Modalităţi de reflectare a calităţii bunurilor nealimentare din grupa textile prin intermediul publicităţii.
Bunurile, ca produs al muncii, au o anumita valoare a carei marime este determinata de valoarea materiilor prime si auxiliare introduse in fabricare, de uzura si a instalatiilor folosite, defolosite timpul etc. de munca necesaraparatelor pentru producerea lor, detehnologice valoarea ambalajelor Toate acestea, insumate, determina valoarea bunului si se exprima prin pret. Marimea valorii exprimata prin pret este insa stabilita si in functie de modul cum bunurile satisfac o anumita necesitate a omului, adica in functie de valoarea de intrebuintare. Bunurile sunt corespondentul material al unei necesitati de consum determinata. Acest corespondent material creat pentru a fi realizat de piata – obiect material (inclusiv ca suport pentru informaţii variate) – apare in dubla ipostaza: ca produs-entitate pana in faza contractarii, apoi ca lot de marfa identica,, omogena si finita de produse pana in momentul vanzarii, cand este transmis consumatorului, din nou, ca produs-entitate. Elaborarea unei clasificari eficiente a bunurilor este posibila numai prin utilizarea unui sistem de criterii intercorelate, perfectionate continuu pentru a se putea pune de acord cu progresele inregistrate in domeniul materiilor prime si proceselor tehnologice si cu modernizarea continua a activitatii comerciale. Clasificarea bunurilor este de doua feluri: • bunuri alimentare • bunuri nealimentare O particularitate importanta a studiului bunurilor nealimentare este aceea ca ele nu-si pierd valoarea de intrebuintare imediat dupa consum ca in cazul produselor alimentare. ,,Consumarea“ lor presupune o utilizare pe o perioada indelungata , timp in care trebuie sa-si mentina caracteristicile de calitate fizice, chimice, mecanice, ergonomice, tehnicofunctionale, de confort si igiena etc. Unele bunuri nealimentare formeaza grupe de bunuri/marfuri numite chiar “marfuri de folosinta indelungata”. Bunurile nealimentare trebuie astfel realizate incat pe toate fluxurile logistice pana la postconsum sa-si mentina calitatea si sa fie compatibile cu principiile dezvoltarii durabile contribuind la sanogeneza si mentinerea echilibrului ecologic al mediului inconjurator. Oferta de bunuri nealimentare este formata din urmatoarele grupe : - produse textile - marfuri din piele si inlocuitori - produse chimice - produse cosmetice - marfuri din lemn - marfuri din sticla - marfuri ceramice
- marfuri metalice - produse electrocasnice - produse electronice Bunurile de astazi au devenit mai complexe pentru a raspunde mai bine comportamentelor consumatorilor; in timp ce marfurile sunt din ce în ce mai diferentiate, comportamentele de consum tind sa se uniformizeze. Merceologia contemporana trebuie să fie in masura sa individualizeze elementele caracteristice ale procesului de fabricatie a produsului care stau la baza crearii valorii de schimb a marfii pe piata. Astazi, exista bunfuri care par să creeze relatii singulare si complexe intre oameni, apartinand unor medii diferite si detinand cunostinte diverse. In concluzie, marfa contemporana prezină o configuraţie totalizatoare, care include: • o componenta functionala – satisface o destinatie precisa, corespunde unui scop bine stabilit; • o componenta instrumentala – circulatia tehnico-economica a marfii se bazeaza pe o logistica tehnica şi comerciala judicios stabilite; • o componenta estetica – marfa reprezinta un element de mediere intre sfera nevoilor şi oportunitatile sistemului de productie prin intermediul designului si esteticii sale; • o componenta sociala, respectiv determina un anumit nivel de satisfactie in utilizare si in consum, creeaza preferinte si fidelizeaza consumatorul, ii confera prestigiu in societate si ii asigura un statut social. Bunurilevnealimentare din grupa textile sunt clasificate dupa anumite criterii: - dupa felul materialelor utilizate, pot fi : naturale si sintetice; - dupa stadiul de prelucrare si folosire, pot fi: materii prime, produse semifabricate si produse finite; - dupa destinatie pot fi: imbracaminte, materiale sportive, de uz casnic, etc. Comertul cu marfuri nealimentare reprezinta, ca structura si varietate, cel mai important sector al comertului cu amanuntul. Oferta de marfuri nealimentare este practic nelimitata, pe piaţa fiind intalnite produse provenite de la un numar extrem de mare de producatori ai distribuitori, unii de traditie, dar si o serie de firme necunoscute, interne sau externe, europene sau din cele mai indepartate zone ale lumii. Produsele ce fac obiectul comertului cu marfuri nealimentare satisfac o gama foarte diversificata de cerinte ale consumului populatiei, incluzand elemente ce tin detextile consumul sautextile, al stocurilor de investitii. Marfurile (fibreintermediar textile, fire tesaturi, tricoturi, confectii, covoare etc.) ocupa un loc important in satisfacerea nevoilor populatiei. Fibrele textile sunt corpuri solide de srcine vegetala, animala, minerala sau de provenienta chimica, care pot fi transformate in fire, sfori, pasle etc. Sunt
