2.1.3. MUSCHII
2.1.3.1. MUSCHII REGIUNII FESIERE Muschii regiunii fesiere sunt dispusi in 3 planuri: 1.
planul superficial, reprezentat de muschiul fesier mare;
2.
planul mijlociu, reprezentat de muschiul fesier mijl ociu;
3.
planul profund, reprezentat de muschiul fesier mic si de muschii pelvitrohanterieni.
MUSCHIUL FESIER MARE Este cel mai voluminos muschi al fesei. Originea - este pe :
fata laterala a aripii osului iliac, posterior de linia fesiera posterioara; partile laterale ale fetelor posterioare ale sacrului si coccisului; fascia toracolombara; ligamentele sacroiliace posterioare si sacrotuberos;
Insertia – se face pe tractul iliotibial, pe ramura laterala de bifurcatie a liniei aspre si al-treilea trohanter (tuberozitatea fesiera). Inervatia – este realizata de nervul fesier i nferior. Actiune – rotator lateral, adductor si extensor al coapsei. Muschiul fesier mare este un puternic extensor, avand rol important in mentinerea statiunii bipede. In ortostatism sau in mersul obisnuit este inactiv. In raport cu axul sagital al miscarii de abductie-adductie, fibrele situate superior de acesta intervin in abductie, iar cele situate inferior intervin in adductie. MUSCHIUL FESIER MIJLOCIU Originea – este pe:
¾ anterioare ale buzei externe a crestei ili ace; spina iliaca antero-superioara; antero-superioara; fata externa a aripii osului iliac, intre liniile fesiera anterioara si posterioara; fascia fesiera;
Insertia – se face pe fata laterala a marelui trohanter. Inervatia – este data de nervul fesier superior. Actiunea - :
cand ia punct fix pe pelvis, realizeaza – abductie si rotatie mediala, prin fasciculul anterior; abductie si rotatie laterala, prin fasciculul posterior; - extensie si rotatie laterala, prin fasciculul posterior; contractia in totalitate realizeaza rotatia mediala si abductia; cand ia punct fix pe femur realizeaza mentinerea bazinului in pozitie orizontala sau inclinarea de partea membrului de sprijin.
MUSCHIUL FESIER MIC Originea – este pe fata externa a aripii osului iliac, intre linia fesiera anterioara si cea inferioara. Insertia – se face pe marginea anterioara a trohanterului mare. Inervatia – este data de nervul fesier superior. Actiunea – identica cu muschiul fesier mijlociu.
2.1.3.2. MUSCHII PELVITROHANTERIENI MUSCHIUL PIRIFORM Originea – este pe fata pelvina a sacrului, lateral de gaurile sacrale anterioare, pe marea incizura ischiatica si pe ligamentul sacro-ischiatic, Insertia – se face pe varful trohanterului mare printr-un tendon comun cu cel al muschilor gemeni si muschiului obturator intern. Inervatia – este data de un ram propriu din plexul sacral. Actiunea – abductor, rotator lateral si extensor al coapsei. MUSCHIUL OBTURATOR INTERN Originea – este pe conturul gaurii obturate, pe fata mediala a membranei obturatorii si pe fata mediala a coxalului, intr-o regiune ce corespunde acetabulului. Insertia – se face in fosa trohanterica, la partea ei cea mai superioara. Inervatia – este data de un ram din plexul sacrat. Actiunea – rotator lateral al coapsei. MUSCHIUL GEMEN SUPERIOR Originea – este pe marginea superioara si fata externa a spinei ischiatice. Insertia – se face in fosa trohanterica, impreuna cu muschiul obturator intern. Inervatia – este data de nervul obturator intern. Actiunea – rotator lateral al coapsei.
