1
MIRCEA SÂNTIMBREANU
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
MAMA MAMUŢILOR MAHMURI
2
COPERTĂ ŞI ILUSTRAŢII: GH. MARINESCU 3
4
E D I T U R A I O N C R E A N G Ă — B U C U R E Ş T I, 1983 5
ZĂPADA ZĂPADA MIEILOR MI EILOR
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
De cu seară Omul de zăpadă se pregăti să-şi ia rămas bun de la copii. Se ucaseră !mpreună toată iarna" dar c!te#a zile de moină şi o boare primă#ăratică primă#ăratică !i #esteau că a sosit timpul să-şi $acă bagaele. De $apt" aproape că nu mai a#ea ce !mpac%eta& doi-trei nasturi de cărbune" o rămăşi'ă de măturoi şi morco#ul ce !i sluise drept nas. (ălăria ) o oală smăl'uită ) a#ea de g!nd să o păstreze pe creştet. Spre diminea'ă !nsă se trezi leoarcă de sudoare. *ătea un #!nticel dinspre miazăzi" iar Omul de zăpadă sim'ea că se topeşte de căldură şi că" dacă mai !nt!rzie măcar un ceas" odată cu primele raze de soare se #a prăpădi cu totul. +şa !nc!t" $ără să mai stea pe g!nduri" apucă unul din tăciunii ce-i !nc%eiau #esta şi scrise pe primul gard" !ntocmai cum #ăzuse că $ac şi unii copii& ,(rieteni" mă găsi'i la (olul ord. +dio. /ăcu apoi o săgeată" arăt!nd nordul" şi porni agă'!ndu-se de pulpana unui nor. 0a pol erau zăpezi albe" nes$!rşite sloiuri albe de g%ea'ă" şi" bine!n'eles" urşi albi. Dar nu erau copii... ici unul. i Omului de zăpadă i se $ăcu dor de ei. +şa se $ace că ori de c!te ori #edea un nor #enind din miazăzi" !l !ntreba& ) e $ac copiii copiii de pe strada mea e #eşti #eşti mi-aduci de la ei ntr-una din zile un nor !i răspunse&
) 6-am #ăzut c%iar ieri. 7burdau !ntr-o grădini'ă printre straturile de $lori. ) /lori e s!nt acelea -am #ăzut niciodată" spuse nedumerit Omul de zăpadă. ) işte bulgăraşi bulgăraşi de zăpadă" zăpadă" roşii" galbeni" galbeni" tranda$irii... tranda$irii... ) i copiii copiii se bat cu bulgări bulgări colora'i colora'i ) De$el. ici nu-i ating. ) +tunci !ntrebă uimit Omul de zăpadă" care #ăzuse at!tea bătălii cu bulgări necolora'i. necolora'i. ) Se plimbă plimbă prin parcul !n care a răsărit răsărit iarba. ) e e aceea iarbă iarbă ) 8 ca un co#or de zăpadă #erde şi moale. ) n'eleg& n'eleg& $ac din ea oameni oameni de zăpadă #erde. #erde. 6nteresant. 6nteresant. ) u-i aşa cum !'i !nc%ipui. !nc%ipui. opiii nici nici nu ating iarba. iarba. Omul de zăpadă răm!nea tot mai nedumerit. tia că cea mai mare plăcere a copiilor copiilor este să zburde zburde prin zăpadă. i acum acum să nu se atingă atingă de ea" măcar că era o zăpadă moale şi colorată ) i ce mai mai $ac copiii copiii ) Se oacă !n !n nisip. ) e e nisipul nisipul ) O pulbere caldă caldă ca o zăpadă zăpadă de aur. aur. ) +%a" !n'eleg. şi pun zăpada aceea aurie şi căldu'ă după gulerul paltoanelor" paltoanelor" nu-i nu-i aşa 9
) u" copiii nu mai poartă paltoane. paltoane. ) um aşa +cum c!nd au at!ta at!ta zăpadă de ur-!mpr ur-!mpreur& eur& roşie" galbenă" galbenă" tranda$irie" #erde" aurie" ca o ninsoare dintr-un curcubeu... Dar norul nu-l mai auzea. /umega din ce !n ce mai depărtat... Omul de zăpadă nu pricepu nimic" şi pentru a lămuri totul %otăr! să plece cu prima ocazie !napoi. +rdea de nerăbdare să #adă şi el zăpezile acelea colorate şi mai ales pe copiii care nu se băteau cu asemenea zăpezi... ,+şa ce#a merită să $ie #ăzut:" !şi zicea !ntruna. +şteptă un #!nt mai zdra#ăn şi" c!nd acesta trecu şuier!nd pe l!ngă sloiul lui de g%ea'ă" Omul de zăpadă i se urcă !n spinare. +uns la locurile ştiute" !şi dădu seama că norul nu min'ise. De sus" oraşul părea troienit de zăpezi ciudate" #erzi" galbene" roşii" mai strălucitoare dec!t toate zăpezile. opiii alergau de ici-colo" dar nu se atingeau de ele... 8rau at!t de gingaşe; ) /oarte bine $ac" se bucură Omul de zăpadă. Dacă li-e dor de o bătaie cu bulgări de zăpadă" iată" scutur #eşm!ntul meu şi-l aştern la picioarele lor" uşor ca o blăni'ă albă de miel.
=
!nd peste #reo oră zăpada se topi" pe gardul de l!ngă grădini'ă" din toate cu#intele scrise de Omul de zăpadă" la plecare" mai rămăsese doar ultimul cu#!nt& ...,adio...
>
PUIUL DE GIRAĂ
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
De cum se născuse" !n luminişul din marginea unglei" puiul de gira$ă !şi roti pri#irea de ur-!mpreur. De după tu$işul unde se a$la" nu se #edea mare lucru" dar se auzeau nişte paşi greoi şi $oşnet de $runziş" aşa !nc!t !şi lungi pu'intel g!tul. am cu un metru. O%o" acum era altce#a" acum acum #e #ede deaa totu totull p!nă p!nă la margi argine neaa lumi lumini nişu şulu lui. i. De acol acoloo #e #ene neaa zgomotul. 8ra un ele$ant. ) e $aci acolo acolo !ntrebă puiul puiul de gira$ă. gira$ă. ) /ac un drum. drum. ?n drum nou. ) e bine" se bucură puiul de gira$ă" te aut şi eu" adăugă el" dar ele$antul !şi #ăzu de treburi ca şi cum nu l-ar $i auzit. @ult mai t!rziu" după ce dobori #reo trei copaci şi !i rupse cu trompa ca pe nişte be'e de c%ibrite" !şi şterse năduşeala de pe $runte şi răspunse g!$!ind& ) +sta e o treabă prea grea pentru tine. Au n-ai să $aci drumuri nicionicio dată. i plecă. <ămas singur" puiul de gira$ă se !ntristă oleacă" dar" nu peste mult" un alt zgomot !i atrase aten'ia. Benea de dincolo de ierburile !nalte ce !nconurau luminişul. !şi lungi g!tul !ncă cu un metru şi atunci dădu cu oc%ii de %ipopotam. ) 8i"ce $aci acolo dumneata dumneata
1C
11
) ?n bazin" răspunse răspunse %ipopotamul. %ipopotamul. ?n bazin cu apă dulce. ine ine #rea !noată" cine e !nsetat bea apă" cine are c%e$ se oacă cu corăbioare" corăbioare" 'ine loc şi de oglindă. ) Ae Ae aut şi eu" se a#!ntă a#!ntă puiul de gira$ă" dar %ipopotamul %ipopotamul se cu$undase !n apă şi abia !ntr-un t!rziu c!nd ieşi la supra$a'ă" !necat !n mocirlă" bolborosi& ) +sta nu e pentru pentru tine... 8 greu" greu" mult prea greu. greu. Descumpănit şi ignit" puiul de gira$ă !şi lungi atunci şi mai mult g!tul. +cum g!tul parcă !i semăna cu un burlan" iar el #edea totul peste pădurice" departe" p!nă acolo unde" ca un zid" se !năl'a pădurea cea mare. Borbi cu o zebră care pretindea că lucrează piamale" apoi cu rinocerul care" cu cornul său" ara" brazdă după brazdă. 7ări şi o gazelă ce !i spuse din goană că ea duce poşta" şi iată se $ăcea seară şi nimeni nu a#ea timp pentru puiul de gira$ă" şi nimeni nu a#ea ne#oie de autorul lui. ici antilopele" antilopele" nici maimu'ele" nici măcar $urnicile. i puiul era trist" din ce !n ce mai trist. +#ea acum un g!t lung şi sub'ire" cu corni'ele ca o antenă de tele#izor" şi !şi rotea umilit pri#irea !n toate păr'ile. +tunci zări pe tigru. Se $urişa !n salturi" prin iarbă" dinspre pădure" se pitea şi se t!ra pe br!nci şi !n oc%ii lui se citeau limpede limpede g!ndurile rele. (uiul de gira$ă $u at!t de !n$ricoşat !nc!t nici nu-l mai !ntrebă ce $ace şi dacă !l poate auta" ci !ncepu să 'ipe& ) /ugi'i; +scunde'i-#ă +scunde'i-#ă repede" repede" #ine tigrul; tigrul; ntr-o clipită" toate animalele mici se ascunseră. umai ele$antul" 12
%ipopotamul %ipopotamul şi rinocerul" care nu se tem de tigru" #eniră !n urul puiului de gira$ă ce tremura din toate mădularele şi !ncercară să-l sărute pe $runte. Dar nu izbutiră şi !i spuseră& ) Be Bezi Au aşa o să ne au'i de acum !ncolo. oi muncim $iecare !n $elul nostru" iar tu să $ii paznicul poeni'ei... poeni'ei... *ine !nd #ezi pe tigru" pe leu sau şarpele boa" să strigi& ,/ugi'i; *ine ) Da" #ru să zică puiul de gira$ă" dar de at!ta bucurie că !şi găsise rostul" cu#!ntul i se rătăci !n g!tul său lung şi" p!nă să-i #ină pe limbă" se pre$ăcu !n ) mul'umesc. mul'umesc. ) <ăm!i aici aici şi ne #ei $i de autor. autor. De acord acord ) Bă mul'umesc" mul'umesc" #ru să spună puiul de gira$ă" gira$ă" dar din nou cu#intele cu#intele se pierdură de-a lungul g!tului care acum a#ea #reo patru metri şi se auzi de-abia şoptit" cati$elat şi s$ios un singur cu#!nt& ) Da.
13
RISIPITORUL
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Bă #oi pune tuturor c!te#a !ntrebări.
14
15
) u se poate" parcă parcă #-aud. ine să dea acest răspuns aiurit aiurit ) um cine ?n ?n purceluş. (e cu#!nt cu#!nt de onoare. onoare. ) ?n purceluş !n grădini'ă grădini'ă ) Da. Dar să trecem la a treia !ntrebare. e se poate spune unui copil ) !l şti'i de-acum" e Aase ) care de diminea'a diminea'a p!na seara !mprăştie !mprăştie pretutindeni pretutindeni bucă'i de cretă" cretă" de %!rtie" %!rtie" cartoane şi creioane colorate colorate ) <ăspunsul e limpede ca lumina zilei& 'i mul'umesc" mul'umesc" Aăsică" de-ai şti c!tă ne#oie am eu de toate acestea; ) i cine a dat dat acest răspuns răspuns anapoda ) um cine (apagalul din grădini'ă; grădini'ă; Dar %ai să trecem la a patra !ntrebare. e se poate spune despre acelaşi Aase care !şi rătăceşte prin toată grădini'a ba un ciorap" ba o batistă" ba un prosop i totuşi" e cine#a care !l $elicită şi !i spune aşa& ) e bine" ce culcuş cald o să-mi $ac din toate acestea; *ra#o" Aase; ase; ine e !inele ciobănesc. ) u se poate; O ra'ă" un purcel" un papagal" un c!ine ciobănesc !ntr-o grădini'ă grădini'ă u" nu se poate; ) *a da. i to'i aceştia !l laudă pe Aase. (e cu#!nt de onoare. e-i drept" s!nt singurii lui lăudători. O" dar am uitat un amănunt. ?n singur plastilină. amănunt& şi ra'a şi purcelul şi ceilal'i erau de plastilină.
1
NU POOOT!
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
8 greu de spus c!nd şi-a dat seama $eti'a din po#estea noastră c!t de puternică este... (oate de pe #remea c!nd era at!t de mică !nc!t nu aungea la clan'a uşii şi nici să bea apă de la $!nt!na '!şnitoare. u toate acestea nu răm!nea !nc%isă !n odaie şi nici !nsetată nu răm!nea. 8ra de auns să zică o singură dată cu#intele nu pot!, pentru ca" răsărită ca din păm!nt" o m!nă să-i desc%idă uşa sau să o !nal'e p!nă la '!şnitura '!şnitura apei. 8rau m!inile oricui se a$la prin preamă. @ai t!rziu" c!nd nu izbutea să-şi !mbrace roc%i'a" căci !ncerca să-şi #!re capul prin m!necă" era de auns acelaşi mic sc!ncet& nu pot! şi neputin'a !nceta pe dată" ca prin $armec. 0a $el c!nd nu reuşea să-şi tragă ciorapii" căci !i punea cu călc!iul !n $a'ă" sau c!nd !ncerca să se !ncal'e" uit!nd că ciorapii se a$lă #!r!'i !n #!r$ul panto$ilor... De unde#a se i#eau două m!ini prietenoase prietenoase şi !ndem!natice" !ndem!natice" şi gata necazul. 8rau" cel mai adesea" m!inile bunicii. umai că $eti'a creştea" iar puterea bunicii scădea. /eti'a sc!ncea atunci de două ori" de trei ori" 'ipa" bătea din picior" iar p!nă la urmă" răsu$l!nd greu" cu degetele din ce !n ce mai tremurătoare" bunica !ndepărta pricina necazului. necazului. !i !nnoda şiretul sau $unda" !i um$la balonul" !i !mbrăca sau dezbrăca păpuşa" !i cură'a mărul.
19
+şa se $ace că" odată cu #remea" neputin'a $eti'ei se pre$ăcu !ntr-o mare putere. Aaina aina puterii ei erau aceste două cu#inte" uşor sc!ncite" sc!ncite" uşor 'ipate şi un pic" un pic !nlăcrimate& ) u pooot; +#ea acum aproape şase ani" era #oinică" urca !n $ugă scările blocului unde se mutaseră" sărea coarda" bea apă de la toate $!nt!nile '!şnitoare" dar" unde#a" pe #!r$ul limbii" !i rămăseseră bine lipite cele două cu#inte ) şi aproape că nu desc%idea desc%idea gura $ără să le sloboadă. +şa" !ntr-o zi" ieşi cu trotineta !n $a'a blocului. 6ci" colo" se mai a$lau c!te#a mormane de moloz şi păm!nt şi $eti'a nu putea să-şi ia #!nt. ) u pooot; *unico" nu pooot; 'ipă ea" !nciudată" dar" !n aceeaşi clipă" un eca#ator păşi greoi spre ea" cu lingura lui de metal !ntinsă" mormăind #esel& ) <ăbdare" sigur că nu po'i. i nici bunica nu poate. O să !ndepărtez eu păm!ntul. ntr-ade#ăr" !n c!te#a ceasuri" totul era netezit şi o panglică de as$alt !nconura blocul. ) e putere am; zise $eti'a. i eca#atorul mă aută. 8 de auns să spun nu pooot, şi gata; + doua zi !nsă $eti'a se sătură de trotinetă şi %otăr! să se dea %u'a pe o sc!ndură !ngustă" rămasă din sc%elăria blocului. O aşeză pe nişte cărămizi" dar de !ndată ce !ncerca să se urce" sc!ndură luneca. După c!te#a !ncercări !ncercări $eti'a !ncepu să 'ipe" z#!rlind sc!ndură& ) u pooot; *unico" *unico" nu pooot; 1=
+proape !n aceeaşi clipă un tractor se opri !n dreptul lor. Din remorcă $ură cobor!te două leagăne noi" proaspăt #opsite" care $ură bătute !n păm!nt. ) e putere am" r!se bucuroasă $eti'a" d!ndu-se !n leagăn. !nd spun nu pooot! mă aută nu numai bunica" ci şi to'i oamenii şi maşinile. n aceeaşi după-amiază" !i #eni ideea să se oace cu nisip. ncercă să care nisipul l!ngă leagăn" dar nisipul !i curgea printre degete. ) *unico" nu pooot; izbucni atunci $eti'a" şi nu peste mult !ntre cele două leagăne se opri o basculantă care descărcă un morman de nisip auriu. !nd se !ntoarseră acasă" ieşi pe balcon să-şi cure'e un măr şi" pri#ind şantierul pe care se mişcau sute de maşini" spuse cu m!ndrie& ) Aoat Aoatee sar să mă aute; aute; e puternică puternică s!nt... 8 de auns să 'ip 'ip o singură dată... i !ntr-ade#ăr 'ipă" căci scăpase cu'itul din m!nă.
1>
@acaraua !ncercă de c!te#a ori să apuce mărul" dar nu izbuti. +tunci" +tunci" cu toate motoarele pornite mugi prelung" !nc!t tot şantierul se umplu de #aierul ei&
2C
) u pooot; n clipa următoare" din dosul blocului apăru greoi" scurm!nd păm!ntul" un eca#ator. ) Să !ncerc eu să cură' mărul" spuse eca#atorul. eca#atorul. +m zece degete de $ier şi cu'itele mele s!nt mult mai tăioase. /eti'a se cam sperie #ăz!nd namila de $ier !ntinz!ndu-şi bra'ul spre balcon. ) 0asă" !l cură'ă cură'ă bunica" !ngăimă !ngăimă ea. ) *unica e bătr!nă" bătr!nă" spuse eca#atorul. eca#atorul. e +re ea ea puterea mea mea n aceeaşi clipă" !şi puse !n mişcare motoarele" dudui cu putere" opintindu-se şi mişc!ndu-şi cu'itele !ntr-o parte şi alta. +poi" #ăz!nd că nu poate apuca mărul" mărul" scoase un răget răget asurzitor& asurzitor& ) u pooot; Sosi atunci !n grabă un tractor& ) +# +#e'i ne#oie de ce#a ce#a Doar noi !ntre !ntre noi ne autăm. autăm. ) u pot să cură' cură' mărul $eti'ei" $eti'ei" se #ăita #ăita pu$ăind eca#atorul. eca#atorul. ) u-i nimic" răspunse tractorul. tractorul. +m să aduc !ndată un buldozer. buldozer. u'itul lui taie !n $elii mun'i de păm!nt" necum un măr. (ot să aduc şi c!te#a pluguri şi" dacă e ne#oie" un compresor greu c!t cinci ele$an'i" ca să-i !nmoaie coaa. ) 0asă" !l cură'ă cură'ă bunica" !ncercă !ncercă $eti'a $eti'a să-l oprească. oprească. ) um o să-l cure'e (oate ea mai mult ca un buldozer spuse tractorul şi porni cu toată #iteza. 21
ur!nd" sub balcon" se opriră zeci de maşini. ntreg şantierul se golise. Arecăt ecător orii ii se op opri rise seră ră şi ei" ei" pri# pri#ea eauu ne nem maipo aipom men enit itaa ad adun unar aree de macarale" macarale" eca#atoare" eca#atoare" compresoare" buldozere şi se !ntrebau& ) e se !nt!mplă !nt!mplă aici aici e $ac at!tea at!tea maşini ) ncearcă să cure'e mărul $eti'ei" răspunse o basculantă basculantă care !şi croia drum spre bloc" !ncărcată cu pietriş. ) i dumneata dumneata ) 8u car pietriş. n urma mea #ine o macara pe şine. 8 !n stare să ridice o casă !ntreagă !ntr-un deget. 6mposibil să nu poată ea cură'a un măr... ti'i" bunica $eti'ei e bătr!nă... ) Dar $eti'a $eti'a nu poate ) uu" ea are doar şase ani. 8a nu poate singură nici să-şi um$le balonul" nici să-şi !nnoade şiretul" nici să-şi !mbrace ciorapii. O să stăm aici s-o autăm. ) (!nă c!nd c!nd ) (!nă izbuteşte izbuteşte singură. ) i casele casele pe care le construi'i construi'i !ntrebă !ntrebă cine#a. ine ine să le $acă ) i bunica !i !ntoarse !ntrebarea !ntrebarea basculanta. basculanta. (utem noi s-o #edem" slabă" tremur!nd" c%inuindu-se din zori şi p!nă seara O să stăm aici" sub geamul $eti'ei" cu sc%imbul. Elasul !i $u acoperit de un zgomot asurzitor. Se apropia macaraua uriaşă pe ro'i" plimb!ndu-şi bra'ul !nalt pe la toate cele zece etae ale blocului. 22
) ?nde e mărul !ntrebă ea" zb!rn!indu-şi zb!rn!indu-şi sutele de cabluri. +tunci" +tunci" peste zgomotul acela" nu ştiu cum" se auzi o #oce speriată" abia şoptită. 8ra glasul $eti'ei. ) 6ată-l" b!igui b!igui $eti'a. $eti'a. 8 cură'at... 0-am 0-am cură'at singură. singură. ) +i putut ) +m putut... (ot; (ot; (ot;... spuse $eti'a şi" la $iecare cu#!nt" c!te o namilă de $ier pleca de sub balcon. ur!nd !ncepură toate" risipite ici-colo pe şantier" să lucreze. /eti'a le pri#ea şi" abia acum" auzindu-le auzindu-le zumzetul" !şi dădu seama de puterea ei. ăci toate acele maşini şi oamenii care le m!nuiau puteau munci şi mai bine" dacă ei" copiii" !n#ă'au să se descurce singuri. +ceasta +ceasta e puterea lor" a copiilor. Să-'i pună macaraua roc%i'a Să te !ncal'i cu lingura eca#atorului Să lăsăm maşinile la treaba lor. Să-i lăsăm pe oamenii mari să $acă blocuri" trotuare" solare... *unica e bătr!nă... (e cei $oarte mici" da" pe cei care nu pot desc%ide singuri uşa sau să bea apă de la '!şnitoare o să-i aute oric!nd două m!ini. i cel mai bine o să-i aute m!inile $eti'elor şi băie'ilor mai mari...
23
LA BALCON
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
e groza#" ce minunat e să pri#eşti strada de la balcon; (arcă-i un r!u" da" c%iar un r!u ce curge la nes$irşit" !n#olburat la unele ceasuri" !ncetinindu-şi zorul la altele" şopăcăind multicolor !ntotdeauna. !tă !nc!ntare să #ezi tot-tot ce mişcă !n părcule'ul de peste drum" pe trotuare" pe bule#ard... Dar mai ales să fii văzută! u pălăriu'a roşie de cati$ea" de sub care ca doi ciorc%ini de liliac bătut '!şnesc $undi'ele" cu roc%i'a ca de spumă" cu m!neci bu$ante" pe care a poposit parcă" din zbor" un stol de $luturi" cu ceas" inel şi bră'ara aurită de la m!na stingă" !n timp ce cu e#an e# anta taiu iull din din drea dreapt ptaa ad adau augi gi la bo boar area ea prim primă# ă#er erii ii o no nouă uă ad adie iere re zulu$ilor zglobii... O%" uite şirul acela de şcolari mici pe trotuar; S-au i#it cumin'i de după col'" păşind nepăsători" ba c%iar lălăind şi" deodată" !n aceeaşi clipă" ridică to'i" parcă la o comandă" capul spre ea. De la balconul ei" $eti'a nu are nici o !ndoială. n mintea copiilor nu poate $i dec!t un g!nd" unul singur& ) e $rumoasă $rumoasă e şi c!t de gătită $eti'a $eti'a de la balcon; balcon; 6ată şi tram#aiul zuruitor. u-i aşa că şi-a !ncetinit deodată mersul 6ar călătorii" nu e nici o !ndoială" pri#esc to'i" ca la o comandă" spre balcon.
24
e pot să g!ndească g!ndească 8i bine" bine" ce altce#a altce#a dec!t dec!t lucrul lucrul cel mai $iresc $iresc din lume& ) e $rumoasă e micu'a de la balcon; e pălăriu'ă nostimă are" cu c!tă distinc'ie !şi mişcă e#antaiul" #ai" ce bră'ară superbă are... Dar iată un autobuz plin de turişti. E%idul #orbeşte" spune ce#a !n micro$on şi to'i !ntorc capul spre... balcon. ) e $rumoasă este şi ce oă side$ie are la ung%ii $eti'a de la balcon" zice" desigur" g%idul. i $eti'a stă ore !n şir la balconul ei" parcă pe un pod de piatră pe sub care strada trece ca un r!u şopăcăind multicolor. u" nu e nici o !nc%i puire" nici o iluzie" $eti'a nu se !nşală. Se uită to'i" cu ade#ărat to'i" spre ea. i o admiră" nu !ncape !ndoială. i ea stă p!nă se !ntunecă. + doua zi #a ieşi din nou pe balcon" ca o mică prin'esă" pentru a primi din nou omagiul străzii. şi #a pune iarăşi $undi'ele ca doi ciorc%ini de liliac bătut" #a pune coocelul cu ciucuri" sau mai bine pelerina argintie şi o altă roc%i'ă" cea cu buline albe şi #olănaşe roz" #a at!rna şi cerceii ) ca două cireşe" la $lecare urec%e... i to'i #or !ntoarce capul spre ea... i c%iar aşa #a $i. Oamenii #or !ntoarce capul şi #or pri#i uimi'i spre balconul unde $eti'a pri#eşte parcă de$ilarea străzii" zilnic" ore !n şir" p!nă se !ntunecă. !ntunecă. ...i care" dintre toate balcoanele blocului" e singurul $ără o $loare" $ară un pic de #erdea'ă" #erdea'ă" pustiu. Singurul" dintre toate" şui şi trist. a o pată... 25
PRIMUL CURCUBEU
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
) *rrr; ?%; Oaaa%; Oaaa%; !%; Dar ce e e se petrece !n camera 0ilicăi De unde sunetele acelea bolborosite" bolborosite" g!!ite şi !n$undate de robinet de$ect intrat !n agonie u o umătate de oră !nainte totul $usese !n ordine. /eti'ei" sculată de la pat" !i scăzuse de-a binelea $ebra" mai mult" semn bun" aşezată la măsu'ă" !i #enise po$ta să coloreze. ele trei-patru $oi de bloc pictate !n acuarelă stăteau mărturie. Stăteau mărturie că totul merge spre bine şi culorile $olosite& albastru pentru cer" #erde" mult #erde pentru iarba spălată de ploaia ce abia contenise" pri#i'i şi o inten'ie de curcubeu arcuit pe albul $ilei... Sigur" pentru curcubeu pensuli'ele trebuiau bine-bine spălate. (oate de aceea !l şi lăsase neterminat" parcă sp!nzurat !n crengile mărului de sub $ereastră" ca !ntr-un cuier. Dar" eact ca !n acuarela ei" soarele se zbenguia acum printre norii deşira'i" prinsese putere ) sau era perna electrică ce-i !n$ăşură burticica i totul te in#ita la plimbare. Aotul" a$ară de interdic'ia medicului şi de s!c!iala bunicii care de o umătate de oră" aproape pl!ng!nd" !i tot #!ra sub nas pa%arul cu sare amară& ) Faide" 0ilico 0ilico mamă" doar o !ng%i'itură" !ng%i'itură" ca să te $aci $aci bine... ) !%; *rr; ?%; Oaaa%;
2
) *ea cu mama" %ai" !nc%ide oc%işorii şi dă-o pe g!t. (e urmă po'i iesi din casă. ) Dai !n scris scris ) Dau. 0ilica des$ace călimara" pregăteşte o $oaie pentru ,declara'ie" dar dă cu oc%ii de pa%arul cu sare amară" cu sc!rboşenia aia imposibilă" caldă şi sălcie" şi se scutură toată& ) F; Oaaa%; !%; !%; *rrr; Dar nici bătr!nica nu se dă bătută& ) u te mai scli$osi at!ta. nc%izi oc%ii" şi gata. (e urmă tragi o duşcă de apă cu şerbetG uite" 'i-a adus mămica şi dulcea'ă de #işine. 0ilica desc%ide un oc%i. +şa este... Se a$lă la !ndem!nă şi dulcea'a ei pre$erată. pre$erată. ) (e urmă ieşi !n !n curte cu scăunelul" scăunelul" cu şe#aletul" cu că'elul" că'elul" cu ce #rei tu. u că'elul O%" de c!nd aştepta bietul Eică !n cuşcă; l auzea %ămăind" zornăindu-şi lan'ul" parcă a c%emare. ) Fai acuşica" acuşica" dintr-o dată; 0ilica !nc%ide din nou oc%ii. Sub pleoape i se arată curtea cu straturile proaspăt săpate" cu pomii proaspăt #ărui'i" cu găinile scormonind scormonind bezmetice" bezmetice" lupt!ndu-se !n prostie pentru cine ştie ce nasture pierdut. i copiii. Da. !t o să mai stea !n casă !t ) Faide; +cuş... +cuş... ?nu" doi" trei... trei... 29
/eti'a sc!nceşte" o$tează parcă din rărunc%i" apoi str!nge pleoapele cu
2=
2>
putere" !ntinde m!na şi" $ără să mai numere" apucă pa%arul. i bea totul dintr-o !ng%i'itură. Aot pa%arul cu apa de pe pensule şi acuarele. ) *rrr; ?%; Oaaa%... Oaaa%... +păăă; +păăă; strigă !ngre'oşată !ngre'oşată"" dar nu mai aştepta aştepta după moşmondeala bunicii" şi" tot cu oc%ii !nc%işi" dă peste cap pa%arul cu... sare amară. ) +aa-păăă; mai izbuteşte o dată să !ngaime 0ilica" dar bunica nici nu are timp să !ntindă m!na după pa%ar" căci $eti'a a şi apucat... călimara cu cerneală" sorbind-o toată !ntr-o clipită. ) ?uuu; Oaaa; F!%%%; F!%%%; *unica e !n culmea $ericirii. O sărută pe am!ndoi obraii şi parcă #als!nd o duce la $ereastra desc%isă. +$ară a ieşit primul curcubeu din an. *a nu" s!nt c%ipurile celor două" m!nite cu toate culorile din lume" răs$r!nte !n geamul !nsorit. umai prostu'ul de că'el crede că a ieşit curcubeul. i latră ca apucat.