elastice, rezistente si se prelucreaza cu usurinta mentinandu-si integritatea la actiunea agentilor externi. Fibrele textile se clasifica dupa srcine in: - fibre textile din bumbac – fibra textila naturala vegetala - fibre textile din in – fibra textila naturala vegetala - fibre textile din canepa – fibra textila naturala vegetala - fibre textile din iuta – fibra textila naturala vegetala - fibre textile din lana – fibra textila naturala animala - fibre textile din matase – fibra textila naturala animala - fibre textile din azbest - fibra textile naturala minerala - fibre textile din vascoza- fibra chimica din polimeri naturali - fibre textile din cupro - fibra chimica din polimeri naturali - fibre textile din celofibra- fibra textile din polimeri naturali - fibre poliamidice – fibra chimica din polimeri sintetici Firele textile sunt obtinute prin reunirea mai multor fibre scurte sau continue consolidate prin torsionare. Ele se folosesc pentru obtinerea tesaturilor, tricoturilor si altor produse textile. Firele textile se clasifica dupa materia prima in: - fire din bumbac si tip bumbac - fire din lana si tip lana - fire din matase si tip matase - fire din fibre liberiene Tesaturile sunt marfuri textile prezentate sub forma de foi plane, subtiri si flexibile care rezulta din imbinarea prin incrucisare, intr-o anumita ordine, a doua sisteme de fire : urzeala si batatura. Firele de urzeala sunt dispuse in lungul tesaturi, parallel cu marginea ei, iar firele de batatura sunt dispuse transversal, perpendicular cu marginea tesaturii. Tesaturile se clasifica dupa materia prima in: - tesaturi din bumbac si tip bumbac - tesaturi din in si tip in - tesaturi din canepa si tip iuta - tesaturi din lana si tip lana - tesaturi din matase si tip matase. Dupa destinatie tesaturile se clasifica in : - tesaturi pentru imbracaminte - tesaturi de corp, imbracaminte exterioara; - tesaturi pentru uz casnic si decorativ; - tesaturi pentru ambalaje -- tesaturi pentru uz furnituri de croitorie tesaturi pentru industrial etc. Tricotajele sunt produse tricotate formate din ochiuri legate elastic intre ele prin buclarea unuia sau mai multor fire intr-o anumita ordine in functie de contextura.
Tricotajele se clasifica dupa felul materiei prime in: - tricoturi de bumbac si tip bumbac - tricoturi de lana si tip lana - tricoturi din fire chimice. Dupa numarul, pozitionarea si marimea defectelor avem urmatoarele tipuri de tricoturi: - clasa I de calitate - clasa a II-a de calitate - clasa a III- a de calitate. Confectiile textile sunt marfuritextile folosite in exclusivitate ca imbracaminte. Dupa materia prima folosita avem urmatoarele tipuri de confectii textile: - confectii din tesaturi: - tesaturi din bumbac si tip bumbac - tesaturi din in si tip in - tesaturi din lana si tip lana - tesaturi din matase si tip matase - confectii din tricotaje : - tricoturi tip bumbac - tricoturi tip lana - tricoturi tip matase - tricoturi din fire PNA - confectii din textile netesute - confectii din materiale impregnate si apoi acoperite cu materiale plastice Covoarele alcatuiesc o grupa de tesaturi cu destinatie decorativa, dar cu functiuni care contribuie la marirea confortului incaperii. Sunt tesaturi groase si grele, cu suprafata neteda, plusata sau buclata si pot fi tesute, tricotate si netesute. Dupa materia prima avem urmatoarele tipuri de covoare: - netesute din fibre liberiene si in amestec ( iuta) - din lana si tip lana - din fibre chimice. Dupa tehnologia de fabricatie avem: - covoare executate manual : - cu suprafata neteda - cu suprafata plusata - covoare executate mecanic : - covoare tesute - covoare tricotate - covoare obtinute prin tehnologii neconventionale.
BIBLIOGRAFIE
1) 2)
Ana Lucia Ristea „Tehnologia Comercializarii Marfurilor”,1997, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; Rodica Pamfilie , Aurica Purcarea „Studiul Calitatii Produselor si Serviciilor ”, manual pentru, clasa a IX-a, 2004, Editura Economica