MUSCHIUL GEMEN INFERIOR Originea – este pe tuberozitatea ischiatica. Insertia – se face in fosa trohanterica, impreuna cu muschiul obturator intern. Inervatia – este data de nervul patrat femural. Actiunea – rotator lateral al coapsei. MUSCHIUL PATRAT FEMURAL Originea – este pe tuberozitatea ischiatica. Insertia – se face pe femur, sub creasta intertrohanterica. Inervatia – este realizata de un ram din plexul sacral. Actiunea – puternic rotator lateral al coapsei. MUSCHIUL OBTURATOR EXTERN Originea – este realizata prin 3 fascicule pe fata externa a conturului osos al gaurii obturate. Insertia – se realizeaza in fosa trohanterica. Inervatia – este data de un ram al nervului obturator. Actiunea – rotator lateral al coapsei; mentine activ capul femural in articulatia soldului. 2.1.3.3. MUSCHII COAPSEI
Muschii coapsei sunt inveliti in totalitate de fascia lata. Intre cele doua buze ale liniei aspre ale femurului si fascia lata, se afla doua septuri intermusculare, unul lateral si altul medial. Aceste septuri impart muschii coapsei in doua regiuni : anterioara si posterioara. Posterior de septul intermuscular medial, se afla grupul medial al muschilor coapsei.
MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE AI COAPSEI MUSCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA Originea – este pe creasta iliaca, la extremitatea anterioara si pe spina il iaca antero-superioara. Insertia – se face prin intermediul fibrelor musculare cu directie descendenta, ce converg intr-un corp continuat cu tractul iliotibial, ce se insera pe condilul lateral al tibiei. Inervatia – este data de nervul fesier superior. Actiunea
fixeaza articulatia genunchiului in extensie; este flexor al gambei, cand miscarea a fost initiata de alti muschi;
este abductor si flexor al coapsei, cu punct fix pe pelvis; comprima capul femural in acetabul; are un rol in mentinerea echilibrului, in statica si mers;
MUSCHIUL CROITOR Originea – este pe spina il iaca antero-superioara; Insertia – este pe tibie, fata sa mediala, proximal, la nivelul „labei de gasca”, loc ce serveste drept insertie si muschilor gracilis si semitendinos. Inervatia – este realizata de ramuri din nervul femural; Actiunea –
flexor al coapsei; flexor al gambei pe coapsa; slaba actiune de abductie, rotatie laterala a coapsei si rotatie mediala a gambei; inclina si roteaza pelvisul, actiune ce are loc cand ia punct fix pe tibie;
MUSCHIUL CVADRICEPS FEMURAL – este cel mai mare si cel mai puternic muschi din organism. El este alcatuit din 4 fascicule musculare, care au superior origini distincte, iar inferior se unesc la baza rotulei intr-un tendon unic. Cele 4 fascicule sunt:
muschiul drept femural
muschiul vast medial
muschiul vast lateral
muschiul vast intermediar
MUSCHIUL DREPT FEMURAL - are ORIGINEA, prin tendonul direct, pe spina iliaca anteroinferioara, iar prin tendonul reflectat, superior de acetabul. MUSCHIUL VAST LATERAL - are ORIGINEA pe linia de trifurcatie laterala a liniei aspre, pe trohanterul mare, fata anterioara si pe femur, fata sa laterala. MUSCHIUL VAST MEDIAL - are ORIGINEA pe linia mediala de trifurcatie a liniei aspre si pe fata inferioara a colului femural. MUSCHIUL VAST INTERMEDIAR - are ORIGINEA pe femur, fata anterioara si pe linia aspra, lateral. Tendonul unic al muschiului cvadriceps se prinde pe baza si marginile rotulei si se continua inferior cu tendonul rotulian, care se i nsera pe tuberozitatea tibiala anterioara. Inervatia – este data de ramuri din nervul femural; Actiunea –
extensia gambei pe coapsa;
flexor al coapsei pe trunchi si usor abductor, actiuni realizate de muschiul drept femural;
stabilizeaza genunchiul in extensie;
MUSCHIUL ARTICULAR AL GENUNCHIULUI Originea – este pe fata anterioara a femurului, sub vestul intermediar. Insertia – se face in fundul prelungirii subcvadricipitale a sinovialei genunchiului. Inervatia – este data de nervul femural. Actiunea – impiedica prinderea fundului de sac sinovial intre fetele articulare ale genunchiului.