3C
BĂLTOACELE SAU CE "NSEAMNĂ HAPCIU
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
8ra o diminea'ă mo%or!tă" cu zloată" c!nd băiatul din po#estirea noastră porni după cumpărături" cumpărături" la pia'ă. 8ra $rig" pe stradă nici un copil" şi poate de aceea băiatul se opri !n $a'a băltoacei din dreptul porti'ei. 8ra un pui de băltoacă rotundă şi gălbuie" uşor #ălurită de #!nt" !nc!t părea gata-gata să o ia din loc. ) Brei Brei să-mi 'ii 'ii de ur!t Bino Bino cu cu mine" !i spuse spuse băiatul. băiatul. ) ?nde !ntrebă băltoaca" băltoaca" oglindindu-i oglindindu-i cu mirare c%ipul" căciuli'a căciuli'a cu ciucure şi panto$ii noi. ) 0a pia'ă. *ăltoaca tresări de bucurie" O noapte !ntreagă zăcuse pe trotuar" dar nimeni nu-i #orbise. Dimpotri#ă" o ocolise toată lumea. !'i#a o şi ocăriseră& călcaseră !n ea din nebăgare de seamă. i iată că acum" !n plină zi" se găsea cine#a care nu numai că nu o ocăra" dar o şi in#ita la plimbare. plimbare. ) Bin Bin cu plăcere" spuse băltoaca" dar nu pricep cum o să te !nso'esc. 8u nu am picioare. ) +m eu" răspunse răspunse băiatul băiatul $ără să stea pe g!nduri. Ae Ae iau iau cu mine. mine. ) um ) +şa" zise băie'aşul" băie'aşul" intr!nd cu am!ndouă am!ndouă picioarele !n băltoacă. i acuma" %ai; -ai griă" te aduc eu !napoi... 31
(ornir (orniră" ă" şi dup dupăă c!'i# c!'i#aa paşi paşi băie' băie'aşu aşull o !ntreb !ntrebăă pri#in pri#indudu-şi şi panto panto$ii $ii mustind de apă& ) um te sim'i sim'i la căldură căldură ) Eroza#" Eroza#" răspunse cle$ăind băltoaca. ?n singur lucru aş #rea& să mă #adă toate suratele mele cum mă plimb cu panto$ii tăi cei noi. ) 8 simplu" spuse băiatul. @ai s!nt c!te#a băltoace pe trotuar. trotuar. Dacă #rei" le luăm şi pe ele la plimbare. 8 destul loc !n panto$i. +şa şi era. (e trotuar" singuratice şi zgribulite" se mai a$lau c!te#a băltoace" iar !n panto$ii băie'aşului se găsi $ără greutate loc pentru toate. ) /ace'i cunoştin'ă" cunoştin'ă" spunea el" muindu-şi muindu-şi $ără grabă panto$ii panto$ii !n $iecare. $iecare. Bede'i ici una nu semăna'i !ntre #oi. ?na !mi aunge p!nă la şiret" alta !mi trece de gleznă" altele s!nt gata-gata să $ugă spre rigolă... ) Spre rigolă rigolă tresări puiul puiul de băltoacă. băltoacă. Bre Breau au să merg merg şi eu acolo. acolo. ) ?ite" zise băiatul intr!nd pe dată cu picioarele !n şan'ul de pe margimarginea trotuarului. 8 un r!ule' tulbure care $uge spre canal. ) Spre canal Du-ne Du-ne şi acolo" se rugă rugă băltoaca. +colo +colo ne ucăm noi dea #-a'i ascunselea... n diminea'a aceea băiatul plimbă băltoacele c!te#a ceasuri& !n pia'ă" dea lungul rigolelor" se opri la $iecare gură de canal" unde bolboroseau speriate şi abia spre pr!nz" t!r!nd picioarele" se !ntoarse spre casă. ) +cum răm!ne'i răm!ne'i aici" aici" spuse el !n $a'a $a'a porti'ei. porti'ei. O să #ă iau din nou la plimbare" plimbare" m!ine diminea'ă. diminea'ă. 6ntră !n casă şi !n timp ce !şi dezbrăca paltonul zări o d!ră murdară pe co#or. *ăiatul z!mbi !nduioşat. 32
33
,Săracele" c!t mă iubesc că le-am luat la plimbare; ici nu le #ine să se mai despartă de mine... (o$tim" s!nt !n stare să mă urmeze şi !n pat" se g!ndi el #ăz!nd urma ciorapilor umezi pe parc%et. şi aminti !nsă că iar o să se supere mama. ) O să #ă iau din nou" m!ine" şopti el tainic. 0a re#edere" pe m!ine... m!ine... + doua zi" după o noapte de ploaie" băltoacele se !nmul'iseră şi toate aşteptau cu nerăbdare pe băiat. Se $ăcuse aproape amiază c!nd puiul de băltoacă din $a'a casei !l zări cu nasul lipit de geam. 8ra !n piama" cu un $ular la g!t şi pri#ea trist la copiii ce se plimbau pe stradă. ) u #ii şi tu tu !l !ntrebă băltoaca. băltoaca. e-ai $ăgăduit... $ăgăduit... ) Fapciu; se auzi auzi răspunsul. răspunsul. ) u ne duci şi azi azi la plimbare plimbare Ae Ae aşteptăm... aşteptăm... ) Fapciu; răspunse răspunse din nou băiatul" băiatul" dar nu se clinti clinti de la la geam. ) (oate ne ia altcine#a altcine#a"" #reun prieten de-al de-al tău. e crezi crezi ) Fapciu; ) e-o $i !nsemn!nd !nsemn!nd şi asta se posomor! băltoaca. O să-l !ntreb c!nd #a ieşi !n stradă. Fm" auzi ce cu#!nt& %apciu; De atunci !nsă nici o băltoacă nu mai putu sta de #orbă cu băie'aşul nostru. 8l ştia prea bine ce !nseamnă ,%apciu. +r $i putut să le eplice& ) nseamnă nseamnă $ebră" aspirină" aspirină" inec'ii... inec'ii... 8%ei" lucruri complicate" complicate" ce şti'i #oi" băltoacele. Boi nu şti'i nici măcar ce !nsemnează... ) Fapciu; Fapciu; Fapciu; Fapciu;;;; Fapciu;;;;
34
ELEANŢI "N ROCHIŢE
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
8le$antul #enise !n pădure cu #reun an !n urmă. (lecase de acasă supărat $oc. i pe bună dreptate. u pisoiul nu mai putea trăi sub acelaşi acoperiş... nt!i" pentru că pisoiul era mai mare dec!t el" şi" !n al doilea r!nd" $oarte obraznic. De $apt" pisoiul nu-l putea su$eri" pentru că micul ele$ant era $a#oritul $eti'ei. Dormea cu el !n pat" !i punea cerceii şi mărgelele ei" !i $ăcea tot $elul de roc%i'e. ) 0asă că am să cresc eu" !l amenin'a amenin'a ele$antul ele$antul pe pisoiul ce-l p!ndea să-i zg!rie trompa. O să-'i arăt eu 'ie atunci... Dar nu creştea. !n sc%imb" pisoiul se $ăcuse motan" iar g%earele lui !l !ngrozeau pe ele$ant. +şa se $ace că !ntr-o bună zi răbdarea micului ele$ant aunse la capăt. ,(lec. @ă duc printre ai mei" !şi spuse. i a plecat. n ziua aceea nu a#ea pe el dec!t trei roc%i'e& una de bal" una de stradă şi alta de balet. De obicei era mai bine !mbrăcat. + auns !n pădure după un drum lung şi c!nd a dat cu oc%ii de primul ele$ant a izbucnit !n pl!ns. ) e mare eşti; 0a $el de mare trebuia să $iu şi eu" dacă aş $i $ost tot timpul printre #oi" suspină el. ) O să creşti şi tu...
35
) uG eu s!nt bătr!n o$tă micul ele$ant şi izbucni !ntr-un !ntr-un nou %o%ot de pl!ns. n acest timp" ele$antul cel mare !l pri#ea cu aten'ie. ) e s!nt astea astea de pe tine tine !ntrebă el mirat. mirat. )
3
) +%a" roc%i'e de stradă" se dumiri micul ele$ant şi" din ziua aceea" !n locul roc%iilor de bal $ăcu roc%i'e scurte. u trecu !nsă mult timp" şi !n uşa atelierului se i#i so'ia ele$antului cel mare. ) /ă-le şi mai mai scurte" zise zise ea. ) +şa !ntrebă micul ele$ant" ele$ant" pun!ndu-şi la repezeală $usti'a dc balet şi !n#!rtindu-se ca o balerină !n #!r$ul picioarelor. ) am aşa" zise respectabila respectabila clientă" şi din ziua aceea micul ele$ant lucră cu şi mai mare r!#nă. 8ra $ericit. $ericit. Se g!ndea& ,um le-am sc%imbat sc%imbat #ia'a; /ra'ii mei mari merg la baluri" la plimbare" $ac balet... @unca mea e pre'uită şi ei !mi s!nt recunoscători. @ă pre'uiesc" mă apără... +ici nici tigrul nu !ndrăzneşte să se apropie de mine" darămite un neis pră#it de pisoi. pisoi. +şa g!ndea micul ele$ant" c!nd se pomeni !n uşa atelierului cu o droaie de ele$an'i. 8rau puii de ele$an'i" mugeau şi tropăiau supăra'i $oc. ) ine te-a adus adus aici urlă urlă unul. Fabar n-ai n-ai să $aci roc%i'e. roc%i'e. ) um aşa se miră micul ele$ant. u u #-am $ăcut tot $elul de roc%i'e De bal" de plimbare" de balet... ) e tot !ndrugi tu e-or mai $i şi astea *al" plimbare" plimbare" balet" !l !ng!nară ei. ouă $ă-ne roc%i'e ade#ărate" roc%i'e pentru şters trompele; Dar scurte" mici" c!t mai mici... ) @ai scurte scurte ca astea de balet balet nu se poate; poate; 'ipă ele$antul ele$antul cel mic. mic. ) um nu se poate mugiră puii de ele$ant. ?ite" dintr-una ca asta po'i $ace zece roc%i'e; 39
) um ) +şa; zise un pui de ele$ant şi" pun!nd m!na pe $oar$ecă !ncepu să-şi taie roc%i'a !n zece bucă'i. ) +şa ne trebuie" aşa #rem roc%i'ele; roc%i'ele; 'ipară ceilal'i ceilal'i repezindu-se spre $oar$ecă. ) Sta'i" opri'i-#ă; opri'i-#ă; striga striga !ngrozit micul micul ele$ant. ele$ant. +stea +stea nu s!nt roc%i'e; ) Dar ce ) *atiste" *atiste" nişte biete batiste" batiste" gemu gemu micul ele$ant. ele$ant. ) um ai zis *atiste /oarte bine... zi-le cum #rei;... oi de astea a#em ne#oie pentru şters trompa" şi gura" şi m!inile. ) u te supăra" adăugă mai bl!nd unul din puii de ele$ant. /ă-le aşa... s!nt bune pentru şters nasul... ) +lt$el" mamele noastre nu mai prididesc cu spălatul" cu călcatul ) şi ne ceartă toată ziua" adăugară" !ntr-un glas" şi ceilal'i" !ncep!nd să pl!ngă. @icul ele$ant nu a#u !ncotro. Se aşeză la masă şi" cu lacrimi !n oc%i" tăie roc%i'ă după roc%i'ă" pre$ăc!ndu-le !n batiste. (l!ngea şi tăia. Aăia şi pl!ngea. i se ştergea cu m!neca roc%i'ei la trompă" cu poala la oc%i... ,e decădere" g!ndea. Să $ac batiste; i eu" care #isam să $iu croitor de lu. Să am un atelier de mode... i nu-şi mai ştergea lacrimile care curgeau pe l!ngă trompă ca dintr-un $urtun. De at!ta umezeală" c%iar sub nasul său crescu o pădure de bananieri. Dar micul ele$ant nu a#ea po$tă de banane. (l!ngea !ntruna" 3=
croind batiste şi iar batiste. i !ntr-o bună zi lacrimile !l luară la #ale. l duseră departe" departe... (oate de unde plecase. 8le$an'ii nu mai ştiură nimic despre el" dar nu-l uitară. n cinstea lui $ăcură un monument mare" de piatră" care !i semăna leit. um nu-i ştiau numele" scriseră pe soclul monumentului doar at!t&
3>
4C
IN#ENTATORULUI BATISTEI, CU RECUNOŞTINŢĂ, MAMELE ELEANŢILOR i dedesubt" anul& 1>5. H8 drept" anul era greşit. 8le$an'ii nu ştiau că batistele $useseră desco perite de mult. mult. Dar parcă numai numai ele$an'ii: ele$an'ii:
41
O MARE RUŞINE
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
De patru zile ) astăzi a cincea ) stau !nc%is !n casă şi nici pe geam nu !ndrăznesc să mă mai uit !n stradă. el mult" #ă ur" prin gaura c%eii. ,Dar ce s-a !nt!mplat ,De ce (arcă #ă aud pe unii dintre #oi. 8i" %aide" $i'i sinceri... 0asI că ştiu eu& nu mai e nimeni !n *ucureşti să nu $i a$lat ce am am pă'it. pă'it. 6ar dacă 6ar dacă totuşi scriu aici !nt!mplarea e numai pentru că cei din Oradea o ştiu oarecum alt$el" iar cei din *otoşani c%iar pe dos... tiu. ?mblă $el de $el de z#onuri. Dar #oi" copii" să nu le da'i crezare. Dealtminteri" Dealtminteri" dacă a#e'i cum#a drum pe strada ircula'iei" ircula'iei" n-a#e'i dec!t să intra'i !n curtea din col' şi să bate'i de 13 ori... !n uşă. Jsta e semnul de recu recuno noaş aşte tere re.. O să #ă de desc sc%i %idd de !nda !ndată tă.. H0a H0a sone soneri riee nu mai răspund.: 6ntra'i binişor !n antreu" lipindu-#ă de zid" şi o să #ede'i calul. 8 legat de cuier" care la r!ndul lui e legat de pian. (ianul l-am bătut !n cuie. +duce'i cu #oi rudele şi cunoscu'ii. +m o singură rugăminte& nu uita'i să #eni'i cu o m!nă de iarbă sau" mai bine" niscai#a o#ăz. Dar să nu intra'i cu pălării de paie. Bi le măn!ncă pe dată calul. i nu e de mirare& e $lăm!nd" săracul. De două zile nu i-am dat dec!t apă" nişte bucă'ele de za%ăr şi iarba ce-o mai a#eam prin casă" căptuşeală la două scaune #ec%i. (entru că din casă nu ies. @i-e ruşine. 42
) i c%iar stai stai cu calul !n !n casă o să mă mă !ntreba'i. !ntreba'i. ) Da. Dar !n antreu" #ă ur" nu !n dormitor" dormitor" cum s-a auzit la Aimişoara" Aimişoara" şi nici nu l-am urcat !n podul casei cum cred cei din onstan'a. e 8i c!nd aduc un cal !n casă !l urcă !n pod i dacă totuşi !l urcă" !i rog sămi scrie cum $ac. 8u n-am reuşit" cu toate strădaniile. Dar să #ede'i cum a !nceput totul. ?ite" acum c!nd !mi amintesc" mă $ac stac staco oiu iu de ruşi ruşine ne.. Da'i Da'i-m -mii #o #oie ie să trag trag pe perd rdel elel ele. e..... +şa.. şa.... +şada şadar r $usesem in#itat la $amilia 6onescu. ti'i cum s!nt 6oneştii. (rimitori. !nd am intrat acolo erau de $a'ă& poştaşul" tutungiul" un pensionar $oarte cumsecade cu ne#asta" un t!năr gazetar" c%iriaşul 6oneştilor... e mai" casa plină. O" dar uitasem lucrul cel mai important. @ai era acolo ) şi putea să nu $ie ) mai era acolo 0ică" băiatul gazdelor. +re +re #reo şase anişori şi e deştept" ca un om mare. tie oricine. (lăcintele erau $ier $ierbi bin' n'i" i" ca$e ca$elu lu'e 'ele le nici nici am amar aree nici nici du dulc lci" i" aşa aşa cu cum m !mi !mi plac plac mie" mie" gazetarul po#estea ce#a" nu mai 'in minte ce" şi toată lumea r!dea" mesteca alune prăite" iar $ocul ardea #esel !n sobă. u $usesem prea #orbăre' p!nă atunci" aşa că !n clipa c!nd gazda #!r! un butuc !n sobă" zisei& ) i eu mi-am mi-am adus lemnele lemnele ieri după-masă... după-masă... ) Da" dar nu era era după-masă" după-masă" sare 0ică. 8ra pe la pr!nz. -am dat importan'ă importan'ă !ntreruperii" !ntreruperii" am z!mbit z!mbit şi am continuat& continuat& ) @i-au dat lemne bune... $ag... $ag... o $rumuse'e. $rumuse'e. ) u erau de $ag" $ag" erau de stear stear... ... 43
De data aceasta am pri#it !mpreur" oarecum sting%erit. +m copilărit la munte şi ştiu precis ce e $agul şi ce e stearul... Aocmai mă pregăteam să arăt deosebirile ) mai s!nt pe deasupra şi pro$esor de naturale ) c!nd !l aud pe pensionar& ) a să #ezi" #ezi" $rate" ce spirit spirit de obser#a'ie obser#a'ie la un copil... copil... ) e mai" deştept" deştept" ca un om mare" !ntări !ntări ne#astă-sa. +ş $i putut să tac p!nă la s$!rşit. S-ar $i spus cel mult că s!nt posac. Dar 0ică" ignit" se şi proptise !n $a'a mea& ) u 'i le-a adus nea 7a%aria" 7a%aria" căru'aşul căru'aşul ) *a da. Dar lemne lemne de $ag" unul şi unul. ?scate. ?scate. ) +iurea. 8rau #erzi toată toată ziua. ) e memorie memorie are copilul ăsta; !l auzii auzii pe poştaş. e#a de speriat; speriat; ) i c!nd a intrat !n curte" nu s-a poticnit calul +i Spune; u s-a poticnit poticnit continuă 0ică" 0ică" aproape 'ip!nd 'ip!nd la mine. ) u ştiu... 8u n-am obser#at... s-o $i poticnit" !ngăimai" străduin- dumă să-mi aduc aminte toate amănuntele. ) a să #ezi" #ezi" nimic nu-i scapă" scapă" murmură murmură tutungiul admirati# admirati#.. ) S-a poticnit şi a căzut direct !n bot... u cum#a #rei să spui că n-a căzut mă luă la zor băiatul. ) 6mposibil; 6mposibil; De căzut n-a căzut. căzut. +m $ost $ost de $a'ă. mpingeam mpingeam căru'a. căru'a. ) (oate n-ai #ăzut" inter#eni inter#eni gazetarul. gazetarul. Dumneata !mpingeai !mpingeai căru'a. căru'a. ) (e cu#!ntul tău că n-a căzut Dă-'i cu#!ntul" mă apostro$ă !mbuorat băiatul. 44
u. u puteam să-mi dau cu#!ntul. 0a urma-urmei" o $i căzut. tiu eu -oi $i obser#at... obser#at... ) 0ică nu minte" minte" !l sărută mămica pe $runte" !n timp timp ce eu mă căzneam !ntruna să-mi amintesc& a căzut" n-a căzut ) i nu numai numai că a căzut" dar dar şi-a spart şi trei din'i de caldar!m" caldar!m" adăugă 0ică. +i oc%elari şi de aceea nu #ezi... Oc%elari am" dar #ăd per$ect. ) alul nu şi-a şi-a spart nici un un dinte" zisei zisei cu glas ce#a mai mai tare. ) (ot să ur... ur... Au Au po'i să uri Kură; u. De urat" nu puteam să ur. ur. 8u nu ur cu una" cu două... +m tăcut !ncurcat. Aăticul !l luă !n bra'e" !mbuorat" şi mi se adresă& ) Să ştii că dacă dacă zice 0ică" aşa e... e... i-a spart precis precis din'ii... din'ii... +i oc%elari" oc%elari" şi de aceea nu #ezi. ) i pe urmă a căzut pe spate şi şi-a rupt coada... ici asta n-ai #ăzut #ă zut 'ipă iarăşi 0ică. -am mai putut putut răbda. ) @inciună; @inciună; am strigat... u şi-a rupt nici nici o coadă. u" nu şi nu& nu şia rupt-o; ... Kur; (ot să do#edesc. Bă aduc calul; Ao'i mă pri#eau cu răceală. ) tii" !ncepu gazetarul gazetarul sting%erit" sting%erit" dacă ai recunoscut că s-a poticnit" poticnit" că a căzut" că şi-a spart din'ii" de ce nu şi-ar $i rupt şi coada -auzi ce spune 0ică ) 0ică nu minte" minte" adăugă tatăl tatăl pri#indu-mă pri#indu-mă aspru. 45
) Dacă zice el ce#a" aşa trebuie trebuie să $ie. 8 deştept" ca un om mare" #orbi şi ne#asta pensionarului. pensionarului. /ierbeam. +m sărit !n picioare. ) *ine" o să #ede'i; am răcnit. umpăr calul de la nea 7a%aria" şi #i-l aduc plocon ca să-l #ede'i" cu coadă şi cu din'i cu tot. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . @-am 'inut de cu#!nt. + doua zi mi-am scos economiile de la .8.. şi am cumpărat calul. (rimul drum l-am $ăcut la tutungerie. +m apucat calul de căpăstru şi am intrat !n pră#ălie. ) (o$tim; (ri#eşte-l; am rostit trium$ător către tutungiul ce mă pri#ea cruciş. +re to'i din'ii +re coadă Sau crezi că e $alsă... 8i" ce zici Fai să-i numărăm picioarele... picioarele... (atru... 1" 2" 3" 4. @!ini nu are... i acum du-te" te rog" te implor" de spune $amiliei 6onescu. -aş #rea să creadă că eu s!nt mincinos. umai că eu nu-mi dau cu#!ntul" eu nu ur" cu una" cu două. Autungiul a clătinat din cap şi de-abia am ieşit din pră#ălie că a şi tras obloanele. +m luat calul de %am şi l-am dus apoi la poştă. 6-am numărat din nou din'ii" picioarele" şi !ncepusem să-i număr $irele de păr din coadă" c!nd poştaşul s-a scuzat că are de dus o telegramă telegramă $ulger şi a dispărut. 0a gazetă nu m-au primit cu calul. 0-am $otogra$iat şi am trimis $otogra$ia 4
gazetarului. (e pensionar nu l-am găsit acasă. n sc%imb" mă plimbam cu calul pe stradă" şi cum !nt!lneam un cunoscut" !l !ntrebam& ) +re din'i din'i +re +re coadă 8i" #ezi #ezi ine e mincinos mincinos 8u" sau 0ică 0ică +poi l-am dus acasă. De-abia aşteptam să-mi #ină cine#a !n #izită. Oricine& un prieten" lăptarul" lăcătuşul" lăcătuşul" omul de la lumină. De cum intra !l duceam la cal& ) l #ezi 8 cal... alul lui nea 7a%aria. ?ită-te bine& are coadă... are din'i... +m obser#at că cei mai mul'i #izitatori se cruceau" $ăceau c!'i#a paşi !napoi şi"uit!nd să-mi să-mi dea bună-ziua" o luau la $ugă. (e urmă n-a mai #enit nimeni. Dar eu eram $ericit. 8ra limpede" nimeni nu mai putea mai putea sus'ine că eu s!nt mincinos. 6eşeam pe 6eşeam pe stradă cu $runtea sus. ) 8i" ce părere a#e'i de 0ică !ntrebam de departe c!te un cunoscut. Dar cunoscu'ii" de cum mă auzeau" tresăreau şi o luau la goană. ) e-o $i cu ăştia mă $răm!ntam nedumerit. Ae pomeneşti că tot 0ică e de #ină. O $i răsp!ndit z#onul că gloaba e bolna#ă de răpciugă. Aocmai mă pregăteam să scot calul la plimbare şi să do#edesc oricui această nouă minciună" c!nd m-am pomenit cu o scrisoare. O am aici... 8ra de la un #ăr& ,e s-a !nt!mplat 0a noi s-a z#onit că te-ai 'icnit. ngrieşte-te... ngrieşte-te... @ă aşezasem la masă" să-i răspund" c!nd am primit o depeşă de la o soră& ,6nternează-te imediat !n spital. 49
+poi" cine#a ) probabil ) probabil deputata străzii ) mi-a lăsat pe trepte un plic& ,u a#e'i #oie să 'ine'i cai !n podul locuin'ei.
4=
4>
(e $ereastră mi-a $ost lipită altă %!rtiu'ă& ,8ste interzis de a c%inui animalele. Spitalul #eterinar. +m primit şi tele$oane. De pildă& ) 8 ade#ărat că că medita'i medita'i un cal !l pregăti'i pregăti'i pentru pentru eamen Sau& ) Se spune că l-a'i l-a'i angaat ca secretar. secretar. e lea$ă !i da'i da'i i !ntr-o seară" c!nd ieşisem să-mi iau 'igări" am auzit cu urec%ile mele pe pensionarul pensionarul cumsecade& cumsecade& ) Drept să-'i spun" mă $eresc din calea calea lui. 8 nebun de legat. S-a #ăzut !ncă din seara aceea" de la 6oneşti. 8ra posac" #iolent şi min'ea de rupea păm!ntul. păm!ntul. +sta m-a durut cel mai mult. um 8u min'eam +" nu; Boi do#edi nu numai străzii" ci oraşului" 'ării" şi dacă #a $i ne#oie lumii !ntregi ade#ărul. +m %otăr!t să cer o epertiză. Să #ie o comisie. Să #adă calul. Să-i numere din'ii. ?rec%ile. (icioarele. i $irele de păr din coadă. Să-l $otogra$ieze din $a'ă şi din pro$il. +poi să publice rezultatul. rezultatul. @-am !ntors acasă şi m-am apropiat de cal. ec%eza alnic şi era agitat. @ă temeam să nu-şi rupă $r!ul" aşa că l-am legat şi de coadă cu o $r!ng%ie. ,Să-l găsească !n bună stare" mi-am zis şi m-am culcat liniştit. !nd m-am -am tre trezit a do doua ua zi" nen enor oroc ociire; re; al alul !şi rups rupseese coa oadda. i" i" ne$ericitul" $lăm!nd cum era" m!ncase arcurile de o'el de la $otolii şi !şi spărsese... trei din'i. 5C
omisia de epertiză a sosit la orele 1C. 0a 1C şi un minut a plecat. (e doi din membrii comisiei" rămaşi mai la urmă" i-am auzit #orbind& ) @are mincinos mincinos pro$esorul pro$esorul ăsta. ) Aot Aot 0ică 0ică a a#ut dreptate. dreptate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De atunci ) patru zile" astăzi a cincea ) nu mai ies din casă. @i-e ruşine. omisia a publicat rezultatul. Aoată lumea ştie că s!nt un mincinos. Dar #oi" copii" să nu crede'i. 8u am a#ut dreptate. (e onoarea mea. Kur. Beni'i să ne s$ătuim ce e de $ăcut. *ate'i la uşă de 13 ori" şi #ă dau drumul !n casă. i nu uita'i" aduce'i o m!nă de $!n pentru bietul cal.
51
6B8A+AO
7i lungă. 7i de #ară. @ai mult& de #acan'ă de #ară; Aimp berec%et& de scaldă" de citit" de oacă... i de g!ndire. (entru
iar seara" c!nd #in acasă părin'ii" sigur că da" totul să re#ină la normal... i a doua zi" la $el... Aoată #acan'a; 8i; + treia" cea mai importantă idee" i-a #enit ca o stră$ulgerare. Dar a pierit" parcă s-a e#aporat...
CINE$I MAI MARE%
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
8ra o diminea'ă !nsorită" un #!nt cald" primă#ăratic" se uca de-a #-a'i ascunselea printre bosc%etele bosc%etele din parc. u se ascundea prea bine #!ntul. rengu'ele !ncărcate de muguri !l arătau cu degetul. +tunci ieşea şi se pitea" năstruşnic" !n părul copiilor ce alergau alergau pe alee. <ăs$oia alandala căr'ile şi re#istele celor ce citeau ici-colo" risipi'i pe bănci" apoi" sătul de %!roană" #!ntul !nceta să se mai oace. Ori" poate" st!nd deoparte" !n#ă'a ocurile noi ale copiilor. e-i drept" a#ea ce !n#ă'a; 6ată" nu departe de intrarea !n parc" un nod de copil se apropia de banca pe care se odi%nea un bătr!n. ) *ună diminea'a" diminea'a" spuse copilul. copilul. Dumnea#oastră Dumnea#oastră #orbi'i #orbi'i ) u" răspunse mirat mirat bătr!nul. bătr!nul. S!nt singur. singur. ) u #orbi'i la tele$on ti'i" aici" la banca aceasta"e tele$onul nostru" !mi da'i #oie să #orbesc eu ) (o$tim" spuse spuse bătr!nul. u plăcere. plăcere. *ăie'aşul se aşeză pe bancă" apoi duse m!na la urec%e" ca şi cum ar $i a#ut un receptor" şi spuse strig!nd& ) +lo; Sal#area Arimite'i Arimite'i #ă rog urgent o maşină. i !ntorc!ndu-se !ntorc!ndu-se apoi către bătr!n& ti'i" ne ucăm" eplică el. 8u s!nt mama. ur!nd o să #ină sal#area" n-a#e'i griă. 54
55
) i cine e bolna#ul bolna#ul ) Dumnea#oastră. Dumnea#oastră. e ucăm" nu #ă supăra'i... supăra'i... *ătr!nul z!mbi& pricepuse totul. totul. ) !'i ani ai ai !l !ntrebă !ntrebă bătr!nul z!mbind. z!mbind. ) +m patru ani" spuse băie'aşul şi poate ar mai $i adăugat ce#a" dar tocmai atunci" pu$ăind şi zb!rn!ind" se opri !n dreptul băncii un băie'aş ce#a mai răsărit. ) Dumnea#oastră Dumnea#oastră s!nte'i s!nte'i $eti'a bolna#ă bolna#ă !ntrebă noul noul #enit pe bătr!n. bătr!n. ) 8u... nu" eu nu s!nt s!nt $eti'ă... $eti'ă... ) *a nu" dumnea#oastră dumnea#oastră s!nte'i $eti'a bolna#ă... @ă ierta'i" dar eu ştiu mai bineG s!nt mama dumnea#oastră" dumnea#oastră" #orbi cel care c%emase doctorul la tele$on. *ătr!nul pricepu că aşa o $i ocul" şi zise" z!mbind& ) Da" eu s!nt $eti'a $eti'a bolna#ă. bolna#ă. Dumneata eşti eşti şo$erul ) u. 8u s!nt maşina. -are şo$er. şo$er. 8 teleg%idată... teleg%idată... +m #enit cu toată #iteza... +cum mă duc să trimit doctorul. 0a re#edere. i nu $i'i !ngri orat" #ine !ndată. !ndată. *ătr!nul z!mbi din nou& ) Au c!'i ani ai ai ) +proape cinci ani" spuse băiatul şi" !ncep!nd să pu$ăie" să claoneze" porni cu toate toate motoarele. motoarele. u trecu mult mult şi !n dreptul dreptul băncii se i#i i#i un băiat cu bascul bascul dat pe cea$ă. cea$ă. +cesta se opri l!ngă bătr!n şi !l !ntrebă răstit& ) Au eşti bolna#ul bolna#ul *ătr!nul se uită nedumerit !mpreur. 5
) e -auzi -auzi 8u s!nt doctorul. doctorul. ) u mine #orbeşti #orbeşti se miră miră bătr!nul. bătr!nul. ) u tine. +i #ată #ată !n urec%i urec%i *ătr!nul nu mai z!mbi. ici nu răspunse. Se ridică şi plecă. n urmă se auzi #ocea răstită a băiatului. i certa pe cei mici& ) +şa-mi trebuie trebuie dacă mă mă oc cu nişte 'ingăi 'ingăi ca #oi; *ătr!nul s-a aşezat pe o altă bancă" şi nu peste mult !i #ăzu pe copii ieşind din parc. l #ăzu pe ,tele$onist 'in!ndu-se de m!nă cu ,maşina sal#ării şi alerg!nd cu paşi mărun'i. n spatele lor mergea ,doctorul& era cu un cap mai răsărit dec!t cei doi. ici nu era ne#oie să-l !ntrebe c!'i ani are. +proape şapte" nu !ncăpea !ndoială. i bătr!nul rămase nedumerit. (ricepea că un băie'aş oric!t de mic poate $i mămica cui#a" şi c%iar a unui bătr!n. (ricepea şi că alt băiat" la $el de mic" poate $i o maşină teleg%idată sau c%iar o rac%etă. eea ce nu pricepea !n ruptul capului era altce#a& cum poate $i tocmai cel mai mare dintre ei at!t de nepoliticos i totuşi" băiatul cu bascul pe cea$ă era cel mai mare; u un cap mai mare... +sta nu pricepea bătr!nul. (e bună dreptate" dreptate" nu pricepea acest lucru nici #!ntul care duse nedumerirea !n tot parcul. i cum nimeni nu putu să-i răspundă" se zburli deodată şi plecă supărat.
