept, nerv tri#emen, umar , #enunchi, ovar sau testicul
