NORMATIV PENTRU CONSTRUCŢIA LINIILOR AERIENE DE ENERGIE ELECTRICĂ CU TENSIUNI PESTE 1000 V Indicativ: PE 104-93 Cuprins
1. DOMENIUL DE APLICARE. DEFINIŢIE Domeniul de aplicare 1.1. Normativul se aplică la construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiunea nominală peste 1000 V. La construcţia liniilor aeriene de energie cu tensiunea nominală de 750 kV se va ţine seama şi de prevederile specifice cuprinse în instrucţiunile PE 151. Prevederile normativului se aplică şi pentru liniile electrice aeriene existente, în măsura în care exploatarea lor prezintă inconveniente deosebite (pericole pentru oameni, pentru siguranţa construcţiilor sau pentru alimentarea consumatorilor) şi cu ocazia lucrărilor de reparaţii capitale. Adaptarea liniilor existente la prevederile normativului se face din iniţiativa beneficiarilor, iar lucrările necesare se stabilesc de comun acord între beneficiar şi proiectant. 1.2. Normativul nu se aplică la construcţia liniilor aeriene de energie electrică a căror construcţie este reglementată prin prescripţii tehnice speciale, ca de exemplu: linii de contact pentru căi ferate electrificate, pentru tramvaie şi troleibuze, pentru maşini de ridicat şi transportat etc. 1.3. În afara prevederilor normativului, la construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V se va ţine seama de reglementările cuprinse în legi, decrete, standarde, normative cu caracter republican sau departamental, referitoare la linii şi la încadrarea lor în mediul înconjurător (a se vedea anexa). 1.4. Produsele şi materialele utilizate la construcţia liniilor trebuie să corespundă standardelor şi normelor în vigoare.
Definiţii
1.5. Linia aeriană de energie electrică, denumită şi linie electrică aeriană (LEA), este o instalaţie montată în aer liber, care serveşte la transportul şi distribuţia energiei electrice şi este alcătuită din conductoare, izolatoare, cleme, armături, stâlpi, fundaţii şi instalaţii de legare la pământ. 1.6. Circuitul unei LEA se numeşte ansamblul de conductoare active, care constituie o cale independentă de vehicule a energiei electrice, şi poate fi trifazat, bifazat sau monofazat. 1.7. Echipamentul LEA este ansamblul de conductoare, izolatoare, cleme şi armături, montat pe stâlpii LEA. 1.8. Conductoarele LEA sunt funiile metalice întinse liber între punctele de prindere la stâlpi sau alte construcţii speciale, indiferent dacă sunt sau nu sub tensiune. Conductoarele active sunt conductoarele care servesc drept căi de curent pentru transportul sau distribuţia energiei electrice; ele pot fi ... pe fază sau ansambluri de două sau mai multe pe fază, caz în care se numesc fasciculare. Conductoarele de protecţie sunt conductoarele destinate a proteja LEA împotriva supratensiunilor atmosferice. 1.9. Izolatoarele sunt elementele componente ale LEA, cu ajutorul cărora se realizează izolarea părţilor aflate sub tensiune între ele şi faţă de părţile legate la pământ. 1.10. Cleme şi armături Clemele sunt dispozitivele care se află în contact direct cu calea de curent şi permit executarea legăturilor electrice. Armăturile sunt dispozitive cu ajutorul cărora se asamblează şi se montează conductoare, izolatoare şi alte accesorii ale liniilor electrice. În cazul apariţiei unor supratensiuni la capetele lanţului de izolatoare, se folosesc armături de protecţie pentru protejarea conductoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce s-ar produce, pentru depărtarea arcului de suprafaţa izolatoarelor şi pentru uniformizarea câmpului electric în lungul lanţului de izolatoare. 1.11. Părţile de construcţie ale LEA sunt elementele care susţin deasupra solului echipamentul LEA, şi anume: stâlpii, fundaţiile, alte construcţii speciale. 1.12. Stâlpii LEA sunt construcţiile din metal, beton armat sau alte materiale, care susţin echipamentul LEA deasupra solului. 1.13. Fundaţiile stâlpilor sunt elementele de construcţie cu ajutorul cărora se fixează în sol stâlpii, inclusiv ancorele acestora.
1.14. Instalaţiile de legare la pământ ale LEA sunt instalaţiile care stabilesc în mod voit legătura cu pământul a elementelor bare conductoare de curent electric, care nu fac parte din căile de curent, dar care pot ajunge accidental sub tensiune. Priza de pământ naturală este priza de pământ constituită din elemente conductoare în contact permanent cu solul, ale unor construcţii sau instalaţii destinate diferitelor scopuri, dar care pot fi folosite în acelaşi timp pentru trecerea curentului de defect. Priza de pământ artificială este priza ale cărei elemente componente sunt constituite special pentru trecerea curentului de defect. 1.15. Tensiunea nominală a unei linii (Un) este valoarea eficace a tensiunii între faze, prin care este denumită linia şi la care se referă unele caracteristici de funcţionare ale acesteia. 1.16. Tensiunea maximă de serviciu (Um) este valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare. Este definită conform STAS 930. 1.17. Supratensiunea este orice tensiune, dependentă de timp, între fază şi pământ sau între faze, a cărei valoarea sau ale căror valori de vârf depăşesc valoarea de vârf echipament.
, respectiv
, corespunzătoare tensiunii celei mai ridicate pentru
Supratensiunile sunt întotdeauna fenomene tranzitorii. Supratensiunea de comutaţie este supratensiunea fază-pământ sau între faze, care apare într-un punct dat al reţelei, datorită unei operaţii de comutare a unui defect sau altor cauze şi a cărei formă poate fi asimilată în ceea ce priveşte coordonarea izolaţiei cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate pentru încercările cu impuls de tensiune de comutaţie. Supratensiune temporară este o supratensiune sub forma unor oscilaţii neamortizate sau slab amortizate între fază şi pământ sau între faze, care apare într-un punct dat al unei reţele, pentru o durată relativ mare. Supratensiunea de trăsnet este supratensiunea fază-pământ sau între faze, care apare într-un punct dat al reţelei datorită unei descărcări atmosferice sau unei alte cauze şi a cărei formă poate fi asimilată, în ceea ce priveşte coordonarea izolaţiei, cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate pentru încercarea cu impuls de tensiune de trăsnet. 1.18. Coordonarea izolaţiei constă în alegerea rigidităţii dielectrice a echipamentului în raport cu tensiunile care pot apărea în reţeaua pentru care este destinat echipamentul, luând în considerare caracteristicile mijloacelor de protecţie disponibile. Ea are drept scop reducerea la nivel acceptabil, din punct de vedere economic şi al exploatării, al posibilităţii ca solicitările dielectrice rezultate, aplicate echipamentului, să provoace deteriorarea izolaţiei acestuia sau să afecteze continuitatea de funcţionare.
1.19. Tensiunea convenţională de ţinere la impuls de comutaţie (trăsnet) este valoarea de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaţie (trăsnet), aplicată în cursul „încercărilor de impuls”, pentru care izolaţia nu trebuie să prezinte nici o descărcare disruptivă, dacă este supusă unui număr de impulsuri de această valoare în condiţii specificate. 1.20. Tensiunea statică de ţinere la impuls de comutaţie (trăsnet) este valoarea de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaţie (trăsnet), aplicată în cursul „încercărilor de impuls”, pentru care probabilitatea de ţinere este egală cu probabilitatea de referinţă specificată. 1.21. Tensiunea de 50% conturnări a unei izolaţii (U50%) este valoarea maximă a unei tensiuni standardizate, care, aplicată izolaţiei respective de un număr de ori, produce conturnarea acesteia în 50% din cazuri. 1.22. Tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială este valoarea eficace a tensiunii sinusoidale de frecvenţă industrială, pe care instalaţia echipamentului trebuie să o suporte în timpul încercărilor efectuate în condiţii specificate şi pentru o durată specificată, care în general nu depăşeşte un minut. 1.23. Poluarea atmosferică este starea aerului atmosferic impurificat cu substanţe (gaze, praf etc.), care, în condiţiile de exploatare, poate da naştere, la suprafaţa izolatorului, unui mediu conducător electric. 1.24. Lungimea liniei de fugă este lungimea minimă măsurată pe suprafaţa izolaţiei externe între părţile metalice cu potenţial electric diferit. Când izolaţia este compusă din mai multe elemente separate prin părţi metalice, drept lungime a liniei de fugă a izolaţiei se consideră suma lungimilor liniilor de fugă ale diferitelor elemente, exclusiv părţilor bune conducătoare de electricitate. 1.25. Lungimea liniei de fugă specifică este definită de raportul dintre lungimea totală a liniei de fugă a izolatorului, exprimată în centimetri, şi tensiunea cea mai ridicată a reţelei între faze, exprimată în kilovolţi (cm/kV). 1.26. Unghiul de protecţie al conductoarelor de protecţie este unghiul format de verticala dusă prin urma conductorului de protecţie cu dreapta care uneşte această urmă, cu urma unui conductor activ protejat, aceste urme fiind situate în plan perpendicular, pe axa liniei electrice aeriene protejate. Unghiul de protecţie de referinţă (pentru dimensionarea LEA) se consideră cel realizat la stâlpul LEA. 1.27. Secţiunea reală a unui conductor funie (S0) este suma secţiunilor firelor componente ale conductorului. 1.28. Secţiunea nominală a unui conductor funie este valoarea rotunjită a secţiunii sale reale, valoare care serveşte la denumirea conductorului. În cazul conductoarelor alcătuite din două metale, secţiunea nominală se exprimă prin valorile rotunjite ale secţiunilor ambelor metale.
1.29. Sarcina de rupere calculată a unui conductor multifilar este determinată în mod convenţional, în funcţie de caracteristicile mecanice ale materialelor firelor componente şi de alcătuirea constructivă a conductorului, potrivit standardelor de conductoare în vigoare. Pentru conductoarele multifilare nestandardizate, sarcina de rupere calculată se va determina cu ajutorul metodei indicate în standardele de conductoare similare. 1.30. Sarcina de rupere minimă a unui conductor multifilar este sarcina de rupere a conductorului determinată prin încercări, a cărei valoarea nu trebuie să fie mai mică de 95% din valoarea sarcinii de rupere calculate. 1.31. Rezistenţa de rupere calculată (prc) şi rezistenţa de rupere minimă (pr min) ale unui conductor funie reprezintă raportul între valoarea sarcinii de rupere calculate, respectiv a forţei de rupere minime şi secţiunea reală a conductorului. 1.32. Tracţiunea în conductor (T) reprezintă rezistenţa care ia naştere în conductor, înmulţită cu secţiunea reală a conductorului, în diferite stări de funcţionare. 1.33. Tracţiunea orizontală (To) în conductor este valoarea tracţiunii în punctul în care tangenta la curba conductorului este orizontală. 1.34. Deschiderea reală (ai) este distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi consecutivi (fig. (fig. 1.1). 1.1). 1.35. Deschiderea nominală (an) este deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgetă maximă, gabaritul la sol al liniei este cel minim. Ea rezultă ca o valoarea optimă din calculele tehnice-economice. Deschiderii nominale îi corespunde înălţimea normală (nominală) a stâlpilor (fig. (fig. 1.1.). 1.1.). 1.36. Deschiderea virtuală (ah) a unei deschideri denivelate este distanţa la locul în care orizontala dusă printr-unul din punctele de prindere ale conductorului intersectează curba reală a conductorului sau prelungirea ei, după cum punctul considerat este inferior sau superior punctului de prindere al conductorului la stâlpul adiacent (fig. (fig. 1.1.). 1.1.). 1.37. Deschiderea la încercări din vânt (av) este semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp. De mărimea acestei deschideri depind încărcările orizontale care acţionează asupra stâlpului, provenite din presiunea vântului pe conductoare (fig. (fig. 1.1.). 1.1.). 1.38. Deschiderea la încărcări verticale (ag) este semisuma deschiderilor virtuale adiacente unui stâlp. De mărimea acestei deschideri depind încărcările verticale care acţionează asupra stâlpului, provenite din greutatea conductoarelor ((fig. fig. 1.1.). 1.1.).
1.39. Denivelarea (hi) este distanţa măsurată pe verticală între punctele de prindere ale conductorului la doi stâlpi consecutivi (fig. fig. 1.1.). 1.1. ). 1.40. Săgeata unui conductor într-un anumit punct este distanţa măsurată pe verticală între punctul respectiv de pe curba conductorului şi dreapta care uneşte cele două puncte de suspensie ale conductorului. În funcţie de condiţiile climato-meteorologice existente la un moment dat, săgeata conductorului într-un anumit punct poate avea diferite valori (de exemplu: maximă, minimă, medie). Cea mai mare săgeată a conductorului poate fi considerată practic la mijlocul deschiderii (fig. (fig. 1.1.). 1.1.). 1.41. Aliniamentul este porţiunea de linie compusă dintr-una sau mai multe deschideri, cuprinsă între două puncte consecutive ale traseului, în care linia îşi schimbă direcţia (fig. 1.1.) 1.1.). 1.42. Panoul de întindere este porţiunea de linie compusă dintr-una sau mai multe deschideri, cuprinsă între doi stâlpi de întindere consecutivi (fig. 1.1.). 1.1.). 1.43. Încrucişarea LEA cu un obiect oarecare este acea situaţie în care, în proiecţie orizontală, cel puţin unul din conductoarele LEA, în poziţie normală sau deviată, şi obiectul respectiv se intersectează. 1.44. Traversarea şi subtraversarea sunt acele încrucişări în care LEA trece pe deasupra, respectiv pe sub obiectul încrucişat. 1.45. Apropierea LEA de un obiect oarecare este acea situaţie de vecinătate în care LEA nu încrucişează obiectul respectiv. 1.46. Porţiunile speciale de trecere sunt acele porţiuni din traseul liniei, în care apare coexistenţa LEA cu elemente naturale, obiectele, obiectivele, instalaţiile, construcţiile etc., situate în imediata apropiere a liniei sau cu care linia se încrucişează. Faţă de acestea, linia trebuie realizată astfel, încât să se asigure, pe de o parte, buna funcţionare a liniei, iar pe de altă parte, condiţiile necesare existenţei şi funcţionării în bune condiţii a elementelor afectate de prezenţa liniei. 1.47. Culoarul unei linii aeriene de energie electrică este spaţiul situat în lungul liniei, în care se impun restricţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elemente naturale, obiectele, obiectivele, instalaţiile, construcţiile etc. situate în traseul liniei. 1.48. Regimul normal de funcţionare al unei LEA este regimul în care linia în ansamblu şi elementele sale componente, fără a fi afectate prin ruperi, deformări etc., se găsesc în stare de funcţionare. 1.49. Regimul de avarie al unei LEA este regimul în care apar deformări ale elementelor componente, ruperi sau topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme şi armături, ruperea sau pierderea stabilităţii stâlpilor sau fundaţiilor etc., urmate în general de întreruperea funcţionării liniei. Regimul de avarie al unei LEA, considerat ca ipoteză de calcul, este regimul în care izolatoarele şi lanţurile de izolatoare, stâlpii şi fundaţiile LEA sunt solicitate în mod diferit faţă de regimul de funcţionare normal în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor.
1.50. Mediul cu pericol de explozie este spaţiul în care se manipulează sau vehiculează produsele explozive, definit conform normativului ID 17. 1.51. Prin zone cu circulaţie frecventă se înţeleg următoarele: - interiorul perimetrului construibil al localităţilor; - unităţile industriale, agricole, de transporturi, militare etc., situate în afara localităţilor, inclusiv o porţiune de 15 m de la gardul unităţii, mai puţin obiectivele energetice (staţii, centrale); - alte zone în afara localităţilor unde pot apărea frecvent aglomerări de persoane, cum sunt: locurile amenajate pentru agrement şi turism, popasuri, campinguri, staţii ale unităţilor de transport în comun etc. Incintele îngrădite, unde are acces numai personalul de serviciu special instruit, precum şi zonele din apropierea drumurilor şi şoselelor din afara localităţilor nu se consideră zone cu circulaţie frecventă. Zonele care nu se încadrează în categoriile celor cu circulaţie frecventă se consideră zone cu circulaţie redusă. 1.52. Prin zona drumului, în sensul Legii nr. 13/1974, se înţelege porţiunea amprizei drumului, plus două fâşii laterale, denumite zone de siguranţă (fig. (fig. 11.1) 11.1). Lăţimea zonei drumului se stabileşte prin planurile de situaţie sau proiectele de construcţie, modernizare ori modificare a drumurilor, întocmite potrivit normelor stabilite prin lege. Prin zonele de protecţie ale drumurilor publice din afara localităţilor se înţeleg fâşiile de teren situate de o parte şi de alta a zonei drumului, între marginile exterioare ale acestuia şi până la 22 m de la ax, în cazul drumurilor naţionale; până la 20 m de la ax, în cazul drumurilor judeţene şi până la 18 m de la ax, în cazul drumurilor comunale. 1.53. Cazurile excepţionale sau obligate sunt acele cazuri în care, din considerente tehnico-economice, nu se pot aplica prevederile normativului. 1.54. Rezistenţa mecanică normată şi sarcina mecanică normată sunt valorile acestor mărimi, care se realizează cu o asigurare de cel puţin 95%. Rezistenţa şi sarcina mecanică normate sunt stabilite statistic ca valori caracteristice normate, corespunzătoare unui coeficient de variaţie normat, care are o valoare reprezentativă pentru calitatea de ansamblu a producţiei, în perioada respectivă. 1.55. Rezistenţa mecanică de calcul şi sarcina de calcul sunt valorile rezistenţei mecanice normate, respectiv ale sarcinii mecanice normate, împărţite printr-un coeficient de siguranţă al materialului sau elementului constructiv respectiv. Valorile rezistenţei mecanice de calcul şi ale sarcinii mecanice de calcul se realizează cu o asigurare de cel puţin 99,9%.
1.56. Încărcările normate sunt valorile extreme ale încărcărilor (maxime sau minime probabile), definite statistic, realizabile cu o anumită probabilitate (95-97,5%). 1.57. Încărcările de calcul sunt valorile extreme ale încărcărilor, care se realizează cu probabilitate de 99,9% şi care se determină prin înmulţirea încărcărilor normate cu coeficientul parţial de siguranţă şi cu cel de grupare al încărcărilor. [top top]]
2. CONDIŢIILE CLIMATO-METEOROLOGICE, ÎNCĂRCĂRI, GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR Condiţiile climato-meteorologice 2.1. Teritoriul ţării noastre se împarte în cinci zone meteorologice (fig. (fig. 2.1.), 2.1.), care diferă din punctul de vedere al intensităţii şi al frecvenţei de manifestare a principalilor factori climato-meteorologici de care trebuie să se şină seama la construirea liniilor aeriene de energie electrică; vântul, depunerile de chiciură, temperatura aerului. 2.2. La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic LEA, se vor considera condiţiile prevăzute în tabelele 2.1. şi 2.2. pentru zona meteorologică respectivă. În cazul LEA având circuite cu tensiuni diferite, se vor adopta condiţiile prevăzute în tabelele 2.1. şi 2.2. pentru tensiunea cea mai mare. 2.3. În anumite zone cu caracter local, în care se constată condiţii meteorologice mai grele decât cele prevăzute în tabelul 2.1., se pot adopta valori mai mari. Aceste valori trebuie să fie justificate prin date statistice furnizate de IMH sau rezultate din statisticile de exploatare a liniilor aeriene de energie electrică şi de telecomunicaţii din zonele respective şi să aibă frecvenţa de apariţie de cel mult o dată la zece ani. 2.4. Presiunile dinamice ale vântului (corespunzător vitezei mediate pe două minute), prevăzute în tabelul 2.1, sunt considerate pentru înălţimi deasupra solului până la 10 m, ca presiuni de bază. Pentru elementele componente ale liniilor, situate la înălţimi diferite faţă de sol, presiunile de bază din tabelul 2.1. sau determinate conform pct. 2.3., cu relaţia de la pct. 2.7, se vor majora prin înmulţirea cu coeficienţii de rafală “β ”, prevăzuţi din diagrama 2.1. şi diagrama 2.2. .
2.5. La determinarea încărcărilor normate pentru izolatoare, stâlpi şi fundaţii, provenite din presiunea vântului asupra conductoarelor neacoperite sau acoperite cu chiciură, ca înălţime deasupra solului se va considera distanţa măsurată pe verticală între centrul de greutate al curbelor conductoarelor şi sol, distanţă care este dată de relaţia:
unde: hcl este distanţa medie a punctelor de prindere în clemă a conductoarelor situate la diferite înălţimi faţă de sol, în m; f - valoarea săgeţii conductoarelor, considerată în condiţiile de la pct. 2.16.d sau 2.16.g, în m. Înălţimea “H” se determină pentru fiecare nivel de prindere al conductoarelor.
Tabelul 2.1.
Presiunea dinamică de bază, dată de vânt (corespunzătoare vitezei mediată pe două minute) la înălţimea de 10 m deasupra terenului şi grosimea stratului de chiciură pe conductoarele LEA Presiunea dinamică de bază (p) Zona meteorologică
Altitudinea (m)
Zona B Zona C 1)
Zona D
≤ 800
3,4)
Vânt maxim (nesimultan Vânt simultan cu chiciură cu chiciură) [P(v+ch)] [P(V)] daN/m2
Zona A
Grosimea stratului de chiciură pe conductoarele LEA “b”
daN/m2
30
12 (12)
42
16,8 (15) 5)
55
20 (17) 5)
5)
Un ≤ 110 kV
Un = 220-480 kV
mm
mm
16
20
22
24
Zona E
2)
1000
40
16
1200
45
18
1400
65
26
1600
90
36
1800
110
44
2000
130
52
2200
150
60
2400
170
68
Grosimea stratului de chiciură se va stabili pe baza datelor statistice furnizate de IMH sau rezultate din statisticile de exploatare ale LEA şi Tc din zonele respective
Notă: 1. Zonă meteorologică cu condiţii deosebite de vânt, pentru care se vor cere date de la Institutul de Meteorologie şi Hidrologie. 2. În zone cu altitudini mai mici de 1400 m, presiunea dinamică de bază luată în considerare nu trebuie să aibă valori mai mici decât a zonelor limitrofe, cu altitudinea sub 800 m. 3. Grosimea stratului de chiciură “b” pe conductoare se consideră conformfigurii conform figurii 2.2. 2.2. 4. Greutatea volumică a chiciurei (γ ch) se consideră egală cu 0,75 daN/dm3. În cazul când se adoptă, în conformitate cu prevederile articolului 2.3 pentru zonele A - D, grosimi ale stratului de chiciură depus pe conductoare mai mari decât cele specificate în tabelul 2.1 şi peste 30 mm pentru zona E, se poate micşora valoarea greutăţii volumice a chiciurei până la cel mult 0,5 daN/dm3. 5. Valorile dintre paranteze se referă la liniile aeriene cu tensiunea de 20 kV.