59
E&PEDIŢIA
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
8ra o zi obişnuită. Doar că era ziua bunicii... De cu noapte papucii ei de p!slă nu-şi mai mai găseau ast!mpărul. ast!mpărul. ) +r trebui să-i $acem o surpriză" se $răm!ntau $răm!ntau ei. Dar nu le #enea nimic !n g!nd. Se luminase de-a binelea" c!nd unul din papuci zise !ntr-o doară& ) *unica e bătr!nă. e-ar $i ca de azi !nainte să $acem noi cumpărăturile (ia'a nu e departe... ) Eroza#; aprobă celălalt papuc. Să plecăm c%iar acum. !nd bunica se #a trezi" o să găsească !n bucătărie tot ce-i trebuie& p!ine" carto$i" ceapă" carne... (!ş-p!ş" papucii porniră" dar c!nd aunseră !n antreu" se auziră c%ema'i. 8ra o #oce sc!r'!ită" ce parcă #enea din cuier& ) (apucilor... (apucilor... ) ine ne c%eamă tresăriră tresăriră aceştia" gata să se pitească după nişte şoşoni #ec%i. ) 8u" bastonul bunicii. S!nt agă'at agă'at !n cuier. cuier. +uta'i-mă +uta'i-mă să cobor. cobor. ) e #rei să $aci $aci ) O surpriză bunicii. +zi +zi e ziua ei" nu şti'i !nd s-o trezi" să găsească toate cumpărăturile pe masa din bucătărie. +m $ost de multe ori cu 5=
bunica la pia'ă... tiu să tra#ersez strada" ştiu să #orbesc cu #!nzătorii" #!nzătorii" nu mi-e $rică de c!ini" nici de maşini. ) 6nteresant" 6nteresant" c%icotiră c%icotiră papucii. +#em +#em acelaşi drum. Fai şi tu cu noi. !l autară să coboare din cuier şi" !ncet-!ncet" se !ndreptară spre ieşire" !nt!i bastonul" apoi papucii de p!slă. p!slă. ) Ssst; şuşotiră papucii" trec!nd pe l!ngă camera $eti'ei. $eti'ei. Dacă o trezim nu mai plecăm nicăieri. e $ace bărcu'e ca !n $iecare zi. ) i pe mine călu'" zise bastonul" călc!nd cu griă numai pe co#or. co#or. +unseră la uşă" dar se opriră speria'i. speria'i. O arătare se bălăbănea de clan'ă. ) ine eşti !ntrebă !ntrebă curaos curaos bastonul. bastonul. ) Ssst; S!nt sacoşa" şopti arătarea. arătarea. u pot să desc%id uşa. uşa. ) @ergi şi tu la pia'ă pia'ă !ntrebă un papuc. ) *ine!n'eles. *ine!n'eles. @-am g!ndit de cu seară. 8 o surpriză de ziua bunicii... /ără mine nu se poate. ine aduce cumpărăturile cumpărăturile ) +de#ărat" glăsuiră cei trei. um de nu ne-am g!ndit Să mergem mergem !mpreună. *astonul desc%ise uşa şi se pomeniră !n curte. ă'elul din cuşcă clipi prietenos şi !şi legănă coada. +r $i mers şi el la pia'ă" dar era obosit. Bisase toată noaptea că dezgropase c%iar l!ngă cuşcă un os mare" plin de mădu#ă şi cu robinet. 8ra de auns să dea din coadă" robinetul se desc%idea şi mădu#a curgea de la sine !n $ar$uria lui. +dormi aşadar pe dată" mişc!ndu-şi !ntruna codi'a. +cum papucii" bastonul şi sacoşa bunicii păşeau prin curte" răscolind $runzele moarte" oprindu-se din loc !n loc" bătr!neşte" să mai răsu$le. 5>
C
i aşa" str!nşi la un loc şi păşind !ncet pe co#orul de $runze" putea părea oricui că !nsăşi bunica e !n milocul lor şi !i duce spre pia'ă. 6eşiseră tocmai din curte şi o clipă se opriră ame'i'i de #uietul străzii ) aşa cum $ăcea şi bunica ) c!nd se auziră c%ema'i& ) Sta'i; Opri'i-#ă" Opri'i-#ă" unde merge' merge'ii $ără bani 8ra $eti'a care alerga după ei" cu banii str!nşi !n pumn. ) Bii Bii şi tu la pia'ă pia'ă o !ntrebară !ntrebară papucii. ) Sigur că da. 8 o surpriză de ziua bunicii. (!nă acum n-am mai $ăcut niciodată cumpărături" dar astăzi mergem !mpreună" bine i porniră... !nd mai t!rziu se trezi şi bunica" !şi căută papucii pe preşul de l!ngă noptieră şi nu-i găsi. ici bastonul nu era !n cuier. Sacoşa nici n-o mai căută pentru că" !n drum spre bucătărie" zări pătucul $eti'ei gol. *unica se sperie" dar !n aceeaşi clipă #ăzu !n curte ciudata epedi'ie. Se şi !ntorceau de la pia'ă. n $runte mergeau papucii" răscolind !n dreapta şi !n st!nga $runzele moarte" apoi bastonul" 'opăind şi pocănind pe trotuar şi" la s$!rşit" $eti'a cu sacoşa. ă'elul se mişcă şi el din cuşcă şi se !ntinse" se !ntinse p!nă aunse cu botul la sacoşă. ) +stea-s toate toate cumpărăturile cumpărăturile !ntrebă !ntrebă el" dezamăgit. dezamăgit. umai carto$i carto$i şi p!ine a'i cumpărat DaI carnea unde-i ) @ai mergem mergem odată; odată; r!se bucuroasă bucuroasă $eti'a. $eti'a. ) @ă lua'i şi pe mine se gudură că'elul. Da @ă lua'i i se strecură pe l!ngă picioruşele picioruşele $eti'ei" $eti'ei" se $recă de baston" se ucă ucă #oios cu papucii. papucii. 1
OAMENI ĂRĂ IMAGINAŢIE
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
u era nici patru umătate umătate diminea'a diminea'a c!nd Kenică sări din aşternut drept la $ereastră. +r $i dorit să #adă stele şi cerul senin" dar bolta era parcă de plumb" iar ar'arul din $a'a casei se zbuciuma !ntunecat. !ntunecat. ) S-a !nnorat" care #a să zică" !şi zise băiatul şi sim'i o str!ngere de inimă. i ce $rumos $usese aseară; ald" pic de boare şi o lună" a% ce lună" rotundă şi oasă" să o culegi cu minciocul" nu alta" ca pe o plătică de aur. n re#ărsatul zorilor cartierul !ncă dormea. Doar cei doi guguştiuci de sub streaşină !şi !ncercau somnoroşi ocarina" !n timp ce c!te#a #răbiu'e !şi ciripeau" $ără con#ingere" primele impresii. ) Aocm Aocmai ai azi" duminică" o să plouă" bombăni băie'aşul" băie'aşul" dar" ca orice pescar #eritabil" găsi pe dată $olosul ponosului. e-are a $ace" pe ploaie muşcă mai bine; Aotul era pregătit de cu seară& momeala" sculele" rucsacul cu merinde" totul... Se spălă zorit şi" !n timp ce desc%ise larg $ereastra" zări prima rază de soare peste acoperişul #ecin. ) O" dar #a $i senin senin şi astăzi" astăzi" #a $i soare" soare" ubilă Kenică Kenică şi se uită la la ceas&
2
cinci $i. (er$ect. +cuş soseşte şi /ane. Să-mi scot eu binişor bicicleta de pe balcon" c%ibzui băiatul" şi s-o aşez !n antreu. 0as şi uşa desc%isă şi" cum aud paşi pe scară" #alea; +poi o oră de pedalare" şi #or $i pe baltă. Să ia şi o minge Da; i şa%ul i; i !ncă două portocale" !i plac lui /ane... /ane" a%" ce băiat; nalt" deştept $oc" sporti#" eact cum i-ar plăcea să $ie şi el c!nd #a $i !ntr-a opta. i #esel" lipicios" iste'... i dintre to'i puştanii" tocmai pe el l-a ales să stea o zi pe baltă. (utea să ia pe altul" pe oricare" orice pric%indel dintr-a dintr-a doua ar ar $i $ost bucuros" bucuros" ba c%iar dintr-a dintr-a patra... patra... umai că /ane l-a pre$erat pe el" asta-i; +cum !nt!rzie ni'el" nu-i nimic" e de#reme. Sau poate aşteaptă !n stradă Sigur" !n stradă trebuie să $ie" de ce ar mai pierde #remea urc!nd 8 deştept /ane; n c!te#a minute" băie'aşul coboară şi el cu tot calabal!cul. Strada e pustie. e-o $i cu /ane Să urce şi să-i dea un tele$on Dar de ce +seară #orbiseră" puseseră totul la punct& ) e !nt!lnim !nt!lnim la cinci $i. $i. ici o discu'ie; discu'ie; 8ra şase. (e stradă era acum destulă lume şi Kenică se sim'ea uşor carag%ios aştept!nd aşa" pe trotuar" alături cu trestii" mincioc şi u#elnic de parcă ar $i pescuit !n rigolă. Se plimba c!t mai departe de calabal!c sub soarele ce !ncepuse să ardă" cu oc%ii spre capul străzii" tresărind tresărind la orice clinc%et de bicicletă. ?$" acuş o să se trezească ai lui" şi el zace tot !n $a'a casei de at!ta #reme... ) !t a#e'i ceasul ceasul ) apte. 3
(utea să meargă la ştrand" la pădure" oriunde" g!ndea Kenică. i c!t a trudit toată după-amiaza& $ă tu mămăligă cu %al#a" caută r!me mari" albe" #iermuşi" p!nă şi coropişni'e ) aşa !i ordonase /ane" ştie el ce ştie" e%ei; ) şi acum stă aici ca părăsitG şi deodată !l cuprinse ruşinea. um de nu i-a trecut prin minte Dacă lui /ane i s-o $i !nt!mplat cine ştie ce" #reo nenorocire +r $i #enit el prin $oc şi apă" dar cu siguran'ă i s-a !nt!mplat ce#a" ce#a rău" rău de tot. ?n accident; ,8u mă perpelesc pentru baltă" şi el o $i acum !n duba sal#ării" pe masa de opera'ii" la reanimare... reanimare... ,Sau poate s-a !nt!mplat ce#a acasă" şi atunci cum o să plece Sau poate !n cartier" #reun incendiu" #reo catastro$ă... e" eu m-aş mai $i dus la pescuit dacă ardea la #ecini +sta trebuie să $ie; /ane asudă" se zbate" !şi pune poate #ia'a !n primedie" şi eu !l bombănesc... ) !t e ceasul ceasul ) Opt. Eata; Ba merge el" Kenică" la /ane. u" nu mai poate sta cu m!inile !n s!n. Dă-l !n sărăcie de oblete" de baboi" o să pescuiască ei altă dată" numai /ane să $ie sănătos. i" pedal!nd spre /ane" Kenică trecea printre maşini" trecea peste stopuri" claona ca un #e%icul de pompieri !n misiune. ,Boi $i alături de el orice s-ar $i !nt!mplat" p!nă la capăt. i dau şi s!nge dacă e ne#oie. ,Bin" 'ine-te bine" /ane; +cuş sosesc; 7bor;... 4
8act cinci minute mai t!rziu" Kenică suna la uşă. +păsa pe sonerie" bătea cu pumnii" pumnii" striga. Să $i sosit oare prea t!rziu t!rziu
5
i" deodată" se pomeni $a'ă !n $a'ă cu /ane. n piama" um$lat de somn" #lăganul căsca de-i trosneau $ălcile. ) /ane" /ănuş" ce-i ce-i cu tine tine ) e să $ie $ie ) 8şti !ntreg" !ntreg" sănătos u 'i'i s-a !nt!mplat !nt!mplat nimic ) e-'i #eni #eni ) +i tăi s!nt bine" to'i to'i ) (ăi; ) De trei ore mă perpelesc. e nu mi-a trecut prin minte 6ncendiu" inunda'ie" cutremur... ) Faida de" eşti eşti diliu ) +tunci de ce n-ai n-ai #enit ) ?nde ) 0a pescuit" pescuit" cum a $ost #orba. #orba. /ane se mai !ntinde o dată de umple toată uşa" mai cască o dată" apoi se dumireşte şi zice senin& ) Simplu" puteai puteai să-'i !nc%ipui !nc%ipui şi tu. tu. +@ +@ ?6A+ ?6A+A. Kenică răm!ne o clipă buimăcit. (arcă pălmuit. + uitat" deci... +sta" cu ade#ărat" nu i-a trecut prin minte... ) +i spus ce#a ce#a ) ă s!nt un om $ără imagina'ie" imagina'ie" !ngaimă micu'ul micu'ul şi pleacă cu umerii prăbuşi'i. prăbuşi'i. De la balcon" /ane !l #ede urc!nd pe bicicletă şi strigă !n urma lui& 9
) 8i" puştiu; 0asI că mergem săptăm!na #iitoare sau peste două săptăm!ni" #edem noi. /ără discu'ie... /ă tu mămăligă" caută r!me albe mari" coropişni'e... 0a cinci diminea'a s!ntem pe baltă. (e onoarea mea; 0a ora nouă un mic biciclist mai pedala" !ncă mai pedala parcă !n neştire prin cartier" !n urul casei. i lacrimile nu conteneau să-i curgă pe obrai. De ce se !ntrebau to'i trecătorii. trecătorii. Dar" $ac pariu" nici unul dintre ei nu a#ea" nu putea a#ea at!ta imagina'ie ca să-şi eplice.
=
MAMA MAMUŢILOR MAHMURI
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
) *ei ceaiul" ceaiul" iei aspirina" aspirina" pui picături picături !n nas şi stai stai sub plapumă. plapumă. +sta de alaltăieri" ba nu" de răsalaltăieri" de oi; Sau de miercuri Dar azi ce zi mai e De c!nd !i curge lui Bictoraş nasul De c!nd o tot aude pe mama cu ceaiul" aspirina" picăturile picăturile ?$" şi tocmai acum s-a pornit să ningă" c!nd are el guturai. ) Dacă eşti cuminte" m!ine ieşi pu'in pe a$ară" la săniuş" !l !mbunează mama. @!ine sau poim!ine... ) @!ine" sau poim!ine poim!ine ) !nd is-pră-#eşti is-pră-#eşti cu gu-tu-ra-iul; gu-tu-ra-iul; +m zis; zis; Dacă mama silabiseşte cu#intele" nu mai e de glumit. ncearcă totuşi să o !nduplece& ) Fai" mă" mamă" mamă" la să-mă... să-mă... @i-a trecut. trecut. ) ,@i-a trecut" !l !ng!nă mama. +uzi-l cum mormăie" mormăie" mmm... mmm... parcă #orbeşte dintr-un burlan. ) ?ite şi mata mata cum ninge de $rumos. Da. inge $rumos" asta aşa e. B!ntul s-a oprit şi acum $ulgii !şi lipesc parcă $a'a de geam" ispitindu-l ispitindu-l a$ară. a$ară. ) i eu c!nd ispră#esc ispră#esc cu guturaiul guturaiul ) !nd 'i se des$undă des$undă nasul. nasul. >
ă'elul Eică ciuleşte urec%ile. i el ar #rea să ştie c!nd o să scape de !nc%isoare. 8l nu are guturai. O%" ce s-ar mai tă#ăli prin zăpada proas pătă" ce s-ar %!roni %!roni cu guguştiucii" guguştiucii" ce tumbe ar mai $ace pe derdeluş; derdeluş; i s-ar !nt!lni" sigur s-ar !nt!lni cu to'i că'eii din cartier. O%; poate ar a#ea norocul să o #adă c%iar pe u'a" o clipă doar" printre ostre'e. +cum trebuie să $ie mai albă ca niciodată" albă ca #ata... i numai oc%ii ei se #ăd de sub breton ca doi tăciuni" negri" strălucitori. strălucitori. E!ndurile i se opresc !ntr-un o$tat din inimă. +r ruga-o el pe mama să-i dea drumul a$ară" dar" unu la m!nă" el nu #orbeşte. i doi" pe el nu-l lasă singur din casă" $ără Bictoraş. 8%" suspină el din nou şi !şi astupă oc%ii cu codi'a" să nu mai #adă zăpadă" $ulgi" guguştiuci şi tăciunii de sub bretonul u'ei... n aceeaşi clipă !şi ciuleşte !nsă din nou urec%ile" urec%ile" căci băiatul tocmai tocmai se smiorcăie& smiorcăie& ) *ine" şi c!nd c!nd ştiu eu dacă mi mi s-a des$undat nasul nasul !nd ) !nd o să po'i spune curat" $ără să mormăi aşa& ,@ama mamu'ilor mamu'ilor ma%muri nu spune miau-miau-miau... ) um um um ) +şa cum ai auzit. +cum mă grăbesc" uite" !'i scriu pe o bucată de %!rtie. @ama scrie !n grabă cu#intele c%iar pe !mbrăcămintea abecedarului şi spune& ) Dacă le po'i spune limpede" limpede" să se audă bine $iecare m şi n" gata" e !n regulă" pute'i ieşi a$ară... 9C
+cum Bictoraş parcă s-a mai !n#iorat. Deci asta e totul" 5) cu#inte" $ără să mormăie. +şa e ,!n regulă sau" mai eact" o să ştie el singur c!nd totul e ,!n regulă. ă'elul Eică !l pri#eşte drept !n oc%i şi dă din coadă. (arcă l-ar ruga& ,Fai" !ncearcă" dă-i drumul c%iar acum. ) @a-ma mu-ţi-lor. ă'elul clatină din cap. u e bine. *ăiatul ştie asta. O ia de la !nceput& ) @a-ma mun-ţi-lor... Ma-ma ma-mi-ţelor... Ma-ma mîţelor... Mama mai-mu-ţe-lor... A'" nu e aşa... ) u" parcă sc%elălăie şi că'elul Eică şi se mută pe taburet" cu oc%ii la buzele băiatului. băiatului. Fai" Bic Bictoraş" toraş" !ncă o dată. dată. i băiatul o ia de la capăt. (e litere" pe silabe... ) @a-ma mamu-'ilor mamu-'ilor.. e e Ţilor? ) u e nimic" nimic" Bic Bictoraş. toraş. 0eagă silabele" silabele" leagă-le leagă-le mai bine. *ăiatul parcă l-a auzit. O ia de la !nceput. Mamuţi-Lor. ?$" mi-e somn... ) Mamuţi-Lor. ) u te lăsa" !l !ndemnă !ndemnă că'elul şi se gudură pe l!ngă l!ngă abecedarul scăpat scăpat !ntre perne. Bai... Dar băiatul a adormit. Se $ace co#rig şi că'elul Eică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . !t timp a trecut Două-trei ore +$ară s-a mai luminat" dar ninge !ncă. O%" ce trebuie să $ie acum pe derdeluş; Se aud c%iote. i lătrături. i parcă !ntre ele... ele... Să $ie glasul glasul u'ei 91
) Fai" Bic Bictoraş; toraş; ) @ama mamu'ilor mamu'ilor ma... ma... ma%... ma%m... ma%m... maturi. ) u" nu te lăsa" lăsa" Bic Bictoraş; toraş;
92
93
) @ama mamu'ilor mamu'ilor mamu. i. ) +şa" aşa; ) @ama mamu'ilor mamu'ilor... ... masculi! ) O$" nu; Ae rog" continuă" nu adormi din nou... ă'elul !l linge pe urec%e" !l g!dilă. ) @a-ma" @a-ma" mama mamu'ilor mamu'ilor ma%-muri... ma%-muri... ă'elul dă din coadă. ) ?ra; @ai departe. departe. ) @ai departe e uşor; @ama mamu'ilor mamu'ilor ma%muri nu spu-ne... e nu spune O$" mai s!nt trei cu#inte... u spune mi-a-u-mi... Mia-umia... @iaumia... @iaumia... e-o $i asta Miaumiami? + greşit mama c!nd a scris ) u" n-a greşit" Bictoraş. Bictoraş. Au greşeşti. +colo +colo nu s!nt trei cu#inte" e unul singur" dintr-o singură silabă" dar e repetat de trei ori. Faide; Dar ce e asta 6ar adormi u se poate; i zăpada Derdeluşul i u'a cu oc%ii ei de tăciune Ae rog" te implor" mai !ncearcă... *ăiatul a pus m!na pe abecedar. +cum că'elul aude desluşit& ) @ama mamu'ilor ma%muri ma%muri nu spune mi... nu spune mia... nu spune miaumi... nu spune... Dar Bictoraş se opreşte" căci !n $a'a lui" slu" cu lacrimi !n oc%i" că'elul Eică !ncepe să miaune" din ce !n ce mai s$!şietor& ) @iau; @iau; @iau; @iauuuu;;; ) ?ra; eclamă Bictoraş Bictoraş şi citeşte dintr-o su$lare toată $raza& Mama mamuţilor mamuri nu spune miau-miau-miau. 94
8 minunat pe derdeluş. S!nt to'i copiii. i că'eii. i #răbii zăpăcite" şi gugu gu guşt ştiu iuci ci sper speria ia'i 'i"" şi Bictor ctoraş aş nu ma maii ispr ispră# ă#eş eşte te de po po#e #est stit it cu cum m că'elul Eică a $ăcut pe pisica& ,@iau-@iau-@iau. 8ste şi u'a acolo cu blana ei albă ca #ata" cu oc%ii ca doi tăciuni. Dar trece pe l!ngă că'elul Eică" $ără să-i arunce o pri#ire" rece ca un sloi de g%ea'ă. Doar c!nd aunge !n #!r$ul derdeluşului se opreşte să răsu$le" apoi mormăie ca pentru sine& ) Fm" ce mai că'el; După ce că nu-i de nici o rasă" mai $ace şi ca pisica. ($iu; opiii zburdă" 'ipă... i doar peste inima zdrobită a lui Eică pl!nge cu lacrimi albastre prima stea a serii.
95
*O*O66 ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
(oate cu g!ndul că H!n s$!rşit;: a doua zi" c%iar a doua zi !ncepea şcoala" prima lui zi de şcoală" sigur nerăbdător" nerăbdător" dar şi obosit de aşteptare" aşteptare" @itrică a'ipise !ndată după-masă şi" moleşit de zădu$" dormise dus" $ără #ise. !t timp u neputin'ă să-şi dea seama.?n ceas-două 7ece Se uita ca ame'it !mpreur" dar" ciudat" nimic" absolut nimic nu-i putea spune spune dacă !n clipa clipa aceasta aceasta"" acum c!nd se rotea buimac prin ograda pustie" era !ncă astăzi sau se $ăcuse... $ăcuse... m!ine Soarele nu se #edea pe cer ) nu răsărise +s$in'ise O lumină #ie" dar albăstrită ca laptele crud" iz#ora dintre dealuri ) re#ărsat de zori amurg ireada de #ite păşea agale prin pra$ul drumului ) #enea" se ducea la păşune ) iar trecătorii !şi dădeau bine'e cu acelaşi ,Lnă ziua ) ziua bună... 8ra spre seară 8ra diminea'ă Benind dinspre sat" poştaşul pedala $ără zor" ca totdeauna" ca şi c!nd !n tolba lui n-ar $i poposit nicic!nd #reo telegramă $ulger. ) u #ă supăra'i" supăra'i" c!t e ceasul ceasul se pomeni pomeni băiatul !ntreb!nd. !ntreb!nd. ) ase" şase şi ce#a" răspunse răspunse omul şi !şi !şi #ăzu de drum. drum. ,+tunci e bine" se !n#ioră băiatul. Dacă e şase ) şase şi ce#a" p!nă la şapte" şapte şi ce#a" a#ea tot timpul. (utea să se spele" să se !mbrace !n
9
uni$ormă" să aungă la şcoală... ,Dacă e şase dimineaţa? Dar dacă e şase seara +sta nu precizase poştaşul. Să $ugă după el şi să-l !ntrebe aşa" din senin& ) ene" acum e seară sau diminea'ă diminea'ă um să pună o asemenea asemenea !ntre bare +r răm!ne de pomină !n tot satul. O" cu nici un c%ip" l-ar crede zărg%it. i atunci Aot singur #a trebui să se descurce. +i lui tocmai acum se apucaseră să plece... +$urisit +$urisit somn" greu ca păm!ntul... păm!ntul... (ri#i !n ur. Eăinile c!r!iau" d!nd t!rcoale mărului uscat. Se pregăteau de culcare +bia cobor!seră din cotinea'ă ,Să mă uit la cer" !şi zise @itrică. Dacă se limpezeşte" !n cinci-zece minute" o !ntind spre şcoalăG dacă" dimpotri#ă" se-ntunecă" n-am dec!t să mai trag un pui de somn. Dar Dar ceru cerull !şi !şi pă păst stra ra tain taina" a" pa parc rcăă !ncr !ncrem emen enit it.. Do Doar ar o uşoa uşoară ră bo boar aree !mpr !mprăş ăşti tiaa $um $umuril urilee ce suia suiauu iciici-co colo lo"" !n #a #ale le"" din din %o %oge geac acur uri. i. Se pregăteau de cină Dar dacă puneau de fruştuc? i atunci +tunci nu mai putea răm!ne nici o clipă" #a pleca la şcoală; Dar pe $uriş" prin grădini şi porumbişti" de-a lungul #ăii. Ba aunge eact !n spatele şcolii şi #a aştepta acolo" pitit !n dosul gardului. Dacă se adună şi al'i copii" 'uşti şi el !n curte" dacă nu" se #a !ntoarce spre casă tot ne#ăzut. (e !ntuneric. iucit pe #ine !n dosul cur'ii" pri#ind prin ostre'e" @itrică nu se dumirea de$el. n curtea şcolii erau destui copii" unii măturau şi stro peau careul" al'ii !ncercau cablul de la catarg" mul'i intrau şi ieşeau din clase şi băiatul !n'elese că puneau căr'ile noi pe bănci" pe catedre. 8rau 99
şi pro$esorii aproape to'i" era şi to#arăşul director. ?ite-l şi pe primar; Aotul părea gata pentru desc%iderea şcoliiG serbarea putea !ncepe c%iar acum" pentru că acum băiatul era sigur" nu mai !ncăpea nici o !ndoială" acum era 15 septembrie" era diminea'ă" era prima lui zi de şcoală şi pentru mult" mult timp clădirea aceasta pe l!ngă care trece de at!tea ori de#enea de#enea şcoala şcoala lui, iar el şcolar. Ba ieşi din ascunzătoare" se #a repezi de-a dreptul !n curte" #a răm!ne !n careu" printre ceilal'i copii" p!nă !i #a c%ema pe to'i clopotul. umai că... De ce !n clase se aprind becurile Da" parcă-parcă s-a !ntunecat; u cum#a azi totuşi nu e m!ine %iar aşa" uite" deasupra Dealului /etii !mpunge parcă !ntr-o baltă s!ngerie cornul lunii. +cum e totul limpede& azi nu e m!ine" mîine se desc%ide şcoala" aşadar pe m!ine; De bucurie !i #ine să strige" dar se tupilează ne#ăzut !n porumbişte şi $ace drum !ntors spre casă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . + doua zi @itrică merge spre şcoală. Diminea'a e proaspătă" luminoasă" lumi noasă" soarele !mbracă !n diamante $iecare $ir de iarbă. (e uli'e" zeci de copii zoresc spre şcoală. umai poştaşul pedalează agale" ca şi cum !n tolba lui lui n-ar n-ar $i po popo posi sitt nici nicic! c!nd nd #reo #reo tele telegr gram amăă $ulg $ulger er.. i de deod odat ată" ă" la răsc răscru ruce ce"" !n #a #ale le"" @itr @itric icăă se op opre reşt şte. e. Arecea eceau" u" 'in! 'in!nd nduu-se se de m!nă m!nă"" c!rduri de băie'i şi $ete" colegii lui de grădini'ă. n clipa aceea un g!nd !l $ăcu să z!mbească şi se pomeni #orbind cu glas tare" plin de m!ndrie& ) Jştia merg merg la şcoală şcoală pentru prima prima dată. *oboci; 8%ei" nu era cazul lui; 9=
i o luă la picior de unul singur spre şcoală" ca spre o bună şi $oarte #ec%e cunoştin'ă.