MUSCHII REGIUNII MEDIALE AI COAPSEI MUSCHIUL PECTINEU Originea – se realizeaza superficial pe creasta pectineala, ligamentul pubian superior si fascia pectinee, iar profund pe ligamentul pubo-femural. Insertia – este pe linia pectinee. Inervatia – este data de nervul femural si nervul obturator. Actiunea
flexia coapsei; adductie si rotatie laterala a coapsei; flexie anterioara a pelvisului, actiune ce are loc muschiul ia punct fix pe femur.
MUSCHIUL ADDUCTOR LUNG Originea – este pe ramul inferior al pubisului. Insertia – este data in 1/3 mijlocie a femurului, pe linia aspra. Inervatia – este data de ramuri din nervul obturator si din nervul femural. Actiunea –
adductia si flexia coapsei; rotatia laterala a coapsei.
MUSCHIUL ADDUCTOR SCURT Originea – este pe ramul inferior al pubisului, inferior de muschiul adductor lung; Insertia – se face pe femur, in 1/3 sa superioara. Inervatia – este data de un ram al nervului obturator.
Actiunea – adductor, flexor si rotator lateral al coapsei.
MUSCHIUL ADDUCTOR MARE Originea – este pe tuberozitatea ischiatica si pe ramurile inferioare ale pubisului si ischionului; Insertia – se realizeaza prin trei fascicule si anume prin fasciculul superior pe sfertul superior al liniei de trifurcatie laterala a liniei aspre, prin fasciculul mijlociu pe interstitiul liniei aspre, prin fasciculul inferior pe tuberculul adductorului. Inervatia – este data de un ram din nervul obturator si nervul ischiatic. Actiunea
adductor al coapsei; rotator medial al coapsei, actiune ce este realizata de fasciculul inferior; rotator lateral al coapsei, actiune ce este realizata de fasciculele superior si mijlociu.
MUSCHIUL GRACILIS Originea – este pe ramul inferior al pubisului. Insertia – se face in treimea proximala a fetei mediale a tibiei, prin „ laba de gasca”. Inervatia – este data de un ram anterior din nervul obturator. Actiunea –
adductor al coapsei; continua flexia gambei, cand actiunea a fost initiata de muschii posteriori ai coapsei; pe gamba flectata este rotator medial.
MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE AI COAPSEI
Acesti muschi se intind intre pelvis si oasele gambei si au rol in statiunea bipeda si deplasare. MUSCHIUL BICEPS FEMURAL Originea – este pe tuberozitatea ischiatica, prin capul lung si pe jumatatea inferioara a interstitiului liniei aspre , prin capul scurt. Insertia – este pe capul fibulei. Inervatia – este data de nervul ischiatic. Actiunea –
flexor al gambei pe coapsa;
rotator lateral al gambei, cand gamba este flectata;
extensor al coapsei, actiune realizata de capul l ung .