2.6. Pentru calculul conductoarelor, la determinarea încărcărilor unitare pentru conductoarele acoperite sau neacoperite cu chiciură provenite din presiunea vântului se va considera ca distanţă R o înălţime medie de acoperire, indiferent de înălţimile la care se găsesc diferitele conductoare (active sau de protecţie), distanţă determinată cu relaţia:
unde: - reprezintă distanţa hcl pentru diferitele conductoare, în m; f i - săgeţile diferitelor conductoare de pe stâlp, în m; n - numărul conductoarelor. Înălţimea H se calculează ca înălţime medie a tuturor conductoarelor de acelaşi tip şi dimensiune, separat pentru conductoare active şi conductoare de protecţie. Tabelul 2.2
Valorile temperaturii aerului Zona meteorologică
Temperatura aerului (ºC) maximă
minimă
medie
de formare a chiciurei
Toată ţara
+40
-30
+15
-5
Zone cu altitudini peste 500 m
+40
-30
+10
-5
Determinarea încărcărilor normate •
Încărcări datorate acţiunii vântului
2.7. Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului se determină cu ajutorul presiunii dinamice de bază, “p”, care se va lua din tabelul 2.1 sau se va determină cu relaţia:
conform precizărilor de la pct. 2.3; “v” este viteza vântului, în m/s. În funcţie de înălţimea de aplicare a forţelor, presiunea dinamică de bază se va majora cu coeficientul de rafală “β ”, din diagrama 2.1 şi diagrama 2.2, 2.2, care nu depinde de valorile vitezei vântului. - Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului pe conductoare “gvc”, se calculează cu relaţia: gvc = ctc·β c·p·d·10-3 (daN/m) în care: ctc este coeficientul aerodinamic, determinat conform tabelului 2.3 Tabelul 2.3 Valorile coeficientului aerodinamic “c tc”, pentru conductoare Specificaţia
Fără chiciură
Diametrul conductorului mai mare sau egal cu 20 mm
Coeficientul “ctc”
1,30
Diametrul conductorului mai mic de 20 mm Cu chiciură, indiferent de diametrul conductorului
1,20
β c este coeficientul de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor, depinzând de turbulenţa vântului (în funcţie de rugozitatea terenului) şi de răspunsul dinamic al conductorului. Include efectul combinat al variaţiei vitezei vântului atât cu înălţimea, cât şi cu mărimea deschiderii (neuniformitatea vântului de deschidere). Pentru zone deschise (câmpii, silvostepe, malurile deschise ale mării, lacurilor etc.), precum şi pentru zone construite, cu obstacole cu înălţimi mai mici de 10 m, situate la altitudini până la 1300 m deasupra nivelului mării şi înălţimi medii de suspendare a conductoarelor, determinate conform pct. 2.5, până la 60 m inclusiv, coeficientul de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor “β c”, se determină din diagrama 2.1.*) *) Curbele de variaţie sunt preluate din CEI 826/1991, zonele punctate fiind deduse prin extrapolare. NOTĂ: Pentru deschideri mai mici de 100 m şi mai mari de 800 nu se va considera valoarea coeficientului de rafală şi neuniformitate a vântului pe conductor, “β c”, corespunzătoare deschiderii de 100 m, respectiv 800 m. Pentru înălţimi medii de suspendare mai mici de 10 m, se va adopta valoarea coeficientul “β c”, corespunzătoare înălţimii de 10 m. Pentru înălţimi intermediare curbelor figurate în diagrama 2.1, 2.1, valoarea coeficientului “β c” se va deduce prin interpolarea lineară a valorilor corespunzătoare de pe cele două curbe adiacente. Pentru zonele de munte şi pentru stâlpii cu înălţimi de peste 60 m utilizaţi la marile traversări, coeficientul de rafală şi neuniformitate pe conductor, “β c”, se va determina separat, în funcţie de situaţia locală (gradul de rugozitate al terenului) şi de tipul liniei; d este diametrul conductorului, “dc”, în ipoteza fără chiciură, respectiv diametrul conductorului “dc” plus de două ori grosimea stratului de chiciură “b”;
d = dc + 2b în ipoteza cu chiciură (fig. (fig. 2.2), 2.2), în mm; grosimea stratului de chiciură “b” se ia din tabelul 2.1 - Încărcăril Încărcărilee unitare unitare provenite provenite din din acţiunea acţiunea vântului vântului pe pe lanţurile lanţurile de izolatoare, izolatoare, “
”, se calculea calculează ză cu relaţia: relaţia:
în care: cti este coeficientul aerodinamic, determinat în tabelul 2.4. β c este coeficientul de rafală al vântului pe lanţul de izolatoare, în fncţie de înălţimea de prindere a lanţului de izolatoare faţă de nivelul solului. Se determină din diagrama 2.2. 2.2. Tabelul 2.4. Valorile coeficientului aerodinamic “c ti” pentru calculul încărcărilor rezultate din acţiunea vântului asupra izolatoarelor Tipul lanţurilor sau legăturilor Tipul izolatoarelor
simplu
dublu Coeficientul “cti”
Lanţuri de izolatoare tip capă-tijă
0,35
0,55
Lanţuri de izolatoare tip tijă şi izolatoare suport
0,55
0,80
- Încărcăr Încărcările ile unitar unitaree provenit provenitee din acţiunea acţiunea vântul vântului ui pe stâlpi, stâlpi, “
”, se calculează calculează cu relaţia relaţia::
în care: “cts” este coeficientul aerodinamic al stâlpului, determinat în diagrama 2.3 pentru stâlpii metalici şi în tabelul 2.5 pentru stâlpii din beton sau din ţeavă. Tabelul 2.5 Valorile coeficientului aerodinamic “c ts” pentru stâlpii din beton sau din ţeavă Elementul
Coeficientul “cts”
Stâlp cu secţiune orizontală circulară (beton centrifugat sau ţeavă metalică)
0,7
Stâlp cu suprafeţe plane (beton vibrat)
2,0
Pentru stâlpii spaţiali, din ţeavă, calculul coeficientului “cts” se va face conform STAS 10101/20. β s este coeficientul de rafală pe stâlp, depinzând de turbulenţa vântului (în funcţie de rugozitatea terenului) şi de răspunsul dinamic al structurii. Include efectul variaţiei vântului cu înălţimea. Valoarea coeficientului “β s” este variabilă cu înălţimea deasupra terenului a centrului de greutate al suprafeţei elementului component al stâlpului pe care acţionează vântul. Pentru zone deschise (câmpii, silvostepe, maluri deschise ale mării, lacurilor etc.), precum şi pentru zone construite cu obstacole cu înălţimi mai mici de 10 m, situate la altitudini până la 1300 m deasupra nivelului mării, coeficientul de rafală “β s”, pentru stâlpii cu înălţimi până la 60 m, se determină din diagrama 2.2*). . *) După CEI 826/1991. NOTĂ: Pentru stâlpi sau elemente componente de stâlpi cu înălţimea centrului de greutate mai mică de 10 m se adoptă valoarea “β s”, corespunzătoare înălţimii centrului de greutate de 10 m. Pentru stâlpii cu înălţimea de peste 60 m, de exemplu stâlpii marilor traversări, valoarea coeficientului de rafală pe stâlp, “β s”, se va determina separat, în funcţie de situaţia locală (rugozitatea terenului) şi de tipul liniei. 2.8. Pe baza încărcărilor unitare datorate acţiunii vântului, determinate la pct. 2.7, se calculează încărcările pe fiecare element constructiv al liniei. - Încărcările provenite din acţiunea vântului pe conductoare, “Fc”, acţionând normal pe axul conductoarelor, se calculează cu relaţia: Fc = gvc·av·sin2φ (daN) unde: av – este deschiderea la încărcări din vânt, în m (definită la pct. 1.37); gvo - încărcarea unitară, determinată la pct. 2.7; φ - unghiul orizontal dintre direcţia după care acţionează vântului şi direcţia conductorului liniei, în grade. În ipotezele cu vânt acţionând în lungul liniei: Fc = 2gvc·f (daN) unde: f este săgeata conductorului, în m (definită la pct. 1.40); gvc - încărcarea unitară determinată la pct. 2.7, cu luarea în considerare a coeficientului de rafală pe conductor, “β c” determinat din diagrama 2.1, 2.1, corespunzător înălţimii de prindere în clemă a conductorului minus 0,5 f. Efectul total al vântului pe conductoarele fasciculare se va considera egal cu suma încărcărilor pe subconductoare, fără să se ţină seama de efectul de ecranare posibil al unui subconductor asupra altuia. - Încărcările provenite din acţiunea vântului pe izolatoare “Fiz”, se determină cu relaţia: Fiz = unde:
· Aiz (daN)
este încărcarea unitară, determinată la pct. 2.7;
Aiz – aria dreptunghiului având ca laturi lungimea totală a lanţului de izolatoare, respectiv pentru izolatorul suport înălţimea acestuia, şi diametrul maxim al izolatorului . În ipotezele de vânt simultan cu chiciură, aria Aiz se majorează cu 25%. - Încărcările provenite din acţiunea vântului pe stâlpi, “Fst”, se calculează astfel: - în cazul vântului perpendicular pe linie: - în cazul vântului la 45º: unde:
, pentru fiecare din cele două feţe adiacente expuse la vânt,
este încărcarea unitară, determinată la pct. 2.7 pentru fiecare element component al stâlpului; Ast – aria plinurilor construcţiei elementelor componente ale stâlpului, numai o faţă pentru vântul perpendicular şi fiecare din feţele adiacente pentru vântul la 45º. Pentru suprafeţe cilindrice este egală cu secţiunea diametrală a elementului stâlpului. În ipotezele vânt simultan cu chiciură se va lua în considerare o suprafaţă majorată a stâlpului metalic (sau beton cu alveole), egală cu 1,5·Ast. La stâlpii de beton centrifugat nu se va lua în considerare o creştere a suprafeţei stâlpului în ipotezele vânt simultan cu chiciură. •
Încărcările datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură
2.9. Încărcările unitare provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de chiciură se determină cu relaţia: - pentru conductoare neacoperite cu chiciură, “g1”: g1 = gc (daN/m) în care: gc este masa unitară a conductorului gresat, care se găseşte în standardele de conductoare; - pentru chiciură, “g2”: g2 = π ·b·(b+dc)·γ ch·10-3 (daN/m), în care: dc - este diametrul conductorului, în mm; b – grosimea stratului de chiciură, definită în tabelul 2.1; γ ch - greutatea volumică a chiciurei, în daN/dm3; - pentru conductoare acoperite cu chiciură, “g3”: g3 = g1 + g2 (daN/m). 2.10. Încărcările provenite din masă şi depunerile de chiciură pe elementele liniei: - Încărcările provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de chiciură: - pentru conductoarele neacoperite cu chiciură, “Gc”: Gc = ag·g1 (daN).
- pentru conductoarele acoperite cu chiciură, “Goch”: Goch = ag·g3 (daN), în care: ag este deschiderea la încărcări verticale, în m (definită la pct. 1.38). Încărcări provenite din masa lanţurilor de izolatoare şi a depunerilor de chiciură: - pentru lanţurile de izolatoare neacoperite cu chiciură: “Giz”; - pentru lanţurile de izolatoare acoperite cu chiciură: 1,1·Giz, în care “Giz” este suma maselor elementelor componente din lanţul de izolatoare. Încărcări provenite din masa stâlpilor şi a depunerilor de chiciură: - pentru stâlpii neacoperiţi cu chiciură: Gst; - pentru stâlpii (metalici sau din beton) acoperiţi cu chiciură: 1,1 Gst, în care “Gst” este suma maselor elementelor componente ale stâlpului. •
Încărcări datorate tracţiunii din conductoare
2.11. Încărcările unitare provenite din tracţiunea din conductoare, po, se calculează pe baza secţiunii reale a conductoarelor şi a tracţiunii orizontale unitare din conductoare, corespunzătoare temperaturii şi încărcărilor normate date de masa proprie şi suprasarcinile exterioare, potrivit ipotezelor de încărcare de la pct. 2.16, cu ajutorul ecuaţiei de stare, pornindu-se de la stările definite la pct. 3.6. Încărcările datorate tracţiunii din conductoare se aplică în punctul de prindere al lanţului de izolatoare de stâlp şi se consideră că acţionează orizontal, în direcţia conductoarelor. 2.12. Încărcările datorate tracţiunii în conductoare care acţionează asupra lanţurilor de izolatoare şi a stâlpilor: - în regim normal: To = po x So (daN), În acest caz “po” se calculează în condiţiile 2.16.d şi 2.16.g; - în regim de avarie: To = po x So (daN). - pentru fazele neavariate, “po” se calculează în condiţia 2.16.g (corespunzător încărcării totale “g7a” – tabelul 2.8); - pentru fazele avariate, “F” se determină în conformitatea cu tabelul 2.6. Tabelul 2.6 Încărcările F care acţionează asupra stâlpilor şi lanţurilor de izolatoare în regim de avarie Caracteristicile echipamentului Tipul funcţional al Relaţia de calcul pentru încărcarea “F” Sistemul de Tipul elementelor Tipul stâlpului (daN) prindere a sau al legăturilor conductoarelor conductorului Susţinere
Normal Întărit
Susţinere Susţinere
Cleme cu tracţiune limitată Cleme cu
Active Active
F = ke x dc F =skx kn x To
reţinerea conductorului
Protecţie
Întindere
Legături de întindere
Active şi de protecţie
Întindere
Cleme de întindere
Active şi de protecţie
Întindere şi terminal
F = 0,4 To
F = n x To
unde: To = po x so (daN), cu “po” calculat în condiţiile pct. 2.16.g (corespunzător încărcării totale “g7a” – tabelul 2.8), în daN/mm2; n - este numărul conductoarelor pe fază; ke – coeficientul care ţine seama de efectul de eliberare a conductorului din clemă la o anumită valoare a tracţiunii în conductor, în daN/mm; ke = 25 pentru stâlpii LEA cu Un ≤ 110 kV; ke = 50 pentru stâlpii LEA cu Un > 110 kV; ks este coeficientul care ţine seama de efectul de înclinare al lanţului de izolatoare de susţinere în lungul liniei: ks = 0,65; kn - coeficientul care ţine seama de numărul conductoarelor pe fază: kn = 1,0 pentru n = 1; kn = 0,8 pentru n = 2; kn = 0,7 pentru n = 3; kn = 0,6 pentru n = 4. Determinarea încărcărilor de calcul 2.13. Clasificarea şi determinarea încărcărilor de calcul, împreună cu coeficienţii parţiali de siguranţă, care stau la baza dimensionării elementelor componente ale LEA, sunt prezentate în tabelul 2.7. Tabelul 2.7
Clasificarea, determinarea încărcărilor de calcul şi coeficienţii parţiali de siguranţă pentru dimensionarea elementelor LEA Coeficientul parţial de siguranţă Categoriile de încărcări
Încărcări
γ
Zonele A, B şi C Permanente (p)
Masa proprie (stâlpi, cabluri, conductoare, izolatoare, instalaţii etc.)
γ
n
Zonele D şi E
1,1 (0,9)*
Zonele A, B şi C
c
Zonele D şi E
1,1 (0,9)*
a) Presiunea vântului LEA 20-110 kV pe conductoare, stâlpi, cabluri, izolatoare cu LEA 220-400 kV sau fără chiciură Variabile (V)
b) Masa chiciurei pe conductoare (active şi de protecţie), stâlpi, izolatoare etc. c) Tracţiunea conductoarelor în regim normal de funcţionare
Excepţionale (E)
Tracţiunea conductoarelor în regim de avarie
Regim de montaj (M) În Î ncărcări rezultate din schema de montaj
1,30
1,50
0,25
0,45
1,50
1,70
0,30
0,50
1,8 (1,0)*
1,8 (1,0)*
1,3**
-
-
1,1**
1,1
-
*) Valorile 0,9, respectiv 1,0, se introduc în calcul dacă încărcările respective au efect defavorabil asupra rezistenţei sau stabilităţii unor elemente ale stâlpului sau fundaţiilor la starea limită analizată. **) Se referă la determinarea tracţiunii în conductoare pentru calculul stâlpilor şi se aplică tracţiunii maxime normate (rezultată din încărcările normate). 2.14. Încărcările de calcul care stau la baza dimensionării elementelor componente ale LEA se obţin prin înmulţirea încărcărilor normate, determinate conform pct. 2.1…2.12, cu coeficienţii parţiali de siguranţă din tabelul 2.7, ţinându-se seama de gruparea încărcărilor precizate la pct. 2.16.
NOTĂ: Pentru marile traversări, cu stâlpi înalţi de peste 60 m şi deschidere de peste 800 m, coeficienţii parţiali de siguranţă pentru încărcările din vânt pot fi luaţi mai mari decât cei indicaţi în tabelul 2.7, în funcţie de importanţa traversării şi de situaţia locală, însă nu mai mari decât cei prevăzuţi în STAS 10101/20-90 pentru categoria I de importanţă a construcţiilor. 2.15. La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale LEA, în regimurile normale de funcţionare (gruparea fundamentală de încărcări) şi în regimurile de avarie (gruparea specială de încărcări), grupările încărcărilor de la pct. 2.16 se vor face după următoarele relaţii: - Regimurile normale de funcţionare: Încărcări normate:
(intervin la determinarea săgeţilor conductoarelor)
Încărcări de calcul: - Regim de avarie: Încărcări de calcul:
Gruparea încărcărilor 2.16. La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale LEA se vor lua în considerare următoarele grupări ale încărcărilor, datorate factorilor climato-meteorologici, cu ipoteze de încărcare: a) temperatura minimă (vântul şi chiciura lipsesc); b) temperatura medie (vântul şi chiciura lipsesc); c) temperatura medie, viteza vântului de 10 m/s (chiciura lipseşte); d) temperatura medie, viteza maximă a vântului (chiciura lipseşte); e) temperatura maximă (vântul, chiciura lipsesc); f) temperatura de formare a chiciurei şi depuneri de chiciură pe elementele componente ale liniei (vântul lipseşte); g) temperatura de formare a chiciurei (vântul simultan cu chiciura şi depuneri de chiciură pe elementele componente ale liniei). 2.17. În tabelul 2.8 sunt rezumate relaţiile pentru determinarea încărcărilor unitare normate şi de calcul pe conductoarele liniilor electrice aeriene. Tabelul 2.8
Determinarea încărcărilor unitare normate şi de calcul pe conductoarele liniilor aeriene şi gruparea lor pe regimurile de funcţionare ÎNCĂRCĂRI
REGIM NORMAL
REGIM DE AVARIE
(daN) Masa proprie a conductorului Masa depunerii de chiciură pe conductorului Masa totală (proprie şi a depunerii de chiciură) a conductorului Încărcări normate provenite din:
(gruparea fundamentală)
(gruparea specială) g1 = gc g2 = π ·b·(dc+b)·γ ch·10-3
g3 =gc+π ·b·(dc+b)·γ ch·10-3
Presiunea dată de vânt pe conductorul neacoperit cu chiciură
-
Presiunea dată de vânt pe conductorul acoperit cu chiciură Încărcarea totală pe conductor în condiţiile vântului maxim
-
Încărcarea totală pe conductor în condiţiile de vânt şi chiciură Încărcări de Masa proprie a conductorului calcul provenite din: Masa depunerii de chiciură pe conductor Masa totală (proprie şi a depunerii de chiciură) a conductorului Presiunea dată de vânt pe conductorul neacoperit cu chiciură Presiunea dată de vânt pe conductorul acoperit cu
g1c =1,1·gc (g1c =0,9·gc)* g2 = 1,8π ·b·(dc+b)·γ ch·10-3 (g2 = 1,0π ·b·(dc+b)·γ ch·10-3)* g3 =1,1gc+1,8π ·b·(dc+b)·γ ch·10-3 (g3 =0,9gc+1,0π ·b·(dc+b)·γ ch·10-3)* -
chiciură Încărcarea totală pe conductor în condiţiile vântului maxim
-
Încărcarea totală pe conductor în condiţiile de vânt şi chiciură *) Relaţiile dintre paranteze se introduc în calcul dacă încărcările respective au efect defavorabil asupra rezistenţei sau stabilităţii unor elemente ale stâlpului sau fundaţiilor, la starea limită analizată. [top top]]
3. CONDUCTOARELE 3.1. Din punctul de vedere al materialelor şi al alcătuirii constructive, la construirea LEA se vor utiliza conductoarele funie din aluminiu, aliaje de aluminiu, oţel, precum şi conductoarele funie din oţel-aluminiu şi oţel-aliaje de aluminiu. 3.2. Condiţiile tehnice generale, dimensiunile şi caracteristicile fizico-mecanice ale conductoarelor LEA trebuie să corespundă standardelor sau normelor interne ale producătorilor. În cazul unor tipuri nou sau speciale de conductoare nestandardizate sau fără norme interne, se vor considera, pentru caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor lor componente, valorile din tabelul 3.1. 3.3. Din considerente mecanice, conductoarele vor avea următoarele secţiuni minime: - 25 mm2 pentru conductoarele funie de oţel-aluminiu, oţel-aliaje de aluminiu şi aliaje de aluminiu; - 16 mm2 pentru conductoarele funie de oţel. Pentru porţiunile speciale de traseu (traversări, apropieri de construcţii etc.), secţiunile minime ale conductoarelor sunt precizate în tabelul 10.1.
3.4. Pentru conductoarele de protecţie din oţel se vor utiliza sârme de oţel de categoria B sau C, conform STAS 3732. 3.5. Sârmele de oţel, utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a părţii (inimii) de oţel a conductoarelor de oţel-aluminiu şi oţel-aliaje de aluminiu, vor fi protejate împotriva coroziunii cu un strat gros de zinc (conform STAS 3732). Pentru conductoarele LEA cu tensiuni 1 kV > Un ≥ 20 kV, situate în zonele I şi II de poluare, definite conform normativului PE 109, se admite folosirea sârmelor de oţel cu strat subţire de zinc (STAS 3732). 3.6. Calculul mecanic al conductoarelor se efectuează după metoda la stări limită, în care rezistenţele de calcul sunt stabilite în procente din rezistenţa de rupere calculată a conductorului (prc), definită conform pct. 1.31. Prin calcul se urmăreşte ca rezistenţele mecanice de calcul, definite la pct. 1.55, să nu fie depăşite cu mai mult de 5% în punctele de prindere ale conductorului în cleme, la diferite stări de funcţionare. Se vor verifica următoarele stări: a) starea de solicitare maximă, apărută în ipoteza corespunzătoare pct. 2.16.g cu încărcarea g7c din tabelul 2.8, pentru care valoarea maximă a rezistenţei de calcul va fi de 0,70 prc; b) starea de temperatură minimă, corespunzătoare pct. 2.16.a, g1c, pentru valoarea maximă a rezistenţei de calcul va fi de 0,50 prc; c) starea de solicitare de fiecare zi, corespunzătoare pct. 2.16.b, g1c, pentru care valoarea maximă a rezistenţei de calcul va fi de 0,18 prc, când deschiderea este mai mare de 120 m şi conductoarele nu sunt prevăzute cu antivibratoare şi 0,25 prc, când deschiderea este mai mică de 120 m sau când conductoarele sunt prevăzute cu antivibratoare. Tabelul 3.1
Caracteristicile fizico-mecanice ale sarmelor componente ale conductoarelor funie pentru LEA
Rezistivitatea electrică în curent continuu la 20oC Materialul
Coeficientul Greutatea de volumică temperatură (greutatea al rezistenţei specifică) electrice o
Aluminiu
0,028264
C
daN/dm3
0,004
2,649
Coeficientul de dilatare termică liniară
Modulul de elasticitate
Rezistenţa la rupere
C-1
daN/mm2
daN/mm2
2,3 x 10-5
5500
19,0-17,6
o
(pt. φ 1,75-8,50 mm) (STAS 12486-86) Alcora (aliaj de aluminiu) Normă internă
17,3-15,8 (pt. φ 2,75-500 mm) 0,0328
0,0036
2,649
2,3 x 10-5
5600
29,40
Oţel categoria A STAS 3732/1; 2-85
0,1818-0,1885 (pt. φ 1,15-3,00 mm)
0,0045
7,701
1,15 x 10-5
18800
37,22
Oţel categoria B STAS 3732/1, 2-85
0,2510-0,2493 (pt. φ 1,45-3,2 mm)
0,0045
7,701
1,15 x 10-5
19600
117,60
Oţel categoria C STAS 3732/1, 2-85
0,2510-0,2493 (pt. φ 1,45-3,2 mm)
0,0045
7,701
1,15 x 10-5
19600
137,30
3.7. Săgeţile maxime ale conductoarelor se calculează în ipotezele corespunzătoare pct. 2.16.e şi 2.16.f; săgeţile minime şi săgeţile medii se calculează în ipotezele corespunzătoare pct. 2.16.a, respectiv 2.16.b, la încărcări normate, cu următoarele precizări: - vântul acţionează perpendicular pe conductoare; - coeficientul de rafală şi neuniformitate al vântului se determină pe baza înălţimii medii de suspensie a conductorului din deschiderea cea mai defavorabilă din panou, din punctul de vedere al tracţiunii orizontale, conform pct. 2.6. La calculul curbelor şablon utilizate la amplasarea stâlpilor pe profilul liniilor, în faza de proiectare, se va considera starea finală a tracţiunilor şi săgeţilor conductoarelor. Aceasta ţine seama de fenomenul de fulaj. Ca stare finală se va lua starea existentă după zece ani de funcţionare. La calculul săgeţilor de montaj al conductoarelor se va considera starea iniţială, respectiv starea dinaintea apariţiei fenomenului de fulaj. Tracţiunile şi săgeţile conductoarelor pentru starea iniţială se calculează plecând de la valorile maxime ale rezistenţelor de calcul indicate la pct. 3.6. 3.8. Valoarea contragreutăţilor se va determina în ipotezele corespunzătoare pct. 2.16.a şi 2.16.d.