9>
PRIMUL ZECE
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
n drum spre şcoală" +ndrei !şi scutură !n pas săltat g%iozdanul din spinare. Să se ştie precum că are g%iozdan; i să se ştie că !nlăuntrul său are şi penar şi călimară şi căr'i şi caiete; a orice şcolar. e dacă entr-a-nt!ia u e tot şcolar Eurali#" g%iozdanul !i !nso'eşte paşii& ) S!nt şcolar; şcolar; S!nt şcolar; şcolar; S!nt şcolar; şcolar; +cum" la ora aceasta de diminea'ă" nu e nimeni pe cărare" deşi băiatului groza# i-ar place să aibă cui se destăinui& ) (entru azi am a#ut de scris 1C r!nduri; 0e-am scris pe toate" s!nt !n caiet. Bre'i să le #ede'i -are cine să-i să-i răspundă. E%iozdanul tace. +ndrei ar sporo#ăi de unul singur" dar nu despre caiet. Despre pagina cu tema trecută" treacă-meargă. +re nota =. i despre !ncă o temă" două" poate. 9 nu e rău. Dar pe urmă #in alte pagini despre care e mai bine să nu #orbim" căci" !ntre noi $ie #orba ) şi +ndrei e de aceeaşi părere ) nota n-o prea sco'i cu dragă inimă !n lume. u-i aşa
=C
+cum +ndrei a auns !n şosea şi ar a#ea cui să #orbească. Dar cu g!ndul la caiet" i-a pierit i-a pierit cu totul c%e$ul. i la urma-urmei" ce să spună ă e
=1
destul de bun c!nd pagina e toată zg!riată ca de ace De ce e zg!riată (ăi tocmai asta nu poate băiatul să o spună. ăci cine ar crede că un şcolar din clasa !nt!ia" !n timp ce !şi scrie temele" se oacă cu pisica Sau parcă e de spus !n gura mare că e bun şi 5" c!nd umătate din r!ndurile scrise !noată !n marmeladă +%" şi de c!te ori a %otăr!t să nu mai măn!nce c!nd !şi scrie temele;... + %otăr!t" şi a uitat. um a uitat acum că tema de azi" cu cele 1C r!nduri" are trei pete de cerneală... De ce Fai să-l lăsăm in pace... e #re'i i-a dat toată silin'a să le scoată. Breo umătate de ceas. De $ăcut" se ştie" petele se $ac din neaten'ie. n mai pu'in de o secundă... +şadar" băiatul a uitat de aceste necazuri. E%iozdanul a !nceput să salte iarăşi" gurali#. +ndrei a prins din nou po$tă de #orbă. ?li'a e plină de oameni. ?nii pietruiesc şoseaua. ) e bine; g!ndeşte băiatul. băiatul. O să a#em şoseaua pietruită pietruită dintr-un dintr-un capăt la altul al satului...
=3
) !nd o să $ie gata !ntreabă !ntreabă +ndrei +ndrei pe oamenii oamenii de pe căpriori. căpriori. ) ...Dăm zorG p!nă p!nă diseară punem punem 'igla" 'igla" răspund aceştia aceştia bucuroşi.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . + $ost o mică pauză. De ce n primul r!nd" pentru că au trecut 3 ore" şi !n al doilea r!nd" să c!ntărim c!t e de greu !ncă un . Da" e cam greu. 6acă& g%iozdanul nu mai saltă. i nici +ndrei nu mai merge cu pasul săltat. i c!t e el de gurali#" acuma tace. i nu că n-ar a#ea cu cine să #orbească. Dulg%erii au ispră#it de aşezat 'igla" electricienii coboară de pe st!lpii !nal'i !ntre care $irele stau !ntinse ca nişte linii de caiet" drumarii au str!ns roabele la un loc şi glumesc !mpreună. +ndrei merge pe dunga şan'ului" cu capul !n păm!nt. E!ndeşte& ) Ao'i Ao'i"" to'i muncesc cu spor şi s!nt #eseli. +u +u şi de ce să se bucure. u ca el. +uzi; 0a cea mai uşoară temă să ia tot ; Dar nu; +sta nu se #a mai !nt!mpla. %iar m!ine am să iau un zece" !şi zice băiatul şi grăbeşte pasul !n timp timp ce plopul clatină clatină din cap. n semn semn de aprobare" aprobare" $ireşte. ndată după masă" +ndrei desc%ide caietul. ) Bo Boi $ace literele literele ca !n carte" carte" toate cele cele 1C r!nduri; %otărăşte %otărăşte el şi dă să !nmoaie tocul !n cerneală" dar se opreşte. nt!i sugati#a" să nu pătez. Scrie cu#!ntul ,temă $rumos" cu liniu'e drepte. (isica s-a urcat pe masă. !ntinde laba !nspre toc. ) 7!t; o alungă alungă băiatul" şi pisica pisica se zb!rleşte zb!rleşte nedumerită. nedumerită. =4
,e-o $i #r!nd stăp!nul Doar după ce scria un r!nd se uca !ntotdeauna cu mine. i n-are de unde să ştie că stăp!nul său se g!ndeşte !n clipa aceea la electricienii de pe st!lpi. e 8i s-ar $i dat os pentru te miri ce @ai scrie două r!nduri& !ncet" griuliu" pe toată liniatura... *unica i-a adus $elia de p!ine cu marmeladă. +ndrei o dă deoparte cu dosul m!inii şi scrie mai departe. e Dulg%erii se urcă !n #!r$ul căpriorilor cu barda !ntr-o m!nă şi cu marmelada !n cealaltă @ai are de scris doar două r!nduri. + cam amor'it. e-ar $i ) !i dă prin g!nd ) să alerge ni'eluş cu zmeul Dar se opreşte... +şa ar $i $ăcut şi ieri şi alaltăieri" dar astăzi se g!ndeşte& oare drumarii ar $i lăsat din m!nă roaba ca să !nal'e zmeul +ndrei a terminat. (ri#eşte pagina... +cum e ca !n carte. +cum e bine. + doua zi spre casă +ndrei !şi scutură !n pas săltat g%iozdanul. Să se ştie că are g%iozdan; i !nlăuntrul său are penar şi călimară şi caiete. i să se ştie că !n caietul de romMnă are primul zece; Eurali#" g%iozdanul din spinare !i !nso'eşte paşii& ) S!nt şcolar; şcolar; S!nt şcolar; şcolar; +m +m primul zece; zece; 7e-ce; 7e-ce; 7e-ce; ) + $ost greu !ntreabă !ntreabă plopul. plopul. ) Doar !nceputul" !nceputul" răspunde +ndrei +ndrei şi r!de $ericit $ericit spre oamenii oamenii din ur. ur.
=5
CHEIA
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Arecuseră c!te#a ceasuri de c!nd @i%ăi'ă era pionier" de c!nd sim'ise !n dreptul inimii" ca o atingere de aripă" prima $luturare a cra#atei roşii cu tricolor. (ornise atunci" ca ame'it" spre casă. De bucurie i se părea că nu mai e băie'aşul $ira#" aproape pirpiriu" ci altul" mult mai puternic şi parcă" totuşi" nespus de uşor. uşor. +ltminteri" +ltminteri" cum #!nticelul acesta" ce se zbăt zb ătea ea prie priete teno noss !n mătas ătasea ea cra# cra#at atei ei"" l-ar l-ar $i pu putu tutt !năl !năl'a 'a de deas asup upra ra stră străzi zilo lorr" de deas asup upra ra case caselo lorr" p!nă p!nă la no nori ri Arecăt ecător orii ii !i z!m z!mbe beau au"" cunoscu'ii !l strigau pe nume" iar @i%ăi'ă sim'ea că o putere necunoscută p!nă acum i se $urişase !n ad!ncul $iin'ei" că el" omule'ul de şapte ani" e nu numai gata !n orice clipă" dar este c%iar !n stare de $apte mari" de uriaş. Să $acă un singur semn de pildă" şi blocul acela neterminat să se ridice !ntr-o clipită p!nă la cer cu toate etaele sale. Sau să !ntindă o singură m!nă" şi camionul acela să $ie descărcat sau... Dar iată" acum" după ceasurile de ame'itoare %oinăreală" se a$la !n $a'a casei. u-i mai răm!nea dec!t să desc%idă uşa" să se aştearnă pe temele de a doua zi" apoi să-şi aştepte părin'ii. Să-i aştepte O" nu; (!nă se #or !ntoarce ei de la $abrică" #a $ace el curat" #a uda el $lorile" #a pune el
=
masa. i nu-şi #a scoate cra#ata. Ba răm!ne !n uni$ormă" sub m!ng!ierea mătasei roşii cu tricolor... ) Dar unde e c%eia c%eia *ăiatul se pipăia nedumerit la piept. +colo !i at!rna !ntotdeauna c%eia" legată cu un şnur lung" de g!t; +%" dar ce uituc; +zi-diminea'ă mama !i !nnodase şnurul c%iar de breteaua maieului. ) Să nu se #adă c!nd !'i #a lega to#arăşa comandantă comandantă cra#ata" !i spusese mama. *ucuros" băiatul !şi desc%eie to'i nasturii de la cămaşă şi se căută !n s!n. Dar c%eia nu era nici sub maieu. S-o $i pierdut %iar astăzi Să-şi aştepte" aşadar" părin'ii părin'ii pe scară" ca un copilaş nepricopsit şi carag%ios i asta c%iar !n prima zi c!nd de#enise pionier i deodată !şi aminti totul şi !i #eni să sară !n sus de bucurie. um o să-şi mai găsească c%eia la g!t" sau legată de breteaua maieului" ca to'i copilaşii i-o dezlegase astăzi cu m!inile lui şi o pusese !n buzunar. 8ra doar pionier" acum putea a#ea griă de lucruri mult mai !nsemnate !nsemnate ) de c%ei ce să mai #orbim ) ca to'i oamenii mari. i @i%ăi'ă 'inea c%eia !n palmă ca de at!tea alte dă'i" dar o pri#ea cu o m!ndrie nouă" ca şi cum n-ar $i $ost #orba de aceeaşi bucată de metal" ca şi cum n-ar $i $ost #orba să desc%idă doar uşa de la casă. a şi cum ar $i a#ut !n $a'ă o altă uşă" spre cine ştie ce alte tăr!muri" spre cine ştie ce alte zări.
=9
EU, GICĂ Ş' ETIŢA ERICITĂ ERICITĂ
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
(e $eti'a $ericită o !nt!lnesc zilnic la orele 9 şi umătate" $i la orele 9 şi umătate. umătate. 0a col'ul străzii. străzii. +colo +colo ne !ncrucişăm !ncrucişăm de $iecare dată dată paşii. 8u şi că'elul Eică" la prima plimbare din zi" ea !n drum spre şcoală. Scena nu-mi poate scăpa din două moti#e. nt!i pentru că" ori de c!te ori o #ăd" !mi zic !n g!nd ,trebuie să scriu o po#este despre această $eti'ă $ericită" iar !n al doilea r!nd" deoarece eact !n clipa aceea" dar eact !n clipa c!nd !mi !nc%ei g!ndul" că'elul !şi ciuleşte urec%ile şi !ncepe să m!r!ie. ?neori sc%eaună şi latră sc!ncit de parc-ar da cu oc%ii de #ec%iul lui duşman" motanul gras şi tărcat ce picoteşte sub maşina #erde parcată pe trotuar. O" dar maşina #erde e mai !ncolo. (o$tim" şi-acum l-a apucat. ) e-i cu tine" tine" Eică Strada este !ncă pustie. Doar că" iată" trec!nd pe l!ngă noi" se !ndepărtează cu pas egal şi apăsat $eti'a $ericită. Durdulie" !ndesată" cu obraii plesnind de sănătate" cu căciuli'a de urson roşu" de sub care izbucneşte" ca o $loare de magnolia" $unduli'a" cu pu$oaica ei de $iş be" cu $ermoare şi cu dunguli'e albe şi carmin" cu $ularul dat peste umăr" cu cizmuli'e galbene... ,Arebuie să scriu o po#este despre această $eti'ă $ericită" !mi zic" dar ==
=>
!n aceeaşi clipă" ca un $ăcut" da" eact !n clipa c!nd !mi !nc%ei g!ndul" Eică !ncepe să m!r!ie. u" nu e motanul gras şi tărcat... ) ?$" păcătosule" păcătosule" mă plictiseşti; plictiseşti; Fai să plecăm" zic supărat şi ne !ndreptăm spre părcule'. +colo stăm !ntotdeauna mai mult. Eică zburdă printre bosc%ete" iar eu mă g!ndesc din nou la $eti'a cu pas liniştit" egal" apăsat" cu m!inile la spate" cu cizmuli'ele ei galbene" cu... ă'elul se opreşte brusc şi" !n aceeaşi clipă" da" eact !n aceeaşi clipă" !ncepe să latre. Să mă latre u" să-mi #orbească& ) 7i" %aide" de ce te opreşti opreşti ,u m!inile m!inile la spate... spate... şi cu mai ce ) u $undi'ă... $undi'ă... ) i cu mai mai ce mi-o retează retează el. t ) u mănuşi... mănuşi... ) i i i" uite !'i spun eu" dar să n-o mai #ăd !n oc%ii mei... tiu că #rei să scrii despre un copil $ericit. ) +şa e. Despre $eti'a $eti'a cu căciuli'ă căciuli'ă roşie" roşie" şi cu... ) u; Să nu scrii. scrii. ) Dar de ce e ştii tu despre despre ea ) imic" m!r!ie Eică. Doar ceea ce #ăd !n $iecare zi. um !i duce bunica g%iozdanul. i punga cu gustarea. i săcule'ul cu papucii de sport. n spate" g!$!ind. obosită şi tristă... Să nu scrii despre ea" auzi Ae implor; ) *ine" Eică" n-am n-am să scriu.
>C
Dar Eică porneşte să m!r!ie şi să latre. +cum ce mai e +%" acum e limpede. limpede. De sub maşina #erde !l scuipă motanul gras şi tărcat" cu labele parcă #!r!te #!r!te !n cizmuli'e cizmuli'e galbene... galbene... DRĂGĂLAŞII DE EI...
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
8ra o diminea'ă !nsorită" luminoasă" c!nd am ieşit pe stradă. !n prima curte c!'i#a copii cu uni$orme curate stăteau la umbră şi citeau. Arec!nd pe l!ngă ei" s-au ridicat !n picioare şi m-au salutat" apoi s-au aşezat" continu!ndu-şi lectura !ntreruptă. n a doua curte se a$lau doi $ră'iori" parcă gemeni" cărora tocmai li se aducea gustarea. gustarea. opiii au mul'umit mul'umit $rumos şi" !nainte de a se !n$rupta" au dat $uga la robinet şi s-au spălat bine pe m!ini. De peste drum al'i copii mi-au z!mbit şi mi-au $ăcut semne cu m!na. +poi unul din ei" cu degetul la buze" mi-a !ntins un bile'el pe care scria& ,Bă rugăm să ne ierta'i că nu #ă salutăm !n gura mare" dar #ecinul nostru" paznicul de noapte" s-a !ntors abia adineaori şi probabil doarme... doarme... 0a col'" c!'i#a pric%indei stropeau trotuarul" iar al'ii pli#eau buruienile ce mărgineau bordura... ?n puştan" probabil de pe altă stradă" trecea $luier!nd. opiii de peste drum i-au atras aten'ia cu glas scăzut că Eara de ord s-a mutat aproimati# de o săptăm!nă de pe strada noastră şi că loc ocom omot otii#e #elle !nt! nt!rzia ziate o po pott gă găsi si lu!n u!nd tram ram#a #aiiul 12 12.... n $a'a tutungeriei" un t!năr !şi arana 'igările !n port'igaretul de piele. *ăiatul >1
tutungiului a admirat c!te#a clipe cum !şi oacă pac%etul mototolit pe bombeu" de aici pe călc!i" şi cum !l epediază printr-un printr-un ,şpi' !n milocul străzii. +poi s-a apropiat de eroul spectaculoasei e%ibi'ii& ) u-i aşa că dumnea#oastră dumnea#oastră s!nte'i centrul !naintaş al na'ionalei noastre de uniori O" de c!nd #oiam să #ă cunosc... S!nt pro$und emo'ionat... ti'i" mi-am am!nat plecarea !n tabără" ca să #ă pot #edea !n ocul de duminică... -am să uit niciodată $enta dumnea#oastră din minutul 1=" şutul din minutul 25" golul ce l-a'i marcat !n minutul 2=G nam să uit nimic din cele >C de minute" dar nici Ordonan'a care la articolul 9 şi următoarele interzice murdărirea străzii... entrul !naintaş s-a oprit din cursă" a $ăcut o mică !ntoarcere şi a de#enit pentru o clipă basc%etbalist ) a az#!rlit %!rtia... la coş. +m plecat mai departe !n acea minunată diminea'ă. (e podul D!mbo#i'ei nişte copii ) tot de pe strada noastră ) m!ncau semin'e" arunc!nd coile !n apă. ) 8 singurul loc loc din *ucureşti *ucureşti unde m!ncăm m!ncăm semin'e" semin'e" mi-au spus. 0a !ntoarcerea din această plimbare" aspectul străzii era de nerecunoscut 0a $erestrele larg desc%ise z!mbeau din glastre %ortensii şi narcise" iar ) aşezate pe balcoane ) g%i#ecele cu muşcate alcătuiau ade#ărate grădini suspendate. ) De ce #a mira'i m-a !ntrebat un puşti de la etaul doi" ce se străduia să araneze o lădi'ă cu cactuşi pe per#az. +şa procedăm !n $iecare zi !ntre orele = şi 1=... a să $ie strada mai $rumoasă... >2
n aceeaşi clipă am $ăcut un pas !napoi" pentru că unul din g%i#ece s-a pră#ălit drept la picioarele picioarele mele. mele. +m tresărit tresărit speriat şi... şi... m-am trezit din somn. <ăsturnasem pa%arul pa%arul cu apă de pe noptieră. 8i" da" dragi copii de pe strada noastră. noastră. Bisa Bisasem. sem. (ăcat...
>3
>4
GOGOAŞA URIOASĂ
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
+ $ost odată o gogoaşă $urioasă. Se sim'ea at!t de umilită că $ierbe laolaltă cu alte surate !n tigaia cu ulei !ncins" !nc!t" bolborosind ca apucată" !ncepu să 'opăie mărun'el" !şi $ăcu apoi #!nt din tigaie" se rostogoli un timp pe plită şi" !n s$!rşit" $ără să mai stea pe g!nduri" se rostogoli pe duşumea. Dar gospodina" obosită de treburile ei şi pe deasupra supărată !n ziua aceea că băie'aşul o scr!ntise din nou la aritmetică" nu #ăzu şi nu auzi nimic. Eogoaşa tocmai se oprise l!ngă $ăraş" neştiind !ncotro să se !ndrepte. Deodată dădu cu oc%ii de pa%arul de pe bu$et. ) i eu s!nt rotundă" cugetă gogoaşa" c%iar mai rotundă dec!t para aceea de sticlă. Dacă aş putea să mă ca'ăr p!nă pe bu$et" aş de#eni şi eu pa%ar. pa%ar. +ş $i singurul pa%ar pa%ar din lume $ăcut $ăcut din cocă. Dar cu toate opintelile ei" gogoaşa nu se putu că'ăra nici măcar pe scăunel şi blestema mai $urioasă ca niciodată. Eospodina nu auzi şi nu #ăzu nici de data aceasta nimic. +tunci gogoaşa !şi str!nse toate puterile" luă aer !n piept şi cu un salt aunse pe scăunel. n clipa aceea dădu cu oc%ii de glastra de $lori de pe măsu'ă şi inima !ncepu să-i bată de bucurie.
>5
) O să $iu #ază de $lori; $lori; eclamă eclamă cu !nc!ntare. Eospodina Eospodina mă #a umple umple cu Oc%iul boului alb şi mo# şi cu crengu'e de tu$ănică. Sau" dacă mă mai lă'esc un pic" pot de#eni bombonieră; Boi purta la piept bomboane $ondante" ciocolată" ciocolată" dropsuri. O" c!tă aten'ie mi se #a acorda... Dar deodată !şi sc%imbă planul. n ta#an clipea rotund şi strălucitor becul electric. electric. ) Dacă aş putea să mă ca'ăr p!nă !n ta#an" m-aş $ace bec. +sta da" mi s-ar potri#i. O să-i iau locul şi #oi $i la !năl'ime" deasupra tuturor. i gogoaşa !ncepu să se opintească" opintească" d!nd asalt peretelui. ) @ai am pu'in" !şi spunea plină de ambi'ie. ambi'ie. imic nu mă #a putea opri să mă $ac bec... i ieşise su$letul aproape c!nd" isto#ită de e$ort" o porni la #ale" rostogolindu-se. i nu se opri dec!t !ntr-un col' al bucătăriei. De acolo #ăzu cum gospodina aşeza gogoşile coapte" rumenite" !ntr-un #as" !ntre $lori şi pa%are curate" apoi !i c%emă pe to'i la masă. (rimul #eni pisicul. Băzu gogoaşa turtită" murdară" o mirosi" dar !i dădu o lăbu'ă şi aceasta se rostogoli p!nă pe $ăraş. +poi +poi !i !ntoarse spatele şi" c%em!nd că'elul" !i zise& ) Dacă #rei o gogoaşă gogoaşă bună pentru pentru o potaie ca ca tine" caut-o pe $ăraş. ) +ia e necoaptă" necoaptă" ca şi mintea mintea ta" m!r!i m!r!i acesta şi se se luară la %ar'ă. %ar'ă. Dar mama nu auzi şi nu #ăzu nici de data aceasta nimic. 8ra !ncă supărată pe băie'aş şi !l certa $ără să-l pri#ească măcar& ) +uzi" după cinci săptăm!ni săptăm!ni de şcoală" !n clasa a treia" să nu ştie el tabla !nmul'irii; >
6ar băiatul" la r!ndul lui" nu obser#ă nici el nimic. *odogănea !ntruna" ignit p!nă-n p!nă-n ad!ncul inimii& inimii& ) 0asI că mă $ac eu cosmonaut; cosmonaut; O să zbor sus" sus" deasupra stelelor" şi nici n-am să mă uit spre casă... i gogoaşa Bede'i" cu at!ta supărare !n ur" o pierdusem şi eu din #edere. 8i" da" gogoaşa $urioasă a rămas pe $ăraş. i o mai trăi şi astăzi" dacă n-o $i murit.
>9
TR"NTA
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
(rima piedică i-o puse pe $uriş" parcă de !ncercare" eact c!nd se ridica de la masă. H*orş de miel" $riptură cu garnitură de urzicele" plăcintă de mere...: *ăiatul se clătină" dar nu se lăsă dobor!t. tia el bine acest şiretlic. Aotdeauna aşa !ncepea tr!nta" după-masă. i totdeauna cu o piedică. De%; @are sco$ală să pui la păm!nt pe cine#a cu burta plină... (oate de aceea" sigur de sine" ad#ersarul re#eni la atac. ) O să-l tr!ntesc pe canapea" !şi $ăcu el planul şi" !nş$ăc!ndu-l brusc cu un $el de dublu elson" !l z#!rli peste pernele moi. De data aceasta băiatului !i trebuiră c!te#a minute ca să se pună pe picioare. picioare.
=
*ăiatul era pe punctul să se lase !n#ins" c!nd deodată se scutură şi" pre$ăc!ndu-se pre$ăc!ndu-se că se lasă t!r!t !n dormitor" dormitor" o coti pe neaşteptate spre baie. Dădu drumul la apa rece şi !şi #!r! ad#ersarul cu $a'a sub robinet. O dată" de două ori" de cinci ori... +poi" !n ciuda 'ipetelor acestuia" !l apucă de guler şi !l aruncă pe geam. ?n timp perdeaua $!l$!i !n urma lui ca o batistă de adio... *ăiatul pri#i cu satis$ac'ie spre stradă" apoi" ca totdeauna c!nd se sim'ea #ictorios" !ncepu să $luiere. Se sim'ea ca un şoim. i c%iar era; O" dar am uitat să spun un lucru important. "ăiatul era sin#ur acasă. $in#ur-sin#urel! $in#ur-sin#urel! i atunci cine $usese agresorul u cine se luase micu'ul la tr!ntă (e cine #!r!se el cu $a'a sub robinet şi-l aruncase apoi pe geam +$ară +$ară unde strălucea soarele" iar copiii se str!ngeau de prin cur'i cu găle'i şi greble şi t!rnuri... 8i" cine g%iceşte ) Faide odată; strigă unul din ei către băie'aşul nostru. Eata cu trîndăveala! (o$tim" mi-a trădat secretul; (arcă #oi n-a'i $i g%icit 8%" şoimule" miai stricat po#estirea. Dar nu-i nimic. +$ară +$ară e căldu'" s-a iscat din senin o boare. Se simte simte primă#ara. primă#ara. um o să $iu supărat supărat
>>
APĂ PENTRU NOTE CHIOARE
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
ntr-o zi" $eti'a din po#estea noastră se aşeză la măsu'a ei de lucru şi scoase caietul de aritmetică" să-şi $acă eerci'iul pentru a doua zi. +$ară era soare" o boare de #!nt um$la din c!nd !n c!nd perdelele şi atunci cerul se arăta albastru" c%iar !n per#azul $erestrei. ,+cum e prea $rumos a$ară" !şi zise mica şcolări'ă. O să scriu mai t!rziu. 6eşi !n curte" cu g!ndul să se aşeze pe prispă" dar !nt!lni un $luture care o duse !n li#adă. +colo" $luturele pieri peste acoperişuri" dar şcolări'a noastră nu rămase singură. Beni un că'eluş care o purtă zburdalnic din muşuroi !n muşuroi" p!nă la cr!ngul din marginea marginea satului. Dar nici acolo nu rămase singură. n urul ei erau br!nduşe" #iorele" clopo'ei... u peste mult #eni şi !nserarea şi $eti'a se !ntoarse acasă. 7ări caietul desc%is pe măsu'ă şi zise& ,+cum e prea t!rziu. @i-e somn... O să-mi scriu eerci'iul !ntr-o recrea'ie" m!ine... +şa se $ace că a doua zi !n caietul ei de aritmetică" dedesubtul eerci'iului $ăcut pe umătate" se i#i o notă. 8ra o notă ca toate notele" scrisă cu cerneală roşie" numai că era sub'irică" lunguia'ă şi ascu'ită ca un $iricel de arpagic de-abia răsărit. ntr-un cu#!nt" era una din acele note 1CC
mici" ce se !n$ig precum un spin !n inima oricărui şcolar" şi care pricinuiesc at!tea necazuri p!nă ce se smulg de acolo. +'i g%icit" desigur" copii& nota cu pricina era un patru. (ri#indu-şi supărată nota cea mică" $eti'a se cu$undă !n #isare" zic!ndu-şi& ,e bine ar $i ca notele acestea mici să crească aşa cum cresc legumele pe straturile straturile grădinarului; grădinarului; Să iei săpăliga şi să sapi pu'intel !n urul notei" să-i pui la ne#oie un arac" s-o uzi cu stropitoarea o dată" de două ori sau c%iar toată ziua" şi nota mică să se !nal'e şi să se !mplinească de la o zi la alta sau c%iar de la un ceas la altul... E!ndindu-se aşa" $eti'a noastră se şi #edea cu stropitoarea !n m!nă" printre straturile straturile de note mici. +poi se !nc%ipuia st!nd la umbră" pe un scăunel" !n timp ce sub căldura soarelui notele se rotuneau" iar patru cel roşu şi sub'irel se pre$ăcea pe la c%indie !ntr-un nouă gras ca un ardei. i !n #isul său $eti'a se plimba cu m!inile la spate prin grădina notelor" apa g!lg!ia din stropitoare" iar soarele !ncălzea minunata recoltă de opt" nouă şi zece... +poi" deodată" trezindu-se din #is" $eti'a se posomor!& nota cea mică din caietul său nu crescuse de$el" ci rămăsese parcă mai s$riită şi mai pirpirie. pirpirie. +tunci ea izbucni !n pl!ns" şi lacrimi grele şiroiră din oc%ii săi" ca dintr-o stropitoare. i pl!ng!nd aşa" $eti'a se opri uimită. ăci prin răs$r!ngerea lacrimilor nota cea mică i se păru dintr-o dată sc%imbată. (ărea un nouă; 1C1
,6ată cum creşte o notă mică" se bucură ea. Stropind-o cu lacrimi; +cum
1C2
ştiu& de c!te ori am să iau o notă mică o să !ncep să pl!ng... 0acrimile" după cum se #ede" se scurg la rădăcina notei mici şi aceasta creşte" se rotuneşte" se !mplineşte; De bucurie" $eti'ei i se uscară lacrimile pe obraz. n clipa aceea !nsă !şi dădu seama că se bucurase degeaba... ota cea mică se a$la tot acolo" dedesubtul eerci'iului" sub'irică" lunguia'ă şi ascu'ită ca un $ir de arpagic de-abia răsărit. /eti'a o$tă& ,8%" o notă mică nu e un $ir de arpagic ca să-i priască umezeala. +r $i crescut" desigur" cu at!tea lacrimi; i" pentru că se !nserase" $eti'a desc%ise cartea şi !ncepu să scrie pe o pagină nouă a caietului caietului eerci'iul eerci'iul pentru a doua zi. u$undată !n socoteli" adunări" !mpăr'iri şi !nmul'iri" uită cu totul de asemănarea notei mici cu $irul de arpagic. +cum" la măsu'a ei" se g!ndea doar la eerci'ii" scria" ştergea şi socotea mai departe... i c!nd totul $u gata" iar rezultatul era c%iar cel din cartea de aritmetică" $eti'a !năl'ă capul obosită" dar bucuroasă. +tunci o bobi'ă de sudoare se prelinse de pe $runtea ei pe caiet" dar $eti'a n-o băgă de seamă. (use caietul !n g%iozdan şi nu-l mai scoase dec!t a doua zi la şcoală. !nd to#arăşul !n#ă'ător aunse !n dreptul $eti'ei" pri#i eerci'iul şi nu găsi nici o greşeală. +tunci el scoase creionul roşu şi puse c%iar pe locul unde căzuse bobi'a de sudoare" mare şi apăsat" un zece. +poi" pri#ind pagina alăturată" alăturată" cu nota cea cea mică" zise& zise& 1C3
) +i #ăzut cum a crescut /eti'a #ăzuse. +cum ştia cum creşte o notă mică şi $ira#ă c!t un $ir de arpagic. u era ne#oie nici de stropitoarea stropitoarea minunată şi nici de umezeala lacrimilor" ci doar de stăruin'ă şi" poate" c!teodată" de o bobi'ă de sudoare.