MUSCHIUL SEMIMEMBRANOS Originea – este pe tuberozitatea ischiatica; Insertia – se realizeaza prin trei fascicule divergente pe condilul medial al tibiei. Inervatia– este data de un ram al nervului ischiatic. Actiunea – este identica cu cea a muschiului semitendinos. MUSCHIUL SEMITENDINOS Originea– este pe tuberozitatea ischiatica. Insertia – se realizeaza in treimea proximala a fetei mediale a tibiei, in „laba de gasca”. Inervatia – este data de un ram al nervului ischiatic. Actiunea –
extensor al coapsei; flexor al gambei; rotator medial al gambei flectate;
2.2. BIOMECANICA
Articulatia coxo-femurala este o enartroza, are deci trei grade de libertate si permite efectuarea miscarilor de flexie, extensie, abductie, adductie, rotatie, circumductie. Datorita lungimii colului si inclinarii sale pe diafiza, miscarile de flexie, extensie, abductie, adductie se asociaza cu miscari de rotatie. Amplitudinile normale ale acestor miscari sunt urmatoarele:
FLEXIE
EXTENSIE
ABDUCTIE
ROTATIE
ROTATIE
ADDUCTIE
INTERNA
EXTERNA
ACTIV
90-120
30
60-70
35
15
PASIV
110-150
50
70-80
40
20
DIFERENTA
20-30
20
10
5
5
Amplitudinile medii normale ale miscarilor soldului variaza dupa pozitia genunchiului. Cand acesta este flectat, ele cresc considerabil, cu ~ 20-30 de grade. FLEXIA si EXTENSIA – se executa in plan sagital, in jurul unei axe transversale care trece prin varful marelui trohanter si prin foseta ligamentului rotund. Clinic, punctul de reper al axei biomecanice transversale este reprezentat de varful marelui trohanter. Goniometrul se aseaza in plan sagital, pe fata laterala a soldului, cu baza perpendiculara pe axa lunga a coapsei, cu axul indicatorului in dreptul varfului marelui trohanter, cu indicatorul culcat la 0 , in dreptul axei lungi a coapsei. Pentru determinarea flexiei, subiectul se aseaza in decubit dorsal, iar pentru determinarea extensiei, in decubit ventral. ABDUCTIA si ADDUCTIA – se executa in plan frontal, in jurul unei axe antero-posterioare care trece prin centrul capului femural. Clinic, axa biomecanica antero-posterioara se repereaza pe fata anterioara a soldului, in plica inghinala, la 1 cm in afara arterei femurale. Goniometrul se aseaza in plan frontal, pe fata anterioara a soldului, cu baza proximal, cu axul indicatorului in plica inghinala, la 1 cm in afara arterei femurale, cu indicatorul indreptat distal in dreptul axei lungi a coapsei. ROTATIILE INTERNA si EXTERNA – se executa in plan transversal, in jurul unei axe verticale care trece prin centrul capului. Pentru determinarea lor, subiectul se culca in decubit ventral pe masa, cu genunchiul flectat la 90 de grade si cu piciorul la zenit. Goniometrul se aseaza in plan transversal, pe fata anterioara a genunchiului flectat si a gambei, cu baza spre planul mesei, cu indicatorul in dreptul varfului rotulei si cu indicatorul vertical la zenit, suprapunandu-se axei lungi a gambei. MISCARILE de FLEXIE si EXTENSIE Daca miscarile de flexie si extensie ar fi pure , ar trebui sa se realizeze in jurul unei axe transversale, care ar trece prin varful marelui trohanter si prin foseta ligamentului rotund. Aceasta axa ar corespunde , deci axei anatomice a colului si a capului. Cum insa miscarea de flexie se insoteste si de o miscare de rotatie inauntru, iar miscarea de extensie se insoteste de o miscare de rotatie in afara, adevarata axa biomecanica nu se suprapune nici axei anatomice, nici planului frontal, ci axei care reprezinta axa centrala a cavitatii cotiloide. Amplitudinea totala de flexie-extensie activa este de 90-120 de grade si este legata de pozitia in care se gaseste genunchiul. Daca genunchiul este extins, flexia soldului este limitata la 90 de grade, prin punerea sub tensiune a muschilor posteriori ai coapsei. Cand genunchiul este indoit, flexia soldului este de 120 de grade. In flexie se realizeaza partea anterioara a capsulei si lig. ilio-femural, miscarea fiind limitata de muschii posteriori ai coapsei.