3.9. Săgeţile de montaj şi săgeţile cu care se reprezintă curbele şablon ale conductoarelor se calculează cu valori ale încărcărilor şi tracţiunilor normate, pornindu-se de la încărcarea de calcul (g7c sau g1c) şi valoarea maximă a rezistenţei de calcul, admisă la starea de dimensionare, indicată la pct. 3.6. [top top]]
4. IZOLATOARELE, CLEMELE, ARMĂTURILE 4.1. Pentru dimensionarea din punct de vedere electric a izolatoarelor sau a lanţurilor de izolatoare ale LEA, tipul şi numărul izolatoarelor de suspensie din lanţurile de izolatoare sau tipul izolatoarelor suport se vor alege astfel, încât să se asigure un nivel de izolaţie caracterizat după cum urmează: a) Tensiunea nominală de ţinere la frecvenţă industrială timp de un minut sub ploaie, în funcţie de tensiunea nominală a liniei, trebuie să aibă cel puţin valorile din tabelul 4.1. b) Tensiunea nominală de ţinere la unda de impuls de formă normalizată de 1,2/50 µ s, de polaritate care conduce la tensiunea de ţinere cea mai mică, trebuie să fie cel puţin egală cu valorile din tabelul 4.1. c) Tensiunea nominală de ţinere la unda de impuls de comutaţie 250/2500 µ s trebuie să fie cel puţin egală cu valorile din tabelul 4.1. 4.2. Determinarea numărului de izolatoare din lanţurile de izolatoare sau tipul izolatoarelor suport în funcţie de gradul de poluare al zonei traversate se va face conform prevederilor normativului PE 109. 4.3. Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de 110 kV, 220 kV şi 400 kV. 4.4. Numărul de izolatoare determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere din tabelul 4.1. se va mări cu 10%, în cazul izolatoarelor străpungibile (din cauza spargerilor). 4.5. La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capă-tijă, se ia mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere.
4.6. La liniile sau porţiunile de linii situate la altitudini peste 1000 m, valorile tensiunilor de ţinere nominale la frecvenţa industrială timp de un minut şi ale tensiunilor de ţinere nominale la impuls de trăsnet sau comutaţie din tabelul 4.1 se vor mări cu 25%, pentru fiecare 100 m peste 100 m. În cazul izolatoarelor suport, dacă prin aplicarea suportului de înălţime se depăşeşte nivelul de izolaţie asigurat de izolatoare, corespunzător tensiunii nominale a liniei, se vor aplica măsurile de creştere a nivelului de izolaţie, conform tabelului 10.2 (excluzându-se măsura prevăzută la nota 1 de la acest tabel); dacă acestea se dovedesc insuficiente, se vor adopta alte soluţii corespunzătoare de izolare. Tabelul 4.1 (extras din PE 109)
Nivelurile nominale de tinere ale izolatiei pentru echipamentele LEA Tensiunea nominală de Tensiunea nominală de Tensiunea nominală de ţinere la încercare de Tensiunea maximă a ţinere la impuls de trăsnet, ţinere la impuls de Tensiunea nominală a LEA echipamentului Um (valoarea scurtă durată cu frecvenţă comutaţie, undă 250/2500 undă 1,2/50 µ s (valoare efectivă) industrială, 50 Hz (valoare µ s de vârf) efectivă) kV
kVef
kVef
kVmax
kVmax
20
24
55
125
-
110
123
230
550
440 2)
220
245
460
1050
750 2)
400
420
680
1550 1)
1050
NOTĂ: 1)
Valorile nu corespund sau nu sunt corelate cu prevederile stas 6489/1 şi CEI 71-1 însă există echipamente în instalaţiile din România cu aceste tensiuni, de ţinere şi trebuie avute în vedere la studiile de coordonare a izolaţiei în cadrul extinderii sau modernizării staţiei. 2)
La proiectarea unor instalaţii de 123 şi 245 kV la care studiul de alegere şi coordonare a izolaţiei indică posibilitatea apariţiei unor supratensiuni de comutaţie, care produc un risc de defect la comutaţie în staţie mai mare de 10-4, se va solicita furnizorului de echipament efectuare de probe de tip şi pentru tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie, la valorile indicate.
4.7. Pentru stâlpii înalţi, utilizaţi în cazul marilor traversări, nivelul de izolaţie se va mări, de la caz la caz, astfel încât să se asigure un grad de siguranţă, în raport cu descărcările atmosferice, cu dificultăţile efectuării lucrărilor de întreţinere şi cu particularităţile microclimatului din zona traversării. 4.8. Izolatoarele se vor dimensiona din punct de vedere mecanic, pentru grupările fundamentală şi specială de încărcări, astfel încât în ipoteza de încărcare maximă prevăzută la pct. 2.16.g, forţele de calcul să fie mai mici sau cel puţin egale cu sarcina de calcul a izolatorului. Sarcinile de calcul pentru izolatoare se stabilesc în procente din sarcina de rupere mecanică minimă respectivă, conform tabelului 4.2. Tabelul 4.2.
Procentul din sarcina minimă de rupere mecanică pentru stabilirea sarcinilor de calcul pentru izolatoare Tipul izolatoarelor
Procente din sarcina de rupere minimă (%)
Izolator suport
50
Izolator tijă (cu inimă plină)
40
Izolator capă-tijă
50
Cleme şi armături 4.9. Clemele şi armăturile, exclusiv clemele de întindere şi înnădire, se dimensionează din punct de vedere mecanic, pentru grupările fundamentală şi specială de încărcări, astfel încât ipoteza de încărcare maximă, conform pct. 2.16.g, forţele de calcul să fie mai mici sau cel mult egale cu sarcinile de calcul ale pieselor respective. Sarcinile de calcul ale clemelor şi armăturilor se determină prin adoptarea unui procent de 50% din sarcina de rupere mecanică minimă.
4.10. Verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente ale lanţurilor multiple de izolatoare, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie), conform pct. 4.8 şi 4.9, se face după cum urmează: - în cazul lanţurilor multiple de susţinere: fie prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură, fie prin ruperea conductorului; - în cazul lanţurilor multiple de întindere: prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură. Verificarea în regim de avarie a lanţurilor multiple, la ruperea unei ramuri, se face numai în porţiunile speciale de traseu, la care se impune siguranţă mărită. 4.11. Clemele de întindere şi înnădire mecanică a conductoarelor trebuie să aibă o sarcină de rupere egală cu minimum 0,95% din valoarea sarcinii de rupere minime a conductorului. 4.12. Pentru alte piese din oţel (suporturile izolatoarelor rigide, tijele prelungitoare, piesele speciale), atunci când nu se cunoaşte rezistenţa minimă de rupere, se adoptă rezistenţa de calcul din prescripţia PE 104. [top top]]
5. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STÂLPI, DISTANŢE, GABARITE 5.1. Montarea conductoarelor pe stâlpi se va realiza astfel, încât să se respecte distanţele minime admisibile între părţile aflate sub tensiune, între acestea şi părţile legate la pământ, precum şi valorile unghiului de protecţie, conform pct. 10.4. 5.2. Distanţele minime admisibile între conductoarele active şi între conductoarele active şi cele de protecţie, în poziţii nedeviate, după condiţia apropierii în deschidere, rezultă din relaţia de mai jos: [m] unde: f este săgeata maximă în deschidere, a conductoarelor, determinată în ipotezele de la pct. 2.16. sau 2.16.f, în m *) li este lungimea lanţului de izolatoare, în m (pentru lanţuri de izolaţie de întindere, de susţinere montate în „V” şi pentru izolatoare suport, li = 0);
Un – tensiunea nominală a liniei, în kV **); k – coeficientul care depinde de tensiunea nominală a liniei, de materialul şi secţiunea conductoarelor şi de poziţia lor pe stâlp*). *) Pentru conductoare din materiale sau secţiuni diferite se va lua în calcul conductorul pentru care săgeata este cea mai mare, respectiv coeficientul k este cel mai mare. **) Pentru circuite cu tensiuni nominale diferite, montate pe aceiaşi stâlpi, se va lua valoarea cea mai mare a tensiunii. La aşezarea pe orizontală sau pe verticală a conductoarelor, coeficientul k la valorile lui kv, din tabelul 5.1, în care: kv este coeficientul la aşezarea conductoarelor pe verticală (aproximativ în acelaşi plan vertical); kh – coeficientul la aşezarea conductoarelor pe orizontală (în acelaşi plan orizontal). Tabelul 5.1.
Valorile coeficienţilor k v, kh Materialul conductoarelor Oţel
Aluminiu şi aliaje de aluminiu
Tensiunea liniei Un, kv < 110
≥ 110
Coeficientul
Coeficientul
Oţel - Aluminiu
Secţiunea conductoarelor (mm2)
kv
kh
kv
kh
10-16
16-150
16-70
0,85
0,65
0,95
0,70
25-35
> 150
95-150
0,75
0,62
0,85
0,65
70-95
-
185-300
0,70
0,60
0,75
0,62
> 95
-
> 300
0,70
0,60
0,70
0,60
Pentru aşezări oarecare ale conductoarelor, coeficientul k se determină cu relaţia:
în care kv şi kh sunt coeficienţii cuprinşi în tabelul 5.1, iar a şi b au semnificaţia din figura 5.1. 5.1. 5.3. Pentru conductoarele de secţiuni diferite, din materiale diferite sau cu săgeţi diferite, se va verifica distanţa „d” între conductoare, în ipoteza că primul conductor este supus presiunii maxime a vântului (ipoteză corespunzătoare pct. 2.16.d), iar al doilea presiunii unui vânt cu o viteză mai mică cu 20% decât primul. Distanţele între conductoare în această ipoteză trebuie să fie mai mare decât Un / 50, însă nu mai mică de 0,20 m. 5.4. În cazuri speciale, distanţele între conductoarele active şi între conductoarele active şi cele de protecţie se vor determina după condiţiile locale şi după experienţa dobândită la lucrări analoge; ele nu vor fi însă mai mici decât cele rezultate din condiţiile precizate la punctele 5.2, 5.3 şi 5.4; tot în cazuri speciale se includ şi galoparea, saltul conductoarelor la descărcarea de chiciură, pendulare asincronă şi încărcările neuniforme cu chiciură ale conductoarelor. Distanţele de separare minime admise între conductoare în cazul galopării, saltul conductoarelor sau al pendulării asincrone se vor considera: - 0,20 m pentru LEA 20 kV; - 0,45 m pentru LEA 110 kV; - 0,95 m pentru LEA 220 kV; - 1,65 m pentru LEA 400 kV; valori corespunzătoare tensiunii de funcţionare a LEA. 5.5. Distanţele minime admisibile pe stâlpi între părţile aflate sub tensiune şi părţile legate la pământ sunt precizate în tabelul 5.2. Tabelul 5.2.
Distanţele minime admisibile între părţile aflate sub tensiune şi părţile legate la pământ pe stâlpi
Tensiunea nominală a liniei, Un Condiţia climatometeorologică
Modul de solicitare LEA la tensiuni
1 kV < Un ≤ 20 kV
110 kV
220 kV
400 kV
Distanţa minimă (cm) Temperatura medie, viteza vântului 0-10 m/s*) Temperatura medie, viteza vântului maximă
Supratensiuni de trăsnet
25
90
180
290
Tensiunea maximă de funcţionare normată
10
40
60
100
*) Din intervalul 0-10 m/s se va alege acea valoare a vitezei vântului care conduce la cea mai defavorabilă situaţie creată prin devierea părţilor aflate sub tensiune în raport cu cele legate la pământ. NOTĂ: Toate valorile din tabel se referă la LEA situată până la altitudinea de 1000 m
v
Tabelul 5.3.
Distanţele minime admisibile între faze la încrucişări pe stâlpi Tensiunea nominală a liniei, Un Condiţ Condiţia ia climat climato-m o-mete eteoro orolog logică ică
Nodul Nodul de solici solicitar taree LEA la tensi tensiuni uni
20 kV
110 kV
220 kV
400 kV
Distanţa minimă (cm) Temperatura medie, viteza vântului 0-10 m/s*)
Supratensiuni de trăsnet
40
135
250
350
Temperatura medie, viteza
Tensiunea maximă de funcţionare
20
60
110
180
vântului maximă
normală
*) Din intervalul 0-10 m/s se alege acea valoare a vitezei vântului care conduce la cea mai defavorabilă situaţie creată prin devierea părţilor aflate sub tensiune în raport cu cele legate la pământ. NOTĂ: Toate valorile din tabel se refecă la LEA situată până la altitudinea de 1000 m.
5.6. Distanţele minime admisibile între fazele LEA, în locurile unde ele se încrucişează pe stâlpi, sunt cele prevăzute în tabelul 5.3. 5.7. Unghiurile de înclinare ale lanţurilor de izolatoare de susţinere se vor calcula cu relaţia:
, pentru Un ≤ 110 kV
, pentru Un = 220 + 400 kV Unghiurile de înclinare a conductoarelor se calculează cu relaţia:
, unde av şi ag au semnificaţia de la pct. 1.37 şi 1.38, gvc se calculează cu relaţia de la pct. 2.7, în condiţia de la pct. 2.16.d, iar gc este masa unitară a conductorului, în daN /m. 5.8. Distanţele menţionate în tabelele 5.2 şi 5.3 se referă la liniile construite până la 1000 m altitudine. Pentru liniile construite la altitudini peste 100 m, distanţele prevăzute în aceste tabele se măresc cu 2% pentru fiecare 100 m peste 1000 m.
5.9. În scopul asigurării simetriei sistemului trifazat se vor executa transpuneri ale fazelor LEA cu Un – 100 kV şi mai mare, conform indicaţiilor din tabelul 5.4. Tabelul 5.4
Lungimile LEA pentru care se execută transpuneri de fază Felul transpunerii Tensiunea nominală a LEA (Un)
Un ciclu complet
Două cicluri complete
Lungimea LEA (km) 110 kV
100
-
220 kV
150
250
400 kV
200
250*)
*) Această distanţă poate fi mărită până la 400 km, în funcţie de modul de încadrare a liniei în sistem. 5.10. Distanţele minime admisibile între conductoarele LEA şi suprafaţa terenului, în regim normal de funcţionare a liniei, conductorul aflându-se în ipoteza care conduce la săgeata maximă, sunt cele precizate în tabelul 11.11. 5.11. Pentru protecţia LEA la supratensiuni atmosferice şi pentru comportarea bună la fenomenul de galopare, săgeta conductorului de protecţie nu trebuie să depăşească săgeata conductorului activ la stările de săgeată maximă şi la temperatura medie. [top top]]
6. TIPURILE DE STÂLPI, IPOTEZE DE CALCUL Tipurile de stâlpi 6.1. La liniile aeriene de energie electrică se disting, din punct de vedere funcţional, următoarele tipuri de stâlpi:
a) Stâlpii de susţinere, utilizaţi în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor, echipaţi cu izolatoare de susţinere, sunt de tip normal sau de tip întărit. La stâlpii de tip normal se utilizează cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată. La stâlpii de tip întărit se utilizează cleme sau legături cu reţinerea conductorului. b) Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru fixarea conductoarelor prin întindere, ca puncte de sprijin, în lungul liniei, în locuri alese din condiţiile de funcţionare sau de montaj. c) Stâlpii terminali sunt utilizaţi pentru fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei. Stâlpii de susţinere, de întindere şi terminali pot fi montaţi în aliniament sau col. Stâlpii de la pct. „a”, „b”, „c” pot fi utilizaţi pentru montarea unui singur circuit sau a mai multor circuite. În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite, acestea pot să fie de aceeaşi tensiune nominală sau de tensiuni nominale diferite. În cazul liniilor cu tensiuni diferite pe acelaşi stâlp este necesară verificarea compatibilităţii din punct de vedere electric şi mecanic.
Ipotezele de calcul 6.2. Stâlpii (inclusiv consolele, traversele, vârfarele) se dimensionează prin calcul pe baza încărcărilor de calcul determinate conform pct. 2.13...2.16, în regim normal de funcţionare, în regim de avarie şi în condiţiile de montaj, ţinându-se seama de tipul funcţional şi constructiv, de material şi de diferitele ipoteze de încărcare. 6.3. Pentru dimensionarea stâlpilor în regim normal de funcţionare, se consideră următoarele încărcări grupate pe ipoteze de calcul:
N.1. Vânt maxim perpendicular pe linie N.1.a. Încărcările rezultate din presiunea vântului fără chiciură (condiţia 2.16.d) acţionează orizontal, în direcţia perpendiculară pe axul liniei sau în direcţia bisectoarei unghiului liniei, asupra stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt. N.1.b. Încărcările verticale rezultate din masa fără chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor (condiţia 2.16.b) pentru deschidere la încărcări verticale. N.1.c. Rezultantele încărcărilor provenite din tracţiunile orizontale în conductoare, corespunzătoare condiţiei 2.16.d, acţionând în direcţia bisectoarei unghiului liniei.
N.2. Vânt perpendicular pe linie, simultan cu depuneri de chiciură
N.2. Idem, N.1. cu chiciură (condiţia 2.16.g, pentru pct. „a” şi „c”, respectiv 2.16.f, pentru pct.”b”).
N.3. Vânt maxim max im în lungul lung ul liniei N.3.a. Încărcările rezultate din presiunea vântului, fără chiciură (condiţia 2.16.d), acţionând orizontal în direcţia liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei, asupra stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor sau, dacă stâlpul este montat în colţ, asupra conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt. N.3.b. Idem, N.1.b. N.3.c. Idem, N.1.c.
N.4. Vânt în lungul liniei, simultan cu depuneri de chiciură N.4. Idem, N.3. cu chiciură (condiţia 2.16.g, pentru pct. „a” şi „c”, respectiv 2.16.f pentru pct. „b”).
N.5. Vânt maxim la 45º pe linie N.5. Idem, N.1, vântul acţionând după o direcţie situată la 45º faţă de aliniamentul liniei sau bisectoarei unghiului liniei.
N.6. Vânt la 45º pe linie, l inie, simultan sim ultan cu depune depu neri de chiciurã chiciu rã N.6. Idem, N.5., cu chiciură (condiţia 2.16.g pentru pct. „a” şi „c”, respectiv 2.16.f pentru pct. „b”).
N.7. Condiţia de dimensionare în lungul liniei N.7. Încărcări acţionând orizontal în direcţia axului liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei, egale sau cel puţin: - 50% pentru linii cu simplu circuit; - 33% pentru linii cu două sau mai multe circuite, din încărcările acţionând perpendicular pe axul liniei sau în direcţia bisectoarei unghiului liniei, rezultate din ipoteza cea mai defavorabilă între N.1. şi N.2.
N.8. Diferenţa de tracţiune în condiţii de depuneri de chiciură N.8.a. Încărcările rezultate din considerarea unei diferenţe de 25% între tracţiunile orizontale ale tuturor conductoarelor din panourile adiacente, în condiţia 2.16.f, acţionând în direcţia axului liniei.
N.8.b. Idem, N.1.b. în condiţia 2.16.f. N.8.c. Idem, N.1.c. în condiţia 2.16.f.
N.9. Vânt maxim perpendicular pe linie în montaj terminal N.9.a. Idem, N.1.a. N.9.b. Idem, N.1.b. N.9.c. Încărcările provenite din tracţiunile orizontale unilaterale ale tuturor conductoarelor, realizate în condiţia 2.16.d, acţionând în direcţia axului liniei.
N.10. Vânt perpendicular pe linie simultan cu depuneri de chiciură în montaj terminal N.10. Idem, N.9., cu chiciură (condiţia 2.16.g, pentru pct. „a” şi „c”, respectiv 2.16.f pentru pct. „b”).
N.11. Vânt maxim în lungul liniei în montaj terminal N.11.a. Idem, N.3.a. N.11.b. Idem, N.1.b. N.11.c. Idem, N.9.c., încărcările rezultate din condiţiile „a” şi „c”, acţionând în acelaşi sens.
N.12. Vânt în lungul liniei simultan cu depuneri de chiciură în montaj terminal N.12.. Idem, N.11., cu chiciură (condiţia 2.16.g., pentru pct. „a” şi „c”, respectiv 2.16.f, pentru pct. „b”). 6.4. Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie, se consideră următoarele ipoteze de calcul:
A.1. Ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depuneri de chiciură A.1.a. Protecţiile încărcărilor orizontale F (pct. 6.6), acţionând în lungul liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei, rezultate din considerarea unor conductoare rupte, astfel:
a.1. Pentru stâlpii de susţinere, o încărcare F la fiecare circuit impar, respectiv la fiecare pereche de circuite, sau o încărcare F corespunzătoare unui singur conductor de protecţie. a.2. Pentru stâlpii de întindere, o încărcare F pentru fiecare circuit, la primele două circuite şi câte 0,5 F la fiecare circuit în plus faţă de dublu circuit sau o încărcare corespunzătoare unui singur conductor de protecţie; sunt exceptaţi stâlpii de întindere din metal pentru LEA de medie tensiune, la care se consideră rupt un singur conductor, indiferent de numărul de circuite. OBSERVAŢII a. Încărcările F se aplică astfel, încât să se realizeze cel mai mare moment de încovoiere sau de torsiune, cu menţiunea că se consideră rupte conductoarele din aceeaşi deschidere. b. Încărcările rezultate din presiunea vântului (condiţia 2.16.g), acţionând orizontal, în direcţia perpendiculară pe axul liniei sau în direcţia bisectoarei unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt. c. Încărcările verticale rezultate din masa cu chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor pentru deschiderea la încărcări verticale (condiţia 2.16.f.). d. Proiecţiile pe bisectoarea unghiului liniei a încărcărilor corespunzătoare conductoarelor rupte, plus rezultatele încărcărilor provenite din tracţiunile orizontale, în conductoarele sau fazele cu conductoare rămase nerupte, acţionând în direcţia bisectoarei unghiului liniei, toate luate în ipoteza din condiţia 2.16.g.