1C4
NEGUSTOR DE PEŞTI
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Audorel are cinci gume de mestecat. @!ine #a a#ea şase; Areaba e simplă& dă zece peştişori ) oble'i" porcuşori" mrenu'e ) lui +ndrei" +ndrei" iar acesta !i dă !n sc%imb o gumă de mestecat. (entru o gumă de mestecat" Aase !i !mprumută bicicleta o oră. u bicicleta lui Aase merge la pescuit. (rinde el !ntr-o !ntr-o oră zece peştişori Sigur" nici nu !ncape #orbă. i nu e asta ca şi cum ar a#ea toată #ara bicicleta lui u mai nimic. u zece oble'i" porcuşori sau mrenu'e. De $apt" cu zece muşte galbene. @usca" şi peştişorul& căci" cum atinge nada luciul apei" %a'; obletele. + şi prins p!nă acum cinci. @ai greu e p!nă $ace rost de muşte. Dar !ncă de ieri i-a #enit o idee; Ba $olosi %!rtia de prins muşte. O #a agă'a !n salcia sub care pescuieşte. +cum" pe malul r!ului pri#eşte cu un oc%i la pluta ce parcă a !nceput să tremure" tremure" iar cu celălalt" la %!rtia de prins muşte... +cuş o să se prindă şi obletele" şi musca pentru următorul peştişor. umai de nu l-ar derana sc!rba de capră. +ici" +ici" tocmai aici şi-a găsit a$urisita să se !ndoape cu $runziş... 6-auzi cum be%ăie" parc-a-ng%i'it o trompetă... 6-a alungat to'i peştişorii... (o$tim" mai are o umaI de oră şi trebuie să se !ntoarcă acasă. u cinci peştişori; Dar parcă iar mişcă pluta. (ăi da" dacă dacă e linişte... linişte... 1C5
1C
ntr-ade#ăr. 8 linişte. +şa" deodată Audorel !ntoarce mirat capul. Dar ce $ace sc!rba + !ng%i'it %!rtia de prins muşte; enorocita... ?ite" i s-au !ncleiat $ălcile" nu mai scoate dec!t un $el de cle$ăitură... u" n-o s-o lase să-i mor$olească %!rtia de prins muşte" %otărăşte Audorel şi se repede spre capră. O prinde de coarne şi-ncearcă să-i smulgă prada dintre din'i. ) +cuş-acuş i-o scot" se bucură Audorel" Audorel" dar !n aceeaşi clipă simte !n spate un şut năprasnic şi cu o icnitură groza#ă se pomeneşte !n apă. (!nă la g!t. Se aga'ă de o răgălie" blestemă" blestemă" icneşte şi scuipă" !n timp ce" de pe mal" un 'ap negru" plin de scaie'i" !l pri#eşte crunt. ) *eee; şi-a regăsit şi capra capra glasul. Audorel se ca'ără pe mal şi abia atunci !şi dă seama de dezastru. Arăistu'a cu oble'ii prinşi pluteşte pe milocul g!rlei. /irul de nailon al undi'ei s-a !ncurcat !ntre coarnele 'apului care se !ndepărtează bătăios" trăg!nd după el şi #arga. i cele 5 gume de mestecat 0e mol$ăie capra. Dar o s-o prindă Audorel. u bicicleta; ncalecă dintr-un salt" dar ) $!sss ) cauciucul s-a !n'epat !n c!rligul undi'ei şi tocmai !şi dă du%ul. Audorel se lăsă moale pe nisip. n ur" ca ieşite din păm!nt" b!z!ie zeci de muşte galbene. (eştişorii plescăie şi sar" parcă l-ar a'!'a dinadins. ,Erea treabă să $ii negustor de peşti" g!ndeşte băiatul !n timp ce !şi stoarce cămăşu'a şi nădragii uzi. Din depărtare" capra !ntoarce capul. l pri#eşte lung şi mestecă cu $urie şi deliciu cele cinci Ngume" apoi clătină din cap parcă a aprobare& ) *eee; 1C9
O MICĂ GREŞEALĂ
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
+ni#ersarea zilei de naştere e o zi !nsemnată. 6ar c!nd te naşti la 2> $ebruarie e şi mai !nsemnată. n pri#in'a aceasta nu e ne#oie de cine ştie ce eplica'ii. 8 su$icient să pri#i'i calendarul& 2> $ebruarie e un oaspete rar. +şadar" cu at!t mai aşteptat. 8i bine" era spre s$!rşitul lunii $ebruarie" şi @işu" ele# !n clasa a 6B-a" se pregătea să-şi serbeze ani#ersarea. /ăcuse lista in#ita'ilor" in#ita'ilor" pregătirile pregătirile erau aproa pe ispră#ite şi" !n s$!rşit" !ncă de cu seară ) emo'ionat şi griuliu ) aştepta ziua de 2> $ebruarie" care" oric!t de nepunctuală" #ine şi ea !n cele din urmă... *ăiatul se urcase !n pat şi era pe punctul de a a'ipi ) dacă nu cum#a a'ipise c%iar ) c!nd auzi la uşă nişte ciocănituri. ) ine e mormăi mormăi @işu pe trei trei s$erturi s$erturi adormit. ) +partamentul +partamentul 2 se auzi o #oce g!tuită" apoi răzbătură alte ciocănituri. aut pe ele#ul @işu. ) 8u s!nt. ) +tunci desc%ide. desc%ide. Ae Ae caut caut de şase luni. luni. ) +cum şase luni nici nu locuiam aici" bodogăni somnoros băiatul. e-am mutat mutat de cur!nd. (oate (oate e o greşeală. greşeală.
1C=
) u e nici o greşeală. Ae-am e-am căutat şi la #ec%ea adresă" glăsui ciudatul oaspete şi !ncepu din nou să bată !n uşă. Dar pe unde nu te-am căutat O să-'i po#estesc eu... Dar desc%ide odată" #!ntul su$lă tare" rănile mă dor... ,+sta scoală toată casa" bombăni @işu şi" pe trei s$erturi trezit" porni să desc%idă. <ăsucise o dată c%eia" c!nd auzi #ocea de a$ară parcă şi mai sugrumată& ) 6ată-mă-s; 6ată-mă-s; *ine te-am găsit; n uşa !ntredesc%isă se a$la o barză. O barză ade#ărată" ca acelea a$late !n muzeul şcolii" dar mult mai murdară şi care tremura rebegită" clăn'ănind din plisc. ) (ot să iau loc !ntrebă barza pe băiatul ce căsca uluit oc%ii. S!nt $r!ntă de oboseală" m-ai omor!t... ) u... nu... pricep" pricep" b!igui @işu" @işu" trăg!ndu-se de-a-ndaratelea de-a-ndaratelea spre pat. ) O să pricepi !ndată" c!r!i arătarea. umai să-mi dezmor'esc dezmor'esc pu'in pliscul. +m +m degerat de-a binelea...
) n primul r!nd" te rog să nu-mi mai #orbeşti at!t de rece. n al doilea r!nd" nu mai $ace pe niznaiul. Băd că te-ai pregătit pentru sosirea mea&
11C
tac!muri" $lori" $ar$urii... Ae pomeneşti că ai c%emat şi in#ita'i. Drăgu' din partea ta. ) Dar m!ine m!ine e ziua mea de naştere; naştere; ) e coinciden'ă; i a mea... are #a să zică ne-am născut am!ndoi la 2> $ebruarie... /elicitările mele şi la mul'i ani... @ul'umesc" la $el... ai idee c!t mă bucur că am sosit la timp. +proape că pierdusem orice nădede. +cum !nsă necazurile au rămas !n urmă. Să ciocnim. ) Să lăsăm gluma. er eplica'ii; eplica'ii; se răsti !n$uriat băiatul" !n timp ce barza !şi turna netulburată" netulburată" dintr-o dintr-o sticlă" un pa%ar de ceai. Eustă douătrei !ng%i'ituri" !ng%i'ituri" apoi" după ce ciuguli o bucă'ică de br!nză& ) 8plica'ii" 8plica'ii" zici Pi-am spus& e ziua mea mea de naştere. ) i de ce nu 'i-o 'i-o serbezi acasă acasă la dumneata dumneata *arza tocmai descoperise $ar$uria cu $riptură. n$ulecă pe nemestecate o $elie" apoi" după ce plescăi de plăcere" răspunse la $el de calm& ) De ce Simplu. Din cauza ta; i adăugă" pun!ndu-şi pe genunc%i o $ar$urie cu clătite& (ari nedumerit; ) (u'in zis. S!nt S!nt de-a dreptul dreptul scandalizat. scandalizat. *arza !şi !ntinse picioarele spre calori$er şi" $ără să ridice tonul" dar cu o undă de reproş !n glas" zise molcom& ) Ae Ae rog; Scandalizată Scandalizată ar trebui să $iu eu. +şa că $ii politicos măcar... măcar... măcar pe c!t eşti de nepriceput.
) unoşti %arta %arta asta !ntrebă !ntrebă ea. ) 8a mea... mea... 8u am $ăcut-o" recunoscu recunoscu @işu" uimit. uimit. ) +r $i $ost greu să să tăgăduieşti" tăgăduieşti" zise cu acreală acreală barza. (oartă semnătura semnătura ta şi data& 2C septembrie 1>92. Data plecării mele... ) tiam că pleca'i pleca'i mai mai de#reme... ) 8 ade#ărat" ade#ărat" c!rdul plecase... plecase... 8u am rămas singură. singură. 8ra un timp $oarte $oarte $rumos" o toamnă bl!ndă" cu lumina ca mierea" cu cerul ca de cati$ea" lega legatt şi legă legăna natt de $uni $unige gei. i..... mi-am i-am am am!n !nat at plec plecar area ea...... ,+ ,+ii să te rătăceşti" mi-a spus bătr!na şe$ă a c!rdului. ,+ş" i-am răspuns. Eăsesc eu drumul spre miazăzi. 8 de auns să mă uit pe %arta unui şcolar... ) %!" !ncep să pricep... ) 8i bine" am rămas" şi de-abia c!nd prima brumă m-a pişcat de picioare" picioare" mi-am $ăcut #aliza. #aliza. u con'inea cine cine ştie ce& nişte amintiri amintiri şi... %arta ta. +m găsit-o !n curte" sub teiul de la #ec%ea ta adresă. Scris dedesubt& %&arta lumii'. 8ra tocmai %arta de care a#eam ne#oie. e-i drep drept" t" pă păre reaa cam cam zm zm!n !ngă găli lită tă şi" şi" la !nce !ncepu put" t" nu mi-a mi-a insp inspir irat at ma mare re !ncredere" dar am #ăzut că deasupra" !ngriit" cu tuş negru" scria mare& A8@J. e mi-am zis +şa +şa o $i arăt!nd 'inuturile lumii pe %artă. ncolo" mărturisesc" nu mi-am $ăcut nici o griă. 8ra doar... o ,temă" şi temele se $ac... temeinic" nu-i aşa ) @... mda" mda" consim'i !ncurcat !ncurcat @işu. ) 8i bine" continuă continuă barza" m-am m-am uitat la punctele punctele cardinale cardinale de pe %artă" am pus ) cum se spune ) ,cap compas miazăzi şi... am decolat" miam luat zborul... 8ram m!ndră" !'i spun drept. 112
(e tot oceanul albastru al tăriei #!sleam doar eu. 8u şi %arta ta... O zi" două" $ără popas. +şteptam să zăresc din clipă !n clipă co#orul #ălurit al mării sub mine. Dar" nimic... + treia zi" un g%impe de !ndoială mi-a străpuns inima& oare zburam spre miazăzi i nu-mi răspundeau dec!t #!nturile reci" r!z!nd parcă de mine... +tunci am cobor!t... +m studiat" zgribulită" clăn'ănind" %arta ta. u !ncăpea !ndoială& după %artă zburam bine. umai că" tot după %arta ta" trebuia să $iu !n delta caldă a ilului" iar iar !n uru urull meu toat toatee bă băl' l'il ilee erau erau !ng% !ng%e' e'at ate. e. @ă uita uitam m !mpr !mpre eur ur"" aşteptam să-mi #ăd suratele păşind printre nu$eri şi trestii şi" c!nd colo" doar un stol de ciori pripăşite prin nişte tu$e de 'ipirig. ngrozită" ngrozită" mi-am luat zborul. ) napoi ) u. !nainte. @ereu !nainte. ,u se poate să mă $i rătăcit ) !mi ziceam cu oc%ii 'intă la %artă. ?n ele# nu $ace asemenea greşeli la o temă. i" de-abia c!nd din !năl'ime am zărit nişte puncte negre !nşirate ca nişte mărgele pe un cerc" mi-am dat seama de catastro$ă& mărgelele erau $oci şi morse" iar cercul... ) ercul (olar" (olar" şopti şopti palid @işu. @işu. ) 8act. Farta Farta era greşită. greşită. ) O $ăcusem !n grabă. (usesem" se #ede" miazăzi la miazănoapte miazănoapte şi... in#ers. ) @i-am luat luat zborul... in#ers. in#ers. *arza tăcu un timp. O apucase un tremur al pliscului şi o scuturau nişte $iori at!t de puternici" !nc!t $ar$uriile de pe masă zb!rn!iau. 113
) mi #ine rău numai amintindu-mi" amintindu-mi" eplică ea. (e unde nu m-am adăpostit (rin colibe !ng%e'ate" prin %ornuri reci" prin staule şi %am bare părăsite" părăsite" degerată... degerată... +#e +#eam am un singur g!nd& g!nd& să aung... aung... ) ...!n miazăzi. miazăzi. ) u. 0a tine. !mi ziceam& ,Dacă nu mă luam după %arta lui" aş $i $ost acum !n 'ările calde" mi-aş $i sărbătorit ziua de naştere !n s!nul $amiliei. (!nă acolo nu mai am puteri să aung" dar p!nă la #ino#at" pot să mă duc... i iată" am #enit. Se lăsă tăcere. @işu o pri#ea sting%erit. @urea de somn" dar nu-i #enea s-o dea a$ară. ) i acum ce ai ai de g!nd să $aci $aci ) Să mă culc" răspunse liniştită liniştită barza. +ici e cald" e bine. @!ine o sămi serbez ani#ersarea. Băd că ai a#ut griă să c%emi in#ita'i" z!mbi barza" d!nd cu oc%ii de $ar$uriile $ar$uriile pe care erau aşezate nişte cartoane !n$lorate" !n$lorate" cu nume de băie'i şi $ete !n c%enar. c%enar. O să $ie #esel" !ncepu apoi să r!dă. i-'i simt pe buze !ntrebarea& ,+poi ce ai să $aci Simplu& am să aştept aici #enirea primă#erii. @ult n-a mai rămas. O lună" două. O$tă uşurată" lăs!ndu-se !n $otoliu& ?$" bine că m-am #ăzut aici. e-a tost greu a trecut... Să ciocnim; Sorbi prelung" direct din sticlă" apoi se ridică şi dintr-un salt poposi !n pat. ) @i-e somn. somn. oapte bună. ) e $aci 'ipă @işu. Ae urci !n pat" aşa murdară murdară ?ite cum ai pătat cearşa$ul; 114
115
) +de#ărat. Să $ac o baie... +colo +colo imerise baia şi cur!nd se auzi zgomotul duşului. (rin uşa !ntredesc%isă" @işu !i auzea #ocea& ) tii că-i bine aici +pă caldă... căldu'ă" o potri#eşti cum #rei; Eroza#; Să ştii că mă mut !n baie. 8u aici răm!n... (este pu'in" @işu se culcă. iudatul oaspete la $el" şi liniştea puse stă p!nirr pe apartamentul apartamentul 2. u pentru mult timp !nsă. ăci peste c!te#a minute" @işu sim'i că e tras de m!neca piamalei. ) Dormi ) %!" mormăi mormăi somnoros băiatul băiatul şi !şi smulse m!na m!na '!$nos. e #rei #rei ) @ă plictisesc plictisesc singură. ) u mă c%inui. c%inui. @!ine am şcoală... şcoală... ) Da *arza se rezemase de marginea marginea patului. (o#esteşte-mi. (o#esteşte-mi. tii" am $ăcut şi eu şcoală& şcoala de zbor. Boi ce !n#ă'a'i ) @ulte; i-o i-o reteză morocănos morocănos băiatul. băiatul. ) i despre berze berze ) i; ,(asăre călătoare" călătoare" cu g!tul" pliscul şi picioarele lungi" din $amilia picioroangelor" picioroangelor" recită @işu @işu !n silă. silă. *arza rămase cu pliscul căscat. ) 6a te uită; mi cunoşti cunoşti şi $amilia. O" c!t mă bucur; i altce#a altce#a e mai ştii ) imic. ?ite căr'ile şi caietele caietele mele pe poli'ă" dacă te interesează. interesează. *arza se opri !n dreptul poli'ei şi" lu!nd o carte după alta" !ncepu să le cercetcze una c!te una. 11
) Eeogra$ia... Eeogra$ia... u" nu #reau să mai #ăd %ăr'i. 6storia... +" piramidele piramidele 0e-am #ăzut anul trecut; 7oologia;;; eclamă deodată bucuroasă. ?ite iepurele; 0upul; 8le$antul; *roasca;;; +%" de c!nd n-am mai #ăzut una... tii ce zise cuibărindu-se sub plapumă. (o'i să te culci" dacă #rei" eu mă uit !n zoologie... ?n timp" barza răs$oi cartea" mormăind de una singură. @işu tocmai a'ipise şi se cuibărise cu capul sub plapumă" c!nd barza !l ciupi de urec%e şi !ncepu să turuie& ) tii că e pasionant +$lu o mul'ime mul'ime de lucruri de care %abar n-a#eam. +i citit că tigrul e rudă cu pisica ) Da" bombăni bombăni c%inuit băiatul. băiatul. ) Dar pisica ştie ştie oare ) u mă interesează. interesează. ) 6a te uită& crocodili" broaşte 'estoase" papagali... e de cunoscu'i; n acelaşi moment #ocea !i de#eni sc!r'!ită" suspină" apoi rămase cu oc%ii a'inti'i !n gol& e dor mi s-a $ăcut de ai mei; Oare n-o $i rămas nici unul pe aici (rostii; !şi răspunse singură. ?nde să răm!nă răm!nă (oate la menaeria circului... @e-na-e-ria; um de nu m-am g!ndit tresări barza !nsu$le'ită. !nsu$le'ită. %iar dacă n-am rude acolo" găsesc precis c!'i#a cunoscu'i... e-ar $i să-i c%em !ncoace" la ani#ersarea mea u se poate să nu #ină" !şi zise şi se repezi spre tele$on. ăută !n cartea de tele$on" apoi $ormă numărul cu ciocul. Borbi c!te#a minute !ntr-o limbă ne!n'eleasă" !n care singurele cu#inte cunoscute 119
$ură& primul ) ,+lo şi ultimul ) ,(er$ect. Odată rostit şi acesta" se repezi la pat şi smulse grăbită plapuma. ) Scoală-te; Scoală-te; Dă-mi lista in#ita'ilor in#ita'ilor tăi.
) nt!i că n-ar $i politicos. politicos. (e urmă" n-ar $olosi la nimic. 8le$antul nici n-ar băga de seamă că uşa e !nc%isă. Eira$a s-ar uita pe geam şi ar #edea că eşti acasă. rocodilul s-ar urca pe burlan... ) 8 un dezastru; Dezastru; murmura murmura @işu alb ca peretele. De ce 0a urma urmei" ce-am $ăcut O mică" ne!nsemnată greşeală... +m pus miazăzi la miazănoapte... Dar nu greşesc totdeauna" crede-mă. Doar c!nd mă grăbesc... -am să mă mai grăbesc" pe cu#!ntul meu... ) /oarte bine. +cum" +cum" !nsă" grăbeşte-te. 6n#ita'ii trebuie să sosească dintr-o clipă !ntr-alta. Doar n-o să-i primeşti !n piama... +uzi @işu auzea. 8rau bătăi !n uşă. ) i... cine e e !ngăimă @işu @işu pierdut" pri#ind pri#ind barza. ) 6n#ita'ii" 6n#ita'ii" cine să $ie" $ie" răspunse aceasta aceasta şi se !ndreptă !ndreptă spre uşă. uşă. ) u desc%ide; u;... o ruga cu glasul şoptit" apoi" auzind ciocăniturile ce se !nte'eau" 'ipă deodată cu lacrimi !n glas& @ămicooo; +$ară se auzea o #oce supărată. ) Dumneata eşti" eşti" mămico mămico (recis 8şti 8şti sigură ) Desc%ide odată" e t!rziu. Pi-am adus ceaiul. @işu alergă la uşă şi răsuci c%eia. ) nc%ide repede repede uşa; u c%eia; c%eia; ) Dar ce s-a !nt!mpla !nt!mplat t !l !ntrebă $emeia $emeia nedumerită. nedumerită. ) ntreabă barza... barza... @ama nu !n'elegea nimic... l pri#ea lung. ) are barză $ăcu ea !ncruntată" !ncruntată" apoi se lumină deodată& +" barza de por'elan are 'i-a trimis-o unc%iul Sandu de ziua ta 8 la locul ei. (e 11>
poli'ă... ?ite ce drăgu'ă e& parcă-i #ie" nu-i aşa Săracul unc%iul Sandu... + uitat că !n acest an nu e 2> $ebruarie. O mică greşeală...
12C
CEL MAI BUN PRIETEN
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
ine din toată clasa a patra s-ar $i aşteptat la o lucrare de control at!t de uşoară el mai bun prieten" aşa scrisese to#arăşul !n#ă'ător pe tablă şi acum !i po#ă'uia să nu se grăbească" să c%ibzuiască !nainte de a !ncepe să scrie şi" mai ales" să lase să #orbească $aptele" c!t mai bine alese şi mai $rumos redate. ) +cum la treabă" spusese d!nsul !n !nc%eiere" dar Aomi'ă Aomi'ă o şi pornise" e%e" nu a#ea el ne#oie de !ndemnuri şi s$aturi la acest subiect" totul era să-i aungă timpul" să poată spune totul sau măcar c!t mai mult şi mai amănun'it despre Aănase" bunul şi !n'eleptul Aase. Dar !i #or aunge pentru aceasta cincizeci de minute ca să nu !i scape acel ce#a at!t de... HAomi'ă căuta" probabil" cu#!ntul subtil sau inimitabil( at!t de... caracteristic caracteristic Hu$;: care... despre care... căruia... um um S-a S-a şi po poti ticn cnit it
numai dacă ar a#ea cu#inte; i timp... (entru că" nu-i aşa" era necesar să şi po#estească" s!nt doar at!tea !nt!mplări !ntre doi prieteni" de pildă c%estia cu bicicleta. !nd s-a petrecut oare n #ară u. @ai t!rziu" toamna" sigur că da" prin octombrie" cum să ui'i ziua aceea de miere" strada aceea pardosită de rugina $runzelor căzute" cu soarele ce se lăsase os-os" uc!ndu-se parcă de-a prinselea cu $unigeii 7iua c!nd bunul Aase Aase i-a $ăcut pra$ bicicleta. bicicleta. Da" dar ce $rumos i-a cerut-o; O clipă" doar o clipă a stat !n cumpănă el" Aomi'ă" dar !n secunda aceea un nor a trecut prin oc%ii bunului Aase" iar glasul său l-a !n#ăluit stins şi !ndurerat& ) *ine" Aomi'ă... omi'ă... tiam eu& de la un pom mic nu poţi avea decît o umbră pe măsura lui. ) e #rei să spui spui ) imic" doar că prietenul fără bunătate e ca o casă fără uşă, ca o corabie fără vînt, ca un izvor fără apă... ) ; *itus, tus, împăratul romanilor, care aducîndu-şi ) i mă mai g!ndesc la *i aminte într-o seară, la cină, că în în ziua ziua aceea nu făcuse nu făcuse nici un nici un bine, a zis %rieteni, %rieteni, am pierdut ziua de azi' . 8i" !mi dai bicicleta umai o tură. ) i dacă mi-o mi-o paradeşti paradeşti (e c%ipul bunului Aase se citea mirare şi un bl!nd reproş de om ne!n'eles" lo#it pe nedrept. 122
) Aom Aomi'ă" i'ă" i-a spus" 'ine minte" minte" un prieten adevărat face binele fără să se #îndească la urmări, iar felul cum dai preţuieşte mai mult decît ceea ce dai. Sau" alt$el zis& dacă ţi-e #reu să dai, şi totuşi dai, ce te mai costă să adau#i şi un zîmbet? ) *ine" dar numai numai o tură. ) ,Sigur" ,Sigur" numai o ţîră', mi-a răspuns Aase peste umăr şi a dispărut. După #reo două ceasuri ) se !nserase aproape ) bunul Aase s-a !ntors. /ără bicicletă. @i-a eplicat că a intrat !ntr-un grila" că a reuşit abiaabia să scoată roata dintre 'ăruşii de $ier" dar că g%idonul s-a !n'epenit !ntre drugi" aşa că a rămas acolo. ) i dacă-mi dacă-mi şparleşte cine#a cine#a $arul ) -ai nici o griă. 8 zob. 8%" e t!rziu" eu m-am cărat" a mai zis şi a adăugat mai bl!nd ca niciodată& i nu uita" Aomi'ă& binefacerea este ca luna. umai cînd e plină e frumoasă. ) *ine" dar eu ce $ac e mă mă $ac am !ngăimat. !ngăimat. e-o să zică zică mama mama ) ăsplata virtuţii se află în ea însăşi. u trebuie să te temi de ceea ce nu poţi evita. )ine se teme e pe /umătate învins. apoleon a spus Meritul fără cura/ e un cal priponit, priponit, şciop... şciop... i dus a $ost... O" dar mai t!rziu" prin iarnă" ce nouă pildă de !n'elepciune i-a dat... um ar putea uita Aomi'ă ce $rumos i-a #orbit după !nt!mplarea cu săniu'a (entru că !n ziua aceea" c!nd i-a !mprumutat săniu'a" nu s-au mai !nt!lnit. Aomi'ă degerase" d!rd!ia şi tropăia" dar Aase i-a eplicat a doua zi totul... i ce $rumos sunau cu#intele lui& 123
rădăcinile binefacerii pot părea amare, ) Be Bezi tu" dragul meu meu Aom Aomi'ă" i'ă" rădăcinile dar cît de dulci sînt fructele... 0i fă binele pînă la capăt. )ăci şi cu puii şi cu ouăle şi cu cloşca #rasă şi cu porumbul în pătul... i c!te lucruri $rumoase n-a mai a$lat el atunci" g!ndeşte Aomi'ă luminat. ?nui om ca Aase po'i să-i dai totul" şi %aina de pe tine" $ără părere de rău... i parcă nu i-a dat-o u i-a !mprumutat !mprumutat el paltonul !n ziua aceea cu lapo#i'ă + doua zi i l-a adus. +casă" că el se !mbolnă#ise. i !n palton a găsit un caiet nou" iar pe prima $ilă scria& )u#etări şi proverbe pentru *omiţă. *unul Aase" cum se g!ndise la el; um să nu-i $ii recunoscător ă n-a #enit să-l #adă o săptăm!nă" măcar să-i arate lec'iile ă pe urmă l-a trimis" abia pus pe picioare" !n locul lui la deszăpezire Da" dar toate i le-a eplicat aşa $rumos... ) @ai a#e'i trei minute" !nc%eia'i" !nc%eia'i" se aude glasul !n#ă'ătorului. Aomi'ă Aomi'ă tresare. Se uită buimac pe caiet. + rămas tot la primele propozi'ii. propozi'ii. n ur copiii copiii !şi dezmo dezmor'e r'esc sc deget degetele ele.. n dreapt dreaptaa sa" Aănas Aănasee scrie scrie"" scrie scrie... ... Aomi'ă aruncă o pri#ire pe caietul lui. + scris #reo şase pagini" !n $iecare $rază e c!te ce#a subliniat& apoleon zice... 1ntr-o zi 2le3andru cel Mare... )aliful &arun al aşid a spus... l aude" parcă răstit& ) e stai ca o cloşcă Scrie şi tu aşa& entru un suflet mare prietenul e mai mult ca un frate. + spus-o marele *ălcescu... Scrie" Aomi'ă" uite" prietenia e un soare fără !'i spun eu ce să scrii" ascultă şi scrie repede& prietenia apus şi fără nor... 124
Dar Aomi' Aomi'ăă nu-l ascultă. ascultă. iteşte iteşte $ără grabă grabă r!nduril r!ndurilee scrise& scrise& )el mai bun prieten al meu este *ănase. +l vorbeşte foarte frumos... Simte că !l podideşte" aşa deodată" o triste'e" ce#a amar şi nedesluşit ca o s$lrşeală. i şterge totul. +păsat. u#!nt cu cu#!nt. SILE — RĂZBUNĂTORUL ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Benise de la şcoală negru de supărare. 7#!rlise de la uşă ser#ieta şi !ncepuse să caute cu !n$rigurare !ntr-un sertar al bibliotecii. @ormăia !nd!rit şi obidit& ) B-o B-o coc eu... Să nu-mi zice'i mie Sile" dacă n-o să #ă ard; u uit eu" nu mai uit nimic" pe to'i #ă trec la carne'elul secret... n genunc%i" Sile căuta carne'elul şi ) răscolind teancul de %!r'oage ) !şi reamintea marea ignire. i totodată altele mai mici" pe care" ca un neg%iob" nu le mai notase de at!ta #reme !n carne'elul secret. +sta e; Dacă nu notezi" ui'i; i pe urmă ier'i. 8u numai bine le $ac" şi ei... n primul r!nd" cu Dobrică o să mă ră$uiesc. are #a să zică" din ec%ipa de $otbal ştie să mă taie" dar de pe lista că nu mi-am $ăcut complet tema la matematică matematică nu poate. Dar mă răzbun... Eăsesc eu ce#a ca să se roage el" Dobrică" !n genunc%i de mine... +m să spun piratului& ,u-l cunosc; 0ua'i-l; i el o să strige& ,um" mă Sile u s!ntem noi colegi de clasă i #ecini 6ar eu #oi !ntoarce capul ca $iul căpitanului *lood şi 125
#oi zice& ,+m zis; (oate" poate c!nd se #a scu$unda corabia să-i !ntind m!na... *a nu; u merită. i o să-l las să se scu$unde printre rec%ini...
12
Sigur" Sigur" eistă şi băie'i buni pe lume&
129
,u pricep. e-o $i asta +" da... !nd am trecut !n loc de $izică... educa'ie $izică; viitoare nici nu se uită. Dealt$el" 0a rubrica ăzbunarea mea viitoare Dealt$el" parcă nici scrisul nu e al lui. i e ruşine" şi carnetul parcă !i $ace silă. Dar cum trebuie totuşi să se răzbune" rupe carnetul $ilă cu $ilă !n două" !n patru" !n opt... opertele ,arne'elului secret răm!n pe podea căscate" $ără $ile" ca gura unui rec%in eşuat. ) Dobrică... *un băiat; eclamă Sile-<ăzbunătorul Sile-<ăzbunătorul şi se !n#eseleşte !n#eseleşte subit.