FLEXORII PRINCIPALI sunt: 1. DREPTUL ANTERIOR 2. PSOASUL-ILIAC 3. TENSORUL FASCIEI LATA 4. CROITORUL
Pana la orizontala intervin si adductorii si dreptul intern, iar de la orizontala in sus – fesierul mijlociu prin fibrele lui anterioare. Muschii flexori sunt mai puternici decat muschii extensori. Extensia este limitata de partea anterioara a capsulei si de ligamentul ilio-femural. Hiperextensia este posibila numai prin flexia articulatiei opuse si accentuarea curburii lombare. In aceasta pozitie, ligamentele ilio-pubian si ischio-femural se intind si fixeaza puternic capul in cavitate. EXTENSORII PRINCIPALI sunt: 1. SEMIMEMBRANOSUL 2. SEMITENDINOSUL 3. BICEPSUL FEMURAL - ajutati de fasciculele posterioare ale 4. FESIERULUI MIJLOCIU 5. FESIERUL MIC Cand coapsa se afla dincolo de orizontala, intervin ca extensori adductorii, dreptul intern, obturatorul extern si patratul femural. MISCARILE de ABDUCTIE si ADDUCTIE Se realizeaza in jurul unei axe antero-posterioare care trece prin centrul capului femural si sunt insotite de miscari de rotatie ale coapsei. Cand coapsele sunt extinse, amplitudinea maxima de abductie este de 60 de grade, astfel ca ambele coapse formeaza intre ele un unghi de 120 de grade. In flexia maxima a coapselor, abductia atinge 70 de grade, intre ambele coapse formandu-se un unghi de 140 de grade. Abductia este efectuata de : 1. TENSORUL FASCIEI LATA 2. FESIERUL MIJLOCIU 3. CROITOR Abductia este limitata prin punerea sub tensiune a ligamentului ilio-pretrohanterian ( cand coapsa este in extensie ) si a ligamentului pubo-femural ( cand coapsa este in flexie ). Muschii abductori sunt mai slabi si mai putini ca numar decat muschii adductori. La efectuarea adductiei participa: 1.
PSOASUL-ILIAC
2.
FESIERUL MIC
3.
DREPTUL INTERN
4.
PECTINEUL
5.
cei trei ADDUCTORI
6.
SEMITENDINOSUL
7.
SEMIMEMBRANOSUL. Amplitudinea adductiei este de 30 de grade.
Amplitudinea abductiei si adductiei poate fi marita prin miscarile de compensare ale bazinului si ale coloanei lombare. In miscarea de sfoara laterala, abductia reala a coapsei pe bazin nu depaseste 70 de grade de fiecare parte, dar miscarea devine posibila datorita inclinarii bazinului inainte si unei lordoze accentuate, ceea ce face ca abductia sa se transforme in miscare de flexie. Miscarea de adductie este limitata de intalnirea coapselor, iar cand acestea se incruciseaza – de catre ligamentul pretrohanterian si ligamentul rotund. MISCARILE de ROTATIE EXTERNA si INTERNA Se realizeaza in jurul unei axe verticale care trece prin capul femurului. Amplitudinea rotatiei externe este de 15 grade, iar a rotatiei interne de 35 de grade, deci in total 50. Cand coapsa este in flexie si abductie, deci ligamentele sunt relaxate, amplitudinea rotatiei totale ( interne si externe ) atinge 100 de grade.
ROTATORII EXTERNI sunt : 1.
FESIERUL MIJLOCIU (prin fasciculele lui posterioare)
2.
FESIERUL MARE
3.
GEMENII
4.
PIRAMIDALUL
5.
OBTURATORII
6.
PATRATUL FEMURAL
7.
PECTINEUL
8.
DREPTUL INTERN
9.
CROITORUL.
Miscarea de rotatie externa este limitata de fasciculul ilio-pretrohanterian al ligamentului iliofemural si de ligamentul rotund. Muschii rotatori externi sunt mai puternici si mai numerosi decat rotatorii interni.
Rotatorii interni sunt: 1. fesierul mijlociu (prin fasciculele lui anterioare) – 2. fesierul mic – 3. semitendinosul –4. semimembranosul. Rotatia interna este limitata de ligamentul ischio-femural si fasciculul ilio-pretrohanterian al ligamentului ilio-femural. MISCAREA DE CIRCUMDUCTIE Rezulta din trecerea coapsei prin toate pozitiile descrise anterior. In realizarea ei intervin toate grupele musculare ale soldului. In timpul miscarii de circumductie capul femural se invarte in cavitatea cotiloida, epifiza distala a femurului descrie un cerc, iar diafiza femurului un con. MISCAREA DE DEPARTARE Alcatuirea articulatiei permite ca printr-o tractiune laterala puternica sa se obtina si un mic grad de departare. Aceasta miscare este, insa, pasiva si nu are importanta in statica si locomotie.