A.2. Ruperea conductoarelor în condiţii de vânt în lungul liniei, simultan cu depunerile de chiciură A.2.a. Idem, A.1.a. A.2.b. Idem, A.1.b. Încărcările rezultate din presiunea vântului (condiţia 2.16.g), acţionând orizontal în direcţia axului liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor şi, dacă stâlpul este montat în colţ, asupra conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt. A.2.c. Idem, A.1.c. A.2.d. Idem, A.1.d. 6.5. Ipotezele de calcul prezentate mai sus se vor aplica diferitelor tipuri funcţionale de stâlpi, conform tabelului 6.1., ţinându-se seama de următoarele precizări:
a) la fiecare tip funcţional de stâlp se vor aplica, pe rând, toate ipotezele indicate în tabelul 6.1. în mod independent; b) încărcările corespunzătoare pct. „a”, „b”, „c” şi „d” ale fiecărei ipoteze se aplică simultan; c) încărcările de la pct. „c” şi „d”, referirile la bisectoarele unghiurilor liniilor se aplică numai la stâlpii de colţ.
Ipotezele de calcul ale diferitelor tipuri funcţionale de stâlpi Gruparea de încărcări Nr. crt.
Tipul funcţional al stâlpului
Fund Fundam amen enta tală lă (Reg (Regim im norm normal al))
Spec Specia ială lă (Reg (Regim im de avar avarie ie))
Ipoteza de calcul
1
Echipat cu izolatoare suport
Nr. 1, N. 2, N. 3, N. 4, N. 5 1), N. 61), N. 7
Echipat cu izolatoare de suspensie (lanţuri de izolatoare)
N. 1, N. 2, N. 3, N. 4, N. 5 1), N. 61)
SUSŢINERE
2)
–
A.1 A.2 A.1
2
ÎNTINDERE
N. 1, N. 2, N. 3, N. 4, N. 8 A.2 A.1
3
TERMINAL3)
N. 9, N. 10, N. 11, N. 12 A.2
NOTE: 1) Ipotezele N. şi N.6 se aplică stâlpilor pentru LEA 110-400 kV şi stâlpilor metalici utilizaţi la marile traversări, indiferent de tensiunea LEA.
2) Stâlpii de susţinere echipaţi cu izolatoare-suport nu se verifică în regim de avarie. La aceşti stâlpi, încărcarea care se transmite stâlpului la ruperea conductorului nu trebuie să depăşească 65% din încărcarea la vârf, echivalentă momentului de rupere al stâlpului, în lungul liniei, rezultat din dimensionare, conform ipotezei N.7. 3) La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se vor face şi în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului. În cazul utilizării la stâlpii de susţinere a consolelor, traverselor sau coronamentelor articulate, deformabile etc., se va putea ţine seama de reducerile corespunzătoare ale încărcărilor care se transmit asupra stâlpilor, în cazul ruperii conductelor. 6.6. Încărcările F, care se aplică potrivit ipotezei A, se determină conform pct. 2.12 şi tabelului 2.8. 6.7. La calculul stâlpilor trebuie să se ţină seama şi următoarele condiţii de montaj: a) Pentru stâlpii de susţinere, la ridicarea conductoarelor pe stâlpi, greutatea conductoarelor se consideră dublă. b) Pentru stâlpii de întindere: - indiferent de numărul conductoarelor de protecţie, într-un panou se consideră montate cel mult două conductoare de protecţie, iar conductoarele active nu sunt montate. c) Pentru toţi stâlpii se vor considera următoarele încărcări normate suplimentare provenite din greutatea montorului şi a dispozitivului de montaj: - la LEA cu Un < 110 kV ... 100 daN; - la LEA cu Un = 110 kV şi 220 kV ... 200 daN; - la LEA cu Un = 400 kV ... 250 daN. OBSERVAŢIE: Elementele orizontale şi oblice ale stâlpilor metalici cu zăbrele, cu o înclinare faţă de orizontală sub 30º, situate pe feţele stâlpilor, trebuie verificare pentru o forţă de 100 daN, rezultată din greutatea montorului. Ipotezele de la pct. 6.7 se iau în considerare la proiectarea stâlpilor şi trebuie avute în vedere la montajul conductoarelor. În cazuri speciale, la montaj, se admite ancorarea în conformitate cu fişele de tehnologie de montaj.
6.8. Verificarea stâlpilor în condiţii de montaj se face în ipoteza de la pct. 2.16.b. Încărcările rezultate din operaţiile de montaj se determină în conformitate cu tehnologiile de montaj adoptate. [top top]]
7. STÂLPII METALICI 7.1. Pentru proiectarea stâlpilor metalici se vor lua în considerare încărcările de calcul, determinate conform cap. 2 şi ipotezelor de încărcare precizate la cap. 6, cu luarea în considerare a unor deschideri la încărcări din vânt (av) şi la încărcări verticale (ag), corespunzătoare domeniului de utilizare a stâlpilor respectivi. 7.2. Calculul, dimensionarea, alcătuirea constructivă şi alegerea materialului şi valorilor rezistenţelor de calcul vor fi în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene – PE 105. [top top]]
8. STÂLPII DE BETON 8.1. Calculul de rezistenţă al stâlpilor prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat, utilizaţi la construcţia liniilor aeriene de energie electrică, se va face prin Metoda stărilor limită, pe baza prevederilor generale din STAS 10102, STAS 10107 şi a studiilor şi cercetărilor sau standardelor aprobate, privitoare la proiectarea şi executarea stâlpilor LEA, care ţin seama de condiţiile specifice de calcul şi alcătuire, transport sau montaj şi exploatare ale acestor tipuri de stâlpi (STAS 2970 etc.). 8.2. Încărcările normate ale stâlpilor şi ipotezele de încărcare sunt cele stabilite în cap. 2 al prezentului normativ. 8.3. Coeficienţii parţiali de siguranţă, consideraţi în calculul la starea limită şi aplicaţi încărcărilor normate menţionate la pct. 8.2, vor fi cei din tabelul 2.7. 8.4. Elementele metalice care fac parte din ansamblul stâlpilor de beton se calculează, de asemenea, prin metoda la stări limită, conform prescripţiei PE 105.
8.5. Oţelul-beton pentru armarea longitudinală a stâlpilor şi a elementelor accesorii din beton va fi, de regulă, de tip PC 60 sau PC 52, conform STAS 438. Diametrul barelor considerate în calculul de rezistenţă va fi de minimum 8 mm. Utilizarea altor tipuri de armături se va reglementa prin instrucţiuni speciale. 8.6. Armăturile pretensionate pentru elementele din beton precomprimat se vor realiza din sârme amprentate cu diametrul minim de 5 mm, conform STAS 6482/3, sau din toroane cu diametrul sârmelor de minimum 3 mm, conform STAS 6483/4, în funcţie de solicitările elementului şi procedeul de precomprimare folosit. În cazul armării mixte se va ţine seama, în ceea ce priveşte armăturile nepretensionate, de prevederile pct. 8.5. 8.7. Armăturile transversale ale elementelor (frete, etrieri etc.) se vor realiza, după caz, din OL 37 etc. Din aceleaşi oţeluri se pot executa şi armăturile principale ale elementelor secundare (vârfare, console etc.). în care caz se poate utiliza şi oţelul pC 52. 8.8. Numărul minim de bare pentru armarea longitudinală va fi: - şase bare pentru elementele cu secţiunea circulară (cinci bare pentru φ
ext
15 cm);
- patru bare pentru elementele cu secţiunea de calcul rectangulară sau pătrată, alveolată. 8.9. Marca betonului pentru stâlpii şi elementele accesorii va fi B 400 (clasa Bc 35). Pentru elementele accesorii (console, vârfare) se admit şi mărci mai reduse, dar nu mai mici decât B 250 (clasa Bc 20). Utilizarea altor mărci (clase) se permite pe baza unor justificări tehnico-economice, ţinându-se seama că execuţia stâlpilor şi a accesoriilor este premisă numai în fabrici sau ateliere centrale de prefabricate. Utilizarea unor mărci (clase) diferite se va putea face numai pe bază de proiect de execuţie avizat de beneficiar. 8.10. Acoperirea cu beton a armăturilor stâlpilor LEA, situaţi în medii cu agresivitate slabă sau medie, va fi în conformitate cu STAS 2970, tabelul 3.1. Pentru stâlpii şi accesoriile din beton ale acestora, care se situează în condiţii de agresivitate aeriană puternică, se va spori grosimea acoperirii cu beton a tuturor armăturilor cu cel puţin 0,5 cm faţă de valorile date în STAS 2970 sau se va aplica o peliculă de protecţie, în conformitate cu instrucţiunile C 170 sau cu alte instrucţiuni specifice. 8.11. Partea subterană a stâlpilor din beton precomprimat, plantaţi direct în pământ, se recomandă a fi protejată prin una din metodele de protecţie arătate la pct. 8.10, în mediile cu agresivitatea slabă sau medie, în care este posibilă ridicarea frecventă a
pânzei freatice deasupra bazei stâlpilor. Protejarea fundaţiei de beton devine obligatorie în cazul prezenţei agresivităţii sulfatice sau de altă natură a apei subterane. 8.12. Stâlpii şi accesoriile din beton (vârfare, console) se vor prevedea în mod obligatori cu dispozitive de legare la pământ a tuturor părţilor metalice, inclusiv a armăturilor de fixare a izolatoarelor, luându-se măsuri pentru asigurarea continuităţii electrice în lungul stâlpului. Se recomandă folosirea unei bare independente # 8, înglobată în beton de la turnare şi prevăzută cu prize filetate. 8.13. Săgeata stâlpilor din beton nu se normează. La stâlpii de susţinere având o lungime de peste 20 m se va ţine seama, prin instrucţiunile de utilizare şi de eforturile suplimentare datorate săgeţii elastice sub încărcările de exploatare, după caz. 8.14. Stâlpii destinaţi producerii industriale se verifică, de regulă, prin probe mecanice efectuate asupra tipurilor reprezentative ale seriei şi, după caz, şi electrice, în vederea omologării produselor. Tipurile de stâlpi la care probele respective nu se consideră necesare se vor preciza prin proiect. Caietul de sarcini privind încercările se întocmeşte de către proiectant. 8.15. Rezistenţa la fisurare a secţiunilor dimensionate constructiv nu se normează (de exemplu fisurarea stâlpilor de susţinere din beton vibrat, la solicitări accidentale în lungul LEA). De asemenea, nu se normează rezistenţa la fisurare a stâlpilor de orice tip, la solicitări de avarie. [top top]]
9. FUNDAŢIILE 9.1. Proiectarea fundaţiilor stâlpilor metalici se va face pe baza încărcărilor de calcul determinate conform cap. 2 şi ipotezelor de încărcare precizate în cap. 6, cu luarea în considerare a unor deschideri la încărcări de vânt (av) şi la încărcări verticale (ag), corespunzătoare domeniului de utilizare al fundaţiilor respective (combinaţiile de av şi ag din domeniul considerat, care au eforturile maxime de compresiune, respectiv de smulgere). 9.2. Calculul, dimensionarea şi alcătuire constructivă se vor face în conformitate cu „Metodologia de calcul a fundaţiilor liniilor electrice aeriene peste 1000 V” – PE 152 şi cu prevederile normativelor şi standardelor în vigoare. [top top]]
10. MĂSURILE DE SIGURANŢĂ ŞI DE PROTECŢIE 10.1. Prin măsuri de siguranţă şi de protecţie se înţeleg, în prezentul normativ, toate măsurile care se iau la linia aeriană de energie electrică pentru a se realiza, pe de o parte, mărirea siguranţei în funcţionare a liniei şi protejarea liniei împotriva factorilor perturbatori (supratensiuni atmosferice, vibraţii, acţiunea agenţilor chimici), iar pe de altă parte protejarea instalaţiilor, construcţiilor etc., situate în vecinătatea liniei, precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni în contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune. 10.2. Prin „siguranţă mărită” se înţelege adoptarea unor măsuri în vederea creşterii gradului de siguranţă mecanică în funcţionare a liniei, în porţiunile speciale de traseu, după cum rezultă din tabelul 10.1 De la caz la caz, în afara acestor măsuri, se vor lua şi măsuri de siguranţă suplimentare, constând fie din dublarea lanţului de izolatoare (respectiv a legăturilor în cazul izolatoarelor suport), fie din sărirea nivelului de izolaţie, conform tabelului 10.2 10.3. Liniile aeriene de energie electrică se vor proteja împotriva supratensiunilor atmosferice, conform prevederilor normativului PE 109. 10.4. Unghiul de protecţie pentru conductoarele extreme se va lua în conformitate cu normativul PE 109. 10.5. Conductoarele de protecţie se leagă la pământ la fiecare stâlp. 10.6. Pentru protecţia liniei împotriva supratensiunilor atmosferice şi pentru protecţia împotriva tensiunilor de atingere şi de pas, care apar în cazul scurtcircuitelor cu pământul, stâlpii LEA se vor lega la pământ conform prevederilor din STAS 12604/4 şi STAS 12604/5. 10.7. Armăturile fundaţiilor din beton armat ale stâlpilor LEA şi ale părţii subterane a stâlpilor din beton armat, în cazul fundaţiilor brute, se vor considera ca prize de legare la pământ naturale. 10.8. Stâlpii LEA, fără aparataj, din zone de circulaţie redusă (definite conform pct. 1.51), vor respecta numai condiţiile de protecţie împotriva supratensiunilor atmosferice (conform PE 109). În cazul în care priza naturală nu satisface condiţia de rezistenţă de dispersie impusă, stâlpii vor fi prevăzuţi cu prize artificiale. 10.9. Toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă (definite conform pct. 1.51, precum şi stâlpii cu aparataj din zonele cu circulaţie redusă vor fi prevăzuţi cu prize artificiale de dirijare a distribuţiei potenţialelor. NOTĂ: Prin priza de dirijare a distribuţiei potenţialelor se înţelege priza artificială suplimentară, destinată micşorării valorilor tensiunilor de atingere, Un, şi de pas, Upas, având cel puţin un electrod orizontal sub formă de contur închis în jurul stâlpului.
Această priză contribuie şi la micşorarea rezistenţei de dispersie rezultantă. Valorile maxime ale tensiunilor de atingere Un, şi de pas, Upas, vor fi conform tabelului 10.3 (întocmit în conformitate cu STAS 12604/1 şi STAS 12604/4 şi STAS 12604/5). Tensiunile de atingere şi de pas se consideră în condiţiile curenţilor maximi de scurtcircuit cu pământul. În cazul liniilor cu neutrul ... la pământ prin bobină, se va considera curentul maxim calculat de punere ... pământ prin priză, dar nu mai puţin de 10 ... (STAS 12604/4 şi STAS 12604/5). 10.10. La execuţia liniilor, valorile rezistenţelor de dispersie ale prizelor de legare la pământ naturale şi artificiale se vor verifica prin măsurători, conform STAS 12604/4 şi STAS 12604/5. 10.11. Elementele componente ale LEA cu tensiuni nominale egale sau mai mari de 110 kV trebuie verificate la efectele termice ale curenţilor de scurtcircuit. Condiţiile în care se face calculul de verificare a stabilităţii termice la scurtcircuit sunt cele cuprinse în PE 103, precum şi în STAS 12604/4 şi STAS 12604/5. Elementele LEA care se verifică la stabilitate termică în condiţii de scurtcircuit sunt: - conductoarele active; - conductoarele de protecţie; - lanţurile de izolatoare şi armăturile lor; - legăturile de la stâlpi la conductoarele de protecţie; - instalaţiile delegare la pământ ale stâlpilor (atât legătura la priză, cât şi priza propriu-zisă); - elementele metalice ale stâlpilor de beton, care constituie calea de trecere la pământ a curenţilor de scurtcircuit. 10.12. Conductoarele active şi de protecţie ale LEA trebuie protejate împotriva vibraţiilor prin montarea de antivibratoare, în următoarele cazuri: a) În cazul trecerii ... zone plane deschise, cu deschiderii peste 120 m, dacă tracţiunea în conductoare, în ipoteza de încărcare conform pct. 2.16.b, depăşeşte 18% din rezistenţa de rupere;
b) În cazul traversării râurilor mari, indiferent de tracţiunea în conducte. 10.13. Unele elemente componente ale LEA trebuie protejate împotriva acţiunii agenţilor chimici, şi anume: - sârmele de oţel din componenţa conductoarelor active, a conductoarelor de protecţie şi a ancorelor; - stâlpii, consolele, vârfarele şi orice subansamblu metalic, realizate din oţeluri care nu sunt autoprotectoare la coroziune. La protejarea elementelor componente ale LEA împotriva acţiunii agenţilor corozivi se vor respecta prevederile următoarelor standarde şi prescripţii: STAS 7221, STAS 7222, STAS 10128, STAS 10166/1 şi STAS 10702/1, STAS 10702/2. 10.14. În zonele de traversare sau de apropiere LEA faţă de cursurile de apă, se vor lua măsuri privind amenajările hidrotehnice de protejare a fundaţiilor, care să ofere gradul de siguranţă necesar, în conformitate cu prevederile STAS 4068/1, 4068/2 şi 4273. 10.15. Toţi stâlpii LEA cu tensiuni peste 1 kV trebuie să fie prevăzuţi cu plăcuţe indicatoare de identificare şi indicatoare de securitate. Forma şi dimensiunile acestor plăcuţe vor fi conform STAS 297 (I şi II) şi PE 127. Plăcuţele indicatoare şi de identificare (denumirea LEA, anul execuţiei, numărul stâlpului, poziţia fazelor) se montează câte o bucată pe fiecare stâlp, pe acea faţă a stâlpului care este perpendiculară pe aliniament, orientată în sensul creşterii numărului de ordine al stâlpilor. Plăcuţele indicatoare se securitate se montează cel puţin câte două bucăţi pe fiecare stâlp, pe feţele paralele cu aliniamentul, în conformitate cu PE 127.
Tabelul 10.1
Măsurile de siguranţă mărită a LEA Nr. crt.
Elementul la care se referă măsura de
Echiparea LEA Cu izolatoare suport
Cu lanţuri de izolatoare
Măsuri de „siguranţă mărită” siguranţă 1
Stâlpi
Stâlpi de susţinere cu cleme cu reţinerea conductorului
Stâlpi de întindere
- Secţiunea conductoarelor de minimum 35 mm2 pentru funie OL-AL, OL-Alcoro şi Alcoro şi de 50 mm2 pentru funie de OL. 2
Conductoare - Se interzice înnădirea conductoarelor în deschidere, cu excepţia liniilor existente în situaţia în care deschiderea este delimitată de doi stâlpi de susţinere. - Cleme de susţinere cu reţinerea conductorului.
3
Cleme şi armături
Legături de susţinere cu reţinerea conductorului
4
Desc Deschi hide deri ri
Desc Deschi hide deri rile le rea reale le la vân vântt şi sarc sarcin inii ver vertitica cale le nu nu vor vor dep depăş ăşii 90% 90% din din cele cele de cal calcu cul.l.
5
Lanţuri de izolatoare
- Armături de protecţie împotriva arcului, la lanţurile de izolatoare ale LEA cu Un ≥ 110 kV
- Lanţurile multiple (susţinere şi întindere) se verifică în regim de avarie, la ruperea unei ramuri; - Lanţurile simple cu izolatoare capă şi tijă se verifică la capacitatea reziduală în urma spargerii unei pălării izolante.
Tabelul 10.2
Măsurile pentru realizarea creşterii nivelului de izolaţie al LEA Tensiunea
Tipul izolatoarelor
nominală (kV)
Izolatoare suport
Izolatoare de susţinere tip capă-tijă
Izolatoare de susţinere tip tijă
Nivelul de izolaţie
Nivelul de izolaţie
Nivelul de izolaţie
Normal
Mărit
Normal
Mărit
Normal
Mărit
6
1izolator de 6 kV
1 izolator de 10 kV
-
-
-
-
10
1 izolator de 10 kV
1 izolator de 15 kV (20 kV)
-
-
-
-
20
1 izolator de 20 kV
1 izolator de 30-35 kV1)
-
-
110
-
-
220
-
-
400
-
-
Numărul de izolatoare se va alege conform prevederilor cap. 4
Numărul de izolatoare conf. Cap. 4
Se va mări numărul de izolatoare cu o bucată.
Se va adăuga un izolator tip capătijă2)
Se va mări numărul Numărul de de izolatoare cu izolatoare conf. două bucăţi Cap. 4
Se vor adăuga 2 izolatoare tip capă-tijă2)
Se va mări numărul de izolatoare cu trei bucăţi
Se vor adăuga trei izolatoare tip capă-tijă2)
NOTĂ: 1. În cazul în care nu se pot procura izolatoare suport pentru tensiuni normale de 30-35 kV, se va realiza dublarea legăturii. 2. Izolatoarele capă-tijă se vor monta la partea superioară a lanţului de izolatoare.
vTabelul 10.3
Tensiunea maximă admisă de atingere U a şi de pas Upas
Nr. crt.
Tipul instalaţiei electrice
Tensiunea maximă admisă de atingere şi de pas pentru timpul de întrerupere la protecţia de bază de: Zona Zona de ampl amplas asar aree
Tipu Tipull reţ reţel elei ei
0,2 s
0,3 s
0,4 s
0,5 s
0,6 s
0,7 s
0,8…1,2 1,2…3 s s
>3s
v a) Circulaţie frecventă din localităţi 1
Stâlpi LEA b) Circulaţie frecventă fără din afara localităţilor aparataj c) Circulaţie redusă d) Incinte industriale şi agricole, plaje şi trenuri de camping
2
Stâlpi LEA cu aparataj
a) În general, indiferent de zonă b) Incinte industriale şi agricole, plaje şi terenuri de camping
I
125
125
125
125
125
125
125
125
125
T1
250
250
250
250
250
250
250
250
250
T2
1100
795
600
500
500
500
500
250
250
I, T1, T2
Nu se standardizează
I, T1, T2
Nu se standardizează
I, T1
125
125
125
125
125
125
125
125
125
T2
250
250
250
250
250
250
250
125
125
I
125
125
125
125
125
125
125
125
125
T1
250
250
250
250
250
250
250
250
250
T2
500
500
500
500
500
500
500
250
250
I
125
125
125
125
125
125
125
125
125
T1, T2
250
250
250
250
250
250
250
125
125
NOTĂ: 1. Valorile din tabel sunt în conformitate cu prevederile STAS 2612-87 (STAS 12604/2) 2. Notaţiile din coloane 4 au următoarea semnificaţie: I – reţea izolată sau compensată cu bobină; T1 – reţea legată la pământ cu sistem de eliminare a defectului;
T2 – reţea legată la pământ cu două sisteme de eliminare a defectului, conform STAS 2612-87 (pct. 1.22). 3. Dacă valoarea tensiunii maxime de atingere nu poate fi obţinută în condiţii economice, se vor realiza prize de dirijare a distribuţiei potenţialelor cu mai multe conturi, conform STAS 12604/4 şi 5. La stâlpii respectivi se vor aplica măsurile de creştere a nivelului de izolaţie, conform tabelului 10.2 sau se vor utiliza izolatoare nestrăpungibile. [top top]]
11. CONDIŢIILE PENTRU COEXISTENŢA ÎNTRE LEA ŞI DIVERSE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII, CĂI DE TRANSPORT ŞI TERENURI 11.1. Traversări şi apropieri faţă de căile ferate 11.1.1. Căile ferate se împart în următoarele categorii, ţinându-se seama de conţinutul normativului: a) Căi ferate electrificate, în curs de electrificare sau electrificabile, categorie care cuprinde toate căile ferate unde s-a introdus sau urmează că fie introdusă tracţiunea electrică. b) Căi ferate neelectrificabile, cu trafic permanent, categorie care cuprinde toate căile ferate ce nu urmează a fi electrificate şi pe care se desfăşoară un trafic regulat, pe baza unui orar prestabilit pe perioade mari de timp. c) Căi ferate neelectrificabile, cu trafic intermitent, categorie care cuprinde toate căile ferate ce nu urmează a fi electrificate şi la care traficul, în general numai trafic de mărfuri, nu se desfăşoară pe baza unui orar prestabilit pe perioade mari de timp (căi ferate uzinale, căi ferate de triaj, căi ferate forestiere etc.). 11.1.2. Traversările cu LEA peste căi ferate, în zona staţiilor căilor ferate, a depourilor de locomotive şi a atelierelor de material rulant nu se admit decât în cazuri excepţionale şi numai cu acordul organelor componente, respectiv al direcţiilor regionale de căi ferate. 11.1.3. La traversările LEA peste căi ferate, în locurile marcate prin porţi de gabarit, se vor respecta următoarele distanţe minime, măsurate între conductorul LEA, la săgeata sau deviaţia maximă şi poarta de gabarit: 1 kV < Un ≤ 20 kV ……………………...……… ……………………...……….…3,00 .…3,00 m 20 kV < Un ≤ 100 kV ……………………………… ………………………………3,00 3,00 m
Un = 220 kV ……………………………… ………………………………………..4,00 ………..4,00 m Un = 400 kV ……………………………… ………………………………………..5,00 ………..5,00 m 11.1.4. Traversările şi apropierile faţă de căi ferate se vor trata conform tabelului 11.1 (fig. fig. 11.1.a şi fig. 11.1.b). 11.1.b). Tabelul 11.1.