12=
TAT TATA DOARM DOARME% E%
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
) Sst; Aat Aataa doarme; e tropăi'i tropăi'i aşa ncruntată" cu degetul la buze" Dana se răstea la pric%indeii ce se buluceau dupăind şi c%i'căind pe scări !n sus. ) ?şc%eală" mai $ulgeră $eti'a" şi să nu #ă mai prind pe aici cu #-a'iascunselea #oastră. S-a !n'eles +poi !nc%ise cu griă uşa apartamentului şi porni călc!nd numai pe co#oraşe spre odăi'a ei. Se aşeză ce#a mai răzbunată la masa plină de căr'i şi caiete şi !ncepu să răs$oiască... o re#istă de mode. u peste mult soneria o scoase din #isare" iar Dana" aproape !mpiedic!ndu-se !n capotul de casă" se repezi #al-#!rte spre uşă. 8ra Didi" colega ei de bancă. ) De ce suni at!ta at!ta pu$ni ea. ea. Aat Aataa doarme; Bino Bino !ncetişor... !ncetişor... 6ntrar 6ntrarăă am am!nd !ndouă ouă pe #!r$ul #!r$ul degete degetelor lor"" apoi apoi !ncepu !ncepură ră să şuşote şuşoteasc ască" ă" !ntorceau pe toate păr'ile şi $or$ecau $iecare model. ) +sta nu" ăsta parcă" uite combina'ia asta" ce zici de garnitura aia" se poartă" nu se mai poartă... e bine !mi pare că ai #enit... Brei Brei o dulcea'ă /otogra$iile le-ai #ăzut Scrisoarea de la Eică 'i-am arătat-o De la Eică trecură la Aică" apoi la 0ică... Despre
13C
) Da" dar !ncet" $ără sunet. Doarme tata; tii" el lucrează !n sc%imbul de noapte" se scoală peste o oră. Săracul" mi-e aşa de milă de el" acuş trebuie să se trezească... (!ş-p!ş trecură !n altă odaie şi dădură drumul la tele#izor. (e ecran apăru" !n c%ip de bucătar" Dem. <ădulescu" şi Didi izbucni !n r!s. ) Sst; Doarme Doarme tata; 8misiunea nu dură mult şi" $ără #orbe" parcă !n'elese" cele două se opriră cu oc%ii la caseto$on. ) +m un @arius @arius Peicu şi un Ko%nQ Ko%nQ FollidaQ... FollidaQ... ) Da Eroza#; Dă-l" Dă-l" tu" mai tare; tare; i" legăn!ndu-se" Didi !n#!rtea toate butoanele p!nă c!nd Dana tresărea speriată şi alarmată groza# ducea degetul la buze& ) @ai !ncet" !ncet" tu" doarme doarme tata; Dar tata nu dormea. Se z#!rcolea !n toate c%ipurile" #roia să adoarmă" #roia să se odi%nească" dar nu putea a'ipi. l $răm!nta ce#a" $ără !ndoială. Arăgea Arăgea plapuma peste cap" !şi !n$unda $a'a !n perne" se c%inuia" dar somnul nu se lipea de el. um să po'i adormi c!nd $eti'a ta are la matematică doi de 5 i la $izică de ce are 4 e se !nt!mplă um s-o aute el i" mai ales" c!nd !nd i se tot z#!rcolea $ără somn. 6ar $eti'ele !şi po#esteau acum $ilme cu coR-boQ. i abia c!nd ultimul şeri$ cu ultimul glonte dobori pe ultimii doi bandi'i" iar !n odaia de alături izbucni ceasul deşteptător" Dana se repezi la masa de lucru. +pucă din zbor prima căr'oaie" apoi şuieră spre musa$iră& ) ase; /ă-te /ă-te că-n#ă'ăm; că-n#ă'ăm; S-a trezit trezit tata... 131
UN PROGRAM "NCĂRCAT "NCĂRCAT
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
S!mbătă orele 13... @inunată zi" minunată oră. ?na din cele 33 de săptăm!ni ale anului şcolar a rămas !n urmă. ncepe !ncă una din cele 33 de mici #acan'e măsurate cu ceasurile& de s!mbătă p!nă luni diminea'ă. lopo'elul sună #oios dar lung" prea lung... sau poate nu-i dec!t o iluzie. ăr'ile" caietele s!nt !ntr-o clipă la locul lor" !n g%iozdan. i c!nd te g!ndeşti ce greu le găseşti locul diminea'a... Sau e şi asta o iluzie n s$!rşit" gata; 6ată-i pe şcolarii noştri !n stradă şi poate c%iar mai grăbi'i dec!t diminea'a. ntr-ade#ăr" c!te nu se pot $ace !ntr-o zi şi umătate u port s!mbetele nimănui" dar mi-a plăcut nu o dată să trag cu urec%ea la discu'ia celor doi mici #ecini ai mei" @ilu'ă şi (ăun" ce de obicei !şi pun la punct programul acestei #acan'e săptăm!nale" săptăm!nale" eact sub balconul meu. i de c!te ori n-am auzit asemenea dezbateri& ) 0a două umătate" umătate" la muzeu... muzeu... Stăm o umaI umaI de oră. ) (e urmă !n (arcul 0ibertă'ii" 0ibertă'ii" o umaI umaI de oră... ) De acolo trecem trecem la Eogu să-i să-i #edem albumul albumul $ilatelic. $ilatelic. ) u mai mergem mergem la Eogu. ) Doar o umaI umaI de oră... ) *ine. i pe urmă urmă Kucăm nasturi. nasturi.
132
) @ai bine la la patinoar. patinoar. ) De ce u mult... O umaI de oră. i p-ormă la bunica mea. i autăm la legatul borcanelor. umai din polite'e... o umaI de oră. ) tii ce Fai să lăsăm borcanele... borcanele... pentru pentru săptăm!na săptăm!na #iitoare. #iitoare. ) /ugi de-aici; de-aici; Se poate S!nt S!nt borcane cu dulcea'ă... dulcea'ă... -am socotit niciodată totalul acestor inepuizabile inepuizabile umătă'i umătă'i de oră. Dacă le-aş $i 'inut !nsă numărătoarea numărătoarea s!nt con#ins că aş $i $ost ne#oit sămi re#izuiesc părerea ) dealt$el $oarte răsp!ndită ) că !n 24 de ore s!nt numai 4= de umătă'i... +m rămas totuşi cu con#ingerea că de s!mbătă p!nă luni diminea'a prietenii mei au un program c!t se poate de bogat. De aceea am rămas rămas de-a dreptul uimit acum #reo #reo două săptăm!ni c!nd am surprins o altă discu'ie cu mult mai gra#ă" dar totodată mai sumară şi mai enigmatică dec!t binecunoscutele discu'ii despre nasturi şi dulcea'ă. l auzeam pe @ilu'ă& ) @ăn!nci şi #ii imediat imediat la mine. u dalta dalta şi ciocanul. ciocanul. ) i piatra piatra ) -ai nici o griă. Eăsim noi una. @ic%elangelo @ic%elangelo cum a găsit-o +m citit !ntr-o carte. ică era !n curtea primăriei din /loren'a o piatră uitată" acoperită de muşc%i" un bolo#an acolo. + pus dalta şi ciocanului 'ac; 'ac; 'ac; a scos statuia lui Da#id. i ce statuie; De 5CC de ani oamenii nu se mai satură pri#ind-o. 8 ce#a" nu Dintr-un pietroi pe trei s$erturi !ngropat !n păm!nt să sco'i un lucru nepieritor; (iatra o a#em" am pus eu oc%ii pe una" daltă este... 133
) i timp berec%et& azi e s!mbătă" m!ine duminică. i luni 0uni #om purta pe bra'e la şcoală o nouă operă de artă... @ăn!ncă repede şi #ino; u ştiu c!t de repede au reuşit să măn!nce prietenii prietenii mei" dar" de-abia porni'i pe drumul artei" se #ede că şi descoperiseră descoperiseră dictonul marilor artişti& ,arta e lungă" #ia'a scurtă. ăci nu trecuse nici o umătate de ceas şi cei doi" strălucitori de sudoare şi plini de p!nze de păianen" rost rostog ogol olea eauu spre spre $und $undul ul cu cur' r'ii ii"" op opin inti tind nduu-se se din din răsp răsput uter eri" i" ce#a ce#a ce aducea a bloc de marmură. ) 8 cam murdară marmura noastră" mormăie (ăun" scutur!ndu-şi bluza. ) i crezi că a lui @ic%elangelo era mai brează @!na e totul. Dă-te la o parte. +rd de nerăbdare s-o altoiesc cu dalta; ) i ce #rei să sculptezi sculptezi ) @da. 0a asta nu m-am g!ndit. tii ce#a e-ar $i să te $ac pe tine Fm u-'i sur!de nemurirea ) e-'i #eni Au crezi că @ic%elangelo şi-a sculptat colegii de şcoală e trebuie ce#a mai !nsemnat" de pildă un bărbat pletos" cu $runte !naltă" ce#a asemănător cu cei din cartea de istorie antică... tii ce +duc repede cartea; O să #ezi tu ce-o să iasă... (este un minut" (ăun era !napoi" g!$!ind de emo'ie& ) +ici" @ilu'ă; @ilu'ă; ?ite" pagina pagina 42. +ssurbanipal +ssurbanipal ) rege asirian. asirian.
134
) (er$ect. e barbă" ce coamă... +şa... +ten'ie" +ten'ie" !ncep; 8i" seamănă !ntrebă @ilu'ă după c!te#a minute" !n care nu se auzi dec!t 'ăcănitul dăl'ii ce muşca din piatră. ) u prea... @ai @ai ciocăneşte-i ciocăneşte-i barba.
135
13
) ?nde ) ?nde #rei tu. tu. (este tot. Jsta nu s-a ras de 3 CCC de ani... ) +oleu; ) e-ai $ăcut" $ăcut" nepricopsitule nepricopsitule ) 6-am ciuntit ciuntit barba; Păndări Păndări s-a $ăcut... $ăcut... Dar nu era numai barba. 8ra c%iar bărbia. i cu această ocazie @ilu'ă a descoperit şi una din mete%nele acestei arte& ai tăiat o barbă" alta nu mai creşte. (o'i să tot mormăi. ) e-i de $ăcut $ăcut ) tiu eu Să găsim unul $ără barbă... ?ite" la pagina =5" +leandru +leandru @acedon; ) *un" per$ect; per$ect; ine n-a auzit auzit de +leandru +leandru @acedon @acedon ) 0asă-i barba. +tinge-l +tinge-l la cap. 6a-i pu'in din $runte... @ai tare... că doar n-are breton. ?rmă !ntr-ade#ăr o izbitură puternică şi eclamarea consternată a lui (ăun& ) 0-ai scalpat; scalpat; +sta +sta mai e @acedon @acedon (arcă (arcă 'ine o tipsie tipsie pe cap. ) Fai s-o lăsăm lăsăm baltă. ) De ce ?ite unul c%el şi $ără $ără barbă la pagina pagina >2. ) 6u-li-us... e-zar e-zar... ... ) /ii atent la nas. l are cam mare. ?şor" ia-l ni'el din dreapta... ?şor... ?şor... uşor" mă; ) l-am rupt nasul... nasul... S-a zis zis şi cu 6ulius 6ulius ezar; (ăcat... (ăcat... 139
) u-i nimic. Eăsim noi unul $ără barbă" c%el de-a binelea şi cu nasul mai mic" mic de tot... ?ite-l" ura; l $acem pe Socrate. /ilozo$ din +tena. 0a treabă" @ilu'ă; Se !nserase. u era nimic de #ăzut. -ar $i stricat totuşi să $iu un spiriduş !n noaptea aceea. +ş $i $ost de $a'ă la unul din cele mai $rumoase #isuri ale lui @ilu'ă. Se $acea că se a$lă !ntr-un muzeu cu scări de marmură" cu candelabre şi oglinzi şi mai ales cu sute de sculpturi. ?n g%id se oprise !n $runtea a mii de oameni şi eplica cu o #oce g!tuită de emo'ie& ) i acum" #ă rog aten'ie; 6ntrăm !n galeria nemuritoarelor nemuritoarelor sculpturi ale marelui maestru @ilu'ă... +ceastă capodoperă" !n$ă'iş!nd !n acelaşi timp pe +ssurbanipal" pe 6ulius ezar" pe +leandru @acedon şi c%iar pe Socrate" este de multă #reme obiectul admira'iei admira'iei lumii !ntregi. i pe bună dreptate" dreptate" dragi #izitatori" #izitatori" căci splendida sculptură a $ost cioplită dintr-un bloc de piatră uitată" a$lată pe o poli'ă !n pi#ni'a casei sale" la $el cum @ic%elangelo a dăltuit pe Da#id acum 5CC de ani dintr-o marm ma rmur urăă pă pără răsi sită tă !n cu curt rtea ea prim primăr ărie ieii din din /lor /loren en'a 'a.. ins inste te marel arelui ui sculptor" maestrul @ilu'ă; @erită !ntr-ade#ăr să $ie aclamat; 6ar miile de oameni răguşeau strig!nd& ,@ilu'ă; @ilu'ă; @ilu'ă; i crede'i că aceste #oci ce-i pronun'au pe toate tonurile numele erau c%iar ireale u. ăci dis-de-diminea'ă" la ora c!nd @ilu'ă !ncă !n cămaşă de noapte !nş$ăcase dalta cu care dormise sub pernă" ars de 13=
imboldul de a-şi desă#!rşi lucrarea" prin $ereastra desc%isă spre curte" pătrundeau eact eact aceleaşi c%emări& ) @ilu'ă; @ilu'ă; @ilu'ă; @ilu'ă; scoală imediat... Bino-ncoa" !mpieli'atule;
13>
Bino să-'i #ezi opera. n curte" mama" tata" bunicul pri#eau !nmărmuri'i mormanul de aşc%ii din urul unei pietre ce semăna ciudat cu o g%eară de găină... *unicul clătina din cap& ) Păndări l-ai $ăcut" nepricopsitule. nepricopsitule. 8ra bolo#anul din butoiul de #arză. De 5C de ani !l a#eam... S!mbăta trecută" la ora pr!nzului" nu eram acasă şi toată după-masa mi-a părut rău că nu ştiu ce $ac inimoşii mei #ecini. uriozitatea mea a $ost !nsă !nsă răsp răsplă lăti tită tă !n acee aceeaş aşii sear seară. ă. De sub sub ba balc lcon onul ul meu se au auze zeau au cunoscutele cunoscutele #oci& ) /rumoasă /rumoasă e sculptura. ) /rumoasă. /rumoasă. ) Dar nu merge merge c%iar cu barosul... -ai #ăzut cu ce griă lo#ea to#arăşul pro$esor marmura (arcă era #ie. ) i ce de dăl'i dăl'i şi dălti'e" dălti'e" ca la dentist. dentist. ) Orice ar spune spune al'ii" e cel cel mai $rumos $rumos cerc... @-am lămurit" prietenii prietenii mei a#useseră o după-masă cu ade#ărat bogată. /useseră la cercul de sculptură.
14C
O DUPĂ$AMIAZĂ DE PRIMĂ#ARĂ SUTĂ LA SUTĂ
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
/urtuna trecuse. +cum ultimele ei răbu$niri %ălăduiau pe la peri$eria c!mpul c!mpului ui anti-c anti-cic iclon lonic" ic" und unde#a e#a !n bucătă bucătărie rie"" und unde" e" ca totdea totdeauna una !n asemenea !mpreurări" mama !şi descărca supărarea pe crati'e şi tigăi. n odăi'a lui dinspre curte" @irel c%ibzuia la tot ce se !nt!mplase" botos şi spăşit" dar parcă limpezit. ) +re dreptate mama" m-apuc de o sută de c%estii şi le aiuresc pe toate. (e toate le dau peste cap... Aata !mi #orbise mai calm" dar plecase şi d!nsul tr!ntind uşa. ) 0a #!rsta ta ai putea să răstorni răstorni mun'ii" mun'ii" şi tu te !n#!r'i de colo-colo ca o oaie capie. e-i drept" aceasta era situa'ia ) şi nu de azi" de ieri. n iarnă se apucase de $ilatelie. i unde" după c!te#a zile" nu dădeai peste timbre *a semne de carte" ba prin scrumiere" ba pe $ăraş... i cu atelierul $oto ce se alesese Din tă#i'a de de#elopat !şi bea lăpticul pisica" %!rtia de copiat o m!nise din prima zi cu marmeladă" ba c%iar şi aparatul !l găsise mama" !n debara" căzut !ntr-o cizmă desperec%eată. Se apucase c!nd#a să crească iepuri" apoi #iermi de mătase" se mul'umise mai t!rziu cu nişte peştişori !ntr-un ac#ariu" care zăcea acum !ntr-o r!nă" murdar şi plin de pra$. Da" pra$ul s-a ales... ales... 141
142
Sim'ise el" @irel" de mult că ,problema nu este !n regulă" că trebuie sc%imbat ce#a" dar nu ştia cu precizie ce anume. +cum !nsă nu mai a#ea !ncotro. ) u ieşi din casă p!nă nu-'i $aci un plan de muncă. (e trei coloane; ?nu& e am de $ăcut azi Doi& e am realizat Arei& e mi-a rămas de $ăcut +şa !i spusese tata" aşa scrisese c%iar d!nsul pe coala mare" smulsă din blocul de desen. /oaia !l aştepta albă pe măsu'ă" şi pentru prima dată @irel !şi dădea seama că !ntre ceea ce ar $ace după po$ta inimii lui şi ceea ce ar trebui să $acă este o mare deosebire. um să scrie" de eemplu" negru pe alb" că acum" !n după-amiaza aceasta de mai" senină şi !mbietoare" mirosind a $loare de cireş" cel mai mult şi mai mult i-ar #eni să tragă o #!!ială cu bicicleta u neputin'ă; Dar atunci cu ce să !nceapă +" să-şi termine de cusut nasturele de la pantalon. (arcă de aici !ncepuse $urtuna... Sau de la pisică n s$!rşit" parcă mai are #reo importan'ă Dar unde o $i acum @irel se ridică de la măsu'ă şi !ncepu să caute acul. (rintre %!rtii" !n penar" pe co#oraş. ?nde-o $i" a$urisitul" că doar #!r!se !n el şi a'a; 0-o $i lăsat !n baie ,(o$tim" caută acul !n carul cu $!n" parcă e un blestem" mormăie băiatul şi se lasă descuraat pe scaun. ) +u; +uu; +uu; @amăăă;;; @amăăă;;; urlă !n aceeaşi clipă @irel. @ama se repede de la bucătărie. ) e e ) +... Scoate-mi-l" Scoate-mi-l" repede; 143
) e ) +aaacul; @i s-a !n$ipt... !n$ipt... ) ?nde ) +colo. Kos" mai mai os; +uuu. +uuu. ) oroc de a'ă" zice mama smulg!nd dintr-o mişcare acul. Dă imediat cu spirt" auzi ) Spirt Sigur că da" dezin$ectează. Dar unde o $i sticlu'a 0a locul ei nu e... i totuşi a umblat cu spirtul de diminea'ă. Da" tocmai de aici pornise scandalul. scandalul. @ama umulea o găină la bucătărie şi i-a spus clar" sau cel pu'in aşa a auzit el& ) Să tai g%earele g%earele la pisică; pisică; 8l ce era să $acă + !ncercat din răsputeri s-o prindă" s-o 'ină şi să-i $acă manic%iura. De-abia pe urmă" zg!riat şi plin de s!nge pe m!ini şi pe genunc%i" s-a dumirit. @ama spusese cu totul altce#a. ) Să dai g%earele la pisică. +şa spusese mama. mama. Să dea g%earele găinii la pisică. i totul a ieşit anapoda. +cum a uitat şi de spirt. i #in !n minte #orbele tatălui. ) ?n om" un copil serios" nu se apucă de treabă la !nt!mplare. !nt!mplare. 8 de auns să pri#eşti !n urul tău" şi #ezi zeci de lucruri de $ăcut. ntreabă-te& s!nt toate la $el de importante" de urgente /ă-'i un plan" băiete" trebuie o ordine& ce şi cum să !ncepi" ce am!ni" ce nu su$eră am!nare... @irel !şi aruncă oc%ii pe geam. ) Da" aşa e" uite numai !n grădină ce de treburi aş a#ea& să sap straturile" straturile" să spoiesc gardul" să str!ng gunoaiele" gunoaiele" borcanele... borcanele... +sta dintr144
o pri#ire. i c%iar aici" !n cameră" !n urul meu& să-mi pun !n ordine căr'ile" să-mi $ac panto$ii" să-mi ascut creioanele. ?$" ce de mai s!nt; (o$tim" s-a şi !nserat... +oleo" de poezia pentru serbare am uitat cu totul. (atru stro$e Două !n#ă' acum" două m!ine" 5C. i pe urmă O să mă spăl pe picioare. picioare. i pe din'i u. (e din'i m!ine. 5C" deci. (arcă i s-a $ăcut şi somn. @da" dar mai !nt!i să măn!nce ce#a" nişte slănină cu ceapă #erde şi o cană cu lapte. @irel bea două căni pline" 2CC. i apoi (atul moale !l atrage ca un magnet. Se !ntinde cu $a'a !n os şi adoarme dus" z!mbind $ericit. ?n somn ad!nc. 1CC. n grădină ze$irul s-a !nte'it" scutură $loarea de cireş" şi o cutiu'ă goală de compot se mişcă de colo-colo" zdrăngănind" aiurea" ca o oaie capie.
145
ZIUA DE IERI
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
*ăiatul şedea posomor!t cu caietul de aritmetică aritmetică !n $a'ă" la măsu'a lui de l!ngă geam. (ri#ea $ulgii ce cădeau legăna'i" acoperind sub bundi'a lor albă şi curtea" şi grădina" şi li#ada... +r $i zbug%it-o el de mult a$ară" dar trebuia mai !nt!i să #adă c!te nuci şi c!te mere au de !mpăr'it cei trei copii din tema nr. 2. +poi să treacă totul pe curat. (e urmă să arate caietul mamei" iar mama" mai mult ca sigur" iar o să-i amintească de ziua de ieri... 0ipsise de la şcoală" zic!nd că parcă l-ar durea !n g!t" apoi zburdase toată ziua. ,e $rumos a $ost ieri; cugeta băiatul şi pri#ea !nciudat tema nr. 2. 8%" dar unde-i ziua de ieri ?nde-i S-a dus... (ăcat" a $ost o zi at!t de $rumoasă... O$t!nd" băiatul sim'ea că-l umple alea şi că aproape !i #enea să pl!ngă. +tunci dintr-un col' al odăii se auzi o #oce& ) au'i ziua de ieri Aoată oată n-am de unde să 'i-o !napoiez" dar o bu bu-că'ică din ea e la mine. (o$tim" ia-o... Borbise mingea de cauciuc care" sălt!nd uşor" !i puse !n palmă o $r!ntură rotundă de un roşu aprins& era cam un s$ert din ziua de ieri. ) i restul restul !ntrebă băiatul. băiatul.
14
) u ştim de tot restul" intrară !n #orbă patinele de după uşă" dar o bucă'ică e la noi. a-'i-o; i patinele i-o puseră !n palmă sclipitoare sclipitoare ca argintul #iu. ,8%" nu degeaba o$tam eu după ziua de ieri" g!ndi băiatul. e culori" ce $rumuse'e; (ăcat că !ncă nu e toată... ) 6ată !ncă o $elioară $elioară din ea" zise zise scatiul din coli#ie coli#ie şi !n m!na m!na băiatului băiatului poposi" uşoară ca un $ulg" o altă părticică" parcă !n toate culorile curcubeului. i" r!nd pe r!nd" mai adăugară şi al'ii c!te un căpe'el din ziua de ieri. (artea că'elului era ca$enie" cea a săniu'ei albă şi pu$oasă" !n s$!rşit" cea a arcurilor de la di#an stră#ezie şi albastră ca #isul... +cum era !ntreagă. 8ra toată ziua de ieri. u lipsea nimic. i bulgărele ei $ermecător şi rotund a#ea toate culorile din lume. ) e zi $rumoasă; $rumoasă; e minunat ar $i să $ie toate zilele la $el. +%" să le po'i lega pe toate" toate" pe ieri de alaltăieri" alaltăieri" pe azi de m!ine şi de poim!ine" poim!ine" ca pe un buc%et de baloane... ?nde nu te-ar purta Doar să te laşi dus de #isare" sus de tot" acolo unde nu s!nt nici teme" nici cataloage" nici lemne de spart" nici p!ine de cumpărat" ci numai plutire şi $ericire; Deodată !nsă băiatul se !ntunecă la $a'ă. Sub oc%ii săi culorile zilei de ieri se !n#ălmăşeau" se !n#ine'eau" apoi de#eniră cenuşii. *ulgărele at!t de $rumos colorat păli" descrescu" aunse c!t un zero din caietul de aritmetică" apoi se sparse şi pieri. 6ar băiatul rămase cu pri#irea !n gol. 149
ăci ziua de ieri" ca şi oricare zi" $ără muncă" era $ăcută din... nimic. +măgitoare +măgitoare şi $ără putere" ca un biet balonaş de săpun...
14=
CUM SE PRINDE O MUSCĂ%
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
n pri#in'a muştei obişnuite eistă o metodă clasică& prinzi c!te po$teşti şi păstrezi c!te !'i trebuie. Dacă !'i trebuie... @uştele banale nu prea au !nsă căutare. -am #ăzut !ncă un anun' redactat !n termenii următori& ,nc%iriez muşte" condi'ii a#antaoase; Sau& ,Sc%imb rădaşcă bună stare" contra musculi'ă #ioaie; @uştele pot dob!ndi !nsă o etraordinară căutare. @uştele-atlet" de pildă. u condi'ia să $ie capturate capturate #ii" !n deplinătatea deplinătatea $acultă'ilor $acultă'ilor lor" prin şiretenie" şiretenie" nu prin #iolen'ă. #iolen'ă. 0a ce $oloseşte o asemenea muscă Simplu" $ace minuni; (o'i de#eni director de circ. 0a domiciliu. umărul 1& !i lipeşti un timbru pe aripi şi !i dai drumul; Aimbrul !ncepe să circule pe pere'i" pe ta#an... umărul 2& #!ri musca-atlet !n interiorul unei mingi de ping-pong şi aceasta se mişcă ,de la sine pe masă. umărul 3 Hacest număr presupune două muşte" ce-i drept:& le legi cu un $ir de a'ă" şi ele zboară !n $orma'ie" trag $r!ng%ia" $ac alpinism" mă rog" orice" după $antezia prezentatorului. ?n timbru" o minge de celuloid" o găoace de ou sau un căpe'el de a'ă e la !ndem!na oricui. Dar musca-atlet um se prinde o muscă #ie" #ioaie" puternică şi... de C"> grame Hăci aceasta este $ormularea $ormularea completă a problemei problemei ce i s-a pus lui /ănică (opescu din clasa a B-a !ntr-un !n tr-un 14>
moment c!t se poate de nepotri#it" odată cu dispari'ia ultimei muşte" pe la umătatea trimestrului 6.: 8ra prin luna noiembrie" /ănică !n$uleca" pe $uriş" !n ora de matema matema tică" din p!inea unsă cu marmeladă" părăsind pentru c!te#a clipe demonstra'ia pe care pro$esorul o $ăcea la tablă pri#ind !nscrierea unui triung%i !n cerc" c!nd" brusc" dăduse cu oc%ii de $ormidabila constatare !nscrisă pe %!rtia ce !n#elea sand#işul cu magiun& ,tia'i că o muscă-atlet" care c!ntăreşte nu mai mult de C"> grame" poate să care o greutate de 1CC de ori mai mare dec!t a corpului său @ai departe nu se putea citi" peticul de %!rtie era năclăit de marmeladă. /ănică !ncepu să lingă cu griă coaa de marmeladă şi scoase la i#eală o nouă $rază& ,S-a constatat că 3 muşte-atlet pot t!r! după ele o săgeată... @ai departe iarăşi nu putu citi ) partea de ziar ce cuprindea continuarea senza'ionalei in$orma'ii i se lipise de cerul gurii. 8ra !nsă de auns şi at!ta. Din clipa aceea ideea '!şnise !n mintea lui /ănică& ) (ăi dacă 3 muşte pot căra o săgeată" săgeată" !nseamnă că muşte pot zbura cu un penar; 12 muşte transportă un g%iozdan; /ormidabil... (un o muscă !ntr-o cutie goală de c%ibrituri" şi cutia zboară prin clasă; /ănică r!dea de unul singur& ) 8u o să stau smirnă" cu bra'ele la piept" iar cutia de c%ibrituri c%ibrituri o să zboare de la sobă la tablă" o să se izbească de geamuri... Dacă o să prind c!te#a muşte dintr-astea" dintr-astea" o să iasă un circ al naibii. O să zboare prin clasă creta creta de la tablă" tablă" buretele" buretele" ba c%iar şi catalogul. catalogul. 15C
%icoti. (ro$esorul se !ntoarse de la tabla pe care ultimul cerc !ng%i'ise ultimul triung%i" dar /ănică stătea smirnă" cu bra'ele !ncrucişate" parcă %ipnotizat de +*-ul triung%iuri lor. umai oc%ii !i sclipeau #ictorioşi" #ictorioşi" iar pe #!r$ul nasului i se lipise un petic de %!rtie pe care băiatul !l prinse dintr-o mişcare" ca pe o muscă" !n podul palmei" şi !l z#!rli sub bancă. Dacă ar $i a#ut curiozitatea curiozitatea să-l citească" ar $i #ăzut" cu litere mari" scris un titlu care l-ar $i scutit de multe căutări şi necazuri& %)uriozităţi din 2ustralia'. +şa" din clipa aceea" /ănică !ncepu să caute" !n perimetrul /erentarilor" musca-atlet. Benise iarna" dar /ănică" singur stăp!n pe secretul său" aştepta re!ntoarcerea primă#erii cu nerăbdarea stăp!nită a unui astronom care p!ndeşte" potri#it unui calendar in$ailibil" o nouă eclipsă de soare. (rimă#ara care !n#ie g%ioceii" ze$irul şi... muştele. Arebuia să #ină" na#ea !ncotro; i iată g%ioceii; i iată" iată şi prima muscă; umai că ea nu se i#i" potri#it #iselor sale" acasă" ci la şcoală" !n ora de matematică. matematică. /ănică !ncremeni. @usca intrase pe geam" poposise o clipă pe ung%iul alternintern de pe tablă" apoi zburase pe ta#an" direct deasupra capului său. ) F!şşş; $ăcea $ăcea /ănică" !ncrunt!ndu-se" !ncrunt!ndu-se" cu cu dorin'a să o sperie. sperie. F!şşş; olegul !i trase un g%iont. ) c 'i-a #enit #enit /ii atent... atent... 8ra o recomandare de prisos. /ănică era numai oc%i şi urec%i. 0a muscă; +ceasta +ceasta se desprinsese de ta#an nepăsătoare" se oprise pe creştetul 151
colegului din prima bancă. /ănică sim'ea că tremură de emo'ie. ) Bino" Bino" %ai" #ino mai mai !ncoace; se ruga ruga el" şi musca musca !l asculta. asculta. Se aşezase pe un palton" agă'at !n r!nd cu celelalte" !n cuier. /ănică o #edea !naint!nd spre o căciulă de oaie ce at!rna c%iar !n dreptul său. 6ntrase !n căciulă; +şteptă ca pro$esorul să se !ntoarcă la tablă şi ) !n aceeaşi clipă ) smulse căciula şi şi-o puse pe cap. O prinsese; @usca zb!rn!ia" prizonieră; ,?raa; !i #enea să 'ipe" dar !n aceeaşi clipă cine#a din spate !i arse o palmă peste cap" iar căciula ateriză peste călimara colegului. ) +i !nnebunit; !nnebunit; (ro$esorul se !ntorsese şi le $ăcea obser#a'ii" dar /ănică nu auzea nimic. @usca" musca lui se zbătu !ntr-o băltoacă de cerneală" apoi ieşi şi ) lăs!nd o d!ră de cerneală pe caietul său" ca un autogra$ de adio ) se !ntoarse cu picioarele !n sus. +dio" muscă; + doua muscă nu se mai i#i !n clasă. /ănică o zări !n drum spre casă. Se odi%nea" spăl!ndu-şi lăbu'ele" pe acoperişul unui cote'" !ntr-o curte. *ăiatul !şi lepădă g%iozdanul" şi din trei mişcări sări dincolo de gard. Dar tot din trei mişcări $u !ndărăt. Din cote' !l pri#ea calm şi cr!ncen" m!r!ind pe umătate adormit" un c!ine c!t un #i'el. n dreptul parcului a#u noroc. 7ări o muscă pe căruciorul unui copil scos la soare. Se apropie tiptil. @usca !l sim'ise parcă şi zbura !n rotocoale mici deasupra biberonului din care" adormit" micu'ul sugea !n neştire. 152
) +cum o prind; se concentră /ănică" dar !n aceeaşi clipă copilul !ncepu să pl!ngă !n somn.
153
154
) redeai că o să zboare cu tine; @ucosule; mormăi băiatul şi se depărtă $urios" odată cu musca. 6at-o; 0a c!'i#a paşi... Se aşezase pe c%elia unui bătr!n ce-şi citea ziarul... a doua bancă mai la dreapta. /ănică se apropie din spate de bătr!n. Doi paşi... un pas... O #edea per$ect pe conca#itatea lucie a c%eliei. ,+cum o să se urce pe unicul $ir de păr din creştetul bătr!nului şi... o iau; Dar n-o luă el. O luă bătr!nul. 8ra ora două" şi băiatul #edea zeci de muşte parcă !n urul lui. 0e auzea c%iar şi b!z!itul. Se !ntorcea brusc !ntr-o parte şi alta" dar degeaba... 8ra din pricina $oamei. +bia !n sta'ia de tram#ai mai zări o muscă ,!n came şi oase. Se repezi să o prindă" dar musca zburase !n tram#ai. /ănică urcă din $ugă şi" $ără să ia bilet" d!nd din coate" !şi croi drum printre oameni" atent să n-o scape din oc%i. ) 8i" biletul; biletul; u iei bilet bilet !l apostro$ă apostro$ă taatorul. taatorul. +unsese c%iar l!ngă #atman" se pregătea să o !n%a'e de pe geamul cu a$işe" c!nd musca o luă !napoi. /ănică se luă după ea" !napoi" prin mul'imul'i mea care protesta. +unse l!ngă taator eact c!nd musca se aşeza !n cutia cu mărun'iş. Să #!re m!na 6mposibil; ) Au nu cobori S!ntem la capul liniei; !i spuse taatorul. taatorul. Să ştii că !napoi nu te iau $ără bilet. /ănică (opescu cobor!. i #enise ame'eală de $oame. O luă pe os spre casă" blestem!nd blestem!nd toate muştele din lume" c!nd o muscă i se lăsă drept pe 155
#!r$ul nasului. /ănică se uită cruciş la ea. Dăduse" se #ede" de un strop de marmeladă. *ăiatul păşea ca pe ouă" să n-o sperie şi" şterg!ndu-şi palmele asudate de emo'ie" !şi acoperi brusc nasul. ?ra; 8ra a lui... O 'inea !n pumn ca pe o comoară. i trecuse toată oboseala" !i #enea să strige !n gura mare& ,+m prins-o; 8 a mea; ?ra; i deodată !l $ulgeră un g!nd& ,Dar dacă nu e muscă-atlet muscă-atlet Dacă nu c!ntăreşte c!ntăreşte C"> grame ) Arebuie Arebuie s-o c!ntăresc; %otăr! el. Dar unde @ergea" @ergea" citind cu aten'ie $irmele. ,Depozit de lemne... ) A'... +ici se c!ntăreşte c!ntăreşte de la 1CC Tg !n sus... 8 muscă" nu butuc... ,0egume... ici aici... n clipa aceea se lumină. %iar pe col' era o $armacie; um de nu se g!ndise; (a balan'a de la $armacie se pot c!ntări şi miligramele... ) Bă rog" nu #ă supăra'i" supăra'i" #re'i #re'i să-mi c!ntări'i c!ntări'i şi mie mie ce#a ) u plăcere" plăcere" ce ) O muscă... muscă... ) 6eşi a$ară" a$ară" obraznicule; obraznicule; Speriat" /ănică scăpă musca din palmă. +unse acasă $r!nt. @!ncarea !l aştepta rece pe plită. +lături" un bile'el& ,@ăn!ncă şi apucă-te de teme; @ama. Dar lui /ănică nu-i ardea de m!ncare. Se prăbuşi !n $otoliu şi adormi pe loc. Bisă că 1C muşte-atlet !l cară !n zbor şi că eact deasupra cur'ii şcolii l-au scăpat. /ănică 'ipă puternic şi se trezi pe duşumea. Deasupra nasului său se roteau" !ntr-ade#ăr" #reo 1C muşte. 15
INSIGNA
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
n magazia de lemne e $rig" mai $rig ca a$ară. ?n soare sticlos străbate prin crăpăturile crăpăturile sc!ndurilor sc!ndurilor şi #r!stează cu suluri pră$oase semiobscurisemiobscuritatea. Dar bunicul nu simte răcoarea. şi şterge cu nădu$ $runtea asudată" pipăie buza toporului şi bodogăneşte" potri#ind pe spărgător ciotul noduros cu care se luptă de #reun s$ert de ceas& ) +$urisit butuc; butuc; (arcă-i $erecat... ) %!" consimte nepo'elul" un #lăgan de #reo treişpe-paişpe anişori" anişori" ce stă bătr!neşte pe alt butuc" !ncotoşmănit !n palton. *ătr!nul scuipă !n palme şi !şi $ace #!nt. ) F!c; se aude icnind surd" !n timp ce toporul sare !n lături. +l naibii de !nc%eiat... şi scoate coocul. epo'elul !l !mpătureşte cu griă şi se aşază pe el. ) De%" nu-i uşor" uşor" lo#eşte-l şi matale matale mai dintr-o dintr-o dungă. dungă. ) F!c; ) +şa" !ncă o dată; dată; ) F!c; ) Be Bezi Dă-i acum cu muc%ea toporului. toporului. ) F!c; ) Dă-i" dă-i; se agită trium$ător trium$ător nepo'elul. nepo'elul. 159
15=
) Erea treabă" acuI nici securea n-o mai pot scoate" scoate" constată bătr!nul bătr!nul şi se opreşte să răsu$le. ) (rea demobilizezi demobilizezi şi mata cu una" cu două" !l ceartă !ncuraator !ncuraator nepo'elul. @ai dă-i" trage-i cu $or'ă; ) F!c; ) @ai #!rtos; #!rtos; (une-i o pană... pană... ) F!c; ) +şa; u te lăsa; lăsa; După #reo douăzeci de minute" ciotura a $ost s$ăr!mată. *unicul se aşază pe capra de tăiat lemne şi !şi scoate luleaua de la şerpar. ură'ă cenuşa cu o aşc%ie" dar !i tremură m!na. ) S-a 'inut tare" tare" ticălosul. ticălosul. epotul pri#eşte pri#eşte cu dispre' ciotul spart. spart. ) 8%; Dacă n-ai $i reuşit matale" !i #eneam eu de %ac. 6a te uită ce muşc mu şc%i %i am am;; şi şi bo bom mbe beaz azăă el cu m!ndr !ndrie ie bice bicepş pşii ii.. 0a gimn gimnas asti tică că-s -s primul din clasă" la aruncarea greută'ii am ieşit al doilea pe şcoală. i" #ezi mata insigna asta *ătr!nul o pipăie tot căut!ndu-şi cu cealaltă m!nă oc%elarii. e-o $i asta ) 8 de la concursul concursul pe ude'. +m şi diplomă" diplomă" dar nu contează. contează. Diploma Diploma meaa e aici me aici"" !şi !şi bo bolo lo#ă #ăne neşt ştee ne nepo potu tull bice bicepş pşii ii.. (une (une şi ma mata ta m!na m!na...... *eton;; *ătr!nul !şi scutură pipa şi apucă din nou toporul. *ăiatul !şi abureşte insigna şi-i lustruieşte cu m!neca smal'ul colorat. ) ?ite" zice el" după ce spargi şi cioata asta şi o să cari lemnele !n casă" 15>
o să-'i po#estesc pe !ndelete cum am c!ştigat-o. u te lăsa; ) F!c; ) @ai tare" atinge-o" dă-i; dă-i; ) F!c; ) i dacă nu reuşeşti" reuşeşti" dă-o pe m!na mea" !i #in eu de %ac" n-ai mata nici o griă. Doar n-am luat de pomană insigna... *unicul se !ndreaptă deodată din şale şi pri#eşte lung" cu o căutătură ciudată" pe nepo'elul ce nu conteneşte să-şi lustruiască insigna de pe piept. ) +şa-i că-i $rumoasă $rumoasă !ntreabă băiatul" bomb!ndu-şi pectoralii. +şa-i că-mi stă bine *ătr!nul tace un timp" apoi răspunde alene" parcă le%ămesit& ) De%" ştiu eu /ără oc%elari... eu şi pe tine te #ăd prin cea'ă. a şi cum n-ai $i... +poi clatină din cap" !şi potri#eşte toporul şi %!c; icneşte parcă din rărunc%i. rărunc%i.
1C
SIROP DE RIDICHI
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
) e caut eu aici aici 8ra pentru a patra oară !n acea zi de pomină că @ac%e !şi punea aceeaşi !ntrebare. i probabil nu pentru ultima dată. Sigur" sigur nu... Bentuzele ) #entuze Hpe spate:" muştarul ) muştar Hprişni'e pe piept:" uite că nu scap nici de in%ala'ii cu %rean ras. ?$" c!nd !ncepe bunica să mă do$toricească; ) 0as5 că des$undă nasul. i cine ştie ce sc!rbă de ceai !mi #!ră pe g!t. De sirop de ridic%i negre cu pătlagină a'i a'i auzit ) oace tuşea; tuşea; Dar drodie de bere cu iaurt a'i luat #reodată ) Scade temperatura" temperatura" răm!ne răm!ne ne!nduplecată ne!nduplecată bătr!na. ?ite că s-a !nserat de-a binelea. n stradă băie'ii !ncă nu s-au potolit. ormal& e s!mbătă" s!mbătă" a #enit #enit primă#ara" primă#ara" e căldu'. +uzi'i-l +uzi'i-l pe 0ică 0ică Erasu& ) Eata; ine nu nu e gata !l iau iau cu lopata. ) e caut eu aici aici Da" şi el" @ac%e" e !n pat" sub plapumă" bunica a $ăcut şi $ocul" a !nc%is $ereastra. 8%" o$tează obidit" !nc%ide oc%ii" băiete" tuşeşte" strănută şi !ntreabă-te mereu şi mereu& 11
) e caut eu aici aici ntreabă-te" că de aici se trage toată tărăşenia. nt!lnirea era $iată !n spatele casei" pe drumul #ec%i. +i şi pornit-o de acasă !ndată după pr!nz. u plăcinta caldă !n buzunarul de la spate şi cu cazmaua !n spinare" aşa cum a'i %otăr!t. i ce s-a !nt!mplat um de ai auns aici (ăi" simplu. +i dat drumul c!inelui din lan'. Să mai zburde şi el" nu (otaia a sărit gardul" şi dus a $ost" spre D!mbul @orii. +tunci ai dat şi tu" @ac%e" cu oc%ii de pădure. ntunecată" cu pete galbene de corn !n$lorit... i ai sim'it ce#a" ca un magnet. i s-a ridicat c%iar !n clipa aceea pentru prima dată !ntrebarea& !ntrebarea& ) e caut eu aici aici +t!t 'i-a $ost. +i lăsat #orbă bunicii că dacă te caută băie'ii să nu te mai aştepte" că tu nu te sim'i prea bine H,eşti bolna# s-a speriat ea:" dar tu te şi $ăcuseşi ne#ăzut. +şa a !nceput. +poi a $ost ca un $el de be'ie. Soarele !ncălzea păm!ntul" prin arătura zmăl'uită de albăstrele mişunau c!rduri de #aca-domnului. Dincolo de arătură !ncepea D!mbul @orii pe care p!nă de cur!nd te dădeai cu sc%iurile Hparcă nu e c%iar at!t de pieptiş;:" pieptiş;:" uite şi p!r!iaşul Htii" ce mai g!lg!ie" noroc de cizme:" tu$ele de salcie st!nd pline de m!'işori" au !n$lorit aglicelele galbene" piciorulcocoşului... Dar unde e a#ra + luat-o spre pădurice" poate dă de-un iepure. /runzele !ncă mustesc de la ultima zăpadă" calci ca pe un co#or. co#or. +u răsărit #iorelele Da; i cocoşeii cu $runze pistruiate" şi toporaşii... O să culegi un c%i'uş şi pentru bunica. (e nesim'ite ai auns !n #!r$ul dealului. e senin" ce boare... i parcă !n tăria albastră cine#a m!ng!ie 12
#ăzdu%ul. ocorii +şa repede (ieptul se um$lă de plăcere. (arcă zbori" parcă te-ai prins şi tu !n c!rdul lor. ncotro Spre luncă" acolo unde duduie surd tractoarele Spre imaş" acolo unde cirezile de #aci par nişte ucării de plastilină i parcă atunci" c%iar !nainte de decolare" te-a pişcat pentru pentru a doua oară !ntrebarea& !ntrebarea& ) Dar ce caut eu eu aici ăci unde#a" pe #alea rişului" 'i-ai #ăzut colegii. 8rau pe dig" aşa cum %otăr!seră'i" la sădit duzi. i parcă odată cu remuşcarea ai sim'it şi răcoarea pădurii. Da" era timpul să te !ntorci. (arcă te !ndemna şi c!inele" sătul de alergătură. +i pornit-o la #ale" ai ocolit nişte tu$e de porumbele ce stăteau să-şi spuzească $loarea şi" deodată" drept !n $a'ă" ai dat cu oc%ii de copii. Se !ntorceau spre casă" cu greble" cazmale" t!rnăcoape... e puteai să mai $aci" unde puteai să te mai piteşti Sub pod; O%o" O %o" dar ce mare e apa; Arece de genunc%i. i rece ) g%ea'ă; i ce !ncet trec nătărăii" nătărăii" lălăiesc" de abia se mişcă. ă'elul m!r!ie !n bra'ele tale H,Aaci;:. Aace speriat de tropotul picioarelor. Oare nu 'i se aude clăn'ănitul din'ilor n cizme sim'i parcă saci de nisip şi pietriş şi ce#a te g!dilă" te g!dilă. O $i intrat #reun peştişor !n cizmă +tunci te-ai !ntrebat pentru a treia oară& ) e caut eu H%apciu;: H%apciu;: aici aici H%apciu;:. u se mai #ăd copiii" dar te po'i !nt!lni oric!nd cu #reunul. O iei ud" tremur!nd" pe dig" odată cu !nserarea" printre duzii de-abia sădi'i" care se pleacă sub #!ntul serii parcă salut!ndu-te ironic. 13
i acum +cum stai" @ac%e" !n patul bunicii şi te !ntrebi pentru a patra oară& ) e caut eu aici aici n bucătărie se aud #oci de copii. !ntreabă de el. ) 8 bolna#" bolna#" spune spune bunica" are temperatur temperatură. ă. ) BB-am spus eu" răsună #ocea lui 0ică Erasu. +lt$el" #enea el cu noi. (ăca (ăcat" t" spun spune' e'ii-ii că m!ine !ine $ace $acem m o e ecu curs rsie ie pe D!m D!mbu bull @orii orii"" !n pădurice. ) e caut eu aici te !ntrebi tu aşadar pentru a cincea oară. Dar nu pentru ultima ultima dată. Sigur" Sigur" sigur nu" sărmane sărmane @ac%e. @ac%e. @!ine #ei pri#i pe geam" din pat" cu picioarele din lig%eanul cu apă sărată" $ierbinte" o să-'i #ezi colegii pe p!r!u !n sus" pe deal" !nconura'i de cocori" c%iuind după #reun iepure bezmetic zgornit din tu$ele de porumbele. Da" cu siguran'ă !ntrebarea #a re#eni. 8i" %ai" @ăc%işor" şterge-'i şterge-'i lacrima. /ii bărbat" uite" !'i aduce bunica ceea ce nici cu g!ndul nu g!ndeşti& un griş cu lapte şi cu sirop de ridic%i negre...
14
PI&UL ERMECAT
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
0a prima #edere părea un pi obişnuit" un oarecare creionaş cu pastă" sub'irel" lucios" poate ce#a mai ros la capăt. O" dar ce puteri a#ea piul lui /lorinel; nt!i că $ăcea temele c!t ai bate din palme" de parcă !n loc de o mină ar $i a#ut" nici mai mult" nici mai pu'in" dec!t două motoraşe& unul pentru scris" altul de socotit. Dar aceasta nu era totul; +bia pe urmă i se puteau #edea cu ade#ărat darurile $ermecate. ăci dacă #!ra piul !ntre din'i" acesta de#enea dulce ca un baton de ciocolată" ciocolată" sau" după dorin'ă" acrişor ca o $oaie de măcriş. !nd !l plimba pe la nas" piul !ncepea să miroasă miroasă a apă de tranda$iri. 0a urec%e" urec%e" !ncepea să c!nte de parcă era pre#ăzut cu tranzistori. i nici aceasta nu era totul. Dacă băiatul !l pri#ea !ntr-un anumit $el" un minut-două" minut-două" !l putea pre$ace !n orice-i trăsnea lui prin cap& !n săniu'ă" !n balon" !n undi'ă sau c%iar !n călu' de călărie... i iată că !ntr-o bună zi /lorinel nu-şi mai găsi piul $ermecat. ?nde nu l-a căutat n toate buzunarele" sub pat" după dulap" !n crăpăturile duşumelei... ?nde putea $i um de l-a pierdut se căina el cu lacrimi !n oc%i şi pornea din nou să răscolească. ) +ş $i !n stare stare să $ac orice orice ca să-l găsesc. găsesc.
15
) +i $ace orice %iar orice se auzi atunci un glas de unde#a dintre caiete. ) Da. ) (e cu#!ntul cu#!ntul tău ) (e. ) +tunci ascultă-mă ascultă-mă bine" se $ăcu din nou auzit glasul. a să-'i găseşti piul $ermecat" $ermecat" este de auns auns să iei o notă mică. Să zicem zicem la compunere. compunere. ) +sta nu pot. @ai @ai am una. ) +tunci un patru patru la aritmetică... aritmetică... ) +oleo; n ruptul ruptul capului" capului" nu. @ai am !ncă !ncă un cinci. ) Dacă-i aşa" po'i să-i spui adio piului $ermecat. $ermecat. -ai dec!t să-'i cumperi altul. +şa şi $ăcu /lorinel. Se aşternu să-şi $acă temele cu alt pi. 8 drept" acesta nu zbura pe caiet" nu sărea peste orice %op" ca m!nat de două motoraşe. Dar !ntr-o oră cele două $oi ale caietului erau scrise. /lorinel le pri#ea" erau curate" scrise migălos" $ără nici o greşeală. i deodată" o nespusă bucurie !i năpădi inima. inima. u" nu era numai o părere; De pe $oile caietului" ca de pe un ecran" iz#orau parcă pe r!nd săniu'e argintii" baloane colorate" călu'i !ngenunc%ind" !ngenunc%ind" gata să-l ia !n spinare. i cele două $oi c!ntau parcă" !n timp ce" ca dintr-o glastră" se roteau deasupra lor" scutur!ndu-şi petalele" tranda$iri... +cum era limpede" toată #raa #enea de pe $oile caietului. i /lorinel se pomeni sărut!ndu-i sărut!ndu-i $oile. $oile. i piul 0-a mai găsit Fabar n-am. De căutat !nsă nu l-a mai căutat. 1
(MOMENT ORGANIZATORIC)
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
+'i obser#at" desigur& !n materie de #acan'ă şcolară" to'i copiii se trezesc ) dar ce zic eu ) se nasc specialişti. 0ua'i-l pe primul pici şi pune'i-l să spună ce are de g!nd să $acă el !n aceste trei luni de #ară. O să #ede'i" parcă-i un arc scăpat din rost& ) utare" pe urmă cutare ş.a.m.d. i iarăşi cutare şi cutare etc." etc. ... (arcă-l apucă o $urnicătură" un $el de zăpăceală ) ăsta-i cu#!ntul ) iar la s$!rşitul #erii" pri#ind !n gol" ca la o păpădie golaşă" cu $ulgii risipi'i" !l mai şi auzi& ) +%" ce $rumos $rumos a $ost... !nd mă g!ndesc la ce ar putea $ace" !n ce ar putea pre$ace acest bulgăre de timp" aur nu alta" mă apucă mila. /ără eagerare. *ine!n'eles" tot secretul este să c%ibzuieşti" să n-o iei razua prin păpuşoi" să croieşti pe !ndelete" să măsori de zece ori !nainte de a tăia o dată. +lt$el" iese" cum se spune" dintr-o piele de #acă şi o teacă. i c!tă dreptate are to#arăşul diriginte& ) ntr-o ntr-o #acan'ă #ă pute'i alege cu un c!ştig pentru toată #ia'a. (ute'i $ace o mie de $lecuşte'e" pute'i căra toată ziua tranzistorul după #oi şi !n#ă'a o sută de melodii cu ,iau bambina... Dar pute'i citi operele complete ale unui autor sau !n#ă'a o limbă străină... (ute'i merge de 19
zece mii de ori p!nă la col'ul străzii" străzii" dar se poate $ace şi turul
45 iunie. $ă învăţ limba franceză la perfecţie. 67 iunie. 0i #ermana. 68 iunie. $ă învăţ călăria. 65 iunie. )u sărituri la obstacole? obstacole? )u! 8 iulie. iulie. $ă învăţ pe dinafară 97 de de poezii. 47 iulie. $ă învăţ înotul. 46 iulie. lus săriturile de la trambulină? lus! 49 iulie. :ac-aş învăţa zilnic 9 ; 47 cu#etări şi aforisme, la toamnă aş şti o mie. < comoară! 66 iulie. $ă fac un album filatelic. 6= iulie. 2ş putea să mă pun la punct cu arta foto#rafică. 6> iulie. $ă mă m ă înscriu şi la un cineclub. = au#ust. itasem itasem muzica! 1ntr-o 1ntr-o vacanţă se poate învăţa învăţa pianul. 0i acordeonul. @ au#ust. au#ust. )itara )itara e foarte frumoasă... 46 au#ust. Aoi învăţa #imnastica. BCnele, paralele, sol şi ciar subsol.( 67 au#ust. )red că aş putea creşte porumbei. Aoi face columbofilie. 68 au#ust. 0i iepurofilie. D sept septem embr brie ie.. $ă îmi drese dresezz căţe căţelu lul.l. Mai mult mult ca perf perfec ect.t. u e simplu, de aceea vara trecută mi-a ieşit cam imperfect. @ septembrie. septembrie. )e-ar fi să m-apuc de canota/? > septembrie. septembrie.
+cesta este urnalul. (ri#i'i-l" pipăi'i-l. Aotul e scris curat" ordonat" rod #izibil al c%ibzuin'ei. umai că $iecare r!nd este tăiat. i-o $i realizat bunul meu prieten" pe r!nd" toate proiectele proiectele O" dar atunci trebuie găsit şi aclamat" purtat pe umeri" aruncat !n slă#i; Dar unde eşti tu" @ielu /ărMmi'ă" titan al timpului liber ?nde să te găsim" copil minune al #acan'ei ...0-am căutat. i l-am găsit. *ine!n'eles" tot !n şezlongul de sub dud. +#ea !n $a'ă o altă $oaie de %!rtie" nou !ncepută. (e ea scria cu litere groase" de tipar" aşa& 49 septe septembr mbrie ie.. M1C+ 1)++ 0)<2L2. &<*E1+2 M+2 +$*+ :+FCC*CAE A
19C
ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Benea spre casă" abătut" otră#it" $urios. e#a amestecat mocnea !n su$letul lui. iudă" umilin'ă" tot $elul de g!nduri... Se !ncingeau laolaltă" laolaltă" surd" apoi ca de pe o plită cu $loricele c!te unul pocnea brusc" şi atunci !l apuca din nou $uria. i căin'a. i bine!n'eles %otăr!rea" acea %otăr!re at!t de mult am!nată" dar !n s$!rşit luată" odată pentru totdeauna. ) +şa nu mai merge" domIle Ainel. Ainel. Eata; Dar p!nă c!nd !n de$initi# şi la urma urmei i p!nă unde Sigur că tu strici. Sigur că asta e buba. 8şti un slăbănog" un terc%ea-berc%ea" o %a%aleră. Da" da" da" ăsta eşti& o plea#ă luată de #!nturi" de primul #!nticel. #!nticel. Dar gata" din această clipă sc%imbăm calimera. Odată pentru totdeauna. Ae duci" băie'aş" acasă" direct acasă şi !'i #ezi de treburi. +dio mo$turi" $lecuşte'e. $lecuşte'e. u #ezi că ai auns de r!sul curcilor +şa se udeca Ainel boscorodind şi gesticul!nd" singur pe strada pustie !n după-amiaza aceea pişcată de ger" ce se !n#ine'ea #ăz!nd cu oc%ii. ) u" nu" nu mai merge merge aşa" am şi eu m!ndria m!ndria mea. e-mi tot trebuie să umblu lela de la unul la altul @ă duc direct acasă şi !n#ă'. +uzi" să trimită acritura naibii pe maică-sa să-mi spună că nu e acasă *u$lei nenorocit; e u l-am #ăzut eu după perdea Dar nu-i nimic. +şa-mi trebuie" eu stric. De o mie de ori mai bine. nt!i" că m!ine la şcoală s!nt 191
şi eu om şi" dacă m-o !ntreba la $izică ,de ce merge tram#aiul" n-o să mai răsp răspun undd ca da data ta trec trecut ută" ă" !n r!su r!sull clas clasei ei&& ,p ,pen entr truu că am plăt plătit it biletul... biletul... +l doilea" că nu mă mai calcă nimeni !n picioare. picioare. i pentru ce (entru un ne$ericit de 'intar; Dar de acum gata" odată pentru totdeauna; tiu ce am de $ăcut& acasă" direct acasă şi cu burta pe carte. easul din col' arată orele 3. ) 0a 3 şi 15 minute s!nt acasă. 6ar dacă o iau pe aici" la dreapta" !n 5 minute am auns. ncep o #ia'ă nouă" azi 15 ianuarie" orele 15 şi 15" c!nd am terminat pe #eci cu 'intarul" cu mo$turile" cu aiureala... nsu$le'it nsu$le'it şi parcă puri$icat de această %otăr!re" băiatul grăbeşte pasul. ) imic nu mă #a mai opri. Spre dreapta" aşadar" aşadar" mereu spre dreapta. i" !ntr-ade#ăr" nimic nu-l opri... o sută de paşi. ?rmătorul !i rămase !n aer" căci eact !n secunda aceea dădu cu oc%ii de o curte" de o casă... ) O%" dar aici stă Bi#i" Bi#i" !şi zise băiatul ) şi ce#a ca un magnet !l trase brusc pe trotuarul trotuarul din st!nga" şi nu se opri dec!t cu degetul degetul pe sonerie. sonerie. O să oc doar un 'intar" unul singur. +dică nu" am urat" gata cu 'intarul" odată pentru totdeauna. @ă oc cu
) Dar de ce să mă supăr 8 per$ect" mai mult ca per$ect. 0a urmaurmei" ce mare sco$ală dacă mă ucam cu a#ra @ă mai pricopseam şi cu nişte pureci. (lus timpul pierdut. (lus scandalul acasă. (lus m!ine la şcoală... O%o" dar e minunat" nici o supărare; De $apt" c%iar asta #oiam şi eu. i băiatul se a#!ntă pe strada din dreapta. 0a capătul ei era pia'a" apoi !ncă o strădu'ă la dreapta şi... i se opri. 8act peste drum" la geamul luminat de la parter" !l #ăzu pe Sandu. Drăgu'ul" #eselul Sandu... ) e-ar $i să intru pu'in umai 1C minute. minute. el mult o umătate de oră" %ai o oră... -o să oc 'intar" 'intar" am urat" odată pentru totdeauna" gata; ) dar Sandu are discuri" ascult ce ascult" o +ndă" un *iban" pe urmă !i tragem un $otbal mecanic" pe urmă ) mă duc direct" dar direct acasă... ) u pot" Ainele" Ainele" acum plec cu ai mei !n oraş. Scuză-mă" Scuză-mă" altă dată. Da" aşa i-a spus Sandu. i !n sinea sa Ainel !i $u aproape recunoscător" !i #enea să-l pupe. (rea bine" ecelent" o să-şi #adă şi el de treabă" aşa cum a %otăr!t odată pentru totdeauna. e să se tot milogească" să se aga'e de unul şi de altul Discurile le-a auzit" le-a tot auzit de i s-au strepezit timpanele" la $otbal iese cu ceartă. ) Du-te !n oraş" băiete" du-te unde #rei" mie !mi $aci un ser#iciu... 'i mul'umesc. i acum acasă" Ainele" a-ca-să; /ără oprire. 8 clar ?ite colo" !n dreapta" e casa ta" măsu'a de lucru" cartea de $izică... @ai ai 2C de metri. Faide" ce te-ai oprit e te tot zg!ieşti peste drum Ae g!ndeşti la ce-or $i $ăc!nd acum pistruia'ii" $ra'ii (opeşti e pot să $acă (oate 193
oacă 'intar" 'intar" poate poate stau de #orbă" poate poate au musa$iri... musa$iri... e-ar $i să le $aci $aci o #izită
194
?na scurtă" pe urmă te duci acasă" !n#e'i mai t!rziu; ncotro Spre dreapta" spre st!nga 8i +tunci" cum sta aşa pe g!nduri" !n plină pia'ă" se pomeni #orbind $ără să #rea" mai mult o$t!nd& ) e terc%ea-berc%ea terc%ea-berc%ea !mi eşti" Ainele" Ainele" ce %a%aleră; i brusc" trec!nd pia'a" grăbi pasul spre... $ra'ii $ra'ii (opeşti. (opeşti.