Traversările şi apropierile faţă de căile ferate Traversări Distanţe minime Distanţa pe verticală între conductorul interior al LEA şi: Tipul căii ferate
Măsuri de siguranţă
S Cablul purtător al liniei de Ciuperca şinei I contact Condiţiile da calcul M ale distanţei pe B verticală 1 kV < 20 kV < O Un = Un = L Un ≤ 110 kV Un = 220 Un = 400 Un ≤ 20 Un ≤ kV kV 220 kV 400 kV kV 110 kV
- siguranţă mărită, conform Săge Săgeat ataa maxi maximă mă paragrafului 10.2 Cale ferată electrificată sau Ruperea unui în curs de electrificare - lanţuri duble de conductor într-o izolatoare1), respectiv deschidere legături duble, în cazul vecină4) izolatoarelor suport Săge Săgeat ataa maxi maximă mă - unghi de traversare Ruperea unui Cale ferată electrificabilă minim, α = 45o (50o) conductor într-o deschidere vecină4) Cale ferată Cu trafic Săge Săgeat ataa maxi maximă mă neelectrificabilă permanent Ruperea unui
Distanţa pe orizontală între marginea stâlpului şi cea mai apropiată şină2) D1 [m]
Înălţimea stâlpului deasupra solului plus 3m
H1
3,00
4,00
5,00
-
-
-
-
H2
1,00
2,00
3,00
-
-
-
-
H1
-
-
-
11,50
11,50
12,50
H2
-
-
-
9,50
9,50
10,50
În cazuri obligate această dis-tanţă poate fi redusă până la 6,00 m, dar numai 11,50 cu acordul MTTc.
H1 H2
-
-
-
7,50 6,00
7,50 6,00
8,50 7,00
9,50 În acest caz, la LEA 8,00 cu Un < 110 kV şi
13,50
- siguranţă mărită, conform paragrafului 10.2; Cu trafic - nivel de izolaţie mărit intermitent conform tabelului 10.21) - unghi de traversare minim, α = 30o (34o)
conductor într-o deschidere vecină4) Săge Săgeat ataa maxi maximă mă H1 Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină4)
H2
-
-
-
-
-
-
6,50
5,50
7,00
5,50
8,00
6,00
1) Exceptand cazurile in care sunt prevazute lanturile multiple, din considerente mecanice 2) La caile ferate simple, se tine seama de posibilitatile de dublare 3) Apropierea permisa numai in cazuri obligate , cu acordul MTT 4) Nu se refera la LEA cu izolare suport
11.2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri 11.2.1. Drumurile, în conformitate cu Legea nr. 13 din 1974, se împart în următoarele categorii (fig. fig. 11.1): 11.1): a) Categoria I, care cuprinde drumurile publice de interes republican, şi anume autostrăzi şi drumuri naţionale. b) Categoria a II-a, care cuprinde dintre drumurile publice de interes local, drumurile judeţene. c) Categoria a III-a, care cuprinde dintre drumurile publice de interes local, drumurile comunale. d) Categoria a IV-a, care cuprinde drumurile de exploatare, drumurile forestiere, petroliere, miniere, agricole, precum şi alte drumuri care sunt legate direct de reţeaua drumurilor publice. 11.2.2. La traversările LEA peste drumuri, în locurile în care există porţi de gabarit, porţi purtând indicatoare de circulaţie etc., se vor respecta următoarele distanţe minime, măsurate între conductorul LEA la săgeată sau deviaţia maximă şi structura porţii:
8,50
6,00
izolatoare suport, stâlpii de traversare î vor fi de tip întindere sau terminal. p d c d
1 kV < Un ≤ 20 kV …………..………………….…2,00 …………..………………….…2,00 m 20 kV < Un ≤ 100 kV ……..……………………….3,00 ……..……………………….3,00 m Un = 220 kV ……………………………… ………………………………………..4,00 ………..4,00 m Un = 400 kV ……………………………… ………………………………………..5,00 ………..5,00 m 11.2.3. Traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor se vor trata conform tabelului 11.2.1 (fig. fig. 11.2.a), 11.2.a), iar cele faţă de drumurile situate în interiorul localităţilor se vor trata conform tabelului 11.2.b (fig. (fig. 11.2.b). 11.2.b). 11.2.4. În sensul Decretului nr. 95 din 1979, privind condiţiile de stabilire a terenurilor de aeronautică, a zonelor de siguranţă şi a servituţiilor aeronautice, LEA cu înălţime peste 25 m, care traversează drumurile publice de categoria I, anume autostrăzi şi drumurile naţionale, vor fi balizate după cum urmează: - conductoarele superioare din deschiderea de traversare, cu balizaj de zi; - stâlpii de traversare, cu balizaj de zi, iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m, la indicaţiile M.Ap.N. şi cu balizaj.
Tabelul 11.2.a
Traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor Categoria drumului
APROPIERI6)
TRAVERSĂRI Măsuri de siguranţă
Distanţa minimă4) pe Distanţa minimă între conductorul interior al LEA şi partea carosabilă orizontală între marginea celui mai
Distanţă pe verticală (m) Condiţiile de calcul ale S distanţei pe verticală I M B O
Distanţe minime Distanţe
Măsuri de siguranţă
L Un ≤ 110 kV Un =kV220 Siguranţă mărită conf. paragrafului 10.2
Săgeata maximă
Categoria - Lanţuri duble de I:izolatoare1), respectiv, autostrăzi- legături duble, în cazul Ruperea unui drumuri izolatoarelor suport conductor în naţionale deschiderea vecină3) - Unghi de traver-sare minim 60º (670)2) Siguranţă mărită conf. Săgeata maximă paragrafului 10.2 Categoria - nivel de izolaţie1) mărit II- drumuri Ruperea unui judeţene conform tabel 10.2 conductor în deschiderea vecină3) - unghi de traver-sare minim 30º (340)2) - nivel de izolaţie1) mărit Săgeata maximă conf. tabel 10.2 Categoria Ruperea unui III- drumuri interzicerea înnădirilor conductor în comunale în deschiderea de deschiderea vecină3) traversare Categoria - interzicerea înnădirilor Săgeată maximă IV drumuri în deschiderea de Ruperea unui de conductor în traversare exploatare deschiderea vecină3)
H1
7,00
8,00
Un = 400 kV
apropiat stâlp şi axul
22 H2
5,50
6,50
7,50
H1
7,00
8,00
9,00 20
H2
5,50
6,50
7,50
H1
7,00
8,00
9,00
H2 H1 H2
18
Nu se impune 7,00
8,00 Nu se impune
1. Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple din considerente mecanice.
D ≥ Da
9,00
9,00 4
d > Dma
D < Da5)
d < Dma
Pentru drumuri de cat. I şi II, siguranţa mărită conform paragraf 10.2, excluzând măsura privitoare tipul stâlpului şi al clemelor pentru LEA cu izolatoare suport şi cea privitoare la înnădirea conductoarelor. Aceste apropieri se vor evita. În cazuri obligate, cu acordul organel competente, se vor trata ca o traversare, exceptând măsura pen tipul stâlpilor LEA cu izolatoare suport şi cea privitoare la interzice înnădirii conductoarelor
D – distanţa de la axul LEA la limita amprizei drumului Da – distanţa de apropiere egală cu înălţimea celui mai înalt stâlp din zona de apropiere egală cu înălţimea celui mai înal stâlp din zona de apropiere, plus 3 m d – distanţa pe orizontală între conductorul extern al LEA la deviaţia lui maximă şi limita „a” a amprizei drumului. Dma – distanţa minimă de apropiere, egală cu: 0,00 m…….1 < Un ≤ 110 kV 2,00 m……….Un = 220 kV 3,00 m……….Un = 400 kV
2. În cazuri excepţionale, se admit unghiuri mai mici, cu acordul organelor în administrarea cărora se găseşte drumul. 3. Nu se aplică liniilor cu izolatoare suport. 4. În cazuri obligate, aceste distanţe pot fi micşorate cu acordul care administrează drumul. 5. În cazul în care stâlpii pătrund în zona de protecţie a drumului se va obţine acordul organelor care administrează drumul. 6. Noţiunile de ax, ampriză, zonă de protecţie sunt definite prin STAS 2900 şi Legea nr. 13/1974 şi reprezentate în fig. 11.2.a.
Tabelul 11.2.b
Traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul localităţilor TRAVERSĂRI3) APROPIERI6) Distanţe minime [m] Condiţiile de Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA Măsuri de Categoria drumului Măsuri de Distanţe minime calcul ale Simbol şi partea carosabilă siguranţă siguranţă distanţei pe Un = 220 kV Un = 400 kV Un ≤ 110 kV verticală Categoria I - Siguranţă mărită Săgeată H1 7,00 8,00 9,00 Se vor respecta Stâlpii vor fi conform minimă măsurile de amplasaţi în paragrafului 10.2 siguranţă Ruperea unui H2 5,50 6,50 7,50 - autostrăzi prevăzute afara zonei de conductor într-o - drumuri pentru zone cu siguranţă a - lanţuri duble de deschidere naţionale circulaţie drumului, Zs = izolatoare, vecină frecventă 0,75-100 m6), respectiv legături conform duble în cazul măsurată de o tabelului 11.11. izolatoarelor parte şi de alta suport; - unghi de traversare minim, α = 50º (67o)2)
a drumului, de la ampriza acestuia, „a"
Siguranţă mărită conform paragrafului 10.2 Categoria II
- drumuri judeţene
Categoria III
- drumuri comunale - străzi
Categoria IV
Săgeată maximă
- lanţuri duble de izolatoare1) respectiv legături Ruperea unui duble în cazul conductor într-o izolatoarelor deschidere suport; vecină - unghi de traversare minim, α = 30º (34o)2) Siguranţă mărită conform paragrafului 10.2, exceptând prevederea referitoare la tipul stâlpului în cazul liniilor cu izolatoare suport:
Săgeată maximă
Ruperea unui - lanţuri duble de conductor într-o izolatoare, deschidere respectiv legături vecină duble în cazul izolatoarelor suport; - unghi de traversare minim α = 15º (17o) Siguranţă mărită Săgeată conform maximă
H1
7,00
8,00
H2
5,50
6,50
H1
7,00
8,00
H2
H1
9,00
7,50
9,00
Nu se impune
7,00
8,00
9,00
- drumuri de exploatare
paragrafului 10.2, exceptând prevederea referitoare la tipul stâlpului în cazul liniilor cu izolatoare suport;- Ruperea unui lanţuri duble de conductor într-o deschidere izolatoare, respectiv legături vecina duble în cazul izolatoarelor suport;- unghi de traversare minim, α = 13º (15o).
H2
Nu se impune
1. Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice. 2. În cazuri excepţionale, se admit unghiuri mai mici, cu acordul organizaţiilor în administrarea cărora se găseşte drumul. 3. Se interzice amplasarea stâlpilor în zona de siguranţă a drumului6). 4. Nu se aplică liniilor cu izolatoare suport. 5. Se exceptează liniile electrice aeriene cu tensiunea până la 20 kV inclusiv, care constituie reţele de distribuţie în localitate, a căror amplasare poate fi făcută în zona de siguranţă a drumului, cu acordul organizaţiilor în administrarea cărora se găseşte drumul. 6. Elementele de gabarit ale drumurilor sunt definite prin STAS 2900 şi Legea nr. 13/1974 şi reprezentate înfigura în figura 11.2.b. 11.2.b.
11.3. Încrucişări şi apropieri faţă de liniile electrice aeriene 11.3.1. Traversările şi apropierile faţă de liniile electrice aeriene se vor trata conform tabelelor 11.3.a, 11.3.b şi 11.3.c (fig. fig. 11.3.a şi fig. 11.3.b). 11.3.b). 11.3.2. Încrucişările şi apropierile faţă de LEA cu tensiunea nominală peste 1000 V se vor trata conform tabelului 11.3.a (fig. fig. 11.3.a). 11.3.a). 11.3.3. Încrucişările şi apropierile faţă de LEA cu tensiunea nominală sub 1000 V se vor trata conform tabelului 11.3.b (fig. (fig. 11.3.b). 11.3.b).
11.3.4. LEA pe stâlpi comuni Construirea liniilor cu tensiuni nominală peste şi sub 1000 V, pe stâlpi comuni, se admite cu respectarea prevederilor tabelului 11.3.c. Se admite construirea LEA cu mai multe circuite de tensiuni diferite peste 1000 V fiecare, astfel: - distanţele între circuite trebuie să fie corespunzătoare tensiunii celei mai mari; - distanţele între conductoarele aceluiaşi circuit, precum şi între acestea şi părţile puse la pământ trebuie să fie corespunzătoare tensiunii circuitului respectiv.
11.4. Încrucişări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii şi mijloacele de transport pe cablu suspendat. 11.4.1. Încrucişările şi apropierile faţă de liniile de telecomunicaţii se vor trata în conformitate cu prevederile din STAS 6290, STAS 832, STAS 1990 şi PE 125. 11.4.2. Încrucişările şi apropierile faţă de liniile de tramvai şi troleibuze se vor trata conform STAS 8074. 11.4.3. Încrucişările şi apropierile faţă de liniile de energie electrică în cablu se vor trata conform normativului PE 107. 11.4.4. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu suspendat. Mijloacele de transport pe cablu suspendat se împart în: a) teleferice, în cazul în care sunt destinate transportului de persoane; b) Funiculare, în cazul în care sunt destinate transportului de materiale. Încrucişările şi apropierile faţă de mijloacele de transport pe cablu suspendat se vor trata conform tabelului 11.4 (fig. (fig. 11.4). 11.4).
Tabelul 11.3.a
Încrucişările şi apropierile faţă de LEA cu tensiunea nominală peste 1000 V
ÎNCRUCIŞĂRI Distanţe minime [m]
Caracteristicile LEA care traversează
Tensiunea Lungi-mea nominală a deschi-derii liniei a [m]
Măsuri de siguranţă
Distanţa pe verticală: H11)2) între conductorul inferior al liniei care traversează şi conductorul superior al liniei traversate, când distanţa „l” de la locul de încrucişare la axul celui mai apropiat stâlp al liniei care traversează este:
l < 30 m l < 50 m 1 kV < Un ≤ 20 kV 20kV
≤
a ≤ 100 a > 100 a ≤ 200 a > 100 a ≤ 200 a ≤ 300
Un = 220 kV a > 300
Un = 400 kV
a ≤ 200 a ≤ 300 a < 300
Generale: - Trecerea LEA cu tensiunea mai mare, peste LEA cu tensiunea mai mică (cu excepţia CF electrificate). La LEA care traversează - Mărimea nivelului de izolaţie conform tabelului 10.2, exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple din considerente mecanice. - Interzicerea înnădirilor în deschiderea de traversare. - Lanţurile simple de izolatoare cu elemente capă-tijă se vor verifica la capacitatea reziduală în cadrul spargerii unei pălării.
2 2 3 3 4 4
2 2,5 3 3 4 4
l < 70 m l < 100 m l < 120 m l < 120 m 2,5 3 4 4 4
4 4,5 4 4,5
5 5
5,5
Distanţa pe orizontală d între cel mai apropiat conductor al liniei traver-sate, la de-viaţia lui maximă şi orice element al stâlpului liniei care traversează: 2,5 3,00
4,00 4
4
5
6
6,5
7
5 5 5
5 5 5,5
5 5,5 6
5,5 6 7
6,5 7,5
7 8
5,0 5,00
Apropieri
- Se recomandă ca distanţa între axele liniilor, D, să fie cel puţin egală cu înălţimea dea-supra solului a celui mai înalt stâlp din zona de apropiere, plus 3m, respectiv 100m când una din LEA are: Un = 400 kV - În cazuri obligate, pe porţiuni scurte de traseu această dis-tanţă poate fi redusă, astfel încât distanţa între conductoa-rele extreme ale liniilor în po-ziţie normală, L, să fie cel puţin: 3,00 … 1 kV< Un ≤ 20 kV 5,00 … 20 kV < Un ≤ 110 kV 10,00 …..… Un = 220 kV 15,00 …….… Un = 400 kV - În În as astfel tfel de caz cazur urii de deschi schideri d erile le reale la vânt şi sarcini verticale nu vor depăşi 90% din cele de calcul, fiind necesară totodată verificarea distanţei la înclinarea conductorului unei linii faţă de
stâlpul celeilalte linii; se vor calcula de asemenea, influenţele 1. În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare cu coarne (dacă l < 40 m, se vor monta descărcătoare numai pe stâlpul cel mai apropiat); în caz contrar, distanţele se majorează cu 2 m. 2. Aceste distanţe trebuie respectate când ambele conductoare se află la t = +15 ο C.
Tabelul 11.3.b
Încrucişările şi apropierile faţă de LEA cu tensiunea nominală sub 1000 V
Tensiunea nominală a liniei care traversează
Măsuri de siguranţă2)
Generale:
1 kV
ÎNCRUCIŞĂRI Distanţe minime (m) Distanţa pe verticală H, între conductorul inferior al liniei peste 1000 V şi conductorul superior al liniei sub 1000 V Condiţii de calcul ale distanţei pe Simbol verticală l > 40 m4) l ≤ 40 m4)
Regim normal Ruperea unui Linia cu conductor într-o tensiunea mai deschidere vecină mare trebuie să Regim normal traverseze linia Ruperea unui cu tensiunea conductor în mai mică. deschiderea vecină
H1
2,00
2,50
H2
1,00
1,00
H1 H2
3,00 1,00
4,00 1,00
Distanţa pe orizontală de la orice element al stâlpului LEA peste 1000 V, la cel mai apropiat conductor al LEA sub 1000 V3): d 3,00 5,00
Apropieri5)
- Se recomandă ca distanţa între axele celor două linii, D, să fie cel puţin egală cu înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zona de apropiere, plus 3 m. - În cazuri obligate această distanţă poate fi redusă astfel ca distanţa
Un = 220 kV
Un = 400 kV
Regim normal Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină Regim normal
H1
4,00
5,00
H2
2,00
2,00
H1
5,00
6,00
Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină
H2
3,00
3,00
7,00
10,00
Linia care traversează:
orizontală, L, între orice element al LEA sub 1000V şi cel mai apropiat conductor al LEA, peste 1000 V, la deviaţia maximă, să fie minimum: 2,00 m …1 kV < Un ≤ 20 kV 3,00 m …20 kV < Un ≤ 110 kV
- siguranţă 1. Pentru LEA cu Un < 110 kV, prevăzute cu izolatoare suport, situate în interiorul localităţilor se vor adopta măsurile de siguranţă prevăzute la trecerea LEA prin zone cu circulaţie frecventă (tabelul 11.11). 2. Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţurile multiple, din considerente mecanice. 3. Distanţa pe verticală se verifică în condiţiile: - conductorul LEA peste 1000 V se află la t = - 5oC cu chiciură, iar cel al LEA sub 1000 V la t = 5oC, fără chiciură; - ambele conductoare se află la t = + 40oC 4. l = distanţa de la axul liniei care traversează, până la punctul de încrucişare în axul liniei traversate. 5. Se va ţine seama de echipamentul prezent şi viitor pe care-l permite linia, inclusiv circuitele de Tc, dacă este cazul. 6. Verificarea distanţei se face numai în cazul stâlpilor prevăzuţi cu lanţuri de izolatoare.
Tabelul 11.3.c
Liniile cu tensiuni nominale peste şi sub 1000 V, pe stâlpi comuni
Tensiunea nominală a liniei peste 1000 V
Măsuri de siguranţă
Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei peste 1000 V şi conductorul superior al liniei sub 1000 V H1 [m] Deschiderea mai mică Deschiderea mai mare sau egală cu 40 m decât 40 m
- Linia cu tensiunea mai mare, se va monta deasupra celei cu tensiune mai mică. - Adoptarea de izolatoare (legături) duble, sau de lanţuri duble de izolatoare1) de tip nestrăpungător, la LEA cu tensiunea peste 1000 V. 1 kV < Un ≤ 20 kV
- Conductoarele liniei peste 1000 V se vor întinde, pentru încărcări normate, cu o tracţiune de maxim 40% din rezistenţa de rupere a conductorului.
1,50
- Se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ a liniei peste 1000 V. - Armătura metalică a tuturor stâlpilor se va lega la conductorul nul. Un > 20 kV
Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii sub 1000 kV
1) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice. 2) Această distanţă se va verifica în condiţiile: - conductorul LEA peste 1000 V se află la t = -5oC cu chiciură, iar cel al LEA sub 1000 V la t = -5oC, fără chiciură; - ambele conductoare se află la t = +40oC.
2,00
11.5. Traversări şi apropieri faţă de conductele supraterane Prin conducte supraterane se înţeleg conductele metalice sau din beton armat, închise sau deschise, situate la o cotă mai ridicată sau cel puţin egală cu cota solului. Ele se împart în: a) conducte supraterane de fluide necombustibile; traversările şi apropierile faţă de aceste conducte se vor trata conform tabelului 11.5.a, cu excepţia conductelor destinate irigaţiilor, care se vor trata conform pct. 11.20 (fig. (fig. 11.5); 11.5); b) conducte supraterane de lichide combustibile; traversările şi apropierile faţă de aceste conducte se vor trata conform tabelului 11.5.b (fig. (fig. 11.5); 11.5); c) conducte supraterane de gaze combustibile; traversările şi apropierile faţă de aceste conducte se vor trata conform tabelului 11.5.c (fig. (fig. 11.5). 11.5).
11.6. Trecerea LEA prin zone cu circulaţie frecventă Trecerea prin zone cu circulaţie frecventă se va trata conform tabelului 11.6.
11.7. Trecerea LEA prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste îngrădiri metalice Trecerea LEA prin zone cu culturi pe spaliere metalice şi peste îngrădiri metalice cu caracter permanent (aferente locuinţelor, cimitirelor etc.) se va trata conform tabelului 11.7 (fig. 11.7). 11.7).
Tabelul 11.4
Încrucişările şi apropierile faţă de mijloacele de transport pe cablu suspendat Tipul mijlocului de
ÎNCRUCIŞĂRI Tensiunea
Măsuri de siguranţă
APROPIERI Distanţă minime (m)
transport
Distanţa pe Distanţa pe verticală între orizontală între conductorul Condiţiile de calcul inferior al LEA şi orice parte a ale distanţei pe funicularului şi conductă verticală marginea celui mai apropiat stâlp: Simbol Simbol Valoar Valoaree D1
nominală a liniei
Se vor evita încrucişările între LEA şi funiculare. În situaţii obligate, astfel de încrucişări se 1 kV
Teleferice (vezi paragraful 11.4.4)
Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină2)
H2
H2
Ruperea unui - elementele funicularului se vor conductor într-o 2) deschidere vecină lega la pământ.
H2
- lanţuri duble de izolatoare respectiv legături duble în cazul izolatoarelor suport Un = 220 kV
H1
Săgeată maximă Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină2) Săgeată maximă
20 kV
Săgeată maximă
În cazurile în care LEA Săgeată maximă subtraversează funicularul, măsurile de siguranţă (plage de Ruperea unui protecţie, poduri protectoare Un = 400 kV etc.) se iau în comun acord cu conductor într-o 2) deschidere vecină autorităţile în administraţia cărora se găseşte aceasta. 1 kV
H1
H1
H1 H2
3,00 Înălţimea stâlpului deasupra solului, plus 3 m. 1,00 Această distanţă poate fi redusă cu acordul 4,00 autorităţilor în administraţia 1,00 cărora se găseşte funicularul. 5,00 În toate cazurile, distanţa între cea mai apropiată fundaţie sau priză 2,00 de legare la pământ a unui stâlp LEA şi priza 6,00 de legare la pământ a funicularului, va fi 3,00 de minimum 20 m
Distanţe Măsuri de siguranţă D ≥ Da Deschiderile reale la vânt şi sarcini D ≥ Dma D < Da verticale nu vor depăşi 90% din cele de calcul La funiculare aceste apropieri se vor evita. În cazuri obligate, cu acordul organelor competente se vor trata ca o încrucişare exceptând măsura pentru d < Dma tipul stâlpului LEA cu izolatoare suport şi cea privitoare la interzicerea înnădirii conductoarelor. La teleferice aceste apropieri se interzic D = distanţa pe orizontală de la axul LEA până la cablul purtător. Da = distanţa de apropiere = înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zona de apropiere, plus 10 m; d = distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţia lui maximă şi cablul purtător. Dma = distanţa minimă de apropiere egală cu 12,00 m ... 1 kV < Un ≤ 110 kV 13,00 m ... Un = 220 kV
14,00 m ... Un = 400 kV 1)
Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
2)
Nu se referă la LEA cu izolatoare suport.
Tabelul 11.5.a
Traversările şi apropierile faţă de conductele supraterane de fluide necombustibile TRAVERSĂRI Distanţe minime [m] Tensiunea nominală a liniei
1 kV < Un ≤ 20 kV
20 kV
Măsuri de siguranţă
Condiţii de calcul ale distanţei pe verticală
La LEA: Săgeată maximă - siguranţă mărită conform paragra-fului 10.24) Ruperea unui conductor - lanţuri duble de izolatoare1), într-o deschidere respectiv legături duble în cazul vecină3) izolatoarelor suport. La conductă: Săgeată maximă - conducta se va lega la pământ pe toată lungimea traversării, plus câte 3 m de o parte şi de alta prin Ruperea unui conductor într-o deschidere intermediul unei platbande de vecină3)
Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi conductă Simbol
Valoare
H1
3,50
H2
1,00
H1
4,00
H2
1,00
APROPI Distanţa pe orizontală D, între bara celui mai apropiat stâlp şi peretele conductei Distanţe Se recomandă ca distanţa să fie mai mare decât înălţimea stâlpului deasupra solului, plus 3 m. Această distanţă poate fi redusă în cazuri obligate, până la 5 m, cu
D ≥ Da D≥ Dma
D < Da d < Dma
Desch sarcini din cel Acest cazuri traver pentru
Săgeată maximă Un = 220 kV
Un = 400 kV
Ruperea unui conductor legare la pământ, montate la într-o deschidere partea superioară a con-ductei, vecină3) prevăzută la capete cu două prize Săgeată maximă
- instalaţia de le-gare la pământ a conductei se va verifica la stabilitatea termică, conform prevederilor STAS 12604/4 şi 5
Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină3)
H1
5,00
H2
2,00
H1
3,00
H2
3,00
precizarea că, în cazul liniilor noi deschiderile reale la vânt şi sarcini verticale nu vor depăşi 90% din cele de calcul. În toate cazurile
1)
Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple din considerente mecanice.
2)
În cazurile în care conducta este protejată sau există motive ale proiectantului sau beneficiarului, pentru care conducta nu poate fi legată la pământ, se va monta un dispozitiv de gardă, prin asimilare cu STAS 6290.
3)
Nu se referă la LEA cu izolatoare suport.
4)
Se exceptează liniile existente la care nu se realizează condiţia ca deschiderile reale la vânt şi încărcări verticale să fie mai mari decât 90% din cele de calcul; în aceste cazuri, protecţia se va realiza prin montarea unui dispozitiv de gardă prin asimilarea cu STAS 6290.
Tabelul 11.5.b
Traversările şi apropierile faţă de conductele supraterane de lichide combustibile
D = distanţa între axul LEA şi peret Da = distanţa de apropiere = înălţi mai înalt stâlp din zona de apropier d = distanţa pe orizontală între conde-viaţia lui maximă şi peretele con Dma = distanţa minimă de apropier 5,00 m ... 1 kV < Un ≤ 110 kV 6,00 m ... Un = 220 kV 7,00 m ... Un = 400 kV Se vor lua măsuri pentru evitarea i în conductă.
Traversări
Apropieri
Tipul conductei Conducte magistrale de transport şi conducte între chele şi rafinării, sau puncte de încărcare. Se interzice traversarea. În cazuri excepţionale se admit astfel de traversări, cu acordul autorităţilor în administraţia cărora se găseşte conducta luându-se măsuri de siguranţă corespunzătoare. Alte conducte Se vor evita traversările LEA peste aceste conducte. Ele sunt admise în condiţiile indicate în tabelul 11.5.a col. „Traversări”.
D < Da
Distanţe
Măsuri de siguranţă
D ≥ Da
-
d ≥ Dma1 Dma2 ≤ d < Dma1
Deschiderile reale la vânt şi sarcini verticale nu vor depăşi 80% din cele de calcul - Siguranţa mărită conform paragrafului 10.2, exceptând măsura prevăzută pentru stâlp LEA cu izolatoare suport. - Lanţuri duble de izolatoare1)
d < Dma2
Aceste apropieri se interzic
D = distanţa între axul LEA şi peretele conductei Da = distanţa de apropiere = înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zona de apropiere, plus 3 m d = distanţa pe orizontală între conductorul extrem la LEA la deviaţia lui maximă şi peretele conductei Dma1, Dma2 = distanţe minime de apropiere având valorile din tabelul de mai jos: Tensiunea nominală a liniei (kV) 1 < Un ≤ 110 Un = 220 Un = 400
Dma1 (m) 15,00 16,00 17,00
Se vor lua măsuri pentru evitarea influenţelor electromagnetice în conductă.
Dma2 (m) 5,00 6,00 7,00
1)
Exceptând cazurile când sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
Tabelul 11.5.c
Traversările şi apropierile faţă de conductele supraterane de gaze combustibile Traversări
Apropieri
Conducte de transport Se interzice traversarea. În cazuri excepţionale se admit astfel de traversări, cu acordul autorităţilor în administraţia cărora se găseşte conducta luându-se măsuri de siguranţă corespunzătoare. Conducte de distribuţie uzinale tehnologice Se vor evita traversările LEA peste aceste conducte. Ele sunt admise în condiţiile indicate în tabelul 11.5.a col. „Traversări”.
D < Da
Distanţe
Măsuri de siguranţă
D ≥ Da
-
d ≥ Dma Dma2 ≤ d < Dma1
Deschiderile reale la vânt şi sarcini verticale nu vor depăşi 80% din cele de calcul - Siguranţa mărită conform paragrafului 10.2, exceptând măsura prevăzută pentru stâlp LEA cu izolatoare suport. - Lanţuri duble de izolatoare1)
d < Dma2
Aceste apropieri se interzic
D = distanţa între axul LEA şi peretele conductei Da = distanţa de apropiere = înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zona de apropiere, plus 3 m d = distanţa pe orizontală între conductorul extrem la LEA la deviaţia lui maximă şi peretele conductei Dma1, Dma2 = distanţe minime de apropiere având valorile din tabelul de mai jos: Tensiunea nominală a liniei (kV)
Dma1
Dma2
1 < Un ≤ 110 Un = 220 Un = 400
(m) 15,00 16,00 17,00
(m) 5,00 6,00 7,00
Se vor lua măsuri pentru evitarea influenţelor electromagnetice în conductă. 1)
Exceptând cazurile când sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
vTabelul 11.6
Trecerea LEA prin zone cu circulatie frecventa
Tensiunea nominală a liniei
Măsuri de siguranţă
Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la săgeata maximă şi sol h [m]
- Deschiderile reale ale stâlpilor la încărcări din vânt şi încărcări verticale nu vor depăşi 90% din cele de calcul.
1 kV < Un ≤ 110 kV
Linii echipate cu izolatoare suport
- Prinderea conductorului se va realiza prin legături duble. - secţiuni minime de conductoare conform paragrafului 10.2
7,00
Legături duble Linii echipate cu lanţuri - Siguranţă mărită conform paragrafului 10.2, excluzându-se de izolatoare măsura interzicerii înnădirilor. Un = 220 kV Un = 400 kV
8,00 9,00
- Lanţuri duble de izolatoare, exceptând: - cazurile când sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente NOTĂ: Dacă conductorul la deviaţia maximă se află deasupra clădirii, trecerea se va trata ca traversare conform tabelului 11.8.
Tabelul 11.7
Trecerea LEA peste culturi pe spaliere metalice şi peste îngrădiri metalice
Tensiunea nominală a liniei
1 kV < Un ≤ 110 kV
Linii echipate cu izolatoare suport
Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi: Măsuri de siguranţă partea superioară a sol spalierului sau îngrădirii h [m] H [m] - Deschideri reale la vânt şi sarcini verticale nu 6,00 3,00 vor depăşi 80% din cele de calcul. - Nivelul de izolaţie se va mări conform tabelului 10.21), iar izolatoarele vor fi de tip nestrăpungibil. - Secţiuni minime de conductoare, conform paragrafului 10.2. - Legături duble.
Linii echipate cu lanţuri izolatoare Un = 220 kV Un = 400 kV
- Siguranţă mărită, conform paragrafului 10.2, excluzându-se măsura interzicerii înnădirilor. - Nivel de izolaţie mărit, conform tabelului 10.22)
7,00
4,00
8,00
5,00
1)
În cazul în care nu se poate mări nivelul de izolaţie, stâlpii se vor lega la pământ conform prevederilor pentru zone cu circulaţie frecventă din STAS 12604/4 şi 5. Nu se aplică această prevedere dacă se îndeplineşte una din următoarele condiţii: reţeaua funcţionează cu nulul legat la pământ sau stâlpul se află la cel puţin 2 m faţă de spaliere.
2)
În cazul în care nu sunt prevăzute lanţuri multiple din considerente mecanice.
11.8. Traversări şi apropieri faţă de clădiri 11.8.1. Clădirile se împart în: a) clădiri locuite, categorie în care sunt cuprinse: - clădirile industriale; - clădirile de locuit; - clădirile anexe ale gospodăriilor situate în perimetrul circulat al curţilor; b) clădiri nelocuite, categorie în care sunt cuprinse clădirile izolate de importanţă secundară, situate în afara perimetrului circulat al curţilor (grajduri, coteţe, hambare, pătule, magazii, gheţării etc.) şi care nu sunt destinate adăpostirii permanente de oameni şi animale. 11.8.2. Prin traversarea unei LEA peste o clădire se înţelege situaţia în care conductorul LEA, în poziţie normală sau la deviaţia maximă, se găseşte deasupra perimetrului clădirii şi se tratează conform pct. 11.8.3. Toate celelalte cazuri de vecinătate a unei LEA cu o clădire sunt considerate apropieri. 11.8.3. Se vor evita, pe cât posibil, traversările LEA cu tensiuni nominale peste 1000 V peste clădirile locuite sau nelocuite.
Traversarea peste clădirile locuite se poate admite numai în cazuri obligate, cu acordul forului superior al organului de exploatare al LEA şi cu respectarea următoarelor măsuri suplimentare: - tensiunea LEA trebuie să fie mai mare sau egală cu 110 kV; - învelitoarea acoperişului clădirii trebuie să fie necombustibilă; în cazul învelitorilor metalice este necesară legarea lor la pământ. Se va evita amplasarea stâlpilor LEA cu tensiuni de 110 kV şi mai mult în interiorul perimetrului circulat al curţilor. În cazuri obligate, aceste amplasări sunt admise cu acordul proprietarului. 11.8.4. Traversările şi apropierile LEA faţă de clădiri se vor trata conform tabelului 11.8 (fig. 11.8), 11.8), cu excepţia clădirilor destinate instalaţiilor energetice, care se tratează conform normativului PE 101.
Tabelul 11.8
Traversările şi apropierile faţă de clădiri Traversări (conf. Pct. 11.8) Distanţa între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a clădirii [m] ipul Distanţa până la: lădirii Tensiu Tensiunea nea nomina nominală lă a lini liniei ei Măsuri Măsuri de sigura siguranţă nţă Orice Antena Condiţii de calcul Simbol parte a Simbol radio sau clădirii TV lădiri 1 kV < Un < 110 110 kV Se inte interzi rzice ce trece trecerea rea LEA cu cu 1 kV < Un < 110 110 kV pest pestee clădir clădirii locuit locuitee cuite La LEA: Săgeată maximă H1 4,00 H2 3,00 Un = 110kV
Un = 220kV
- Siguranţă mărită conform paragrafului 10.2; Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină - Lanţuri duble de izolatoare1) Săgeată maximă Ruperea unui conductor într-o
Apropieri
Distanţe
Nu se iau dacă nu constituie zonă locuită Aceste apropieri se d < Dma vor trata ca traversări d = dist distan anţa ţa înt între re con condu duct ctor orul ul ext extre rem m al LEA, la deviaţia lui maximă şi cea mai d ≥ Dma
H'1
3,00
H'2
2,00
H1 H'1
5,00 4,00
H2 H'2
4,00 4,00 3,00
Măsuri de de si siguranţă
deschidere vecină Săgeată maximă Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină - Acoperişurile metalice se La LEA: Săgeată maximă
H1
7,00
H2
5,00
H'1
5,00
H'2
4,00
H1
3,00
Un = 110kV Un = 220kV
Săgeată maximă - Nivel de izolaţie mărit conform tabelului 10.21) Săgeată maximă
H1 H1
3,00 4,00
Un = 400kV
- Interzicerea înnădirilor Săgeată maximă
H1
6,00
Un = 400kV 1kV < Un < 110kV lădiri locuite
La clădiri:
-
apropiată parte a clădirii fără să constituie traversare Dma [m] Tensiunea nominală a liniei Clădiri Clădiri [kV] locuite nelocuite 3,00 3,00 1 < Un ≤ 20 20 < Un ≤ 110 Un = 220
4,00 5,00
3,00 4,00
Un = 400
7,00
6,00
11.9. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje şi diguri Traversările, trecerile şi aproprierile LEA faţă de poduri, baraje şi diguri se vor trata conform tabelului 11.9 (fig. (fig. 11.9.a, 11.9.a, fig. 11.9.b şi fig. 11.9c). 11.9c).
11.10. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă 11.10.1. Traversările şi apropierile faţă de ape şi cursuri de apă se vor trata conform tabelului 11.10 (fig. (fig. 11.10). 11.10). 11.10.2. În sensul „Decretului privind condiţiile de stabilire a terenurilor de aeronautică, a zonelor de siguranţă şi a servituţiilor aeronautice” (1979), LEA cu înălţimea peste 25 m, care traversează cursurile principale de apă (cursuri cu o lungime de peste 100 km), vor fi balizate, după cum urmează: - conductoarele superioare din deschiderea de traversare cu balizaj de zi; - stâlpii de traversare, cu balizaj de zi, iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m, la indicaţia M.Ap.N., şi cu balizaj de noapte.
11.11. Traversări şi apropieri faţă de conductele subterane
În cazul traversărilor şi apropierilor LEA faţă de conductele subterane, distanţa de la cea mai apropiată fundaţie sau priză de legare la pământ a unui stâlp LEA, până la conductă va fi de minimum 2,00 m, cu următoarele excepţii: - pentru conductele subterane de fluide combustibile (gaze, ţiţei, produse petroliere), distanţa minimă va fi de 5 m; ea poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei; - pentru conductoarele de transport de gaze combustibile în porţiunile de traseu în care aceste conducte sunt considerate de categoria a II-a din punctul de vedere al siguranţei, se va respecta o distanţă egală cu înălţimea stâlpului deasupra solului; această distanţă poate fi redusă, în cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei; se menţionează că pentru conductele de categoria I, situate în zone în care sunt prevăzute la construcţia lor măsuri constructive speciale de limitare a efectelor exploziilor, distanţele vor fi cele de la alineatul precedent; - pentru conductele de irigaţii, conform pct. 11.20; - pentru alte categorii de conducte întâlnite pe traseele liniilor, aparţinând diferiţilor beneficiari, distanţele se va stabili de comun acord cu autorităţile componente. Armăturile metalice supraterane ale conductelor subterane (regulatoare, refulatoare, vane etc.) vor fi tratate ca elemente de conducte supraterane.
11.12. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de extracţie de petrol şi gaze naturale Se interzic traversările LEA peste instalaţiile de foraj şi extracţie de petrol şi gaze naturale. Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj şi extracţie, la o distanţă mai mică decât de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere, faţă de limita zonei în care există mediu cu pericol de explozie. Cablurile obligate, în care această distanţă nu se poate respecta, se vor trata de comun acord cu organele interesate.
11.13. Traversări şi apropieri faţă de benzile transportoare Traversările şi apropierile faţă de benzile transportoare se vor trata prin asimilare cu prevederile tabelului 11.5.a. „Traversări şi apropieri faţă de conductele supraterane de fluide necombustibile”, atât din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, cât şi al distanţelor minime (fig. (fig. 11.5). 11.5).
Tabelul 11.9
Traversările, trecerile şi apropierile faţă de poduri, baraje şi diguri
Tipul construcţiei
oduri
Tensiunea nominală a liniei
Un ≤ 110 kV Un = 220 kV Un = 400 kV
iguri Accesibi-le Un ≤ 110 kV i circula-ţiei fără araje a fi prevă-zute Un = 220 kV cu drumuri de U = 400 kV n
Măsuri de siguranţă
TRAVERSĂRI ŞI TRECERI Traversări Treceri1) Distanţe minime pe Distanţe minime pe verticală [m] verticale [m] Distanţa h Distanţa h între între conduc- Distanţa H Distanţa H conduc-torul torul LEA la între între LEA la conduc-torul Măsuri de siguranţă săgeata conductorul săgeata maximă şi LEA în orice în orice maxi-mă şi LEA partea poziţie şi poziţie şi partea circulată a orice parte a parte a circulată a orice podului, construcţiei construcţiei podului, digului, sau barajului barajului
Funcţie de destinaţia podului (trafic feroviar, rutier sau circulaţie pedestră) se vor lua măsuri de siguranţă corespunzătoare conform tabelelor 11.1, 11.2, respectiv 11.11
7,002) 8,002)
3,00 ,00 4,00
9,002)
5,00
- 4)
6,004)
3,00
7,004) 8,004)
LEA LEA se vor monta onta în afaafara limitelor de gabarit ale căilor fe-rate şi în afara zone-lor carosabile sau a celor cu pietoni. Siguranţă mărită conform paragrafului 10.2 Lanţuri duble de izolatoare, respectiv le-gături duble în cazul izolatoarelor suport Stâlpii de trecere de pe mal pe pod vor fi de tip întindere - 4)
7,002) 8,002)
3,00 4,00
9,002)
5,00 5,00
Apropieri
Distanţe
Măsuri de siguranţă
Se vor trata ca treceri d = dist distan anţa ţa real realăă înt între re cond conduc ucto toru rull extrem al LEA în orice poziţie şi price parte a construcţiei d ≥ Dma d < Dma
Dma = distanţa minimă de apro-piere, egală cu: 5,00 m …Un ≤ 110 kV 6,004)
3,00
4,00
7,004)
4,00
5,00
8,004)
5,00
6,00 m …Un = 220 kV 7,00 m …Un = 400 kV
cat I, II, III4) Accesibi-le numai circulaţiei pedestre
Un ≤ 110 kV Un = 220 kV
-
Un = 400 kV
5,00
3,00
6,00
4,00
7,00
5,00
-
5,00
3,00
6,00
4,00
7,00
5,00
1)
Prin treceri se înţelege, în sensul prezentului tabel, amplasarea LEA de-a lungul podurilor, digurilor sau barajelor. Ele sunt permise numai cu acordul autorităţilor competente.
2)
Distanţa pe verticală până la calea ferată sau partea carosabilă a podului se va lua conform tabelelor 11.1 şi 11.2, când conductorul, în poziţie normală sau deviată, se situează deasupra perimetrului părţii circulate.
3)
Exceptând cazurile când sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
4)
Traversările sau trecerile LEA peste sau pe diguri sau baraje, pe care se desfăşoară o circulaţie permanentă de vehicule se vor trata analog cu traversarea sau trecerea LEA peste, sau pe poduri, atât din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, cât şi al distanţelor minime.
Tabelul 11.10
Traversările şi apropierile faţă de ape şi cursuri de apă
Specificul cursurilor sau acumulărilor de apă Măsuri de siguranţă şi protecţie1) Nenavigabile - În zonele localităţilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie
-
Traversări Distanţe minime (m) Distanţa pe verticală H între conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi nivelul maxim al apei cu asigurare1) Un = 220 kV Un = 400 kV Un ≤ 110 kV 7,00 8,00 9,00
Apropieri Distanţa pe orizontală D între axul LEA şi mal [m] nu se impune
- În celelalte zone - care permite navigaţia maritimă - cu navigaţie fluvială - râuri şi canale navigabile cu trafic intens Navigabile - râuri şi canale navigabile cu trafic redus - lacuri de acumulare
-
5,00
6,00
7,00
- siguranţă mărită conform paragrafului 10.2 - lanţuri duble de izolatoare, respectiv legături duble, în cazul izolatoarelor suport2);
G+1,003)
G+2,003)
G+4,003)
- locurile de traversare se vor marca cu semne speciale, conform prescripţiilor civile
Se aplică prevederile coloanei „Distanţe minime pentru apropieri” din tabelul 11.2.a, utilizând în locul noţiunii de limită a amprizei drumului noţiunea de „planul vertical la malul apei”
11.14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe combustibile, cu pericol de explozie sau de incendiu 11.14.1. Se interzic traversările LEA peste depozitele deschise de substanţe combustibile, precum şi peste depozitele închise de substanţe cu pericol de explozie şi incendiu. 11.14.2. În cazul apropierii LEA peste depozitele cu substanţe combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu se vor respecta următoarele distanţe minime pe orizontală între axul LEA şi orice parte a depozitului (instalaţiei): - pentru depozitele deschise cu substanţe combustibile solide: înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere, plus 3 m; - pentru depozitele de lichide sau gaze combustibile: 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere; - pentru depozitele şi instalaţiile cu pericol de explozie sau incendiu, precum şi depozitele de muniţii: 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere.