195
O MICĂ MINCIUNĂ
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
/usese o minciună mică" la prima #edere" at!t de mică !nc!t nici nu s!nt sigu sigurr da dacă că aces acestu tuii $el $el de plăs plăsm muire uire i se po potr tri# i#eş eşte te de denu num mirea irea de minciună. (oate că băiatul nici nu a#ea de g!nd să ne !nşele ) că nu a#ea nici un interes să o $acă" e c!t se poate de limpede ) şi nu e lipsit de temei să cred că pur şi simplu se a$lase ) cum se spune ) !n treabă" că i se năzărise să $acă pe interesantul. i totuşi" doar amintindumi ce s-a !nt!mplat" simt cum mă !nş$acă din nou groaza şi deznădedea din acea după-amiază de pomină. (lecasem doisprezece la Snago#.
părin'ii abia se %otăr!seră să mi-l !ncredin'eze" după insisten'ele mele şi pl!nsetele lui" lui" ostel lipsea lipsea la numărătoare. numărătoare. ) Să-l căutăm" copii" am zis" ascunz!ndu-mi ascunz!ndu-mi cum puteam mai bine !ngriorarea. Boi şase o lua'i prin pădure spre dreapta" eu cu ceilal'i spre st!nga. e !nt!lnim aici" la debarcader" peste 15 minute... (este un s$ert de oră ne-am re!nt!lnit. ici urmă de ostel. ) (arc-a intrat intrat !n păm!nt. păm!nt. ) (oate !n apă... apă... +lături apa ad!ncă clipocea misterioasă şi rău pre#estitoare. +m !ntrebat cu glasul sugrumat& ) 0-a #ăzut cine#a cine#a intr!nd intr!nd !n apă ) 8u nu; ) ici eu... ) 8ra tot timpul timpul cu noi... +tunci a #orbit +ndrei& ) Ao#ar Ao#arăşu... ăşu... ) e e" +ndrei +ndrei am !ntrebat pe băiatul ce mă trăgea cu insisten'ă de m!neca %ainei. ) ostel a intrat intrat !n apă. + #rut să scoată scoată o scoică mare... mare... ) i ) 8u i-am spus spus să nu intre" intre" că e apa ad!ncă" ad!ncă" şi el nu ştie să !noate... !noate... ) 0-ai #ăzut tu tu intr!nd ) Da. ) !nd a $ost asta asta 199
) (u'in !nainte !nainte de a ne $i c%emat c%emat dumnea#oastră. dumnea#oastră. ) S-a !necat; am şoptit li#id" rezem!ndu-mă rezem!ndu-mă de un copac. opiii mă pri#eau !ngrozi'i" !ngrozi'i" !n timp ce +ndrei +ndrei repeta !ntruna" parcă dez#ino#ă'indu-se& ) 8u i-am spus spus să nu intre. intre. 8u i-am spus că că e apa ad!ncă. ad!ncă. ) Să anun'ăm mili'ia" mili'ia" sal#atorii" am zis cu glas sugrumat. sugrumat. Pin minte" era ora după-amiază. +u trecut două ceasuri" soarele se pregătea de as$in'it" c!nd bărcile ce patrulau pe l!ngă mal şi scociorau cu căngile $undul lacului au acostat la debarcader. ) u e" a #orbit şe$ul postului de mili'ie. mili'ie. ontinuăm !n zori. +cum să anun'ăm $amilia de nenorocirea petrecută. n liniştea de plumb ce ne apăsa pe to'i se auzea doar plescăitul apei şi #ocea lui +ndrei ce nu contenea să repete& ) (e aici a intrat... 8u i-am spus să nu intre... 8u i-am spus că apa e ad!ncă... n clipa aceea" pierit" cu sentimentul că nu #oi putea supra#ie'ui acestei !nt!mplări" am !nceput să strig" cu o ultimă speran'ă& ) ostel; ostel; ostel; i c%iar atunci l-am auzit. 8ra el; Borbea somnoros şi peltic" din spatele meu. ) Da... S!nt aici. aici. (e mine mă mă striga'i ) ?nde ai $ost $ost +i +i intrat !n apă ) u. ) Ae-a Ae-aii rătăcit rătăcit 19=
) u. ) Dar ce-ai $ăcut $ăcut ?nde ai dispărut dispărut ) +m adormit !n stu$... 8ra aşa $rumos... cald" soare... +cum m-am trezit. @ergem acasă opiii au izbucnit !n urale" c%iuiau" se !mbră'işau" c!'i#a !şi ştergeau pe $uriş lacrimile" apoi tam-nisam au !nceput să c!nte c!t !i 'ineau băierile ,@ul'i ani trăiască. umai +ndrei bombănea !ntruna& ) e s!nt eu #ino#at @ie aşa mi s-a părut... 8u am crezut că a intrat !n apă... e u putea să $i intrat !n apă e #ă uita'i aşa la mine e #ină am eu +m auns acasă cu bine" am $ăcut apoi şi alte ecursii. Doar că de $iecare dată c!te unul din copii" amintindu-şi momentele de groază petrecute petrecute !n acea zi pe malul malul Snago#ului" Snago#ului" zicea& ) (e +ndrei +ndrei să nu-l mai luăm. luăm. 8 un mincinos. mincinos. -am a#ut toată #ara aceea tăria să $iu de altă părere. (oate !n #acan'a aceasta. Dar !ncă stau la !ndoială. (oate greşesc
19>
NU SE POA$TE!
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Omul !n %alat albastru-spălăcit" cu oc%elari de soare şi şapcă de doc" cobor!se la gară !ncărcat de bagae ciudate" apoi" ca şi cum s-ar $i a$lat !n mare !nt!rziere" !nt!rziere" tra#ersase grăbit comuna. +uns +uns la !ncrucişarea !ncrucişarea celor două drumuri se oprise #ădit !ncurcat. (e care din ele să-şi continue drumul& drept !nainte la st!nga la dreapta 7ăbo#i un timp sc%imb!ndu-şi po#ara dintr-o m!nă !ntr-alta" !ntr-alta" apoi" pentru că nu se i#ea nimeni săl poată lămuri" porni şo#ăielnic !nainte. u $ăcuse !nsă nici cincizeci de paşi şi" pri#ind pri#ind !n ur din ce !n ce mai mai contrariat" contrariat" se opri din nou. ) u se poate; zise cu glas tare şi se !ntoarse gesticul!nd gesticul!nd nedumerit. nedumerit. +uns la răscruce" se roti un timp !n urul aului" apoi o luă spre st!nga" la noroc. Sau poate pentru că strada aceea i se părea totuşi mai !mbietoare" cu şan'ul des$undat şi c!te#a pode'e date cu #ar. Dar nici de data asta nu merse prea departe. ) u se poate; izbucni izbucni din nou şi se opri $ără $ără ezitare. ezitare. +cum nu-i mai răm!nea dec!t să !ncerce spre dreapta" şi se urni !ntr-acolo" %otăr!t să nu se mai oprească p!nă la ieşirea din comună. +şa %otăr!se" dar $oarte cur!nd omul !şi !ncetini din nou pasul. 8ra cazul 1=C
1=1
să-şi mai continue drumul De la gară a #enit bine" a lăsat !n dreapta" aşa cum i s-a spus" (oşta" a trecut de Supermagazin" de pia'ă şi *aia comunală" a #ăzut şi Dispensarul" iar aceasta era răscrucea. ,+colo !ntreba'i" !ntreba'i" oricine #ă poate arăta drumul" nu mai a#e'i dec!t #reo trei sute de metri... Dar uite că la ora aceasta" oră de pr!nz" nu se i#ea nimenea să-l poată !ndruma. Doar spre marginea comunei treceau duduind c!te#a tractoare" iar pe deal" printre şirurile de #i'ă" se zărea un stol de mog!lde'e mişcătoare. Să aştepte" aşadar" mult nu putea să !nt!rzie p!nă să se i#ească cine cine#a #a din din pa part rtea ea locu loculu lui. i. i !ntr !ntr-a -ade de#ă #ărr" dins dinspr pree co comu mună nă !şi !şi $ăcu $ăcu apari'ia un copilandru. copilandru. ) ncotro e şcoala şcoala #oastră #oastră !ntrebă omul. omul. ) (e oriunde o lua'i da'i de şcoală" dar pe aici e mai aproape. ici trei sute de paşi. +bia atunci omul scăpă geamantanul din m!nă şi de pe buze i se desprin- seră mai răspicat şi mai cu nădu$ ca oric!nd aceleaşi trei cu#inte& ) u se poate; opilul era !nsă departe" iar omul clătina din cap şi gesticula aproape $urios. ) um o să $ie o şcoală pe aici prin apropiere +m #ăzut doar sute de şcoli" ştiu cum arată drumurile spre şcoală" le g%icesc dintr-o sută" nimi nimicc mai simp simplu lu&& cea mai frumoasă stradă duce spre şcoală! Dar 1=2
asta asta an' an'ur urii !mpo !mpotm tmol olit ite" e" murdă urdări rie" e" nu tu o $loa $loare re"" nimi nimic. c. (om (omii zdreli'i" ciun'i" gardurile sparte" m!zgălite... i totuşi copilul a#usese dreptate. lădirea mare ce se descoperi deodată !n st!nga era a unei şcoli. /irma nouă o arăta cum nu se poate mai limpede... @ai mult" !n curte erau zeci şi zeci de copii care" se #ede" aştept!ndu-l" aştept!ndu-l" săreau capra" ucau b!za" c%iuiau... ) ?ra" a #enit $otogra$ul; $otogra$ul; strigau !n cor" gata să-l ia !n bra'e şi să-l az#!rle !n aer. +poi se aşezară ,ca la $otogra$" z!mbind cu gura p!nă la urec%i" $ără să mai aştepte #reun !ndemn. Dar nici $otogra$ul nu insista. şi arana posomor!t aparatul pe trepied şi" $ără pic de tragere de inimă" !i trase !n poză. @ai t!rziu de#elopă. opiii erau $rumoşi" #oinici şi #eseli" era soare" !n $und se zărea o şcoală nouă" cu eta" cu $irmă strălucitoare. Se mai #edea un $ost rond de $lori" călcat !n picioare" un pom zdrelit şi uscat" pre$ăcut !n cuier" o poartă de %andbal cu bara căzută la păm!nt ca o barieră barieră uitată uitată la un canton canton părăsit... opiii au aşteptat mult timp pozele şi poate că le mai aşteaptă şi astăzi. Dar $otogra$ul nu le-a mai trimis niciodată. ăci !ncă la !ntoarcere" eact la răscruce" se mai oprise o singură dată" pri#ise lung !n urmă la uli'ele golaşe şi şui care duceau tustrele spre şcoală" apoi cu creionul c%imic" !n carnetul său de comenzi" scrisese apăsat un singur cu#!nt& <8*?A+A. i pornise drept spre gară" bombănind mult timp" p!nă ce a'ipise !n ritmul sacadat al ro'ilor de tren& ) u se poa-te; poa-te; u se poa-te;... poa-te;... 1=3
ZI DE #ARĂ P"NĂ$N SEARĂ
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Smulse zorit din garderob" de pe umeraş" z#!rlite apoi care-ncotro" $ără drept de apel" roc%i'ele zăceau de ur-!mpreur ur-!mpreur"" pedepsite parcă" !n timp ce" !ncurcată de-a binelea" ristina nu !nceta să bombănească. 8i" da" seara" la teatru" la un concert" ar $i ştiut ce să !mbrace& roc%i'a cloş" cu m!nec !necii bu bu$a $ant ntee şi #o #olă lăna naşe şeGG la plim plimba bare re n-ar n-ar $i $ost $ost o prob proble lem mă ) $usti'a de di$tină albă" cu buline" şi un pulo#ăraşG !ntr-o !ntr-o ecursie ) blugii şi giaca" cu capişon pentru ploaieG sau" !ntr-o #izită" upa cu scampolo" ori sara$anul" ori" po$tim" taioraşul... Dar acum" la 'ară" !n #acan'ă" !n prima zi de muncă patriotică *ine" la $ermă" la treabă" #a răm!ne !n şort şi maiou" dar p!nă acolo Doar n-or să cadă din cer" %ocus-pocus" direct pe tarla" nici n-or să treacă prin pădure; Ba trebui să tra#erseze" nu-i aşa" oraşul" apoi să aştepte to'i" băie'i şi $ete" autobuzul !n $a'a şcolii" apoi să treacă prin comuna unde erau aştepta'i" p!nă la 6.+.S.... i tot aşa la !napoiere; *ate din picior şi strigă să se audă p!nă la bucătărie" unde mama prăeşte oc%iurile& oc%iurile& ) @ămico; @ămico; e roc%i'ă să pun ) Be Bezi că 'i-am pregătit salopeta. salopeta. 8 !n cuier. cuier.
1=4
@da" e o idee. 8 coc%e'ică" uşor e#azată" cu catarame nic%elate" mari.
1=5
1=
@erge... i părul um să şi-l $acă 8 lung" p!nă la coate" poate $i aranat !n $el şi c%ip" cu cărare la miloc" ori gen e$ertiti" sau montat !n coadă de cal" cu coade" !n plete cu cordelu'ă... Dar acum" acum c!nd merge la muncă patriotică ) @ama; um să mă pieptăn pieptăn ) O să $ie cald" str!nge-l coc" strigă $emeia din bucătărie" bucătărie" !n timp ce ristina scoate din dulap" pe r!nd" to'i panto$ii. +cum e iarăşi !n impas. e să-şi pună Sandalele cu talpă groasă @ocasinii 8spadrilele (oate cizmuli'ele galbene de cauciuc i ce ciorapi Arei s$erturi osete olora'i ) @ama; e să iau !n picioare picioare ) Aeni Aenişii. şii. +şa e" cum de nu i-a dat !n g!nd +cum e gata de plecare. Eata Din stradă se aude c%emată. ) Bin" Bin" răspunde $ata $ata şi $uge pe scări. scări. ) Aerm Aermosul" osul" 'i-am $ăcut $ăcut ceai" strigă strigă după ea mama" mama" dar e prea t!rziu. t!rziu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +cum" că se !nserează" că a$ară cuptorul de peste zi se stinge treptat" !năbuşit !n cenuşa amurgului" ristina se !ntoarce spre casă. (ăşeşte $ără grabă printre oamenii care au ieşit la plimbare" e obosită" !ncă parcă mai simte săpăliga !n m!ini" dar le sur!de tuturor. tuturor. +u săpat toată ziua şăn'ule'e pe lotul de roşii" şi apa #enea cuminte după $iecare lo#i1=9
tură de sapă" ca un că'eluş" gudur!ndu-se la picioarele $iecărei plante ) soarele ardea" ce bună ar $i $ost pălăriu'a de doc; ) iar ei to'i" băie'i şi $ete" descul'i" !n apă p!nă la glezne" o diriau ca pe nişte portati#e spre setea $iecărui răsad. Da" $a'a !i arde" m!inile au ce#a băşici" noroiul s-a uscat pe picioare ca o crustă. Dar ce contează @!ine #or adăpa celălalt lot" după-amiază #or culege caise" iar spre seară se #or scălda !n riş... i nu se g!ndeşte nici o clipă că trece prin centru" printre oameni" cunoscu'i şi necunoscu'i" descul'ă" nepieptănată" plină de pra$. +%" c!te o să-i po#estească mamei... Dar mama e la bucătărie. O să-i spună totul mai t!rziu... Arece pe l!ngă oglinda cea mare" dar nu se opreşte dec!t !n pat. ) umai pu'in să stau !ntinsă" numai pu'in. Din bucătărie bucătărie se aude #ocea mamei& ) @!ine ce roc%i'ă iei 0a ce oră să pun ceasul e să-'i pregătesc ristina nu răspunde. i de-abia c!nd mama repetă !ntrebările" zg!l'!ind-o uşor" mormăie aproape adormită& ) Aerm Aermosul. osul. Să nu uit termosul. termosul. i pălăriu'a pălăriu'a de doc... doc... i adoarme buştean.
1==
ANA$ARCTICA
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
*rrr" ce #iscol s-a pornit; uieră" bodogăneşte baba-iarna şi" !nainte de a-şi !ngropa 'oalele zdren'uite !n troiene" izbeşte măzăric%ea de uluce ca nişte melci !ng%e'a'i. ,S-a nimerit #remea asta" g!ndeşte cu mirare +na" eact la lec'ia despre +ntarctica. %iar satul" c!t se mai #ede din el prin geamul !ng%e'at" e parcă o bucată din continentul continentul de g%ea'ă. -ai dec!t să !nmul'eşti !nmul'eşti totul de zece" de o mie" de un milion de ori" şi #ezi +ntarctica& uraganul care su$lă cu =C de metri pe secundă" timp de 25C de zile pe an" un ger de minus == de grade" 29 milioane milioane de Tilometri Tilometri cubi de g%ea'ă" groasă de 1 9CC de metri" pe o supra$a'ă de 14 milioane Tilometri patra'i;; i parcă !l #ezi şi pe
1=>
+na se uită la %artă... @area lui ooT... @area +mundsen... E%e'arul lui 0azare#... i tot $elul de 'ări cu denumiri pe c!t de ispititoare" pe at!t de
1>C
1>1
mincinoase. +uzi& ,Para (rin'esei 2
pună nişte lemne pe $oc. +" dar !nt!i să le spargă... i să alerge p!nă la magazin. ?ntul e pe terminate... Se !ntoarce după un timp degerată" dar se simte bine şi" aşez!ndu-se la masă" pri#eşte din nou %arta +ntarcticei. 8 micu'ă c!t un bănu'" c!t un ouşor" o acoperă cu palma ca pentru a o !ncălzi" apoi o desenează pe caietul ei de geogra$ie. i #isează... Bisează Bisează un continent $ără g%e'uri şi $ără uragane" o grădină care se #a numi de acum !ncolo ++-+<A6+... !nd se !ntoarce mama" o găseşte cu capul pe caietul de geogra$ie. Bede %arta şi o sărută pe +na z!mbind& ) Fărnicu'a mamei" uite că a greşit. + scris +na-+rctica. +na-+rctica. 0asI că !ndreaptă ea m!ine" mai zice" şi o aşază !n pat" o !n#eleşte şi iar o sărută. Dar mama nu ştie că nu e nici o greşeală şi că !n căpşorul blond se derulează acum" ca !ntr-un $ilm" mai colorat ca oricare" acelaşi #is& că spar sparge ge g% g%ea ea'a 'a acee aceeaa de c!'i c!'i#a #a Tilo Tilome metr trii ad ad!n !nci cime me"" că dă de deop opar arte te zăpada" că $ace apoi un $oc mare pentru $lori şi pinguini" iar 'ările reci ale prin'eselor şi reginelor de la (olul /rigului au de#enit un continent numit de-acum !ncolo c%iar aşa" de toată lumea& ++-+<A6+...
1>3
GORNISTUL
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
) Fotăr!t lucru" aici" !n tabăra de sub streaşina ălimanului" ălimanului" ozonul nu e un basm; e aer; l sim'i !n plăm!ni parcă ar $i si$onat... i ce mireasmă; ici nu ştii de unde #ine. Din poiana proaspăt cosită" pregătită pentru $ocul de tabără Din căpi'ele de ota#ă !ncinse de soare Din zmeurişul ce potopeşte cabanele De pe costişa zmăl'uită zmăl'uită de căpşuni @icu'ul Dragoş se ridică dintr-o căpi'ă şi pri#eşte spre soarele ce s-a !nclinat spre apus. @ai e ni'el... 0a această oră nimic nu tulbură !ncă liniştea după-amiezii. după-amiezii. Doar g!lg!itul %iruiului" %iruiului" p!r!iaşul pitit printre $oi uriaşe de brustur" poate plescăitul #reunui păstră#" a'!'at de b!z!itul muştelor. *a nu" la #reo zece paşi un m!nz strănută. i-o $i #!r!t botul !n iz#orul de apă minerală (rostu'ul; Soarele s-a oprit parcă !n $aldurile tricolorului din #!r$ul catargului" iar pe cadranul solar umbra bă'ului !mpunge ci$ra . +cum; +cum; Dragoş !şi potri#eşte potri#eşte cra#ata şi centura" apoi duce goarna la buze şi !n aceeaşi clipă !n căldarea %iruiului '!şneşte #ioi şi sacadat D8-A8(-A+-<8 D8-A8(-A+-<8+; +; Din cele trei cabane cabane se aud tropăit tropăituri uri !n$undat !n$undatee şi peste pu'in pu'in copiii copiii se re#a re#ars rsăă bu bulu lucc !n care careu. u. 8 ulti ultima ma zi de tabă tabără ră.. ?rme ?rmeaz azăă co cobo bor! r!re reaa drapelului" drapelului" apoi
1>4
$ocul de tabără" carna#alul" c!te#a ore bune de somn şi" !n zori" ei" !n zori... Dar p!nă la despăr'ire mai s!nt to'i !mpreună. ,e minuna'i prieteni" prieteni" g!ndeşte Dragoş. ?ite-l pe Aiti" Aiti" mucalitul" mucalitul" Aiti-%aiosul Aiti-%aiosul"" care ştie zeci de ocuri şi şmec%erii. umai ce-l auzeai& ) 7i repede& ,apte sape late şi-alte şapte sape late. 5
e $el de scrisoare" de unde" nenea
1>
) Dacă e retur retur !nseamnă că e de la tine. tine. Au ai scris-o" a #enit #enit retur. ) ; ) -ai scris corect adresa. i nu numai adresa" apasă #orba cu un anumit !n'eles administratorul depărt!ndu-se. Dragoş simte că !l ia cu $rig. u cum#a e scrisoarea aceea" prima pe care a trimis-o din tabără" cea !n care !i implora pe ai lui" mamă" tată" bunici" să #ină să-l ia din tabără" să-l ducă acasă + pus-o la cutie c%iar a doua zi după sosire" da" după ci3ul cu cu trompeta. Da" asta trebuie să $ie. !nd a r!s toată tabăra de el" de el" trompetistul şcolii" c!ştigătorul concursului pe sector şi care" a doua zi" c!nd să su$le prima deşteptare" parcă su$la !ntr-un cornet de carton sau !ntr-o p!lnie de gaz. Se treziseră băie'ii" şi $ăcea care mai de care %az. +tunci a scris el cartea poştală& %Aeniţi imediat, nu mai stau nici o zi. -am nici un prieten. )u lacrimi în oci vă scriu. Luaţi-mă de aici, nu mă lăsaţi. )opiii sînt răi, mîncarea e rea, vremea e rea, eu plîn# toată ziua. 2l vostru fiu amărît, :ra#oş'. n aceeaşi zi" !nsă" s-au lămurit lucrurile. Eoarna era de #ină" a#ea muştiucul crăpat. + #enit nenea 9
Aocmai la Eore a trebuit să aungă nenorocita de carte poştală Jsta o s-o arate tuturor. Dar unde o $i !n careu nu e...
1>=
1>>
areul s-a terminat" şi copiii se !ndreaptă spre poiană. +" iată-l şi pe Eore. ară #reascuri pentru $ocul de tabără. ) Eore" ai o scrisoare scrisoare de-a mea mea ) Da" zice băiatul băiatul sec şi trece trece mai departe. departe. ) u mi-o dai dai ) Da" zice" !nt!i aprind $ocul. +poi 'i-o dau. e at!ta grabă Doar ştii ce ai scris !n ea" nu ,+%a" se dumireşte micu'ul Dragoş şi simte că i se taie picioarele. Jsta #rea s-o citească la program" să r!dă iarăşi to'i de mine" şi !i #ine să intre !n păm!nt" să $ugă !n cabană" dar simte pe umăr m!na comandantului. ) !nd Eore aprinde prima pălălaie" tu dai semnalul din trompetă" trompetă" !i şopteşte acesta. Bezi" să c!n'i $rumos" să nu dai ci3... Eore s-a şi !ndreptat spre rugul !n cinci col'uri din milocul poieni'ei. opiii !şi 'in răsu$larea. De peste ăliman o lună roşietică at!rnă ca o gutuie $iartă. i iată" izbucneşte prima $lacără... ) Fai" acum" acum" semnalul; !l !ndeamnă comandantul. comandantul. Dragoş duce trompeta la buze. ) Faide" !i su$lă şi Eore" şi mai aprinde la un col' rugul. e stai Arompeta; Dă semnalul odată; Dar Dragoş a rămas !ncremenit. şi umezeşte !ntruna buzele uscate" iar goarna a de#enit grea" parcă i-ar rupe m!na. Da" Eore 'ine !n m!nă ) acum la lumina $ocului se #ede per$ect ) cartea lui poştală. O #a citi" oare u" cu ea aprinde focul, cu scrisoarea lui" din care a rămas mai 2CC
nimica şi pe care Eore o şi aruncă !n rugul aprins care a izbucnit c!t poiana" !ntr-un !ntr-un #!rte #!rte de sc!ntei şi pocnituri. i" brusc" deasupra %iruiului" izbucneşte !nalt şi tremurat argintul goarnei. +poi" c!nd to'i copiii !şi rup palmele aplaud!nd" micu'ul Dragoş se strecoară spre cel mai !ntunecat col' al poienii şi pl!nge. De bucurie. ) e ai !l !ntreabă !ntreabă Eore. ) @i-a intrat $umul !n oc%i" nu #ezi răspunde cu oc%ii !n lacrimi micul Dragoş. +$urisita de batistă" iar am uitat-o !n pantalonii ceilal'i;
2C1
TRANDAIRII
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
6eşit !n prid#orul casei" lui Blădu' nu-i #enea să-şi creadă oc%ilor. Să $i $ăcut cine#a #reo glumă proastă Dar ce glumă mai putea $i asta Ka$" da" pradă" t!l%ărie mai degrabă; i ca şi cum aşa ce#a era de ne!nc%i puit" băie'aşul se năpusti !n curte" spre spalierul umulit şi pipăi ca prostit" spre !ncredin'are" !ncredin'are" $iecare tu$ă. u" nu $usese o #edenie" nici urmă de tranda$irii lui altoi'i" nici unul din cei şase superbi boboci albi. Doar c!te#a petale scuturate zăceau !n iarba !nrourată iar ici colo parcă se #edeau urme de paşi. izme *asc%e'i ,um aşa... mormăi buimăcit Blădu'" Blădu'" doar cu o umătate umătate de ceas mai mai de#reme erau to'i" to'i" erau la locul lor to'i tranda$irii" !i #ăzuse; i #enise o clipă !n g!nd să-şi ia stropitoarea şi să-i ude ca !n $iecare zi. Se răzg!ndise !nsă" la ce bun" şi aşa peste o oră !i #a duce la şcoală. 8ra darul lui pentru to#arăşul !n#ă'ător" acum !n ultima zi de şcoală. tia el" Blădu'" că nu era singurul copil care a#ea să ducă $lori !n această zi. Audor pregătise un bra' de crini" 8ne a#ea gladiole" +na se lăuda cu g%erg%inele ei albe" cre'e şi dantelate" dantelate" $iecare c!t un cap de miel. Blădu' ştia !nsă că marea bucurie a to#arăşului !n#ă'ător erau tranda$irii. +ltoi'i pe măcieş sălbatic c%iar de m!na !n#ă'ătorului" !n#ă'ătorului" o%o." de pe #remea c!nd tăticul lui era ele#... ele#... tia ce bucurie !i $ăcea $ăcea to#arăşului to#arăşului c!nd" ca şi !n 2C2
2C3
al'i ani" el" Blădu'" de m!nă cu tăticul lui" intrau pe poarta şcolii cu tranda$irii albi. Dar unde erau acum $lorile ine le $urase Blădu' !şi rotea pri#irile prin grădină" sim'ea că !l podidesc lacrimile şi abia c!nd dădu cu oc%ii de cuşca !n care
Blădu' era să spună ce#a" dar tatăl !i luă #orba& ) u mi-ai #ăzut butonul de la cămaşă ?n buton din dinte de mistre'... ) *utonul !ngăimă Blădu'" şi deodată izbucni !n r!s. Aată" ată" nu cum#a dumneata ai tăiat tranda$irii ) (ăi nu ziceai tu !ncă de aseară că astăzi o să-i ducem to#arăşului !n#ă'ător @ergem !mpreună" doar să-mi găsesc butonul. Blădu' sări să-l !mbră'işeze. Se repezi şi
?(<6S ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
7ăpada 7ăp ada mieilo mie ilorr (uiul (ui ul de gira$ gira$ăă
5 = 12 15 21 23
Ar!nta +pă pentru pent ru note c%ioare c%ioa re egustor de peşti peşti O mică greşeal gre şealăă el mai bun prieten prie ten Sile ) răzbunăt răz bunătorul orul Aata doarm doa rme e ?n program !ncărcat O după-amiază de primă#ară sută la sută 7iua 7iu a de ieri ier i um se prinde prin de o muscă musc ă 6nsi 6nsign gnaa Sirop Siro p de ridic%i ridi c%i (iul (iu l $ermecat $er mecat ,@oment ,@ome nt organizat organizatoric oric Odată pentru pent ru totdeaun totd eaunaa O mică mic ă minciu min ciună nă u se poa-te; 7i de #ară p!nă-n p!nă- n seară sear ă +na-+rctica Eornis Eornistul tul Aranda$ Aranda$ir iriiii
29 31 39 4 4= 52 5 2 = 91 9 9= =1 =4 2C
=9 => >3 > 1C9 111 114 119 124 12> 131 13== 13 142 14 14= 152 15 1C 14 1= 192 19=
2C9
L*+-: DELIA DAMIRESCU T*/0-*2+-: AURICA IORDACHE B0 * 452: 6.&I.1983. A57: 1983 C-'4 * 452: 1, T452' **+2 '2 I. P. S44 Ş-;. A'2 I'42 0. 6<
2C=
2C>