11.15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi 11.15.1. Se interzice traversarea cu LEA peste aeroporturi
11.15.2. La apropierea LEA de aeroporturi se vor lua măsurile care se impun prin toate actele normative în vigoare, din care se menţionează: - „Decretul privind condiţiile de stabilire a terenurilor de aeronautică, a zonelor de siguranţă şi servituţiilor aeronautice”. - „Norma tehnică departamentală”, elaborată de Departamentul Aviaţiei Civile. - „Normele Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale”.
11.16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă 11.16.1. Se interzic traversările LEA peste instalaţiile de telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă (radio, televiziune etc.). 11.16.2. Apropierile LEA faţă de instalaţiile de telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă vor trata de comun acord cu organele interesante.
11.17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport 11.17.1. Se interzic traversările LEA peste terenurile de sport omologate. 11.17.2. Apropierile LEA faţă de terenurile de sport omologate se vor trata de comun acord cu organele interesate.
11.18. Traversări şi apropieri faţă de terenurile normale şi terenurile accidentate 11.18.1. Prin terenuri normale se înţeleg terenurile în afara zonelor locuite, accesibile fie transporturilor şi maşinilor agricole (exceptând drumurile de categoria I, a II-a, a III-a şi a IV-a), fie numai circulaţiei pedestre. Distanţele minime între conductoarele LEA şi suprafaţa terenurilor normale sunt cele prevăzute în tabelul 11.11. 11.18.2. Prin terenuri accidentate se înţeleg terenurile accesibile numai circulaţiei pedestre sau total inaccesibile (stânci abrupte, faleze). Distanţele minime în teren accidentat, de la conductoarele în poziţie deviată sub acţiunea vântului, la pantele terenului, la povârnişurile stâncilor etc. sunt cele indicate în tabelul 11.11. Tabelul 11.11
Caracteristicile zonei traversate de linie
Tensiunea nominală a liniei, Un 1 kV < Un ≤ 20 kV 110 kV 220 kV Distanţa minimă (m)
Zone în afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, exceptând drumurile de categoria I, a IIa, a III-a şi a IV-a Zone accesibile numai circulaţiei pedestre Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)
400 kV
6
6
7
8
4,5
5
6
7
2,5
3
4
5
11.18.3. Exproprierea terenurilor ocupate temporar şi definitiv de LEA se face pe baza Legii nr. 18/1991 şi a „Decretului pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea, repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole” (nr. 237/1978).
11.19. Trecerea LEA prin păduri şi terenuri agricole La trecerea LEA prin zonele împădurite şi prin terenurile destinate lucrărilor agricole se vor lua măsurile prevăzute în „Decretului pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole” (nr. 237/1978).
11.20. Trecerea LEA prin zone irigate Trecerea LEA prin zone irigate se va trata conform „Instrucţiunilor privind reglementarea coexistenţei LEA cu tensiuni peste 1 kV cu instalaţiile de irigaţii”, elaborate de Ministerul Resurselor şi Industriei. [top top]]
ANEXĂ
LISTA REGLEMENTĂRILOR REGLEMENTĂRILOR CONTINGENTE ÎN VIGOARE, LA CARE SE FACE REFERIRE ÎN CUPRINSUL NORMATIVULUI NORMATIVULUI
A) STANDARDE Nr. crt. 1 2 3 4 5 6
Indicativul 297/I-88 297/2-80 438/1-89 438/2-80 438/2-89 832-7 32-799
7
1999 1999-8 -866
8
2970 2970-8 -866
9 10 11 12 13 14
3000/ 000/11-86 86 3000/ 000/22-86 86 3732/ 732/11-85 85 3732/2-85 4068 4068/1 /1-8 -822 4068 4068/2 /2-8 -877
15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
4102-85 4273-83 6290290-80 80 6482 6482/1 /1-7 -733 6482/2-80 6482/3-80 6482/4-80 7221221-90 90 7222222-90 90 8074074-76 76 1010 10101/ 1/OA OA-7 -777
26 10101/20-90 27 1010 101022-75 75
Denumirea Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii te tehnice generale. Indicatoare de de se securitate. Re Reprezentări. Oţel-beton la laminat la la ca cald. Mă Mărci şi şi co condiţii te tehnice ge generale de de ca calitate. Sârmă trasă pentru beton armat. Produse de de oţ oţel pe pentru ar armarea be betonului. Pl Plase su sudate. Influ nfluen enţe ţe ale ins insttalaţ alaţiiiilor l or ele elecctri trice de înal înaltă tă tens ensiune iune asup asupra ra linii iniilo lorr de de tel telecom e comun uniicaţi caţii. i. Limite m ite admi admise s e şi condiţii de calcul. Lini Liniii aeri aerien enee de de tel telec ecom omun unic icaţ aţiiii pe stâl stâlpi pi.. Cal Calcu culu lull rez rezis iste tenţ nţei ei meca mecani nice ce şi date date cons constr truc uctitive ve.. Pros Proscr crip ipţiţiii de proiectare. Stâl Stâlpi pi pref prefab abri rica caţiţi din din beto betonn arma armatt şi beto betonn prec precom ompr prim imat at pent pentru ru lini liniii elec electr tric icee aeri aerien ene. e. Cond Condiţiţiiii tehn tehnic icee generale de calitate. Cond onducto uctoar aree de de oţel oţel--alum alumiiniu niu pen pentru tru lini liniii elec electr triice aer aeriiene ene. Cond Condiţ iţiiii te tehnic hnicee gen gener eral ale. e. Cond onducto uctoar aree de de oţel oţel--alum alumiiniu niu pen pentru tru lini liniii aeri aeriene e ne de de ener energi giee ele elect ctrrică. ică. Dim Dimensi ensiun unii. Sârm ârme de de oţe oţell zi zincat ncatee pen pentr truu el electr ectrootehn tehnic ică. ă. Condi ondiţi ţii teh tehni nice c e gen general eralee (M(M-SR SR 7/87 7/87). ). Sârme de oţel zincate pentru electrotehnică. Dimensiuni. Debi Debite te şi volu volume me maxi maxime me de apă. apă. Dete Determ rmin inar area ea debi debite telo lorr şi volu volume melo lorr ale ale curs cursur urililor or de apă. apă. Debi Debite te şi volu volume me maxi maxime me de apă. apă. Prob Probab abililitităţ ăţililee anu anual alee ale ale debi debite telo lorr şi şi vol volum umel elor or maxi maxime me în cond condiţiţiiii normale şi speciale de exploatare. Piese pe pentru in instalaţii de de le legare la la pă pământ de de pr protecţie. Construcţii hidrotehnice. Încadrarea în clase de importanţă. Încru ncruccişăr işării într întree lin liniiii de ene energie rgie elec electr triică şi linii n ii de de tel telec ecom omun unic icaţ aţiiii. Pr Prescr escriipţii pţii.. Sârm Sârmee din din oţel oţel şi prod produs usee din din sârm sârmăă pen pentr truu bet beton on prec precom ompr prim imat at.. Reg Regul ulii pen pentr truu ver verifific icar area ea cali calită tăţiţii.i. Idem. Sârmă netedă. Idem. Sârmă amprentată. Idem. Toroane. Acop coperir eririi met metal alice. i ce. Acop Acoper erir irii ter term mice ice de de zin zincc. Con Condi diţi ţii teh tehni nice c e gene genera rale le de calit alitat ate. e. Acop coperir eririi met metal alice. i ce. Acop Acoper erir irii ele elecctroc trochi himi mice c e de zinc inc sau sau cadmi admiu. u. Con Condiţi diţiii teh tehni nice ce de cal calit itat ate. e. Încru ncruccişăr işării înt întrre lin liniiiille de de co contac ntactt pen pentr truu tra tram mvaie vaie şi trol trolei eibbuze uze şi şi lin liniiii electr e ctric icee aer aeriiene ene. Acţi Acţiun unii în cons constr truc ucţiţii.i. Cla Clasi sififica care reaa şi grup grupar area ea acţ acţiu iuni nilo lorr pent pentru ru con const stru rucţ cţiiii civ civililee şi ind indus ustr tria iale le (M(M-SR SR 6/85). Acţiuni în în co construcţii. Ac Acţiunea vâ vântului. Cons Constr truc ucţiţiii de de bet beton on,, bet beton on arma armatt şi şi bet beton on prec precom ompr prim imat at.. Pre Preve vede deri ri fund fundam amen enta tale le pent pentru ru calc calcul ulul ul şi
28 1010 10107/ 7/00-90 90 29 1012 101288-86 86 30 31 32 33 34 35 36 37
10166/1-77 12604/1-87 12604/2-87 12604/3-87 1260 12604/ 4/44-89 89 1260 12604/ 4/55-90 90 10702/1-80 1070 10702/ 2/22-80 80
alcătuirea elementelor. Cons Constr truc ucţiţiii civi civile le şi indu indust stri rial ale. e. Calc Calcul ulul ul şi alcă alcătu tuir irea ea elem elemen ente telo lorr de beto betonn arm armat at şi beto betonn pre preco comp mpri rima matt (M-SR 6/85). Prot Protec ecţiţiaa con contr traa cor coroz oziu iuni niii a cons constr truc ucţiţiililor or supr suprat ater eran anee de de oţe oţel.l. Clas Clasifific icar area ea medi mediililor or agre agresi sive ve (M-S (M-SR R 5/85). Pregătirea mecanică a suprafeţelor. Protecţia împotriva electrocutărilor. Terminologie. Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise Protecţia îm împotriva el electrocutărilor. Co Condiţii ge generale. Prot Protec ecţiţiaa împ împot otri riva va elec electr troc ocut utăr ărililor or.. Ins Insta tala laţiţiii ele elect ctri rice ce fixe fixe.. Pre Presc scri ripţ pţiiii gene genera rale le.. Prot Protec ecţiţiaa împ împot otri riva va elec electr troc ocut utăr ărililor or.. Ins Insta tala laţiţiii ele elect ctri rice ce fixe fixe.. Pre Presc scri ripţ pţiiii de proi proiec ecta tare re,, exe execu cuţiţiee şi şi ver verifific icar are. e. Acoperiri protectoare. Condiţii tehnice generale. Acop Acoper erir irii pro prote tect ctoa oare re pent pentru ru cons constr truc ucţiţiii situ situat atee în medi mediii neag neagre resi sive ve,, slab slab agre agresi sive ve şi cu agre agresi sivi vita tate te medie.
B) PRESCRIPŢII a) REGIA AUTONOMĂ DE ELECTRICITATE – RENEL 38 PE 101/ 101/85 85 39 PE 103/ 103/92 92 40 PE 105/ 105/90 90 41 PE 107/ 107/88 88 42 PE 109 109/9 /922 43 PE 116/ 116/19 1984 84 44 PE 119/ 119/19 19882 45 PE 122/ 122/82 82 46 PE 125/ 125/89 89 47 RE I-23 I-23/1 /197 9788 48 IRE-Ip IRE-Ip 35/2 35/2-19 -1986 86 49 3RE3RE-Ip Ip 4141-87 87
Norm Normat ativ iv pent pentru ru con const stru rucţ cţia ia ins insta tala laţiţiililor or elec electr tric icee de cone conexi xiun unii şi tran transf sfor orma mare re cu ten tensi siun unii pest pestee 1 kV. kV. Inst Instru rucţ cţiu iuni ni pent pentru ru dime dimens nsio iona nare reaa şi veri verififica care reaa inst instal alaţ aţiiiilo lorr elec electr troe oene nerg rget etic icee la soli solici cită tări ri meca mecani nice ce şi termice, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit. Meto Metodo dolo logi giee pent pentru ru dime dimens nsio iona nare reaa stâl stâlpi pilo lorr meta metalilici ci ai lini liniililor or elec electr tric icee aeri aerien ene. e. Nor Normati mativv pen pentru tru pr proiec oiecttarea area şi exe execcuţia uţia reţel eţelelor e lor de cab cablluri uri el electr ectriice. ce. Norm Normat ativ iv pri privi vind nd ale alege gere reaa izol izolaţ aţie iei,i, coo coord rdon onar area ea izo izola laţiţiei ei şi şi prot protec ecţiţiaa inst instal alaţ aţiiiilo lorr elec electr troe oene nerg rget etic icee împotriva supratensiunilor. Norm Normat ativ iv de înce încerc rcăr ării şi şi măs măsur urăt ător orii la la ech echip ipam amen ente te şi inst instal alaţ aţiiii elec electr tric ice. e. Nor Norme de pr protec otecţi ţie a mun munci ciii pen pentr truu ins insttalaţ alaţiiiille ele elecctric tricee – M.E M.E.E .E.. Inst Instru rucţ cţiu iuni ni priv privin indd regl reglem emen enta tare reaa coe coexi xist sten enţe ţeii lin liniiiilo lorr ele elect ctri rice ce aeri aerien enee cu cu ten tensi siun unii pes peste te 1 kV kV cu cu sis siste teme mele le de îmbunătăţiri funciare. Inst Instru rucţ cţiu iuni ni priv privin indd coo coord rdon onar area ea coex coexis iste tenţ nţei ei inst instal alaţ aţiiiilo lorr ele elect ctri rice ce de 1 + 750 750 kV kV cu cu lin liniiiile le de telecomunicaţii. Inst Instru rucţ cţiu iuni ni pent pentru ru expl exploa oata tare reaa şi şi înt între reţiţine nere reaa ins insta tala laţiţiililor or de lega legare re la pămâ pământ nt – M.E M.E.E .E.. Idem. Idem. Inst Instala alaţii ţii de de legare legare la la pământ pământ pent pentru ru linii linii aeri aeriene ene,, cablur cablurii subter subterane ane,, staţii staţii şi şi postur posturii de trans transfor formar maree – M.E.E. Inst Instru rucţ cţiu iuni ni de de proi proiec ecta tare re şi şi expl exploa oata tare re priv privin indd prote protecţ cţia ia împ împot otri riva va inf influ luen enţe ţelo lorr dato datora rate te apr aprop opie ieri rilo lorr dint dintre re liniile electrice aeriene.
50 1RE1RE-Ip Ip 30-9 30-900
Îndr Îndrep epta tarr de de pro proie iect ctar aree şi şi exe execu cuţiţiee a inst instal alaţ aţiiiilo lorr de de leg legar aree la la păm pămân ânt. t.
b) ALTE DEPARTAMENTE 51 IDI7 IDI7-8 -866 (Min (Minis iste teru rull Industriei Chimiei şi Petrochimiei) 52 C 170-87 170-87 (ICCPDC (ICCPDC)) 53 M 34/ 34/80 80 54 55 -
Normativ pentru proiectarea, execuţia, verificarea şi recepţionarea de instalaţii electrice în zone cu pericol de explozie. Instrucţiu Instrucţiuni ni tehnice tehnice pentru pentru protec protecţia ţia element elementelor elor din din beton beton armat armat şi beton beton precomp precomprimat rimat suprateran suprateranee în medii agresive naturale şi industriale. Norm Normee teh tehni nice ce priv privin indd zon zonel elee de de sigu sigura ranţ nţăă ale ale ter teren enur urililor or de aero aerona naut utic ică, ă, elab elabor orat atee de de dep depar arta tame ment ntul ul Aviaţiei Civile. Recomandări speciale privind aplicarea dispoziţiilor fundamentale pentru navigaţia pe Dunăre. Comisia Dunării, Budapesta, 1991. Instrucţiuni asupra modului de instalare a semnalelor de balizaj pe Dunăre. Comisia Dunării, Budapesta, 1991.
c) ALTE REGLEMENTĂRI 56 Legea 13/1974 57 Decretul Decretul 237/1978 237/1978 58 Decret Decretul ul 95/19 95/1979 79 59 Legea 18 18/1991
Legea drumurilor. Decret Decret pentru pentru stabilirea stabilirea normativel normativelor or privind privind sistematiz sistematizarea, area, amplasarea amplasarea,, constr construirea uirea,, repara repararea rea liniilor liniilor electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole. Decret Decret priv privind ind cond condiţi iţiile ile de de stabil stabilire ire a tere terenur nurilo ilorr de aeron aeronaut autică ică,, a zonelo zonelorr de sigur siguranţ anţăă şi a servi servituţ tuţiil iilor or aeronautice. Legea fo fondului fu funciar.
[top top]] Tabelul 11.6
Trecerea LEA prin zone cu circulatie frecventa Tensiunea nominală a liniei
Măsuri de siguranţă
Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la săgeata maximă şi sol
h [m] - Deschiderile reale ale stâlpilor la încărcări din vânt şi încărcări verticale nu vor depăşi 90% din cele de calcul. Linii echipate cu izolatoare suport
1 kV < Un ≤ 110 kV
- Prinderea conductorului se va realiza prin legături duble. - secţiuni minime de conductoare conform paragrafului 10.2
7,00
Legături duble Linii echipate cu lanţuri - Siguranţă mărită conform paragrafului 10.2, excluzându-se de izolatoare măsura interzicerii înnădirilor. Un = 220 kV
Un = 400 kV
8,00
- Lanţuri duble de izolatoare, exceptând: - cazurile când sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice;
9,00
- deschiderile dintre stâlpii terminali ai liniilor electrice aeriene şi cadrele (clădirile) staţiilor electrice. NOTĂ: Dacă conductorul la deviaţia maximă se află deasupra clădirii, trecerea se va trata ca traversare conform tabelului 11.8.
Tabelul 11.7
Trecerea LEA peste culturi pe spaliere metalice şi peste îngrădiri metalice
Tensiunea nominală a liniei
Măsuri de siguranţă
Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi: partea superioară a sol spalierului sau îngrădirii h [m] H [m]
Linii echipate cu izolatoare suport
- Deschideri reale la vânt şi sarcini verticale nu vor depăşi 80% din cele de calcul. - Nivelul de izolaţie se va mări conform tabelului 10.21), iar izolatoarele vor fi de tip nestrăpungibil.
1 kV < Un ≤ 110 kV
Linii echipate cu lanţuri izolatoare Un = 220 kV Un = 400 kV
- Secţiuni minime de conductoare, conform paragrafului 10.2.
6,00
3,00
7,00
4,00
8,00
5,00
- Legături duble. - Siguranţă mărită, conform paragrafului 10.2, excluzându-se măsura interzicerii înnădirilor. - Nivel de izolaţie mărit, conform tabelului 10.22)
1)
În cazul în care nu se poate mări nivelul de izolaţie, stâlpii se vor lega la pământ conform prevederilor pentru zone cu circulaţie frecventă din STAS 12604/4 şi 5. Nu se aplică această prevedere dacă se îndeplineşte una din următoarele condiţii: reţeaua funcţionează cu nulul legat la pământ sau stâlpul se află la cel puţin 2 m faţă de spaliere.
2)
În cazul în care nu sunt prevăzute lanţuri multiple din considerente mecanice.
11.8. Traversări şi apropieri faţă de clădiri 11.8.1. Clădirile se împart în: a) clădiri locuite, categorie în care sunt cuprinse: - clădirile industriale; - clădirile de locuit; - clădirile anexe ale gospodăriilor situate în perimetrul circulat al curţilor;
b) clădiri nelocuite, categorie în care sunt cuprinse clădirile izolate de importanţă secundară, situate în afara perimetrului circulat al curţilor (grajduri, coteţe, hambare, pătule, magazii, gheţării etc.) şi care nu sunt destinate adăpostirii permanente de oameni şi animale. 11.8.2. Prin traversarea unei LEA peste o clădire se înţelege situaţia în care conductorul LEA, în poziţie normală sau la deviaţia maximă, se găseşte deasupra perimetrului clădirii şi se tratează conform pct. 11.8.3. Toate celelalte cazuri de vecinătate a unei LEA cu o clădire sunt considerate apropieri. 11.8.3. Se vor evita, pe cât posibil, traversările LEA cu tensiuni nominale peste 1000 V peste clădirile locuite sau nelocuite. Traversarea peste clădirile locuite se poate admite numai în cazuri obligate, cu acordul forului superior al organului de exploatare al LEA şi cu respectarea următoarelor măsuri suplimentare: - tensiunea LEA trebuie să fie mai mare sau egală cu 110 kV; - învelitoarea acoperişului clădirii trebuie să fie necombustibilă; în cazul învelitorilor metalice este necesară legarea lor la pământ. Se va evita amplasarea stâlpilor LEA cu tensiuni de 110 kV şi mai mult în interiorul perimetrului circulat al curţilor. În cazuri obligate, aceste amplasări sunt admise cu acordul proprietarului. 11.8.4. Traversările şi apropierile LEA faţă de clădiri se vor trata conform tabelului 11.8 (fig. 11.8), 11.8), cu excepţia clădirilor destinate instalaţiilor energetice, care se tratează conform normativului PE 101.
Tabelul 11.8
Traversările şi apropierile faţă de clădiri ipul lădirii
Tens Tensiu iune neaa nomi nomina nală lă a lini liniei ei
Traversări (conf. Pct. 11.8) Măsu Măsuri ri de de sigu sigura ranţ nţăă Dist Distan anţa ţa înt între re con condu duct ctor orul ul LEA LEA în în oric oricee pozi poziţiţiee şi oric oricee part partee a clădirii [m] Condiţii de calcul Distanţa până la: Sim Simbol bol Oric Oricee Simbol Antena parte a radio sau
Apropieri
1 kV < Un < 110 110 kV
Un = 110kV
lădiri cuite
TV H2
3,00
La LEA: Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină - Siguranţă mărită conform paragrafului 10.2; - Lanţuri duble de izolatoare1)
Un = 220kV
La clădiri:
H'1
3,00
H'2
2,00
Săgeată maximă
H1
5,00
H2
4,00 4,00
Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină
H'1
4,00
H'2
3,00
H1
7,00
H2
5,00
H'1
5,00
H'2
4,00
H1
3,00
Un = 110kV Un = 220kV
Săgeată maximă - Nivel de izolaţie mărit conform tabelului 10.21) Săgeată maximă
H1 H1
3,00 4,00
Un = 400kV
- Interzicerea înnădirilor Săgeată maximă
H1
6,00
1kV < Un < 110kV
Distanţe
Măsuri de de si siguranţă
Nu se iau dacă nu constituie zonă locuită Aceste apropieri se d < Dma vor trata ca traversări d = dist distan anţa ţa înt între re con condu duct ctor orul ul ext extre rem m al LEA, la deviaţia lui maximă şi cea mai apropiată parte a clădirii fără să constituie traversare Dma = distanţa minimă de apropiere având valorile din tabelul de mai jos: Dma [m] Tensiunea nominală a liniei Clădiri Clădiri [kV] locuite nelocuite 3,00 3,00 1 < Un ≤ 20 4,00 3,00 20 < Un ≤ 110 Un = 220 5,00 4,00 d ≥ Dma
- Acoperişurile metalice se Săgeată maximă vor lega la pământ Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină La LEA: Săgeată maximă
Un = 400kV
lădiri locuite
clădirii Se inte interzi rzice ce trece trecerea rea LEA cu cu 1 kV < Un < 110 110 kV pest pestee clădir clădirii locuit locuitee Săgeată maximă H1 4,00
-
Un = 400
11.9. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje şi diguri Traversările, trecerile şi aproprierile LEA faţă de poduri, baraje şi diguri se vor trata conform tabelului 11.9 (fig. (fig. 11.9.a, 11.9.a, fig. 11.9.b şi fig. 11.9c). 11.9c).
11.10. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă 11.10.1. Traversările şi apropierile faţă de ape şi cursuri de apă se vor trata conform tabelului 11.10 (fig. (fig. 11.10). 11.10).
7,00
6,00
11.10.2. În sensul „Decretului privind condiţiile de stabilire a terenurilor de aeronautică, a zonelor de siguranţă şi a servituţiilor aeronautice” (1979), LEA cu înălţimea peste 25 m, care traversează cursurile principale de apă (cursuri cu o lungime de peste 100 km), vor fi balizate, după cum urmează: - conductoarele superioare din deschiderea de traversare cu balizaj de zi; - stâlpii de traversare, cu balizaj de zi, iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m, la indicaţia M.Ap.N., şi cu balizaj de noapte.
11.11. Traversări şi apropieri faţă de conductele subterane În cazul traversărilor şi apropierilor LEA faţă de conductele subterane, distanţa de la cea mai apropiată fundaţie sau priză de legare la pământ a unui stâlp LEA, până la conductă va fi de minimum 2,00 m, cu următoarele excepţii: - pentru conductele subterane de fluide combustibile (gaze, ţiţei, produse petroliere), distanţa minimă va fi de 5 m; ea poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei; - pentru conductoarele de transport de gaze combustibile în porţiunile de traseu în care aceste conducte sunt considerate de categoria a II-a din punctul de vedere al siguranţei, se va respecta o distanţă egală cu înălţimea stâlpului deasupra solului; această distanţă poate fi redusă, în cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei; se menţionează că pentru conductele de categoria I, situate în zone în care sunt prevăzute la construcţia lor măsuri constructive speciale de limitare a efectelor exploziilor, distanţele vor fi cele de la alineatul precedent; - pentru conductele de irigaţii, conform pct. 11.20; - pentru alte categorii de conducte întâlnite pe traseele liniilor, aparţinând diferiţilor beneficiari, distanţele se va stabili de comun acord cu autorităţile componente. Armăturile metalice supraterane ale conductelor subterane (regulatoare, refulatoare, vane etc.) vor fi tratate ca elemente de conducte supraterane.
11.12. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de extracţie de petrol şi gaze naturale Se interzic traversările LEA peste instalaţiile de foraj şi extracţie de petrol şi gaze naturale. Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj şi extracţie, la o distanţă mai mică decât de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere, faţă de limita zonei în care există mediu cu pericol de explozie.
Cablurile obligate, în care această distanţă nu se poate respecta, se vor trata de comun acord cu organele interesate.
11.13. Traversări şi apropieri faţă de benzile transportoare Traversările şi apropierile faţă de benzile transportoare se vor trata prin asimilare cu prevederile tabelului 11.5.a. „Traversări şi apropieri faţă de conductele supraterane de fluide necombustibile”, atât din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, cât şi al distanţelor minime (fig. (fig. 11.5). 11.5).
Tabelul 11.9
Traversările, trecerile şi apropierile faţă de poduri, baraje şi diguri
Tipul construcţiei
oduri
Tensiunea nominală a liniei
Un ≤ 110 kV Un = 220 kV Un = 400 kV
Măsuri de siguranţă
Funcţie de destinaţia podului (trafic feroviar, rutier sau circulaţie pedestră) se vor lua măsuri de siguranţă
TRAVERSĂRI ŞI TRECERI Traversări Treceri1) Distanţe minime pe Distanţe minime pe verticală [m] verticale [m] Distanţa h Distanţa h între între conduc- Distanţa H H conduc-torul Distanţa torul LEA la între între LEA la Măsuri de siguranţă săgeata conductorul săgeata conduc-torul maximă şi LEA în orice în orice maxi-mă şi LEA partea poziţie şi poziţie şi partea orice parte circulată a orice parte a circulată a construcţieia podului, construcţiei podului, digului, sau barajului barajului 7,002) 8,002)
3,00 ,00 4,00
9,002)
5,00
LEA LEA se vor monta onta în afaafara limitelor de gabarit ale căilor fe-rate şi în afara zone-lor carosabile sau a celor cu pietoni. Siguranţă mărită conform paragrafului 10.2 Lanţuri duble de izo-
7,002) 8,002)
3,00 4,00
9,002)
5,00 5,00
Apropieri
Distanţe
Măsuri de siguranţă
Se vor trata ca treceri d = dist distan anţa ţa real realăă înt între re cond conduc ucto toru rull extrem al LEA în orice poziţie şi price parte a construcţiei d ≥ Dma d < Dma
iguri Accesibi-le i circula-ţiei fără araje a fi prevă-zute cu drumuri de cat I, II, III4) Accesibi-le numai circulaţiei pedestre
corespunzătoare conform tabelelor 11.1, 11.2, res- 4) Un ≤ 110 kV
6,004)
3,00
latoare, respectiv le-gături duble în cazul izolatoarelor suport - 4)
Dma = distanţa minimă de apro-piere, egală cu: 5,00 m …Un ≤ 110 kV 6,004)
3,00
4)
Un = 220 kV
4)
7,00
4,00
7,00
4,00
Un = 400 kV
8,004)
5,00
8,004)
5,00
Un ≤ 110 kV
5,00
3,00
5,00
3,00
6,00
4,00
6,00
4,00
7,00
5,00
7,00
5,00
Un = 220 kV
-
Un = 400 kV
-
6,00 m …Un = 220 kV 7,00 m …Un = 400 kV
1)
Prin treceri se înţelege, în sensul prezentului tabel, amplasarea LEA de-a lungul podurilor, digurilor sau barajelor. Ele sunt permise numai cu acordul autorităţilor competente.
2)
Distanţa pe verticală până la calea ferată sau partea carosabilă a podului se va lua conform tabelelor 11.1 şi 11.2, când conductorul, în poziţie normală sau deviată, se situează deasupra perimetrului părţii circulate.
3)
Exceptând cazurile când sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
4)
Traversările sau trecerile LEA peste sau pe diguri sau baraje, pe care se desfăşoară o circulaţie permanentă de vehicule se vor trata analog cu traversarea sau trecerea LEA peste, sau pe poduri, atât din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, cât şi al distanţelor minime.
Tabelul 11.10
Traversările şi apropierile faţă de ape şi cursuri de apă Specificul cursurilor sau acumulărilor de apă
Traversări
Apropieri
Măsuri de siguranţă şi protecţie1) - În zonele localităţilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse Nenavigabile transversal pe albie - În celelalte zone - care permite navigaţia maritimă - cu navigaţie fluvială - râuri şi canale navigabile cu trafic intens Navigabile - râuri şi canale navigabile cu trafic redus - lacuri de acumulare
Distanţe minime (m) Distanţa pe verticală H între conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi nivelul maxim al apei cu asigurare1) Un = 220 kV Un = 400 kV Un ≤ 110 kV
-
7,00
8,00
9,00
-
5,00
6,00
7,00
- siguranţă mărită conform paragrafului 10.2 - lanţuri duble de izolatoare, respectiv legături duble, în cazul izolatoarelor suport2); - locurile de traversare se vor marca cu semne speciale, conform prescripţiilor civile
G+1,003)
G+2,003)
G+4,003)
Distanţa pe orizontală D între axul LEA şi mal [m]
nu se impune
Se aplică prevederile coloanei „Distanţe minime pentru apropieri” din tabelul 11.2.a, utilizând în locul noţiunii de limită a amprizei drumului noţiunea de „planul vertical la malul apei”
11.14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe combustibile, cu pericol de explozie sau de incendiu 11.14.1. Se interzic traversările LEA peste depozitele deschise de substanţe combustibile, precum şi peste depozitele închise de substanţe cu pericol de explozie şi incendiu. 11.14.2. În cazul apropierii LEA peste depozitele cu substanţe combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu se vor respecta următoarele distanţe minime pe orizontală între axul LEA şi orice parte a depozitului (instalaţiei): - pentru depozitele deschise cu substanţe combustibile solide: înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere, plus 3 m;
- pentru depozitele de lichide sau gaze combustibile: 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere; - pentru depozitele şi instalaţiile cu pericol de explozie sau incendiu, precum şi depozitele de muniţii: 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere.
11.15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi 11.15.1. Se interzice traversarea cu LEA peste aeroporturi 11.15.2. La apropierea LEA de aeroporturi se vor lua măsurile care se impun prin toate actele normative în vigoare, din care se menţionează: - „Decretul privind condiţiile de stabilire a terenurilor de aeronautică, a zonelor de siguranţă şi servituţiilor aeronautice”. - „Norma tehnică departamentală”, elaborată de Departamentul Aviaţiei Civile. - „Normele Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale”.
11.16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă 11.16.1. Se interzic traversările LEA peste instalaţiile de telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă (radio, televiziune etc.). 11.16.2. Apropierile LEA faţă de instalaţiile de telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă vor trata de comun acord cu organele interesante.
11.17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport 11.17.1. Se interzic traversările LEA peste terenurile de sport omologate. 11.17.2. Apropierile LEA faţă de terenurile de sport omologate se vor trata de comun acord cu organele interesate.
11.18. Traversări şi apropieri faţă de terenurile normale şi terenurile accidentate 11.18.1. Prin terenuri normale se înţeleg terenurile în afara zonelor locuite, accesibile fie transporturilor şi maşinilor agricole (exceptând drumurile de categoria I, a II-a, a III-a şi a IV-a), fie numai circulaţiei pedestre. Distanţele minime între conductoarele LEA şi suprafaţa terenurilor normale sunt cele prevăzute în tabelul 11.11.
11.18.2. Prin terenuri accidentate se înţeleg terenurile accesibile numai circulaţiei pedestre sau total inaccesibile (stânci abrupte, faleze). Distanţele minime în teren accidentat, de la conductoarele în poziţie deviată sub acţiunea vântului, la pantele terenului, la povârnişurile stâncilor etc. sunt cele indicate în tabelul 11.11. Tabelul 11.11
Caracteristicile zonei traversate de linie
Tensiunea nominală a liniei, Un 1 kV < Un ≤ 20 kV 110 kV 220 kV Distanţa minimă (m)
Zone în afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, exceptând drumurile de categoria I, a IIa, a III-a şi a IV-a Zone accesibile numai circulaţiei pedestre Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)
400 kV
6
6
7
8
4,5
5
6
7
2,5
3
4
5
11.18.3. Exproprierea terenurilor ocupate temporar şi definitiv de LEA se face pe baza Legii nr. 18/1991 şi a „Decretului pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea, repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole” (nr. 237/1978).
11.19. Trecerea LEA prin păduri şi terenuri agricole La trecerea LEA prin zonele împădurite şi prin terenurile destinate lucrărilor agricole se vor lua măsurile prevăzute în „Decretului pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole” (nr. 237/1978).
11.20. Trecerea LEA prin zone irigate Trecerea LEA prin zone irigate se va trata conform „Instrucţiunilor privind reglementarea coexistenţei LEA cu tensiuni peste 1 kV cu instalaţiile de irigaţii”, elaborate de Ministerul Resurselor şi Industriei. [top top]]
ANEXĂ
LISTA REGLEMENTĂRILOR REGLEMENTĂRILOR CONTINGENTE ÎN VIGOARE, LA CARE SE FACE REFERIRE ÎN CUPRINSUL NORMATIVULUI NORMATIVULUI A) STANDARDE Nr. crt. 1 2 3 4 5 6
Indicativul 297/I-88 297/2-80 438/1-89 438/2-80 438/2-89 832-7 32-799
7
1999 1999-8 -866
8
2970 2970-8 -866
9 10 11 12 13 14
3000/ 000/11-86 86 3000/ 000/22-86 86 3732/ 732/11-85 85 3732/2-85 4068 4068/1 /1-8 -822 4068 4068/2 /2-8 -877
15 16 17 18 19 20 21
4102-85 4273-83 6290290-80 80 6482 6482/1 /1-7 -733 6482/2-80 6482/3-80 6482/4-80
Denumirea Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii te tehnice generale. Indicatoare de de se securitate. Re Reprezentări. Oţel-beton la laminat la la ca cald. Mă Mărci şi şi co condiţii te tehnice ge generale de de ca calitate. Sârmă trasă pentru beton armat. Produse de de oţ oţel pe pentru ar armarea be betonului. Pl Plase su sudate. Influ nfluen enţe ţe ale ins insttalaţ alaţiiiilor l or ele elecctri trice de înal înaltă tă tens ensiune iune asup asupra ra linii iniilo lorr de de tel telecom e comun uniicaţi caţii. i. Limite m ite admi admise s e şi condiţii de calcul. Lini Liniii aeri aerien enee de de tel telec ecom omun unic icaţ aţiiii pe stâl stâlpi pi.. Cal Calcu culu lull rez rezis iste tenţ nţei ei meca mecani nice ce şi date date cons constr truc uctitive ve.. Pros Proscr crip ipţiţiii de proiectare. Stâl Stâlpi pi pref prefab abri rica caţiţi din din beto betonn arma armatt şi beto betonn prec precom ompr prim imat at pent pentru ru lini liniii elec electr tric icee aeri aerien ene. e. Cond Condiţiţiiii tehn tehnic icee generale de calitate. Cond onducto uctoar aree de de oţel oţel--alum alumiiniu niu pen pentru tru lini liniii elec electr triice aer aeriiene ene. Cond Condiţ iţiiii te tehnic hnicee gen gener eral ale. e. Cond onducto uctoar aree de de oţel oţel--alum alumiiniu niu pen pentru tru lini liniii aeri aeriene e ne de de ener energi giee ele elect ctrrică. ică. Dim Dimensi ensiun unii. Sârm ârme de de oţe oţell zi zincat ncatee pen pentr truu el electr ectrootehn tehnic ică. ă. Condi ondiţi ţii teh tehni nice c e gen general eralee (M(M-SR SR 7/87 7/87). ). Sârme de oţel zincate pentru electrotehnică. Dimensiuni. Debi Debite te şi volu volume me maxi maxime me de apă. apă. Dete Determ rmin inar area ea debi debite telo lorr şi volu volume melo lorr ale ale curs cursur urililor or de apă. apă. Debi Debite te şi volu volume me maxi maxime me de apă. apă. Prob Probab abililitităţ ăţililee anu anual alee ale ale debi debite telo lorr şi şi vol volum umel elor or maxi maxime me în cond condiţiţiiii normale şi speciale de exploatare. Piese pe pentru in instalaţii de de le legare la la pă pământ de de pr protecţie. Construcţii hidrotehnice. Încadrarea în clase de importanţă. Încru ncruccişăr işării într întree lin liniiii de ene energie rgie elec electr triică şi linii n ii de de tel telec ecom omun unic icaţ aţiiii. Pr Prescr escriipţii pţii.. Sârm Sârmee din din oţel oţel şi prod produs usee din din sârm sârmăă pen pentr truu bet beton on prec precom ompr prim imat at.. Reg Regul ulii pen pentr truu ver verifific icar area ea cali calită tăţiţii.i. Idem. Sârmă netedă. Idem. Sârmă amprentată. Idem. Toroane.
22 23 24 25
7221221-90 90 7222222-90 90 8074074-76 76 1010 10101/ 1/OA OA-7 -777
26 10101/20-90 27 1010 101022-75 75 28 1010 10107/ 7/00-90 90 29 1012 101288-86 86 30 31 32 33 34 35 36 37
10166/1-77 12604/1-87 12604/2-87 12604/3-87 1260 12604/ 4/44-89 89 1260 12604/ 4/55-90 90 10702/1-80 1070 10702/ 2/22-80 80
Acop coperir eririi met metal alice. i ce. Acop Acoper erir irii ter term mice ice de de zin zincc. Con Condi diţi ţii teh tehni nice c e gene genera rale le de calit alitat ate. e. Acop coperir eririi met metal alice. i ce. Acop Acoper erir irii ele elecctroc trochi himi mice c e de zinc inc sau sau cadmi admiu. u. Con Condiţi diţiii teh tehni nice ce de cal calit itat ate. e. Încru ncruccişăr işării înt întrre lin liniiiille de de co contac ntactt pen pentr truu tra tram mvaie vaie şi trol trolei eibbuze uze şi şi lin liniiii electr e ctric icee aer aeriiene ene. Acţi Acţiun unii în cons constr truc ucţiţii.i. Cla Clasi sififica care reaa şi grup grupar area ea acţ acţiu iuni nilo lorr pent pentru ru con const stru rucţ cţiiii civ civililee şi ind indus ustr tria iale le (M(M-SR SR 6/85). Acţiuni în în co construcţii. Ac Acţiunea vâ vântului. Cons Constr truc ucţiţiii de de bet beton on,, bet beton on arma armatt şi şi bet beton on prec precom ompr prim imat at.. Pre Preve vede deri ri fund fundam amen enta tale le pent pentru ru calc calcul ulul ul şi alcătuirea elementelor. Cons Constr truc ucţiţiii civi civile le şi indu indust stri rial ale. e. Calc Calcul ulul ul şi alcă alcătu tuir irea ea elem elemen ente telo lorr de beto betonn arm armat at şi beto betonn pre preco comp mpri rima matt (M-SR 6/85). Prot Protec ecţiţiaa con contr traa cor coroz oziu iuni niii a cons constr truc ucţiţiililor or supr suprat ater eran anee de de oţe oţel.l. Clas Clasifific icar area ea medi mediililor or agre agresi sive ve (M-S (M-SR R 5/85). Pregătirea mecanică a suprafeţelor. Protecţia împotriva electrocutărilor. Terminologie. Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise Protecţia îm împotriva el electrocutărilor. Co Condiţii ge generale. Prot Protec ecţiţiaa împ împot otri riva va elec electr troc ocut utăr ărililor or.. Ins Insta tala laţiţiii ele elect ctri rice ce fixe fixe.. Pre Presc scri ripţ pţiiii gene genera rale le.. Prot Protec ecţiţiaa împ împot otri riva va elec electr troc ocut utăr ărililor or.. Ins Insta tala laţiţiii ele elect ctri rice ce fixe fixe.. Pre Presc scri ripţ pţiiii de proi proiec ecta tare re,, exe execu cuţiţiee şi şi ver verifific icar are. e. Acoperiri protectoare. Condiţii tehnice generale. Acop Acoper erir irii pro prote tect ctoa oare re pent pentru ru cons constr truc ucţiţiii situ situat atee în medi mediii neag neagre resi sive ve,, slab slab agre agresi sive ve şi cu agre agresi sivi vita tate te medie.
B) PRESCRIPŢII a) REGIA AUTONOMĂ DE ELECTRICITATE – RENEL 38 PE 101/ 101/85 85 39 PE 103/ 103/92 92 40 PE 105/ 105/90 90 41 PE 107/ 107/88 88 42 PE 109 109/9 /922 43 PE 116/ 116/19 1984 84 44 PE 119/ 119/19 19882 45 PE 122/ 122/82 82
Norm Normat ativ iv pent pentru ru con const stru rucţ cţia ia ins insta tala laţiţiililor or elec electr tric icee de cone conexi xiun unii şi tran transf sfor orma mare re cu ten tensi siun unii pest pestee 1 kV. kV. Inst Instru rucţ cţiu iuni ni pent pentru ru dime dimens nsio iona nare reaa şi veri verififica care reaa inst instal alaţ aţiiiilo lorr elec electr troe oene nerg rget etic icee la soli solici cită tări ri meca mecani nice ce şi termice, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit. Meto Metodo dolo logi giee pent pentru ru dime dimens nsio iona nare reaa stâl stâlpi pilo lorr meta metalilici ci ai lini liniililor or elec electr tric icee aeri aerien ene. e. Nor Normati mativv pen pentru tru pr proiec oiecttarea area şi exe execcuţia uţia reţel eţelelor e lor de cab cablluri uri el electr ectriice. ce. Norm Normat ativ iv pri privi vind nd ale alege gere reaa izol izolaţ aţie iei,i, coo coord rdon onar area ea izo izola laţiţiei ei şi şi prot protec ecţiţiaa inst instal alaţ aţiiiilo lorr elec electr troe oene nerg rget etic icee împotriva supratensiunilor. Norm Normat ativ iv de înce încerc rcăr ării şi şi măs măsur urăt ător orii la la ech echip ipam amen ente te şi inst instal alaţ aţiiii elec electr tric ice. e. Nor Norme de pr protec otecţi ţie a mun munci ciii pen pentr truu ins insttalaţ alaţiiiille ele elecctric tricee – M.E M.E.E .E.. Inst Instru rucţ cţiu iuni ni priv privin indd regl reglem emen enta tare reaa coe coexi xist sten enţe ţeii lin liniiiilo lorr ele elect ctri rice ce aeri aerien enee cu cu ten tensi siun unii pes peste te 1 kV kV cu cu sis siste teme mele le
46 PE 125/ 125/89 89 47 RE I-23 I-23/1 /197 9788 48 IRE-Ip IRE-Ip 35/2 35/2-19 -1986 86 49 3RE3RE-Ip Ip 4141-87 87 50 1RE1RE-Ip Ip 30-9 30-900
de îmbunătăţiri funciare. Inst Instru rucţ cţiu iuni ni priv privin indd coo coord rdon onar area ea coex coexis iste tenţ nţei ei inst instal alaţ aţiiiilo lorr ele elect ctri rice ce de 1 + 750 750 kV kV cu cu lin liniiiile le de telecomunicaţii. Inst Instru rucţ cţiu iuni ni pent pentru ru expl exploa oata tare reaa şi şi înt între reţiţine nere reaa ins insta tala laţiţiililor or de lega legare re la pămâ pământ nt – M.E M.E.E .E.. Idem. Idem. Inst Instala alaţii ţii de de legare legare la la pământ pământ pent pentru ru linii linii aeri aeriene ene,, cablur cablurii subter subterane ane,, staţii staţii şi şi postur posturii de trans transfor formar maree – M.E.E. Inst Instru rucţ cţiu iuni ni de de proi proiec ecta tare re şi şi expl exploa oata tare re priv privin indd prote protecţ cţia ia împ împot otri riva va inf influ luen enţe ţelo lorr dato datora rate te apr aprop opie ieri rilo lorr dint dintre re liniile electrice aeriene. Îndr Îndrep epta tarr de de pro proie iect ctar aree şi şi exe execu cuţiţiee a inst instal alaţ aţiiiilo lorr de de leg legar aree la la păm pămân ânt. t.
b) ALTE DEPARTAMENTE 51 IDI7 IDI7-8 -866 (Min (Minis iste teru rull Industriei Chimiei şi Petrochimiei) 52 C 170-87 170-87 (ICCPDC (ICCPDC)) 53 M 34/ 34/80 80 54 55 -
Normativ pentru proiectarea, execuţia, verificarea şi recepţionarea de instalaţii electrice în zone cu pericol de explozie. Instrucţiu Instrucţiuni ni tehnice tehnice pentru pentru protec protecţia ţia element elementelor elor din din beton beton armat armat şi beton beton precomp precomprimat rimat suprateran suprateranee în medii agresive naturale şi industriale. Norm Normee teh tehni nice ce priv privin indd zon zonel elee de de sigu sigura ranţ nţăă ale ale ter teren enur urililor or de aero aerona naut utic ică, ă, elab elabor orat atee de de dep depar arta tame ment ntul ul Aviaţiei Civile. Recomandări speciale privind aplicarea dispoziţiilor fundamentale pentru navigaţia pe Dunăre. Comisia Dunării, Budapesta, 1991. Instrucţiuni asupra modului de instalare a semnalelor de balizaj pe Dunăre. Comisia Dunării, Budapesta, 1991.
c) ALTE REGLEMENTĂRI 56 Legea 13/1974 57 Decretul Decretul 237/1978 237/1978 58 Decret Decretul ul 95/19 95/1979 79 59 Legea 18 18/1991 [top top]]
Legea drumurilor. Decret Decret pentru pentru stabilirea stabilirea normativel normativelor or privind privind sistematiz sistematizarea, area, amplasarea amplasarea,, constr construirea uirea,, repara repararea rea liniilor liniilor electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole. Decret Decret priv privind ind cond condiţi iţiile ile de de stabil stabilire ire a tere terenur nurilo ilorr de aeron aeronaut autică ică,, a zonelo zonelorr de sigur siguranţ anţăă şi a servi servituţ tuţiil iilor or aeronautice. Legea fo fondului fu funciar.
